Admitere Ceccar 2015 Contabilitate PDF

1.1.
Cerinte comune pehtru categoriile experti contabili

i contabili auto'rizati
Contabilitate Ji raportare financiarii conforme cu reglementiirile
nafionale
Contabilitatea i raportarea financiara ale entitafilor economice
:, Principiile contabile generale. Reguli generale privind recunoa$terea

$i evaluarea
Exemplul ilustrativ 1 ---------
Tn cursul exercitiului N, societatea Alfa inregistreaza in

contabilitate:
100.000 lei
4111
Clien\i
i:
80.0QOlei
607
Cheltuieli
privind marfurile
707
100.000 lei
371
80.000 lei
Venituri din
vnzarea marfurilor
Marfuri
Sunt inreglstrarile de mai sus consecinla aplicarii principiilor

intangibilitalii bilan1ului de deschldere i al necompensarii?
Argumentali raspunsul.
Rezolvare:
..
Recunoaterea venitului la momentul angajarii creantei fata de client este consecinta

contabilitatii de angajamente. OMFP nr. 1.802/2014 definete aceasta conventie astfel:
Ghid pentru pregatirea candidajilor la examenul de acces
,,(... ) Efectele tranzacfiilor $i ale a/tor evenimente sunt recunoscute atunci cdnd tranzacfiile
$i evenimentele se produc ($i nu pe miisurii ce numerarul sau echivalentul siiu este incasat
sau pliitit) $i sunt inregistrate in contabilitate $i raportate in situafiile financiare ale pe
rioadelor aferente." (pet. 53-(1))
,,Trebuie sii se find cont de veniturile $i cheltuielile aferente exercifiului financiar, indiferent
de data incasarii veniturilor sau data pliifii cheltuielilor. Astfel, se vor evidenfia in conturile
de venituri $i creanfele pentru care nu a fost intocmitii incii factura (contul 418 Clienti facturide intocmit), respectiv in conturile de che/tuieli sau bunuri, datoriile pentru care
nu s-a primit inca factura (contu/ 408 Furnizori - facturi nesosite). in toate cazurile,
inregistrarea in aceste conturi se efectueazii pe baza documentelor care atestii livrarea
bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de insofire a miirfii, situafii de
lucriiri etc.)." (pet. 53-(2))
Recunoaterea cheltuielii privind marfurile simultan cu venitul din vanzare este o con
secinta a conectarii cheltuielilor la venituri.
OMFP nr. 1.802/2014 prevede, in contextul explicitarii principiului contabilitatii de an

gajamente, i regula conectarii cheltuielilor la venituri:
,,Veniturile $i cheltuielile care rezultii direct $i concomitent din aceea$i tranzaqie sunt re
cunoscute simultan in contabilitate, prin asocierea directii intre cheltuielile $i veniturile
aferente, cu evidentierea distinctii a acestor venituri $i cheltuie/i." (pet. 53-(3))
Tnregistrarile de mai sus nu sunt aferente unor tranzaqii i evenimente care ar putea
afecta intangibilitatea bilantului de deschidere. Principiul necompensarii ar fi fost
incalcat daca s-ar fi recunoscut in contul de profit i pierdere doar catigul de
20.000 lei.
Exemplul ilustrativ 2
Societatea Alfa detine un stoc de marfa achizitionat la un cost
de 100.000 lei. La 31.12.N, societatea a determinat valoarea
realizabila neta a stocului la 90.000 lei i a inregistrat o ajustare
pentru deprecierea marfurilor in valoare de 10.000 lei. La data de
15.01.N+1, societatea a vandut stocul de marfuri la 80.000 lei.
Ce trebuie sa faca societatea Alfa cu ocazia lucrarllor de
inchldere a exercitiului N? Argumentati raspunsul.
Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/2014 precizeaza:
,,in cazul evenimentelor ulterioare datei bilanfului care conduc la ajustarea situafiilor fi
nanciare anuale, entitatea ajusteazii valorile recunoscute in situafiile sale financiare, pen
tru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilantului." (pet. 73-(1))
El
CONTABILITATE
,,Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului care conduc la ajustarea situatiilor fi

nanciare ; care impun ajustarea de ciitre entitate a valorilor recunoscute in situatiile sale
financiare sau recunoaterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt urmii
toarele: (...)
d) vanzarea stocurilor dupii perioada de raportare poate fi o probii a valorii realizabile
nete la finalul perioadei de raportare; (... )" (pet. 73-(2))
Vanzarea stocului la pretul de 80.000 lei determina ajustarea estimarii initiale a valorii
realizabile nete. Prin urmare, se va constata o ajustare suplimentara pentru deprecierea
stocului de 10.000 lei.
Exemplul ilustrativ B
Societatea Alfa a incasat de la un client, in decembrie anul N,
un avans in suma de SO.OOO lei, i i-a vandut acestuia ulterior, in
ianuarie N+ 1, un stoc de marfuri la pretul de 90.000 lei, costul
marfurilor varidute fiind de 70.000 lei. Contabilul societatii
efectueaza urmatoarele inregistrari contabile:
- incasarea avansulul in decembrie anul N:
SO.OOO lei
5121
Conturi la banci
in lei
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
SO.OOO lei
- vanzarea stocului de marfuri in ianuarie anul N+ 1:

40.000 lei
4111
Clienti
Venituri din
vanzarea marfurilor
707
40.000 lei
607
371
Marfuri
70.000 lei
i:
70.000 lei
Cheltuieli
privind marfurile
lnregistrarile de mai sus sunt conforme tuturor conceptelor

i princlpiilor contabile generale din OMFP nr. 1.802/2014?
Argumentati raspunsul.
Rezolvare:
lnregistrarile de mai sus incalca pr_incipiul necompensarii i prevederile referitoare la
veniturile din vanzarea bunurilor.
Potrivit principiului necompensarii din OMFP nr. 1:802/2014:
,,(...) Orice compensare intre e/ementele de active $i datoril sau intre elementele de venituri
$i cheltuieli este interzisa." (pet. 56-(1))
,,Toate creantele $i datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza de docu
mentejustificative." (pet. 56-(2))
,,Eventualele compensari intre creante $i datorii fata de aceea$i entitate efectuate cu res
pectarea prevederilor legale pot fi inregistrate numai dupa contabilizarea creanfelor $i ve
niturilor, respectiv a datoriilor $i cheltuielilor corespunzatoare.
ln situafia de la a/in. (3), in notele explicative se prezinta valoarea bruta a creantelor $i da
toriilor care au fiicut obiectul compensarii." (pet. 56-(3))
De asemenea, ordinul precizeaza:
,,ln contabilitate, veniturile din vanziiri de bunuri se tnregistreaza in momentul predarii

bunurilor catre cumparatori, al livriirii for pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in
contract, care atestii transferul dreptului de proprietate ast,Jpra bunurilor respective, catre
clienfi." (pet. 440)
,,0 promisiune de vanzarenu genereaza contabilizarea de venituri." (pet. 442)
Entitatea Alfa nu recunoate in exercitiul N angajamentul fala de client generat de
incasarea avansului i procedeaza la recunoaterea nejustificata a unui venit de
SO.OOO lei in exercitiul N. Avansul incasat reprezinta o intrare de activ, dar care nu are ea
efect creterea capitalurilor proprii. Suma incasata creeaza o obligatie pentru Alfa. Tn
ianuarie N+ 1, Alfa recunoate ea venit diferenta pana la pretul de vanzare simultan cu
recunoaterea unei creante. Prin aceasta solutie, entitatea Alfa compenseaza creanta
fata de client care ar trebui recunoscuta la nivelul pretului de vanzare cu datoria fata de
acesta care ar fi trebuit sa fie recunoscuta la momentul incasarii avansului.
Venitul ar fi trebuit sa fie recunoscut la momentul vanzarii, deoarece atunci se creeaza
probabilitatea obtinerii de beneficii economice viitoare. Recunoaterea unei parti din
venit anterior momentului vanzarii i intr-un exercitiu financiar anterior incalca preve
derile paragrafelor sus-mentionate.
Contabilul societatii Alfa, proaspat angajat, a avut de inregistrat

in contabilitate o factura de vanzare a unui stoc de marfa emisa
la 10.02.N, la valoarea de 10.000 lei, i incasarea acesteia la data
de 17.02.N. Costut marfuritor vandute a fost de 8.000 lei. Solutia
adoptata de acesta a fost urmatoarea:
- la data de 10.02.N - vanzarea stocului:
CONTABILITATE
10.000 lei
4111
Clienti
8.000lei
472
Venituri inregistrate
in avans
10.000lei
371
8.000lei
4111
Clienti
10.000lei
707
10.000lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
Marfuri
- la data de 17.02.N - incasarea facturii:

10.000lei
5121
Conturi la banci
in lei
i concomitent:
10.000lei
472
in avans
Venituri din
vanzarea marfurilor
Este solutia de mai sus conforma principiilor contablle generale

enuntate in OMFP nr. 1.802/20147 Argumenta1i raspunsul.
Rezolvare:
Contabilul a luat decizia de a amana recunoaterea venitului din vanzarea marfurilor
pana la momentul incasarii.
Este incalcat principiul contabilitatii de angajamente. Angajamentul (creanta) este re
cunoscut la momentul vanzarii, dar in loc de recunoaterea venitului, aa cum solicita
contabilitatea de angajamente, se recunoate un venit in avans. Suma de 10.000 lei nu
reprezinta un venit in avans aa cum este el deftnit in OMFP nr. 1.802/2014.
OMFP nr. 1.802/2014 prevede:
.
,,Che/tuieli/e platite/de platit i veniturile incasate/de incasat in exercifiul financiar curent,

dar care privesc exercifiile financiare urmatoare, se inregistreaza distinct in contabilitate,
la cheltuieli in avans (contu/ 471 Cheltuieli inregistrate in avans) sau venituri in avans
(contu/ 472 <<Venituri fnregistrate in avans), dupa caz." (pet. 351-(1))
Exemplul ilustrativ 5 ------------,

Societatea Alfa este producatoare de produse cosmetice.
La data de 15.1O.N, o clienta a deschis aqiune in justitie impotriva
Ghid pentru pregatirea candidatilor la examenul de acces
societatii ea urmare a unei reaqii alergice suferite in urma utilizarii

unei creme produse de Alfa. La 31.12.N, in urma discutiei cu
avocatul societatii, managementul a estimat un provizion
pentru litigii in valoare de SO.OOO lei. La data de 24.02.N+1 este
pronuntata sentinta, potrivit careia Alfa trebuie sa plateasca
despagubiri in valoare de 75.000 lei.
Cu ocazia lucrarllor de inchidere a exercitiului N, ce

trebuie sa faca societatea Alfa pentru a respecta principiul
prudentei?
Rezolvare:
Potrivit principiului prudentei din OMFP nr. 1.802/2014:
J.. ) La intocmirea situafiilor financiare anua/e, recunoa$terea ; evaluarea trebuie reali

zate pe o bazii prudentii ;, in special:
a) in contul de profit $i pierdere poate fi inclus numai profitu/ realizat la data bilanfului;
b) sunt recunoscute datoriile aparute in cursul exercifiului financiar curent sau al unui
exercifiu precedent, chiar dacii acestea devin evidente numai intre data bilanfului $i
data intocmirii acestuia,
c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent dacii rezultatu/ exercifiului financiar este pier
dere sau profit. lnregistrarea ajustiirilor pentru depreciere sau pierdere de va/oare se
efectueazii pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactu/ acestora asupra
contului de profit ; pierdere." (pet. 51-(1 ))
,,Activele $i veniturile nu trebuie sii fie supraevaluate, iar datoriile $i cheltuielile, subeva
luate. Totui, exercitarea prudenfei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane
excesive, subevaluarea deliberatii a active/or sau veniturilor, dar nici supraevaluarea de
liberatii a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situafiile financiare nu ar mai fi neutre ; nu
ar mai avea calitatea de a fi credibile." (pet. 51-(2))
,,ln afara sumelor recunoscute in conformitate cu pet. 51 a/in. (1) lit. b), trebuie recunoscute
toate datoriile previzibile ; pierderile potenfiale care au apiirut in cursul exercifiului fi
nanciar respectiv sau in cursul unui exercifiu precedent, chiar dacii acestea devin evidente
numai intre data bilanfului $i data intocmirii acestuia." (pet. 52)
Tn consecinta, cu ocazia lucrarilor de inchidere a exercitiului N, se va suplimenta provi
zionul pentru litigii cu suma de 25.000 lei.
CONTABILITATE
Exemplul ilustrativ 6 -----------.

Contabilul societatii Alfa inregistreaza in exercitiul N plata unei
chirii aferenta urmatoarelor doua exercitii in suma de 2.000 lei
astfel:
2.000 lei
612
Cheltuieli cu redeventele,
locatiile de gestiune
i chiriile
5121
Conturi la banci
in lei
2.000 lei
A procedat corect contabilul? Argumentati raspunsul.

Rezolvare:
Contabilul nu a procedat corect. Suma de 2.000 lei reprezinta o cheltuiala in avans re
cunoscuta in exercitiul N i care va fi inclusa la cheltuieli in exercitiile N+1 i N+2, con
form OMFP nr. 1.802/2014.
Ordinul precizeaza:
,,Cheltuielile pliitite!de pliitit (...) in exercitiul financiar curent, dar care privesc exercifiile
financiare urmiitoare, se inregistreazii distinct in contabilitate, la cheltuieli in avans (con
tul 471 Cheltuieli inregistrate in avans) (...)." (pet. 351-(1))
Sa presupunem ea, la 01.01.N, entitatea raportoare Alfa SA
achizitioneaza un utilaj la costul de 5.000 lei. intrucat activul
este destinat unei noi activitati, managerii nu sunt in masura
sa aprecieze modul in care activul ii va consuma beneficiile
viitoare i aleg metoda liniara. Durata de utilitate este estimata la
5 ani. Cu ocazia lucrarilor de inchidere a exercitiului N, managerii
constata ea utilajul s-a consumat de o maniera degresiva i decid
schimbarea metodei de amortizare (coeficient de degresie 1,5). De
asemenea, ei apreciaza ea durata de utilitate care corespunde eel
mai bine ritmului de consum este de 4 ani, i nu de 5 ani.
Care este incidenta schimbarilor de metoda de amortizare i de

durata de utilitate conform OMFP nr. 1.802/2014? Ce presupune
aplicarea principiului permanentei metodelor in acest caz?
Ill
Ghid pentru pregatirea candidafilor la examenul de acces
Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/2014 ofera urmatoarele exemple de politici cantabile:
,,(... ) alegerea metodei de amortlzare a lmob/1/zarllor; reeva/uarea imobilizdrilor cor

porale sou pdstrarea costului istoric al acestora; fnregistrarea, pe perioada fn care imo
bilizdrile corporale sunt trecute fn conservare, a unei cheltuie/i cu amortizarea sou a unei
cheltuieli corespunzdtoare ajustdrii pentru deprecierea constatata; alegerea metodei de
evaluare a stocurilor; contabilitatea stocurilor prln inventarul permanent sou intermi
tent etc." (pet. 60-(2))
De asemenea, OMFP nr. 1.802/2014 prevede:
,,Efectele moditicarli pol/tlcilor cantabile aferente exercifiului tinanciar curent se con

tabillzeaza pe seama conturilor de che/tuleli Ji veniturl ale perloade/." (pet. 63-(2))
,Jn cazul modificdrii unei politici contabile, entitatea trebuie sa menfioneze fn notele expli
cative natura modificdrii politicii contabi/e, precum ; motivele pentru care aplicarea noii
politici contabile ofera informafii credibi/e ; mai relevante, pentru ea uti/izatorii sa poata
aprecia daca noua politico contabi/a a fost aleasa fn mod adecvat, efectul modificarii asu
pra rezultatelor raportate ale perioadei ; tendinfa rea/a a rezultatelor activitafii entitafii."
(pet. 64-(2})
,,Efectu/ modificdrii unei estimdri contabile se recunoate prospectiv prin includerea so fn

rezultatul:
- perioadei fn care are /oc modificarea, daca aceasta afecteaza numai perioada respec
tiva (de exemplu, ajustarea pentru c/ienti incerfi); sau
-
perioadei fn care are /oc modificarea ; al perioadelor viitoare, daca modificarea are
efect ; asupra acestora (de exemplu, durata de viafd utila a imobilizarilor corporale)."
(pet. 70-(4))
Prin urmare, solutia conforma cu OMFP nr. 1.802/2014 este urrnatoarea:

la 01.01.N - achizitia activului:
6.200 lei
5.000 lei
1.200 lei
%
2131
Echiparnente
tehnologice
(maini, utilaje i
instalatii de lucru)
401
Furnizori
4426
TVA deductibila
amortizarea anuala a activului (5.000 lei / 5 ani = 1.000 lei/an):
Ill
6.200 lei
CONTABILITATE
1.000 lei
6811
2813
Amortizarea
instalatiilor i
mijloacelor de transport
Cheltuieli
de exploatare
privind c;1mortizarea
imobilizarilor
1.000 lei
la 31.12.N - schimbarea metodei i a duratei de amortizare:

Schimbarea metodei de amortizare in anul N este o modificare de politica contabila
care se va contabiliza pe seama cheltuielilor anului N.
Reestimarea duratei va afecta amortizarea anului N i a anilor urmatori.
Recalcularea pentru anul N a amortizarii tinand cont de rrietoda degresiva i de durata
de amortizare de 4 ani:
Rata liniara = 100 I 4 ani = 25%
Rata degresiva = 25% x 1,5
Amortizarea anuala = 5.000 lei x 25% x 1,5 = 1.875 lei

Prin urmare, cu ocazia lucrarilor de inchidere se va inregistra un supliment de amor
tizare de 875 lei:
875 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatiilor i
875 lei
Tn notele la situatiile financiare se va face urmatoarea prezentare:

,,Amortizarea unei categorii de echipamente tehnologice a fost ajustata la 31.12.N ea
urmare a reestimarii duratei de utilitate de la 5 ani la 4 ani.
Entitatea a luat decizia de a schimba metoda de amortizare aferenta unei categorii de
echipamente tehnologice, prin trecerea de la metoda liniara la cea degresiva. Decizia
a avut in vedere observatiile cu privire la modul de consum al beneficiilor economice
viitoare in anul N. Noua politica de amortizare va afecta cheltuielile cu amortizarea afe
rente anului N.
Efectul in situatiile financiare ale perioadei de raportare este:
- cheltuielile cu amortizarea aferente anului N sunt mai mari cu 875 lei;
-
valoarea contabila a imobilizarilor corporale este mai mica cu 875 lei;

datoria cu impozitul pe profit este mai mica cu 140 lei (875 lei x 16%);
rezultatul anului este mai mic cu 875 lei in marime bruta i cu 735 lei (875 lei - 140 lei)
in marime neta:'
Ill
Exemplul ilustrativ 8 ------------.

Societatea Alfa SA detine la 31.12.N un pachet de valori mobiliare
pe termen scurt (100 de titluri Beta achizitionate la 01.10. N-1 la
costul unitar de 20 lei). La sfaritul exercitiului N-1, societatea
Beta este admisa la tranzactionare pe BVB. Cursul bursier
la 31.12.N este de 25 lei/titlu. Admiterea la tranzactionare a
societatii Beta va determina trecerea de la evaluarea la cost la
evaluarea la valoarea justa.
Este schimbarea bazei de evaluare a titlurilor o schimbare de
politica (metoda) contabila?
Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/2014 mentioneaza:
,,Nu se considera modificari ale politicilor cantabile:

a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzactii, alte evenimente sou conditii care
difera, ea fond, de ce/e care au avut foe anterior; i
b) aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzactii, alte evenimente sou conditii care
nu au avut foe anterior sou care au fost nesemnificative." (pet. 62-(4))
in acest caz insa nu este vorba despre o schimbare de politica (metoda) contabila, ci
despre schimbarea circumstantelor economice care fac obiectul reprezentarii in con
tabilitate.
:, Contabilitatea activelor imobilizate
Exemplul ilustrativ9 -------------.

in vederea constituirii, o societatepe actiuni a efectuat
urmatoarele cheltuieli: taxe platite la registrul comertului
1.000 lei, onorariul avocatului 1.500 lei, cheltuieli privirid
emisiunea i vanzarea de aqiuni 1.400 lei. Potrivit politicii
contabile utilizate de societate, cheltuielile de constituire sunt
capitalizate i amortizate in 5 ani.
CONTABILITATE
Conform OMFP nr.1.802/2014, contabilizati:

a) Recunoaterea cheltuielilor de constituire;
b) Amortizarea lor pe perioada maxima admisa de
OMFP nr.1.802/2014.
Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/ 2 014prevede:
,,Cheltuieli/e de constituire sunt cheltuielile ocazionate de fnfiintarea sau dezvoltarea unei

entitafi (taxe $i alte chelttiieli de fnscriete $ifnmatriculare, cheltuieli privind emisiunea $i
vanzarea de acfiuni $i obligafiuni, precum $i alte cheltuieli de aceasta natura, legate de
fnfiintarea $i extinderea activitafii entitafii)." {pet. 185-( 2))
,,0 entitate poate include cheltuielile de constituire la Active, caz fn care poate imobiliza
cheltuielile de constituire. Tn aceasta situafie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate

fn cadrul unei perioade de maximum 5 ani." (pet. 185-(1))
Prin urmare, entitatea va efeetua urmatoarle inregistrari:

a) Reeunoaterea eheltuielilor de eonstituire:
Total eheltuieli = 1. 000lei + 1. 500lei + 1.400lei = 3.900lei

3.900Jei
, 201
Cheltuieli de eonstituire
404
Furnizori
de imobilizari
3.900lei
b) Amortizarea eheltuielilor de eonstituire pe perioada maxima de 5 ani (3.900lei I

5 ani = 780lei/an):
780lei
6811
Cheltuieli
de exploafare
privind amortizarea
imobilizarilor
2801
Amortizarea eheltuielilor
de eonstituire
780lei
r.
La sfaritul celor 5ani, eaqd ehelt_u_ielile de eonstituire sunt eomplet amortizate, se efee tueaza inregistrarea:
3.900lei
2801
Amortizarea eheltuielilor
de eonstituire
201
Cheltuieli de eonstituire
3.900lei
Ill
Exemplul ilustrativ 10 -----------..

La sfaritul primului an de la infiintare, o entitate prezinta in
bilant cheltuieli de constituire neamortizate in suma de 900 lei,
iar capitalul propriu este format din: capital social 500 lei; profit
net al exercitiului curent (inclusiv eel destinat rezervei legale}
1.680 lei. Rezerva legala de constituit din profitul curent, potrivit
prevederilor legale, este in suma de 100 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, precizati care este suma maxima

care se poate distribui din profit!JI net al exercitiului.
Rezolvare:
,,ln situafia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio
distribuire din profituri, cu excepfia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru
distribuire ; a profitu/ui reportat este eel pufin ego/a cu cea a che/tuielilor neamortizate."
(pet. 185-(3))
Prin urmare:
Din profitul net al exercitiului de 1.680 lei se poate distribui o suma maxima de 680 lei
(1.680 lei (profit net al exercitiului} - 100 lei (rezerva legala} - 900 lei (cheltuieli de con
stituire neamortizate)}.
Exemplul ilustrativ 11 ----------,
..
La data de 31.12.N-1, societatea Alfa a achizitionat vehicule i

instalatii specifice pentru forare la costul de 1.000.000 lei, durata
de amortizare fiind de 10 ani. Totodata, societatea comerciala Alfa
a achizitionat in data de 07.08.N, de la Agentia Nationala pentru
Resurse Minerale, dreptul de explorare a unui perimetru in zona
Brazi, costul fiind de 200.000 lei. Anterior acestei date, la 05.07.N,
Alfa a efectuat studii topografice, c6stul fiind de 10.000 lei. Durata
licentei este de 4 ani, cu posibilitatea de transformare in licenta de
exploatare. Totodata, firma efectueaza, in data de 15.08.N, studii
geologice in valoare de 5.800 lei in vederea estimarii cantitatii de
petrol din subsol.
CONTABILITATE
Conform OMFP nr. 1.802/2014, eontabiliza1i:

a) Aehizilia instalallilor specifiee de forare i amortizarea
anuala a aeestora;
b) Studiile topografiee;
e) Aehizilia dreptului de explorare;
d) Studiile geologice;
e) Amortizarea anuala a aetivului neeorporal.
Rezolvare:
,,Cheltuielile de explorare i evaluare a resurselor minerale sunt cheltuieli generate de en

titate in legoturo cu explorarea i evaluarea resurselor minerale, inainte ea fezabilitatea
tehnico i viabilitatea comercialo ale extractiei resurselor minerale so fie demonstrate.
Pentru a determina daco aceste cheltuieli se recunosc ea imobilizori, o entitate ia in con
siderare gradul tn care cheltuiala poate fi asociato cu descoperirea resurselor minerale.
(pet. 246-(1))
Explorarea i evaluarea resurselor minerale se refero la prospectarea resurselor minerale,

inclusiv minereuri, petrol, gaze naturale i resurse similare neregenerative1 dupo ce enti
tatea a obtinut drepturile legale de a explora intr-o anumito zono, precum i la determi
narea fezabilitotii tehnice i a viabilitotii comerciale ale extraqiei resurselor minerale."
(pet. 246-(2))
,,0 entitate trebuie so stabileasco o politico contabilo speclficand ce cheltuieli sunt re

cunoscute drept active de explorare ?i evaluare ?i trebuie so aplice acea politico in mod
consecvent. Pentru a face aceasto determinare, entitatea ia in considerare gradul in care
cheltuiala poate fi asociato cu descoperirea unor resurse minerale specifice. Urmcitoarele
sunt exemple de cheltulell care ar putea fi lncluse in evaluarea lniflalci a active/or de
explorare Ji evaluare (/ista nu este exhaustivo):
a) achizitionarea drepturilor de a explora;
b) studii topografice, geologice, geochimice i geofizice;
c) foraje de explorare;
d) sopoturi;
e) eantionare; ;
f) activitoti in legoturo cu evaluarea fezabilitotii tehnice ; a viabilitotii comerclale ale
extractiei unei resurse minerale." (pet. 247)
,,0 entitate nu va inregistra ea active de natura cheltuielilor de explorare ; evaluare a re

surselor minera/e cheltuielile angajate:
a) rnainte de explorarea $i evaluarea resurselor minerale, cum sunt cheltuielile ce au avut

foe rnainte de momentul rn care entitatea a obtinut dreptul legal de a explora o anu
mita zona;
b) dupa ce sunt demonstrabile fezabilitatea tehnica $i viabilitatea comerciala ale extractiei unei resurse minerale." (pet. 248)
,,Cheltuielile legate de valorificarea resurselor minerale nu vor fi recunoscute drept active
de explorare $i evaluare." (pet. 249)
,,0 entitate trebuie sa clasifice activele de explorare $i evaluare drept active corporate sau
necorporale conform naturii active/or dobdndite $i trebuie sa aplice rn mod consecvent
aceasta clasificare." (pet. 251-(1))
,,Unele active recunoscute sunt tratate drept active necorporale (de exemplu, drepturile de
forare), rn timp ce altele sunt corporate (de exemplu, vehicu/ele $i instalatiile de forare)."
(pet. 251-(2))
,,Un activ de explorare $i evaluare nu trebuie sa mai fie clasificat ea atare atunci cand
fezabi/itatea tehnica $i viabilitatea comerciala ale extractiei unei resurse minerale.pot fi
demonstrate. ln acest scop, activele de explorare $i evaluare se rnregistreaza pe seama
conturilor corespunzatoare de imobilizari necorporale, respectiv corporate, dupa caz."
(pet. 252-(1))
,,Activele de explorare $i evaluare trebuie evaluate pentru depreciere $i orice pierdere din
depreciere trebuie recunoscuta rnainte de reclasificare." (pet. 252-(2))
a) Achizitia instalatiilor specifice de forare:
1.000.000 lei
216
Active corporale
de explorare i evaluare
a resurselor minerale
404
Furnizori
de imobilizari
l.000.000 lei
amortizarea anuala a instalatiilor specifiee de forare (1.000.000 lei l 10 ani =

100.000 lei/an):
100.000 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2816
Amortizarea aetivelor
corporale de explorare
i evaluare a
resurselor minerale
100.000 lei
in evaluarea initiala a a.ctivelor de explorare i exploatare se vor include: 200.000 lei

(cheltuieli cu achizitia dreptului de explorare) + 5.800 lei (cheltuieli cu studiile geolo
gice efectuate dupa achizitia dreptului) = 205.800 lei.
CONTABILITATE
Nu se includ in costul activului necorporal cheltuielile cu studiile topografice de

10.000 lei, efectuate anterior oblinerii dreptului legal de explorare.
b) Tn data de 05.07.N, studiile topografice se recunosc drept cheltuieli:
10.000 lei
614
Cheltuieli cu studiile
i cercetarile
:;:
401
10.000 lei
04
200.000 lei
404
5.800 lei
Furnizori
c) Tn data de 07.08.N, achizitia dreptului de explorare:

200.000 lei.
206
Active necorporale
de explorar.e i .evaluare.
Furnizori
de imobilizari
d) Tn data de 15.08.N, studiile geologice:

5.800 lei
206
Active necorporale
Furnizori
de imobilizari
e) Amortizarea anuala pe durata dreptului de primit (205.800 lei I 4 ani = 51.450 lei/an):
51.450 lei
6811
Cheltuieli
9e exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
51.450 lei
2806
Amortizarea
activelor necorporale
de explorare i ev<'Jluare
O entitate care activeaza in domeniul piscicol i are ea obiect de
activitate creterea i valqrificarea crapului de consum pr!mete
in concesiune un lac care aparti'ne domeniului public a!'statului.
Durata concesiunii este de 20 de ani incepand cu data de
01.01.N. Tn contract este prevazuta valoarea totala a concesiunii
de 1.000.000 lei, cu o redeventa lunara de 4.167 lei, platibila
la data de 15 a lunii urmatoare celeipentru care se datoreaza.
Amortizarea concesiunii se efectueaza pe durata contractului,
prin metoda liniara. La expirarea contractului, lacul se restituie
domeniului public al statului.
Ill
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabiliza1i:

a) Primfrea concesiunii. Argumentali varianta aleasa;
b) Amortizarea lunara a concesiunii;
c) Redeven1a lunara datorata;
d) Plata redeven1ei lunare;
e) Restituirea lacului la expirarea contractului.
Rezolvare:
,,Concesiunile primite se reflecta ea imobilizari necorporale atunci cdnd contractul de con

cesiune stabilete o d,.u1_a.!E_Ji !!__va}<251!,! determinate pentru concesiune. Amortizarea valorii
concesiunii urmeazaatape durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit con
tractului. fn cazul in care contractul prevede plata periodica a unei redevenfe/chirii, ; nu o
valoare amortizabila, in contabilitatea entitafii care primete concesiunea, se reflecta chel
tuiala reprezentdnd redevenfa/chiria, fara recunoaterea unei imobilizari necorporale."
(pet. 176-(2))
Prin urmare:
Concesiunea primita se reflecta ea imobilizare necorporala deoarece contractul de con
cesiune prevede o durata (20 de ani) i o valoare (1.000.000 lei) determinate de con
cesiune.
a) Tn data de 01.01.N, odata cu semnarea contractului, se recunoate activul necor
poral pentru valoarea totala a concesiunii primite:
205
1.000.000 lei
Concesiuni,
brevete, licente,
marci comerciale,
drepturi i
active similare
167
Alte imprumuturi
i datorii asimilate
1.000.000 lei
$i concomitent:
Debit 8038 Bunuri primite in administrare, concesiune i cu chirie 1.000.000 lei
b)
Amortizarea lunara a concesiunii:
Durata contractului = ?O ani x 12 luni = 240 luni
Amortizarea lunara = 1.000.000 lei I 240 luni = 4.167 lei
4.167 lei
Ill
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2805
Amortizarea
concesiunilor,
brevetelor, licentelor,
marcilor comerciale,
drepturilor i
activelor similare
4.167 lei
CONTABILITATE
c)
in data de 15.02.N se inregistreaza redeventa lunara:
167
4.167 lei
d)
Alte imprumuturi
i datorii aslmilate
404
4.167 lei
5121
4.167 lei
Furnizori
de imobilizarl
Plata redeventei lunare:
404
4.167 lei
Furnizori
de imobilizari
Conturi la banci
in lei
e) La expirarea contractului, odata cu restltuirea lacului, se inregistreaza scoaterea

din evidenta a concesiunii primite:
1.000.000 lei
2805
Amortizarea
concesiunilor,
drepturilor i
activelor similare
205
Concesiuni,
brevete, licente,
marci comerciale,
drepturi i
active similare
1.000.000 lei
i concomitent:
Credit 8038 Bunuri primite in administrare, concesiune i cu chirie 1.000.000 lei
Exemplul ilustrativ 1 :3
O entitate care activeaza in domeniul piscicol i are ea obiect de
activitate creterea i valorificarea crapului de consum primete
in concesiune un lac care apartine domeniului public al statului.
Durata concesiunii este de 20 de ani incepand cu data de 01.01.N.
Tn contract este prevazuta o redeventa lunara de 4.167 lei, platibila
la data de 15 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza.
La expirarea contractului, lacl!I se restituie domeniului public al
statului.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati:
a) Primirea concesiunii. Argumentati varianta aleasa;
b) Redeventa lunara datorata;

c) Plata redeventei lunare.
Ghid pentru pregatirea candida1ilor la examenul de acces
Rezolvare:
Concesiunea primita sereflecta ea o cheltuiala deoarece contractul de concesiune pre
vede plata unei redevente (4.167 lei), i nu o valoare amortizabila.
a) In data de 01.01.N, odata .cu semnarea contractului, se inregistreaza extracontabil

valoarea totala a redeventelor (4.167 lei/luna x 20 ani x 12 luni/an = 1.000.080 lei):
Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate l.000.080 lei
b) Tn data de 15.02.N se ,nregistreaza redeventa lunara:
4.167 lei
612
i chiriile
401
Furnizori
4.167 lei
i concomitent:
Credit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 4.167 lei
c)
Plata redeventei lunare:
4.167 lei
f)
401
Furnizori
5121
Conturi la banci
in lei
4.167 lei
Exemplul ilu5trativ 14
Societatea Alfa ia in concesiune de la Administratia Parcurilor
un lac situat intr-un pare, in vederea organizarii de plimbari cu
vaporaul. Durata contractului de concesiune este de 10 ani;
valoarea contractului este de 18.000 lei; redeventa anuala este
de 1.800 lei. Amortizarea concesiunii se efectueaza pe durata
contractului, prin metoda liniara.
'a) Primlrea concesiunii. Argumentati varianta aleasa;
b) Amortizarea lunar.a a concesiunii;
c) Redeventa anuala datorata;
d) Plata redeventei anuale;
e) Ce inregistrare contabila se efectueaza la expirarea duratei
contractului?
Rezolvare:
CONTABILITATE
,,ln cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip public-privat, incheiat potrivit legis
lafiei in vigoare, licenfa primita, respectiv dreptul primit de entitatea care are ca/itatea
de operator, de a taxa utilizatorii unui serviciu public, se inregistreazii la imobiliziiri ne
corporale, dacii sunt stabilite o durata $i o valoare pentru aceastii licenfa, respectiv pentru
acest drept." (pet. 177-(1))
,,In infelesul prezentelor reglementiiri, un acord de concesiune a serviciilor este de tip
public-privat dacii:
a) concedentul controleazii sau reglementeazii ce servicii trebuie sa presteze operatorul
in cadrul infrastructurii, cui trebuie sii le presteze $i la ce pref; $i
b) concedentul controleazii - prin dreptul de proprietate, dreptul de beneficiu sau in alt
mod - orice interes rezidual in infrastructurii la terminarea acordului." (pet. 177-(2))
Prin urmare:
Concesiunea primita se reflecta ea imobilizari necorporale deoarece contractul de con
cesiune prevede o durata (10 ani) i o valoare (18.000 lei) determinate de concesiune.
a) La semnarea contractului se recunoate activul necorporal pentru valoarea totala
a concesiunii primite:
18.000 lei
b)
205
167
Concesiuni,
brevete, licente,
marci comerciale,
drepturi i
active similare
Alte imprumuturi
i datorii asimilate
18.000 lei
Amortizarea lunara a concesiunii:
Durata contractului = 10 ani x 12 I uni = 120 I uni

Amortizarea lunara = 18.000 lei/ 120 luni = 150 lei
150 lei
c)
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2805
150 lei
404
1.800 lei
Amortizarea
concesiunilor,
drepturilor i
activelor simllare
fnregistrarea redeventei anuale:
1.800 lei
167
Alte imprumuturi
i datorii asimilate
Furnizori
de imobilizari
d)
Plata redeventei anuale:
1.800 lei
404
Furnizori
de imobilizari
5121
Conturi la banci
in lei
1.800 lei
e) La expirarea contractului se inregistreaza scoaterea din evidenta a concesiunii pri

mite:
18.000 lei
2805
Amortizarea
concesiunilor,
drepturilor i
activelor similare
205
Concesiuni,
brevete, licente,
marci comerciale,
drepturi i
active similare
18.000 lei
Societc1tea Alfa ia in concesiune de la Administratia Parcurilor
un lac situat intr-un pare, in vederea organizarii de plimbari cu
vaporaul. Durata contractului de concesiune este de 10 ani;
redeventa anuala este de 1.800 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizatl:

a) Primirea concesiunii. Argumentati varianta aleasa;
b) Redeventa anuala datorata;
c) Plata redeventei anuale.
Rezolvare:
Concesiunea primita se reflecta ea o cheltuiala, deoarece contractul de concesiune
prevede plata unei redevente (1.800 lei), i nu o valoare totala.
a) La semnarea contractului se inregistreaza extracontabil valoarea totala a redeven
telor (1.800 lei/an x 10 ani = 18.000 lei):
Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 18.000 lei
b) lnregistrarea redeventei anuale:
1.800 lei
612
Cheltuieli ci.J redeventele,

i chiriile
401
Furnizori
1.800 lei
CONTABILITATE
i concomitent:
c)
Plata redeventei anuale:
1.800 lei
401
Fum.izori
5121
Conturi la banci
in lei
1.800 lei
Societatea comerciala X incheie la data de 01.12.N un contract de
franciza pe 3 ani cu societatea comerciala Y. Conform contractului,
SC Y acorda SC X dreptul de a-i vinde produsele textile, sub
brand1:1l sau. Produsele vor fi comercializate prin magazinele
deschise de SC X, in conformitate cu practica de afaceri a
SC Y. Pentru aceste drepturi primite, SC X se obliga sa achite taxa
de franciza, la inceperea activitatii, in suma de SO.OOO lei plus
TVA 24% i un procent lunar de 10% din valoarea produselor
cumparate i receptionate lunar, aceasta reprezentand redeventa
cuvenita SC Y. Tn luna decembrie N, SC X primete o factura
privind taxa de redeventa in suma de 2.000 lei, TVA 24%.
Contabilizati la francizat (SC X), conform OMFP nr. 1.802/2014,
urmatoarele operatii:
a) Taxa lnitiala de franciza;
b) Amortizarea lunara recunoscuta;
c) lnregistrarea redeventei datorate.
Rezolvare:
Franciza este definita drept un sistem de comercializare a produselor i/sau serviciilor
i/sau tehnologiilor, bazat pe o. colaborare stransa i continua intre intreprinderi, dis
tincte i independente sub aspect juridic i financiar, francizorul i francizatii sai, in
care francizorul acorda francizatilor sai dreptul i impune obligatia de a exploata o
intreprindere in conformitate cu conceptul francizorului. Dreptul astfel concedat ii au
torizeaza i ii obliga pe francizat, in schimbul unei contributii financiare directe sau
indirecte, sa utilizeze firma i/sau marca produselor i/sau serviciilor, know-how-ul i
alte drepturi de proprietate intelectuala, sustinut prin aportul continuu de asistenta
comerciala i/sau tehnica in cadrul i pe durata contractului de franciza, incheiat intre
parti in acest scop. Aceasta definitie a fost insuita de legiuitorul roman, care a definit
franciza in OG nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, republicata.

Francizorul este un comerciant care:
- este titularul drepturilor asupra unei marci inregistrate; drepturile trebuie sa fie
exercitate pe o durata eel putin egala cu durata contractului de franciza;
- confera dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie
sau un serviciu;
ii asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii inregistrate;
utilizeaza personal i mijloace financiare pentru promovarea marcii sale, pentru

cercetare i inovatie, asigurand dezvoltarea i viabilitatea produsului.
Operatiunile in franciza sunt reglementate de OG nr. 52/1997 privind regimul juridic al

francizei, republicata in temeiul art. II din Legea nr. 79/1998.
Taxa initiala de franciza indeplinete definitia unei imobilizari necorporale i criteriile

de recunoatere, de aceea va fi reflectata in contul 205 ,,Concesiuni, brevete, licente,
marci comerciale, drepturi i active similare".
a)
Tnregistrarea taxei initiale de franciza:
62.000 lei
SO.OOO lei
12.000 lei
b)
205
Concesiuni,
brevete, licente,
marci comerciale,
drepturi i
active similare
404
Furnizori
de imobilizari
62.000 lei
4426
TVA deductibila
Amortizarea lunara a taxei de franciza (SO.OOO lei I 3 ani I 12 luni = 1.389 lei):
1.388 lei
c)
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2805
1.389 lei
401
2.480 lei
Amortizarea
concesiunilor,
drepturilor i
activelor similare
Tnregistrarea redeventei:
2.480 lei
2.000 lei
4801ei
612
i chiriile
4426
TVA deductibila
Furnizori
CONTABILITATE
i plata redeventei:
2.480 lei
401
Furnizori
5121
Conturi la banci
in lei
2.480 lei
O entitate achizitioneaza un program de contabilitate in suma de
30.000 lei plus TVA 24%, care urmeaza a fi utilizat pentru nevoi
proprii. Durata de utilizare eeonomica este de 3 ani.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati achizitia i

amortizarea programului.
Rezolvare:
,,Programe/e informatice, precum i ce/elalte imobilizarl necorporale inregistrate la ele
mentul Alte imobiliza,ri necorporale se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utili
zarea /or de catre entitatea care le define." (pet. 186-(2))
,,Tn cazul programelor informatice achizifionate impreuna cu licenfele de utilizare, daca se
poate efectua o separare intre cele doua active, acestea sunt contabilizate i amortizate
separat." (pet. 186(3)}
,,0 imobilizare necorporala se inregistreaza initial la costul de achizifie sau de producfie,

aa cum sunt definite in prezentele reglementari." (pet. 156)
a)
Aehizitia programului informatic:
37.200 lei
30.000 lei
7.200 lei
%
208
Alte imobilizari
neeorporale i
Programe informatice
404
Furnizori
de imobilizari
37.200 lei
4426
TVA deduetibila
b) Amortizarea anuala pe durata prevazuta pentru utilizarea programului (30.000 lei I

3 ani = 10.000 lei/an):
10.000 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2808
Amortizarea
altar imobilizari
neeorporale I
Programe informatiee
10.000 lei
Exemplul ilustrativ 18 --------

Societatea Alfa acorda un avans pe baza facturii societatii Beta in
valoare de 3.720 lei (3.000 lei plus TVA 24%) in vederea achizitiei
unui program informatic. Peste o luna, angajatii firmei Beta
instaleaza programul, costul facturat al programului fiind de

5.200 lei plus TVA 24%, din care se retine avansul platit.
a) Factura privind avansul (plata facturii are loc ulterior);
b) Plata avansului conform extrasului de cont;
c} Achizitia programului informatic pe baza facturii Ji retinerea

avansului platit.
Nota:
Prevederi fiscale avute in vedere:
Potrivit art 1342 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, prin derogare
de la prevederile alin. (1 ), exigibilltatea taxel intervine la data

emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul
generator.
Daca factura de avans este emisa anterior incasarii avansului
i anterior livrarii bunurilor I prestarii serviciilor, prevaleaza
prevederile art. 1342 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.Orice furnizor
de bunuri I prestator de servicii are obligatia sa colecteze taxa
pe valoarea adaugata la data emiterii acestei facturi i, pe cale de
consecinta, beneficiarul are drept de deducere la acelai moment,
in conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1) din Codul fiscal.

Conform pet. 72 alin. (2) din Normele metodologice date in
aplicarea art. 155 alin. (16) din Codul fiscal, regular_izarea facturilor
de avans se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data
emiterii facturii pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri

i/sau prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat (se
emite o factura de stornare a avansului i o factura pentru
contravaloarea bunurilor livrate I serviciilor prestate) sau pe
aceeai factura (o linie din factura evidentiaza contravaloarea

bunurilor livrate I serviciilor prestate i o alta linie, stornarea
avansului, diferenta reprezentand contravaloarea bunurilor livrate I

serviciil.or prestate ramasa de achitat/facturat).
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,in cadrul avansurilor ; a/tor imobilizari necorporale se inregistreaza avansurile acordate

furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sou
achizitionate de la terti pentru necesitatile proprii de utilizare, precum ; retete, formule,
modele, proiecte ; prototipuri." (pet. 186-( 1))
Conform aceluiai act normativ, funqionarea contului 4094 ,,Avansuri acordate pentru
imobilizari necorporale" se prezinta astfel:
,,Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari
necorpora/e.
Contu/ 4094 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale este un cont de activ.
ln debitul contului 4094 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale se inregis

treaza:
valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobiliziiri necorporale (404); (... )

in creditu/ contului 4094 Avansuri acordate pentru imobifiziiri necorporale se inregis
treazii:
valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobi/izari necorporale, cu ocazia re
gulariziirii pliitilor cu acetia (404); (...)
So/du/ contului reprezintii avansurile acordate furnizorilor de imobifiziiri necorporale, ne
decontate."
Prin urmare:
a)
Factura de avans:
3.720 lei
3.000 lei
7201ei
b)
::::
404
3.720 lei
5121
Conturi la banci
in lei
3.720 lei
Furnizori
de imobilizari
Avansuri acordate.
pentru imobilizari
necorporale
4426
TVA deductibila
Plata avansului:
3.720 lei
c)
4094
404
::::
Furnizori
de imobilizari
Achizi1ia programului informatic pe baza facturii i re\inerea avansului platit:
Avansul este anulat prin diminuarea contului 4094.

Se recunoate programul informatic la costul sau de 5.200 lei.

Se recunoate diferenta in plus de TVA deductibila:
TVA deductibila aferenta costului facturat al programului = 5.200 lei x 24% = 1.248 lei
Diferenta in plus de TVA deductibila = 1.248 lei - 720 lei = 528 lei
Se recunoate diferenta in plus datorata furnizorului:
Total datorat = 5.200 lei + 1.248 lei (TVA deductibila) = 6.448 lei
Diferenta in plus datorata = 6.448 lei - 3.720 lei = 2.728 lei
2.728 lei
5.200 lei
528 lei
(3.000 lei)
%
208
Alte imobilizari
necorporale I
404
Furnizori
de imobilizari
2.728 lei
4426
TVA deductibila
4094
Avansuri acordate
pentru imobilizari
necorporale
Entitatea Alfa SA achizitioneaza un calculator i doua programe
informatice. Primul este sistemul de operare, iar eel de-al doilea
este un program de contabilitate creat special pentru entitate.
Durata de utilizare a programului de contabilitate este de 3
ani. Calculatorul se amortizeaza pe o durata de 5 ani. Odata
cu achizitia programului pentru necesitatile proprii, entitatea
achizitioneaza i licenta, respectiv dreptul de a multiplica i de a
vinde tertilor acest program, pe o perioada de 2 ani.
Factura cuprinde:
- pretul calculatorului: 8.000 lei;
- pretul sistemului de operare: 1.000 lei;
-
pretul programului de contabilitate: 10.000 lei;

pretul licentei: 4.000 lei.
Cheltuielile de transport facturate de curier sunt de 800 lei.

Calculatorul beneficiaza de o reducere comerciala de 10%.
Programul de contabilitate este testat i ajustat timp de o

saptamana de Un Sc!lariat impreuna CU un reprezentant al
furnizorului, costurile aferente fiind de SOO lei.
CONTABILITATE
Cheltuielile de mentenanta lunare sunt de 200 lei.
Cota de TVA este de 24%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, se cere:

a) Argumentati cate active va recunoate entitatea;
b) Contabilizati achizitia activelor;
c) Contabilizati amortizarea anuala a activelor (metoda liniara).
Rezolvare:
,,0 imobilizare necorpora/Q se inregistreazQ initial la costu/ de achizifie sau de producfie,

aa cum sunt definite in prezentele reglementQri." (pet. 156)
,,in mod normal, preful pe care o entitate ii p/Qtete pentru a dobandi separat o imobilizare
necorpora/Q va reflecta ateptQri/e privind probt;Jbilitatea ea beneficiile economice viitoare
preconizate ale imobi/izQrii SQ revinQ entitQfii. in aceste situafii entitatea preconizeazQ o
intrare de beneficii economice, chiar dacQ plasarea in timp a sumei generate de intrare este
nesigurQ. Astfe/, imobi/izQri/e necorporale dobandite separat indeplinesc intotdeauna cri
teriul referitor la probabilitatea ea beneficiile economice viitoare preconizate atribuibile
imobi/izQrii SQ revinQ entitQfii." (pet. 157-(1))
,,in plus, costul unei imobi/izQri necorporale dobandite separat poate fi in general evaluat
in mod credibil. Acest lucru se intamp/Q mai ales cand con.travaloarea achizifiei ia forma
numeraru/ui sau a a/tor active monetare." (pet. 157-(2))
,,Costu/ unei imobi/izQri necorporale dobandite separat este a/cQtuit din:
a) costu/ SQU de achizitie, inclusiv taxele vamale de import i taxele de achizifie nerambursabile, dupQ scQderea reducerilor i rabaturilor comerciale; i
b) orice cost direct atribuibil pregQtirii activu/ui pentru utilizarea prevQZUtQ." (pet. 158-(1))
,,Exemple de costuri direct atribuibile sunt:
a) cheltuielile cu personalul determinate de aducerea activului la starea sa de funcfio
nare;
b) onorariile profesionale care decurg direct din aducerea activului la condifia sa de func
fionare; i
c) costurile de testare a activului privind functionarea sa in mod corespunzQtor."
(pet. 158-(2))
,,Exemple de costuri care nu constituie o parte a costului imobi/izQrii necorporale sunt:

a) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile de pub/icitate
i activitQfi promofionale);
Ell
b) costurile de desfaurare a unei activitafi intr-un foe nou sau cu o noua c/asii de clienti
(inc/usiv costurile de instruire a personalu/ui); i
c) costurile administrative i alte cheltuieli generale de regie." (pet .159)
,,Recunoaterea costurilor in valoarea contabilii a unei imobilizari necorporale inceteazii
atunci cdnd activul se aflii in starea necesara pentru a putea functiona in maniera
intenfionata de conducere." (pet. 160)
a) Deoarece se poate efectua o separare clara intre componente, in contabilitate ele
vor fi inregistrate. separat . Prin urmare, entitatea va trebui sa recunoasca trei active:
unul corporal (calculatorul, in valoarea caruia se va introduce i valoarea sistemului de
operare) i doua necorporale (programul de contabilitate i licenta).
b) Cheltuielile de transport sunt repartizate celor trei active, proportional cu valoarea
facturata a acestora .
Valoarea totala a facturii = 8.000lei (calculatorul)-800lei (reducerea comerciala pentru
calculator)+ 1.000lei (sistemul de opera re inclus in calculator)+ 10.000lei (programul
de contabilitate)+ 4.000lei (licenta) = 22.200lei
- cota aferenta calculatorului = 800lei x ( 8.200lei I 22.200lei) = 295lei
- cota aferenta programului de contabilitate = 800 lei x (10.000 lei I 22.200 lei) =
360 lei
- cota aferenta licentei = 800lei x ( 4.000lei I 22.200 lei) = 145lei
Costul de achizitie al calculatorului se determina astfel:
Pretul calculatorului
Reducere comerciala 10%
8.000lei
800lei
(+) Sistem de operare
1.000lei
(=) Costul de achizitie
8.495lei
(+) Cota-parte de cheltuieli de transport
295lei
Costul de achizitie al programului de contabilitate se determina astfel:
Pretul programului
(+) Cheltuieli de testate i ajustare

10.000lei
360lei
5001ei
10.860 lei
Costul de achizitie al licentei se determina astfel:
Pretul licentei
4.000 lei
145lei
4.145lei
Exemplul ilustrativ 20 ---------,

La 31.12.N, Alfa a achizitionat un program informatic la un cost
de 10.000 lei, amortizat liniar in 5 ani. La 31.12.N+1, valoarea de
inventar stabilita de eomisia de inventariere este de 7.500 lei. Yn
anul N+2, programul informatic este vandut.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, precizati:
a) Ce inregistrare contabila se efectueaza la sfaritul anului

N+l;
b) Cu ce valoare tigureaza programul informatic in bilantul
anului N+l;
c) Ce inregistrare contabila se efectueaza odata cu vanzarea

programului informatic.
Rezolvare:
,,Evaluarea imobiliziirilor corporale i necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoa

rea de inventor, stabilitii de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizafi, potrivit
legii. Fae obiectul eva/uiirii i imobiliziirile in curs de execufie." (pet. 85-( 1))
,,Corectarea valorii imobiliziirilor necorporale i corporale i aducerea /or la nivelul valorii
de inventor se efectueazii, in funcfie de tipul de depreciere existentii, fie prin inregistrarea
unei amortiziiri suplimentare, in cazul in care se constatii o depreciere ireversibilii, fie prin
constituirea sau suplimentarea ajustiirilor pentru depreciere, in cazul in care se constatii o
depreciere reversibilii d atestora." (pet. 85-(2))
,,0 imobilizare necorporala trebuie prezentata in bilanf la valoarea de intrare, mai pufin
ajustiirile cumulate de valoare." (pet. 187)
Valoarea bilantiera se determina deducand din valoarea de intrare amortizarea cu
mulata i ajustarile pentru depreciere.

Prin urmare:
a)
Situatia activului la .31.12.N+1:

- lei Costul
Amortizarea anului N+1 = 10.000 lei I 5 ani
Valoarea neta contabila la sfaritul anului N+1 =
10.000 - 2.000
..
10.000
2.000
8.000
CONTABILITATE
in cost nu intra cheltuielile de mentenanta deoarece acestea sunt ulterioa_re achizi

tiei.
29.140 lei
8.495 lei
10.860 lei
4.145 lei
5.640 lei
c)
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
404
Furnizori
de imobilizari
29.140 lei
208
Alte imobilizari
necorporale I
205
Concesiuni,
brevete, licente,
marci comerciale,
drepturi i
active similare
4426
TVA deductibila
Amortizarea:
Amortizarea anuala a calculatorului = 8.495 lei I 5 ani = 1.699 lei
Amortizarea anuala a programului de contabilitate == l0.860 lei I 3 ani = 3.620 lei
Amortlzarea anuala a licentei = 4.145 lei I 2 ani = 2.073 lei

7.392 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privlnd amortizarea
imobilizarilor
2813
7.392 lei
1.699 lei
2808
3.620 lei
2805
2.073 lei
Amortizarea
instalatiilor i
Amortizarea
altor imobilizari
necorporale I
Amortizarea
concesiunilor,
drepturilor i
activelor similare
Ghid pentru pregatirea candida{ilor la examenul de acces
Exemplul ilustrativ 20 -----------,

La 31.12.N, Alfa a achizitionat un program informatic la un cost
de 10.000 lei, amortizat liniar in 5 ani. La 31.12.N+1, valoarea de
inventar stabilita de comisia de inventariere este de 7.500 lei. In
anul N+2, programul informatic este vandut.
Conform OMFP nr.1.802/2014, precizati:
a) Ce inregistrare contabila se efectueaza la sfaritul anului

N+1;
b) Cu ce valoare figureaza programul informatic in bilantul
anului N+1;
c) Ce inregistrare contabila se efectueaza odata cu vanzarea

programului informatic.
Rezolvare:
,,Evaluarea imobilizarilor corporale; necorpora/e, cu ocazia inventarierii, se face la va/oa

rea de inventor, stabilita de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizati, potrivit
legii. Fae obiectul evaluariii imobilizarile in curs de executie." (pet. 85-(1))
,,Corectarea valorii imobi/izarilor necorpora/ei corporate; aducerea for la nivelul valorii
de inventor se efectueaza, in funqie de tipul de depreciere existenta, fie prin inregistrarea
unei amortizari suplimentare, in cazul in care se constata o depreciere ireversibila, fie prin
constituirea sau suplimentarea ajustarilor pentru depreciere, in cazul in care se constata o
depreciere reversibila a acestora." (pet. 85-(2))
,,0 imobilizare necorporala trebuie prezentata in bi/ant la valoarea de intrare, mai pufin
ajustarile cumulate de valoare." (pet. 187)
Valoarea bilantiera se determina deducand din valoarea de intrare amortizarea cu
mulata i ajustarile pentru depreciere.
Prin urmare:
a)
Situatia activului la 31.12.N+1:

- lei Costul
Valoarea neta contabila la sfaritul anului N+1 =
10.000 - 2.000
10.000
2.000
8.000
CONTABILITATE
Valoarea de inventar, de 7.500 lei, este mai mica decat valoarea neta contabila, de
8.000lei, deci activul este depreciat i se recunoate o ajustare pentru depreciere de
500 lei:
500lei
6813
Cheltuieli de exploatare
privind ajustarile
pentru deprecierea
imobilizarilor
290
Ajustari
pentru deprecierea
imobilizarilor necorporale
500lei
b) La sfaritul anului N+1, programul informatic va figura in bilant cu valoarea:

10.000lei (cost) - 2.000lei (amortizare) - 500lei (pierdere din depreciere) = 7.500lei .
c) Odata cu vanzarea programului informatic, ajustarea pentru depreciere existenta
se anuleaza prin reluare la venituri:
500lei
290
Ajustari
pentru deprecierea
7813
Venituri din
ajustari pentru
deprecierea imobilizarilor
500lei
Entitatea Alfa a achizitionat la 31.12.N un program informatic in
valoare de 10.000lei . Se considera ea durata de viata a activului
este de 10ani, iar metoda de amortizare stabilita este cea liniara .
La 31.12.N+1, valoarea de inventar a programului informatic este
de 8.000lei .fn continuare consideram ea la sfaritul anului N+2
valoarea de inventar a programului informatic devine 8.100lei .
a) Pierderea din depreciere la sfaritul anului N+l;
b) Reluarea pierderii din depreciere la sfarltul anului N+2.
Rezolvare:
a)
Amortizarea anuala : 10.000lei/ 10ani = 1.000leJ
Valoarea contabila neta ;:: 10.000lei - 1.000lei = 9.000lei

Valoarea de inventar = 8.000 lei
Pierderea din depreciere = 9.000lei - 8.000lei ;: 1.000lei:
1.000 lei
b)
6813
privind ajustarile
pentru deprecierea
imobilizarilor
290
Ajustari
pentru deprecierea
1.000 lei
La sfaritul anului N+ 1, programul informatic a figurat in bilant cu valoarea de inventar

de 8.000 lei.
Amortizarea anuala = 8.000 lei I 9 anl ramai = 889 lei
Valoarea contabila neta = 8.000 lei - 889 lei = 7.111 lei
Valoarea contabila neta daca activul nu s-ar fi depreciat cu un an in urma = 10.000 lei
- 2.000 lei = 8.000 lei
Creterea valorii contabile a unui activ necorporal ea urmare a aprecierii fata de pe
rioadele precedente nu trebuie sa depaeasca valoarea neta pe care activul liecorporal
ar fi avut-o daca ajustarea nu ar fi fost inregistrata.
Ca atare, nu poate fi reluat mai mult de 8.000 lei - 7.111 lei= 889 lei, pentru a nu depai
valoarea de 8.000 lei.
889 lei
290
- Ajustari
pentru deprecierea
1'-
7813
Venituri din
ajustari pentru
8891ei
Exemplulilustrativ22 -----------,
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contablliza11 derecunoaterea
urmatoarelor imobilizari necorporale:
a) La expirarea unui contract de concesiune, odata cu restituirea
bunului, se inregistreaza scoaterea din evidenta a concesiunii
primite, in suma de SO.OOO lei;
b) Se scoate din evidenta un program informatic, depait moral,
din utilizarea caruia nu se mai ateapta beneficii economice
viitoare. Costul programului informatic a fost de 100.000 lei,
amortizarea cumulata pana la data scoaterii din evidenta fiind
de 30.000 lei;
c) Se vinde un program informatic la pretul de vanzare de
110.000 lei, exclusivTVA 24%. Costul programului informatic a
fost de 100.000 lei, amortizarea cumulata pana la data vanzarii
fiind de 30.000 .lei.
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,0 imobilizare necorporala trebuie scoasa din evidentii la cedare sau atunci cand niciun
beneficiu economic viitor nu mai este ateptat din utilizarea ori din cedarea sa." (pet. 188)
,,in cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari necorporale, sunt evidentiate distinct ve
niturile din vanzare, cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarii i alte
cheltuieli legate de cedarea acesteia." (pet. 189-(1))
,,in scopul prezentaNi in contul de profit i pierdere, catigurile sou pierderile care apar
odata cu incetarea utiliziirii sou ieirea unei imobiliziiri necorporale se determinii ea di
ferentii intre veniturile generate de ieirea actiVulul i valoarea sa neamortizatii, indusiv
cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, i trebuie prezentate ea valoare netii, ea veni
turi sou cheltuieli, dupii caz, in contul de profit i pierdere, la elementul ccA/te venituri din
exploatare, respectiv Alte che/tuieli de exploatare, dupii caz." (pet. 189-(2))
Prin urmare:
a)
Scoaterea din evidenta a concesiunii primite, amortizata integral:
SO.OOO lei
b)
Amortizarea
concesiunilor,
marcilor comerciale, ..
drepturilor i
activelor similare
205
SO.OOO lei
Concesiuni;
brevete, licente,
marci comerciale,
drepturi i
active similare
Scoaterea din evidenta a programului informatic, neamortizat integral:
100.000 lei
30.000 lei
70.000 lei
c)
2805
o/o
2808
Amortizarea
altar imobilizari
necorporale
208
. Alte. imobilizari
necorporale I
Programe informatlce
100.000 lei
6583
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
Vanzarea programului informatic, neamortizat integral:

pretul de vanzare:
136.400 lei
461
Debitori diver$i
7583
Venituri din
vanzarea activelor
$i alte operatiunl
de capital
4427
TVA colectata
136.400 lei
110.000 lei
26.400 lei
scoaterea din evidenta .a programului lnformatic, neamortizat integral:

100,QOO lei
30.000 lei
70.000 lei
%
2808
Amortlzarea
altor imobilizari
necorporale
6583
Cheltuieli privind
activele cedate
$i alte operatiuni
. de capital
208
Aite imobilizari
necorporale I
100.000 lei
in contul de profit $i pierdere va fi prezentat ca$tigul din cesiunea programului infor

matic, de 40.000 lei (110.000 lei - 70.000 lei), la alte venituri din exploatare.
Exemplul ilustrativ
2:3 ------------.
.
.
Tn data de 01.05.N, in vederea achizitiei unui mijloc de transport,

i se plate$te furnizorului un avans de 4.960 lei, iar la 15.05.N
se prime$te factura aferenta acestui avans. Tn data de 20.05.N
se prime$te factura de achizitie a mijlocului de transport, care
cuprinde: pret de cumparare 5.000 lei, cheltuieli de transport 500 lei,
TVA 24%, din care se retine avansul acordat. Tn data de 21.05.N se
achita datoria fata de furnizor.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabllizati:

a) Plata avansulul;
b) Prlmirea facturli de avans;
c) Achlzitla mijlocului de transport $i retinerea avansulul;
d) Plata furnizorului
CONTABILITATE
Nota:
Prevederi fiscale avute in vedere:

Potrivit art. 146 alin. (1) din Codul fiscal, pentru exercitarea
dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii: a) pentru taxa datorata sau
achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie
livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate
in beneficiul sau de catre o persoana impozabila, sa detina o
factura emisa in conformitate cu prevederlle art. 155. (...)
Rezolvare:
,,0 imobilizare corpora/a recunoscuta ea activ trebuie evaluata initial la costul sou deter
minat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementari, in functie de modalitatea
de intrare in entitate." (pet. 226-(1))
,,(... ) cost de achizitie inseamna pretul datorat i eventualele che/tuieli conexe minus even
tualele reduceri ale costului de achizitie.
fn acest sens, costu/ de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de im
port i alte taxe (cu excepfia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la
autoritafile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atri
buibile direct achizitiei bunurilor respective.
in costu/ de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuieli/e
cu obtinerea de autorizatii i alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor res
pective.
Cheltuielile de transport sunt incluse in costu/ de achizitie i atunci cand functia- de
aprovizionare este externalizata; (...) " (pet. 8)
a)
Plata avansului:
4.960 lei
b)
4093
Avansuri
acordate pentru
imobilizari corporale
5121
Conturi la banci
in lei
4.960 lei
Exercitarea dreptului de deducere a TVA pe baza facturii de avans:
960 lei
4426
TVA deductibila
4093
Avansuri
acordate pentru
960 lei
c)
Achizitia mijlocului de transport:
Pret de cumparare (5.000 lei) + Cheltuieli de transport (SOO lei) = Cost de achizitie
(5.500 lei)
Total TVA aferenta costului de achizitie= 5.500 lei x 24% = 1.320 lei
Rest TVA deductibila= 1.320 lei - 960 lei anterior= 360 lei
5.860 lei
5.500 lei
360 lei
2133
Mijloac;e
de transport
404
5.860 lei
4093
4.000 lei
Furnizori
de imobilizari
4426
TVA deductibila
retinerea avansului:
4.000 lei
d)
404
Furnizori
de imobilizari
Avansuri
acordate pentru
Plata'furnizorului pentru restul de 5.860 lei - 4.000 lei (avans) = 1.860 lei:
1.860 lei
404
Furnizori
de imobilizari
5121
Conturi la band
in lei
1.860 lei
Exemplul ilustrativ .24

Societatea Alfa a achizitionat un utilaj la costul de 4.000 lei, plus
TVA, factura fiind primita in data de 10.03.N. Utilajul este pus in
functiune in data de 08.04.N, cheltuielile cu punerea in functiune,
efectuate de o firma specializata, fiind de 500 lei, TVA 24%.
a) Primirea facturii in data de 10.03.N;
b) lnregistrarea cheltulelilor cu punerea in func1iune.
Rezolvare:
a)
Primirea facturii in data de 10;03.N:
CONTABILITATE
4.960 lei
4.000 lei
2131
Echiparriente
tehnologice
(maini, utilaje i
404
Furnizori
de imobilizari
4.960 lei
4426
9601ei
TVA deductibila
b) Cheltuielile de punere in funqiune reprezinta o parte componenta a costului unei

imobilizari corporale, deci se adauga la valoarea acestora:
620 lei
soo lei
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
404
Furnizori
de imobilizari
620 lei
4426
120 lei
. TVA deductibila

La inceputul lunii mai a anului N, societatea Alfa cumpara de la
un furnizor cu sediul in SUA un utilaj in valoare de SO.OOO dolari.
Utilajul este transportat pe cale navala, iar cumparatorul intra in
posesia lui din. momentul in care activul este incarcat pe nava, in
portul vanzatorului. Yn data de 10.05.N, transportatorul efectueaza
in numele cumparatorului atat incarcarea, cat i receptia utilajului.
Cursul de schimb valutar este de 3,5 lei/dolar.
Cu aceasta ocazie, vanzatorul ii transfera cumparatorului atat
proprietatea, cat i riscurile i beneficiile. Receptia utilajului se
face de catre transportator in numele cumparatorului. La receptie,
transportatorul ii confirma cumparatorului existenta utilajului
solicitat i ii transmite o copie a facturii primite de la furnizor
i o copie a procesului-verbal de receptie. Pe toata perioada
transportului pana la predarea catre cumparator, utilajul se afla in
proprietatea cumparatorului i in raspunderea transportatorului.
Utilajul ajunge in tara in data de 12.06.N. Odata ajuns in tara,
transportatorul i-1 preda cumparatorului i factureaza catre
acesta cheltuieli de transport in valoare de 6.000 dolari la cursul
de schimb de 3,4 lei/dolar. Data la care cumparatorul a acceptat
factura de transport este 12.07.N. ln perioada imediat urmatoare,
cumparatorul vamuiete activul importat (taxele vamale sunt in
suma de 17.500 lei).
Ill
Conform OMFP nr. 1.802/2014:

a) Precizati ce inregistrare contablla se efectueaza in data de
1O.OS.N, cu ocazia receptiei utilajului;
b) Calculati costul de achizltie al utilajului;
c) Contabilizati recunoaJterea utllajului pentru costul sau de
achizitie.
Rezolvare:
,,Sunt reflectate distinct in contabilitate acele imobllizari corporate cumparate, pentru ca

re s-au transferat riscurile I beneficiile aferente, dar care sunt Tn curs de aprovizionare
(grupa 22 /mobilizari corporale in curs de aprovizionare din Planul de conturi general)."
(pet. 196)
,,0 tranzacfie in valuta trebuie inregistrata initial la cursul de schimb valutar, comunicat de
Banca Nafionala a Romaniei, de la data efectuarii operafiunii." (pet. 319)
a) Tn data de 10.05.N, in momentul transferului riscurilor i beneficiilor, se recunoate
activul in curs de aprovizionare (SO.OOO dolari x 3,5 lei/dolar = 175.000 lei):
175.000 lei
b)
223
lnstalatii tehnice i
mijloace de transport
in curs de aprovizionare
404
Furnizori
de lmobilizari
175.000 lei
Costul de achizitie al activului se calculeaza astfel:
Pretul de achizitie stabilit la data receptiei (175.000 lei) + Cheltuieli de transport

(6.000 dolari x 3,4 lei/dolar = 20.400 lei) + Taxe vamale (17.500 lei) = Cost de achizitie
(212.900 lei)
c)
Recunoaterea activului la nivelul costului de achizitie:
212.900 lei
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
223
212.9001ei
175.000 lei
446
17.500 lei
404
20.400 lei
lnstala\ii tehnice i
in curs de aprovizionare
Alte impozite,
taxe i varsaminte
asimilate
Furnizori
de imobilizari
CONTABILITATE
La 01.01.N, o entitate achizitioneaza un echipament tehnologic
pentru extragerea petrolului i, conform contractului prin care
i s-a acordat dreptul de a efectua exploatari, are obligatia ea la
finalizarea exploatarii sa mute echipamentul i sa reconstituie
stratul de sol afectat. La data instalarii echipamentului, entitatea
a estimat ea la terminarea extraqiei va efectua cheltuieli cu
demontarea i mutarea activului, valoarea actualizata calculata
a acestor costuri fiind de 300.000 lei. Costul de achizitie al
echipamentului este de 1.650.000 lei. Echipamentul are o durata
de viata estimata initial de 10 ani, metoda de amortizare fiind cea
liniara.
a) Achizitia activului;
b) Recunoaterea costurllor estimate cu demontarea ii
mutarea activului;
c) Amortizarea anuala a activului.
Rezolvare:
,,in costul unei imobilizari corporale sunt incluse $i costurile estimate initial cu demon
tarea $i mutarea acesteia la scoaterea din funcfiune, precum $i cu restaurarea amplasa
mentului pe care este pozifionata imobilizarea, atunci cdnd aceste sume pot fi estimate
credibil $i entitatea are o obligafie legata de demontare, mutare a imobilizarii corporale $i
de refacere a amplasamentului." (pet. 226-(5))
,,Costurile estimate cu demontarea $i mutarea imobilizarii corporale, precum $i cele cu
restaurarea amplasamentului se recunosc in valoarea acesteia, in corespondenta cu un
cont de provizioane (contul 1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale $i
alte acfiuni similare legate de acestea)." (pet. 226-(6))
Prin urmare, se vor efectua urmatoarele inregistrari:
a)
Achizitia activului la 01.01 ;N:
1.650.000 lei
b)
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
404
Furnizori
de imobilizari
1.650.000 lei
Recunoaterea costurilor estimate cu demontarea i mutarea activului:
300.000lei
c)
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
1513
Provizioane pentru
dezafectare
i alte aqiuni similare
legate de acestea
300.000lei
Amortizarea anuala (( 1.650.000lei+ joo.OOO lei) / 10ani = 195.000lei /an):
195.000lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatiilor i
195.000 lei
Exemplul ilustrativ 2 7 -----------.

Alfa construiete in regie proprie o cladire pe care o incepe la
data de 01.01.Ni o finalizeaza la data de 31.11.N. Cheltuielile
inregistrate in legatura cu construqia au fost: materii prime
160.000lei; salarii 120.000lei; amortizari 150.000lei; cheltuieli
indirecte repartizate 110.000lei; cheltuieli genera le de
administratie SO.OOO lei .

a) Cakulati costul de prodi:ictie;
b) Contabilizatl receptia i punerea in functlune a cladirii.
Rezolvare:
OMFP nr. 1.8 02/ 2014 precizeaza:
,,(...) Costul de producfie sou de prelucrare al stocurilor, precum $i costul de producf/e al

imoblllzdrllor cuprind che/tuielile directe aferente producfiei, $1 anume: materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa $i alte cheltuieli directe de
producfie, costul proiectarii produselor, precum $i cota cheltuieli/or indirecte de produqie
alocata 1n mod rational ea fiind legato de fabricafia acestora. (...)" (pet . 8)
,,Exemple de costuri car, se efectueazd in legdturd cu construcfla unel lmob/1/zdrl
corporale, direct atribuiblle acesteia, sunt:
a) costurile reprezentdnd salariile angajafilor, contribufiile legale $1 alte cheltuieli legate
de acestea, care rezulta direct din construcfia imobilizarii corporale;
b) cheltuieli materiale;
CONTABILITATE
c)
d)
e)
f)
g)
costurile de amenajare a amplasamentului;

costurile initiale de livrare $i manipulare;
costurile de instalare $i asamblare;
cheltuieli d e proiectare $ i pentru obtinerea autorizatiilor;
costurile de testare a funqionarii corecte a activului, dupa deducerea incasarilor ne
te provenite din vdnzarea elementelor produse in timpul aducerii activului la am
plasamentul $i conditia de functionare (cum ar fi e$antioanele produse la testarea
echipamentului);
h) onorariile profesionale platite avocatilor $i experfilor, precum $i comisioanele achitate

in legatura cu activul etc." (pet. 226-(2))
,,Exemple de costuri care nu sunt costuri ale unul element de lmoblllzari corporate
sunt:
a) costurile de deschidere a unei noi instalafii;
b) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile in materie de
publicitate $i activitati promotionale);
c) costurile de desfa$urare a unei activitati intr-un Joe nou sau cu o noua clasa de clienti
(inclusiv costurile de instruire a personalu/ui);
d) costurile administrative $i alte cheltuieli generate de regie;
e) costurile reamplasarii sau reorganizarii partiale sau totale a activitafilor entitafii."
(pet. 226-(3))
Prin urmare:
a) Costul de produqie= Materii prime (160.000 lei)+ Salarii (120.000 lei)+ Amortizari
(150.000 lei)+ Cheltuieli indirecte repartizate (110.000 lei)= 540.000 lei
b)
Receptia i punerea in functiune a cladirii:
540.000 lei
212
Construqii
722
Venituri din
produqia de
540.000 lei
Alfa construiete in regie proprie o cladire pe care o incepe la data
de 01.01.N i o finalizeaza la data de 31.11.N+1.
In anul N, cheltuielile inregistrate in legatura cu construqia au
fast: materii prime 160.000 lei; salarii 120.000 lei; amortizari
150.000 lei; cheltuieli indirecte repartizate 110.000 lei; cheltuieli
generale de administratie SO.OOO lei.
Ghid pentru pregatirea candidafilor la examenu/ de acces

Tn anul N+ 1, cheltuielile inregistrate in legatura cu construqia
au fast: materii prime 140.000 lei; salarii 125.000 lei; amortizari
155.000 lei; cheltuieli indirecte repartizate 130.000 lei; cheltuieli
generale de administratie 60.000 leL

a) Recunoaterea costului de productie aferent anului N;
b) Recunoaterea costului de productie aferent anului N+1;
c) Receptia cladirii.
Rezolvare:
,,lmobiliziirile in curs de execufie reprezinta investifiile neterminate efectuate in regie pro

prie sau in antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de producfie sau costul de achizifie,
dupa caz." {pet. 231-(1))
,,lmobiliziirile in curs de execufie se tree in categoria imobiliziirilor finalizate dupa recepfia,
darea in folosinfii sau punerea in funqiune a acestora, dupa caz." (pet. 231-(2))
,,Contu/ 231 lmobilizari corporale in curs de execufie este un cont de activ.

ln debitul contului 231 lmobilizari corporale in curs de execufie se inregistreaza: (...)
- valoarea imobiliziirilor corporale in curs de execufie efectuate in regie proprie, ne
terminate (722); (...)
ln creditul contului 231 lmobilizari corporale in curs de execufie se inregistreaza:
- valoarea imobiliziirilor corporale in curs de execufie, recepfionate, date in folosintii
sau puse in funcfiune (211, 212, 213, 214, 216, 2 7 7); (...)
So/du/ contului reprezinta valoarea imobilizarilor corporale in curs de execufie, altele deceit
investifiile imobiliare."
Prin urmare:
a) Costul de produqie in anul N = Materii prime (160.000 lei)+ Salarii (120.000 lei)+
Amortizari (150.000 lei)+ Cheltuieli indirecte repartizate (110.000 lei)= 540.000 lei
Oeoarece construqia nu este finalizata; se va recunoate o imobilizare in curs:
540.000 lei
231
lmobilizari corporale
in curs de executie
722
Venituri din
productia de
540.000 lei
CONTABILITATE
Cheltuielile efectuate sunt inregistrate dupa natura in contul de profit i pierdere.

b) Costul de produqie in anul N+ 1 = Materii prime (140.000 lei) + Salarii (125.000 lei)
+ Amortizari (155.000 lei) + Cheltuieli indirecte repartizate (130.000 lei) = 550.000 lei
Similar, se va recunoate o imobilizare in curs:
550.000 lei
231
in curs de executie
722
Venituri din
produqia de
imobilizari corporate
550.000 lei
Cheltuielile efectuate sunt inregistrate dupa natura in contul de profit i pierdere.

c)
Receptia cladirii la cost de produqie (540.000 lei + 550.000 lei= 1.090.000 lei):
1.090.000 lei
't)
212
Construqii
231
lmobilizari corporate
in curs de executie
1.090.000 lei

Alfa detine o cladire veche despre care se cunosc informatiile: cost
de achizitie 1.200.000 lei, amortizare cumulata 400.000 lei. La data
de 01.01.N, Alfa a decis demolarea cladirii i construirea unui sediu
modern.
Pe parcursul anului N s-au inregistrat urmatoarele cheltuieli:
cheltuieli cu serviciile primite de la o firma specializata in
demolari 390.000 lei; cheltuieli cu materiile prime 660.000 lei;
servicii primite de la terti privind construqia 30.000 lei; salariile
muncitorilor de pe antier 250.000 lei; salariile personalului
administrativ 80.000 lei; salariile managerilor 120.000 lei;
amortizarea utilajelor folosite la construqie 12.000 lei.
La sfaritul anului N, cladirea nu era finalizata. Tn anul urmator a
continuat constructia, inregistrandu-se: cheltuieli cu materiile
prime 95.000 lei; salariile muncitorilor de pe a.ntier 250.000 lei;
amortizarea utilajelor folosite la construqie 5.000 lei.
La sfaritul anului N+ 1, cladirea a fost data in folosinta.

a) Recunoaterea costului de productie aferent anului N;
b) Recunoaterea costului de productie aferent anului N+1;
c) Receptia cladirli.
..
Ghid pentru pregatirea candida1ilor la examenu/ de acces

Rezolvare:
,,In cazul fn care o cliidire este demolata pentru a fi construita o a/ta, cheltuielile cu de
mo/area sunt recunoscute dupii natura /or, fara a fi considerate costuri de amenajare a
amplasamentului. Acelai tratament contabil se aplii:a ; cheltuielilor reprezentand valoa
rea neamortizata a cladirii demo/ate sau costul activu/ui respectiv, atunci cand acesta este
evidentiat ea stoc." (pet. 226-(4))
Prin urmare:
Tn costul de produqie nu se includ cheltuielile cu serviciile primite de la o firma spe
cializata in demolari (390.000 lei) i cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata a
cladirii demolate (1.200.000 lei - 400.000 lei= 800.000 lei).
Aceste cheltuieli vor fi recunoscute in contul de profit i pierdere atunci cand vor fi
efectuate.
a) Costul de productie in anul N = Materii prime (660.000 lei)+ Servicii primite de la
terti privind construqia (30.000 lei)+ Salariile muncitorilor de pe antier (250.000 lei)+
Amortizarea utilajelor folosite la constructie (12.000 lei) = 952.000 lei
Deoarece constructia nu este finalizata, se va recunoate o imobilizare in curs:
952.000 lei
231
in curs de executie
722
Venituri din
productia de
952.000 lei
b) Costul de productie in anul N+1 = Materii prime (95.000 lei)+ Salariile muncitorilor
de pe antier (250.000 lei) + Amortizarea utilajelor folosite la construqie (5.000 lei) =
350.000 lei
Similar, se va recunoate o imobilizare in curs:
350.000 lei
231
in curs de executie
722
Venituri din
produqia de
350.000 lei
c) Receptia cladirii la costul de produqie total de 952.000 lei + 350.000 lei =

1.302.000 lei:
1.302.000 lei
212
Construqii
231
in curs de executie
1.302.000 lei
CONTABILITATE
Exemplul ilustrativ 50 -------------.

Alfa ince pe in luna august anul N construqia unui utilaj. Pentru
testarea funqionarii corecte a utilajului s-au inregistrat cheltuieli
materiale de 200lei i cheltuieli salariale de 300lei. fn urma testarii
au rezultat eantioane vandute la pretul de 600lei plus TVA 24%.

a) Cheltuielile efectuate pentru testarea func1ionarii corecte;
b) Oblinerea produselor finite;
c) Va.nzarea produselor finite;
d) Care este tratamentul contabil al costurilor de testare?
Rezolvare:
,,Exemple de costuri care se efectueaza in legatura cu constructia unei imobilizari corporale,

direct atribuibile acesteia, sunt: (...)
g) costurile de testare a functionarii corecte a activului, dupa deducerea incasarilor
nete provenite din vanzarea elementelor produse in timpul aducerii activului la
amplasamentul i conditia de functionare (cum ar fi eantioanele produse la testarea
echipamentului); (... )"(pet. 226-(2))
Prin urmare, vor fi efectuate urmatoarele inregistrari:
a) Recunoaterea cheltuielilor materiale i salariale ocazionate de testarea functio
narii corecte:
200lei
602
641
Cheltuieli cu
materialele consumabile
302
200lei
421
3001ei
Materiale consumabile
$i:
300lei
b)
Cheltuieli cu salariile
personalului
Personal - salarii
datorate
Obtinerea produselor finite la costul de produqie total de 200lei+ 300lei= 500lei:
500lei
345
Produse finite
711
Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse
500lei

c)
Vanzarea produselor finite:

pre1ul de vanzare:
7441ei
4111
Clienli
7015
Venituri din
vanzarea
produselor finite
4427
TVA colectata
7441ei
600lei
1441ei
descarcarea gestiunii pentru costulde produqle:

500lei
d)
711
Venituri aferente
de produse
345
Produse finite
500lei
lncluderea in costul activului imobilizat a costurilor de testare dupa ce s-au scazut
incasarile nete din vanzarea eantioanelor:
Din vanzarea produselor ob1inute din testare s-a inregistrat un profit de 100 lei care
este deja recunoscut in situaliile financiare, ea diferenta intre veniturile din vanzare
i costul de produqie. Din valoarea costurilor de testare care urmeaza a fi incluse in

costul utilajului se scade acest profit, pentru a nu se dubla recunoaterea acestuia:
Costuri incluse = 500lei - 100lei = 400lei
400lei
231
in curs de execu1ie
722
Venituri din
produc1ia de
400lei

Societatea Alfa aduce ea apart la capitalul societalii Beta un mijloc
de transport evaluat la valoarea de 33.000lei, in schimbul caruia

primete aqiuni; valoarea de emisiune re1inuta la subscriere
pentru o aqiune este de 11lei, valoarea nominala a aqiunii este

de 10lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati majorarea
capitalului social la societatea Beta i realizarea aportului.
Ill
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,Prima de aport se calcCJleaza ea diferenta intre valoarea bunurilor aportate i valoarea

nominala a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi." (pet. 417-(5))
,,La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza ; se inregistreaza in contabilitate la va

loarea de intrare, care se stabilete astfel: (... )
c)
la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentdnd aport

la capitalul social;(... )" (pet. 75-(1))
Prin urmare:
Numarul de aqiuni noi create este de 33.000 lei I 11 lei/actiune = 3.000 aqiunl.
Creterea capitalului social se realizeaza cu valoarea nominala: 3.000 aqiuni x 10 lei/ac
tiune = 30.000 lei
Prima de aport = 33.000 lei - 30.000 lei = 3.000 lei
a)
Ynregistrarea majorarii capitalului:
33.000 lei
456
Decontari cu
aqionarii/asociatii
privind capitalul
1011
33.000 lei
30.000 lei
1043
3.000 lei
456
33.000 lei
1012
30.000 lei
Capital subscris
nevarsat
Prime de aport
b)
Realizarea aportului:
33.000 lei
2133
1011
Mijloace
de transport
i:
30.000 lei
Capital subscris
nevarsat
Decontari cu
aqionarii/asociatii
privind capitalul
Capital subscris
varsat
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati operatille de mai
jos:
1111

a) Se primete sub forma de donaJie un utilaj a carui valoare justa
este de 3.000 lei;
b) La inventarul anului N s-a constatat un plus, in sensul ea
un calculator cu valoarea de 5.000 lei nu era inregistrat in
contabilitate.
Rezolvare:
,,La data intrc'irii in entitate, bunurile se evalueaza i se inregistreazc'i in contabilitate la va

loarea de intrare, care se stabilete astfel:(...)
d) }a valoarea justc'i - pentru bunurile obfinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.(...)" (pet. 75-(1))
,,ln debitul contului 2 7 3 /nstalafii tehnice i mijloace de transport se inregistreazc'i:(...)

-
valoarea instalafii/or tehnice i a mijloacelor de transport primite(...) cu titlu gratuit(... )

475);(...)
fn debitul contului 274 Mobilier, aparaturc'i biroticc'i, echipamente de protecfie a valorilor

umane i materiale i alte active corporate se inregistreaza:(...)
-
valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecfie a valorilor uma

ne i materiale i a a/tor active corporate(... ) constatate plus la inventor (475);(...)"
a)
Primirea prin donaJie a utilajului:
3.000 lei
b)
2131
4753
3.000 lei
4754
5.000 lei
DonaJii
pentru investiJii
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
instalaJii de lucru)
Constatarea unui plus la inventar:
5.000 lei
Ill
214
Mobilier,
aparatura birotica,
echipamente de proteqie
a valorilor umane
i materiale
i alte active corporale
Plusuri de inventar
de natura
imobilizarilor
CONTABILITATE

Alfa schimba utilajul X cu utilajul Y primit de la Beta. La data
schimbului, situafia celor doua utilaje este:
- utilajul X: pret de vanzare 3.000 lei, cost 2.500 lei, amortizare
cumulata pana la data schimbului 500 lei;
- utilajul Y: pret de vanzare 4.000 lei, cost 2.900 lei, amortizare
cumulata pana la data schimbului 800 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati tranzactia de

schimb in contabilitatea societatii Alfa. Cota de TVA este de 24%.
Rezolvare:
,,ln cazul schimbului de active, in contabi/itate se evidentiaza distinct operatiunea de van

zare/scoatere din evidenta; cea de cumparareIintrare in evidenta, pe baza documentelor
justificative, cu inregistrarea tuturor veniturilor ; cheltuielilor aferente operatiunilor. Tra
tamentul contabil este similar; in cazul prestarilor reciproce de servicii." (pet. 56-(4))
Prin urmare, Alfa recunoate:
a)
Vanzarea utilajului X:
pretul de vanzare:
3.720 lei
461
Debitori diveri
7583
Venituri din
vanzarea activelor
i alte operatluni
de capital
3.720 lei
3.000 lei
4427
720 lei
2131
2.500 lei
TVA colectata
scoaterea din evidenta a utilajului X pentru costul sau:
2.500 lei
5001ei
2.000 lei
%
281
Amortizari privind
imobilizarile corporale
6583
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
instalalii de lucru)
b)
Achizitia utilajului Y la pretul de vanzare din factura vanzatorului, de 4.000 lei:
4.960 lei
4.000 lei
960 lei
('
%
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
404
Furnizori
de imobilizari
4.960 lei
4426
TVA deductibila
Exemplul iluatrativ :34

O entitate a construit in anul N un ansamblu de locuinte destinate
vanzarii, costul de produqie fiind de 20.000 lei. Tn anul N+1 s-a
decis ea un bloc din acest ansamblu sa nu mai fie vandut, in
vederea utilizarii ea sediu central administrativ, fiind mai spatios i
mai modern decat actualul sediu. Costul blocului este de 5.000 lei.
a) Contabilizali oblinerea ansamblului de locuin1e;
b) Care este tratamentul contabil al blocului care va fi utilizat

ea sediu central administrativ?
Rezolvare:
,,in cazul active/or de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuinfe care initial erau
destinate vdnziirii i care ulterior ii schimbii destinafia, urmdnd a fi folosite de entitate pe
o perioadii indelungatii sau sii fie inchiriate unor terfi, in contabilitate se inregistreazii un
transfer de la stocuri la imobilizari corporate. Transferul se efectueazii la data schimbiirii
destinafiei, la valoarea la care activele erau inregistrate in contabilitate (reprezentatii de
cost)." (pet. 275)
Prin urmare:
a)
Obtinerea produselor finite:
20.000 lei
345
Produse finite
711
Venituri aferente
de produse
20.000 lei
CONTABILITATE
b) Odata cu schimbarea destinatiei blocului, acesta este transferat la imobilizari cor

porale:
5.000 lei
212
Construqii
345
Produse finite
5.000 lei
O entitate a achizitionat doua utilaje astfel:
a) Utilajul X a fost achizitionat in data de 07.05.N la costul de

20.000 lei i a fost pus in funqiune in data de 08.08.N, durata
de viata utila fiind de 1 O ani; entitatea estimeaza ea dupa 5 ani
o sa vanda activul;
b) Utilajul Ya fost achizitionat la 31.12.N la un cost de 25.000 lei.
Durata de utilizare economica este de 10 ani.

a) Care este valoarea amortizabila pentru cele doua utilaje;
b) Care este durata de utilizare economica a celor doua utilaje;
c) De la ce data va calcula entitatea amortizarea celor doua
active.
Rezolvare:
,,Amortizarea valorii active/or imobilizate cu durate /imitate de uti/izare economica re

prezinta alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga durata de
utilizare economica. Valoarea amortizabila este reprezentata de cost sou de a/ta va/oare
care substituie costul (de exemp/u, valoarea reevaluata)." (pet. 139-(2))
,,ln infelesul prezentelor reglementari, prin durata de utilizare economica se infe/ege du
rata de viafa uti/a, aceasta reprezentand:
a)
perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o enti
tate; sou
b)
numarul unitafilor produse sou al unor unitafi similare ce se estimeaza ea vor fi

obfinute de entitate prin folosirea activu/ui respectiv." (pet. 139-(3))
,,Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii

in funefiune i pana la recuperarea integra/a a valorii for. La stabilirea amortizarii imo
bilizarilor corporale sunt avute in vedere duratele de utilizare economica i condifii/e de
utilizare a acestora." (pet. 238-(2))
Prin urmare:
a)
Valoarea amortizabila:
Pentru utilajul X, valoarea amortizabila este costul activului = 20.000 lei

Pentru utilajul Y, valoarea amortizabila = 25.000 lei
b) Durata de utilizare economica:
Pentru utilajul X, durata de utilizare economica este perioada in care activul este pre
vazut a fi disponibil pentru utilizare, adica 5 ani.
Pentru utilajul Y, durata de utilizare economica = 10 ani
c)
Data inceperii amortizarii:
Pentru utilajul X, luna urmatoare punerii in funqiune, adica 01.09.N

Pentru utilajul Y, ianuarie N+1
{Y
Un utilaj a fast cumparat i pus in funqiune in data de 04.03.N,
costul fiind de 30.000 lei. Utilajul se amortizeaza liniar pe durata
de 5 ani.
a) lntocmi\i tabloul de amortizare;
b) Contabiliza\i amortizarea aferenta primului an.
Rezolvare:
,,Entitafile amortizeaza imobilizarile corporate utilizand una dintre urmatoarele metode
de amortizare:
a)
amortizarea liniara realizata prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a

unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani al duratei de utilizare econo
mica a acestora; (...)" (pet. 240-(1))
,,Amortizarea aferenta imobilizarilor corporate se inregistreaza in contabilitate pe seama

conturilor de cheltuieli." (pet. 240-(5))
Prin urmare:
Valoarea amortizabila = 30.000 lei
Data inceperii amortizarii = 01.04.N
Suma fixa anuala, stabilita proporional cu numarul de ani ai duratei de utilizare eco
nomica a utilajului = 30.000 lei / 5 ani = 6.000 lei
a)
Tabloul de amortizare se prezinta dupa cum urmeaza:
CONTABILITATE
- lei Exercitiul
Valoarea
amortizarll liniare
Valoarea
amortizablla
Valoarea
ramasa
6.000 x 9 luni I
12 luni = 4.500
30.000 - 4.500 =
25.500
30.000
6.000
N+3
30.000
6.000
19.500 - 6.000 =
13.500
N+4
30.000
6.000
01.04.N-31.12.N
30.000
N+l
30.000
N+2
6.000
6.000 x 3 luni I
12 luni = 1.500
01.01.N+S31.03.N+S
25.500 - 6.000 =
19.500
13.500 - 6.000 =
7.500
7.SOO - 6.000 =
1.500
1.500 - 1.500 = 0
30.000
Total
b) Amortizarea se reeunoate deci ea o eheltuiala, pentru primul an valoarea fiind de

4.500 lei:
4.500 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
tJ1
2813
Amortizarea
instala!iilor i
mijloaeelor de transport
4.500 lei
Exemplul ilustrativ :37--------

Un utilaj a fast eumparat i pus in funqiune in data de 04.03.N,
eostul sau fiind de 30.000 lei. Utilajul se amortizeaza degresiv fara
influenia uzurii morale pe durata de 5 ani.
a) lntocmiti tabloul de amortizare;
b) Contabilizati amortizarea aferenta primului an.
Rezolvare:
,,(...) b) amortizarea degresiva, care consta Fn multiplicarea cote/or de amortizare liniara

cu un anumit coeficient, caz Fn care poate fi avuta Fn vedere legislafia Fn vi
goare; (...)" (pet. 240-(1))

Concret, amortizarea degresiva consta in multiplicarea ratei anuale liniare cu unul din
tre coeficienlii: 1,5 daca durata normala de utilizare este intre 2 i 5 ani; 2,0 daca du
rata normala de utilizare este intre 5 i 10 ani; i 2,5 daca durata normala de utilizare
este mai mare de 10 ani. Rata multiplicata se aplica la valoarea ramasa de amortizat.
Aplicarea se face pana in anul de funqionare in care amortizarea anuala rezultata este
egala cu sau mai mica decat amortizarea anuala, determinata prin raportul intre va
loarea ramasa de recuperat i numarul de ani de funqionare ramai.
Prin urmare:
Data inceperii amortizarii = 01.04.N
Cota liniara de amortizare = 100 I 5 ani = 20%
Cota degresiva de amortizare = 20% x 1,5
a)
Tabloul de amortizare se prezinta astfel:

- lei -
Exercitiul
Valoarea
amortizabila
Amortizarea
Cota
Valoarea
ramasade
amortizat
20% x 1,5 x
6.750
30.000- 6.750
= 23.250
20% x 1,5
6.975
23.250- 6.975
= 16.275
N+2
16.275 16.275 lei I 3 ani
5.425
16.275 - 5.425
= 10.850
N+3
10.850 10.850 lei I 2 ani
5.425
10.850- 5.425
=5.425
5.425 lei I 1 an
5.425
5.425 - 5.425
=0
01.04.N31.12.N
30.000
N+1
23.250
9 luni I 12 luni
ramai
ramai
5.425
N+4
ramas
30.000
Total
Test pentru anul N+ 1:
Amortizare degresiva
23.250 lei x 20% x 1,5 = 6.975 lei
Amortizare liniara
23.250 lei I 4 ani ramai = 5.812,5 lei
Amortizarea degresiva este mai mare, deci se continua cu amortizarea degresiva.

Test pentru anul N+2:
Amortizare degresiva
16,275 lei x 20% x 1,5 = 4.882,5 lei
Amortizare liniara
16.275 lei I 3 ani ramai = S.425 lei
Amortizarea degresiva este mai mica, deci se continua cu amortizarea liniara.
Ill
CONTABILITATE
b) Amortizarea se reeunoate deci ea o eheltuiala, pentru primul an valoarea fiind de

6.750 lei:
6.750 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
J/
2813
Amortizarea
instalatiilor i
6.750 lei

Un utilaj a fost eumparat i pus in funetiune in data de 04.03.N,
eostul sau fiind de 30.000 lei. Utilajul se amortizeaza aecelerat pe
durata de 5 ani.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, intocmiti tabloul de amortlzare.
Rezolvare:
,,{...) c) amortizarea acce/eratii, care constii in includerea, in primul an de funcfionare, in
cheltuielile de exploatare a unei amortiziiri de panii la 50% din valoarea de intrare
a imobilizarii. Amortizarile anuale pentru exercitiile financiare urmatoare sunt cal
culate la valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la nu
marul de ani de utilizare rama$i. Deoarece amortizarea calculata trebuie sa fie co
relata cu modu/ de utilizare a activului $i, intrucat in cazuri rare o imobilizare cor
pora/ii se consuma in primul an in procent de pana la 50%, rezu/tii ea metoda de
amortizare accelerata este mai pufin utilizata in scopuri contabi/e; (...)" (pet. 240-(1))
Prin urmare, tabloul de amortizare se prezinta astfel:
- lei Exercitlul
N
N+l
N+2
Amortizarea calculati
30.000 x 50% = 15.000
15.000 I 4 ani ramai = 3.750

11.250 I 3 ani ramai = 3.750
Valoarea rimasi
30.000- 15.000 = 15.000

15.000- 3.750 = 11.250
11.250- 3.750 = 7.500
N+3
7.500 I 2 ani ramai = 3.7SO
7.500 - 3.750 = 3.750
N+4
3.750 I 1 an ramas = 3.750
3.750- 3.750 = 0
Total
30.000

O entitate a aehizitionat la data de 31.12.N-2 un utilaj in valoare
de 100.000 lei. Durata de viata utila estlmata la aehizitie a
fast de 5 ani. Cu oeazia luerarilor de inehidere a exercitiului N,
managementul reestimeaza durata de utilizare la 4 ani.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, ealculati amortizarea anilor N-1

i N i precizati formulele contabile corespunzatoare.
Rezolvare:
,,0 modificare semnificativa a conditiilor de utilizare, cum ar fi numarul de schimburi in
care este utilizat activul, precum i in cazul efectuarii unor investitii sau reparatii, a/te/e
decc1t cele determinate de intretinerile curente, sau invechirea unei imobilizari corporate
poatejustifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, in cazul in care imobilizarile
corporate sunt trecute in conservare, folosirea for fiind intrerupta pe o perioada indelun
gata, poate fijustificata revizuirea duratei de amortizare." (pet. 238-(5))
Prin urmare:
a)
Calculul i inregistrarea amortizarii anului N-1:
Amortizarea anului N-1 = 100.000 lei / 5 ani = 20.000 lei

20.000 lei
b)
681
privind amortizarile,
provizioanele i ajustarile
pentru depreciere
281
20.000 lei
281
20.000 lei
Amortizari privind
imobilizarile eorporale
Calculul i inregistrarea amortizarii anului N:

inregistrarea amortizarii pe pareursul anului N:
681
pentru depreciere
Amortizari privind
imobilizarile eorporale
ajustarea amortizarii ea urmare a reestimarii duratei:

Valoarea amortizabila aferenta anului N= 100.000 lei - 20.000 lei= BO.OOO lei
Durata reestimata = 4 ani
Ill
CONTABILITATE
Durata trecuta == 1 an (anul curent este anul pentru care se intocmesc situatiile finan
ciare, deci anul N)
Durata ramasa = 3 ani
Amortizarea anului N = 80.000 lei/ 3 ani = 26.667 lei
Amortizarea deja recunoscuta pana la 31.12.N = 20.000 lei
Suplimentarea amortizarii anului N = 26.667 lei - 20.000 lei= 6.667 lei
6.667 lei
68.1
pentru depreciere
281
Amortizari privind
6.667 lei
Exemplul ilustrativ40 ----------,

Entitatea Alfa SA detine la 01.09.N un utilaJ care are un cost de
300.000 lei i o amortizare cumulata de SO.OOO lei. Durata ramasa
de utilizare este de 5 ani, iar metoda folosita este cea liniara.
Tn cursul lunii eptembrie, entitatea angajeaza cheltuieli de

intretinere necesare asigurarii funqionarii in conditii normale
a acti.vului astfel: consum de materiale consumabile 1.000 lei;
manopera (salarii i asimilate) 2.000 lei; cheltuieli cu serviciile
prestate de o entitate specializata 800 lei, TVA 24%.

a) Precizati care este tratamentul contabil al cheltuielilor
ulterioare efectuate cu acest utllaj i formulele contabile
corespunzatoare;
b) Calculati i inregistrali amortizarea lunii septembrie:
Rezolvare:
,,Che/tuielile ulterioare efectuate in legatura cu o imobilizare corpora/ii sunt cheltuieli ale

perioadei in care sunt efectuate sau majoreaza valoarea imobiliziirii respective, in funqie
de beneficiile economice aferente acestor cheltuieli (de exemplu, influenfa asupra duratei
de viafii riimase a imobifiziirilor), potrivit criteriilor generale de recunoatere." (pet. 227-(1))
,,Entitatea stabilete prin politici/e cantabile criterii/e in funcfie de care cheltuielile ulteri
oare efectuate in legiitura cu imobilizarile corporate majoreaza valoarea acestora sau se
evidenfiaza in contu/ de profit ; pierdere." (pet. 227-(2))
Ill
a) in acest caz, cheltuielile se vor recunoate in contul de profit i pierdere dupa na

tura lor i nu se vor capitaliza, deoarece ele asigura mentinerea nivelului initial de per
formanta i utilizarea continua a activului.
inregistrarea consumului de materfale consumabile:
1.000 lei
6028
Cheltuieli privind
alte materiale consumabile
3028
Alte materiale
consumabile
1.000 lei
inregistrarea manoperei:
Manopera este inclusa in fondul de salarii, iar sumele se vor reflecta in' inregistrarile
aferente drepturilor salariale i obligatiilor sociale ale lunii septembrie:
2.000 lei
641,645
personalului
Cheltuieli privind asigurarile
i protectia sociala
42,43
Personal i
conturi asimilate
Asigurari socjale,
protectia sociala
i conturi aimilate
2.000 lei
inregistrarea facturii primite de la prestatorul extern:

992 lei
800 lei
192 lei
b)
401
%
628
Furnizori
Alte cheltuieli
cu serviciile
executate de terti
992 lei
4426
TVA deductibila
Amortizarea lunii septembrie:
Cheltuielile ulterioare nefiind capitalizate, acestea nu afecteaza valoarea amortizabila.

Prin urmare, amortizarea lunii septembrie este aceeai cu cea a lunilor anterioare.
Amortizarea lunii septembrie = (300.000 lei - SO.OOO lei) I 5 ani I 12 luni = 4.167 lei:
4.167 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatlilor i
mijloacelo,r de transport
4.167 lei
CONTABILITATE
Ex'emplul iiustrativ 41 -----------.

Entitatea Alfa SA deline la 01.09.N un utilaj care are un cost de
600.000 lei i o amortizare cumulata de 200.000 lei. Durata ramasa
de utilizare este de 5 ani, iar metoda utilizata este cea liniara.
Tn cursul lunii septembrie, entitatea angajeaza cheltuieli

ocazionate de realizarea unui proiect de modernizare. Cheltuielile
de modernizare au fost reprezentate de: consum de materiale
consumabile 20.000 lei; manopera (salarii i asimilate) 60.000 lei;
consum deenergie 15.000 lei, TVA 24%; amortizarea
echipamentelor 6.000 lei; cheltuieli cu serviciile prestate de o
entitate specializata 80.000 lei, TVA 24%.
Studiul de fezabilitate atesta ea in urma modernizarii durata de
utilizare a ecbipamentului va putea fi prelungita cu 3 ani i ea se
vor inregistra e'conomii de costuri privind intrelinerea curenta. Pe
durata modernizarii nu se intrerupe amortizarea activului.
a) Preciza1i care este tratamentul contabil al cheltuielilor
ulterioare efectuate in legatura cu acest utilaj;
b) Calculati i inregistrati amortizarea lunii octombrie.
Rezolvare:
a) ' Tn acest caz, cheltuielile se vor capitaliza, deoarece conduc la creterea duratei de
utilizare a activului i la economii de costuri.
inregistrarea consomului de materiale consumabile:
20.000 lei
3028
6028
Alte materiale
consumabile
Cheltuieli privind
alte materiale consumabile
20.000 lei
inregistrarea manoperei:
Manopera este inclusa in fondul de salarii, iar sumele se vor reflecta in inregistrarile
aferente drepturilor salariale i obligaliilor sociale ale lunii septembrie:
60.000 lei
641, 645
personalului
Cheltuieli privind asigurarile
.l protec1ia sociala
42,43
Personal i
conturi asimilate
Asigurari sociale,
proteqia sociala
i conturi asimilate
60.000 lei
consumul de energie este inclus in valoarea facturii primit de la furnizor:

18.600 lei
15.000 lei
3.600 lei
o/o
605
401
Furnizori
Cheltuieli privind
energia i apa
18.600 lei
4426
TVA deductibila
amortizarea echipamentelor utillzate in activitatea de modernizare:

6.000 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
6.000 lei
401
99.200 lei
Amortizarea
instala1iilor i
inregistrarea facturii prirnite de la prestatorul extern:

99.200 lei
BO.OOO lei
19.200 lei
o/o
628
Furnizori
Alte cheltuieli
cu serviciile
executate de terli
4426
TVA deductibila
majorarea valorii activului cu costul modernizarii:
Costul modernizarii = 20.000 lei + 60.000 lei + 15.000 lei + 6.000 lei + 80.00Q,lei =
181.000 lei
181.000 lei
b)
2131
Echipamente
tehnologice
{maini, utilaje i
instalatii de h.1cru) I
analitk
costuri de modernizare
722
Venituri din
productia de
181.000 lei
Amortizarea:
Amortizarea lunii octombrie trebuie recalculata tinand cont de majorarea valorii amor
tizabile prin capitalizarea costurilor modernizarii, dar i de extinderea duratei de viata
cu 3 ani.
Amortizarea perioadei ianuarie-septembrie = (600.000 lei - 200.000 lei) I 5 ani x 9 luni I
12 luni = 60.000 lei
..
Valoarea amortizabila = 600.000 lei - 200.000 lei - 60.000 lei {amortizarea aferenta lu
nilor ianuarie-septembrie) + 181.OOO lei = 521.OOO lei
CONTABILITATE
Durata reestimata = 5 ani + 3 ani = 8 ani
Amortizare lunara = 521.000 lei I 8 ani I 12 luni = 5.427 lei
Amortizarea perioadei octombrie-decembrie = (521.000 lei I 8 ani) x 3 luni I 12 luhi =

16.281 lei
5.427 lei
6811
CheltuieH
de exploatare
prlvind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatiilor i
5.427 lei
Entitatea Alfa SA achizitioneaza la 31.12.N-1 un echipament la
costul de 2.000.000 lei, TVA 24%. Durata de utilizare este estimata
la 10 ani, iar metoda de amortizare este cea lihiara.
Se aproba un plan al inspeqiilor generale care prevede inspeqii la
fiecare 3 ani.
Tn luna decembrie N+2 are loc prima inspectie, al carei cost total
este de 60.000 lei. A doua inspeqie are loc la sfaritul anului N+4
deoarece exista indicii privind existenta unor riscuri de exploatare,
iar costul ei este de 70.000 lei.
a) Contabilizati achizitia echipamentului in anul N-1;
b) Contabilizati amortizarea echipamentului in anii N, N+l i
N+2;
c) Contabilizati recunoaterea cheltuielilor cu inspectia
generala in luna decembrie N+2;
d) Precizati ce amortizari se inregistreaza in anii N+3 i N+4;
e) Contabilizati recunoaterea cheltuielilor cu inspectia
generala in luna decembrie N+4.
Reiolvare:
,,ln eazul inspeefiilor sau reviziilor generale regulate, efeetuate de entitate pentru depis
tarea defeqiunilor, la momentul efeetuarii fieearei inspeefii generale, eostul aeesteia
poate fi reeunoseut drept eheltuiala sau in valoarea eontabila a elementului de imobilizari
eorporale ea o inloeuire, daea sunt respeetate criteriile de reunoatere. fn eazul recu
noaterii eostului inspeefiei ea o eomponenta a aetivului, valoarea eomponentei se amor
tizeaza pe perioada dintre doua inspeefii planifieate." (pet. 230-(1))
,,Componentele unor elemente de imobilizari eorporale pot necesita inlocuirea la intervale
regulate de timp. Entitatea recunoate in valoarea eontabi/a a unui element de imobilizari
corporate costul partii inlocuite a unui astfel de element cand ace/ cost este suportat de
entitate, daca sunt indeplinite criteriile de recunoatere pentru imobi/izarile corporate."
(pet. 229-(1 ))
,,Entitatea recunoate in valoarea contabila a unui element de imobilizari corporate costu/

partii inlocuite a unui astfel de element cand ace/ cost este suportat de entitate, daca sunt
indeplinite criteriile de recunoatere pentru imobilizarile corporate. (...)" (pet. 229-(2))
Prin urmare:
a)
Achizitia echipamentului in anul N-1:
2.480.000 lei
2.000.000 lei
480.000 lei
b)
2131
404
Furnizori
de imobilizari
Echipamente
tehnologic;e
(maini, utilaje i
instalatli de lucru) I
analitic activ fizic
2.480.000 lei
4426
TVA deductibila
Amortizarea echlpamentului in anii N, N+l i N+2:
Amortizarea anuala = 2.000.000 lei I 1 O ani = 200.000 lei
200.000 lei
c)
6811
2813
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor I
Amortizarea
instala{iilor i
mijloacelor de transport I
200.000 lei
Recunoaterea cheltuielilor cu inspectia generala in luna decembrie N+2:
recunoaterea in luna decembrie N+2 a cheltuielilor cu inspeqia generala la chel

tuieli dupa natura lor:
60.000 lei
Clasa6
Cheltuieli
Clasele 2, 3, 4, 5
60.000 lei
722
60.000 lei
lmobilizari, Stocuri,
Terti etc.
capitalizarea cheltuielilor cu inspeqia generala:

60.000 lei
Ill
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
instalatii de lucru) I
analitic inspectie generala
Venituri din
productia de
CONTABILITATE
La 31.12.N+2, entitatea are doua componente:

- componenta fizica, a carei valoare contabila este de 2.000.000 lei - 3 ani x
200.000 lei/an= 1.400.000 lei;
- componenta de cheltuieli ulterioare, a carei valoare contabila este de 60.000 lei.
d)
Amortizarea anilor N+3 i N+4:
amortizarea componentei de cheltuieli ulterioare pe durata dintre inspectii, respectiv 3 ani.
in anii N+3 i N+4 se va inregistra:

- amortizarea componentei fizice pe durata ramasa de 10 ani...: 3 ani = 7 ani;
d1) Amortizarea activului fizic:
Amortizarea = 1.400.000 lei I 7 ani = 200.000 lei/an

200.000 lei
6.811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor I
2813
200.000 lei
2813
20.000 lei
Amortizarea
instalatiilor i
d2) Amortizarea componentei de inspeqi.e generala:
Valoarea amortizabila= 60.000 lei

Durata = 3 ani
Amortizarea = 60.000 lei I 3 ani = 20.000 lei/an

20.000 lei
e)
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor I
analitic inspeqie generala
Amortizarea
instalatiilor i
analitic insectie generala
Recunoaterea cheltuielilor cu inspeqia generala in luna decembrie N+4:
el) Scoaterea din evidenta a valorii cantabile a inspeqiei anterioare:

Costul inspeqiei anterioare = 60.000 lei
Amo'rtizarea cumulata == 2 ani x 20.000 lei/an = 40.000 lei

Valoarea contabila = 20,000 lei
60.000 lei
40.000 lei
20.000 lei
o/o
2813
Amortizarea
instalatiilor i
6583
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
6QOOOI
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital I
analitic valoare ramasa
inspectie generala
e2) Recunoaterea in luna decembrie N+4 a cheltuielilor cu a doua inspeqie generala

la cheltuieli dupa natura:
70.000 lei
Clasa 6
Cheltuieli
Clasele 2, 3, 4, 5
lmobilizari, Stocuri,
Terti etc.
70.000 lei
e3) Recunoaterea componentei de inspectie generala:

70.000 lei
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
722
Venituri din
produqia de
imobilizari torporale
70.000 lei
La 31.12.N+4, entitatea are doua componente:

- componenta fizica, a carei valoare contabila este de 2.000.000 lei - 5 ani x
200.000 lei/an = 1.000.000 lei;
- componenta de cheltuieli ulterioare, a carei valoare contabila este de 70.000 lei.
Exemplul ilu5trativ 4:3 -----------,

Societatea Alfa detine doua cladiri despre care se cunosc
urmatoarele informatii:
Clidirea 1:
costul initial = 1.600.000 lei;

durata de viata utila = 20 de ani;
metoda de amortizare folosita este cea liniara;
amortizarea cumulata pana la sfaritul exercitiului N => 160.000 lei;
durata de viata utila ramasa la 31.12.N = 18 ani.
CONTABILITATE
Cladirea 2:
- eostul initial = 2.000.000 lei;

- durata de viata utila = 20 de ani;
- metoda de amortl2:are folosita este eea liniara;
- amortizMea eumulata pana la sfaritul exercit'iului N = 200.000 lei;
- durata de via\a utila ramasa la 31.12.N = 18 ani.
La sfaritul exerci\iului N, eele doua cladiri sunt reevaluate

la valoarea justa. Valoarea justa stabilita de un evaluator
independent a fost de 1.728.000 lei pentru cladirea 1 i de
1.440.000 lei pentru cladirea 2.:Potrivit politicii societa\ii, rezerva
din reevaluare este virata la rezultatul reportat pe masura
amortizarii imobilizrilor eorporale.
_
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati amortizarea

cladirilor, efectele reevaluirli eelor doua cladiri la 31..12.N
folosind cele doua procedee de ree\faluare, amortizarea
cladirilorin anul N+l i reallzarea rzervei in reevaluare.
Rezolvare:
OMFP nr. 1;802/2014 precizeaza:
,,Prin derogare de la eva/uarea pe baza principiu/ui costt.iluide achizifie sau al costului de

produqie, entitdfile pot proceda la reevaluarea imobilizdrilor corporale existente la sfari
tul exercifiului linanciar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea
justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reeva/uori in situafiile financiare intocmite pentru
ace/ exercifiu." (pet. 99-(1))
,,Amortizarea ca/culata pentru imobilizd(ile corporate .astfel reevaluate se inregistreaza
in contabilitate incepand cu exercifiul financiar urmotor celui pentru care s-a efectuat re
evaluarea." (pet. 99-(2))
,,La reevaluarea unei imobilizori corporate, amortizarea cumulata la data reevaluorii este
tratata in unul din urmotoarele moduri:
a) recalculato proportional <u schimbarea valorii cantabile brute a activului, astfel incat
va/oarea contabi/a apctivu/ui, dupo ;eeva/uare, SO fie ega/d CU va/oarea sa reeva/uatd.
Aceasta metoda este folosito, deseori, in cazul in care activul este reeva/uat prin ap/icarea unui indice; sau
,
b) eliminata din valoarea contabild bruta a activului i valoarea neta, determinata in
urma corectorii cu ajustorile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a
activu/ui. Aceasta metoda este folositd, deseori, pentru c/odirile care sunt reevaluate la
valoarea for de piafo." (pet. 103)
,,Elemente/e dintr-o categorie de imobilizdri corporale se reevalueazo simultan pentru a se
evita reevaluared selectivd $i raportarea in situafii/e financiare anuale a unor valori care
sunt o combinafie de costuri i valori calculate la date diferite." (pet. 105-(1))
I:
,,Dacii un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din categoria din care face
parte trebuie reevaluate." (pet. 105-(2))
Ill
,,0 categorie de imobilizdri corporale cuprinde active de aceeai naturd i utilizdri similare,
aflate in exploatarea unei entitdti." (pet. 105-(3))
,,In cazul in care se efectueaza reevaluarea imobili+iirilor corporale, diferenta dintre va

loarea rezultatd in urma evaluarii pe baza costu/ui de achizitie sou a costului de produefie
i valoarea rezultatd in urma reeva/udrii trebuie prezentatd in bi/ant la rezerva din re
evaluare, ea un subelement distinct in Capital i rezerve (contu/ 105 Rezerve din re
evaluare)." (pet. 108)
,,Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul
direct in rezultatu/ reportat (contul 1175 ,,Rezu/tatul reportat reprzentand surplusul rea
lizat din rezerve din reevaluare'J, atunci cand acest surplus reprezinta un cd$tig realizat."
(pet. 109-(1))
,,Tn sensul prezentelor reglementdri, cd$tigul se considera realizat la scoaterea din evidenta
a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din
cd$tig poate fi realizat pe mdsura ce actlvuleste folosit de entitate. In acest caz, valoarea
rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calcu/ata pe baza valorii cantabile
reevaluate $i valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului." (pet. 109-(2))
,,Daca rezultatu/ reevaluarii este o cre$tere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta
se trateaza astfel:
ea o cre$tere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital $1

rezerve, daca nu a existat o descretere anterioara recunoscuta ea o che/tuiala afe
renta acelui activ; sou
ea un venit care sa compenseze cheltuiala cu descreterea recunoscuta anterior la ace/

activ.''
,,Daca rezultatul reevaluarii este o descre$tere a valorii cantabile nete, aceasta se trateaza
ea o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reeva/uare nu
este inregistrata o suma referitoare la ace/ activ (surplus din reeva/uare) sau ea o scadere
a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital $i rezerve, cu minimul
dintre valoarea acelei rezerve i valoarea descreterii, iar eventuala diferenta ramasa
neacoperita se inregistreaza ea o cheltuiala.'' (pet. 111(2))
,,Sumele reprezentand diferenfe de hatura venitlirilor $i cheltuielilor rezultate din reeva/u
are tre6uie prezentate separat tn contl!I de profit i pierdere (contul 755 Venituri din re
evaluarea imobilizarilor corporate, respectiv contul 655 Cheltuieli din reevaluarea imo
bilizarilor corporate, dupa caz).'' (pet. 111-(3))
,,Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu excepfia
cazu/ui in care reprezinta un Cd$tig efectiv realizat." (pet. 112)
Societatea Alfa poate proeeda la reevaluare la sfaritul exercitiului i trebuie sa reeva
lueze toate cladirile (nu poate reevalua diseretionar doar anumite cladiri).
a)
Societatea Alfa va inregistra amortizarea cladirilor 1 i 2 astfel:

pentru cladirea 1 (1.600.000 lei I 20 ani = 80.000 lei/an):
CONTABILITATE
80.000lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2812
Amortizarea
construqiilor
80.000lei
pentru cladirea 2 (2.000.000lei I 20ani = 100.000lei/an):

100.000lei
b)
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2812
Amortizarea
construqiilor
100.000lei
Reevaluarea cladirilor la sfaritul exercitiului N:
pentru clidirea 1:
Valoarea neta contabila = 1.600.000lei - 160.000lei = 1.440.000 lei
= 1.728.000lei
Plus de valoare = 288.000lei
Valoarea justa
Efectele reevaluarii pot fi contabilizate folosind unul dintre cele doua procedee:
Procedeul reevaludrll slmultane a valorll brute 1/ amortizar/1 cumulate
Acesta presupune determinarea unui coeficient de reevaluare care este multiplicat apoi
cu valoarea bruta i amortizarea cumulata a imobilizarii corporale .
Coeficientul de reevaluare = Valoarea justa I Valoarea neta contabila = 1.728.000 lei
1.440.000lei = 1,2
Valoarea bruta reevaluata= Valoarea bruta (soldul contului de imobilizari) x Coeficien

tul de reevaluare= 1.600.000lei x 1,2= 1.920.000lei
Amortizarea cumulata reevaluata = Amortizarea cumulata x Coeficientul de reevaluare

= 160.000lei x 1,2= 192.000lei
Valoarea bruta reevaluata - Amortizarea cumulata reevaluata = 1.920.000 lei 192.000 lei= Valoarea justa= 1.728.000lei
Contabilizarea reevaluarii:
Majorarea valorii brute cu 1.920.000 lei - 1.600.000 lei = 320.000 lei i majorarea
amortizarii cumulate cu 192.000lei - 160.000lei= 32.000lei
320.000lei
212
Construqii
%
105.01
Rezerve
din reevaluare
2812
Amortizarea
construqiilor
320.000lfi
288.000lei
32.000lei
Soldurile conturilor dupa reevaluare se prezinta astfel:

D
Si 1.600.000
320.000
105.01
212
I 28s.ooo
2812
Si 160.000
32.000
Procedeul reevaluarli valorli ramase neamortlzate
Acesta presupune anularea amortizarii cumulate pentru a aduce construqia la valoarea

neta contabila (contul 212 va fi egal cu valoarea neta contabila in urma acestei operatii)
i inregistrarea plusului de valoare.
anularea amortizarii cumulate:
160.000 lei
Amortizarea
construqiilor
Construqii
Construqii
Rezerve
din reevaluare
2812
212
inregistrarea plusului de valoare:
288.000 lei
212
105.01
160.000 lei
288.000 lei
212
105.01
Si 1.600.000
288.000
160.000
1288.000
160.000
2812
pentru clddlrea 2:
Valoarea neta contabila = 2.000.000 lei - 200.000 lei = 1.800.000 lei

Valoarea justa = 1.440.000 lei
Minus de valoare = 1.800.000 lei - 1.440.000 lei = 360.000 lei
Procedeul reeva/uiir/1 slmultane a valor/1 brute Ji amortizar/1 cumulate
Coeficientul de reevaluare = 1.440.000 lei I 1.800.000 lei = 0,8
CONTABILITATE
Valoarea bruta reevaluata = Valoarea bruta (soldul contului de imobilizari) x Coeficientul

de reevaluare = 2.000.000 lei x 0,8 = 1.600.000 lei
Amortizarea cumulata reevaluata = Amortizarea cumulata x Coeficientul de reevaluare
= 200.000 lei x 0,8 = 160.000 lei
Valoarea bruta reevaluata - Amortizarea cumulata reevaluata

160.000 lei = Valoarea justa = 1.440.000 lei
1.600.000 lei -
Contabilizarea reevaluarii:
Diminuarea valorii brute cu 400.000 lei (2.000.000 lei - 1.600.000 lei) i a amortizarii
cumulate cu 40.000 lei (200.000 lei - 160.000 lei)
400.000lej
40.000 lei
360.000 lei
2812
400.000 lei
212
Constructii
Amortizarea
constructiilor
65.5
Cheltuieli din
reevaluarea
imobilizarilor corporate
Minusul de valoare va fi inregistrat integral pe cheltuieli deoarece nu a existat rezerva

din reevaluare inregistrata anterir pentru cladirea 2.
D
Si 2.000.000
212
655
360.000
400.000
1
D
40.000
2812
Si 200.000
Procedeul reevaludrii valorii rdmase neamortlzate

200.000 lei
2812
Amortizarea
constructiilor
inregistrarea minusului de valoare:
360.000 lei
655
Cheltuieli din
reevaluarea
imobilizarilor corporale
212
200.000 lei
212
360.000 lei
Constructii
Construqii
CONTABILITATE
Societatea Alfa detine un teren clasificat ea imobilizare corporala.
Terenul a fast achizitionat la costul de SOO.OOO lei i este reevaluat
astfel:
- la 31.12.N, la valoarea justa de 600.000 lei;
- la 31.12.N+1, la valoarea justa de 450.000 lei;
- la 31.12.N+2, la valoarea justa de 520.000 lei.
in exercitiul N+3, terenul este vandut la pretul de vanzare de
530.000 lei. Operatia este scutita de TVA in baza art. 141 alin. (2)
lit. f ) din Codul fiscal.
a) Efectele reevaluarii la sfaritul exercitiilor N, N+1 i N+2;
b) Vanzarea terenului I realizarea rezervei din reevaluare.
Rezolvare:
,,Tn cazul terenurilor i cladirilor care au fost reevaluate i au facut obiectul unei cedari par
fiale, la scoaterea din evidenta a acestora, diferenfa din reevaluare aferenta parfii cedate
se considera surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunzator valorii cantabile a
terenurilor, respectiv acladirilor, scoase din evidenfa, i se evidenfiazii in contul 1175 Re
zultatul reportat reprezentdnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare." (pet. 114)
a)
Efectele reevaluarilor vor fi contabilizate astfel:

la sfaritul exercitiului N:
Valoarea contabila = SOO.OOO lei

Valoarea justa = 600.000 lei
Plus de valoare = 100.000 lei
Plusul de valoare va fi contabilizat prin afectarea rezervei din reevaluare:
100.000 lei
2111
Terenuri
105
Rezerve
din reevaluare
100.000 lei
Pentru reevaluarea terenului, societatea Alfa utilizeaza un cont analitic distinct.

la sfaritul exercitiului N+1:
Valoarea contabila = 600.000 lei
Minus de valoare = 150.000 lei
Pentru minusul de valoare va fi diminuata rezerva din reevaluare in limita soldului exis
tent (100.000 lei), iar restul (SO.OOO lei) va fi contabilizat pe cheltuieli.
150.000 lei
100.000 lei
SO.OOO lei
105
Rezerve
din reevaluare
2111
Terenuri
150.000 lei
655
Cheltuieli din
reevaluarea
la sfaritul exercitiului N+2:

Valoarea contabila = 450.000 lei
Pentru cheltuiala din exercitiul N+l va fi inregistrat un venit de SO.OOO lei, iar restul
plusului de valoare (20.000 lei) va afecta rezerva din reevaluare.
70.000 lei
2111
Terenuri
755
70.000.lei
SO.OOO lei
105
20.000 lei
7583
530.000 lei
2111
520.000 lei
Venituri din
reevaluarea
Rezerve
din reevaluare
b) Vanzarea terenului:
530.000 lei
461
Debitori diveri
Venituri din
vanzarea activelor
i alte operatiuni
de capital
descarcarea din gestiune a terenului vandut:

520.000 lei
Ill
6583
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
Terenuri
CONTABILITATE
Jn urma vanzarii rezulta un catig din cesiune de 10.000 lei (530.000 lei 520.000 lei)
care se prezinta in contul de profit i pierdere la alte venituri din exploatare.
realizarea rezervei din reevaluare:
20.000 lei
1175
105
Rezultatul reportat
reprezentand
surplusul realizat din
rezerve din reevaluare
Rezerve
din reevaluare
20.000 lei
Exemplul ilustrativ45 ----------...

Tntreprinderea Alfa achizitioneaza o cladire la costul de
100.000 lei, cu terenul aferent, al carui cost este de 20.000 lei,
TVA 24%. Durata de utilizare a cladirii este de 50 de ani, metoda
de amortizare este cea liniara. La 31.12.N, valoarea justa a
terenului este estimata la 25.000 lei.
Ce inregistrari contabile trebuie facute conform OMFP

nr. 1.802/2014?
Rezolvare:
Prevederi.le OMFP nr. 1.802/2014 aplicabile acestui caz sunt:
,,Terenurile ; cladiri/e sunt active separabile ; sunt contabilizate separat, chiar atunci cand
sunt achizitionate impreuna. Ocretere a valorii terenului pe care se afla o cladire nu afec
teaza determinarea valorii amortizabile a cladirii." (pet. 192)
Jnregistrarile contabile sunt urmatoarele:
achizitia activelor:
148.800 lei
100.000 lei
20.000 lei
28.800 lei
212
Construqii
2111
404
Furnizori
de imobilizari
148.800 lei
Terenuri
4426
TVA deductibila
amortizarea cladirii (100.000 lei I 50 ani = 2.000 lei/an):

2.000 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatiilor i
2.000 lei
Ill
evaluarea la valoarea justa a terenului:

5.000 lei
2111
Terenuri
105
Rezerve
din reevaluare
5,000 lei
lntreprinderea Alfa detine un teren evaluat la valoarea justa de
SO.OOO lei, rezerva din reevaluare disponibila fiind de 10.000 lei.
Pe teren va fi eonstruit un ansamblu de cladiri destinate vanzarii.
Costurile eonstruqiei se ridiea la 200.000 lei.
Se cere:
a) Sa se precizeze care sunt regullle din OMFP nr. 1.802/2014
aplicabile rezolvarii acestui caz;
b) Sa se prezinte inregistrarile contabile.
Rezolvare:
a)
Prevederile OMFP nr. 1.802/2014 aplieabile aeestui eaz sunt:
,,ln cazul in care un activ care a fost inifial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru
construirea de ansambluri de locuinfe destinate vanzarii, valoarea terenulul se evidenfiaza
distinct la stocuri, la va/oarea de inreg/strare in contabilitate." (pet: 274-(l))
,,Dacii terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului, rezerva din
reeva/uare corespunziitoare acestuia se transfera in contul 1175 Rezultatul reportat re
prezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare)). (pet. 274-(2))
11
b)
Tnregistrarile eontabile sunt urmatoarele:

reclasifiearea terenului in eategoria stocurilor:
SO.OOO lei
371
Marfuri
2111
Terenuri
SO.OOO lei
1175
Rezultatul reportat
reprezentand
surplusul reali.zat din
10.000 lei
realizarea rezervei din reevaluare:

10.000 lei
105
Rezerve
din reevaluare
CONTABILITATE
inregistrarea cheltuielilor aferente construqiei realizate din produqie proprie:

200.000 lei
Clasa6
Cheltuieli.dupa natura
200.000 lei
711
Venituri aferente
de produse
200.000 lei
331
Produse in curs
de executie
200.000 lei
Clasele 2, 3, 4, S
lmobilizari, Stocuri
Terti etc.
inregistrarea produqiei proprii:

200.000 lei
331
Produse in curs
de executie
recep\ia cladirii:
200.000 lei
345
Produse finite
Exemplul ilustrativ 4 7
O entitate caseaza un utilaj depait moral al carui cost de achizitie
a fost de 200.000 lei, amortizarea cumulata pana la casare fiind de
37.000 lei. Cheltuielile ocazionate de casare se ridica la 15.000 lei,
din care materiale 7.000 lei, restul fiind salariale. Din casare rezulta
piese de schimb recuperate in valoare de 18.000 lei.
a) Scoaterea din evidenta a utilajului casat;
b) Cheltuielile legate de casare;
c) lnregistrarea pieselor de schimb recuperate.
Rezolvare:
,,Tn cazul scoaterii din evidenfii a unei imobiliziiri corporale, sunt evidenfiate distinct ve
niturile din vanzare, che/tufelile reprezentand valoarea neamortizatii a imobiliziirii i alte
cheltuieli legate de cedarea acesteia." (pet. 243-(1))
,,ln scopul prezentiirii in contul de profit i pierdere, catigurile sau pierderile obfinute
in urma casiirii sau cediirii unei imobiliziiri corporale trebuie determinate ea diferenfii
intre veniturile generate de scoaterea din evidenfa; valoarea sa neamortizata, inclusiv

cheltuielile ocazionate de aceasta, ; trebuie prezentate ea valoare neta, la venituri sau
cheltuieli, dupii caz, in contul de profit; pierdere, la elementul Alte venituri din exploa
tare, respectiv Alte cheltuieli de exploatare, dupa caz." (pet. 243-(2))
Prin urmare:
a)
Scoaterea din evidenta a utilajului casat, incomplet amortizat:
200.000 lei
37.000 lei
163.000 lei
b)
2813
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
Amortizarea
instalatiilor i
6583
200.000 lei
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
Cheltuielile legate de casare se recunosc pe naturi de cheltuieli:

materiale:
7.000 lei
602
641
Cheltuieli cu
materialele consumabile
302
7.000 lei
421
8.000 lei
7588
18.000 lei
salariale:
8.000 lei
c)
personalului
Personal - salarii
datorate
Tnregistrarea pieselor de schimb recuperate:

obtinerea pieselor de schimb la costul lor:
18.000 lei
3024
Piese de schimb
Alte venituri
din exploatare
CONTABILITATE
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati urmatoarele
operatii privind ieirea imobilizarilor corporale efectuate de
Alfa:
a) Se vinde un utilaj la pretul de vanzare de 110.000 lei, exclusiv
TVA 24%. Costul utilajului a fost de 100.000 lei, amortizarea
cumulata pana la data vanzarii fiind de 30.000 lei;
b) Scoaterea din evidenta a unui depozit distrus in totalitate in
urma unui incendiu. Costul depozitului a fost de 100.000 lei,

amortizarea cumulata fiind de 75.000 lei;
c) Alfa contribuie cu a port in natura la capitalul societatii Beta.
Aportul consta intr-un utilaj cu valoarea contabila de intrare

de 25.000 lei, amortizare cumulata 10.000 lei. Tn schimbul
aportului, Alfa primete actiuni ea titluri de participare:
1.000 de aqiuni, pret de emisiune 20 lei/aqiune.
Rezolvare:
,,Diferenfa dintre valoarea imobilizarilor financiare dobandite $i valoarea neamortizata

a imobilizarilor care au constituit obiectul participarii in natura la capitalul a/tor entitafi,
precum i diferenfa dintre valoarea participafiilor primite ea urmare a participarii cu
active pe termen scurt (creanfe) i valoarea active/or care foe obiectu/ participafiei se
inregistreaza pe seama veniturilor (contu/ 768 ,,Alte venituri financiare'J, la data dobandirii
ace/or titluri." (pet. 264-(2))
a)
Vanzarea utilajului, neamortizat integral:

pretul de vanzare:
136.400 lei
461
Debitori diveri
7583
Venituri din
136.400 lei
110.000 lei
vanzarea activelor
i alte operatiuni
de capital
4427
TVA colectata
26.400 lei
scoaterea din evidenta a utilajului, neamortizat integral:

100.000 lei
30.000 lei
70.000 lei
b)
Amortizarea
instalatiilor i
6583
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje I
100.000 lei
Cheltuielrprivind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
Scoaterea din evidenta a depozitului distrus in incendiu:
100.000 lei
75.000 lei
25.000 lei
c)
%
2813
%
2812
212
100.000 lei
2131
25.000 lei
Constructii
Amortizarea
construqiilor
6587
Cheltuieli privind
calamitatile i alte
evenimente similare
Aportul la capital:
valoarea contabila a imobilizarii acordate in natura:
25.000 lei
10.000 lei
15.000 lei
2813
Amortizarea
instalatiilor i
261
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
Aqiuni detinute
la entitatile afiliate
diferenta dintre remunerarea primita i valoarea contabila a aportului (1.000 ac

tiuni x 20 lei/actiune - 15.000 lei = 20.000 lei - 15.000 lei = 5.000 lei):
5.000 lei
Ill
261
Actiuni de!inute
768
Alte venituri
financiare
5.000 lei
CONTABILITATE
Alfa a eumparat in anul N un.teren la costul de 100.000 lei. ln anul
N+ 1, terenul a fost reevaluat la valoarea justa de 1 SO.OOO lei. Tn
anul N+2, entitatea a decis sa foloseasca terenul pentru a eonstrui
un ansamblu de locuinte destinat vanzarii.
a) Contabilizati achizltla I reevaluarea terenului;
b) Ce tnregistrari contabile se efectueaza in anul N+2?
Rezolvare:
,,Tn cazul in care un activ care a fost initial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru
construirea de ansambluri de locuinte destinate vanzarii, valoarea terenului se evidenfiaza
distinct la stocuri, la valoarea de inregistrare in contabilitate." {pet. 274-(1 ))
,,Daca terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului, rezerva din
reevaluare corespunzatoare acestuia se transfera in contul 1175 Rezultatul reportat re
prezentand suiplusul realizat din rezerve din reevaluare." {pet. 274-(2))
a)
Aehizitia terenului:
100.000 lei
2111
Terenuri
404
Furnizori
de imobilizari
100.000 lei
inregistrarea diferentei pozitive din reevaluare (1SO.OOO lei -100.000 lei= SO.OOO lei):
SO.OOO lei
2111
Terenuri
105
Rezerve
din reevaluare
SO.OOO lei
b) Tn anul N+2, valoarea terenului se evidentiaza in eategoria stoeurilor de marfuri

pentru valoarea inregistrata, adiea 1SO.OOO lei:
150.000 lei
371
Marfuri
2111
Terenuri
150.000 lei
eoneomitent se anuleaza surplusul pozitiv din reevaluare inregistrat in ereditul

eontului 105:
SO.OOO lei
105
Rezerve
din reevaluare
1175
Rezultatui reportat
reprezentand
SO.OOO lei
Ill
Exemplul ilustrativ50 --------

O intreprindere aehizitloneaza la 31.12.N-2 o cladire la eostul
de 100.000 lei, amortizata liniar in 1O ani. La sfaritul anului N,
cladirea este reevaluata, valoarea justa stabilita de un evaluator
autorizat fiind de 84.000 lei.
Tn data de 01,03.N+1 se decide ea aeeasta cladire sa fie
imbunatatita in vederea vanzarii ei ulterioare.
Conform OMFP nr.1.802/2014:
a) Contabilizati achizitia i reevaluarea cladirii;

b) Ce inregistrari contabile se efectueaza in anul N+ 17
Rezolvare:
,,Atunci cdnd existc'i o modificare a utilizc'irii unei imobi/izc'iri corporate, 1n sensul cc'i aceasta
urmeazc'i a fi imbunc'itc'ifitc'i in perspectiva vdnzc'irii, la momentul luc'irii deciziei privind
modificarea destinafiei, in contabilitate se inregistreazc'i transferul activului din categoria
imobilizc'iri corporale in cea de stocuri. Transferul se inregistreazc'i la valoarea neamortizatc'i
a imobilizc'irii. Daca imobilizarea corpora/ii a fost reevaluatc'i, concomitent cu rec/asificarea
activului se procedeaza la inchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia."
(pet. 273-(1))
Prin urmare:
a)
Aehizitia cladirii in anul N-2:
100.000 lei
212
Construqii
404
Furnizori
de imobilizari
100.000 lei
situatia cladirii la sfaritul anului N:
- lei Costul
100.000
Amortizarea anuala = 100.000 lei I 10 ani
10.000
Amortizarea cumulata pe 2 ani ( N-1 i N) = 2 ani x 10.000 lei/an
20.000
Valoarea neta contabila = 100.000 - 20.000
80.000
Valoarea justa
84.000
Diferenta pozitiva din reevaluare = 84.000 - 80.000
Ill
4.000
CONTABILITATE
eliminarea amortizarii cumulate din valoarea bruta:

20.000lei
2812
Amortizarea
constructiilor
212
20.000lei
105
4.000lei
Construqii
inregistrarea diferentei pozitive din reevaluare:

4.000lei
212
Constructii
Rezerve
din reevaluare
La sfaritul anului N, cladirea va fi inregistrata in bilant la valoarea de 84.000lei .

b)
Amortizarea anului N+ 1:
- lei -
Valoarea reevaluata la 31.12.N
84.000
Amortizarea anuala = 84.000 lei I 8 ani ramai
10.500
Amortizarea perioadei 01.01.N+1-01.03.N+1 =

10.500 lei I 12 I uni x 2 I uni
1.750
Valoarea ramasii la 01.03.N+1 = 84.000 - 1.750
82.250
recunoaterea amortizarii pentru anul N+ 1:

1.750lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2812
1.750lei
212
84.000lei
Amortizarea
constructiilor
transferul cladirii la stocuri la valoarea neamortizata:

84.000lei
1.750lei
82.250lei
%
2812
Amortizarea
constructiilor
331
Produse in curs
de executie
Construqii
concomitent se anuleaza surplusul pozitiv din reevaluare:

4.000lei
105
Rezerve
din reevaluare
1175
Rezuitatul reportat
reprezentand
4.000lei
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizali urmatoarele
operatil privind compensa1iile de la terti:
a) Tn urma unui accident in care a fast implicat un autoturism din

parcul auto propriu al entitatii Alfa, societatea de asigurari a
stabilit dauna totala, urmand sa vireze in contul entitatii suma
stabilita drept despagubire. Mijlocul de transport complet
amortizat are un cost de 100.000 lei. Suma stabilita drept
despagubire este de 20.000 lei;
b) Societatea Alfa primete o factura emisa de un service auto

pentru lucrari de reparatii la un autoturism, in suma de
3.000 lei + TVA 24%. 0 societate de asigurari achita direct catre
service suma de 1.500 lei.
Rezolvare:
,Jn cazul distrugerii totale sau partiale a unor imobiliziiri corporale, creantele sau sumele
compensatorii incasate de la terti, legate de acestea, precum $i achizitionarea sau con
structia ulterioarii de active noi sunt operatiuni economice distincte $i trebuie inregistrate
ea atare pe baza documentelor justificative. Astfe/, deprecierea active/or se evidentiazii
la momentul constatarii acesteia, iar dreptul de a incasa compensatiile se evidentiazii pe
seama veniturilor conform contabilitiitii de angajamente, in momentu/ stabilirii acestuia."
(pet. 244-(1))
,,Exemple de asemenea compensatii pot fi inregistrate in urmiitoarele situatii:

a) sume incasate I de incasat de la companiile de asigurare pentru deprecierea sau pier
derea unor imobiliziiri corporale cauzatii, de exemplu, de dezastre natura/e sau furt;
b) sume acordate de Guvern, in schimbul unor imobiliziiri corporale, de exemplu, terenuri
care au fost expropriate." (pet. 244-(2))
Prin urmare:
a)
Seoaterea din evidenta a mijlocului de transport complet amortizat:
100.000 lei
2813
Amortizarea
instalatiilor i
2133
Mijloace
de transport
100.000 lei
CONTABILITATE
recunoaterea venitului din despagubiri de la societatea de asigurari:

20.000 lei
b)
461
Debitori diveri
7581
20.000 lei
401
3.720 lei
Venituri din despagubiri,

amenzi i penalitati
Factura primita de la service-ul auto:
3.720 lei
3.000 lei
720 lei
%
611
Cheltuieli cu intretinerea
i reparatiile
4426
TVA deductibila
Furnizori
recunoaterea venitului din despagubiri de la societatea de asigurari:

1.500 lei
461
Debitori diveri
7581
1.500 lei
461
1.500 lei

amenzi i penalitati
diminuarea datoriei fata de service:

1.500 lei
401
Furnizori
Debitori diveri
Exemplul ilustrativ 52 --------O entitate intentioneaza sa cumpere o cladire cu scopul de a fi

inchiriata tertilor in baza unui contract de leasing operational.
Tn vederea cautarii unui vanzator, ea face apel la serviciile unei
agentii imobiliare, care va percepe un comision de 2% din costul
de achizitie. Cladirea a fost cumparata la pretul de 1.000.000 lei.
La data achizitiei, entitatea a platit notarului urmatoarele taxe:
solicitarea in regim de urgenta a extrasului de carte funciara
pentru autentificare 200 lei; taxa de intabulare 5.000 lei; onorariul
notarului 20.000 lei. Cladirea se amortizeaza liniar in 10 ani.
a) Achizitia cladirii;
b) Amortizarea anuala a cladirii.
Ill

Rezolvare:
,,Urmatoarele constituie exemple de investifii imobiliare: (...)

c) o cladire aflata in proprietatea entitafii (sau definuta de entitate in temeiu/ unui con
tract de leasing financiar) i inchiriata in temeiul unuia sau mai mu/tor contracte de
leasing operational;"(...) (pet. 198)
a) Prin urmare, cladirea va fi recunoscuta ea investitie imobiliara. Pentru evaluarea
costului i calculul amortizarii aplicam aceleai reguli ea in cazul imobilizarilor cor
porale:
Pret de cumparare
1.000.000 lei
Comision agentie imobiliara = 1.000.000 lei x 2%
20.000 lei
Taxe notariale = 200 lei + 5.000 lei + 20.000 lei
25.200 lei
Cost investi\ie imobiliara
1.045.200 lei
recunoaterea initiala:
1.045.200 lei
b)
215
lnvestitii imobiliare
404
Furnizori
de imobilizari
1.045.200 lei
Amortizarea anuala (1.045.200 lei I 10 ani = 104.520 lei/an):
104.520 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2815
Amortizarea
investitiilor imobiliare'
104.520 lei
E><emplul ilustrativ 55
Entitatea Alfa a achizitionat la data de 31.12.2013 o cladire la
costul de 100.000 lei, amortizata liniar in 1O anl. fncepand cu luna
martie 2015, Alfa s-a hotarat sa ii inchirieze integral cladirea firmei
Beta in leasing operational.
a) Contabilizati achizifia cladil'ii;
b) Contabilizati amortizarea anului 2014;

c) Ce inregistrari contablle se efectueaza in anul 2015?
Justificati raspunsul.
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,Transferurile in sau din categoria investifiilor imobiliare trebuie fiicute dacii i numai dacii
existii o modificare a utiliziirii, evidenfiatii de: (...)
c) incheierea uti/izdrii de ciitre posesor, pentru un transfer din categoria proprietiifilor

imobiliare utilizate de posesor in categoria investifiilor imobi/iare; (... )" (pet. 204)
Prin urmare, in luna martie 2015, cladirea va fi transferata din categoria imobilizarilor
corporale in categoria investiJiilor imobiliare.
a)
AchiziJia la 31.12.2013:
100.000 lei
b)
Construqii
404
Furnizori
de imobilizari
100.000 lei
Amortizarea anului 2014 (100.000 lei I 10 ani = 10.000 lei):
10.000 lei
c)
212
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind arnortizarea
imobilizarilor
2812
Amortizarea
construcJiilor
10.000 lei
in anul 2015 se efectueaza urmatoarele inregistrari contabile:
amortizarea perioadei ianuarie-februarie 2015 (10.000 lei x 2 I uni

1.667 lei):
1.667 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
I 12
I uni
2812
1.667 lei
212
100.000 lei II
Amortizarea
construqiilor
transferul cladirii la investiJii imobiliare:

100.000 lei
215
lnvestilii imobiliare
Construqii
i pentru amortizarea cumulata (10.000 lei + 1.667 lei = 11.667 lei):

11.667 lei
2812
Amortizarea
construcJiilor
2815
Amortizarea
investiJiilor imobiliare
11.667 lei
Ill
amortizarea investitiei imobiliare pe perioada ramasa:
Numarul de luni de amortizare ramas = 10 ani x 12 luni - 12 luni - 2 luni = 106 luni
Valoarea ramasa = 100.000 lei - 11.667 lei = 88.333 lei

Amortizarea lunara = 88.333 lei I 106 I uni = 833 lei
Amortizarea pentru perioada martie-decembrie 2015 = 10 I uni x 833 lei/luna = 8.330 lei:
8.330 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2815
Amortizarea
investitiilor imobiliare
8.330 lei
Entitatea Alfa achizitioneaza la data de 31.12.2012 o cladire la
costul de 350.000 lei cu scopul de a fi folosita ea sediu central
administrativ. Durata de amortizare este de 10 ani. Yn luna martie
2014, Alfa a inchiriat cladirea unui tert in leasing operational.
La 31.12.2015, cladirea este reevaluata la valoarea justa de
450.000 lei.
La data de 01.10.2016, Alfa decide sa utilizeze din nou cladirea ea
sediu central administrativ.
a) Contabilizati achizitia cladirii;
b) Contabilizati amortizarea anilor 2013 i 2014;
c) Precizati ce inregistrari se efectueaza la 01.01.201 S.

Justificati raspunsul;
d) Contabilizati reevaluarea cladirii la 31.12.2015;
e) Precizati ce inregistrari se efectueaza la 01.10.2016.
Justificati raspunsul;
f) Contabilizati amortizarea cladirii pe perioada 01.10.2016-
31.12.2016.
Rezolvare:
,,Transferurile in sou din categoria investifiilor imobiliare trebuie fiicute dacii ; numai dacii
existii o modificare a utilizaril, evidenfiatii de: (...)
Ill
CONTABILITATE
c) incheierea utiliziirii de ciitre posesor, pentru un transfer din categoria proprietiifilor

imobiliare utilizate de posesor in categoria investifiilor imobiliare; (... )" (pet. 204)
Prin urmare, la data de 01.01.2015, cand se aplica pentru prima data OMFP nr. 1.802/2014,
care introduce categoria de investi\ii imobiliare, cladirea va fi transferata din categoria
imobilizarilor corporale in categoria investi\iilor imobiliare:
,,Transferurile in sau din categoria investifiilor imobiliare trebuie fiicute dacii i numai dacii
existii o modificare a utiliziirii, evidenfiatii de:
a) inceperea utiliziirii de ciitre posesor, pentru un transfer din categoria investifiilor imo
biliare in categoria proprietiifilor imobiliare utilizate de posesor; (... )" (pet. 204)
Prin urmare, la data de 01.10.2016, cand Alfa decide sa utilizeze din nou cladirea ea se
diu central administrativ, cladirea va fi transferata din categoria investi\iilor imobiliare
in categoria imobilizarilor corporale.
Tn ceea ce privete reevaluarea, vom aplica aceleai reguli ea in cazul imobilizarilor cor
porale.
a)
Achizi\ia cladirii la 31.12.2012:
350.000 lei
b)
212
Construqii
404
350.000 lei
2812
35.000 lei
2812
35.000 lei
212
350.000 lei
Furnizori
de imobilizari
Amortizarea anuala:
pentru anul 2013 (350.000 lei I 10 ani = 35.000 lei/an):
35.000 lei
6811
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Amortizarea
construqiilor
pentru anul 2014:

35.000 lei
c)
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Amortizarea
construqiilor
Tnregistrarile efectuate la 01.01.2015:

cladirea este transferata la investi\ii imobiliare:
350.000 lei
215
lnvesti\ii imobiliare
Construqii
amortizarea cumulata de 70.000lei:

70.000lei
2812
Amortizarea
constructiilor
2815
Amortizarea
70.000lei
amortizarea anuala a investitiei imobiliare pentru anul 2015:

35.000lei
d)
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2815
. Amortizarea
investitiilor lmobiliare
35.000lei
Reevaluarea investitiei imobiliare la 31.12.2015:
eliminarea amortizarii cumulate din valoarea bruta (35.000 lei/an x 3 ani

1 OS.OOO lei}:
105.000lei
2815
Amortizarea
investltiilor imobiliare
215
105.000lei
105
205.000lei
inregistrarea plusului de valoare :

Valoarea ramasa = 350.000lei - 1OS.OOOlei = 245.000lei
Plus de valoare = 450.000lei - 245.000lei = 205.000lei
205.000lei
e}
215
lnvestitli imobiliare
Rezerve
din reevaluare
fnregistrarile efectuate la 01.10.2016:

amortizarea investitiei imobiliare reevaluate pe perioada 01.01.2016-01.10.2016:
Amortizarea anuala = 450.000lei I 7ani = 64.285lei
Amortizarea lunara = 64.285 lei/an I 12luni = 5.357lei
Amortizarea perioadei = 9 luni x 5.357lei/luna = 48.213lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2815
Amortizarea
transferul investitiei imobiliare la imobilizari corporale:
48.213lei
CONTABILITATE
48.213 lei
2815
212
105
Amortizarea
2812
48.213 lei
215
450.000 lei
1175
205.000 lei
Amortizarea
constructiilor
i:
450.000 lei
Construtii
lnvestitii imoblliare
transferul lui 105:

205.000 lei
f)
Rezerve
din reevaluare
Rezultatul reportat
repretentand
re:2:erve din reevaluare
Amortizarea cladirii pe perioada 01.10.2016-31.12.2016:
Amortizarea perioadei = 3 luni x 5.357 lei/luna = 16.071 lei

16.071 lei
.. 6811
Cheltuieli
de exploatare.
privind amortizarea
imobilizarilor
2812
Amortizarea
construqiilor
16.071 lei

Entitatea Alfa planteaza in anul 2014vita-de-vie pentru care se
efectl)eaza i se inregistreaza in perioada aprilie-noiembrie 2014
urmatoarele cheltuieli: achizitia i plantarea vitei-de-vie in luna
martie-40.000 lei; ingraaminte 6.000 lei; amortizarea lunara a
utilajelor agricole 3.000 lei; salariile lunare ale personalulul 5.000 lei;
total c.ontributii alariale 1.161 lei; Jucrari prestate de terti 1.000 lei.
Pentru lunile urmatoare, aprilie-august 20.15, totalul cheltuielilor
este de 90.000 lei. in luna august 2oi 5 se considera ea plantatia de
vita-de-vie indeplinete conditiile pentru recunoaterea ea
imobilizare.corporala. Vita-de-vie se amortizeaza in 20 de ani.
a) Contabiliza11 oblinerea produc1lei in anul 2014;

<
.!
b) Ce inregistrari contabile se efectueaza in anul 201S? Justifica11 .
Rezolvare:
OMFP nr. 1.802!2oi 4 prvede:
,Jn categoria imobiliziirilor corporate se urmiiresc distinct activele biologice productive."

(pet. 207-( 1))
de
,,Activele blologice productive sunt orice active, altele deetlt a<;tivele biologice atura
stocurilor; de exemplu, animalele de /apte, vlfa-de-vie, pomii fructiferi i copacii din care
se obfine lemn de foe, dar care nu sunt tiiiafi. Activele biologice productive nu sunt produse
agricole ci, mai degrabii, sunt active autoregeneratoare." (pet. 207-(2))
Prin urmare, vita-de-vie reprezinta o imobilizare corporala care va fi recunoscuta in mo
mentul indepliniril conditiilor, in cazul de fata intrarea pe rod in august 2015. Din mo
mentul plantarii pana la intrarea pe rod, cheltuielile recunoscute initial pe naturi de
cheltuieli vor fi recunoscute ea imobilizari corporale in curs.
a) Tn anul 2014 se inregistreaza produqia in curs la costul total de 40.000 lei+ 6.000 lei
+ 3.000 lei+ 5.000 lei+ 1.161 lei+ 1.000 lei = 56.161 lei:
56.161 lei
b)
231
in curs de executie
122
Venituri din
produqia de
imobllizari corporale
56.161.lel
Tnregistrarile efectuate in anul 2015:
pana in luna august 2015 se inregistreaza produqia in curs la costul total de

90.000 lei:
90.000 lei
231
in curs de executie
722
Venituri din
productia de
90.000 lei
Noti: Produqia in curs se inregistreaza lunar. Din motive de simplificare am inregistrat

totalul cheltuielilor.
in august 2015 se recunoate plantatia de vita-de-vie la costul total de 56.161 lei+
90.000 lei = 146.161 lei (sold cont 231 ):
146.161 lei
217
Active biologice
productive
231
in curs de xec;utie
146.161 lei
amortizarea pentru perioada septembrie-decembrie 2015 .(146.161 lei I 20 ani x

4 luni / 12 luni = 2.436 lei):
CONTABILITATE
2.436 lei
6811
Cheltl!ieli
de xpJoatare
privin'd amortizarea
imobilizarilor
2817
. Amortizarea activelor
biologice productive
2.436 lei
Eemplul ilustrativ 56
Entitatea Alfa.exploreaza de 2 ani o zona din Marea Neagra in care
se gasete o rezerva de gaze. La 31.12.N, entitatea ia decizia de a
intreri.Jpe activitatea', deoiirece s'..a demonshat ea volumul de gaze
' riu asigura viabilitatea;cmerdala a exploat_arii.
Activele de explorare.i evaluare sunt constituite din:
- dreptul de explorare (reflectat in contul 206 ,,Active
necorporale de explorare i evaluare a resurselor minerale")
in valoare de 600.000 lei, amortizarea cumulata fiind de
400.000 lei (reflectata in contul 2806 ,,Amortizarea activelor
necorporale de explorare i evaluare a resurselor minerale");
utilaje de forare (retlectate in contul 216 ,,Active corporale
de explorare i evaluare a resurselor minerale") in valoare de
41.000.000 lei, amortizare cumulata 10.000.000 lei (reflectata
in contul 2816 ,,Amortizarea activelor corporale de explorare $i
evaluare a resurselor minerale").
Dreptul de explorare expira la 31.12.N+1. Entitatea nu poate anula
acest drept achizi1ionat in urma cu 2 ani.
Tn urma deciziei de intrerupere a activitalii de explorare,
managementul estimeaza o valoare de inventar pentru activul
necorporal de explorare de 40.000 lei i o valoare de inventar
pentru activul corporal de explorare de 20.000.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, precizati ce inregistrari contabile

se efectueaza la 31.12.N.
Rezolvare:
,,Activele de explorare i eval1,1are

trebuie evaluate pentru depreciere i orice pierdere din
i
depreciere trebuie recunosc<Jti inainte de reclasificare." (pet. 252-(2))
,,Unul sou mai multe din uriniitoarele fapte i imprejuriiri indicii faptul ea o entitate trebuie
sii analizeze i sii iflregistre:ze, ilaca este cazul, o ajustare pentru deprecierea active/or de
explorare ; evaluare:
Ill
a) durata pentru care entitatea are dreptul de a explora o anumitii zonii a expirat in de
cursul perioadei sau va expira in viitorul apropiat $i nu se preconizeazii reinnoirea;
b) nu sunt previizute 1n buget cheltuielile necesare pentru explorarea in continuare $i
pentru evaluarea resurselor minerale in acea zonii;
c) explorarea $i evaluarea resurselor minerale dintr-o anumita zonii nu au dus la des
coperirea unor cantitiiti de resurse minerale viabile din punct de vedere comercial, iar
entitatea a decis sii intrerupii aceste activitiiti in zona rpectivii;
d) existii suficiente date care sii indice ea, de$i este posibilii o dezvoltare in zona respec
tivii, este pufin probabil ea valoarea contabi/ii a activului de explorare $i evaluare sii fie
complet recuperatii fn.urma valorlficiirii sau vanziirii etc." (pet. 253)
,,Un activ de exptorare $i evaluare nu trebuie sii mai fie clasificat ea atare atunci cand fe
zabilitatea tehnica' $i viabi/itatea cqmercialii ale extractiei unei resurse minerale pot fi
demonstrate. In acest scop, activele de explorare $i evaluare se 1nregistreazii pe seama
conturilor corespunzatoare de lmobiliziiri necorporale, respectiv corporale, dupii caz."
(pet. 252-(1))
Prin urmare:
La 31.12.N se reeunosc pierderi din depreciere pentru activele de explorare:
deprecierea activului necorporal de explorare:
Valoarea ramasa = 600.000 lei -400.000 .lei = 200.000 lei
Pierdere din depreciere = 200.000 lei - 40.000 lei = 160.000 lei
160:000 lei
6813
privind ajustarile
pentru deprecierea
imobilizarilor
2906
Ajustari pentru
deprecierea activelor
necorporale de
explorare i evaluare
160.000 lei
- deprecie.rea activului corporal de explorare:

Valoarea ramasa = 41.000.000 lei - 10.000.000 lei = 31.000.000 lei
Valoarea de inventar = 20.000.000 lei
Pierdere din depreciere = 31.000.000 lei - 20.000.000 lei = 11.000.000 lei
6813
11.000.000 lei
privind ajustarile
pentru deprecierea
imobilizarilor
Ill
2916
11.000.000 lei
Ajustari pentru
dep'recierea activelor
corporale de
explorare i evaJuare
CONTABILITATE
reclasificarea activului .ncorporal de explorare la imobilizari necorporale:

600.000lei
400.000lei
208
2806
2906
Alte imobilizari
necorporale
Amortizarea
activelor necorporale
160.000lei
Ajustarl pentru
deprederea activelor
necorporale de
206
600.000lei
2808
400.000lei
2908
160.000lei
Ac;tive necorporale
Amortizarea
altor imobilizari
necorporale
Ajustari pentru
deprecierea altor
imobilizari necorporale
reclasificarea activului corporal de explorare la imobilizari corporale:

41.000.000lei
10.000'.000lei
11.000;000lei
2131
216
41.000.000 lei
Active corporale
a tesurselor minerale
2816
28n
10.000.000lei
Amortizarea
instalatiilor i
2916
2913
11.000.000lei
Ajustari pentru
deprecierea instalafiilor i
Echipamente
tehnologice
(ma$ini, utilaje i
Amortizareac1ctlvelor
corporale de explorare
$i e\/aluare a
resurselor minerale
Ajustari pentru
deprecierea activelor
corporale de
Exemplul ilustrativ 57 ----------.

Entitatea Alfa primete de la furnizorul de energie 10stalpi pentru
racordarea la reteaua de energie electrica. Valoarea acestora este
de SOO.OOO lei . Se estimeaza o durata de utilizare de so de ani,
amortizarea Jiind liniara. Entitatea platete tarifele de racordare de
4.000lei .
Ill
Conform OMFP nr. 1 :802/2014, 'contabilizati:

a) Prlrnirea stalpilor;
b) Plata tarifelor de racordare;
c) Transferul venlturilor in avans la venituri curente;
d) Amortizarea anual a actlvelor recunoscute.
Rezolvare:
,,Entitaf(le care primesc active de la clientii /or, sub forma de imobi/izari corRorale sou
numerar care are ea destinafie achizifia sou construirea, de imobilizari corporale, pentru
a-i conecta la o refea de electricltate, gaze, apa sou pentru a l.e furniza accesul continuu
la anumite bunuri sou servicii, potrivit legii, evidenfiazadatoria corespunzatoare valorii
active/or respective ea venit amcinat in contul 478 Venituri rn avans aferente active/or
primite prin transfer de la clienfi." (pet. 405-( 1))
,,Venitul amcinat se inregistreaza ea venit c;urent in q;,ntul de profit $i pierdere pe masura
inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor respective." (405-(2))
,,In c;azu/ racordarii utilizatori/or la refeaua electrkii, contrava(oarea cheltuielilr supor
tate de utilizatori cu racordarea reprezintii imobiliziiri necorporale de natura drepturilor
de uti/izare $i se evidenfiazii in contul 205 ,,Concesiuni, brevete, licenfe, miirci comerciale,
drepturi $i active similare''/analitic distinct." (pet. 406-(1))
,,Amortizarea imobilizorilor necorporale previizute la a/in. 0):se inregistreaza pe perioada
pentru care entitatea are drep_tul de a utiliza refelele respective, ,daa aceasta durata este
specificata in contractele incheiate sau, daca nu este stabilitii o asemenea durata, pe
durata de viafii a instalafiilor de utilizare de la locul de consum." (pet. 406-(2))
,,Tratamentul contabil prevazut la pet. 406 se ap/ica $1 in cazul cheltuielilor efectuate de
entitiifi pentru racordarea la refeaua de apa, gaze sau alte utilitafi, dacii in contractele
de racordare se prevede plata unor sume pentru racordarea la refelele respective de dis
tribufie." (pet. 407-.(1))
Prin urmare:
a)
inregistrarea stalpilor:
SOO.OOO lei
1111
214
Mobilier,
aparatura -birotica,
eehipamente de proteqie
a valorilor umane
i materiale
478
Venituri in avans
aferente ativelor
primite prin transfer
de la clienti
SOO.OOO lei
CONTABILITATE
b)
Plata tarifelor de racorare:
4.000 lei
c)
5121
4.000 lei
Conturi la band
in lei
Transfen.H veniturllcrr in avans la venituri curente pe masura amortizarii:
100.000 lei
d)
205
Concesiuni,
brevete, licente,
marci comerciale,
drepturi i
active similare I
taxe de racordare
478
Venituri in avans
aferente activelor
primite prin transfer
de la clienti
7588
Alte venituri
din exploatare
100.000 lei
Amortizarea anuala a activelor recunoscute:

amortizarea anuala a stalpilor (SOO.OOO lel I 50 ani = 100.000 lei/an):
100.000 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2814
Amortizarea altor
100.000 lei
amortizarea anuala a drepturilor de racordare (4.000 lei I 50 ani = 80 lei/an):

80 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2805
Amortizarea
concesiunilor,
drepturilor i
activelor sirhilare
80 lei

Entitatea. Alfa realizeaza operatiuni de descoperta in judetul Cluj.
Obiectivul este extragerea de minereu de cupru, filonul fiind
identificat i evaluat. Entitatea utilizeaza uh agregat specializat
complex al carui cost de achizitie este de 5:000.000 lei. Se estimeaza
ea operatiunile se vor desfa1.1ra timp de 1O ani, amortizarea fiind
liniara. fn cursul exercitiului N sunt suportc;ite urmatoarele costuri
de descopert:
i) cheltuieli cu consumuri de materiale 5.400.000 lei, din care:

pentru extragerea minereului in vederea obtinerii de
stocuri 4.600.000 lei;
- pentru accesul imbunatatit la filon 800.000 lei;
ii) cheltuieli cu salariile i asimilate 2.400.000 lei, din care:
- pentru extragerea minereului in veerea obtinerii de
iii) cheltuieli cu amortizarea echipamentelor 1.200000 lei, din
care:
- pentru extragerea minereului in vederea obtinerii de
iv) cheltuieli cu serviciile prestate de terti 900.000 lei, din care:
- pentru extragerea minereului in vederea obtinerii de
stocuri SOO.OOO lei;
- pentru accesul imbunatatit la filon 400.000 lei.
Tn cursul anului N se platesc despagubiri de 2.000.000 lei celor
expropriati in vederea avansarii in exploatarea miniera.
a) Costurile de descoperta. Justificati raspunsul;
b) Plata despagubirilor.
Rezolvare:

,,Descoperta reprzinta activitatep de indepartare a sterilului (pamdntul extras), desfau
rata de entitafi care desfaoara operafiuni de minerit la suprafata, pentru a obfine accesul
la zacaminte de minereu. (...)" (pet. 254-(1))
,,Ca urmare a operafiunii de descoperta din etapa de producfie, entitatea poate inregistra
doua beneficii din activitatea de descoperta: minereu care poate fi folosit pentru a produce
stocuri i un acces mai bun la cantitafi suplimentare de material care vor fi exploatate in
viitor." (pet. 254-(2))
,,Costuri/e 'aferente dctivitafii de descoperta reprezinta stocuri daca beneficiul din activi
tatea de descoperta este realizat sub forma stocutilor produse." (pet. 255-(1))
,,1n masura in care beneficiul ii constituie accesul imbunatafit la minereu, entitatea recu
noO$te aceste costuri ea un activ imobilizat (laca se ihdeplinesc toate condifiile urmatoare:
a) este probabil ea beneficiul economic viitor (accesul mai bun la filon) asociat activitafii
de descoperta sa revina entitafii;
CONTABILITATE
b) entitatea poate identifica componenta filonului la care accesul a cunoscut o imbunQtatire; i

c) costurile aferente activitQfii de descoperta asociate acelei componente pot fi evaluate
in mod credibil." (pe.t. 255-(2))
,,Activul imobilizat aferent activitQfii de descopertQ trebuie SQ fie contabilizat ea element
suplimentar sau ea o imbunQtQfire a unui adiv existent. Ca urmare, activul imobilizat
aferent activitQfii de descopertQ va fi contabilizat ea parte a unui activ existent, i nu ea un
activ de sine statQtor." (pet. 256)
,,Entitatea evalueazQ initial activul imobilizat aferent activitQfii de descoperta la cost,
acesta reprezentand cumularea costurilor suportate direct pentru efectuarea activitQfii de
descopertQ prin intermediul careia se imbunQtQfete accesul Ja componenta de minereu
identificatQ, plus o alocare a cheltuielilor de regie direct atribuibile." (pet. 258-( 1))
,,Costurile aferente operafiunilor ocazionale, dar care nu sunt necesare pentru ea activi
tatea de descopertQ din etapa de producfie SQ continue conform p/anului, nu trebuie
incluse in costurile activului aferent activitafii de descoperta. Nu sunt incluse in costul
activului nici despQgubirile platite celor expropriati pentru a se putea inainta cu explorarea
minierii." (pet. 258-(2))
Prin urmare:
a)
Tn fieeare luna, costurile de descoperta se reeunosc ea active, astfel:
recunoaterea stocului de produqie la nivelul eosturilor cumulate pentru extrage

rea minereului (4.600.000 lei+ 1.600.000 lei+ 1.000.000 lei+ SOO.OOO lei= 7.700.000 lei):
7.700.000 lei
345
Produse finite
711
7.700.000 lei
Venituri aferente
de produse
reeunoaterea in valoarea agregatului de deseopertare a costurilor agregate pen

tru accesul imbunatatit la filon (800.000 lei + 800.000 lei + 200.000 lei + 400.000 lei =
2.200.000 lei):
2.200.000 lei
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
analitic activ de descoperta
b)
722
Venituri din
produqia de
imobilizari eorporale
2.200.000 lei
Despagubirile platite expropriatilor nu se recunosc ea active:
2.000.000 lei
6581
Despagubiri, amenzi
i penalitati
5121
Conturi la banci
in lei
2.000.000 lei
Ill
Ghid pentru pregatirea candidaiifor la examenul de acces
Exemplul iluatrativ 59 --------

Un utilaj in valoare de 12.307 lei este achizitionat in baza unui
contract de leasing financiar cu urmatoarele caracteristici: data
intrarii in vigoare 01.01.N; durata contractului 5 ani; ratele de
1.500 lei se platesc la sfaritul anului; rata efectiva a dobanzii 10%;
avansul de 6.000 lei este platibil imediat; transferul dreptului de
proprietate se face la valoarea reziduala de 1.000 lei. Cota de TVA
este de 24%. Activul este amortizat liniar pe o perioada de 5 ani.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizali la locatar:

a) Plata avansului pe baza facturii;
b) lnregistrarea intrarii activului;
c) Inregistrarea facturii pentru prima rata i plata ei;
d) Amortizarea activului;
e) Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala.
Nota:
Transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de
leasing este considerata prestare de servicii conform
art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. La sfaritul perioadei
de leasing, daca locator.ul/finantatorul transfera locatarului/
utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea
acestuia, operatiunea reprezinta o livrare de bunuri pentru
valoarea la care se face transferul. Se consldera a fi sfaritul
perioadei de leasing i data la care locatorul/finantatorul
transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra
bunului inainte de sfaritul perioadei de leasing, situatie in care
valoarea de transfer va cuprinde i suma ratelor care nu au mai
ajuns la scadenta, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate
odata cu rata de leasing. Daca transferul dreptului de proprietate
asupra bunului catre locatar/utilizator se realizeaza inainte de
derularea a 12 I uni consecutive de la data inceperii contractului
de leasing, se considera ea nu a mai avut loc o operatiune de
leasing, ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pus la
dispozitia locatarului/utilizatorului. in cazul operatiunilor de
inchiriere, leasing, concesionare i arendare de bunuri, serviciul
se considera efectuat la fiecare data specificata in contract pentru
efectuarea platii (care constituie data la care ia natere faptul
generator al TVA).
..
Rezolvare:
CONTABILITATE
"Reflectarea in contabilitatea locatarilor a active/or aferente operafiunilor de leasing fi

nanciar se efectueaza cu ajutorul conturilor de imobi/izari necorporale $i imobi/izari cor
porale." (pet. 215-(1))
,,Dobdnzile de platit corespunzatoare datoriilor din operafiuni de leasing financiar se in
registreaza in contabilitatea locatari/or periodic, conform contabi/itafii de angajamente,
in eontrapartida contului de cheltuieli. Dobdnda de pldtit, aferenta perioadelor viitoare, se
evidenfiaza in conturi in afara bilanfului (contu/ 805 7 Dobdnzi de platit)." (pet. 215-(2))
,,lnregistrarea in contabilitate a amortizarii bunu/ui ce face obiectul contractului se efec
tueaza in cazul leasingului financiar de cdtre locatar/utilizator, iar in cazul leasingu/ui ope
rafional, de catre locator/finanfator." (pet. 214-(1))
,,ln cazul leasingului financiar, achizifiile de catre locator de bunuri imobile $i mobile sunt
tratate ea investifii in imobilizdri, fiind supuse amortizarii pe o baza consecventa cu politico
normala de amortizare pentru bunuri similare ale locataru/ui." (pet. 214-(2))
Prin urmare:
a)
Tabelul de ealcul al platilor privind redeventele:

- lei
Specificare
Anultate
(rata)
Principal
Dobinda
Sold ramas
01.01.N
01.01.N
6.000
12.307
6.000
12.307 - 6.000 = 6.307
31.12.N
1.500
6.307 x 10% = 631
1.500 - 631 = 869
6.307 - 869 = 5.438
31.12.N+l
1.500
5.438 x 10% = 544
1.500 - 544 = 956
5.438 - 956 = 4.482
31.12.N+2
1.500
4.482 x 10% = 448
1.500 - 448 = 1.052
4.482 - 1.052 = 3.430
31.12.N+3
1.500
3.430 x 10% = 343
1.500 - 343 = 1.157
3.430 - 1.157 = 2.273
31.12.N+4
1.500
2.273 x 10% = 227
1.500 - 227 = 1.273
2.273 - 1.273 = 1.000
Anul N+5
valoarea
reziduala
1.000
1.000
14.500
2.193
12.307
Total
Plata avansului se inregistreaza astfel:

7.440 lei
6.000 lei
1.440 lei
4093
Avansuri
aeordate pentru
4426
TVA deduetibila
512
Conturi eurente
ta banci
7.440 lei

i:
6.000 lei
b)
167
Alte imprumuturi
i datorii asimilate
4093
6.000 lei
167
12.307 lei
Avansuri
acordate pentru
lntrarea activului la valoarea capitalului de rambursat:
12.307 lei
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
Alte imprumuturi
i datorii asimilate
i dobanda evidentiata in conturi extrabilantiere pentru total:

Debit 8051 Dobanzi de platit 2.193 lei
Factura aferenta ratei 1:
c)
1.860 lei
869 lei
631 lei
360 lei
(1.SOOleix24%)
%
167
Alte imprumuturi
i datorii asimilate
404
Furnizori
de imobilizari
1.860 lei
666
Cheltuieli
privind dobanzile
4426
TVA deductibila
concomitent, se diminueaza dobanzile evidentiate extrabilantier:

Credit 8051 Dobanzi de platit 631 lei
plata facturii:
1.860 lei
d)
404
Furnizori
de imobilizari
512
Conturi curente
la banci
1.860 lei
Amortizarea activului (12.307 lei I 5 ani = 2.461,4 lei/an):
2.461,4 lei
Ill
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatiilor i
2.461,4 lei
CONTABILITATE
e)
Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala:
1.240 lei
1.000 lei
240 lei
%
167
Alte imprumuturi
i datorii asimilate
404
1.240 lei
512
1.240 lei
Furnizori
de imobilizari
4426
TVA deductibila
i plata:
1.240 lei
404
Furnizori
de imobilizari
Conturi curente
la banci
Exemplul llustrativ 60
La data de 01.05.N, Alfa a inchiriat, pentru un an, o cladire de la
societatea Beta. Chiria lunara este de SO.OOO lei, valoarea neta a
cladirii este de BOO.OOO lei, durata de viata utila ramasa este de
40 de ani, metoda de amortizare.este cea liniara.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati la locatar:

a) Valoarea de inventar a cladirli luate cu chirie;
b) Chiria lunara i plata acesteia.
Rezolvare:
,,ln contabilitatea locatarului, bunurife luate in leasing operational sunt evidenfiate in con
turi de evidenta din afara bilantului." (pet. 218-(1))
,,Sumele platite sau de p/atit se inregistreaza in contabilitatea locatarului ea o cheltuiala in
contu/ de profit i pierdere, conform contabilitafii de angajamente." (pet. 218-(2))
Prin urmare:
a) La data de 01.05.N, valoarea de inventar a cladirii luate cu chirie se inregistreaza
intr-un cont extrabilantier:
Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate BOO.OOO lei
b)
Recunoaterea chiriei lunare drept cheltuiala:
62.000lei
SO.OOOlei
1 2.000lei
%
612
i ehiriile
4426
TVA deduetibila
401
Furnizori
62.000lei
eoncomitent, extraeontabil, se diminueaza rata de leasing:

Credit 8036 Redevente, loeatii de gestiune, ehirii i alte datorii asimilate SO.OOOlei
plata ehiriei:
62.000lei
401
Furnizori
512
Conturi eurente
la banci
.62.000lei
Reluand datele din problema anterioara, se eere:
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati la locator:
a) Chiria lunara I incasarea ei;
b) Amortizarea lunara a cladirii.
Rezolvare:
OMFP nr.1.802/2 014 precizeaza:
,,La contabilizarea operafiunilor de leasing operafional, locatorul trebuie so prezinte bu

nurile date in regim de leasing operational in conturile de imobilizari necorporale ; imo
bilizari corporale, in conformitate cu natura acestora." (pet. 217-(1))
,,Sumele incasate sau de incasat se inregistreaza fn contabilitatea locatorului ea un venit in
contuI de profit i pierdere, conform contabilitafii de angajamente." (pet. 217-(2))
,,in cazul leasingului operafional, bunurile sunt supuse amortizarii de catre locator, pe o
baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia."
(pet. 214-(3))
Prin urmare:
a)
Factura privind chiria lunara:
-,
CONTABILITATE
62.000 lei
4111
Clienti
706
Venituri din redevente,
locatii de gestiune
i chirii
4427
TVA colectata
incasarea:
62.000 lei
b)
512
Conturi curente
la banci
4111
Clienti
62.000 lei
SO.OOO lei
12.000 lei
62.000 lei
Amortizarea lunara (800.000 lei I 40 ani x 1 luna I 12 luni = 1.667 lei):
1.667 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2812
Amortizarea
construqiilor
1.667 lei

Entitatea Alfa ii inchiriaza entitatii Beta o cladire in urmatoarele
conditii: perioada contractului de inchiriere 1 an; chiria se platete
trimestrial la data de 10 a primei luni cl trimestrului; chiria lunara
5.000 lei; chiria primei luni 1.500 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, se cere:
a) Calculati contraprestatia aferenta contractului de inchiriere;

b) Calculati ce valoare se recunoate lunar la venituri sau la
cheltuieli;
c) Prezentati, la chiria, inregistrarile contabile lunare aferente

trimestrului I.
Rezolvare:
,,La negocierea sau la renegocierea unui leasing operational, locatorul fi poate oferi loca
tarului anumite stimulente pentru a incheia contractul. Exemple de astfel de stimulente
sunt plata unui avans in numerar catre locator sau rambursarea ori asumarea de catre
1..
locator a costurilor locatarului (cum ar fi costuri de reamplasare, modernizari ale actlvului

in regim de leasing $i costuri aferente unui angajament anterior de contract de leasing al
locatarului). Alternativ, se poate conveni ea, in perioadele initiale ale duratei contractului
de leasing, locatarul sa plateasca o chirie mai mica sau sa nu plateasca deloc." (pet. 221)
,,Toate stimulentele acordate pentru incheierea unui contract de leasing operational nou
sau reinnoit trebuie recunoscute drept parte integranta din valoarea neta a contrapresta
tiei convenite pentru utilizarea activului in regim de leasing, indiferent de natura stimulen
tului, de forma sau de momentul in care se face plata." (pet. 222-(1))
,,Stimulentele dintr-un leasing operational se refera la contraprestatia pentru utilizarea bu
nului in sistem de leasing. Costurile suportate de locator drept stimulente pentru incheie
rea unui nou contract de leasing sau pentru reinnoirea unuia existent nu se considera ea
facand parte din costuri/e initiate care sunt adaugate la valoarea contabila a activufui in
sistem de leasing." (pet. 222-(2))
,,De exemplu, in cazul incheierii unui nou contract de leasing pentru care, drept stimulent
acordat locatarului pentru participarea la noul contract de leasing, locatorul este de acord
sa plateasca costurile de reamplasare ale locatarului, sa contribuie la plata unor cheltuieli
de amenajare/modernizare efectuate de locator sau este de acord ea pentru o perioada sa
nu incaseze nicio chirie de la locator (acordarea unei perioade de gratie), atat locatorul,
cat $i locatarul vor recunoa$te valoarea neta a contraprestatiei, de-a lungul duratei con
tractului de leasing, utilizand o singura metoda de amortizare." (pet. 222-(3))
,,Locatorul trebuie sa recunoasca valoarea agregata a costu/ui stimulentelor drept o dimi
nuare a venitu/ui din leasing pe durata contractuluide leasing, pe o baza liniara, cu excep
tia cazului in care o a/ta baza sistematica este reprezentativa pentru e$alonarea in timp a
beneficiului activului in sistem de leasing." (pet. 223-(1))
,,Locatarul trebuie sa recunoasca beneficiul agregat al stimulentelor drept o reducere a
cheltuielilor cu chiria pe toata durata contractului de leasing, pe o baza liniara, cu exceptia
cazului in care o a/ta baza sistematica este reprezentativa pentru e$alonarea in timp a be
neficiului locatarului rezultat din utilizarea activului in sistem de leasing." (pet. 223-(2))
,,Prevederile pet. 223 referitoare la suportarea liniara a cheltuielilor pe durata contractului
se aplica $i in cazul stimulentelor acordate cu ocazia incheierii de contracte de inchiriere
sau de alte contracte care presupun acordarea de stimulente pentru atragerea chiria$ilor."
(pet. 224)
Prin urmare:
a) Contraprestatia aferenta eontraetului de inchiriere = 5.000 lei/luna x 11 luni +
1.500 lei = 56.500 lei
b)
Lunar se recunosc la venituri sau cheltuieli: 56.500 lei I 12 luni = 4.708 lei.
e)
Tnregistrari cantabile la chiria:
CONTABILITATE
luna 1, trimestrul I - chiria aferenta primului trimestru (5.000 lei/luna x 2 luni +

1.500 lei = 11.500 lei):
11.500 lei
6.792 lei
(11.500 lei 4.708 lei)
4.708 lei
471
Cheltuieli inregistrate
in avans
401
11.500 lei
512
11.500 lei
471
4.708 lei
Furnizori
612
i chiriile
i plata:
11.500 lei
401
Furnizori
Conturi curente
la banci
luna 2, trimestrul I - cheltuieli de reluat in luna a doua:

4.708 lei
612
i chiriile
in avans
luna 3, trimestrul I - cheltuieli aferente celei de-a treia luni:

4.708 lei
612
i chiriile
471
in avans
401
Furnizori
4.708 lei
2.084 lei
(6.792 lel 4.708 lel)
2.624 lei
(4.708 lel2.084 lei)
Exemplul ilustrativ 6:3 ----------.

Reluand problema anterioara, prezentali, la proprietar,
inregistrarile contabile lunare aferente trimestrului I.
Rezolvare:
fnregistrari cantabile la proprietar:
luna 1, trimestrul I - chiria aferenta primului trimestru (5.000 lei/luna x 2 luni +
1.500 lei = 11.500 lei):
4111
11.500 lei
Clienti
472
11.500 lei
6.792 lei
706
4.708 lei
4111
11.500 lei
706
4.708 lei
in avans
locatii de gestiune
i chirii
i incasarea:
11.500 lei
512
Conturi curente
la banci
Clienti
luna 2, trimestrul I - venituri de reluat in luna a doua:

4.708 lei
472
in avans

locatii de gestiune
i chirii
luna 3, trimestrul I - venituri aferente celei de-a treia luni:

4.708 lei
2.084 lei
2.624 lei
472
in avans
4111
706

locatii de gestiune
i chirii
4.708 lei
Clienti
Alfa achizitioneaza titluri imobilizate ale societatii Beta, in valoare
totala de 100.000 lei {aqiuni la entitatile afiliate), din care
5.000 lei achitate pe loc din contul curent, 60.000 lei eliberate, dar
neachltate, iar restul neeliberate.
Ca urmare a detinerii acestor titluri, Alfa are de incasat dividende
in suma de 1.000 lei, din care incaseaza 800 lei.

a) Achizitia titlurilor;
b) Plata ulterioara a varsamintelor efectuate pentru emitent;
c) Dividendele.
Ill
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,lmobilizarile financiare recunoscute ea activ se evalueaza la costul de achizifie." (pet. 266)
Contabilitatea titlurilor de valoare achizitionate trebuie sa tina cont de valoarea elibe

rata achitata imediat sau ulterior i de partea neeliberata care urmeaza sa fie platita
emitentului.
lmobilizarile finandare recunoscute ea active se evalueaza initial la costul de achizitie
sau la valoarea determinata prin contractul de achizitie a acestora. in ceea ce privete
costul de achizitie al valorilor mobiliare pe termen lung, acesta este alcatuit din pretul
de achizitie plus costurile de tranzaqionare direct atribuibile achizitiei lor.
Cheltuielile accesorii privind achizitionarea imobilizarilor financiare nu afecteaza va

loarea initiala a acestora, d se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exer
dtiului.
Prin urmare:
a}
Achizitia titlurilor:
100.000 lei
261
Aqiuni detinute
512
]00.000 lei
5.000 lei
404
60.000 lei
269
35.000 lei
512
35.000 lei
761
2001ei
761
800 lei
Conturi curente
la band
Furnizori
de imobilizari
Varsaminte de efectuat
pentru imobilizari
finandare
b)
Plata varsamintelor:
35.000 lei
c)
- 269
pentru imobilizari
finandare
Conturi curente
la band
Contabilizarea dividendelor neincasate:
200 lei
267
Creante imobilizate
Venituri din
imobilizari finandare
incasarea dividendelor:
800 lei
5121
Conturi la banci
in lei
Venituri din
imobilizari finandare
El
O entitate, Alfa, vinde aqiuni detinute la entitatile afiliate la un
pret de vanzare de 1OS.OOO lei i platete un comision de 10.000 lei.
Titlurile au fost achizitionate cu 80.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati vanzarea titlurilor,

incasarea contravalorii lor i plata comisionulul.
Rezolvare:
a)
Recunoaterea pretului de vanzare ea venit:
105.000 lei
b)
7641
105.000 lei
261
80.000 lei
461
105.000 lei
Venituri din
imobilizari financiare
cedate
Scaderea din evidenta a titlurilor la costul lor:
80.000 lei
c)
461
Debitori diveri
6641
Cheltuieli privind
imobilizarile
financiare cedate
Aqiuni detinute
Tncasarea titlurilor cedate i inregistrarea comisionului:
105.000 lei
95.000 lei
10.000 lei
%
512
Conturi curente
la banci
Debitori diveri
622
Cheltuieli privind
comisioanele i onorariile

Alfa participa la capitalul social al entitatii Beta SA, nou-infiintata,
cu un utilaj a carui valoare de aport determinata de un expert
evaluator a fost stabilita la SOO.OOO lei. Aceasta participatie este
CONTABILITATE
recunoscuta de Alfa in categoria actiunilor detinute la entitatile
afiliate. Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de
inregistrare contabila 550.000 lei; durata de utilizare economica
5 ani. Ulterior, entitatea vinde jumatate din titlurile obtinute
in urma participarii la capitalul social la o valoare negociata de
280.000 lei.
a): Scoater,Fin eidei,ta a utilajului in urma participarii la

constituirea capitalului social al societatii Beta I primirea
titlurilor;
b) Tnregistrarea valorii titlurilor de participare primite care

excede valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale;
c) Vanzarea titlurilor.
Rezolvare:
Amortizarea anuala = 550;000 lei / 5 ani = 110.000 lei

a)
Tnregistrarea titlurilor de participare in limita valorii neamortizate a utiiajului:
550.000 lei
110.000 lei
440.000 lei
2813
Amortizarea
instalatiilor i
261
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
550.000 lei
Actiuni detinute
b) Tnregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea neamorti

zata a imobilizarilor corporale (SOO.OOO lei - 440.000 lei = 60.000 lei):
60.000 lei
c)
261
461
Aqiuni detinute
768
60.000 lei
7641
280.000 lei
Alte venituri
financiare
Vanzarea titlurilor:
pretul de vanzare:
280.000 lei
Debitori diveri
Venituri din
cedate
descarcarea gestiunii pentru cost:
Valoarea titlurilor.= 440.000 lei+ 60.000 lei= SOO.OOO lei
Costul titlurilor vandute= SOO.OOO lei x 50%= 250.000 lei
250.000 lei
6641
Cheltuieli privind
imobilizarile
financiare cedate
261
Aqiuni detinute
250.000 lei
o.irci..t
/'
Exemplul ilu5trativ67
fn data de 21 .05.N, entitatea Alfa a achizitionat de pe piata

reglementata un numar de 3.000 de aqiuni ale entitatii Beta,
reprezentand 55% din aqiunile din capitalul social al acestei
societati, la un pret unitar de 200 lei/aqiune, din care 10% platite
pe loc, iar restul pastrate pe termen lung (mai mult de un an).
in funqie de procentul de control corespunzator titlurilor, Alfa
clasifica aceste imobilizari financiare concretizate in titluri cotate
ea fiind actiuni detinute la entitatile afiliate.
- La 30.11.N se platesc varsamintele emitentului;
- La. 31.12.N, valoarea de cotatie din ultima zi de tranzaqionare
a ctiunilor cotate detinute la societatea Beta este de 145 lei/ac
tiune;
- La 31.12.N+1, valoarea de cotatie din ultima zi de
tranzaqionare a aqiunilor cotate detinute la societatea, Beta .
este de 120 lei/aqiune;
- La 31.12.N+2, valoarea de cotatie din ultima zi de
tranzaqionare a aqiunilor cotate detinute la societatea Beta
este de 180 lei/aqiune;
- La 21.09.N+3, entitatea Beta ii comliflica etititatii Alfa ea, in
conformitate cu hotararea Adunarii generale, se niajoreaza
capitalul social al entitatii Beta cu rezervele existente in soldul
contului 1068,,Alte rezerve''. Drept urmare, se inregistreaza o
cretere a valorii nominale a aqiunilor societatii Beta cu 12 lei/ac. liline;
- La 31.12.N+3, entitatea Alfa constata ea valoarea de cotatie
din ultima zi de tranzactionare a unei aqiuni cotate aferente
entitatii Beta este de 217 lei;
- La 21.06.N+3, entitatea Alfa hotarate sa vanda titlurile
detinute la entitatea Beta, la pretul de 310 lei/aqiune,
tranzaqJa fiind efectuata pe piata reglementata.
Conform OMFPnr. 1.802/2014, contabilizati in ordine
cronologica tranzactiile de mai sus.
1111
CONTABILITATE
Rezolvare:
a) 21.05.N - achizitia titlurilor (3.000 aqiuni x 200 lei/aqiune = 600.000 lei, din care
600.000 lei x 10%= 60.000 lei platiti pe loc):
600.000 lei
261
Aqiuni detinute
%
2691
600.000 lei
540.000 lei
5121
60.000 lei
5121
540.000 lei
privind actiunile
detinute la entitatile
afiliate
Conturi la banci
in lei
b)
30.11.N - plata varsamintelor:
540.000 lei
2691
privind aqiunile
detinute la entitatile
afiliate
Conturi la banci
in lei
c) 31.12.N - valoarea de cotatie de 145 lei/actiune este mai mica decat valoarea de
intrare de 200 lei/aqiune, deci titlurile sunt'depreciate i se constituie o ajustare pen
tru depreciere (3.000 aqiuni x (200 lei/aqiune - 145 lei/aqiune)= 165.000 lei):
165.000 lei
6863
Cheltuieli financlare
privind ajustarile
pentru pierderea
de valoare a
imobilizarilor financiare
2961
Ajustari pentru
pierderea de valoare
a aqiunilor detinute
165.000 lei
d) 31.12.N+ 1 - valoarea de cotatie de 120 lei/aqiune este mai mica decat valoarea
de intrare de 200 lei/aqiune, deci titlurile sunt depreciate, ajustarea pentru depreciere
necesara fiind: 3.000 actiunl x (200 lei/aqiune - 120 lei/aqiune)= 240.000 lei.
Din anul precedent exista constituita o ajustare de 165.000 lei, deci pentru anul N+1
trebuie sa majoram ajustarea existenta cu 240.000 lei - 165.000 lei= 75.000 lei:
75.000 lei
6863
Cheltuieli financiare
privind ajustarile
pentru pierderea
de valoare a
2961
Ajustari pentru
. la entitatile afiliate
75.000 lei
e) 31.12.N+2 - valoarea de cotatie de 180 lei/aqiune este mai mica decat valoarea
de intrare de 200 lei/actiune, deci titlurile sunt depreciate, ajustarea pentru depreciere
necesara fiind: 3.000 actiuni x (200 lei/aqiune -180 lei/aqiune) = 60.000 lei.
Din anul precedent exista constituita o ajustare de 240.000 lei, deci pentru anul N+2
trebuie sa diminuam ajustarea existenta cu 240.000 lei - 60.000 lei = 180.000 lei, prin
reluarea ei la venituri:
180.000 lei
2961
Ajustari pentru
7863
Venituri financiare
din ajustari pentru
pierderea de valoare a
180.000 lei
f) 21.09.N+3-Alfa va inregistra pentru aqiunile entitatii Beta pe care le detine plusul

de valoare nominala de 3.000 actiuni x 12 lei/aqiune = 36.000 lei:
36.000 lei
261
Actiuni detinute
36.000 lei
768
Alte venituri
financiare
g) 31.12.N+3 -valoarea de cotatie de 217 lei/aqiune este mai mare decat valoarea
de intrare de 200 lei/aqiune, deci ajustarea pentru depreciere existenta se anuleaza
pentru soldul ei de 60.000 lei:
60.000 lei
h)
2961
Ajustari pentru
60.000 lei
7863
Venlturi financiare
din ajustari pentru
21.06.N+3 -vanzarea actiunilor:

pentru pretul de vanzare (3.000 aqiuni x 310 lei/actiune = 930.000 lei):
930.000 lei
461
Debitori diveri
7641
Venituri din
cedate
930.000 lei
scoaterea din evidenta pentru costul lor total de 600.000 lei + 36.000 lei
636.000 lei:
636.000 lei
6641
Cheltuieli privind
imobilizarile
financiare cedate
261
Actiuni detinute
636.000 lei
CONTABILITATE
In data de 21.05.N, Alfa a achizitionat 2.000 de aqiuni la institutia
de credit Casa Credit, societate nelistata, la un pret unitar
negociat de 5.000 lei/aqiune. In funqie de procentul de control
corespunzator titlurilor, Alfa clasifica imobilizarile financiare
necotate drept actiuni detinute la entitatile asociate.
- La 31.12.N, institutia de credit Casa Credit a intrat in
incapacitate de plata, iar Banca Centrala i-a retras autorizatia
de funqionare, declanandu-se procedura falimentului; drept
urmare, pentru aqiunile necotate se inregistreaza o pierdere
de valoare estimata la 40%;
- La 31.12.N+ 1, entitatea Alfa constata ea lichidarea institutiei
de credit Casa Credit este in curs de desfaurare; drept
urmare, pentru aqiunile necotate se inregistreaza o pierdere
suplimentara de valoare, estimata la 30% din valoarea initiala a
acestora;
- La 21.06.N+2, entitatea Alfa primete o comunicare din partea
lichidatorului institutiei de credit Casa Credit,.potrivit careia,
in urma procesului de lichidare, s-a virat suma de 3.000.000 lei
aferenta aqiunilor detinute de entitatea Alfa.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizatl in ordine
cronolt>gica tranzactiile de mai sus.
Rezolvare:
a) 21.05.N - achizitia intereselor de participare (2.000 aqiuni x 5.000 lei/aqiune
10.000.000 lei):
10.000.000 lei
262
Aqiuni detinute
la entitati asociate
2692
10.000.000 lei
privind aqiunile
detinute la entitati
asociate
b) 31.12.N - constituirea unei ajustari pentru depreciere pentru pierderea estimata

10.000.000 lei x 40% = 4.000.000 lei):
4.000.000 lei
6863
privind ajustarile
pentru pierderea
de valoare a
2962
Ajustari pentru
i entitati controlate
in comun
4.000.000 lei
Ill
c) 31.12.N+1 - recunoa$tetea ajustarii suplimentare (10.000.000 lei x 30% =

3.000.000 lei):
3.000.000 lei
6863
privind ajustarile
pentru pierderea
de valoare a
2962
Ajustari pentru
$i entitati controlate
in comun
3.000.000 lei
d) 21.06.N+2:
trecerea pe cheltuieli a contravalorii actiunilor detinute la Casa Credit, pentru va

loarea lor de intr.are:
10.000.000 lei
6641
Cheltuieli privind
imobilizarile
financiare cedate
262
Aqiuni detinute
10.000.000 lei
anularea ajustarilor cumulate de 7.000.000 lei (4.000.000 lei+ 3.000.000 lei) ea ur

mare a inregistrarii pierderii de valoare:
7.000.000 lei
2962
Ajustari pentru
$i entitati controlate
in comun
7863
7.000.000 lei
Venituri financiare
din ajustari pentru
incasarea sumei de 3.000.000 lei virate de lichidator:

3.000.000 lei
5121
Conturi la banci
in lei
768
Alte venituri
financiare
3.000.000 lei
O entitate acorda la 01.01.N doua imprumuturi pe termen de
5 ani, unul in valoare de 100.000 lei unei filiale $i altul in valoare
de 200.000 lei unei alte societati. Dobanda anuala de incasat se
calculeaza la o rata de 20%, iar rambursarea se va face la sfar$itul
celor 5 ani.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabiliza\i:
Ill
CONTABILITATE
a) Acordarea imprumuturilor pe termen lung;

b) Dobanda anuala de incasat aferenta imprumuturilor pe
termen lung acordate;
c) lncasarea dobanzii anuale;
d) lncasarea imprumuturilor acordate la sfaritul celor 5 ani.
Rezolvare:
a)
Acordarea imprumuturilor pe termen lung:
300.000 lei
100.000 lei
200.000 lei
%
2671
Sume de incasat de
2675
Tmprumuturi
acordate
pe termen lung
5121
Conturi la banci
in lei
300.000 lei
b) Dobanda anuala de incasat aferenta imprumuturilor pe termen lung acordate:

Dobanda anuala de incasat de la filiala = 100.000 lei x 20% = 20.000 lei
Dobanda anuala de incasat de la entitatea din afara grupului = 200.000 lei x 20%
40.000 lei
60.000 lei
40.000 lei
20.000 lei
c)
%
2676
Dobanda aferenta
imprumuturilor
acordate pe
termen lung
2672
Dobanda aferenta
sumelor de incasat
de la entitatile afiliate
766
Venituri din
dobanzi
60.000 lei
60.000 lei
40.000 lei
Tncasarea dobanzii anuale:
60.000 lei
5121
Conturi la banci
in lei
2676
Dobanda aferenta
imprumuturllor
acordate pe
termen lung
2672
Dobanda aferenta
sumelor de incasat
20.000 lei
Ill
d) fncasarea imprumuturilor acordate la sfaritul celor 5 ani:

300.000 lei
5121
Conturi la banci
in lei
%
2671
300.000 lei
100.000 lei
2675
200.000 lei
Sume de incasat de
imprumuturi
acordate
pe termen lung
Alfa ii acorda entitatii Beta un imprumut de 100.000 lei pe termen
de 2 ani, rambursabil in rate constante, cu o dobanda anuala
de 20%, care trebuie platita la sfaritul fiecarui an. Dobanda din
primul an se incaseaza cu intarziere, adica in cursul celui de-al
doilea an.

a) Acordarea imprumutului;
b) lnregistrarea dobanzii cuvenite in primul an;
c) lncasarea dobanzii restante in cursul celui de-al doilea an;
d) Rambursarea imprumutului.
Rezolvare:
a)
Acordarea imprumutului:
100.000 lei
2675
imprumuturi
acordate
pe termen lung
5121
Conturi la banci
in lei
100.000 lei
b) inregistrarea dobanzii cuvenite in primul an (100.000 lei x 20% = 20.000 lei):

20.000 lei
c)
2676
Dobanda aferenta
imprumuturilor
acordate pe
termen lung
766
Venituri din
dobanzi
incasarea dobanzii restante in cursul celui de-al doilea an:
20.000 lei
CONTABILITATE
20.000 lei
d)
5121
Conturi la band
in lei
2676
20.000 lei
2675
SO.OOO lei
Dobanda aferenta
imprumuturilor
acordate pe
termen lung
Rambursarea imprumutului:
SO.OOO lei
5121
Conturi la band
in lei
imprumuturi
acordate
pe termen lung

O sodetate-mama acorda unei filiale din cadrul grupului un
imprumut de 100.000 lei pe o durata de 2 ani, cu o dobanda
preferentiala de 20% pe an. imprumutul se restituie in doua trane
egale la sfaritul fiecarui an, cand se incaseaza i dobanzile anuale.
Ulterior, filiala a intrat in stare de faliment, motiv pentru care nu
s-au mai incasat rata din anul al doilea i dobanda aferenta, care
se includ in pierderi.

a) Acordarea imprumutului;
b) lncasarea dobanzii in primul an;
c) Rambursarea primei rate;
d) Dobanda cuvenitain anul al doilea;
e) Dobanda nerecuperata i rata neachitata.
Rezolvare:
a)
Acordarea imprumutului:
100.000 lei
b)
2671
Sume de incasat de
5121
Conturi la band
in lei
100.000 lei
lncasarea dobanzii in primul an (100.000 lei x 20% = 20.000 lei):
20.000 lei
5121
Conturi la band
in lei
766
Venituri din
dobanzi
20.000 lei
Ill

c)
Rambursarea primei rate a imprumutului (100.000 lei I 2 ani = SO.OOO lei):
SO.OOO lei
5121
Conturi la banci
in lei
2671
Sume de incasat de
SO.OOO lei
d) Dobanda cuvenita in anul al doilea, calculata la imprumutul ramas (100.000 lei x

20% - SO.OOO lei) = 10.000 lei):
10.000 lei
e)
766
Venituri din
dobanzi
10.000 lei
lncluderea la pierderi a dobanzii nerecuperate i a ratei neachitate:
60.000 lei
:>
2672
Dobanda aferenta
sumelor de incasat
663
Pierderi din creante
legate de participatii
2672
Dobanda aferenta
sumelor de incasat
2671
Sume de incasat de
60.000 lei
10.000 lei
SO.OOO lei
Contabilitatea activelor circulante

Alfa detine la inceputul lunii martie anul N un stoc initial de
materii prime in suma de 5.000 lei i un stoc initial de marfuri in
suma de 6.000 lei. in cursul lunii au loc urmatoarele operatii:
a) Achizitia de materii prime in valoare de 3.000 lei, TVA 24%;
b) Achizitia de marfuri in suma de 2.000 lei, TVA 24%;

c) Consumul de materii prime la costul de 1.500 lei;
d) Vanzarea de marfuri la pretul de vanzare de 8.000 lei, cost de

achizitie 4.500 lei.
La inventarierea de la sfaritul lunii, stocurile finale faptice au fost:

materii prime 6.600 lei i marfuri 3.300 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati operatiile de mai
sus in conditiile utilizarii metodei inventarului permanent.
Ill
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,fn condifiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate opera
fiunile de intrare ; ieire, ceea ce permite stabilirea ; cunoaterea in orice moment a
stocurilor, atat cantitativ, cat ; valoric." (pet. 290)
Prin urmare, operatiile de mai sus se vor inregistra astfel:
a)
Achizitia de materii prime:
3.720 lei
3.000 lei
720 lei
b)
480 lei
Materii prime
401
3.720 lei
401
2.480 lei
301
1.500 lei
707
o/o
9.920 lei
8.000 lei
4427
1.920 lei
371
4.500 lei
Furnizori
4426
TVA deductibila
o/o
371
Marfuri
Furnizori
4426
TVA deductibila
Consumul de materil prime:
1.500 lei
d)
301
Achizitia de marfuri:
2.480 lei
2.000 lei
c)
o/o
601
Cheltuieli cu
materiile prime
Materii prime
Vanzarea de marfuri:
d1) recunoaterea venitului din vanzare:

9.920 lei
4111
Clienti
Venituri din
vanzarea marfurilor
TVA colectata
d2) descarcarea gestiunii:

4.500 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
Marfuri

e)
Situatia in conturi:
D
Si 5.000
(a) 3.000
301
1.500 (c)
D
Si 6.000
(b) 2.000
Sfd 6.500
371
4.500 (d2)
Sfd 3.500
el) diferente constatate la inventar pentru materiile prime:

Sold scriptic (Sold final debitor)
6.500 lei
Sold faptic
6.600 lei
Tnregistrarea plusului de materii prime:

100 lei
301
Materii prime
100 lei
601
Cheltuieli cu
materiile prime
100 lei
371
Marfuri
200 lei
e2) diferente constatate la inventar pentru marfuri:

3.500 lei
Sold faptic
3.300 lei
Tnregistrarea minusului de marfuri:

2001ei
607
Cheltuieli
privind marfurile
2001ei
Exemplul ilustrativ 7B -----------.

Alfa detine la inceputul lunii martie anul N un stoc initial de
materii prime in suma de 5.000 lei i un stoc initial de marfuri in
suma de 6.000 lei. Tn cursul lunii au lac urmatoarele operatii:
a) Achizitia de materii prime in valoare de 3.000 lei, TVA 24%;
b) Achizitia de marfuri in suma de 2.000 lei, TVA 24%;

c) Consumul de materii prime la costul de 1.500 lei;
d) Vanzarea de marfuri la pretul de vanzare de 8.000 lei, cost de

achizitie 4.500 lei.
La inventarierea de la sfaritul lunii, stocurile finale faptice au fast:

materii prime 6.600 lei i marfuri 3.300 lei.

sus in conditiile utilizarii metodei lnventaruluj intermitent.
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,lnventarul intermitent consta in stabilirea ieirilor ; inregistrarea /or in contabilitate pe
baza inventarierii stocurilor la sfaritul perioadei." (pet. 291-(1))
,,Entitafile care utilizeaza metoda inventarului intermitent efectueaza inventarierea fap
tica a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai tarziu de finele perioadei de
raportare pentru care au de determinat obligafii fiscale. Aplicarea metodei inventarului
intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea ; efectuarea inventa
1
rierii elementelor de natura active/or, datoriilor ; capitalurilor proprii.' (pet. 291-(2))
,,Metoda inventarului intermitent consta in faptu/ ea intra rile de stocuri nu se inregistreaza
prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli." (pet. 291-(3))
,,Stabilirea ieirilor de stocuri in cursul perioadei are la baza lnventarierea faptica a sto
curilor la sfaritul perioadei. /eirile de stocuri se determina ea diferenfa intre valoarea
stocurilor inifiale, la care se adauga valoarea intrari/or, ; valoarea stocurilor la sfaritul
perioadei stabilite pe baza inventarului." (pet. 291-(4))
Prin urmare, operatiile de mai sus se vor inregistra in contabilitate astfel:

a)
Achizitia de materii prime:
3.720lgi
3.000 lei
720 lei
b)
601
Cheltuieli cu
materiile prime
401
3.720 lei
401
2.480 lei
Furnizori
4426
TVA deductibila
Achizi1ia de marfuri:
2,48Q !gi
2.000 lei
480 lei
607
Cheltuieli
privind m,arfurile
Furnizori
4426
TVA deductibila
c) Consumul de materii prime nu se inregistreaza. Acesta se determina la sfaritul

perioadei pe baza relatiei:
leiri = Sold initial + lntrari - Sold final stabilit la inventar
leiri = 5.000 lei + 3.000 lei - 6.600 lei = 1.400 lei

d)
Vanzarea de marfuri:
pretul de vanzare:
Ill
4111
9.920 lei
Clienti
%
707
9,920 lei
8.000 lei
4427
1.920 lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
TVA colectata
le$irile de marfuri nu se inregistreaza. Acestea se determlna la sfar$itul perioadei pe

baza relatiel:
leiri = Sold initial+ lntrari - Sold final stabilit la inventar
leiri = 6.000 lei + 2.000 lei -.3.300 lei = 4.700 lei
e)
Anularea soldurilor initiale:

pentru materiile prime:
5.000 lei
601
607
Cheltuieli cu
materiile prime
301
5.000 lei
371
6.000 lei
601
6.600 lei
607
3.300 lei
Materii prime
pentru marfuri:
6.000 lei
f)
Cheltuieli
privind marfurile
Marfuri
Preluarea soldurilor finale:

pentru materiile prime:
6.600 lei
301
371
Materii prime
Cheltuieli cu
materille prime
pentru marfuri:
3.300 lei
Marfuri
Cheltuieli
privind marfurile
Exemplul ilustrativ 74 -------
Alfa detine la inceputul lunil martie anul N un stoc initial de

produse finite in suma de 5.000 lei i un stoc initial de produse
in curs de executie in suma de 6.000 lei.1n cursul lunii au loc.
operatiile:
CONTABILITATE
a) Obtinerea de produse finite in valoare de 3.000 lei;
b) Vanzarea de produse finite la pretul de vanzare de 8.000 lei,

cost de produqie 4.500 lei.
La inventarierea de la sfaritul lunii, stocurile finale faptice

al,J fost: prod use finite 3.600 lei i prod use in curs de executie
5.800 lei.

sus in conditiile utilizarii metodei inventarului permanent.
Rezolvare:
a)
Obtinerea de produse finite:
3.000 lei
b)
345
Produse finite
711
3.000 lei
7015
9.920 lei
8.000 lei
4427
1.920 lei
345
4.500 lei
Venituri aferente
de produse
Vanzarea de produse finite:
b 1) recunoaterea venitului din vanzare:
4111
9.920 lei
Clienti
Venituri din
vanzarea
produselor finite
TVA colectata
b2) descarcarea din gestiune a produselor finite vandute:

4.500 lei
c)
711
Venituri aferente
de produse
Produse finite
Situatia in conturi:
D
Si 5.000
(a) 3.000
345
4.500 (b2)
Sfd 3.500
cl) diferente constatate la inventar pentru produsele finite:
..

3 .5 00lei
3.6 00lei
Sold faptic
fnregistrarea plusului de materii prime: 100lei
100lei
345
Produse finite
711
Venituri aferente
de produse
100lei
331
Produse in curs
de executie
200lei
c2) pentru productia in curs de executie:

Sold faptic
fnregistrarea minusului pentru
productia in curs de executie:
200lei
6.000lei
5.800lei
711
Venituri aferente
de produse
200lei
=
Alfa detine la inceputul lunii martie anul N un stoc initial de produse
finite in suma de 5.000lei i un stoc initial de produse in curs de
executie in suma de 6.000lei.Tn cursul lunii au loc operatiile:
a) Obtinerea de produse finite in valoare de 3.000lei;
b) Vanzarea de produse finite la pretul de vanzare de 8.000lei,
cost de produqie 4.5 00lei.
La inventarlerea de la sfaritul lunii, stocurile finale faptice au fost:
produse finite 3.6 00lei i produse in curs de executie 5 .800lei .
sus in condltiile utilizarii metodei inventarului intermitent.
Rezolvare:
a)
Obtinerea de produse finite: nu se contabilizeaza.
b)

recunoaterea venitului din vanzare:
9 .920lei
4111
Clienti
%
7015
Venituri din
vanzarea
produselor finite
4427
TVA colectata
9.920lei
8.000lei
1.920lei
CONTABILITATE
descarcarea de gestiune: nu se contabilizeaza.

c)
Anularea soldurilor initiale:
11.000 lei
711
Venituri aferente
deproduse
%
345
11.000 lei
5.000 lei
331
6.000 lei
711
Venituri aferente
de produse
9.400 lei
Produse finite
Produse in curs
de executie
d) Preluarea soldurilor finale:

9.400 lei
3.600 lei
5.800 lei
345
Produse finite
331
Produse in curs
de executie

Alfa se aprovizioneaza cu materii prime: 20 buc. x 200 lei/buc. =
4.000 lei pret de cumparare i cheltuieli de transport 1.000 lei.
a) Achizitia materiilor prime in cazul in care TVA poate fi
recuperata de la autoritatea fiscala;
b) Achizitia matei'iilor prime in cazul in care TVA nu poate fi
recuperata de la autoritatea fiscala.
Rezolvare:
,,(...) costul de achizifie al stocurilor cuprinde: preful de cumparare, taxele de import i alte
taxe (cu excepfia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritafile
fiscale), cheltuieli/e de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct
achizifiei bunurilor respective.
fn costuI de achizifie se lnclud, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuieli/e
cu obfinerea de autorizatii i alte cheltuieli nerecuperabile, atribuiblle direct bunurilor res
pective.
Cheltuielile de transport sunt incluse in costul de achizitie i atunci cand funcfia de apro
vizionare este externa/izata; (...)" (pet. 8)
Prin urmare:
Pret de cumparare = 20 buc. x 200 lei/buc.
4.000 lei
Cost de achizitie
5.000 lei
TVA = 5.000 lei x 24%
1.200 lei
Cheltuieli de transport
Total factura
1.000 lei
6.200lei
a) Achizitia materiilor prime in cazul in care TVA poate fi recuperata de la autoritatea

fiscala:
6.200 lei
5.000 lei
1.200 lei
o/o
301
Materii prime
4426
TVA deductibila
401
Furnizori
6.200 lei
b) Achizitia materiilor prime in cazul in care TVA nu poate fi recuperata de la autori

tatea fiscala:
6.200 lei
301
Materii prime
401
Furnizori
6.200 lei
Exemplul ilustrativ 7.7 -----------.

Alfa achizitioneaza combustibil in valoare de 3.000 lei, TVA 24%,
conform facturii, destinat unui vehicul pentru care este limitat
dreptul de deducere a TVA conform art. 1451 din Codul fiscal.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati achizitia in
conditiile in care combustibilul nu este stocat.
Nota:
Articolul 1.451 alin. (1) din Codul fiscal precizeaza urmtoarele:
,,Prin excepfie de.la prevederi/e art. 145 se limiteaza la 50% dreptul

de deducere a taxei aferente cumpararii, achizifiei intracomunitare,
importului, inchirierii sou leasingului de vehicule rutiere motorizate
; a taxei aferente cheltulelilor legate de vehiculele aflate in
proprletatea sou in foloslnfa persoanei impozabi/e, in cazui
in care vehiculele nu sunt uti/izate exclusiv in scopul activitafii
economice".
CONTABILITATE
Normele metodologice de aplicare a art. 145 1 din Codul fiscal

men1ioneaza ea prin cheltuieli legate de vehiculele aflate in
proprietatea sau in folosinla persoanei impozabile se intelege
orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile de
reparafii, de intrefinere, cheltuielile cu /ubrifianfi, cu piese de schimb,
cheltuielile cu combustibilul utilizat pentru funcfionarea vehicufufui.
Nu reprezinta cheltuieli legate de vehiculele aflate in proprietatea
sau in folosinta persoanei impozabile orice cheltuieli care nu pot fi
direct atribuibile pentru un anumit vehicul.
Potrivit art. 21 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal, nu sunt deductibile
,,50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care
nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitafii economice: cu o masa
tota/a maxima autorizata care so nu depaeasca 3.500 kg i care
so nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzdnd i scaunul
oferului, aflate in proprietatea sau in folosinfa contribuabilului.
Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situafiile in care
vehiculele respective se inscriu in oricare dintre urmatoarele categoril:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenfa, servicii de
paza i proteefie i servicii de curierat;
2. vehicu/efe utilizate de agenfii de vdnzari i de achizifii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata,

inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv

pentru inchirierea catre a/tepersoane sau pentru instruire de
catre colile de oferi;
5. vehiculele uti/izate ea marfurifn scop comercial.
Cheltuielile care intra sub incidenfa acestor prevederi nu includ

cheltuie/ile privind amortizarea".
.
'
Tn normele de.aplicare a art. 21 din Codul fiscal se precizeaza ea

aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la
determinarea profitului impozabil se efectueaza dupa aplicarea
limitarii aferente taxei pe valoarea adaugata, respectiv aceasta
se aplica i asupra taxei pe valoarea adaugata pentru care nu
s-a acordat drept dededucere din punctul de,vedere al taxei pe
valoarea adaugata.
Rezolvare:
a)
Achizitia combustibilului:
3.720lei
1.500lei
1.500lei
360lei
360lei
b)
%
6022/deductibil
Cheltuieli privind
combustibllii
6022/nedeductibil
Cheltuieli privindcombustibilii
4426/deductibil
TVA deductibila
4426/nedeductibil
TVA deductibila
401
Furnizori
3 .720lei
lncluderea TVA in costul de achizitie al combustibilului:
360lei
180lei
180lei
%
6022/deductibil
Cheltuieli privind
combustibilii
6022/nedeductibil
Cheltuieli privind
combustibilii
4426/nedeductibil
TVA deductibila
3601ei
ln acest caz, cheltuiala nedeductibila cu combustibilii este de 50%, adica 1.500 lei +
180lei = 1.680 lei.
Exemplul ilu5trativ 78-----------,

Alfa importa marfuri de la un furnizor extern, Beta , cu sediul in
SUA , in urmatoarele conditii: pret de cumparare 1.500dolari
(include transportul i asigurarea pe parcurs extern), taxa vamala
1 0,5%,TVA 24%. Cursul de schimb valutar aplicabil la data
receptiei este de 3,60lei/dolar. Cursul de schimb pentru calculul
valorii in vama este de 3 ,50lei/dolar. Pentru a aduce marfa in
unitate, Alfa apeleaza la serviciile unei firme de transport intern,
Delta, de la care primete o factura in valoare totala de 992lei
(inclusiv TVA).
a) Calculati costul de achizitie;
b) Contabilizati receptla bunurilor importate;
c) Contabilizati plata TVA in vama;
d) Contabilizati factura prlmita de la furnizorul de transport
intern.
Ill
CONTABILITATE
Nota:
Taxele vamale aplicabile iricepand cu data de 01.01.2007 la

punerea in libera circulatie a marfurilor provenite din tari terte
sunt cele prevazute in anexa Regulamentului (CE) nr. 1549/2006
al Comisiei de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE)
nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifara i statistica
i Tariful Vamal Comun. Pentru a vizualiza taxa vamala poate fi
accesata baza de date nationala TARIC_RO.
fn aplicarea art. 168-172 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al

Comisiei de stabilire a unor dlspozitii de aplicare a Regulamentului
(CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal
comunitar, in situatia in care valoarea in vama a marfurilor este
exprimata in alta moneda decat cea nationala, cursul de schimb
folosit la determinarea acestei valori este cursul de schimb stabilit
i comunicat de Banca Nationala a Romaniei in penultima zi de
miercuri a lunii anterioare lunii in care se utilizeaza.
Jn cazul in care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale,
taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ea
urmare a unei politici comune, faptul generator i exigibilitatea
taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care intervin faptul
generator i exigibilitatea respectivelor taxe comunitare (art. 136-(1)
din Codul fiscal).
Conf6rm art. 139 din Codul fiscal, baza de impozitare pentru
importul de bunuri este valoarea in vama a bunurilor, stabilita
conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga orice
taxe, impozite, comisioane i alte taxe datorate in afara Romaniei,
precum i cele datorate ea urmare a importului bunurilor in
Romania, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata care urmeaza a fi
perceputa.
Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum
comisioanele i cheltuielile de ambalare, transport i asigurare,
care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in
Romania. Primul loc de destinatie a bunurilor ii reprezinta
destinatia indicata in documentul de transport sau in orice alt
document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania,
sau, in absenta unor astfel de documente, primul loc de
descarcare a bunurilor in Romania.
Baza de impozitare nu cuprinde:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile i alte reduceri de
pret, acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii
taxei;
b) sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare
judecatoreasca definitiva i irevocabila, penalizarile i orice
alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a
Ill
obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile

i/sau tarifele negociate (nu se exclud din baza de impozitare
orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate);
c) dobanzile, percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru
plati cu intarziere;
d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa i
clienti, prin schimb, fara facturare; e) sumele achitate de o
persoana impozabila in numele i in contul altei persoane i
care apoi se deconteaza acesteia, precum i sumele incasate
de o persoana impozabila in numele i in contul unei alte
persoane.
Daca elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui
import de bunuri se exprima in valuta, cursul de schimb valutar se
stabilete conform prevederilor comunitare care reglementeaza
calculul valorii in vama (art. 139-(1) din Codul fiscal).
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei achitate pentru
importul de bunuri (altele decat cele prevazute la art. 146 alin. (1)
lit. d) din Codul fiscal}, persoana impozabila trebuie sa detina
declaratia vamala de import sau actul constatator emis de
organele vamale, care sa mentioneze persoana impozabila ea
importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum
i documente care sa ateste plata taxei de catre importator sau
de catre alta persoana in contul sau. lmportatorii care detin o
autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate eliberata
de alt stat membru sau care efectueaza importuri de bunuri in
Romania din punctul de vedere al TVA, pentru care nu au obligatia
de a depune declaratii vamale de import, trebuie sa detina o
declaratie de import pentru TVA i accize (art. 146-(1) lit. c) din
Codul fiscal).
Rezolvare:
,Jn cazul bunurilor achizltionatefnsofite de facturii sau de aviz de insofire a miirfii, urmdnd
ea factura sii soseascii ulterior, cursul valutar utilizat la inregistrarea in contabilitate este
cursul de la data recepfiei bunurilor." (pet. 314-(4))
Prin urmare:
calculul valorii in vania:
Pret de cumparare = 1.500 dolari x 3,50 lei/dolar
Taxa vamala = 5.250 lei x 10,5%
Valoare in vama
5.250,00 lei
551,25 lei
5.801,25 lei
CONTABILITATE
TVA achitata in vama = 5.801,25 lei x 24% = 1.392,30 lei

a)
Costul de achizitie:
Pret de cumparare = 1.500 dolari x 3,60 lei/dolar {cursul la

data receptiei)
Taxa vamala
551,25 lei
Cheltuieli de transport incluse in costul de achizitie atunci cand

funqia de aprovizionare este externalizata {exclusivTVA) =
992 lei x 100 I 124)
800,00 lei
=
b)
Cost de achizitie
6.751,25 lei
Receptia bunurilor importate:
5.951,25 lei
371
Marfuri
401.01
Furnizori/Beta
551,25 lei
5121
1.392,30 lei
PlataTVA in vama:
1.392,30 lei
d)
5.951,25 lei
5.400,00 lei
446
Alte impozite,
taxe i varsaminte
asimilate
c)
5.400,00 lei
4426
TVA deductibila
Conturi la banci
in lei
Factura primita de la furnizorul de transport intern:
992 lei
800 lei
192 lei
%
371
Marfuri
401.02
Furnizori/Delta
992 lei
4426
TVA deductibila

Alfa achizitioneaza 2.000 de pungi cu scop de revanzare la pretul
de 2 lei/punga, ecotaxa O,1 lei/punga, TVA 24%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati achizitia pungilor.

Nota:
Potrivit Ordinului ministrului mediului i schimbarilor climatice

nr. 192/2014 privind modificarea Ordinului ministrului mediului i
Ill
gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei

de calcul al contributiilor i taxelor datorate la Fondul pentru
mediu (privind modul de calcul al contributiei prevazute la art. 9
alin. (1) lit. q) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005
privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari i completari
prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile i completarile ulterioare),
obligatia de a calcula i de a plati ecotaxa in valoare de 0,1 lei/buc.
revine operatorilor economici care introduc pe piata nationala
pungi i sacoe pentru cumparaturi, cu maner integrat sau aplicat,
fabricate din materiale obtinute din resurse neregenerabile, dupa
cum urmeaza:
a) operatorii economici care produc ambalaje de desfacere,
pentru pungile i sacoele fabricate in Romania;
b) operatorii economici care introduc pe piata nationala ambalaje
de desfacere, pentru pungile i sacoele achizitionate din afara
spatiului national.
Operatorii economici care introduc pe piata nationala pungi i
sacoe pentru cumparaturi, cu maner integrat sau aplicat, care
sunt supuse taxarii sunt obligati:
a) sa stabileasca lunar, pe tip de material, cantitatea i numarul
de pungi i sacoe pentru cumparaturi, cu maner integrat sau
aplicat, introduse pe piata nationala;
b) sa declare i sa plateasca trimestrial, pana la data de 25 a
lunii urmatoare trimestrului in care s-a desfaurat activitatea,
cantitatile i numarul de pungi i sacoe pentru cumparaturi,
cu maner integrat sau aplicat.
Rezolvare:
Ecotaxa este o taxa nerecuperabila care se include in costul de achizitie:
Pret de cumparare = 2.000 pungi x 2 lei/punga
Taxe nerecuperabile (ecotaxa) = 2.000 pungi x 0,1 lei/punga
4.000 lei
2001ei
Cost de achizitie
TVA = 4.200 lei x 24%
4.2001ei
Total factura
5.208 lei
Achizitia pungilor se contabilizeaza astfel:

5.208 lei
4.200 lei
1.008 lei
Ill
o/o
371
Marfuri
4426
TVA deductibila
1.008 lei
401
Furnizori
5.208 lei
CONTABILITATE

Alfa obline din produqie proprie 2.000 de pungi la costul de
produclie de 1,5 lei/punga. Ulterior, ii vinde unui client 1.800 de
pungi la prelul de vanzare de 2 lei/punga, plus ecotaxa de
o, 1 lei/punga, TVA 24%.
a) Obtlnerea pungllor din productie proprie;
b) Vanzarea pungilor.
Rezolvare:
a) Oblinerea de produse finite la cost de produqie (2.000 pungi x 1,5 lei/punga =
3.000 lei):
3.000 lei
b)
345
Produse finite
711
Venituri aferente
de produse
3.000 lei
Pretul de vanzare = 1.800 pungi x 2 lei/punga = 3.600 lei
Ecotaxa datorata bugetului = 1.800 pungi x 0, 1 lei/punga = 180 lei
TVA colectata = (3.600 lei + 180 lei) x 24% = 907,2 lei

4.687,2 lei
4111
Clienli
%
7015
Venituri din
vanzarea
produselor finite
446
Alte impozite,
taxe i varsaminte
asimilate
4427
TVA colectata
4,687.2 lei
3.600,0 lei
180,0 lei
907,2 lei
descarcarea gestiunii
pentru costul de productie (1.800 pungi x 1,5 lei/punga =

2.700 lei):
2.700 lei
711
Venituri aferente
de produse
345
Produse finite
2.700 lei
1111
Alfa rec;ep\ioneaza in data de 20.07.N marfuri in valoare de
5.000 euro primite fara factura de la un furnizor cu sediul in
Franla, Cursul de schimb al BNR aplicabil la data recep\iei a fost
de 4,1820 lei/euro. La data de 30.07.N (ultima zi bancara a lunii),
cursul de schimb a fost de 4,1630 lei/euro. In data de 12.08.N
se primete factura externa emisa in data de 10.08.N. Cursul la
data facturii este de 4,1819 lei/euro. Data exigibilita\ii TVA este
10.08.N. Achizi\ia intracomunitara se eviden\iaza in declara\ia
recapitulativa i decontul de TVA aferente lunii august.
a) Contabiliza1i recep1ia marfurilor;
b) Contabilizali actualizarea datoriei in valuta la sfaritul lunii
iulie N;
c) Contabiliza1i TVA pe baza facturii i preciza11 ce inregistrari
contabile se efectueaza la primirea facturii.
Nota:
Tn cazul achizi\iilor intracomunitare de bunuri, cursul de schimb

utilizat pentru determinarea in lei a bazei impozabile a taxei
este cursul din data exigibilita\ii taxei, aa cum este stabilita la
art. 135 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi
recep\ionate bunurile.
fn cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea
taxei intervine in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care
a intervenit faptul generator, daca nu a fost emisa nicio factura/
autofactura pana la data respectiva. Prin exceptie, exigibilitatea
taxei intervine la data emiterii facturii prevazute in legislatia altui
stat membru sau, dupa caz, la data emiterii autofacturii, daca
factura sau autofactura este emisa inainte de cea de-a 15-a zi a
lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.
Rezolvare:
,,Datoriile catre furnizorii de bunuri, respectiv prestatoril de servicii, de la care, pana la finele
lunii, nu s-au primit facturile se evidenfiaza distinct in contabilitate (contul 408 Furnizori
- facturi nesosite), pe bozo documentelor care atesta primirea bunurilor, respectiv a
serviciilor." (pet. 310-(2))
,,0 tranzacfie in valuta trebuie inregistrata inifial la cursul de schimb valutar, comunicat
de Banca Nafionala a Romaniei, de la data efectuarii operafiunii." (pet. 319)
CONTABILITATE
,,La finele fiecarei /uni, creanfele i datoriile in valuta se evalueaza la cursul de schimb al
piefei valutare, comunicat de Banca Nafionala a Romdniei, din ultima zi bancara a lunii in
cauza. Diferenfele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli
din diferenfe de curs valutar, dupa caz." (pet. 325-(1))
,,in cazul bunurilor achizifionate insofite de factura sau de aviz de insofire a marfii, urmdnd
ea factura sa soseasca ulterior, cursul valutar utilizat la inregistrarea in contabilitate este
Prin urmare, pentru operatiile de mai sus se efectueaza urmatoarele inregistrari:
a) Receptia marfurilor provenite din achizitia intracom.unitara (5.000 euro x 4,1820 lei/
euro (cursul la data receptiei) =20.910 lei):
20.910 lei
b)
371
Marfuri
408
Furnizori facturi nesosite
20.910 lei
Evaluarea datoriei la finele lunii iulie N:
Datoria la sfaritul lunii = 5.000 euro x 4,1630 lei/euro (cursul de schimb al pietei
valutare, comunicat de BNR, din ultima zi bancara a lunii in cauza)=20.815 lei
Datoria contabilizata initial=20.910 lei
Diminuarea datoriei i recunoaterea diferentei de curs valutar= 20.910 lei - 20.815 lei
=95 lei:
95 lei
c)
408
7651
Diferente favorabile
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
95 lei
Primirea facturii de la furnizor:

inregistrarea TVA pe baza cursului de la data facturii:
Baza de impozitare = 5.000 euro x 4,1819 lei/euro (cursul valutar la data facturii) =
20.909,5 lei
TVA= 20.909,5 lei x 24% = 5.018,28 lei
5.018,28 lei
4426
TVA deductibila
4427
TVA colectata
5.018,28 lei
reflectarea datoriei in contul de furnizori:

Sold 408 = 20.91O lei - 95 lei= 20.815 lei
Ill

20.815 lei
408
401
Furnizori
20.815 lei
Societatea Alfa receptioneaza in data de 26.05.N marfuri in valoare
de 5.000 euro primite fara factura de la un furnizor german. Cursul
de schimb al BNR aplicabil la data receptiei este de 4,1950 lei/euro.
La sfaritul lunii mai, cursul de schimb a fost de 4,1792 lei/euro.
Cursul de schimb la 15.06.N (data la care se procedeaza la
autofacturare) a fost de 4,2322 lei/euro. Tn data de 23.06.N,
societatea primete factura externa emisa la 19.05.N. Cursul la
data facturii este de 4,1949 lei/euro.

a) Receptia marfurilor provenite din achizitia intracomunitara;
b) Actualizarea datoriei fata de furnlzor la sfaritul lunii mai;
c) Autofacturarea;
d) Primlrea facturii.
Nota:
Normele metodologice date in aplicarea art. 135 din Codul fiscal
precizeaza urmatoarele: ,,Oaca beneficiarul nu a primit o factura de
la furnizor pdna in a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a avut Joe

faptu/ generator, are obligafia sa emita autofactura prevazuta la
art. 155 1 a/in. (1) din Codul fiscal. Pentru determinarea taxei se
utilizeaza cursul de schimb prevazut la art. 139 1 din Codul fiscal,
respectiv eel din data emiterii autofacturii. Tn situafia in care, ulterior
emiterii autofacturii, beneficiarul primete factura de la furnizor,
care este emisa la o data anterioara datei autofacturii, acesta are
obligafia de a ajusta baza de impozitare in funcfie de cursul de
schimb in vigoare la data emiterii facturii de catre furnizor".
Rezolvare:
a) Receptia marfurilor provenite din achizitia intracomunitara (5.000 euro x 4,1950 lei/
euro = 20.975 lei):
20.975 lei
371
Marfuri
408
20.975 lei
CONTABILITATE
b)
Actualizarea datoriei fata de furnizor la cursul de inchidere (la 30.05.N):
Datoria la sfaritul lunii= 5.000 euro x 4,1792 lei/euro= 20.896 lei

Datoria contabilizata anterior= 20.975 lei
Diferenta de curs valutar= 20.975 lei - 20.896 lei= 79 lei
791ei
c)
408
7651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
791ei
Tnregistrarea TVA pe baza autofacturarii, in data de 15.06.N:
Valoarea marfurilor= 5.000 euro x 4,2322 lei/euro= 21.161 lei

TVA= 21.161 . lei x 24%= 5.078 lei
5.078 lei
4426
TVA deductibila
4427
TVA colectata
5.078 lei
d) Primirea facturii de la furnizor genereaza stornarea inregistrarii efectuate pentru

TVA pe baza autofacturarii (deoarece data facturii este anterioara datei de 15 a lunii
urmatoare i, prin urmare, exigibilitatea TVA survine la data facturii):
(5.078 lei)
4427
4426
TVA colectata
TVA deductibila
(5.078 lei)
inregistrarea TVA pe baza cursului de la data facturii:

Valoarea marfurilor= 5.000 euro x 4,1949 lei/euro = 20.974 lei
TVA= 20.974 lei x 24% = 5.033 lei

5.033 lei
4426
4427
TVA colectata
TVA deductibila
5.033 lei
reflectarea datoriei in contul de furnizori, deoarece a sosit factura (20.975 lei - 79 lei
= 20.896 lei):
20.896 lei
408
401
Furnizori
20.896 lei

Alfa vinde produse finite in valoare de 3.000 lei, TVA 24%, cost de
produqie 2.600 lei. Ulterior, clientul ii returneaza societa\ii Alfa
produse finite evaluate la 1.000 lei, cost de produqie 900 lei, iar
Alfa ernife o factura in rou in acest sens.

a) Vanzarea produselor finite;
b) Returul produselor finite.
Nota:
Potrivit art. 138 din Codul fiscal, baza de impozitare a TVA se
reduce in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea,
calitatea ori pre\urile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate,
precurn i in cazul anularii totale ori partiale a contractului pentru
livrarea sau prestarea in cauza ea urrnare a unui acord scris intre
parti sau ea urrnare a unei hotarari judecatoreti definitive i
irevocabile sau in urrna unui arbitraj.
Potrivit Normelor metodologice, in situatiile prevazute la art. 138
din Codul fiscal, furnizorii de bunuri i/sau prestatorii de servicii ii
ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii
sau dupa facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea
nu a fost efectuata, dar evenimentele preva:zute la art. 138 din
Codul fiscal intervin ulterior facturarii i inregistrarii taxei in
evidentele persoanei impozabile. Tn acest scop, furnizorii/
prestatorii trebuie sa ernita facturi cu valorile inscrise cu semnul
minus daca baza de irnpozitare se reduce sau, dupa caz, fara
semnul minus daca baza de irnpozitare se majoreaza, care vor fi
transmise i beneficiarului. Aceste prevederi se aplica i pentru
livrarile intracomunitare.
Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/2014 preci,zeaza:
,,In cazul miirfurilor returnate de clienfi in acelai exercifiu financiar in care a avut foe
operafiunea de vanzare, se corecteazii conturile 411 Clienfi, 707 Venituri din vanzarea
miirfurilor, 607 ccCheltuieli privind miirfurile ; 371ccMiirfuri. In cazul in care:miirfurile
returnate se referii la o vanzare efectuatii in exercifiul financiar precedent, coreqia se
inregistreazii la data bilanfului in contuI 418 ccC/ienfi- facturide intocmit, respectiv con tuI
408 ccFurnizori - facturi nesosite ; se reflectii in situafiile financiare ale exercifiului pentru
CONTABILITATE
care se face raportarea dacii sumele respective se cunosc la data bilanfului. Tratamentul
TVA in aceste situafii este eel previizut de legislafia in domeniu."(pet . 330-(1))
Prevederile a/in. (1) se aplicii $i in cazul returului de produse finite vandute, corectandu-se
conturile corespunziitoare, respectiv 7015 Venituri din vanzarea produselor finite, 711 Ve
niturl aferente costurilor stocurilor de produse $i 345 Produse finite."(pet. 330-(2))
11
Prin urmare, pentru oper.atiile de mai sus se efectueaza urmatoarele inregistrari:

a)

recunoaterea venitului din vanzare:
3.720lei
4111
Clienti
%
7015
3.720lei
3.000lei
4427
720lei
345
2.600lei
Venituri din
vanzarea
produselor finite
TVA colectata
descarcarea din gestiune a produselor finite vandute:

2.600lei
b)
711
Produse finite
Venituri aferente
de produse
Returul produselor finite:

ajustarea venitului din vanzare i a creantei pentru produsele returnate:
(1.240lei)
,4111
(!ienti
7015
{1.240lei)
(1 .000lei)
4427
(240lei)
345
(900lei)
Venituri din
vanzarea
produselor finite
TVA colectata
ajustarea stocului de produse finite:

(900lei)
711
Venitu'ri aferente
de-produse
Produse finite
Ill
Ghid pentru pregatirea candidatilor la examenu/ de acces

Alfa achizitioneaza materii prime in valoare de 3.000 lei, TVA 24%.
Ulterior, ii returneaza furnizorului materii prime in suma de 1.000 lei,
primind o factura in rou in acest sens.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati returul materillor

prime.
Rezolvare:
Conform pet. 330 din OMFP nr. 1.802/2014, prezentat mai sus, returul materiilor prime
se inregistreaza astfel:
{1.240 lei}
(1.000 lei)
(240 lei)
301
Materii prime
401
Furnizori
(1.240 lei)
4426
TVA deductibila
Alfa achizitioneaza 3.000 buc. de materie prima la pretul de
5 lei/buc. La receptie se constata o lipsa de 200 buc., care i se
imputa la pretul de 5 lei/buc. delegatului unitatii. Cota de TVA este
de 24%.

a) Achizitia de materii prime i constatarea lipsei;
b) Ajustarea sumei TVA deduse la momentul achizitiei;
c) lmputarea lipsei.
Nota:
Bunurile constatate lipsa din gestiune nu sunt considerate livrari

de bunuri, fiind aplicabile prevederile art. 148 i 149 din Codul
fiscal i ale pet. 53 i 54 din Normele metodologice de aplicare a
celor doua articole mentionate.
Nu se ajusteaza deducerea initiala a taxei in cazul bunurilor

distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii
sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator de
persoana impozabila. fn cazul bunurilor furate, persoana
CONTABILITATE
impozabila demonstreaza furtul bunurilor pe baza actelor

doveditoare emise de organele judiciare.
Tn cazul bunurilor lipsa din.gestiune care sunt imputate, sumele
imputate nu sunt considerate contravaloarea unor operatiuni in
sfera de aplicare a TVA, indiferent daca pentru acestea este sau nu
obligatorie ajustarea taxei.
Rezolvare:
a)
Achizitia de materii prime i constatarea lipsei:
Factura primita de la furnizor cuprinde:
Pret de cumparare= 3.000 buc. x 5 lei/buc.
TVA= 15.000 lei x 24%
Total factura
15.000 lei
3.600 lei
18.600 lei
Materii prime receptionate= (3.000 buc. - 200 buc.) x 5 lei/buc.= 14.000 lei
Lipsa= 200 buc. x 5 lei/buc.= 1.000 lei
]8.600 lei
14.000 lei
1.000 lei
3.600 lei
301
Materii prime
401
Furnizori
18.600 lei
6588
Alte cheltuieli
de exploatare
4426
TVA d.eductibila
b) Ajustarea sumei TVA deduse la momentul achizitiei bunurilor (1.000 lei (lipsa) x
24%= 240 lei):
240 lei
c)
635
4282
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe i
varsaminte asimilate
4426
240 lei
7581
1.000 lei
TVA deductibila
lmputarea lipsei:
1.000 lei
Alte creante
in legatura
cu personalul

amenzi i penalitati
Exemplul ilustrativ86 .-----------

Pentru fabricarea a 600 buc. din produsul A, in cursul anului N s-au
efectuat urmatoarele cheltuieli: cheltuieli directe 5.000 lei; cheltuieli
indirecte de productie 3.000 lei, din care variabile 1.800 lei. Gradul
de utilizare a capacitatii de produqie a fost de 60%. Cheltuielile
administrative au fost de 4.000 lei, iar cele de desfacere, de
3.200 lei.

a) Calculati costul de productie;
b) Contabilizati obtinerea produselor finite.
Rezolvare:
Principiile de determinare a costului de produqie al unui activ sunt stipulate la pet. 8
i pet. 79 ale OMFP nr. 1.802/2014:
,,(... ) cost de productie inseamna pretul de achizitie al materiilor prime i al m<1terialelor

consumabile i alte cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului in cauza.
Costu/ de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum i costul de productie al imobi
lizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, i anume: materiale directe, energle
consumata in scopuri tehnologice, manopera directo i a/te cheltuieli directe de produqie,
costu/ proiectarii produselor, precum ; cota cheltuielilor indirecte de produqie alocata in
mod rational ea fiind legato de fabricatia acestora.
Costurile de conversie (prelucrare) a stocurilor includ costurile direct legate de unitatile
produse, cum ar fi costurile cu manopera directa. De asemenea, ele includ i a/ocarea sis
tematica a regiei fixe i variabile de productie generata de transformarea materialelor in
produse finite. Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care
raman relativ constante,.indiferent de volumul produqiei, cum.sunt: amortizarea, intre
tinerea seqiilor i utilajelor, precum i costurile cu conducerea i administrarea seqiilor.
Regia variabila de productie consta in acele costuri indirecte de produqie care variaza di
rect proportional sau aproape direct proportional cu volumul productiei, cum sunt mate
rialele indirecte i forta de munca indirecta.
Alocarea regiei fixe de produqie asupra costurilor de conversie se face pe baza capacitatii
normale a instalatiilor de productie. Nivelu/ real de produqie poate fi folosit daca se
considera ea acesta aproximeaza capacitatea normala. Valoarea cheltuielilor cu regia
fixa alocate fiecarei unitati de productie nu se majoreaza ea urmare a obtinerii unei pro
ductii scazute sau a neutilizarii unor echipamente. Cheltuielile de regie nealocate sunt
recunoscute drept cheltuiala in perioada in care sunt suportate. fn perioadele in care se
inregistreaza o produqie neobinuit de mare, valoarea cheltuielilor cu regia fixa alocate
fiecarei unitati de productie este diminuata, astfel incat stocurile sa nu fie evaluate la o
valoare mai mare decat costul /or. Regia variabila de productie este a/ocata fiecarei unitati
de produqie pe baza folosirii reale a instalatiilor de productie.
Ill
CONTABILITATE
Un proces deproduefie poate conduce la obfinerea simultana a mai mu/tor produse, de

exemplu, in cazul obfinerii produse/or cup/ate sau in cazul in care exista un produs princi
pal i a/tu/ secundar. Atunci cand costurile de conversie nu se pot identifica distinct, pen
tru fiecare produs in parte, acestea se aloca pe baza unei metode rationale, aplicate cu
consecvenfa. Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de vanzare relativa a fieca
rui produs, fie in stadiu/ de producfie in careprodusele devin identificabile in mod distinct,
fie in momentul finalizariiprocesului de producfie. Prin natura for, majoritatea produselor
sec:undare au o va/oare nesemnificativa. in acest caz, ele suntadesea evaluate ICJ valoarea
realiabila neta i aceasta valoare se deduce din costu/ produsului principal. Ca urmare,
valoarea contabi/a a produsului principal nu difera in mod semnificativ de costul sau.
in situafia in care anumite costuri (regii) generate sau costuri de proiectare a produselor
pot fi identificate ea avand legatura cu unele stocuri, acestea se includ in costul stocurilor
respective.
ln masura in care prestatorii (le servicii au stocuri, ei le evalueaza la costurile for de produc
tie. Aceste costuri cohstau, ih primul rand, in manopera i in alte costuri legate de personalu/
direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea,
precum i in cheltuielile de regie de atribuit. Manopera i alte costuri legate de vanzare
i de personalul angajat in administrafia genera/a nu se includ, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli in perioada in care sunt suportate. Costu/ stocurilor unui prestator de servicii nu
include marjele de profit sau cheltuielile de regie neatribuibi/e, care sunt adesea incorporate
in preturi/e facturate de prestatorii de servicii.
in costul de producfie al bunului se include o proporfie rezonabila din cheltuielile de regie
fixe sau variabile atribuibile indirect bunului in cauza, in masura in care acestea se refera la
perioada de producfie. lncluderea in costul stocurilor a regiilor generate poate fi adecvata
in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul i forma
dorite. (... )" (pet. 8)
'
,,Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costu/ stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuielf ale perioadei in care au forvenit, sunt urmatoarele:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producfie inregistrate peste limi
tele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
cheltuieli/e de depozitare, cu excepfia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in
procesul de producfie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricafie. Cheltuielile de
depozitare se includ in costul deproducfie atunci cand sunt necesare pentru a aduce
stocurile in /ocul i in starea in care se gasesc;
regiile (cheltuieli/e) generate de administrafie care nu participa la aducerea stocurilor
informa i locul final;
regia fixa nea/ocatii costului, care se recunoate drept cheltuiala in perioada in care
a aparut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitafii normale de
producfie (activitate)." (pet 79-(1))
,,Capacitdtea normala de producfie reprezinta producfia estimat a fi obfinuta, in medie,
de-a lungul unui anumit numar de perioade, in condifii normale, avand in vedere i pier
derea de capacitate rezultata din intretinerea planlficata a echipamentu/ui." (pet 79-(2))
a) Prin urmare, cheltuielile administrative i cele de desfacere nu se includ in costul de

produqie.
Cheltuieli directe
5.000 lei
Cheltuieli indirecte de productie variabile
1.800 lei
Cheltuieli indirecte de produqie fixe = 1.200 lei

(3.000 lei - 1..800 lei) x 60% (acestea se includ in functie de
gradul de utilizare a capacitatii de produqie)
Cost de produc1ie
b)
Obtinerea produselor finite:
7.520 lei
7201ei
7.520 lei
345
Produse finite
711
Venituri aferente
de produse
7.520 lei
Cheltuie.lile fixe de productie neincluse in costul de productie reprezinta costul sub

activitatii (1.200 lei x 40% = 480 lei) - un cost al perioadei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabiliz:ali urmatoarele
operalii efectuate de societatea Alfa:
a) Se primesc prin donatie materii prime evaluate la valoarea

justa de 3.000 lei;
b) In urma dezmembrarii unui utilaj, se recupereaza materiale
auxiliare in valoare de 3.000 lei i piese de schimb in valoare
de 1.500 lei. Piesele de schimb recuperate se folosesc pentru
repararea altui utilaj;
c) Se achizitioneaza scaune in valoare de 2.000 lei, TVA 24%, i se
dau in folosinta;
d) Se doneaza unei alte societati produse finite, la cost de
produqie de 1.000 lei. Operatia este impozabila din punctul
de vedere al TVA. Cota de TVA este de 24%;
e) Se transfera produse finite la magazinul propriu de desfacere
cu amanuntul. Costul de produqie al produselor finite
transferate a fost de 3.000 lei. Cota de adaos comercial este de
30%, TVA 24%;
f ) 0 parte din produsele finite fabricate de entitate se utilizeaza
pentru aqiuni de protocol. Costul de produqie al produselor
finite a fost de 1.200 lei;
CONTABILITATE
g) Sunt distruse de un incendiu produse reziduale, costul fiind de

1.000 lei.
Nota:
Tn sensul art. 128 alin. (8) lit. f ) din Codul fiscal, bunurile acordate
gratuit in cadrul aqiunilor de protocol nu sunt considerate livrari
de bunuri (impozabile TVA) daca valoarea totala a. bunurilor
acordate gratuit in cursul unui an calendaristic este sub plafonul
in care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului
pe profit, astfel cum este stabilit la titlul II din Codul fiscal.
Aceleai prevederi se aplica i in cazul microintreprit'lderilor
sau al persoanelor impozabile care nu trebuie sa depuna
situatii financiare anuale conform prevederilor legale. Conform
art. 21 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol
sunt deductibile in limita unei cote de 2% aplicate asupra
diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i
totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat
cheltuielile d protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit.
Acordarea gratuita de bunuri este livrare de bunuri impozabila
TVA daca nu se incadreaza in destinatiile prevazute de lege
conform Normelor metodologice.
Rezolvare:
Potrivit OMFP nr. 1.802/2014:
,,La data intriirii in entitate, bunurile se evalueazii i se inregistreazii in contabilitate la va

loarea de intrare, care se stabilete astfel: (...)
d)
la valoarea justa - pentru bunurile obfinute cu titlu gratuit sau constatate plus la in
ventariere. (...)" (pet. 75-(1))
,,in debitul contului 301 Materii prime se inregistreazii: (... )

valoarea matriilor prime constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit i
a celor rezultate din. dezmembriiri (601, 758); (...)
.;
fn debitul contului 302 Materiale consumabile se inregistreazii: (...)

valoarea la pref de inregistrare a materialelor consumabile constatate plus la inventor,
a celor primite cu titlu gratuit i a celor rezultate din dezmembriiri (602, 758); (...)
fn creditul contului 345 Produse finite se inregistreazii: (...)
valoarea la pref de tnregistrare a produselor finite transfeiate in magazinele de van
zare proprii (311); (... )
valoarea produselor finite donate sau distruse prin calamitiifi (658); (...)"
La pet. 276 din OMFP nr. 1.802/2014, marfurile sunt definite drept bunurile pe care
entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare maga
zinelor proprii.
a)
Primirea de materii prime prin donatie:
3.000 lei
b)
301
Materii prime
7582
3.000 lei
7588
4.500 lei
3024
1.500 lei
Venituri din
donatii primite
Recuperarea de materiale i piese de schimb:
.500 lei
3.000 lei
1.500 lei
%
3021
Materiale auxiliare
3024
Alte venituri
din exploatare
Piese de schimb
consumul pieselor de schimb:

1.500 lei
c)
6024
Cheltuieli privind
piesele de schimb
Piese de schimb
Achizitia de materiale de natura obiectelor de inventar:
2.480 lei
2.000 lei
480 lei
303
Materiale de natura
obiectelor de inventar
401
2.480 lei
303
2.000 lei
Furnizori
4426
TVA deductibila
darea in folosinta a obiectelor de inventar:

2.000 lei
603
Cheltuieli privind
materialele de natura
Materiale de natura
concomitent, evidenta obiectelor de inventar se tine cu ajutorul conturilor in afara

bilantului:
Debit 8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinta 2.000 lei
d)
Donarea de produse finite:
1.000 lei
6582
Donatli acordate
345
Produse finite
1.000 lei
CONTABILITATE
i pentru TVA (1.000 lei x 24% = 240 lei):

240 lei
635
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe i
4427
TVA colectata
2401ei
e) Transferul produselorfinite in categoria marfurilor pentru afi vandute in magazinul

cu amanuntul:
Adaos comercial = 3.000 lei x 30% = 900 lei
TVA neexigibila = (3.000 lei + 900 lei) x 24% = 936 lei

4.836 lei
371
Marfuri
345
4.836 lei
3.000 lei
378
900 lei
4428
9361ei
Produse finite
Diferente de pret
la marfuri
TVA neexigibila
f)
Utilizarea produselor finite pentru actiuni de protocol:
1.200 lei
g)
623
Cheltuieli de protocol,
reclama i publicitate
345
1.200 lei
346
1.000 lei
Produse finite
Produse reziduale distruse de incendiu:
1.000 lei
6587
Cheltuieli privind
calamitatile i alte
evenimente similare
Produse reziduale
Situatia stocurilor de materii prime in cursul lunii august este
urmatoarea: 01.08 - sold initial 10 buc. x 1 leu/buc.; 05.08 - intrari
20 buc. x 2 lei/buc.; 10.08 - intrari 30 buc. x 3 lei/buc.; 20.08 intrari 40 buc. x 4 lei/buc.; 30.08 - intrari 5 buc. x 4,5 lei/buc.;
18.08 - ieiri 55 buc.; 25.08 - ieiri 43 buc. La ieirea din gestiune
se utili2:eaza metoda FIFO (primul intrat - primul ieit) .
Conform OMFP nr. 1.802/2.014, stabili\i:

a) Valoarea ieirilor din 18.08;
b) Valoarea ieirilor din 25.08;
c) Valoarea stocului final.
Rezolvare:
,,Potrivit metodei primul intrat - primul ieit (FIFO), bunurile ieite din gestiune se eva
lueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii
lotului, bunurile ieite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al
lotului urmator, in ordine cronologica." (pet. 96-(3))
Prin urmare:
a)
Valoarea ieirilor din 18.08:
01.08
Stoc initial
10 buc. x 1 leu/buc.
10.08
lntrari
30 buc. x 3 lei/buc.
05.08
18.08
lntrari
55 buc. x?
leiri
Rest 5 buc. x 3 lei/buc.
Valoarea ieirilor din 18.08 = (10 buc.' x l leu/buc.) + (20 buc. x 2 lei/buc.) + (25 buc. x
3 lei/buc.) = 125 lei
b)
18.08
20.08
25.08
Stoc ramas
5 buc. x 3 lei/buc.
lntrari
43 buc. x?
leiri
Rest 2 buc. x 4 lei/buc.
Valoarea ieirilor din 25.08 = (5 buc. x 3 lei/buc.) + (38 buc. x 4 lei/buc.) = 167 lei
c)
Valoarea stocului final:
25.08
30.08
Stoc ramas
+ lntrari
= Stoc final
2 buc. x 4 lei/buc.
5 buc. x 4,5 lei/buc.
. Exemplul ilustrativ 89
8,0 lei
22,5 lei
30,5 lei
--------
Situatia stocurilor in luna august este urmatoarea: 01.08 - stoc

initial 1O buc. x 1 leu/buc.; 05.08 - intrari 20 buc. x 2 lei/buc.;
CONTABILITATE
10.08 - intrari 30 buc. x 3 lei/buc.; 20.08 - intrari 40 buc. x 4 lei/buc.;

30.08 - intrari 5 buc. x 4,5 lei/buc.; 18.08 - ieiri 55 buc.;
25.08 - ieiri 43 buc. La ieirea din gestiune se utilizeaza metoda
LIFO (ultimul intrat - primul ieit).
Conform OMFP nr. 1.802/2014, stabilili:

Rezolvare:
,,Potrivit metodei ultimul intrat - primul ieit (UFO), bunurile ieite din gestiune se eva
lueaza la costul de achizifie sau de producfie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii
lotului, bunurile ieite din gestiune r5e evalueaza la costuI de achizifie sau de producfie al
lotului anterior, in ordine cronologica." (pet. 96-(4))
Prin urmare:
a)
01.08
Stoc initial
10 buc. x 1 leu/buc.
05.08
lntrari
10.08
lntrari
18.08
leiri
55 buc. x?
Valoarea ieirilor din 18.08

1 leu/buc.) = 135 lei
b)
Rest 5 buc. x 1 leu/buc.
= (30 buc. x 3 lei/buc.) + (20 buc. x 2 lei/buc.) + (5 buc. x
18.08
Stoc ramas
5 buc. x 1 leu/buc.
20.08
lntrari
25.08
leiri
43 buc. x?
Rest 2 buc. x 1 leu/buc.
Valoarea ieirilor din 25.08 = (40 buc. x 4 lei/buc.) + (3 buc. x 1 leu/buc.) = 163 lei
c)
25.08
Stoc ramas
30.08
+ lntrari
= Stoc final
2 buc. x 1 leu/buc.
2,0 lei
5 buc. x 4,5 lei/buc.
22,5 lei
24,5 lei
Exemplulilustrativ 90 -------
initial 10 buc. x5.000 lei/buc.; 08.08 - intrari 20 buc. x 2.000 lei/buc.;
16.08 - intrari 30 buc. x 3.000 lei/buc.; 19.08 - intrari 80 buc. x
4.800 lei/buc.; 30.08 - intrari 15 buc. x 2.000 lei/buc.; 17.08 - ieiri
40 buc.; 21.08 - ieiri 70 buc. La ieirea din gestiune se utilizeaza
metoda CMP calculat dupa fiecare receptie.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, stabiliti:
Rezolvare:
,,Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fieccirui element
pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul
perioadei $i a costului elementelor similare produse sau cumpcirate in timpul perioadei.
Media poate fi calculatci periodic sau dupci fiecare recepfie. Perioada de ea/cul nu trebuie
sci depci$eascci durata medie de stocare." (pet. 96-(2))
Prin urmare:
a)
01.08
Stoc initial
10 buc. x 5.000 lei/buc.
08.08
lntrari
10 buc. x 5.000 lei/buc. + 20 buc. x 2.000 lei/buc.

10 buc. + 20 buc.
08.08
Stoc disponibil
16.08
lntrari

30 buc. + 30 buc.
16.08
Stoc disponibil
17.08
leiri

40 buc. x?
= 3.000 lei/buc.
= 3.000 lei/buc.
CONTABILITATE
Cele 40 buc. ies la un cost mediu ponderat egal cu 3.000 lei/buc.
Valoarea ieirilor din 17.08 = 40 buc. x 3.000 lei/buc. = 120.000 lei
Tn stoc vor ramane 60 buc. - 40 buc.

b)
= 20 buc., evaluate la CMP = 3.000 lei/buc.

2
17.08
Stoc ramas
19.08
lntrari
CMP3

--------------- = 4.440 lei/buc.
=20 buc. + 80 buc.
19.08
Stoc disponibil
21.08
leiri

70 buc. x?
Cele 70 buc. ies la un cost mediu ponderat egal cu 4.440 lei/buc.

Valoarea ieirilor din 21.08 = 70 buc. x 4.440 lei/buc. = 310.800 lei
Tn stoc raman 100 buc. - 70 buc. = 30 buc., evaluate la CMP3 = 4.440 lei/buc.
c)
30.08
CMP4
30.08
lntrari
= ---------------- = 3.626,67 lei/buc.

30 buc. + 15 buc.
Stoc disponibil
45 buc. x 3.626,67 lei/buc.
Valoarea stocului final = 45 buc. x 3.626,67 lei/buc. = 163.200 lei
Exemplul Hustrativ 91 --------

initial 1O buc. x 5.000 lei/buc.; 08.08 - intrari 20 buc. x 2.000 lei/buc.;
16.08 - intrari 30 buc. x 3.000 lei/buc.; 19.08 - intrari 80 buc. x
4.800 lei/buc.; 30.08 - intrari 15 buc. x 2.000 lei/buc.; 17.08 - ieiri
40 buc.; 21.08 - ieiri 70 buc. La ieirea din gestiune se utilizeaza
metoda CMP periodic (lunar).
Conform OMFP nr. 1.802/2014, stabilili:

Rezolvare:
CMP calculat lunar = [(10 buc. x 5.000 lei/buc.) + (20 buc. x 2.000 lei/buc.) + (30 buc. x
3.000 lei/buc.) + (80 buc. x 4.800 lei/buc.) + (15 buc. x 2.000 lei/buc.)] I (10 buc. + 20 buc.
+ 30 buc. + 80 buc. + 15 buc.) = 594.000 lei / 155 buc. = 3.832,2 lei/buc.
Valoarea ieirilor din 17.08 = 40 buc. x 3.832,2 lei/buc. = 153:288 lei
Valoarea ieirilor din 21.08 = 70 buc. x 3.832,2 lei/buc. = 268.254 lei
Valoarea stocului final = (155 buc. - 40 buc. - 70 buc.) x 3.832,2 lei/buc. = '1'72.449 lei

Alfa obtine produse finite, utilizand metoda costului standard. La
inceputul lunii decembrie, situatia stocurilor era:
- pantaloni: 300 buc., evaluate la costul standard de 100 lei/buc.;
-
fuste: 500 buc., evaluate la co.stul standard de 70 lei/buc.
Diferenta de pret aferenta celor doua stocuri este de 12.000 lei

(nefavorabila).
In cursul lunii au loc operatiile:
- se fabrica 100 buc. de pantaloni i 300 buc. de fuste;
-
se vand unui client 150 buc. de pantaloni la pretul de vanzare

de 120 lei/buc. i 600 buG. de fuste la pretul de vanzare de
76 lei/buc.;
- la sfaritul lunii se calculeaza costul efectiv al produselor finite,

respectiv: pantaloni = 110 lei/buc. i fuste = 65 lei/buc.

a) Contabilizati obtinerea produselor finite i inregistrarea
diferentelor de pret;
b) Contabilizati vAnzarea produselor finite;
c) Ca!culati i inregistrati diferen1ele de pre1 aferente stocurilor
ieite.
Rezolvare:
,,in funcfie de specificu/ activitafii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de aseme
nea, metoda costului standard, in activitatea de producfie, sau metoda prefului cu ama
nuntul, in comerful cu amanuntul." (pet. 286-(1))
CONTABILITATE
,,Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale consumurilor de materia/e $i con

sumabile, manoperei, eficientei $i capacitiitii de producfie. Aceste niveluri trebuie revizuite
periodic $i ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dot."
(pet. 286-(2))
,,Diferentele de pref fatii de costu/ de achizitie sou de productie trebuie evidentiate distinct
in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului." (pet. 286-(3))
,,Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor ie$ite $i asupra stocurilor se

efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Coeficient de
repartizare
Diferente de pret aferente intrarilor

S<;>ldul initial al
in cursul perioadei, cumulat de la
+
inceputu/ exercitiului financiar pana la
diferentelor de pref
finele perioadei de referintii
Valoarea intrarilor in cursul perioadei

So/du/ initial al
la pref de inregistrare, cumulat de la
stocurilor la pret de +
inceputul exercitiului financiar pana la
, inregistrare
finele perioadei de referinta
xlOO
Acest coeficient se inmulfe$te cu valoarea bunurilor ie$ite din gestiune la pret de inregis
trare, iar sumo rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost in
registrate bunurile ie$ite." (pet. 286-(4))
,,La sfdr$itul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile contu

rilor de stocuri, la pref de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea
stocurilor la costul de achizitie sou costul de producfie, dupa caz." (pet. 286-(6),
,,Diferentele de pret se repartizeaza proportional atat asupra valorii bunurilor ie$ite, cdt $i
asupra bunurilor ramase fn.stoc." (pet. 286-(7))
,,Contul 348 ((Diferente de pref la produse
Cu ajutorul acestui cont se fine evidenta diferentelor intre pretul standard (prestabi/it) $i
costul de producfie al produselor finite $i semifabricatelor.
Contul 348 ((Diferente de pret la produse este un cont rectificativ al valorii de inregistrare
a produselor.
Tn debitul contului 348 ((Diferente de pret la produse se inregistreaza:
- diferentele de pret in plus sou nefavorabile (costul de producfie este mai mare decat
preful standard) aferente produse/or intrate in gestiune din producfie proprie (711);
diferentele de pref in minus sou favorabile (costul de produqie este mai mic decat
pretul standdrd) repartizate asupra produselor ie$ite din gestiune (345, 347).
Tn creditul contului 348 ((Diferente de pref la produse se inregistreaza:
diferenfele de pret in minus sau favorabile aferente produselor intrate in gestiune din
productie proprie (345, 347);
diferentele de pret in plus sou nefavorabile repartizate asupra produselor ie$ite din
gestiune (711).
So/du/ contului reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente in stoc."
in cazul multor entita{i, contul 348 i, in general, conturile de diferente de pret utilizate
in cazul evaluarii stocurilor la cost standard sunt utilizate cu funqia de activ i de pre
luare a diferentelor nefavorabile in negru i a celor favorabile in rou.
348 ,,Dlfer,ente de pret la produse"

Cont de activ
DEBIT
CREDIT
Diferentele de cost aferente intrarilor de

stocuri:
..
Diferentele de cost aferente ieirilor de

stocuri:
nefavorabile in negru;
favorabile in rou.
favorabile in rou.
Sold final debitor care reprezinta

diferentele de cost aferente stocului
existent la sfaritul perioadei:
favorabile in rou.
Prin urmare:
a)
Obtinerea produselor finite i inregistrarea diferentelor de pret:

pantaloni = 100 buc. x 100 lei/buc. (costul standard) = 10.000 lei:
10.000 lei
345.01
;::
Produse finite I
Pantaloni
711
Venituri aferente
de produse
10.000 lei
Costul de produqie efectiv de 110 lei/buc. este mai mare decat pretul standard de
100 lei/buc., deci exista o diferenta de pret in plus sau nefavorabila de 100 buc. x
( 110 lei/buc. - 100 lei/buc.) = 1.000 lei:
1.000 lei
348
Diferente de pret
la produse
711
Venitl.lri aferente
de produse
1.000 lei
in contul 345, produsele finite figureaza la cost standard: 100 buc. x 100 lei/buc. (costul
standard) = 10.000 lei.
Soldul contului 711 (10.000 lei+ 1.000 lei= 11.000 lei) reflecta costul efectiv = 100 buc.
x 110 lei/buc.
CONTABILITATE
fuste = 300 buc. x 65 lei/buc. (costul efectiv) = 19.500 lei:

19.500 lei
345.02
Produse finite I
Fuste
711
Venituri aferente
de produse
19.500 lei
Costul de productie efectiv de 65 lei/buc. este mai mic decat pretul standard de 70 lei/
buc., deci exista o diferenta de pret in minus sau favorabila de 300 buc. x (70 lei/buc. 65 lei/buc.)= 1.500 lei:
1.500 lei
345.02
348
Produse finite I
Fuste
348
1.500 lei
345.02
(1.500 lei)
Diferente de pret
la produse
Sau:
(1.500 lei)
Diferente de pret
la prciduse
Produse finite I
Fuste
Soldul contului 345 (19.500 lei+ 1.500 lei= 21.000 lei) evidentiaza produsele finite la
cost standard = 300 buc. x 7.0 lei/buc.
In contul 711, produsele finite figureaza la cost efectiv = 300 buc. x 65 lei/buc. =
19.500 lei.
b)
Vanzarea produselor finite pentru pretul de vanzare:
b1) factura cuprinde:

- pantaloni: 150 buc. x 120 lei/buc. (pretul de vanzare) = 18.000 lei
- fuste: 600 buc. x 76 lei/buc. (pretul de vanzare) = 45.600 lei
Pret de vanzare total = 18.000 lei + 45.600 lei = 63.600 lei
TVA= 63.600 lei x 24%= 15.264 lei
Total factura = 63.600 lei+ 15.'264 lei = 78.864 lei

78.864 lei
4111
Clienti
%
7015
78.864 lei
63.600 lei
4427
15.264 lei
Venituri din
vanzarea
produselor finite
TVA colectata
b2) descarcarea gestiunii pentru costul standard:
pantaloni= 150 buc. x 100 lei/buc.(costul standard) = 15.000 lei
fuste = 600 buc. x 70 lei/buc.(costul standard)= 42.000 lei
57.000 lei
711
Venituri aferente
de produse
345.01
57.000 lei
15.000 lei
345.02
42.000 lei
Produse finite I
Pantalohi
Produse finite I
Fuste
c)
Calculul i inregistrarea diferentelor de pret pentru produsele finite ieite:
Situatia in conturi in varianta inregistrarii de mai sus in rou:

Solduri initiale la produsele finite evaluate la cost standard:
pantaloni: 300 buc. x 100 lei/buc.(costul standard)= 30.000 lei
fuste: 500 buc. x 70 lei/buc.(costul standard)= 35.000 lei
Sold initial la diferentele de pret la produse= 12.000 lei(nefavorabila)
D
Si 30.000
10.000(a)
D
Si 12.000
1.000(a)
(1.500)(a)
345.01
15.000(b2)
D
Si 35.000
(1.500)(a)
42.000(b2)
19.500(a)
Sfd 25.000
348
345.02
Sfd 14.000
6.783(c)
Sfd 4.717
K= [(12.000 lei + 1.000 lei - 1.500 lei) I(65.000 lei + 31.000 lei)] = 0,119
Diferente aferente ieirilor= 0, 119 x 57.000 lei= 6.783 lei
Contul 348 are un sold final debitor in negru, deci diferenta de pret este nefavorabila:
6.783 lei
711
Venituri aferente
de produse
348
Diferente de pret
la produse
6.783 lei
CONTABILITATE
Exemplul ilustrativ 9:3 -----------,

Alfa prezinta la inceputul lunii decembrie urmatoarea situatie a
stocului de marfa: Si 371= 200 buc. x 155 lei/buc.= 31.000 lei;
Si 378= 5.000 lei; Si 4428= 6.000 lei. Tn cursul lunii au loc operatiile:
- Achizitia de marfuri: 500 buc. x 110 lei/buc., TVA 24%;
- Vanzarea de marfuri la pretul cu amanuntul, inclusiv TVA, de
54.250 lei. Adaosul comercial practicat este de 25%.
a) Contabiliza11 achizilia marfurilor;
b) Contabiliza1i vnzarea marfurilor;
c) Preciza1i cu ce valoare vor figura marfurile in bilan1.
Rezolvare:
,,La calcularea procentului mediu de adaos comercial, so/du/ initial al contului de marfuri i
valoarea intrarilor de marfuri nu vor include TVA neexigibila." (pet. 286-(4))
,,ln comerfu/ cu amanuntul poate fi utilizatii metoda prefu/ui cu amiinuntul, pentru a de
termina costu/ stocurilor de articole numeroase i cu micare rapidii, care au marje similare
i pentru care nu este practic sii se foloseascii a/ta metodii.
fn aceastii situafie, costu/ bunurilor vandute se calculeazii prin deducerea valorii marjei
brute din prefu/ de vanzare al stocurilor. Orice modificare a prefu/ui de vanzare presupune
recalcularea marjei brute." (pet. 286-(8))
a)
Achizitia marfurilor:
factura cuprinde:
Pret de cum parare= SOO buc. x 11O lei/buc.
SS.OOO lei
TVA = SS.OOO lei x 24%
13.200 lei
Total factura
68.200 lei
68.200 lei
SS.OOO lei
13.200 lei
%
371
Marfuri
4426
TVA deductibila
401
Furnizori
68.200 lei
includerea in valoarea stocului a adaosului comercial i a TVA neexigibile:

Adaos comercial= SS.OOO lei x 25% = 13.750 lei
TVA neexigibila = (SS.OOO lei+ 13.750 lei) x 24% = 16.500 lei
371
30.250 lei
30.250 lei
Marfuri
378
13.750 lei
4428
16.500 lei
Diferente de pret
la marfuri
TVA neexigibila
b)
Vanzarea:
b1) pretul de vanzare:

Pret de vanzare incasat= Pret cu amanuntul,inclusivTVA = 54.250 lei
Pret cu amanuntul, exclusivTVA= 54.250 lei x 100 I 124= 43.750 lei
TVA= 54.250 lei x 24 I 124 = 10.500 lei
5311
54.250 lei
54:250lei
707
Casa in lei
43.750 lei
Venituri din
vanzarea tnarfurilor
4427
TVAcoledata
10.500 lei
b2) descarcarea gestiunii pentru costul de achizitie:

Calculul adaosului comercial aferent marfurilor vandute:
D
Si 31.000
SS.OOO (a)
30.250 (a)
D
10.500 (b2)
371
54.250 (b2)
Sfc 12.000
K 378 = (5.000 lei
Si 6.000
16.500 ('a)
Si 5.000
13.750 (a)
+13.750 lei) I [(31.000 lei + 85.250 lei) - (6.000 lei +16.500 lei)] =
18.750 lei I 93.750 lei= 0,2
Adaos comercial aferent ieirilor= 0,2 x 43.750 lei= 8.750 lei
378
Sfc 10.000
Sfd 62.000
4428
8.750 (b2)
Cost de achizitie= 54.250.lei - .10.500 lei - 8.750 lei= 35.000 li:
CONTABILITATE
54.250 lei
35.000 lei
8.750 lei
10.500 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
378
Diferente de pret
la marfuri
4428
TVA neexlgibila
371
Marfuri
54.250 lei
Marfurile figureaza in bilant cu costul de achizitie al marfurilor ramase instoc =

62.000 lei - 10.000 lei - 12.000 lei = 40.000 lei.
0 \
. '-l<:\/y(
Tn cursul anului N, Alfa a achizitionat un stoc de marfuri la costul

de 10.000 lei. La sfaritul anului N se estimeaza ea stocul ar putea
fi vandut la pretul de 9.000 lei, cheltuielile ocazionate de vanzare
fiind de 2.000 lei.
La sfaritul anului N+ 1, marfurile se afla inca in stoc i se estimeaza
ea stocul ar putea fi vandut la pretul de 8.000 lei, cheltuielile
ocazionate de vanzare fiind de 5.000 lei.
La sfaritul anului N+2, marfurile se afla inc in stoc i se estimeaza
ea stocul ar putea fi vandut la pretul de 11.000 lei, cheltuielile
ocazionate de vanzare fiind de 2.000 lei.
La sfaritul anului N+3, valoarea realizabila neta a fost estimata la
12.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, prezentaJi inregistrarile
contabile care se efectueaa la inchiderea exerciJiilor financiare
N, N+l, N+2 i N+3.
Rezolvare:
,,La stabilirea valorii de inventor a bunurilor se va ap/ica principiul prudenfei, potrivit ca

ruia se va fine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecieri/or sau pierderilor
de va/oare." (pet. 8-(1))
,,Pentru elemente/e de natura active/or inregistrate la cost, diferenfele constatate in minus
intre valoarea de inventor i valoarea contabila se evidenfiaza distinct in contabilitate, in
conturi de ajustari, aceste elemente menfinandu-se la valoarea for de intrare." (pet. 84-(2))
Ill
Ghid pentru pregiitirea candidafi/or la examenul de acces
,,Activele de natura stocurilor se evalueaza la cost, mai putin ajustdrile pentru depreciere
constatate. Ajustari pentru depreciere se constata inclusiv pentru stocurile fara mi$Care.
in cazul in care valoarea contabila a stocurilor este mai mare dealt valoarea de inventor,
valoarea stocurilor se diminueaza pdna la valoarea realizabila neta, prin constituirea unei
ajustari pentru depreciere." (pet. 88-(1))
,,Fae obiectul evaluarii $i stocurile in curs de executie." (pet. 88-(2))
,,in intelesul prezentelor reglementari, prin valoare realizabila neta a stocurilor se intelege
pretul de vdnzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfd$urarii normale a
activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cdnd este cazul, $i
costurile estimate necesare vdnzdrii." (pet. 88-(3))
,,Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate fn bi/ant la o valoare mai mare decdt
valoarea care se,poate <;?tine prin: vtilizarea sau vdnzarea for. fn acest scop, valoarea
stocuri/or se diminueazd pdnd la valoarea realizabild netd, prin reflectareq unei ajustari
pentru depreciere." (pet. 292)
Prin urmare:
a)
La sfaritul anului N:
Valoarea realizabila neta= 9.000 lei - 2.000 lei= 7.000 lei

Valoarea realizabila neta de 7.000 lei este mai mica decat costul de 10.000 lei, deci
stocurile sunt depreciate i se constituie o ajustare pentru depreciere de 10.000 lei 7.000 lei= 3.000 lei:
3.000 lei
6814
privind ajustarile
pentru deprecierea
activelor circulante
397
3.000 lei
Ajustari pentru
deprecierea marfurilor
b) La sfaritul anului N+1:

Valoarea realiiabila neta = 8:000 lei - 5.000 lei = 3.000 lei
stocurile sunt depreciate i este nevoie de o ajustare pentru depreciere de 10.000 lei 3.000 lei= 7 .OOO lei.
Din anul precedent, exista deja o ajustare pentru depreciere constituita de 3.000 lei.
Deci ajustarea existenta se majoreaza cu 7.000 lei - 3.000 lei = 4.000 lei:
4.000 lei
II
6814
privind ajustarile
pentru deprecierea
397
Ajustari pentru
4.000 lei
CONTABILITATE
c)
La sfaritul an_ ului N+2:
Valoarea realizabila net= 11.000 lei - 2.000 lei = 9.000 lei

stocurile sunt depreciate i este nevoie de o ajustare,pentru depreciere de 10.000 lei 9.000 lei= 1.000 lei.
Din anul precedent, exista dejc1 o ajustare pentrudepreciere constituita de 7.000 lei.
Deci ajustarea existenta se diminueaza cu 7.000 lei - 1.000 lei= 6.000 lei:
6.000 lei
d)
397
Ajustari pentru
7814
Venituri din ajustari
pentru deprecierea
6.000 lei
La sfaritul anului N+3:
Valoarea realizabila neta de 12.000 lei es.e mai mare decat costul de 10.000 lei, deci
ajustarea pentru depreciere se anuleaza pentru soldul ei, de 1.000 lei:
1.000 lei
397
Ajustari pentru
7814
Venitlfri din ajustari
pentru deprecierea
1.000 lei
Exemplul ilustrativ.95 --------

Societatea.Alfa achizitioneaza marfurl (bauturi racoritoare) in
suma de 5.000 lei+ TVA 24b10, insotite de.ambalaje care circula in
regim de restituire'tn suma de 500 lei. Se vand marfuri la pretul de
vanzare de 6.000 lei+ TVA 24%, costul de achizitie al marfurilor
vandute fiind de 3.000 lei, impreuna cu ambalaje in suma de
300 lei. Ambalajele sunt returnate de client, iar societatea Alfa, i le
returneaza, la randul sau, furnizorului.
Conform OMFP .nr. 1.802/2014, contabiliiati:
a) Achizitia de marfuri insotite de ambalaje care circula in
regim de restituire;
b) Vanzarea marfurilor impreuna cu ambalajele care circula pe

principiul restituiril;
c) Ambalajele returnate de client;
d) Restituirea ambalajelor furnizorului.
Nota:
Ambalajele in regim de restituire nu sunt facturate clientului

(circula pe baza de aviz de insotfre a marfii) i nu se supun taxei

pe valoarea adaugata, clientul fiind obligat sa le restituie. Pentru
ambalajele nerestituite de client, furnizorul va intocmi o factura in
termen de 5 zile calendaristice de la data comunicarii, in care va
inregistra i TVA aferenta ambalajelor nerestituite (art. 137 alin. (3)
lit. d) din Codul fiscal).
In sensul art. 137 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, ambalajele
care circula intre furnizorii de marfa i clienti prin schimb, fara
facturare, nu se includ in baza de impozitare a taxei, chiar
daca heneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare
efectuarii schimbului i achita o garantie baneasca in schimbul
ambalajelor primite. Pentru vanzarile efectuate prin unitati care
au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale,
suma garantiei baneti incasate pentru ambalaje se evidentiaza
distinct pe bonurile fiscale, fara taxa. Restituirea garantiilor
baneti nu se reflecta in documente fiscale. Persoanele care i':IU
primit ambalaje in schinibul unei garantii baneti au obligatia sa
comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai tarziu de
termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitatile
de ambalaje scoase din evidenta ea urmare a distrugerii, uzurii,
lipsurilor sau altar cauze de aceeai natura. In termen de 5 zile
lucratoare de la data comunicarii, furnizorii de ambalaje sunt
obligati sa factureze cu taxa cantitatile de ambalaje respective.
Daca garantiile sunt primite de la persoane fizice de catre
proprietarul ambalajelor, pe baza evidentei vechimii garantiilor
primite i nerestituite se va colecta taxa pentru ambalajele pentru
care s-au incasat garan\ii mai vechi de un an calendaristic. (pet. 19
alin. (7) i (8) din Normele metodologice de aplicare a art. 137 din
Codul fiscal)
Rezolvare:
a)
Achizitia de marfuri insotite de ambalaje care circula_in regim de restituire:
6.700 lei
s.ooo lei
1.200 lei
500 lei
o/o
371
Marfuri
401
Furnizori
4426
TVA deductibila
409
Furnizori - debitori
Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 500 lei
II
6.7001ei
CONTABILITATE
b)
Vanzrea marfurilor lmpreuna cu ambalajele care circula pe principiul restituirii:

pretul de vanzare:
7.740lei
4111
Clienti
707
7.740lei
6.000lei
4427
1.440lei
419
300lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
TVA colectata
Clienti - creditori
Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 300 lei
descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:
3.000lei
c)
607
Cheltuieli
privind marfurile
371
Marfuri
3.000lei
Tnregistrarea ambalajelor returnate de client:
300lei
419
Clienti - creditori
4111
Clienti
300lei
Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 300 lei
d)
Restituirea ambalajelor furnizorului:
3001ei
401
Furnizori
409
300lei
Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 300lei
- 'S

O societate are ea obiect de activitate achizitia i vanzarea de
cladiri . La data de 07.04.N, aceasta a achizitionat o cladire la costul
de 1.000.000lei . La 31.12.N, valoarea realizabila neta a cladirii a
fost de 900.000lei. La data de 05.08.N+ 1, conducerea a decis ea
Ill
aceasta cladire achizitionata in vederea vanzarii sa fie inchiriata

tertilor in leasing operational. Durata de amortizare este de 10 ani.
a) Contabiliza1i achizilia cladirii;
b) Contabilizali deprecierea cladirii la 31.12.N;
c) Precizali ce inregistrari contabile se efectueaza la 05.08.N+ 1;
d) Contabiliza1i amortizarea cladirii.

Rezolvare:
,,Tn cadrul stocurilor se cuprind:

a) marfurile, i anume bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revdnzarii (...);"
(pet. 276-(1))
,,Transferurile in sau din categoria investifiilor imobiliare trebuie facute daca i numai daca
exista o modificare a utilizarii, evidenfiata de: (...)
d) inceperea unui leasing operational cu o a/ta parte, pentru un transfer din categoria
stocurilor in categoria investifiilor imobiliare." (pet. 204)
Prin urmare:
a)
Achizitia cladirii la 07.04.N va fi recunoscuta in categoria marfurilor:
1.000.000 lei
b)
371
Marfuri
401
Furnizori
1.000.000 lei
Recunoaterea deprecierii la 31.12.N:

1.000.000 lei
Cost de achizitie la 07.04.N
900.000 lei
Valoare realizabila neta la 31.12.N

Pierdere din depreciere =
100.000 lei
1.000.000 lei - 900.000 lei

100.000 lei
Ill
6814
privind ajustarile
pentru deprecierea
397
Ajustari pentru
100.000 lei
CONTABILITATE
c)
Transferul cladirii la investitii imobiliare la data de 05.08.N+1:
1.000.000 lei
215
371
Marfuri
1.000.000 lei
i pentru ajustare:
100.000 lei
37.
Ajustari pentru
2915
Ajustari pentru
deprecierea investitiilor
imobiliare
100.000 lei
d) Amortizarea investitiei imobiliare pe perioada septembrie N+1 - decembrie N+1

((1.000.000 lei - 100.000 lei) I 10 anl x 4 luni I 12 luni = 30.000 lei):
30.000 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2815
Amortizarea
30.000 lei
O societate a achizitionat la 31.12.2013 o cladire la costul de
1.000.000 lei, amortizata liniar in 20 de ani, care este inchiriata
tertilor in leasing operational. La data de 01.03.2015 incep
lucrarile de amenajare a cladirii in vederea vanzarii ei ulterioare.
Tn luna martie sunt efectuate cheltuieli de 25.000 lei. Pe toata
perioada amenajarii au fost efectuate cheltuieli totale de
100.000 lei. In iulie 2015, aceste lucrari sunt receptionate, iar in
august cladirea este vanduta.

a) Precizati e inregistrari contabile se efectueaza la 01.01.2015;
b) Contabilizati amortizarea cladirii in anul 201 S;
c) Precizati ce inregistrari contabile se efectueaza la demararea
amenajarii in vederea vanzarii;
d) Contabilizatl cheltuielile cu amenajarea in luna martie;
e) Contabilizatl receptia lucrarilor de amenajare.
Rezolvare:

,,Urmatoarele constituie exemp/e de investitii imobiliare: (...)
c) o c;ladire aflata in proprietatea entitatii (sau detinuta de entitate in temeiul unui con
tract de leasing financiar) i inchiriata in temeiul unuia sau mai mu/tor contracte de
leasing operational; (...)" (pet. 198)
,,Transferurile in sau din categoria investitiilor imobiliare trebuie facute daca i numai daca
exista o modificare a utilizarii, evidentiata de: (...)
b) inceperea procesului de amenajare in perspectiva vanzarii, pentru un transfer din categoria investitiilor imobiliare in categoria stocurilor; (...)" (pet. 204)
,,0 entitate transfera o proprietate imobiliara din categoria investitiilor imobiliare in ca
tegoria stocurilor daca i numai daca intervine o modificare in utilizare evidentiata de

demararea lucrarilor de amenajare, in perspectiva vanzarii. Pe perioada de amenajare
sunt adaugate costurile, iar la recepfia finala se procedeaza la transferul de la stocuri ./a
investitii imobiliare, in vederea cedarii." (pet. 205-(1))
Prin urmare:
a) La 01.01.2015, cand se aplica pentru prima data OMFP nr. 1.802/2014, care intro
duce categoria de investitii imobiliare, are loc transferul cladirii la investitii imobiliare:
Situatia cladirii la sfaritul anului 2014 a fost urmatoarea:
Costul
Amortizarea anuala = 1.000.000 lei I 20 ani

Valoarea neta contabila =
1.000.000 lei - SO.OOO lei
1.000.000 lei
215
1.000.000 lei
SO.OOO lei
950.000 lei
212
Constructii
1.000.000 lei
i pentru amortizare:
SO.OOO lei
2812
Amortizarea
construqiilor
2815
Amortizarea
SO.OOO lei
b) Recunoaterea amortizarii pentru anul 2015 (pana la demararea amenajarii in ve

derea vanzarii, adica lunile ianuarie i februarie) (SO.OOO lei x 2 luni /12 luni = 8.333 lei):
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2815
Amortizarea
8.333 lei
c) Transferul cladirii la stocuri la valoarea neamortizata la demararea amenajarii in

vederea vanzarii (01.03.2015):
Amortizarea cumulata a investitiei imobiliare = SO.OOO lei+ 8.333 lei== 58.333 lei
Ill
CONTABILITATE
1.000.000 lei
58.333 lei
941.667 lei
d)
%
2815
215
:::
Amortizarea
1.000.000 lei
331
Produse in curs
de executie
Cheltuielile cu amenajarea efectuate in luna martie sunt inregistrate dupa natura:
25.000 lei
6xx
%
3xx
:::
Cheltuieli dupa natura
25.000 lei
Stocuri
4xx
Terti
5xx
Trezorerie
iar la sfaritul lunii martie se inregistreaza produqia in curs:
25.000 lei
331
Produse in curs
de executie
711
Venituri aferente
de produse
25.000 lei
reluarea produqiei in curs la inceputul lunii aprilie:

25.000 lei
e)
711
Venituri aferente
de produse
:::
331
Produse in curs
de executie
25.000 lei
Receptia lucrarilor de amenajare:
1.041.667 lei
345
:::
Produse finite
331
1.041.667 lei
941.667 lei
711
100.000 lei
Produse in curs
de executie
Venituri aferente
de produse
i totodata, la receptia finala, se procedeaza la transferul de la stocuri la investitii

imobiliare:
215
:::
345
Produse finite
1.041.667 lei
Ill
Entitatea Alfa a achiziJionat in anul 2013 un teren la costul de
100.000 lei. lniJial, destinaJia terenului nu era determinata. La
31.12.2014, terenul a fost reevaluat la valoarea justa de
180.000 lei. Tn anul 2016, societatea a decis sa foloseasca terenul
pentru a construi un ansamblu de locuinJe destinat vanzarii.
a) Precizati ce inregistrari contabile se efectueaza I.a 01.01.201 S;
b) Precizati ce inregistrari contabile se efectueaza in anul 2016.
Rezolvare:
,,Urmatoarele constituie exemple de investifii imobiliare: (...)

b) terenurile definute pentru o utilizare viitoare inca nedeterminata. fn cazul in care o en
titate nu a hotardt daca va utiliza terenul fie ea pe o proprietate imobiliara utilizata
de posesor, fie.in scopul vdnzarii pe termen scurt in cursul desfaurarii normale a ac
tivitafii, atunci terenul este considerat ea fiind definut in scopul creterii valorii ca
pitalului; (...)" (pet. 198)
,,In cazul in care un activ care a fost initial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru
construirea de ansambluri de locuinfe destinate vdnzcirii, valoarea terenului se evidenfiazci
distinct la stocuri, la valoarea de inregistrare in contabilitate.'' (pet. 274(1))
,,Daca terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului, rezerva din
reevaluare corespunzatoare acestuia s.e transferci in contul 1175 Rezultatul reportat re
prezentdnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare." (pet. 274-(2))
Prin urmare:
a) La 01.01.2015, cand se aplica pentru prima data OMFP nr. 1.802/2014, care intro
duce categoria de investitii imobiliare, are loc transferul terenului la investiJii imobi
liare la valoarea justa de 180.000 lei:
180.000 lei
215
lnvestiJii imobiliare
2111
Terenuri
180.000 lei
b) Tn anul 2016, valoarea terenului se evidenJiaza in categoria stocurilor de marfuri

pentru valoarea inregistrata, adica 180.000 lei:
180.000 lei
Ill
371
Marfuri
215
lnvestiJii imobiliare
180.000 lei
CONTABILITATE
concomitent, rezerva din reevaluare existenta. se transfera in contul 1175:

80.000 lei
105
Rezerve
din reevaluare
1175
Rezultatul reportat
reprezentand
surplusul realiz.at din
80.000 lei

Entitatea Alfa este o entitate agricola cu activitate complexa. ln
luna martie 2015, aceasta achizitioneaza vaci de lapte. Cheltuielile
lunare cu ingrijirea vacilor sunt: furaje 100.000 lei, servicii
veterinare 20.000 lei, medicamente 10.000 lei, materiale pentru
curatenie 8.000 lei, utilitati 6.000 lei. Se obtin SO.OOO litri de lapte.
Jumatate:din laptele obtinut se vinde la pretul de vanzare de
75.000 lei,. iar restul se folosete in procesul de produqie pentru
fabricarea branzei. Pentru fabricarea branzei se efectueaza costuri
totale de 106.242 lei. Ulterior se vinde toata branza la pretul de
vanzare de 1 SO.OOO lei.
a)
b)
c)
d)
Obtirerea laptelui la cost de productie;

Vanzarea laptelui;
Obtinerea.branzei la cost de productie;
Vanzarea branzei.
Rezolvare:
,,Activele biologice de natura stocurilor sunt ace/ea care urmeaza a fi recoltate ea produse
agricole sau vdndute ea active biologice." {pet. 278-(1))
,,Exemple de active biologice de natura stocurilor sunt animalele destinate producfiei de
came, animalele definute 1n vederea vdnzarii, pe$til din fermele piscicole, culturlle, cum ar
fi cele de porumb $i grdu, $i copacii crescufi pentru cherestea." {pet. 278-(2))
,,Produsele agricole sunt cele rezu/tate la momentul recoltarii de la activele biologice
ale entitafii, de exemplu, Iona, copaci taiafi, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc."
{pet. 279-(1))
,,Daca entitatea raportoare prelucreaza produsele agricole, rezulta produse finite, de exem
plu, fire, imbracaminte, covoare, cherestea, brdnza, zahar, fructe prelucrate etc." {pet. 279-(2))
Prin urmare, laptele este un produs agricol, iar branza, un produs finit.
a)
Obtinerea laptelui la cost de produqie:

cheltuielile lunare totale se recunosc pe naturi de cheltuieli:
Total cheltuieli = furaje 100.000 lei + servicii veterinare 20.000 lei + medicamente
10.000 lei + materiale pentru curalenie 8.000 lei + utilitati 6.000 lei = 144.000 lei
144.000 lei
%
3xx
6xx
144.000 lei
-Stocuri
4xx
Terli
Sxx
Trezorerie
oblinerea laptelui ea produs agricol:
144.000 lei
347
'=
4111
Produse agricole I
Lapte
711
144.000 lei
7017
75.000 lei
347
72.000 let
Venituri aferente
de produse
b) Vanzarea laptelui:
prelul de vanzare:
75.000 lei
Clienti
Venituri din vanzarea

produselor agricole
costul de productie (144.000 lei/ 2 = 72.000 lei):

72.000 lei
c)
711
Venituri aferente
de produse
Produse agricole I
Lapte
Obtinerea branzei:
'
cheltuielile lunare totale se recunosc pe naturi de cheltuieli:

106.242 lei
6xx
%
3xx
. Stocuri
4xx
Terti
Sxx
Trezorerie
106.242 lei
CONTABILITATE
obtinerea branzei ea produs finit:

106.242 lei
d)
,,345 ...
Produse finite I
Branza
711
106.242 lei
7015
150.000 lei
345
106.242 lei
Venituri aferente
de produse
Vanzarea branzei:
pretul de vanzare:
150.000 lei
4111
Clienti
Venituri din
vanzarea
produselor finite
costul de produqi:
106.242 lei
711
Venituri aferente
de produse
Produse finite I
Branza
Exntplul Uustrativ 100 ------------.

Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizali urmatoarele opera1ii:
a) Se,achizitioneaza pe baza facturii marfuri in valoare de
200.000 lei+ TVA 24%. Marfurile vor fi livrate peste 7 zile;
b) Se receptioneaza marfurile anterioare;
c) Seobtin din produqie proprie produse finite (mobilier) la
..costul de produqie de 20.000 lei i din ele se retin produse
finite in valoare de 8.000 lei pentru a fi utilizate ea materiale de
natura obiectelor de inventar;
d) Se obtin din procesul de produqie semifabricate la costul
de produqie efectiv de 8.000 lei. Ulterior se elibereaza spre
prelucrare in alte seqii, unde vor fi utilizate ea materii prime,
semifabricate in valoare de 7.000 lei;
e) Se obtin produse finite din productie proprie la costul de
5.000 lei;Acestea vor fi utilizate ulterior ea ambalaje;
f) Se caseaza ambalaje in valoare de 3.000 lei;
g) Se transfera la marfuri un lot de materii prime in suma de
1.000 lei pentru a f ivandute, deoarece nu mai sunt necesare;
h) Se trimit spre prelucrare la terti materiale consumabile in
valoare de SO.OOO lei conform avizului de insotire. Se primesc
de la terti obiecte de inventar in valoare de SS.OOO lei, costul
prelucrarii 5.000 lei, TVA 24%.
Rezolvare:
a)
Achizitia pe baza fact,urii a marfurilor, care inca nu au fost livrate efectiv:
2a.0001i
200.000 lei
48.000 lei
b)
327
401
248.000 lei
327
200.000 lei
711
20.000 lei
Furnizori
Marfuri in curs
de aprovizionare
4426
TVA deductibila
Receptia efectiva a marfurilor:
200.000 lei
c)
' %
371
Marfuri
Marfuri in curs
de aprovizionare
20.000 lei
345
Produse finite
Venituri aferente
de produse
transferul de produse finite pentru a fi utilizate ea materiale de natura obiectelor

de inventar:
8.000 lei
d)
303
::;
Materiale de natura
obiectelor de'inventar
345
8.000 lei
711
8.000 lei
Produse finite
Obtinerea semifabricatelor:
8.000 lei
341
Venituri aferente
de produse
Semifabricate
eliberarea de semifabricate spre prelucrare in alte sectii, unde vor fi utilizate ea

materii prime:
...-
7.000 lei
301
Materii prime
341
Semifabricate
7.000 lei
CONTABILITATE
e)
5.000 lei
345
Produse finite
711
5.000 lei
345
5.000 lei
381
3.000 lei
301
1.000 lei
Venituri aferente
de produse
transferul produselor finite in categoria ambalajelor:

5.000 lei
f)
Ambalaje
Produse finite
608
Cheltuieli
privind ambalajele
Ambalaje
Transferul materiilor prime la marfuri:
1.000 lei
h)
,),
Casarea ambalajelor:
3.000 lei
g)
381
371
Marfuri
Materli prime
Ttimiterea spre prelucrare la terti a materialelor consumabile:
SO.OOO lei
351
Materii i materiale
aflate la terti
3021
SO.OOO lei
.351
SO.OOO lei
401
6.200 lei
Materiale auxiliare
primirea obiectelor de inventar de la terti:

SO.OOO lei
303
Materiale de natura
Materii i materiale
aflate la terti
i costul prelucrarii:
6.200 lei
5.000 lei
1.200 lei
303
Materiale. de natura
4426
TVA deductibila
Furnizori

Entittea Alfa achizitioneaza prin intermediul unei banci 8.000 de
aqiuni Beta ea valori mobiliare pe termen scurt, la pretul de
8 leiiactiurie. Comisioanele suportate legate de aceasta achizitie
sunt de 900 lei. Plata se face direct din contul bancar. Societatea
Beta nu este cotata pe o piafa reglem'entata. Dupa o luna, Alfa
vinde 1.000 de aqiuni Beta unui alt actiona,r, la pretul de
9 lei/actiune._ Dupa 2 luni, Alfa vinde 500 d actiuni Beta unui alt
aqionar,'ia pretul de 7 lei/aqiune. incasarea se face direct in
contul bancar.
a) Achizitia actiunilor;
b) Vanzarea actiunilor.
Rezolvare:
,,La-fntrarea in entitate, ir'ivestitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie sau la

valoarea stabilita potrivit contractelor." (pet. 295-(1))
,,ln cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata re
glementata, costul de-achizifie nu include costurife de tranzactionare direct atribuibile
achizifiei /or, aceste costuri fiind inregistrate in conturile de cheltuieli corespunzatoare."
(pet. 78-(1))
,,ln cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzactionare pe o
piafa reglementata, precum ; al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achizifie
include i costurile direct atribuibile achizifiei /or (de exemplu, costuri legate de onorarii
platite avocatilor, evaluatorilor)." (pet. 78(2))
Prin urmare, operatiile de mai sus genereaza urmatoarele inregistrari:
a)
Achizitia aqiunilor:
_
in cazul de fata aqiunile nu sunt cotate, deci comisioanele se includ in cost:
Pret de cumparare = 8.000 aqiuni Beta x 8 lei/actiune = 64.000 lei
Cost de achizitie= 64.00Q lei + 900 lei (comisioane)= 64.900 lei

64.9001ei
501
Aqiuni detinute
5121
Conturi la banci
in lei
Cost de achizitie unitar = 64.900 lei / 8.000 actiuni Beta= 8, 11 lei/aciune
111
64.9001ei
CONTABILITATE
b) Vanzarea aqiunilor:.
vanzarea celor 1.000 de aqiunl dup o luna:'
Valoare incasata = 1.000 aqiuni Beta x 9 lei/aqiune = 9.000 lei
Aqiunile sunt scoase din evidenta pentru costul lor (1.000 aqiuni Beta x 8,11 lei/ac
tiune = 8.110 lei):
9.000 lei
5.1J1.
Conturi la banci
in lei
501
Aqiunidetinute
la entita\il afiliate
. 7642
Catiguri din investitii
pe termen scurt cedate
9.ooolei
8.110 lei
8901ei
vanzarea celor SOO .de aqiuni dupa 2 luni:
Valoare incasata = soo'at/ni Beta x 7 lei/actiune = 3.500,lei.
Aqiunile sunt scoase din evidenta pentru costul lor (500 aqiuni Beta x 8,11 lei/aqiune
= 4.055 lei):
4.055 lei
3.500 lei
SSS lei
501
5121
4.055 lei
Aqiuni detinute
la entitatlle afiliate
.
Conturi la banci
in lei
6642
Pierderi din investitiile

Alfa achizitioneaa. prin intermediul 'ur;iei banci 8.000 de actiuni
Beta ea valori mobiliare pe termen scurt, la pretul de 8 lei/aqiune.
Cmisioanel suportate lega,te de 1Ceasta achizitie sunt de 900 lei.
Plata achizitiei actiunilor se va realiza ultrior. Comisionul este
platit pe loc din' contul curent: Societatea Beta este cotata pe o
piata reglementata.
Conforri\ OM'i= P r. 1.802/2014, cor'ltabiUzaii:
a) Achizitia actiunilor i plata comisionului;
b) Plata ulterioara a actiunilor achizltionate.
Rezolvare:
. -. .. .. . .
,.
.
.
in cazul cle fata aqiunile S\.mt,-c.otte, deci comisioanele nu se includ, in .cost,, ci vor fi
recunoscute drept cheltuieli ale perioadei.
)
'
Similar cazurilor prezentate in capitolul privind imobilizarile financiare,. daca plata se

realizeaza ulterior, se utilizeaza contul ,,Varsaminte de efectuat pentru actiunile de
tinute la entitatile afiliate" (5091).
'
Prin urmare,vor fi efectuate urmatoarele inregistrari:

a)
Achizitia aqiunilor i plata comisionului:
Pret de cumparare = 8.000aqiuni Beta x 8 lei/aqiune = 64.000lei
64.000lei
501
Aqiuni detinte
5091
64.000lei
5121
900lei
5U1
64.000lei
pentru actiunile detinute
plata comisioanelor:
9001ei
b)
622
Cheltuieli privlhd
c:omisioanele i onmariile
'Conturi la banci
in lei
Plata ulterioara a actiuniior achizitionate:
64.000lei
5091
de
Varsaminte
efectuat
pentru aqiunile detinute
Conturi la banci
in lei
Exemplul ilustrativ 105 ---------.

Alfa achizitioneaza prin intermediui unei banci 8.000de actiuni
Beta ea valori mobiliare pe termen scurt, la pretul de 8 lei/actiune.
Comisioa.nele suportate legate de aceasta achizitie sunt de 900lei.
Plata se face direct din contui b'ancar. Societatea Beta nu este
cotata.pe o' piata reglementata ..La sfaritul anului N, valoarea
titiurilor'stabilita CU ocazia inventarierii este ,de 8 iei/aqiune.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizatl achizitia actiunilor

i inreglstrea deprecierii la.sfaritul anului.
Rezolvare:
OMFP nr. 1.8 02/ 2 014 precizeaza:
,,Pentru deprecierea investifiilor definute ea active circulante, la sfdritu/ exercifiu/ui finan

ciar, cu ocazia inventarierii, se recunosc ajustiiti pentru pierdere de valoare, inregisttatepe
seama cheltuielilor." (pet. 2 97-( 1))
Ill
CONTABILITATE
,,La sfdritul fiecarui exercifiu financiar, ajustarile pentru pierderile de valoare inregis
trate se suplimenteaza, se diminueaza sau se anuleaza, dupa caz. La ieirea din entitate a
investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierdere de valoare se anuleaza."
(pet. 297(2))
,,Titlurile pe termen scurt (acfiutii i alte investifii financiare) admise la tranzactionare pe
o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotafie din ultimo zi de tranzacfionare,
iar cele netranzaqionate, la costul lstoric mai pufin eventualele ajustari pentru pierdere de
valoare." (pet. 91-(1))
Prin urmare, operatiile de mai sus se contabilizeaza astfel:
a)
Tn cazul de fata aqiunile nu sunt cotate, deci comisioanele se includ in cost:

Pret de cumparare = 8.000 actiuni Beta x 8 lei/aqiune = 64.000 lei
Cost de achizitie = 64.000 lei+ 900 lei (comisioane) = 64.900 lei
64.900 lei
501
Actiunl detinute
5121
Conturi la banci
in lei
64.900 lei
Cost de achizitie unitar = 64.900 lei / 8.000 aqiuni Beta = 8,11 lei/actiune
b)
Valoarea de inventar de 8 lei/aqiune este mai mica decat costul de 8, 11 lei/aqiune,

deci actiunile sunt depreciate i, cl.Im nu sunt (otate, se constituie o ajustare pentru
depreciere de 8.000 aqiuni Beta x (8, 11 lei/aqiune - 8 lei/aqiune) = 880 lei:
880 lei
6863
privind ajustarile
pentru pierderea
de valoare a
591
Ajustri pentru
a actiunilor detinute
la entltatile afiliate
880 lei

Alfa constituie un depozit in data de 01.02.N, in suma de 3.000 euro,
cu scadenta la 30.04.N. La data constituirii depozitului, cursul de
schimb valutar este de 4, 1220 lei/euro (corespunzator zilei de
29.01.N, ultima zi bancara a lunii ianuarie N).
Pe toata perioada evaluarii, presupunem urmatoarele cursuri
de schimb valutar, cu mentiunea ea datele de 29.01.N i 26.02.N
reprezinta ultimele zile bancare din lunile respective:
Data (zl bancari)
Cursul leu/euro
29.01.N
01.02.N
26.02.N
31.03.N
30.04.N
4,1220
4,0805
4,1073
4,1276
4,0958
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizali:

a) Constituirea depozitului;
b) Evaluarea lunara a depozitului;
c) Lichidarea depozitului.
Rezolvare:
OMFP nr, 1.802/2014 precizeaza:
,,Depozitele bancare pe termen scurt in valuta se inregistreaza la constituire la cursu/ de

schimb valutar comunicat de Banca Nafionala a Romdniei, de la data operatiunii de con
stituire." {pet. 295-(2))
,,Lichidarea depozitelor constituite in valuta se efectueaza la cursu( de schimb va/utar co
municat de Banca Nafionala a Romdniei, de la data operatiunii de /ichidare." {pet. 296-(1))
,,Diferentele de curs valutar intre cursul de la data constituirii sau cursu/ la care sunt
inregistrate in contabilitate ; cursul Bancii Nafionale a Romdniei de la data /ichidarii
depozitelor bancare se inregistreazd la ven(turi sau cheltuie/i din diferenfe de .curs valutar,
dupa caz." {pq. 296-(2))
,,La finele fiecarei /uni, disponibilitiitile in valuta ; alte valori de trezorerie, cum sunt titluri
de stat in valuta, acreditive ; depozite in valuta, se evalueaza la cursul de schimb al piefei
valutare, comunicat de Banca Nationala a Romdniei din uliima zi bancara a lunii in cauza."
(pet. 304-(3))
,,Diferenfele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sou cheltuie/i din

diferenfe de curs valutar, dupa caz." (pet. 304-(4))
Prin urmare:
a)
Constituirea depozitului (3.000 euro x 4,1220 lei/euro = 12.366 lei):
12.366 lei
b)
508
. Alte investilii
pe termen seurt
i ereante ;:isimilate
Evaiuarea lunara a depozitului:

sfaritul lunii februarie:
Ill
5124
Conturi la band
in valuta
12.366 lei
CONTABILITATE
Valoarea depozitului evaluat la cursul din ultima zi bancara a lunii in cauza = 3.000 euro
x 4,1073 lei/euro = 12.321,9 lei
Valoarea anterioara a depozitului = 12.366 lei
Diminuarea depozitului i recunoaterea diferentei de curs valutar (12.366 lei 12.321,9 lei = 44,1 lei):
44,1 lei
6651
Diferente nefavorabile
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
508
Alte investitii
pe termen scurt
i creante asimilate
44,l lei
sfaritul lunii martie:

Valoarea depozitului evaluat la cursul din ultima zi bancara a lunii in cauza = 3.000 euro
x 4,1276 lei/euro = 12.382,8 lei
Valoarea anterioara a depozitului = 12.321,9 lei
Majorarea depozitului i recunoaterea diferentei de curs valutar (12.321,9 lei 12.382,8 lei = 60,9 lei):
60,91ei
c)
508
Alte investitii
pe termen scurt
i creante asimilate
7651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
60,91ei
Lichidarea depozitului:
Valoarea incasata = 3.000 euro x 4,0958 lei/euro = 12.287,4 lei

Valoarea contabila a depozitului = 12.382,8 lei
12.382,8 lei
12.287,4 lei
95,41ei
5124
Conturi la banci
in valuta
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
508
Alte investitii
pe termen scurt
i creante asimilate
12.382,8 lei
Exemplul ilustratlv 105 --------

La inceputul lunii mai, o entitate are in contul curent un disponibil
de 6.000 euro, evidentiati la un curs valutar de 4,0531 lel/euro.
Presupunem ea in cursul lunii entitatea efectueaza urmatoarele
operatiuni:
1) Tn data de 5 mai: plata unui furnizor = 4.500 euro, datoria fiind
inregistrata in contabilitate la un curs de 4,0150 lei/euro;
2) Tn data de_ 15 mai: incasarea unui client= 2.300 euro, creanta
fiind inregistrata in contabilitate la un curs de 4,0015 lei/euro;
3) Tn data de 25 mai: rambursarea unui credit bancar pe termen
scurt= 1.200 euro. Creditul este inregistrat in contabilitate la
un curs de 4,0039 lei/euro.
Cursurile de schimb comunicate de BNR sunt:

Data (zi bancara)
05.05.N
15.05.N
25.05.N
31.05.N
Cursul leu/euro
4,0694
4,0738
4,0969
4,1620
a) Contabllizati operatiile de mai sus;
b) Ce inregistrare contabila se efectueaza la sfaritul lunii?
Rezolvare:
,,Contabilitatea disponibilitafilor aflate in banci/casierie i a micarii acestora, ea urmare a

incasarilor i plafilor efectuate, se fine distinct in lei i in valuta." (pet. 303)
,,Operafiunile privind incasarile i plafile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul
de schimb valutar, comunicat de Banca Nafionala a Romaniei, de la data efectuarii
operafiunii respective. Tn vederea asigurarii unui tratament contabil unitar, prin curs de
schimb de la data efectudrii operafiunii se infelege cursul de schimb al piefei valutare,
comunicat de Banca Nafionala a Romaniei, din ultimo zi bancara anterioara operafiunii,
disponibil ea informafie la momentul efectuarii operafiunii (incasare, plata, emitere de do
cumente)." (pet. 304-(1))
Prin urmare:
a)
Contabilizarea operatiilor:
a1) plata furnizorului:
Ill
CONTABILITATE
Datoria recunoscuta anterior= 4.500 euro x 4,0150 lei/euro= 18.067,5 lei

Suma platita= 4.500 euro x 4,0694 lei/euro = 18.312,3 lei
%
18.312,3 lei
18.067,5 lei
244,8 lei
401
Furnizori
6651
5124
Conturi la banci
in valuta
18.312,3 lei
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
a2) incasarea clientului:

Creanta recunoscuta anterior= 2.300 euro x 4,0015 lei/euro= 9.203,45 lei
Suma incasata= 2.300 euro x 4,0738 lei/euro= 9.369,74 lei
9.369,74 lei
$124
Conturi la banci
in valuta
4111
9.369.74 lei
9.203,45 lei
7651
166,29 lei
Clienti
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
a3) rambursarea creditului:

Datoria recunoscuta anterior= 1.200 euro x 4,0039 lei/euro= 4.804,68 lei
Suma platita= 1.200 euro x 4,0969 lei/euro= 4.916,28 lei
4.916.28 lei
4.804,68 lei
111,60 lei
b)
519
Credite bancare
pe termen scurt
5124
Conturi la banci
in valuta
4.916,28 lei
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
La sfaritul lunii:
Situatia in contul 5124, in euro i in lei:
Sold initial 5124 in lei = 6.000 euro x 4,0531 lei/euro= 24.318,6 lei
Si 6.000
(a2) 2.300
5124 euro
4.500 (al)
1.200 (a3)
Sfd 2.600
Si 24.318,60
(a2) 9.369,74
51241ei
18.312,30 (a 1)
4.916,28 (a3)
Sfd 10.459,76
Valoarea celor 2.600 euro la cursul de inchidere = 2.600 euro x 4,1620 lei/euro =
10.821,2 lei
Soldul in lei al contului 5124= 10.459,76 lei
1nregistrarea diferentei de curs aferente disponibilului in valuta (10.821,20 lei 10.459,76 lei= 361,44 lei):
361,44 lei
5124.
Conturi la banci
in valuta
7651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
361,44 lei

O entitate are de platit o factura externa in valoare de 1.039 euro,
data scadenta fiind 30.04.N. Neavand disponibil suficient in contul
deschis in euro, entitatea participa cu lei la o licitatie valutara
pentru a cumpara suma de 1.039 euro. La sfaritul operatiunilor de
vanzare, respectiv cumparare de valuta, extrasul de cont in lei din
data transferului de lei se prezinta astfel:
- suma CU care se participa la licita\ie= 4.385,52 lei;
- comisionul= 30 lei;
- cursul de schimb valutar stabilit de banca comerciala pentru
licitatie= 4,2209 lei/euro.
a) Plata in lei efectuata in vederea achizitiei de euro;

b) Achizitia de euro.
Rezolvare:
,,Operafiunile de vanzare-cumpiirare de valutii, inclusiv cele derulate in cadrul contrac
telor cu decontare la termen, se inregistreaza in contabilitate la cursul utilizat de banca
1111
CONTABILITATE
comercialii la care se efectueazii licitafia cu valutii, fiirii ea acestea sii genereze in con
tabilitate diferente de curs valutar." (pet. 304-(2))
,,Sumele virate sau depuse la biinci ori prin mandat potal, pe bazii de documente pre
zentate entitiifii ; neapiirute incii in extrasele de cont, se inregistreazii distinct in con
tabilitate (contul 5125 Sume in curs de decontare)." (pet. 302-(2))
,,ln contuI de viramente interne se inregistreazii transferurile de disponibilitiifi biineti intre
conturile la biinci, precum ; intre conturile la biinci ; casieria entitiifii." (pet. 307)
Prin urmare:
a) Plata in lei efectuata in vederea achizitiei de euro (1.039 euro x 4,2209 lei/euro =
4.385,52 lei):
4.415.52 lej
4.385,52 lei
30,00 lei
b)
%
581
Viramente interne
627
Cheltuieli cu
serviciile bancare
i asimilate
5121
Conturi la banci
in lei
4.415,52 lei
581
Viramente interne
4.385,52 lei
Achizitia de euro:
4.385,52 lei
5124
Conturi la banci
in valuta

Alfa achizitioneaza 50 de bilete de tratament la pretul de
1.500 lei/bilet, comision perceput de agentia de turism 500 lei,
TVA la comision 24%. Biletele sunt distribuite integral salariatilor.
a) Achizitia biletelor de tratament;
b) Distribuirea biletelor de tratament.
Rezolvare:
a)
Achizitia biletelor de tratament:
Costul biletelor = 50 bilete x 1.500 lei/bilet + 500 lei (comisionul) = 75.500 lei
TVA la comision = 500 lei x 24% = 120 lei
II
Ghid pentru pregatirea candidajilor la examenulde acces

75.620 lei
75.500 lei
120 lei
b)
. %
5322
Bilete de
tratament i odihna
401
75.620 lei
5322
75.500 lei
Furnizori
4426
TVA deductibila
Distribuirea biletelor de tratament:
75.500 lei
6458
Bilete de
tratament i odihna
Alte cheltuieli
privind asigurarile
i proteqia sociala

Alfa achizitioneaza tichete de calatorie in valoare de 3.000 lei,
TVA 24%. Ulterior se utilizeaza tichete de calatorie in valoare de
1.800 lei, pentru deplasari in interes de serviciu.

a) Achlzitia tichetelor de calatorie;
b) Utilizarea tlchetelor de calatorie.
Rezolvare:
a)
Achizitia tichetelor de calatorie:
3.7201ei
3.000 lei
7201ei
b)
5323
Tichete i bilete
de dllatorie
401
3.720 lei
5323
1.800 lei
Furnizori
4426
TVA deductibila
Utilizarea tichetelor de calatorie:
1.800 lei
625
Cheltuieli cu deplasari,
detaari i transferari
Tichete i bilete
de calatorie
CONTABILITATE
Exemplul ilustrativ 109--------

Un magazin ii vinde unui intermediar vouchere care le dau dreptul
clientilor sa achizitioneze produse la preturi mai mici decat cele
practicate in mod normal. Magazinul emite 150 de vouchere,
fiecare in valoare de 100 lei, care sunt transmise societatii de
intermediere. 20 de vouchere nu sunt vandute i sunt returnate
de societatea de intermediere. Detinatorii a 70 de vouchere le
utilizeaza in magazin, in timp ce 60 de vouchere expira neutilizate.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati la magazin:

a) Emiterea voucherelor;
b) Transmiterea voucherelor ctre intermediar;
c) Returnarea voucherelor nevAndute I anularea acestora;
d) Utilizarea voucherelor in magazine;
e) Vouchei'ele expirate.
Rezolvare:
a)
Emiterea voucherelor (150 vouchere x 100 lei/voucher= 15.000 lei):
15.000 lei
5328
Alte valori
472
15.000 lei
5328
15.000 lei
in avans
b) Transmiterea voucherelor intermediarului:

15.000 lei
c)
461
Debitori diveri
Alte valori
Returnarea voucherelor nevandute (20 vouchere x 100 lei/voucher= 2.000 lei):
(2.000 lei)
461
Debitori diveri
5328
(2.000 lei)
472
(2.000 lei)
Alte valori
i anularea acestora:
(2.000 lei)
5328
Alte valori
in avans
Ill
d) Utilizarea voucherelor in magazin (70 vouchere x 100 lei/voucher= 7.000 lei):

TVA= 7.000 lei x 24 / 124= 1.355 lei
7.000 lei
e)
472
in avans
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
4427
TVA colectata
7.000 lei
5.645 lei
1.355 lei
Voucherele expirate (60 vouchere x 100 lei/voucher= 6.000 lei):
TVA= 6.000 lei x 24 / 124= 1.161 lei

6.000 lei
472
in avans
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
4427
TVA colectata
6.000 lei
4.839 lei
1.161 lei

Reluand problema de mai sus, conform OMFP nr. 1.802/2014,
contabilizati la societatea de intermediere:
a) Primirea voucherelor;
b) Vanzarea voucherelor catre clienti;
c) Returnarea voucherelor.
Rezolvare:
a)
Primirea voucherelor:
15.000 lei
5328
Alte valori
462
Creditori diveri
15.000 lei
5328
15.000 lei
b) Vanzarea voucherelor catre clienli:

15.000 lei
Ill
5311./5121
Casa in lei I
Conturi la banci
in lei
Alte valori
CONTABILITATE
cl
Returnarea voucherelor:
(2.000 lei)
5328
Alte valori
462
Creditori diveri
(2.000 lei)

Entitatea Alfa achizitioneaza 50 de carnete a cate 20 de tichete de
masa la valoarea nominala de 9,41 lei/tichet. Costul imprimatelor
este de 500 lei, TVA 24%. Alfa a acordat efectiv 40 de carnete,
restul de 10 fiind returnate la emitent.
a) Achizitia tichetelor de masa;
b) Acordarea tichetelor de masa;
c) Returnarea tichetelor de masa.
lmpozitul pe salariu corespunzator este suportat de salariati.
Nota:
Normele metodologice de aplicare a art. 55 din Codul fiscal:
,,Veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind
totalitatea sumelor incasate ea urmare a unei relatii contractuale
de munca, precum i orice sume de natura salariala primite in
baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, i
care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestata ea urmare a contractului
individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum
ipe baza actului de numire: (...)
- valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de crea,
tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii; (...)"
Potrivit art. 29615 lit. o) din Codul fiscal:
,,Nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii (...)
urmatoarele:
o) tichetele de masa, tichetele de vacanta, tichetele cadou i
tichetele de crea, acordate potrivit legii; ( ...)"
Rezolvare:
a)
Achizitia tichetelor de masa de la unitatea emitenta:
Ghid pentru pregatirea candidafilor la examenut de acces

Valoarea tichetelor de masa= 50 carnete x 20 tichete/carnet x 9,41 lei/tichet= 9.410 lei
Costul imprimatelor = 500 lei
TVA= 500 lei x 24%= 120 lei
10.030 lei
9.410 lei
5001ei
120 lei
b)
5328
401
Furnizori
Alte valori
10.030 lei
628
Alte cheltuieli
cu serviciile
executate de terti
4426
TVA deductibila
Acordarea tichetelor de masa:
Valoarea tichetelor de masa acordate= 40 carnete x 20 tichete/carnet x 9,41 lei/tichet

= 7.528 lei
7.528 lei
c)
6422
5328
Alte valori
Cheltuieli cu
tichetele
acordate salariatilor
7.528 lei
Returnarea tichetelor de masa:
Valoarea tichetelor de masa returnate= 10 carnete x 20 tichete/carnet x 9,41 lei/tichet

= 1.882 lei
1.882 lei
461
5121
Debitori diveri
5328
1.882 lei
461
1.882 lei
Alte valori
i:
1.882 lei
Conturi la banci
in lei
Debitori diveri
impozitul pe salariu corespunzator tichetelor de masa este retinut salariatilor

(7.528 lei x 16%= 1.204,48 lei:
1.204,48 lei
421
Personal - salarii
datorate
1.204,48 lei
444
lmpozitul pe venituri
de natura salariilor
CONTABILITATE

Magazinul de desfacere cu amanuntul Alfa vinde marfuri la pretul
de vanzare de 5.000 lei, TVA 24%. Contravaloarea marfurilor este
incasata partial cu tichete de masa (150 tichete x 9,41 lei/tichet) i
partial in numerar. Tichetele sunt trimise spre decontare la
unifatea emitenta, fiind ulterior incasate in contul curent.
Comisionul facturat de firma emitenta este de 100 lei, TVA 24%.

a) Vanzarea marfurilor;
b) lncasarea contravalorii marfurilor;
c) Trimiterea tichetelor spre decontare la unitatea emitenta;
d) lnregistrarea comisionului retinut de fitma emitenta;
e) lncasarea contravalorii tichetelor.
Rezolvare:
a)
Vanzare marfurilor:
6.200 lei
4111
Clienti
o/o
707
,20Q lei
5.000 lei
4427
1.200 lei
4111
6.200,0 lei
Venituri din
vaniarea marfurilor
TVA colectata
b) lncasarea contravalorii marfurilor:

Tichete = 150 tichete x 9,41 lei/tichet = 1.411,5 lei
Numerar = 6.200 lei - 1.411,5 lei = 4.788,5 lei
6,200,Q lei
1.411,5 1ei
4.788,5 lei
c)
o/o
5328
Alte valori
5311
Casa in lei
Clienti
Trimiterea tichetelor spre decontare la unitatea emitenta:
1.411,5 lei
461
Debitori diveri
5328
Alte valori
1.411,5 lei
Ill
Ghid pentru pregatirea candidajilor la examenu/ de acces
d) inregistrarea comisionului retinut de firma emitenta:

1241ei
100 lei
241ei
e)
%
628
Alte cheltuieli
cu serviciile
executatede terti
4426
TVA deductibila
461
Debitori diveri
124 lei
461
Debitori diveri
1.287,5 lei
lncasarea contravalorii'tichetelor: ,
Valoarea incasata = 1.411,5 lei - 124 lei = 1.287,5 lei

1.287,5 lei
5121
Contur,i la banci
in lei
Exemplul ilustrativ 11 B --------

operatii efectuate de Alfa:
a) Acordarea in cadrul unei campanii publicitare a 150 de tichete
cadou in valoare de 10 lei fiecare. lmpozitul pe venit este
supmtat e entitate;
b) Acordarea de Craciun a 300 de tichete cadou salariatilor, a cate
50 lei fiecare. lmpozitul pe venit este retinut din salarii;
c) Acordarea salariatilor a 100 de tichete de vacanta a cate 50 lei
fiecare. lmpozitul pe venit este retinut din salarii.
Nota:
Tichetele cadou sunt bonuri valorice care, potrivit prevederilor

Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou i a
tichetelor de crea, cu modificarile i completarile ulterioare, se
procura de angajatori de la unitati emitente i se pot utiliza pentru
campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete
existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama
i publicitate, precum i pentru cheltuieli sociale.
Tlchete cadou
Potrivit prevederilor pet. 70 lit. i) din Normele metodologice date

in aplicarea art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, tichetele cadou
acord,ate potrivit legii, indiferent daca acestea sunt acordate
pqtrivit cuntumului prevazut la ar.t. 55 alin. (4) lit. a) din Codul
CONTABILITATE
fiscal (care se refera la cadourile oferite de angajatori in beneficiul

copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie,
Craciunului i a sarbatorilor similare ale altar culte religioase,
precum i la cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8
m&rtie, in Hmita sumei de 150 lei), sunt avantaje primite de
persoana fizica.
Potrivit art. 55 alin. (1) din Codul fiscal, ,,sunt considerate venituri
din salarii toate veniturile in bani $ifsau in natura obtinute de o
persoaria fizica ce desfaoara o activitate in baza unui contract
individual de mun,ca sau a unui statut special prevazut de lege,
indiferent de perioada la care se refera, denumirea veniturilor ori
de forma sub care se acorda (...):' La stabilirea impozitului pe
venituri din salarii se iau in calcul aceste avantaje, care sunt
cuprinse in venitul brut lunar din salarii, avantaje care se
impoziteaza cu cota de 16%. Potrivit art. 296 15 lit, o) din Codul
fiscal, nu se uprind in baza lunara a contributiilor sociale
opligatorii ti.chetele de masa, tichetele de vacanta, tichetele cadou
i tichetele de crea,.acordate potrivit legii.
Cadouri in bani Ji in naturi
Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai
angajatilor, cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie, Craciunului i a
sarbatorilor similare ale altar culte religioase, precum i cadourile
oferite angajatelor cu ,ocazia zilei de 8 martie, in masura in care
valoc;lrea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din
cele de mai sus, nu depaete 150 lei, nu sunt incluse in veniturile
salariale i nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit.
Plafonul sta. bilit pentru cadourile oferite de angajatori (in bani
i in bunuri) copiilor minori ai angajatilor cu ocaziile de mai sus
se aplica pentru fiecare copil minor al fiecarui angajat. Aceste
cadouri in banli in bunuri nu se cuprind in baza lunara de calcul
a contributiilor sociale obligatorii, potrivit art. 29615 lit. b) din
Codul fiscal.
Cadourile in bani i in natura acordate cu ocaziile de mai sus care
depaesc 150 lei, precum i cadourile oferite cu alte ocazii sunt
impozabile din punctul de vedere al impozitului pe venit i al
contributiilor sociale obligatorii.
Pentru angajator, din punctul de vedere al impozitului pe profit,
acesfe cheltuieli cu cadourile in bani i in natura sunt deductibile
la calculul impozitului pe profit, ea i cheltuieli sociale, in limita
unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu
modificarile i completarile ulterioare.
Tichetele cadou acordate persoanelor fizice in afara unei relatii

generatoare de venituri din salarii sunt impozabile din punctul de
vedere al impozitului pe venit, cu cota de 16%, potrivit art. 78 din
Codul fiscal.
Angajatorii tare incadreaza personal prin incheierea unui contract
individual de munca pot acorda angajatilor vouchere de vacanta.
Potrivit Legii nr. 94/2014 pentru aprobarea OUG nr. 8/2009 privind
acordarea tichetelor de vacanta, tichetele de vacanta acordate
angajatilor din ectorul privat i bugetarilor se inlocuiesc cu
vouchere de vacanta. Nivelul maxim al sumelor care pot fi
acordate salariatilor sub forma de vouchere de yacanta reprezinta
contravaloarea a 6 salarii de baza minime brute pe tara garantate
in plata, pentru un salariat, in decursul unui an fiscal. Tn conditiile
in care salariul minim brut pe tara este de 975 lei din 1 ianuarie
2015, angajatii vor putea primi vouchere de vacanta de maximum
5.850 lei. Legea nr. 94/2014 a aprogat dispozitiile potrivit carora
angajatorii pot acorda tichete de vacanta numai in cazul in care in
anul fiscal anterior au obtinut profit sau venit, dupa caz. Tn cazul
cumulului de functii, voucherele de vacanta pot fi acordate,
conform legii, numai de angajatorii unde beneficiarii in cauza ii
au funqia de baza. Valorile nominale permise pentru voucherele
de vacanta sunt: 10, 20, 30, 40 i SO lei, acestea emitandu-se
numai in sistem on-line incepand cu 01.01.201S. Angajatul care
beneficiaza de vouchere de vacanta nu mai beneficiaza de prima
de vacanta in cursul anului fiscal sau de bllete de odihna, acordate
potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, cu modificarile i completarile ulterioare. Sumele
corespunzatoare voucherelor de vacanta acordate de angajator
sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, in limita a 6
salarli de baza minime brute pe tara garantate in plata pentru
fiecare angajat, pe un an calendaristic. Salariul de baza minim brut
pe tara garantat in plata este eel stabilit prin hotarare a Guvernului.
Rezolvare:
,,Contu/ 642 Cheltuieli cu avantajele Fn natura $i tichetele acordate salariafilor
Cu ajutorul acestui cont se fine evidenfacheltuielilor cu avantajele Fn natura, respectiv cu
tichetele de masa, de vacanfa, de cre$ii $i cadou acordate salariafilor, potrivit legii.
Tn debitul contu/ui642 Cheltuieli cu avantajele Fn natura $i tichetele acordate salariafilor
se Fnregistreaza:
contravaloarea avantajelor rn natura acordate salariafilor (421 );

valoarea tichetelor acordate salciriafilor (532)."
CONTABILITATE
a) Acordarea de tichete cadou in qidrul unei campanii publicitare (150 tichete x

10 lei/tichet= 1.500 lei):
1.500 lei
623
Cheltuieli de protocol,
reclama i publicitate
5328
Altevalori
1.500 lei
impozitul pevenit suportatde entitate:

Valoarea tichetelor reprezinta suma neta, iar cota de 16% se aplica la suma bruta.
Presupunand eavaloarea de 1.500 lei st.evaloarea neta, irnpozitul se calculeaza astfel:
X (brut) - 16% x X (brut)= 1.500 lei (net)

X (brut)= l.785,71 lei
lmpozit= 1.785,71 lei - 1.500 lei= 285,71 lei

285,71 lei
b)
635
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe i
varsamlnte asimilate
446 .
Alte impozite,
taxe ivarsaminte
asimilate
285,71 lei
Acordarea de tichete cadou sal.arialilor (300 .tichet x 50 lei(tichet = 15.000 lei):
15.000 lei
642
Cheltuieli cu avantajele
in natura i tichetele
5328
Altevalori
15.000 lei
impozitul pe salariu corespunzator tichetelor cadou este retinut salarlatilor

(15.000 lei x 16%= 2.400 lei):
2.400 lei
c)
421
Personal - sala'rli
datorate
444
lmpozitul pevenituri
2.400 lei
Acordarea de tihete de.vacanta salariatilor (100 tichete x 50 lei/tichet= 5.000 lei):
5.000 lei
642
Cheltuieli cu avantajele
in natura i tichetele
5328
Altevalori
5.000 lei
impozitul pe salariu corespunzator tichetelor cadou este retinut salariatilor

(5.000 lei x 16%= 800 lei):
800 lei
421
Persorial - salarii
datorate
444
lmpozitul pevenituri
8001ei

Alfa deschide un acreditiv pentru plata datoriei fata de un
furnizor extern, in suma de 3.000 euro. Cursul de schimb este
de 4,2431 lei/euro. Datoria a fost inregistrata initial la cursul de
4, 1462 lei/euro. Cursul la data decontarii este de 4,2125 lei/euro.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, c:ontabilizatl:
a) Oeschiderea acreditivului;
b) Plata furnizorului din acreditiv;
c) RecunoaJterea diferentei de curs aferente acreditivului;
Rezolvare:
,,Tn vederea achitdrii unor obligafii fafd de furnizori, entitdfile pot solicita deschiderea de
acreditive la bdnci, in lei sau in valutii, in favoarea acestora." (pet. 305-(1))
,,Lichidarea acreditivelor constituite tn valutii se efectueazii la cursul de schimb comunicat
de {3anca Nafionalii a Romdniei, de la data operafiunii de lichidare." (pet. 305-(2))
,,Diferenfele de curs valutar intre cursul de la data constituirii sau cursul la care acreditivele
sunt inregistrate fn contabilitate i cursul Biincii Nafionalea Romdniei de la data lichidiirii
acreditivelor se fnr.egistreazii la venituri sau cheltuieli din diferenfe de curs valutar, dupii
caz." (pet. 305-(3))
Prin urmare:
a)
Desehiderea aereditivului= 3.000 euro x 4,2431 lei/euro= 12.729,3 lei:
12.729,3 lei
581
5414
Viramente interne
5124
12.729,3 lei
581
12.729,3 lei
Conturi la banci
in valuta
i:
12.729,3 lei
Acreditive in valuta
Viramente interne
b) Plata furnizorului din acreditiv:

Datdria reeunoscuta anterior= 3.000 euro x 4,1462 lei/euro = 12.438,6 lei
Valoarea decontata din acreditiv= 3.000 euro x 4,2125 lei/euro= 12.637,5 lei
Ill
CONTABILITATE
12.637,5 lei
12.438,6 lei
198,9 lei
%.
401
Furnizori
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
5414
12.637,5 lei
c) Recunoaterea diferentei de curs aferente acreditivului (12.729,3 lei - 12.637,5 lei

= 91,8 lei):
91,8 lei
66$1
de cus valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
5414
91,8 lei

Alfa ii acorda in data de 23.12.N unui salariat un avans in vederea
unei deplasari in tara, in suma de 2.500 lei. Avansul nu a fost
decontat pana la sfaritul anului. Tn data de 04.01.N+1, salariatul
prezinta ordinul de deplasare pentru justificarea avansului: 7 zile
diurna a cate 42,5 lei, o factura de cazare de 1.000 lei, TVA 9%,
restul de restituit.
a) Contabilizali aordarea avansului;
b) Precizali ce inregistrare contabila se efectueaza la sfariitul

anului;
c) Contabilizali justificarea avansului.
Rezolvare:
,,Sumele in numerar, puse la dispozifia personalului sau a terfilor, in vederea efectuiirii

unor plafi in favoarea entitc'ifii, se inregistreazii distinct in ,ontabilitate (contul 542 ccAvan
suri de trezorerie, respectiv contul 461 ccDebitori diver$i, in cazul terfilor)." (pet. 306-(1))
,,Sumele reprezentand avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii ; nedecontate pana

la data bilanfului, se evidenfiaza in contu/ de debitori diver/ (461 Debitori diveri) sau
creanfe in legatura cu personalu/ (4282 Alte creanfe in legatura cu personalul), in funcfie
de natura creanfei." {pet. 306-(3))
Prin urmare:
a)
Acordarea avansului:
2.500 lei
542
Avansuri
de trezorerie
5311
Casa in lei
2.500 lei
b) La sfaritul anului, suma reflectata in contul 542 nejustificata este virata in con
tul 4282:
2.500 lei
c)
4282
542
Alte creante
in legatura
cu personalul
Avansuri
de trezorerie
2.500 lei
Justificarea avansului:
Cazare+ diurna = 1.000 lei+ 7 zile x 42,5 lei/zi = 1.297,5 lei
TVA aferenta cazarii = 1.000 lei x 9% = 90 lei
Suma restituita= 2.500 lei - 1.297,5 lei - 90 lei= 1.112,5 lei
2,500,0 lei
1.297,5 lei
90,0 lei
1.11 2,5 lei
625
4426
4282
Alte creante
in legatura
cu personalul
2.500,0 lei
TVA deductibila
5311
Casa in lei
Alfa ii acorda in data de 28.12.N un avans de 2.000 lei

administratorului firmei, in vederea achitarii unor facturi catre
furnizorul de marfuri. Avansul nu a fost decontat pana la 'sfaritul
CONTABILITATE
anului. Tn data de 05.01.N-+:1, administratorul prezinta o factura

privind achizitia marfurilor in suma de 992 lei, inclusiv TVA,
achitata in numerar din suma primita drept avans, restul avansului
fiind restituit in numerar.
a) Contabilizati acordarea avansului;
b) Precizati ce inregistrare contabila se efectueaza la sfaritul

anului;
c) Contabilizati inregistrarea facturii privind achizitia
marfurllor;
d) Contabilizati justificarea avansului.

Rezolvare:
a)
Acordarea avansului:
2.000 lei
b)
5311
Casa in lei
Avansuri
de trezorerie
2.000 lei
461
Debitori diveri
542
Avansuri
de trezorerie
2.000 lei
Tnregistrarea facturii privind achizitia marfurilor:
992 lei
800 lei
192 lei
d)
La sfaritul anului, suma reflectata in contul 542 este virata in contul 461:
2.000 lei
c)
542
401
Furnizori
371
Marfuri
992 lei
4426
TVA deductibila
2.000 lei
992 lei
1.008 lei
'%
401
Furnizori
461
Debltori diveri
2.000 lei
5311
Casa in lei
Ill
Exemplul ilu5trativ 117--------

Alfa ridid.i de la banca suma de 2.000 euro pentru a-i acorda un
avans unui salariat pentru o deplasare in strainatate. Cursul de
schimb este de 4,8560 lei/euro. La intoarcere, salariatul depune
ordinul de deplasare, care cuprinde: factura de cazare pentru
5 nop1i in valoare de 800 euro; diurna 5 zile x 87,5 euro/zi, iar
restul se restituie. Cursul de schimb este de 4,2320 lei/euro.
a) Ridicarea valutei din contul curent;
b) Acordarea avansului;
c) Justificarea avansului.
Rezolvare:
,,ln cazul plafilor in valuta suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc in
contabilitate la cursul din data efectuarii operafiunilor sou la cursul din data decontarii
avansului." (pet. 306-(2))
Prin urmare:
a)
Ridicarea valutei din contul curent (2.000 euro x 4,8560 lei/euro = 9.712 lei):
9.712 lei
581
Viramente interne
5124
Conturi la band
in valuta
9.712 lei
5314
Casa in valuta
581
Viramente interne
9.712 lei
5314
Casa in valuta
9.712 lei
$i:
9.712 lei
b) Acordarea avansului:
9.712 lei
c)
542/ valuta
Avansuri
de trezorerie
Ill
CONTABILITATE
Cazare + Diurna
5.237, 1 lei
= 800 euro + 5 zile x 87,5 euro/zi = 1.237,5 euro x 4,2320 lei/euro =
Suma de restituit = 2.000 euro - 1.237,5 euro = 762,5 euro x 4,2320 lei/euro = 3.226,9 lei
Diferente de <::urs valutar = 9.712 lei - 5.237,1 lei - 3.226,9 lei = 1.248 lei
9,712.0 lei
5.237,1 lei
3.226,9 lei
1.248,0 lei
%
625
5314
Casa in valuta
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
.exprimate in valuta
542/ valuta
Avansuri
de trezorerie
9.712,0 lei
Contabilitatea ter\ilor. Subven\ii pentru investi\ii

Tn data de 01.05.N, in vederea ac.hizitiei de materiale consumabile,
i se platete furnizorului un avans, pe baza facturii primite
anterior, de 4.000 lei plus TVA 24%. La data de 20.05.N se primete
.factura privind stornarea avansului i factura privind achizitia de
materiale consumabile, care cuprinde: pret de cumparare 5.000 lei,
cheltuieli de transport 500 lei, TVA 24%. Tn data de 21.05.N i se
achita furnizorului diferenta din contul curent.
a) Primirea facturii de avans i plata avansului;
b) Achlzitia' de matei'iale consumablle;
c) Factura de stornare a avansului;
d) Plata diferentei.
Nota:
Potrivit art. 1342 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, prin derogare de la
prevederile alin. (1 ), exigibilitatea taxei intervine la data emiteril
unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator.
Daca factura de avans este emisa anterior incasarii avansului

i anterior livrarii bunurilor I prestarii serviciilor, prevaleaza
prevederile art. 1342 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal. Orice furnizor
de bunuri I prestator de servicii are obligalia sa colecteze taxa
pe valoarea adaugata la data emiterii acestei facturi i. pe cale
de consecinta, beneficiarul are drept de deducere la acelai
moment in conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1) din
Codul fiscal.
Conform pet. 72 alin. (2) din Normele metodologice date in
aplicarea art. 155 din Codul fiscal, regularizarea facturilor de
avans se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii
facturii pentru contravaloarea integrala a livra.rii de bunuri i/sau
prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat (se emite o
factura de stornare a avansului i o factura pentru contravaloarea
bunurilor livrate I serviciilor prestate) sau pe aceeai factura (o
linie din factura evidentiaza contravaloarea,bunurilor livrate I
serviciilor prestate, iar o alta linie, stornarea avansului, diferenta
reprezentand contravaloarea bunurilor livrate I serviciilor prestate
ramasa de achitat/facturat).
Rezolvare:
,,Avansurile acordate furnizorilor, precum ; cele primite de la clienti se inregistreaza in
contabilitate in contui distincte." (pet. 311-(1))
,,Con tu/ 409 Fumizori - debltori
Cu ajutorutacestui cont se tine evidenta avansurilor acordatefurnizorilor pentru cumpa
rari de bunuri de natura stocurilor, prestari de servi'cii, imobilizari corporale sau necorporale.
Contu/ 409 ((Furnizori - debitori este un cont de activ.
fn debitul contului 409 Furnizori - debitori se inregistreaza:
\'
- valoarea avansurilorfacturate (401, 404); (...)
"
fn creditul contului 409 <<Furnizori - debitqri se inregistreaza:
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acetia

(401, 404); (...)
So/du/ contului reprezinta avansuri acordatefurnizorilor, nedecontate."

Prin urmare:
a)
Primirea facturii de avans:
CONTABILITATE
4.960lei
4.000lei
960lei
4091
pentru cumparari
de bunuri de
natura stocurilor
401
4.960lei
512
4.960lei
Furnizori
4426
TVA deductibila
I plata avansului:
401
4.960lei
Furnizori
Conturi curente
la banci
b)
Achizitia de materiale consumabile:
factura cuprinde:
Pret de cumparare
5.000lei
Cost de achizitie
5.500lei
5001ei
Cheltuieli de transport
TVA= 5.500lei x 24%
1.320lei
6.820lei
Total factura
6,820!i
5.500lei
1.320lei
302
401
6.820lei
401
(4.960lei)
512
1.860lei
Furnizori
4426
TVA deductibila
Factura de stornare a avansului:
c)
{4.2Q lei)
(4.000lei)
(960lei)
d)
4091
pentru cumparari
de bunuri de
natura stocurilor
Furnizori
4426
TVA deductibila
Plata diferentei (6.820lei - 4.960lei= 1.860 lei):
1.860lei
401
Furnizori
Conturi curente
la banci

Tn data de 01.05.N, in vederea vanzaril de produse finite, se
incaseaza de la un client un avans, pe baza facturii emise anterior,
de 4.000lei plus TVA 24%.Tn data de 20.05.N se emite factura
privind vanzarea produselor finite, care cuprinde pretul de
vanzare de 5.5 00lei, i factura privind stornarea avansului.Tn data
de 21.05.N se incaseaza in contul curent diferenta.

a) Factura de avans ii incasarea avansului;
b) Vainzarea produselor finite;
c) Factura de stornare a avansului;
d) Tncasarea diferentei.
Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/201 4 mentioneaza:
,,Contul 419 Clienfi - creditori

Cu ajutorul acestui cont se fine evidenfa clienfilor - creditori, reprezentand avansurile
incasate de la clienfi.
Contu/ 419 Clienfi - creditori este un cont de pasiv.
in creditu/ contu/ui 419 Clienfi - creditori se inregistreazii:
- sumele facturate clienfilor reprezentand avansuri pentru livriiri de bunuri sau prestiiri
de servicii (4 7 7); (...)
in debitul contului 4 7 9 Clienfi - creditori se inregistreazii:
- decontarea avansurilor incasate de la clienfi (4 7 7 ); (...)
So/du/ contului reprezintii sumele datorate clienfilor creditori."
Prin urmare, operatiile de mai sus se inregistreaza astfel:
a)
Factura de avans:
4.960lei
4111
Clienti
419
Ciienti - creditori
4427
TVA colectata
4.960lei
4.00b lei
960lei
i incasarea avansului:
4.960lei
Ill
512
Conturi curente
la banci
4111
Clienti
4.960lei
CONTABILITATE
b) Vanzarea produselor finite:
factura cuprinde:
TVA= 5.500 lei x 24%
Total factura
4111
Clienti
7015
Venituri din
vanzarea
produselor finite
4427
TVA colectata
6.820 lei
5.500 lei
1.320 lei
Factura de stornare a avansului:
4111
(4.960 lei)
d)
1.320 lei
6.820 lei
6.820 lei
c)
5.SOOlei
Pretde vanzare
Clienti
o/o
419
Clienti - creditori
4427
TVA colectata
{4.960 lei}
(4.000 lei)
(960 lei)
incasarea diferentei (6.820 lei - 4.960 lei= 1.860 lei):
1.860 lei
512
Conturi curente
la banci
4111
Clienti
1.860 lei

Alfa exporta marfuri unui client din afara UE pe cont propriu
in conditii de livrare CIF: valoarea externa CIF 1.500 dolari,
transportul pe parcurs extern 200 dolari, asigurarea pe parcurs
extern 70 dolari. Cursurile de schimb au fast: la livrarea marfurilor
= 4,2 lei/dolar; la incasarea creantelor= 4,35 lei/dolar; la primirea
factutii privind transportul pe parcurs extern= 4,32 lei/dolar; la
plata transpottului pe parcurs extern= 4, 18 lei/dolar.
a)
b)
c)
d)
Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CIF;

Cheltuielile de asigurare i plata lor;
lncasarea contravalorii marfurilor vandute;
Cheltuielile de transport pe parcurs extern i plata lor.

Nota:
CIF - termen inclus in INCOTERMS (acronim pentru INternational

commercial TERMS - Termeni de Comert International). Scopul
regulilor INCOTERMS emise de Camera lnternationala de Comert
de la Paris este de a asigura interpretarea uniforma a celor mai
frecvent folosite conditii comerciale in comertul exterior. Conform
conditiilor de livrare INCOTERMS, fiecare reglementare specifica
modul in care are loc transferarea cheltuielilor i a riscurilor
intre parti, precum i modul in care se repartizeaza obligatiile
referitoare la principalele operatiuni: procurarea mijloacelor
de transport, suportarea cheltuielilor de transport, suportarea
cheltuielilor de asigurare, suportarea cheltuielilor de incarcare/
descarcare, obtinerea documentelor de expeditie i transport,
plata taxelor i impozitelor aferente. Ca urmare, conditia de
livrare se specifica in contract imediat dupa stipularea pretului
contractual i determina care din elementele anterioare sunt
cuprinse, pe langa contravaloarea marfurilor, in pretul contractual.
Tn cazul conditiei CIF (cost, asigurare i navlu), vanzatorul are
aceleai obligatii ea in cazul termenului CFR (Cost and Freight),
dar, suplimentar, el trebuie sa efectueze asigurarea maritima care
sa acopere riscul cumparatorului de pierdere sau deteriorare
a marfii in timpul transportului marltim. Vanzatorul incheie
contractele de asigurare i platete prlma de asigurare. Termenul CIF
implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export.
fn cazul conditiei CFR, vanzatorul angajeaza nava, o incarca i o
duce in portul de destinatie convenit.
Rezolvare:
Exportul pe cont propriu in conditii de livrare CIF se particularizeaza prin urmatoarele
trasaturi:
a) Veniturile din vanzarea marfurilor sunt reprezentate de valoarea externa FOB
a marfurilor vandute in lei (pretul extern este format doar din pretul marfii) i se
inregistreaza in contul 707 ,,Venituri din vanzarea marfurilor";
b) Tn momentul vanzarii, cheltuielile de asigurare i de transport pe parcurs extern se
inregistreaza in contul 708 ,,Venituri din activitati diverse";
c) Creanta fata de clientul extern este reprezentata de valoar.ea externa CIF in lei
(pretul extern este format din pretul marfii + transportul pe parcurs extern + asigurarea
pe parcurs extern);
d) Asigurarea i transportul pe parcurs extern se inregistreaza separat in conturile
613 ,,Cheltuieli cu primele de asigurare" i 624 ,,Cheltuieli cu transportul de bunuri i
personal'; urmand a fi recuperate de la clientul extern;
CONTABILITATE
e) Venitul este recunoscut atunci cand produsele au fost incarcate la bordul vasului ,
sunt libere (vamuite) pentru export i vanzatorul a contractat transportul i asigurarea .
Prln urmare:
a)
Livrarea marfurilor in conditii de livrare CIF:

calculul valorii externe FOB:
- lei -
Valoare externa CIF = 1.500dolari x 4,2lei/dolar (cursul la livrarea

marfurilor)
6.300
Transport pe parcurs extern = 200dolari x 4,2lei/dolar (cursul la livrarea

marfurilor)
Asigurare pe parcurs extern = 70dolari x 4,2lei/dolar (cursul la livrarea
marfurilor)
Valoare externa FOB = (1.500dolari - 200dolari - 70dolari) x 4,2lei/dolar

(cursul la livrarea marfurilor)
840
294
5.166
livrarea marfurilor:
6.300lei
4111
Clienti
Venituri din
vanzarea marfurilor
708
Venituri din
activitati diverse
b)
6.300lei
5.166lei
707
1.134lei
(840 lei + 294 lei)
Cheltuielile de asigurare i plata lor:

inregistrarea cheltuielilor:
2941ei
613
Cheltuieli cu
primele de asigurare
401
2941ei
5124
294lei
Furnizori
plata cheltuielilor de asigurare:

2941ei
c)
401
Furnizori
Conturi la banci
in valuta
fncasarea contravalorii marfurilor vandute:
Suma incasata = 1.500dolari x 4,35lei/dolar (cursul la incasarea creantelor) = 6.525lei
Valoarea din factura recunoscuta anterior drept creanta

(cursul la livrarea marfurilor) = 6.300lei
= 1.500 dolari x
4,2 lei/dolar
6.525lei
5124
Conturi la banci
in valuta
4111
6.525lei
6.300lei
7651
225lei
Clienti
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
d)
Cheltuielile de transport pe parcurs extern i plata lor:

Valoarea la livrare recunoscuta anterior = 200 dolari x 4,2 lei/dolar (cursul la livrarea
marfurilor)= 840lei
Valoarea la facturarea transportului= 200dolari x 4,32lei/ddlar (cursul la primlrea fac
turii privind transportul pe parcurs extern)= 864lei
864lei
8401ei
24lei
624
Cheltuieli cu
transportul de
bunuri i personal
401
Furnizori
8641ei
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
plata cheltuielilor:
Valoarea la facturare calculata anterior= 200 dolari x 4,32lei/dolar (cursul la primirea
facturii privind transportul pe parcurs extern)= 864lei
Valoarea la plata = 200 dolari x 4,18 lei/dolar (cursul la plata transportului pe parcurs
extern) = 836lei
864lei
.401
Furnizori
5124
864lei
836lei
7651
28lei
Conturi la banci
in valuta
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
CONTABILITATE
Venitul este recunoscut atunci cand produsele au fost incarcate la bordul vasului, sunt
libere (vamuite) pentru export i vanzatorul a contractat transportul i asigurarea.
Cheltuiala cu transportul i asigurarea este recunoscuta in aceeai perioada in care
are loc recunoaterea venitului, chiar daca nu s-a primit factura de transport i/sau de
contul de asigurare (caz in care se utilizeaza contul 408).

Alfa exporta marfuri pe cont propriu unui client din afara UE
in conditii de livrare CIF: valoarea externa CIF 1.500 dolari,
extern 70 dolari. Valoarea cheltuielilor de transport din factura
prestatorului de servicii a fost de 150 dolari. Cursurile de schimb
au fost: la livrarea marfurilor = 4,2 lei/dolar; la incasarea creantelor
= 4,35 lei/dolar; la primirea facturii privind transportul pe parcurs
extern = 4,32 lei/dolar; la plata transportului pe parcurs extern =
4,18 lei/dolar.
a) Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CIF;

b) Cheltuielile de asigurare i plata lor;
c) Tncasarea contravalorii marfurilor vandute;
d) Chelttiielile de transport pe parcurs extern i plata lor;

e) Regularizarea veniturilor.
Rezolvare:
a)
Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CIF:

Valoare externa CIF = 1.500 dolari x 4,2 lei/dolar (cursul la livrarea

marfurilor)
Transport pe parcurs extern = 200 dolari x 4,2 lei/dolar (cursul la livrarea

marfurilor)
Asigurare pe parcurs extern = 70 olari x 4,2 lei/dolar (cursul la livrarea
marfurilor)
Valoare externa FOB = (1.500 dolari - 200 dolari - 70 dolari) x 4,2 lei/dolar
(cursul la livmea marfurilor)
- lei -
6.300
840
294
5.166
Ill
6.300 lei
4111
Clienti
o/o
Venituri din
vanzarea marfurilor
708
Venituri din
activitati diverse
b)
6.300 lei
5.166 lei
707
1.134lei
(840 lei + 294 lei)

2941ei
613
Cheltuieli cu
401
294lei
5124
294lei
Furnizori

2941ei
c)
401
Furnizori
Conturi la banci
in valuta
Tncasarea contravalorii marfurilor vandute:
Suma incasata = 1.500 dolari x 4,35 lei/dolar (cursul la incasarea creantelor) = 6.525 lei
Valoarea din factura recunoscuta anterior drept creanta = 1.500 dolari x 4,2 lei/dolar
(cursul la livrarea marfurilor) = 6.300 lei
6.525 lei
5124
Conturi la banci
in valuta
4111
6.525 lei
6.300 lei
7651
225 lei
o/o
Clienti
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
d)

inregistrarea cheltuielilor pentru suma facturata de 150 dolari:
Valoarea la livrare = 150 dolari x 4,2 lei/dolar (cursul la livrarea marfurilor) = 630 lei
Valoarea la facturarea transportului = 150 dolari x 4,32 lei/dolar (cursul la primirea fac
turii privind transportul pe parcurs extern) = 648 lei
CONTABILITATE
648lei
63 0lei
18lei
624
Cheltuieli cu
transportul de
bunuri i personal
401
Furnizori
648lei
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
plata cheltuielilor pentru suma facturata de 150dolari:

Valoarea la facturare = 150 dolari x 4,32 lei/dolar (cursul la primirea facturii privind
transportul pe parcurs extern) = 648lei
Valoarea la plata = 150 dolari x 4, 18 lei/dolar (cursul la plata transportului pe parcurs
extern) = 627lei
6481ei
401
Furnizori
5124
648lei
627lei
7651
21 lei
Conturi la banci
in valuta
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
recunoaterea regularizarii veniturilor pentru diferenta ((200dolari - 150dolari) x

4,2lei/dolar (cursul la livrarea marfurilor) = 210lei):
210lei
708
Venituri din
activitati diverse
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
210lei

Alfa exporta marfuri pe cont propriu unui client din afara UE
in conditii de livrare CIF: valoarea externa CIF 1.500dolari,
transportul pe parcurs extern 200dolari, asigurarea pe parcurs
extern 70dolari. Valoarea cheltuielilor de transport din factura
prestatorului de servicii a fost de 250dolari. Cursurile de schimb
au fost: la livrarea marfurilor = 4,2lei/dolar; la incasarea creantelor
= 4,35 lei/dolar; la primirea facturii privind transportul pe parcurs

extern= 4,32 lei/dolar; la plata transportului pe parcurs extern=
4,18 lei/dolar.

a) Livrarea marfurllor la extern in conditii de llvrare CIF;
b) Cheltuielile de aslgurare i plata lor;
c) Tncasarea contravalorii marfurilor vandute;
d) Cheltuielile de transport pe parcurs extern I plata lor;
e) Regularizarea veniturilor.
Rezolvare:
a)
Livrarea marfurilor la extern in condilii de livrare CIF:

- lei -
Valoare externa CIF= 1.500 dolari x 4,2 lei/dolar (cursul la livrarea

marfurilor)
6.300
Transport pe parcurs extern= 200 dolari x 4,2 lei/dolar (cursul la livrarea

marfurilor)
840
Asigurare pe parcurs extern= 70 dolari x 4,2 lei/dolar (cursul la livrarea

marfurilor)
294
Valoare externa FOB= (1.500 dolari - 200 dolari - 70 dolari) x 4,2 lei/dolar
5.166
6.3001ei
b)
4111
Cllenli
%
6.300 lei
707
5.166 lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
1.134 lei
708
Venituri din
(840 lei + 294 lei)
activitali diverse

2941ei
613
Cheltuieli cu
401
Furnizori
2941ei
CONTABILITATE

294lei
c)
401
Furnizori
5124
Conturi la banci
in valuta
294lei
fncasarea contravalorii marfurilor vandute:
Suma incasata = 1.500dolari x 4,35lei/dolar (cursul la incasarea creantelor) = 6.525lei

Valoarea din factura recunoscuta anterior drept creanta
(cursul la livrarea marfurilor) = 6.300lei
6.525lei
5124
Conturi la banci
in valuta
1.500 dolari x 4,2 lei/dolar

%
4111
6.525lei
6.300lei
7651
225lei
Clienti
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
d)

inregistrarea cheltuielilor pentru suma facturata de 250dolari:
Valoarea la livrare = 250dolari x 4,2lei/dolar (cursul la livrarea marfurilor) = 1.050lei

Valoarea la facturarea transportului = 250dolari x 4,32lei/dolar (cursul la primirea fac
turii privind transportul pe parcurs extern) = 1.080lei
1.080lei
1.050lei
301
624
Cheltuieli cu
transportul de
bunuri i personal
401
Furnizori
1.080lei
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
plata cheltuielilor pentru suma facturata de 250dolari:

Valoarea la facturare = 250 dolari x 4,32 lei/dolar (cursul la primirea facturii privind
transportul pe parcurs extern) = 1.080lei
Valoarea la plata = 250dolari x 4,18lei/dolar (cursul la plata transportului pe parcurs
extern) = 1.045lei
1.080 lei
401
Furnizori
5124
Conturi la banci
in valuta
7651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
1.080 lei
1.045 lei
35 lei
recunoaterea regularizarii veniturilor pentru diferenta ((250 dolari - 200 dolari) x

4,2 lei/dolar (cursul la livrarea marfurilor) = 210 lei):
210 lei
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
70 8
Venituri din
activitati diverse
210 lei

Alfa a vandut marfuri unui client din afara UE pe cont propriu
in conditii de livrare FOB: valoarea externa CIF 1.500 dolari,
extern 70 dolari. Cursurile de schimb au fost: la livrarea marfurilor
= 4,2 lei/dolar; la incasarea creantelor = 4,35 lei/dolar.
a) Contabilizati livrarea marfurilor la extern in conditii de
livrare FOB;
b) Contabilizati incasarea clientilor;
c) Precizati ce inregistrare contabila s-ar fi efectuat la incasarea
clientilor in conditiile in care cursul de schimb la incasare ar
fi fost de 4, 1 lei/dolar.
Nota:
Potrivit conditiei FOB (Free on Board), vanzatorul ii indeplinete
obligatia de livrare in momentul in care marfa a trecut balustrada
vasului, in portul de incarcare convenit. Costurile i riscurile de
pierdere i deteriorare a marfii sunt suportate din acel moment
de cumparator. Termenul FOB implica obligatia vanzatorului de
vamuire a marfii pentru export.
La fel ea livrarea sub conditie FAS (Free Alongside Ship), i livrarea
sub conditie FOB este compatibila numai cu vanzarea care implica
fie un transport maritim, fie un transport fluvial de marfa.
CONTABILITATE
Rezolvare:
ln acest caz, pretul extern este format doar din pretul marfii.
- lei Valoare externa CIF= 1.500 dolari x 4,2 lei/dolar (cursul la liv'rarea
marfurilor)
6.300
Transport pe parcurs extern= 200 dolari x 4,2 lei/dolar (cursul la livrarea

marfurilor)
840
Asigurare pe parcurs extern= 70 dolari x 4,2 lei/dolar (cursul la livrarea

marfurilor)
294
Valoare externa FOB= (1.500 dolari - 200 dolari - 70 dolari) x 4,2 lei/dolar
5.166
I
Prin urmare:
a)
Livrarea marfurilor la extern in conditil de livrare FOB:
5.166 lei
b)
4111
Clienti
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
5.166 lei
incasarea clientilor:
Valoarea incasata = 1.230 dolari x 4,35 lei/dolar (cursul la incasarea creantelor) =

5.350,5 lei
Valoarea la facturare recunoscuta anterior= 1.230 dolari x 4,2 lei/dolar (cursul la livrarea marfurilor)= 5.166 lei
5.350,5 lei
5124
Conturi la band
in valuta
%
4111
Clienti
7651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
c)
5.350.5 lei
5.166,0 lei
184,5 lei
fncasarea clientilor la cursul de 4,1 lei/dolar:
Valoarea incasata= 1.230 dolari x 4,1 lei/dolar (cursul la incasarea creantelor)= 5.043 lei
Valoarea la facturare recunoscuta anterior= 1.230 dolari x 4,2 lei/dolar (cursul la livra
rea marfurilor)= 5.166 lei
5,166 lei
5.043 lei
123 lei
5124
Conturi la banci
in valuta
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
==
4111
Clienti
5.166 lei

Tn luna mai se livreaza marfuri in baza avizului de insotire a marfii,
pret de vanzare exclusivTVA 3.000 lei,TVA 24%. Tn luna iunie se
intocmete factura, pret de vanzare exclusivTVA 4.000 lei, TVA
24%. Presupunem ea societatea are ea politica regularizarea
conturilor 418 ,,Clienti - facturi de intocmit" i 4428 ,,TVA
neexigibila" i inregistrarea eventualelor diferente de valoare intre
aviz i factura.
a) Livrarea marfurllor in baza avizului de insotire a marfii;
b) Factura emisa in luna iunie.

Rezolvare:
,,in contabi/itatea furnizorilor $i clienfilor se inregistreazii operafiunile privind cumpiirii

rile, respectiv livriirile de miirfuri $i produse, serviciile prestate, precum i alte operafiuni
similare efectuate." (pet. 310-(1})
,,Oatoriile ciitre furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, panii la finele
lunii, nu s-au primit facturile se evidenfiazii distinct in contabilitate (contul 408 Furnizori
- facturi nesosite), pe baza documentelor care atestii primirea bunurilor, respectiv a ser
viciilor." (pet. 310-(2))
Creanfele fafii de clienfii pentru care, panii la finele lunii, nu au fost intocmite facturile se
evidenfiazii distinct in contabi/itate (contul 418 C/ienfi - facturi de intocmit), pe baza
documentelor care atestii /ivrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor. (pet. 310-(3))
Prin urmare:
a)
Livrarea marfurilor in baza avizului de insotire a marfii:
Ill
CONTABILITATE
3.720lei
b)
+
=
418
Clienti
faeturi de intoemit
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
4428
TVA neexigibila
3.720lei
3.000lei
7201ei
Faetura emisa in luna iunie:

faetura euprinde:
Pret de vanzare
4.000lei
Total faetura
4.960lei
960lei
TVA= 4.000lei x 24%
regularizarea eonturilor ,;TVA neexigibila" i ,,Clienti - faeturi de intoemit":

720lei
4428
TVA neexigibila
4427
TVA eoleetata
4111
Clienti
418
Clientifaeturi de intoemit
720lei
i:
3.720lei
3.720lei
inregistrarea diferentei de valoare intre aviz i faetura:

1.240lei
4111
Clienti
%
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
4427
TVA eoleetata
1.240lei
1.000lei
240lei

Tn luna mai se livreaza marfuri in baza avizului de insotire a marfii,
pret de vanzare exclusiv TVA 3.000lei, TVA 24%.Tn luna iunie se
intocmete faetura, pret de vanzare exclusiv TVA 2.000lei, TVA 24%.
Presupunem ea societatea are ea politica regularizarea eonturilor
418 ,,Clienti- faeturi de intoemit" i 4428 ,,TVA neexigibila" i
inregistrarea eventualelor diferente de valoare intre aviz i faetura .
a) Livrarea marfurilor in baza avizului de insotire a marfii;

b) Factura emisa in luna iunie.
Rezolvare:
a)
Livrarea marfurilor in baza avizului de insotire a marfii:
3.720lei
b)
418
Clienti facturi de intocmit
%
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
4428
TVA neexigibila
3.720lei
3.000lei
7201ei
Factura emisa in luna iunie:

factura cuprinde:
2.000lei
Pret de vanzare
TVA = 2.000lei x 24%
480lei
2.480lei
= Total factura
regularizarea conturilor ,,TVA neexigibila" i ,,Clienti - facturi de intocmit":

480lei
4428
TVA neexigibila
4427
480lei
418
2.480lei
TVA colectata
i:
2.480lei
4111
Clienti
inregistrarea diferentei de valoare intre aviz i factura:

(1.240lei)
418
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
4428
TVA neexigibila
(1.240lei}
(1.000lei)
(240lei)

fn luna mai se achizitioneaza marfuri in baza avizului de insotire
a marfii, cost de achizitie exclusiv TVA 3.000lei, TVA 24%. fn
luna iunie se primete factura, cost de achizitie exclusivTVA
4.000lei, TVA 24%. Presupunem ea societatea are ea politica
regularizarea conturilor 408,,Furnlzori - facturi nesosite" i
CONTABILITATE
4428 ,,TVA neexigibila" i inregistrarea eventualelor diferente de

valoare intre aviz i factura .
a) Achlzltia marfurilor in baza avizului de insotire a marfti;
b) Factura primita in luna iunie.

Rezolvare:
a)
Achizitla marfurilor in baza avizului de insotire a marfii:
3.720lei
3.000lei
7201ei
371
Marfuri
4428
TVA neexigibila
. 408
3.720lei
b)
factura cuprinde:
4.000lei
Pret de vanzare
TVA= 4.000lei x 24%
+
=
9601ei
4.960lei
Total factura
regularizarea conturilor ,,TVA neexigibila" i ,,Furnizori - facturi nesosite":

7201ei
4426
TVA deductibila
4428
TVA neexigibila
408
401
Furnizori
720lei
i :
3.720lei
3.720lei

1.240lei
1.000lei
240lei
%
371
Marfuri
4426
TVA deductibila
401
Furnizori
1.240lei
Exemplul ilustrativ 12 7 -----------,

Tn luna mai se achizitioneaza marfuri in baza avizului de insotire
a marfii, co$t de achizitie excluivTVA 3.000lei, TVA 24%.Tn luna
iunie se primete factura, cost de achizitie exclusivTVA 2.000lei,
TVA 24%. Presupunem ea societatea are ea politica regularizarea
conturilor 408,, Furnizori - facturi nesosite" i 4428,,TVA neexigibila"
i inregistrarea eventualelor diferente de valoare intre aviz i factura .

a) Achizilia marfurilor in baza avizului de inso1ire a marfii;
b) Factura primita in luna iunie.
Rezolvare:
a)
Achizitia marfurilor in baza avizului de insotire a marfil:
3.720lei
3.000lei
7201ei
b)
371
Marfuri
4428
3.720lei
TVA neexigibila

factura cuprinde:
408
2.000lei
Pret de vanzare
TVA= 2.000lei x 24%
Total factura
480lei
2.480 lei
regularizarea conturilor ,,TVA neexigibila" i ,,Furnizori - facturi nesosite":

480lei
4426
408
TVA deductibila
4428
TVA neexigibila
480lei
i:
2.480lei
401
2.480lei
408
(1.240lei)
Furnizori

(1.240lei}
(1.000lei)
(240lei)
Ill
o/o
371
Marfuri
4428
TVA neexigibila
CONTABILITATE

Societatea Alfa a negociat cu Beta, fumizorul sau de materii prime,
o reducere de 10% ori de cate ori achiziFoneaza o cantitate mai
mare de 100 buc. la o singura comanda. Pretul unitar al materiilor
prime este de 100 lei/buc. Societatea Alfa comanda 500 buc.
Pentru Beta, bunurile sunt produse finite. Cota de TVA este de 24%.

a) Achizitia de materii prime la cumparatorul Alfa;
b) Vanzarea produselor finite la vanzatorul Beta.
Rezolvare:
,,Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate $i se practicii asupra prefului de van
zare;
b) remizele - se primesc in cazul vanziirilor superioare volumului convenit sou dacii cum
piiriitorul are un statutpreferenfial, $i
c) risturnele ..:. sunt redi.Jceri de pref calculate a supra ansamblului tranzacfiilor efectuate
cu acelai terf, in decwsul unei perioade determinate." (pet. 76-(7))
,,Reducerile comerciale acordate de furnizor $1 inscrise pe factura de achizifie ajusteazii in
sensul reducer;; c;ostul 9e achizifie al bunurilor. Atunci cand achizifia de produse $i primirea
reducerii comerciale sunt tratate impreunii, reduceri/e comerciale primite ulterior facturii
rii ajusteaz, de asemenea, costu/ de achizifie al bunurilor." (pet. 76-(1))
Totodata, in sensul art. 137 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele,
sconturile i alte reduceri de pret nu se cuprind in baza de impozitare a taxei daca sunt
acordate de furnizor/prestator direct in beneficiul clientului la momentul livrarii/pres
tarii i nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau a unei livrari.
Prin urmare, in acest caz, reducerea este remiza.
Cota de TVA se va aplica la valoarea neta:
Pret de baza = 500 buc. x 100 lei/buc. = SO.OOO lei;
Reducere acordata de 10% inscrisa in factura = SO.OOO lei x 10% = 5.000 lei;
-
Valoare neta = 45.000 lei;

TVA = 45.000 lei x 24% = 10.800 lei.

a)
La cumparator, achizitia de materie prima:
55.800 lei
45.000 lei
10.800 lei
b)
301
Materli prime
4426
TVA deductibila
401
55.800 lei
55.800 lei
45.000 lei
Furnizori
La vanzator, vanzarea produselor finite:
55.800 lei
4111
Clienti
7015
Venituri din
vanzarea
produselor finite
4427
TVA colectata
10.800 lei

Tn data de 23.01.N se achizitioneaza marfuri in valoare de
20.000 lei. Tn data de 06.02.N se primete o factura ulterioara de
reducere comerciala in suma de 5% aferenta facturii din data de
23.01.N, mentionandu-se pe factura de reducere marfurile care
sunt reduse. La data primirii facturii de reducere, in stoc mai exista
marfa in valoare de 7.000 lei, restul (de 13.000 lei) fiind vanduta.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabiliza1i la cumparator:
a) Achizilia marfurilor;
b) Factura ulterioara prlvind reducerea comerciala primita.
Rezolvare:
,,Reducerile comerciale primite ulterior facturiirii corecteazii costul stocurilor la care se re

ferii, dacii acestea mai sunt in gestiune. Dacii stocurile pentru care au fost primite redu
cerile ulterioare nu mai sunt in gestiune, acestea se evidenfiazii distinct in contabilitate
(contul 609 Reduceri comerciale primite), pe seama conturilor de terfi." (pet. 76-(2))
Prin urmare:
Reducere pentru marfa aflata in stoc = 7.000 lei x 5% = 350 lei
Reducere pentru marfa vanduta = 13.000 lei x 5% = 650 lei
CONTABILITATE
Total reducere = 350 lei + 650 lei = 1.000 lei
TVA aferenta reducerii = 1.000 lei x 24% = 240 lei

a)
Achiziia marfurilor:
24.800 lei
20.000 lei
4.800 lei
b)
%
371
Marfuri
4426
TVA deductibila
401
Furnizori
24.800 lei
401
Furnizori
(1.240 lei)
Factura ulterioara privind reducerea primita:
{1.2401en
(350 lei)
(650 lei)
(240 lei)
371
Marfuri
609
Reduceri comerciale
primite
4426
TVA deductibila
Exemplul ilustrativ 1 BO -----------.

ln data de 23.01.N se vand produse finite in valoare de
20.000 lei. ln data de 06.02.N se emite o factura ulterioara de
reducere comerciala in suma de 5% aferenta facturii din data de

23.01.N, mentionandu-se pe factura de reducere marfurile care
sunt reduse.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati la vanzator:

b) Reducerea comerciala acordata ulterior facturarii.
Rezolvare:
,,Atunci cdnd vdnzarea de produse i acordarea reducerii comerciale sunt tratate impre
una, reducerile comerciale acordate ulterior facturarii ajusteaza veniturile din vdnzare."
(pet. 76-(3))
Prin urmare, intrucat pe factura de reducere se mentioneaza marfurile care sunt reduse
aferente facturii anterioare, din 23.01.N, tragem concluzia ea vanzarea i reducerea
sunt tratate impreuna i deci vom ajusta venitul din vanzari.
Reducere comerciala acordata = 20.000 lei x 5% = 1.000 lei

a)
24.800 lei
4111
Clienti
%
7015
Venituri din
vanzarea
produselor finite
24.800 lei
20.000 lei
4427
4.800 lei
%
7015
Venituri din
vanzarea
produselor finite
(1.240 leil
(1 .OOO lei)
TVA colectata
b) Reducerea comerciala acordata ulterior facturarii:
(1.240 lei)
4111
Clienti
4427
TVA cplectata
(240 lei)
ExemplulJlustrativ 151
In data de 08. 12.N, entitatea Alfa ii vinde clientului Beta produse
finite in valoare de 20.000 lei. In data de 21.12.N ii emite clientului
Beta o factura de reducere in suma de 1 .OOO lel pentru toate
vanzarile afeente anului N. Cota de TVA este de 24%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabiliza\i la vanzator:
b) Reducerea comerciala acordata ulterior facturarii.
Rezolvare:

,,Atunci cdnd vdnzarea de produse ; acordarea reducerii comerciale sunt tratate impre
una, reducerile comerciale acordate ulterior facturarii ajusteaza veniturile din vanzare.''
(pet. 76-(3))
CONTABILITATE
,,Reducerile comerciale acordate ulterior facturiirii, indiferent de perioada la care se referii,

se evidenfiazii distinct in contabilitate (contul 709 Reduceri comerciale acordate), pe
seama conturilor de terfi." (pet. 76-(4))
In acest caz, vanzarea de produse i acordarea reducerii comerciale nu sunt tratate im
preuna i le vom evidentia in contul 709 ,,Reduceri comerciale acordate''.
a)
24.800 lei
4111
Clienti
7015
24.800 lei
20.000 lei
4427
4.800 lei
Venituri din
vanzarea
produselor finite
TVA colectata
b)
Reducerea comerciala acordata ulterior facturarii:
(1.240 lei)
4111
Clienti
709
(J.240 leil
(1.000 lei)
4427
(240 lei)
Reduceri comerciale
acordate
TVA colectata

In data de 23.01.N se primete/emite o factllra privind reparatia
unei maini, in valoare de 20.000 lei. In data de 05.03.N se
primete/acorda printr-o factura ulterioara o reducere comerciala
in valoare de 1.000 lei. Cota de TVA este de 24%.

a) La cumparator, primirea facturii privind reparatia ,i
reducerea comerciala primita ulterior facturarii;
b) La vanzator, emiterea facturii privind reparatia ,i reducerea
comerciala acordata ulterior facturarii.
Rezolvare:
,,Reducerile comerciale legate de prestarile de servicii, primite ulterior facturarii, respectiv

acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidenfiaza distinct
in contabilitate (contul 609 Reduceri comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri
comerciale acordate), pe seama conturilor de terfi." (pet. 76-(5))
Prin urmare:
a)
La cumparator:
primirea facturii privind reparatia:
24.800 lei
20.000 lei
4.800 lei
%
611
401
24.800 lei
401
(1.240 lei)
%
704
24,800 lei
20.000 lei
4427
4.800 lei
Furnizori
Cheltuieli cu intretinerea
i reparatiile
4426
TVA deductibila
reducerea comerciala primita ulterior facturarii:

(1.240 lei}
(1.000 lei)
(240 lei)
b)
609
Furnizori
Reduceri comerciale
primite
4426
TVA deductibila
La vanzator:
emiterea facturii privind reparatia:
24.800 lei
4111
Clienti
Venituri din
servicii prestate
TVA colettata
reducerea comerciala ac9rdata ulterior facturarii:

(1.240 lei)
4111
Clienti
709
Reduceri comerciale
acordate
4427
TVA colectata
(1.240 lei}
(1.000 lei)
(240 lei)
CONTABILITATE

Tn data de 23.01.N, entitatea Alfa emite o factura privind vanzarea
de marfuri - o linie tehnologica de extractie a petrolului - in
valoare de 30.000 lei i manopera de montaj a liniei in valoare
de 6.000 lei, TVA 24%. Ulterior, in data de 04.02.N, ea acorda
o reducere comerciala de 10% asupra pretului de vanzare al
instalatiei i de 7% asupra manoperei, mentionandu-se acest lucru
pe factura de reducere.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabiliza1i la vanzator:
a) Emiterea facturii din data de 23.01.N;
b) Factura ulterioara privind reducerile acordate.

Rezolvare:
Reducerea pretului liniei tehnologice = 30.000 lei x 10% = 3.000 lei
Reducerea pretului manoperei = 6.000 lei x 7% = 420 lei
Total reducere = 3.000 lei + 420 lei = 3.420 lei

Tinand cont de paragrafele privind tratamentul contabil al reducerilor ulterioare men
tionate anterior, vom proceda astfel:
a) Vanzarea liniei tehnologice i reducerea sunt tratate impreuna i deci vom ajusta
venitul din vanzari.
b) Tn cazul manoperei, reducerea legata de prestarea de servicii va fi evidentiata in
contul 709 ,,Reduceri comerciale acordate'
Prin urmare:
a)
Emiterea facturii din data de 23.01.N:
44.6401ei
4111
Clienti
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
704
Veniturl din
servicii prestate
4427
TVA colectata
44.640 lei
30.000 lei
6.000 lei
8.640 lei
Ill
b)
Factura ulterioara privind reducerile aeordate:
(4.240 lei)
4111
Clienti
707
(4.240 !ei}
(3.000 lei)
709
(420 lei)
4427
(820 lei)
Venituri din
vanzarea marfurilor
Redueeri comerciale
aeordate
TVA coleetata

La data de 15.01.N, societatea Alfa primete de la furnizorul Beta o
factura de redueere eomerciala aferenta volumului tranzaqionat
in ultimul trimestru al anului N-1, in valoare de 1.000 lei, TVA 24%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, precizaii:

a) Ce inregistrari contabile efectueaza la data de 31.12.N-1 Alfa
fi Beta;
b) Ce inregistrari contabile efectueaza la data de 15.01.N Alfa fi
Beta.
Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/2014 preeizeaza:
,,Evenimentele ulterioare datei bilanfu/ui sunt acele evenimente, favorabile sou nefavora
bile, care au loc intre data bilanfului i data la care situafiile financiare anuale sunt auto
rizate pentru emitere." (pet. 72-(1))
,,Evenimentele ulterioare datei bilanfului includ toate evenimentele ce au loc pano la
data la care situafiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar daco acele
evenimente au Joe dupa declararea publico a profitului sau a a/tor informafii financiare
selectate." (pet. 72-(3))
,,ln cazul evenimentelor u/terioare datei bilanfului care conduc la ajustarea situafiilor fi
nanciare anuale, entitatea ajusteazo valorile recunoscute in situafiile sale financiare, pen
tru a reflecta evenimentele u/terioare datei bilanfului." (pet. 73-(1))
Jn cazul in care reducerile comerciale reprezinto evenimente ulterioare datei bilanfului
care conduc la ajustarea situafiilor financiare anuale, acestea se inregistreazo la data bi
lanfului in contu/ 408 Furnizori - facturi nesosite, respectiv contu/ 418 Clienfi - facturi de
CONTABILITATE
intocmit, ; se reflectii in situafiile financiare ale exercifiului pentru care se face raportarea,
pe baza documentelor justificative. Reducerile care urmeazii a fi primite, inregistrate la
data bilanfului in contul 408 Furnizori - facturi nesosite, corecteazii costul stocurilor la
care se referii, dacii acestea mai sunt in gestiune." (pet. 76-(6))
Prin urmare:
a)
inregistrari la data de 31.12.N-1:
a1) Alfa - inregistrarea reducerii comerciale primite aferente trimestrului IV (fara fac
tura):
(1.240 leil
(1.000 lei)
(240 lei)
609
Reduceri comerciale
primite
408
(1.240 lei)
4428
TVA neexigibila
a2) Beta - inregistrarea reducerii comerciale acordate aferente trimestrului IV (fara fac
tura):
(1.240 lei)
418
709
Reduceri comerciale
acordate
4428
(240 lei)
408
1.240 lei
401
(1.240 lei)
TVA neexigibila
b)
(1.240 leil
(1.000 lei)
inregistrari la data de 15.01.N:
b1) Alfa:
stornarea inregistrarii initiale:
1.24Q lei
1.000 lei
240 lei
609
Reduceri comerciale
primite
4428
TVA neexigibila
inregistrarea facturii de reducere:

(1.240 leil
(1.000 lei)
(240 lei)
609
Reduceri comerciale
primite
4426
TVA deductibila
Furnizori

b2) Beta:
stornarea inregistrarii initiale:
1.240 lei
418
Clienti
facturi de intocmit
709
Reduceri comerciale
acordate
4428
TVA neexigibila
1.240 lei
1.000 lei
2401ei
inregistrarea facturii de reducere:

(1.240 lei)
4111
Clienti
709
{1.240 lei}
(1.000 lei)
4427
(240 lei)
Reduceri comerciale
acordate
TVA colectata
Exemplul ilustrativ 1 B5
Socletatea Alfa, din Romania, achizitioneaza in luna noiembrie
anul N marfuri in valoare de 10.000 euro, de la un furnizor francez.
Alfa primete factura de la furnizor, aceasta fiind datata inainte de
15.12.N. Cursul BNR aplicabil la data emiterii facturii a fost de
4,2988 lei/euro. Cursul la data receptiei marfurilor a fost de
4,2968 lei/euro. Cursul de schimb la sfaritul lunii noiembrie este
de 4,2738 lei/euro. Cota de TVA aplicabila este de 24%. Tn
decembrie anul N, furnizorul acorda o reducere comerciala de
700 euro, pentru care emite o nota de credit. Cursul de schimb la
data notei de credit este de 4,2988 lei/euro. La aceasta data
marfurile au fost vandute i nu se mai afla in gestiunea societatii Alfa.

a) Achizitia marfurilor;
b) Actuallzarea datoriei fata de furnizor la sfaritul lunli
noiembrie N;
c) Tnregistrarea reducerii comerciale primite de la furnizor.
Rezolvare:
,,0 tranzacfie in valuta trebuie inregistrata initial la cursul de schimb valutar, comunicat de
Banca Nafionala a Romaniei, de la data efectuarii operafiunii." (pet. 319)
CONTABILITATE
,,Tn cazul bunurilor achizifionate insofite de facturii Sau de aviz de insofire a miirfii, urmand
ea factura sii soseascii ulterior, cursul valutar utilizat la inregistrarea in contabilitate este
,,La finele fieciirei /uni, creanfele i datoriile in valutii se evalueazii la cursul de schimb al
piefei valutare, comunicat de Banca Nafionalii a Romaniei, din ultima zi bancarii a lunii in
cauzii. Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau che/tuieli
din diferente de curs valutar, dupii caz." (pet. 325-(1))
Cursul de schimb utilizat pentru determinarea bazei impozabile i a TVA aferente pen
tru achizitia intracomunitara este cursul din data exigibilitatii taxei, conform art. 135
din Codul fiscal, ori data emiterii facturii de catre furnizorul extern, ori data de 15 a lu
nii urmatoare celei in care a avut loc livrarea in celalalt stat membru. Pentru achizitiile
intracomunitare de bunuri, spre deosebire de livrarile/prestarile in tara, exigibilitatea
taxei intervine la data emiterii facturii de catre furnizor, in situatia in care factura este
emisa inaintea celei de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a avut loc livrarea de
bunuri.
Prin urmare:
a) Achizitia marfurilor:
Din punct de vedere contabil, cursul valutar utilizat la inregistrarea in contabilitate a
marfurilor achizitionate este cursul de la data receptlel bunurilor.
Valoarea marfurilor in lei= 10.000 euro x 4,2968 lei/euro = 42.968 lei
Baza de impozitare a TVA= 10.000 euro x 4,2988 lei/euro = 42.988 lei
TVA= 42.988 lei x 24% = 10.317 lei

42.968 lei
371
Marfuri
401
42.968 lei
4427
10.317 lei
Furnizori
i :
10.317 lei
b)
4426
TVA deductibila
TVA colectata
Actualizarea datoriei fata de furnizor la sfaritul lunii noiembrie N:
Datorie initiala fata de furnizor= 10.000 euro x 4,2968 lei/euro= 42.968 lei
Datorie fata de furnizor la sfaritul lunii noiembrie = 10.000 euro x 4,2738 lei/euro =
42.738 lei
Diferenta favorabila de curs valutar =42.968 lei - 42.738 lei= 230 lei
230 lei
401
Furnizori
7651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
230 lei
c)
Tnregistrarea reducerii comerciale primite de la furnizor (nota de credit):
Valoarea reducerii in lei = 700 euro x 4,2968 lei/euro= 3.008 lei
Ajustarea bazei de impozitar a TVA= 700 euro x 4,2988 lei/euro= 3.009 lei
Ajustarea TVA= 3.009 lei x 24%= 722 lei
3.008 lei
401
4426
Furnizori
609
3.008 lei
4427
(722 lei)
Reduceri comerciale
primite
i:
(722 lei)
TVA deductibila
TVA colectata

Societatea Alfa, care aplica sistemul TVA la incasare, achizitioneaza
in data de 16.03.N, pe baza facturii, marfuri in suma de 1.000 lei,
TVA 24%. In data de 26.03.N, societatea Alfa ii plate$te furnizorului
372 lei. La 28.03.N prime$te de la furnizor o factura de reducere de
86,80 lei (care consta intr-o reducere comerciala). La aceasta data,
marfurile au fast deja vandute $i nu se mai afla in stoc.

b) Plata furnizorului;
c) Factura de reducere primita.
Rezolvare:
Pentru ajustarea TVA in cazul achizitiilor realizate de I de la persoanele care aplica sis
temul TVA la incasare, se aplica corespunzator prevederile art. 1342 alin. (10) din Codul
fiscal, respectiv se opereaza reducerea taxei neexigibile aferente contravalorii pentru
care nu a intervenit exigibilitatea taxei, iar in situatia in care cuantumul taxei aferente
anularii depa$e$te taxa neexigibila, pentru diferenta exigibilitatea taxei intervine la
data anularii operatiunii.
a)
1.240 lei
1.000 lei
240 lei
%.
371
Marfuri
4428
TVA neexigibila
401
Furnizori
1.240 lei
CONTABILITATE
b)
Plata furnizorului:
372 lei
401
Furnizori
5121
372 lei
4428
TVA neexigibila
72 lei
Conturi la banci
in lei
i TVA deductibila aferenta (372 lei x 24 I 124 = 72 lei):

72 lei
c)
4426
TVA deductibila
Factura de reducere primita:
TVA aferenta = 86,8 lei x 24 I 124 = 16,8 lei

(86.8 lei)
(70,0 lei)
(16,8 lei)
%
609
Reduceri comerciale
primite
4428
TVA neexigibila
401
Furnizori
(86,8 lei)
Exemplul ilustrativ 1 '37 ----------.

Societatea Alfa, care aplica sistemul TVA la incasare, emite catre
clientul sau Beta o factura pentru o livrare de marfuri la data
de 12.01.N, in valoare de 1.200 lei, TVA 24%. La data de 22.02.N,
aceasta incaseaza suma de 1.248 lei de la Beta. In data de 27.02.N,
societatea Alfa ii acorda clientului Beta o reducere de pret de 25%
din contravaloarea bunurilor livrate.

b) Tncasarea de la clienti;
c) Emiterea facturil privind reducerea ulterioara acordata.
Rezolvare:
a)
Vanzarea marfurilor:
1.488 lei
4111
Clienti
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
4428
TVA neexigibila
1.488 lei
1.200 lei
288 lei
b)
Tncasarea de la clienti:
1.248 lei
5121
Conturi la banci
in lei
4111
1.248 lei
4427
241 lei
Cilenti
TVA aferenta incasarii= 1.248 lei x 24 I 124= 241 lei

241 lei
c)
4428
TVA neexigibila
TVA colectata
Emiterea facturii privind reducerea ulterioara acordata:
Societatea Alfa emite o factura in care inscrie cu semnul minus baza de impozitare,
respectiv 1.200 lei x 25% = 300 lei, i TVA aferenta, respectiv 288 lei x 25% = 72 lei.
Conform prevederilor art. 1342 alin. (10) din Codul fiscal, in luna februarie N societatea
Alfa va anula TVA neexigibila pentru soldul de 288 lei - 241 lei= 47 lei i va diminua
taxa colectata cu diferenta de 72 lei - 47 lei= 25 lei.
Vanzarea marfurilor i reducerea sunt tratate impreuna, deci vom ajusta venitul din
vanzari.
(372 lei)
4111
Clienti
707
(372 leil
(300 lei)
4427
(25 lei)
4428
(47 lei)
Venituri din
vanzarea 'marfurilor
TVA colectata
TVA neexigibila
Tntrucat suma reducerii, de 372 lei, depaete valoarea creantei fata de client (sold cont
= 1.488 lei - 1.248 lei= 240 lei), diferenta de 372 lei - 240 lei= 132 lei se va inregistra in
contul 419 ,,Clienti - creditori":
132 lei
4111
Clienti
419
Clienti - creditori
132 lei

Tn data de 10.04.N, entitatea Alfa achizitioneaza marfuri de la Beta
in baza facturii: pret de cumparare 2.000 lei, TVA 24%. Termenul de
CONTABILITATE
decontare conform contractului este de 2luni. in data de 20.04.N

Alfa primete de la Beta o factura reprezentand un scont de 10%.
a) lnregistrarea facturii primite;

b) lnregistrarea reducerii financiare primite.
Rezolvare:
OMFP nr . 1.802/2014precizeaza:
,,Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea
datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate." {pet. 77-(1))
,,Reducerile financiare primite de la furnizor reprezint<i venituri ale perioadei indiferent de
perioada la care se refera (contul 767 Venituri din sconturi obfinute). La furnizor, aceste
reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se re
fera (contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate)." {pet. 77-(2))
Prin urmare:
a)
inregistrarea facturii primite:
2,4SQ lei
2.000lei
480lei
b)
%
371
Marfuri
401
Furnizori
2.480lei
4426
TVA deductibila
Tnregistrarea reducerii financiare primite:
Scant = 2.000lei x 10% = 200lei

TVA aferenta scontului = 200 lei x 24% = 48lei
Total datorie de redus = 248lei
2481ei
401
Furnizori
%
767
Venituri din
sconturi obinute
4426
TVA deductibila
248lei
2001ei
48 lei
Tn data de 10.04.N, entitatea Alfa ii vinde marfuri entitatii Beta
in baza facturii: pret de vanzare 2.000lei, TVA 24%. Termenul de
decontare conform contractului este de 2luni .Tn data de 20.04.N,
Alfa ii emite entitatii Beta o factura reprezentand un scont de 10%.

a) Tnregistrarea facturii emise;
b) lnregistrarea reducerii financiare acordate.
Rezolvare:
a)
Tnregistrarea facturii emise:
2.480lei
4111
Clienti
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
2.480lei
2.000lei
4427
480lei
4111
248lei
TVA colectata
b) inregistrarea reducerii financiare acordate:
Scont = 2.000lei x 10% = 200lei
TVA aferenta scontului = 200lei x 24% = 48lei

Total creanta de redus = 248lei
248lei
2001ei
48lei
%
667
Cheltuieli privind
sconturile acordate
Clienti
4427
TVA colectata
in data de 10.04.N, Alfa achizitioneaza marfuri de la Beta in baza

facturii: pret de cumparare 2.000lei, TVA 24%.in calitatea sa de
platitor, Alfa emite un efect de comert . Ulterior, efectul este platit
in mod direct, in numerar .
CONTABILITATE

b) Emiterea efectului de comert;
c) Plata efectului de comert.
Rezolvare:
0perafiunile privind vanzarile/cumpiirarile de bunuri i prestarile de servicii efectuate pe

baza efectelor comerciale se inregistreaza in contabilitate in conturile corespunziitoare de
efecte de primit sau de, platit, dupa caz." (pet. 313-(1))
11
Prin urmare:
a)
Achi zitia marfurilor:
2.480 lei
2.000 lei
480lei
b)
401
Furnizori
2.480 lei
403
Efecte de platit
2.480 lei
5311
Casa in lei
2.480 lei
4426
TVA deductibila
Emiterea efectului:
2.480 lei
c)
%
371
Marfuri
401
Furnizori
Plata efectului de comert:
2.480 lei
403
Efecte de platit

Tn data de 10.04.N, Alfa achizitioneaza marfuri de la Beta in baza
facturii: pret c:le cumparare 2.000 lei, TVA 24%. Tn calitatea sa de
platitor, Alfa, in contul datoriei pe care o are fata de Beta, emite
un efect de cornert. Decontarea se efectueaza prin intermediul
uhei banci, Alfa platind un comision de 2% pentru serviciul bancar
efectuat.
..

b) Emiterea efectului de comert;

c) Plata efectului de comert.
Rezolvare:
a)
2.480 lei
2.000 lei
480lei
b)
401
Furnizori
2.480 lei
403
Efecte de platit
2.480 lei
5121
Conturi la band
in lei
2.529,6 lei
Emiterea efectului de comert:
2.480 lei
c)
%
371
Marfuri
4426
TVA deductibila
401
Furnizori
Plata efectului de comert:
Comision = 2.480 lei x 2% = 49,6 lei
2.s29.6 lei
2.480,0 lei
49,61ei
403
Efecte de platit
627
Cheltuieli cu
serviciile bancare
i asimilate
in data de 10.04.N, Alfa ii vinde marfuri clientului Beta in baza

facturii: pret de cumparare 2.000 lei, TVA 24%. ln calitatea sa
de beneficiar, Alfa, in contul creantei pe care o are fata de Beta,
primete un efect de comert. Ulterior, efectul este incasat in mod
direct, in numerar.
CONTABILITATE

b) Primirea efectului de comert;
c) Tncasarea efectului de comert.
Rezolvare:
a)
2.480 lei
4111
Clienti
707
2.HlQ lei
2.000 lei
4427
480lei
4111
2.480 lei
413
Efecte de primit
de la clienti
2.480lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
TVA colectata
b)
Primirea efectului de comert:
2.480 lei
c)
413
Efecte de primit
de la clienti
Clienti
lncasarea efectului de comert:
2.480lei
5311
Casa in lei
Exemplul ilustrativ 14:3 ---------,

Jn data de 10.04.N, Alfa ii vinde marfuri clientului Beta in baza
facturii: pret de cumparare 2.000lei, TVA 24%.Tn calitatea sa
de beneficiar, Alfa, in contul creantei pe care o are fata de Beta,
primete un efect de comert. Ulterior, efectul este incasat prin
intermediul unei banci, care percepe un comision de 2%.
b) Primirea efectului de comert;
c) Tncasarea efectului de comert,
Rezolvare:
a)
2.480 lei
4111
Clienti
707
2.40 lei
2.000 lei
4427
4801ei
4111
2.480 lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
TVA colectata
b)
Primirea efectului de comert:
2.480 lei
c)
413
Efecte de prlmit
de la clienti
Clienti
Tncasarea efectului de comert:
Comision = 2.480 lei x 2% = 49,6 lei

2.480.0 lei
2.430,4 lei
49,6 lei
%
5121
Conturi la banci
in lei
413
Efecte de primit
de la clienti
2.480,0 lei
627
Cheltuieli cu
serviciile bancare
i asimilate

Alfa primete de la un client un efect de comert in valoare de
2.000 lei. Ulterior, Alfa depune la banca pentru scontare efectul de
comert, taxa scontului perceputa de banca fiind de 10%; numarul
de zile pana la scadenta efectului este de 20, iar comisionul de
andosare este de 100 lei.
Conform OMFP nr. i .802/2014, contabilizati:

a) Primirea efectului;
b) Tncasarea efectului scontat.
Rezolvare:
,,In conturile de terfi se inregistreaza distinct operafiunile de scontare, forfetare i alte
operafiuni, efectuate cu institufii de credit." (pet. 312-(1))
CONTABILITATE
,,Scontul comercial reprezinta operafiunea prin care, Fn schimbul unui efect de comert
(cambie, bi/et la ordin), institufia de credit pune la dispozifia posesorului creanfei valoarea
efectului, mai pufin taxa de scont i comisioanele aferente, fara a atepta scadenfa efectu
lui respectiv, iar institufia are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor." (pet. 312-(2))
,,Forfetarea reprezinta cumpararea, fara recurs asupra oricarui definator anterior, a unor
creanfe scadente la termen, ea rezultat al livrarii de bunuri sou prestarilor de servicii, contra
unei taxe forfetare." (pet. 312-(3))
Prin urmare:
a)
Primirea efectului:
2.000 lei
b)
413
Efecte de primit
de la clienli
4111
Clienli
2.000 lei
Tncasarea efectului scontat:
Scont = 2.000 lei x 10% x 20 zile I 360 zile = 11,11 lei
Valoarea incasata de la banca

1.888,89 lei
2.000,00 lei
1.888,89 lei
100,00 lei
11,11 lei
%
5121
= 2.000 lei - 11, 11 lei (scont) - 100 lei (comision) =
Conturi la banci
in lei
627
Cheltuieli cu
serviciile bancare
i asimilate
666
Cheltuieli
privil)d dobanzile
413
Efecte de primit
de la clienli
2.000,00 lei

Alfa primete de la un client un efect de comerl in valoare
de 2.000 lei. Ulterior, Alfa remite bancii spre incasare efectul
comercial. Ulterior se incaseaza efectul, comisionul platit pentru
serviciul bancar fiind de 100 lei.

b) Remiterea efectului spre incasare;
c) lncasarea efectului.
Rezolvare:
a)
Primirea efectului:
2.000 lei
b)
4111
2.000 lei
413
2.000 lei
5113
2.000 lei
Clienti
Remiterea efectului spre incasare:
2.000 lei
c)
413
Efecte de primit
de la clienti
5113
Efecte de incasat
Efecte de primit
de la clienti
Tncasarea efectului:
2.000 lei
1.900 lei
100 lei
5121
Conturi la banci
in lei
Efecte de incasat
627
Cheltuieli cu
serviciile bancare
i asimilate

Alfa primete de la un client un efect de comert in valoare de
2.000 lei. Ulterior, Alfa remite bancii spre scontare efectul de
comert, taxa de scont fiind de 200 lei. Comisionul perceput pentru
operatiunea bancara este de 100 lei.

b) Remiterea efectului pentru a fi scontat;
c) Scontarea efectulul.
Rezolvare:
,,Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreazc'i intr-un cont in afara

bilantului (contul 8037 Efecte scontate neajunse la scadenfc'i) fi se mentioneaza in notele
explicative." (pet. 313-(3))
CONTABILITATE
a)
Primirea efectului:
2.000lei
b)
413
Efecte de primit
de la clienti
4111
2.000lel
413
2.000lei
5114
2.000lei
Clienti
Remiterea efectului pentru a fi scontat:
2;000lei
5114
Efecte remise
spre scontare
Efecte de primit
de la clienti
I:
Debit 8037 Efecte scontate neajunse la'scadenta 2.000lei
c)
Scontarea efectului:
2.000lei
1.700lei
lOOlei
2001ei
5121
Conturi la banci
in lei
Efecte remise
spre scontare
627
Cheltuieli cu
serviciile bancare
i asimilate
666
Cheltuieli
privind dobanzile
i:
Credit 8037 Efecte scontate neajunse la scadenta 2.000lei

Tn cadrul unui contract de cesiune de creanta, societatea X
(cesionar) preia o creanta fata de un client, A, de la societatea Y
(cedent) in urmatoarele conditii: cost de achizitie 25.000lei,
valoare nominala 30.000lei. Societatea X va incasa suma de
28.000lei .
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati la cesionar:
a) Prel.uarea creantei;
b) lncasarea clientului A;
c) Plata catre cedent.
Rezolvare:
,,Creanfele preluate prin cesionare se evidenfiaza in contabilitate la costul de achizifie
(articol contabil 461 Debitori diveri = 462 Creditori diveri). Valoarea nominala a
creanfelor astfel preluate se evidenfiaza in afara bilanfului (contul 809 Creanfe preluate
prin cesionare)." (pet. 333-(1))
,,In cazu/ achizifiei unui portofoliu de creanfe, costul de achizifie se aloca pentru fiecare
creanfa astfel preluata." (pet. 333(2))
,,In cazul in care cesionarul recupereaza de la debitorul preluat o suma mai mare decclt
costul de achizifie al creanfei fafa de acesta, diferenfa dintre sumo incasata i costul de
achizifie se inregistreaza la venituri (contul 758 Alte venituri din exploatare I analitic
distinct) la data incasarii." (pet. 333-(3))
,,In cazul in care cesionarul cedeaza creanfa fafa de debitorul preluat, acesta recunoate in
contabilitate la data cedarii:
a) o cheltuiala (contul 654 <<Pierderi din creanfe i debitori diveri), daca costul de achi
zifie al creanfei cedate este mai mare decclt preful de cesiune al acesteia; sou
b) un venit (contuI 758 Alte venituri din exploatare I analitic distinct), daca preful de ce
siune al creanfei cedate este mai mare decdt costul de achizifie al acesteia." (pet. 333-(4))
Prin urmare:
a)
Preluarea erean\ei la eostul de aehizi\ie:
25.000 lei
461/A
Debitori diveri
462N
25.000 lei
461/A
o/o
28.000 lei
25.000 lei
7588
3.000 lei
5121
25.000 lei
Creditori diveri
i eviden\ierea valorii nominale extraeontabil:

Debit 809 Crean\e preluate prin eesionare 30.000 lei
b)
Tneasarea clientului A:
28.000 lei
5121
Conturi la banci
in lei
Debitori diveri
Alte venituri
din exploatare
e)
Plata eatre eedent:
25.000 lei
Ill
462N
Creditori diveri
Conturi la banci
in lei
CONTABILITATE
i :
Credit 809 Creante preluate prin cesionare 30.000 lei

(cedent) in urmatoarele conditii: cost de achizitie 25.000 lei,
valoare nominala 30.000 lei. Societatea X va incasa suma de
23.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizali la cesionar:

a) Preluarea creantei;
b) Tncasarea clientului A;
c) Plata catre cederit.
Rezolvare:
a)
Preluarea creantei la costul de achizitie:
25.000 lei
461/A
Debitori diveri
462/Y
25.000 lei
461/A
25.000 lei
5121
25.000 lei
Creditori diveri
i evidentierea valorii nominale extracontabil:

Debit 809 Creante preluate prin cesionare 30.000 lei
b)
Yncasarea clientului A:
25.000 lei
23.000 lei
2.000 lei
c)
%
5121
Corituri la banci
in lei
Debitori diveri
654

i debitori diveri
Plata catre cedent:
25.000 lei
462/Y
Creditori diveri
i:
Credit 809 Creante preluate prin cesionare 30.000 lei
Conturi la banci
in lei

(cedent) in urmatoarele conditii: cost de achizitie 25.000 lei,
valoare nominala 30.000 lei. Societatea X va incasa suma de
28.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati la cedent:

a) Cedarea creantei catre societatea X;
b) Suma incasata de la cesionar.
Rezolvare:
a)
Cedarea creantei catre societatea X:
30.000 lei
25.000 lei
5.000 lei
b)
o/o
461/X
4111/A
30.000 lei
o/o
461/X
28.000 lei
25.000 lei
Debitori diveri
Clienti
654

i debitori diveri
Suma incasata de la cesionar:
28.000 lei
5121
Conturi la banci
in lei
Debitori diveri
758
Alte venituri
din exploatare I
analitic catig din
cesiuni de creante
3.000lei

a) Plata avansurilor catre salariati din contul curent, de 2.000 lei;

b) Cheltuielile cu salariile inregistrate pe baza statului de salarii,
de 10.000 lei;
CONTABILITATE
c) Retinerile din salarii: avansul, contributia personalului

la asigurarile sociale de 10,5%, contributia angajatilor
pentru asigurarile sociale de sanatate de 5,5%, contributia
personalului la fondul de omaj de 0,5%, sume retinute
reprezentand chirii de 300 lei, impozit pe venituri de 16%;
d) Plata salariilor nete.
Rezolvare:
,,Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adao
surile, premiile din fondul de salarii, indemnizafiile pentru concediile de odihna, precum i
cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii, primele repre
zentdnd participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, i alte drepturi in bani ii
sau in natura datorate de entitate personalului pentru munca prestata." (pet. 334)
,,Contabilitatea decontarilor privind contribufiile sociale cuprinde obligafiile pentru con

tribufia la asigurari sociale, contribufia la asigurari sociale de sanatate i la constitulrea
fondului pentru ajutorul de omaj/1 (pet. 340-(1))
Elementele de calcul i decontare a remuneratiilor, aa cum sunt ierarhizate in statul
de salarii, se prezinta astfel:
Salariul brut de baza (realizat)
(+) Sporuri i adaosuri
(+) lndemnizatli de cbnducere i alte sporuri acordate pentru functii de conducere

(+) lndexari de salaril,1 i compensari ale creterilor de preturi
(+) Avantaje in natura
=
Venitbruttotal
(-) Contributia personalului la asigurarile sociale
(-) Contributia personalului la fondul de omaj
(-) Contributia personalului la asigurari sociale de sanatate

=
Venitnet
(-) Deducerea pers6nala

=
Venitbaz a de calcul (venitimp ozabil)
(-) lmpozitul pe salarii
(+) Deducerea personala

=
Salariu net
(-) Avansuri acordate personalului

(-) Retineri in favoarea tl;!rtilor
(-) Retineri in favoarea unitatii

=
Salariul netde plata (restde plata)
Prin urmare:
a)
Plata avansurilor catre salariati din contul curent:
2.000 lei
b)
5121
2.000 lei
Conturi la banci
in lei
Cheltuielile cu salariile inregistrate pe baza statului de salarii:
10.000 lei
c)
425
Avansuri acordate
personalului
641
personalului
421
Personal - salarii
datorate
10.000 lei
Retinerile din salarii:
Contributia personalului la asigurarile sociale = 10.000 lei x 10,5% = 1.050 lei
Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate = 10.000 lei x 5,5% = 550 lei
Contributia personalului la fondul de omaj = 10.000 lei x 0,5% = 50 lei
lmpozitul pe venituri = (10.000 lei - 1.050 lei - 550 lei - 50 lei) x 16% = 1.336 lei
5.286 lei
421
Personal - salarii
datorate
425
5.286 lei
2.000 lei
427
3001ei
4312
1.050 lei
4314
550 lei
4372
50 lei
444
1.336 lei
Avansuri acordate
personalului
Retineri din salarii
datorate tertilor
Contributia personalului
la asigurarile sociale
Contributia angajatilor
pentru asigurarile sociale
de sanatate
la fondul de omaj
d)
Plata salariilor nete (10.000 lei - 5.286 lei (total retineri) = 4.714 lei):
4.714 lei
421
Personal - salarii
datorate
5121
Conturi la banci
in lei
4.714 lei
CONTABILITATE

Alfa achizitioneaza echipament de proteqie in baza facturii: pret
de cumparare 3.000lei, TVA 24%. Echipamentul de protectie este
distribuit salariatilor i este suportat in proportie de 50% de Alfa i
de 50% de salariati.
Conform OMFP.nr. 1.802/2014, contabilizati:
a) Achizitia echipamentului;
b) Distribuirea catre salariati a echipamentului;
c) lnregistrarea TVA;
d) Retinerea contravaloril echipamentului suportate de salariati,
Rezolvare:
a)
Achizitia echipamentului:
3.720lei
3.000lei
720lei.
b)
o/o
303
Materiale de natura
4426
TVA deductibila
401
Furnizori
3.720lei
303
Materiale de natura
3.000lei
Distribuirea catre salariati a echipamentului:
3.ooolei
1.500lei
1.500lei
o/o
603
Cheltuieli privind
materialele de natura
4282
Alte 'creante
in legatura
cu personalul
c) fnregistrarea TVA colectate (ea o creanta asupra salariatilor), calcuiata prin aplica
rea cotei standard de 24% asupra contravalorii echipamentului distribuit acestora
(1.500lei x24% = 360lei):
360lei
4282
Alt creante
in legatura
cu personalul
4427
TVA colectata
3601ei
d) Retinerea contravalorii echipamentului suportate de salariati (1.500 lei+ 360 lei=

1.860 lei):
1.860 lei
421
Personal - salarii
datorate
4282
Alte creante
in legatura
cu personalul
1.860 lei

a) Ajutoarele materiale cuvenite salariatilor, in suma de 4.000 lei,

suportate din asigurarile sociale;
b) Tnregistrarea drepturilor de personal neridicate, in suma de
3.000 lei;
c) Plata drepturilor de personal neridicate, in valoare de 1.800 lei;
d) Tnregistrarea drepturilor de personal neridicate prescrise, in

suma de 1.200 lei.
Rezolvare:
,,fn contabifitate se inregistreaza distinct alte drepturi $i avantaje care, potrivit legislafiei in
vigoare; nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, afimerite antidot etc.), precum $i
alte drepturi acordate potrivit legii." (pet. 336-(1))
,,Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont distinct,
pe persoane." (pet. 336-(2))
a)
Ajutoarele materiale cuvenite salariatilor, suportate din asigurarile sociale:
4.000lei
431
423
4.000 lei
426
Drepturi de personal
neridicate
3.000 lei
Personal - ajutoare
materiale datorate
Asigurari sociale
b) Tnregistrarea drepturilor de personal neridicate:

3.000 lei
421
Personal - salarii
datorate
CONTABILITATE
c)
Plata drepturilor de personal neridicate:
1.800 lei
426
neridicate
5121
Conturi la banci
in lei
1.800 lei
d) Tnregistrarea drepturilor de personal neridicate prescrise:

1.200 lei
426
neridicate
7588
Alte venituri
dih exploatare
1.200 lei

Alfa are un angajat cu un venit brut de 3.000 lei i 2 persoane in
intretinere. Alfa are obligatia sa constituie i sa vireze la bugetul
. statului urmatoarele sume: contributia la asigurarile sociale de
15,8%; contributia la asigurarile sociale de sanatate de 5,2%;
contributia la fondul de omaj de 0,5%; contributia pentru
concedii i indemnizatii de asigurari sociale de sanatate de 0,85%;
contributia pentru accidente de munca I boli profesionale de
0,214%: contributia pentru fondul de garanti]re pentru plata
creantelor salariale de 0,25%.
a) Venitul brut;
b) Contrlbuliile angajatorului;
c) Plata contribu1iilor catre stat.
Rezolvare:
a)
Venitul brut:
3.000 lei
641
Cheltuieli tu salariile
personalului
421
Personal - salarii
datorate
b) Contributiile angajatorului:
contributia la asigurarile sociale (3.000 lei x 15,8% = 474 lei):
3.000 lei
4741ei
6451
Cheltuieli privind
contributia unitatii
4311
Contributia unitatii
la asigurarlle sociale
4741el
contributia la asigurarile sociale de sanatate (3.000 lei x 5,2% = 156 lei):

156 lei
6453
Cheltuieli privind
contributia angajatorului
pentru asigurarile
sociale de sanatate
4313
Contributia angajatorului
pentru asigurarile
sociale de sanatate
156 lei
contributia unitatii pentru ajutorul de omaj (3.000 lei x 0,5% = 15 lei):

15 lei
6452
Cheltuieli privind
pentru ajutorul de omaj
4371
la fondul de omaj
15 lei
contributia pentru concedii i indemnlzatii de asigurari sociale de sanatate (3.000 lei

x 0,85% = 25,5 lei):
25,5 lei
6453
Cheltuieli privind
contributia angajatorului
pentru asigurarile
sociale de sanatate
4313.CCI
pentru asigurarile
sociale de sanatate
25,5 lei
contributia pentru accidente de munca i boli profesionale (3.000 lei x 0,214%

6,42 lei):
6,42 lei
6451
Cheltuieli privind
4311.Fond accidente
6,42 lei
contributia pentru fondul de garantare pentru plata creantelor salariale (3.000 lei
x 0,25% = 7,5 lei):
7,5 lei
c)
635
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe i
Plata contributulor catre stat:
447.Fond garantare
Fonduri speciale taxe i varsaminte
asimilate
7,5 lei
CONTABILITATE
684.42 lei
474,00 lei
156,00 lei
15,00 lei
25,50 lei
6,42 lei
7,50 lei
%
4311
Contributi unitatii
4313
pentru asigurarile
sociale de sanatate
4371
la fondul de omaj
4313.CCI
pentru asigurarile
sociale de sanatate
4311.Fond accldente
447.Fond garantare
Fonduri speciale taxe i varsaminte
asimilate
5121
Conturi la banci
in lei
684,42 lei

Societatea Alfa prezinta urmatoarea situatie la data de 30.06.N:
impozitul pe profit calculat, declarat pentru trimestrul I, 20.500 lei;
impozitul pe profit platit 15.000 lei; impozitul pe profit calculat la
sfaritul lunii iunie 35.800 lei.
a) Constituirea obligatiei de platii la data de 30.06.N;
b) Virarea obligatlei de plata.
Rezolvare:
,,lmpozitul pe profit/venit de p/atii trebuie recunoscut ea datorie in limita sumei nepliitite."

(pet. 342-(1))
,,Dacii suma pliititii depiiete suma datoratii, surplusu/ trebuie recunoscut drept creanfii."
(pet. 342-(2))
,,lmpozitu/ pe profit, precum i celelalte impozite pentru care legislatia fiscala prevede efec
tuarea de plafi anticipate se reflecta distinct in contabilitate, pe seama cheltuielilor i a con
turilor de datorii, cu evidenfierea separata a achitarii contravalorii acestora." (pet. 342-(3))
Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit se efectu
eaza cu ajutorul contului 441 ,,lmpozitul pe profit/venit'; care este un cont de datorii: se
crediteaza cu sumele datorate de unitate bugetului statului reprezentand impozitul pe
profit aferent perioadei i se debiteaza cu sumele virate de unitate la bugetul statului.
Evidenta cheltuielilor cu impozitul pe profit se realizeaza cu ajutorul contului 691 ,,Chel
tuieli cu impozitul pe profit'; care este un cont de cheltuieli: se debiteaza cu suma im

pozitului pe profit aferenta perioadei, rezultata din calcul, i se crediteaza la sfaritul
perioadei, odata cu transferul soldului acestui cont asupra contului de profit i pierdere.
Profitul se calculeaza I se evidentiaza trimestrial, cumulat de la inceputul anului. Plata
impozitului pe profit se efectueaza, de asemenea, trimestrial.

Prin urmare:
a)
Constituirea obligatiei de plata la 30.06.N (35.800 lei - 20.500 lei = 15.300 lei):
15.300 lei
b)
691
Cheltuieli cu
impozitul pe profit
4411
lmpozitul pe profit
15.300 lei
Virarea obligatiei de plata (15.300 lei - 15.000 lei = 300 lei):
300 lei
4411
lmpozitul pe profit
5121
Conturi la banci
300 lei
in lei

Alfa are un angajat cu un venit brut de 1.050 lei i 2 persoane in
intretinere. Retinerile din salarii sunt: contributia personalului la
asigurarile sociale 10,5%; contributla angajatilor pentru asigurarile

sociale de sanatate 5,5%; contributia personalului la fondul de
omaj 0,5%; impozit pe venituri 16%. Deducerea personala este

de 450 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati impozitul pe salariu
datorat i plata acestuia.
CONTABILITATE
Rezolvare:
Contrlbutia personalului la asigurarile sociale = 1.050 lei x 10,5% = 110 lei
Contributla angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate = 1.050 lei x 5,5% = 58lei
Total retineri = 110 lei + 58lei + 5 lei = 173 lei
Venit impozabil = 1.050 lei - 450 lei - 173 lei = 427 lei
lmpozit pe salariu = 427 lei x 16% = 68lei
681ei
421
Personal - salarii
datorate
444
68lei
512
68lei
i plata impozitului pe salariu:

68lei
444
Conturi curente
la banci

Alfa este o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA. in
cursul perioadei, Alfa efectueaza urmatoarele operatii:
a) Achizitioneaza o instalatie tehnologica de la un furnizor

german, persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA,
valoarea de intrare a acesteia fiind de 2.000 euro (9.000 lei),
TVA 24%. Presupunem ea sunt indeplinite conditiile specifice
unei achizitii intracomunitare;
b) Vinde unui client francez marfuri in suma de 5.000 euro
(22.500 lei). Clientul este persoana impozabila inregistrata in
scopuri de TVA, iar bunurile sunt transportate din Bucureti in
Paris;
c) Vinde unui client iordanian marfuri in suma de 4.000 euro
(18.000 lei);
d) Cumpara din import marfuri in valoare de 5.000 dolari
(20.000 lei), care vor fi vandute in Romania. Cu ocazia intocmirii
declaratiei vamale de import se calculeaza i se platete in
vama taxa vamala de 10% i TVA de 24%.
e) Achizitioneaza.o cantitate de cereale (grau) de la un furnizor
platitor de TVA in regim de taxare inversa. Valoarea tranzaqiei
a fost de 20.000 lei. Ulterior vinde o cantitate de cereale (grau)
unui cumparator platitor de TVA. Pretul de tranzaqionare este
de 25.000 lei.
f) Tncaseaza in numerar contravaloarea marfurilor vandute prin

magazinul propriu de catre o societate comerciala, persoana
impozabila inregistrata in scopuri de TVA, la nivelul sumei de
16.120 lei, TVA inclusa. Cota de adaos comercial aplicata a fost
de30%;
g) Cu ocazia efectuarii inventarierii la data de31.12.N s-a

constatat lipsa unui utilaj. Valoarea de inregistrare a acestuia in
contabilitate este de3.000 lei, iar valoarea amortizarii
inregistrate pana la constatarea minusului a fost de 1.000 lei.
Se gasete vinovat salariatul care ii avea in raspundere
gestionara i i se imputa lipsa la inventar, la valoarea
neamortizata.
Conform OMFP nr. 1.802/2014 i Codului fiscal, contabilizati
tranzac;:tiile de mai sus.
Rezolvare:
a)
in cazul unei achizitii intracomunitare vom aplica taxarea inversa:
9.000 lei
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
404
Furnizori
de imobllizari
9.000 lei
4427
2.160 lei
i taxarea inversa (9.000 lei x 24% = 2.160 lei):

2.160 lei
b)
TVA colectata
Operatiunea este o livrare intracomuntara scutita cu drept de deducere:
22.500 lei
c)
4426
TVA deductibila
4111
Clienti
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
22.500 lei
Operatiunea este un export de bunuri, fiind scutita de TVA cu drept de deducere:
18.000 lef
Ill
4111
Clienti
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
18.000 lei
CONTABILITATE
d) Tn cazul unei operatuni de import urmate de o livrare locala nu exista scutire de la

plataTVA:
Pret de cumparare = 20.000 lei
Taxa vamala = 20.000 lei x 10% = 2.000 lei

Valoare de achizitie in vama = 22.000 lei
TVA datorata in vama = 22.000 lei x 24% = 5.280 lei

inregistrarea platiiTVA in vama:
5.280 lei
4426
TVA deductibila
5121
Conturi la band
in lei
5.280 lei
e) in cazul livrarilor de bunuri supuse masurilor de simplificare I prestarilor de servicii

in regim de taxare inversa, inclusiv pentru avansurile incasate, furnizorli emit facturi
fara taxa i inscriu in aceste facturi o mentiune referitoare la faptuf ea au aplicat taxa
rea inversa.
Tnregistrarea taxei de catre cumparator atat ea taxa colectata, cat i ea taxa deductibila
in decontul de taxa este denumita autolichidarea taxei pe valoarea adaugata. Co
lectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata
taxei catre furnizor/prestator.
Conditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare este ea atat furnizorul,
cat i beneficiarul sa fie iritegistrati in scopuri deTVA conform art. 153 din Codul fiscal.
Prin urmare:
achizitia cantitatii de grau:
20.000 lei
371
Marfuri
401
20.000 lei
4427
4.800 lei
7017
25.000 lei
Furnizori
taxarea inversa (20.000 lei x 24% = 4.800 lei):

4.800 lei
4426
4111
TVA deductibila
TVA colectata
vanzarea:
25.000 lei
f)
Clienti
Venituri din vanzarea

produselor agricole
TVA se calculeaza prin metoda sutei marite, respectiv:
16.120 lei x 24 I 124 = 3.120 lei
Ill
vanzarea marfii, pe baza bonului fiscal:

16.120 lei
5311
Casa in lei
707
16.120 lei
13.000 lei
4427
3.120 lei
371
16.120 lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
TVA colectata
scaderea din gestiune a marfii vandute:
Adaos comercial aferent = 13.000 lei x 30 I 130 = 3.000 lei

16.120 lei
10.000 lei
3.000 lei
3.120 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
Marfuri
378
Diferente de pret
la marfuri
4428
TVA neexigibila
g) Conform prevederilor art. 148 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, persoana impozabila
ii pierdE! dreptul de deducere a taxei pentru bunurile lipsa din gestiune. fn acest caz,
potrivit Normelor metodologice de aplicare a acestui articol, persoana impozabila tre
buie sa ajusteze, la data modificarii intervenite, taxa deductibila aferenta bunurilor de
natura stocurilor, activelor corporale fixe in curs de executie, activelor corporale fixe,
altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital, in situatia in care persoana
impozabila pierde dreptul de deducere a taxei. Ajustarea reprezinta in aceasta situatie
anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata deduse initial i se evi
dentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul
care a generat ajustarea.
fn cazul bunurilor lipsa din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt con
siderate contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a TVA, indiferent daca pen
tru acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei.
scaderea din gestiune a bunului constatat in minus la inventar:
3.000 lei
1.000 lei
2.000 lei
II
2813
Amortizarea
instalatiilor i
6583
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
3.000 lei
CONTABILITATE
inregistrarea imputarii:
2.000lei
4282
Alte creante
in legatura
cu personalul
7588
2.000lei
4426
480lei
Alte venituri
din exploatare
inregistrarea ajustariiTVA (2.000lei x 24% = 480lei):

480lei
635
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe i
TVA deductibila
Exemplul ilustrativ 157-----------,

La data intocmirii lunare a decontului deTVA, Alfa prezinta
urmatoarea situatie: rulaj debitor 4426,,TVA deductibila" 6.000lei;
rulaj creditor 4427 ,,TVA colectata" 4.200lei; sold initial 4424,,TVA
de recuperat" 2.200lei. Tn luna urmatoare, in urma regularizarii, a
rezultatTVA de plata in suma de 5.800lei.
a) Regularizarea TVA la sfaritul lunii;
b) Compensarea pentru luna urmatoare a TVA de recuperat cu
TVA de plata.
Rezolvare:
La sfaritul perioadei fiscale (luna sau trimestru) se inchid conturile deTVA deductibila
i TVA colectata, putand rezulta un excedent al taxei pe valoarea adaugata colectata,
numit TVA de plata, pe care contribuabilul trebuie sa ii plateasca la bugetul de stat in
termenul prevazut de lege, sau un excedent in perioada de raportare, denumit suma
negativa a taxei. Aceasta diferenJa de taxa, in plus sau in minus, dintreTVA colectata i
TVA deductibila se inregistreaza in conturi distincte {,,TVA de plata" sau ,,TVA de recu
perat") i se regularizeaza in condiJiile legii.
a)
RegularizareaTVA la sfaritul lunii:
6,0QQlei
4.200lei
1.800lei
4427
TVA colectata
4426
TVA deductibila
6.000lei
4424
TVA de recuperat
Ill

Rezulta o taxa de recuperat in urma regularizarii de 2.200 lei + 1.800 lei = 4.000 lei.
b)
Compensarea in luna urmatoare a TVA de recuperat cu TVA de plata:
4.000 lei
4423
TVA de plata
4424
TVA de recuperat
4.000 lei

La data intocmirii lunare a decontului de TVA, Alfa prezinta
urmatoarea situatie: rulaj debitor 4426 ,,TVA deductibila" 15.000 lei;
rulaj creditor 4427 ,,TVA colectata" 20.000 lei; sold initial 4424 ,,TVA
de recuperat" 2.000 lei.
a) Regularizarea TVA la sfaritul lunii;
b) Compensarea TVA de plata cu TVA de recuperat existenta in

sold;
c) Plata diferentei.
Rezolvare:
a)
Regularizarea TVA la sfaritul lunii:
20.000 lei
4427
TVA colectata
%
4426
20.000 lei
15.000 lei
4423
5.000 lei
TVA deductibila
TVA de plata
b)
Compensarea TVA de plata cu TVA de recuperat existenta in sold:
2.000 lei
c)
4423
TVA de plata
4424
2.000 lei
5121
3.000 lei
TVA de recuperat
Plata diferentei (5.000 lei - 2.000 lei = 3.000 lei):
3.000 lei
..
4423
TVA de plata
Conturi la banci
in lei
CONTABILITATE

O ferma a recoltat 10.000 kg de roii, pe care le-a depozitat in
ladite. Jn momentul scoaterii roiilor din depozit in vederea
vantarii se constata ea ele cantaresc 9.970 kg ea urmare a
degradarii lor naturale. Pretul de inregistrare este de 10 lei/kg.
Limita maxima a perisabilitatilor admisa de lege la depozitarea
legumelor proaspete este de 0,7%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014 Ji Codului fiscal,_ contabilizati
minusul constatat Ji precizati tratamentul TVA aferente.
Rezolvare:
Tn ceea ce privete tratamentul fiscal al perisabilitatilor, art. 21 alin. (3) lit. d) din Co
dul fiscal precizeaza: ,,Urmatoarele cheltuieli au deductlbilitate llmltati: (...) perlsa
billtitlle, in llmitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale,
impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice''.
Pet. 35 din Normele metodologice de aplicare a art. 21 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal
precizeaza: ,, Nu sunt considerate perlsabilitati pierderlle tehnologice care sunt cu
prinse in norma de consum proprie necesari pentru fabricarea unui produs sau
obtinerea unui serviciu''.
Pet. 53 alin. (1O) lit. f ) din Normele metodologice de aplicare a art. 148 din Codul fiscal
precizeaza: ,, (...) persoana impozablli nu are obllgatla ajustirll taxei deductlblle
in cazul bunurilor distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt
demonstrate sau confirmate in mod corespunzator, in situatii cum ar fi, de exemplu,
urmatoarele, dar fara a se limita la acestea: (...) perisabllitatile, in llmitele stablllte
prin lege''.
Lipsa constatata = 10.000 kg - 9.970 kg = 30 kg. Pentru aceasta lipsa se intocmete

un referat in vederea trecerii la perisabilitati.
Limita maxima a perisabilitatilor admisa de lege la depozitarea legumelor proas
pete este de 0,7%. Prin urmare, limita maxima a perisabilitatilor admisa de lege la
depozitarea roiilor = 10.000 kg x 0,7% = 70 kg.
Minusul de 30 kg inregistrat la cantar este inferior limitei maxime a perisabilitatilor,
de 70 kg. Prin urmare:
managerul fermei va putea aproba perisabilitati pentru 30 kg;
nu se ajusteaza taxa pentru perlsabilititlle admise de lege.
Pentru 30 kg x 10 lei/kg = 300 lei se face inregistrarea:
607
3001ei
Cheltuieli
privind marfurile
371
Marfuri
3001ei

Se reia problema precedenta, cu mentiunea ea in momentul
scoaterii roiilor din depozit in vederea vanzarii se constata ea ele
cantaresc 9.920 kg, ea urmare a degradarii lor naturale.
Conform OMFP nr. 1.802/2014 i Codului fiscal, contabilizali
minusul constatat i preciza1i tratamentul TVA aferente.
Rezolvare:
Lipsa constatata = 10.000 kg - 9.920 kg = 80 kg. Pentru aceasta lipsa se intocmete

un referat in vederea trecerii la perisabilitati.
Limita maxima a perisabilitatilor admisa de lege la depozitarea legumelor proas
pete este de 0,7%. Prin urmare, limita maxima a perisabilitatilor admisa de lege la
depozitarea roiilor = 10.000 kg x 0,7% = 70 kg.
Minusul de 80 kg inregistrat la cantar este superior limitei maxime a perisabilita

tilor, de 70 kg. Prin urmare:
pentru minusul aferent celor 70 kg nu se ajusteaza TVA;
pentru minusul aferent celor 10 kg se procedeaza la ajustarea TVA.

700 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
371
Marfuri
700 lei
371
Marfuri
100 lei

100 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
i se ajusteaza TVA deductibila:
TVA aferenta eelor 10 kg = 10 kg x 10 lei/kg x 24% = 24 lei
CONTABILITATE
241ei
635
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe i
4426
TVA deductibila
241ei

Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati operatiile de mai jos:
a) Se vinde un program informatic la pre1ul de vanzare de
110.000 lei, TVA 24%; costul programului informatic 100.000 lei;
amortizarea cumulata pana la data vanzarii 30.000 lei;
b) Se achizilioneaza obligaliuni ea investilii financiare pe termen
scurt la costul de achizilie de 1.300 lei;
c) Se vand obligaliunile de mai sus la prelul de vanzare de 1.400 lei;

d) Tn data de 01.05.N se exporta un utilaj: pre1 de vanzare
20.000 euro; curs de schimb la data vanzarii 4,3 lei/euro. La
sfaritul lunii mai, cursul de schimb este de 4,4 lei/euro, la
sfaritul lunii iunie, de 4,2 lei/euro, iar la data incasarii, de
4,5 lei/euro;
e) Se decide scoaterea din eviden1a a unui debitor insolvabil,
pentru valoarea de 65.000 lei, TVA 24%;
f ) Ulterior, debitorul devine solvabil i este reactivat;
g) Se inregistreaza o amenda datorata autorita1ilor romane in

suma de 1.500 lei.
Rezolvare:
,,Creanfele/datoriile entitiitii fafii de alfi terfi, a/fii decat personalu/ propriu, clienfii ; fur
nizorii, se inregistreazii in conturile de debitori/creditori diveri." (pet. 350)
a)
Vanzarea programului informatic, neamortizat integral:
preJul de vanzare:
136.400 lei
461
Debitori diveri
7583
Venituri din
vanzarea activelor
i alte operatiuni
de capital
4427
TVA colectata
136.400 lei
110.000 lei
26.400 lei
II
scoaterea din evidenta a programului informatic, neamortizat integral:

100.000 lei
30.000 lei
70.000 lei
b)
Amortizarea
altor imobilizari
necorporale
208
100.000 lei
462
1.300 lei
1.400 lei
1.300 lei
Alte imobilizari
necorporale
6583
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
Achizitia obligatiunilor:
1.300 lei
c)
2808
506
Obligatiuni
Creditori diveri
Vanzarea obligatiunilor:
1.400 lei
461
Debitori diveri
506
Obligatiuni
7642

d)
100 lei
Vanzarea utilajului (20.000 euro x 4,3 lei/euro = 86.000 lei):
86.000 lei
461
7583
Debitori diveri
Venituri din
vanzarea activelor
i alte operatiuni
de capital
86.000 lei
la sfaritul lunii mai:
Creanta fata de debitori = 20.000 lei x 4,4 lei/euro = 88.000 lei

Majorarea creantei i recunoaterea diferentei de curs valutar = 88.000 lei - 86.000 lei
= 2.000 lei
2.000 lei
461
Debitori diveri
7651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
2.000 lei.
CONTABILITATE
la sfaritul lunii iunie:

Creanta fata de debitori = 20.000 lei x 4,2 lei/euro = 84.000 lei
Diminuarea creantei i recunoaterea diferentei de curs valutar = 88.000 - 84.000 =
4.000 lei
4.000 lei
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
461
4.000 lei
461
90.000 lei
84.000 lei
7651
6.000 lei
Debitori diveri
incasarea (20.000 lei x 4,5 lei/euro= 90.000 lei):

90.000 lei
5124
Conturi la banci
in valuta
Debitori diveri
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
e)
Scoaterea din evidenta a debitorului:
Taxa pe valoarea adaugata poate fi ajustata in cazul in care contravaloarea bunurilor li

vrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului.
Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoreti definitive
de inchidere a proceduriiinsolventei.
TVA= 65.000 lei x 24 I 124= 12.580 lei
65.000 lei
52.420 lei
12.580 lei
%
654

i debitori diveri
461
Debitori diveri
65.000 lei
4426
TVA deductibila
i urmarirea lui printr-un cont in afara bilantului:

Debit 8034 Debitori scoi din activ, urmariti in continuare 65.000 lei
f)
Reactivarea debitorului cand devine solvabil:
in cazul in care TVA a fost ajustata la scoaterea din evidenta, se va colecta cu ocazia
reactivarii.
Ill

65.000 lei
461
Debitori diveri
754
65.000 lei
52.420 lei
4427
12.580 lei
o/o
Venituri
din creante reactivate
i debitori diveri
TVA colectata
i regularizarea contului in afara bilantului:

Credit 8034 Debitori scoi din activ, urmariti in continuare 65.000 lei
g) 1nregistrarea amenzii datorate:
1.soo lei
6581
Despagubiri, amenzi
i penalitati
462
Creditori diveri
1.500 lei
Exemplul ilu5trativ 162 ----------,

Jn data de 31.12.N, Alfa achizitioneaza un utilaj la costul de
SO.OOO lei, TVA 24%. Utilajul este subventionat pentru suma de
7.000 lei. Acesta este amortizat prin metoda liniara in 5 ani. La
sfaritul celui de-al treilea an, societatea va rambursa 70% din
valoarea subventiei primite.
a) Achizitia utilajului;
b) Recunoaterea dreptului de a primi subventia;
c) lncasarea subventiei;
d) Amortizarea anuala;
e) Trecerea anuala a subventiei la venituri;
f) Rambursarea subventiei.
Rezolvare:
,,Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital i rezerve deoarece aces

tea reprezintii sume acordate sub rezerva indeplinirii anumitor conditii de ciitre societate."
(pet. 402-(1))
,,Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se inregis

treaza in contabilitate ea subventii pentru investifii i se recunosc in bi/ant ea venit amdnat
(contul 475 Subventii pentru investifii). Venitul amdnat se inregistreazii ea venit curent
in contul de profit i pierdere pe masura inregistrarii cheltuieli/or cu amortizarea sou la ca
sarea ori cedarea active/or." (pet. 402-(2))
CONTABILITATE
,,Restituirea unei subvenfii referitoare la un activ se inregistreazii prin reducerea soldu/ui

venitului amanat cu suma rambursabilii." (pet. 404-(1))
,,In miisura in care suma rambursatii depiiete venitul amanat sau dacii nu existii un
asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integralii restituitii, se recunoate imediat ea
o cheltuialii." (pet. 404-(3))
Prin urmare:
a)
Aehizi\ia utilajului:
62.000 lei
SO.OOO lei
12.000 lei
b)
62.000 lei
Eehipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
instala\ii de lueru)
4751
7.000 lei
4451
7.000 lei
2813
10.000 lei
4426
TVA deductibila
4451
Subventii
guvernamentale
Subven\ii
guvernamentale
pentru investitii
512
Conturi curente
la banci
Subven\ii
guvernamentale
Amortizarea anuala (SO.OOO lei / 5 ani = 10.000 lei/an):
10.000 lei
e)
404
Furnizori
de imobilizari
ineasarea subven\iei:
7.000 lei
d)
Recunoaterea dreptului de a primi subventia:
7.000 lei
e)
2131
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Amortizarea
instalaiilor i
Trecerea anuala a subveniei la venituri (7.000 lei / 5 ani = 1.400 lei/an):
1.400 lei
4751
Subventii
guvernamentale
pentru investitii
7584
Venituri din subventii

pentru investi\ii
1.400 lei

f)
Rambursarea subventiei:
La data rambursarii, soldul subventiei = 7.000 lei (subventie primita)- 3 ani x 1.400 lei/an
(subventie reluata) = 2.800 lei
Subventie de rambursat = 7.000 lei x 70% = 4.900 lei
4.900 lei
2.800 lei
2.100 lei
4751
Subventii
guvernamentale
pentru investitii
6588
Alte cheltuieli
de exploatare
512
Conturi curente
la banci
4.900 lei
Exemplul ilustrativ 16B

Alfa primete prin donatie un utilaj cu o valoare de piata de
60.000 lei. Durata de viata utila a fost fixata la 5 ani, iar metoda de
amortizare este _cea liniara.

a) Primirea prin donatie a utilajului;
b) Amortizarea anuala;
c) Trecerea anuala a subventiei la venituri.
Rezolvare:
,,Tn conturile de subvenfii pentru investifii se contabilizeaza ; donafiile pentru investifii, pre
cum i plusurile la inventor de natura imobilizarilor corporale i necorporale." (pet. 394-(3))
Prin urmare:
a)
Primirea prin donatie a utilajului:
60.000 lei
b)
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
4753
Donatii
pentru investitii
Amortizarea anuala (60.000 lei I 5 ani = 12.000 lei/an): .
Ill
60.000 lei
CONTABILITATE
12.000 lei
c)
6811
Cheltuleli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
12.000 lei
Amortizarea
instalatiilor i
Trecerea anuala a subventiei la venituri (60.000 lei I 5 ani = 12.000 lei/an):
12.000 lei
4753
Donatii
pentru investitii
7584

pentru investitii
12.000 lei
- 9<?
La sfaritul anului N, cu ocazia inventarierii, s-a constatat ea

.un utilaj cu o valoare stabilita la 12.000 lei nu era inregistrat in
contabilitate. Durata de viata utila a fost fixata la 5 ani, iar metoda
de amortizare este cea liniara.

a) lnregistrarea utilajului constatat plus la inventariere;
b) Amortizarea anuala;
c) Trecerea anuala a subventiei la venituri.
Rezolvare:
a)
inregistrarea utilajului constatat plus la inventariere:
12.000 lei
b)
4754
12.000 lei
2813
Amortizarea
instalatiilor i
2.400 lei
Plusuri de inventar
de natura
imobilizarilor
Amortizarea anuala (12.000,lei I 5 ani = 2.400 lei/an):
2.400 lei
c)
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Trecerea anuala a subventiei la venituri (12.000 lei I 5 ani = 2.400 lei/an):
Ill
2.400 lei
4754
Plusuri de inventar
de natura
imobilizarilor
7584

pentru investitii
2.400 lei
'*
Qk"l.\l'
-----:::7
____
La inceputul anului N, Alfa ii vinde clientului Beta marfuri

in valoare de 10.000 lei, TVA 24%. La sfaritul anului N, Beta
are dificultati financiare, iar Alfa estimeaza probabilitatea de
neincasare a creantei la 80%. La sfaritul anului N+1, creanta
nu este incasata, iar probabilitatea de neincasare a creantei
este reestimata la 90%. La sfaritul anului N+2, creanta nu
este incasata, iar probabilitatea de neincasare a creantei este
reestimata la 70%. ln anul N+3, Beta da faliment, iar Alfa are
certitudinea ea nu va mai recupera creanta.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabllizati operatiile efectuate
la inventarul fiecarui an in parte i inregistrarea pierderii din
crean1e.
Nota:
Taxa pe valoarea adaugata poate fi ajustata in cazul in care

contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se
poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este
permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoreti
definitive de inchidere a procedurii insolventei.
Rezolvare:
,,Evaluarea la inventor a creanfelor i a datoriilor se face la valoarea /or probabila de in

casare sau de plata. Diferenfele constatate in minus intre valoarea de inventor stabilita la
inventariere i va/oarea contabila a creanfelor se inregistreaza in contabilitate pe seama
ajustarilor pentru deprecierea creanfelor." {pet. 89-(1))
,,Pentru creanfele incerte se constituie ajustari pentru pierdere de valoare." {pet. 89-(2))
,,Creanfele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 ((C/ienti incerti
sau in litigiu sau in conturi analitice ale conturilor de creanfe, pentru a/te creanfe deC<lt
clienfii)." (pet. 331)
,Jn scopul prezentarii in situafiile financiare anua/e, creantele se evalueaza la valoarea
probabilii de incasat." (pet. 332-( 1)) .
,,Atunci cand se estimeazii ea o creanfii nu se va incasa integral, in contabilitate se in
registreazii ajustiiri pentru pierdere de valoare, la nivelu/ sumei care nu se mai poate
recupera." {pet. 332-(2))
CONTABILITATE
Prin urmare:
a)
La inventarul anului N:
inregistrarea clientilor incerti, pentru valoarea creantei, inclusivTVA (10.000 lei+

10.000 lei x 24% = 12.400 lei):
12.400 lei
4118
Clienti incertl
sau in litigiu
4111
Clienti
12.400 lei
constituirea ajustarii pentru depreciere pentru pierderea probabila (12.400 lei x

80% = 9.920 lei):
9.920 lei
b)
6814
privind ajustarile
pentru deprecierea
491
Ajustari
pentru deprecierea
creantelor - clienti
9.9201ei
La inventarul anului N+1:
Ajustare pentru depreciere necesara pentru pierderea probabila = 12.400 lei x 90% =
11.160 lei
Ajustare pentru depreciere existenta din anul N = 9.920 lei
Astfel, ajustarea va fi majorata cu 11.160 lel - 9.920 lei = 1.240 lei:
1.240 lei
c)
6814
privind ajustarile
pentru deprecierea
491
Ajustari
pentru deprecierea
1.240 lei
La inventarul anului N+2:
Ajustare pentru depreciere necesara pentru pierderea probabila = 12.400 lei x 70% =
8.680 lei
Ajustare pentru depreciere existenta din anul N+1 = 11.160 lei
Astfel, ajustarea va fi diminuata cu 11.160 lei - 8.680 lei = 2.480 lei:
2.480 lei
491
Ajustari
pentru deprecierea
7814

pentru deprecierea
2.480 lei

d)
Tn anul N+3:
inregistrarea pierderii din creante:
12.400 lei
10.000 lei
2.400 lei
%
654
i debitori diveri
4426
TVA deductibila
4118
Clienti incerti
sau in litigiu
12.400 lei
7814
pentru deprecierea
8.680 lei
anularea ajustarii, pentru soldul ei de 8.680 lei:

8.680 lei
491
Ajustari
pentru deprecierea

La inceputul anului N, Alfa ii vinde clientului Beta marfuri
in valoare de 10.000 lei,TVA 24%. La sfaritul anului N, Beta
are dificultati financiare, iar Alfa estimeaza probabilitatea de
neincasare a creantei la 80%. Tn cursul anului N+ 1, se incaseaza de
la Beta 4.000 lei.
a) Operatiile efectuate la inventarul anului N;

b) lncasarea clientului in anul N+ 1.
Rezolvare:
a)
La inventarul anului N:
inregistrarea clientilor incerti, pentru valoarea creantei, inclusiv TVA (10.000 lei +
10.000 lei x 24% = 12.400 lei):
12.400 lei
4118
Clienti incerti
sau in litigiu
4111
Clienti
12.400 lei
constituirea ajustarii pentru depreciere pentru pierderea probabila (12.400 lei x

80% = 9.920 lei):
CONTABILITATE
9.920 lei
b)
6814
privind ajustarile
pentru deprecierea
aetivelor cireulante
491
9.920 lei
4118
4.000 lei
7814
4.000 lei
Ajustari
pentru deprecierea
ereantelor - clienti
1n anul N+l:
ineasarea clientului:
4.000 lei
512
Conturi eurente
la banci
Client! ineerti
sau in litigiu
i diminuarea ajustarii pentru valoarea ineasata:
4.000 lei
491
Ajustari
pentru deprecierea
ereantelor - clienti

pentru deprecierea
aetivelor cireulante
Alfa aehita in luna deeembrie asigurarea RCA valabila pentru anul
urmator, in suma de 2.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/201.4:

a) Contabilizati plata asigurarii in luna decembrie;
b) Precizati inregistrarea contabila care se efectueaza in luna
ianuarie.
Rezolvare:
,,Cheltuielile platite/de platit i veniturile incasate/de incasat in exercifiul financiar curent,

dar care privesc exercifiile financiare urmatoare, se inregistreaza distinct in contabilitate,
la cheltuieli in avans (contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans) sau venituri in avans
(contu/ 472 Venituri inregistrate in avans), dupa caz." (pet. 351-(1))
,,in aceste conturi se inregistreaza, in principal, urmatoarele cheltuieli i venituri: chirii,
abonamente, asigurari i alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii,
abonamente ; alte venituri aferente perioadelor sau exercifiilor urmatoare." (pet. 351-(2))
Ghid pentru pregiitirea candidafilor la examenul de acces
Prin urmare:
a)
Plata primei de asigurare in luna decembrie:
2.000 lei
b)
471
512
Conturi curente
la banci
in avans
2.000 lei
Trecerea lunara pe cheltuieli a partii aferente din asigurare:
RCA= 2.000 lei I 12 luni= 167 lei/luna

167 lei
613
Cheltuieli cu
471
in avans
167 lei

Alfa ii factureaza unui chiria in avans chiria pe 3 luni pentru
punerea la dispoziJie a unui spaJiu de birouri. Factura prezinta
urmatoarele date: 10.000 lei, TVA 24%. Proprietarul a optat pentru
taxare prin depunerea notificarii la administraJia financiara de
care aparJine.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contablllzati:

a) lnregistrarea facturil de chirle I incasarea acesteia;
b) Recunoaterea lunara a venlturilor din chirll.
Rezolvare:
a)
lnregistrarea facturii de chirie i incasarea acesteia:
12.400 lei
4111
ClienJi
%
472
12.400 lei
10.000 lei
4427
2.400 lei
4111
12.400 lei
in avans
TVA colectata
i:
12.400 lei
5121
Conturi la banci
in lei
Clienti
CONTABILITATE
b)
Recunoaterea lunara a veniturilor din chirii (10.000 lei I 3 I uni = 3.333 lei):
3.333 lei
472
in avans
706
locatii de gestiune
i chirii
3.333 lei

In data de 01.01.N, Alfa a contractat un credit bancar pe
termen lung in valoare de 300.000 lei pe o perioada de 10 ani,
comisioanele bancare percepute de banca fiind de 10.000 lei.
Dupa 3 ani, Alfa ramburseaza tot creditul ramas.

a) Contabilizali plata comisioanelor la primirea creditului;
b) Preciza1i inregistrarea contabila care se efectueaza lunar in
legatura cu comisioanele;
c) Preciza1i inregi$trarea contabila care se efectueaza in
legatura cu comisioanele odata cu rambursarea creditului.
Rezolvare:
"Onorariile ; comisioanele bancare achitate in vederea obfinerii de imprumuturi pe ter

men lung se recunosc pe seama cheltuielilor inregistrate in avans. Cheltuielile in avans
urmeaza sa se recunoasca la cheltuieli curente ealonat, pe perioada de rambursare a
imprumuturilor respective." (pet. 351-(4))
Prin urmare:
a)
Recunoaterea comisioanelor la primirea creditului drept cheltuieli in avans:
10.000 lei
b)
471
in avans
5121
Conturi la banci
in lei
10.000 lei
Recunoaterea cheltuielilor in clasa 6 pe perioada de rambursare, adica 10 ani:
Anual = 10.000 lei I 10 ani = 1.000 lei

Lunar= l.000 lei I 12 luni= 83 lei
83 lei
627
Cheltuieli cu
serviciile bancare
i asimilate
471
in avans
83 lei
c) Odata cu rambursarea anticipata a creditului ramas se transfera la cheltuieli curen

te soldul contului 471 (7 ani x 1.000 lei/an= 7.000 lei):
7.000 lei
:>
627
Cheltuieli cu
serviciile bancare
i asimilate
471
in avans
7.000 lei
Contabilitatea capitalurilor

Se cunosc urmatoarele informaJii:
Capital social subscris nevarsat SOO.OOO lei; capital social subscris
varsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie
a obligaJiunilor in aqiuni 1.000 lei; rezerve din reevatuare 9.000 lei;
rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei;
rezultatul exerciJiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea
profitului 5.000 lei; subvenJii pentru investiJii 3.000 lei; acJluni
proprii 2.000 lei; pierderi legate de emiterea, rascumpararea,
vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii 6.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, calculati marimea capitalurilor

proprii.
Rezolvare:
,,Capita/ul i rezervele (capitaluri proprii) reprezintci dreptu/ actionarilor asupra active/or

unei entitciti, dupci deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprihd: aporturile de
capital, primele de capital, rezervele, rezultatu/ reportat, rezu/tatu/ exercitiu/ui financiar."
(pet. 408)
,,Actiunile proprli rciscumparate, potrivit legii, sunt prezentate fn bi/ant ea o coreqie a ca

pitalului propriu." (pet. 413)
,,Catigurile sau pierderile legate de emiterea, rciscumpcirarea, vanzarea, cedarea cu titlu
gratuit sou anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entitcitii (actiuni, pcirti sociale)
nu vor fi recunoscute in contul de profit i pierdere. Contravaloarea primitci sou plcititci in
urma unor astfel de operatiuni este recunoscutci direct in capitalurile proprii i se prezintci
distinct in bi/ant, respectiv Situafia modificcirilor capitalu/ui propriu, astfel:
CONTABILITATE
catigurile sunt reflectate in contuI 7 4 7 Catiguri legate de vanzarea sau anularea in

strumentelor de capitaluri proprii;
pierderile sunt reflectate in contuI 7 49 ccPierderi legate de emiterea, rc'iscumpiirarea,

vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii."
(pet. 414-(1))
Formula in masura sa dezvaluie structura capitalurilor proprii se regasete in OMFP

nr. 1.802/2014:
Capital social
Prime de capital
Alte elemente de capitaluri proprii
+
+
+
Rezerve din reevaluare

Rezerve
Diferen!e de curs valutar din conversie
Rezultatul reportat
Rezultatul exercitiului financiar
Repartizarea profitului
Actiuni proprii
<::atiguri sau pierderi recunoscute ea elemente de capitaluri proprii
Total capitaluri proprii
lnterese care nu controleaza
Prin urmare:
+
+
+
+
+
- lei Capital social subscris nevarsat

Capital social subscris varsat
Prime de emisiune
SOO.OOO
10.000
2.000
Prime de conversie a obligatiunilor in aqiuni
1.000
9.000
Rezerve legale
Rezultatul reportat (sold debitor)
Rezultatul exercitiului (sold creditor)
Actiuni proprii
Pierderi legate de emiterea, rascumpararea,

vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii
Total capitalurl propril
6.000
(8.000)
5.000
(5.000)
(2.000)
(6.000)
512.000

Se constituie o societate comerciala pe aqiuni prin subscriere
integrala i simultana a capitalului social de catre semnatarii
actului constitutiv, in urmatoarele conditii: capital subscris
90.000 lei; numar de actluni 90 de tltluri; valoarea nominala a unei
actiuni 90.000 lei I 90 titluri = 1.000 lei; cheltuieli de constituire
platite direct din contul curent 500 lei. Potrivit politicii societatii,
cheltuielile de constituire se capitalizeaza i se amortizeaza in
5 ani. Eliberarea a 50% din capitalul social subscris se realizeaza
prin depunerea in numerar direct in contul de la banca. Unul
dintre actionari, care a subscris 5 aqiuni, aduce drept aport un
mijloc de transport evaluat la 10.000 lei.
a) Subscrierea actiunilor;
b) Plata cheltuielilor de constituire;
c) Eliberarea a 50% din capitalul social subscris prin depunerea

in numerar;
d) Aducerea tnijlocului de transport ea aport la capital.

Nota:
Potrivit Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile

i completarile ulterioare, societatea pe actiuni se poate constitui
prin subscriere integrala i simultana a capitalului social de catre
semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica. Tn
cazul unei subscrieri integrale i simultane acapitalului social
de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat
la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din eel subscris.
Diferenta de capital social subscris trebuie sa fie varsata:
a) pentru aqiunile emise pentru un aport in numerar, in termen
de 12 luni de la data inmatricularii societatii;
b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de

eel mult 2 ani de la data inmatricularii.
Capitalul social al societatli pe aqiuni nu poate fi mai mic de
90.000 lei. Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea
oricarei forme de societate. Cand societatea pe actiuni se
constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor intocmi un
prospect de emisiune. Societatea se poate constitui numai daca
intregul capital social a fost subscris i fiecare acceptant a varsat
in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de
Ill
CONTABILITATE
Economii i Consemnatiuni - CEC SA ori la o band\ sau la una

dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va
trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. Aqiunile ce
reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral. Daca
exista aporturi in natura, fondatorii vor solicita judecatorului
delegat numirea unuia sau mai multor experti din lista expertilor
autorizati. Acetia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea
i modul de evaluare a fiecarui bun aportat i vor evidentia daca
valoarea acestuia corespunde numarului i valorii actiunilor
acordate in schimb, precum i alte elemente indicate de
judecatorul-delegat. Raportul expertului sau expertilor va fi pus la
dispozitia subscriitorilor, la locul unde urmeaza sa se intruneasca
adunarea constitutiva.
Rezolvare:
Conform OMFP nr. 1.802/2014 i Planului de conturi general, evidenta constituirii i
mod1ficarii capitalului social se realizeaza prin contul de pasiv 101 ,,Capital''. Tn creditul
contului se inregistreaza constituirea i creterea capitalului prin aportul in bani i/sau
in natura al proprletarilor, prin capitalizarea rezultatului i prin operatii interne, iar in
debit, miqorarea capitalului prin rambursarea catre asociati i acoperirea de pierderi
provenite din exercitiile financiare precedente. Soldul contului este creditor i repre
zinta capitalul propriu ea sursa permanenta de finantare a activelor intreprinderii.
Contul sintetic de gradul 1101 ,,Capital" se dezvolta pe doua conturi sintetice de gra
dul II: 1011 ,,Capital subscris nevarsat" i 1012 ,,Capital subscris varsat''. Prin aceasta dez
voltare a conturilor se asigura delimitarea contabila a celor doi pai necesari in consti
tuirea capitalului social - subscrierea i varsarea.
Evidenta aporturilor subscrise de asociati pentru constituirea i creterea capitalului
social se realizeaza prin contul 456 ,, Decontari cu aqionarii/asociatii privind capitalul''.
in debitul acestui cont se inregistreaza capitalul subscris de aqionari/asociati, respectiv
sumele achitate acestora cu ocazia retragerii capitalului; in creditul contului se reflecta
valoarea aporturilor varsate in numerar i/sau in natura, precum i capitalul retras de
aqionari/asociati. Soldul debitor al contului reprezinta capitalul subscris nevarsat de
aqionari/asociati, iar eel creditor, datoria din capitalul de rambursat.
a)
Subscrierea aqiunilor (90 actiuni x 1.000 lei/aqiune = 90.000 lei):
90.000 lei
456
Decontari cu
actionarii/asociatii
privind capitalul
1011
Capital subscris
nevarsat
90.000 lei
1111
b)
Plata cheltuielilor de constituire:
500 lei
201
Cheltuieli de constituire
512
5001ei
Conturi curente
la banci
c) Eliberarea a 50% din capitalul social subscris prin depunerea in numerar direct in
contul de la bandi (90.000 lei x 50% = 45.000 lei):
45.000 lei
512
Conturi curente
la banci
456
45.000 lei
1012
45.000 lei
Decontari cu
privind capitalul
i concomitent:
45.000 lei
d)
1011
Capital subscris
nevarsat
Capital subscris
varsat
Aducerea mijlocului de transport evaluat la 10.000 lei ea aport la capital:
10.000 lei
2133
1011
Mijloace
de transport
456
10.000 lei
1012
10.000 lei
Decontari CU
aqionarii/asoclatii
privind capitalul
i concomitent:
10.000 lei
Capital subscris
nevarsat
Capital subscris
varsat

Se aduce ea aport la capitalul social un mijloc de transport
evaluat la valoarea de 33.000 lei; valoarea de emisiune retinuta
la subscriere pentru o aqiune este de 11 lei; valoarea nominala
a unei aqiuni este de 10 lei.
Conform ,OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati majorarea

capitalului social.
Ill
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,Prima de aport se calculeazii ea diferenfa intre valoarea bunurilor aportate i valoarea
nominalii a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi." (pet. 417-(5))
Prin urmare:
Numar de actiuni noi create = 33.000 lei I 11 lei/aqiune = 3.000 aqiuni
Creterea capitalului social se realizeaza cu valoarea nominala: 3.000 aqiuni x 10 lei/ac
tiune = 30.000 lei.
Prima de aport = 33.000 lei - 30.000 lei = 3.000 lei
Tnregistrarea majorarii capitalului:
33.000 lei
456
Decontari cu
privind capitalul
%
1011
33.000 lei
30.000 lei
1043
3.000 lei
456
33.000 lei
1012
30.000 lei
Capital subscris
nevarsat
Prime de aport
33.000 lei
2133
1011
Mijloace
de transport
i:
30.000 lei
Capital subscris
nevarsat
Decontari cu
privind capitalul
Capital subscris
varsat
Exemplul ilustrativ 17'3 -----------,

Se cunosc urmatoarele informatii: profit contabil realizat in
exercitiile financiare precedente 1.000 lei; prime de emisiune
3.000 lei.

a) lncorporarea in capltalul social a profitului contabil realizat
in exercitiile financiare precedente;
b) lncorporarea in capitalul social a primelor de emisiune
existente.

Rezolvare:
,,(...) Contul 117 Rezultatul reportat
(...) In debltul acestui cont se inregistreazii: (...)

-
profitul contabil realizat in exercitiile financiare precedente, utilizat ea sursii de majo

rare a capitalului social, potrivit legii (7 0 7); (...)"
Prin urmare:
a) incorporarea in capitalul social a profitului contabil realizat in exercitiile financiare
precedente:
1.000 lei
b)
117
Rezultatul reportat
1012
Capital subscris
varsat
1.000 lei
Tncorporarea in capitalul social a primelor de emisiune:
3.000 lei
1041
Prime de emisiune
1012
Capital subscris
varsat
3.000 lei

Se transforma 2.000 de obligatiuni in 1.000 de aqiuni, in conditiile
in care valoarea nominala a unei obligatiuni este de 100 lei, iar
valoarea nominala a unei aqiuni este de 190 lei.
a) Calculati prima de conversie a obligatiunilor in actiuni;
b) Precizati formula contabila privind majorarea capitalului.
Rezolvare:
,,Prima de conversie a obligafiuni/or in actiuni se calculeazii ea diferentii intre valoarea no
minalii a obligafiunilor corespunziitoare imprumuturilor obligatare ; valoarea actiunilor
emise potrivit prevederilor contractua/e, atunci cand valoarea obligafiunilor depiiete va
loarea actiunilor corespunziitoare." (pet. 417-(6))
Prin urmare:
a) Prima de conversie a obligatiunilor in actiuni = (2.000 obligatiuni x 100 lei/obliga
tiune) - (1.000 aqiuni x 190 lei/aqiune) = 10.000 lei
CONTABILITATE
b)
inregistrarea contabila privind majorarea capitalului:
200.000 lei
161
imprumuturi
din emisiuni
de obligatiuni
1012
Capital subscris
varsat
1044
Prime de conversie
a obligatiunilor
in aqiuni
200.000 lei
190.000 lei
10.000 lei
Exemplul ilustrativ 175 ---------Se dau urmatoarele cazuri:

a) Se constituie o societate comerciala pe aqiuni in
urmatoarele conditii: numar de aqiuni subscrise 1.000 de
titluri; valoarea nominala a unei aqiuni 100 euro; curs de
schimb valutar la data subscrierii 4,3 lei/euro. Eliberarea
capitalului social subscris se realizeaza prin depunerea in
numerar direct in contul de la banca; curs de schimb valutar
la data eliberarii 4,4 lei/euro;
b) Se constituie o societate comerciala pe aqiuni in urmatoarele
conditii: numar de aqiuni subscrise 1.000 de titluri; valoarea
nominala a unei aqiuni 100 euro; curs de schimb valutar
la data subscrierii 4,3 lei/euro. Eliberarea capitalului social
subscris se realizeaza prin depunerea in numerar direct in
contul de la banca; curs de schimb valutar la data eliberarii
4,2 lei/euro.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati majorarea
capitah.Jlui social pentru cazurile prezentate mai sus.
Rezolvare:
a)
Aportul in valuta:
subscrierea aportului la cursul de schimb de la data subscrierii (1.000 aqiuni x

100 euro/actiune x 4,3 lei/euro = 430.000 lei):
430.000 lei
456
Decontari cu
aqionarii/asociatii
privind capitalul
1011
Capital subscris
nevarsat
430.000 lei
Ill
realizarea aportului la cursul de schimb de la data varsarii (1.000 aqiuni x 100 eu

ro/aqiune x 4,4 lei/euro = 440.000 lei):
440.000 lei
512
Conturi curente
la banci
456
440.000 lei
430.000 lei
7651
10.000 lei
1012
430.000 lei
Decontari cu
aqionarii/asociatii
privind capitalul
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
i concomitent:
430.000 lei
b)
1011
Capital subscris
nevarsat
Capital subscris
varsat
Aportul in valuta:
subscrierea aportului la cursul de schimb de la data subscrierii (1.000 actiuni x

100 euro/aqiune x 4,3 lei/euro = 430.000 lei):
430.000 lei
456
Decontari cu
aqionarii/asociatii
privind capitalul
1011
Capital subscris
nevarsat
430.000 lei
realizarea aportului la cursul de schimb de la data varsarii (1.000 aqiuni x 100 eu

ro/aqiune x 4,2 lei/euro = 420.000 lei):
430.000 lei
420.000 lei
10.000 lei
%
512
Conturi curente
la banci
6651
456
430.000 lei
1012
430.000 lei
Decontari CU
actioharii/asociatii
privind capitalul
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
i concomitent:
430.000 lei
Ill
1011
Capital subscris
nevarsat
Capital subscris
varsat
CONTABILITATE
Se dau urmatoarele eazuri:
a) in anul N s-a acumulat o pierdere eontabila de 1.000 lei; in anul
N+ 1 se aeopera pierderea din rezultatul pozitiv al exercitiilor
precedente (se presupune ea exista profit nerepartizat in anul
N-2);
b) Tn anul N se acumuleaza o pierdere contabila de 2.000 lei; in
anul N+1 se acopera pierderea din alte rezerve;
e) Se aeopera o pierdere de 4.000 lei prin contributia aqionarilor,
eontributie depusa in eontul curent.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati operatiile eontabile
prezentate mai sus.
Rezolvare:
,,Pie_rderea contabilii reportatii se acoperii din profitul exercifiului financiar curent, dupa
apro/;>area situafiilor financiare anuale conform legii, i eel reportat aferent exercifiilor fi
nanciare precedente, din rezerve, prime de capital i capital social, potrivit hotarcirii aduna
rii generale a acfionarilor sau asociafilor, cu respectarea prevederilor legale." (pet. 423-(1))
Prin urmare:
a) Reportarea pierde-rilor pentru exercitlul urmator, pentru a fi acoperite din rezultatul
pozitiv:
01.01.N+1 - aeumularea pierderilor contabile de 1.000 lei aferente exercitiului N:
1.000 lei
1171.N
Rezultatul reportat
reprezentand profitul
nerepartizat sau
pierderea neacoperita
121
Profit sau pierdere
1.000 lei
exercitiul N+1 - acoperirea pierderilor din rezultatul pozitiv al exercitiilor prece

dente (se acopera din profitul exercitiilor precedente in ordine eronologica); presupu
nem ea avem profit nerepartizat in exercitiul N-2:
1.000 lei
1171.N-2
Rezultatul reportat
nerepartizat sau
pierderea neaeoperita
1171.N
Rezultatul reportat
nerepartizat sau
1.000 lei
Ghid penrru pregatirea candidafilor la examenul de acces
b)
Acoperirea pierderilor din rezervele legale create in acest scop:

01.01.N+1 - acumularea pierderilor contabile de 2.000 lei aferente exercitiului N:
2.000 lei
1171.N
Rezultatul. reportat
nerepartizat sau
121
Profit sau pierdere
2.000 lei
1171.N
Rezultatul reportat
nerepartizat sau
2.000 lei
acoperirea pierderilor din alte rezerve:

2.000 lei
c)
1068
Alte rezerve
Acoperirea pierderii prin contributia aqionarilor:

miqorarea capitalului social pentru acoperirea pierderii acumulate, de 4.000 lei:
4.000 lei
1012
Capital subscris
varsat
1171
Rezultatul reportat
reprezenfand profitul
nerepartizat sau
4.000 lei
constituirea creantei fata de actionari pentru partea de capital social ,,disparuta"

prin inglobarea pierderii:
4.000 lei
456
Decontari cu
aqionarii/asociatii
privind capitalul
1011
Capital subscris
nevarsat
4.000 lei
456
4.000 lei
varsarea contributiei actionarilor:

4.000 lei
512
Conturi curente
la banci
Decontari cu
actionarli/asociatii
privind capitalul
transformarea capitalului social nevarsat in capital varsat:

4.000 lei
1011
Capital subscris
nevarsat
1012
Capital subscris
varsat
4.000 lei
CONTABILITATE

Situatia capitalurilor unei entitati se prezinta astfel: capital social
900.000 lei; rezerve 4.000 lei; numar de aqiuni 1.000 de titluri.
Se dedde diminuarea capitalului cu 10%, prin rambursarea
capitalului catre asociati. Se au in vedere urmafoarele cazuri:
a) Modalitatea reducerii valorii nominale a aqiunilor cu 10%;
b) Modalitatea reducerii numarului de aqiuni cu 10%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati diminuarea

capitalului social pentru cele doul cazuri.
Rezolvare:
,,Operatiunile care se inregistreazii in contdbilitate cu privire fa, miqorarea capitalului

sunt, in principal, urmatoarele: reducerea numarului de actiuni sau piirti sociale sau
diminuarea valorii nominale a acestora ea urmare a retragerii unor acfionari sau asociafi
(...)." {pet. 412-(4))
a) Modalitatea reducerii valorii nominale cu 10%:

Valoare nominala inalnte de diminuare = 900.000 lei I 1.000 actiuni= 900 lei/actiune
Valoarea nominala se diminueaza cu 900 lel/aqiune x 10%= 90 lei/aqiune.
Valoare nominala dupa diminuare = 900 lei/aqiune - 90 lei/actiune = 810 lei/aqiune
Diminuarea capitalului= 1.000 aqfuni x (900 lei/aqiune - 810 lei/actiune)= 90.000 lei
consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului:
90.000 lei
456
1012
Decontari cu
aqionarii/asociatii
privind capitalul
Capital subscris
varsat
90.000 lei
i la rambursare:
90.000 lei
b)
456
Decontari cu
privind capitalul
512
Conturi curente
la banci
90.000 lei
Modalitatea reducerii num1rului de actiuni cu 10%:
Valoare nominala inainte de diminuare = 900.000 lei I 1.000 actiuni= 900 lei/actiune
Numarul de aqiuni se diminueaza cu 1.000 aqiuni x 10%= 100 actiuni.
Diminuarea capitalului social= 900 lei/actiune x 100 aqiuni = 90.000 lei
consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului:

90.000 lei
1012
Capital subscris
varsat
456
Decontari CU
aqionarii/asociatii
privind capitalul
90.000 lei
512
Conturi curente
la banci
90.000 lei
i la rambursare:
90.000 lei
456
Decontari cu
privind capitalul

Se dau urmatoarele cazuri:
a) 0 intreprindere cumpara 1.000 de titluri din propriile aqiuni;
valoarea nominala este de lO lei, iar pretul de rascumparare,
de 15 lei. Aqiunile sunt vandute la un pret de 13 lei;
b) 0 intreprindere cumpara 1.000 de titluri din propriile aqiuni;
valoarea nominala este de 1 O lei, iar pretul de rascumparare,
de 15 lei. Actiunile sunt vandute tertilor la un pret de 16 lei;
c) 0 intreprindere cumpara 1.000 de titluri din propriile aqiuni;

valoarea nominala este de 1 O lei, iar pretul de rascumparare,
de 15 lei. Aqiunile sunt anulate;
d) 0 intreprindere cumpara 1.000 de titluri din propriile aqiuni;

valoarea nominala este de 16 lei, iar pretul de rascumparare,
de 15 lei. Aqiunile sunt anulate.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati tranzactlile descrise

mai sus.
Rezolvare:
,,Catigurile sau pierderile legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu

gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entitafii (acfiuni, parfi sociale)
nu vor fi recunoscute in contul de profit i pierdere. Contravaloarea primita sau platita in
urma unor astfel de operafiuni este recunoscuta direct in capitalurile proprii i se prezinta
distinct in bilanf, respectiv Situafia modificarilor capitalului propriu, astfel:
- catigurile sunt reflectate in contuI 141 Cdtiguri legate de vanzarea sau anularea in
strumentelor de capitaluri proprii;
CONTABIL/TATE
pierderi/e sunt reflectate in contul 149 ,,Pierderi legate de emiterea, rascumpararea,

vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anulare<J'instrumentelor de capitaluri proprii."
(pet. 414-( 1 ))
Prin urmare:
a) Rascumpararea propriilor aqiuni la pretul de rascumparare (1.000 aqiuni x 15 lei/ac
tiune = 15.000 lei):
15.000 lei
109
Aqiuni proprii
512
Conturi curente
la banci
15.000 lei
aqiunile rascumparate sunt vandute la pretul de vanzare (13 lei/aqiune x 1.000 ac

tiuni = 13.000 lei):
15.ooo lei
13.000 lei
2.000 lei
512
109
Ac\iuni proprii
Conturi curente
la banci
15.000 lei
1491
Pierderi
rezultate din vanzarea
instrumentelor
de capitaluri proprii
b) Rascumpararea propriilor aqiuni la pretul de rascumparare (1.000 aqiuni x 15 lei/ac

15.000 lei
109
512
Conturi curente
la banci
Actiuni proprii
15.000 lei
vanzarea aqiunilor rascumparate la pretul de vanzare (16 lei/aqiune x 1.000 ac

tiuni = 16.000 lei):
16.000 lei
512
Conturi curente
la banci
109
Actiuni proprii
1411
Catiguri legate
de vanzarea
instrumentelor
16.000 lei
15.000 lei
1.000 lei
Ill

c) Rascumpararea propriilor aqiuni la pretul de rascumparare (1.000 aqiuni x 15 lei/ac
15.000 lei
109
512
Conturi curente
Actiuni proprii
15.000 lei
la banci
reducerea capitalului social cu valoarea nominala a aqiunilor (1.000 aqiuni x

10 lei/actiune = 10.000 lei):
15.000 lej
10.000 lei
5.000 lei
1012
109
Aqiuni proprii
Capital subscris
15.000 lei
varsat
1495
Pierderi rezultate
din'reorganlzari,
care sunt determinate

de anularea
titlurilor detinute
d) Rascumpararea propriilor actiuni la pretul de rascumparare (1.000 aqiuni x 15 lei/ac
15.000 lei
109
512
Conturi curente
Aqiuni proprii
15.000 lei
la banci
reducerea capitalului social cu valoarea nominala a aqiunilor (1.000 aqiuni x

16 lei/aqiune = 16.000 lei):
16.000 lei
1012.
Capital subscris
varsat
1,QQO lei
1412
1.000 lei
109
Actiuni proprii
Catiguri legate
de anularea
instrumentelor
15.000 lei
CONTABILITATE

C::u ocazia subscrierii aporturilor, valoarea la pret de emisiune
este de 1OS.OOO lei, iar valoarea nominala a aqiunilor subscrise,
de 100.000 lei. Primele de emisiune constituite au urmatoarea
destinatie: 3.400 lei sunt transferate la rezerve i 1.600 lei pentru
creterea capitalului social.
. ..
a) Majorarea capitalului social i constituirea primelor de

emisiune;
b) lncorporarea primelor d emisiune in capial i rezerve.
Rezolvare:
Modul de calcul al primei de emisiune a fost prezentat anterior. ln plus, conform
OMFP nr. 1.802/2014, evidenta primelor legate de capital se realizeaza prin contul
sintetic de gradul I, cu functie de pasiv, 104 ,,Prime de capital'; care se dezvolta pe cele
patru sintetice de gradul II: 1041 ,,Prime de emisiune'; 1042 ,,Prime de fuziune/divizare';
1043 ,,Prime de a port'; 1044 ,,Prime de conversie a obligatiunilor in aqiuni''.
OMFP nr. 1.802/2014 predzeaza:
,,Contu/ 104 Prime de capital este .un cont de pasiv.

fn creditu/ contu/ui 104 Prime de capital se inregistreaza:
- valoarea prime/or stabilite .cu ocazia emisiunii, fuziunii/qivizarii, aportului la capital ii
sau din conversia obligafiunilor in acfiuni (456).
fn debitul contului 104 Prime de capital se inregistreaza:
- prime/e de capital incorporate in capitafut social (101);
-
primele de capital transferate la rezervf! (7 06);

pierderi/e cantabile ale exercitiilor precedente, acoperite din prime de capital, potrivit
legii (7 7 7).
So/du/ contului reprezinta primele de capital netransferate la capital sau la rezerve."

Prin urmare:
a)
Constituirea capitalului sodal i a primelor de capital:
105.000 lei
456
Decontari CU
aqionarii/asociatii
privind capitalul
%
1041
Prime de emisiune
1011
Capital subscris
nevarsat
1 OS.OOO lei
5.000 lei
100.000 lei
b)
Tncorporarea primelor de capital in capitalul social i in rezervele intreprinderii:
5.000 lei
1041
Prime de emisiune
%
1012
Capital subscris
varsat
1068
Alte rezerve
5.000 lei
1.600 lei
3.400 lei

Se cunosc urmatoarele informatii:
a) Se constituie la sfaritul anului rezerve legale din profitul brut,

in suma de 1.000 lei;
b) Se utilizeaza rezer.vele legale constituite mai sus pentru
acoperire unor pierderi contabile din anii precedenti;
c) Se constituie rezerve statutare, in suma de 3.000 lei, i alte
rezerve, in suma de 4.000 lei, din profitul net;
d) Se utilizeaza sumele inregistrate mai sus in contul 1068 ,,Alte
rezerve" pentru finantarea unor investitii i se incorporeaza in
capital;
e) Se inregistreaza dividendele datorate aqlonarilor din profitul
realizat in exercitiile precedente, in suma de 2.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabillzali opera1lile desc'rlse
mai sus.
Nota:
La art. 183 alin. (1) din Legea societatilor nr. 31/1990, republicata,
cu modificarile i completarile ulterioare, este mentionat ea se va
prelua anual din profitul societatii eel putin 5% pentru formarea
fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea
parte din capitalul social.
Din punct de vedere fiscal, potrivit art. 22 alin. (1) lit. a) din
Codul fiscal, coroborat cu prevederile pet. 50 din Normele
metodologice de aplicare a art 22, rezerva legala este
deductibila in limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului
contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care
se scad veniturile neimpozabile i se adauga cheltuielile aferente
acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta atinge a cincea
parte din capitalul social subscris i varsat sau din patrimoniu,
dupa caz, potrivit legilor de organizare i funqionare.
Ill
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,Contabilitatea rezervel6r se fine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare

sau contractuale ; alte rezerve." (pet. 419-(1))
,,Rezervele legale se constituie anual din profitul entitafii, in cotele ; limitele prevazute de
lege (...)." (pet. 419-(2))
,,Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entitiifii, con
form prevederilor din actul constitutiv al acesteia." (pet. 419-(4))
,,Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama
profitului net pentru acoperirea pierderilor contabi/e sau in alte scopuri, potrivit hota
rarii aduniirii generale a acfionarilor sau asociafilor, cu respectarea prevederilor legale."
(pet. 419-(5))
,,Sumele reprezentand rezerve constituite din profitul exerclfiului financiar curent, in baza
unor prevederi legale, se inregistreaza prin articolul contabil 129 Repartizarea profitului
= 106 Rezerve. Profitul contabil riimas dupii aceastii repartizare se preia la inceputul
exercifiului financiar urmiitor celui pentru care se intocmesc situafiile financiare anuale
in contul 117 Rezultatul reportat, de unde urmeazii a fi repartizat pe celelalte destinafii
hotarate de adunarea genera/ii a acfionarilor sau asociafilor, cu respectarea prevederilor
legale." (pet. 421-(2))
in raport cu structurile de rezerve comentate mai sus se folosete eontul 106 ,, Rezerve"
dezvoltat pe sintetice de gradul II, in funqie de regimul i destinatia rezervelor.
Constituirea rezervelor se inregistreaza in creditul conturilor mentionate mai sus, iar
utilizarea lor, in debitul acestora. Soldul creditor al conturilor evidentiaza rezervele de
limitate ea sursa de finantare durabila a activelor.
a)
Constituirea rezervelor legale:
1.000 lei
b)
1061
Rezerve legale
1.000 lei
Utilizarea rezervelor pentru aeoperirea pierderilor din exercitiile anterioare:
1.000 lei
c)
129
1061
Rezerve legale
1171
Rezultatul reportat
nerepartizat sau
Constituirea rezervelor statutare i a altor rezerve din profitul net:
1.000 lei
..

7.000 lei
1171
Rezultatul reportat
nerepartizat sau
1063
7.000 lei
3.000 lei
1068
4.000 lei
Rezerve statutare
sau eontraetuale
Alte rezerve
d) lneorporarea rezervelor utilizate pentru finantarea unor investitii in eapitalul so

cial:
4.000 lei
e)
1068
Alte rezerve
1012
4.000 lei
457
Dividende de plata
2.000 lei
Capital subseris
varsat
Dividendele datorate aqionarilor:
2.000 lei
1171
Rezultatul reportat
nerepartizat sau
pierderea necieoperita
Exemplulilustrativ181 -------
O intreprindere aehizitioneaza la data de 31.12.N-1 o instalatie
la eostul de 100.000 lei, amortizata liniar in 1O ani. La sfaritul
anului N+ 1 are loe reevaluarea aetivului, valoarea justa fiind
de 84.000 lei. Se eonsidera ea surplusul din reevaluare este
transferat la rezultatul reportat pe masura ee aetivul este folosit in
intreprindere.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, efectuati inregistrarile eontabile

aferente anului N+2.
Rezolvare:
,,Surplusul din reevaluare inclus rn rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul
direct rn rezu/tatu/ reportat (contu/ 1175 Rezuftatul reportat reprezentdnd surplusul rea
lizat din rezerve din reevaluare), atunci cdnd acest surplus reprezintii un cdtig realizat."
(pet. 109-(1))
Ill
CONTABILITATE
Tn sensul prezentelor reglementiiri, cdtigul se considerii realizat la scoaterea din evidenfii

a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din
cdtig poate fi realizat pe miisurii ce activul este folosit de entitate. Tn acest caz, valoarea
rezervei transferate este diferenfa dintre amortizarea calculatii pe baza valorii cantabile
reevaluate i valoarea amortiziirii calculate pe baza costului initial al activului. (pet.109-( 2))
La sfaritul anului N+ 1, activul va fi recunoscut in bilant la valoarea reevaluata de
84 .000lei.
Calcule aferente anului N+2:
Amortizare calculata la valoarea reevaluata:

84 .000lei I 8ani ramai
10.500lei
Amortizare calculata lc1 costul initial al activului:

=
80.000lei I 8ani ramai
10.000lei
Diferenta de transferat la rezerve
500lei
105
Rezerve
din reevaluare
5001ei
=
1175
Rezultatul reportat
reprezentand
surplusul reallzat din
500lei

a) La 01 .01.N+ 1 se inregistreaza profitul net reallzat in exercitiul

financiar N, in suma de 3.000lei;
b) Se repartizeaza profitul net pe urmatoarele destinatii aprobate

de adunarea generala a actionarilor: dividende de plata
1.2 00lei; alte rezerve1.800lei;
c) Se acopera din rezerve pierderi contabile ale exercitiilor

precedente, conform hotararii adunarii generale a aqionarilor,
in suma de 4.900lei;
d) Se acopera prin reducerea capitalului social pierderi contabile
ale exercitiilor precedente, conform hotararii adunarii generale
a actionarilor, in suma de 1.100lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati operatiunile
descrise mai sus.
Rezolvare:
,,Contul 7 7 7 Rezultatul reportat este un cont bifuncfional.

ln creditul acestui cont se inregistreaza:
-
profitul net realizat in exercifiul financiar incheiat, evidenfiat la inceputul exercifiului

financiar urmator fn rezultatul reportat (72 7 );
pierderile contabile ale exercifiilor financiare precedente, acoperite din prime de ca
pital, potrivit legii (704);
pierderile contabile ale exercifiilor financiare precedente, acoperite din rezerve, con
form hotararii adunarii generale a acfionarilor/asociafilor (706);
pierderile contabile realizate fn exercifiile financiare precedente, acoperite prin redu

cerea capitalului social, conform hotararii aduhiirii generale a acfionarilor/asociafilor
(101);
pierderile cantabile inregistrate fn exercifiile financiare precedente, acoperite din

rezultatul reportat reprezentand profit, conform hotararii adunarii generale a acfio
narilor/asociafilor (717);
rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor cantabile, constatate fn exercifiul

financiar curent, aferente exercifiilor financiare precedente (471, 461 i alte conturi ,n
care urmeaza sa se evidenfieze corectarea erorilor);
capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct fn capitalu/ propriu, atunci

cand acest surplus reprezinta catig realizat, respectiv la scoaterea din evidenta a acti
vului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sou pe masura folosirii activului
de catre entitate (705).
ln debitul acestui cont se fnregistreaza:

-
pierderile cantabile realizate in exercifiu/ financiar fncheiat, transferate la fnceputul

exercifiului financiar urmator asupra rezultatului reportat (72 7 );
profitu/ contabil realizat fn exercifiile financiare precedente, utilizat ea sursa de majo

rare a capitalu/ui social, potrivit legii (101);
profitul net realizat fn exercifiile financiare precedente i care se repartizeaza ,n exer

cifiile financiare urmatoare pe destinafiile aprobate de adunarea genera/a a acfio
narilor/asociafilor, potrivit legii (706, 717, 446, 457);
rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor cantabile, constatate ,n exer

cifiul financiar curent, aferente exercifiilor financiare precedente (401, 404, 43 7, 437,
438, 447, 4423, 446, 447, 448, 462 i alte conturi in care urmeaza sa se evidenfieze
corectarea erorilor);
pierderile legate de emiterea; rascumpararea, vanzarea, cedarea cu tit/u gratuit sou

anularea instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite din rezultatul reportat (749).
So/du/ debitor al contului reprezinta pierderea neacoperita, iar so/du/ creditor, profitu/ ne
repartizat."
CONTABILITATE
,,Repartizarea profitu/ui se inregistreaza in contabilitate pe destinafii, dupa aprobarea

situafiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectueaza in conformitate cu
prevederile legate in vigoare." (pet. 421-(1))
,,Sumele reprezentand rezerve constituite din profitul exercifiu/ui financiar curent, in baza
unor prevederi legate, se inregistreaza prin articolul contabil 7 29 Repartizarea profituluii>
= 706 <<Rezerve. Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la inceputu/
exercifiului financiar urmiitor celui pentru care se intocmesc situofiile financiare anuale
in contul 7 7 7 Rezultatul reportat, de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinafii
hotarate de adunarea genera/ii a acfionarilor sau asociafilor, cu respectarea prevederilor
legate." (pet. 421-(2))
,,Evidenfierea in contabilitate a destinafiilor profitului contabil se efectueazii dupa adu
narea genera/a a acfionarilor sau asociafilor care a aprobat repartizarea profitului, prin in
registrarea sumelor reprezentand dividende cuvenite acfionarilor sau asociafilor, rezerve
$i alte destinafii, potrivit legii." (pet. 422-(1))
,,Tnchiderea conturilor 7 2 7 Profit sau pierdere $i 7 29 Repartizarea profitului se efec
tueazii la inceputu/ exercifiu/ui financiar urmiitor celui pentru care se intocmesc situafiile
financiare anuale. Ca urmare, cele douii conturi apar cu soldurile corespunziitoare in
bilanful intocmit pentru exercifiul financiar la care se referii situafiile financiare anuale."
(pet. 422-(2))
,,In contul 7 7 7 Rf!ZUltatul reportat se evidenfiaza distinct rezultatul reportat provenit

din preluarea la inceputul exercifiului financiar curent a rezultatului din contul de profit
$i pierdere al exercifiului financiar precedent, precum $i rezultatul reportat provenit din
modificiirile politicilor contabi/e, respectiv din corectarea erorilor contabile." (pet. 422-(3))
,,Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercifiului financiar curent, dupa
aprobarea situafiilor financiare anuale conform legii, $i eel reportat aferent exercifiilor
financiare precedente, din rezerve, prime de capital $i capital social, potrivit hotararii adu
niirii generate a acfionarilor sau asociafilor, cu respectarea prevederilor legate."(pet. 423-(1))
,,ln /ipso unor prevederi legate exprese, ordinea surselor din care se acopera pierderea
contabila este la latitudinea adunarii generate a acfionarilor sau asociafilor, respectiv a
consiliului de administrafie." (pet. 423-(2))
Prin urmare:
a) Profitul net realizat in exercitiul financiar ineheiat, evidentiat la ineeputul exerei
tiului finaneiar urmator in rezultatul .reportat:
3.000 lei
121
Profit sau pierdere
1171
Rezultatul reportat
nerepartizat sau
3.000 lei
b)
Repartizarea profitului net pe destinatii:
3.000 lei
c)
1171
Rezultatul reportat
nerepartizat sau
457
Dividende de plata
1068
Alte rezerve
J.000 lei
1.200 lei
1.800 lei
Acoperirea din rezerve a pierderilor cantabile din exercitiile precedente:
4.900 lei
106
Rezerve
1171
Rezultatul reportat
nerepartizat sau
4.900 lei
d) Acoperirea din capitalul social a pierderilor cantabile din exercitiile precedente:

1.100 lei
1012
Capital subscris
varsat
1171
Rezultatul reportat
nerepartizat sau
1.100 lei

La SC Alfa SA, in urma unui control intern desfaurat in anul
N+ 1, se 'constata ea entitatea a incasat contravaloarea unei
faeturi reprezentand o prestare de servicii, in suma de 2.000 lei,
fara ea factura respectiva sa fie inregistrata in contabilitate la
momentul emiterii ei {anul N). Presupunem ea eroarea este
eonsiderata semnificativa potrivit politicilor societatii Alfa SA.
Cota de impozit pe profit este de 16%, iar cota de TVA, de 24%.
Majorarile de intarziere pereepute se ridica la 100 lei pentru
anul precedent i la 50 lei pentru anul curent.
Conform.OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaii:
a) Corectarea erorli, inclusiv diferenia de impozit;
b) Cheltuielile cu majorarile de intarziere.
Ill
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,Corectarea erorilor aferente exercifiu/ui financiar curent se efectueaza pe seama contului

de profit i pierdere." (pet. 67-(1))
,,Corectarea erorilor semnificative aferente exercifiilor financiare precedente se efectueaza
pe seama rezultatului reportat (contu/ 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea
erorilor cantabile." (pet. 67-(2))
,,Erorile nesemnificative aferente exercifiilor financiare precedente se corecteaza, de ase
menea, pe seama rezultatului reportat. Totui, potrivit politicilor cantabile aprobate, ero
rile nesemnificative pot fi corectate pe seama contului de profit i pierdere." (pet. 67-(3))
,,Corectarea erorilor aferente exercifiilor financiare precedente nu determina modificarea
situafiilor financiare ale ace/or exercifii." (pet. 68-(1))
,,ln cazul erorilor aferente exercifiilor financiare precedente, corectarea acestora nu pre
supune ajustarea lnformafiilor comparative prezentate in situafiile financiare. lnformafii
comparative referitoare la pozifia financ/ara i performanfa financiara, respectiv modifi
carea pozifiei financiare, sunt prezentate in notele explicative." (pet. 68-(2))
Prin urmare:
a)
Corectarea erorii (factura omisa):
2.480 lei
4111
1174
Client!
Rezultatul reportat
2.480 lei
2.000 lei
provenit din corectarea

erorilor cantabile
4427
4801ei
4411
320 lei
TVA colectata
diferenta de impozit (2.000 lei x 16% = 320 lei):
3201ei
1174
Rezultatul reportat
lmpozitul pe profit
erorilor cantabile
b)
fnregistrarea cheltuielilor cu majorarile de intarziere:
150lei
100lei
50lei
4481
1174
Alte datorii
fata de bugetul
statului
Rezultatul reportat
erorilor contabile
150lei
6581
Despagubirl, amenzi
i penalitati

Tn luna februarie N+ 1se constata ea o entitate a omis sa
inregistreze in anul N cheltuieli facturate in baza unui contract de
prestari de servicii, in suma de 5.000lei . Presupunem ea eroarea
este considerata semnificativa potrivit politicilor societatii .
Cota de impozit pe profit este de 16%, iar cota de TVA, de 24% .
a) Corectarea erorii, inclusiv diferenta de impozit;

b) Repartizarea la inchiderea exercitiului financlar curent
a profitului pentru acoperirea cu prioritate a pierderii
rezultate din corectarea erorilor contabile, dupa aprobarea
de catre AGA a situatiilor financiare anuale.
Rezolvare:
a)
Corectarea erorii:
6.200lei
5.000lei
1.200lei
401
Furnizori
1174
Rezultatul reportat
erorilor contabile
6.200lei
4426
TVA deductibila
diferen!a de impozit (5.000lei x 16% = 800lei):

800lei
..
4411
lmpozitul pe profit
1174
Rezultatul reportat
erorilor contabile
8001ei
CONTABILITATE
b) in cazul coreqiei de erori care genereaza o pierdere reportata, ea trebuie acope

rita inainte de efectuarea oricarei repartizari din profit (5.000 lei - 800 lei = 4.200 lei):
4.200 lei
1171
Rezultatul reportat
nerepartizat sau
1174
Rezultatul reportat
erorilor contabile
4.200 lei

O entitate emite la 01.01.N 1.000 de obligatiuni, cu dobanda
12%; pretul de rambursare este egal cu valoarea nominala i cu
pretul de emisiune: 1.000 lei/obligatiune, durata de rambursare
10 ani. Dobanda se platete anual. lmprumutul este rambursat la
cadenta finala.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaii:
a) Subscrierea imprumutului i incasarea lui;
b) Plata anuala a dobanzil;

c) Ran1bursarea imprumutului la scadenia finala.
Rezolvare:
a)
Subscrierea imprumutului (1.000 obligatiuni x 1.000 lei/obligatiune = 1.000.000 lei):
1.000.000 lei
461
Debitori diveri
161
lmprumuturi
din emisiuni
de obligatiuni
1.000.000 lei
461
Debitori diveri
1.000.000 lei
incasarea imprumutului:
1.000.000 lei
512
Conturi curente
la banci
b) Plata anuala a dobanzii (1.000 obligatiuni x 1.000 lei/obligatiune x 12%

120.000 lei):
120.000 lei
666
Cheltuieli
privind dobanzile
512
Conturi curente
la banci
120.000 lei
c)
Rambursarea imprumutului la scadenta finala:
1.000.000 lei
161
Tmprumuturi
din emisiuni
de obligatiuni
512
Conturi curente
la banci
1.000.000 lei

O entitate emite la 01.08.N 1.000 de obligatiuni, cu dobanda
12%; valoare nominala 1.000 lei/obligatiune, egala cu pretul
de rambursare; pret de emisiune 900 lei/obligatiune; durata de
rambursare 10 ani. Dobanda se platete anual. Primele privind
rambursarea imprumutului se amortizeaza liniar pe durata
imprumutului. Tmprumutul este rambursat la scadenta finala.
a) Contabilizali subscrierea imprumutului ii incasarea lui;
b) Contabilizali dobanda datorata la sfariltul anului N;
c) Contabilizali amortizarea primelor privind rambursarea
obliga1iunilor in anul N;
d) Precizali cu ce valoare figureaza imprumutul din emisiuni de
obliga1iuni in bilan1 la sfariltul anului N;
e) Preciza1i plata anuala a dobanzii in anul N+1;
f)" Contabilizali rambursarea imprumutului la scaden1a finala.
Rezolvare:
,,Atunci cand suma de rambursat pentru o datorie este mai mare decat suma primita, dife
renfa se inregistreaza intrun cont distinct (169 Prime privind rambursarea obligafiunilor
$i a a/tor datorii). Aceasta trebuie prezentata in bi/ant ea o corecfie a datoriei corespunza
toare, precum $i in notele explicative." {pet. 365-( 1))
,, Va/oarea acestei diferenfe trebuie amortizata printr-o sumo rezonabila in fiecare exercifiu
financiar, astfel incat sa se amortizeze comp/et, dar nu mai tarziu de data de rambursare a
datoriei (articol contabil 6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea prime/or de ram
bursare a obligafiunilor $i a a/tor datorii = 169 Prime privind rambursarea obligafiunilor
$i a a/tor datorii)." {pet. 365-(2))
Prin urmare:
a) Subscrierea imprumutului:
Suma de rambursat = 1.000 obligatiuni x 1.000 lei/obligatiune (pretul de rambursare =
valoarea nominala) = 1.000.000 lei
CONTABILITATE
Suma primita= 1.000 obligatiuni x 900 lei/obliga1iune (pretul de emisiune)= 900.000 lei
Prime privlnd rambursarea obligatiunilor= 1.000.000 lei - 900.000 lei= 100.000 lei
1.000.000 lei
900.000 lei
100.000 lei
461
Debitori diveri
1691
Prime privind
rambursarea
obligatiunilor
161
Tmprumuturi
din emisiuni
de obligatiuni
1.000.000 lei
900.000 lei
b)
512
Conturi curente
la banci
461
Debitori diveri
900.000 lei
La sfaritul anului N, dobanda nu este exigibila i se inregistreaza ea datorie:
1.000 obligatiuni x 1.000 lei/obliga1iune (valoarea nominala) x 12% x S luni I 12 luni =

SO.OOO lei
SO.OOO lei
c)
666
Cheltuieli
privind dobanzile
1681
Dobanzi aferente
imprumuturilor
din emisiuni
de obligatiuni
SO.OOO lei
Amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor in anul N:
100.000 lei (prime) I 10 ani (durata imprumutului) x S I uni I 12 I uni= 4.167 lei/an
4.167 lei
d)
6868
privind amortizarea
primelor de rambursare
a obligatiunilor
i a altor datorii
1691
Prime privind
rambursarea
obligatiunilor
4.167 lei
Sold 161 ,,Tmprumuturi din emisiuni de obligatiuni"= 1.000.000 lei

Sold 1691 ,,Prime privind rambursarea obligatiunilor"= 100.000 lei - 4.167 lei= 95.833 lei
Tmprumutul din emisiuni de obligatiuni va figura in bilant la finele anului N cu
1.000.000 lei - 95.833 lei= 904.167 lei.
e)
Plata anuala a dobanzii in anul N+1:
1.000 obligaJiuni x 1.000 lei/obligatiune (valoarea nominala) x 12% = 120.000 lei, din
care aferenta anului trecut SO.OOO lei, restul de 70.000 lei fiind aferent anului N+1.
120.000 lei
SO.OOO lei
70.000 lei
f)
1681
Dobanzi aferente
imprumuturilor
din emisiuni
de obligatiuni
512
120.000 lei
512
1.000.000 lei
Conturi curente
la banci
666
Cheltuieli
privind dobanzile
Rambursarea imprumutului la scadenta finala:
1.000.000 lei
161
Tmprumuturi
din emisiuni
de obligatiuni
Conturi curente
la banci

O entitate emite la 01.01.N 1.000 de obliga\iuni, cu dobanda
12%; valoare nominala 1.000 lei/obligatiune, egala cu pretul
de rambursare; pret de emisiune 900 lei/obligatiune; durata de
rambursare 1O ani. Dobanda se platete anual. Primele privind
rambursarea imprumutului se amortizeaza liniar pe durata
imprumutului. Tmprumutul este rambursat anual in 10 rate
constante la sfaritul anului.

a) Subscrierea imprumutului i incasarea lui;
b) Plata anuala a dobanzii la sfaritul anuluiN;
c) Amortizarea primelor privind rambursarea obliga1iunilor in
anulN;
d) Rambursarea primei trane la sfaritul anuluiN;
e) Plata anuala a dobanzii la sfaritul anuluiN+1.
Rezolvare:
a)
Subscrierea imprumutului:
Suma de rambursat = 1.000 obligatiuni x 1.000 lei/obligatiune (pretul de rambursare =

valoarea nominala) = 1.000.000 lei
Suma primita = 1.000 obligatiuni x 900 lei/obligatiune (pretul de emisiune) = 900.000 lei
CONTABILITATE
Prime privind rambursarea obligatiunilor = 1.000.000 lei - 900.000 lei = 100.000 lei
1.000.000 lei
900.000 lei
100.000 lei
%
461
Debitori diveri
1691
Prime privind
rambursarea
obligatiunilor
161
1.000.000 lei
461
900.000 lei
Tmprumuturi
din emisluni
de obligatiuni
900.000 lei
b)
512
Conturi curente
la banci
Debitori diveri
Plata anuala a dobanzii la sfaritul anului N:
1.000 obligatiuni x 1.000 lei/obligatiune x 12% = 120.000 lei

120.000 lei
c)
666
Cheltuieli
privind dobanzile
512
Conturi curente
la banci
120.000 lei
Amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor in anul N:
100.000 lei (prime) I 10 ani (durata imprumutului) = 10.000 lei/an

10.000 lei
d)
6868
privind amortizarea
a obligatiunilor
i a altar datorii
1691
Prime privind
rambursarea
obligatiunilor
10.000 lei
Rambursarea primei trane la sfaritul anului N:
Tn fiecare an se ramburseaza 1.000 obligatiuni I 1 O ani = 100 obligatiuni.
Valoare rambursata = 100 obligatiuni x 1.000 lei/obligatiune (pretul de rambursare =

valoarea nominala) = 100.000 lei
100.000 lei
e)
161
Tmprumuturi
din emisiuni
de obligatiuni
512
Conturi curente
la banci
100.000 lei
Plata anuala a dobanzii la sfaritul anului N+ 1:
900 obligatiuni ramase x 1.000 lei/obligatiune (valoarea nominala) x 12% = 108.000 lei
108.000 lei
666
Cheltuieli
privind dobanzile
512
Conturi curente
la banci
108.000 lei

O entitate emite la 01.01.N 1.000 de obliga\iuni, cu dobanda
12%; valoare nominala 1.000 lei/obligatiune; pret de emisiune
900 lei/obligatiune; durata de rambursare 5 ani. Ymprumutul este

rambursat prin anuitati constante la sfaritul anului.
a) Calculali anuitatea;
b) lntocmili planul de rambursare a imprumutului;
c) Contabilizati plata anuitatii in primul an.

Rezolvare:
Daca se foiosesc anuita\ile constante, in fiecare an se ramburseaza o suma constanta

formata din rata creditului i dobanda. Calculul anuitatii are la baza formula:
A= (C x r) I [1 - (1 + r)""]
unde:
A=_anuitatea de rambursat;
C= imprumutul rambursat la valoarea actuala;
r = rata dobanzii;
n= durata imprumutului.
Prin urmare:
a)
Calculul anuitatii:
A= (1.000.000 lei x 12%) I [1- (1 + 12%)-5] = 277.409 lei

b)
Planui de rambursare a imprumutului:

- lei Anl
Anultate
Dobindi
Rata
imprumutulul
Sold rimas
datorat la
inceput de an
277.409
1.000.000 x
12%=
120.000
277.409120.000=
157.409
1.000.000
277.409
842.591 x
12%=
101.111
277.409101.111=
176.298
1.000.000157.409=
842.591
CONTABILITATE
Ani
Anultate
Dobindi
Sold rimas
datorat la
inceput de an
277.409
666.293 x
12%=
79.955
277.40979.955 =
197.454
842.591 176.298
666.293
277.409
468.839 x
12%=
56.261
277.40956.261 =
221.148
666.293197.454
468.839
277.409
247.691 x
12%=
29.723
277.40929.723 =
247.691
(cu aproximatie)
468.839221.148 =
247.691
1.000.000
Total
c)
Rata
imprumutului
Plata anuitatii in prim1;1I an:
277.409 lei
157.409 lei
120.000 lei
%
161
lmprumuturi
din emisiuni
de obligatiuni
666
Cheltuieli
privind dobanzile
512
Conturi curente
la banci
277.409 lei

O entitate are emis un imprumut obligatar cu urmatoarele
caracteristici: numar de obligatiuni 1.000 de titluri; pret de
rambursare 1.200 lei/titlu; valoare nominala 1.000 lei/titlu; pret
de emisiune 900 lei/titlu; durata imprumutului 10 ani; dobanda
anuala 10%. Se au in vedere urmatoarele cazuri:
- Se rascumpara i se anuleaza 200 de obligatiuni, pret de
-
rascumparare 1.300 lei/titlu;
Se rascumpara i se anuleaza 300 de obligatiuni, pret de

rascumparare 1.100 lei/titlu.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabiliza\i:
a) Rascumpirarea i anularea obllga\iunilor in cele doua cazuri;
b) Trecerea primelor asupra cheltuielilor cu ocazia

riscumpiririi obliga\iunilor.
Rezolvare:
a) Rascumpararea obligatiunilor la pretul de rascumparare in primul caz (200 obliga
tiuni x 1.300 lei/titlu = 260.000 lei):
260.000 lei
505
Obligatiuni emise
i rascumparate
512
Conturi curente
la banci
260.000 lei
i anularea obligatiunilor emise rascumparate:

lmprumutul din emisiuni de obligatiuni se diminueaza cu numarul de obligatiuni anu
late x valoarea lor de inregistrare initiala, adica pretul de rambursare (200 obligatiuni x
1.200 lei/titlu (pretul de rambursare) = 240.000 lei):
260.000 lei
240.000 lei
20.000 lei
0/o
161
Ymprumuturi
din emisiuni
de obligatiuni
505
Obligatiuni emise
i rascumparate
260.000 lei
668
Alte cheltuieli
financiare
rascumpararea obligatiunilor la pretul de rascumparare in al doilea caz (300 obli

gatiuni x 1.100 lei/titlu = 330.000 lei):
330.000 lei
505
Obligatiuni emise
i rascumparate
512
Conturi curente
la banci
330.000 lei
i anularea obligatiunilor emise rascumparate:

lmprumutul din emisiuni de obligatiuni se diminueaza cu numarul de obligatiuni anu
late x valoarea lor de inregistrare initiala, adica pretul de rambursare (300 obligatiuni x
1.200 lei/titlu (pretul de rambursare) = 360.000 lei):
360.000 lei
161
lmprumuturi
din emisiuni
de obligatiuni
0/o
505
360.000 lei
330.000 lei
768
30.000 lei
Obligatiuni emise
i rascumparate
Alte venituri
financiare
CONTABILITATE
b)
Trecerea primelor asupra cheltuielilor cu ocazia rascumpararii obligatiunilor:
Prima de rambursare unitara = 1.200 lei/titlu (pretul de rambursare) - 900 lei/titlu

(pretul de emisiune) = 300 lei/titlu
Primele aferente obligatiunilor rascumparate = 500 obligatiuni rascumparate x 300 lei/titlu
= 150.000 lei
150.000 lei
1691
6868
privind amortizarea
a obligatiunilor
i a altar datorii
Prime privind
rambursarea
obligatiunilor
150.000 lei

O societate primete in contul curent un credit bancar pe o
perioada de 10 ani, in suma de SO.OOO lei. Dobanda anuala este
de 30% i se platete lunar. Creditul este rambursat integral la
scadenta.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, c:ontabiliza1i:

a) Primirea creditului;
b) Plata dobanzii lunare;
c) Rambursarea creditului la scaden1a.
Rezolvare:
Conform OMFP nr. 1.802/2014, datoriile din creditele pe termen lung primite de la
banca i alte persoane juridice se contabilizeaza prin conturile de pasiv 162 ,,Credite
bancare pe termen lung" - sumele principale i 1682 ,, Dobanzi aferente creditelor ban
care pe termen lung" - dobanzile aferente.
Tn creditul conturilor seinregistreaza datoriile din creditele primite, respectiv dobanzile
aferente, iarin debitul lor, dupa caz, rambursarile de credite i platile de dobanzi. Soldul
creditor al conturilor reprezinta datoriile din credite pe termen lung i mediu, respectiv
din dobanzi neexpirate pana la inchiderea exercitiului financiar.
Prin urmare:
a)
Primirea creditului:
SO.OOO lei
512
Conturi curente
la banci
1621
Credite bancare
pe termen lung
SO.OOO lei
b)
Plata dobanzii lunare:
Dobanda lunara = SO.OOO lei x 30% / 12 lunl = 1.250 lei

1.250 lei
c)
666
512
1.250 lei
512
SO.OOO lei
Conturi curente
la banci
Cheltuieli
privind dobanzile
Rambursarea creditului la scadenta:
SO.OOO lei
1621
Credite bancare
pe termen lung
Conturi curente
la banci
Exemplul ilu5trativ 191 --------

La data de 01.01.N, o societate primete in contul curent un
credit bancar pe o perioada de 1O ani, in suma de SO.OOO lei.
Rambursarea imprumutului se face in 10 tran$e egale la sfaritul
fiecarui an, cand se plate$te $i dobanda anuala. Rata anuala a
dobanzii este de 30%.
b) Plata dobanzii in anul N;
c) Plata primei tran$e in anul N;

d) Plata dobanzii in anul N+1.
Rezolvare:
a)
SO.OOO lei
b)
512
Conturi curente
la banci
1621
SO.OOO lei
512
15.000 lei
Credite bancare
pe terrrien lung
Plata dobanzii anuale pentru anul N:
Dobanda anuala = SO.OOO lei x 30% = 15.000 lei

15.000 lei
666
Cheltuieli
privind dobanzile
Conturi curente
la banci
CONTABILITATE
c)
Rambursarea primei trane in anul N (SO.OOO lei I 10 trane = 5.000 lei):
5.000 lei
d)
1621
Credite bancare
pe termen lung
512
Conturi curente
la banci
5.000 lei
Plata dobanzii anuale pentru anul N+1:
Dobanda anuala pentru anul N+ 1 la creditul ramas = (SO.OOO lei - 5.000 lei rambursati)
x 30% = 13.500 lei
13.500 lei
666
Cheltuieli
privind dobanzile
512
Conturi curente
la banci
13.500 lei

La data de 01.05.N, o societate primete in contul curent un credit
bancar pe o perioada de 1o ani, in suma de SO.OOO lei. Rata anuala
a dobanzii este de 30%. Dobanda se platete anual. Rambursarea
imprumutului se face la scadenta finala.
a) Primlrea creditului;
b) Dobanda datorata in anul N;
c) Plata anuala a dobanzii in anul N+1;
d) Rambursarea creditului la scadenta.
Rezolvare:
a)
SO.OOO lei
512
Conturi curente
la banci
1621
Credite bancare
pe termen lung
SO.OOO lei
b) Dobanda anuala de SO.OOO lei x 30% = 15.000 lei nu este exigibila i se recunoate
ea datorie.
Dobanda anului N (de la 1 mai la 31 decembrie, adica 8 luni) = 15.000 lei I 12 luni x
8 luni = 10.000 lei:
10.000 lei
666
Cheltuieli
privlnd dobanzile
1682
Dobanzi aferente
creditelor bancare
pe termen lung
10.000 lei
c) in anul N+1, plata dobanzii anuale de 15.000 lei, din care 10.000 lei aferenti anu
lui trecut i 5.000 lei aferenti anului curent (15.000 lei I 12 lunJ x 4 luni = 5.000 lei):
15.000 lei
10.000 lei
5.000 lei
d)
1682
Dobanzi aferente
creditelor bancare
pe termen lung
666
Cheltuieli
privind dobanzile
512
Conturi curente
la banci
15.000 lei
512
Conturi curente
la banci
SO.OOO lei
Rambursarea creditului la scadenta:
SO.OOO lei
1621
Credite bancare
pe termen lung

La data de 01.01.N, o societate primete in contul curent un
credit bancar pe o perioada de 10 ani, in suma de SO.OOO lei.
Rambursarea imprumutului se face in 10 trane egale la sfaritul
fiecarui an, cand se platete i dobanda anuala. Rata anuala a
dobanzii este de 30%. Tn anul N+ 1, etitatea nu are suficiente
resurse financiare i nu poate achita rata s'cadenta. Aceasta este
platita in anul N+2.
b) Plata dobanzii in anul N;
c) Rambursarea primei trane in anul N;
d) Plata dQ!)anzii in anul N+ 1;
e) Eviden1ierea ratei restante in anul N+ 1;
f ) Plata ratei restante in anul N+2.
Rezolvare:
a)
SO.OOO lei
512
Conturi curente
la banci
1621
Credite bancare
pe termen lung
SO.OOO lei
CONTABILITATE
b)
Plata dobanzii anuale pentru anul N:
Dobanda anuala = SO.OOO lei x 30% = 15.000 lei

15.000 lei
c)
512
Conturi curente
la banci
15.000 lei
Rambursarea primei trane in anul N (SO.OOO lei I 10 trane = 5.000 lei):
5.000 lei
d)
666
Cheltuieli
privind dobanzile
1621
Credite bancare
pe termen lung
512
Conturf curente
la banci
5.000 lei
Plata dobanzii anuale pentru anul N+ 1:
Dobanda anuala pentru anul N+ 1 la creditul ramas = (SO.OOO lei - 5.000 lei rambursati)
x 30% = 13.500 lei
13.500 lei
e)
512
Conturi curente
labanci
13.500 lei
Evidentierea ratei devenite restanta la sfaritul anului N+ 1:
5.000 lei
f)
666
Cheltuieli
privind dobanzile
1621
Credite bancare
pe termen lung
1622
5.000 lei
512
5.000 lei
Credite bancare
pe termen lung
nerambursate
la scadenta
Plata ratei restahte in anul N+2:
5.000 lei
1622
Credite bancare
pe termen lung
nerambursate
la scadenta
Conturi curente
la banci

Se cunosc urmatoarele date: contravaloarea lucrarilor executate
conform situatiei de lucrari 200.000 lei; garantie de buna executie
4%, conform contractului, fiind retinuta dih contravaloarea
lucrarilor; cota de TVA 24%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, inregistrati la beneficiar:

a) Primirea facturii de la constructor;
b) Constituirea garantiei de buna executie;
c) Plata diferentel datorate constructorului;
d) Restituirea garantiei la sfaritul perioadei presupunand ea
nu au existat situatii care sa solicite garantia.
Nota:
Tncepand cu data de 1 ianuarie 2007 nu a mai fost admisa
reducerea bazei de impozitare a TVA cu valoarea garan1iilor
acordate, motiv pentru care factura pentru lucrarile de
construqii-montaj se emite la valoarea integrala rezultata din
situatiile de lucrari intocmite de constructor i acceptate de
beneficiar. Din acest moment, garantiile acordate beneficiarilor
lucrarilor in constructii nu mai reprezinta operatiuni din sfera
de aplicare a TVA deoarece nu indeplinesc cumulativ cele
patru condi1ii impuse prin art. 126 alin. (1) din Codul fiscal.
Astfel, intreaga valoare a situatiilor de lucrari acceptata la plata
reprezinta baza de impozitare a TVA. Dei garantiile nu intra
in baza de impozitare a TVA, beneficiarul lucrarilor are dreptul
sa ii achite constructorului valoarea facturii emise diminuata
cu valoarea garantiei stabilite prin contract. Tn cadrul unei
facturi emise, cu suma garantiei acordate de constructor poate
fi diminuata doar valoarea totala a facturii formata din baza
de impozitare i TVA colectata, rezultand astfel o suma neta
de plata. Valoarea garan1iei se inscrie in factura cu semnul
minus, fara a inscrie TVA in dreptul sau. Deci suma neta de plata
reprezinta diferen1a dintre valoarea totala facturata (inclusiv
TVA) i valoarea garan1iei acordate.
Rezolvare:
a)
Primirea facturii de la constructor:
248.000 lei
200.000 lei
48.000 lei
231
in curs de execu1ie
4426
TVA deductibila
404
Furnizori
de imobilizari
248.000 lei
CONTABILITATE
b)
Constituirea garanliei de,buna execu1ie:
Garantie= 200.000 lei x 4%= 8.000 lei

8.000 lei
c)
167
Alte imprumuturi
i datorii asimilate
8.000 lei
Plata diferentei datorate constructorului (248.000 lei - 8.000 lei= 240.000 lei):
240.000 lei
d)
404
Furnizori
de imobilizari
404
FLlrnizori
de imobilizari
512
240.000 lei
512
8.000 lei
Conturi curente
la banci
Restituirea garanliei la sfaritul perioadei:
8.000 lei
167
Alte imprumuturi
i datorli aimilate
0
Conturi curente
la banci

O entit.ate ia calculat i contabilizat un impozit pe profit de
3.000 lei. Organele de control fiscal au decis ea impozitul datorat
este de 5.000 lei. Pentru solutionare, entitatea a deschis in anul N
un proces judecatoresc pentru suma de 2.000 lei, proces care nu
sa finalizat pana la sfaritul anului N. fn anul N+1, acesta este
solutionat, instan1a stabilind, in urma unei expertize contabile, ea
impozitul datorat este de 3.700 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, precizaJi:

a) Ce inregistrari contabile se efectueaza in anul N;
b) Ce inregistrari contabile se efectueaza in anul N+1.
Rezolvare:
,,Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plata datorate bu

getu/ui de stat, in condifiile in care sumele respective nu sunt reflectate ea datorie in relafia
cu statul." (pet. 382(1 ))

,,Aceste provizioane se constituie, de exemplu, pentru: diferente de impozite rezultate din
operatiuni de control nefinalizate; impozite pentru care. entitatea are de$chise procese in
instanfa; rezerve din facilitafi fiscale sou alte rezerve pentfu care in legislatia fiscala exista
prevederi referitoare la impozitarea acestora, precum ; in alte situafii care pot genera
datorii sub forma impozitului pe profit." (pet. 382-(2))
Prin urmare:
a) Tn anul N se constituie un provizion pentru impozite pentru suma de 2.000 lei
pentru care entitatea a deschis procesul:
2.000 lei
b)
6812
privind provizioanele
1516
Provizioane ,pentru
impozite
2,000 lei
in anul N+ 1:
recunoaterea datoriei ramase de plata (3.700 lei - 3.000 lei= 700 lei):
700 lei
691
Cheltuieli cu
impozitul pe profit
4411
700 lei
7812
2.000lei
lmpozituf pe profit
anularea provizionului:
2.000 lei
1516
Provizioane pentru
impozite
Venituri
din provizloane

Conform prevederilor contractului colectiv de munca, o entitate
are obligatia de a plati prime reprezentand participarea salariatilor
la profit in valoare de pana la 5% din profitul distribuibil, de
achit.;1t in 45 de zile de la aprobarea situatiilor financiare de catre
AGA. Ca aare, in anul se decide acordarea de prime in valoare
de SOO.OOO lei. Primele sunt acordate in anul N+ 1.
a) Ce inregistrari contabile se efectueaza in anul N;
b) Ce inregistrari contabile se efectueaza in anul. N+ 1.
Rezolvare:
Ill
CONTABILITATE
,,Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt: (...)

h) prime ce urmeaza a se acorda personalu/ui in functie de profitul realizat, potrivit pre
vederilor legale sau contractuale; (...)" (pet. 377-(1))
f>rin urmare:
a)
in. anul N: .
constituirea unui provizion pentru primele datorate salariatilor:
SOO.OOO lei
6812
privind p'rovizioanele
I
1518
SOO.OOO lei
424
SOO.OOO lei
Alte provizioane
';"
b) In anul N+ 1:
acordarea primelor:
644
Cheltuieli cu
primele .reprezentand
participarea 'prsonalului

. la profit
Pime reprezentand
participarea personalului
la profit
odata cu plata efectiva a primelor nete, provizionul ramas fara obiect se anuleaza:
SOO.OOO lei
1518
Alte proyizioane
7812
Venituri
din provizioane
SOO.OOO lei
Exemplu_l ilustrativ 197 ----------,

Entitatea Alfa acorda pentru 20 de salariati 200 de optiuni. Fiecare
optiune da dreptul la achizitia a 10 aqiuni ale firmei, pret de
exercitare 7 lei/actiune. Conditia pentru exercitarea optiunii este
ea salariatii sa lucreze in firma timp de S ani.
in eel de-al doilea an se considera ea este probabil ea 2 salariati sa
piece din entitate inaintea expirarii perioadei de S ani. La sfaritul
anului 3, situatia este aceeai ea in anul precedent. La sfaritul
anului 4 se presupune ca este probabil ea un salariat sa piece
inaintea expirarii perioadei. La expirarea perioadei de S ani se
constata ea toti salariatii au ramas in firma.
' Conform
bMFP nr. 1.802/2014, contabiliza1i in cei 5 ani
t
f:jenefciile acordate angaJa1ilor sub forma instrumentelor de
capitaluri proprii.
Ill
Rezolvare:
,,Beneficiile sub forma acfiunilor proprii ale entitafii (sau alte instrumente de capitaluri pro
prii) acordate angajafilor sunt inregistrate distinct (contul 643 Cheltuieli cu remunerarea
in instrumente de capitaluri proprii), in contrapartida conturilor de capitaluri proprii
(1031 Beneficii acordate angajafilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii), la
valoarea justa a respective/or instrumente de capitaluri proprii, de la data acordarii ace
/or beneficii. Recunoa$terea cheltuielilor aferente muncii prestate de angajafi are foe in
momentul prestarii acesteia." (pet. 339-(1))
,,Data acordarii beneficiilor reprezinta data la care entitatea $i angajafii beneficiari ai res
pective/or instrumente infeleg $i accepta termenii $i condifiile tranzacfiei, cu menfiunea
ea, daca respectivul acord face obiectul unui proces de aprobare ulterioara (de exemplu,
de catre acfionari), data acordarii beneficiilor este data la care este obfinuta respectiva
aprobare." (pet. 339-(2))
,,Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate care intra in drepturi imediat, la data
acordarii beneficiilor, angajafilor nu Ii se cere so finalizeze o perioada specificata de servicii
inainte de a avea dreptul necondifionat asupra respective/or instrumente de capitaluri
proprii $i, in absenfa unei dovezi privind contrariul, entitatea va considera ea servicii/e
prestate in schimbu/ instrumentelor de capitaluri proprii au fost deja primite. fn acest caz,
cheltuielile aferente se inregistreaza integral, la momentul respectiv, in contrapartida cu
conturile de capitaluri proprii." (pet. 339-(3))
,,Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate, care intra in drepturi numai dupa
indeplinirea de catre angajafi a unei perioade specificate de servicii, cheltuielile aferente
sunt inregistrate pe masura prestarii serviciilor, pe parcursu/ perioadei pentru satisfacerea
condifiilor de intrare in drepturi, in contrapartida cu conturile de capitaluri proprii. Suma
inregistrata drept cheltuieli va avea in vedere estimarea numarului de instrumente de
capitaluri proprii care vor intra in drepturi, iar aceasta estimare trebuie revizuita daca infor
mafiile ulterioare indica faptu/ ea numarul de instrumente de capitaluri proprii preconizate
a intra in drepturi este diferit fata de estimarile precedente, astfel incdt, la data intrarii in
drepturi, estimarea respectiva so fie egala cu numarul de instrumente de capitaluri proprii
care intra in drepturi." (pet. 339-(4))
Prin urmare:
a)
Anul 1:
Numarul de aqiuni care poate fi cumparat = 200 optiuni x 1O aqiuni/optiune =

2.000 actiuni
Cheltuiala prlmului an= 2.000 actiuni x 7 lei/actiune (pret de exercitare) I 5 ani= 2.800 lei
2.800 lei
643
Cheltuieli cu remunerarea
in instrumente
1031
Beneficii acqrdate
angajatilor sub forma
instrumentelor de
capitaluri proprii
2.800 lei
CONTABILITATE
b)
Anul 2:
Cheltuiala necesara anului 2 = 2.000 actiuni x 7 lei/actiune (pret de exercitare) x 2 ani I

5 ani x 8 salariati ramai I 10 salariati initial = 4.480 lei
Cheltuiala existenta = 2.800 lei
Cheltuiala de inregistrat in anul 2 = 4.480 lei - 2.800 lei = 1.680 lei
1.680 lei
c)
643
in instrumente
1031
Beneficii acordate
instrumentelor de
capitaluri proprii
1.680 lei
Anul 3:
Cheltuiala necesara anului 3 = 2.000 actiuni x 7 lei/aqiune (pret de exercitare) x 3 ani I

Cheltuiala existenta (sold 1031) = 4.480 lei
Cheltuiala de inregistrat in anul 3 = 6.720 lei - 4.480 lei
2.240 lei
d)
643
in instrumente
:= 2.240 lei
1031
Beneficii acordate
instrumentelor de
capitaluri proprii
2.240 lei
Anul 4:
Cheltuiala necesara anului 4 = 2.000 actiuni x 7 lei/aqiune (pret de exercitare) x 4 ani I

Cheltuiala existenta (sold 1031) = 6.720 lei
Cheltuiala de inregistrat in anul 4 = 10.080 lei - 6.720 lei = 3.360 lei
3.360 lei
e)
643
in instrumente
1031
Beneficii acordate
instrumentelor de
capitaluri proprii
3.360 lei
Anul 5:
Cheltuiala necesara anului 5 = 2.000 aqiuni x 7 lei/aqiune (pret de exercitare) x 5 ani I

Ill
Cheltuiala existenta (sold 1031)= 10.080 lei

Cheltuiala de inregistrat in anul 5
3.920 lei
643
= 14.000 lei - 10.080 lei = 3.920 lei
in instrumente
1031
Beneficil acordate
instrumentelor de
capitaluri proprii
3.920 lei

Entitatea Alfa a aplicat politica reevaluarii periodice a
imobilizarilor corporale. Tn ianuarie 2016, Alfa intra intr-un grup
care aplica metoda de evaluare bazata pe costulistoric. Prin
urmare, Alfa va efectua o modificare a politicii sale contabile.
La data de 31.12.2015, soldurile conturilor cumulate pentru
construqii au fost: Cont 212, sold final debitor = 700.000 lei; Cont
281'2, sold final creditor= 100.000 lei; Cont 105/Constn.lqii, sold
final creditor= 140.000 lei. Valoarea initiala a cladirii la cost istoric
a fostde 840.000 lei, durata de viata stabilita initial a fost de 40 de
ani i durata de viata ramasa la 31.12.2015 a fost de 25 de ani.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati modificarea de

politica contabila.
Rezolvare:
,,Efecte/e modificiirii politicilor contabile aferente exercifiilor financiare precedente se in

registreaza pe seama rezultatului reportat (contul 1173 Rezultatul reportat provenit
din modificiirile p'olitlcllor cantabile); daca efectele modificaril pot fi cuantificate."
(pet. 63-(1))
,,Efecte/e modificiirii. po/iticilor contabile aferente exercifiului financiar curent se contabi

lizeaza pe seama conturilor de cheltuie/i i venituri ale perioadei." (pet. 63-(2))
,,Oaca efectul mddificatli politicii contabile este imposibil de stabilit pentfu perioadele tre
cute, modificarea politicilor 'contabile se efectueaza pentru perioadele viitoare, incepand
cu exercifiul financiar curent ; exercifiile firianciare urmatoare celui in care s-a luat decizia
modificarii politicii contabile." (pet. 63-(3))
,,ln cazul modificarii politicilor contabile pentru o perioada anterioara, entitiifile trebuie sa
ia in considerare efectele fiscale ale acestora." (pet. 63-(4))
Ill
:'.:ONTABILITATE
Prin urmare:
a)
Situatia conturilor daca Alfa nu ar fi aplicat niciodata metoda de reevaluare:

Soid ln.i\lal
Cont
2812
- lei-
Sold final la
31.12.2015
840.000
212
Amortlzare cumulati
840.000
315.000
840.000 lei/ 40 ani x 15 ani* = 315.000 lei
Durata ramasa la 31.12.2015 este de 25 de. ani. Deci de la inceput pana la 31.12.2015 s-au
amortizaiAO ani- 25 ani = 15 ani.
b) Compararea soldurilor existente la 31..12.2015 (in co11di\Hle reevaluarii) cu cele

recalculate rnai sus daca Alfa nu r aplicat niciodata '!'etoda qe reevaluare (prin
stabilirea diferentelor de fapt trebuie sa aducem situatia existenta la 31.12.2015 la ni
velul soldurilor recalculate pentru a obtine aplicarea retroactiva a modificarii politicii
cantabile):
- lei -
Cont
212
Sold bllant la
31.12.2015
Sold recalculat dacA Alfa nu ar

fi apllcat niclodatA metoda d e
reevaluare
(1)
(2)
!';
..
. '
840.000
2812
100.000
315.000
105/
140.000
Constructii
c)
700.000
'
DlferentA
(3),;. (2)- (1)

840.000 - 700.000 =
+140.000
315.000 - 1DO.OOO =
+215.000
0-140.000=
(140.000)
Tnregistrari:
140.000 lei
212
105
Construqii
.2812
140.000 lei
%
2812
14Q,QOO lei
75.000 lei
Amortizarea
construqiilor
i:
140.000 lei
Rezerve
din reevaluare
Amortizarea
constructiilor
1173
Rezultatul
reportat provenit
din modificarile
politicilor cantabile
(215.000 lei140.000 lei)
65.000 lei
(140.000 lei75.000 lei)
Eemplul ilustrativ 199 ----------.

Entitatea Alfc;1 a aplicat politica reevaluarii periodice a
imobilizarilor corporale. Tn ianuarie 2016, Alfa intra intr-un grup
care aplica metoda de evaluare bazata pe costul istoric. Prin
urmare, Alfa va efectua o modificare a politicii sale cantabile: La
data de 31.12.2015, soldurile conturilor cumulate pentru instalatii
au fost: Cont 213, sold final debitor = 290.000 lei; Cont 2813, sold
final creditor= 70.000 lei; Cont 105/lnstalatii, sold final creditor
= 24.000 lei. Valoarea initiala a instalatiei la cost istoric a fost de
270;000 lei, durata deviata stabilita initial a fost de 1O ani i durata
de viata ramasa la 31.12.2015 a fostde 5 ani.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati modificarea de

politica contabila.
Rezolvare:
a)
Situatia conturilor daca Alfa nu ar fi aplicat niciodata metoda de reevaluare:

- lei -
Cont
Sold Initial
213
270.000
2813
Amortlzare cumulatA
Sold final la
31.12.2015
270.000 lei I 10 ani x 5 ani* = 135.000 lei
270.000
135.000
10 ani - 5 ani
b) Compararea soldurilor existente la 31.12.2015 (in conditiile reevaluarii) cu cele re

calculate mai sus daca Alfa nu ar fi aplicat niciodata metoda de reevaluare:
- lei Sold bllan1 la
31.12.2015
Sold recalculat dacA Alfa nu ar

fl apllcat nlclodatA metoda de
reevaluare
DlferentA
(1)
( 2)
(3) = (2) - (1)
213
290.000
270.000
2813
70.000
135.000
105/
lnstalatii
24.000
Cont
270.000 - 290.000 =
(20.000)
135.000 - 70.000 =
+65.000
0 - 24.000 = (24.000)
i'CONTABILITATE
)
i c)
I
I
Tnregistrari:
C
! 20.000 lei
105
o/o
Rezerve
din reevaluare
213
20.000 lei
2813
65.000 lei
lnstalatii tehnice i
$i:
6s.ooo lei
4.000 lei
(24.000 lei -
20.000 lei)
61.000 lei
(65.000 lei -
4.000 lei)
105
Rezerve;
din reevaluare
1173
Amortizarea
instalatiilor i
Rezultatul
reportat provenit
din modificarile
politkilor onta'bile

ln data de 01.01.2015 se obtine un imprumut de 10.000 lei cu
termen de rambursare de 10 ani. ln contract se mentioneaza
dobanda de 5% pe an platita integral la rambursarea creditului i
faptul ea imprumutul va fi rambursat la o valoare mai mare cu 1o/o
din suma primita.

b) lnregistrarea primei;
c) Recunoaterea dobanzii datorate;
d) Amortizarea primei.
Rezolvare:
,,Atunci cand suma de rambursat pentru o datorie este mai mare deciJt suma primitii, di
ferenfa se tnreglstreazd intr-un cont distinct (169 Prime privlnd rambursarea obll
gaflunllor JI a a/tor datorli). Aceasta trebule prezentatd in bllanf, ea o corecfle a
datoriel corespunzdtoare, precum Ji In notele explicative." (pet. 365-(1))
..
,,Valoarea acestei diferente trebuie amortizatii printr-o sumii rezonabilii in fiecare-exercifiu

financiar, astfel incat sii se amortizeze comp/et, dar nu mai tiJrziu de data de rambursare

a datoriei (articol contabll 6868 Cheltuleli financlare privind amortlzarea prime/or
de rambursare a obllgaflunllor Ji a a/tor dator/1 = 7 69 Prime privlnd rambursarea
obligaf/unllor Ji a a/tor datorli)." (pet. 365-(2))
Prin urmare:
a)
Tn data de 01.01.2015, primirea creditului:
10.000 lei
b)
10.000 lei
162
100 lei
Credite bancare
pe termen lung
1692
Prime privind
rambursarea
altor datorii
Credite bancare
pe termen lung
666
Cheltuieli
privlnd dobanzile
1682
SOO lei
1692
10 lei
Dobanzi aferente
creditelor bancare
pe termen lung
Amortizarea primei (100 lei / 10 ani = 10 lei/an):
10 lei
:>
162
Tn data de 31.12.2015, recunoaterea dobanzii datorate (10.000 lei x 5% = SOO lei):
SOO lei
d)
Conturi curente
la banci
lnregistrarea primei (10.000 lei x 1%=100 lei):
100 lei
c)
512
6868
privind amortizarea
a obligatiunilor
i a altor datorii
Prime privind
rambursarea
altor datorii
Contabilitatea veniturilor i cheltuielilor
Nota:
Tn paginile anterio'are, prin corespondenta conturilor, v-ati familiariiat cu majoritatea

veniturilor i cheltuielilor. Ca atare, in cele ce urmeaza, vom prezenta doar aspectele
netratate anterior.
CONTABILITATE

fn luna ianuarie N, entitatea Alfa primete 1n regim de consignatie
marfuri in valoare de 80.000 lei de la entitatea Beta. La entitatea
Beta, valoarea contabila a marfurilor este de 72.000 lei, aceasta
practicand un comision de 30%. Comisionul perceput de Alfa
este de 10% din pretul deponentului. Contractul este valabil in
perioada ianuarie-iunie anul N i prevede ea stocul nevandut
la 30.06.N i se va returna deponentului. Deponentul percepe o
penalizare de 0,6% din valoarea marfurilor ramase nevandute.
Tn cursul anului N, entitatea Alfa vinde marfurile primite astfel:
ianuarie - vanzari in valoare de 20.000 lei; martie - vanzari in
valoare de 12.000 lei; aprilie - vanzari in valoare de 20.000 lei;
iunie - vanzari in valoare de 18.000 lei; la sfaritul lunii iunie
se returneaza marfuri in valoare de 10.000 lei. Este neglijat
efectul TVA.

a) Vanzarea marfurilor primite in regim de consignatie la
consignatar pentru luna ianuarie;
b) Primirea facturii de la deponent la consignatar pentru luna
ianuarie;
c) Returul maffurilor nevandute la deponent i penalizarile
facturate consignatarului.
Rezolvare:
a)
Tnregistrarea vanzariimarfurllor primite1n reglm de consignatie pentru luna ianuarie:
Vanzarea marfurilor la pretul CU amanuntul = 20.000 lei + 20.000 lei X 10% = 22.000 lei
22.000 lei
b)
5311
Casa in lei
707
22.000 lei
401
Furnizori
20.000 lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
Primirea facturii de la deponent pentru luna ianuarie:
20.000 lei
371
Marfuri
descarcarea gestiunii la pretul de cumparare al marfurilor vandute in regim de

consignatie:
20.000 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
371
Marfuri
20.000 lei
Ill
i concomitent:
Credit 8039 Alte valori in afara bilantului 20.000 lei
c)
Returul marfurllor nevandute la deponent:

returul marfurilor (10.000 lei -10.000 lei x 30% = 7.000 lei):
7.000 lei
371
Marfuri
357
Marfuri
aflate la terti
7.000 lei
veniturile din penalizari facturate consignatarului (10.000 lei x 0,6% = 60 lei):
60 lei
4111
Clienti
758
Alte venituri
din exploatare
60lei

fn luna ianuarie N, entitatea Alfa primete in regim de consignatie
marfuri in valoare de 80.000 lei de la entitatea Beta. La entitatea
Beta, valoarea contabila a marfurilor este de 72.000 lei, aceasta
practicand un comision de 30%. Comisionul perceput de Alfa
este de 10% din pretuldeponentului. Contractul este valabil in
perioada ianuarie-iunie anul N i prevede ea stocul nevandut
la 30.06.N i se va returna deponentului. Deponentul percepe o
penalizare de 0,6% din valoarea marfurilor ramase nevandute.
Este neglijat efectul TVA. fn cursul anului N, entitatea Alfa vinde
marfurile primite astfel: ianuarie - vanzari in valoare de 20.000 lei;
martie - vanzari in valoare de 12.000 lei; aprilie - vanzari in valoare
de 20.000 lei; iunie - vanzari 'in valoare de 18.000 lei; la sfaritul
lunii iunie se returneaza marfuri in valoare de 10.000 lei.

a) Primirea marfurilor in consignatie la consignatar;
b) Returul de marfuri, la consignatar;
c) Penalizarea, facturata de deponent pentru marfurile
nevandute, la consignatar;
d) La deponent, emiterea facturii pentru marfurile vandute, ea
urmare a situatiei vanzarilor facute de consignatar, pentru
luna ianuarie;
e) La deponent, descarcarea gestiunii pentru marfurile
vandute de consignatar i facturate acestuia, pentru luna
ianuarie.
CONTABILITATE
Rezolvare:
a)
Tn luna ianuarie N, primirea marfurilor in consigna\ie la consignatar:
Debit 8039 Alte valori in afara bilantulul 80.000lei

b)
Tnregistrarea returului de marfuri, la consignatar:
Credit 8039 Alte valori in afara bilantului 10.000lei

c) Tnregistrarea penalizarii, facturata de deponent pentru marfurile nevandute, la con
signatar ( 10.000lei x 0,6% = 60lei):
60lei
658
Alte cheltuieli
de explqatare
401
Furnizori
60lei
d) La deponent, emiterea facturii pentru marfurile vandute, ea urmare a situatiei van

zarilor facute de consignatar, pentru luna ianuarie:
20.000lei
4111
Clienti
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
20.000lei
e) La deponent, descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute de consignatar i fac

turate acestuia, pentru luna ianuarie ( 20.000lei - 20.000lei x 30% = 14.000lei):
14.000lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
357
Marfuri
aflate la terti
14.000lei

Agentia de voiaj Alfa i-a vandut clientului X bilete de cazare in
valoare de 2.000lei (suma incasata in numerar), comision 15%.
Biletele de cazare au fost cumparate de la hotelul Beta .
Conform OMFP nr, 1.802/2014, contabilizati la Alfa:
a) Vanzarea I incasarea biletelor in numerar;
b) Plata furnizorului de servicii hoteliere.

Rezolvare:
OMFP nr . 1.802/2014 prevede:
Ill
,,Sumele colectate de o entitate in numele unor terfe parfi, inclusiv in cazul contractelor
de agent, comision sau mandat comercial incheiate potrivit legii, nu reprezinta venit
din activitatea curenta, chiar daca din punct de vedere al taxei pe valodrea adaugata
persoanele care acfioneaza in nume propriu sunt considerate cumparatori revanzatori.
ln aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele
cuvenite." (pet. 432)
Prin urmare:
a)
Recunoaterea venitului din comision i a datoriei:
Comision = 2.000 lei x 15% = 300 lei

2.000 lei
4111/X
704
2.000 lei
3001ei
401/Beta
1.700 lei
Cilenti
Venlturi din
servicii prestate
Furnlzori .,
incasarea in numerar a biletelor vandute clientului X:

2.000 lei
b)
5311
Casa in lei
4111/X
2.000 lei
5121
1-700 lei
Clienti
Plata furnizorului de servicii hoteliere Beta;
1.700 lei
4Q,1/Beta
Furnizori
Conturi la banci
in lei
Exemplul ilustrativ 2Q4

Alfa construiete o cladire, perioada contractulu.i fiind Ol .08.N30.09.N+2. La sfaritul exerdtiului N, costurile a.u fost de 30.000 lei;
. valoarea lucrarilor 1n curs de executie la sfaritul anului N+ 1 este
de 150.000 lei, iar la 30.09.N+2, costul efectiv este de 200.000 lei.
Facturarea se realizeaza pentru suma de 250.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizatE

a) Recunoaterea costurilor pe naturi decheltuieli in cei 3 ani;
b) Contravaloarea lucrarilor nereceptionate de beneficiar pana
la sfaritul perioadei pentru anii N i N+l;
c) lnregistrarea lucrarilor obtinute in anul N+2;
d) Facturarea .
CONTABILITATE
Rezolvare:
a)
Tn luna ianuarie N, primirea marfurilor in consignatie la consignatar:
Debit 8039 Alte valori in afara bilantului 80.000lei

b)
Tnregistrarea returului de marfuri, la consignatar:
Credit 8039 Alte valori in afara bilantului 10.000lei

c) Tnregistrarea penalizarii, facturata de deponent pentru marfurile nevandute, la con
signatar ( 10.000lei x 0,6%= 60lei):
60lei
658
Alte cheltuieli
de expl9atare
401
Furnizori
60lei
d) La deponent, emiterea facturii pentru marfurile vandute, ea urmare a situatiei van

zarilor facute de consignatar, pentru luna ianuarie:
20.000lei
4111
Clienti
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
20.000lei
e) La deponent, descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute de consignatar i fac

turate acestuia, pentru luna ianuarie ( 20.000lei - 20.000 lei x 30%= 14.000lei):
14.000 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
357
Marfuri
aflate la terti
14.000 lei

Agentia de voiaj Alfa i-a\iandut clientului X bilete de cazare in
valoare de 2.000lei (suma incasata in numerar), comision 15%.
Biletele de cazare au fost cumparate de la hotelul Beta .
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati la Alfa:
a) Vanzarea i incasarea biletelor in numerar;
b) Plata furnizorului de servicii hoteliere.
Rezolvare:
OMFP nr . 1.802/2014prevede:
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,Veniturile din prestari de servicii se fnregistreaza fn contabilitate pe m(lsura efectuarii

acestora. Prestarea de,servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari i orice alte operafiuni
care nu pot fi considerate livrari de bunuri." (pet. 446-(1))
,,Stadiul de. execufie al, lucrcirii se determina pe baza de situafii de lucrari care fnsofesc
facturile, procese-verbale de recepfie sau alte documente care atesta stadiul realizarii i
recepfia serviciilor prestate." (pet. 446-(2))
,,fn cazul lucrarilor de construcfii, recunoaterea veniturilor se face pe baza actului de re
cepfie semnat de beneficla'r, prin care se certifica faptul ea executantul i-a indeplinit
obligafiile rn conformitate cu prevederile contractului i ale documentafiei de execufie."
(pet. 446-(3))
,,Contravaloarea lucrarilor rerecepfionate de beneficiar pdna la sfdritul perioadei se evi

denfiaza la cost, rn contul 332 ervicii rn curs de execufie, pe seama contului 712 Ve
nituri aferente costurilor serviciilor fn curs de execufie." (pet. 446-(4))
Prin urmare:
a)
In anul N:
recunoaterea costuri.lor pe naturi de cheltuieli:
30.000 lei
6xx
2xx, 3xx, 4xx, Sxx
Conturi de cheltuieli
Conturi de imobilizari,
stocuri, terti,
disponibilitati
30.000 lei
contravaloarea lucrarilor nereceptionate de beneficiar pana la sfaritul perioadei:

30.000 lei
332
Servicii in curs
de executie
712
Venituri aferente
costurilor serviciilor
in curs de executie
30.000 lei
b) In anul N+1:
stornarea produc:tiei in curs de executie la inceputul perioadei:
30.000 lei
712
Venituri aferente
in curs"de executie
332
Servicii in curs
de executie
30.000 lei
recunoaterea costurilor pe naturi de cheltuieli pentru anul N+1 (150.000 lei 30.000 lei = 120.000 lei):
120.000 lei
6xx
2xx,3xx, 4xx,Sxx 120.000 lei

stocuri, terti,
disponibilitati
Cdnturi de cheltuiell
contravaloarea lucrarilor nereceptionate de beneficiar pana la sfaritul perioadei:
332
150.000 lei
c)
712
Servicii in curs
de executie
Venituri aferente
in curs de executie
150.000 lei
Tn anul N+2:
stornarea produqiei in curs de executie la inceputul perioadei:
150.000 lei
712
332
Venituri aferente
in curs de executie
Servicii in curs
de executie
150.000 lei
recunoaterea costurilor pe naturi de cheltuieli pentru anul N+2 (200.000 lei 150.000 lei = SO.OOO lei):
SO.OOO lei
6xx
2xx,3xx,4xx,Sxx
SO.OOO lei
712
200.000 lei
704
250.000 lei
332
200.000 lei
stocuri, terti,
disponibilitati
inregistrarea lucrarilor:
200.000.Jei
d)
332
4111
Servicii in curs
de executie
Venituri aferente
in curs de executie
Facturarea:
250.000 lei
Clienti
Venituri din
servicii prestate
i descarcarea gestiunii:
200.000 lei
Ill
712
Venituri aferente
in' curs de executie
Servicii in curs
de executie
"\
CONTABILITATE

Alfa primete sub forma de subventii in anul N suma de 30.000 lei,
din care 3.000 lei se incaseaza la data acordarii, iar restul, ulterior,
in aceeai perioada. Suma de 7.000 lei este aferenta cifrei de afaceri
(2.500 lei pentru anul N, iar restul, pentru exercitiile financiare
urmatoare), suma de 5.000 lei este pentru plata unor materii
prime achizitionate i este aferenta perioadei in curs, iar restul este
pentru plata personalului i este aferent perioadei in curs.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati primirea i

incasarea subventiei.
Rezolvare:
,,Veniturile din exploatare cuprind: (...)

d) venituri din subvenfii de exploatare, reprezentand subvenfiile pentru acoperirea dife
renfelor de pref $i pentru acoperirea pierderilor, precum $i alte subvenfii de care bene
ficiaza entitatea; (... )" (pet. 435-( 1))
,,(... ) veniturile incasate/de incasat in exercifiu/ financiar curent, dar care privesc exercifiile
financiare urmatoare, se inregistreaza distinct in contabilitate, la (... ) venituri in avans
(contu/ 472 ccVenituri inregistrate in avans) (... )." (pet. 351-(1))
30.000 lei
27.000 lei
3.000 lei
o/o
445
Subventii
512
Conturi curente
la banci
%
7411
30.000 lei
2.500 lei
7412
5.000 lei
7414
18.000 lei
472
4.500 lei
Venituri din
subventii de
exploatare aferente
cifrei de afaceri
Venituri din
subventii de
exploatare pentru
materii prime i
materiale
Venituri din
subventii de
exploatare pentru
plata personalului
in avans

operatii efectuate de Alfa:
a) Se inregistreaza un debit de 5.000 lei, suma datorata de
salariatul X;
b) Se achizitioneaza marfuri de la un furnizor, transportul fiind
efectuat de o firma specializata. La primirea bunurilor se
constata lipsa unor marfuri in suma de 3.000 lei, care i se
imputa oferului Y, angajat al firmei de transport;
c) Tn urma unui proces judecatoresc cu clientul Z, se inregistreaza
o despagubire datorata de acesta in suma de 7.000 lei;
d) Se primesc prin donatie materii prime in valoare de 1.500 lei.
Se neglijeaza influenta TVA.
Rezolvare:
a)
Datoria salariatului:
5.000 lei
b)
5.000 lei
7588
3.000 lei
7581
7.000 lei
7582
1.500 lei
Alte venituri
din exploatare
461N
Debitori diveri
Alte venituri
din exploatare
Valoarea despagubirilor datorate de terti:
7.000 lei
d)
7588
Lipsa imputata tertilor:
3.000 lei
c)
428/X
Alte datorii i
creante in legatura
cu personalul
4111/Z
Clienti

amenzi i penalitati
Materiile prime primite prin donatie:
1.500 lei
301
Materii prime
Venituri din
donatii primite
'
CONTABILITATE

operatii efectuate de Alfa i precizati ce inregistrare se
efectueaza in luna iulie:
a) Tn luna aprilie se inregistreaza dobanda cuvenita, in suma de
3.000 lei, aferenta unui imprumut acordat pe termen lung unei
alte entitati. Dobanda va fi incasata in luna mai;
b) Tn luna mai se incaseaza dobanda;
c) Tn luna iunie se incaseaza suma de 6.000 lei, reprezentand:
2.000 lei dobanda lunii trecute, 2.000 lei dobanda lunii curente
i 2.000 lei dobanda lunii viitoare, pentru un imprumut acordat
pe termen lung unei alte entitati.
Rezolvare:
a)
Dobanda de primit:
3.000 lei
b)
766
3.000 lei
2676
3.000 lei
2676
6000 lei
2.000 lei
766
2.000 lei
472
2.000 lei
Venituri din
dobanzi
Tncasarea dobanzii in luna mai:
3.000 lei
c)
2676
Dobanda aferenta
imprumuturilor
acordate pe
termen lung
512
Conturi curente
la banci
Dobanda aferenta
imprumuturilor
acordate pe
termen lung
Tncasarea dobanzii in luna iunie:
6.000 lei
512
Conturi curente
la banci
Dobanda aferenta
imprumuturilor
acordate pe
termen lung
Venituri din
dobanzi
in avans
Ghid pentru pregatirea candida1i/or la examenu/ de acces
d)
fn luna iulie, recunoaterea venitului din dobanda:
2.000 lei
472
in avans
766
Venituri din
dobanzi
2.000 lei

Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati urmatoarele operatii:
a) fn data de 20.05.N se incaseaza o creanta comerciala in valuta in
suma de 500 euro, creanta rezultata din vanzarea unor marfuri
la 05.05.N. Cursul de sthimb valutar la data vanzarii marfurilor a
fast de 4,4 lei/euro, iar la data incasarii, de 4,5 lei/euro;
b) Tn data de 25.05.N se platete o datorie comerciala in valuta
in suma de 400 euro, datorie rezultata in urma achizitiei unor
marfuri la 05.05.N. Cursul de schimb valutar la data achizitiei
marfurilor a fast de 4,5 lei/euro, iar la data platii, de 4,4 lei/euro;
c) Tn data de 28.12.N s-au vandut marfuri in valoare de 200 euro,
curs la data vanzarii 4,4 lei/euro. Cursul valutar comunicat de
BNR la inchiderea exerdtiului N a fast de 4,5 lei/euro;
d) Tn data de 27.12.N s-au achizitionat marfuri in valoare de
300 euro, curs la data achizitiei 4,5 lei/euro. Cursul valutar
comunicat de BNR la inchiderea exercitiului N a fast de
4,4 lei/euro;
e) Se primete de la un furnizor un scant de 2% dupa data
achizitiei bunurilor. Valoarea bunurilor este de 1.000 lei,
TVA24%;
f) Se incaseaza o subventie pentru a acoperi o pierdere din
calamitati in valoare de 1.000 lei.
Rezolvare:
a)
fncasarea creantei:
Creanta = SOO euro x 4,4 lei/euro = 2.200 lei
Suma incasata = 500 euro x 4,5 lei/euro = 2.250 lei

2.250 lei
5124
Conturi la band
in valuta
%
4111
Clienti
7651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
2.250 lei
2.200 lei
SO lei
CONTABILITATE
b)
Plata datoriei:
Datorie = 400euro x 4,5 lei/euro = 1.800lei
Suma platita = 400euro x 4,4lei/euro = 1.760lei

1.800lei
401
5124
1.800lei
1.760lei
7651
401ei
Furnizori
Conturi la banci
in valuta
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
c)
Tnregistrarea diferentei de curs valutar:
Creanta contabilizata in momentul vanzarii = 200euro x 4,4 lei/euro = 880lei
Valoarea creantei la sfaritul anului N = 200euro x 4,5 lei/euro = 900lei

201ei
d)
4111
Clienti
7651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
201ei
Datorie contabilizata in momentul achizitiei = 300euro x 4,5lei/euro = 1.350lei

Valoarea datoriei la sfaritul anului N = 300euro x 4,4lei/euro = 1.320lei
30lei
e)
401
Furnizori
7651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
301ei
Primirea scontului:
Scont = 1.000lei x 2% = 20lei
TVA aferenta scontului = 20lei x 24% = 4,8lei

Total datorie de redus = 24,8lei
24,Blei
f)
401
Furnizori
24.Blei
20,0 lei
767
Venituri din
sconturi obtinute
4426
TVA deductibila
4,8 lei
Yncasarea subventiei pentru acoperirea pierderii din calamitati:
1.000 lei
512
Conturi curente
la banci
7417
Venituri din
subventii de exploatare
in caz de calamitati
i alte evenimente
similare
1.000 lei

Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati operatiile de
mai jos efectuate de societatea Alfa privind regularizarea
inventarului:
a) S-a eonstatat ea un utilaj cu o valoare stabilita la 12.000 lei nu

era inregistrat in contabilitate;
b) S-a constatat un plus de materii prime in suma de 4.000 lei;
c) S-a constatat un plus de produse finite in suma de 2.000 lei;
d) S-a eonstatat un plus de obligatiuni, aehizitionate ea investitii
financiare pe termen seurt, in suma de 8.000 lei;
e) La inventarierea casieriel s-a inregistrat un plus de numerar de
1.500 lei;
f) S-a constatat lipsa unui utilaj; valoare contabila 12.000 lei,
amortizare cumulata 4.000 lei;
g) S-a eonstatat un minus de materii prime in suma de 1.000 lei;
h) S-a constatat un minus de produse finite in suma de 7.000 lei;

i) I se imputa unui salariat utilajul constatat lipsa la inventar, la
valoarea de inlocuire de 13.000 lei;
j) I se imputa unui salariat materiile prime eonstatate lipsa la
inventar, la valoarea de inloeuire de 2.000 lei;
k) Se eonstata un minus de materii prime ea urmare a deprecierii
calitative, peste normele legale, neimputabil, in suma de
3.000 lei.
Se neglijeaza influenta TVA.
Ill
CONTABILITATE
Rezolvare:
a)
1nregistrarea utilajului constatat plus la inventariere:
12.000 lei
b)
601
4.000 lei
711
2.000 lei
Cheltuieli cu
materiile prime
345
Venituri aferente
de produse
Produse finite
506
Obligatiuni
768
Alte venituri
financiare
8.000 lei
Tnregistrarea plusului de numerar la inventarierea casieriei:
1.500 lei
f)
301
Materii prime
Tnregistrarea plusului de investitii financiare pe termen scurt:
8.000 lei
e)
12.000 lei
Tnregistrarea plusului de produse finite:
2.000 lei
d)
4754
Plusuri de inventar
de natura
imobilizarilor
lnregistrarea plusului de materii prime:
4.000 lei
c)
2131
Echipamente
tehnologice
{maini, utilaje i
531
7588
1.500 lei
2131
12.000 lei
Alte venituri
din exploatare
Casa
Tnregistrarea minusului de imobilizari corporale:
12.000 lei
4.000 lei
8.000 lei
o/o
281
Amortizari privind
6583
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
Echipamente
tehnologice
{maini, utilaje i
g)
Tnregistrarea minusului de materii prime:
1.000 lei
601
Cheltuieli cu
materiile prime
301
1.000 lei
345
Produse finite
7.000 lei
7588
13.000 lei
Materii prime
h) Tnregistrarea minusului de produse finite:

7.000 lei
i)
lmputarea utilajului constatat lipsa la inventar:
13.000 lei
j)
711
Venituri aferente
de produse
4282
Alte creante
in legatura
cu personalul
Alte venituri
din exploatare
lmputarea materiilor prime constatate lipsa la inventar:
2.000 lei
4282
Alte creante
in legatura
cu personalul
7588
Alte venituri
din exploatare
2.000 lei
k) Tnregistrarea minusului de materii prime ea urmare a deprecierii calitative, peste

normele legale, neimputabil:
3.000 lei
601
Cheltuieli cu
materiile prime
301
Materii prime
3.000 lei
Conform OMFP nr. 1.802/2014, intocmiti Registrul-jurnal

privind operatiile de inchidere a exercitiului financiar N, pe baza
urmatoarelor date:
CONTABILITATE
a) Diferente de inventar:
- lei Speclficiri*
Materii prime
Produse finite
Sold inventar
Dlferen1e
(1)
(2)
(3) = (2)-(1)
20.000
20.000
30.000
30.000
21.000
23.000
Marfuri
Sold conturi
-2.000
5-a folosit metoda inventarului permanent.
b) Amortizarea imobilizarilor: cladiri 21.500 lei; echipamente

tehnologice i mijloace de transport 12.500 lei; mobilier i
aparatura birotica 7.000 lei;
c) Provizioane i ajustari constituite la inchiderea exercitiului:

riscul de litigiu cu un client 5.000 lei; ajustarea investitiilor
financiare pe termen lung 1.200 lei; ajustarea stocurilor de
marfuri 2.000 lei; ajustarea creantelor 3.600 lei;
d) Regularizarea i delimitarea in timp a cheltuielilor i veniturilor:

diferente de curs valutar nefavorabile din conversia creantelor
in valuta 1.300 lei; cheltuieli cu asigurarile in avans 1.100 lei.
Rezolvare:
Registrul-jurnal
privind operatiile de inchidere a exercitiului financiar N

- lei Nr.
inregistrarll
Data
inregistrarii
1.
31.12.N
2.
31.12.N
Contul
Expllcatla
Minus inventar - prod use

finite
Cheltuieli cu amortizarile
Suma
711
345
6811
2812
2813
3.
31.12.N
Cheltuieli cu provizioanele
i ajustarile de valoare
2814
6812
1511
6814
6863
296
397
491
2.000
21.500
12.500
7.000
5.000
1.200
2.000
3.600

Nr.
inreglstrarli
Data
inregistrarll
4.
31.12.N
inregistrari privind
conturile de regularizare
Suma
Contul
Expllcatla
6651
4111
1.300
471
613
1.100
TOTAL
57.200

fn contabilitatea societatii Alfa figureaza urmatoarele informatii:
vanzari de marfuri 20.000 lei; costul de cumparare al marfurilor
vandute 5.000 lei; venituri din productia imobilizata aferente unei
constructii realizate in regie proprie i neterminate pana la
inchiderea exercitiului 28.000 lei; cheltuieli cu materiile prime
5.000 lei; venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de
afaceri care urmeaza a fi incasate 6.000 lei; subventii aferente
activelor constatate plus la inventar virate la venituri 8.000 lei;
cheltuieli cu salariile personalului 8.500 lei; amortizarea
constructiilor 15.000 lei; venituri din vanzarea construqiilor
12.000 lei; amenzi datorate autoritatilor romane 870 lei, din care
s-au platit 600 lei; dividende de primit ea urmare a detinerii de
titluri imobilizate 1.200 lei. Se exclude influenta TVA.

a) Operatiile descrise mai sus;
b) lnchiderea conturilor de cheltuieli;
c) lnchiderea conturllor de venituri;
d) Determinarea rezultatului contabil.
Rezolvare:
,,in contabilitate, profitul sau pierderea se stabilete cumulat de la inceputul exercitiului

financiar." (pet. 420-(1))
,,Rezultatul exercitiului se determina ea diferenta intre veniturile $i che/tuielile exercitiului."

(pet. 420-(2))
,,Rezultatul definitiv al exercifiului financiar se stabile$te la inchiderea acestuia $i repre

zinta so/du/ final al contului de profit $i pierdere." (pet. 420-(3))
1111
CONTABILITATE
Conturile din clasa 6 ,,Conturi de cheltuieli" sunt conturi cu funqie de activ, cu exceptia
contului 609 ,, Reduceri comerciale primite': care are funqie de pasiv.
La sfaritul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit i
pierdere (121).
Conturile din clasa 7 ,,Conturi de venituri" sunt conturi cu functie de pasiv. Fae exceptie
conturile 709 ,, Reduceri comerciale acordate': care are funqie de activ, i cele din grupa
71 ,,Venituri aferente costului produqiei in curs de executie'; care sunt bifunqionale.
La sfaritul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit i
pierdere (121).
a)
Contabilizarea operatiilor:
vanzari de marfuri:
20.000 lei
4111
Clienti
707
20.000 lei
371
Marfuri
5.000 lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
costul de cumparare al marfurilor vandute:

5.000 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
venituri din produqia imobilizata aferente unei construqii realizate in regie pro
prie i neterminate pana la inchiderea exercitiului:
28.000 lei
231
722
28.000 lei
301
5.000 lei
Venituri din
produqia de
in curs de executie
cheltuieli cu materiile prime:

5.000 lei
601
Cheltuieli cu
materiile prime
Materii prime
venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri care urmeaza a fi

incasate:
6.000 lei
445
Subventii
7411
Venituri din
subventii de
exploatare aferente
cifrei de afaceri
6.000 lei
subventii aferente activelor constatate plus la inventar virate la venituri:

8.000 lei
4754
Plusuri de inventar
de natura
imobilizarilor
7584
8.000 lei
421
8.500 lei
2812
15.000 lei
7583
12.000 lei
462
8701ei
5121
600 lei

pentru investitii
cheltuieli cu salariile personalului:

8.500 lei
641
personalului
Personal - salarii
datorate
amortizarea construqiilor:
15.000 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Amortizarea
construqiilor
venituri din vanzarea activelor:

12.000 lei
461
Debitori diveri
Venituri din
vanzarea activelor
i alte operatiuni
de capital
amenzi datorate autoritatilor romane:

870 lei
6581
Despagubiri, amenzi
i penalitati
Creditori diveri
amenzi platite:
6001ei
462
Creditori diveri
Conturi la banci
in lei
dividende de primit ea urmare a detinerii de titluri imobilizate:

1.200 lei
267
Creante imobilizate
761
Venituri din
1.200 lei
CONTABILITATE
b)
inchiderea conturilor de cheltuieli:
34.370 lei
121
Profit sau pierdere
607
34.370 lei
5.000 lei
601
5.000 lei
641
8.500 lei
6811
15.000 lei
6581
8701ei
Cheltuieli
privind marfurile
Cheltuieli cu
materiile prime
personalului
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Despagubiri, amenzi
i penalitati
c)
Tnchiderea conturilor de venituri:
75.200 lei
20.000 lei
28.000 lei
6.000 lei
8.000 lei
12.000 lei
1.200 lei
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
121
Profit sau pierdere
75.200 lei
722
Venituri din
produqia de
7411
Venituri din
subventii de
exploatare aferente
cifrei de afaceri
7584

pentru investitii
7583
Venituri din
vanzarea activelor
i alte operatiuni
de capital
761
Venituri din
..

d)
Determinarea rezultatului contabil:
Rezultat contabil = Venituri - Cheltuieli= 75.200 lei - 34.370 lei= 40.830 lei

Magazinul Alfa acorda clienlilor sai puncte cadou la fiecare
achizilie pe care acetia o fac, ei putand folosi in viitor punctele
pentru achitarea produselor cumparate. Magazinul acorda
punctele cadou astfel: pentru fiecare 10 lei cheltuili se acorda
un punct cadou, care valoreaza 0,8 lei. ln luna septembrie N,
magazinul a inregistrat vanzari de marfuri in valoare de 300.000 lei.
in luna octombrie, un client cumpara marfuri in valoare de
30.QOO lei i folosete pentru plata acestora 1.000 din punctele
pe care le-a acumulat. Cota de TVA este de 24%.
a) lnregistrarea vanzarii marfurilor i a punctelor cadou

acordate in luna septembrie;
b) lncasarea sumelor de la clienti in luna septembrie;
c) lnregistrarea vanzarii marfurilor i incasarea clientului in

luna octombrie.
Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/2:014 precizeaza:
,,Unele entitafi pot practica programe de fidelizare a clienfilor, care presupun acordarea
de puncte cadou acestora. Aceste puncte cadou pot fi utilizate pentru a achizifiona bunuri
sau servicii gratuite sau cu pref redus, ea parte a unei tranzactii de vdnzare de bunuri sau
prestari de servicii, sub rezerva indeplinirii unor eventuale condifii suplimentare. Entitatea
contabilizeaza punctele cadou ea o componenta identificabila a tranzacfiei in cadrul
careia acestea sunt acordate (contul 472 Venituri inregistrate in avans/analitic distinct).
Suma corespunzatoare punctelor cadou se recunoa$te drept venit in momentul in care
entitatea i$i indepline$te obligafia de a furniza premiile sau la expirarea perioadei in
cadrul careia clientii pot utiliza punctele cadou. Daca se estimeaza ea nivelul cheltuielilor
necesare indeplinirii obligafiei de a furniza premiile depc'i$e$te contravaloarea primita sau
de primit pentru acestea, la data la care clientul le rascumpara, pentru diferenfa aferenta
entitatea inregistreaza in contabilitate un provizion." (pet. 437-(1))
,,Condifia pentru inregistrarea ea venituri in avans a valorii punctelor cadou este ea pro
gramul de fidelizare practicat de entitate sa permita cunoa$terea, in orice moment, a
urmatoarelor informafii: valoarea punctelor cadou acordate, termenele la care expira
('Y
CONTABILITATE
valabilitatea acestora, valoarea punctelor cadou onorate i valoarea punctelor cadou

existente, ce urmeaza a fi onorate in perioada urmatoare." (pet. 437-(2))
,,In situafia in care entitatea nu dispune de un sistem de evidenfa a punctelor cadou,
care sa permita cunoaterea informafiilor menfionate la a/in. (2), sou in cazul in care en
titatea practica alte sisteme de fidelizare a clienfilor, cum ar fi cupoane valorice, tichete,
aceasta inregistreaza venituri curente in clasa 7 Conturi de venituri pentru sumo totala
;, concomitent, un provizion aferent costurilor estimate a fi suportate pentru onorarea
obligafiilor asumate." (pet. 437-(3))
Prin urmare:
a)
Tnregistrarea vanzarii marfurilor i a punetelor eadou aeordate in luna septembrie:
Calcule preliminarii:
TVA aferenta vanzarii = 300.000 lei x 24 / 124 = 58.065 lei
Numarul de punete aeordate = 300.000 lei / 1O lei/punet= 30.000 punete
Valoarea punetelor aeordate = 30.000 punete x 0,8 lei/punct = 24.000 lei
Venitul din vanzarea marfurilor recunoseut = 300.000 lei - 24.000 lei - 58.065 lei =
217.935 lei
300.000 lei
4111
Clienti
707
3QO.OOO lei
217.935 lei
472
24.000 lei
4427
58.065 lei
4111
300.000 lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
in avans
TVA eoleetata
b) fneasarea sumelor de la clienti in luna septembrie:

300.000 lei
c)
5121
Conturi la banci
in lei
Clienti
fnregistrarea vanzarii marfurilor i ineasarea clientului in luna oetombrie:
Valoarea punetelor folosite de client= 1.000 punete x 0,8 lei/punet = 800 lei
Suma de ineasat de la client ea urmare a folosirii punetelor sale= 30.000 lei - 800 lei =
29.200 lei
TVA aferenta pretului de vanzare = 30.000 lei x 24 / 124 = 5.806 lei
Venitul din vanzarea marfurilor reeunoseut = 29.200 lei - 5.806 lei = 23.394 lei

vanzarea:
29.200 lei
4111
Client!
707
29.200 lei
23.394 lei
4427
5.806 lei
o/o
Venituri din
vanzarea marfurilor
TVA colectata
veniturile in avans din utilizarea punctelor se reiau la venituri curente:

800 lei
472
in avans
707
800 lei
4111
29.200 lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
incasarea clientului:
29.200 lei
5121
Clienti
Conturi la banci
in lei

Magazinul Alfa acorda pentru unele produse aflate in promotie
tichete valorice care pot fi folosite ulterior pentru reducerea sumei
datorate in cazul unor achizitii. fn luna septembrie N, magazinul
vinde produse aflate in promotie in valoare de 60.000 lei, acordand
tichete valorice in suma de 1.000 lei. fn luna octombrie N, un client
achizitioneaza bunuri de 15.000 lei folosind tichetele valorice pe
care le detine, in valoare de 300 lei. Cota de TVA este de 24%.

a) Vanzarea marfurilor in luna septembrie;
b) Vanzarea marfurilor in luna octombrie ii incasarea clientului.
Rezolvare:
a)
Vanzarea marfurilor in luna septembrie ii incasarea clientului:
TVA aferenta vanzarii = 60.000 lei x 24 / 124= 11.613 lei
Venitul din vanzarea marfurilor recunoscut= 60.000 lei - 11.613 lei= 48.387 lei
60.000 lei
4111
Clienti
707
60.000 lei
48.387 lei
4427
11.613 lei
o/o
Venituri din
vanzarea marfurilor
TVA colectata
CONTABILITATE
concomitent, se constituie un provizion pentru valoarea tichetelor acordate:

1.000 lei
b)
6812
1518
Alte provizioane
1.000 lei
Vanzarea marfurilor in luna octombrie i incasarea clientului:
Suma de incasat de la client ea urmare a folosirii tichetelor valorice = 15.000 lei - 300 lei
= 14.700 lei
TVA aferenta vanzarii = 14.700 lei x 24 I 124 = 2.845 lei
Venitul din vanzarea marfurilor recunoscut = 14.700 lei - 2.845 lei = 11.855 lei
14.700 lei
4111
707
14.700 lei
11.855 lei
4427
2.845 lei
4111
14.700 lei
Clienti
Venituri din
vanzarea marfurilor
TVA colectata
i incasarea clientului:
14.700 lei
5121
Conturi la banci
in lei
Cilenti
concomitent, provizionul aferent reducerii se reia la venit:

300 lei
1518
Alte provizioane
7812
Venituri
din provizioane
3001ei

Entitatea Alfa inregistreaza la 31.12.2015 datorii aferente
concediilor de odihna neefectuate ea urmare a incetarii
contractului de munca pentru un salariat, in suma de 5.000 lei/luna.
Salariatul a lucrat 12 luni in 2015 i a avut dreptul la 25 de zile de
concediu, iar la 31.12.2015 mai avea de efectuat 15 zile de
concediu.

a) Sa.lariul brut pentru concediul neefectuat;
b) Retinerile din salarii;
c) Plata salariilor nete.
Nota:
Codul muncii prevede:

,,Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este
permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca:'
(art. 146-(3))
,,Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza
de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat
salariul de baza, indemnizatiile i sporurile cu caracter permanent
cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul
individual de munca:' (art. 150-(1))
,,lndemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica
a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 I uni
anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu
numarul de zile de concediu:' (art. 150-(2))
Rezolvare:
,,Sumele datorate i neachitate personalului pana la sfaritul exercifiului financiar (con

cediile de odihna ; alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmeaza sa
fie incasate de la acesta, aferente exercifiului in curs, dar care urmeaza a fi platite/incasate
in exercifiul financiar urmator, se inregistreaza ea alte datorii $i creanfe in legatura cu
personalul." (pet. 338-(1))
,,Concediile de odihna se inregistreaza pe seama datoriilor atunci cand suma for este
comensurata in baza state/or de salarii sau a a/tor documente care sa justifice suma res
pectiva. fn lipsa acestora, sumele reprezentand concedii de odihna se recunosc pe seama
provizioanelor. Prevederile prezentului alineat referitoare la recunoa$terea unor obligafii
fafii de salariafi, pe seama datoriilor sau a provizioanelor, se aplicii $i in cazul bonusurilor
acordate angajafilor." (pet. 338-(2))
Prin urmare:
a)
Salariul brut pentru concediul neefectuat:
Salariul brut aferent ultimelor 3 I uni= 3 I uni x 5.000 lei/luna = 15.000 lei
Numarul de zile lucratoare in ultimele 3 luni (presupunand ea luna are 30 de zile, 4 sam
bete i 4 duminici) = 3 I uni x 30 zile - 3 I uni x 8 zile libere = 66 zile
Media zilnica = 15.000 lei I 66 zile = 227,2 lei
Suma datorata pentru zilele de concediu neefectuate= 227,2 lei/zi x 15 zile= 3.408 lei
CONTABILITATE
3.408 lei
b)
641
personalului
4281
Alte datorii in
legatura CU personalul
3.408 lei
Retinerile din salarii:
Contributia personalului la asigurarile sociale = 3.408 lei x 10,5% = 358 lei
Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate = 3.408 lei x 5,5% = 187 lei
lmpozit pe venituri = (3.408 lei - 358 lei - 187 lei - 17 lei) x 16% = 455 lei
1.017 lei
4281
Alte datorii in
legatura cu personalul
4312
1.017 lei
358 lei
4314
187 lei
4372
17 lei
444
455 lei
5121
2.391 lei
Contributia angajatilor
pentru asigurarile sociale
de sanatate
la fondul de omaj
c)
Plata salariilor nete (3.408 lei - 1.017 lei= 2.391 lei):
2.391 lei
4281
Alte datorii in
legatura cu personalul
Conturi la banci
in lei

Entitatea Alfa inregistreaza la 31.12.2015 datorii aferente
concediilor de odlhna neefectuate ea urmare a incetarii
contractului de munca pentru un salariat care primete o
remuneratie fixa de 3.000 lei/luna plus un bonus trimestrial i o
prima anuala. Bonusul se calculeaza dupa incheierea trimestrului,
iar prima, dupa intocmirea situatiilor financiare anuale. Din datele
estimate, aceste venituri suplimentare sunt de 1.500 lei. La data
bilantului nu se cunoate valoarea totala a veniturilor aferente
ultimului trimestru din anul 2015. Numarul de zile de concediu

anual = 25 zile; numarul de luni lucrate in cursul anului 2015 =
10 luni; numarul de zile de concediu efectuate in cursul anului =
10 zile.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, precizati ce inregistrare

contabila se efectueaza la data de 31.12.2015.
Rezolvare:
Salariul brut aferent ultimelor 3 luni = 3 I uni x 3.000 lei/luna = 9.000 lei
Remuneratie totala = 9.000 lei + 1.500 lei (venituri suplimentare) = 10.500 lei
Numarul de zile lucratoare in ultimele 3 I uni (presupunand ea luna are 30 de zile, 4 sam
bete i 4 duminici) = 3 luni x 30 zile - 3 luni x 8 zile libere = 66 zile
Media zilnica = 10.500 lei I 66 zile = 159 lei
Numarul de zile de concediu la care salariatul are dreptul, corespunzator perioadei lu
crate = 25 zile x 10 luni I 12 luni = 21 zile
Concediu neefectuat = 21 zile - 10 zile de concediu efectuat = 11 zile
Valoare estimata = 11 zile x 159 lei/zi = 1.749 lei
1.749 lei
6812
1517
Provizioane pentru
terminarea contractului
de munca
1.749 lei

Entitatea Alfa primete 2.000.000 lei pentru finantarea unui
proiect in anul N. fn cursul anului N, Alfa a efectuat i a platit
cheltuieli aferente proiectului in suma de 900.000 lei, valoare
pe care o specifica in cererea de rambursare. fn urma analizei
activitatii sale, autoritatea aproba doar 400.000 lei, restul
sumei fiind considerata nejustificata. Pentru suma nejustificata
autoritatea diminueaza finantarea acordata.

a) Contabilizati primirea subventiei;
b) Contabilizati plata cheltuielilor,aferente anului N;
c) Contabilizati recunoaterea veniturilor aferente anului N;
d) Contabilizati incasarea sumei aprobate;
e) Ce inregistrare se efectueaza pentru partea nejustificata Ji
neaprobata?
CONTABILITATE
Rezolvare:
a)
Primirea subventiei:
2.000.000 lei
b)
472
2.000.000 lei
512
900.000 lei
in avans
Plata cheltuielilor aferente anului N:
900.000 lei
c)
445
Subventii
6xx
Cheltuieli efectuate
pe naturi de cheltuieli
Conturi curente
la banci
Recunoaterea veniturilor doar la nivelul sumei aprobate in cererea de rambursare:
400.000 lei
472
in avans
741
400.000 lei
472
400.000 lei

de exploatare
d) fncasarea sumei aprobate:

400.000 lei
512
Conturi curente
la band
in avans
e) Regularizarea sumelor pentru partea nejustificata i neaprobata (900.000 lei 400.000 lei = SOO.OOO lei):
SOO.OOO lei
472
in avans
445
Subventii
SOO.OOO lei

Entitatea Alfa SA primete i incaseaza in data de 01.08.N o
subventie guvernamentala de 250.000 lei pentru crearea a
1 O locuri de munca i pastrarea lor pe o perioada de 4 ani.
Costul recrutarii i angajarii noilor salariati este de SO.OOO lei, iar
cheltuielile cu salariile sunt de 600.000 lei in primul an, crescand
in urmatorii ani cu cate 5% pe an, ea efect al inflatiei. La sfaritul
anului N+2, societatea estimeaza neindeplinirea conditiilor
de acordare a subventiei (va fi nevoita sa disponibilizeze doua
locuri de munca i deci nu le va putea mentine timp de 4 ani)

i probabilitatea rambursarii unei parti de 75% din valoarea
subventiei. La data de 01.1O.N+3 se ramburseaza 80% din valoarea
subventiei primite.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, prezentati inregistrarile

contabile aferente anilor N, N+ 1, N+2 i N+3.
Rezolvare:
I.
Calculul costurilor:
Costuri anul N = 600.000 lei (salarii) + SO.OOO lei (costuri de recrutare) = 650.000 lei
Costuri anul N+1 = 600.000 lei+ 600.000 lei x 5%= 630.000 lei
Costuri anul N+2 = 630.000 lei+ 630.000 lei x 5%= 661.500 lei
Costuri anul N+3= 661.500 lei+ 661.500 lei x 5% = 694.575 lei
Costuri totale = 650.000 lei+ 630.000 lei+ 661.500 lei+ 694.575 lei= 2.636.075 lei
II.
Anul N:
a)
Primirea subventiei in da1ta de 01.08.N:
250.000 lei
b)
472
250.000 lei
445
250.000 lei
personalului
421
Personal - salarii
datorate
250.000 lei
628
512
SO.OOO lei
in avans
Tncasarea subventiei in data de 01.08.N :
250.000 lei
c)
445
Subventii
512
Conturi curente
la banci
Subventii
Tnregistrarea cheltuielilor aferente anului N:

salar ii (600.000 lei x 5 Iuni/ 12 luni = 250.000 lei):
250.000 lei
641
recrutare:
SO.OOO lei
Alte cheltuieli
cu serviciile
executate de terti
Conturi curente
la banci
CONTABILITATE
d)
Transferul subventiei la venit pe perioada 01.08.N-31.12.N:
250.000 lei x 600.000 lei (costuri cu salariile in anul N) I 2.636.075 lei (total costuri) x
5 Iuni I 12 luni= 23.709,49 lei
250.000 lei x SO.OOO lei (costuri de recrutare) I 2.636.075 lei (total costuri) = 4.741,89 lei
Total venituri in avans de transferat= 23.709,49 lei + 4.741,89 lei= 28.451,38 lei:
28.451,38 lei
472
741
in avans

de exploatare
II.
Anul N+1:
a)
inregistrarea cheltuielilor cu salariile aferente anului N+1:
28.451,38 lei
perioada 01.01.N+1-31.07.N+1, cand salariile au fost de 600.000 lei:
600.000 lei x 7 luni I 12 luni = 350.000 lei
perioada 01.08.N+l-31.12.N+1, cand salariile au fost de 630.000 lei:
Total salarii in anul N+1= 350.000 lei + 262.500 lei = 612.500 lei:
612.500 lei
b)
641
421
personalului
Personal - salarii
datorate
612.500 lei
Transferul subventiei la venit in anul N+1:

perioada 01.01.N+1-31.07.N+1, cand costurile au fost de 600.000 lei:
250.000 lei x 600.000 lei (costuri in anul N+1) I 2.636.075 lei (total costuri) x 7 luni I 12 luni
= 33.193,28 lei
perioada 01.08.N+l-31.12.N+1, cand costurile au fost de 630.000 lei:
250.000 lei x 630.000 lei (costuri in anul N+1) I 2.636.075 lei (total costuri) x 5 Iuni I 12 luni
= 24.894,96 lei
Total subventie de transferat in anul N+ 1= 33.193,28 lei + 24.894,96 lei= 58.088,24 lei:
58.088,24 lei
472
in avans
741

de exploatare
58.088,24 lei
Ill. Anul N+2:

a)
Tnregistrarea cheituielilor cu salariile aferente anului N+2:

Total salarii in anul N+2 = 367.500 lei+ 275.625 lei= 643.125 lei:
421
641
643.125 lei
Personal - salarii
datorate
personalului
643.125 lei
b) Transferul subventiei la venit in anul N+2:

250.000 lei x 630.000 lei (costuri in anul N+2) I 2.636.075 lei (total costuri) x 7 lunl I 12 luni
= 34.852,95 lei
= 26.139,71 lei
Total subventie de transferat in anul N+2= 34.852,95 lei+ 26.139,71 lei= 60.992,66 lei:
60.992,66 lei
472
in avans
741

de exploatare
60.992,66 lei
c) Constituirea unui provizion pentru probabilitatea de rambursare a subven\iei

(250.000 lei x 75% = 187.500 lei):
187.500 lei
6812
1518
Alte provizioane
187.500 lei
IV. Anul N+3:

a)
Tnregistrarea cheltuielilor cu salariile aferente anului N+3:

perioada 01.08.N+301.1O.N+3, cand salariile au fost de 694.575 lei:
694.575 lei x 2 luni I 12 luni= 115.762,5 lei
Total salarii in anul N+3= 385.875 lei+ 115.762,5 lei= 501.637,5 lei:
501.637,5 lei
641
personalului
b) Transferul subventiei la venit in anul N+3:
Ill
421
Personal - salarii
datorate
501.637,5 lei
CONTABILITATE

= 36.595,60 lei
perioada Ol .08.N+3-01.1O.N+3, cand costurile au fost de 694.575 lei:
250.000 lei x 694.575 lei (costuri in anul N+3) I 2.636.075 lei (total costuri) x 2 I uni I 12 luni
= 10.978,68 lei
Total subventie de transferat in anul N+3 = 36.595,60 lei + 10.978,68 lei= 47.574,28 lei:
47.574,28 lei
c)
472
in avans
741
47.574,28 lei
de exploatare
Rambursarea subventiei la data de 01.1 O.N+3:
Suma rambursata = 250.000 lei x 80% = 200.000 lei
Soldul contului de venit amanat la data de 01.1O.N+3 = 250.000 lei (primlti in anul N) 28.451,38 lei (transferul subventiel in anul N) - 58.088,24 lei (transferul subventiei in
anul N+l)- 60.992,66 lei (transferul subventiei in anul N+2) - 47.574,28 lei (transferul
subventiei in anul N+3) = 54.893,44 lei
200.000.00 lei
54.893,44 lei
%
472
in avans
6588
145.106,56 lei
Alte cheltuieli
de exploatare
512
200.000,00Jei
Conturi curente
la banci
d) Anularea provizionului pentru soldul sau:

187.500 lei
1518
Alte provizioane
7812
Venituri
din provizioane
187.500 lei
:, Contabilitatea elementelor extrabilantiere

Societatea comerciala Gama avalizeaza un bilet la ordin emis de

Alfa in favoarea societatii Beta, in valoare nominala de 35.000 lei,
cu scadenta la 90 de zile. La data scadentei, emitentul, societatea
Alfa, efectueaza plata catre Beta, iar Gama scoate din evidenta
angajametul acordat societatii Alfa (avalul).

a) Jnregistrarile contabile efectuate de Alfa;
b) lnregistrarile contabile efectuate de Beta;
c) Jnregistrarile contabile efectuate de Gama.
Rezolvare:
Avalul reprezinta angajamentul neconditionat prin care un tert sau un semnatar al unei
cambii sau al unui bilet la ordin, numit avalist, altul decat tragatorul sau acceptantul,
devine garant pentru operatiunile unui coobligat fata de o cambie sau un bilet la ordin.
Avalul se da chiar pe efectul comercial in cauza sau pe un act separat, utilizandu-se una
dintre formulele ,,pentru aval" sau ,,pentru garantie'; urmata de semnatura avalistului.
Totodata, avalistul este obligat sa indice i persoana pentru care da avalul.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilitatea angajamentelor acordate se realizeaza
cu ajutorul contului 801 ,,Angajamente acordate''. in debitul contului se inregistreaza
valoarea angajamentelor in momentul acordarii lor de catre intreprindere, iar in cre
ditul contulul se inregistreaza valoarea angajamentelor in momentul incetarii lor. Sol
dul contului reprezinta valoarea angajamentelor acordate de intreprindere, existente
la un moment dat.
Prin urmare:
a)
Alfa efectueaza urmatoarele inregistrari:

emiterea biletului la ordin in favoarea societatii Beta:
35.000 lei
401
Furnizori I Beta
403
Efecte de platit
35.000 lei
la scadenta, plata contravalorii efectului comercial:

35.000 lei
b)
403
Efecte de platit
5121
Conturi la banci
in lei
35.000 lei
4111
Clienti I Alfa
35.000 lei
413
Efecte de primit
de la dienti
35.000 lei
Beta efectueaza urmatoarele inregistrari:

primirea biletului la ordin:
35.000 lei
413
Efecte de primit
de la clienti
depunerea efectului comercial pentru incasare:

35.000 lei
5113
Efecte de incasat
CONTABILITATE
incasarea efectiva a efectului comercial:
35.000 lei
c)
5121
Conturi la banci
in lei
5113
Efecte de incasat
35.000 lei
Gama efectueaza urmatoarele inregistrari:

avalizarea titlului:
Debit 8011 Giruri i garantii acordate 35.000 lei

incetarea angajamentului sau catre societatea Alfa:
Credit 8011 Giruri i garantii acordate 35.000 lei

Societatea Alfa emite un bilet la ordin in favoarea societatii Beta,
in valoare nominala de 24.000 lei, cu scadenta la 60 de zile. Efectul
comercial este avalizat de catre societatea Gama. La scadenta, Alfa
ii platete contravaloarea biletului la ordin societatii Beta.
a) Emiterea biletului la ordin de catre Alfa in favoarea societatii
Beta;
b) Primirea angajamentului (avalului) din partea societatii Gama;
c) Plata la scadenta a efectului comercial;
d) Scoaterea din evidenta a angajamentului primit de Alfa din
partea societatii Gama.
Rezolvare:
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilitatea angajamentelor primite se realizeaza
cu ajutorul contului 802 ,,Angajamente primite''. Tn debitul contului se inregistreaza
valoarea angajamentelor primite de societate, iar in creditul contului se inregistreaza
valoarea angajamentelor in momentul incetarii lor. Soldul contului reflecta valoarea
angajamentelor primite de societate, existente la un moment dat.
Prin urmare:
a)
Emiterea biletului la ordin de catre Alfa in favoarea societatii Beta:
24.000 lei
b)
401
Furnizori I Beta
403
Efecte de platit
Primirea angajamentului (avalului) din partea societatii Gama:
Debit 8021 Giruri i garantii primite 24.000 lei
24.000 lei
c)
Plata la scadenta a efectului comercial:
24.000 lei
d)
403
Efecte de platit
5121
Conturi la band
in lei
24.000 lei
Scoaterea din evidenta a angajamentului primit de Alfa din partea societatii Gama:
Credit 8021 Giruri i garantii primite 24.000 lei

Alfa a luat cu chirie de la societatea Beta o cladire in valoare de
SOO.OOO lei, in scopul folosirii ei ea sediu administrativ, pe o durata
de 20 de ani. Chiria lunara platita societatii Beta este de 15.000 lei. La
expirarea duratei contractului de inchiriere, Alfa ii restituie cladirea
societatii Beta.
a) Primirea cladirii;
b) Plata lunara a chiriei;
c) Restituirea cladirii.
Rezolvare:
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilitatea imobilizarilor corporale luate cu chirie
se realizeaza cu ajutorul contului 8031 ,,lmobilizari corporale luate cu chirie'; pe baza
contractelor de inchiriere semnate cu proprietarii imobilizarilor corporale. in debitul
contului se inregistreaza, pe baza contractelor de inchiriere sau a proceselor-verbale
de inchiriere, valoarea de inventar a imobilizarilor corporale luate cu chirie de societate.
in creditul contului se inregistreaza valoarea acelorai imobilizari corporale, restituite
proprietarilor, pe baza proceselor-verbale de primire-predare. Soldul contului reflecta
valoarea de inventar a imobilizarilor corporale luate cu chirie, existente la un moment
dat in societate.
Prin urmare:
a)
Primirea cladirii:
Debit 8031 lmobilizari corporale luate cu chirie SOO.OOO lei

b)
Plata lunara a chiriei:
15.000 lei
II
612
i chiriile
5121
Conturi la banci
in lei
15.000 lei
CONTABILITATE
c)
Restituirea cladirii luate cu chirie:
Credit 8031 lmobilizarl corporale luate cu chirie SOO.OOO lei

Alfa are in stoc furnituri de croitorie i doc evidentiate in
contabilitate in contul 302 ,,Materiale consumabile' Alfa ii trimite
societatii Beta pentru prelucrare doc in valoare de 4.000 lei i
furnituri in valoare de 1.000 lei. Beta prelucreaza aceste materiale
i obtine halate de lucru, manopera facturata fiind de 2.000 lei, TVA
24%. Alfa primete halatele de la Beta i le distribuie salariatilor,
care suporta 50% din valoarea lor, restul fiind suportat de
intreprindere.

a) lnregistrarile contabile efectuate de Alfa;
b) lnregistrarile contabile efectuate de Beta.
Rezolvare:
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilitatea valorilor materiale primite de societatile
comerciale pentru prelucrare sau reparare se realizeaza cu ajutorul contului 8032 ,,Valori
materiale primite spre prelucrare sau reparare". Unitatile pot primi pentru prelucrare
sau reparare imobilizari corporale, stocuri de materii prime, materiale, obiecte de
inventar, ambalaje, obiecte pretioase etc. in debitul contului se inregistreaza, la pre
turile prevazute in contract, valorile materiale primite spre prelucrare, reparare sau
finisare. in creditul contului se inregistreaza, la aceleai preturi, valorile materiale
prelucrate, reparate sau finisate. Soldul contului reflecta valorile materiale primite
pentru prelucrare, finisare sau reparare, existente in societate la un moment dat.
Prin urmare:
a)
inregistrarile cantabile efectuate de Alfa:
predarea materialelor spre prelucrare societatii Beta (4.000 lei (doc)+ 1.000 lei (fur
nituri) = 5.000 lei):
5.000 lei
351
Materii i materiale
aflate la terti
302
5.000 lei
primirea halatelor realizate de Beta, costul fiind de 5.000 lei (materiale consumabile)
+ 2.000 lei (manopera) = 7.000 lei:

7.480 lei
7.000 lei
480 lei
303
Materiale de natura
(2.000 lei x 24%)
4426
TVA deductibila
351
Materii i materiale
aflate la terti
7.480 lei
5.000 lei
401
2.480 lei
Furnizori (2.000 lei (manopera) +
480 lei (TVA))
distribuirea halatelor catre salariati:

7.000 lei
3.500 lei
3.500 lei
b)
4282
Alte creante
in legatura
cu personalul
303
Materiale de natura
7.000 lei
658
Alte cheltuieli
de exploatare
inregistrarile contabile efectuate de Beta:

primirea materialelor spre prelucrare:
Debit 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 5.000 lei
facturarea manoperei:
2.480 lei
4111
Clienti
704
2.480 lei
2.000 lei
4427
4801ei
Venituri din
servicii prestate
TVA colectata
scoaterea din evidenta a materialelor primite spre prelucrare, concomitent cu tri

miterea halatelor:
Credit 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 5.000 lei

Alfa achizitioneaza de la Beta, pe baza de factura, materii prime in
valoare de 40.000 lei i materiale auxiliare in valoare de 30.000 lei,
TVA 24%, pe care le lasa in custodia societatii Beta, pe o durata
de 30 de zile, din cauza llpsei spatiilor de depozitare. La expirarea
perioadei, bunurile sunt aduse in gestiunea socletatii Alfa,
II
CONTABILITATE
intocmindu-se nota de primire, receptie i constatare de diferente.

Pentru societatea Beta, aceste bunuri reprezinta produse finite,
al caror cost efectiv de produqie este de SS.OOO lei, iar pretul de
inregistrare este de 60.000 lei.

a) lnregistrarile contabile efectuate de Alfa;
b) lnregistrarile contabile efectuate de Beta.
Rezolvare:
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilitatea valorilor materiale primite in pastrare sau
in custodie se realizeaza cu ajutorul contului 8033 ,,Valori materiale primite in pastrare
sau custodie''. Tn categoria valorilor materiale primite in pastrare sau in custodie intra
imobilizarile corporale, materiile prime, materialele, obiectele de inventar, marfurile,
ambalajele etc. primite temporar de o societate comerciala pentru pastrare sau in
custodie, pe baza unui act de primire, iar ulterior ieite pe baza unui act de scoatere
din custodie, intocmit in acest scop. Tn debitul contului se inregistreaza, la preturile
prevazute in documentele incheiate intre parti, valorile materiale primite de societatea
comerciala in pastrare sau in custodie. Tn creditul contului se inregistreaza, la aceleai
preturi, valorile materiale ieite din custodie sau pastrare, ea urmare a restituirii lor, a
lipsurilor la inventar etc. Soldul contului reflecta valorile materiale primite spre pastrare
sau in custodie, existente in societate la un moment dat.
Prin urmare:
a)
lnregistrarile contabile efectuate de Alfa:
inregistrarea bunurilor procurate de la Beta, pe baza de factura, dar ramase in cus

todia acesteia, la costul total (30.000 lei + 40.000 lei = 70.000 lei):
86.800 lei
70.000 lei
16.800 lei
%
351
Materii i materiale
aflate la terti
401
86.800 lei
5121
Conturi la banci
in lei
86.800 lei
Furnizori
4426
TVA deductibila
plata facturii:
86.800 lei
401
Furnizori
aducerea in gestiune a materiilor prime i a materialelor auxiliare achizitionate,

platite i lasate in custodia societatii comerciale Beta:
II
70.000 lei
40.000 lei
30.000 lei
301
Materii prime
3021
351
Materii i materiale
aflate la terti
70.000 lei
Materiale auxiliare
b) fnregistrarile cantabile efectuate de Beta:

vanzarea produselor finite la pretul de vanzare (30.000 lei+ 40.000 lei= 70.000 lei):
86.800 lei
4111
Clienti
7015
86.800 lei
70.000 lei
4427
16.800 lei
Venituri din
vanzarea
produselor finite
TVA colectata
descarcarea gestiunii de produsele finite vandute, la pretul de inregistrare:

60.000 lei
711
Venituri aferente
de produse
345
Produse finite
60.000 lei
inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute:

Costul efectiv, de SS.OOO lei, este mai mic decat pretul standard de inregistrare, de
60.000 lei, deci exista o diferenta'de pret in minus sau favorabila, care pentru produ
sele ieite se inregistreaza astfel:
5.000 lei
348
Diferente de pret
la produse
345
5.000 lei
4111
86.800 lei
Produse finite
incasarea contravalorii produselor finite vandute:

86.800 lei
5121
Conturi la band
in lei
Clienti
inregistrarea produselor finite vandute i incasate, ramase in custodie:

Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 70.000 lei
scoaterea produselor finite din custodie la expirarea perioadei contractuale (30 de
zile):
Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 70.000 lei
II
CONTABILITATE

Alfa primete bunuri de la o persoana fizica spre vanzare, in
regim de consignatie, in valoare de 20.000 lei, comision 12%,
TVA 24% din valoarea comisionului. Dupa vanzarea marfurilor
catre populatie, Alfa face plata catre deponent. Contabilitatea
este organizata sub forma unor servicii de vanzare contra unui
comision.

a) Primirea marfurilor spre vanzare in regim de consignatie;
b) Vanzarea cu numerar a marfurilor;
c) Plata deponentului;
d) Scoaterea din evidenta a marfurilor vandute.
Rezolvare:
a)
Primirea marfurilor spre vanzare in regim de consignatie:
Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 20.000 lei
b)
Comision = 20.000 lei x 12% = 2.400 lei
TVA= 2.400 lei x 24% = 576 lei
Pret de vanzare cu TVA incasat in numerar = 20.000 lei + 2.400 lei + 576 lei = 22.976 lei
22.976 lei
5311
Casa in lei
462
22.976 lei
20.000 lei
704
2.400 lei
4427
576 lei
Creditori diveri
Venituri din
servicii prestate
TVA colectata
c)
Plata deponentului:
20.000 lei
d)
462
Creditori diveri
5311
Casa in lei
Scoatetea din evidenta a marfurilor vandute:
Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 20.000 lei
20.000 lei
Exemplul ilu5trativ 224-----------.

Alfa decide scoaterea din evidenta a unui debitor, pentru valoarea
de 65.000 lei. Se neglijeaza influenta TVA.
a) Scoaterea din eviden1a a debitorului;
b) Reactivarea debitorului cand acesta devine solvabil.
Rezolvare:
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilitatea acestor debitori se realizeaza cu ajutorul
contului 8034 ,,Debitori scoi din activ, urmariti in continuare". Debitorii societatii care
au fost scoi din activul bilantier, ea fi!nd insolvabili sau disparuti, conform dispozitiilor
legale trebuie urmariti in continuare pana la reactivare sau pana cand expira termenul
de prescriptie. Tn debitul contului se inregistreaza sumele datorate societatii de catre
debitorii insolvabili sau disparuti, scoi din activ, iar in creditul contului se inregistreaza
sumele reactivate ea urmare a revenirii debitorilor la starea de solvabilitate sau sumele
ale caror termene de urmarire s-au prescris. Soldul contului reflecta sumele datorate
de debitorii insolvabili sau disparuti, scoi din activ, nereactivate sau neprescrise,
existente la un moment dat.
Prin urmare:
a)
65.000 lei
654

i debitori diveri
461
Debitori diveri
65.000 lei

b)
Reactivarea debitorului cand acesta devine solvabil:
65.000 lei
461
Debitori diveri
754
Venituri
din creante reactivate
i debitori diveri
i regularizarea contului in afara bilantului:

Ill
65.000 lei
CONTABILITATE

Alfa decide scoaterea din evidenta a unui debitor, pentru valoarea
de 12.000 lei. La o data ulterioara, termenul de prescriptie expira i
debitorul nu devine solvabil. Se neglijeaza influenta TVA.
a) Contabilizati scoaterea din evidenta a debitorului;
b) Precizati ce inregistrare se efectueaza la expirarea

termenului de prescriptie.
Rezolvare:
a)
12.000 lei
654

i debitori diveri
461
Debitori diveri
12.000 lei

b)
La expirarea termenului de prescriptie se regularizeaza contul in afara bilantului:

Alfa inchiriaza de la Beta o cladire, evaluata la 200.000 lei. Chiria
este in suma de 1.000 lei/luna, plata facandu-se la sfaritul anului

din contul curent. Durata contractului de inchiriere este de 3 ani.
La expirarea contractului de inchiriere se restituie cladirea.

a) Preluarea cladirii luate cu chirie;
b) inregistrarea chiriei totale datorate;

c) Plata anuala a chiriei;
d) Restituirea cladirii.
Rezolvare:
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilitatea acestui tip de datorii se realizeaza cu
ajutorul contului 8036 ,,Redevente, locatii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate''.
Tn aceasta categorie se incadreaza sumele datorate de societatea comerciala altor
persoane fizice sau juridice pentru bunurile luate de aceasta in cesiune, locatie sau
chirie. Tn debitul contului se inregistreaza sumele datorate de societate din contractele
de cesiune, locatii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate, iar in creditul contului
se inregistreaza sumele efectiv platite de societate. Soldul contului reflecta valoarea
redeventelor, locatiilor de gestiune, chiriilor i a altor datorii asimilate pe care intre
prinderea le are de platit la un moment dat.
Prin urmare:
a)
Preluarea cladirii luate cu chirie:
Debit 8031 lmobilizari corporale luate cu chirie 200.000 lei

b)
Tnregistrarea chiriei totale datorate (1.000 lei/luna x 12 luni x 3 ani = 36.000 lei):
Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 36.000 lei
c)
Plata anuala a chiriei (1.000 lei/luna x 12 luni = 12.000 lei):
12.000 lei
612
i chiriile
5121
Conturi la band
in lei
12.000 lei
i regularizarea contului in afara bilantului, pentru chiria anuala platita:

d)
Restituirea cladiril:
Credit 8031 lmobilizari corporale luate cu chirie 200.000 lei
Exemplul ilustrativ 227---------
Alfa primete de la un client o cambie in suma de SO.OOO lei, cu

scadenta la 60 de zile, reprezentand contravaloarea produselor
CONTABILITATE
finite vandute acestuia. Alfa sconteaza efectul comercial la banca

inainte de scadenta cu 15 zile. Taxa scontului practicata de banca
este de 25% pe an.
a) Contabilizati primirea efectului comercial;
b) Contabilizati depunerea efectului comercial la banca, in

vederea scontarii sale;
c) Contabillzati scontarea efectiva a cambiei;
d) Precizati ce inregistrare contabila se efectueaza la scadenta,
Rezolvare:
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilitatea efectelor comerciale care nu au ajuns
la scadenta, dar care sunt scontate la bandi se realizeaza cu ajutorul contului 8037
,,Efecte scontate neajunse la scadenta''. Tn debitul contului se inregistreaza valoarea
efectelor comerciale scontate la banca inainte de scadenta lor, iar in creditul contului
se inregistreaza efectele comerciale scontate ajunse la scadenta. Soldul contului
retlecta valoarea efectelor comerciale scontate i neajunse la scadenta, existente la un
moment dat.
Prin urmare:
a)
Primirea efectului comercial:
SO.OOO lei
b)
413
Efecte de primit
de la clienti
4111
Clienti
SO.OOO lei
Depunerea efectului comercial la banca, in vederea scontarii sale:
SO.OOO lei
5114
Efecte remise
spre scontare
413
Efecte de primit
de la clienti
SO.OOO lei
i inregistrarea efectului de comert in contul in afara bilantului:

Debit 8037 Efecte scontate neajunse la scadenta SO.OOO lei
c)
Scontarea efectiva a cambiei:
Scontul se calculeaza pe baza relatiei:

S = Vn x d x ts I 360
unde:
S = scontul;
Vn = valoarea nominala a cambiei;
d = durata, in zile, de la scontare pana la scadenta;

ts = taxa scontului.
S = SO.OOO lei x 15 zile x 25% I 360 zile = 520,83 lei

Valoarea actuala a cambiei = SO.OOO lei - 520,83 lei = 49.479,17 lei
50.000.00 lei
49.479, 17 lei
520,83 lei
d)
%
5121
Conturi la banci
in lei
667
Cheltuieli privind
sconturile acordate
5114
Efecte remise
spre scontare
50.000,00 lei
La scadenta se regularizeaza contul in afara bilantului:
Credit 8037 Efecte scontate neajunse la scadenta SO.OOO lei

Alfa a achizitionat de la Beta marfuri care s-au dovedit a fi de
proasta calitate. Ca atare, in anul N, Alfa a intentat un proces
entitatii Beta. Pana la sfaritul anului, sentinta nu este cunoscuta,
dar in cazul in care Alfa catiga, Beta ii va rambursa societatii Alfa
contravaloarea marfurilor de proasta calitate, de 100.000 lei. Tn
anul N+ 1, procesul este incheiat i Beta ii platete despagubiri
societatii Alfa in suma de 1so.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, precizatl:
a) Ce inregistrari contabile efectueaza Alfa in anul N;
b) Ce inregistrari contabile efectueaza Alfa in anul N+1.
Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/2014 prevede urmatoarele:
,,Un activ contingent este un activ potential care apare ea urmare a unor evenimente
anterioare datei bilanfului ; a cc'iror existenfo va fi confirmato numai prin aparifia sau
CONTABILITATE
neaparitia unuia sau mai mu/tor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi in totalitate
sub controlu/ entitafii.
Un exemplu in acest sens ii reprezinta un drept de creanta ce poate rezulta dintr-un litigiu
in instanta (de exemplu, o despagubire), in care este implicata entitatea $i al carui rezultat
este incert." (pet. 358-(1))
,,Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau nea$tep
tate, care pot so genereze intrari de beheficli economice in entitate. Activele contingente nu
trebuie recunoscute rn conturile bilantiere. Acestea trebuie prezentate in notele explicative
in cazul in care este probabila aparitia unor intrari de beneficii economice. Active/e con
tingente nu sunt recunoscute in situatiile financiare, deoarece ele nu sunt certe, iar recu
noa$terea /or ar putea determina un venit care so nu se realizeze niciodata." (pet. 358-(2))
in cazul in care realizarea unui venit este sigura, activul aferent nu este un activ contingent
$i trebuie procedat la recunoa$terea lui in bi/ant." (pet. 358-(3))
Prin urmare:
a) Tn anul N exista un activ potential (intrarea viitoare de numerar) a carui existenta
va fi confirmata de incheierea procesului, fapt care nu se afla sub controlul societatii
Alfa. Ca urmare, se va recunoate un activ contingent in notele explicative.
b) Jn anul N+l, realizarea venitului din despagubire este sigura i se recunoate ac
tivul in bilant:
150.000 lei
:>
5121
Conturi la banci
in lei
7581

amenzi i penalitati
150.000 lei
Evenimente ulterioare datei bilantului
Societatea Alfa ii incheie exercitiul financiar la 31.12.N. Situatiile

financiare sunt autorizate pentru emitere la data de 30.05.N+1.
Au fost efectuate urmatoarele tranzactii de catre Alfa:
a) Tn data de 15.01.N+ 1, in urma unui control intern, se constata

ea entitatea a incasat contravaloarea unei facturi reprezentand
o prestare de servicii, in suma de 2.000 lei, fara ea factura
respediva, dintr-o eroare, sa fie inregistrata in contabilitate,

la momentul emiterii ei (anul N). Presupunem ea eroarea este
eonsiderata semnifieativa; cota de TVA este de 24%. Majorarile
de intarziere pereepute se ridiea la 100 lei;
b) Tn data de 10.12.N, Consiliul de administratie a decis sa inehida

o seqie. Pana la 31.12.N a fost aprobat un plan detaliat
pentru restructurare, au fost trimise scrisori clientilor i avize
de concediere personalului. Costurile de restructurare au
fost estimate la 5.000 lei, fiind constituit un provizion pentru
restrueturare pentru aceasta valoare. Proeesul de restructurare
este finalizat in data de 20.01.N+1, iar entitatea constata ea
trebuie sa le plateasca fotilor angajati suma de 6.500 lei;
c) Tntreprinderea Alfa achizitioneaza componente electronice
de la intreprinderea Beta. Tn procesul de produqie, Alfa
asambleaza eomponentele i obtine calculatoare pe care le
vinde ea marfuri, principalul client fiind soeietatea Gama.
Tn anul N, Gama eonstata ea o parte dintre calculatoare sunt

de proasta calitate i intenteaza societatii Alfa un proces.
Consilierii juridici estimeaza pierderea procesului i necesitatea
platii unei amenzi de 30.000 lei. Ca atare, in anul N Alfa a
eonstituit un provizion pentru litigii in suma de 30.000 lei.
In data de 25.02.N+1, procesul este terminat i Alfa este

condamnata prin hotarare judecatoreasca la plata unei amenzi
de 26.000 lei;
d) La data de 31.12.N, valoarea de piata a valorilor mobiliare ale

societatii Alfa era de 5.000 lei. La data de 01.02.N+1, valoarea
de piata ajunge la 3.000 lei;
e) in cursul anului N, Alfa a intentat un proces firmei Delta pentru

nerespectarea unor conditii dintr-un contract incheiat. La
sfaritul anului N, procesul nu este inca terminat, dar consilierii
juridici eonsidera ea este probabil ea Alfa sa eatige proeesul
i sa primeasea de la Delta despagubiri in suma de 7.000 lei.
Prin urmare, la sfaritul anului N, Alfa a prezentat in notele
explicative la situatiile financiare un activ contingent in valoare
de 7.000 lei. Procesul se incheie in data de 20.02.N+1 in
favoarea entitatii Alfa, care trebuie sa primeasca o despagubire
de la Delta in suma de 10.000 lei;
f ) In iulie N+1, Alfa eonstata ea a omis sa inregistreze in anul N

cheltuieli facturate in baza unui contract de prestari servicii,
in suma de 5.000 lei. Presupunem ea eroarea este considerata
semnificativa; cota de TVA este de 24%;
Ill
CONTABILITATE
g) Tn data de 15.03.N+ 1, Alfa constata ea un salariat a furat un

stoc de marfuri in valoare de 3.500 lei. Salariatul recunoate
fapta i marfurile ii sunt imputate la pretul pietei, de 4.000 lei,
TVA 24%;
h) Tn anul N, Alfa i-a vandut unui client marfuri in valoare de

1.240 lei, TVA inclusa. Tn noiembrie N, clientul a anuntat
dificultati financiare i probabilitatea achitarii doar a unui
procent de 60% din valoarea datorata. Ca atare, Alfa a
constituit o ajustare pentru deprecierea creantelor - clienti
pentru probabilitatea de neincasare de 40%: 1.240 lei x 40% =
496 lei.
Tn data de 28.01.N+ 1, instanta judecatoreasca pronunta
falimentul clientului;
i)
Tn anul N, Alfa a vandut o instalatie in valoare de 2.480 lei,

TVA inclusa. Tn decembrie N, debitorul a anuntat dificultati
financiare i probabilitatea achitarii doar a unui procent de
40% din valoarea datorata. Ca atare, Alfa a constituit o ajustare
pentru deprecierea creantelor - debitori diveri pentru
probabilitatea de neincasare de 60%: 2.480 lei x 60% = 1.488 lei.
Tn data de 20.08.N+1, instanta judecatoreasca pronunta

falimentul debitorului.
Nota:
Se elimina incidenta fiscala privind impozitul pe profit.

a) Analizati fiecare tranzactie in parte i stabiliti in ce masura

se incadreaza in categoria evenimentelor ulterioare datei
bilantului.Argumentati raspunsul;
b) Precizati pentru fiecare tranzactie in parte ce inregistrari se
efectueaza in anul N+1;
c) Precizati, acolo unde este cazul, daca este sau nu necesara

prezentarea de informatii suplimentare in notele explicative
la situatiile financiare ii care sunt acestea.
Rezolvare:
a) Pet. 73 alin. (2) din OMFP nr. 1.802/2014 precizeaza exemple de evenimente ulte
rioare datei bilantului care conduc la ajustarea situatiilor financiare i care impun
ajustarea de catre entitate a valorilor recunoscute in situatiile sale financiare sau re
cunoaterea de elemente care nu au fast anterior recunoscute, printre care i desco
perirea de fraude sau erori ce arata ea situatiile financiare anuale sunt incorecte.
Totodata, pet. 67 alin. (1) din OMFP nr. 1.802/2014 precizeaza: ,,Corectarea eroril orafe
rent e exercifiului financiarcurent se efectu eazii p e sea ma c ontului de profit; pi erdere''.
Prin urmare, situatiile financiare ale anului N vor fi afectate prin inregistrarile:
corectarea erorii (factura omisa):
2.480 lei
4111
Clienti
704
2.480 lei
2.000 lei
4427
480 lei
4481
100 lei
.%
Venituri din
servicii prestate
TVA colectata
majorarile de intarziere:
100 lei
6581
Despagubiri, amenzi
i penalitati
Alte datorii
fata de bugetul
statului
b) Pet. 72 alin. (4) din OMFP nr. 1.802/2014 precizeaza ea pot fi identificate doua tipuri
de evenimente ulterioare datei bilantului, printre care cele care fac dovada conditiilor
care au existat la data bilantului i conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale.
Tn acest caz, la data de 20.01.N+ 1 apare evenimentul ulterior datei bilantului, respectiv
finalizarea procesului de restructurare, care reflecta conditiile ce existau la data bilan
tului privind constituirea provizionului.
Ca atare, entitatea va ajusta situatiile financiare prin majorarea provizionului existent
cu suma de 6.500 lei - 5.000 lei = 1.500 lei:
1.500 lei
6812
1514
Provizioane
pentru restructurare
1.500 lei
c) i in acest caz, la data de 25.01.N+ 1 apare evenimentul ulterior datei bilantului,

respectiv finalizarea procesului judecatoresc, care reflecta conditiile ce existau la data
bilantului privind constituirea provizionului.
Ca atare, entitatea va ajusta situatiile financiare prin diminuarea provizionului existent
cu suma de 30.000 lei - 26.000 lei = 4.000 lei:
4.000 lei
1511
Provizioane
pentru litigii
7812
Venituri
din provizioane
4.000 lei
d) Pet. 74 alin. (2) din OMFP nr. 1.802/2014 precizeaza exemple de evenimente ulte
rioare care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale, precum diminuarea
valorii de piata a valorilor mobiliare, in intervalul de timp dintre data bilantului i data
la care situatiile financiare sunt autorizate pentru emitere.
CONTABILITATE
Ca atare, in acest caz, Alfa nu va ajusta situatiile financiare ale anului N.
Totui, in masura in care considera ea acest eveniment este semnificativ, va trebui sa
prezinte in notele explicative la situatiile financiare informatii despre natura eveni
mentului i o estimare a efectului financiar sau o mentiune conform careia o astfel de
estimare nu poate fi facuta.
e) Tn acest caz, la data de 20.02.N+ 1 apare evenimentul de catigare a procesului,
care reflecta o conditie ce exista la data bilantului, respectiv probabilitatea de catigare
a procesului. Ca atare, Alfa va ajusta situatiile financiare ale anului N prin majorarea ac
tivului contingent cu 10.000 lei - 7.000 lei= 3.000 lei.
f) Tn acest caz este depaita data la care situatiile financlare anuale sunt auto
rizate pentru emitere. Ca atare, acesta nu reprezinta un eveniment ulterior datei bi
lantului, ci o corectare de erori cantabile aferenta exercitiului precedent.
Pet. 67 alin. (2) din OMFP nr. 1.802/2014 precizeaza: ,,Corectarea erorilor semnificative afe
rente exercifiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat (...)".
Prin urmare, vom inregistra:
6.200 lei
5.000 lei
1.200 lei
%
1174
Rezultatul reportat
erorilor contabile
4426
TVA deductibila
401
Furnizori
6.200 lei
g) Descoperirea de fraude reprezinta, aa cum prevede OMFP nr. 1.802/2014, un eve

niment ulterior care conduce la ajustarea situatillor financlare.
Ca atare, Alfa va recunoate lipsa marfurilor i imputarea lor salariatului prin formulele:
lipsa in gestiune:
3.500 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
371
Marfuri
3.500 lei
758
4.000 lei
imputarea:
4.000 lei
428
Alte datorii i
creante in legatura
cu personalul
Alte venituri
din exploatare
i ajustarea TVA (4.000lei x 24% = 960lei):

9601ei
635
Cheltuleli cu alte
impozite, taxe i
4426
TVA deductibila
9601ei
h) Pet . 73 alin . (2) din OMFP nr. 1.802/201 4precizeaza exemple de evenimente ulte
rioare care conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale, printre care i falimentul
unui client, aparut ulterior datei bilantului.
Tn acest caz, entitatea va majora valoarea ajustarii pentru depreciere cu diferenta de
1.240lei - 496lei= 744lei:
744lei
6814
privind ajustarile
pentru deprecierea
491
Ajustari
pentru deprecierea
744lei
i) Tn acest caz este depaita data la care sltuatiile financiare anuale sunt autori
zate pentru emitere. Ca atare, acesta nu reprezinta un eveniment ulte.rior datei bilan
tului i in consecinta, in data de 20.08.N+ 1, odata cu falimentul debitorului, se va anula
ajustarea existenta, tranzaqie care afecteaza exercitiul N+ 1:
1.488 lei
496
Ajustari
pentru deprecierea
creantelor debitori diveri
7814

pentru deprecierea
1.488lei
Contabilitate de gestiune
:>
Clasificarea costurilor

O societate fabrica i comercializeaza un singur produs.Costurile
totale ale perioadei au fast de 31.500lei, dupa cum urmeaza:
- Materiile prime consumate au fast de 1 1.500lei;
CONTABILITATE
Salariile perioadei au fost de 14.000 lei, din care 8.000 lei

pentru personalul din produqie, 4.000 lei pentru personalul
din distributie, 2.000 lei pentru personalul administrativ;
- Amortizarea activelor imobilizate a fost de 6.000 lei, din care
4.000 lei pentru utilajele folosite in produqie i 2.000 lei
pentru activele utilizate in scopuri administrative.
ldentificati costurile de productie pentru stocurile produse i
costurile care nu trebuie incluse in costurile de productie.
Rezolvare:
u(...) Cost de producfie inseamnii preful de achizifie al materiilor prime $i al materialelor

consumabile $i alte cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului in cauzii.
Costul de producfie sau de prelucrare al stocurilor, precum $i costul de producfie al imo
biliziirilor cuprind cheltuielile directe aferente producfiei, $i anume: materiale directe,
energie consumatii in scopuri tehnologice, manoperii directii $i alte cheltuieli directe de
producfie, costul proiectiirii produselor, precum $i cota cheltuielilor indirecte de producfie
a/ocatii in mod rational ea fiind legato de fabricafia acestora. (... )" (pet. 8)
,,Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei in care au survenit, sunt urmiitoarele:
- pierderile de materiale, manopera sau a/te costuri de producfie inregistrate peste li
mitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
- cheltuielile de depozitare, cu excepfia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in
procesul de produefie, anterior trecerii intr-o nouii fazii de fabricafie. Cheltuielile de
depozitare se includ in costul de producfie atunci cand sunt necesare pentru a aduce
stocurile in /ocul $i in starea in care se giisesc;
- regiile (cheltuielile) generate de administratie care nu participii la aducerea stocurilor
in forma $i locul final;
regia fixii nealocatii costului, care se recunoa$te drept cheltuialii in perioada in care a
apiirut. (...)" (pet. 79-(1))
Aceste prevederi sugereaza clasificarea costurilor dupa funqiile entitatii (adiea dife
ritele aspeete ale activitatii unei entitati, reflectate in structura organizatorica). Astfel,
eosturile se impart in costuri de aehizitie (aprovizionare), costuri de produqie, costuri
de distributie, costuri de administratie.
Prin urmare, costul de productie al stocurilor include:
Costul materiilor prime= 11.500 lei
Costul manoperei legate de productie:::;:; 8.000 lei

Amortizarea aferenta produqiei= 4.000 lei
Total costuri de productie pentru stocuri= 23.500 lei
Costurile care nu sunt incluse in costul stocurilor (costuri in afara produqiei) sunt:
Costuri de desfacere = 4.000 lei (salarii)
Costuri de administratie = 2.000 lei (salarii) I 2.000 lei (amortizari)
Total costuri care nu sunt incluse in costul stocurilor = 8.000 lei

O societate fabrica doua produse, A i B. Se cunosc urmatoarele
informatii:
- Pentru produsul A s-au consumat 200 kg de materie prima,
iar pentru produsul B s-au consumat 300 kg. Un kg de materie

prima Costa 5 lei;
- Salariile angajatilor din produqie sunt de 20.000 lei. Angajatii

sunt implicati in activitati pentru ambele produse;
- Amortizarea utilajelor folosite in produqie este de 10.000 lei.
Utilajele sunt folosite pentru ambele produse.
ldentificati costurile de productie pentru produsele A i B. Care

dintre aceste costuri sunt directe i care sunt indirecte?
Rezolvare:
,,(...) Costul de producfie sau de prelucrare al stocurilor, precum i costul de produqie al

imobiliziirilor cuprind cheltuielile directe aferente producfiei, ; anume: materiale directe,
energie consumatii in scopuri tehnologice, manoperii directii i alte cheltuieli directe de
produqie, costul proiectiirii produselor, precum i cota cheltuielilor indirecte de producfie
alocata in mod rational ea fiind legato de fabricafia acestora.
Costurile de conversie (prelucrare) a stocurilor includ costurile direct legate de unitiifile
produse, cum ar fi costurile cu manopera directa. De asemenea, ele includ ; alocarea
sistematica a regiei fixe i variabile de producfie generata de transformarea materialelor
in produse finite. (...)" (pet. 8)
Aceste prevederi vizeaza clasificarea costurilor in directe i indirecte. Criteriul este
corelatia cu obiectul de calcul al costului (gradul de identificare la nivelul acestuia).
Costurile directe sunt cele care se identifica la nivelul obiectului de calcul al costului, in
timp ce costurile indirecte sunt aferente mai multor obiecte.
Tn cazul societatii din exemplu:
CONTABILITATE
Costuri directe: costurile cu materia prima, deoarece se pot identifica la nivel de produs:
Costul materiei prime pentru produsul A = 200 kg x 5 lei/kg = 1.000 lei
Costul materiei prime pentru produsul B = 300 kg x 5 lei/kg = 1.500 lei
Costuri indirecte: salariile (20.000 lei) i amortizarea (10.000 lei); acestea sunt aferente
ambelor produse {obiecte de calcul de cost).
Tn concluzie, cele trei costuri - cu materia prima, cu salariile angajatilor din productie
i cu amortizarea utilajelor - sunt costuri de productie pentru produsele A i B. 0 parte
dintre acestea sunt costuri directe (materia prima), putand fi identificate la nivel de
produs. Celelalte sunt costuri indirecte (aferente ambelor produse) i pentru a calcula
costul fiecarui produs va trebui utilizat un mod de repartizare a acestora.
Exemplul ilustrativ 2:32 --------

Societatea Alfa a inregistrat urmatoarele costuri in luna martie:
costul materiilor prime folosite in produqie 5.000 lei; costul
amortizarii utilajelor folosite in produqie 4.000 lei; costul chiriei
spatiului de produqie 2.000 lei.
ldentificati valoarea regiei fixe de productie.
Rezolvare:

,,(...) Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care raman relativ
constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor ;
utilajelor, precum ; costurile cu conducerea ; administrarea secfiilor. Regia variabila de
producfie consta in acele costuri indirecte de producfie care variaza direct proportional
sau aproape direct proportional cu volumul produefiei, cum sunt materialele indirecte i
forta de munca indirecta. (...)" (pet. 8)
Aceste prevederi fac trimitere la clasificarea costurilor dupa comportamentul acestora,

adica modul in care evolueaza la modificarea volumului productiei. Tn functie de acest
criteriu, costurile se clasifica in costuri variabile i costuri fixe. Costul variabil este costul
care variaza in mod direct proportional in suma totala in functie de modificarile unei
masuri de activitate (de obicei, volumul productlei). Costul fix este un cost a carui
marime totala nu este afectata {in interiorul intervalului relevant) de modificarea
volumului de activitate.
Tn cazul nostru, costul cu materia prima variaza in mod proportional cu modificarile
volumului de productie. Este evident ea, daca societatea va produce o cantitate mai
mare de produse, va crete consumul de materie prima. Costul cu materia prima este
un cost direct.
Pe de alta parte, amortizarea utilajelor i chiria spatiului de productie raman nemodi

ficate la modificarea volumului produqiei (evident, intr-un anumit interval). Acestea
sunt costuri fixe de produqie.
in concluzie, regia fixa de produqie este formata in acest exemplu de costurile cu
amortizarea i.chiria.
Regia fixa = 4.000 lei + 2.000 lei = 6.000 lei
Exemplul llustrativ 2:3:3

Se cunosc urmatoarele costuri dintr-un atelier:
a) Costul cu amortizarea unei maini folosite pentru doua
produse a fost de 17.500 lei in fiecare dintre ultimele doua luni;
b) Costul cu materia prima a fost de 30.000 lei in luna trecuta
(s-au prod us 1.500 buc.) i de 36.000 lei in luna curenta (s-au
produs 1.800 buc.).
Clasificati aceste costuri in directe/indirecte i variabile/fixe.

Rezolvare:
a) Amortizarea este un cost indirect, deoarece maina este utilizata pentru doua pro
duse i costul nu se poate identifica la nivel de produs. Deoarece costul este acelai
indiferent de volumul produqiei, putem spune ea este un cost fix. in concluzie, amorti
zarea este un cost indirect fix.
b) Materia prima este un cost direct deoarece se poate identifica la nivel de produs.
Deoarece costul variaza odata cu produqia (producem mai mult, consumam mai
multa materie prima) inseamna ea este un cost variabil. in concluzie, materia prima
este un cost direct variabil.
Exemplul ilustrativ 2:34 ----------.

Pentru o firma de produqie se cunosc urmatoarele costuri: costuri
variabile 10 lei/buc., costuri fixe 22.000 lei pentru fiecare 3.000 buc.
Pretul de vanzare unitar este de 20 lei.
Previzionati costul total i rezultatul pentru urmatoarele

niveluri de activitate:
a) 2.000 buc.;
b) 3.000 buc.;
c) 4.000 buc.;
d) 6.000 buc.;
e) 7.000 buc.
CONTABILITATE
Rezolvare:
Tinand cont de clasificarea costurilor in funqie de comportament, discutata anterior,
se observa urmatoarele:
costurile fixe raman constante pe anumite intervale;
costurile variabile variaza direct proportional cu volumul activitatii.
Prin urmare, in exemplul nostru:
Elemente
Vanzari*
2.000buc. 3.000buc. 4.000buc. 6.000buc. 7.000buc.
Costuri variabile**
Costuri fixe***
Rezultat
- lei -
40.000
60.000
80.000
120.000
140.000
20.000
30.000
40.000
60.000
70.000
22.000
22.000
44.000
44.000
66.000
-2.000
8.000
-4.000
16.000
4.000
volum produqie x pre de vnzare unitar

volum produqie x cost variabil unitar
** * Costurile fixe sunt de 22.000 lei pentru fiecare 3.000 buc. (sunt constante in interiorul unor
intervale).
**
Se observa ea rezultatul firmei este influentat de modul in care costurile evolueaza

odata cu creterea activitatii. Nu neaparat creterea volumului activitatii conduce la
creterea rezultatului, deoarece costurile fixe raman constante numai pe intervale.
:>
Pierderile

Tntr-un atelier de mobila se prelucreaza lemn, iar in urma
procesului de taiere rezulta pierderi. Tn general, in fiecare dintre
lunile ianuarie i februarie au fost prelucrati 200 m3 de lemn
achizitionat, cu un cost total de 200.000 lei (adica 1.000 lei/m3).
Se considera ea un procent de 15% reflecta pierderile normale in
procesul de taiere. Situatia pierderilor in cele doua I uni se prezinta
astfel:
- in luna ianuarie, prin procesul de taiere s-au inregistrat pierderi
de 14%;
- in luna februarie s-au inregistrat pierderi de 18%.
Calculati costul lemnului care afecteaza costul produselor finite

(costul mobilei) in cele doua luni i discutati tratamentul aferent
pierderilor.
1111
Rezolvare:
Legat de pierderi, OMFP nr. 1.802/2014 arata:
,,Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei in care au survenit, sunt urmatoarele:
pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste li
mitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei; (...)" (pet. 79-(1))
Pierderile pot avea diferite cauze: pot rezulta din procesul de produqie in sine (de
exemplu, pierderi rezultate in urma procesului de taiere a materialelor, prin evaporare
sau topire) sau pot rezulta in urma utilizarii greite a materiilor prime, din cauza pro
blemelor de calitate sau a erorilor umane. Astfel, pierderile reprezinta resurse consu
mate care nu se regasesc insa in produsul final.
Tn functie de natura pierderilor, acestea pot fi:
pierderi normale - sunt inerente procesului de productie, prin urmare, sunt inevita
bile i nu pot fi controlate;
pierderi anormale - sunt date de utilizarea necorespunzatoare a mainilor, a mate

rialelor sau provin din probleme de calitate, prin urmare, sunt evitabile i pot fi
controlate.
Pierderile normale afecteaza costul stocurilor, iar cele anormale sunt cheltuieli ale
perioadei.
Tn luna ianuarie, pierderile inregistrate sunt normale (procentul de 14% este inferior
celui de 15% considerat limita normala maxima) i, prin urmare, intreaga valoare a cos
tului lemnului achizitionat (200.000 lei, adica inclusiv costul aferent pierderilor) afec
teaza costul produselor finite obtinute.
Tn luna februarie, in sensul prevederilor din OMFP nr. 1.802/2014, procentul de 15%
este acceptat ea limita normala admisa, iar pierderile suplimentare (pana la 18%) nu
pot fi incluse in costul stocurilor. Se inregistreaza pierderi de 200 m3 x 18% = 36 m3, din
care:
pierderi normale = 200 m3 x 15% = 30 m3
pierderi anormale = 6 m3
Costul pierderilor anormale se exclude din costul produselor finite. Prin urmare, costul
lemnului care va afecta costul mobilei este: 200.000 lei - 1.000 lei/m3 x 6 m3 = 194.000 lei.
Pierderile anormale (6.000 lei) vor afecta cheltuielile perioadei.
Ill
CONTABILITATE
:>
Produqia 1n curs de executie
Exemplul ilustrativ 2:36 ------------,

Societatea Moblux se ocupa cu produqia de mobila la comanda.
Jn luna martie s-a lucrat la doua comenzi: X45 i X46. Comanda
X45 a fost finalizata i a necesitat costuri de productie de 12.400 lei.
Comanda X46 nu a parcurs toate etapele de produqie. Costurile

cu aceasta comanda au fost de 4.500 lei in luna martie.
Analizati cum afecteaza cele doua comenzi valoarea stocurilor

societatii Moblux.
Rezolvare:
Uneori, in cursul unei perioade, sunt finalizate toate produsele care au inceput sa fie
fabricate. Alteori insa, acestea tree numai prin anumite etape de produqie pana la sfar
itul perioadei. Aceasta reprezinta produqia in curs de executie. OMFP nr. 1.802/2014
definete astfel productia in curs de executie:
,,fn cadrul stocurilor se cuprind: (... )

h) producfia in curs de execufie, reprezentand producfia care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum ; produsele nesupuse
probe/or ; recepfiei tehnice sau necompletate in intregime. in cadrul produCfiei in curs
de execufie se cuprind, de asemenea, serviciile ; studiile in curs de execufie sau neter
minate." (pet. 276-(1))
De asemenea, se arata ea:
,,Valdarea produselor i serviciilor in curs de execufie se determina prin inventarierea pro

ducfiei neterminate la sfaritu/ perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului
de finalizare sau a stadiult1i de efectuare a operafiilor tehnologice i evaluarea acesteia la
costurile de produqie." (pet. 288)
Jn cazul nostru, comanda X45 este terminata, deci reprezinta un produs finit, iar co
manda X46 reprezinta productie in curs de executie. Comenzile permit utilizarea de

fie pentru calculul costului, iar fia costului produqiei in curs de executie cuprinde
costurile acumulate pana in acel moment. Jn concluzie, valoarea stocurilor societatii

Moblux cuprinde atat valoarea comenzii X45 ea produs finit, cat i valoarea comenzii
X46 ea produqie in curs de executie.
Ill
Exemplul ilustrativ 2'37 --------

Tntr-un atelier se produc fete de masa brodate. Tntr-o luna au
fost lansate in fabricatie 10.000 de fete de masa. Materia prima
(materialul) a fost taiata; costul pentru o fata de masa este de
10 lei. Restul costurilor sunt legate de tivirea i brodarea fetelor
de masa. La sfaritul perioadei, 8.000 de fete de masa au fost
terminate, iar restul de 2.000 au fost lucrate in proportie de 50%.
Costurile de produqie ale perioadei (cu exceptia materiei prime)
au fost de 108.000 lei.
Calculati costul productiei in curs de executie i costul
produselor finite.
Rezolvare:
Tn ceea ce privete determinarea costului produqiei in curs de executie, OMFP nr.
1.802/2014 prevede:
,,Valoarea produselor ; serviciilor in curs de execufie se determina prin inventarlerea pro

duqiei neterminate la sfdritul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului
de finalizare sou a stadiului de efectuare a operafiilor tehnologice ; evaluarea acesteia la
costurile de produqie." (pet. 288)
Tn exemplul nostru, prin urmarirea stocurilor i prin inventariere se observa ea 8.000 de
fete de masa au fast finalizate, iar 2.000 nu au parcurs toate etapele, deci reprezinta
productiein curs de executie. Prin constatarea gradului de finalizare s-a determinat un
grad de finisare de 50%.
Costul productiei in curs de executie cuprinde costul materiei prime (deoarece aceasta
este incorporata inca de la inceput) i celelalte costuri de productie in functie de
gradul de incorporare a acestora. Aprecierea gradului de finisare a produqiei in curs
presupune estimarea gradului de avansare, iarin cazul productieiin cantitati mari, care
trece prin faze uniforme de productie, conduce la utilizarea procedeului echivalarii.
Deoarece o fata de masa aflata in curs de executie are un grad de finisare de 50%, in
locul a doua fete de masa in curs de executie, firma ar fi putut obtine una singura ea
produs finit; deci cele 2.000 buc. aflate in curs de executie sunt echivalente cu 1.000 de
produse finite. Firma ar fi obtinut 8.000 + 1.000= 9.000 produse finite.
Cost de prelucrare unitar= 108.000 lei I 9.000 buc.= 12 lei/buc.
Costul unei fete de masa (produs finit)= 10 lei (materie prima) + 12 lei (prelucrare)= 22 lei
Cost total produse finite= 22 lei/buc. x 8.000 buc. = 176.000 lei
Costul unei fete de masa neterminate (prod us in curs de executie) = 1O lei (materie
prima) + 12 lei x 50% (prelucrare) = 16 lei
Cost total produqie in curs de executie = 16 lei x 2.000 buc.= 32.000 lei
CONTABILITATE
:>
Repartizarea costurilor indirecte
Exemplul ilu5trativ 2:38 -----------.

O firma produce i vinde doua produse, Pl i P2. Se cunosc
urmatoarele informatii pentru luna decembrie:
lnformatii
Cantitate produsa
Cost unitar cu materia prima
P1
P2
1.000 buc.
8 lei
500 buc.
10 lei
Salariatii i utilajele lucreaza pentru ambele produse. Costurile cu

salariile i amortizarile pentru aceasta luna au fost de 30.000 lei.
ldentifica11 costurile directe i indirecte i calculali costul
de produc1ie pentru P1 I P2 dadi se repartizeaza costurile
indlrecte in func11e de cantltatea produsa.
Rezolvare:
Conform OMFP nr. 1.802/2014, costul de Rroductie cuprinde ,,(...) cota cheltuielilor
indirecte de produqie alocata in mod rational ea fiind legato de fabricafia acestora (...)"
(pet. 8).
,,(...) Tn costul de producfie al bunului se include o proporfie rezonabila din cheltuielile de
regie fixe sou varlabile atribuibile indirect bunului in cauza, in masura in care acestea se
refera la perioada de producfie. lnc/uderea in costul stocurilor a regii/or generale poate fi
adecvata in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul $i
forma dorite. (...)" (pet. 8)
Aceste prevederi se regasesc i in OMFP nr. 1.826/2003 pentru aprobarea Precizarilor
privind unele masuri referitoare la organizarea i conducerea contabilitatii de gestiu
ne, care mai explica in plus i ea ,,(...) atunci cand costurile de producfie, de prelucrare nu
se pot identifica distinct pentru fiecare produs tn parte, acestea se aloca pe baza unor pro
cedee rationale aplicate cu consecventa (...)" (pet. 2.3).
Tn exemplul nostru, costul cu materia prima este un cost direct, iar costurile cu salariile
i amortizarile sunt costuri indirecte. Costurile indirecte se repartizeaza pe produs
in functie de cantitatea produsa. Tn total s-au produs 1.500 buc. Costurile indirecte
totale sunt de 30.000 lei. Prin urmare, pentru fiecare unitate din cantitatea produsa se
repartizeaza costuri indirecte de 30.000 lei I 1.500 buc. = 20 lei/buc.
Costul de productie se calculeaza adunand costurile directe i costurile indirecte:
P1
Costuri directe
1.000 buc. x 8 lei/buc.

= 8.000 lei
Costuri indirecte
Cost de productie
1.000 buc. x 20 lei/buc.

= 20.000 lei
28.000 lei
P2
SOO buc. x 1O lei/buc.
= 5.000 lei

= 10.000 lei
15.000 lei
Exemplul ilustrativ 2:39--------

Societatea Ferexport se ocupa cu produqia unor piese din
fier care sunt vandute constructorilor de malni. fn luna iunie,
societatea a produs doua tipuri de piese, Pl (500 buc.) i P2
(1.000 buc.), conform descrierii i costurilor prezentate mai jos:
- fierul se achizitioneaza in bucati standard - s-au achizitionat
1.800 buc. la un pret de achizitie de 1 leu/buc.;fiecare
piesa produsa este realizata dintr-o bucata standard defier;
costurile legate de achizitii aufost de 360 lei; in stoc
exista la inceputul lunii 200 buc. la un cost de achizitie
de 1,3 lei/buc.; pentru evaluarea stocului defier se
utilizeza metoda LIFO;
- bucatile defier se prelucreaza intr-un atelier - costurile

atelierului (salarii, amortizari, energie) aufost de 3.000 lei i
se repartizeaza infunqie de timpul de lucru (2 ore pentru
o bucata din P1 i o ora pentru o bucata din P2).
Calculati costul de productie total I unitar pentru cele doua

tipuri de piese.
Rezolvare:
Prevederile generale pe baza carora vom determina costul de produqie sunt urma
toarele (OMFP nr. 1.802/2014):
,,(...) Cost deprodue{ie inseamna preful de achizifie al materiilor prime $i al materialelor

consumabi/e $i alte cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului in cauza.
Costul de producfie sou de prelucrare al stocurilor, precum $i costul de producfie al imo
bilizarilor cuprind cheltuieli/e directe aferente producfiei, $i anume: materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice, manopera dlrecta $i alte cheltuieli directe de
producfie, costul proiectarii produselor, precum $i cota cheltuieli/or indirecte de producfie
alocata in mod rational ea fiind legato de fabricafia acestora. (...)" (pet. 8)
Ill
CONTABILITATE
Pe baza acestor prevederi deducem urmatoarele:

- costul de productie cuprinde costurile directe de produqie $i costurile indirecte
de productie (repartizate);
- calculul costului de produqie urmare$te fluxul activitatii - costul cuprinde costul
de achizitie al materiilor prime, la care se adauga costurile procesului de produqie.
Calculul costului de achizitie se realizeaza pentru materiile prime achizitionate $i cu

prinde pretul de achizitie al materiel prime, la care se adauga costurile de aproviziona
re. Materia prima achizitionata in acest exemplu este fierul (achizitionat in bucati). La
pretul de achizitie de 1 leu/buc. se adauga costurile de achizitie, care sunt de 360 lei,
ceea ce inseamna 360 lei I 1.800 buc. achizitionate =0,2 lei/buc.
Prin urmare, costul de achizitie al unei bucati achizitionate este:
1 leu (pret de achizitie) +0,2 lei (costuri de aprovizionare) = 1,2 lei
Costul de productie este afectat cu costul materiei prime consumate, ceea ce presupune
intocmirea fiei de stoc pentru materia prima. Dupa achizitie, in stoc se afla 200 buc. x
1,3 lei din luna anterioara $i cele 1.800 buc. x 1,2 lei achizitionate in aceasta luna. Noi
trebuie sa calculam costul celor 1.500 buc. consumate pentru a produce cele 1.500 de
piese. Prin urmare, se intocme$te fi$a de stoc pentru materia prima (metoda LIFO):
lntriri
Data
Cant.
(buc.)
Cost
(lei)
leJirl
Valoare Cant.
(buc.)
(lei)
1 iunie
Achizitie
1.800
1,2
=2. 160
Consum
1.500
Cost
(lei)
Stoc
Valoare Cant.
(lei)
(buc.)
200
200
+1.800
1,2 = 1.800
200
+300
Cost
(lei)
1,3
Valoare
(lei)
=260
=260
1,3
1,2 +2. 160
=2.420
1,3
1,2
=260
+360
=620
Din fi$a de stoc observam ea s-au consumat 1.500 buc. (din care 500 buc. pentru Pl $i
1.000 buc. pentru P2) la un cost de 1,2 lei/buc.
Calculul costului de produqie se realizeaza pentru produsele finite obtinute in cursul
perioadei. Costul de productie este format din costuri directe de productie (inclusiv
costul materiei prime determinat in etapa anterioara) $i costuri indirecte de productie
(salarii, amortizari, energie, intretinere etc.). Costurile de productie cuprind toate
costurile angajate pentru a transforma materiile prime in produse finite. Costul pro
dusului finit cuprinde costul tuturor resurselor consumate inainte ea produsul finit sa
fie stocat ea atare.
Repartizarea costurilor indirecte se realizeaza in funqie de timpul de lucru. S-au lu
crat: 2 ore/buc. x 500 buc. (Pl) + 1 ora/buc. x 1.000 buc. (P2), adica 1.000 ore (Pl) +
Ill
1.000 ore (P2), ceea ce presupune un total de 2.000 ore. Costurile indirecte totale
sunt de 3.000 lei. Prin urmare, unui produs i se repartizeaza pentru fiecare ora lucrata
un cost indirect de 3.000 lei I 2.000 ore= 1,5 lei.
Costul de produqie se calculeaza adunand costurile directe i costurile lndirecte:
P2 (1.000 buc.)
P1 (500 buc.)
Costuri directe (materia
prima)
500 buc. x 1,2 lei/buc. 1.000 buc. x 1,2 lei/buc.

=600 leL
= 1.200 lei
Costuri indirecte
1.000 ore x 1,5 lei/ora

= 1.500 lei
1.000 ore x 1,5 lei/ora

= 1.500 lei
2.100 lei
2.700 lei
2.100 lei I 500 buc.

= 4,2 lei/buc.
2.700 lei I 1.000 buc.

= 2,7 lei/buc.
Cost de productie
Cost de produqie unitar

O societate fabrica doua produse, Pl i P2, fiind impartita in trei
departamente: productie, distributie i administratie. Se cunosc
- materia prima consumata a costat 1.000 lei (500 kg x 2 lei/kg);
- costul ambalajelor a fost de 200 lei (200 buc. x 1 leu/buc., adica

1 leu pentru fiecare produs vandut). Produsele sunt ambalate
in momentul vanzarii;
costul salariilor a fost de 1.900 lei - din care 1.400 lei pentru
personalul productiv, 200 lei pentru salariatii de la distributie i

300 lei pentru administratie;
- amortizarea a fost de 1.500 lei - din care 1.000 lei pentru

utilajele i spatiul implicate in productie, 400 lei pentru
mijloacele de transport ale distributiei i 100 lei pentru spatiul
destinat administratiei.
Salariatii, mainile i spatiul sunt comune pentru ambele produse;

costul lor se repartizeaza in funqie de cantitatile produse (pentru
costul de produqie).
Materie prima consumata
Cantitate produsa
Cantitate vanduta
P1
P2
1 kg/buc.
2 kg/buc.
75 buc.
125 buc.
100 buc.
200 buc.
CONTABILITATE
a) ldentificati care sunt costurile care afecteaza costul de

productie;
b) Calculati costul de productie pentru P1 i P2.
Rezolvare:
a)
-
fn exemplul nostru, costurile de produqie sunt formate din:
materia prima consumata - care este un cost direct (1.000 lei);

salarii (1.400 lei) i amortizari (1.000 lei) aferente productiei - acestea sunt costuri
indirecte care vor fi repartizate fiecarui produs.
Costurile in afara produqiei sunt: ambalajele (200 lei), salariile i amortizarea aferente
distributiei i administratiei (1.000 lei in total).
b) Calculul costului de productie presupune insumarea costurilor directe i indirecte.
Pentru a determina costurile indirecte pentru fiecare produs se recurge la repartizarea
acestora pe baza unui criteriu (in cazul nostru, cantitatea produsa).
fn total au fost prod use 100 buc. (P1) + 200 buc. (P2) = 300 buc. Costurile indirecte
de produqie sunt de 2.400 lei. Prin urmare, fiecarei unitatl prod use i se repartizeaza
2.400 lei / 300 buc. = 8 lei costuri indirecte.
Calculul costului de productie:
P1 (100 buc.)
Costuri directe (materia prima)
200 buc. x 2 kg/buc.

x 2 lei/kg = 800 lei
800 lei
1.600 lei
1.000 lei
2.400 lei
Costuri indirecte
Cost de productie
Cost de productie unitar
P2 (200 buc.)
100 buc. x 1 kg/buc.

x 2 lei/kg = 200 lei
1.000 lei / 100 buc.

= 10 lei/buc.
2.400 lei I 200 buc.

= 12 lei/buc.

Pentru un cabinet de audit i expertiza contabila se cunosc
urmatoarele informatii pentru primul trimestru:
- au fost prestate urmatoarele servicii: auditarea situatiilor
financiare ale societatii Alfa (A), prestarea de servicii de

expertiza contabila la societatea Beta (E) i prestarea de servicii
de consultanta la societatea Gama (C);
- s-au lucrat 200 de ore pentru A, 50 de ore pentru E i 100 de

ore pentru C. Costul mediu al orei de lucru este de 150 lei;
Ill

- costurile firmei (atragerea clientilor, formarea angajatilor,
deplasari, utilitati etc.) au fost de 35.000 lei i se repartizeaza in
funqie de numarul de ore lucrate.
Calculati costul celor trei comenzi.

Rezolvare:
Costul serviciilor (comenzilor) este format din costuri directe (salarii) i costuri in
directe.
Repartizarea costurilor indirecte se realizeaza in funqie de numarul de ore lucrate. S-au
lucrat in total 200 ore(A)+ 50 ore(E)+ 100 ore(()== 350 ore. Costurile indirecte sunt de
35.000 lei. Prin urmare, pentru fiecare ora lucrata i se repartizeata fiecarei comenzi un
cost indirect de 35.000 lei I 350 ore= 100 lei.
Costurile indirecte se repartizeaza astfel:
Comanda A: 200 ore x 100 lei/ora = 20.000 lei

Comanda E: 50 ore x 100 lei/ora= 5.000 lei
Comanda C: 100 ore x 100 lei/ora= 10.000 lei
Costul serviciilor se calculeaza astfel:
A {audit)
C {consultanta)
E {expertiza)
200 ore x 150 lei/ora

= 30.000 lei
so ore x 150 lei/ora
= 7.500 lei
1oo ore x 150 lei/ora

= 15.000 lei
Costuri
indirecte
20.000 lei
5.000 lei
10.000 lei
Cost complet
SO.OOO lei
12.500 lei
25.000 lei
Costuri directe
:>
lmputarea ra1ionala

Tn atelierul de produqie al unei entitati s-au inregistrat
urmatoarele costuri in luna martie: costuri cu materia prima
20.000 lei, costuri variabile cu salariile 5.000 lei, costuri cu
amortizarile 10.000 lei. Capacitatea de produqie a atelierului este
de 1.000 buc./luna. Tn luna martie au fost produse 800 buc.
Determinati valoarea costurilor de productie .
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,(...) Regia fixd de producfie constd in acele costuri indirecte de producfie care rdman relativ
constante, indiferent de volumul producfiei, cum sunt: amortizarea, intrefinerea secfiilor ;
utilajelor, precum ; costurile cu conducerea ; administrarea secfiilor. (...)
Alocarea regiei fixe de.producfie asupra costurilor de conversie se face pe baza capaci
tdfii normale a instalafiilor de producfie. Nivelul real de producfie poate fi folosit dacd se
considerd cd acesta aproximeazd capacitatea normald. Valoarea che/tuielilor cu regia
fixd a/ocate fiecdrei unitdfi de producfie nu se majoreazd ea urmare a obfinerii unei pro
ducfii scdzute sau a neutilizdrii unor echipamente. Cheltuielile de regie nealocate sunt
recunoscute drept cheltuiald in perioada in care sunt suportate. in perloadele in care se
inregistreazd o produefie neobinuit de mare, valoarea cheltuielilor cu regia fixd alocate
fieciirei unitiifi de produefie este diminuatii, astfel incat stocurile sii nu fie evaluate la o
valoare mai mare decat costul /or. (...)" (pet. 8)
,,Capacitatea norma/d de producfie reprezintii producfia estimat a fi obfinutii, in me
die, de-a lungul unui anumit numdr de perioade, in condifii norinale, avand in vedere
; pierderea de capacitate rezultatd din intrefinerea planificatd a echipamentului."
(pet. 79-(2))
Principiul imputarii rationale este urmatorul: deoarece costurile indirecte fixe sunt
aceleai indiferent de volumul productiei, imputarea acestora pe produs trebuie sa
se realizeze in functie de gradul de utilizare a capacitatii de produqie. Acest grad se
calculeaza ea raport intre capacitatea reala (capacitatea utilizata) i capacitatea nor
mala. Deci in costul produselor se includ costurile indirecte fixe aferente gradului de
utilizare a capacitatii de produqie.
Prin urmare, in cazul nostru, costurile indirecte fixe sunt imputate in funqie de gradul
de utilizare a capacitatii de productie. Tn cazul in care se produc 800 buc., capacitatea
de produqie este utilizata in proportie de 80% (800 buc. I 1.000 buc.), ceea ce inseamna
ea doar 80% din aceste costuri vor afecta costul produsului. Partea corespunzatoare
celor 20% reprezinta costul subactivitatii, care nu este un cost al produsului, ci un cost
al perioadei.
Aadar, costurile indirecte fixe de 10.000 lei:
afecteaza costul produqiei in funqie de gradul de utilizare a capacitatii de pro

duqie, adica 10.000 lei x 80% = 8.000 lei;
afecteaza costul perioadei cu partea aferenta gradului de neutilizare a capacitatii

de productie, adica 10.000 lei x 20% = 2.000 lei.
Tn concluzie, costurile de produqie includ: costurile directe (20.000 lei materia primal,
costurile indirecte variabile (5.000 lei salariile) i cota-parte din costurile indirecte fixe
aferenta gradului de utilizare a capacitatii de produqie (8.000 lei), obtinandu-se un
total de 33.000 lei.
:>
Sistemul conturilor de gestiune

O societate are in contabilitatea financiara chltuieli cu salariile de
19.500 lei, dir:i care:
- 3.000 lei sunt salarii directe pentru produsul A;
-
4.000 lei sunt salarii directe pentru produsul B;
8.000 lei sunt salarii indirecte, aferente departamentului de

productie;
2.000 lei sunt salariile angajatilor de la distributie;

- 2.500 lei sunt salariile angajatilor din administratie.
a) Care sunt prevederile din OMFP nr. 1.826/2003 i din OMFP

nr. 1.802/2014 privind utilizarea conturilor de gestiune?
b) Care ar fi conturile cu ajutorul carora entitatea ar urmari
salariile in contabilitatea de gestiune?
Rezolvare:
a) fn OMFP nr. 1.826/2003 se precizeaza urmatoarele reguli legate de sistemul con
turilor de gestiune:
,,(...) Contabilitatea de gestiune se organizeaza de administratorul persoanei juridice fie
utilizand conturi specifice, fie prin dezvoltarea conturilor din contabllitatea financiara, fie
cu ajutorul evidenfei tehnico-operative proprii.
Fo/osirea conturilor cantabile, precum ; simbolizarea acestora se efectueaza astfel incat
sistemul de stocare ; de accesare a informafiilor obfinute sa fie flexibil ; sa permita o gama
larga de opfiuni. Lista conturilor de gestiune este adaptata in functie de scopurile urmarite,
respectiv: evidentierea fluxului costurilor, determinarea costurilor aferente stocurilor, de
terminarea veniturilor ; a rezultatelor fn functie de activitatea care le genereaza, efectua
rea de previziuni etc. (...)" (pet. 1)
Prin urmare, utilizarea conturilor nu este obligatorie. Folosirea lor de catre entitati are
la baza decizii legate de organizarea sistemului contabil i de utilizarea informatiei.
OMFP nr. 1.802/2014 prevede urmatoarele conturi in clasa 9 ,,Conturi de gestiun-e":
90. DECONTARI INTERNE
902.
Decontari interne privind chltuielile

Decontari interne privind produqia obtinuta
903.
Decontari interne privind diferentele de pret
901.
Ill
CONTABILITATE
92. CONTURI DE CALCULATIE

921. Cheltuielile activitatii de baza
922. Cheltuielile activitatilor auxiliare
923. Cheltuieli indirecte de productie
924. Cheltuieli generale de administratie

925. Cheltuieli de desfacere
93. COSTUL PRODUCTIEI

931. Costul produqiei obtinute
933. Costul produqiei in curs de executie
OMFP nr. 1.802/2014 nu prevede regulile de funqionare a acestor conturi.

b) Daca firma ar opta pentru utilizarea sistemului conturilor de gestiune, tinand cont
de modul in care acestea funqioneaza in practica de specialitate, urmarirea costurilor
cu salariile s-ar realiza astfel:
Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara se realizeaza cu ajutorul contului
901 ,,Decontari interne privind cheltuielile'; care se crediteaza, iar inregistrarea pe
destinatii se realizeaza prin debitarea conturilor din grupa 92 ,,Conturi de calculatie":
19.500 lei
3.000 lei
4.000 lei
8.000 lei
2.500 lei
2.000 lei
921/A
Cheltuielile
activitatii de baza
901
Decontari interne
privind cheltuielile
19.500 lei
921/B
Cheltuielile
activitatii de baza
923
Cheltuieli indirecte
de produqie
924
Cheltuieli generale
de administratie
925
Cheltuieli
de desfacere
Dupa colectarea cheltuielilor pe destinatii se repartizeaza costurile indirecte, in cazul

nostru salariile, prin creditarea contului 923 ,,Cheltuieli indirecte de productie" i prin
debitarea contului 921 ,,Cheltuielile activitatii de baza'; cu analitice pe produse. Dupa
aceasta operatie contul 923 se soldeaza.
Ill
Costurile de distributie i administratie sunt costuri ale perioadei, care se inchld prin
debitarea in contrapartida a conturilor de decontari interne.

Societatea Alfa obtine intr-o luna produse finite evaluate la costul
standard de 18.000 lei. La sfaritul lunii se determina costul real de
19.000 lei.
Aratati cum se reflecta aceste operatii in contabilitatea

financiara i in contabilitatea de gestlune (in cazul utillzarii
sistemului conturilor de gestiune).
Rezolvare:
Pe baza practicilor existente, succesiunea de etape pentru calculul costului i modul de
funqionare a conturilor sunt urmatoarele:
a) In cursul lunii se inregistreaza obtinerea produqiei finite evaluate la cost standard:
18.000 lei
931
Costul
productiei obtinute
902
Decontari interne
privind produqia
obtinuta
18.000 lei
b) Simultan cu aceasta inregistrare, in contabilitatea financiara se contabilizeaza:

18.000 lei
345
Produse finite
711
Venituri aferente
de produse
18.000 lei
c) La sfaritul perioadei se calculeaza costul efectiv, se determina abaterile i apoi se

justifica cheltuielile. Tnregistrarea costului efectiv se realizeaza astfel:
19.000 lei
902
Decontari interne
privind produqia
obtinuta
921
Cheltuielile
activitatii de baza
19.000 lei
d) Costul real este de 19.000 lei, deci abaterea de 1.000 lei este nefavorabila. Tnregis
trarea abaterilor de la costul standard se realizeaza astfel:
CONTABILITATE
1.000 lei
903
Decontarl interne
privind diferentele
de pret
902
Decontari interne
privind produqia
obtinuta
1.000 lei
e) Tn contabilitatea financiara, abaterea se contabilizeaza astfel:

1.000 lei
348
Diferente de pret
la produse
711
Venituri aferente
de produse
1.000 lei

Pentru o societate, costul suportat in cursul lunii pentru produsul P
este de 15.000 lei. La sfaritul lunii se determina prin inventariere
valoarea productiei in curs de executie, i anume 2.500 lei.
a) ldentificati conturile care ar putea fi utilizate in
contabilitatea de gestiune pentru urmarirea costurilor
produselor finite i ale produselor in curs de executie;
b) lnregistrati in contabilitatea financiara i in contabilitatea de
gestiune obtinerea productiei in curs de executie.
Rezolvare:
a) Conturile utilizate sunt:
- Contul 921 ,,Cheltuielile activitatii de baza" se debiteaza in cursul lunii cu costurile
directe pe obiecte de cost (se utilizeaza analitice) i cu costurile indirecte de pro
duqie repartizate obiectelor de cost, iar la sfaritul lunii se crediteaza la decontarea
costului efectiv aferent productiei finite (in contrapartida contului 902) i produqiei
in curs de executie (in contrapartida contului 933).
- Contul 931 ,,Costul productiei obtinute" urmarete produqia finita. Se debiteaza
in cursul lunii la obtinerea produqiei la cost standard (in contrapartida contului

902) i se crediteaza la sfaritul lunii la obtinerea costului efectiv (in contrapartida
contului 901).
Contul 933 ,,Costul produqiei in curs de executie" urmarete produqia in curs de

executie. Se debiteaza la sfaritul lunii cu valoarea produqiei in curs de executie
(in contrapartida contului 921) i se crediteaza la sfaritul lunii la justificarea chel
tuielilor (in contrapartida contului 901).
b) La sfaritul perioadei, contul 921/P ,,Cheltuielile activitatii de baza. Produs P" are
soldul debitor de 15.000 lei. La obtinerea productiei in curs de executie {valoare deter
minata prin procedeele descrise mai sus) se contabilizeaza creditarea contului 921/P,
astfel incat suma ramasa este costul produselor finite:
2.500 lei
933/P
Costul productiei
in curs de executie
921/P
Cheltuielile
activitatii de baza
2.500 lei
simultan, productia in curs de executie se inregistreaza i in contabilitatea finan

ciara:
2.500 lei
:>
331
Produse in curs
de executie
711
Venituri aferente
de produse
2.500 lei
Raportarea interna a informatiei din contabilitatea de gestiune

Pentru unul dintre produsele societatii Alfa {pentru care nu exista
stoc de produse finite la inceputul sau la sfaritul perioadei) se
cunosc urmatoarele informatii:
- venituri din vanzari 10.000 lei;
cost de productie 6.000 lei;
- cost de distributie 2.000 lei;
- cost de administratie 1.000 lei.
a) Explicati in ce masura se poate dezvolta in cadrul sistemului
de contabilitate de gestiune un mod de raportare a
informatiei privind produsul;
b) Aratati, pe baza datelor disponibile, ce informatii ar putea fi
incluse in rapoartele interne;
c) Dati exemple de doua tipuri de decizii pentru care
informatiile ar putea fi utile; dati exemple i de alte
informatii care ar putea fi furnizate in rapoartele interne in
fiecare caz.
Ill
CONTABILITATE
Rezolvare:
a) Spre deosebire de contabilitatea financiara, care este normalizata, contabilitatea
de gestiune presupune flexibilitate in organizare. Deoarece scopul contabilitatii de
gestiune este de a sustine aqiunile managerilor i procesul de luare a deciziilor, in re
glementarile contabile (OMFP nr. 1.802/2014 i OMFP nr. 1.826/2003) prevederile exis
tente se refera in principal la calculul costului de produqie, informatie utilizata i la
evaluarea in contabilitatea financiara..
Firmele sunt incurajate insa (inclusiv prin OMFP nr. 1.826/2003) sa intocmeasca bugete
i sa utilizeze instrumente care sa permita masurarea i managementul performantei.
in acest sens, se realizeaza rapoarte interne destinate managerilor, care cuprind in
formatii din mai multe surse (aceste rapoarte interne numindu-se uneori tablouri de
bord). in acest sens, in OMFP nr. 1.826/2003 se arata:
,,(...) Contabilitatea de gestiune furnlzeaza lnformatii necesare elaboriirii de rapoarte
$i analize interne utilizate de managementul unitiifii in luarea deciziilor. Cerinfele de
prezentare $i analizii a informatiilor oferite de contabilitatea de gestlune nu sunt /imitative.
La organizarea contabilitatii de gestiune se va urmari ea informatiile obfinute sa satisfaca
atat necesitiitile de informare existente, cat $i pe cele in continua schimbare. (...)" (pet. 1)
Prin urmare, este indicat ea firmele sa implementeze i sa utilizeze sisteme de raportare
interna, in functie de nevoile lor informationale.
b) Pe baza datelor disponibile, contabilul de gestiune poate include in raportul catre
manageri informatii precum:
- rentabilitatea produsului (rezultat (marja produsului) = 1.000 lei, rentabilitate 10%);
-
structura costului (ponderea componentelor costului in costul total);
ponderea elementelor de cost i rezultat in cifra de afaceri.
Aceste informatii pot fi prezentate astfel:
lnformaJii
ExerciJlul N
(lei)
Structura
costului
%in CA
(%)
Venituri din vanzari

Cost de productie
Cost de distributie
Cost de administratie
Cost complet
Rezultat
Rentabilitate
10.000
100
60
6.000
66,67
2.000
22,22
20
1.000
11,11
10
9.000
1.000
100,00
10%
c) lnformatiile despre costurile produsului sunt utile pentru decizii precum:

- fixarea sau modificarea pretului de vanzare;
90
10

-
analiza costului i identificarea unor solutii de reducere;
stabilirea cantitatilor care vor fi produse in vederea vanzarii pentru perioadele urmatoare.
Pentru fiecare dintre aceste decizii pot fi furnizate informatii suplimentare din contabi
litatea de gestiune sau din alte surse:
- pentru gestionarea pretului de vanzare - aceasta depinde de masura in care firma
poate influenta pretul de vanzare {tipul produsulul, tipul de concurenta de pe
piata). Tn mod normal, pot fi prezentate informatii despre preturile concurentilor
pentru produse similare i despre elasticitatea cererii in functie de pret;
pentru analiza costului i identificarea unor solutii de reducere a acestuia pot fi furni
zate informatii suplimentare despre componenta costurilor, in special pentru a sta
bili costurile acelor activitati care nu adauga valoare {stocare, intarzieri etc.);
pentru previzionarea cantitatilor i rezultatelor viitoare sunt necesare cunoaterea

comportamentului costurilor {componenta variabila i componenta fixa), precum
. i informatii despre piata {cererea) ..
1.2. Cerinte suplimentare pentru categoria experti contabili

Contabilitate Ji raportare financiara conforme reglementarilor
nafionale
Contabilitatea i raportarea financiarii a entitiififor economice
:>
Situatii financiare individuale
Exemplul ilu5trativ 24 7
La inceputul anului N, societatea comerciala Alfa achizitioneaza
70% din societatea Beta, platind suma de 400.000 lei. Bilantul
societatii Beta la data achizitiei se prezinta astfel:
Bilantul societitii Beta

Elemente
- lei -
Sume
Program informatic
20.000
Licente
30.000
Terenuri
300.000
Construqii
200.000
Utilaje
100.000
CONTABILITATE
Elemente
Marfuri
Creante
Disponibilitati
Total active
imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

Datorii comerciale
Datorii salariale
Datorii sociale
Total datorii
Capital social
Prime de capital
Rezerve
Rezultatul exercitiului
Sume
SO.OOO
20.000
60.000
780.000
250.000
SO.OOO
20.000
5.000
325.000
370.000
20.000
30.000
35.000
455.000
La data achizitiei, valorile juste corespundeau cu valorile istorice

la majoritatea elementelor, cu exceptia urmatoarelor: terenuri
350.000 lei, utilaje 120.000 lei i marfuri 40.000 lei. Consideram
ea la sfaritul anului N valoarea de inventar a fondului comercial
stabilita de comisia de inventariere a fost de 30.000 lei.
a) Calculati marimea fondului comercial;

b) Contabilizati fondul comercial;
c) Contabilizati amortizarea anuala a fondului comercial pe
perioada maxima specificata de OMFP nr. 1.802/2014;
d) Contabilizati deprecierea fondului comercial.
Rezolvare:
,,Fondul comercial se recunoa$te, <;le regu/Q, la consolidare $i reprezintQ diferenta dintre

costul de achizitie $i valoarea justQ la data tranzactiei, a pQrfii din activele nete achizi
tionate de CQtre o entitate." (pet. 178)
,,in cazul in care fondu/ comercial este tratat ea un activ, acesta se amortizeazQ, de regu/Q,
in cadrul unei perioade de maximum 5 ani. Totu$i, in cazurile excepfionale in care durata
de utilizare a fondului comercial nu poate fi estimatQ in mod credibil, entitQfi/e pot SQ
amortizeze fondul comercial in mod sistematic intr-o perioadQ de peste 5 ani, cu condifia
ea aceastQ perioada SQ nu depd$easca 1 O ani." (pet. 183-(1))
,,Atunci cand se constatQ plerderi de valoare pentru imobi/izQr//e financiare, trebuie consti
tuite ajustdri pentru pierdere de valoare, astfel incat acestea SQ fie evaluate la cea mai mica
valoare atribuitQ acestora la data bilanfu/ui." (pet. 141-(1))
,,Evaluarea la valorile minime (... ) nu poate fi continuata daca nu mai sunt ap/icabile mo
tivele pentru care au fost constituite ajustarile respective." (pet. 141-(4))
,,Prevederile pet. 141 a/in. (4) nu se aplica ajustarilor de valoare corespunzatoare fondului
comercial. Ajustarlfe pentru deprecierea fondului comercia/ corecteaza valoarea acestuia
(articol contabil 6817 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea fondului
comercial = 2071 Fond comercial pozitiv), fora a fi reluate ulterior la venituri." (pet. 142)
a)
Calculul fondului comercial:
calculul activului net contabil (ANC) al societatii Beta, evaluat la valoarea justa:
ANC= Active identificabile la valoarea justa - Datorii identificabile la valoarea justa
ANC= (20.000 lei + 30.000 lei + 350.000 lei + 200.000 lei + 120.000 lei + 40.000 lei +
20.000 lei + 60.000 lei) - (250.000 lei + SO.OOO lei + 20.000 lei + 5.000 lei)= 840.000 lei
- 325.000 lei= 515.000 lei
calculul activului net contabil dobandit de societatea Alfa:
515.000 lei x 70%= 360.500 lei
determinarea fondului comercial (FC):
FC = Pretul platit - ANC dobandit de societatea Alfa
FC= 400.000 lei - 360.500 lei= 39.500 lei

b)
Recunoaterea fondului comercial:

achizitia titlurilor de participare, la pretul platit de 400.000 lei:
400.000 lei
261
Aqiuni detinute
512
400.000 lei
261
39.500 lei
Conturi curente
la banci
recunoaterea fondului comercial pozitiv:

39.500 lei
2071
Fond comercial
pozitiv
Aqiuni detinute
1n acest moment, soldul contului 261 este 400.000 lei - 39.500 lei= 360.500 lei, adica
activul net contabil dobandit de Alfa.
c) Amortizarea fondului comercial pe perioada maxima de 5 ani (39.500 lei I 5 ani=
7.900 lei/an):
7.900 lei
Ill
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2807
Amortizarea
fondului comercial
7.900 lei
CONTABILITATE
d)
Deprecierea fondului comercial:
Valoarea contabila la sfaritul anului N = 39.500 lei - 7.900 lei= 31.600 lei
Pierdere din depreciere= 31.600 lei - 30.000 lei= 1.600 lei
1.600 lei
6817
privind ajustarile
pentru deprecierea
fondului comercial
2071
Fond comercial
pozitiv
1.600 lei

O intreprindere realizeaza un software pentru care a mobilizat
mai multe echipe de informaticieni. Cheltuielile ocazionate de
realizarea acestuia sunt prezentate in tabelul de mai jos:
- lei Perloada
Specificare
Costuri
01.02.N-28.02.N
Echipa A achizitioneaza mai multe CD-uri

pentru a analiza software-urile similare.
1.500
01.03.N-30.03.N
Fiind oarecum nemultumita de rezultatele

echipei A, societatea antreneaza o a doua
echipa, B, care efectueaza o serie de
analize pe Internet tot pentru a analiza
software-urile similare.
3.200
01.04.N-15.04.N
Echipa C analizeaza i evalueaza

concluziile primelor doua echipe.
1.100
16.04.N-30.06.N
Pe baza concluziilor echipei C se

intocmete modelul logic al datelor
(schema conceptuala pe suport de hartie)
care va sta la baza viitorului program.
2.300
01.07.N-30.09.N
Se intocmete modelul conceptual al

datelor pe baza noilor cunotinte stabillte
de modelul logic (se proiecteaza pe
calculator un prim format al software-ului).
ln acest moment, informaticlenii nu
garanteaza fezabilitatea tehnica a
software-ului i nici nu sunt siguti de
existenta resurselor tehnice necesare
pentru finalizarea programului.
6.000
Speclficare
Perioada
Costurl
01.1O.N-31.12.N
Au loc programarea efectiva i analiza

software-ului.
19.000
01.01.N+l30.01.N+l
Se testeaza programul.
21.000
01.02.N+l28.02.N+l
Se desfaoara cursuri pentru pregatirea

personalului tn vederea utilizarii
programului.
1.200

a) Stabiliti ce activitati se includ in fazele de cercetare i
dezvoltare;
b) Calculati i contabilizati cheltuielile aferente fazei de
cercetare i cheltuielile aferente fazei de dezvoltare.
Rezolvare:
,,Pentru a stabi/i dacii o imobilizare necorporalii generatii intern respecta criteriile de recu
noatere, o entitate imparte procesul de generare a activului in:
a) o fazii de cercetare; $i
b) o fazii de dezvoltare." {pet. 164-(1))
,,Dacii o entitate nu poate face distinctia intre faza de cercetare ; cea de dezvo/tare ale
unui proiect intern de creare a unei imobilizdri necorporale, entitatea trateazd costurile
aferente proiectului ea fiind suportate exclusiv fn faza de cercetare." {pet. 164-(2))
,,Nicio imobilizare necorporald provenita din cercetare (sau din faza de cercetare a unui
proiect intern) nu trebuie recunoscuta. Costurile de cercetare (sau cele din faza de cercetare
a unui proiect intern) trebuie recunoscute drept cheltuiald atunci cand sunt suportate."
{pet. 165-(1))
,,Exemple de activitafi de cercetare sunt:

a) activitiifile destinate obfinerii de cunotinfe noi;
b) identificarea, evaluarea $1 seleefia finald a ap/icafiilor pentru rezu/tatele cercetarilor
sau pentru alte cunotinfe;
c) cdutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau
servicii; ;
d) formularea, proiectarea, evaluarea i selecfia finala a alternative/or posibile de mate
riale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori fmbundtafite." {pet. 166)
Ill
CONTABILITATE
,,0 imobilizare necorporala provenita din dezvoltare (sau din faza de dezvoltare a unui
proiect intern) trebuie recunoscuta daca, $i numai daca, o entitate poate demonstra toate
elementele de maijos:
a) fezabilitatea tehnica necesara finalizarii imobilizarii necorporale, astfel ,neat aceasta

sa fie disponibila pentru utilizare sau vanzare;
b) intenfia sa de a finaliza imobilizarea necorporala $i de a o utiliza sau de a o vinde;
c) capacitatea sa de a utiliza sau de a vinde imobilizarea necorporala;

d) modu/ in care imobilizarea necorporala va genera beneficii economice viitoare pro
babile. Printre altele, entitatea poate demonstra existenta unei piefe pentru producfia
generata de imobilizarea necorporala sau pentru imobilizarea necorporala in sine ori,
daca se prevede fo/osirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizarii necorporale;
e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare $i de a/ta natura, adecvate pentru fi

nalizarea dezvoltarii imobilizarii necorporale $i pentru utilizarea sau vanzarea aces
teia;
f)
capacitatea sa de a evalua fiabil costurile atribuibile imobilizarii necorporale in cursul

dezvoltarii sale." (pet. 167-(1))
,,Exemple de activitafi de dezvoltare sunt:

a) proiectarea, construcfia $i testarea unor prototipuri $i modele inainte de producfie $i
utilizare;
b) proiectarea instrumentelor, $Obloanelor, tiparelor $i matrifelor care implica o tehno
logie noua;
c)
proiectarea, construcfia $i funcfionarea unei fabrici-pilot care nu se afla pe o sea/a fe

zabi/a din punct de vedere economic pentru producfia comerciala; $i
d) proiectarea, construcfia $i testarea unei alternative alese pentru materiale, dispozitive,

produse, procese, sisteme sau servicii noi ori imbunatafite." (pet. 168)
,,Costul unei imobi/izari necorporale generate intern este sumo costurilor suportate de la
data la care imobilizarea necorporala a indeplinit pentru prima oara criteriile de recu
noa$tere ea imobilizari necorporale." (pet. 170-( 1))
Prin urmare:
a)
Clasificarea generarii imobilizarii in fazele de cercetare i dezvoltare:
Specificare
CERCETARE
AnulN
Eehipa A achizitioneaza
mai multe CD-uri pentru
a analiza software-urile
similare.
Aetivitati al earor seop este

aeela de a obtine eunotinte
noi
1.500 lei
DEZVOLTARE
CERCETARE
Speclficare
Fiind oarecum
nemultumita de
rezultatele echipei A,
societatea antreneaza
o a doua echipa, B, care
efectueaza o serie de
analize pe Internet t<;>t
pentru a analiza
software-urile similare.
Cautarea de alternative
pentru materiale,
instrumente, produse,
procese, sisteme sau servicii
Echipa C analizeaza i
evalueaza concluziile
primelor doua echipe.
ldentificarea, evaluarea i
seleqia finala a aplicatiilor
i descoperirilor facute
prln cercetare sau a altar
cunotinte
3.200 lei
1.100 lei
Pe baza concluziilor
echipei C se intocmete
modelul logic al datelor
(schema conceptuala pe
suport de hartie) care
va sta la baza viitorului
program.
Formularea, elaborarea,
evaluarea i seleqia finala a
alternativelor posibile pentru
materiale, instrumente,
produse, procese, sisteme
sau servicii noi ori
imbunatatite
Se intocmete modelul
conceptual al datelor pe
baza noilor cunotinte
stabilite de modelul
logic (se proiecteaza pe
calculator un prim format
al software-ului). Tn acest
moment, informaticienii
nu garanteaza fezabilitatea
tehnica a software-ului
i nici nu sunt siguri
de existenta resurselor
tehnice necesare pentru
finalizarea programului.
ln mod normal aceasta

activitate se include la faza
de dezvoltare, in proiectarea,
construqia i testarea
prototipurilor i modelelor
inainte de productie I
inainte de utilizare. Dar,
intrucat informaticienii nu
garanteaza fezabilitatea
tehnica a software-ului
i nici nu sunt siguri de
existenta resurselor tehnice
necesare pentru finalizarea
programului, nu sunt
indeplinite conditiile fazei
de dezvoltare. Prin urmare,
activitatea va fi inclusa in
faza de cercetare.
2.300 lei
6.000 lei
DEZVOLTARE
CONTABILITATE
Specificare
CERCETARE
Au loc programarea
efectiva i analiza
software-ului.
DEZVOLTARE
Proiectarea, construqia
. i testarea alternativelor
alese pentru materialele,
instrumentele,
produsele, procesele,
sistemele sau serviciile
noi ori imbunatatite
19.000 lei
Total costuri anul N
19.000lei
14.100lei
Specificare
CERCETARE
DEZVOLTARE
Anul N+1
Proiectarea, constructia
i testarea alternativelor
alese pentru materialele,
instrumentele,
produsele, procesele,
sistemele sau serviciile
noi ori imbunatatite
Se testeaza programul.
Total costuri anul N+1

b)
21.000 lei
21.000lei
Contabilizarea cheltuielilor aferente fazelor de cercetare i dezvoltare:
faza de cercetare aferenta anului N - cheltuielile corespunzatoare acestei faze se

recunosc drept costuri:
14.100 lei
614
Cheltuieli cu studiile
i cercetarile
5121
Conturi la banci
in lei
14.100 lei
faza de dezvoltare aferenta anului N - se recunoate o imobilizare necorporala in

curs:
19.000 lei
208
Alte imobilizari
necorporale I
analitic
produqie in curs
721
Venituri din
produqia de
19.000 lei
faza de dezvoltare aferenta anului N+1 - se recunoate o imobilizare necorporala

in curs:

21.000 lei
208
Alte imobilizari
necorporale I
analitic
productie in curs
721
Venituri din
produqia de
21.000 lei
receptia imobilizarii necorporale in anul N+ 1 la costul de 19.000 lei + 21.000 lei =

40.000 lei:
40.000 lei
208
Alte imobilizari
necorporale I
analitic
programe informatice
208
Alte imobilizari
necorporale I
analitic
productie in curs
40.000 lei

Penti'u finantarea construqiei unei cladiri, societatea Alfa a
contractat la data de 01.05.N un credit bancar pe termen lung
in valoare de 4.000.000 lei, la o rata a dobanzii de 9%,
rambursabil intr-o perioada de 3 ani. Construqia cladirii a
inceput la data de 01.09.N. Cladirea este finalizata i receptionata
la data de 30.11.N+1, la o valoare de 3.500.000 lei, exclusiv
cheltuielile cu dobanzile.

a) Capitalizarea costurilor indatorarii;
b) Receptia constructiel la costul total.
Rezolvare:
,,Costurile indatoriirii atribuibile active/or cu ciclu lung de fabricafie sunt incluse in costu
rile de produefie ale acestora, in miisura in care sunt legate de perioada de producfie. Tn
costurile indatoriirii se include dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achi
zifiei, constructiei sau produefiei de active cu ciclu lung de fabricafie." (pet. 80-(1))
,,Capitalizarea costurilor indatoriirii trebuie sii inceteze cdnd se realizeazii cea mai mare
parte a activitiitilor necesare pentru pregiitirea activului cu ciclu lung de fabricafie, in
vederea utiliziirii prestabilite sau a vdnziirii acestuia." (pet. 80-(5))
Prin urmare:
a)
Capitalizarea costurilor indatorarii:
CONTABILITATE
Dobanda care se poate capitaliza in cursul anului N, de la 01.09.N la 31.12.N (perioada

de produqie), adica 4 luni: 4.000.000 lei x 9% x 4 luni / 12 luni = 120.000 lei
Dobanda care se poate capitaliza in cursul anului N+1, de la 01.01.N+1 la 30.11.N+1,
adica 11 luni: 4.000.000 lei x 9% x 11 luni / 12 luni = 330.000 lei
Total dobanda de capitalizat = 120.000 lei + 330.000 lei = 450.000 lei
450.000 lei
231
in curs de executie
1682
Dobanzi aferente
creditelor bancare
pe termen lung
450.000 lei
b) Receptia construqiei la costul total (3.500.000 lei + 450.000 lei = 3.950.000 lei):
3.950.000 lei
212
Construqii
231
in curs de executie
3.950.000 lei
Exemplul iluatrativ 250 --------

Jn decembrie N-1, societatea Alfa a achizitionat un echipament de
explorare la costul de achizitie de SOO.OOO lei.
Managerii estimeaza ea durata de utilitate va fi de 5 ani i
ea la expirarea acestei perioade vor fi angajate cheltuieli
cu dezafectarea echipamentului tehnologic i refacerea
amplasamentului in valoare de 20.000 lei. Metoda de amortizare
utilizata este cea liniara. Rata de actualizare este estimata la 8%.
Activul este adus in stare de utilitate i incepe sa fie amortizat de
la 01.01.N.
La sfaritul exercitiului N, valoarea de inventar a echipamentului
este de 390.000 lei.
La sfaritul exercitiului N+1, cheltuielile cu dezafectarea
echipamentului sunt reestimate la 25.000 lei, iar rata de
actualizare este estimata la 13%. Valoarea de inventar este
estimata la 300.000 lei.
echipamentului sunt reestimate la 9.000 lei. Valoarea de inventar
este estimata la 6.000 lei. Pierderea de valoare este considerata
ireversibila i se recunoate ea un complement de amortizare.

echipamentului sunt reestimate la 4.000 lei, iar durata de utilizare
a echlpamentului este reestimata la 7 ani. Rata de actualizare este
estimata la 20%.
Entitatea are ea politica evaluarea in bilant a acestor echipamente
la cost mai putin amortizarea cumulata i eventualele ajustari
pentru depreciere.
Prezentati tratamentul contabil al provizionului pentru
dezafectare potrivit prevederilor OMFP nr. 1.802/2014.
Rezolvare:
,,ModificQri/e in evaluarea datoriilor existente din dezafectare, restaurare i de naturQ si
milarQ se contabilizeazQ potrivit pet. 235 sau 236, dupQ cum activul aferent este evaluat la
cost sau la valoare reevaluatc'i." (pet. 234)
,,OacQ activul aferent este evaluat utilizandu-se modelul bazat pe cost:
a) sub rezerva respectarii condifiilor de la lit. b), modificarile datoriilor trebuie adaugate
la costu/ activului sau trebuie deduse din costu/ acestuia in perioada curenta;
b) va/oarea dedusQ din costul activulul nu trebuie SQ depaeasca valoarea sa contabi/Q.

DacQ o scQdere a datoriei depQete va/oarea contabila a activului, excedentul trebuie
recunoscut imediat in profit sau pierdere;
c)
daca ajustarea genereaza o marire a costului unui activ, entitatea trebuie sa analizeze
dacQ activul este supraevaluat. Daca existQ un astfel de indiciu, entitatea trebuie SQ ana
lizeze dacQ este necesarQ contabilizarea vreunei pierderi din depreciere." (pet. 235-(1))
,,Ca urmare a aplicarii prevederilor prezentului punct, cheltuiala cu amortizarea activului

trebuie ajustata ulterior pentru a a/oca valoarea contabi/Q astfel rezultatQ, pe o bazQ sis
tematicQ pe parcursul duratei rQmase din perioada de amortizare stabi/itQ pentru ace/
activ." (pet. 235-(2))
,,Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului repre
zintQ valoarea actualizata a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligafiei.
Tn acest caz, actualizarea provizioanelor se face intrucat, datoritQ valorii-timp a banilor,
provizioane/e aferente unor ieiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilantului
sunt mutt mai oneroase decat cele aferente unor ieiri de resurse de aceeai valoare, dar
care apar mai tarziu." (pet. 387-(3))
,,Cheltuielile cu actualizarea provizioanelor reprezintQ cheltuieli financiare (cont 6861
((Che/tuieli privind actualizarea provizioanelor)." (pet. 387-(4))
CONTABILITATE
a)
Tnregistrarile aferente exercitiului N-1:
a1) achizitia echipamentului:

SOO.OOO lei
2131
404
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
Furnizori
de imobilizari
SOO.OOO lei
a2) includerea in valoarea contabila a echipamentului a cheltuielilor estimate a fi oca

zionate de dezafectarea acestuia i de refacerea amplasamentului:
Valoarea actualizata a cheltuielilor estimate a fi ocazionate de dezafectarea echipamen
tului i de refacerea amplasamentului = 20.000 lei I (1 + 8%)5 = 13.612 lei
13.612 lei
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
13.612 lei
b) Tnregistrarile aferente exercitiului N:

b1) la 31.12.N, valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea echipamentului i
refacerea amplasamentului este de 14.701 lei (13.612 lei+ 13.612 lei x 8%), creterea
valorii fiind explicata de:
trecerea timpului, pentru 14.701 lei - 13.612 lei = 1.089 lei:
1.089 lei
6861
Cheltuieli privind
actualizarea provizioanelor
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
1.089 lei
b2) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N:
Valoarea amortizabila = SOO.OOO lei+ 13.612 lei= 513.612 lei
Amortizarea aferenta exercitiului N = 513.612 lei I 5 ani = 102.722 lei

102.722 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatiilor i
102.722 lei
b3) inregistrarea ajustarii pentru deprecierea activului:
Valoarea contabila (neta) = 513.612 lei - 102.722 lei = 410.890 lei
Ill
Deprecierea echipamentului = 410.890 lei - 390.000 lei = 20.890 lei
20.890 lei
c)
6813
privind ajustarile
pentru deprecierea
imobilizarilor
2913
20.890 lei
2813
102.722 lei
Ajustari pentru
deprecierea instalatiilor i
Ynregistrarile aferente exercitiului N+1:
c1) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+1:

102.722 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imob1lizarilor
Amortizarea
instalatiilor i
c2) la 31.12.N+ l, valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea echipamentului

i refacerea amplasamentului este de 17.326,25 lei (25.000 lei I (1 + 13%)3), creterea
valorii fiind explicata de:
trecerea timpului, pentru 14.701 lei x 8% = 1.176,08 lei:
1.176,08 lei
6861
1513
Cheltuieli privind
Provizioane pentru
dezafectare
i alte actiuni similare
legate de acestea
1.176,08 lei
reestimarea valorii cheltuielilor, a momentului in care acestea vor fi angajate i a ra

tei de actualizare, pentru diferenta (17.326,25 lei - 14.701 lei - 1.176,08 lei= 1.449, l7 lei):
1.449, 17 lei
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
c3) efectuarea ajustarii valorii activului:
1513
Provlzioane pentru
dezafectare
legate de acestea
1.449,17 lei
Valoarea contabila (neta) = 513.612 lei - 2 ani x 102.722 lei/an - 20.890 lei + 1.449,17 lei
= 288.727,17 lei
CONTABILITATE
Se constata ea echipamentul nu mai este depreciat deoarece valoarea de inventar de

paete valoarea contabila. Prin urmare, se va relua ajustarea pentru depreciere con
statata la sfaritul exercitiului anterior:
20.890 lei
2913
Ajustari pentru
deprecierea instalatiilor i
7813
Venituri din
ajustari pentru
20.890 lei
d) Ynregistrarile aferente exercitiului N+2:

d1) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+2:
Valoarea amortizabila = 513.612 lei - 2 ani x 102.722 lei/an+ 1.449,17 lei= 309.617,17 lei
Amortizarea aferenta exercitiului N+2 = 309.617, 17 lei I 3 ani = 103.205,72 lei
103.205,72 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
103.205,72 lei
Amortizarea
instalatiilor i
d2) la 31.12.N+2, valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea echipamentului

i refacerea amplasamentului este de 7.048,32 lei (9.000 lei I (1 + 13%)2), creterea va
lorii fiind explicata de:
trecerea timpului, pentru 17.326,25 lei x 13% = 2.252,41 lei:
2.252,41 lei
6861
Cheltuieli privind
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
2.252,41 lei
reestimarea valorii cheltuielilor, a momentului in c::are acestea vor fi angajate i

a ratei de actualizare, pentru diferenta (7.048,32 lei - 17.326,25 lei - 2.252,41 lei =
-12.530,34 lei):
12.530,34 lei
1513
Provizioane pentru
dezafec::tare
imobilizari corporc:1le
legate de acestea
d3) efectuarea ajustarii valorii activului:
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
12.530,34 lei
Valoarea contabila (neta) = 513.612 lei - 2 ani x 102.722 lei/an - 103.205,72 lei +
1.449,17 lei - 12.530,34 lei= 193.881,11 lei
Valoarea de inventar= 6.000 lei
Amortizare suplimentara= 193.881, 11 lei - 6.000 lei= 187.881,11 lei

187.881,11 lei
e)
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
187.881,11 lei
Amortizarea
instalatiilor i
Tnregistrarile aferente exercitiului N+3:
e1) inregistrarea amortizarii tinand cont de reestimarea duratei de utilizare:

Durata de amortizare= 4 ani
Amortizarea aferenta exercitiului N+3 = 6.000 lei I 4 ani reestimati = 1.500 lei
1.500 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatiilor i
1.500 lei
e2) la 31.12.N+3, valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea echipamentului

i refacerea amplasamentului este de 2.314,8 lei (4.000 lei I (1 + 20%)3), creterea valorii
fiind explicata de:
trecerea timpului, pentru 7.048,32 lei x 13%= 916,28 lei:
916,28 lei
6861
Cheltuieli privind
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
916,28 lei
reestimarea valorii cheltuielilor, a momentului in care acestea vor fi angajate i a

ratei de actualizare, pentru diferenta (2.314,8 lei - 7.048,32 lei - 916,28 lei= -5.649,8 lei).
Diminuarea provizionului se va imputa activului in limita valorii cantabile a acestuia,
iar restul va fi reluat la venituri.
Valoarea contabila a activului la acest moment este de 6.000 lei - 1.500 lei= 4.500 lei.
Venituri din provizioane= 5.649,8 lei - 4.500 lei = 1.149,8 lei
Ill
CONTABILITATE
5.649,8 lei
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
2131
5.649.8 lei
4.500,0 lei
7812
1.149,8 lei
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
Venituri
din provizioane
fn exercitiile N+4, N+S i N+6, valoarea provizionului va crete cu 20% in fiecare an, ast
fel incat, la sfaritul exercitiului N+6, cand vor fi efectuate cheltuielile de dezafectare,
acesta va avea valoarea de 4.000 lei (valoare egala cu ultima estimare).
Cu ocazia recunoaterii la cheltuieli a costurilor de dezafectare, provizionul se va relua
la venituri.

fn decembrie N-1, societatea Alfa a achizitionat un echipament
de explorare la costul de achizitie de 1.000.000 lei (acesta nu este
utilizat in produqia_de stocuri, fiind un echipament de explorare).
Managerii estimeaza ea durata de utilitate va fi de 1 O ani i ea la
expirarea acestei perioade vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea
echipamentului tehnologic i refacerea amplasamentului in
valoare de 20.000 lei. Metoda de amortizare utilizata este cea
liniara. Rata de actualizare este estimata la 10%. Activul este adus
in stare de utilitate i incepe sa fie amortizat de la 01.01.N.
Entitatea are ea politica evaluarea in bilant a acestor echipamente la
valoarea justa (se utilizeaza procedeul anularii amortizarii cumulate
i inregistrarii diferentei constatate la reevaluare). Rezerva din
reevaluare se realizeaza la scoaterea din gestiune a activului.
La 31.12.N+1 are loc reevaluarea activului, valoarea justa fiind de
816.000 lei.
La 31.12.N+2, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului
tehnologic sunt reestimate la 30.000 lei, iar rata de actualizare
reestimata este de 12% (in anul N+2, pentru reflectarea trecerii
timpului, rata relevanta a fost de 10%).
La 31.12.N+3, valoarea justa este estimata la 600.000 lei.
La 31.12.N+4, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului
tehnologic sunt reestimate la 12.000 lei, rata de actualizare
ramanand aceeai.
La 31.12.N+S, valoarea justa este estimata la 430.000 lei.

La 31.12.N+6; cheltuielile cu dezafectarea echipamentului
tehnologic sunt reestimate la 10.000 lei, iar durata de utilizare, la
8 anl.
La 31.12.N+7 sunt suportate cheltuieli de dezafectare a activului
de 11.000 lei.
Prezentati tratamentul contabil al provizionului pentru
dezafectare potrivit prevederilor OMFP nr. 1.802/2014.
Rezolvare:

,,Daca activul aferent este evaluat utilizdndu-se modelul reevaluarii:
a) modificarile datoriei ajusteaza rezerva din reevaluare, astfel:
(i)
sub rezerva respectarii condifiilor de la lit. b), o scadere a datoriei majoreaza re

zerva din reevaluare din capitalurile proprii, cu excepfia cazului 1n care ea trebuie
recunoscuta in contul de profit $i pierdere in masura in care re/a o reducere din
reevaluarea aceluia$i activ, care a fost recunoscut anterior drept cheltuiala;
(ii) o cre$tere a datoriei trebuie recunoscuta in contul de profit $i pierdere, exceptdnd

cazul in care reduce rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, in limita oricarui
sold creditor existent pentru ace/ activ;
b) in cazul 1n care o scadere a datoriei depii$e$te valoarea contabila care ar fi fost recu
noscuta daca activul ar fi fost contabilizat conform modelului bazat pe cost, exceden
tul trebuie recunoscut imediat 1n contul de profit $i pierdere;
c) o modificare a datoriei este un indiciu ea activul ar putea sa necesite o reevaluare pen
tru a se asigura faptul ea valoarea contabila nu difera semnificativ de cea care ar fi
determinata utilizdndu-se valoarea justa la finalul perioadei de raportare. Daca este
necesara o reeva/uare, toate active/e din acea categorie trebuie reevaluate." (pet. 236)
a)
Tnregistrarile aferente exercitiului N-1:
a1) achizitia echipamentului:

1.000.000 lei
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
404
Furnizori
de imobilizari
1.000.000 lei
a2) includerea in valoarea contabila a echipamentului a cheltuielilor estimate a fi oca

zionate de dezafectarea acestuia i de refacerea amplasamentului:
CONTABILITATE
Valoarea actualizata a cheltuielilor estimate a fi ocazionate de dezafectarea echipa
mentului i de refacerea amplasamentului = 20.000 lei I (1 + 0,10)10 = 7.710,99 lei
2131
7.710,99 lei
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
7.710,99 lei
b) Tnregistrarile aferente exercitiului N:

bl) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N:
Valoarea amortizabila = 1.000.000 lei+ 7.710,99 lei= 1.007.710,99 lei
Amortizarea aferenta exercitiului N = 1.007.710,99 lei I 10 ani = 100.771,09 lei

100.771,09 lei
6811
Cheltuiell
de explotare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
100.771,09 lei
Amortizarea
instalatiilor i

refacerea amplasamentului este de 8.482,08 lei (7.710,99 lei+ 7.710,99 lei x 10%), cre
terea valorii fiind explicata de:
trecerea timpului, pentru 8.482,08 lei - 7.710,99 lei= 771,09 lei:
771,09 lei
c)
6861
Cheltuieli privind
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
771,09 lei
cl) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+1:

100.771,09 lei
681.1
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
100.771,09 lei
Amortizarea
instalatiilor i
c2) ajustarea valorii provizionului pentru dezafectare, ea urmare a trecerii timpului,

pentru 8.482,08 lei x 10% = 848,20 lei:

848,20 lei
6861
Cheltuieli privind
1513
Provizioane pentru
dezafettare
legate de acestea
848,20 lei
c3) reevaluarea echipamentului la 31.12.N+1:

Valoarea contabila la 31.12.N+1 = 1.007.710,99 lei - 2 ani x 100.771,09 lei/an =
806.168,81 lei
Valoarea justa= 816.000 lei
Plus de valoare= 816.000 lei - 806.168,81 lei= 9.831,19 lei

201 .542,18 lei
2813
Amortizarea
instalatiilor i
2131
201.542,18 lei
105
9.831,19 lei
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i

9.831, 19 lei
d)
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
Rezerve
din reevaluare
fnregistrarile aferente exercitiului N+2:
dl) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+2:

Durata de utilizare ramasa = 8 ani
Amortizarea aferenta exercitiului N+2 = 816.000 lei I 8 ani = 102.000 lei

102.000 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatiilor i
d2) ajustarea valorii provizionului pentru dezafectare:
Soldul contului 1513 la 31.12.N+2= 30.000 lei I (1 + 0,12) 7= 13.570,97 lei

Modificarea in valoarea provizionului se imputa astfel:
trecerii timpului, pentru 9.330,28 lei x 10%= 933,02 lei:
102.000 lei
CONTABILITATE
Valoarea actualizata a cheltuielilor estimate a fi ocazionate de dezafectarea echipa
mentului i de refacerea amplasamentului = 20.000 lei I (1 + 0,10)10 = 7.710,99 lei
2131
7.710,99 lei
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
1513
Provizioane pentru
dezafectare
i alte actiuni siinilare
legate de acestea
7.710,99 lei
b) fnregistrarile aferente exercitiului N:

b1) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N:
Valoarea amortizabila= 1.000.000 lei + 7.710,99 lei= 1.007.710,99 lei
Amortizarea aferenta exercitiului N = 1.007.710,99 lei I 10 ani = 100.771,09 lei

100.771,09 lei
6811
Cheltuieli
de explocitare
privind arnortizarea
imobilizarilor
100.771,09 lei
2813
Amortizarea
lnstalatiilor i

refacerea amplasamentului este de 8.482,08 lei (7.710,99 lei + 7.710,99 lei x 10%), cre
terea valorii fiind explicata de:
trecerea timpului, pentru 8.482,08 lei - 7.710,99 lei= 771,09 lei:
771,09 lei
c)
6861
Cheltuieli privind
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
771,09 lei
c1) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+ 1:

100.771,09 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
100.771,09 lei
2813
Amortizarea
instalatiilor i
mljloacelor de transport
c2) ajustarea valorii provizionului pentru dezafectare, ea urmare a trecerii timpului,

pentru 8.482,08 lei x 10% == 848,20 lei:

848,20 lei
6861
Cheltuieli privind
1513
Provizioane pentru
dezafettare
legate de acestea
848,20 lei
c3) reevaluarea echipamentului la 31.12.N+1:

Valoarea contabila la 31.12.N+1
806.168,81 lei
1.007.710,99 lei - 2 ani x 100.771,09 lei/an
Plus de valoare = 816.000 lei - 806.168,81 lei = 9.831,19 lei

201.542, 18 lei
2813
Amortizarea
instalatiilor i
2131
201.542,18 lei
105
9.831,19 lei
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i

9.831,19 lei
d)
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
Rezerve
din reevaluare
lnregistrarile aferente exercitiului N+2:
d1) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+2:


102.000 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatiilor i
d2) ajustarea valorii provizionului pentru dezafectare:
Soldul contului 1513 la 31.12.N+2 = 30.000 lei I (1 + 0,12) 7 = 13.570,97 lei

trecerii timpului, pentru 9.330,28 lei x 10% = 933,02 lei:
102.000 lei
CONTABILITATE
933,02 lei
6861
Cheltuieli privind
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
933,02 lei
schimbarii in estimarea cheltuielilor de dezafectare i a ratei de actualizare, pentru

13.570,97 lei - 9.330,28 lei - 933,02 lei= 3.307,67 lei:
3.307,67 lei
105
Rezerve
din reevaluare
1513
3.307,67 lei
2813
102.000 lei
Provizioane pentru
dezafectare
imobillzari corporale
i alte aqluni similare
legate de acestea
Soldul contului 105 devine 6.523,52 lei.

e)
e1) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+3:

102.000 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Amortizarea
instalatiilor i
e2) ajustarea valorii provizionului pentru dezafectare, ea urmare a trecerii timpului, pen
tru 13.570,97 lei x 12%= 1.628,51 lei:
1.628,51 lei
6861
Cheltuieli privind
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
1.628,51 lei
Soldul contului 1513= 13.570,97 lei + 1.628,51 lei= 15.199,48 lei

e3) reevaluarea echipamentului la 31.12.N+3:
Valoarea contabila la 31.12.N+3= 816.000 lei - 2 ani x 102.000 lei/an= 612.000 lei
Pierdere de valoare= 12.000 lei

,2813
204.000 lei
Amortizarea
instalatiilor i
2131
204.000 lei
2131
12.000,00 lei
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
inregistrarea pierderii de valoare:
12 000.00 lei
6.523,52 lei
5.476,48 lei
f)
105
Rezerve
din reevaluare
655
Cheltuiell din
reevaluarea
imobilizarilbr corporale
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
f1) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+4:


100.000 lei
.6811
Cheltulell
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatlilor i
100.000 lei
f2) ajustarea valorii provizionului pentru dezafectare:
Soldul contului 1513 la 31.12.N+4 = 12.000 lei I (1+ 0,12)5 :::: 6.809,28 lei
trecerii timpului, pentru 15.199,48 lei x 12% = 1.823,93 lei:
1.823,93 lei
6861
Cheltuieli privind
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
1.823,93 lei
schimbarii in estimarea cheltuielilor de dezafectare, pentru 6.809,28 lei 15.199,48 lei - 1.823,93 lei = -10.214,13 lei:
CONTABILITATE
10.214,13 lei
g)
1513
7812
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
Venituri
din provizioane
10.214.13 lei
5.476,48 lei
(compensare 655)
105
4.737,65 lei
2813
100.000 lei
Rezerve
din reevaluare
Tnregistrarile aferente exercitiului N+S:
gl) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+5:

100.000 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Amortizarea
instalatiilor i
. mijloacelor de transport
g2) ajustarea valorii provizionului pentru dezafectare, ea urmare a trecerii timpului, pen
tru 6.809,28 lei x 12% = 817, 11 lei:
817,11 lei
1513
6861
Cheltuieli privind
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
817,11 lei
Soldul contului 1513= 6.809,28 lei+ 817,11 lei= 7.626,39 lei

g3) reevaluarea echipamentului la 31.12.N+S:
Valoarea contabila la 31.12.N+5 = 600.000 lei - 2 ani x 100.000 lei/an = 400.000 lei


200.000 lei
2813
Amortizarea
instalatiilor I
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
200.000 lei
105
30.000 lei

30.000 lei
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
Rezerve
din reevaluare
Ill

h)
h1) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+6:

Valoarea amortizabila a:: 430.000 lei
Durata de utilizare reestimata;:: 8 ani
Durata de utilizare ramasa;:: 2 ani
Amortizarea aferenta exercitiului N+6 a:: 430.000 lei I 2 ani a:: 215.000 lei
215.000 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobillzarilor
2813
215.000 lei
Amortizarea
instalatiilor i
h2) ajustarea valorii provizionului pentru dezafectare:
Soldul contului 1513 la 31.12.N+6 = 10.000 lei I (1 + 0,12) 1 = 8.928,57 lei

Moditicarea in valoarea provizionului se imputa astfel:
trecerii timpului, pentru 7.626,39 lei x 12%= 915, 16 lei:
915,16 lei
6861
Cheltuieli privind
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
915,16 lei
schimbarii in estimarea cheltuielilor de dezafectare, pentru 8.928,57 lei 7.626,39 lei - 915,16 lei= 387,02 lei:
387,02 lei
105
Rezerve
din reevaluare
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
387,02 lei
Soldul contului 105 devine 34.737,67 lei - 387,02 lei= 34.350,65 lei.
i)
i1) inregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+7:

215.000 lei
Ill
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
215.000 lei
Amortizarea
instalatiilor i
CONTABILITATE
i2) ajustarea valorii provizionului pentru dezafectare, ea urmare a trecerii timpului, pen
tru 8.928,57 lei x 12% = 1.071,43 lei:
1.071,43 lei
1513
6861
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
Cheltuieli privind
1.071,43 lei
Soldul contului 1513 = 8.928,57 lei + 1.071,43 lei = 10.000 lei

i3) efectuarea cheltuielilor de dezafectare a activului i recunoaterea lor in funqie de
natura:
11.000 lei
Clasa6
Clasa 2, 3, 4, 5
11.000 lei
2131
430.000 lei
7812
10.000 lei
Conturi de imobilizari
Conturi de stocuri
Conturi de terti
Conturi de trezorerie
i4) scoaterea din gestiune a activului:

430.000 lei
2813
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
Amortizarea
instalatiilor i
iS) reluarea (utilizarea) provizionului pentru dezafectare:

10.000 lei
1513
Provizioane pentru
dezafectare
legate de acestea
Venituri
din provizioane

Alfa a semnat cu societatea Beta un contract de leaseback
pentru un utilaj in urmatoarele conditii: vinde utilajul la pretul
de vanzare de 67.200 lei, TVA 24%, i ii inchiriaza in leasing
financiar pe durata de 8 ani, ratele privind chiria lunara fiind
in valoare de 700 lei, iar rata dobanzii, 10%. Durata de viata
utila a utilajului este de 10 ani, costul sau este de SO.OOO lei, iar
amortizarea cumulata pana in momentul vanzarii este de
15.000 lei, metoda de amortizare fiind cea liniara.
Ill
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati la locatar:

a) Recunoaterea tranzactiei de leaseback;
b) Rata de leasing, dobanda i plata acestora;
c) Amortizarea lunara a utilajului.
Rezolvare:
,l...) a) daca tranzacfia de vanzare $i inchiriere a aceluia$i activ are ea rezultat un leasing fi
nanciar, tranzacfia reprezinta un mijloc prin care locatorul acorda o finantare locatarului,
activul avand rol de garantie.
Entitatea beneficiarii a finantiirii (locatarul) nu va recunoa$te in contabilitate operafiunea
de vdnzare a activului, nefiind 1ndeplinite condifii/e de recunoa$tere a veniturilor. Activul
riimdne inregistrat 1n contlnuare la valoarea existentc'i anterior operatiunii de leasing, cu
regimul de amortizare aferent.
Operatiunea de finantare va fi evidentiatc'i prin articolul contabil
512 Conturi curente la bc'inci = 167 Alte 1mprumuturi $i datorii asimilate,
urmand ea dobanda $i alte costuri ale finantarii, potrivit contractelor incheiate, sii fie
inregistrate conform prezentelor reglementc'iri.
Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adc'iugatc'i, au loc douii operafiuni
distincte, respectiv livrarea bunului, efectuatc'i de locatar, $i operafiunea de leasing,
efectuatc'i de locator, pentru care taxa pe valoarea adiiugatii se evidenfiazii potrivit legii;
(...)" (pet. 219)
1n conformitate cu prevederile art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, locatarul are obligatia
de a emite o factura pentru livrarea utilajului. Aceasta va cuprinde informatiile obliga
torii prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, inclusiv baza de impozitare conform
clauzelor contractuale i TVA aferenta.
Prin urmare:
a)
Recunoaterea tranzaqiei de leaseback:
83.328 lei
461
Debitori diveri
%
167
83.328 lei
67.200 lei
4427
16.128 lei
461
83.328 lei
Alte imprumuturi
i datorii asimilate
TVA colectata
$i:
83.328 lei
Ill
5121
Conturi la banci
in lei
Debltorl diveri
CONTABILITATE
b)
Rata de leasing (700 lei) i dobanda (700 lei x 8 ani x 10% = 560 lei):
1.562,4 lei
700,0 lei
560,0 lei
302,4 lei
%
167
Alte imprumuturi
i datorii asimilate
666
Cheltuieli
privind dobanzile
404
1.562,4 lei
512
Conturi curente
la banci
1.562,4 lei
Furnizori
de imobilizari
4426
TVA deductibila
i plata:
1.562,4 lei
c)
404
Furnizori
de imobilizari
Amortizarea lunara (SO.OOO lei I 10 ani x 1 luna I 12 I uni = 416,6 lei):
416,6 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatiilor i
416,6 lei
Exemplul ilustrativ 25:3

Alfa a semnat cu societatea Beta un contract de leaseback pentru
un utilaj in urmatoarele conditii: a vandut utilajul la pretul de
vanzare de SOO.OOO lei, TVA 24% (cost 410.000 lei, amortizare
cumulata pana la momentul vanzarii 280.000 lei), i 1-a inchiriat
in leasing operational pe 4 ani, rata privind chiria lunara fiind in
valoare de 12.000 lei, TVA 24%.
a) Tranzac1ia de leaseback la locatar;
b) Tranzac1ia de leaseback la locator.
Rezolvare:
,,(... ) b) dacii tranzactia de vanzare i inchiriere a aceluiai activ are ea rezultat un leasing
operational, entitatea vanziitoare contabilizeazii o tranzactie de vanzare, cu inregistrarea
scoaterii din evidenfa a activului i a sumelor Fncasate sau de Fncasat ; a taxei pe valoarea
adaugata pentru operafiunile taxabile, conform prevederilor legale.
Operafiunea de Fnchiriere a activului in regim de leasing operational se contabilizeaza
de utilizator conform prezentelor reglementari, respectiv pe seama contu/ui de profit i
pierdere." {pet. 219)
Prin urmare:
a)
Locatarul va evidentia:
vanzarea utilajului pentru pretul de vanzare:
620.000 lei
461
Debitori diveri
%
7583
Venituri din
vanzarea activelor
i alte operatiuni
de capital
4427
TVA colectata
620.000 lei
SOO.OOO lei
120.000 lei
scoaterea din evidenta a utilajului, neamortizat integral:

410.000 lei
280.000 lei
%
2813
Amortizarea
instalatiilor i
130.000 lei
6583
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
2131
Echipamente
tehnologice
{maini, utilaje i
410.000 lei
recunoaterea valorii de inventar a utilajului luat cu chirie:

Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate SOO.OOO lei
recunoaterea chiriei lunare:
14.880 lei
12.000 lei
2.880 lei
%
612
i chiriile
4426
TVA deductibila
401
Furnizori
14.880 lei
CONTABILITATE
i plata acesteia:
401
14.880 lei
b)
512
14.880 lei
404
620.000 lei
512
620.000 lei
Conturi curente
la band
Furnizori
Locatorul va evidentia:
achizitia utilajului i plata furnizorului:
620.000 lei
SOO.OOO lei
120.000 lei
2131
Furnizori
de imobilizari
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
4426
TVA deductibila
$i:
404
620.000 lei
Furnizori
de imobilizari
Conturi curente
la band
amortizarea lunara a utilajului (S00.900 lei I 4 ani x 1 luna I 12 I uni = 10.416,6 lei):
10.416,6 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
10.416,6 lei
%
706
14.880 lei
12.000 lei
4427
2.880 lei
4111
14.880 lei
Amortizarea
instalatiilor i
chiria lunara:
14.880 lei
4111
Ciienti

locatii de gestiune
i chirii
TVA colectata
i incasarea acesteia:
14.880 lei
512
Conturi curente
la band
Clienti

Contravaloarea lucrarilor executate conform situatiei de lucrari
este de 20.000 lei, iar garantia de buna executie este de 6%,
conform contractului, aceasta fiind retinuta din contravaloarea
lucrarilor i evidentiata pe factura fiscala. Cota deTVA este de 24%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizati la constructor
(prestatorul de servicii):
a) Emiterea facturii fiscale;
b) fnregistrarea garantiei de buna executie retinute de
beneficiar;
c) fncasarea diferentei de la client;
d) Primirea garantiei la sfaritul perioadei.
Nota:
incepand cu data de 1 ianuarie 2007 nu a mai fost admisa

reducerea bazei de impozitare a TVA cu valoarea garantiilor
acordate, motiv pentru care factura pentru lucrarile de
constructii-montaj se emite la valoarea integrala rezultata din
situatiile de lucrari intocmite de constructor i acceptate de
beneficiar. Din acest moment, garantiile acordate beneficiarilor
lucrarilor in construqii nu mai reprezinta operatiuni din sfera
de aplicare aTVA deoarece nu indeplinesc cumulativ cele patru
conditii impuse prin art. 126 alin. (1) din Codul fiscal. Astfel,
intreaga valoare a situatiilor de lucrari acceptata la plata reprezinta
baza de impozitare aTVA. Dei garantiile nu intra in baza de
impozitare a TVA, beneficiarul lucrarilor are dreptul sa ii achite
constructorului valoarea facturii emise diminuata cu valoarea
garantiei stabillte prin contract. in cadrul unei facturi emise, cu
suma garantiei acordate de constructor poate fi diminuata doar
valoarea totala a facturii formata din baza de impozitare iTVA
colectata, rezultand astfel o suma neta de plata. Valoarea garantiei
se inscrie in factura cu semnul minus, fara a inscrieTVA in dreptul
sau. Deci suma neta de plata reprezinta diferenta dintre valoarea
totala facturata (inclusivTVA) i valoarea garantiei acordate.
Rezolvare:
a)
Emiterea facturii fiscale:
24.800 lei
Ill
4111
Clienti
%
704
Venituri din
servicii prestate
4427
TVA colectata
24.800 lei
20.000 lei
4.800 lei
CONTABILITATE
b)
Tnregistrarea garantiei de buna executie retinute de beneficiar:
Valoarea gatantiel= 20.000 lei x 6% = 1.200 lei

1.200 lei
c)
4111
Clienti
1.200 lei
Tncasarea diferentei de la client (24.800 lei - 1.200 lei= 23.600 lei):
23.600 lei
d)
2678
Alte creante
imobilizate
5121
Conturi la banci
in lei
4111
23.600 lei
2678
1.200 lei
Clienti
Primirea garantiei la sfaritul perioadei:
1.200 lei
5121
Conturi la band
in lei
Alte creante
imobilizate

Societatea Alfa tranzaqioneaza actiuni prin intermediul unei
SSIF (Societate de Servicii de lnvestitii Financiare). Alfa transfera
suma de 100.000 lei in contul SSIF, care va efectua toate operatiile
realizate in contul societatii Alfa. SSIF executa ordinul societatii
Alfa de a achizitiona 100 de aqiuni ale unei societati cotate, la
pretul de 30 lei/aqiune. Aqiunile sunt achizitionate in vederea
realizarii de profit pe termen scurt. Tn extrasul primit de la broker
sunt mentionate comisioane i taxe in suma de 100 lei. Din cele
100 de aqiuni se vand 30 de aqiuni la pretul de 35 lei/aqiune.
Comisioanele legate de vanzare sunt de 45 lei. La sfaritul anului,
cotatia aqiunilor detinute in portofoliu este de 40 lei/aqiune.

a) Contabilizati transferul banilor in contul SSIF;
b) Contabilizati achizitia actiunllor;
c) Contabilizati vanzarea actiunilor i inregistrarea
comisioanelor legate de vanzare;
d) Precizati ce inregistrare contabila se efectueaza la sfaritul
anului N.
Rezo lvare:
,,ln cazu/ valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglemen
tatii, costu/ de achizitie nu include costurile de tranzacfionare direct atribuibile achizifiei
for, aceste costuri fiind inregistrate in conturile de cheltuieli corespunziitoare." (pet. 78-(1))
,,Titlurile pe termen scurt (aefiuni i alte investifii financiare) admise la tranzactionare pe
o piafii reglementatii se evalueazii la valoarea de cotafie din ultimo zi de tranzacfionare,
iar cele netranzactionate, la costuI istoric mai pufin eventualele ajustiiri pentru pierdere de
a)
Transferul banilor in contul SSIF:
100.000 lei
b)
461/SSIF
Debitori diveri
5121
Conturi la band
in lei
100.000 lei
Tn cazul de fata actiunile sunt cotate, deci comisioanele nu se includ in cost, ci vor
recunoscute drept cheltuieli ale perioadei.
fi
Valoarea aqiunilor = 100 aqiuni x 30 lei/aqiune = 3.000 lei

3.100 lei
3.000 lei
100 lei
c)
461/SSIF
%
5081/Aqiuni cotate
Alte titluri
de plasament
Debitori diveri
3.100 lei
622
Cheltuieli privind
Vanzarea aqiunilor i inregistrarea comisioanelor legate de vanzare:
Valoarea ce urmeaza a fi incasata = 30 aqiuni x 35 lei/aqiune = 1.050 lei
Aqiunile sunt scoase din evidenta pentru costul lor: 30 actiuni x 30 lei/aqiune = 900 lei
1.050 lei
461/SSIF
Debitori diveri
%
5081/Aqiuni cotate
Alte titluri
de plasament
1.050 lei
900 lei
7642
150 lei
461/SSIF
45 lei

i comisionul retinut:
45 lei
El
622
Cheltuieli privind
Debitori diveri
CONTABILITATE
d)
Deoarece aqiunile sunt cotate, plusurile sau minusurile de valoare vor fi recunoscute
ea venituri financiare sau cheltuieli financiare.
Actiuni ramase in portofoliu evaluate la cost de achizitie: (100 aqiuni - 30 aqiuni) x
30 lei/aqiune = 2.100 lei
Valoarea aqiunilor la pretul pietei = 70 aqiuni x 40 lei/aqiune = 2.800 lei
700 lei
5081/Aqiuni cotate
Alte titluri
de plasament
768
Alte venituri
financiare
7001ei

Societatea Alfa achizitioneaza la data de 01.05.N obligatiuni
muhicipale cu scadenta peste 2 ani, in valoare de 60.000 lei
(obligatiunile sunt achizitionate la valoarea nominala). Decontarea
se face prin contul deschis la o SSIF. Comisioanele legate de
achizitie sunt de 5.000 lei. Dobanda este de 15% i se platete
anual la data de 30 aprilie. Obligatiunile sunt cotate la Bursa de
Valori Bucureti. La 31.12.N, obligatiunile sunt cotate la 96,3%.

a) Contabilizatl achizitia obligatlunilor;
b) Contabilizati dobanda cuvenita la sfaritul anului;
c) Precizati ce inregistrare contabila se efectueaza la sfaritul
anulul N.
Rezolvare:
a)
Achizitia obligatiunilor:
65.000 lei
60.000 lei
5.000 lei
b)
506
Obligatiuni
622
Cheltuieli privind
comisioanel!:! i onorariile
461/SSIF
Debitori diveri
65.000 lei
Dobanda cuvenita la sfaritul anului = 60.000 lei x 15% x 8 luni I 12 luni = 6.000 lei
..
inregistrarea creantei i a venitului din dobanzi se face conform contabilitatii de

angajamente pe masura trecerii timpului, chiar daca incasarea cuponului va avea loc
la 30 aprilie anul urmator:
6.000 lei
c)
5088
Dobanzi la
obliga!iuni i
titluri de plasament
766
Venituri din
dobanzi
6.000 lei
Obligatiunile sunt evaluate la pretul pietei la data bilantului: 60.000 lei x 96,3% =
57.780 lei
recunoaterea minusului de valoare (60.000 lei - 57.780 lei= 2.220 lei):
2.220 lei
668
Alte cheltuieli
financiare
506
Obligatiuni
2.220 lei

Alfa a vandut marfuri unui client din afara UE in comision,
practicand un comision de 5%, valoarea externa CAF 1.500 dolari,
transportul pe parcurs extern antecalculat 200 dolari. Valoarea
cheltuielilor de transport din factura prestatorului de servicii a fast
de 250 dolari. Cursurile de schimb au fast: la livrarea marfurilor
4,2 lei/dolar; la incasarea creantelor 4,35 lei/dolar; la primirea
facturii privind transportul pe parcurs extern 4,32 lei/dolar; la
plata transportului pe parcurs extern 4,35 lei/dolar.
a) Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CAF;
b) lncasarea contravalorii marfurilor vandute la extern;
c) Regularizarea operatiei privind transportul extern;
d) Plata datoriei fata de prestatorul de servicii de transport.
Rezolvare:
Exportul in comision se particularizeaza prin urmatoarele caracteristici:
1.
Bunurile exportate nu fac obiectul gestionarii de catre societatea de import-export.
2. Comisionul societiilii de intermediere se inregistreaza in contul 704 ,,Venituri din

servicii prestate''.
3. Datoria fata de proprietarul bunurilor exportate se inregistreaza in contul 401
,, Furnizori''.
4. Datoria fata de societatea care asigura transportul bunurilor se inregistreaza in
contul 401 ,, Furnizori" sau in contul 408,,Furnizori -facturi nesosite" daca in momentul
livrarii la extern nu se cunoate valoarea cheltuielilor de transport, urmand ea regula
rizarea sa se realizeze la primirea facturii.
CONTABILITATE
5. Creanta fata de clientul extern se inregistreaza in contul 4111 ,,Clienti" i este re

prezentata de valoarea bunurilor exportate (stabilita de proprietarul bunurilor), comi
sionul societatii de intermediere i cheltuielile de transport-asigurare.
Prin urmare:
Determinarea comisionului societatii de intermediere:
valoare externa CAF: 1.500 dolarl x 4,2 lei/dolar = 6.300 lei;
transportul pe parcurs extern: 200 dolari x 4,2 lei/dolar = 840 lei;
valoare externa FOB: (1.500 dolari - 200 dolari) x 4,2 lei/dolar

4,2 lei/dolar = 5.460 lei;
= 1.300 dolari
comision: (1.300 dolari x 5%) x 4,2 lei/dolar = 65 dolari x 4,2 lei/dolar = 273 lei.
Suma datorata proprietarului bunurilor exportate: (1.300 dolari - 65 dolari) x 4,2 lei/dolar
= 5.187 lei
a)
Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CAF:
6.300 lei
4111
Clienti
401
6.300 lei
5.187 lei
408
840 lei
704
273 lei
Furnizori
Venituri din
servicii prestate
b) fncasarea contravalorii marfurilor vandute la extern:

Stabilirea diferentei de curs valutar:
valoare la incasare: 1.500 dolari x 4,35 lei/dolar = 6.525 lei;

valoare la facturare: 1.500 dolari x 4,2 lei/dolar = 6.300 lei;
diferenta de curs valutar favorabila: 225 lei.

6.525 lei
5124
Conturi la banci
in valuta
4111
6.525 lei
6.300 lei
7651
225 lei
Clienti
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
Ill
c)
Regularizarea operatiei privind transportul extern:
datorie fata de prestatorul de servicii: 250 dolari x 4,32 lei/dolar = 1.080 lei;
cheltuieli de transport antecalculate: 200 dolari x 4,2 lei/dolar = 840 lei;
transport de recuperat: (SO dolari - 50 dolari x 5%) x 4,2 lei/dolar = 199,50 lei;
diminuarea comisionului cu valoarea transportului facturat in plus de prestatorul

de servicii: (SO dolari x 5%) x 4,2 lei/dolar = 10,50 lei;
diferenta de curs valutar nefavorabila: 250 dolari x (4,32 lei/dolar - 4,2 lei/dolar) =
30 lei.
].080,0 lei
840,0 lei
199,5 lei
10,5 lei
30,0 lei
d)
%
408
Furnizori facturi nesoslte
461
Debitori diveri
704
Venituri din
servicii prestate
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
401
Furnizori
1.080,0 lei
Plata datoriei fata de prestatorul de servicii de transport:
Diferenta de curs = 250 dolari x (4,35 lei/dolar - 4,32 lei/dolar) = 7,5 lei
1.087.S lei
1.080,0 lei
7,5 lei
401
Furnizori
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
5124
Conturi la banci
in valuta
1.087,5 lei
Exemplul iluatrativ 258

jos, efectuate de Alfa cu o entitate din cadrul grupului:
a) Se vireaza suma de 3.000 lei catre o intreprindere din cadrul
grupului, reprezentand un credit acordat pe termen scurt;
CONTABILITATE
b) Se inregistreaza dobanda anuala de incasat aferenta

imprumutului de mai sus avansat intreprinderii din cadrul
grupului, in suma de 500 lei;
c) Se inregistreaza dividendele de incasat pentru participatiile

detinute la intreprinderea din cadrul grupului, in suma de
1.000 lei;
d) Se vand imobilizari financiare intreprinderii din cadrul
grupului, la pretul de vanzare de 1.300 lei;
e) Se incaseaza suma de 2.000 lei de la o intreprindere din cadrul

grupului, reprezentand un credit acordat pe termen scurt;
f) Se inregistreaza dobanda anuala datorata aferenta

imprumutului de mai sus primit de la intreprinderea din cadrul
grupului, in suma de 300 lei.
Rezolvare:
,,Contabilitatea decontcirilor intre entitcifile din cadrul grupului $i cu aqionarii/asociafii

cuprinde operafiuni/e care se inregistreazci reciproc $i in aceea$i perioadci de gestiune, atdt
in contabi/itatea entitafii debitoare, cat $i a celei creditoare, precum $i decontarile intre
acflonari/asociafi $i entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte
decontciri cu acfionarii/asociafii $i, de asemenea, conturile coparticipanfilor referitoare la
operafiunile efectuate in comun, in cazul asocierilor in participafie." (pet. 347)
,,Dividendele repartizate definatorilor de aqiuni, propuse sau dec/arate dupci data bilan
fului, precum $i celelalte repartizari simi/are efectuate din profit, nu trebuie recunoscute
ea datorie la data bilanfului. Tn acest sens, sumele reprezentand dividende, respectiv
vcirsciminte la buget vor fi reflectate in conformitate cu prevederile subsecfiunii 4. 7 3.5
Rezultatul exercifiului financiar, rezultatul reportat, repartizarea profitului $i acoperirea
pierderii contabi/e." (pet. 348-(1 ))
,,Cota-parte din profit ce se plcite$te, potrivit legii, fieccirui asociat constituie dividend."
(pet. 348-(2))
,,Sumele depuse sau lasate temporar de catre acfionari/asociafi la dispozifia entitiifii, pre
cum $i dobdnzile aferente, calculate in condifiile legii, se inregistreaza in contabilitate in
conturi distincte (contuI 455 7 Acfionari/asociafi - conturi curente, respectiv contu/ 4558
Acfionari/asociafi - dobdnzi la conturi curente." (pet. 349)
Prin urmare:
a)
Virarea sumei de 3.000 lei catre intreprinderea din cadrul grupului:

3.000 lei
4511
512
Decontari intre
entitatile afiliate
Conturi curente
la banci
3.000 lei
b) Dobanda anuala de incasat aferenta imprumutului avansat intreprinderii din ca

drul grupului:
SOO lei
4518
766
Dobanzi aferente
decontarilor intre
entitatile afiliate
Venituri din
dobanzi
SOO lei
c) Dividendele de incasat pentru participatiile detinute la intreprinderea din cadrul

grupului:
1.000 lei
d)
761
Decontari intre
entitatile afiliate
Venituri din
1.000 lei
Vanzarea de imobilizari financiare intreprinderii din cadrul grupului:
1.300 lei
e)
4511
4511
Decontari intre
entitatile afiliate
7641
Venituri din
cedate
1.300 lei
Tncasarea sumei de 2.000 lei de la intreprinderea din cadrul grupului:
2.000 lei
512
Conturi curente
la banci
4511
Decontari intre
entitatile afiliate
2.000 lei
f ) Dobanda anuala datorata aferenta imprumutului primit de la intreprinderea din

cadrul grupului:
3001ei
666
Cheltuieli
privind dobanzile
4518
Dobanzi aferente
decontarilor intre
entitatile afiliate
300 lei
CONTABILITATE

jos, efectuate de Alfa cu asociatii sai:
a) Asociatul X depune temporar la dispozitia societatii Alfa suma

de 1.000 lei;
b) Se inregistreaza dobanda datorata de Alfa asociatului X pentru

suma depusa,in valoare de SOO lei;
c) Se inregistreaza dividende de plata datorate asocia\ilor,in

valoare de 1.800 lei;
d) Alfa vireaza din casierie suma de 1.200 lei asociatului Yin
contul unei datorii fata de acesta.
Rezolvare:
a)
Suma depusa temporar la dispozitiaintreprinderii de asociatul X:
1.000 lei
512
Conturi curente
la banci
4551
Aqionari/asociati conturi curente
1.000 lei
b) Dobanda datorata pentru sumele depuse temporar la dispozi\ia entitatii de aso

ciatul X:
SOO lei
c)
666
Cheltuieli
privind dobanzile
4558
Aqionari/asociati dobanzi la
conturi curente
SOO lei
457
Dividende de plata
1.800 lei
531
Casa
1.200 lei
Dividendele de plata datorate asociatilor:
1.800 lei
117
Rezultatul reportat
d) Virarea sumei de 1.200 lei catre asociatul Y:

1.200 lei
4551
Aqionari/asociati conturi curente
--------
La data de 01.12.N,un asociat depune temporar in firma suma

de 20.000lei pentru finantarea unor activitati . Suma depusa de
asociat va fi restituita la 01.09.N+1i este purtatoare de dobanda
de 6% pe an . Dobanda se va plati la finalul perioadei, odata cu
rambursarea imprumutului .
a) Creditarea firmei de catre asociat;
b) lnregistrarea dobanzii aferente primei luni de creditare;
c) Rambursarea imprumului i plata dobanzii aferente.

Rezolvare:
a)
Creditarea firmei de catre asociat:
20.000lei
b)
5121
Conturi la banci
in lei
4551
Aqionari/asociati conturl curente
20.000lei
Tnregistrarea dobanzii aferente primei luni de creditare:
Dobanda lunara = 20.000lei x 6% x 1luna I 12 Iuni =100lei

100lei
c)
4558
Actionari/asociati dobanzi la
conturi curente
666
Cheltuieli
privind dobanzile
100lei
Rambursarea imprumului i plata dobanzii aferente:
oo lei/luna = 900lei
Dobanda totala de plata = 9lunl x 1

20.900 lei
20.000 lei
900lei
4551
Actionari/asociati conturi curente
4558
Aqionari/asociati dobanzi la
conturi curente
5121
Conturi la banci
in lei
20.900lei
CONTABILITATE

Societatile A i B participa la o asociere in participatie in vederea
derularii unei aetivitati economiee. Conform contraetului de
asociere, contabilitatea este tinuta de asociatul A.
Dispunem de urmatoarele informatii:
- soeietatea A (60%): aport in natura mobilier in valoare de
30.000 lei, durata de amortizare S ani, i aport in numerar
70.000 lei;
- societatea B (40%): aport in natura un autoturism in valoare
de 35.000 lei, durata de amortizare 4 ani, i aport in numerar
4.000 lei.
Veniturile i eheltuielile din aetivitatea de asociere inregistrate
in eursul lunii deeembrie sunt: venituri din vanzarea marfurilor
70.000 lei i eheltuieli privind marfurile 60.000 lei.
Tn eursul lunii deeembrie, societatile A i B obtin urmatoarele
venituri i cheltuieli:
- societatea A: venituri 100.000 lei i cheltuieli 90.000 lei;
- societatea B: venituri SS.OOO lei i eheltuieli 35.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, prezentali:

a) fnregistrarea opera1iunilor din activitatea de asociere in
participatie;
b) fnregistrarea repartizarii veniturilor i cheltuielilor din
asociere catre cei doi asociali, A i B.
Rezolvare:
Reglementarile eontabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014 eontin urmatoarele pre
vederi in eeea ee privete eontabilitatea operatiilor in participatie:
,,ln cazul asocierilor in participafie incheiate intre o persoanajuridica romana $1 o persoana

juridica straina, contabilitatea se fine de catre persoana desemnata de asociafi, care ras
punde potrivit legii." {pet. 6-(1))
,,La organizarea $1 conducerea contabilitafii asocierii in participafie trebuie avute in vedere
atat prezentele reglementari, cat $1 cerinfele care rezulta din alte prevederi legale." (pet. 6-(2))
,,Prezentele reglementari se aplica, de asemenea, asocierilor in participafie intre persoane
juridice straine (nerezidente), inregistrate in Romania. Pentru acestea, asociatul desemnat
prin contractul de asociere sa indeplineasca obligafiile fiscale organizeaza $1 conduce evi
denfa contabila a asocierii, astfel incat sa se poata determina informafiile $1 obligafiile
prevazute de lege, fora a intocmi situafii financiare anuale." (pet. 6-(3))
,,Evidenta asocierii in participafie se organizeaza atdt la nivelul asocierii, cat $i in conta

bi/itatea fiecarui coparticipant cu ajutorul contului 458 Decontari din operafiuni in par
ticipafie, analitic distinct pe fiecare coparticipant." (pet. 424-(1))
,,Evidenfa decontarilor din operafiuni in asocieri in participafie, respectiv a decontarii chel
tuielilor $i veniturilor realizate din operafiuni in asocieri in participafie, precum $i a sumelor
virate intre coparticipanfi, se realizeaza cu ajutoru/ contului 458 Decontari din operafiuni
in participafie." (pet. 424-(2))
,,Societatea care conduce evidenfa asocierii in participafie fine evidenfa $i intocme$te ba
lanfa de verificare distincte de ce/e corespunzatoare activitafii proprii." (pet. 425-(1))
,,ln ceea ce prive$te imobilizarile corporale $i necorporale puse la dispozifia asocierii, aces
tea sunt cuprinse in evidenta contabila a celui care le define in proprietate." (pet. 425-(2))
,,Cheltuieli/e $i veniturile determinate de operafiuni/e asocierilor in participafie se contabi
lizeaza distinct de catre unul dintre asociafi, conform prevederilor contractului de asociere,
cu respectarea prevederilor pet. 6.
La sfdr$itul perioadei de raportare, cheltuieli/e $i veniturile inregistrate pe naturi se transmit
pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistraril acestora in contabilitatea pro
prie." (pet. 425-(3))
,,La data bilanfu/ui, bunurile de natura stocurilor, creanfe/or, disponibilitafilor, precum $i
a datoriilor asocierii in participafie, se inscriu in situafiile financiare anua/e ale asociatului
care conduce evidenfa asocieril." (pet. 425-(4))
,,Contu/ 458 Decontari din operafiuni tn participafie este un cont bifuncfional.
ln creditul contului 458 Decontari din operafiuni in participafie se inregistreaza:
veniturile realizate din operafiuni in participafie transferate coparticipanfilor, conform

contractului de asociere (70 7 la 78 7 );
cheltuielile primite prin transfer din operafiuni in participafie, inclusiv amortizarea cal
cu/ata de proprietarul imobilizarii (60 7 la 681);
sumele primite de la coparticipanfi (5 7 2, 531 ).
fn debitul contului 458 Decontari din operafiuni in participafie se inregistreaza:

veniturile primite prin transfer din operafiuni in participafie (70 7 la 78 7 );
cheltuielile transferate din operafiuni in participafie, inclusiv amortizarea calculata

de proprietarul imobilizarii, ce se transmite coparticipantului care fine evidenfa ope
rafiunilor in participafie conform contractelor (607 la 681);
sumele achitate coparticipanfilor sau virate ea rezultat al operafiunilor in participafie
(512, 531).
So/du/ creditor al contului reprezinta sumele datorate coparticipanfilor ea rezu/tat favo

rabil (profit) din operafiuni in participafie, precum $i sumele datorate de coparticipanfi
pentru acoperirea eventualelor pierderi inregistrate din operafiuni in participafie.
So/du/ debitor al contu/ui reprezinta sumele de incasat de la coparticipanfi pentru aco
perirea eventualelor pierderi inregistrate din operatiuni in participafie, precum $i sumele ce
CONTABILITATE
urmeazii a fi incasate de coparticipanti din operatiuni in participafie ea rezultat favorabil

(profit)."
Prin urmare:
a)
Tnregistrarea operatiunilor din activitatea de asociere in participatie:

inregistrarea aportului in natura adus de societatea A:
30.000 lei
214
Mobilier,
aparatura birotica,
a valorilor umane
i materiale
4581
30.000 lei
4581
35.000 lei
Decontari din operatiuni

in participatie - pasiv/A
inregistrarea aportului in natura adus de societatea B:

35.000 lei
2133
Mijloace
de transport

in participatie - pasiv/B
inregistrarea aportului in numerar adus de societatea A:

70.000 lei
5121
Conturi la banci
in lei
4581

70.000 lei
inregistrarea aportului in numerar adus de societatea B:

4.000 lei
5121
Conturi la banci
in lei
4581

4.000 lei
inregistrarea veniturilor din vanzarea marfurilor rezultate din asociere:

86.800 lei
4111
Clienti
707
86.800 lei
70.000 lei
4427
16.800 lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
TVA colectata
inregistrarea cheltuielilor cu marfurile rezultate din asociere:

60.000 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
371
Marfuri
60.000 lei
inregistarea amortizarii lunare a mobilierului adus ea aport de societatea A

(30.000 lei I 5 ani x 1 luna I 12 luni = 500 lei):
SOO lei
2814
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
SOO lei
Amortizarea altor
inregistarea amortizarii lunare a mijloeului de transport adus ea aport de socie

tatea B (35.000 lei I 4 ani x 1 luna I 12 luni = 729 lei):
729 lei
2813
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
7291ei
Amortizarea
instalatiilor i
b) Tnregistrarea repartizarii veniturilor i cheltuielilor din asociere catre cei doi aso
ciati, A i B:
repartizarea veniturilor din vanzarea marfurilor eatre asociatul A (60%) (70.000 lei
x 60% = 42.000 lei):
42.000 lei
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
4581
Deeontari din operatiuni

in partieipatie - pasiv/A
42.000 lei
repartizarea eheltuielilor eatre asociatul A (60%):
Cheltuieli privind marfurile = 60.000 lei x 60% = 36.000 lei
Cheltuieli cu amortizarea = (500 lei + 729 lei) x 60% = 737,4 lei

36.737,4 lei
4582

in participatie - aetiv/A
%
607
Cheltuieli
privind marfurile
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
36.737.4 lei
36.000,0 lei
737,4 lei
repartizarea veniturilor din vanzarea marfurilor eatre asociatul B (40%) (70.000 lei
x 40% = 28.000 lei):
28.000 lei
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
4581

28.000 lei
CONTABILITATE
repartizarea cheltuielilor catre asociatul B (40%):
24.491,6 lei
4582
607

in participatie - activ/B
Cheltuieli
privind marfurile
24.491.6 lei
24.000,0 lei
491,6 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor

Reluand problema de la exemplul 261, contabilizati operatiile
aferente societatii A'.
Rezolvare:
a)
Tnregistrarea aportului in natura:
30.000 lei
b)
214
30.000 lei
5121
70.000 lei
401
111.600 lei
Mobilier,
aparatura birotica,
a valorilor umane
i materiale
Tnregistrarea aportului in numerar:
70.000 lei
c)
4582

in participatie - activ/A
4582

Conturl la banci
in lei
fnregistarea colectarii cheltuielilor societatii A:
111.600 lei
90.000 lei
21.600 lei
628
Alte cheltuieli
cu serviciile
executate de terti
4426
TVA deductibila
Furnizori
d) Tnregistarea colectarii veniturilor societatii A:

124.000 lei
4111
Clienti
708
124.000 lei
100.000 lei
4427
24.000 lei
Venituri din
activitati diverse
TVA colectata
e)
Tnregistrarea preluarii veniturilor din asocierea in participatie:
Preluarea veniturilor din vanzarea marfurilor = 70.000 lei x 60% = 42.000 lei
42.000 lei
f)
4582
707

'Venituri din
vanzarea marfurilor
42.000 lei
Tnregistrarea preluarii cheltuielilor din asocierea in participatie:

36 737 4 lei
36.000,0 lei
737,4 lei
g)
Cheltuieli
privind marfurile
611
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
4581
36.737,4 lei
121
142.000 lei

Tnchiderea conturilor de venituri i cheltuieli:
142.000 lei
42.000 lei
100.000 lei
i :
607
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
708
Venituri din
activitati diverse
Profit sau pierdere
CONTABILITATE
126.737,4 lei
121
%
628
Profit sau pierdere
Alte cheltuieli
cu serviciile
executate de terti
607
Cheltuieli
privind marfurile
126.737.4 lei
90.000,0 lei
36.000,0 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
737,4 lei
h) fncasarea sumei cuvenite societatii A din participatie (42.000 lei - 36.737,4 lei =
5.262,6 lei):
5.262,6 lei
i)
4582
5121
Conturi la banci
in lei

5.262,6 lei
Calculul i inregistrarea impozitului pe profit datorat de catre societatea A:
Venituri totale = Venituri din activitatea proprie + Venituri din asociere = 100.000 lei+
42.000 lei = 142.000 lei
Cheltuieli totale = Cheltuieli din activitatea proprie+ Cheltuieli din asociere = 90.000 lei+
36.737,4 lei= 126.737,4 lei
Rezultat contabil brut = Rezultat fiscal= 142.000 lei - 126.737,4 lei = 15.262,6 lei
lmpozit pe profit datorat = 15.262,6 lei x 16% = 2.442 lei

2.442 lei
j)
691
Cheltuieli cu
impozitul pe profit
4411
2.442 lei
5121
2.442 lei
lmpozitul pe profit
Plata impozitului:
2.442 lei
4411
lmpozitul pe profit
Conturi la banci
in lei

Reluand problema de la exemplul 261, contabiliza1i opera1me
aferente societalii B.
Rezolvare:
a)
Jnregistrarea aportului in natura:
35.000 lei
b)
35.000 lei
4582

5121
4.000 lei
401
43.400 lei
708
68.200 lei
SS.OOO lei
4427
13.200 lei
Conturi la banci
in lei
fnregistarea colectarii cheltuielilor societatii B:
43.400 lei
35.000 lei
8.400 lei
d)
2133
Mijloace
de transport
Tnregistrarea aportului in numerar:
4.000 lei
c)
4582

628
Furnizori
Alte cheltuieli
cu serviciile
executate de terti
4426
TVA deductibila
fnregistarea colectarii veniturilor societatii B:
68.200 lei
4111
Clienti
Venituri din
activitati diverse
TVA colectata
fnregistrarea preluarii veniturilor din asocierea in participatie:

Preluarea veniturilor din vanzarea marfurilor = 70.000 lei x 40% = 28.000 lei
e)
28.000 lei
f)
4582

707
Venituri din
vanzarea marfurilor
Tnregistrarea preluarii cheltuielilor din asocierea in participatie:
Cheltuieli cu amortizarea = (SOO lei + 729 lei) x 40% = 491,6 lei
28.000 lei
CONTABILITATE
24.491.6 lei
24.000,0 lei
491,6 lei
4581
24.491,6 lei
%
607
Cheltuieli
privind marfurile
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
g) fnchiderea conturilor de venituri i cheltuieli:

83 OOO lei
28.000 lei
SS.OOO lei
121
Profit sau pierdere
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
708
Venituri din
activitati diverse
83.000 lei
i :
59.491,6 lei
121
Profit sau pierdere
628
Alte cheltuieli
cu serviciile
executate de terti
607
Cheltuieli
privind marfurile
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
59 491,6 lei
35.000,0 lei
24.000,0 lei
491,6 lei
h) incasarea sumei cuvenite socletatii B din participatie (28.000 lei - 24.491,6 lei=
3.508,4 lei):
3.508,4 lei
i)
5121
Conturi la banci
in lei
3.508,4 lei
4582
Calculul i inregistrarea impozitului pe profit datorat de catre societatea B:
Venituri totale = Venituri din activitatea proprie + Venituri din asociere = SS.OOO lei+
28.000 lei= 83.000 lei
Cheltuieli totale= Cheltuieli din activitatea proprie + Cheltuieli din asociere= 35.000 lei+
24.491,6 lei= 59.491,6 lei
Rezultat contabil brut = Rezultat fiscal= 83.000 lei - 59.491,6 lei= 23.508,4 lei
lmpozit pe profit datorat= 23.508,4 lei x 16% = 3.761,3 lei

3.761,3 lei
j)
691
Cheltuieli cu
impozitul pe profit
4411
3.761,3 lei
5121
3.761,3 lei
lmpozitul pe profit
Plata impozitului:
3.761,3 lei
4411
lmpozitul pe profit
Conturi la banci
in lei

situatii:
a) Se acorda o donatie in marfuri in valoare de 1.000 lei;

b) La data de 20.05.N se incaseaza o creanta comerciala in valuta
in suma de SOO euro, creanta rezultata din vanzarea unor
marfuri in data de 05.05.N. Cursul de schimb valutar la data
vanzarii marfurilor a fast de 4,5 lei/euro, iar la data incasarii, de
4,4 lei/euro;
c) La data de 25.05.N se platete o datorie comerciala in valuta
in suma de 400 euro, datorie rezultata in urma achizitiei unor
marfuri in data de 05.05.N. Cursul de schimb valutar la data
achizitiei marfurilor a fast de 4,4 lei/euro, iar la data platii, de
4,5 lei/euro;
d) La data de 28.12.N s-au vandut marfuri in valoare de 200 euro,
curs la data vanzarii 4,5 lei/euro. Cursul valutar comunicat de
BNR la inchiderea exercitiului N este de 4,4 lei/euro;
e) La data de 27.05.N s-au achizitionat marfuri in valoare de
300 euro, curs la data achizitiei 4,4 lei/euro. Cursul valutar co
municat de BNR la inchiderea exercitiului N este de 4,5 lei/euro;
f) Se acorda unui client un scont de 2% dupa data vanzarii
bunurilor. Valoarea bunurilor este de 1.000 lei;
g) Un stoc de marfuri cu valoarea contabila de 12.000 lei a ars
complet in urma unui incendiu.
CONTABILITATE
Rezolvare:
a)
Acordarea donatiei:
1.000 lei
b)
6582
Donatii acordate
371
Marfuri
1.000 lei
4111
2.250 lei
5124
1.800 lei
Tncasarea creantei:
Creanta = SOO euro x 4,5 lei/euro = 2.250 lei
Suma incasata = 500 euro x 4,4 lei/euro = 2.200 lei
2.250 lei
2.200 lei
50 lei
c)
5124
Conturi la banci
in valuta
Clienti
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
Plata datoriei:
Datorie = 400 euro x 4,4 lei/euro = 1.760 lei
Suma platita = 400 euro x 4,5 lei/euro = 1.800 lei

1.800 lei
1.760 lei
40 lei
d)
401
Furnizori
6651
Conturi la banci
in valuta
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
Creanta contabilizata in momentul vanzarii = 200 euro x 4,5 lei/euro = 900 lei
Valoarea creantei la sfaritul anului N = 200 euro x 4,4 lei/euro = 880 lei
20 lei
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
4111
Clienti
20 lei
e)
Datorie contabilizata in momentul achizitiei = 300euro x 4,4 lei/euro = 1.320lei
Valoarea datoriei la sfaritul anului N = 300euro x 4,5lei/euro = 1.350lei

30lei
6651
de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate in valuta
401
Furnizori
30lei
Acordarea scontului:
f)
Scont = 1.000lei x 2% = 20 lei
TVA aferenta scontului = 20lei x 24% = 4,8 lei

Total datorie de redus = 24,8lei
24.8 lei
20,0lei
4,8lei
g)
%
667
Cheltuieli privind
sconturile acordate
4427
TVA colectata
4111
Clienti
24,8lei
Recunoaterea pierderii din calamitati:
12.000lei
6587
Cheltuieli privind
calamitatile i alte
evenimente similare
371
Marfuri
12.000lei

Tn cursul exercitiului N,entitatea raportoare Alfa,care aplica OMFP
nr . 1.802/ 2014,a inregistrat in contabilitate urmatoarele tranzactii
i evenimente:
1. Vanzarea unui teren la pretul de vanzare de 1.000.000 lei,

TVA 24% (factura); costul de achizitie al activului vandut este
de 800.000lei;
2. Vanzarea de investitii financiare pe termen scurt achizitionate
in cursul anului: 100de aqiuni la cursul bursier de 10lei/ac
tiune; cursul de la data vanzarii este de 8lei/actiune;
CONTABILITATE
3. Vanzarea de imobilizari financiare {actiuni detinute la entitati

afiliate): 1.000 de actiuni la cursul de 15 lei/aqiune {acestea
fusesera cumparate anul trecut la cursul de 16 lei/aqiune i
depreciate in bilantul anului trecut cu 2 lei/aqiune);
4. La sfaritul anului, intreprinderea detine investitii financiare pe
termen scurt cotate: 2.000 de aqiuni; cursul bursier la sfaritul
anului este de 20 lei/aqiune {ele fusesera cumparate la cursul
de 18 lei/aqiune in cursul anului);
5. La sfaritul anului, intreprinderea detine 500 de aqiuni
reprezentand imobilizari financiare cumparate in anul anterior
la cursul de 16 lei/actiune i depreciate in bilantul anterior cu
2 lei/actiune; cursul de inchidere este de 15 lei/actiune;
6. Tntreprinderea detine o cladire achizitionata in urma cu 5 ani la

costul de SOO.OOO lei. Tn bilantul anului trecut, cladirea fusese
adusa la valoarea justa de 700.000 lei, reprezentand o rezerva
din reevaluare pozitiva de 200.000 lei. Amortizarea anului
curent a fost de 70.000 lei. La sfaritul anului curent, valoarea
justa a fost estimata la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare
disponibila este de 180.000 lei. Entitatea utilizeaza metoda
reevaluarii valoril ramase;
7. Tntreprinderea a vandut in cursul anului produse finite la
pretul de vanzare de 8.000.000 lei, TVA 24%; costul productiei
vandute este de 5.000.000 lei;
8. Tntreprinderea a beneficiat in cursul anului de reduceri
comerciale in valoare de 200.000 lei, TVA 24%, primite pe
facturi ulterioare pentru materiile prime achizitionate de la
furnizori. La data primirii reducerilor ulterioare, materiile prime
fusesera consumate;
9. Tntreprinderea a acordat clientilor in cursul anului reduceri
comerciale legate de prestari de servicii in valoare de 600.000 lei,
TVA 24%, in baza unor facturi ulterioare;
10. Tntreprinderea a primit factura privind un contract de leasing

financiar. Chiria este de 100.000 lei, din care rambursarea de
datorie 80.000 lei, dobanda 20.000 lei, TVA 24%;
11. La sfaritul anului, intreprinderea inregistreaza un provizion
pentru litigii estimat la 10.000 lei;
12. Se actualizeaza soldul contului de provizion pentru
dezafectarea unei linii de productie, ea urmare a trecerii
timpului: 1.800 lei;
13. Se incaseaza dobanzi aferente obligatiunilor achizitionate
de la societatea Gama, rambursabile dupa 5 ani, in suma de
20.000 lei, din care dobanda cuvenita pentru perioada de
detinere a instrumentului purtator de dobanda este de
5.000 lei;

14. fn cursul anului s-au obtinut produse finite la costul de
6.000.000 lei;
15. La sfaritul anului, 1ntreprinderea decide ea in anul urmator

sa vanda o dadire, ce va fi imbunatatita in vederea vanzarii.
Aceasta are un cost de 160.000 lei, amortizare cumulata
40.000 lei. Valoarea justa estimata la 31.12.N este de 110.000 lei,
iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei;
16. Managerii decid ea in anul N+1 sa plateasca suma de

170.000 lei reprezentand prime privind participarea salariatilor
la profit;
17. Cheltuiala cu impozitul pe profit este de 942.900 lei.
Prezentati solutiile contabile in conformitate cu prevederile

OMFP nr. 1.802/2014 i argumentati raspunsul.
Rezolvare:
1. Vanzarea unul teren la pretul de vanzare de 1.000.000 lei, TVA 24% (facturi);
costul de achizitie al activului vindut este de SOO.OOO lei.
,,Veniturile din vdnzarea bunurifor se recunosc in momentul in care sunt indeplinite urma
toarele condifii:
a) entitatea a transferat cumparatorului riscuri/e i avantajele semnificative care decurg
din proprietatea asupra bunurifor;
b) entitatea nu mai gestioneaza bunuri/e vdndute la nivelul la care ar fi facut-o, in mod
normal, in cazul definerii in proprietate a acestora i nici nu mai define controlu/ efectiv
asupra for;
c) marimea veniturifor poate fi evaluata in mod credibi/;
d) este probabi/ ea beneficii/e economice asociate tranzacfiei so fie generate catre enti
tate; i
e) costurile tranzacfiei pot fi evaluate in mod credibif." (pet. 444-(1))
a)
Recunoaterea venitului din vanzarea bunului:
Sa presupunem ea entitatea Alfa a cedat cumparatorului riscurile i avantajele semni

ficative aferente proprietatii i nu mentine un lnteres de gestiune asupra bunului
vandut.
Prin urmare, se va proceda la recunoaterea venitului:
CONTABILITATE
1.240.000 lei
461
Debitori diveri
7583
1.240.000 lei
1.000.000 lei
4427
240.000 lei
Venituri din
vanzarea activelor
i alte operatiuni
de capital
TVA colectata
b) Scaderea din gestiune:

,,La data ieirii din entitate sau la darea in consum, bunurile se evalueaza i se scad din
gestiune la va/oarea /or de intrare sau valoarea la care sunt inregistrate in contabilitate
(de exemplu, va/oarea reevaluata pentru imobiliziirile corporale care au fost reevaluate
sau va/oareajusta pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacfionare pe
o piata reglementata)." (pet. 95-(1))
SOO.OOO lei
c)
6583
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
2111
Terenuri
800.000 lei
lncidenta asupra performantei financiare:
,,In scopul prezentarii in contul de profit i pierdere, catigurile sau pierderile obfinute in
urma casarii sau cedarii unei imobilizari corporale trebuie determinate ea diferentii intre
veniturile generate de scoaterea din evidenta i va/oarea sa neamortizata, inclusiv chel
tuielile ocazionate de .aceasta i trebuie prezentate ea valoare neta, la venituri sau cheltu
ieli, dupa caz, in contul de profit i pierdere, la elementul Alte venituri din exploatare,
respectiv Alte cheltuieli de exploatare, dupa caz." (pet. 243-(2))
fn consecinta, entitatea Alfa va trebui sa prezinte in contul de profit i pierdere, la po
zitia ,, Alte venituri din exploatare'; catigul de 200.000 lei rezultat din aceasta tranzactie.
2. Vanzarea de investitii financiare pe termen scurt achizltionate in cursul anu
lui: 100 de actiuni la cursul bursier de 10 lei/actiune; cursul de la data vanzarii
este de 8 lei/actiune.
Recunoaterea efectului tranzactiei de vanzare:

,,In cazul vanzarii investifiilor pe termen scurt la un pret de cesiune mai mic decat valoa
rea /or contabila, pe seama cheltuielilor se inregistreaza pierderea rezultata din vanzarea
acestora." (pet. 450-(4))
Prin urmare, tranzactia nu va duce la recunoaterea unui venit i separat a unei chel
tuieli, ci la recunoaterea, dupa caz, a unui catig sau a unei pierderi.
Suma de incasat = 100actiuni x 8lei/aqiune = 800lei
lnvestitiile financiare pe termen scurt sunt scoase din evidenta cu costul lor = 1 00 ac
tiuni x 10lei/aqiune = 1.000lei.
1.000lei
5121
Conturi la banci
in lei
6642
Pierderi din investitiile
5081/Beta
Alte titluri
de plasament
1 OOO lei
800lei
200lei
3. Vanzarea de lmobllizarl financlare (acJluni deJlnute la entltaJI afiliate):

1.000 de acJiuni la cursul de 15 lei/acJiune (acestea fusesera cumpirate anul trecut
la cursul de 16 lei/acJlune JI depreciate in bilanJul anului trecut cu 2 lel/acJiune).
Recunoaterea efectului tranzactiei de vanzare (recunoaterea venitului i derecu
noaterea activului ):
,,ln cazul vanziirii imobilizarilor financiare, pe seama veniturilor se inregistreazii pretul de

vanzare al acestora." (pet.43 8-(2))
,,ln cazu/ vanzarii imobilizarilor financiare, pe seama cheltuielilor se inregistreaza valoarea
contabilii a acestora." (pet.4 5 0-(3 ))
,,Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustarilor pentru depreciere sau pier
dere de valoare se evidentiaza distinct, in functie de natura acestora." (pet.436 -( 1 ))
,,Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustarilor pentru depre
ciere sau pierdere de valoare reflectate se efectueazii prin inregistrarea la venituri in cazu/
in care nu se mai justificii mentinerea acestora, are foe realizarea riscu/ui sau cheltuiala
devine exigibilii." (pet.436 -(2))
Pretul de vanzare = 1.000aqiuni x 15 lei/aqiune = 1 5.000lei
1 5.000lei
5121
Conturi la banci
in lei
Aqiunile sunt scoase din evidenta cu costul lor

16.000lei
16.000lei
6641
Cheltuieli privind
imobilizarile
financiare cedate
7641
Venituri din
cedate
15.000lei
= 1.000 aqiuni x 16 lei/aqiune =

261
Actiuni detinute
16.000lei
CONTABILITATE
i anularea ajustarii pentru depreciere existente din anul precedent (1.000 aqiuni x
2 lei/actiune = 2.000 lei):
2.000 lei
2961
Ajustari pentru
7863
Ver'lituri financiare
din ajustari pentru
2.000 lei
4. La sfArfitul anulul, intreprinderea detine investitii financiare pe termen scurt

cotate: 2.000 de actiuni; cursul bursier la sfirJitul anului este de 20 lei/actiune
(ele fuseseri cumpirate la cursul de 18 lel/actiune in cursul anului).
Recunoaterea efectului acestui eveniment:
,,Titlurile pe termen scurt (acfiuni ; alte investifii financiare) admise la tranzacfionare pe

o piafii reglementatii se eva/ueazii la valoarea de cotafie din ultimo zi de tranzacfionare,
iar cele netranzactionate, la costu/ istoric mai pufin eventualele ajustarl pentru pierdere de
va/oare."(pct. 91-(1))
Prin urmare, incidenta contabila este (pentru 2.000 aqiuni x 2 lei/aqiune = 4.000 lei):
4.000 lei
5081
Alte titluri
de plasament
768.01
Alte venituri
financiare I
venituri din variatia
valorii juste a investitiilor
financiare pe termen scurt
4.000 lei
5. La sfAr,itul anului, intreprinderea detine 500 de actiuni reprezentand imobl

liziri financiare cumpirate in anul anterior la cursul de 16 lei/actiune ,1 depreciate
in bilantul anterior cu 2 lei/actiune; cursul de inchidere este de 15 lei/actiune.
Recunoaterea efectului acestui eveniment:
,,lmobilizarile financiare se prezinta in bi/ant la valoarea de intrare mai pufin ajustarile cu

mulate pentru pierdere de valoare." (pet. 267)
Prin urmare, vom face urmatoarele evaluari:
Depreciere existenta la 31.12.N-1 = 500 actiuni x 2 lei/aqiune = 1.000 lei
Depreciere constatata la 31.12.N = 500 aqiuni x (16 lei/aqiune - 15 lei/aqiune) = 500 lei
Ajustare necesara = -500 lei

SOO lei
2962
Ajustari pentru
a actiunilor detinute
i entitati controlate
in comun
7863
Venituri financiare
din ajustari pentru
500 lei
',.,
6. lntreprinderea detine o clidire achizitionati in urmi cu 5 anl la costul de

SOO.OOO lei. In bilantul anului trecut, clidlrea fusese adusi la valoarea justa
de 700.000 lei, reprezentind o rezerva din reevaluare pozitiva de 200.000 lei.
Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei. La sfirJitul anulul curent, valoarea
Justa a fost estimata la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibila este de
180.000 lei. Entitatea utllizeaza metoda reevaluarii valorii ramase.
a)
Anularea amortizarii cumulate:

,,La reevaluarea unei imobilizari corpora/e, amortizarea cumulata la data reevaluarii este
tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) reca/cu/ata proportional cu schimbarea valorii cantabile brute a activu/ui, astfe/ incat

valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reeva
luata. Aceasta metoda este fo/osita, deseori, in cazul in care activul este reeva/uat prin
ap/icarea unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului $i valoarea neta, determinata in

urma corectarii cu ajustarile de valoare, este reca/culata la valoarea reevaluata a
activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la
valoarea /or de piafii." (pet. 103)
70.000 lei
b)
2812
Amortizarea
constructiilor
212
Construqii
70.000 lei
Tnregistrarea reevaluarii negative:

,,Daca rezultatul reevaluiirii este o descre$tere a valorii cantabile nete, aceasta se trateaza
ea o che/tuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reeva/uare nu
este inregistrata o sumo referitoare la ace/ activ (surplus din reevaluare) sau ea o scadere
a rezervei din reevaluare prezentatii in cadrul elementului Capital $i rezerve, cu minimul
dintre valoarea acelei rezerve $i valoarea descre$terii, iar eventuala diferenfa ramasa
neacoperita se inregistreaza ea o cheltuiala." (pet. 111-(2))
,,Sumele reprezentdnd diferenfe de natura veniturilor $i cheltuielilor rezultate din reeva
/uare trebuie prezentate separat in contul de profit $i pierdere (contul 755 Venituri din re
evaluarea imobilizarilor corporale, respectiv contul 655 Che/tuieli din reevaluarea imo
bilizarilor corpora/e, dupa caz)." (pet. 111-(3))
CONTABILITATE
Valoarea justa - Amortizarea cumulata = 700.000 lei - 70.000 lei = 630.000 lei
Valoarea justa la 31.12.N = 300.000 lei

Pierdere de valoare = 330.000 lei
Rezerva din reevaluare existenta = 180.000 lei
180.000 lei
105
Rezerve
din reevaluare
212
180.000 lei
212
150.000 lei
Construqii
$i:
150.000 lei
655
Cheltuieli din
reevaluarea
Constructii
7. lntreprinderea a vandut in cursul anului produse finite la pretul de vanzare

de 8.000.000 lei, TVA 24%; costul productiei vandute este de 5.000.000 lei.
a)
Recunoaterea venitului din vanzarea bunurilor:
Presupunem ea sunt indeplinite conditiile impuse de pet. 441 alin. (1) din OMFP nr.
1.802/2014 privind recunoaterea veniturilor din vanzari de bunuri.
9.920.000 lei
4111
Clienti
7015
9 920.000 lei
8.000.000 lei
4427
1.920.000 lei
Venituri din
vanzarea
produselor finite
TVA colectata
b)
Derecunoaterea activelor:

,,La data ieirii din entitate sau la darea in consum, bunurile se evalueazii i se scad din ges
tiune la valoarea for de intrare sau valoarea la care sunt inregistrate in contabilitate (...)."
(pet. 95-(1))
5.000.000 lei
c)
711
Venituri aferente
de produse
345
Produse finite
5.000.000 lei
Venitul din vanzarea stocului de produse finite va intra in ,,Cifra de afaceri neta'; iar
destocajul va afecta pozitia ,,Venituri aferente costului productiei in curs de executie';
din masa veniturilor din exploatare.
8. lntreprinderea a beneficiat in cursul anului de reduceri comerciale in valoa

re de 200.000 lei, TVA 24%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime
achlzl,lonate de la furnizori. La data prlmiril reducerilor ulterioare, materiile pri
me fuseseri consumate.
a)
Refleetarea faeturilor ulterioare:
,,Reducerile comerciale primite ulterior facturarii corecteaza costul stocurilor la care se re

fera, daca acestea mai sunt in gestiune. Daca stocuri/e pentru care au fost primite redu
cerile ulterioare nu mai sunt in gestiune, acestea se evidenfiaza distinct in contabilitate
(contu/ 609 Reduceri comerciale primite), pe seama conturilor de terfi." (pet. 76-(2))
Prin urmare, redueerile primite pe faeturile ulterioare se inregistreaza astfel:
248.000 lei
b)
401
Furnizori
609
Redueeri eomerciale
primite
4426
TVA deduetibila
248.000 lei
200.000 lei
48.000 lei
OMFP nr. 1.802/2014 precizeaza, de asemenea:
,,Conturile din clasa 6 Conturi de cheltuieli sunt conturi cu funefie de activ, cu excepfia
contului 609 Reduceri comercia/e primite, care are funefie de pasiv."
Prin urmare, eontul 609 ajusteaza prin seadere totalul eheltuielilor de exploatare.
9. lntreprinderea a acordat clien,ilor in cursul anului reduceri comerciale legate

de prestiri de servicii in valoare de 600.000 lei, TVA 24%, in baza unor facturi
ulterioare.
a)
Refleetarea faeturilor ulterioare:
,,Reducerile comerciale legate de prestarile de servicii, primite ulterior facturarii, respectiv

acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidenfiaza distinct
in contabilitate (contul 609 Reduceri comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri
comerciale acordate), pe seama conturilor de terfi." (pet. 76-(5))
744.000 lei
600.000 lei
144.000 lei
709
Redueeri eomerciale
aeordate
4427
TVA eoleetata
4111
Clienti
744.000 lei
CONTABILITATE
b) lncldenta asupra performantei financlare:

Totodata, acelai ordin mentioneaza:
,,Conturile din c/asa 7 Conturi de venituri sunt conturi cu funcfie de pasiv. Fae excepfie
conturile 709 Reduceri comerciale acordate, care are funcfie de activ, $i cele din grupa 71
Venituri aferente costului producfiei in curs de execufie, care sunt bifuncfionale."
Prin urmare, contul 709 se prezinta in contul de profit i pierdere la pozitia ,,Reduceri
comerclale acordate'; care diminueaza ,,Cifra de afaceri neta''.
10. fntreprinderea a primit factura privind un contract de leasing financiar.

Chiria este de 100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobanda
20.000 lei, TVA 24%.
Tnregistrarea faeturii:
Solutia pentru acest caz trebuie cautata in funqia contului 404. Potrivit OMFP nr.
1.802/2014, in creditul acestui cont se inregistreaza, printre altele, ,,obligafia de plata
a rate/or pe baza facturilor emise de locator, in cazul leasingului financiar, $i a dobanzii

aferente (167, 666)''.
124.000 lei
80.000 lei
20.000 lei
24.000 lei
167
Alte imprumuturi
i datorii asimilate
404
Furnizori
de imobilizari
124.000 lei
666
Cheltuieli
privind dobanzile
4426
TVA deductibila
11. La sfirJitul anului, intreprinderea inregistreazi un provizion pentru litigii

estimat la 10.000 lei.
Reeunoaterea datoriei:
,,Provizioanele sunt destinate so acopere datoriile a caror natura este c/ar definita $i care
la data bilanfului este probabil so existe sau este cert ea vor exista, dar care sunt incerte in
ceea ce prive$te va/oarea sau data la care vor aparea." (pet. 369-(1))
,,Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:
o entitate are o obligafie curenta generata de un eveniment anterior;
este probabil ea o ie$ire de resurse so fie necesara pentru a onora obligafia respec
tiva; $i
poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligafiei.
Daca aceste condifii nu sunt indeplinite, nu va fi recilnoscut un provizion." (pet. 3 74-( 1))
Daea se ia decizia de reeunoatere a provizionului inseamna ea la data de raportare

este foarte probabila o ieire viitoare de resurse in vederea deeontarii obligatiei ge
nerate de aeest litigiu i ea ieirea de resurse poate fi masurata eredibil.
10.000 lei
6812
1511
Provizioane
pentru litigii
10.000 lei
12. Se actualizeazi soldul contului de provizion pentru dezafectarea unel llnii de

productie, ea urmare a trecerii timpului: 1.800 lei.
Ajustarea soldului datoriei:

,,Valoarea recunoscutQ ea provizion trebuie SQ constituie cea mai bunQ estimare la data
bilanfului a costurilor necesare stingerii ob/igafiei curente." (pet. 387-(1))
,,Cea mai buna estimare a costurilor necesare stingeril datoriei curente este sumo pe care
o entitate ar plati-o, in mod rational, pentru stingerea obligafiel la data bilanfului sau
pentru transferarea acesteia unei terte parfi la ace/ moment." (pet. 387-(2))
,,Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului repre
zintQ valoarea actualizata a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligafiei.
in acest caz, actualizarea provizioanelor se face intrucat, datorita valorii-timp a banilor,
provizioanele aferente unor ie$iri de resurse care apar la scurt timp de la data bilanfului
sunt mutt mai oneroase decat cele aferente unor ie$iri de resurse de aceea$i va/oare, dar
care apar mai tarziu." (pet. 387-(3))
,,Cheltuielile cu actualizarea provizioanelor reprezintQ cheltuieli financiare (cont 6861 Chel
tuieli privind actualizarea provizioanelor)." (pet. 387-(4))
,,Actualizarea provizioanelor se efectueaza de catre persoane specializate, la sfdr$itul fie
carui exercifiu financiar pentru care se impune o asemenea actualizare. Rota de actualizare
utilizata trebuie SQ reflecte evaluarile curente pe piafa ale valorii-timp a banilor $i ale ris
curilor specifice datoriei." (pet. 387-(5))
1.800 lei
6861
Cheltuieli privind
aetualizarea provizioanelor
1513
Provizioane pentru
dezafeetare
legate de aeestea
1.800 lei
13. Se incaseazi dobanzi aferente obllgatiunilor achizitionate de la socletatea

Gama, rambursabile dupi 5 ani, in sumi de 20.000 lei, din care dobanda cuveniti
pentru perioada de detinere a instrumentului purtitor de dobandi este de
5.000 lei.
Recunoaterea venitului din dobanda:
Ill
CONTABILITATE
,,(... ) a) dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului

respectiv, pe baza contabilitafii de angajamente; (... )" (pet. 448-(1))
Venitul din dobanda incepe sa fie generat pe masura ce trece timpul de la momentul
achizitiei instrumentului purtator de dobanda.
Astfel, avand in vedere exemplul nostru, nu toata suma de 20.000 lei incasata cu titlu de
dobanda va fi recunoscuta ea venit, ci doar partea aferenta perioadei in care entitatea
a detinut obligatiunile pana la momentul incasarii cuponului (suma de 5.000 lei).
Suma de 15.000 lei a fost inclusa in pretul de achizitie al obligatiunilor i acum este
recuperata.
20.000 lei
20.000 lei
5.000 lei
5081
15.000 lei
5121
Conturi la banci
in lei
766
Venituri din
dobanzi
Alte titluri
de plasament
14. In cursul anului s-au obtlnut produse finite la costul de 6.000.000 lei.
a)
Recunoaterea activului:
OM FP nr. 1.802/2014 precizeaza:
,,La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza ; se inregistreaza in contabilitate la

valoarea de intra re, care se stabilete astfel:
a) la cost de achizifie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producfie - pentru bunurile produse in entitate;
c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport
la capitalul social;
d) la valoarea justa - pentru bunurile obfinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere. (...)" (pet. 75-(1))
6.000.000 lei
b)
345
Produse finite
711
Venituri aferente
de produse
6.000.000 lei
Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse sunt incluse in masa veniturilor din
exploatare, dei nu sunt realizate (sunt venituri latente), la pozitia cu acelai nume. Aceas
ta pozitie de venit poate fi pozitiva (in caz de stocaj) sau negativa (in caz de destocaj) .
15. La sfarJltul anului, intreprinderea decide ea in anul urmitor si vandi o cli

dire, ce va fi imbunitititi in vederea vinzirii. Aceasta are un cost de 160.000 lei,
amortizare cumulati 40.000 lei. Valoarea justi estimati la 31.12.N este de
110.000 lei, iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei.
Reclasificarea activului i evaluarea la inventar:
OM FP nr. 1.802/2014 prevede:
,,Atunci cand exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, in sensu/ ea aceasta
urmeaza a fi imbunatatita in perspectiva vanzarii, la momentul luarii deciziei privind
modificarea destinatiei, in contabilitate se inregistreaza transferul activului din categoria
imobilizari corporale Fn cea de stocuri. Transferul se Fnregistreaza la valoarea neamortizata
a imobilizarii. Daca imobilizarea corpora/a a fost reevaluata, concomitent cu reclasificarea
activului se procedeaza la Fnchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia."
(pet. 273-(1))
,,Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bi/ant la o valoare mai mare deceit
valoarea care se poate obfine prin utilizarea sau vanzarea /or. fn acest scop, valoarea
stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari
pentru depreciere." (pet. 292)
160 OOO lei
40.000 lei
120.000 lei
2812
Amortizarea
constructiilor
212
Constructii
160.000 lei
331.01
Produse in curs
de executie I
cladiri destinate
vanzarii
Valoarea realizabila neta a stocului = 110.000 lei - 5.000 lei= 1OS.OOO lei
Valoarea contabila a stocului = 120.000 lei
Pierdere din depreciere = 120.000 lei - 1OS.OOO lei = 15.000 lei
15.000 lei
6814
privind ajustarile
pentru deprecierea
393
Ajustari pentru
deprecierea
produqiei in curs
de executie
15.000 lei
16, Managerli decid ea in anul N+1 si pliteasci suma de 170.000 lei reprezentind
prime privind participarea salarlatilor la profit.
Recunoaterea datoriei:
II
'\
CONTABILITATE
,,Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:

(...) h) prime ce urmeazc l a se acorda personalului in functie de profitu/ realizat, potrivit
prevederilor legate sau contractuale; (...)" (pet. 377-(1))
170.000 lei
6812
1518
Alte provizioane I
analitic prime
170.000 lei
17. Cheltuiala cu lmpozitul pe profit este de 942.900 lei.

942.900 lei
691
Cheltuieli cu
impozitul pe profit
4411
lmpozitul pe profit
942.900 lei

lntreprinderea Alfa avea in stoc la 01.11.N 100 buc. din marfa X
evaluate la costul unitar de 10 lei/buc.
ln cursul lunii au avut loc urmatoarele operatii:
a) 03.11.N - achizitie 200 buc. la costul unitar de 12 lei, rabat
10%, TVA 24% (factura);
b) 05.11.N - achizitie 300 buc. la costul unitar de 15 lei, TVA 24%;
c) 10.11.N - vanzare marfuri, 350 buc. la pretul unitar de 20 lei,
remiza 5%, scont de decontare 2%, TVA 24% (factura);
d) 15.11.N - se primete un rabat de 20% pentru achizitia care a
avut loc la data de 05.11.N (factura ulterioara);
e) 25.11.N - achizitie 150 buc. la costul unitar de 20 lei, scont de
decontare 5%, TVA 24% (factura);
f ) 27.11.N - vanzare 300 buc. la pretul unitar de 25 lei, TVA 24%
(factura);
g) 30.11.N - se acorda un risturn de 750 lei+ TVA 24%
pentru vanzarea din 27.11.N, printr-o factura ulterioara,
mentionandu-se acest lucru pe factura.
Sa se contabilizeze operatiile de mai sus, conform OMFP
nr. 1.802/2014, tiind ea pentru descarcarea de gestiune se
utilizeaza metoda LIFO i sa se intocmeasca fia stocului.
Rezolvare:
I.
a)
Contabilizarea operatlllor:
03.11.N - achizitie 200 buc. la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 24% (factura):
Ill

2.678.4 lei
2.160,0 lei
518,4 lei
401
%
371
Marfuri
Furnizari
2.678,4 lei
4426
TVAdeductibila
Neta camerciala = 200 buc. x 12 lei/buc. - 2.400 lei x 10% = 2.160 lei
Castul unitar = 2.160 lei I 200 buc. = 10,8 lei/buc.

b)
05.11.N - achizitie 300 buc. la castul unitar de 15 lei, TVA24%:
1.080 lei
401
5.580 lei
4.500 lei
371
Furnizari
Marfuri
5.580 lei
4426
TVAdeductibila
c) 10.11.N - vanzare marfuri, 350 buc. la pretul unitar de 20 lei, remiza 5%, scant de
decantare 2%, TVA24% (factura):
(-)
(=)
(-)
(=)
(+)
(=)
Pret de vanzare: 350 buc. x 20 lei/buc.
remiza 5%
7.000,00 lei
350,00 lei
neta camerciala
6.650,00 lei
scant 2%
133,00 lei
neta financiara
6.517,00 lei
TVA24%
1.564,08 lei
neta de incasat
8.081,08 lei
vanzarea prapriu-zisa:
8.246 lei
4111
Clienti
707
8.246 lei
6.650 lei
4427
1.596 lei
4111
164,92 lei
Venituri din
vanzarea marfurilar
TVAcalectata
inregistrarea scantului:
164.92 lei
133,00 lei
31,92 lei
II
667
Cheltuieli privind
scanturile acardate
4427
TVAcalectata
Clienti
CONTABILITATE
descarcarea de gestiune:
5.040 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
371
Marfuri
5.040 lei
Costul marfurilor vandute evaluate prin metoda LIFO= 300 buc. x 15 lei/buc. + 50 buc. x
10,8 lei/buc. = 5.040 lei
Costul marfurilor ramase in stoc = 150 buc. x 10,8 lei/buc. =1.620 lei
d) 15.11.N - se primete un rabat de 20% pentru achizitia care a avut loc la data de
05.11.N (factura ulterioara):
Cele 300 de buc. cumparate la data de 05.11.N nu se mai afla in stoc, fiind vandute la
data de 10.11.N, deci vom inregistra reducerea comerciala primita ulterior in contul 609.
Valoarea marfurilor = 300 buc. x 15 lei/buc. = 4.500 lei
Reducere = 4.500 lei x 20% = 900 lei
TVA aferenta reducerii = 900 lei x 24% = 216 lei

1.116 lei
401
Furnizori
609
Reduceri comerciale
primite
4426
TVA deductibila
1.116 lei
900 lei
216 lei
e) 25.11.N - achizitie 150 buc. la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%,
TVA 24% (factura):
3.720 lei
3.000 lei
7201ei
186 lei
371
Marfuri
401
Furnizori
4426
TVA deductibila
401
Furnizori
767
186 lei
150 lei
4426
36 lei
o/o
Venituri din
sconturi obtinute
TVA deductibila
f)
3.720 lei
27.11.N - vanzare 300 buc. la pretul unitar de 25 lei, TVA 24% (factura):
vanzarea propriu-zisa:
II
4111
Clienti
9.300 lei
%
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
4427
TVA colectata
9.300 lei
7.500 lei
371
Marfuri
4.620 lei
1.800 lei
descarcarea de gestiune:
4.620 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
Costul marfurilor vandute evaluate prin metoda LIFO= 150 buc. x 20 lei/buc. + 150 buc. x
10,8 lei/buc. = 4.620 lei
g) 30.11.N - se acorda un risturn pentru vanzarea din 27.11.N prin factura ulterioara,
mentionandu-se acest lucru pe factura:
Tn acest caz, vanzarea i reducerea sunt tratate impreuna i deci vom ajusta venitul din
vanzari:
(930 lei)
II.
4111
Clienti
(930 lei}
(750 lei)
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
4427
TVA colectata
(180 lei)
Fl,a stocului se prezinti astfel:
Q
(buc.)
Cost
unltar
(lel)
Stoc
leJlri
lntrari
Data
Cost
total
(lel)
Q
(buc.)
Cost
unitar
(lel)
Cost
total
(lel)
01.11
03.11
200
10,8
2.160
(buc.)
Cost
unltar
100
10
1.000
100
10
10,8
1.000
2QQ
(lel)
300
05.11
300
15
100
200
4.500
JQQ
300
_2.Q
350
II
15
10,8
4.500
-24Q
5.040
100
150
250
(lel)
b}QQ
3.160
10
10,8
15
600
10.11
Cost
total
1.000
2.160
7.660
10
10,8
1.000
1 620
2.620
CONTABILITATE
Data
Q
(buc.)
Cost
unltar
(lel)
25.11
150
20
Cost
total
30.11
Q
(buc.)
(lel)
Cost
unltar
(lel)
9.660
Q
(buc.)
Cost
unitar
(lel)
(lel)
100
150
650
Cost
total
3.000
27.11
Total la
Stoc
leJlrl
lntrarl
.liQ
300
650
20
10,8
3.000
1.620
4.620
.9.660
150
150
10
10,8
20
100
10
100
10
400
Cost
total
(lel)
1.000
1.620
3.000
5.620
1.000
1.000

Societatea Alfa achizitioneaza:
a) 100 de titluri de plasament emise de Beta (cotata la bursa), la

cursul de 10 lei/buc., comision 10%. Plata se efectueaza direct
din contul curent;
b) SOO de actiuni detinute la entitati afiliate emise de Gama
(cotata la bursa), la costul de 20 lei/buc., comision 10%. Plata
se efectueaza direct din contul curent;
c) 200 de aqiuni detinute la entitati afiliate emise de Omega

(necotata), la pretul de S lei/buc., comision 5%. Plata se
efectueaza direct din contul curent.
Tn cursul exercitiului, Alfa vinde cu incasare dlrecta in contul
curent:
d) 80 din titlurile de plasament emise de Beta, la 1 S lei/buc.;
e) 100 de aqiuni detinute la entitatile afiliate emise de Gama,

la 21 lei/buc.;
f ) 1 SO de actiuni detinute la entitati afiliate emise de Omega,

la 7 lei/buc.
La 31.12.N se cunosc:
- cursul bursier al titlurilor Beta este de 12 lei/buc.;
-
cursul bursier al titlurilor Gama este de 23 lei/buc.;
valoarea de inventar a titlurilor Omega este de 3 lei/buc.
Contabilizati operatiile conform OMFP nr. 1.802/2014.
Rezolvare:
Prevederile OMFP nr. 1.802/2014 aplicabile acestui caz sunt urmatoarele:
,,in cazu/ valorilor mobifiare pe termen scurt admise la tranzacfionare pe o piafa regle
mentata, costul de achizifie nu include costurile de tranzaqionare direct atribuibile

achlzifiei for, aceste costuri fiind 7nregistrate 7n conturlfe de cheltuieli corespunzatoare."
(pet. 78-(1 ))
,,fn cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzaefionare pe o
piafa reglementata, precum $i al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achizifie
include $i costurile direct atribuibile achizifiel for(...)." (pet. 78-(2))
,,lmobilizarile financiare recunoscute ea activ se evalueaza la costul de achizifie." (pet. 266)
,,Titlurile pe termen scurt (acfiuni $i alte investifii financiare) admise la tranzacfionare pe
o piafa reglementata se evalueaza la valoarea de cotafie din uftima zi de tranzacfionare,
iar ce/e netranzacfionate, la costu/ istoric mai pufin eventua/e/e ajustari pentru pierdere de
Titluri/e pe termen lung (acfiuni $i alte investifii financiare) se evalueaza la costul istoric,
mai pufin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare." (pet. 91-(2))
Prin urmare, inregistrarile efectuate sunt:
a) Achizitia a 100 de titluri de plasament emise de Beta (cotata la bursa), la cursul de
1O lei/buc., comision 10%:
1.000 lei
100 lei
5081/Beta
622
Cheltuieli privind
eomisioanele i onorariile
5121
1.000 lei
5121
100 lei
Conturi la banci
in lei
Alte titluri
de plasament
Conturi la banci
in lei
b) Achizitia a 500 de aqiuni detinute la entitatile afiliate emise de Gama (cotata la

bursa), la costul de 20 lei/buc.,comision 10%:
Costul titlurilor aehizitionate = 500 buc. x 20 lei/buc. + 1.000 lei = 11.000 lei
11.000 lei
261/Gama
Aqiuni detinute
5121
Conturi la banci
in lei
11.000 lei
Costul unitar = 11.000 lei I 500 buc. = 22 lei/buc.

c) Achizitia a 200 de aqiuni detinute la entitatile afiliate emise de Omega (necotata),
la pretul de 5 lei/buc., eomision 5%:
CONTABILITATE
Costul titlurilor achizitionate = 200 buc. x 5 lei/buc. + 50 lei = 1.050 lei
1.050 lei
5121
Conturi la banci
in lei
261/0mega
Aqiuni detinute
1.050 lei
Costul unitar = 1.050 lei / 200 buc. = 5,25 lei/buc.

d)
Vanzarea a 80 din titlurile de plasament emise de Beta, la pretul de 15 lei/buc.:
Suma incasata = 80 buc. x 15 lei/buc. = 1.200 lei
Aqiunile sunt scoase din evidenta pentru valoarea de intrare = 80 buc. x 1o lei/buc. =
BOO lei.
1.200 lei
5121
Conturi la banci
in lei
%
5081/Beta
Alte titluri
de plasament
7642
1.200 lei
8001ei
400 lei
e) Vanzarea a 100 de actiuni detinute la entitatile afiliate emise de Gama, la pretul de

21 lei/buc.:
vanzarea pentru pretul de vanzare = 100 buc. x 21 lei/buc. = 2.100 lei:
2.100 lei
7641
Venituri din
cedate
5121
Conturi la banci
in lei
2.100 lei
descarcarea de gestiune pentru valoarea de intra re = 100 buc. x 22 lei/buc. =

2.200 lei:
2.200 lei
,) 6641
Cheltuieli privind
imobilizarile
financiare cedate
261/Gama
Aqiuni detinute
2.200 lei
f) Vanzarea a 150 de actiuni detinute la entitatile afiliate emise de Omega, la pretul

de 7 lei/buc.:
vanzarea pentru pretul de vanzare = 150 buc. x 7 lei/buc. = 1.050 lei:
1.050 lei
5121
Conturi la banci
in lei
7641
Venituri din
cedate
1.050 lei

descarcarea de gestiune pentru valoarea de intrare
788 lei:
7881ei
g)
6641
= 150 buc. x 5,25 lei/buc. =
261/0mega
Cheltuieli privind
imobilizarile
financiare cedate
Aqiuni detinute
788 lei
Evaluarea activelor financiare la 31.12.N:

evaluarea la valoarea justa a titlurilor de plasament cotate:
Titluri ramase = 100 buc. - 80 buc. = 20 buc.
Titluri Beta evaluate la cost: 20 buc. x 10 lei/buc. = 200 lei
Titluri Beta evaluate la valoarea justa: 20 buc. x 12 lei/buc. = 240 lei

Plus de valoare justa = 40 lei
40 lei
5081/Beta
Alte titluri
de plasament
768.01
Alte venituri
financiare I
venituri din variatia
valorii juste a investitiilor
financiare pe termen scurt
401ei
evaluarea la cost a titlurilor Gama mai putin ajustarile pentru pierderile de va

loare:
Titluri Gama evaluate la cost: 400 buc. x 22 lei/buc.
= 8.800 lei
Titluri Gama evaluate la valoarea justa: 400 buc. x 23 lei/buc. = 9.200 lei
Plus de valoare justa = 400 lei
Nu se inregistreaza nicio ajustare de valoare (se aplica principiul prudentei).

evaluarea la cost a titlurilor Omega mai putin ajustarile pentru pierderile de
valoare:
Titluri Omega evaluate la cost: 50 buc. x 5,25 lei/buc. = 263 lei
Titluri Omega evaluate la valoarea de inventar: 50 buc. x 3 lei/buc. = 150 lei

Pierdere de valoare = 113 lei
113 lei
Iii
6863
privind ajustarile
pentru pierderea
de valoare a
2961
Ajustari pentru
113 lei
CONTABILITATE

La 01.07.N, o entitate cumpara obligatiuni in urmatoarele conditii:
- pret de cumparare
100.000 lei
- cuponul dobanzii de incasat intre 1 aprilie
i 1 iulie (3 luni) pentru o rata a dobanzii de 16%
(100.000 lei x 16% x 3 Iuni I 12 luni)
4.000 lei
Dobanda pana la 01.04.N a fost incasata la sursa de cumparare.

La 31.12.N, valoarea bursiera a obligatiunilor este de 98.000 lei.
Fractiunea de dobanda de incasat de la 01.04.N pana la 31.12.N
este de 100.000 lei x 16% x 9 Iuni I 12 I uni = 12.000 lei.
Tn exercitiul N+ 1, la 1 octombrie, se cesioneaza obligatiunile.
Pretul de cesiune este de 107.000 lei, din care cuponul dobanzii,
8.000 lei.
a) Prezentati inregistrarile contabile aferente anului N;
b) Prezentati inregistrarile contabile aferente anului N+ 1.
Rezolvare:
a)
Tnregistrarile in exercitiul N:
1 iulie: cumpararea obligatiunilor:
104.000 lei
506
Obligatiuni
512
Conturi curente
la banci
104.000 lei
31 decembrie: dobanzile in curs cuvenite pentru exercitiul N incheiat sunt recu

noscute doar pentru partea postachizitie (1 iulie - 31 decembrie):
8.000 lei
5088
Dobanzi la
obligatiuni i
766
8.000 lei
506
6.000 lei
Venituri din
dobanzi
31 decembrie: evaluarea la valoarea justa a titlurilor:

6.000 lei
668.01
Alte cheltuieli
financiare I
pierderi din variatia
de valoare justa
a obligatiunilor cotate
Obligatiuni
Ill
b)
fnregistrarile in exercitiul N+ 1:
inregistrarea venitului din dobanda aferent perioadei 1 ianuarie - 1 aprilie:
4.000 lei
5088
Dobanzi la
obligatiuni i
766
4.000 lei
%
5088
16.000 lei
12.000 lei
506
4.000 lei
Venituri din
dobanzi
incasarea cuponului la 1 aprilie:

16.000 lei
5121
Conturi la banci
in lei
Dobanzi la
obligatiuni i
Obligatiuni
inregistrarea venitului din dobanda aferent perioadei 1 aprilie - 1 octombrie:

8.000 lei
5Q88
Dobanzi la
obligatiuni i
766
8.000 lei
5088
8.000 lei
506
99.000 lei
94.000 lei
7642
5.000 lei
Venituri din
dobanzi
vanzarea obligatiunilor:
incasarea cuponului de la cumparator:
8.000 lei
5121
Conturi la banci
in lei
Dobanzi la
obligatiuni i
scoaterea din gestiune a obligatiunilor:
99.000 lei
5121
Conturi la banci
in lei
Obligatiuni

La 01.01.N, o intreprindere emite 1.000 de obligatiuni ale caror
caracteristici sunt dupa cum urmeaza:
CONTABILITATE
valoarea nominala 100 lei;

pretul de emisiune 99,271360 lei;
pretul de rambursare 105 lei;
rata dobanzii nominale 10%;
rata dobanzii efeetive 11%;
- durata 5 ani.
Rambursarea totala are loe la 31.12.N+4. Dobanzile se platese
anual.
Ce reguli din OMFP nr. 1.802/2014 se aplica pentru rezolvarea

acestui caz? Sa se prezinte inregistrarile aferente exerciliilor N,
N+1 i N+4.
Rezolvare:
Se aplica urmatoarele prevederi din OMFP nr. 1.802/2014:
,,Atunci cdnd suma de rambursat pentru o datorie este mai mare decdt suma primita, di
ferenfa se inreglstreaza intr-un cont distinct (169 ccPrime privind rambursarea ob/1gafiunilor Ji a a/tor datorii). Aceasta trebuie prezentata in bilanf, ea o corecfie a
datoriei corespunzatoare, precum JI in note/e explicative." (pet. 365-(1))
,, Valoarea acestei diferente trebuie amortizata printr-o suma rezonabila in fiecare exercifiu
financiar, astfel incdt sa se amortizeze comp/et, dar nu mai tdrziu de data de rambursare
a datoriei (articol contabil 6868 ccChe/tuieli financiare privind amortizarea prime/or
de rambursare a obllgafiunilor Ji a a/tor datorii = 7 69 ccPrime privind rambursarea
obligafiunilor Ji a a/tor dator/1)." (pet. 365-(2))
fn tabelul de mai jos sunt prezentate dobanzile i prima de rambursare ee trebuie eon
tabilizate:
- lei -
Flux
Venituri
Dobanzi
(1)
(2)=(1)x11%
10.919,850
(3)
10.000
(4)=(2) - (3)
N+l
100.191,210
11.021,033
10.000
1.021,033
N+2
101.212,243
11.133,347
10.000
1.133,347
N+3
102.345,590
11.258,015
10.000
1.258,015
N+4
103.603,605
11.396,395
10.000
1.396,395
SO.OOO
5.728,640
An
Total
99.271,363
Prima de
rambursare
919,850
fnregistrarile efeetuate de intreprindere se prezinta de maniera urmatoare:
In exercitiul N:
emisiunea obligatiunilor:
105.000.003 lei
99.271,363 lei
5.728,640 lei
%
5121
Conturi la band
in lei
105.000,003 lei
1691
5121
10.000 lei
Prime privind
rambursarea
obligatiunilor
plata dobanzii anuale:

10.000 lei
161
fmprumuturi
din emisiuni
de obligatiuni
666
Cheltuieli
privind dobanzile
Conturi la band
in lei
amortizarea primei privind rambursarea imprumutului din emisiunea de obligatiuni:

919,850 lei
6868
Cheltuieli finandare
privind amortizarea
a obligatiunilor
i a altor datorii
1691
919,850 lei
5121
10.000 lei
Prime privind
rambursarea
obligatiunilor
In exercitlul N+1:
10.000 lei
666
Cheltuieli
privind dobanzile
Conturi la band
in lei
amortizarea primei privind rambursarea imprumutului din emisiunea de obligatiuni:

1.021,033 lei
6868
Cheltuieli finandare
privind amortizarea
a obligatiunilor
i a altor datorii
1691
1.021,033 lei
5121
10.000 lei
Prime privind
rambursarea
obligatiunilor
In exercitlul N+4:
10.000 lei
El
666
Cheltuieli
privind dobanzile
Conturi la band
in lei
CONTABILITATE
amortizarea primei privind rambursarea imprumutului din emisiunea de obliga

tiuni:
1.396,395 lei
6868
privind amortizarea
a obligatiunilor
i a altar datorii
1691
1.396,395 lei
5121
105.000 lei
Prime privind
rambursarea
obligatiunilor
rambursarea imprumutului la scadenta:

105.000 lei
161
Tmprumuturi
din emisiuni
de obligatiuni
Conturi la banci
in lei
:>
lntocmirea i prezentarea situatiilor financiare consolidate
Grupu/ de socletdfi Ji perimetrul de consol/dare

Se prezinta urmatoarea structura de grup:
SM
60%
F1
15%
F4
40%
F7
Precizam ea o actiune confera un drept de vot i nu exista aqiuni

preferentiale.
Ill
Sa se determine procentajul de control, procentajul de interes,

tipul de dependenta (control sau influenta semnificativa) i
metoda de consolidare.
Rezolvare:
Societatea
Procentajul de
control al
socletatii SM
Procentajul de
interes al
societatii SM
Tipul de
dependenta
(control sau
influenta
semnificativa)
60%
60% Control
F3
80%
80% Control
F5
60%
F1
F2
F4
25%
15%
Prin intermediul
F2: 0%
Prin intermediul
F6
F7
F3: 60%
15%
Prin intermediul
F3: 15%
80%
Prin intermediul
F3: 10%
Prin intermediul
F5: 30%
Prin intermediul
F1: 40%
Prin intermediul
F8
F6: 0%
30%
25% lntluenta
semnificativa
9% Societate ce nu
(60% x 15%) este inclusa in

perimetrul de
consolidare
54.25% Control
(25% x 25% +
80% x 60%)
12% Societate ce nu
(80% x 15%) este inclusa in

perimetrul de
consolidare
50.675% lntluenta
(60% x 40% + semnificativa

25% x 25% +
Metoda de
consolidare
lntegrare globala
Punere in
echivalenta
lntegrare globala
Societate ce nu
este consolidata
lntegrare globala
Societate ce nu
este consolidata
lntegrare globala
80% x 60% x
30% + 80% x
10% + 80% x
15% x 20%)
30% lntluenta
semnificativa
Punere in
echivalenta
CONTABILITATE
Ajustarea situaflllor financiare indivlduale

La data de 20.12.N-1, societatea F (filiala) a achizitionat un utilaj la
costul de 100.000 lei. La filiala, acest utilaj se amortizeaza liniar pe
o durata de 5 ani, in timp ce pentru intocmirea situatiilor financiare
consolidate utilajul se amortizeaza liniar pe o durata de 4 ani.
Sa se realizeze ajustarea situatiilor financiare individuale ale
filialei.
Rezolvare:
Deoarece durata de amortizare utilizata la intocmirea situatiilor financiare individuale
ale filialei este diferita de durata de amortizare utilizata pentru intocmirea situatiilor
financiare consolidate, in vederea consolidarii, situatiile financiare individuale ale
filialei sunt ajustate (retratate).
Situatia amortizarii cumulate a utilajului la nivel de situatii financiare individuale (la
filiala) i la nivel de situatii financiare consolidate:
- lei An
Amortlzare
Amortizare
cumulata
cumulata (filiala)
(situatii financiare
consolidate)
(1)
(2)
Diferenta
aferenta
exercitiului
curent*
Diferenta
cumulata
(3)
(4) = (1)- (2)
25.000
20.000
5.000
N+l
SO.OOO
40.000
5.000
10.000
N+2
75.000
60.000
5.000
15.000
N+3
100.000
80.000
5.000
20.000
N+4
100.000
100.000
-20.000
5.000
* Aceasta se determina ea diferenia intre amortizarea anuala din situaiiile financiare conso
lidate i amortizarea anuala existenta la nivel de filiala.
Ajustarea situatiilor financiare individuale ale filialei:
1.
Exercitiul N:
fn acest exercitiu, amortizarea de 20.000 lei inregistrata de filiala trebuie sa fie majo
rata cu suma de 5.000 lei:
5.000 lei
2.
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2813
Amortizarea
instalatiilor i
5.000 lei
Exercitlul N+ 1:
Tn acest exercitiu, la ajustarea situatiilor financiare individuale ale societatii F trebuie sa

se tina cont atat de diferenta de amortizare aferenta exercitiului curent (5.000 lei), cat i
de diferenta de amortizare aferenta exercitiului precedent (5.000 lei). Diferenta aferenta
exercitiului curent diminueaza rezultatul prin majorarea cheltuielilor cu amortizarea,
in timp ce diferenta aferenta exercitiului precedent diminueaza capitalurile proprii
(rezervele):
%
106
10,000 lei
5.000 lei
5.000 lei
3.
Rezerve F
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
10.000 lei
2813
15.000 lei
2813
20.000 lei
Exercitiul N+2:
%
106
15,000 lei
10.000 lei
5.000 lei
4.
2813
Amortizarea
instalatiilor i
Rezerve F
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Amortizarea
instalatiilor i
Exercitiul N+3:
20.000 lei
15.000 lei
5.000 lei
%
106
Rezerve F
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Amortizarea
instalatiilor i
CONTABILITATE
5.
Exercitiul N+4:
Tn acest exercitiu, la filiala se inregistreaza o cheltuiala cu amortizarea, in timp ce in si

tuatiile financiare consolidate imobilizarea este amortizata de la sfaritul exercitiului
N+3. Tn consecinta, cheltuiala cu amortizarea inregistrata la filiala se elimina in cores
pondenta cu diminuarea capitalurilor proprii (rezervele):
106
20.000 lei
Rezerve F
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
20.000 lei
Exemplul iluatrativ 272 -----------,

Societatea-filiala F a capitalizat (a recunoscut sub forma de
imobilizare necorporala), la inceputul exercitiului N, cheltuieli
de constituire in valoare de 30.000 lei. Acestea urmeaza sa fie
amortizate liniar pe o durata de 3 ani.
Tn schimb, in situatiile financiare consolidate, cheltuielile
de constituire sunt recunoscute sub forma de cheltuieli ale
exercitiului in care au fost efectuate.
filialei.
Rezolvare:
1. Exercitlul N:
Deoarece in situatiile financiare consolidate cheltuielile de constituire nu se capitali
zeaza, consecintele capitalizarii acestora la nivel de filiala se elimina:
40.000 lei
10.000 lei
30.000 lei
%
2801
Amortizarea cheltuielilor
de constituire
6xx
Cheltuieli 1
201
40.000 lei
30.000 lei
6811
10.000 lei
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Se recunosc cheltuielile in funqle de natura ior (cheltuieli cu comisloanele I onorariile, cheltuieli de inre
gistrare I inmatriculare etc.).
2.
Exercitiul N+ 1:
40.000 lei
20.000 lei
20.000 lei
3.
2801
201
40.000 lei
30.000 lei
6811
10.000 lei
6811
10.000 lei
Amortizarea cheltuielilor
de constituire
106
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Rezerve F
Exercitiul N+2:
10.000 lei
106
Rezerve F
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Exemplul ilustrativ 2 7'3 ----'---------

La data de 01.01.N, societatea F (filiala) a inceput realizarea
unei construqii in regie proprie. Managerii societatii au
decis ea dobanzile generate de creditul bancar contractat
pentru realizarea constructiei sa fie incluse in costul acesteia.
Dobanzile aferente creditului contractat pentru realizarea
construqiei au fost de 10.000 lei in exercitiul N i de 15.000 lei
in exercitiul N+1.
Tnsa la nivelul grupului din care face parte filiala exista
politica de a nu include in costul activelor cheltuielile cu
dobanzile aferente imprumuturilor contractate pentru
realizarea acestora.
Sa se realizeze ajustarea situa1iilor financiare individuale ale
filialei.
Rezolvare:
1.
Exercitiul N:
Costul de produqie al imobilizarii corporale in curs de executie se diminueaza cu

10.000 lei:
Ill
CONTABILITATE
10.000 lei
2,
722
Venjturi din
productia de
imobilizar,i corporale
231
in curs de executie
10.000 lei
Exercitiul financiar N+1:
Diminuarea valorii constructiei cu dobanda aferenta exercitiilor N i N+1:

25.000 lei
10.000 lei
15.000 lei
212
Construqii
106
Rezerve F
722
Venituri din
produqia de
25.000 lei
La data de 15.12.N-1, societatea X achizitioneaza o imobilizare
corporala in valoare de 100.000 lei. Tn conturile individuale ale
filialei, aceasta se amortizeaza liniar pe o durata de 4 ani, in timp
ce in situatiile financiare consolidate se amortizeaza liniar, dar pe
o durata de 5 ani. La sfaritul exercitiului N+1, imobilizarea este
vanduta la pretul de 65.000 lei.
Sa se realizeze ajustarea situa1iilor financiare individuale ale
filialei.
Rezolvare:
1,
Exercitiul N:
Tn acest exercitiu, amortizarea de 25.000 lei inregistrata de filiala trebuie sa fie diminu
ata cu suma de 5.000 lei. In urma diminuarii amortizarii, valoarea imobilizarii corporale
in situatiile financ:iare consolidate este de 80.000 lei, in timp ce in situatiile financiare
individuale ale filialei aceasta are o valoare de 75.000 lei:
5.000 lei
281
Amortizari privind
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
5.000 lei
Ell
2.
Exercltiul N+1:
Tn exercitiul N+ 1 se diminueaza amortizarea inregistrata la filiala cu suma de 10.000 lei:

10.000 lei
281
Amortizari privind
106
10.000 lei
5.000 lei
6811
5.000 lei
Rezerve F
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Ca urmare a diferentelor de amortizare, rezultatul obtinut in urma vanzarii imobilizarii

corporale la filiala este diferit de eel din situa\iile financiare consolidate.
rezultatul obtinut din vanzarea imobilizarii corporale la filiala:
- lei Pretul de vanzare al imobilizarii corporale (a)
65.000
Costul imobilizarii corporale (b)
100.000
Amortizarea cumulata a imobilizarii corporale (c)

Valoarea contabila neta a imobilizarii corporale (d) = (b)- (c)
Rezultatul generat de vanzarea imobilizarii corporale (e) = (a)- (d)
SO.OOO
SO.OOO
15.000
rezultatul obtinut din vanzarea imobilizarii corporale in situatiile financiare con

solidate:
- lei 65.000
Pretul de vanzare al imobilizarii corporale (a)
Costul imobilizarii corporale (b)
100.000
Amortizarea cumulata a imobilizarii corporale (c)
Valoarea contabila neta a imobilizarii corporale (d) = (b)- (c)
Rezultatul generat de vanzarea imobilizarii corporale (e) = (a) - (d)
40.000
60.000
5.000
Tn consecinta, rezultatul din situatiile financiare consolidate se diminueaza cu suma de

10.000 lei:
10.000 lei
6583
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
281
Amortizari privind
10.000 lei
CONTABILITATE
Exemplul ilu5trativ 2 75
Filiala F are un teren achizitionat in exercitiul N-2 la costul de
100.000 lei. La sfaritul exercitiului N, terenul este prezentat in
bilantul filialei la costul sau de achizitie. Tnsa politica grupului
din care face parte filiala este aceea de a prezenta, in bilantul
consolidat, la 31.12.N, terenurile la valoarea justa (valoarea
reevaluata). La aceasta data, valoarea Justa a terenului este de
125.000 lei. Tn exercitiul N+ 1, terenul este vandut la pretul de
120.000 lei.
filialei.
Rezolvare:
1.
Exercitlul N:
Reevaluarea terenului pehtru suma de 25.000 lei:
25.000 lei
2.
2111
Terenuri
105
25.000 lei
105
25.000 lei
Rezerve
din reevaluare
Exercitiul N+1:
Reevaluarea terenului pentru suma de 25.000 lei:
25.000 lei
2111
Terenuri
Rezerve
din reevaluare
Rezultatul obtinut din vanzarea terenului este mai mic tn situatiile financiare conso
lidate decat in situatiile financiare individuale ale filialei.
rezultatul obtinut din vanzarea terenului la filiala:
- lei
Pretul de vanzare al terenului (a)
120.000
Costul de achizitie al terenului (b)
100.000
Rezultatul generat de vanzarea terenului (c) = (a) - (b)
20.000
rezultatul obtinut din vanzarea terenului la nivelul conturilor consolidate:

Pretul de vanzare al terenului (a)
- lei-
120.000
Valoarea reevaluata a terenului (b)
125.000
Rezultatul generat de vanzarea terenului (c) = (a) - (b)
-5.000
fn situatiile financiare individuale ale filialei se obtine profit (20.000 lei), in timp ce in
situatiile financiare consolidate se obtine pierdere (5.000 lei). In consecinta, rezultatul
obtinut la nivel de filiala se diminueaza cu suma de 25.000 lei:
25.000 lei
6583
25.000 lei
2111
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
Terenuri
De asemenea, deoarece terenul este vandut, surplusul din reevaluare este realizat i
rezervele din reevaluare se transfera la rezultatul reportat reprezentand'surplusul rea
lizat din rezerve din reevaluare:
25.000 lei
105
Rezerve
din reevaluare
1175
Rezultatul reportat
reprezentand
25.000 lei
Societatea F (filiala) evalueaza stocurile prln metoda FIFO (primul
intrat - primul ieit), in timp ce la nivelul grupului se utilizeaza
metoda CMP (cost mediu ponderat). La 31.12.N se cunosc
urmatoarele informatii despre stocurile finale ale societatii F:
- lei-
Stoc final
Marfuri
Produse finite
FIFO
CMP
100.000
99.000
21.000
20.000

filialei.
CONTABILITATE
Rezolvare:
Tn vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate, stocurile finale de marfuri i
produse finite ale filialei se diminueaza, fiecare, cu suma de 1.000 lei:
1.000 lei
607
Cheltuieli
privind marfurile
1.000 lei
'711
Venituri aferente
de produse
371
Marfuri
1.000 lei
345
Produse finite
1.000 lei

Situatiile financiare ale societatii X, filiala a societatii SM, se
prezinta astfel:
'Bilant:
- lei Elemente
Valori
lmobilizari necorporale
20.000
Utilaje
40.000
Clienti
70.000
lnstalatii
Marfuri
60.000
80.000
Disponibil
30.000
Total active
Capital social
Rezerve
Rezultat
300.000
100.000
40.000
6.000
Alte datorii
110.000
Total capitaluri i datorii
300.000
Furnizori
Situatia veniturilor Ji cheltuielilor:

Elemente
Cifra de afaceri
44.000
- lei Valori
SOO.OOO
Elemente
Cheltuieli privind marfurile
Cheltuieli cu amortizari,
deprecieri
Alte cheltuieli
Cheltuiala cu impozitul
Rezultat net
Valori
400.000
35.000
58.000
7.000
1.000
6.000
Yntre politicile contabile ale celor doua societati exista anumite

diferente, i anume:
- societatea X utilizeaza amortizarea degresiva pentru instalatii,
in timp ce societatea SM utilizeaza amortizarea lineara;
cheltuiala exercitlului trebuie sa fie cu 2.000 lei mai mica;
- pentru utilaje, valoarea recuperabila este de 39.000 lei, insa
societatea X nu a contabilizat deprecierea;
- societatea X a utilizat pentru evaluarea stocurilor metoda LIFO,
in timp ce grupul utilizeaza metoda CMP; conform acestei
metode, stocul ar fi avut valoarea de 85.000 lei.
Cota de impozitare este de 16% (se neglijeaza incidenta
impozitelor amanate).
filialei.
Rezolvare:
a)
Amortizarea:
Diferentele dintre metodele de amortizare conduc la contabilizarea unei reduceri a

cheltuielii de 2.000 lei:
Amortizarea
instalatiilor
2.000 lei
Cheltuieli
cu amortizarea
2.000 lei
b) Deprecierea:
Trebuie contabilizata o pierdere din depreciere pentru utilaje:
1.000 lei
Ill
Cheltuieli
privind ajustarile
pentru deprecierea
utilajelor
Ajustari
pentru deprecierea
activelor
1.000 lei
CONTABILITATE
c)
Evaluarea stocurilor:
Diferenta dintre metodele de evaluare a stocurilor de marfuri antreneaza contabilizarea

unei creteri a stocurilor pentru 5.000 lei:
5.000 lei
Marfuri
Cheltuieli
privind marfurile
5.000 lei
Sinteza acestor ajustari, precum i valorile din situatiile financiare omogenizate (care
vor fi preluate in procesul de consolidare) se prezinta astfel:
Bllant:
- lei Elemente
Socletatea X
Corectli de
omogenlzare
Valori in urma
retratirllor de
omogenizare
lmobilizari necorporale
20.000
lnstalatii
60.000
+2.000
62.000
Utilaje
40.000
-1.000
39.000
Marfuri
BO.OOO
+5.000
85.000
Clienti
20.000
70.000
70.000
Disponibil
30.000
30.000
Total active
300.000
Capital social
100.000
100.000
Rezerve
40.000
40.000
Rezultat
6.000
Alte datorii
Furnizori
Total capitaluri i datorii
+6.000
+2.000 -1.000
+5.000
306.000
12.000
110.000
110.000
44.000
44.000
300.000
+6.000
306.000
Situatia veniturllor fi cheltuielilor:
- lei Elemente
Societatea X
Cifra de afaceri
SOO.OOO
Cheltuieli privind
marfurile
400.000
Corectll de
omogenizare
Valori in urma
retratirilor de
omogenizare
SOO.OOO
-5.000
395.000

Societatea X
Corectli de
omogenizare
Valori in urma
retratirilor de
omogenlzare
Cheltuieli cu amortizari,
deprecieri
35.000
- 2.000 + 1.000
34.000
Alte cheltuieli
58.000
Rezultat brut
7.000
Cheltuiala cu impozitul
1.000
Rezultat net
6.000
Elemente
58.000
+ 6.000
13.000
1.000
+ 2.000 - 1.000
+ 5.000
12.000

La 15.12.N, societatea F a achizitionat o imobilizare corporala in
urmatoarele conditii: pret de cumparare 90.000 lei, cheltuieli cu
transportul i instalarea facturate de furnizor 4.000 lei.
Politica grupului din care face parte societatea F este de a include

in costul imobilizarilor corporale cheltuielile estimate a se ar:igaja
cu demontarea lor. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu

demontarea imobilizarii este de 25.000 lei. Se neglijeaza incidenta
impozitelor amanate.
Sa se realizeze ajustarea situatiilor financiare indi.viduale ale

filialei.
Rezol.vare:
ln contabilitatea societatii F:
94.000 lei
Echipamente
tehnologice
Furnizori
94.000 lei
Valoarea contabila la 31.12.N = 94.000 lei

in vederea consolidarii se va realiza urmatoarea ajustare a situatiilor financiare indi
viduale ale filialei:
25.000 lei
1111
Echipamente
tehnologice
Provizioane
pentru dezafectare
25.000 lei
CONTABILITATE
Exemplul ilustrativ 2 79 ------------.

Societatea F detine constructii achizitionate la un cost de 600.000 lei
i amortizate pentru suma de 1 SO.OOO lei.
Politica grupului din care face parte societatea F este de a evalua
cladirile la o valoare reevaluata. Valoarea justa a construqiilor
determinata de experti la 31.12.N este de 675.000 lei. Se
neglijeaza incidenta impozitelor amanate.
Sa se realizeze ajustarea situatillor financlare individuale ale
fillalei.
Rezolvare:
Tn contabilitatea societatii F:
Valoarea contabila la 31.12.N = 600.000 lei - 1 SO.OOO lei = 450.000 lei
Tn vederea consolidarii se va realiza urmatoarea ajustare a situatiilor financiare indivi
duale ale filialei:
Cazul 1. Daca se reevalueaza valoarea bruta i amortizarea cumulata:

Coeficient = 675.000 lei/ 450.000 lei = 1,5
Valoarea bruta reevaluata = 600.000 lei x 1,5 = 900.000 lei
Amortizarea cumulata reevaluata = 1SO.OOO lei x 1,5 = 225.000 lei
300.000 lei
Construqii
%
Amortizarea
construqiilor
Rezerve
din reevaluare
300.000 lei
75.000 lei
225.000 lei
Cazul 2. Daca se reevalueaza valoarea ramasa:

150.000 lei
Amortizarea
construqiilor
Construqii
150.000 lei
225.000 lei
Constructii
Rezerve
din reevaluare
225.000 lei

Societatea F, cu sdiul in Uniunea Europeana, este o filiala a
societatii SM din Romania. Societatea SM detine 90% din aqiunile
societatii F, pe care le-a dobandit in momentul constituirii

acesteia, la 01.01.N-1.
1. La 31.12.N, bilantul i contul de profit I pierdere ale societatii F
se prezinta astfel:
Bilantul societatii F:
Structurl bilantlere
A. Active imobilizate
mii euro
560
Terenuri
200
Utilaje
200
Constructii
160
B. Active circulante
Marfuri
Ciienti
Casa i conturi la banci

C. Cheltuieli in avans
D. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada

de pana la 1 an
720
350
270
100
20
5 00
Furnizori
400
E. Active circulante nete I Datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente
760
Alte datorii
G. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada

mai mare de 1 an (Credite bancare pe termen lung)
H. Provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital i rezerve
Capital
100
200
140
20
40
600
500
Rezerve
Capitaluri (total)
50
50
600
Contul de profit ,1 pierdere al societatii F:

Denumirea indicatorului
mil euro
Venituri
3.500
Venituri din vanzarea marfurilor
3.200
CONTABILITATE
Denumirea indicatorului
mii euro
300
Alte venituri
Cheltuieli
3.450
2.800
Cheltuieli cu serviciile prestate de terti
50
Cheltuieli cu personalul
450
Cheltuieli cu amortizarea, ajustarile pentru depreciere

i provizioanele
110
Cheltuieli privind dobanzile
20
lmpozitul pe profit
20
Rezultatul net al exercitiului
50
2. Rezervele societatii F, la 31.12.N, in valoare de SO.OOO euro, au

fast constituite din rezultatul net al exercitiului N-1.
3. Cursul de schimb leu/euro a avut urmatoarea evolutie:
Curs de schimb
1 euro = 4,10 lei
La Ol.01.N-1
1 euro = 4,15 lei
Curs mediu in N-1
1 euro = 4,38 lei
La 31.12.N
1 euro = 4,30 lei
Curs mediu in N
Sa se efectueze conversia situatiilor financiare ale societatii Fin

vederea consolidarii de catre societatea-mama.
Rezolvare:
Conversia situatiilor financiare incepe cu contul de profit i pierdere, rezultatul obti
nut in urma conversiei fiind preluat in bilant. De asemenea, in bilant, in urma con
versiei, se vor prezenta distinct, la capitalurile proprii, rezervele rezultate in urma
conversiei.
Conversla contului de profit Ji pierdere:
Denumirea lndicatorului
Venituri

Alte venituri
mii euro
3.500
3.200
300
Cursul de
schlmb
4,30
4,30
mll lei
15.050
13.760
1.290
Denumlrea lndlcatorului

mii euro
Cursul de
schimb
3.450
Cheltuieli
mll lel
14.835
2.800
4,30
12.040
50
4,30
215
Cheltuieli cu personalul
450
4,30
1.935
Cheltuieli cu amortizarea, ajustarile pentru

depreciere i provizioanele
110
4,30
473
20
4,30
86
20
4,30
86

Cheltuieli cu serviciile prestate de terti

lmpozitul pe profit
so
215
Conversia bilantului:
Structuri bilantlere
mii euro
560
Construqii
160
Terenuri
Utilaje
Marfuri
Clienti

D. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o

perioada de pana la 1 an
Furnizori
200
4,38
200
4,38
720
Ill
876,0
3.153,6
100
4,38
438,0
20
500
400
760
876,0
700,8
1.533,0
F. Total active minus datorii curente (A+ E)
H. Provizioane
2.452,8
4,38
100
G. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o

perioada mai mare de 1 an (Credite bancare
pe termen lung)
4,38
mii lei
350
270
Alte datoril

(B+C-D-1)
Cursul de
schimb
4,38
4,38
4,38
4,38
200
2.190,0
1.752,0
438,0
876,0
4,38
40
4,38
600
87,6
3.328,8
140
20
1.182,6
4,38
613,2
87,6
175,2
2.628,0
CONTABILITATE
Structuri bllantlere
mii euro
Capital
Rezerve*
Rezerve din conversie**1
Capitaluri proprii (total)
*
Cursul de
schlmb
mii lei
4,10
2.050,0
207,5
155,5
215,0
2.628,0
500
50
50
600
Rezerve = SO.OOO euro x 4, 15 lei/euro = 207.500 lei

Deoarece rezervele de regula sunt constituite din rezultatul net, iar veniturile i cheltuielile
sunt convertite pe baza cursului mediu al perioadei (anul), implicit, rezervele au fost conver
tite pe baza cursului mediu al exerci{iului din al carui rezultat au fost constituite.
Tnsa rezervele se mai pot converti pe baza cursului de schimb de la data la care au fost con
stituite.
** Rezervele din conversie au fost determinate astfel incat sa se mentina echilibrul bilantier.
Eliminarea conturilor intragrup
Exemplul ilu5trativ 281 -----------,

Se prezinta urmatoarea structura de grup:
800/o
SM
.0%
Fl
Procentajul de
control al SM
Tipul de control
F2
F3
Metoda de
consolidare
Societatea Fl: 80%
Control
lntegrare globala
Societatea F2 2: 40%
Control comun
Punere in
echivalenta
Societatea F3 3: 30%
lnfluenta
semnificativa
Punere in
echivalenta
1 Aceste rezerve sunt reflectate in consolidare cu ajutorul contului 107 ,,Dlferene de curs valutar din con
versie''.
2 Presupunem ea societatea SM controleaza societatea F2 impreuna cu un alt aqionar al acesteia.
3 Societatea F3 este controlata de un alt asociat (aqionar).
in cursul anului N, intre cele patru societati au avut loc o serie de

tranzaqii, insa, in vederea consolidarii, consecintele tranzactiilor
efectuate intre ele trebuie sa fie eliminate:
a) Societatea-mama (SM) a vandut filialei Fl marfuri la pretul
de vanzare de 20.000 lei (TVA 24%). Costul de achizitie al
acestor marfuri este de 19.000 lei. Societatea Fl, la randul
sau, a vandut marfurile unei alte societati, din afara grupului,
la pretul de vanzare de 21.000 lei (TVA 24%). Pana la sfaritul
anului N, societatea Fl a platit 80% din datoria pe care o are
fata de societatea SM;
b) Societatea SM a facturat societatli F2 chirii in valoare de
5.000 lei (TVA 24%). Pana la sfaritul exercitiului N, socie
tatea SM a incasat 20% din valoarea chiriilor facturate;
c) Societatea Fl a acordat societatii F2, pe o perioada de 2 ani,
un imprull'lut in valoare de 200.000 lei. Pentru imprumutul
acordat, societatea Fl a incasat o dobanda in vaioare de
15.000 lei;
d) Societatea Fl a vandut societatii SM marfuri la pretul de
vanzare de SO.OOO lei (TVA 24%). Costul de achizitie al aces
tor marfuri este de 45.000 lei. Pana la sfaritul anului N,
societatea SM nu a vandut marfurile unei alte societati,
din afara perimetrului de consolidare. in plus, la sfaritul
exercitiului N, societatea SM a inregistrat o ajustare pentru
deprecierea stocului de marfuri in valoare de 3.000 lei.
De asemenea, societatea SM nu a platit societatii Fl
contravaloarea marfurilor cumparate;
e) Societatea F2 a vandut societatii Fl, pe data de 30.12.N,
un utilaj la pretul de vanzare de 20.000 lei (TVA 24%). La
societatea Fl, utilajul a fost contabilizat la un cost de achizitie
de 30.000 lei, iar amortizarea cumulata, in momentul vanzarii,
a fost de 11.000 lei. Pana la sfaritul anului N, societatea F2 nu
a incasat valoarea utilajului vandut;
f) Societatea SM a vandut societatii F3 produse finite la pretul
de vanzare de 20.000 lei (TVA 24%). Costul de produqie al
produselor finite vandute a fost de 18.000 lei. Pana la sfaritul
anului N, societatea F3 nu a reuit sa vanda unei alte societati,
din afara grupului, stocurile cumparate de la SM. Pana la
sfaritul anului, societatea F3 nu a platit valoarea stocurilor
cumparate de la SM;
g) in cursul exercitiului N, adunarea generala a societatii Fl
a hotarat ea o parte din rezultatul exercitiului N-1 sa fie
distribuita sub forma de dividende. Dividendul net ce ii revine
societatii SM este de 15.000 lei. Pana la sfaritul exercitiului N,
CONTABILITATE
societatea Fl nu a platit societatii SM dividendele pe care i le

datora.
Sa se elimine conturile reciproce.

Rezolvare:
a)
Eliminarea consecintelor tranzactiei efectuate intre societatile SM i Fl:
Creantele, datoriile, veniturile i cheltuielile intragrup generate de o tranzaqie efec

tuata intre o societate-mama i o filiala se elimina pentru intreaga valoare.
eliminarea veniturilor i cheltuielilor intragrup generate de vanzarea marfurilor:
20.000 lei
707
607
Venituri din
vanzarea marfurilor
Cheltuieli
privind marfurile
20.000 lei
eliminarea creantelor i datoriilor intragrup generate de vanzarea marfurilor

(24.800 lei x 20%):
4.960 lei
b)
401
4111
Furnizori
Clienti
4.960 lei
Eliminarea consecintelor tranzaqiei efectuate intre societatile SM i F2:
Creantele, datoriile, veniturile i cheltuielile generate de o tranzactie efectuata intre

un asociat (SM) i o societate (entitate) controlata in comun se elimina proportional cu
cota de participare pe care o detine asociatul.
eliminarea veniturilor i cheltuielilor din chirii (5.000 lei x 40%):
2.000 lei
612
706

locatii de gestiune
i chirii
i chiriile
2.000 lei
eliminarea creantelor i datoriilor intragrup generate de facturarea chiriilor

(6.200 lei x 80% x 40%):
1.984 lei
c)
401
Furnizori
4111
Clienti
1.984 lei
Eliminarea consecintelor tranzaqiei efectuate intre societatile Fl i F2:
Conturile intragrup generate de o tranzaqie efectuata intre o entitate controlata

(Fl - filiala) i o entitate controlata in comun (F2 - entitate sub forma de asociere in
participatie) se elimina proportional cu cota de participare pe care o detine societatea
mama in capitalul entitatii sub forma de asociere in participatie.
Ill
Ghid pentru pregatirea candidati/or la examenul de acces
eliminarea veniturilor i cheltuielilor generate de acordarea imprumutului

(15.000 lei x 40%):
6.000 lei
766
Venituri din
dobanzi
666
Cheltuieli
privind dobanzile
6.000 lei
eliminarea creantelor i datoriilor intragrup generate de acordarea imprumutului

(200.000 lei x 40%):
80.000 lei
d)
167
Alte imprumuturi
i datorii asimilate
2675
Tmprumuturi
acordate
pe termen lung
80.000 lei
Eliminarea consecintelor tranzactiei efectuate intre societatile Fl i SM:
La nivelul grupului, profitul obtinut de societatea Fl (5.000 lei) nu este realizat, de

oarece marfurile cumparate de societatea SM nu au fost vandute unei alte societati,
din exteriorul grupului. Tn consecinta, acest profit, care este inclus in valoarea stocului
final de marfuri existent la societatea SM, trebuie sa fie eliminat.
De asemenea, i ajustarea pentru deprecierea stocului de marfuri trebuie sa fie elimi
nata, deoarece nu mai este justificata.
Deoarece profitul intern nerealizat este generat de o tranzaqie efectuata intre o so
cietate-mama i o filiala, acesta se elimina pentru intreaga valoare.
1.
Eliminarea profitului intern nerealizat:
Atunci cand consolidarea se efectueaza pe baza cumulului soldurilor (conturilor),

eliminarile se reflecta separat la nivelul bilantului i al. contului de profit i pierdere:
inregistrarea la nivelul bilantului:
5.000 lei
121
Profit sau pierdere Fl
371
Marfuri
5.000 lei
121
SO.OOO lei
5.000 lei
607
45.000 lei
inregistrarea la nivelul contului de profit i pierdere:

SO.OOO lei
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
Profit sau pierdere Fl

Cheltuieli
privind marfurile
Ill
CONTABILITATE
2.
Anularea ajustarii pentru deprecierea stocului de marfuri:

3.000 lei
397
Ajustari pentru
121
Profit sau pierdere SM
3.000 lei

3.000 lei
3.
6814
privind ajustarile
pentru deprecierea
3.000 lei
4111
Clienti
62.000 lei
Eliminarea creantei i a datoriei intragrup:
62.000 lei
e)
121
401
Furnizori
Eliminarea consecintelor tranzaqiei efectuate intre societatile F2 i F1:
Profitul intern nerealizat de o tranzaqie efectuata intre o filiala (F1) i o entitate sub
forma de asociere in participatie (F2) retinute in perimetrul de consolidare se elimina
proportional cu cota de participare pe care o detine societatea-mama in capitalul
entitatii controlate in comun.
1.
Determinarea profitului generat de vanzarea utilajului:
- lei -
Pretul de vanzare al utilajului (fara TVA) (a)
20.000
Amortizarea cumulata a utilajului (c)
11.000
Costul de achizitie al utilajului (b)
30.000
Valoarea contabila neta a utilajului (d) = (b) - (c)
Rezultatul generat de vanzarea utilajului (e) = (a) - (d)

2.
19.000
1.000
Eliminarea profitului intern generat de vanzarea utilajului (1.000 lei x 40%):

400 lei
121
Profit sau pierdere F2
2131
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
400 lei
- inregistrarea la nivelul contului de profit i pierdere:

8.000 lei
(20.000 lei x 40%)
7583
Venituri din
vanzarea activelor
i alte operatiuni
de capital
8.000 lej
7.600 lei
6583
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
(19.000 lei x 40%)
400 lei
121
Profit sau pierdere F2
3. Eliminarea creantelor i datoriilor intragrup generate de vanzarea utilajului

(24.800 lei x 40%):
9.920 lei
f)
404
Furnizori
de imobilizari
9.920 lei
461
Debitori diveri
Eliminarea consecintelor tranzaqiei efectuate intre societatile SM i F3:
Profitul intern nerealizat generat de o tranzactie efectuata intre investitor (SM) i o

intreprindere asociata (F3) se elimina proportional cu cota de participare la capital pe
care o detine investitorul in intreprinderea asociata.
1.
Eliminarea profitului intern nerealizat:

600 lei
121
472
in avans
6001ei
(2.000 lei x 30%)

6.000 lei
(20.000 lei x 30%)
7015
Venituri din
vanzarea
produselor finite
%
711
Venituri aferente
de produse
121
6.000 lei
5.400 lei
(18.000 lei x 30%)
600 lei
2. Deoarece consolidarea prin punere in echivalenta nu presupune cumulul contu

rilor, creantele i datoriile existente intre un investitor (SM) i o intreprindere asociata
nu se elimina.
CONTABILITATE
g) Eliminarea consecintelor generate de repartizarea rezultatului societatii Fl sub

forma de dividende:
Dividendele de incasat11ncasate de societatea-mama a unui grup de la celelalte so
cietati retinute in perimetrul de consolidare trebuie sa fie eliminate, deoarece ele co
respund unor rezultate care au fost luate in calcul la determinarea rezultatului conso
lidat din exercitiile anterioare.
lndiferent de forma pe care o imbraca societatea de la care dividendele au fost incasate
sau urmeaza sa fie incasate (filiala, entitate sub forma de asociere in participatie sau
intreprindere asociata), dividendele se elimina pentru intreaga valoare.
1.
Eliminarea creantelor i datoriilor intragrup generate de distribuirea dividendelor:
15.000 lei
2.
457
Dividende de plata
461
15.000 lei
106
15.000 lei
121
15.000 lei
Debitori diveri
Eliminarea dividendelor intragrup:

15.000 lei
121
Rezerve SM

15.000 lei
7611
Venituri din
aqiuni detinute
la entltatile afiliate
Societatea Mdetine 80% din actiunile societatii Alfa i a realizat

urmatoarele tranzactii cu aceasta:
a) Ma acordat societatii Alfa la sfaritul exercitiului un imprumut
in suma de 5.000 lei;
b) Ma vandut societatii Alfa marfuri in valoare de 2.000 lei, suma
nedecontata pana la inchiderea exercitiului SOO lei;
c) Alfa a vandut societatii Mmarfuri la pret de vanzare de 1.200 lei,
realizand un profit de 200 lei; acestea nu au fost revandute de
M(sumele au fost decontate);
d) Alfa a distripuit catre Mdividende in suma de 300 lei.
,,
Ce retratari trebuie efectuate in vederea consolidarii?
Rezolvare:
a) Acordarea imprumutului se regasete intr-un cont de creante la societatea M i
intr-un cont de datorii la Alfa .Acestea sunt conturi reciproce i trebuie eliminate:
5.000lei
Datorii
Sume datorate
de entitatile afiliate
5.000lei
b) Stocul de marfuri a fost revandut in cursul aceleiai perioade, insa trebuie reduse
veniturile i cheltuielile pentru sumele aferente tranzaqiei interne:
2.000lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
Cheltuieli
privind marfurile
2.000lei
sumele nedecontate reprezinta creante, respectiv datorii ale unei societati din
grup fata de o alta societate din grup, prin urmare trebuie eliminate:
500lei
Furnizori
Ciienti
5001ei
c) Stocul nu a fost revandut, prin urmare, incorporeaza un profit intern de 200 lei.
Trebuie reduse i cheltuielile i veniturile contabilizate in urma tranzaqiei interne:
1.200 lei
Venituri din
vanzarea marfurilor
%
Cheltuieli
privind marfurile
Marfuri
1.200lei
1.000lei
2001ei
d) Distribuirea de dividende genereaza la M contabilizarea unui venit, iar la Alfa, o

distribuire de rezultat:
3001ei
Venituri din
dividende
Rezultat reportat
(Rezerve)
300lei
Eliminarea titlurilor Ji dividendelor

Societatea SM detine 70% din.titlurile societatii F, titluri pe care
le-a achizitionat la data constituirii acesteia, la 01.01.N-1.Costul
de achizitie al titlurilor este de 2.100lei. La 31.12.N, capitalurile
proprii ale societatii F sunt urmatoarele:
- capital: 3.000lei;
Ill
CONTABILITATE
- rezerve: 2.000 lei;

- rezultatul exercitiului: 1.000 lei.
La 31.12.N, societatea SM intocmete pentru prima data situatii
financiare consolidate.
Sa se prezinte partajul capitalurilor proprii ale societatii F i
inregistrarile cantabile generate de eliminarea titlurilor i
partajul rezultatului.
Rezolvare:
a) Partajul activului net (capitalurilor proprii) al (ale) societatii Fin partea ce revine
societatii SM i partea ce revine intereselor care nu controleaza (minoritarilor):
- lei Capitalurl propril
(activul net contabil)
Capital
Rezerve
Total
Partea ce revine
societatli SM
(70%)
3.000
2.100
900
1.400
600
2.000
1.000
Total
6.000
b)
Partea ce revine
intereselor care nu
controleaza (30%)
700
300
4.200
1.800
Eliminarea titlurilor F (inregistrare la nivelul bilantului):
6.000 lei
3.000 lei
2.000 lei
1.000 lei
101
Capital F
261
6.000 lei
2.100 lei
106
1.400 lei
121
700 lei
108
1.800 lei
106
Actiuni deinute
121
Rezerve consolidate
Rezerve F
Rezultat F
Rezultat consolidat
lnterese
care nu controleaza 1
Nota: Atunci cand titlurile sunt dobandite in momentul constituirii unei societati, eli
minarea acestora in consolidare nu genereaza fond comercial.
' lnteresele care nu controleaza reprezinta un post bilan1ier care apare in bilan1u1 consolidat numai in cazul
integrarii globale.
c) Partajul rezultatului societatii F (inregistrare la nivelul contului de profit i pier

dere):
1.000 lei
7001ei
300 lei
121
Rezultat ce revine
actionarilor
societatii-mama
121
Rezultat F
1.000 lei
1081
Rezultat partea ce revine

intereselor care
nu controleaza

La data de 31.12.N se cunosc urmatoarele informatii:
i) La 01.01.N-2, societatea SM a achizitionat 90% din aqiunile

societatii F. Costul de achizitie al aqiunilor este de 250.000 lei;
ii) La aceasta data, capitalurile proprii ale societatii F au avut

urmatoarele valori:
- lei -
Capital subscris i varsat

Rezerve
200.000
40.000
240.000
De asemenea, la data achizitiei titlurilor, valoarea justa a unui

teren a fast mai mare cu 10.000 lei decat valoarea contabila.
iii) La 31.12.N, capitalurile proprii ale societatii F sunt urmatoarele:
- lei Capital subscris i varsat
Rezerve
..
200.000
150.000
100.000
450.000
iv) Fondul comercial pozitiv rezultat in urma consolidarii se

amortizeaza pe o perioada de 4 ani, de la data achizitionarii
titlurilor;
CONTABILITATE
v) Societatea SM a intocmit situatii financiare consolidate pentru
prima data la 31.12.N-2.
a) Si se determine fondul comercial;
b) Si se efectueze partajul capitalurilor proprii ale societitii F

la 31.12.N;
c) Si se prezinte inregistririle contabile generate de
consolidarea societitii F la 31.12.N.
Rezolvare:
a)
Determinarea fondului comercial 1 :

- lei -
i) Costul de achizi\ie al titlurilor F
250.000
200.000
Capital F
40.000
Rezerve F
Plus de valoare aferent terenului
Active nete ale societa\ii F evaluate la valoarea justa

(la 01.01.N-2)
ii) Cota-parte din activele nete evaluate la valoarea justa
(250.000 x 90%)
10.000
250.000
225.000
25.000
iii) Fond comercial pozitiv (i - ii)

b)
Partajul capitalurilor proprii ale societatii F la 31.12.N:

- lei Total
Partea ce revine
societitii SM
(90%)
Partea ce revine
intereselor care nu
controleazi (10%)
200.000
180.000
20.000
100.000
90.000
450.000
Capitaluri proprii
Capital
Rezerve
150.000
135,000
15.000
405.000
45.000
10.000
1 Precizam ea in exemplele prezentate se determine'! acea parte de fond comercial ce revine socletatii-mama.
c)
485.000 lei
200.000 lei
150.000 lei
100.000 lei
25.000 lei
10.000 lei
%
101
Capital F
%
261
485.000 lei
250.000 lei
106
99.000 lei
121
90.000 lei
108
46.000 lei
106
Aqiuni detinute
121
Rezerve consolidate*
2071
Rezultat consolidat
2111
lnterese
care nu controleaza**
Rezerve F
Profit sau pierdere F
Fond comercial
pozitiv
Terenuri
* Sunt egale cu cota-parte ce revine societatii SM din rezervele societatii F obtinute dupa data
achizitiei titlurilor: (150.000 lei - 40.000 lei) x 90%.
** Sunt egale cu cota-parte ce revine minoritarilor din capitalurile proprii ale societatii F de la
31.12.N (45.000 lei)+ cota-parte din plusul de valoare aferent terenului (10.000 lei x 10%).
d) Partajul rezultatului (inregistrare la nivelul contului de profit i pierdere):
100.000 lei
90.000 lei
10.000 lei
e)
121
121
Rezultat ce revine
aqionarilor
societatii-mama
100.000 lei
1081
Rezultat partea ce revine

intereselor care
nu controleaza
Amortizarea fondului comercial:

- lei -
Exercitiile precedente
(N-2 Ji N-1)
Amortizarea fondului comercial
Ill
25.000 x 2 I 4 = 12.500
Exercitiul curent
(N)
25.000 x 1 I 4 = 6.250
CONTABILITATE
18.750 lei
12.500 lei
6.250 lei
106
2807
18.750 lei
121
6.250 lei
Amortizarea
fondului comercial
Rezerve consolidate
121
Rezultat consolidat

6.250 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Rezultat ce revine
actionarilor
societatii-mama

Societatea SM detine 30% din titlurile societatii X, societate pe
care o controleaza in comun impreuna cu un alt asociat, Y.
Titlurile au fost achizitionate de societatea SM in momentul
infiintarii societatii X, costul de achizitie al acestora fiind de
300.000 lei.
La 31.12.N, societatea SM intocmete situatii financiare
consolidate, iar societatea X este inclusa in perimetrul de
consolidare. Capitalurile proprii ale societatii X, la 31.12.N, au
urmatoarele valori:
- capital subscris i varsat: 1.000.000 lei;
- rezultat net al exercitiului: 100.000 lei.
Sa se prezinte inregistrarea contabila de eliminare a titlurilor
societatii X.
Rezolvare:
a)
Determinarea cotei-parti ce ii revine societatii SM din activul net al societatii X:
- lei -
Capltaluri proprii
Rezerve
Total
Partea ce revine
societitii SM (30%)
1.000.000
400.000
100.000
300.000
120.000
30.000
1.500.000
450.000
Tn cadrul procesului de consolidare are loc cumulul cotei-parti ce 1i revine societa

tii SM din capitalurile proprii ale societatii Y. De asemenea, titlurile X detinute de
societatea SM se elimina in contrapartida cu cota-parte ce ii revine societatii SM din
capitalurile proprii ale societatii X existente in momentul achizitiei titlurilor.
b)
Eliminarea titlurilorX (1nregistrare la nivelul bilantului):
450.000 lei
300.000 lei
120.000 lei
30.000 lei
101
CapitalX
263
450.000 lei
300.000 lei
106
120.000 lei
121
30.000 lei
RezerveX
Aqiuni detinute
la entitati controlate
in comun
RezultatX
Rezerve consolidate
106
121
Rezultat consolidat
c) Tnregistrarea rezultatului X la rezultatul consolidat (1nregistrare la nivelul contului

de profit i pierdere):
30.000 lei
121
Rezultat ce revine
actionarilor
societatii SM
121
RezultatX
30.000 lei

Societatea SM detine 30% din capitalul societatii Y, pe care o
controleaza in comun impreuna cu alti doi asociati. Titlurile au
fost achizitionate de societatea SM la 01.01.N-1, data la care
capitalurile proprii ale societatii Yau avut urmatoarele valori:
- capital subscris i varsat: 400.000 lei;
- rezultat reportat (pierdere): SO.OOO lei.
La aceasta data, o constructle a avut valoarea justa mai mare
decat valoarea contabila cu 20.000 lei; durata ramasa de amortizat
a cladirii, din momentul achizitiei titlurilor, este de 10 ani.
Costul de achizitie al titlurilor Yeste de 170.000 lei.
Fondul comercial pozitiv se amortizeaza pe o durata de 5 ani.
La 31.12.N, capitalurile proprii ale societatii Yau urmatoarele
valori:
CONTABILITATE
capital subscris i varsat: 400.000 lei;

- rezerve: 1SO.OOO lei;
- rezultat reportat (pierdere): 70.000 lei;
-
rezultat net al exercitiului (profit): 10.000 lei.
Sa se determine fondul comercial i sa se prezinte inregistrarile

cantabile generate de eliminarea titlurilor societalii Y la
31.12.N.
Rezolvare:
a)
Determinarea fondului comercial:

- lei
170.000
i) Costul de achizitie al titlurilor Y

400.000
Capital Y
150.000
Rezerve Y
Rezultat reportat Y (pierdere)
(SO.OOO)
Active nete ale societatii Y evaluate la valoarea justa

(la 01.01.N-1)
520.000
Plus de valoare aferent cladirii
20.000

(520.000 x 30%)
156.000

b)
14.000
Partajul capitalurilor proprii ale societatii Y la 31.12.N:

- lei Total
Partea ce revine
societatii SM (30%)
400.000
120.000
Rezultat reportat (pierdere)
(70.000)
(21.000)
490.000
147.000
Capitaluri proprii
Rezerve
Rezultat net al exercitiului (profit)
150.000
10.000
45.000
3.000
Eliminarea titlurilorY (inregistrare la nivelul bilantului):
c)
194.000lei
120.000lei
45.000lei
3.000lei
6.000lei
14.000lei
6.000lei
101
263
CapitalY
Actiuni detinute
in comun
117
Rezultat reportatY
106
RezerveY
121
RezultatY
117
Rezultat reportat
consolidat*
194.000lei
170.000lei
21.000lei
121
3.000lei
Rezultat consolidat
2071
Fond comercial
pozitiv
212
Construqii**
(70.000 lei - SO.OOO lei) x 30% = 6.000 lei
** 20.000 lei x 30% = 6.000 lei
d) inregistrarea rezultatuluiY la rezultatul consolidat (inregistrare la nivelul contului

de profit i pierdere):
3.000lei
e)
121
Rezultat ce revine
aqionarilor
societatii SM
3.000lei
121
RezultatY
inregistrarea amortizarii diferentei (plusului) de valoare aferenta construqiei:

- lei Exercitiul precedent
(N-1)
Amortizarea construqiei partea ce ii revine societatii SM
6.000x 1I 10 = 600
Exercitiul curent
(N)
6.000x 1I 10 = 600

1.200lei
600lei
600lei
106
Rezerve consolidate
121
Rezultat consolidat
2812
Amortizarea
construqiilor
1.200lei
CONTABILITATE

600lei
f)
6811
121
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
600lei
Rezultat ce revine
aqionarilor
societatii SM
inregistrarea amortizarii fondului comercial:

- lei Exercitiul precedent
Exercitiul curent
(N-1)
(N)
Amortizarea fondului comercial
14.000 x 1 I 5 = 2.800
14.000x 1 I 5 = 2.800

5.600lei
2.800lei
2.800lei
106
Rezerve consolidate
121
2807
5.600lei
121
2.800lei
Amortizarea
fondului comercial
Rezultat consolidat

2.800lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Rezultat ce revine
actionarilor
societatii SM
Metode de consolldare

Societatea M detine 40% din aqiunile A de la data constituirii
acesteia. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Bilantul societitii M:
Ill
- lei -
Active
Capitaluri proprii Ji datorll
Active imobilizate
20.000 Capital social
17.000
Active circulante
16.000 Rezultat
Datorii
3.000
15.000
Tltluri A
Total
4.000 Rezerve
5.000
40.000 Total
40.000
- lei -
Active
Capitaluri proprli ,1 datorii
Active imobilizate
Active circulante
10.000 Rezerve
5.000
Rezultat
1.000
10.000
Datorii
Total
10.000
26.000 Total
26.000
Cazul A: M are un pact cu un actionar care detine 20% din

drepturile de vot pentru a avea sprijinul acestuia in luarea
deciziilor.
Cazul B: Societatea P detine 60% din drepturile de vot ale
societatii A.
Cum se pre:zinta bilantul consolidat in cele doua cazuri?
Rezolvare:
Cazul A: Datorita pactului, M exercita controlul exclusiv asupra societatii A i va aplica
metoda integrarii globale. Aceasta presupune cumulul conturilor i partajul capitalu
rilor filialei intre societatea-mama (cu eliminarea titlurilor) i minoritari.
Partajul capitalurilor se prezinta astfel:
- lei -
Capitalurl
Capital social
Total
Partea M (40%)
Partea
minoritarilor (60%)
10.000
4.000
6.000
CONTABILITATE
Total
Partea M (40%)
Partea
minoritarilor (60%)
Rezerve
5.000
2.000
3.000
Rezultat
1.000
400
600
16.000
6.400
9.600
Capitalurl
Total
Tn contrapartida partii Min capitalurile filialei se elimina titlurile, iar partea societatii Min
rezerve i rezultat se regasete la rezervele consolidate i rezultatul consolidat. Partea

minoritarilor se regasete la postul de capitaluri proprii - interese minoritare.
Bilantul consolidat se prezinta astfel:
- lei -
Active
Active imobilizate
Active circulante
Capitaluri proprii ,1 datorii

26.000 Rezerve consolidate
17.000
7.000
Rezultat consolidat
lnterese minoritare
Datorii
62.000 Total
Total
3.400
9.600
25.000
62.000
Cazul B: Deoarece M exercita o influenta notabila asupra societatii A, va aplica me

toda punerii in echivalenta. Aceasta presupune evaluarea titlurilor la nivelul cotei
parti din capitalurile proprii (16.000 lei x 40% = 6.400 lei) i evidentierea cotei-parti
din rezervele i rezultatul generate dupa achizitie la rezervele consolidate i rezultatul
consolidat.
Bilantul consolidat se prezinta astfel:
- lei -
Active
Capltalurl propril ,1 datorii
Active imobilizate
Active circulante
16.000 Rezultat consolidat
Total
42.400 Total
Titluri puse in echivalenta
6.400 Rezerve consolidate

Datorii
17.000
7.000
3.400
15.000
42.400

Societatea SM detine 40% din titlurile societatii X, titluri ce au
fost achizitionate in momentul infiintarii societatii X, la costul
de achizitie de 40.000 lei. Societatea SM exercita o influenta
semnificativa asupra societatii X. Societatea SM, la 31.12.N,
intocmete conturi consolidate, iar societatea X este retinuta in
perimetrul de consolidare.
La 31.12.N, capitalurile proprii ale societatii X sunt urmatoarele:

- capital subscris i varsat: 100.000 lei;
- rezultatul exercitiului: 15.000 lei.
Sa se prezinte inregistrarile contabile generate de punerea in

echivalen1a a societalii X.
Rezolvare:
a)
Determinarea cotei-parti ce ii revine societatii SM din activul net al societatii X:

Capitaluri proprii
(activul net)
Total
100.000
Rezerve
Partea ce revine
societatll SM (40%)
40.000
60.000
24.000
175.000
70.000
15.000
- lei -
6.000
Prin punerea in echivalenta, la sfaritul exercitiului N, titlurile detinute de investitor

{SM) la intreprinderea asociata {X) vor fi evaluate in bilantul consolidat la o valoare
egala cu cota-parte ce ii revine societatii SM din capitalurile proprii ale societatii X
(70.000 lei).
b)
Punerea in echivalenta a societatn {inregistrare la nivelul bilantului):
70.000 lei
264
Titluri X
puse in echivalenta
%
263
Aqiuni detinute
in comun
106
Rezerve consolidate
121
Rezultat consolidat
70.000 lei
40.000 lei
24.000 lei
6.000 lei
CONTABILITATE
c) Tnregistrarea cotei-parti din rezultatul societatii X ce ii revine societatii SM (in
registrare la nivelul contului de profit i pierdere):
6.000 lei
121
Rezultat consolidat
768
Alte venituri
financiare
6.000 lei

La data de 01.01.N, societatea SM achizitioneaza 30% din actiunile
societatii Y pentru suma de 45.000 lei. La aceasta data, valorile
contabile i valorile juste ale activelor identificabile i datoriilor
societatii Y sunt egale, iar capitalurile proprii au urmatoarele
valori:
- lei
Rezerve
100.000
20.000
60.000
180.000
La 31.12.N, rezultatul societatii Y este de 10.000 lei, iar in urma

unei reevaluari, rezervele din reevaluare ale acestei societati cresc
CU 20.000 lei.
La 31.12.N, societatea SM intocmete situatii financiare
consolidate, iar societatea Y, asupra careia societatea SM exercita o
influenta semnificativa, este inclusa in perimetrul de consolidare.
Fondul comercial, rezultat in urma punerii in echivalenta a
societatii Y de catre societatea SM, se amortizeaza pe o durata de
4ani.
a) Sa se determine fondul comercial;
b) Sa se determine cota-parte ce ii revine societatii SM din

activul net al societatii Y existent la 31.12.N;
c) Sa se inregistreze punerea in echivalenta a societatii Y;
d) Sa se inregistreze cota-parte din rezultatul societatii Y ce ii

revine societatii SM (inregistrare la nivelul contului de profit
i pierdere);
e) Sa se inregistreze amortizarea fondului comercial.
Rezolvare:
a)
Determinarea fondului comercial:

- lei -
i) Costul de achizitie al titlurilor Y
Capital subscris i varsat Y

Rezerve din reevaluare Y
Rezerve Y
Active nete ale societatii Y evaluate la valoarea justa
(la 01.01.N)
45.000
100.000
20.000
10.000
130.000

(130.000 x 30%)
39.000
6.000
b) Determinarea cotei-parti ce ii revine societatii SM din activul net al societatii Y

existent la 31.12.N:
Capitaluri proprii
(activul net)
Rezerve

c)
- lei -
Total
Partea ce revine
societiill SM (30%)
100.000
30.000
10.000
3.000
40.000
12.000
10.000
3.000
160.000
48.000
Punerea in echivalenta a societatiiY (inregistrare la nivelul bilantului):
54.000 lei
48.000 lei
6.000 lei
264
TitluriY
puse in echivalenta
2071
Fond comercial
pozitiv
263
54.000 lei
45.000 lei
105
6.000 lei
121
3.000 lei
Aqiuni detinute
in comun
Rezerve
din reevaluare*
Rezultat consolidat
Partea ce ii revine societatii SM din rezervele societatii Y recunoscute dupa data achizitionarii
titlurilor ((40.000 lei - 20.000 lei) x 30%).
Ill
CONTABILITATE
d) Tnregistrarea cotei-parti din rezultatul societatii Y ce ii revine societatii SM (inregis

trare la nivelul contului de profit i pierdere):
3.000 lei
e)
121
Rezultat consolidat
768
3.000 lei
2807
1.500 lei
121
1.500 lei
Alte venituri
financiare
Amortizarea fondului comercial (6.000 lei x 1 I 4):

1.500 lei
121
Rezultat SM
Amortizarea
fondului comercial

1.500 lei
6811
Cheltuieli
de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
Rezultat SM
Exemplul ilustrativ 290--------La 31.12.N, bilanturile i conturile de profit i pierdere ale

societatilor SM i F se prezinta astfel:
Bilanturlle societitilor SM Ji F:
- lei
Structurl bilantlere
Terenuri
Constructii
Utilaje
Titluri F
Creante imobilizate (Sume datorate de filiale)
SM
1.400.000
600.000
400.000
250.000
200.000
250.000
450.000
100.000
150.000
200.000
650.000
600.000
Clienti
300.000
300.000
SO.OOO
100.000
Stocuri
Debitori diveri
200.000
100.000
100.000
100.000
Structurl bllantlere
SM
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de
pana la 1 an
Furnizorl
SOO.OOO
200.000
Creditori diveri
E. Active circulante nete I Datorli curente nete

G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai

mare de 1 an
Credlte bancare pe termen lung
Datorii ce privesc imobilizarile financiare
300.000
150.000
150.000
100.000
SO.OOO
450.000
1.550.000 1.050.000
150.000
350.000
150.000
250.000
1.400.000
700.000
300.000
250.000
1.400.000
700.000
H. Provizioane
100.000
Rezerve
1 .OOO.OOO
100.000
400.000
SO.OOO
Conturile de profit ,1 pierdere ale societatilor SM ,1 F:

- lei -
Indicator!
Venituri
Cheltuieli
Rezultat
SM
7.000.000
6.000.000
100.000
SO.OOO
6.900.000
5.950.000
Societatea SM a achizitionat 90% din titlurile F la data de

31.12.N-3. Capitalurile proprii ale societatii F, la 31.12.N-3, au fast
urmatoarele:
- capital: 400.000 lei;
- rezerve: 100.000 lei.

in momentul achizitionarii titlurilor F, valoarea contabila a
activelor i datoriilor societatii F era identica cu valoarea justa.
Tn cursul exercitiului Nau avut lac urmatoarele operatii intre
societatile SM i F:
a) Societatea SM i-a acordat un imprumut societatii F, in valoare

de 100.000 lei; pentru imprumutul primit de la societatea SM,
societatea F a platit dobanzi in valoare de 10.000 lei;
CONTABILITATE
b) Societatea F a achizitionat marfuri de la societatea SM , in

valoare de 1.000.000 lei; costul de achizitie al marfurilor
vandute de societatea SM societatii F este de 950.000 lei;
c) Datoria societatii F fata de societatea SM, generata de
achizitionarea marfurilor, este la sfaritul anului N de
100.000 lei.
d) Stocul de marfuri al societatii F la 31.12.N cuprinde marfuri
achizitionate de la SM in valoare de 100.000 lei; profitul intern
aferent acestui stoc de marfuri este de 10.000 lei.
fn exercitiul N, societatea SM a incasat dividende de la societa
tea F, in valoare de 10.000 lei.
Sa se elaboreze bilantul consolidat ,i contul de profit ,i pierdere
consolidat prin metoda integrarii globale.
Rezolvare:
1.
Cumulul bilanturllor ,i conturllor de profit fi pierdere:
a) Cumulul structurilor bilantiere (structurile bilantiere ale societatii F se cumuleaza

in totalitate la cele ale societatii SM):
3.250.000 lei
350.000 lei
650.000 lei
450.000 lei
450.000 lei
100.000 lei
300.000 lei
600.000 lei
200.000 lei
150.000 lei
2111
101
3 250.000 lei
1.000.000 lei
101
400.000 lei
106
300.000 lei
106
250.000 lei
121
100.000 lei
121
SO.OOO lei
162
400.000 lei
166
100.000 lei
401
300.000 lei
462
350.000 lei
Terenuri
Capital SM
Construqii
Capital F
Echipamente
tehnologice
(maini, utilaje i
Rezerve SM
212
2131
261
Aqiuni detinute
267
Creante imobilizate
3xx
Stocuri
4111
Rezerve F
Credite bancare
pe termen lung
Clienti
Datorii care privesc

imobilizarile financiare
Debitori diveri
Furnizori
Casa i conturi
la banci
Creditori diveri
461
Sxx
Ill
b)
Cumulul conturilor din contul de profit i pierdere:

%
6xx
Cheltuieli
121
100.000 lei
121
SO.OOO lei
13.000.000 lei
12.850.000 lei
7xx
Venituri
13.000.000 lei
2.
Eliminarea consecinJelor tranzacJlllor efectuate intre socletaJlle SM ,1 F 1 :
a)
Eliminarea imprumutului contractat de societatea F de la societatea SM:
100.000 lei
166
Datorii care privesc

imobilizarile financiare
267
100.000 lei
666
10.000 lei
Creante imobilizate
eliminarea dobanzii aferente imprumutului:

10.000 lei
b)
Cheltuieli
privind dobanzile
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
607
Cheltuieli
privind marfurile
1.000.000 lei
Eliminarea datoriei comerciale pe care o are societatea F fata de societatea SM:
100.000 lei
d)
Eliminarea cheltuielilor i veniturilor generate de vanzarea marfurilor:
1.000.000 lei
c)
766
Venituri din
dobanzi
401
Furnizori
4111
Clienti
100.000 lei
371
Marfuri
10.000 lei
Eliminarea profitului intern aferent stocului final:

10.000 lei
121
' Eliminarea se face pentru intreaga valoare, deoarece societatea F este consolidatll prin metoda lntegrllrli
globale.
CONTABILITATE
607
10.000 lei
3.
Cheltuieli
privind marfurile
10.000 lei
121
Eliminarea divldendelor incasate de societatea SM de la societatea F:

10.000 lei
121
106
10.000 lei
121
10.000 lei
Rezerve SM

10.000 lei
761
Venituri din
4. Determinarea fondului comercial, partajul capltalurllor proprii ale societitii F

existente la 31.12.N ,i eliminarea titlurilor F detinute de societatea SM:
a)
Determinarea fondulul comercial:
- lei
450.000
i) Costul de achizitie al titlurilor F

Capital F
400.000
Active nete ale societatii F evaluate la valoarea justa

(la 31.12.N-3)
SOO.OOO
Rezerve F

(SOO.OOO x 90%)
100.000
450.000
b) Partajul capitalurilor proprii ale societatii F existente la 31.12.N in partea care re

vine societatii SM i partea care revine intereselor care nu controleaza:
- lei -
Capitaluri proprii
Total
SM(90%)
lnterese care nu
controleazi (10%)
400.000
360.000
40.000
SO.OOO
45.000
5.000
700.000
630.000
70.000
Rezerve
Rezultat net al
exercitiului
250.000
225.000
25.000
c)
700.000 lei
400.000 lei
250.000 lei
SO.OOO lei
101
261
7QQ,OOO lei
450.000 lei
106
135.000 lei
121
45.000 lei
108
70.000 lei
106
Aqiunl detinute
121
Capital F
Rezerve F
Profit sau pierdere

consolidat**
lnterese
care nu controleaza
Rezervele obtinute dupa data achizitiei titlurilor x 90% = (250.000 lei - 100.000 lei) x 90% =
135.000 lei
** Rezultatul exercitiului x 90% = SO.OOO lei x 90% = 45.000 lei
d) Partajul rezultatului socletatii Fin partea ce revine socletatii SM i partea care revine
minoritarilor (inregistrare ce se efectueaza la nivelul contului de profit i pierdere):
SO.OOO lei
45.000 lei
5.000 lei
121
Rezultat ce revine
actionarilor
societatii-mama
121
SO.OOO lei
1081
Rezultat
partea ce revine
intereselor care
nu controleaza
5. lnregistrarea rezervelor Ji a rezultatului SM la rezervele consolidate Ji rezul

tatul consolidat (inregistrare la nivelul bilantului):
390,000 lei
310.000 lei
BO.OOO lei
106
106
320.000 lei
310.000 lei
121
BO.OOO lei
Rezerve SM
Rezerve consolidate
Profit sau pierdere

consolidat
121
6. Vlrarea rezultatului societitii SM la rezultatul consolidat (inregistrare la ni

velul contului de profit Ji pierdere):
Ill
CONTABILITATE
80.000 lei
121
Rezultat ce revine
actionarilor
societatii-mama
121
80.000 lei
7. Prezentarea bilantulul consolidat al grupului constituit din societatile SM

Ji F:
Structuri bllantlere
Terenuri
Construqii
Utilaje
Stocuri
Clienti
Debitori diveri
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an
Furnizori
Creditori diveri
E. Active circulante nete I Datorii curente nete (B + C - D - I)
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an
(Credite bancare pe termen lung)
H. Provizioane
Rezerve
lnterese care nu controleaza
- partea de rezultat (5.000)
- alte capitaluri proprii (65.000)
lei
1.450.000
350.000
650.000
450.000
1.140.000
290.000
SOO.OOO
200.000
150.000
550.000
200.000
350.000
590.000
2.040.000
400.000
1.640.000
1.000.000
445.000
125.000
70.000
1.640.000
8. Prezentarea contulul de profit JI plerdere consolldat al grupului format din

societaine SM ,1 F:
lei
lndicatori
Venituri
11.980.000
Cheltuieli
11.850.000
130.000
Rezultatul exercitiului financiar, din care:
- partea societatii-mama: 125.000
- partea intereselor care nu controleaza: 5.000

Societatea SM detine 40% din capitalul societatii in nume
colectiv P, societate ce este controlata de un alt asociat, Y. La
31.12.N, societatea SM intocmete situatii financiare consolidate,
iar societatea P este retinuta in perimetrul de consolidare.
La aceasta data, bilanturile i conturile de profit i pierdere ale

societatilor SM i P se prezinta astfel:
Bilaniurile societii1iilor SM Ji P:
- lei Structurl bllantlere
Constructii
Utilaje
Titluri P
1.400.000
SOO.OOO
280.0dO
150.000
1.000.000
120.000
350.000
450.000
400.000
Clienti
200.000
100.000
Stocuri
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de

pi\na la 1 an
Furnizori
Creditori diveri

Ill
SM
100.000
150.000
200.000
100.000
250.000
200.000
SO.OOO
SO.OOO
200.000
200.000
1.600.000
150.000
200.000
700.000
CONTABILITATE
Structurl bilantiere
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai
mare de 1 an (Credite bancare pe termen lung)
H. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli

Rezerve
Rezultatul exerciiului
Total capltalurl proprii
SM
400.000
200.000
1.100.000
450.000
300.000
100.000
100.000
SO.OOO
700.000
300.000
100.000
SO.OOO
1.100.000
450.000
Conturile de profit ,1 plerdere ale societitilor SM ,1 P:

- lei Indicator!
Venituri
Cheltuieli
Rezultatul net al exerciiului
SM
4.000.000
1.OOO.OOO
100.000
SO.OOO
3.900.000
950.000
Titlurile au fost dobandite de societatea SM in momentul

constituirii societatii P.
Tn cursul exercitiului N, intre societatile SM i P au avut loc
urmatoarele tranzactii:
a) Societatea SM i-a vandut marfuri societatii P, in valoare

de SOO.OOO lei, costul de achizitie al acestora fiind de
460.000 lei; pana la sfaritul anului, societatea SM nu a
incasat decat 400.000 lei de la societatea P; in plus, marfurile
cumparate de P nu au fost vandute unei alte societati, din
afara perimetrului de consolidare;
b) Societatea P i-a vandut, in cursul exercitiului N, marfuri

societatii SM, la pretul de vanzare de 100.000 lei, costul
de achizitie al acestora fiind de 90.000 lei; pana la sfaritul
exercitiului, societatea SM nu a reuit sa vanda marfurile
cumparate de la P; de asemenea, in cursul exercitiului N,
societatea SM a platit contravaloarea marfurilor cumparate de
la societatea P;
c) La sfaritul exercitiului N, societatea SM i-a vandut societatii P

un utilaj la pretul de vanzare de 40.000 lei, costul acestuia fiind
de SO.OOO lei, iar amortizarea cumulata, de 30.000 lei.
Tn cursul exercitiului N, societatea SM a incasat dividende de la

societatea P, in valoare de 10.000 lei.
Sa se realizeze consolidarea societatii P prin metoda punerii in
echivalenta,
Rezolvare:
Societatea SM exercita asupra societa\ii P o influen\a semnificativa i, in consecinta,
societatea P este consolidata de societatea SM prin punere in echivalen\a.
Deoarece titlurile P au fost dobandite in momentul infiintarii societatii P, nu exista fond
comercial.
1.
Punerea in echivalenta a titlurilor societatii P:
Titlurile P sunt evaluate la o valoare egala cu cota-parte ce ii revine societatii SM din

capitalurile proprii ale societatii P existente la sfaritul exerci\iului N, respectiv 180.000 lei
(450.000 lei x 40%):
180.000 lei
264
Titluri P
puse in echivalenta
263
Aqiuni detinute
in comun P
106
121
Rezultat consolidat**
180.000 lei
120.000 lei
40.000 lei
20.000 lei
Cota-parte ce ii revine societatii SM din rezervele constituite dupa data achizitionarii titlurilor
(100.000 lei x 40%).
** Cota-parte ce ii revine societatii SM din rezultatul societatii P existent la 31.12.N (SO.OOO lei x
40%).
inregistrarea la nivelul contului de profit i pierdere a cotei-parti din rezultatul so

cietatii P:
20.000 lei
121
Rezultat consolidat
768
Alte venituri
financiare
20.000 lei
2. Ellminarea consecintelor tranzactiilor efectuate intre societatea SM Ji socie

tatea P:
Ill
CONTABILITATE
a) Eliminarea profitului intern aferent stocului final de marfuri vandute de societa

tea SM societatii P (40.000 lei x 40%):
16.000 lei
121
472
16.000 lei
%
607
200.000 lei
184.000 lei
in avans

200.000 lei
707
Venituri din
vanzarea marfurilor
Cheltuieli
privind marfurile
121
16.000 lei
b) Eliminarea profitului intern aferent stocului final de marfuri vandute de societa

tea P societatii SM (10.000 lei x 40%):
4.000 lei
121
Rezultat consolidat
264
4.000 lei
121
Rezultat consolidat
4.000 lei
Titluri P
puse in echivalenta

4.000 lei
768
Alte venituri
financiare
c) Tnregistrarea eliminarii profitului intern generat de vanzarea utilajului de catre SM

societatii P (20.000 lei x 40%):
8.000 lei
121
472
in avans
8.000 lei
Ill
16.000 lei
7583
Venituri din
vanzarea activelor
i alte operatiuni
de capital
6583
16.000 lei
8.000 lei
121
8.000 lei
Cheltuieli privind
activele cedate
i alte operatiuni
de capital
3.
Eliminarea dividendelor incasate de societatea SM de la socletatea P:

10.000 lei
121
106
10.000 lei
121
10.000 lei
Rezerve SM

10.000 lei
4.
761
Venituri din
Prezentarea bilantului consolidat:
- lei Structuri bilantlere
SM
1.456.000
Construqii
1.000.000
Utilaje
280.000
Titluri P
176.000
450.000
Clienti
200.000
150.000
Stocuri
100.000
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an
250.000
Furnizori
200.000
Creditori diveri
E. Active circulante nete I Datorii curente nete (B + C - D - I)
Ill
SO.OOO
176.000
CONTABILITATE
Structuri bilantiere
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an

(Credite bancare pe termen lung)
H. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
SM
1.632.000
400.000
100.000
24.000
1.132.000
700.000
350.000
Rezerve
82.000
1.100.000
5.
Prezentarea contului de profit Ji pierdere consolidat:

- lei Indicator!
Venituri
SM
3.774.000
Cheltuieli
Venituri financiare (partea din rezultatul intreprinderilor asociate)

3.708.000
16.000
82.000
Contabilitate de gestiune

Pentru un atelier de mobila se cunosc urmatoarele informatii:
- La inceputul perioadei se afla in curs de executie 20 de
dulapuri la un cost unitar de 200 lei;
- Yn cursul perioadei s-au terminat cele 20 de dulapuri i
s-au mai inceput inca 150 de dulapuri, insa 1O au ramas
neterminate, la un cost unitar de 300 lei;
- Costurile de produqie aferente perioadei (salarii, amortizare,
servicii, materii prime) au fost de 79.000 lei, iar costurile
administrative i de distributie au fost de 5.000 lei;
- Au fost vandute 130 de dulapuri la pretul de 600 lei/buc.
Ill
a) Determinati cantitativ i valoric productia finita;

b) Determinati costul dulapurilor vandute;
c) Calculati rezultatul perioadei.
Rezolvare:
a) Pentru urmarirea cantitativa i valorica a productiei in curs de executie i a pro
ductiei finite se poate utiliza urmatoarea relatie:
Productie in curs de
executie la inceputul
perioadei
+ Produqie
inceputa
Produqie
terminata
Productie in curs
de executie la
sfaritul perioadei
Determinarea produqiei finite:

20 dulapuri in curs la inceputul perioadei + 150 dulapuri incepute = 10 dulapuri in curs
la sfaritul perioadei + X dulapuri terminate, de unde X = 160 dulapuri
Pentru a determina costul de produqie al celor 160 de dulapuri terminate ne raportam
la formula anterioara i in loc de cantitati folosim costuri:
lnformatii
Valori
Costurile de productie ale perioadei
79.000 lei
+ Valoarea produqiei in curs de executie la
20 buc. x 200 lei/buc. = 4.000 lei
10 buc. x 300 lei/buc. = 3.000 lei
inceputul perioadei
Valoarea produqiei in curs de executie la

sfaritul perioadei
Costul produselor finite
80.000 lei
Prin urmare, costul unui dulap este: 80.000 lei I 160 buc. = 500 lei/buc.
b)
Costul productiei vandute:
Au fost vandute 130 de dulapuri, iar costul unitar de produqie este de 500 lei, deci
costul productiei vandute este de 65.000 lei.
c)
Calculul rezultatului:
Rezultatul se calculeaza (pe baza contului de profit i pierdere cu clasificarea pe funqii

utilizat in exemplul anterior) astfel:
Ill
CONTABILITATE
lnformatii
Valorl
Venituri din vanzari
130 buc. x 600 lei/buc. = 78.000 lei
Costul bunurilor vandute
130 buc. x 500 lei/buc. = 65.000 lei
Costuri de administratie
5.000 lei
Rezultat
8.000 lei

O entitate a imprumutat la 01.01.N suma de 20.000 lei pentru
finantarea construqiei unei cladiri i suma de 5.000 lei pentru
finantarea activitatii de produqie a unui produs cu ciclul
de fabricatie de 2 luni. Construqia a inceput anul trecut
i va continua i anul viitor. Rata anuala a dobanzii pentru
imprumuturile primite este de 8%.
Analizati daca dobanzile afecteaza costul de productie al cladirii

i costul de productie al stocurilor.
Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/2014 arata:
,,Costurile indatorarii atribuibile active/or cu ciclu lung de fabricafie sunt incluse in cos
turile de produqie ale acestora, in masura in care sunt legate de perioada de producfie. ln
costurile indatorarii se include dobanda la capitalu/ imprumutat pentru finantarea achi
zifiei, construcfiei sau producfiei de active cu ciclu lung de fabricafie." (pet. 80-(1))
,,Costurile indatorarii suportate de entitate in legatura cu imprumutul de fonduri se includ
in costu/ bunurilor sau serviciilor cu ciclu lung de fabricafie, cu respectarea prevederilor
pet. 51 a/in. (1) din prezentele reglementari." (pet. 80-(2))
,,ln sensul prezente/or reglementari, prin activ cu ciclu lung de fabricafie se infelege un activ
care solicita in mod necesar o perioada substanfiala de timp pentru a fi gata in vederea
utilizarii sale prestabilite sau pentru vanzare." (pet. 80-(3))
,,Activele financiare i stocurile care sunt fabricate pe o baza repetitiva de-a /ungul unei
perioade scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu lung de fabricafie. Nu sunt
active cu ciclu lung de fabricofie nici activele care in momentul achizifiei sunt gata pentru
utilizarea for prestabilita sau pentru vanzare." (pet. 80-(4))
,,Capitalizarea costurilor indatorarii trebuie sa inceteze cand se realizeaza cea mai mare
parte a activitafilor necesare pentru pregatirea activu/ui cu ciclu lung de fabricafie, in ve
derea utilizarii prestabilite sau a vanzarii acestuia:" (pet. 80-(5))
Ill
,,Entitafile care au inclus in valoarea active/or cu cic/u lung de fabricafie costuri ale inda
torarii prezinta informatii corespunzatoare in notele explicative la situafiile financiare."
(pet. 80-(6))
Pe baza acestor prevederi, in cazul nostru:

Dobanda aferenta imprumutului contractat pentru cladire trebuie inclusa in cos
tul cladirii (OMFP nr. 1.802/2014 prevede obligativitatea in acest sens). Deoarece con
struqia a inceput anul trecut i nu se finalizeaza in anul curent, intreaga dobanda
(20.000 lei x 8% = 1.600 lei) va fi inclusa in costul de productie.
Dobanda aferenta imprumutului contractat pentru stocuri este un cost al perioa
dei. Deoarece stocurile au un ciclu scurt de fabricatie i sunt produse pe o baza repeti
tiva, ele nu sunt eligibile pentru capitalizarea costurilor cu imprumuturile.
Aspecte privind aplicarea Standardelor lnternafionale de Raportare

Financiara
:>
Cadrul general conceptual pentru raportarea financiara

elaborat de IASB (Consiliul pentru Standarde lnternationale de
Contabi I itate)
Necesitatea Cadrului general conceptual pentru raportarea financiara
Cadrul conceptual international este necesar pentru IASB in elaborarea standardelor

noi i revizuirea standardelor existente. Tratamentele cantabile sunt analizate din per
spectiva conformitatii cu prevederile Cadrului conceptual, fiind asigurata astfel coe
renta conceptuala a solutiilor propuse de diferite standarde. Tn baza pentru concluzii
care insotete fiecare standard sunt prezentate argumentele conceptuale pe care se
bazeaza solutiile adoptate. Cadrul conceptual limiteaza influenta partilor interesate
asupra standardelor, deoarece solutiile trebuie fundamentate conceptual.
Cadrul conceptual asista preparatorii de conturi in identificarea unei solutii atunci
cand standardele nu prescriu reguli detaliate pentru anumite probleme practice, i
auditorii, in formarea unei opinii privind conformitatea cu IFRS. Normalizatorii na
tionali pot utiliza Cadrul conceptual international pentru elaborarea standardelor
sau reglementarilor nationale (de exemplu, reglementarile din Romania au preluat
anumite elemente din Cadrul conceptual international). Cadrul conceptual furnizeaza
informatii privind abordarea utilizata in dezvoltarea standardelor i asista utilizatorii in
intelegerea situatiilor financiare in conformitate cu IFRS.
Cei care participa la dezbaterile care preced emiterea unui standard trebuie sa cunoasca
prevederile Cadrului conceptual i sa le utilizeze in argumentarea solutiilor propuse.
Ill
CONTABILITATE
Utilitatea Cadrului conceptual este insa limitata, deoarece prevederile sale nu primeaza
in fata prevederilor standardelor i pot fi identificate situatii in care exista conflicte
intre dispozitiile unui standard i prevederile Cadrului.
Oblectivul raportar/1 financiare cu scop general
Raportarea financiara cu scop general:
ofera informatii financiare cu privire la entitatea raportoare care sa fie utile inves
titorilor, creditorilor in deciziile de alocare a resurselor;
ofera informatii despre cat de eficient au fost utilizate resursele entitatii;
ofera informatii privind resursele economice ale unei entitati, pretentiile asupra
entitatii i modificarile resurselor i pretentiilor.
Caracteristicile calitative ale informatiilor financiare utile:

Caracteristlcile care fac utila lnformatla furnizata in situatille financiare
Caracterlstlcile calitative
fundamentale
Relevanta
Reprezentare
fidela
Caracteristicile calitatlve
ampllficatoare
Comparabllltate
Caracteristicile calitative fundamentale
Relevanta - informatiile au capacitatea de a face diferenta in luarea deciziilor (au va

loare predictiva, valoare de confirmare sau ambele).
Pragul de semnificatie - aspect al relevantei bazat pe natura sau magnitudinea (sau
ambele) elementelor la care se refera informatiile din situatiile financiare.
Reprezentarea fidela - informatiile reprezinta fenomenele pe care ii propun sa le
reprezinte. Descrierea trebuie sa fie completa, neutra i lipsita de erori. Prudenta a fost
eliminata, fiind considerata in contradiqie cu neutralitatea. Prevalenta economicului
asupra juridicului este implicita in reprezentarea fidela.
Pentru a fi utile, informatiile trebuie sa fie relevante i reprezentate fidel.

O entitate detine o investitie in obligatiuni necotate pentru care
nu exista pret de piata. Cu toate acestea, entitatea poate estima
valoarea investitiilor prin actualizarea fluxurilor de trezorerie
viitoare.
Considera1i ea aceasta valoa.re estimata poate fi considerata o

reprezentare fidela a valorii investitiei? In ce condilii?
Rezolvare:
Aceasta estimare poate constitui o reprezentare fidela daca valoarea este descrisa clar
ea fiind o estimare, daca sunt explicate natura i limitele procesului de estimare i daca
nu au fost facute erori in selectarea i aplicarea tehnicii de estimare.
Caracterlsticlle calltatlve ampllficatoare
Comparabilitatea - caracteristica ce le permite utilizatorilor sa identifice i sa inteleaga

similitudinile i diferentele intre elemente.
Comparabilitatea nu este sinonima cu consecventa. Consecventa se refera la utilizarea
acelorai metode pentru aceleai elemente fie de la o perioada la alta, fie in aceeai
perioada pentru entitati diferite. Comparabilitatea este scopul. Consecventa ajuta
la atingerea acestui scop. Comparabilitatea nu inseamna uniformitate. Pentru a fi
comparabile, elementele similare trebuie prezentate similar, iar cele diferite trebuie
prezentate diferit.
Verificabilitatea - diferiti observatori independenti i in cunotinta de cauza ar putea
ajunge la un consens (nu neaparat acord total) ea o anumita descriere este o reprezen
tare fidela. Verificarea poate fi directa sau indirecta. Verificarea indirecta presupune
verificarea intrarilor pentru un model, o formula sau o alta tehnica i recalcularea re
zultatelor prin folosirea aceleiai metodologii.
Oportunitatea - informatiile sunt disponibile pentru factorii decizionali in timp util
pentru a le influenta deciziile.
lnteligibilitatea - clasificarea, caracterizarea i prezentarea in mod clar i concis.
Constrdngerea costului
Costul este o constrangere generala care aqioneaza asupra informatiilor financiare ce

pot fi oferite. Tn aplicarea constrangerii ce tine de cost, IASB apreciaza daca este posibil
CONTABILITATE
ea beneficiile raportarii unor informatii sa justifice costurile suportate pentru oferirea

i utilizarea respectivelor informatii.
Pentru a fi utile, informatiile trebuie sa fie relevante i reprezentate fidel.
Nu este utila:
o reprezentare fidela a unui fenomen irelevant;
o reprezentare inexacta a unui fenomen relevant.
Caracteristicile amplificatoare trebuie maximizate in masura in care acest lucru este
posibil.
Caracteristicile amplificatoare separat sau impreuna nu pot face utila o informatie care
nu indeplinete caracteristicile calitative fundamentale.
Uneori, o caracteristica amplificatoare poate fi diminuata pentru a fi maximizate celelalte.
lpoteza de bozo - contlnultatea activltafll
Situatiile financiare sunt elaborate pornind de la premisa ea o entitate ii va continua

activitatea in viitorul previzibil.
Elementele sltuafiilor financiare
Elementele care definesc pozitia financiara a intreprinderii sunt activele, datoriile i

capitalurile proprii.
1. Un activ reprezinta o resursa economica controlata de intreprindere ea urmare a
unui eveniment trecut i de la care se ateapta sa se obtina avantaje (beneficii) eco
nomice viitoare pentru intreprindere.
2. 0 datorie reprezinta o obligatie prezenta a intreprinderii ce decurge dintr-un eve
niment trecut, a carei decontare se ateapta sa determine o ieire de resurse ce incor
poreaza avantaje economice.
3. Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele entitatii
dupa deducerea tuturor datoriilor.
Recunoaterea elementelor in situatiile financiare - criteriile de recunoatere:
Un activ I o datorie este recunoscut(a) daca:
este probabila intrarea/ieirea de beneficii economice viitoare;

elementul are un cost sau o valoare ce poate fi determinat(a) fiabil.
..

Societatea Alfa a primit un autoturism in baza unui contract de
leasing financiar.
Poate recunoate Alfa acest activ in bilantul sau? Argumentati
prin prisma definitiei activulul.
Rezolvare:
Societatea Alfa controleaza beneficiile economice obtinute cu ajutorul autoturismului
(care este utilizat impreuna cu alte active in activitatea entitatii) in virtutea drepturilor
conferite de contractul de leasing. Dreptul de proprietate este esential pentru deter
minarea existentei unui activ.

Analizati urmatoarele costuri angajate de o entitate i analizati
in fiecare caz criteriile de recunoatere a unui activ:
a) Costuri de formare a angajatilor;
b) Un program informatic achizitionat;
c) O marca dezvoltata intern. Exista valoare de piata pentru

aceasta marca.
Rezolvare:
a) Costurile de formare a angajatilor contribuie la obtinerea d_e avantaje economice
viitoare, insa entitatea nu detine controlul asupra acestora. Prin urmare, entitatea nu
va recunoate un activ pentru aceste costuri, ci le va inregistra pe cheltuieli.
b) Programul informatic poate fi recunoscut ea activ, deoarece este probabila obti
nerea de beneficii economice viitoare, iar costul sau poate fi estimat fiabil. Tn urma
achizitiei, entitatea detine controlul asupra activului.
c) Marca nu poate fi recunoscuta ea activ al entitatii (dei indeplinete definitia) de
oarece costul sau nu poate fi estimat fiabil. Costurile legate de dezvoltarea marcii nu
pot fi separate de costurile dezvoltarii afacerii ea intreg. IAS 38 este mai restrictiv decat
Cadrul conceptual i permite recunoaterea doar pentru activele pentru care costul
poate fi estimat fiabil.
Ill
CONTABILITATE

Anali:tali in fiecare caz criteriile de recunoatere a unui activ:
a) 0 societate din industria farmaceutica dezvolta un vaccin

pentru un virus. Au fost finalizate primele doua faze ale
testelor clinice. Managementul are rezerve semnificative cu
privire la primirea aprobarilor legale necesare pentru utilizare
i nu a demarat produqia i marketingul pentru vaccin;
b) 0 societate din industria farmaceutica dezvolta un vaccin

pentru un virus. Societatea a obtinut aprobarile legale
necesare in tara X i a demarat procedurile pentru obtinerea
acestor aprobari in tara Y. Experienta anterioara demonstreaza
ea vor fi necesare teste clinice suplimentare pentru a
obtine aceste aprobari. Anumite vaccinuri aprobate spre
comercializare in tara X nu au fost acceptate in tara Y nici chiar
dupa teste suplimentare;
c) Grupul X a semnat un acord cu privire la cesiunea filialei Gama

la data de 30.06.N. Daca cifra de afaceri anuala a societatii
Gama atinge un anumit nivel, grupul va incasa un bonus
supliinentar;
d) Tn exercitiul N, societatea Alfa a inaintat o aqiune in instanta

impotriva societatii Beta, pentru incalcarea drepturilor
de proprietate intelectuala asupra unui produs. Nu a fost
pronuntata o sentinta definitiva in acest caz. Despagubirea
solicitata de societatea Alfa este de SOO.OOO lei.
Rezolvare:
a), b) Cheltuielile de dezvoltare nu vor fi capitalizate deoarece exista incertitudini
privind probabilitatea obtinerii de avantaje economice viitoare. lAS 38 prescrie conditii
detaliate pentru capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare.
c) Grupul X va putea recunoate un activ pentru bonusul suplimentar atunci cand
va obtine conti'olul asupra acestuia potrivit prevederilor contractuale. Pana atunci,
X prezinta in note informatii privind existenta unui activ contingent (eventual).
d) Societatea Alfa va putea recunoate un activ atunci cand va obtine controlul
asupra despagubirii in baza hotararii instantei. Pana atunci, prezinta in note informatii
privind existenta unui activ contingent (eventual).

Societatea Alfa vinde in exercitiul N un program informatic la
pretul de vanzare de 20.000 lei plus 2.000 lei pentru intretinerea $i
actualizarea softului in urmatorii 2 ani.
Determinati daca la sfaritul exercitiului N Alfa trebuie sa

prezinte in bilan1 o datorie, avand in vedere definitia datoriei
din Cadrul conceptual international.
Rezolvare:
La sfar$itul exercitiului N, societatea Alfa are o obligatie (in baza contractului incheiat)
de a asigura intretinerea $i actualizarea softului in urmatorii 2 ani. Decontarea acestei
obligatii va implica un consum de resurse. Prin urmare, este indeplinita definitia
datoriei din Cadrul conceptual.

Un magazin acorda 1O puncte cadou pentru orice achizitie de
100 lei. Pentru fiecare 1.000 de puncte, un client poate cumpara
bunuri in valoare de 60 lei (pret de vanzare). Magazinul a acordat
in anul N 10.000 de puncte pentru vanzari de 100.000 lei $i se
a$teapta ea 80% din punctele cadou sa fie utilizate. Clientii pot
utiliza punctele cadou timp de un an.
Stabili1i daca magazinul are o datorie la sfaritul exercitiului N.

Rezolvare:
Magazinul are o obligatie de a livra clientilor bunuri in schimbul punctelor cadou.
Satisfacerea obligatiei implica o ie$ire de resurse. Prin urmare, magazinul trebuie sa
recunoasca in bilantul pentru anul N datoria generata de acordarea punctelor cadou.
Elementele care definesc performanta sunt veniturile $i cheltuielile.
Veniturile sunt cre$teri de avantaje economice viitoare in cursul perioadei contabile,
sub forma intrarilor de active sau a majorarii valorii activelor sau a diminuarii de datorii,
care au ea rezultat o cre$tere a capitalurilor proprii, diferita de cea care provine din
contributiile proprietarilor capitalului.
Cheltuielile sunt diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub
forma unor ie$iri sau epuizari ale activelor sau a suportarii unor datorii, ce au ea re
zultat o diminuare a capitalurilor proprii, diferita de cea care provine din distribuirile in
favoarea proprietarilor capitalului.
CONTABILITATE
Cadrul contabil al IASB definete conceptele de venit i cheltuiala prin raportare la ave
rea proprietarilor. Prin raportare la definitiile activului i datoriei, o cretere a avantajelor
economice viitoare are loc odata cu creterea unui activ sau cu diminuarea unei datorii.
Analog, diminuarea avantajelor economlce vlitoare presupune o diminuare de activ
sau o cretere a unei datorii.
Deoarece capitalul propriu este un element rezidual, creterea unui activ i diminuarea
unei datorii vor determina o cretere a capitalurilor proprii, in timp ce diminuarea unui
activ i creterea unei datorii vor conduce la o diminuare a capitalurilor proprii.
Definitiile propuse de Cadrul conceptual sunt foarte cuprinzatoare, referindu-se atat
la veniturile/cheltuielile angajate in cursul normal al activitatilor, cat i la catiguri/
pierderi, plusuri/minusuri de valoare survenite pe parcursul perioadei, indiferent daca
sunt latente sau realizate.
Criteriile de recunoatere:
Un veni.t I o cheltuiala va fi recunoscut(a) in contabilitate daca:
raspunde definitiei;
creterea/diminuarea de avantaje economice viitoare poate fi masurata fiabil.
Exemplul ilustrativ :300

O societate de telefonie factureaza la inceputul lunii ianuarie N+ 1
costul convorbirilor efectuate in decembrie anul N, in suma de
SOO.OOO lei. Factura este platibila in 15 zile.
Cand va recunoate societatea venitul din serviciile prestate?

Rezolvare:
Societatea va recunoate venitul de SOO.OOO lei in contul de profit i pierdere al
exercitiului N. Tn corespondenta, va recunoate o creanta (Clienti - facturi de intocmit).
Evaluarea elementelor in sltuafiile financiare
Bazele de evaluare
Costul istoric
Potrivit costului istoric:
activele sunt inregistrate la suma platita sub forma de lichiditati sau echivalente de
lichiditati ori la valoarea justa din momentul cumpararii lor;
datoriile sunt inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei

sau la valoarea ce se ateapta sa fie platita sub forma de lichiditati sau echivalente
de lichiditati pentru a stinge datoriile in cursul normal al activitatii.
Costul curent
Potrivit costului curent:

- activele sunt inregistrate la valoarea sub forma de lichiditati sau echivalente de
lichiditati care ar trebui platita daca acelai activ sau un activ asemanator ar fi achi
zitionat in prezent;
- datoriile suntinregistrate la valoarea neactualizata a lichiditatilor sau echivalentelor
de lichiditati necesara pentru a deconta in prezent obligatia.
Exemplul ilustrativ :301 ----------.

Societatea Alfa achizitioneaza un stoc de marfa de 100 buc. la
pretul de 20 lei/buc. La sfaritul lunii, ultima factura primita pentru
stocul de marfa are un pret unitar de 23 lei/buc.
Calculati costul istoric i costul curent al stocului de marfa la

sfaritul lunli.
Rezolvare:
Costul istoric = 100 buc. x 20 lei/buc. = 2.000 lei
Costul curent = 100 buc. x 23 lei/buc. = 2.300 lei
Valoarea realizabila (de decontare)
Potrivit valorii realizabile:

- activele sunt inregistrate la valoarea sub forma de lichiditati sau echivalente de li
chiditati care poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea normala a activelor;
- datoriile sunt inregistrate la valoarea lor de decontare. Aceasta reprezinta valoarea
neactualizata a lichiditatilor sau echivalentelor de lichiditati care trebuie platita
pentru a achita datoriile in cursul normal al activitatii.
Exemplul ilustrativ :302 --------

O societate detine un stoc de marfa achizitionata la costul de
30.000 lei. La sfaritul anului, marfa ar putea fi vanduta la pretul de
28.000 lei, fiind estimate costuri de vanzare de 300 lei.
Calculati valoarea realizabila neta a stocului de marfa.
CONTABILITATE
Rezolvare:
Valoarea realizabila neta= 28.000 lei - 300 lei= 27.700 lei
Valoarea actualizata a fluxurilor de lichiditati
Potrivit valorii actualizate:

- activele sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de lichidi
tati care urmeaza sa fie generate in derularea normala a activitatii entitatii;
- datoriile sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor ieiri de lichiditati care
se ateapta sa fie necesare pentru a deconta datoriile in cursul normal al activitatii.

La 01.01.N, societatea Beta emite 10.000 de obligatiuni scadente
la 31.12.N+4, in urmatoarele conditii:
- valoarea nominala: 25 lei/obligatiune;
- dobanda platita semestrial: 8.750 lei.
Rata semestriala a dobanzii pe piata pentru obligatiuni similare
este de4%.
Calculati valoarea actualizata a datoriei.
Rezolvare:
- lei Calculul valorli actualizate
Valoarea actualizata a 10 plati semestriale de 8.750 lei cu rata
semestriala de4% (dobanda)
8.750 I (1 + 4%) 1 + 8.750 I (1 + 4%)2 + 8.750 I (1 + 4%) 3 + . . .

+ 8.750 I (1 + 4%) 10
Valoarea actualizata a principalului de 250.000 lei, suma scadenta

peste 5 ani, cu rata semestriala de4%= 250.000 I (1 + 4%) 10
Valoarea actualizata
70.970
168.891
239.861
Concepte de menflnere a capltalu/ui
Mentinerea capitalului financiar - conform acestui concept, profitul se obtine doar

daca valoarea financiara a activelor nete la sfaritul perioadei este mai mare decat
valoarea financiar a activelor nete la inceputul perioadei, dupa excluderea oricaror
distribuiri catre proprietari i a oricaror contributii din partea proprietarilor in timpul

perioadei analizate. Mentinerea capitalului financiar poate fi evaluata atat in unitati
monetare nominale, cat i in unitati de putere constanta de cumparare.
Mentinerea capitalului fizic - conform acestui concept, profitul se obtine doar atunci
cand capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a entitatii la sfaritul
perioadei depaete capacitatea fizica productiva de la inceputul perioadei, dupa ce
s-au exclus orice distribuire catre proprietari i orice contributie din partea proprieta
rilor in timpul perioadei analizate.

O societate detine un capital social de 100 lei i disponibilitati de
100 lei. La inceputul anului, societatea achizitioneaza un stoc de
marfa de 100 lei. Stocul este vandut la sfaritul anului pentru
150 lei, iar costul sau de inlocuire este de 120 lei. lndicele general
al preturilor este de 10%.
Calculali rezultatul in cazul in care se asigura:

a) Men1inerea capitalului financiar in termeni nominali;
b) Men1inerea capitalului financiar in termeni reali;
c) Menlinerea capitalului fizic in termeni reali.
Rezolvare:
- lei -
Menlinerea
capitalului
financiar in
termeni nominali
Menlinerea
capitalului
financiar in
termeni reall
Menlinerea
capitalului
fizic in
termeni reali
Venit din vanzare
150
150
150
Costul vanzarilor
100
100
120
50
50
30
Profit
(10)
Ajustare la inflatie
Rezultat
Ajustare pentru
mentinerea capitalului
50
40
30
10
20
Mentinerea capitalului financiar in termeni nominali nu tine cont de inflatie. Profitul de

50 lei este suma obtinuta in exces fata de capitalul initial de 100 lei. Tn a treia coloana
CONTABILITATE
ajustarea la inflatie reflecta efectul creterii generale a preturilor asupra capitalului fi

nanciar Initial i vizeaza determinarea profitului dupa mentinerea capitalului de des
chidere in unitati de putere constanta de cumparare. Profitul de 40 lei lasa un capital
de 110 lei pentru mentinerea puterii de cum parare. Mentinerea capitalului fizic vizeaza
prezervarea capacitatii productive a entitatii (exprimata in acest exemplu prin capa
citatea entitatii de a inlocui stocul vandut). Profitul este de 30 lei in conditiile prezer
varii unui capital de 120 lei (suficient pentru a cumpara un stoc similar de marfa).
/AS 1 ,,Prezentarea situafiilor financiare"

- lei 1.
Terenuri evaluate la cost
630.000
3.
Terenuri disponibile pentru vanzare evaluate la

valoarea justa (vanzarea va avea loc in mai putin de
12 I uni, costul este de 250.000, iar valoarea justa minus
costurile de cesiune este estimata la 200.000)
200.000
2.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
licente
Clienti
Cheltuieli in avans (din care angajate intr-o perioada

mai mare de 1 an 60.000)
Rezerva legala
350.000
600.000
80.000
90.000
Datorii fata de asociati i actionari (dividende de plata)
100.000
lnterese de participare desemnate ea active financiare

disponibile pentru vanzare evaluate la valoarea justa,
cu varlatiile de valoare in capitalurile propril (vanzarea
va avea loc in mai mult de 1 an, iar costul lor este de
600.000)
700.000
Amortizarea instalatiilor i mainilor
10. Capital social
11. Materii prime
12. lnstalatii i maini
13. Tmprumuturi din emisiunea de obligatiuni (durata este

de 10 ani i sunt rambursabile prin rate constante)
14. Ajustari pentru deprecierea materiilor prime
15. Rezultat reportat
16. Conturi la banci
SO.OOO
1.500.000
160.000
700.000
525.000
5.000
230.000
3.990.000
17. Provizioane pentru garantii acordate clientilor (din care

cu scadenta foarte probabil 1ntr-o perioada mai mare
de 1 an 300.000)
18. TVA de plata
19. Tmprumut pe termen lung acordat unei intreprinderi

din cadrul grupului (din care cu scadenta in anul
urmator 20.000)
20. Ajustari pentru deprecierea creantelor - clienti
21. Credite primite pe termen lung (din care partea cu

scadenta sub 1 an 400.000)
22. Construqii
23. Cheltuieli de dezvoltare (este foarte probabila

obtinerea de avantaje economice viitoare)
24. Rezerve din reevaluare
25. Datorii salariale i soclale
26. Aqiuni proprii
27. Amortizarea construqiilor
28. Fond comercial achizitionat
29. Credite primite pe termen scurt (pentru un credit de

100.000 s-a amanat scadenta cu 2 anl, iar acordul a fost
1nchelat 1ntre data de raportare i data la care situatiile
financiare sunt autorizate pentru prezentare)
30. SubventH pentru investitii

31. Produse finite
32. Rezultatul exercitiului
33. Titluri de plasament:

- titluri in valoare de 100.000 au fost desemnate ea
active financiare detinute pana la scadenta pentru
garantarea unui credit primit pe 5 ani, iar restul au fost
desemnate ea active financiare detinute in vederea
tranzaqionarii, evaluate la valoareajusta, cu variatiile
de valoare in contul de profit i pierdere)
SOO.OOO
480.000
100.000
10.000
1.900.000
300.000
100.000
1.700.000
900.000
800.000
SO.OOO
4.000.000
850.000
300.000
180.000
1.900.000
250.000
34. Furnizori (din care cu scadenta ce depaete 1 an

700.000)
900.000
36. lmpozit pe profit exigibil
550.000
35. lmpozite amanate
37. Venituri in avans (din care pe termen scurt 20.000)

38. Rezerve din valoarea justa
300.000
200.000
100.000
Sa se intocmeasca situa1ia poziliei financiare conform IAS 1

,,Prezentarea situa1iilor financiare" (revizuit).
CONTABILITATE
Rezolvare:
Prevederile IAS 1 care trebuie avute in vedere pentru elaborarea situatiei pozitiei finan
ciare sunt:
,,0 entitate trebuie sa prezinte activele circulante $i imobilizate $i datoriile curente $i pe
termen lung drept clasificari distincte in situafia pozifiei financiare in conformitate cu
puncte/e 66-76, cu excepfia cazului in care o prezentare bazata pe lichiditate ofera infor
matii care sunt fiabile $i mai re/evante. Atunci cdnd se aplica aceasta excepfie, o entltate
trebuie SQ prezinte toate active/e $i datoriile in ordinea JichiditQfii." (pet. 60)
,,Jndiferent de metoda de prezentare adoptata, o entitate trebuie SQ prezinte valoarea
pe care se a$teapta sa o recupereze sau sa o deconteze dupa o perioada mai mare de
douasprezece /uni pentru fiecare element-rdnd de activ sau datorie care combinQ valori
care se preconizeaza ea vor fi recuperate sau decontate:
(a) intr-un interval de pdna Ja douasprezece /uni dupa perioada de raportare, $i
(b) intr-un interval de peste douasprezece /uni dupa perioada de raportare." (pet. 61)
,,0 entitate trebuie sa clasifice un activ drept activ circulant atunci cdnd:
(a) se a$teapta sa valorifice activul, sau intentioneaza sa
cadrul cic/ului normal de exploatare;
ii vdnda sau sa ii consume, in
(b) activul este definut, in principal, in scopul tranzacfionarii;

(c) se a$teapta valorificarea activului in termen de douasprezece /uni dupa perioada de
raportare; sau
(d) activul reprezinta numerar sau echivalente de numerar (dupa cum sunt definite de
/AS 7), cu excepfia cazului in care exista restrictia ea activul sa fie schimbat sau utilizat
pentru decontarea unei datorii pentru o perioada de eel pufin douasprezece /uni dupa
perioada de raportare.
O entitate trebuie SQ clasifice toate celelalte active drept active imobilizate." (pet. 66)
,,0 entitate trebuie sa clasifice o datorie drept o datorie curenta atunci cdnd:
(a) se a$teapta sa deconteze datoria in ciclul normal de exploatare al entitafii;
(b) datoria este definutQ, in principal, Fn scopul tranzacfionarii;
(c) datoria trebuie decontatQ in termen de douasprezece /uni dupa perioada de raportare;
sau
(d) entitatea nu are un drept necondifionat de a amdna decontarea datoriei pentru eel
pufin douasprezece /uni dupa perioada de raportare (a se vedea punctul 73). Termenii
unei datorii care, la opfiunea partenerului, ar putea fi decontata prin emiterea de
instrumente de capitaluri proprii nu influenteazQ clasificarea acesteia.
O entitate trebuie sa clasifice toate celelalte datorii drept datorii pe termen lung." (pet. 69)
In rezolvarea acestui exemplu trebuie avute in vedere, de asemenea, i punctele de la

70 la 76.
Situatia pozitiei financiare

la 31.12.N
- lei N-1
ACTIVE IMOBILIZATE
Terenuri, construqii i echipamente (1)
Fond comercial (2)
Alte active necorporale (3)
Active financiare detinute pana la scadenta (4)
Active financiare disponibile pentru vanzare
Alte active necurente (5)
Total active imobilizate
ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri (6)
Clienti (7)
Active necurente detinute in vederea vanzarii (8)
Active financiare cJetinute pana la scadenta (9)
Active financiare detinute in vederea tranzaqionarii (1O)
Lichiditati i echivalente de lichiditati (11)
Alte active curente (12)
Total active circulante
Total active
DATORII PE TERMEN LUNG
lmprumuturi primite pe termen lung (13)
Provizioane pe termen lung (14)
Datorii de impozit amanat
Alte datorii necurente (15)
Total datorii pe termen lung
DATORII CURENTE
lmprumuturi primite pe termen scurt (16)
Partea curenta a imprumuturilor pe termen lung (17)
Furnizori (18)
- din care cu scadenta mai mare de 1 an
Provizioane pe termen scurt
lmpozitul pe profit curent
Alte datorii curente (19)
N
1.230.000
4.000.000
450.000
180.000
700.000
60.000
6.620.000
335.000
590.000
200.000
20.000
150.000
3.990.000
20.000
5.305.000
11.925.000
1.972.500
300.000
300.000
180.000
2.752.500
850.000
452.500
900.000
700.000
200.000
550.000
1.500.000
Total datorii curente
4.452.500
Total datorii
7.205.000
CONTABILITATE
N-1
CAPITAL $1 REZERVE
Capital social
1.500.000
Alte rezerve nete de aqiunile proprii (21)
1.000.000
1.900.000
Rezerve (20)
Catiguri nedistribuite
Total capital Ji rezerve

(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
90.000
230.000
4,720.000
din care:
Terenuri evaluate la cost 630.000 lei;
Constructii 300.000 lei - SO.OOO lei= 250.000 lei;
Echipamente la valoare neta de subventie 700.000 lei - SO.OOO lei - 300.000 lei=
350.000 lei.
Fond comercial 4.000.000 lei (este activ care, potrivit IFRS, nu se amortizeaza).
din care:
Licente 350.000 lei;
Cheltuieli de dezvoltare 100.000 lei.
din care:
imprumut acordat pe termen lung, cu scadenta intr-o perioada mai mare de 1 an
BO.OOO lei;
Titluri de plasament utilizate drept garantie pe o perioada de 5 ani 100.000 lei.
din care:
Cheltuieli in avans angajate 1ntr-o perioada mai mare de 1 an 60.000 lei.
din care:
Materii prime 160.000 lei - 5.000 lei = 155.000 lei;
Produse finite 180.000 lei.
din care:
600.000 lei - 10.000 lei= 590.000 lei.
din care:
Teren detinut in vederea vanzarii in anul urmator 200.000 lei.
din care:
Partea curenta a imprumutului acordat pe termen lung 20.000 lei.
(1 O) din care:
Titluri de plasament desemnate ea active financiare detinute in vederea tranzac
tionarii 150.000 lei.
(11) din care:

Conturi la banci 3.990.000 lei.
(12) din care:

Cheltuieli in avans angajate intr-o perioada mai mica de 1 an 20.000 lei.
(13) din care:

Credite primite pe termen lung a caror scadenta este intr-o perioada mai mare de
1 an 1.500.000 lei;
Partea din imprumutul obligatar cu scadenta mai mare de 1 an 525.000 lei 52.500 lei = 472500 lei.
(14) din care:

Partea cu scadenta mai mare de 1 an a provizionului pentru garantii acordate
clientilor 300.000 lei.
(15) din care:
Venituri in avans angajate intr-o perioada mai mare de 1 an 180.000 lei.
(16) din care:
Credite primite pe termen scurt 850.000 lei a caror scadenta a fast prelungita cu
2 ani.
(17) din care:
Partea curenta a creditelor pe termen lung 400.000 lei;
Partea curenta a imprumutului obligatar 52.500 lei.
(19) din care:
Datorii salariale i sociale 900.000 lei;
TVA de plata 480.000 lei;
Datorii fata de aqionari 100.000 lei;
Venituri in avans angajate intr-o perioada mai mica de 1 an 20.000 lei.
(20) din care:
Rezerva legala 90.000 lei.
(21) din care:

Rezerve din reevaluare 1.700.000 lei;
Rezerva de valoare justa 100.000 lei;
Aqiuni proprii (800.000 lei).
ExempIu I I'I ustra t'iv 506
Se dau urmatoarele informatii disponibile la 31.12.N despre

entitatea Alfa SA:
Terenuri detinute in vederea utilizarii (evaluate la cost)
Clfra de afaceri obtinuta din vanzarea productiei cu ciclu

lung de fabricatle
Furnizori i alte datorii de exploatare (din care cu scadenta

intr-o perioada mai mare de 1 an 100.000)
Active financiare disponibile pentru vanzare evaluate la

valoarea justa (vanzarea va avea loc.intr-o perioada mai mare
de 1 an)
Marfuri
Constructii i echipamente detinute in vederea utilizaril

(evaluate la cost)
- lei 100.000
1.000.000
400.000
100.000
80.000
300.000
CONTABILITATE
Clienli i alte crean1e de exploatare
SOO.OOO
lmprumuturi acordate pe termen scurt (din care pentru un

credit de 100.000 s-a amilnat scaden1a cu 3 ani, iar acordul
a fost incheiat dupa data de inchidere i inalnte ea situaliile
financiare sa fie autorizate pentru prezentare)
300.000
Provizioane pentru riscurl i cheltuieli (din care cu scadenta

foarte probabil intr-o perioada mai mare de 1 an 30.000)
80.000
Fond comercial achizilionat (pozitiv)
Credite primite de la banci pe termen lung (din care cu

scaden1a in anul urmator 200.000)
SOO.OOO
600.000
60.000
Ajustari pentru deprecierea terenurilor detinute in vederea

utili;zarii
20.000
Cheltuieli cu marfurile vilndute
120.000
Amortizarea constructilior i echipamentelor
130.000
Prime de emislune
30.000
Venituri in avans (din care angajate pe termen lung 60.000)
Cheltuieli in avans (din care angajate pe termen lung 30.000)
Terenuri detinute in vederea vilnzarii (este foarte probabila

vilnzarea in anul urmator)
70.000
40.000
SO.OOO
Sa se determine totalul activelor necurente i al datoriilor

curente conform modelului situatiei pozitiei financiare din IAS 1
,,Prezentarea situatiilor financiare'
Rezolvare:
- lei Datorii curente
Active necurente
Terenuri detinute in vederea
utilizarii (valoare neta)
Constructii i echipamente
(valoare neta)
Fond comercial achizitionat
Active financiare disponibile

pentru vanzare
Cheltuieli in avans angajate
pe termen lung
Total
BO.OOO Partea curenta a creditelor
200.000
170.000 Furnizori i alte datorii din

exploatare,
din care cu scadenta mai
mare de 1 an
400.000
primite pe termen lung
SOO.OOO Provizioane pe termen scurt
100.000 Venituri in avans pe termen

scurt
100.000
SO.OOO
10.000
30.000
880.000 Total
660.000

entitatea Alfa SA:
- lei Ciienti
Numar de salariati ce lucreaza pentru realizarea productiei
cu ciclu scurt de fabricatie
1.000.000
2.000
Active financiare disponibile pentru vanzare (din care

disponibile pentru vanzare intr-o perioadil mai mare de 1 an
200.000)
300.000
Provizioane pentru litigii (din care cu scadenta foarte

probabil intr-o perioada mai mare de 1 an 100.000)
160.000
Construqii detinute in vederea vanzarii in anul urmator
120.000
Lichiditati i echivalente de lichiditati
3.000.000
Ajustari pentru deprecierea valorii creantelor - clienti
100.000
Cheltuieli in avans (din care angajate intr-o perioada mai

mare de 1 an 80.000)
200.000
Cheltuieli de cercetare ce vor fi angajate in anul urmator
100.000
fmprumuturi acordate unei entitati afiliate intr-o perioada

mai mica de 1 an (din care pentru un imprumut de
SOO.OOO lei a fost prelungita scadenta cu 2 ani, iar acordul
a fost semnat inainte de data de inchidere a exercitiului
financiar)
2.000.000
Credite primite pe termen lung (din care cu scadenta in anul

urmator 400.000)
2.400.000
Marfuri
Tmprumuturi din emisiunea de obligatiunl (rambursabile in
rate constante anuale intr-o perioada de 5 ani)
400.000
SO.OOO
Venituri in avans (din care angajate intr-o perioada mai mare

de 1 an 200.000)
240.000
Active financiare detinute in vederea tranzaqionarii
150.000
lmpozite amanate
80.000
Ajustari pentru deprecierea valorii marfurilor
20.000
Sa se determine totalul activelor curente i totalul datoriilor

necurente conform modelului situatiei pozitiei financiare din
IAS 1 ,,Prezentarea situatiilor financiare'
CONTABILITATE
Rezolvare:
- lei Active curente
Datorii necurente
Marfuri (valoare neta)
380.000 Credite pe termen lung
Constructii detinute in vederea

vanzarii in anul urmator
120.000 imprumuturi din emisiunea

de obligatiuni
Clienti (valoare neta)
900.000 Provizioane pentru litigii
Active financiare detinute

in vederea tranzactionarii
pe termen scurt
150.000 lmpozite amanate
Active financiare disponibile

pentru vanzare
100.000
imprumuturi acordate unei

entitati afiliate
1.500.000
Lichiditati i echivalente de
lichiditati
3.000.000
Cheltuieli in avans
Total
. Venituri in avans pe termen

lung
2.000.000
40.000
100.000
BO.OOO
200.000
120.000
6.270.000 Total
2.420.000

intreprinderea Alfa a obtinut in cursul anului N 100 buc. de
produse finite la costul de 100.000 lei. Structura costului de
productie este urmatoarea:
- cheltuieli materiale SO.OOO lei;
- cheltuieli de personal 30.000 lei;
- cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor productive 20.000 lei.
Pe langa aceste cheltuieli, intreprinderea a mai angajat i alte
cheltuieli de exploatare, in suma de 10.000 lei, din care:
a) Consumuri materiale 2.000 lei, din care:
- aferente sectorului distributie 1.500 lei;
- aferente sectorului administrativ 500 lei;
b) Cheltuieli de personal 7.000 lei, din care:
- aferente sectorului distributie 5.000 lei;
- aferente sectorului administrativ 2.000 lei;
c) Cheltuieli cu amortizarea 1.000 lei, din care:

- aferente sectorului distributie 700 lei;
- aferente sectorului administrativ 300 lei.
Jumatate din productia obtinuta a fost vanduta la pretul de

150.000 lei.
Tn cursul anului intreprinderea a platit dobanzl aferente creditelor
primite de la banci in suma de 5.000 lei i a incasat 2.000 lei
dividende de la.o intreprindere asociata; a fost vandut un teren
la pretul de 60.000 lei, costul de achizitie fiind de 40.000 lei; a fost
vanduta o cladire la pretul de 10.000 lei (costul ei de achizitie a
fost de SO.OOO lei, iar amortizarea cumulata, de 33.000 lei).
Tntreprinderea reevalueaza echipamente tehnologice al caror cost
este de 20.000 lei, amortizare cumulata 15.000 lei, valoare justa
12.000 lei.
Tn exercitiul N, intreprinderea a abandonat activitatea din oraul X
i a vandut un magazin cu tot cu activele aflate acolo. Tn urma
licitatiei s-a obtinut pretul de 100.000 lei, iar costul activelor
cedate a fost de 130.000 lei.
Cheltuiala cu impozitul pe profitul curent este de 20.000 lei, iar
efectul fiscal al reevaluarii este de 1.000 lei.
Sa se intocmeasca situatia rezultatului global dadi
intreprinderea detaliaza profitul sau pierderea prin clasificarea
cheltuielilor dupa natura i, respectiv, dupa functii.
Rezolvare:
Tn septembrie 2007, IASB a facut publica forma revizuita a normei IAS 1, care a intrat in
vigoare de la 1 ianuarie 2009.
IASB a revizuit cerintele de prezentare a veniturilor i cheltuielilor i le-a oferit entita
tilor doua optiuni privind formatul de prezentare. Astfel, standardul revizuit solicita
ea toate elementele de venituri i cheltuieli (inclusiv cele afectate direct capitalurilor
proprii) sa fie prezentate:
a) fie intr-o singura situatie financiara, numita ,,Situatia rezultatului global" (Statement
of comprehensive income);
b) fie in doua situatii financiare: prima, ,,Contul de profit i pierdere" (Income state
ment), iar cea de-a doua, ,,Situatia rezultatului global" (Statement of comprehensive
income).
Prima varianta este optiunea preferata de IASB, deoarece membrii sai considera ea
nu exista principii i caracteristici dare care sa justifice separarea elementelor in doua
situatii financiare. Situatia rezultatului global va prezenta distinct cele doua compo
nente: ,,profit sau pierdere" (profit or loss) i ,,alte elemente ale rezultatului global" (other
comprehensive income).
Componenta ,,alte elemente ale rezultatului global" va cuprinde acele elemente de

venituri i cheltuieli care nu se recunosc in ,,profit sau pierdere'; ci afecteaza direct ca
pitalurile proprii. De exemplu:
Ill
CONTABILITATE
modificari in rezervele din reevaluarea activelor (incidenta normelor IAS 16 i

IAS38);
catiguri i pierderi din masurarea activelor financiare evaluate la valoarea justa
(incidenta normei IAS39);
catiguri i pierderi din instrumente de acoperire a riscului de cash flow (incidenta
normei IAS39);
catiguri i pierderi din conversia situatiilor financiare ale unei operatii in straina
tate (incidenta normei IAS 21);
catiguri i pierderi actuariale aferente beneficiilor planurilor de pensii (incidenta
normei IAS 19) etc.
fnainte de aparitia formei revizuite a IAS 1 existau doua practici de prezentare ale enti
tatilor care aplicau IFRS:
1.
prima practica: unele entitati intocmeau ,,Contul de profit i pierdere" i, pe langa

acesta, i,,Situatia variatiilor capitalurilor proprii" (Statement ofchanges in equity), in
care detaliau i elementele de mai sus;
2.
a doua practica: publicarea ,,Contului de profit i pierdere" i a ,,Situatiei veniturilor

i cheltuielilor recunoscute in capitalurile proprii" (Statement of recognized income
and expense).1n aceasta a doua situatie se prezentau elementele de mai sus. Aceste
entitati evitau publicarea i a ,,Situatiei variatiilor capitalurilor proprii'; prezentand
in note micarile in capitalurile proprii datorate tranzaqiilor cu proprietarii.
fn prezent, ea urmare a revizuirii IAS 1, devine obligatorie intocmirea,,Situatiei variatiilor

capitalurilor proprii'; in cadrul careia aceste ,,alte elemente ale rezultatului global" care
nu rezulta din tranzaqiile cu proprietarii (non-owner movements in equity) se prezinta
pe o singura linie, urmand ea ele sa se prezinte detaliat in ,,Situatia rezultatului global''.
IAS 1 revizuit solicita prezentarea detaliata in cadrul ,,Situatiei rezultatului global" a
efectelor fiscale ale fiecarui element din categoria ,,alte elemente ale rezultatului glo
bal''. Astfel, aceste elemente se vor prezenta la:
valoarea neta (net of related tax effects - net presentation);
valoarea bruta (before related tax effects - gross presentation).

Prezentarea la valoarea neta faciliteaza identificarea incidel)tei acestor ,,alte elemente
ale rezultatului global" asupra elementelor de capitaluri proprii in ,,Situatia pozitiei fi
nanciare''. Prezentarea la valoarea bruta faciliteaza intelegerea impactului acestor ele
mente asupra ,,profitului sau pierderii'; tiut fiind faptul ea veniturile i cheltuielile se
prezinta la valorile dinainte de impozit.
,,Ajustari de reclasificare" (reclassification adjustments) este termenul utilizat pentru a
desemna sumele care in trecut au fost clasificate in categoria ,,alte elemente ale re
zultatului global'; iar acum sunt incluse in ,,profit sau pierdere''. Acest termen era cu
noscut in trecut sub denumirea de ,,reciclare" (recycling). Ajustarile de reclasificare fie
se prezinta distinct in ,,Situatia rezultatului global'; fie se prezinta in note (in acest caz,
,,alte elemente ale rezultatului global" se prezinta in ,,Situatia rezultatului global" dupa
incidenta ajustarilor de reclasificare).
Ill
Situatla rezultatului global ea situatie unica se prezinta astfel:
N-1
N-1
Venituri
Cheltuieli
. Profit inainte de impozit
lmpozit pe profit
Profitul sau pierderea exercitiului din operatii continue
Profitul sau pierderea exercitiului din operatii discontinue
Profit sau pierdere

Alte elemente ale rezultatului global:
- modificari in rezervele din reevaluarea activelor (incidenta normelor

IAS 16 i IAS 38);
- catiguri i pierderi din masurarea activelor financiare evaluate la
valoarea justa (incidenta normei IAS 39);
- catiguri i pierderi din instrumente de acoperire a riscului de cash
flow (incidenta normei IAS 39);
- catiguri i pierderi din conversia situatiilor financiare ale unei
operatii in strainatate (incidenta normei IAS 21 );
- catiguri i pierderi actuariale aferente beneficiilor planurilor de
pensii (incidenta normei IAS 19) etc.
Efectele altor elemente ale rezultatului global asupra impozitului pe
profit
Alte elemente ale rezultatului global la valoare neta de impozit

Rezultat global al exercitiului
Situatia rezultatului global prezentata in doua situatii financiare:
Contul de profit Ji pierdere
Venituri
Cheltuieli
Profit inainte de impozit
lmpozit pe profit
Profitul sau pierderea exercitiului din operatii continue
Profitul sau pierderea exercitiului din operatii discontinue
Profit sau pierdere
CONTABILITATE
Situatia rezultatulul global

N-1
Profit sau pierdere (care se prela din contul de profit Ji plerdere)

- modificari in rezervele din reevaluarea activelor (incidenta normelor
IAS 16 i IAS 38);
- catiguri i pierderi din masurarea activelor financiare evaluate la
valoarea justa (incidenta normei IAS 39);
- catiguri i pierderi din instrumente de acoperire a riscului de cash
flow (incidenta normei IAS 39);
- catiguri i pierderi din conversia situatiilor financiare ale unei
operatii in strainatate (incidenta normei IAS 21);
- catiguri i pierderi actuariale aferente beneficiilor planurilor de
pensii (incidenta normei IAS 19) etc.
Efectele altor elemente ale rezultatului global asupra impozitului pe
profit
Alte elemente ale rezultatului global la valoare neti de impozit
IAS 1 lasa posibilitatea intreprinderilor sa decida structura i continutul veniturilor i
cheltuielilor care explica Profitul sau pierderea exercitiului, oferind o lista minima de
posturi. intreprinderile pot opta pentru o prezentare a cheltuielilor dupa natura sau
dupa funqii. Alegerea trebuie sa vizeze varianta care prezinta eel mai sincer elementele
performantei intreprinderii.
Profit sau pierdere cu clasificarea cheltuielilor dupa naturi
N
Venituri (1)
Alte venituri (2)
Variatia stocurilor
Productie imobilizata
Consumuri de materii prime i materiale consumabile
Cheltuieli de personal
Cheltuieli privind amortizarile
Deprecierea imobilizarilor corporale
Alte cheltuieli (3)
Costurile finantarii
Partea din profitul intreprinderilor asociate
Profitul inaintea impozitarii
Cheltuieli privind impozitul pe profit
N-1
N-1
Profit sau pierdere din activitati continue

Profit sau pierdere din activitati discontinue
Profitul sau pierderea exercitiului
(1) Aici se prezinta toate veniturile care se recunosc ea urmare a aplicarii IAS 18 ,,Ve
nituri": venituri din vanzari de bunuri, din prestari de servicii etc. (adica cifra de
afaceri), la care se adauga veniturile din dobanzi i dividende.
(2) Aici se prezinta toate veniturile i catigurile care nu se recunosc mai sus.
(3) Aici se prezinta toate cheltuielile i pierderile care nu se recunosc mai sus.
Profit sau pierdere cu clasificarea cheltuielilor dupi functii
N
N-1
Venituri
Costul vanzarilor
Profitul brut
Alte venituri
Costuri de distributie
Cheltuieli administrative
Alte cheltuieli
Partea din profitul intreprinderilor asociate

Profit sau pierdere din activitati discontinue
Profitul sau pierderea exercitiului
Prin urmare, in cazul nostru, situatia rezultatului global se prezinta astfel:

Situatia rezultatului global
{clasificarea cheltuielilor dupa natura)
- lei N-1
Venituri (1)
Alte venituri (2)
Variatia stocurilor (3)
Consumuri de materii prime i materiale consumabile (4)
Cheltuieli de personal (5)
Ill
N
152.000
20.000
SO.OOO
(52.000)
(37.000)
CONTABILITATE
N-1
Cheltuieli privind amortizarile (6)
Deprecierea imobilizarilor corporale
Alte cheltuieli (7)
Costurile finantarii (8)
Pierdere din activitati discontinue (9)
Profitul exercitiului
- .modificari in rezervele din reevaluarea imobilizarilor
corporale (10)
Efectele altor elemente ale rezultatului global asupra
impozitului pe profit
Alte elemente ale rezultatulul global la valoare neta de
impozit
Rezultat global al exercltlului
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
N
(21.000)
0
(7.000)
(5.000)
100.000
(20.000)
80.000
(30.000)
SO.OOO
7.000
(1.000)
6.000
56.000
din care:
Cifra de afaceri. (venitul din vanzarea produselor finite) 150.000 lei;
Venituri din dividende 2.000 lei.
Catig din cedarea terenului 20.000 lei.
Variatia stocurilor = Costul productiei obtinute - Costul produqiei vandute =

100.000 lei - SO.OOO lei=+SO.OOO lei.
Consumuri materiale= Consumuri productive+ Consumuri aferente sectoarelor
distributie i administrativ= SO.OOO lei+ 2.000 lei= 52.000 lei.
Cheltuieli de personal = Cheltuieli de personal aferente sectorului productiv +

Cheltuieli de personal aferente sectoarelor distributie i administrativ= 30.000 lei
+ 7.000 lei= 37.000 lei.
Cheltuieli privind amortizarile = Cheltuieli privind amortizarile activelor secto
rului productiv + Cheltuieli privind amortizarile activelor sectoarelor distributie
i administrativ= 20.000 lei+ 1.000 lei= 21.000 lei.
Pierdere din cedarea cladirii 7.000 lei.
Cheltuial cu dobanda s.ooo lei.
Pierderi din abandon de activitati 30.000 lei.
(1O) Creterea rezervei din reevaluare= Valoarea justa - Valoarea neta= 12.000 lei (20.000 lei - 15.000 lei)= 7.000 lei.
Ill
Sltuatia rezultatului global

(clasificarea cheltuielilor dupa functll)
- lei -
N-1
Venituri (1)
Costul vilnzarilor (2)

Profit brut
Alte venituri (3)
Costuri de distributie (4)
Cheltuieli administrative (5)
Alte cheltuieli (6)
N
152.000
(SO.OOO)
102.000
20.000
(7.200)
(2.800)
(7.000)
(S.000)
100.000
(20.000)
Pierdere din activitati discontinue (8)
(30.000)

- modificari in rezervele din reevaluarea imobilizarilor

corporale
Efectele altor elemente ale rezultatului global asupra
impozitului pe profit
Alte elemente ale rezultatului global la valoare neti de

impozit
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
din care:
Cifra de afaceri 150.000 lei;
Venituri din dividende 2.000 lei.
5-au vandut produse finite al caror cost a fost de SO.OOO lei.
Catig din cedarea terenului 20.000 lei.
Costuri de distributie 7.200 lei, din care:

Consumuri materiale 1.500 lei;
Cheltuieli de personal 5.000 lei;
Cheltuieli ,Cll amortizarea 700 lei.
Cheltuieliinistrative 2.800 lei, din care:

Consumuri materiale SOOJei;_
Cheltuieli de personal 2.000 lei;,
Cheltuieli cu amortizarea 300 lei.
80.000
SO.OOO
7.000
(1.000)
6.000
56.000
CONTABILITATE
(6)
(7)
(8)
Pierdere din cedarea cladirii 7.000 lei.
Cheltuiala cu dobanda s.ooo lei.
Pierderi din abandon de activitati 30.000 lei.

entitatea Alfa SA:
Venituri din vanzarea produselor finite
Cheltuieli in avans
Cheltuieli cu dobanzile
Varialia stocurilor
Cheltuieli cu marfurile vandute
Venituri din prestari de servicii

Costul vanzarilor
Subvenlii pentru investilii
- lei -
200.000
1.000.000
20.000
100.000
300.000
120.000
600.000
720.000
100.000
Cheltuieli cu impozitul pe profitul oblinut din activitali

curente
120.000
Pierderi din vanzarea de active financiare delinute in

vederea tranzac1ionarii
300.000
Venituri din diferen1e de curs valutar
Cheltuieli cu impozitul pe profit oblinut din activitali

abandonate (discontinue)
Venituri din dobanzi i dividende
Cheltuieli cu consumurile materiale

Catiguri din cedarea activelor imobilizate
Catiguri din abandonuri de activitali
Cheltuieli cu amortizarile i deprecierea activelor
BO.OOO
280.000
40.000
160.000
300.000
400.000
200.000
240.000
200.000
Sa se prezinte profitul sau pierderea exercitiului tiind ea

entitatea delimiteaza cheltuielile din exploatare dupa natura
conform
regulilor prevazute de norma IAS 1.
,_
Rezolvare:
- lei -
N
Venituri (1)
1.960.000
Alte venituri (2)
280.000
Variatia stocurilor
300.000
Consumuri de materii prime i materiale consumabile
(300.000)
(120.000)
(400.000)
Cheltuieli privind amortizarile i deprecierea activelor
(200.000)
Alte cheltuieli (3)
(300.000)
(100.000)
1.120.000
(120.000)
1.000.000
Catiguri din abandonuri de activitati
240.000
1.240.000
(1)
din care:
Venituri din vanzarea marfurilor 200.000 lei;
Venituri din vanzarea produselor finite 1.000.000 lei;
Venituri din prestari de servicii 600.000 lei;
Venituri din dobanzi i dividende 160.000 lei.
(2)
din care:
catiguri din cedarea activelor imobilizate 200.000 lei;
Venituri din diferente de curs valutar 80.000 lei.
(3)
din care:
Pierderi din vanzarea de active financiare detinute in vederea tranzaqionarii
300.000 lei.
(4)
din care:
Cheltuieli cu dobanzile 100.000 lei.
Exemplul ilustrativ B 10
entitatea Alfa SA:
CONTABILITATE
Venituri din dobanzi
- lei
200.000
1.800.000
Venituri din productia de imobilizari corporale
800.000
Pierderi din abandonuri de activitati
100.000
Cheltuieli cu diferentele de curs valutar
Venituri din servicii prestate
Cheltuieli cu consumurlle materiale

Cheltuieli 1n avans
Pierderi din cedarea activelor financiare detinute in

vederea tranzactionarii
SO.OOO
2.000.000
400.000
20.000
10.000
1.000.000
Cheltuieli de desfacere
300.000
150.000
90.000
SOO.OOO
Cheltuieli de dezvoltare (este foarte probabila obtinerea de

avantaje economice viitoare)
SOO.OOO
Catiguri din cesiunea imobilizarilor corporale
250.000
Cheltuieli cu impozitul pe profltul obtinut din activitati

continue
100.000
Sa se prezinte profitul sau pierderea exercitiului tiind ea

entitatea delimiteaza cheltuielile din exploatare dupa functii
conform regulilor prevazute de IAS 1.
Rezolvare:
N
Venituri (1)
Costul vanzarilor
Profit brut
Alte venituri (2)
Costuri de distributie
Alte cheltuieli (3)
- lei -
3.200.000
(1.800.000)
1.400.000
250.000
(300.000)
(150.000)
(60.000)
(90.000)
1.050.000
(100.000)
N
Pierdere din activitati discontinue
(1)
(2)
(3)
950.000
(100.000)
850.000
din care:
Venituri din vanzarea marfurilor 1.000.000 lei;
Venituri din servicii prestate 2.000.000 lei;
Venituri din dobanzi 200.000 lei.
din care:
Catiguri din cesiunea imobilizarilor corporale 250.000 lei.
din care:
Cheltuieli cu diferentele de curs valutar SO.OOO lei;
Pierderi din cedarea activelor financiare detinute in vederea tranzaqionarii
10.000 lei.
/AS 7 ,,Situafia tluxurilor de trezorerie"
Exemplul ilustrativ B11

Se cunosc urmatoarele ihformatii:
Elemente
Rezultat inainte de impozit
Creteri de cheltuieli in avans din exploatare
TVA platita
Venituri din diferente de curs valutar aferente actualizarii

soldurilor conturilor de creante i datorii din exploatare in
devize la cursul de inchidere
Cheltuieli din diferente de curs valutar aferente actualizarii

soldurilor conturilor de creante i datorii in devize la cursul
de inchidere
Sold initial cont ,,Subventii pentru investitii''
- lei Valoare
1.000.000
SO.OOO
345.000
120.000
80.000
70.000
Sold final cont ,,Subventii pentru investitii''
130.000
Salarii platite
200.000
Rulaj creditor cont ,,Venituri din subventii pentru investltii''
40.000
CONTABILITATE
Elemente
Venituri din subventii de exploatare (incasate)

Cheltuieli cu impozitul pe profit
Valoare
100.000
400.000
Cheltuiell cu amortizarea imobilizarilor
200.000
100.000
Venituri din diferente de curs valutar aferente

disponibilitatilor in devize
Cheltuieli din diferente de curs valutar aferente
disponibilita\ilor in devize
Venituri din ajustari pentru depreclerea activelor circulante
Venituri din provizioane
70.000
120.000
30.000
10.000
Pierderi din vanzarea imobilizarilor corporale
200.000
Valoarea contabila a imobilizarilor corporale cedate
SOO.OOO
Creteri de stocuri
Diminuari de stocuri
Catiguri din vanzarea imobilizarilor corporale

Diminuari de creante din exploatare
Costul investitiilor financiare pe termen scurt vandute
Catiguri din vanzarea investitiilor financiare pe termen

scurt
190.000
75.000
BO.OOO
900.000
1.000.000
SOO.OOO
Diminuari de cheltuieli in avans din exploatare
100.000
Sold initial cont ,, Furnizori de imobilizari"
530.000
Pierderi din vanzarea imobilizarilor financiare (titlurile

vandute nu au fost incasate pana la sfaritul anului)
Sold final cont ,, Furnizorl de imobilizari"
Rulaj creditor cont ,, Furnizori de imobilizari"
Lichiditati $i echivalente de lichiditati la inceputul anului

Lichiditati i echivalente de lichiditati la sfaritul anului
60.000
100.000
240.000
1.200.000
3.020.000
Creteri de capital social prin aport in numerar in cursul

exercitiului
200.000
Cheltuieli cu dobanzile aferente contractelor de leasing

financiar (platite)
300.000
Creteri de prime de emisiune
Creteri de imprumuturi din emisiunea de obligatiuni la

pret de rambursare
Creteri de prime privind rambursarea imprumuturilor din

emisiunea de obligatiuni
Cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor bancare (platite)
Creteri de creante din exploatare
20.000
70.000
20.000
SOO.OOO
600.000
Elemente
Plali de divldende
Rambursari de credite bancare
Creteri de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu

impozitul pe profit)
Diminuari de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu

Creteri de venituri in avans din exploatare
Diminuari de venituri in avans din exploatare
lmpozit pe profit platit
Valoare
100.000
300.000
460.000
290.000
10.000
BO.OOO
250.000
Sa se elaboreze situa1ia fluxurilor de trezorerie itilnd ea pentru

determinarea fluxului net din exploatare se utilizeaza metoda
indirecta.
Rezolvare:
IAS 7 prevede:
,,(... ) Numerarul cuprinde disponibilul in casii $i la biinci $i depozitele la vedere.

Echivalentele de numerar sunt investitii pe termen scurt foarte lichide, care sunt U$Or
convertibile in sume cunoscute de numerar $i care sunt supuse unui rise nesemnificativ de
schimbare a valorii.
Fluxurile de trezorerie sunt intriiri/e sau ie$iri/e de numerar $i echivalente de numerar:'

(pet. 6)
,,0 entitate trebuie sii raporteze fluxurile de trezorerie din activitiiti de exploatare folosind:
(a) metoda directii, prin care sunt prezentate clasele principale de pliiti $i incasiiri brute in
numerar; sau
(b) metoda indirectii, prin care profitul sau pierderea este ajustat(ii) cu efectele tran
zactiilor care nu au naturii monetarii, amanarile sau angajamentele de pliiti sau
incasiiri in numerar din exploatare, trecute sau viitoare, $i elementele de venituri sau
cheltuieli asociate cu fluxurile de trezorerie din investitii sau finantare." (pet. 18)
Calculul fluxului net de trezorerie din exploatare cu ajutorul metodei indirecte presu
pune ajustarea rezultatului (calculat ea diferenta intre venituri i cheltuieli) pentru a
determina fluxul net de trezorerie aferent exploatarii (care reprezinta diferenta dintre
incasarile i platile aferente activitatii de exploatare).
Ill
CONTABILITATE
Algoritmul metodei indlrecte
Rezultat inainte de impozit = Venituri - Cheltuieli
Ajustari:
I.
II.
Ill.
IV.
+ Cheltuieli care nu au incidenta asupra trezoreriei
Venituri care nu au legatura cu activitatea de exploatare
Venituri din exploatare care nu sunt incasate
Plati care nu se regasesc printre cheltuielile din exploatare
Venituri care nu au incidenta asupra trezoreriei
+ Cheltuieli care nu sunt legate de activitatea de exploatare
+ Cheltuieli din exploatare care nu sunt platite

+ Tncasari care nu se regasesc printre veniturile din exploatare
lmpozit pe profit platit
(=) Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare = Tncasari din exploatarePlati din exploatare
Detalii:
Prima categorie de ajustari (I) presupune eliminarea acelor venituri i cheltuieli care nu
au incidenta asupra trezoreriei.
Cheltuielile care nu au incidenta asupra trezoreriei sunt:
cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor corporale i necorporale;

cheltuielile cu ajustarile pentru deprecierea activelor;
cheltuielile cu ajustarea valorii provizioanelor pentru riscuri i cheltuieli.

Veniturile care nu au incidenta asupra trezoreriei sunt:
veniturile din ajustarea valorii activelor;
veniturile din ajustarea valorii provizioanelor pentru riscuri i cheltuieli.
Cheltuielile se elimina din rezultat cu semnul ,,+': iar veniturile, cu semnul ,,-''.
A doua categorie de ajustari (II) presupune eliminarea acelor venituri i cheltuieli care
nu au legatura cu exploatarea.
Veniturile care nu au legatura cu exploatarea sunt:
catigurile din vanzarea imobilizarilor corporale i necorporale;
catigurile din vanzarea imobilizarilor financiare i a investitiilor financiare pe ter

men scurt;
veniturile din dobanzi i dividende incasate (daca sunt asimilate fluxurilor de in

vestitii);
veniturile din subventii pentru investitii;
veniturile din diferente de curs valutar ce rezulta din actualizarea soldurilor conturilor de disponibilitati in devize (acestea nu ar trebui eliminate, dar se elimina de
oarece se solicita prezentarea lor la final, in cadrul pozitiei ,,Efectele variatiei cursu
rilor monedelor straine").
Cheltuielile care nu au legatura cu exploatarea sunt:

pierderile din vanzarea imobilizarilor corporale $i necorporale;
pierderile din vanzarea imobilizarilor financiare $i a investitiilor financiare pe ter
men scurt;
cheltuielile din diferente de curs valutar ce rezulta din actualizarea soldurilor con
turilor de disponibilitati in devize (acestea nu ar trebui eliminate, dar se elimina
deoarece se solicita prezentarea lor la final, in cadrul pozitiei ,,Efectele variatiei
cursurilor monedelor straine");
cheltuielile cu dobanzile platite (daca sunt asimilate tluxurilor de finantare).
Trebuie eliminate $i veniturile $i cheltuielile din diferente de curs valutar ce rezulta din
actualizarea soldurilor conturilor de creante $i datorii exprimate intr-o moneda straina,
deoarece sunt ca$tiguri/pierderi nerealizate. $i totu$i, acele diferente care rezulta din
actualizarea creantelor $i datoriilor care intra in calculul variatiei necesarului de fond
de rulment nu se elimina cu ocazia acestei a doua categorii de ajustari, deoarece ele
se elimina automat la a treia categorie de ajustari atunci cand se elimina variatia
datoriilor $i a creantelor aferente exploatarii. Variatia creantelor $i a datoriilor in
clude diferentele de curs valutar, iar prin eliminarea ei se deduc $i aceste cheltuieli
$i venituri.
A treia categorie de ajustari (Ill) se realizeaza global prin eliminarea din rezultatul de
terminat tinand cont de ajustarile anterioare a variatiei necesarului de fond de rulment
din exploatare (NFRE).
NFRE = Stocuri + Creante din exploatare + Cheltuieli in c;1vans din exploatare - Datorii
din exploatare -Venituri in avans din exploatare (exclusiv subventiile pentru investitii)
Variatia NFRE = Variatia stocurilor + Variatia creantelor din exploatare + Variatia
cheltuielilor in avans din exploatare - Variatia datoriilor din exploatare (exclusiv dato
ria cu impozitul pe profit) - Variatia veniturilor in avans din exploatare (exclusiv sub
ventiile pentru investitii).
Practic, a treia categorle de ajustari presupune parcurgerea urmatorului algoritm:
II
CONTABILITATE
Rezultat din exploatare inaintea deducerii variatiei necesarului de fond de rulment

din exploatare
(-) Variatia stocurilor
(-) Variatia creantelor din exploatare
(-) Variatia cheltuielilor in avans din exploatare
(+) Variatia datoriilor din exploatare (exclusiv datoria cu impozitul pe profit)
(+) Variatia veniturilor in avans din exploatare
(-) lmpozitul pe profit platit
(=) Flux net de trezorerie din exploatare

Variatia reprezinta valoarea elementului la sfaritul anului minus valoarea pe care
acesta o avea la inceputul anului.
Existent la inceputul anului + Creteri - Diminuari = Existent la sfaritul anului
Existent la sfaritul anului - Existent la inceputul anului = Creteri - Diminuari
Deci variatia este diferenta dintre creterile i diminuarile inregistrate de un element in
cursul unui exercitiu financiar. Pornind de la aceasta constatare, algoritmul de mai sus
se poate rescrie astfel:
Rezultat din exploatare inaintea deducerii variatiei necesarului de fond de rulment
din exploatare
(-) Creteri de stocuri
(+) Diminuari de stocuri
(-) Creteri de creante din exploatare
(+) Diminuari de creante din exploatare
(-) Creteri de cheltuieli in avans din exploatare
(+) Diminuari de cheltuieli in avans din exploatare
(+) Creteri de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozitul pe profit)
(-) Diminuari de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozitul pe profit)

(+) Creteri de venituri in avans din exploatare
(-) Diminuari de venituri in avans din exploatare

(-) lmpozitul pe profit platit
(::::1) Flux net de trezorerie din exploatare

Prin urmare, in cazul nostru, situatia fluxurilor de trezorerie se va prezenta astfel (in lei):
Rezultat inainte de impozit
Eliminarea veniturilor i cheltuielilor care nu au incidenta

asupra trezoreriei:
(+) Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor
1.000.000
(+} 200.000
II
Ghid pentru pregatirea candidafilor ta examenul de acces
(+)Cheltuieli cu provizioanele
(+) 100.000
(-)30.000
(-)Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante

(-)Venituri din provizioane
Eliminarea veniturilor i cheltuielilor care nu au legatura cu exploatarea:
(-)Venituri din diferente de curs valutar aferente disponibilitatilor

in devize
H 10.000
(-)70.000
(+)Cheltuieli din diferente de curs valutar aferente disponibilitatilor

in devize
(+) 120.000
(-)Catiguri din investitii pe termen scurt cedate
(-)SOO.OOO
(+) Pierderi din vanzarea imobilizarilor corporale
(+)200.000
(-)Catiguri din vanzarea imobilizarilor corporale
(-)80.000
(-)Venituri din subventii pentru investitii
(-)40.000
(+) Cheltuieli cu dobanzile aferente contractelor de leasing financiar
(+) Cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor bancare (platite)

(+) Pierderi din vanzarea lmobilizarllor financiare
(=) Rezultat din exploatare inaintea deducerii variatiei

necesarului de fond de rulment din exploatare
(-)Creteri de stocuri
(+) Diminuari de stocuri
(-)Creteri de creante din exploatare

(+) Diminuari de creante din exploatare
(-)Creteri de cheltuieli in avans din exploatare
(+)300.000
(+) SOO.OOO
(+)60.000
(+)1.750.000
(-)190.000
(+)75.000
()600.000
(+)900.000
(-)SO.OOO
(+) Diminuari de cheltuieli in avans din exploatare
(+) 100.000
(+) Creteri de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu

(+) 460.000
(-) Diminuari de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu

(-)290.000
(+)Creteri de venituri in avans din exploatare
(-) Diminuari de venituri in avans din exploatare
(+) 10.000
(-)SO.OOO
(-)lmpozit pe profit platit
(-)250.000
(-)TVA platita
(-)345.000
(=) Flux net de trezorerie din exploatare
(+) 1.490.000
Yncasari din vanzarea investitiilor financiare pe termen scurt (2)
(+) 1.500.000
Yncasari din vanzarea de imobilizari corporale (1)

lncasari din subventii pentru investitii (3)
Plati catre furnizorii de imobilizari (4)
(+)380.000
(+) 100.000
(-)670.000
CONTABILITATE
Flux net de trezorerie din activitatea de investitii
fncasari din noi emisiuni de aqiuni in numerar (5)

fncasari din noi emisiuni de obligatiuni (6)
(+) 1.310.000
(+) 220.000
(+) SO.OOO
Rambursari de credite bancare
(-) 300.000
Plati de dobanzi aferente creditelor bancare
(-) SOO.OOO
Plati de dobanzi aferente contractelor de leasing financiar
(-) 300.000
Plati de dividende
(-) 100.000
Flux net de trezorerie din activitatea de finalitare
(-) 930.000
Variatia lichiditatilor $i a echivalentelor de lichiditati (7)
(+) 1.870.000
Lichiditati $i echivalente de lichiditati la inceputul anului
(+) 1.200.000
Efectele variatiei cursurilor monedelor straine (8)
(-) SO.OOO
Lichiditati $i echivalente de lichiditati la sfar$itul anului (9)
3.020.000
Lichiditati $1 echivalente de lichiditati la sfar$itul anului
3.020.000
(1) fncasari din vanzarea de imobilizari corporale = Valoarea contabila a activelor

cedate + Ca$tiguri din cesiune - Pierderi din cesiune = SOO.OOO lei + BO.OOO lei 200.000 lei= +380.000 lei
(2) fncasari din vanzarea investitiilor financiare pe termen scurt= Costul titlurilor van
dute+ Ca$tiguri din vanzarea investitiilor financiare pe termen scurt= 1.000.000 lei
+ SOO.OOO lei= + 1.500.000 lei
(3) fncasari din subventii pentru investitii = Sold final 4751 - Sold initial 4751 + Rulaj
debitor 4751 = 130.000 lei - 70.000 lei+ 40.000 lei= +100.000 lei
(4) Plati catre furnizorii de imobilizari = Sold initial 404 - Sold final 404 + Rulaj cre
ditor 404 = 530.000 lej - 100.000 lei + 240.000 lei = -670.000 lei
(5) fncasari din noi emisiuni de aqiuni in numerar= Cre$teri de capital social prin aport
in numerar in cursul exercitiului + Cre$teri de prime de emisiune = 200.000 lei +
20.000 lei= +220.000 lei
(6) fncasari din noi emisiuni de obligatiuni = Cre$teri de imprumuturi din emisiunea
de obligatiuni la pret de rambursare - Cre$teri de prime privind rambursarea
imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni= 70.000 lei- 20.000 lei= +SO.OOO lei
(7) Variatia lichiditatilor $i a echivalentelor de lichiditati= +1.490.000 lei + 1.310.000 lei
- 930.000 lei = + 1.870.000 lei
(8) Efectele variatiei cursurilor monedelor straine = Venituri din diferente de curs va
lutar aferente disponibilitatilor in devize - Cheltuieli din diferente de curs valutar
aferente disponibilitatilor in devize = 70.000 lei - 120.000 lei = -SO.OOO lei
(9) Lichiditati $i echivalente de lichiditati la sfar$itul anului= 1.200.000 lei+ 1.870.000 lei SO.OOO lei = 3.020.000 lei
ts
/AS 16 ,,lmoblllzari corporale"
Exemplul iluatrativ :312 --------

Societatea Alfa prezinta la data bilantului urmatoarele active:
i) o instalatie construita de societate pentru un client al sau care

nu i-a fost vanduta acestuia pana la data bilantului;
ii) o casa achizitionata intr-o alta localitate, in care salariatii sunt

cazati cand sunt trimii in delegatie;
iii) camere de luat vederi cumparate de la un furnizor, prin care se

controleaza accesul in sediul societatii i sistemul informatic,
societatea avand ea profil conceperea i vanzarea de programe
informatice.
Analizati in ce masura activele de mai sus pot fi recunoscute in

bilant ea imobilizari corporale.
Rezolvare:
Pentru rezolvare trebuie sa cunoateti definitia imobilizarilor corporale i conditiile de
recunoatere a acestora.
Astfel, IAS 16 precizeaza:
,,(...) lmobilizarile corporale sunt elemente corporale care:

(a) sunt definute in vederea utilizarii pentru producerea sou furnizarea de bunuri sou servicii, pentru a fi inchiriate terfilor sou pentru a fi foloslte in scopuri administrative; $i
(b) se preconizeaza a fi utilizate pe parcursul mai mu/tor perioade. (...)" (pet. 6)
,,Costul unui element de imobilizari corporale trebuie recunoscut ea activ daca, $i numai
dacii:
(a) este probabila generarea de beneficii economice viitoare aferente elementu/ui pentru
entitate; $i
(b) costu/ elementului poate fi evaluat in mod fiabil." (pet. 7)
Prin urmare:
i) Analiza:
a) Este probabila generarea de beneficii economice viitoare: oeneficiile din vanzare pretul de vanzare;
b) Costul poate fi evaluat fiabil - costul de produqie al instalatiei;
CONTABILITATE
dar:
c) lnstalatia nu este detinuta pentru exploatare pe parcursul mai multor perioade,
intrucat societatea intentioneaza vanzarea sa in perioada imediat urmatoare.
Concluzie: lnstalatia nu este recunoscuta ea activ imobilizat, ci ea activ circulant.
ii) Analiza:
a) La prima vedere, nu este probabila generarea de beneficii economice viitoare care
sa rezulte direct din detinerea casei;
b) Totui, in timp se diminueaza costurile cu cazarea (hotelul sau chiria) i prin urmare
cumpararea unei astfel de reedinte va aduce beneficii mult superioare costului
casei;
c) Costul poate fi evaluat fiabil - costul de achizitie al casei.

Concluzie: Casa este recunoscuta ea activ imobilizat.
iii) Analizi:
a) La prima vedere, nu este probabila generarea de beneficii economice viitoare care

sa rezulte direct din utilizarea camerelor de luat vederi;
b) Totui, prezenta lor poate reduce unele cheltuieli, cum sunt cele cu angajatii pen
tru protectie i paza, i asigura proteqia informatiilor detinute, care reprezinta
factorul esential pentru buna desfaurare a activitatii, implicit pentru obtinerea de
beneficii economice viitoare;
c) Costul poate fi evaluat fiabil - costul de achizitie al camerelor de luat vederi.
Concluzie: Camerele de luat vederi sunt recunoscute ea activ imobilizat.
Exemplul ilustrativ 51 B ----------,

La data de 01.01.N, o societate comerciala nou-infiintata,
specializata in produqia ciocolatei, a importat un echipament in
valoare de SOO.OOO lei, taxe vamale 5.500 lei, TVA platita in vama
1.2.f>O lei, rabat primit de la furnizor 2.000 lei. ..
Tn vederea achizitiei, societatea a suportat urmatoarele costuri
suplimentare: costuri de livrare 36.000 lei, costuri de instalare
49.000 lei, costuri generale de administratie 6.000 lei, cheltuieli
cu reclama 20.000 lei, onorariile arhiteqilor care instaleaza
echipamentul 18.000 lei.
Perioada de instalare i montare a durat 2 luni, iar pentru a aduce
echipamentul in conditiile de funqionare s-au suportat costuri in
II.I
suma de 42.000 lei. Costurile de deschidere a noului echipament

au fost de 25.000 lei, costurile de testare a funqionarii corecte a
activului, de 12.000 lei, iar incasarile nete provenite din vanzarea
ciocolatei produse la testarea echipamentului, de 2.000 lei.
fn primele 4 luni, cantitatea de ciocolata produsa a fost foarte
mica, generand o pierdere initiala din exploatare de 30.000 lei.
Ca atare, societatea s-a hotarat sa introduca un nou sortiment,
costurile fiind de 13.000 lei.
a) Determinati, conform IAS 16, costul activului;
b) Prezentati formula contabila privind recunoaterea initiala.
Rezolvare:
Pentru rezolvare trebuie sa cunoateti:
1.
elementele costului unei imobilizari corporale;
2.
elementele care nu sunt incluse in costul unei imobilizari corporale.
Astfel, IAS 16 prevede:
,,Un element de imobilizciri corporate care indeplinete conditiile de recunoatere drept

activ trebuie evaluat la costu/ sciu." (pet. 15)
I(.
,,Costul unei imobilizciri corporale este format din:

(a) pretul sciu de cumpcirare, inc/usiv taxele vamale de import i taxele de cumpcirare ne
rambursabi/e, dupci deducerea reducerilor comerciale i a rabaturilor.
(b) orice costuri care se pot atribui direct aducerii activului la locul i starea necesare
pentru ea acesta sci poatci functiona in modu/ dorit de ccitre conducere.
(c) estimarea initialci a costurilor de dezasamblare i de inlciturare a elementului i de
restaurare a amplasamentului unde este situat, obligafie pe care o suportci entitatea
la dobandirea elementului sau ea o consecintci a utilizcirii elementului pe o perioadci
anumitci in a/te scopuri decat cele de a produce stocuri in timpul acelei perioade."
(pet. 16)
f.
,,Exemple de costuri direct atribuibi/e sunt:

(a) costurile cu beneficiile angajafilor (aa cum sunt definite in /AS 19 Beneficiile angaja
tilorJ care rezultci direct din construirea sau achizifionarea e/ementului de imobilizciri
corporale,
(b) costurile de amenajare a amplasamentului;
(c) costurile initiate de livrare i manipulare;
(d) costurile de instalare i asamblare;
CONTABILITATE
(e) costurile de testare a funcfionarii corecte a activului, dupa deducerea incasarilor ne

te provenite din vanzarea e/ementelor produse in timpul aducerii activului la amp/a
sament $i la starea de funcfionare (cum ar fi e$antioanele produse la testarea echi
pamentu/ui); $i
't (f) onorariile profesionale."
{pet. 17)
,,Exemple de costuri care nu sunt costuri ale unui element de imobilizari corporale sunt:
(a) costurile de deschidere a unei noi instalafii;
(b) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile cu publicita
tea $i activitafile promofiona/e);
(c) costurile de desfii$urare a unei activitafi intr-un foe nou sau cu o noua clasa de clienfi
(inclusiv costurile de instruire a personalului); $i
(d) costurile administrative $i alte cheltuieli generale de regie." (pet. 19)
,,(...) urmatoarele costuri nu sunt incluse fn valoarea contabila a unui element de imobilizari
corporale:
(a) costurile suportate atunci cand un element capabil sa funcfioneze in maniera dorita
de conducere trebuie inca sa fie adus la starea de funcfionare sau este exploatat sub
capacitatea maxima;
(b) pierderile inifiale din exp/oatare, cum ar fi ce/e suportate la cre$terea cererii pentru
produsul realizat de e/ementul respectiv; $i
(c) costurile reamplasarii sau reorganizarii parfiale sau totale a activitafilor entitafii."
{pet. 20)
a)
Prin urmare, formula costului este:
Pret de cumparare
SOO.OOO lei
Taxe vamale
Costuri de livrare
Costuri de instalare
49.000 lei
Costurile necesare pentru a aduce echipamentul in stare

de funqionare
42.000 lei
Rabat primit
Onorariile arhiteqilor care instaleaza echipamentul
Costurile de testare a noului echipament mai putin

incasarile nete provenite din vanzarea produselor
obtinute (12.000 lei - 2.000 lei)
Costul
5.500 lei
-2.000 lei
36.000 lei
18.000 lei
10.000 lei
658.500 lei
b)
fnregistrarea achizitiei:
658.500 lei
Echipamente
%
Furnizori de imobilizari
Alte impozite
i taxe
658.500 lei
653.000 lei
5.500 lei
,

fn anul N, o societate achizitioneaza un utilaj la pretul de
cumparare de 51.000 lei. Durata de utilitate este estimata la 10 ani.
Managerii aleg politica de evaluare la cost mai putin amortizarea
cumulata i eventualele deprecieri constatate. Costurile cu
dezasamblarea sunt estimate la valoarea de 5.000 lei. Utilajul
nu este utilizat in producerea de stocuri. Pentru o finantare cu
rambursare la o scadenta de 10 ani, in conditii similare, rata
dobanzii pe piata bancara este de 10%.
Lace valoare e s te recunoscut echipame ntul conform IAS 16?
Rezolvare:
IAS 16 prevede:
,,0 entitate aplica /AS 2 Stocuri pentru costurile obligafiilor de dezasamblare, in/aturare i
restaurare a amplasamentului unde se afla elementul, care sunt suportate intr-o anumita
perioada ea o consecinfa a folosirii elementu/ui pentru producerea stocurilor din timpu/
perioadei respective. Obligafiile pentru costurile contabilizate in conformitate cu /AS 2
sau cu /AS 16 sunt recunoscute i evaluate in conformitate cu /AS 37 Provizioane, datorii
contingente i active contingente." (pet. 18)
fn masura in care utilajul nu este utilizat in productia de stocuri, valoarea actualizata a

costurilor estimate cu dezasamblarea se recunoate drept provizion:
Valoarea actualizata = 5.000 lei I (1 + 0,1) 1 = 5.000 lei I 2,5937 = 1.927,748 lei
52.927,748 lei
Ill
Echipamente
Provizioane
pentru dezafectare
52.927,748 lei
51.000,000 lei
1.927,748 lei
CONTABILITATE

O intreprindere achizitioneaza un utilaj al carui pret este de
200.000 lei. Contractul incheiat cu furnizorul prevede efectuarea
unei plati la livrare in suma de 90.000 lei, urmata de o plata
ulterioara, peste un an, in suma de 158.000 lei.
a) Determinati costul i dobanda;

b) Efectuati inregistrarile contabile aferente tranzactiilor.
Rezolvare:
Pentru rezolvare trebuie sa cunoateti modul de evaluare a costului unei imobilizari
corporale in cazul in care plata este amanata peste termenele normale ale creditului.
Astfel:
,,Costu/ unui element de imobilizari corporate este echivalentul in numerar al prefului la
data recunoaterii. Daca plata este amdnata peste termenele normale ale creditului, di
ferenta dintre echivalentu/ in numerar al prefului ; plata totala este recunoscuta drept
dobdnda de-a lungul perioadei de credit, cu excepfia cazului in care aceasta dobdnda este
capitalizata in conformitate cu /AS 23." (IAS 16 pet. 23)
Prin urmare:
a)
Determinarea costului i a dobanzii:

Costul = Echivalentul in numerar al pretului = 200.000 lei
Plata totala = 90.000 lei + 158.000 lei = 248.000 lei
Dobanda = 248.000 lei - 200.000 lei = 48.000 lei
b) Tnregistrarile contabile aferente tranzactiilor:

-
recunoaterea initiala, in momentul achizitiei:
248.000 lei
200.000 lei
48.000 lei
-
%
Echipamente
Pierderi nerealizate
Furnizori de imobilizari 248.000 lei
achitarea la livrare a primei trane:
90.000 lei
Conturi la banci
90.000 lei
recunoaterea cheltuielilor cu dobanzile pe o baza liniara pe parcursul derularii

creditului {un an) la sfaritul fiecarei luni scurse:
Cheltuieli cu dobanzile = 48.000 lei I 12 luni = 4.000 lei/luna
4.000 lei
-
4.000 lei
achitarea dupa un an a ultimei plati, de 158.000 lei:
158.000 lei
Conturi la banci
158.000 lei

Tn contractul prezentat anterior, conditille de decontare prevad
o plata initiala de 90.000 lei, urmata de o plata peste un an
de 104.000 lei i de una peste 2 ani de 101.400 lei. Se tie ea
intreprinderea ar fi putut obtine un credit echivalent la o rata
anuala a dobanzii de 10%.
a) Determinati costul i dobanda;

b) Efectuati inregistrarile contabile aferente tranzactiilor.
Rezolvare:
a)
Costul este dat de valoarea actualizata a platilor viitoare, respectiv:
90.000 lei+
101.400 lei
104.000 lei
+
= 268347 lei
{1+10%) 1
(1+10%) 2
Diferenta dintre aceasta valoare i valoarea totala a platilor reprezinta cheltuiala cu

dobanzile, respectiv:
(90.000 lei+ 104.000 lei+101.400 lei) - 268.347 lei= 27.053 lei
b)
Tnregistrarile aferente calculului de mai sus se prezinta astfel:

achizitia activului imobilizat:
295.400 lei
268.347 lei
27.053 lei
*
%
Echipamente
Pierderi nerealizate*
Pierderile nerealizate se scad din valoarea datoriei - furnizori in bilant (datoria este evaluatii
la cost amortizat).
Ill
CONTABILITATE
achitarea facturii pentru prima trana, de 90.000 lei:

90.000 lei
Conturi la band
90.000 lei
recunoaterea cheltuielii cu dobanda pentru primul an ((268.347 lei - 90.000 lei) x

10% = 17.835 lei):
17.835 lei
17.835 lei
plata facturii pentru a doua trana, de 104.000 lei:

104.000 lei
Conturi la band
recunoaterea cheltuielilor cu dobanda pentru anul 2: (268.347 lei

90.000 lei - 104.000 lei) x 10% = 9.218 lei):
9.218 lei
104.000 lei
+ 17.835 lei 9.2181ei
plata ultimei facturi:

101.400 lei
Conturi la band
101.400 lei

O societate ce are ea obiect de activitate produqia de fonta a
elaborat un plan de modernizare a fabridi sale, fiind ocazionate
urmatoarele cheltuieli:
a) Achizitia unor piese de schimb pentru motorul unui utilaj,
in vederea inlocuirii pieselor existente, pentru restabilirea
parametrilor initiali de functionare - 18.000 lei;
b) Consolidarea unei cladiri - 15.000 lei. Acest lucru s-a realizat

deoarece cladirea se atla in folosinta de peste 30 de ani, avand
un grad ridicat de deteriorare;
c) Zugravirea exterioara a cladirii -14.000 lei;
d) Recaptuirea unui furnal, dupa numarul de ore de utilizare

spedficat - 12.000 lei;
e) Dotarea camerelor, la solidtarea salariatilor, nemultumiti de

caldura, cu aparate de aer conditionat - 31.000 lei;
f ) lnspectia generala regulata, o data la 2 ani, pentru depistarea

defeqiunilor la sistemul de incalzire centrala - 40.000 lei;
costul inspeqiei anterioare este de 35.000 lei, amortizarea
aferenta fiind de 30.000 lei;
Ill

g) Dotarea furnalelor, in regie proprie, cu sisteme de purificare a
aerului, in vederea respectarii prevederilor legale de proteqie
a mediului inconjurator. Societatea se arata ingrijorata de
imposibilitatea continuarii activitatii din cauza nerespectarii
normelor legale in vigoare. Costul total a fast de SO.OOO lei.
Precizati ii argumentati care este tratamentul contabil al
cheltuielilor ocazionate de modernizarea fabricii ii efectuati
inregistrarile cantabile.
Rezolvare:
Pentru rezolvaretrebuie sa cunoateti tratamentul costurilor ulterioare. Astfel, punctele

din IAS 16 care conduc la elucidarea problemei sunt:
,,Conform principiului recunoaterli de la punctul 7, o entitate nu recunoate in va/oarea

contabila a unui element de imobilizari corporale costurile intrefinerii zilnice a e/ementului
respectiv. Aceste costuri sunt mai degraba recunoscute in profit sau pierdere pe masura
ce sunt suportate. Costurile intrefinerii zilnice sunt in primul rand costuri/e cu manopera
; consumabilele ; pot include costul pieselor mici. Scopul acestor cheltuieli este adesea
descris ea fiind pentru reparafiile ; intrefinerea elementului de imobilizari corporale."
(pet. 12)
,,Componentele unor elemente de imobilizari corporale pot necesita inlocuirea la intervale

regulate. De exemplu, un furnal poate necesita recaptuirea dupa un numar specificat de
ore de utilizare sau componentele interioare ale unui avion, cum ar fi scaunele ; cam
buzele, ar putea necesita inlocuirea de mai multe ori pe parcursul duratei de viafa a
avionului. Elementele de imobilizari corporale pot fi dobandite, de asemenea, pentru a se
ape/a mai rar la inlocuire, cum ar fi inlocuirea perefilor interiori ai unei cladiri, sau pentru
a efectua o in/ocuire nerecurenta. Conform. principiului recunoaterii de la punctul 7, o
entitate recunoate in valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale costul
parfii inlocuite a unui astfel de element cand ace/ cost este suportat, daca sunt indeplinite
criteriile de recunoa$tere. Valoarea contabila a parfilor inlocuite este derecunoscuta in
conformitate cu dispozifiile de derecunoa$tere (...)." (pet. 13)
,,0 condifie pentru continuarea exploatarii unui element de imobilizari corporale (...)
poate fi efectuarea de inspeefii generale regulate pentru depistarea defeqiunilor,
indiferent daca parfl ale elementului sunt inlocuite sau nu. La momentul efectuarii
fiecarei inspeefii generale, costul acesteia este recunoscut in valoarea contabila a ele
mentului de imobilizari corporale ea o inlocuire, daca sunt respectate criter.iile de
recunoatere. (...) " (pet. 14)
Prin urmare:
a) Motorul utilajului este recunoscut initial la cost istoric, valoarea sa contabila re
flectand parametrii de funqionare standard la data achizitiei. Costurile cu achizitia
Ill
CONTABILITATE
unor piese de schimb; restabilind aceti parametri, se includ in categoria ,,reparafiile

; intrefinerea" etementutui de imobilizari corporate i se recunosc in contul de profit i
pierdere:
achizitia:
18.000 lei
-
Piese de schimb
Furnizori
18.000 lei
Piese de schimb
18.000 lei
recunoaterea costului in contul de profit i pierdere:
18.000 lei
Cheltuieli cu piesele
de schimb
b) Consolidarea cladirii va conduce la creterea gradului de siguranta peste nivelul

reflectat in valoarea contabila. Criteriile de recunoatere fiind indeplinite, se va majora
valoarea contabila a cladirii:
15.000 lei
Cladiri
Stocuri
Terti
Conturi la banci
15.000 lei
c)
Zugravirea exterioara a cladirii se include in categoria ,,reparafiile ; intretinerea"

etementutui de imobilizari corporate i se recunoate in contul de profit i pierdere:
14.000 lei
Cheltuieli cu reparatiile
Furnizori
14.000 lei
d) Recaptuirea unui furnal, dupa numarul de ore de utilizare specificat, este inclusa
in categoria componentelor de imobilizari corporale care pot necesita inlocuiri la in
tervale de timp regulate. Ca atare, in timp se diminueaza costurile cu reparatiile, con
ducand implicit la obtinerea de beneficii economice viitoare. Criteriile de recunoatere
fiind indeplinite, se va majora valoarea contabila a furnalului:
12.000 lei
Echipamente
Stocuri
Terti
12.000 lei
e) Dotarea camerelor, la solicitarea salariatilor, nemultumiti de caldura, cu aparate

de aer conditionat nu conduce la obtinerea unui flux de beneficii viitoare superioare i
nu este indispensabila continuarii activitatii. Costurile se recunosc in contul de profit i
pierdere:
achizitia:
31.000 lei
Alte cheltuieli
Furnizori
31.000 lei
f) lnspeqia generala regulata, o data la 2 ani, pentru depistarea defectiunilor la

sistemul de incalzire centrala va conduce la creterea gradului de siguranta peste
nivelul reflectat in valoarea contabila. Criteriile de recunoatere fiind indeplinite, se va

majora valoarea contabila a cladirii:
derecunoaterea valorii cantabile a inspectiei generale anterioare:
35.000 lei
30.000 lei
5.000 lei
%
Amortizarea cladirii I
componenta inspeqie
generala
Alte cheltuieli
Cladire I componenta
inspeqie generala
35.000 lei
recunoaterea in valoarea activului a componentei de inspeqie generala:

40.000 lei
Cladire I componenta
inspectie generala
40.000 lei
g) Dotarea furnalelor, in regie proprie, cu sisteme de purificare a aerului, in vederea

respectarii prevederilor legale de proteqie a mediului inconjurator. Spre deosebire
de costurile cu aparatele de aer conditionat, sistemul de purificare a aerului pare a fi
indispensabil continuarii activitatii, fiind impus de lege. Criteriile de recunoatere fiind
indeplinite, se va majora valoarea contabila a furnalului:
SO.OOO lei
Echipamente
SO.OOO lei
Exemplul ilustrativ B 18
O entitate detine un autobuz caruia in anul N i s-a facut o
inspeqie majora in vederea depistarii defeqiunilor, inlocuindu-se
blocul motor cu unul nou, costul inlocuirii fiind de 40.000 lei.
Blocul motor indeplinete conditiile de recunoatere a unei
imobilizari corporale, respectiv:
a) Costul poate fi evaluat fiabil - costul de achizitie al blocului
motor;
b) Beneficiile economice viitoare sunt certe i rezulta din
utilizarea in continuare a autobuzului, sau, altfel spus, scad
costurlle cu achizitia unui nou autobuz;
c) Blocul motor se estimeaza a fi utilizat pe o perioada mai mare
de un an.
in continuare se presupune ea peste 3 ani se efectueaza aceeai
operatie, costul noului bloc motor fiind de 56.000 lei. Valoarea
contabila a blocului motor inlocuit este de 10.000 lei.
Care este inciden1a aplicarii IAS 16 in acest caz?
CONTABILITATE
Rezolvare:
1. Costul inlocuirii blocului motor, in valoare de 40.000 lei, se va adauga la valoarea
contabila a autobuzului:
40.000 lei
Mijloace de transport I
bloc motor
40.000 lei
2. Conform pet. 13 din IAS 16, invocat in exemplul de mai sus, la inlocuirea blocului
motor peste 3 ani se vor efectua urmatoarele operatii:
se va inregistra derecunoaterea valorii cantabile a vechiului bloc motor:
%
40.000 lei
30.000 lei Amortizarea mijloacelor de
transport I bloc motor
10.000 lei
Alte cheltuieli
bloc motor
40.000 lei
costul noului bloc motor, in valoare de 56.000 lei, se va adauga la valoarea contabila
a autobuzului:
56.000 lei
bloc motor
56.000 lei

O intreprindere achizitioneaza la 31.12.N-2 o instalatie la costul
de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani. La sfaritul anului N,
instalatia este reevaluata, valoarea justa stabilita de un evaluator
Sa se recunoasca tranzac1ia de reevaluare in condiliile in care
amortizarea este recalculata propor1ional cu schimbarea in
valoarea contabila bruta a activului.
Rezolvare:
1.
2.
Definirea modelului reevaluarii;
Tratamentul amortizarii cumulate la data reevaluarii;
3. Tratamentul contabil al majorarii valorii cantabile a unui activ ea rezultat al ree

valuarii.
Ill

Astfel:
,,Dupa recunoa$terea ea activ, un element de imobilizari corporate a carui valoare justa

poate fi evaluata in mod fiabil trebuie contabilizat la o valoare reevaluata, aceasta fiind
valoarea sa justa la data reevaluarii minus orice amortizare cumulata ulterior $i orice
pierderi cumulate din depreciere. (...)" (IAS 16 pet. 31)
,,Atunci cand un element de imobilizari corporate este reevaluat, orice amortizare cumulata
la data reevaluarii este tratata intr-unul dintre urmatoarele moduri:
(a) este retratata proportional cu modificarea de valoare contabila bruta a activului,
astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie ego/a cu valoarea sa
reevaluata. Aceasta metoda este deseori folosita in cazul in care un activ este reevaluat
prin aplicarea unui indice pentru determinarea costului de inlocuire amortizat. (...)"
(IAS 16 pet. 35)
,,Daca valoarea contabila a unui activ este majorata ea rezultat al reevaluarii, atunci
cre$terea trebuie recunoscuta in alte elemente ale rezultatului global $i cumulata in
capitalurile proprii, cu titlu de surplus din reevaluare. Cu toate acestea, majorarea trebuie
recunoscuta in profit sou pierdere in masura in care aceasta compenseaza o reducere din
reeva/uarea aceluia$i activ, recunoscuta anterior in profit sau pierdere." (IAS 16 pet. 39)
Prin urmare:
Situatia activului la sfaritul anului N este:
100.000 lei
Cost
Amortizare anuala = 100.000 lei I 10 ani
10.000 lei
Amortizare cumulata pe 2 ani (N-1 i N) = 2 ani x 10.000 lei/an
20.000 lei
Valoare neta contabila = 100.000 lei - 20.000 lei
BO.OOO lei
84.000 lei
Valoare justa
lndice de actualizare = 84.000 lei I BO.OOO lei
1,05
Valoare bruta actualizata = 100.000 lei x 1,05
105.000 lei
Valoare bruta initiala
100.000 lei
Diferenta pozitiva din reevaluare aferenta valorii brute
5.000 lei
Amortizare cumulata actualizata = 20.000 lei x 1,05
21.000 lei
Amortizare initiala
20.000 lei
Diferenta pozitiva din reevaluare aferenta amortizarii cumulate

5.000 lei
Echipamente
%
Amortizarea
echipamentelor
Rezerve
din reevaluare
1.000 lei
5.000 lei
1.000 lei
4.000 lei
CONTABILITATE
La sfaritul anului N, instalatia va fi inregistrata in bilant la valoarea de 1OS.OOO lei 21.000 lei = 84.000 lei.

de 100.000 lei, amortizata liniar in 1O ani. La sfaritul anului N,
Sa se recunoasca tranzactia de reevaluare in conditiile in care

amortizarea este eliminata din valoarea contabila bruta a
activului.
Rezolvare:
1.
Definirea modelului reevaluarii;
2.
Tratamentul amortizarii cumulate la data reevaluarii;
3. Tratamentul contabil al majorarii valorii cantabile a unui activ ea rezultat al reeva

luarii.
Astfel:
,,Atunci cand un element de imobilizari corporate este reevaluat, orice amortizare cumu/a
ta la data reeva/uarii este tratata intr-unul dintre urmatoarele moduri: (...)
(b) este eliminata din valoarea contabila bruta a activului ; suma neta este retratata la va
loarea reevaluata a activu/ui. Aceasta metoda este deseori folosita pentru cladiri. (...)"
(IAS 16 pet. 35)
Cost
100.000 lei
10.000 lei
Amortizare cumulata pe 2 ani = 2 ani x 10.000 lei/an
20.000 lei
BO.OOO lei
Valoare justa
84.000 lei
Diferenta pozitiva din reevaluare = 84.000 lei - BO.OOO lei
4.000 lei

20.000 lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
20.000 lei
Rezerve
din reevaluare
4.000 lei

4.000 lei
Echipamente
La sfaritul anului N, instalatia va fi inregistrata in bilant la valoarea de 84.000 lei.
Exemplul ilustrativ :321 ------------.

O intreprindere achizitioneaza la data de 31.12.N-1 o instalatie la
costul de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani.
a) La sfaritul anului N+ 1 are loc o prima reevaluare a activului,
valoare justa 84.000 lei;
b) La sfaritul anului N+4 are loc o a doua reevaluare, valoare
justa 49.500 lei;
c) La sfaritul anului N+6 are loc o a treia reevaluare, valoare justa
26.700 lei;
d) La sfaritul anului N+8 are loc o ultima reevaluare, valoare justa
13.900 lei.
Prezentati tratamentul contabil al reevaluarilor in conditiile in
care amortizarea este eliminata din valoarea contabila bruta a
activului.
Rezolvare:
Pentru rezolvare trebuie sa cunoateti tratamentul contabil al majorarii i al dimi
nuarii valorii contabile a unui activ ea rezultat al reevaluarii, prezentat la pet. 39 i 40
din IAS 16.
,,Daca valoarea contabi/a a unui activ este majorata ea rezultat al reevaluarii, atunci
creterea trebuie recunoscuta in alte elemente ale rezultatului global i cumulata in
capitalurile proprii, cu titlu de surplus din reevaluare. Cu toate acestea, majorarea trebuie
recunoscuta in profit sau pierdere in masura in care aceasta compenseaza o reducere din
reevaluarea aceluiai activ, recunoscuta anterior in profit sau pierdere." (IAS 16 pet. 39)
,,Daca valoarea contabila a unui activ este diminuata ea urmare a unei reevaluari, aceas
I ta diminuare trebuie recunoscuta in profit sau pierdere. Cu toate acestea, reducerea trebuie
CONTABILITATE
recunoscuta in alte elemente ale rezultatului global fn masura in care surplusul din ree
valuare prezinta un sold creditor pentru ace/ activ. Reducerea recunoscuta in alte elemente
ale rezultatului global mlqoreaza suma cumulata in capitalurile proprii cu titlu de surplus
din reevaluare." (IAS 16 pet. 40)
a)
Prima reevaluare a activului, la sfarJitul anului N+1:
Cost
100.000 lei
Amortizare anuala = 100.000 lei I 1O ani
Amortizare cumulata pe 2 ani (N i N+1) = 2 ani x 10.000 lei/an

10.000 lei
20.000 lei
80.000 lei
Valoare justa
Diferenta pozitiva din reevaluare = 84.000 lei - 80.000 lei
84.000 lei
4.000 lei

20.000 lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
20.000 lei
Rezerve
din reevaluare
4.000 lei

4.000 lei
Echipamente
Noua valoare a activului de la care vom calcula in continuare amortizarea va fi

84.000 lei.
b) A doua reevaluare a activului, la sfiirJitul anului N+4:
Valoare justa (calculata anterior)
84.000 lei
Durata de viata ramasa = 10 ani - 2 ani
8 ani
Amortizare cumulata pe 3 ani (N+2, N+3, N+4) = 3 ani x 10.500 lei/an

10.500 lei
31.500 lei
52.500 lei
Valoare justa
Diferenta negativa din reevaluare = 52.500 lei - 49.500 lei
49.500 lei
3.000 lei

31.500 lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
31.500 lei
Ill

-
inregistrarea diferentei negative din reevaluare:

Rezerve
din reevaluare
3.000 lei
Echipamente
c)
A treia reevaluare a activului, la sfar,itul anului N+6:
49.500 lei
5 ani
Amortizare cumulata pe 2 ani (N+5, N+6) = 2 ani x 9.900 lei/an
19.800 lei
29.700 lei
Valoare justa
26.700 lei
3.000 lei

Amortizarea
echipamentelor
19.800 lei
-
9.900 lei

Diferenta negativa din reevaluare = 29.700 lei - 26.700 lei
-
3.000 lei
Echipamente
19.800 lei
Echipamente
3.000 lei
inregistrarea diferentei negative din reevaluare:
3.000 lei
1.000 lei
2.000 lei
%
Rezerve
din reevaluare
Cheltuieli cu pierderi
din depreciere
d)
Ultima reevaluare a activului, la sfarfitul anului N+S:
26.700 lei
3 ani
Amortizare cumulata pe 2 ani (N+7 i N+8) = 2 ani x 8.900 lei/an

8.900 lei
17.800 lei
8.900 lei
Valoare justa
13.900 lei
5.000 lei

17.800 lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
17.800 lei
CONTABILITATE
inregistrarea diferentei pozitive din reevaluare prin eompensarea eheltuielii ante

rioare de 2.000 lei:
5.000 lei
Eehipamente
%
Venituri din reluari
de deprecieri
Rezerve
din reevaluare
5.000 lei
2.000 lei
3.000 lei

O intreprindere aehizitioneaza la data de 31.12.N-1 o instalatie
la eostul de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani. La sfaritul
anului N+ 1 are loe reevaluarea aetivului, valoarea justa fiind
de 84.000 lei. Se eonsidera ea surplusul din reevaluare este
transferat la rezultatul reportat pe masura ee aetivul este folosit in
intrepri ndere.
Prezentati inregistrarile contabile pentru anul N+2.
Rezolvare:
Pentru rezolvare trebuie sa eunoateti tratamentul eontabil al surplusului din reeva
luare.
Astfel:
,,Surp/usul din reevaluare inclus in capitaturile proprii aferent unui element de imobilizari
corporate poate fi transferat direct in rezu/tatul reportat atunci cand activul este dere
cunoscut. Aceasta poate implica transferul intregului surplus atunci cand activul este
scos din functiune sau cedat. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi transferata pe
masura ce activul este fofosit de entitate. Tn acest caz, valoarea surplusului transferat ar
fi diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate a activu/ui
i valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. Transferurile din
surplusul din reevaluare in rezultatul reportat nu se efectueaza prin profit sau pierdere."
(IAS 16 pet. 41)
La sfaritul anului N+1, aetivul va fi reeunoseut in bilant la valoarea reevaluata, de

84.000 lei.
Calcule aferente anului N+2:
Amortizare ealculata la valoarea reevaluata = 84.000 lei I 8 ani ramai

Amortizare ealculata la eostul initial al aetivului
Diferenta de transferat la rezultatul reportat
500 lei
Rezerve
din reevaluare
10.500 lei
10.000 lei
500 lei
Rezultat reportat
500 lei

Societatea Alfa organizeaza excursii cu miniaeronave intre
doua statiuni turistice. Ea achizitioneaza o aeronava la pretul
de SOO.OOO lei, aceasta avand durata de viata de 50 de ani. Un
specialist in domeniul aerian estimeaza ea o reparatie capitala are
loc la fiecare 15 ani i presupune inlocuirea motorului principal.
Pretul unui motor este de 1SO.OOO lei.
a) Contabilizati recunoaterea achizitiei;
b) Contabilizati recunoaterea amortizarii in conditiile utilizarii

metodei liniare.
Rezolvare:
Pentru rezolvare trebuie sa cunoateti tratamentul contabil al partilor componente ale
unui element de imobilizari corporale.
,,Fiecare parte a unui element de imobilizari corporate cu un cost semnificativ fata de costul
total al elementului trebuie amortizata separat." (IAS 16 pet. 43)
a) Aeronava va fi recunoscuta la costul de achizitie mai putin costul motorului, care
va fi recunoscut separat, respectiv SOO.OOO lei - 1SO.OOO lei = 350.000 lei:
350.000 lei
aeronave
1SO.OOO lei
motor aeronava

Furnizori de imobilizari 1SO.OOO lei
b) Amortizarea aeronavei i cea a motorului se vor calcula pe perioade diferite,

respectiv 50 ani i 15 ani, adica 350.000 lei I 50 ani = 7.000 lei/an pentru aeronava i
1SO.OOO lei / 15 ani = 10.000 lei/an pentru motor:
7.000 lei
Cheltuieli cu amortizarea
aeronave
Amortizarea mijloacelor
de transport I aeronave
7.000 lei
10.000 lei
Cheltuieli cu amortizarea
motor aeronava
Amortizarea mijloacelor 10.000 lei

de transport I motor
aeronava
CONTABILITATE

O societate achizitioneaza o cladire la costul de 800.000 lei.
Consultantul imobiliar estlmeaza durata de viata utila a cladirii la
25 de ani. De asemenea, el estimeaza ea pretul actual de vanzare
pentru o cladire similara cu o vechime de 25 de ani este de
290.000 lei, cheltuieli cu cedarea 100.000 lei.
Calculati amortizarea anuala in conditiile folosirii metodei

liniare.
Rezolvare:
1.
Definirea amortizarii;
2.
Definirea valorii amortizabile;
3.
Definirea valorii reziduale;
4.
Definirea duratei de viata utila.
Astfel:
,,(...) Valoarea amortizabila este costul unui activ sau o a/ta valoare care inlocuie$te costul,
minus valoarea sa reziduala.
Amortizarea este a/ocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga sa

durata de viafa utila. (...)
Valoarea reziduala a unui activ este valoarea estimata pe care ar obfine-o in prezent o
entitate din cedarea unui activ, dupa deducerea costurilor asociate cedarii, daca activul ar
avea deja vechimea $i starea prevazute la sfck$itul duratei sale de viafa utila.
Durata de viata utila este:
(a) perioada in care un activ este preconizat a fi disponibil pentru utilizare de catre o
entitate; sau
(b) numarul de unitafi de productie sau alte unitafi similare pe care entitatea preconi
zeaza sa le obfina de la activ." (IAS 16 pet. 6)
Prin urmare:
Cost de achizitie
Valoare reziduala = Pretul actual de vanzare pentru o

cladire similara cu o vechime de 25 ani - Cheltuielile cu cedarea
= 290.000 lei - 100.000 lei
Valoare amortizabila = Cost - Valoare reziduala

= 800.000 lei - 190.000 lei
Durata de viata utila
BOO.OOO lei
190.000 lei
610.000 lei
25 ani
24.400 lei

O societate achizitioneaza o cladire la costul de 800.000 lei.
Consultantul imobiliar estimeaza durata de viata utila a cladirii la
25 de ani, iar firma anticipeaza vanzarea cladirii dupa 5 ani. Pretul
actual de vanzare pentru o cladire similara cu o vechime de 5 ani

liniare.
Rezolvare:
Cost de achizitie
Valoare reziduala = Pretul actual de vanzare pentru o

cladire similara cu o vechime de 5 ani
Valoare amortizabila = Cost -Valoare reziduala = 800.000 lei - 290.000 lei
800.000 lei
290.000 lei
510.000 lei

5 ani
102.000 lei

O socie.tate achizitioneaza o cladire la costul de 800.000 lei.
Consultantul imobiliar estimeaza durata de viata utila a cladirii
la 25 de ani, iar firma anticipeaza vanzarea cladirii dupa 5 ani.
Valoarea de piata a cladirii peste 5 ani este de 90.000 lei, iar rata
anuala de cretere a preturilor este de 1%.

liniare.
Rezolvare:
Cost de achizitie
Valoare reziduala = Valoarea de piata actualizata in
funqie de indicele de inflatie = 90.000 lei I (1 + 1%)5
Valoare amortizabila = Cost -Valoare reziduala
= 800.000 lei - 85.632 lei
800.000 lei
85.632 lei
714.368 lei
5 ani
142.874 lei
CONTABILITATE

O societate achizitioneaza un sistem de aerisire la costul de
SOO.OOO lei. Conform cartii tehnice, acesta este garantat pentru
200.000 de rotatii. Numarul de rotatii in primele luni de fun(iionare
este: luna 1 - 1.200 de rotatii; luna 2 - 1.500 de rotatii; luna 3 2.100 de rotatii; luna 4 - 2.500 de rotatii; luna 5 - 3.000 de rotarii.
Calculati amortizarea anuala in functie de numarul de unitati de

productie.
Rezolvare:
Numar de rotatii = 1.200 rotatii + 1.500 rotatii + 2.100 rotatii +
2.500 rotatii + 3.000 rotatii
Numar total de rotatii conform cartii tehnice
Uzura sistemului de aerisire = 10.300 rotatii I 200.000 rotatii
Valoare amortizabila
Amortizare cumulata = 0,0515 x SOO.OOO lei
10.300 rotatii
200.000 rotatii
0,0515
SOO.OOO lei
25.750 lei

Un utilaj a fast achizitionat la valoarea de 200.000 lei la data de
31.12.N-1, durata de viata utila 5 ani, valoare reziduala nula. Durata
de viata utila ramasa a fast revizuita la 7 ani la data de
31.12.N+2.
Calculat1 amortizarea in fiecare dintre cei 3 ani. Argumentati,

Rezolvare:
1. Tratamentul revizuirii valorii reziduale i duratei de viata utila ale unui activ imobi
lizat conform IAS 16;
2.
3.
Definirea modificarii estimarilor cantabile conform IAS 8;
Efectul modificarii estimarilor contabile conform IAS 8.
Astfel:
,,Valoarea rezidualii ; durata de viatii utilii ale unui activ trebuie revizuite eel pufin la fie
care sfarit de exercifiu financiar I, dacii ateptiirile se deosebesc de alte estimiiri ante
rioare, modificarea (modificiirile) trebuie contabilizatii (contabilizate) ea modificare a unei
estimori cantabile, in conformitate cu /AS 8 Politici cantabile, madificari ale estimarilar

cantabile i erari." {IAS 16 pet. 51)
,,Ca rezultat al incertitudinilor inerente activitofi/or comerciale, multe elemente din situa
fiile financiare nu pot fi evaluate cu precizie, ci pot fi doar estimate. Estimarea implico ra
fionamente bazate pe cele mai recente informatii fiabile disponibile. De exemplu, pot fi
prevozute estimori ale: (...)
(d) durate/or de viafo utilf( ale active/or amortizabile sau modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare incorporate in acestea. (...)" {IAS 8 pet. 32)
,,Efectul modificorii unei estimori cantabile (...) trebuie recunoscut prospectiv prin inclu
derea ei in profitul sau pierderea:
(a) perioadei modificorii, daco modificarea afecteazo doar acea perioado; sau
(b) perioadei modificorii ; perioadelor viitoare, daco modificarea le afecteazo pe aman
douo." (IAS 8 pet. 36)
Prin urmare:
1.
2.
Amartizarea anuala pentru anul N = 200.000 lei I 5 ani = 40.000 lei
Amartizarea anuala pentru anul N+ 1 = 200.000 lei I 5 ani = 40.000 lei
3. In cazul de fata, estimarea duratei de viata utila este de 7 ani la data de 31.12.N+2.
Dar aceasta informatie se va utiliza pentru a cantabiliza i cheltuiala anului curent,
adica N+2.
Astfel:
Durata de viata utila ramasa = 7 ani + 1 an (anul N+2)= 8 ani
Valoarea contabila la 31.12.N+1 = 200.000 lei - 80.000 lei= 120.000 lei
Durata de viata utila ramasa stabilita anterior= 8 ani
Cheltuiala cu amartizarea anuala= 120.000 lei/ 8 ani = 15.000 lei
Exemplul ilustrativ :329 -----------.

O societate camerciala achizitioneaza a cladire i terenul pe care
este situata aceasta la pretul unic de 170.000 lei, durata de viata
utila estimata 50 de ani. Pretul estimat al activelor, daca ar fi
achizitianate separat, este de 20.000 lei pentru teren i 180.000 lei
pentru cladire. La data achizitiei, terenul este evaluat la valaarea
justa de 25.000 lei.
a) Contabilizati achizitia terenului i a cladirii;
b) Contabilizati reevaluarea terenului;
c) Precizati care dintre cele doua im.obilizari se amortizeaza i

calculati amortizarea aferenta.
Ill
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,Terenurile i cladirile sunt active separabile i sunt contabilizate separat, chiar i atunc/
cdnd sunt dobdndite impreuna. Cu unele excepfii, cum ar fi carierele i amplasamentele
utilizate ea gropi de gunoi, terenurile au o durata de viafa utila nelimitata i, prin urmare,
nu se amortizeaza. Cladirile au o durata de viafa utila limitata i, prin urmare, sunt
active amortizabile. 0 cretere a valorii terenului pe care se afla o cladire nu afecteaza
determinarea valorii amortizabile a cladirii." (IAS 16 pet. 58)
a)
Repartizarea pretului unic platit, de 170.000 lei, intre teren i cladire:
Specificare
Pret estimat (lei)
Cotii procentualii (%)
Repartizare (lei)
20.000
20.000 I 200.000 = 10
170.000x 10%= 17.000
Cladire
180.000
180.000 I 200.000 = 90
170.000x 90%= 153.000
Total
200.000
100
170.000
Teren
170.000 lei
17.000 lei
153.000 lei
%
Terenuri
Cladiri
b) inregistrarea reevaluarii terenului, diferenta din reevaluare= 25.000 lei - 17.000 lei
= 8.000 lei:
8.000 lei
c)
Terenuri
Rezerve
din reevaluare
8.000 lei
Amortizarea anuala a cladirii = 153.000 lei I SO ani = 3.060 lei:
3.060 lei
Cheltuieli cu
amortizarea cladirilor
Amortizarea cladirilor
3.060 lei
Terenul nu se amortizeaza.

O societate vinde un utilaj achizitionat la costul de 100.000 lei,
amortizarea cumulata pana la data vanzarii fiind de 30.000 lei.
Pretul de vanzare din contractul de vanzare este de 125.000 lei, iar
cheltuielile legate de vanzare sunt de 10.000 lei.
Calculati i contabilizati catigul sau pierderea care rezulta din

derecunoaterea utilajului.
Ill
Ghid pentru pregatirea candidojilor la examenu/ de acces
Rezolvare:
,,Valoarea contabila a unui element de imobilizari corporate trebuie derecunoscuta:
(a) la cedare; sau
(b) cdnd nu se mai a$teapta beneficii economice viitoare din utilizarea sau cedarea sa."
(IAS 16 pet. 67)
,,Cd$tigu/ sau pierderea care rezulta din derecunoa$terea unui element de imobilizari cor
porate trebuie inclus(a) in profit sau pierdere cdnd elementul este derecunoscut (... ). Cd$ti
gurile nu trebuie clasificate drept venituri." (IAS 16 pet. 68)
,,Cd$tigul sau pierderea care rezulta din derecunoa$terea unui element de imobilizari cor
porate trebuie determinat(a) ea fiind diferenta dintre incas'arile nete la cedare, daca exista,
$i valoarea contabila a elementului." (IAS 16 pet. 71)
Prin urmare:
Tncasari nete = Pret de vanzare - Cheltuieli legate de vanzare = 125.000 lei - 10.000 lei
= 115.000 lei
Valoarea contabila a activului = Cost - Amortizare cumulata = 100.000 lei - 30.000 lei
= 70.000 lei
Catig din cedare = Tncasari nete -Valoare contabila = 115.000 lei - 70.000 lei= 45.000 lei
145.000 lei
115.000 lei
30.000 lei
o/o
Conturi la band
Amortizarea
echipamentelor
o/o
Echipamente
Catiguri din
cedarea activelor
145.000 lei
100.000 lei
45.000 lei

O societate ii reevalueaza cladirile i decide sa incorporeze
reevaluarile in situatiile sale financiare. Urmatoarele informatii
sunt relevante:
a) Extras din bilant la data de 31.12.N:
- cost
3.000.000 lei;
- amortizare
900.000 lei;
b) Amortizarea este liniara, cota fiind de 2% pe an, iar durata de
viata utila totala este de so de ani;
c) Cladirea este reevaluata. la data de 30.06.N+1 la valoarea justa
de 2.760.000 lei. Nu exista modificari in estimarea duratei de
viata utila.
Prezentali un extras din situa1iile financiare la data de

31.12.N+l.
Ill
CONTABILITATE
Rezolvare:
Prezentarea informatiilor este sintetizata in urmatoarele puncte din IAS 16:
,,Situafiile financiare trebuie SQ prezinte urmQtoarele informatii, pentru fiecare clasQ de

imobi/izQri corporale:
(a) bazele de evaluare folosite la determinarea valorii cantabile brute;
(b) metode/e de amortizare utilizate;
(c) duratele de viafQ uti/Q sau ratele de amortizare folosite;
(d) valoarea contabi/Q brutQ $i amortizarea cumulatQ (agregatQ cu pierderile cumulate
din depreciere) la inceputu/ $i la sfdr$itul perioadei; $i
(e) o reconciliere a valorii cantabile de la inceputu/ $i de la sfdr$itu/ perioadei, mentio
ndndu-se:
(i)
intrQrile;
(ii)
activele clasificate drept detinute in vederea vdnzQrii sau inc/use intr-un grup
destinat cedQrii clasificat drept detinut in vederea vdnzQrii in conformitate cu
IFRS 5 $i alte cedQri;
(iii) achizitiile rezultate din combinQri de intreprinderi;

(iv) cre$terile sau diminuQri/e din timpul perioadei rezultate din reeva/uQri, in confor
mitate cu punctele 31, 39 $i 40, $i din pierderi/e din depreciere recunoscute sau
reluate la alte elemente ale rezultatului global in conformitate cu /AS 36;
(v)
pierderile din depreciere recunoscute in profit sau pierdere in conformitate cu

/AS 36;
(vi) pierderile din depreciere reluate in profit sau pierdere in conformitate cu /AS 36;
(vii) amortizarea;
(viii) diferentele de curs va/utar nete rezultate in urma conversiei situafiilor financiare
din moneda funqiona/Q intr-o monedQ de prezentare diferitQ, inclusiv conversia
unei operafiuni din strQinQtate in moneda de prezentare a entitQfii care rapor
teazQ; $i
(ix) alte modificQri." (pet. 73)
,,Situafiile financiare trebuie SQ prezinte, de asemenea, urmQtoarele informatli:
(a) existenta $i valorile corespunzQtoare restricfiilor asupra titlului de proprietate, precum
$i imobi/izQri/e corporale acordate drept garanfie pentru datorii;
(b) valoarea cheltuielilor recunoscute in valoarea contabi/Q a unui element de imobi/izQri
corporale in cursul construcfiei sale;
(c) valoarea obligafiilor contractuale pentru achizitia unor imobi/izQri corporale; $i
(d) dacQ nu este prezentatQ separat in situafia rezultatului global, valoarea compensafiei
primite de la terti pentru elementele de imobilizQri corporate depreciate, pierdute sau
abandonate care sunt incluse in profit sau pierdere." (pet. 74)
,,(... ) este necesar sii se prezinte urmiitoarele informafii:
(a) amortizarea, fie recunoscutii in profit sau pierdere, fie ea parte a costului a/tor active,
in timpul unei perioade; $i
(b) amortizarea cumulatii la sfdr$itul perioadei." (pet. 75)
,,ln conformitate cu /AS 8, o entitate trebuie sii prezinte natura $i efectul unei modificiiri a
estimiirilor contabile care afecteazii perioada curentii sau se estimeazii cii va avea un efect
asupra perioadelor ulterioare. Pentru imobiliziirile corporate, o astfel de prezentare poate
rezulta din modificiiri de estimiiri referitoare la:
(a) valorile reziduale;
(b) costurile estimate de dezasamblare, infiiturare $i restaurare a elementelor de imobiliziiri corporate;
(c) duratele de viafii utilii; $i
(d) metodele de amortizare." (pet. 76)
,,ln cazul in care elementele de imobiliziiri corporate sunt exprimate la valori reevaluate,
trebuie prezentate urmiitoarele informafii:
(a) data intriirii in vigoare a reevafuiirii;
(b) dacii a fost implicat un evaluator independent;
(c) metodele $i principalele lpoteze aplicate la estimarea valorilor juste ale elementelor;
(d) miisura in care valorile juste ale elementelor au fost determinate direct in raport cu
preturile observabile pe o piafii activii ori in tranzacfiile recent realizate in condifii
obiective sau au fost estimate prin utilizarea a/tor tehnici de evaluare;
(e) pentru fiecare clasii de imobiliziiri corporate reevaluatii, valoarea contabilii care ar fi
fost recunoscutii dacii activele ar fi fost inregistrate conform modelului bazat pe cost;
$i
(f) surplusul din reevaluare, indicdnd modificarea aferentii perioadei $i orice restricfii
aferente distribuirii soldului ciitre acfionari." (pet. 77)
,,Utilizatorii situafiifor financiare pot considera ea fiind relevante pentru nevoile for $i urmii
toarele informatii:
(a) valoarea contabifii a imobiliziirilor corporate scoase temporar din funcfiune;
(b) valoarea contabilii brutii a oriciiror imobiliziiri corporate amortizate integral $i care
sunt incii in funcfiune;
(c) valoarea contabilii a imobiliziirilor corporale scoase din funcfiune $i neclasificate
drept definute in vederea vdnziirii in conformitate cu IFRS 5; i
(d) cdnd se aplicii modelul bazat pe cost, valoareajustii a imobiliziirilor corporale atunci
cdnd aceasta este semnificativ diferitii de valoarea contabilii. (... )" (pet. 79)
Prin urmare:
a) Amortizarea anuala = 3.000.000 lei x 2% = 60.000 lei
CONTABILITATE
b) Numarul de ani in care s-a amortizat cladirea pana la data de 31.12.N = 900.000 lei
(amortizarea anului din bilant) I 60.000 lei (amortizarea anuala determinata anterior)
= 15 ani
c) De la 01.01.N+ 1 pana la 30.06.N+ 1 (data reevaluarii) sunt 6 luni, adica 0,5 ani.
d) Numarul total de ani in care s-a amortizat cladirea = 15 ani + 0,5 ani = 15,5 ani
e) Numarul de ani ramai de amortizat dupa reevaluare = 50 ani (durata de viata utila
totala) - 15,5 ani = 34,5 ani
f ) Amortizarea aferenta anului N+ 1 este impartita dupa cum urmeaza:
fl) Amortizarea aferenta perioadei 01.01.N+ 1-30.06.N+ 1 = 3.000.000 lei x 2%/an x
0,5 ani = 30.000 lei
f2) Amortizarea aferenta perioadei 01.07.N+l-30.12.N+l (dupa reevaluare) =
2.760.000 lei (valoarea justa care a substituit costul in situatiile financiare) I 34,5 ani
(durata de viata utila ramasa) x 0,5 ani = 40.000 lei
Amortizarea aferenta anului N+ 1 = 30.000 lei + 40.000 lei = 70.000 lei
Situatia activului se prezinta astfel:
Cost la data de 01.01.N+ 1 (valoarea ramasa la 31.12.N)

= 3.000.000 lei - 900.000 lei
Amortizare de la 01.01.N+ 1 la 30.06.N+ 1
2.100.000 lei
30.000 lei
Valoare ramasa la data de 30.06.N+ 1
2.070.000 lei
Valoare justa
Diferenta pozitiva din reevaluare = 2.760.000 lei - 2.070.000 lei
2. 760.000 lei
690.000 lei
inregistrarile contabile aferente reevaluarii sunt:

1.
30.000 lei
2.
Cladiri
30.000 lei
Rezerve
din reevaluare
690.000 lei
690.000 lei
Cladiri
Situatia activului la data de 30.06.N+ 1 este:

D
Si 2.100.000
690.000 (2)
213
30.000 (1)
Sfd 2.760.000
Extras din bilant la data de 31.12.N+1:
Valoare justa
2.760.000 lei
40.000 lei
Amortizare pe perioada 01.07.N+ 1-30.12.N+ 1
2.720.000 lei
Valoare contabila
Extras din contul de profit i pierdere la data de 31.12.N+1:
Amortizare la cost istoric
60.000 lei
Cretere in valoare
10.000 lei
Total
70.000 lei
/AS 36 ,,Depreclerea active/or"

Pentru un activ cu durata de viata utila de 10 ani se cunosc
-leiAn
Cost
Amortizare
cumulati (A)
Valoare
recuperabili (Vr)
100.000
10.000-
96.000
100.000
20.000
9 3.000
100.000
30.000
60.000
100.000
40.000
25.000
Stabiliti la sfaritul fiecarui an daca activul este sau nu

depreciat.
Rezolvare:
,,Un activ este depreciat atunci cand valoarea sa contabilii depiiete valoarea sa recu
perabilii. (...)" (IAS 36 pet. 8)
-lei An
Cost
Valoare
contabili
Vr
(1)
(2)
(3) = (1)-(2)
(4)
100.000
10.000
90.000
96.000
Concluzii
(5)
Nu se constata nicio
pierdere din depreciere.
CONTABIUTATE
An
Cost
Valoare
contabili
Vr
(1)
(2)
(3) = (1)-(2)
(4)
100.000
20.000
80.000
93.000
100.000
30.000
70.000
60.000
100.000
40.000
60.000
25.000
Concluzii
(5)
Nu se constata nicio
pierdere din depreciere.
Se constata o pierdere din

depreciere.
Se constata o pierdere din
depreciere.
Exemplul ilu5trativ 555 ----------.

Se cunosc urmatoarele informatii despre activele unei entitati:
- lei Denumire
activ
Valoare Justa
{Vj)
Costuri
generatede
vanzare {Cv)
Utilaje
10.000
1.000
Cladiri
15.000
Valoarede
utilizare {Vu)
8.000
16.000
2.000
Calculati valoarea recuperabila {Vr).
Rezolvare:
Pentru rezolvare este nevoie sa cunoateti definitia valorii recuperabile.
Astfel:
,,Prezentul standard definete valoarea recuperabila drept cea mai mare valoare dintre
valoarea justa a unui activ (...) minus costurile generate de vanzare ; valoarea sa de
utilizare. (...)" (IAS 36 pet. 18)
- lei Denumire activ
Vj-Cv
Vu
Vr = max {Vj - Cv; Vu)
Utilaje
9.000
8.000
9.000
Cladiri
13.000
16.000
16.000
Exemplul ilustrativ BB4

O entitate specializata in transportul de persoane are ea politica
vanzarea microbuzelor detinute dupa 4 ani de folosire.
Cazul 1: Entitatea a incheiat in acest scop un contract irevocabil

cu o firma specializata in vanzarea mainilor second-hand, in care
se prevede ea pretul de vanzare va reprezenta 30% din costul
microbuzelor. Tn anul N, firma de transport a achizitionat 20 de
microbuze noi la pretul de SO.OOO lei fiecare. in anul N+4, costul
taxelor i comisioanelor implicate de vanzare este de 1.000 lei
pentru fiecare microbuz.
Cazul 2: Presupunem ea nu exista un contract irevocabil incheiat
cu vanzatorul de maini second-hand. Valoarea justa a unor
microbuze asemanatoare ea model i cu aceeai vechime este
situata intre 14.000 lei i 20.000 lei, in funqie de numarul de
kilometri parcuri.
Calculati in cele doua cazuri valoarea justa minus costurile
generate de vanzare. Argumentati,
Rezolvare:
,,Cel mai bun indiciu pentru valoarea justa a unui activ minus costurile generate de vdnzare
este preful dintr-un contract de vdnzare irevocabil din cadrul unei tranzaqii desfaurate in
condifii obiective, ajustat in funcfie de costurile marginale care se pot atribui direct cediirii
activului respectiv." (IAS 36 pet. 25)
,,Dacii nu exista niciun contract de vdnzare irevocabil, dar activul este comercializat pe
o piafa activa, valoarea justa minus costurile generate de vdnzare este reprezentata de
preful activului pe piafii minus costurile asociate cedarii activului. Preful de piafa cores
punzator este in mod normal preful curent de ofertii. Atunci cdnd prefurile de oferta nu
sunt disponibile, preful celei mai recente tranzacfii poate oferi o baza pentru estimarea
valorii juste minus costurile generate de vdnzare, cu condifia sii nu se fi inregistrat nicio
modificare majora a mediului economic intre data tranzacfiei i data estimiirii." (IAS 36
pet. 26)
,,Daca nu existii niciun contract de vdnzare irevocabil sau activul nu este comercializat pe
o piafa activii, valoarea justii minus costurile generate de vdnzare este calculatii pe baza
celor mai bune informafii disponibile cu privire la suma pe care entitatea o poate obfine
la finalul perioadei de raportare, de la cedarea activului in cadrul unei tranzacfii desfiiu
rate in condifii obiective intre parfi interesate i in cunotinfa de cauzii, dupa deducerea
Ill
CONTABILITATE
costurilor asociate cediirii. Pentru a determina aceastii valoare, se vor lua in considerare
rezu/tatele tranzacfiilor recente cu active similare din acelai sector de activitate. Valoarea
justii minus costurile generate de vanzare nu ref/ectii o vanzare forfatii, cu excepfia cazu/ui
in care conducerea este constransii sii vdndii imediat." (IAS 36 pet. 27)
Cazul 1:
Valoarea justa minus costurile generate de vanzare = 20 microbuze x (SO.OOO lei/mi
crobuz x 30% - 1.000 lei/microbuz) = 280.000 lei
Cazul 2:
Tn acest caz, valoarea justa diminuata cu costurile cedarii ar putea fi estimata astfel:
20 microbuze x 14.000 lei/microbuz - 20 microbuze x 1.000 lei/microbuz = 260.000 lei.
Valoarea justa a microbuzelor a fost stabilita la limita inferioara tinand cont de gradul
avansat de uzura al microbuzelor, exprimat in numarul mare de kilometri parcuri.

O societate detine un brevet pentru producerea unui
medicament. Brevetul expira peste 4 ani. Societatea estimeaza
ea, in fiecare dintre urmatorii 4 ani, cererea pentru medicamentul
respectiv va crete cu 20%.
Experienta arata ea societatile concurente invadeaza piata cu
versiuni ale medicamentului profitabil imediat ce acesta nu mai
este protejat de brevet. Tn consecinta, societatea nu se ateapta ea
brevetul sa mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative dupa
expirarea celor 4 ani.
Tn exercitiul precedent, incasarile nete din vanzarea medicamentului
au fost de 10.000 lei.
Se estimeaza ea rata adecvata pentru actualizarea fluxurilor de
trezorerie aferente brevetului este 10%.
Calculati valoarea de utilizare.
Rezolvare:
,,Estimarea valorii de utilizare a unuiactiv implico urmiitorii pai:
(a) estimarea viitoarelor intriiri ; ieiri de numerar generate de utilizarea continua a acti
vului i de cedarea acestuia; ;
(b) aplicarea ratei potrivite de actualizare acestor fluxuri de trezorerie viitoare." (IAS 36
pet. 31)
Viitoarele incasari de numerar sunt date de incasarile nete din vanzarea medicamen
tului. tiind ea in anul precedent acestea au fost de 10.000 lei i ea in viitor cererea
pentru medicament va crete cu 20%, valoarea acestora va fi:
Anul 1: 10.000 lei + 10.000 lei x 20% = 12.000 lei
Anul 2: 12.000 lei + 12.000 lei x 20% = 14.400 lei
Anul 3: 14.400 lei+ 14.400 lei x 20% = 17.280 lei

Anul 4: 17.280 lei+ 17.280 lei x 20% = 20.736 lei
An
Flux de numerar (lei)
Rata de actualizare
Flux de numerar
actualizat (lei)
12.000
1 /(1+ 10%) 1
10.909
14.400
1 /(1+ 10%)
11.900
12.982
14.163
2
3
4
17.280
1 /(1 + 10%)
20.736
1 /(1 + 10%)
Total = valoarea de utilizare
49.954
Exemplul ilustrativ :3:36

O societate comerciala detine o linie tehnologica pentru care se
cunosc urmatoarele informatii:
- Linia tehnologica este specializata in produqia de materiale
textile;
- La sfaritul anului N-1, societatea a decis reducerea volumului
de produqie cu 50% din cauza scaderii cererii pe piata. Acesta
constituie un indiciu ea linia tehnologica ar fi putut pierde din
valoare;
- Capacitatea de productie este de 1.800 buc./an;
- Gradul de utilizare a capacitatii de produqie in anul N-1 este
de 100%;
- Costul variabil pe unitatea de produs este de 1.300 lei;
- Pretul de vanzare pe unitatea de produs este de 2.000 lei;
- Pentru urmatorii 5 ani, firma a incheiat un contract cu statul
pentru a-i furniza acestuia materialele necesare productiei de
uniforme pentru armata;
- Pe baza contractelor se estimeaza o rata de cretere a
volumului produqiei de 9% anual, in limitele capacitatii de
produqie disponibile;
- Ca urmare a creterii preturilor pe piata, se considera ea
veniturile i cheltuielile se majoreaza anual cu 5%;
CONTABILITATE
- Tn anul N+ 1, linia tehnologica va face obiectul unei revizii

pentru mentinerea performantelor la nivel optim, al carei cost
este de 10.000 lei;
- Valoarea reziduala a utilajului dupa o perioada de 6 ani este
estimata la SOO.OOO lei;
- Valoarea contabila de intrare este de 30.000.000 lei, metoda de
amortizare aleasa este cea liniara, pe o durata de 10 ani.
Determinati valoarea fluxurilor de trezorerie pe care le

genereaza linia tehnologica din utilizarea continua i din
cedarea la sfaritul duratei de viata utila.
Rezolvare:
Pentru rezolvare trebuie sa cunoateti elementele estimarilor fluxurilor de trezorerie
viitoare.
Astfel:
,,Estimarile fluxurilor de trezorerie viitoare trebuie sa includa:

(a) previziunile intrarilor de numerar generate de utilizarea continua a activului;
(b) previziunile ieirilor de numerar care trebuie suportate pentru a genera intriiri de
numerar rezultate din utilizarea continua a activului (inclusiv ieirile de numerar
pentru pregiitirea diirii in folosinfii a activu/ui) i care pot fi direct repartizate sau
alocate activului in mod rezonabil i consecvent; i
{c) fluxuri/e de trezorerie nete (dacii exista) care vor fi primite (sau platite) pentru a ceda
activul la sfaritul duratei de viafii utila." (IAS 36 pet. 39)
An
Productie
(buc.)
(2)
(1)
N
N+l
N+2
N+3
N+4
N+S
Total
Cost
lncasiri (lei)
Pret de
variabll
vaniare
unltar (lei) unltar (lei )
900
2.000
981
2.100
(3)
1.300
1.365
Pliti (lei)
Flux net de
treiorerie
(lei)
(4) = (1) x (2)
(5) = (1) x (3)
(6) = (4) - (5)
1.800.000
1.170.000
2.060.100
1.339.065
+ 10.000
(revizia)
630.000
711.035
1.070
2.205
826.040
2.315
1.505
2.701.605
1.533.310
1.167
1.756.335
1.273
2.431
1.580
945.270
3.094.663
2.011.340
1.083.323
1.388
2.553
1.659
3.543.564
+ SOO.OOO
(valoarea
reziduala)
2.302.692
1.740.872
1.433
2.359.350
5.936.540
Calculele se prezinta astfel:
fn cazul produqiei:
Anul N : 1.800 buc. x 50% = 900 buc.
Anul N+1: 900 buc.+ 900 buc. x 9% = 981 buc.
Anul N+2: 981 buc. + 981 buc. x 9% = 1.070 buc.
Anul N+3: 1.070 buc. + 1.070 buc. x 9% = 1.167 buc. .a.m.d.
fn cazul pre!ului de vanzare unitar:

Anul N+1: 2.000 lei+ 2.000 lei x 5% = 2.100 lei
Anul N+2: 2.100 lei+ 2.100 lei x 5% = 2.205 lei .a.m.d.
fn cazul costului variabil unitar:
Anul N+1: 1.300 lei+ 1.300 lei x 5% = 1.365 lei
Anul N+2: 1.365 lei+ 1.365 lei x 5% = 1.433 lei .a.m.d.
Exemplul ilustrativ BB7 ------------.

O societate are un iaht pentru care estimeaza creterea fluxurilor
de numerar cu o rata de 5%. Fluxul mediu anual, calculat pe baza
rezultatelor din ultimii 5 ani, este de 100.000 lei. Cheltuielile medii
anuale, calculate pe baza rezultatelor din ultimii 5 ani, sunt:
Valoare
(lei)
Rata de creJtere
anuali (%)
20.000
5.000
Cheltuieli cu energia
15.000
Cheltuieli cu reparatiile
10.000
Total
SO.OOO
Cheltuieli cu salariile directe

Cheltuieli cu intretinerea curenta
fn anul al treilea de utilizare, entitatea intentioneaza sa inlocuiasca

motorul cu unul de putere mai mare i sa creasca, prin modificarea
carenei, capacitatea de transport, cheltuielile estimate fiind de
60.000 lei. Estimarea fluxurilor de numerar se face pe 10 ani. Rata
de actualizare utilizata este de 3%. Valoarea contabila a iahtului
este de 600.000 lei, iar durata de viata utila ramasa este de 1O ani.
Pentru achizitia iahtului, entitatea a contractat un credit bancar pe
termen lung, care genereaza o cheltuiala cu dobanda anuala de
25.000 lei.
Calcula\i valoarea de utilizare (valoarea recuperabila) Ji stabili\i

daca activul este sau nu depreciat.
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,F/uxurile de trezorerie viitoare trebuie estimate in funcfie de situafia curentQ a activului.
EstimQri/e fluxurilor de trezorerie viitoare nu trebuie SQ includQ estimQri/e intrQrilor sau
ieirilor de numerar preconizate SQ rezulte din:
(a} o restructurare viitoare la care o entitate nu s-a angajat incQ; sau
(b} imbunQtQfirea sau sporirea performantei activului." (IAS 36 pet. 44)

,,EstimQrile fluxurilor de trezorerie viitoare nu trebuie SQ inc/udQ:
(a} intrQri/e sau ieirile de numerar din activitQfi de finantare; sau

(b) incasQri/e sau p/Qfi/e de impozit pe profit." (IAS 36 pet. 50)
Conform punctelor sus-mentionate, societatea nu are dreptul sa ia in considerare

creterea fluxului de numerar datorata cheltuielilor facute cu scopul de a majora per
formanta iahtului, de 60.000 lei, i nici cheltuiala cu dobanda, de 25.000 lei.
leirile anuale de numerar vor fi:
- lei -
An
Cheltuieli
cu salarllle
directe
Cheltuieli cu
intretinerea
curenta
Cheltuieli cu
energia
Cheltuieli cu Total ieJiri de

reparatiile
numerar
20.600
5.100
15.750
10.100
51.550
21.218
5.202
16.537
10.201
53.158
21.855
5.306
17.364
10.303
54.828
22.510
5.412
18.232
10.406
56.560
23.185
5.520
19.144
10.510
58.359
23.881
5.630
20.101
10.615
60.227
24.597
5.743
21.106
10.721
62.167
25.335
5.858
22.161
10.828
64.182
26.095
5.975
23.269
10.936
66.275
10
26.878
6.094
24.433
11.045
68.450
236.154
55.840
198.097
105.665
595.756
Total
Cheltuielile au fost calculate tinand cont de rata specifica de cretere, respectiv:
Cheltuieli cu salariile directe:
Anul 1: 20.000 lei + 20.000 lei x 3% = 20.600 lei

Anul 2: 20.600 lei + 20.600 lei x 3% = 21.218 lei .a.m.d.
Cheltuieli cu intretinerea curenta:
Anul 1: 5.000 lei+ 5.000 lei x 2% = 5.100 lei
Anul 2: 5.100 lei+ 5.100 lei x 2% = 5.202 lei .a.m.d.
Cheltuieli cu energia:
Anul 1: 15.000 lei+ 15.000 lei x 5% = 15.750 lei
Cheltuieli cu reparatiile:
Anul 1: 10.000 lei+ 10.000 lei x 1% = 10.100 lei

Valoarea recuperabila a iahtului va fi:
An
lntraride
le1iri de
Fluxde
numerar (lei) numerar (lei) numerar (lei)
(1)
(2)
Factor de
actualizare
(3) = (1)- (2)
Valoare
actuala (lei)
(5) = (3) x (4)
(4)
105.000
51.550
53.450
1 I (1+ 3%)
110.250
53.158
57.092
1 I (1+ 3%) 2
53.814
115.763
54.828
60.935
1 I (1+ 3%) 3
55.764
121.551
56.560
127.628
51.893
64.991
1 I (1+ 3%)4
57.743
58.359
69.269
1 I (1+ 3%) 5
59.752
134.010
60.227
73.783
1 I (1+ 3%)6
140.710
62.167
78.543
1 I (1+ 3%) 7
63.862
147.746
64.182
83.564
1 I (1+ 3%)
65.966
155.133
66.275
88.858
1 I (1+ 3%)
68.102
10
162.889
68.450
94.439
1 I (1+ 3%) 10
70.271
1.320.680
595.756
724.924
Total
61.792
608.959
lntrarile de numerar s-au determinat astfel:

Anul 1: 100.000 lei+ 100.000 lei x 5% = 1OS.OOO lei
Anul 2: 1OS.OOO lei + 1OS.OOO lei x 5% = 110.250 lei .a.m.d.
Valoarea recuperabila, de 608.959 lei, este mai mare decat valoarea contabila neta, de
600.000 lei, in concluzie iahtul nu este depreciat.
Ill
CONTABILITATE
Exemplul ilustrativ :3:38 --------

de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani. La sfaritul anului N
exista indicii ea instalatia este depreciata i se stabilete valoarea
recuperabila, cunoscand: valoarea justa 90.000 lei, costurile cedarii
15.000 lei, valoarea de utilizare 70.000 lei.
Calculati i contabilizati pierderea din depreciere.

Rezolvare:
,,Daca, ; numai daca, valoarea recuperabila a unui activ este mai mica decat valoarea sa
contabila, valoarea contabila a activului trebuie redusa pentru a fi egala cu valoarea sa
recuperabila. 0 astfel de reducere reprezinta o pierdere din depreciere." (IAS 36 pet. 59)
Valoarea recuperabila = max (90.000 lei - 15.000 lei; 70.000 lei) = 75.000 lei
Cost
100.000 lei
10.000 lei
20.000 lei
Valoare neta contabila la sfaritul anului N = 100.000 lei - 20.000 lei
SO.OOO lei
Anularea amortizarii cumulate:
20.000 lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
20.000 lei
Valoarea recuperabila, de 75.000 lei, este mai mica decat valoarea contabila, de
BO.OOO lei, deci activul este depreciat.
Pierderea din depreciere = BO.OOO lei - 75.000 lei = 5.000 lei
Valoarea contabila a activului va fi redusa pentru a fi egala cu valoarea sa recuperabila:
5.000 lei
din depreciere
Echipamente
5.000 lei

de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani. La sfaritul anului N

Cazul 1: La sfaritul anului N+ 1 exista indicii ea instalatia este
depreciata i se stabilete valoarea recuperabila, cunoscand:
valoarea justa 90.000 lei, costurile cedarii 30.000 lei, valoarea de
utilizare 70.000 lei.
Cazul 2: Valoarea recuperabila se considera a fi egala cu 65.000 lei.
a) Contabilizati conform IAS 16 reevaluarea activului;
b) Calculati i contabilizati in cele doua cazuri pierderea din

depreciere.
Rezolvare:
,,0 pierdere din depreciere trebuie recunoscutii imediat in profit sau pierdere, cu excepfia
situatiilor in care activul este contabilizat la valoarea reevaluatii, in conformitate cu un aft

standard (de exemplu, in conformitate cu modelu/ de reevaluare din /AS 16). Orice pierdere
din deprecierea unui activ reevaluat trebuie tratatii drept o sciidere din reevaluare, in
conformitate cu celiilalt standard." (IAS 36 pet. 60)
,,0 pierdere din depreciere a unui activ care nu a fost reevaluat este recunoscutii in profit
sau pierdere. Totu$i, o pierdere din depreciere a unui activ reevaluat este recunoscutii in alte
elemente ale rezuftatu/ui global in miisura in care pierderea din depreciere nu depii$e$te
valoarea surplusului din reevaluarea aceluia$i activ. 0 astfe/ de pierdere din depreciere a
unui activ reevaluat reduce surplusul din reevaluarea acelui activ." (IAS 36 pet. 61)
Cazul 1:
Cost
100.000 lei

Valoare neta contabila la sfaritul anului N = 100.000 lei - 20.000 lei
Valoare justa
Diferenta pozitiva din reevaluare = 84.000 lei - BO.OOO lei
10.000 lei
20.000 lei
BO.OOO lei
84.000 lei
4.000 lei

20.000 lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
20.000 lei
Rezerve
din reevaluare
4.000 lei
inregistrarea diferentei pozitive.din reevaluare:

4.000 lei
Ill
Echipamente
CONTABILITATE
La sfaritul anului N, instalatia va fi inregistrata in bilant la valoarea de 84.000 lei.

Situatia activului la sfaritul anului N+1 este:
Valoare justa la 31.12.N
84.000 lei
Durata de viata utila ramasa = 1o ani - 2 ani
8 ani
Valoare neta contabila la 31.12.N+1 = 84.000 lei - 10.500 lei
10.500 lei
73.500 lei

10.500 lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
10.500 lei
Valoarea recuperabila = max (90.000 lei - 30.000 lei; 70.000 lei)= 70.000 lei
73.500 lei, deci activul este depreciat.
Pierderea din depreciere= 73.500 lei - 70.000 lei = 3.500 lei
Soldul contului ,,Rezerve din reevaluare" este de 4.000 lei.
3.500 lei
Rezerve
din reevaluare
Echipamente
3.500 lei
Echipamente
10.500 lei
Cazul2:
10.500 lei
Amortizarea
echipamentelor
73.500 lei, deci activul este depreciat.
Pierderea din depreciere = 73.500 lei - 65.000 lei= 8.500 lei
8.500 lei
4.000 lei
4.500 lei
%
Rezerve
din reevaluare
din depreciere
Echlpamente
8.500 lei

Tn baza datelor de la exemplul anterior, sa se calculeze
amortizarea aferenta anului N+2.
Rezolvare:
,,Dupa recunoaterea unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu deprecierea (amortizarea)
aferenta activului trebuie ajustata in perioade viitoare, in vederea alocarii valorii contabile
revizuite a activului, minus valoarea sa reziduala (daca exista), in mod sistematic, pe toata
durata de viafa utila ramasa." (IAS 36 pet. 63)
Cazul1:
Valoare recuperabila la 31.12.N+1
70.000 lei
10.000 lei
Durata de viata utila ramasa = 8 ani - 1 an
7 ani
Cazul 2:
Valoare recuperabila la 31.12.N+1
65.000 lei
9.285,7 lei
Durata de viata utila ramasa = 8 ani - 1 an
7 ani

O intreprindere detine un utilaj specializat pentru produqia
de ambalaje din sticla, cu valoarea contabila de intrare de
800.000 lei i durata de viata utila de 10 ani. Nu se poate estima
valoarea reziduala a activului. Utilajul a fast achizitionat i pus
in functiune la data de 31.12.N-1.
La sfaritul anului N+1, o firma concurenta lanseaza pe piata
o gama de produse din plastic ce indeplinesc aceleai funqii,
cu rezistenta sporita i la n pret mai mic. La aceasta data se
estimeaza valoarea recuperabila a utilajului la 600.000 lei i durata
de vlata utlla la 5 ani.
La Sfaritul anului N+3, firma concurenta este implicata intr-un
litigiu i ii pierde credibilitatea i pozitia pe piata. Vanzarile
societatii cresc i valoarea recuperabila a utilajului este estimata la
680.000 lei.
Ill
CONTABILITATE
a) Calculati i contabilizati pierderea din depreciere la sfaritul

anului N+1;
b) Calculati i cqntabiliati reluarea pierderii din depreciere la
sfaritul anului N+3.
Rezolvare:
,,Valparea contabilii majoratii a unui activ, a/tu/ decdt fondu(comercial, atribuibilii unei
pierderi din depreciere nu trebuie sa depaeasca valoarea contabila (neta de amortizare)
care ar fi fost determinata tn cazul tn care in exercifiile anterioare nu ar fi fost recunoscuta
o pierdere din depreciere pentru activul cauza." {IAS 36 pet. 117)
tn
a)
Situatia activului la sfaritul anului N+1:
Cost
800.000 lei
80.000 lei
Amortizare curiiulata pe 2 ani (N i N+ 1) = 2 ani x 80.000 lei/an

'
111
160.000 lei
Valoare neta conta.bila la sfaritul anului N+1 =800.000 lei - 160.000 lei 640.000 lei
Valoare recuperabila
600.000 lei
Pierdere din depreciere = 640.000 lei - 600.000 lei

eliminarea amortizarii cumulate:
160.000 lei
Art\ortiizarea
echipamentelor
40.000 lei
Echipamente
160.000 lei
Echipamente
40.000 lei
inregistrarea pierderii din depreciere:

40.000 lei
din depreciere
b)
Situatia activului la sfaritul anului N+3:
Valoare recuperabila la sfaritul anului N+1
600.000 lei
Durata de viata utila ramasa (reestimata)
5 ani
120.000 lei
Amortizare cumulata pe 2 ani (N+2 i N+3) =2 ani x 120.000 lei/an
240.000 lei
Valoare neta contabila la sfaritul anului N+3 =600.000 lei - 240.000 lei 360.000 lei
240.000lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
240.000 lei
Ill
Valoarea recuperabila, de 680.000 lei, est.e mai mare decat valoarea ramasa, de
360.000 lei, deci pierderea trebuie reluata.
Sltuatia activului la sfir,ltul anulul N+3 daca nu ar fi fost depreciat:
Valoare ramasa la sfaritul anului N+1 daca activul nu era depreciat

Durata de viata utila ramasa (reestimata)
640.000 lei
5 ani
Valoare l)eta contabila la sfaritul anului N+3 daca activul

nu era depreciat = 640.000 lei - 256.000 lei
128.000 lei
256.000 lei
384.000 lei
Daca se va relua toata pierderea, valoarea activului va deveni: 360.000 lei+ 40.000 lei
= 400.000 lei, suma care depaete 384.000 lei.
Prin urmare, la venituri se reia doar suma de 384.000 lei - 360.000 lei = 24.000 lei:
24.000 lei
Echipamente
Venituri din
reluarea pierderilor
din depreciere
24.000 lei
Exemplul ilustrativ 542 --------_,

Pe baza datelor de la exemplul precedent, calculati amortizarea
aferenta anului N+4.
Rezolvare:
,,Dupa recunoaterea reluiirii unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea afe
renta ace/ui activ trebuie ajustatii ulterior pentru a aloca, pe o baza sistematicii pe par
cursul perioadei riimase din durata de viafii utila a activului, va/oarea contabi/a revizuitii
a activu/ui minus valoarea sa rezidua/a (daca exista)." (IAS 36 pet. 121)
Tn continuare, activul se va amortiza liniar pe durata ramasa:
Valoare contabila la sfaritul anului N+3,

dupa reluarea pierderii din depreciere
Durata de viata utila ramasa = 5 ani - 2 ani
384.000 lei
3 ani
128.000 lei
Amortizarea anuala = 384.000 lei (valoarea activului dupa reluarea pierderii din depre
ciere) I 3 ani = 128.000 lei
CONTABILITATE
Exemplul ilustrativ :34:3 -----------,

O intreprindere detine un mijloc de transport cu valoarea
contabila de intrare de 200.000 lei i durata de viata utila de
10 ani, care a fost achizitionat la data de 31.12.N-1.
La 31.12.N+1 activul este reevaluat la valoarea de 190.000 lei.
La 31.12.N+3, din cauza schimbarilor in conditiile de exploatare
i de piata, valoarea recuperabila a activului este estimata la
120.000 lei.
La 31.12.N+S, valoarea recuperabila este estimata la 150.000 lei.
a) Contabiliza1i conform IAS 16 reevaluarea activului la

sfaritul anului N+l;
b) Calcula1i i contabiliza1i pierderea din depreciere la sfaritul
anului N+3;
c) Stabili1i marimea pierderli din depreciere care trebuie
reluata la sfaritul anului N+S i formula contabila
corespunzatoare.
Rezolvare:
,,0 reluare a unei pierderi din depreciere pentru un activ, a/tu/ decclt fondu/ comercial,
trebuie recunoscuta imediat in profitul sau pierderea perioadei, cu excepfia situafiei in care
activul este contabilizat la valoarea reevaluata in conformitate cu aft IFRS (de exemplu,
modelul de reevaluare din /AS 16). Orice reluare a unei pierderi din deprecierea unui activ
reevaluat trebuie tratata ea o cretere din reevaluare in conformitate cu ace/ aft IFRS."
(IAS 36 pet. 119)
a)
Cost
200.000 lei
20.000 lei
Amortizare cumulata pe 2 ani (N i N+1) = 2 ani x 20.000 lei/an
40.000 lei
160.000 lei
Valoare justa
190.000 lei
30.000 lei
40.000 lei
de transport
Mijloace de transport
40.000 lei
Ill

30.000 lei
b)
Valoare justa la sfaritul anului N+1
Rezerve
din reevaluare
30.000 lei
190.000 lei
Durata de viata utila ramasa = 1o ani - 2 ani
8 ani
23.750 lei
47.500 lei
142.500 lei

47.500 lei
de transport
47.500 lei
Valoarea recuperabila, de 120.000 lei, este mai mica decat valoarea ramasa, de
142.500 lei, deci activul este depreciat i se recunoate o pierdere din depreciere =
142.500 lei - 120.000 lei = 22.500 lei.
Soldul contului ,,Rezerve din reevaluare" = 30.000 lei
22.500 lei
Rezerve
din reevaluare
22.500 lei
c)
Situatia activului la 31.12.N+S:
Valoare recuperabila la sfaritul anului N+3
120;000 lei
6ani
Amortizare anuala = 120.000 lei I 6ani
20.000 lei
Amortizare cumulata pe 2 ani (N+3 i N+4) = 2.ani x 20.000 lei/an
40.000 lei
80.000 lei

40.000 lei
Amortizarea mijlqacelor
de transport
Mijlqace de transport
40.000 lei
Valoarea recuperabila, de 1 SO.OOO lei, este mai mare decat valoarea ramasa, de
80.000 lei, deci pierderea trebuie reluata.
CONTABILITATE
Situatia activului la 31.12.N+S daca acesta nu era depreciat:
Valoare ramasa la sfar$itul anului N+3 daca activul nu era depreciat

142.500 lei
6 ani
23.750 lei
Amortizare cumulata pe 2 ani (N+3 $i N+4) = 2 ani x 23.750 lei/an
47.500 lei
Valoare neta contabila la sfaritul anului N+S

daca activul nu era depreciat = 142.500 lei- 47.500 lei
95.000 lei
Daca se reia toata pierderea, valoarea activului devlne: BO.OOO lei + 22.500 lei
102.500 lei, suma care depa$e$te 95.000 lei.
Prin urmare se reia doar suma de 95.000 lei - 80.000 lei = 15.000 lei:
15.000 lei
Rezerve
din reevaluare
15.000 lei

O societate are un activ imobilizat (utilaj) cu valoarea contabila de
1.000.000 lei. Durata de viata utila este de 1 O ani. Politica societatii
in ceea ce prive$te activele imobilizate este sa le reevalueze
conform IAS 16. La sfar$itul primilor 2 ani de viata, valoarea
justa este de 880.000 lei. Dupa alti 2 ani, valoarea justa ajunge la
540.000 lei. Dupa alti 2 ani, valoarea justa ajunge la SOO.OOO lei.
Valoarea justa este semnificativ egala cu valoarea recuperabila a
activului.
a) Contabilizati conform IAS 16 reevaluarea activului la

sfaritul primilor 2 ani de,viata;
b) Calculati i contabilizati pierderea din depreciere la sfaritul
anului 4;
c) Stabiliti marimea pierderii din depreciere care trebuie
reluata la sfaritul anului 6 i formula contabila
corespunzatoare.
Rezolvare:
,,0 reluare a unei pierderi din depreciere pentru un activ reevaluat este recunoscutii la alte
elemente ale rezu/tatului global i crete surplusul din reevaluare P,entru ace/ activ. Cu
toate acestea, in miisura in care o pierdere din depreciere aferentii aceluia$i activ reevaluat
a fost recunoscutii anterior in profit sau pierdere, o reluare a acelei pierderi din depreciere
este, de asemenea, recunoscutii in profit sau pierdere." (IAS 36 pet. 120)
Ill
a)
La sfaritul anului 2:
Cost
1.000.000 lei
Amortizare anuala = 1.000.000 lei / 10 ani
100.000 lei
Amortizare cumulata pe 2 ani = 2 ani x 100.000 lei/an
200.000 lei
Valoare justa
880.000 lei
Valoare neta contabila = 1.000.000 lei - 200.000 lei
Diferenta pozitiva din reevaluare = 880.000 lei - BOO.OOO lei
BOO.OOO lei
BO.OOO lei

200.000 lei
Echipamente
200.000 lei
Rezerve
din reevaluare
BO.OOO lei
Amortizarea
echipamentelor

BO.OOO lei
b)
Echipamente
Valoare justa la sfaritul anului 2
880.000 lei
Amortizare anuala = 880.000 lei / 8 ani
110.000 lei
Durata de viata utila famasa = 1o ani - 2 ani
8 ani
Amortizare cumulata pe 2 ani (anul 3 i anul 4) = 2 ani x 110.000 lei/an 220.000 lei
Valoare neta contabila la sfaritul anului 4 = 880.000 lei - 220.000 lei 660.000 lei
Valoare recuperabila
540.000 lei
Pierdere din depreciere = 660.000 lei - 540.000 lei
120.000 lei

220.000 lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
220.000 lei
Echipamente
120.000 lei
recunoaterea pierderii din depreciere:

120.000 lei
BO.OOO lei
40.000 lei
c)
%
Rezerve
din reevaluare
din depreciere
Valoare recuperabila la sfaritul anului 4
Ill
540.000 lei
6 ani
CONTABILITATE
90.000 lei
Amortlzare anuala = 540.000 lel / 6 anl
Amortlzare cumulata pe 2 ani (anul 5 $1 anul 6) == 2 anl x 90.000 lel/an
180.000 lei
Valoare recuperabUa
SOO.OOO lei
Valoare neta contablla la sfar$1tul anulul 6 = 540.000 lel - 180;000 lei 360.000 lel
180.000 lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
180.000 lei
Valoarea rimasi la sfirJltul anulul 6 daci actlvul nu era depreclat:
Valoare neta contabila la sfar$itul anului 4

daca activul nu era depreciat
Durata de viata utila ramasa
660.000 lei
= 8 ani - 2 ani
6 ani
Amortizare anuala = 660.000 lei I 6 anl
110.000 lei
Valoare neta contabila la sfar$itul anului 6

daca activul nu era depreciat = 660,000 lei - 220.000 lei
440.000 lei
Amortizare cumulata pe 2 ani (anul 5 $i anul 6) = 2 ani x 110.000 lei/an
220.000 lei
Daca se reia toata pierderea, valoarea activului devine: 360.000 lei + 120.000 lei
480.000 lei, suma care depa$e$te 440.000 lei.
Prin urmare, pierderea din depreciere care va fi reluata
BO.OOO lei, astfel:
= 440.000 lei - 360.000 lei =
asupra veniturilor, in valoare egala cu cheltuiala anterioara = 40.000 lei;
asupra. rezervelor din reevaluare, restul de 80.000 lei - 40.000 lei = 40.000 lei:
80.000 lei
Echipamente
%
Venituri din
din depreciere
Rezerve
din reevaluare
80.000 lei
40.000 lei
40.000 lei
/AS 2 ,,Stocuri"

O societate comerciala a achizitionat din import in cursul anului N
1.000 kg de portocale cu scopul de a le revinde pe piata interna.
Costurile legate de achizitie au fost: valoare in vama 25.000 lei;
Ill
Ghid pentru pregatirea candida 1ilor la examenul de acces
taxe vamale 2.500 lei; TVA platita in vama 1.000 lei; eheltuieli de
transport pe parcurs intern facturate de o firma specializata
3.000 lei; eheltuieli de manipulare 100 lei; prime de asigurare
neeesare asigurarii marfurilor pe pareursul transportului 900 lei;
redueere eomerciala primita de la furnizor 600 lei; diferente de
curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 100.000 lei;
eosturi de depozitare 800 lei; eosturi de vanzare 1.900 lei.
a) Determinati valoarea eostului de aehizitie;

b) Contabilizati reeunoaterea initiala a achizitiei stocurilor.
Rezolvare:
,,Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile de achizitie, costurile de conversie,
precum $i alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in starea $i in locul in care se
gasesc in prezent." (IAS 2 pet. 1O)
,,Costurile de achizitie a stocurilor cuprind pretul de cumparare, taxele vamale de import $i
alte taxe (cu excepfia acelora pe care entitatea le poate recupera ulterior de la autoritiifile
fiscale), costurile de transport, manipulare $i alte costuri care pot fi atribuite direct achizifiei
de produse finite, materiale $i servicii. Reducerile comerciale, rabaturile $i a/te elemente
similare sunt deduse pentru a determina cos turile de achizifie." (IAS 2 pet. 11)
,,Alte costuri sunt incluse in costu/ stocurilor numai in masura in care reprezinta costuri
suportate pentru a aduce stocurile in starea $i in locul in care se gasesc in prezent. De
exemplu, poate fi adecvata includerea in costul stocurilor a regiilor generate, altele decat
ce/e legate de producfie, sau a costurilor de proiectare a produse/or pentru anumiti clienfi."
(IAS 2 pet. 15)
,,Mai jos sunt enumerate exemple de costuri care nu trebuie incluse in costu/ stocurilor, ci
sunt recunoscute drept cheltuie/i ale perioadei in care sunt suportate:
(a) pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producfie inregistrate la valori
neobi$nuite;
(b) costurile de depozitare, cu excepfia cazurilor in care astfel de costuri sunt necesare in
procesul de produefie, anterior trecerii intr-o noua faza de producfie;
(c) cheltuielile de regie administrative care nu participa la aducerea stocurilor in starea $i
in locul in care se afla in prezent; $i
(d) costurile de vdnzare." (IAS 2 pet. 16)
a)
Valoare in vama
;"'
25.000 lei
+ Taxe vamale
2.500 lei
+ Cheltuieli de transport pe pareurs intern
3.000 lei
"
",
CONTABILITATE
100 lei
Cheltuieli de manipulare
+ Prime de asigurare
900 lei
- Heducere c;omerciala primita
6001ei
= Cost de achizi1ie
b)
30.900 lei
Recunoaterea initiala:
Marfuri
30.900 lei
o/o
Furnizori
lmpozite i taxe
datorate bugetului
30.900 lei
28.400 lei
2.500 lei

O societate comerciala fabrica produse finite in urmatoarele
condi1ii: costuri cu materiile prime directe SOO.OOO lei; costuri
cu manopera directa 3.00.000 lei; amortizarea utilajelor folosite
pentru fabricarea produqiei SO.OOO lei; costuri cu intretinerea
sec1iilor in care se fabrica produsele 70.000 lei; costuri indirecte cu
materiile prime i materialele 80.000 lei; costuri indirecte cu for1a
de munca 160.000 lei; pierderi de materiale inregistrate la valori
neobinuite 10.000 lei; costuri de vanzare 25.000 lei. Tn cursul
lunii s-au fabricat 1.'.200 buc. de produse finite, nivelul normal de
activitate fiind de 1.000 buc.
a) Calcula1i costul de conversie al produselor finite;
b) Contabiliza1i recunoaterea ini1iala a stocurilor de produse
finite.
Rezolvare:
,,co;turile de conversie a stocurilor includ costurile direct legate de unitiitile produse, cum
ar fi cos turile cu manopera directa. De asemenea, ele includ i alocarea sistematicii a regiei
fixe ; variabile de productie, generatii de transformarea materialelor in produse finite.
Regia fixii de productie constii in acele costuri indirecte de productie care raman relativ
constante indiferent de volumul productiei, cum sunt amortizarea, intretinerea sectiilor i
utilajelor, precum i costurile cu conducerea i administrarea sectiilor. Regia variabilii de
productie constii in acele costuri indirecte de productie care variazii direct proportional
sau aproape direct proportional cu volumul produefiei, cum sunt materialele indirecte i
forta de muncii indirectii." (IAS 2 pet. 12)
,,Alocarea regiei fixe de producfie la costurile de conversie se face pe baza capacitafii nor
male a instalafiilor de producfie. Capacitatea normala este productia estimata a fi ob
finuta, in medie, de-a lungul unui anumit numar de perioade sau sezoane in condifii nor
male, avand in vedere i pierderea de capacitate rezultata din intrefinerea planificata. Ni
velul real de produefie poate fi folosit daca se considera ea aeesta aproximeaza capacitatea
normala. Valoarea cheltuielilor cu regia fixa alocate fieearei unitiifi de producfie nu se ma
joreazii ea urmare a obfinerii unei producfii sciizute sau a neutilizarii unor eehipamente.
Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept cheltuialii in perioada in care sunt
suportate. fn perioadele in care se inregistreazii o producfie neobinuit de mare, valoarea
cheltuielilor cu regia fixa alocate fieciirei unitafi de producfie este diminuatii, astfel incat
stocurile sii nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul for. Regia variabilii .de
producfie este alocata fieciirei unitiifi de producfie pe baza folosirii reale a instalafiilor de
producfie." (IAS 2 pet. 13)
Prin urmare:
a)
Costurile direct aferente unitatilor produse= SOO.OOO lei + 300.000 lei= BOO.OOO lei
b) Alocarea sistematica a regiei fixe i a regiei variabile de produqie, generata de

transformarea materialelor in prod use finlte:
Regia fixa.,?e produqie = so..ooo lei + 70.000 lei = 120.000 lei
Regia vriabila de produqie;:: BO.OOO lei + 160.000 lei= 240.000 lei
Pentru ea stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul lor, regia fixa
de produqie va fi alocata in funqie de raportul:
1.200 buc.
1.000 buc.
, i nu
=
nivel normal . 1.0QO buc.
1.000 buc.
nivel real
c)
Costul de conversie al stocurilor se determina astfel:
Costurile direct aferente unitatilor produse
BOO.OOO lei
Regia variabila de produqie
240.000 lei
l .OOO buc.
Regia fixa de productie alocata= 120.000 lei x
1.000 buc.
Costul de conversie
1.160.000 lei
Produse finite
120.000 lei
1.160.000 lei
Venituri aferente 1.160.000 lei

de produse
CONTABILITATE
J-

O societate comerciala fabrica produse finite in urmatoarele
conditii: costuri'direct aferente unitatilor produse 800.000 lei;
regia fixa de produqie reprezentand amortizarea utilajelor
folosite pentru fabricarea produqiei 120.000 lei; regia variabila
de produqie 240.000 lei. Tn cursul lunii s-au fabricat 600 buc. de
produse finite, nivelul normal de activitate fiind de 1.000 buc.
a) Calculall costul de conversie al produselor finite;

b) Contabillza1i recunoaterea ini1iala a stocurilor de produse
finite;
c) Stabilili valoarea cheltuielilor de regie nealocate i
recunoaterea lor.
Rezolvare:
Costul de conversie va fi:
Costurile direct aferehte unitatilor produse
800.000 lei
Regia variabila de productie
240.000 lei
600 b c.
Regia fixa de produqie alocata= 120.000 lei x
1.000 UC.
Costul de conversie
1.112.000 lei
Produse finite
72.000 lei
1.112.000 lei
Venituri aferent 1.112.000 lei

de produse
Regia fixa nealocata (120.000 lei - 72.000 lei= 48.000 lei) este recunoscuta, in cazul de
fata, ea o cheltuiala
arnortizarea:
cu
Cheltuieli cu
amortizarea
48.000 lei
JI'
Amortizarea
48.000 lei

O societate comerciala ce are activitate de produqie a inregistrat
in cursul:unei luni cheltuieli totale de,productie de 462.100 lei. Din
procesul de productie rezulta 1.000 tone de prod us principal
i 300 tone de produs secundar. Pentru produsul secundar s-a
inchelat un contract ferm de vanzare, pretul stabillt in contract

fiind de 30 lei/tona, iar cheltuiellle suplimentare legate de
vanzarea produsului secundar sunt estimate la 1.500 lei.
Calculati costul produsulul principal.

Rezolvare:
,,Un proces de producfie poate conduce la obfinerea simultana a mai multe produse. A$a
se intamp/ii, de exemplu, in cazul obfinerii produse/or cup/ate sau. in cazul in care exista un
produs principal $i a/tu.I secundar. Atunci cand costurile de.conversie nu se pot identifica
distinct, pentru fiecare produs in parte, acestea se alocii pe baza unei metode rationale,
aplicatii cu consecvenfii. Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de vanzare
relativii a fieciirui produs fie in stadiul de producfie fn care produse/e devin identificabile in
mod distinct, fie in momentu/ finalizarii procesuluide producfie. Prin natura for, majoritatea
produselor secundare au o valoare nesemnificativii. in acest caz, ele sunt adesea evaluate
la valoarea realizabilii netii $i aceastii valoare se deduce din costu/ produsului principal. Ca
urmare, valoarea contabila a produsului principal nu difera in mod semnificativ de costul
sau." (IAS 2 pet. 14)
,,(...) Valoarea realizabila neta este preful de vanzare estimat pe parcursul desfii$uriirii
normale a activitiifii, minus costurile estimate pentru finalizare $i costurile estimate ne
cesare efectuarii vanziirii. (...)" (IAS 2 pet. 6)
Prin urmare:
a)
Evaluarea produsului secundar la valoarea realizabila neta:
Valoare realizabila neta = 300 tone {produs secundar) x 30 lei/tona {pret contractual) 1.500 lei {cheltuieli legate de livrarea produsului secundar) = 7.500 lei
b)
Costul total al produsului principal, dupa deducerea valorii realizabile nete:
Cost total produs principal = 462.100 lei {costuri totale) - 7.500 lei {valoare realizabila
neta produs secundar) = 454.600 lei
c)
Cost unitar produs principal
454,6 lei/tona.
= 454.600
lei I 1.000 tone {produs principal)
Exemplul ilustrativ :349 -----------,

O entitate folose$te drept tehnica de evaluare a stocurilor metoda
costului standard. Tn legatura cu entitatea in cauza dispuneti de
Ill
CONTABILITATE
1. Situatia initiala a stocurilor de materii prime:

- Sortimentul A: 1.000 kg x 4 lei/kg
4.000 lei
- Sortimentul B: 600 kg x 10 lei/kg
6.000 lei
Valoarea totala la cost standard
10.000 lei
- Diferente de pret favorabile
(1.000 lei)
Valoarea totala la cost de achizitie
9.000 lei
2. Operatii in cursul exercitiului:
a) lntrari de materii prime:
- Sortimentul A: 5.000 kg x 3,5 lei/kg
17.SOOlei
- Sortimentul B: 3.000 kg x 9 lei/kg
27.000 lei
Valoarea la pret de cumparare
44.500 lei
Cheltuieli cu transportul inscrise in factura
1.500 lei
Valoarea la cost de achizitie
46.000 lei
b) leiri de materii prime:
Sortimentul A: 4.800 kg
Sortimentul B: 3.200 kg
a) Contabilizali achizilia;
b) Contablliza1i consumul.
Rezolvare:
,,Diverse tehnici de evaluare a costului stocurilor, cum este metoda costului standard sau
metoda prefului cu amdnuntul, pot fi folosite pentru simpllficare daca rezultatele acestor
metode aproximeaza costul. Costurile standard iaU in considerare nive/urile normale ale
materialelor $i consumabi/elor, manoperei, eficienfei $i utilizarii capacitafii. Aceste niveluri
sunt revizuite periodic $i, daca este necesar, ajustate in funefie de condifiile actuale."
(IAS 2 pet. 21)
a)
Tnregistrarea intrarilor de materii prime:
46 000 lei
SO.OOO lei
%
Materii prime
(4.000 lei)
Diferente de pret
(5.000 kg x 4 lei/kg+
3.000 kg x 10 lei/kg)
b)
Furnizori
46.000 lei
%
Materii prime
Diferente de pret
46.933 lei
s1.200 lei
4.267 lei
Tnregistrarea ieirilor de materii prime:
46.933 lei
Cheltuieli cu
materiile prime

Valoarea la cost standard = 4.8QO kg x 4 lel/kg + 3.200 kg x 10 lel/kg = 51.200 lei
Sltuatia in conturile de stocurl se prezlnta astfel:
D
Materil prime
51.200
Sdi 10.000
Diferente de pret
Sdi (1.000)
4.267
4.000
SO.OOO
Sfd 8.800
(1.000 lei+ 4.000 lei)
K3os = -------
(10.000 lei+ SO.OOO lei)
Sfd 733
5.000 lei
60.000 lel
(O,0833)
Coeficient de repartizare diferente pret = (1.000 lei + 4.000 lei) I (10.000 lei + SO.OOO lei)
= (0,0833)

Situatia stocurilor de materii prime in cursul lunii august este:
01.08 - stoc initial 10 buc. x 1.000 lei/buc.; 05.08 - intrari 20 buc. x
2.000 lei/buc.; 10.08 - intrari 30 buc. x 3.000 lei/buc.; 20.08 - intrari
40 buc. x 4.000 lei/buc.; 30.08 - intrari 5 buc. x 4.500 lei/buc.; 18.08
- ieiri 55 buc.; 25.08 - ieiri 43 buc.
Calculati valoarea ie,irilor din data de 25.08 ,1 valoarea stocului
final in conditiile utilizarii metodei FIFO.
Rezolvare:
,,Formula FIFO presupune ea elementele de natura stocurilor care au fost produse sau
cumparate primele sunt cele care se vand primele ;, prin urmare, elementele care ramdn
in stoc la sfdritul perioadei sunt cele care au fost cumparate sau produse eel mai recent.
(...)" (IAS 2 pet. 27)
1.
Valoarea ie,irllor din 18.08:
01.08
Stoc initial
05.08
lntrari
10.08
lntrari
18.08
leiri
55 buc. x?
Rest 5 buc. x 3.000 lei/buc.
Valoare ieiri din 18.08 = (10 buc. x 1.000 lei/buc.) + (20 buc. x 2.000 lei/buc.) + (25 buc.
x 3.000 lei/buc.) = 125.000 lei
CONTABILITATE
2.
Valoarea leJirilor din 25.08:
18.08
Stoc ramas
20.08
lntrari
25.08
leiri
43 buc. x?
Valoare ieiri din 25.08

167.000 lei
,.
Rest 2 buc. x 4.000 lei/buc.
(5 buc. x 3.000 lei/buc.) + (38 buc. x 4.000 lei/buc.)
3. Valoarea stocului final:
25.08
Stoc ramas
8.000 lei
30.08
+ lntrari
22.500 lei
= Stoc final
30.500 lei

Situa1ia stocurilor in luna august este: 01.08 - stoc iniliaI 10 buc. x
5.000 lei/buc.; 08.08 - intrari 20 buc. x 2.000 lei/buc.; 16.08 - intrari
30 buc. x 3.000 lei/buc.; 19.08 - intrari 80 buc. x 4.800 lei/buc.;
30.08 - intrari 15 buc. x 2.000 lei/buc.; 17.08 - ieiri 40 buc.;
21.08 - ieiri 70 buc.
Calculati valoarea stocului final evaluat prin formula costului
mediu ponderat, in conditiile in care media se calculeaza dupa
receptia fiecarei livrari.
Rezolvare:
,,(...) Prin formula costului mediu ponderat se calculeaza costul fiecarui element pe baza
mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei i a
costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi
calculata periodic sau dupa recepfia fiecarei livrari, in funcfie de circumstanfele in care se
gasete entita_tea." (IAS 2 pet. 27)
1. Valoarea ieJirllor din 17 .08:
01.08
Stoc ini1ial
08.08
lntrari
16.08
lntrari
17.08
leiri
40 buc. x?
Ill

Cele 40 buc. ies la un cost mediu ponderat egal cu:
CMP ,
10 buc. x 5.000 lei/buc. + 20 buc. x 2.000 lei/buc. + 30 buc. x 3.000 lei/buc.

10 buc. + 20 buc. + 30 buc.
= 3.000 lei/buc.
Tn stoc vor ramane 60 buc.- 40 buc. = 20 buc. evaluate la CMP,
2.
= 3.000 lei/buc.
Valoarea ieJirilor din 21.08:
17.08
Stoc ramas
19.08
lntrari
21.08
leiri
70 buc. x?
Cele 70 buc. ies la un cost mediu ponderat egal cu:

20 buc. + 80 buc.
4.440 lei/buc.
Tn stoc vor ramane 100 buc.- 70 buc. = 30 buc. evaluate la CMP 2 = 4.440 lei/buc.
3.
21.08
Stoc ramas
133.200 lei
30.08
+ lntrari
30.000 lei
= Stoc final
163.200 lei
Exemplul ilu5trativ 552 ------------.

O societate comerciala a achizitionat din import in cursul
anului N 1.000 de paltoane, cu scopul de a le revinde pe piata

interna, cost unitar de achizitie 30,9 lei/palton. Pretul general
de vanzare practicat pe piata interna este de 70 lei/palton. Tn
cursul anului, societatea a incheiat uh contract ferm pentru
vanzarea a 800 de paltoane, pretul stabilit in contract fiind de

60 lei/palton. Comisioanele platite pentru vanzare se ridica la
34 lei/palton.
a) Estimati valoarea realizabila neta (VRN). Argumentati;

b) Precizati valoarea la care trebuie evaluat stocul de marfuri.
Ill
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,Valoarea realizabila neta se refera la suma netii pe care o entitate se a$teapta sa o reali
zeze din vanzarea de stocuri pe parcursul desfii$urarii normale a activitafii. Valoareajusta
reflecta suma pentru care acela$i stoc ar putea fi tranzacfionat pe piafii intre cumparatori
$i vanziitori interesafi $i in cuno$tinfii de cauzii. Prima este o valoare specified entitiifii;
cea de-a doua nu este. Valoarea realizabilii netii pentru stocuri poate sii nu fie egalii cu
valoarea justii minus costurlle de vanzare." (IAS 2 pet. 7)
,,Stocurile trebuie ,evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost $i valoarea realizabilii
netii." (IAS 2 pet. 9)
,,Estimarile valorii realizabile nete se bazeazii pe cele mai credibile dovezi disponibile la
momentul efectuarii estimiirilor cu privire la suma la care se a$teapta a fi realizate stocu
rile. Aceste estimiiri iau in considerare fluctuafiile de pref sau de cost care sunt direct legate
de evenimentele survenite dupii sfcir$itu/ perioadei, in masura in care aceste evenimente
confirmii condifiile existente la sfcir$itu/ perioadei." (IAS 2 pet. 30)
,,Estimiirile va/orii realizabi/e nete iau in considerare, de asemenea, scopul pentru care
stocurile sunt definute. De exemplu, valoarea realizabi/a netii a cantitiitii de stoc detinute
pentru onorarea unor contracte ferme de vanzare de bunuri sau prestare de servicii se
bazeaza pe pretul contractului. ln situafia in care cantitatea specificata in contractele de
vanzare este mai mica decat cantitatea de stocuri definutii, valoarea realizabilii neta a
surplusului se determina pornind de la preturile generale de vanzare. (...)" (IAS 2 pet. 31)
Prin urmare:
a)
Estimarea valorii realizabile nete:
1. Valoarea realizabila neta pentru cele 800 de paltoane pentru care s-a incheiat un
contract de vanzare= 800 paltoane x 60 lei/palton (pretul din contract) - 800 paltoane
x 34 lei/palton (comisioane platite) = 20.800 lei
2. Valoarea realizabila neta pentru restul de 200 de paltoane = 200 paltoane x 70 lei/pal
ton (pretul general de vanzare practicat pe piata) - 200 paltoane x 34 lei/palton
(comisioane platite)= 7.200 lei
Valoarea realizabila neta a stocului de marfuri la sfaritul exercitiului financiar =
20.800 lei+ 7.200 lei= 28.000 lei
b)
Stocul va fi evaluat la min (cost; VRN)
Costul de achizitie= 1.000 paltoane x 30,9 lei/palton= 30.900 lei

Stocul va fi evaluat la min (30.900 lei; 28.000 lei)= 28.000 lei.

O societate comerciala achizitioneaza la inceputul anului N un
stoc de stofa la costul de 1 lei. La sfaritul anului N, ea estimeaza
pentru acest stoc o valoare realizabila neta de 8 lei. Totodata, se
presupune ea in anul N+ 1 stofa va fi utilizata pentru obtinerea
unor costume al caror cost de produqie va fi de 25 lei. Pretul
general de vanzare practicat pe piata pentru astfel de costume
este de 30 lei.
Precizati la ce valoare va fi evaluat stocul de stofa la sfaritul

anului N. Argumentati,
Rezolvare:
,,Valoarea contabila a materialelor $i a consumabilelor detinute pentru a fi folosite in

productie nu este redusa sub cost daca se estimeaza ea produsele finite in care urmeaza a
fi incorporate vor fi vandute la un pret mai mare sau egal cu costul for. Totu$i, atunci cand
o scadere a pretului materialelor indica faptul ea ace/ cost al produselor finite depa$e$te
valoarea realizabila neta, valoarea contabila a materialelor aferente se reduce pana la
valoarea realizabila neta. Tn astfel de cazuri, costul de inlocuire al materialelor poate fi cea
mai adecvata masura disponibila a valorii for realizabile nete." (IAS 2 pet. 32)
Prin urmare:
Tn mod normal, costul stocului de stofa, de 1 O lei, ar trebui redus pana la nivelul valorii
realizabile nete, de 8 lei.
Dar, in conformitate cu punctul sus-mentionat, materiile prime vor fi incorporate in
produse finite al caror pret de vanzare, de 30 lei, este mai mare decat costul lor, de 25 lei.
Prin urmare, valoarea contabila a materiilor prime nu va fi redusa sub cost, deci ele vor
fi evaluate la costul de 10 lei.

O societate comerciala achizitioneaza la inceputul anului N un
stoc de stofa la costul de 10 lei. Pretul general de vanzare practicat
pe piata pentru stofa este de 9 lei, iar costul sau de inlocuire este
de 8 lei. Totodata, se presupune ea in anul N+l stofa va fi utilizata
CONTABILITATE
pentru obtinerea unor costume al caror cost de produqie va fi de

25 lei. Pretul general de vanzare practicat pe piata pentru astfel de
costume este de 20 lei.
Precizati la ce valoare va fi evaluat stocul de stofa la sfaritul

anului N. Argumentati,
Rezolvare:
Tn acest caz, materiile prime vor fi incorporate in produse finite al caror cost, de 25 lei,
depaete pretul de vanzare practicat pe piata, de 20 lei.
Prin urmare, costul stocurilor, de 10 lei, trebuie redus pana la nivelul valorii realizabile
nete, in cazul de fata costul de inlocuire, de 8 lei.
Deci materiile prime vor fi evaluate la 8 lei.
Exemplul ilustrativ 555 --------Situatia stocurilor de marfuri pentru un magazin mixt se prezinta
dupa cum urmeaza:
VRN
Cantitate
(buc.)
Cost
(lei/buc.)
(lei/buc.)
Rochii dama
600
30
34
Papui
300
Ghiozdane
300
so
52
Papuci
900
100
90
Deodorante
600
Specificare
40
80
36
82
Calculati valoarea la care va fi evaluat in bilant stocul de marfuri

pentru magazinul mixt. Argumentati,
Rezolvare:
,,De obicei, valoarea contabila a stocurilor este redusa pdna la valoarea realizabila ne
ta, element cu element. Uneori insa poate fi mai adecvat sa se grupeze elementele si
milare sau conexe. Acesta poate fi cazul unor elemente de natura stocurilor care aparfin
aceleiai /inii de produse, care au scopuri sau utilizari finale similare, care sunt produse
i comercia/izate in aceeai zona geografica i care nu pot, practic, sa fie evaluate

separat de alte elemente din acea linie de produse. (...)" (IAS 2 pet. 29)
Tn cazul de fta, marfurile nu apartin aceleiai linii de produse i nu au scopuri sau
utilizari similare. De aceea, comparatia cost-valoare realizabila neta se va face element
cu element:
Specificare
Cantitate
(buc.)
Cost
(lel/buc.)
VRN
(lei/buc.)
Cost total VRN totala

(lei)
(lei)
(1)
(2)
(3)
(4) = (1) x (2) (S) = (1) x (3)
Rochii dama
600
30
34
18.000
20.400
18.000
300
40
36
12.000
10.800
10.800
300
50
52
15.000
15.600
15.000
900
100
90
90.000
81.000
81.000
600
80
82
48.000
49.200
48.000
Papui
Ghiozdane
Papuci
Deodorante
Total
Valoarea cea
malmica
min (cost;VRN)
(6)
172.800
Tn bilant, stocul de marfuri va fi evaluat la 172.800 lei.
\{-"

Situatia stocurilor de marfuri Rochii dama pentru un magazin
specializat in vanzarea acestora se prezinta dupa cum
urmeaza:
VRN
Cantitate
(buc.)
Cost
(lei/buc.)
(lei/buc.)
- masura 40
600
30
34
- masura 42
300
40
36
- masura 44
300
50
52
- masura 46
900
100
90
- masura 48
600
80
82
Specificare
Rochii dama matase
Rochii dama stofa
Calculati valoarea la care va fi evaluat in bilant stocul de marfuri

pentru magazinul specializat. Argumentati,
'
CONTABILITATE
Rezolvare:
fn cazul de fata, marfurile apartin aceleiai linii de prod use i au scopuri sau utilizari
similare. De aceea, este adecvat ea ele sa fie grupate pe elemente similare sau conexe,
astfel: categoria Rochii dama matase, cu articolele: Masura 40, Masura 42 i Masura 44;
categoria Rochii dama stofa, cu articolele: Masura 46 i Masura 48. fn acest caz, com
paratia cost - valoare realizabila neta se face la nivel de categorie, astfel:
Specificare
Cantitate
(buc.)
(1)
Cost
Cost total
VRN
VRN
totala (lei)
(lel/buc.) (lei/buc.)
(lei)
(2)
(3)
(4) = (1)x
(2)
(5) = (1)x
(3)
Valoarea cea
mal midi
mln (cost; VRN)
(6)
Masura 40
600
30
34
18.000
20.400
Masura 42
300
40
36
12.000
10.800
Masura 44
300
so
52
15.000
15.600
45.000
46.800
45.000
90.000
81.000
48.000
49.200
130.200
130.200
Total categorle Rochll dama matase

Masura 46
900
100
90
Masura 48
600
80
82
Total categorie Rochii dama stofa
138.000
Total
175.200
fn bi I ant, stocul de marfuri va fi evaluat la 175.200 lei.
Exemplul ilu5trativ 557-----------.

La inceputul anului N, o societate comerciala a achizitionat un
stoc de marfuri la costul de 10 lei. Pretul general de vanzare
practicat pe piata este de 12 lei, iar cheltuielile legate de vanzare
sunt estimate la 4 lei.
Cazul 1: fn anul N+ 1, marfurile se afla inca in stoc, iar pretul de
vanzare practicat pe piata a crescut la 13 lei. Cheltuielile estimate

pentru vanzare s-au mentinut constante.
Cazul 2: fn anul N+ 1, valoarea realizabila neta a fost estimata la

14 lei.
a) Efectuati recunoaterea deprecierii in anul N;

b) Efectuati recunoaterea reluarii deprecierii in anul N+ 1.
Rezolvare:
,,(...) Valoarea oriciirei reduceri a valorii contabile a stocurilor pdnii la valoarea realizabilii
netii ; toate pierderile de stocuri trebuie sii fie recunoscute drept cheltuialii in perioada in
care are foe reducerea valorii cantabile sau pierderea. Valoarea oriciirei reluiiri a oriciirei
reduceri a valorii cantabile a stocurilor ea urmare a unei creteri a va/orii realizabi/e nete
trebuie recunoscutii drept o reducere a valorii stocurilor recunoscute drept cheltuialii tn
perioada ,n care are foe reluarea." (IAS 2 pet. 34)
,,Pentru fiecare perioadii ulterioarii se efectueazii o nouii evaluare a valorii realizabile
nete. Atunci cdnd acele conditii care au determinat ,n trecut reducerea valorii cantabile
a stocurilor sub cost au ,ncetat sii mai existe sau atunci cdnd existii dovezi dare ale unei
creteri a valorii realizabile nete ea urmare a schimbiirii unor circumstante economice,
suma care reprezintii reducerea valorii cantabile este re/uatii (adicii reluarea este limitatii
la valoarea reducerii initiale), astfel ,neat noua valoare contabilii a stocului sii fie egalii cu
cea mai mica valoare dintre cost ; valoarea realizabilii netii revizuitii. Aceasta se intamp/a,
de exemplu, atunci cdnd un element de natura stocurilor, care este contabilizat la valoarea
realizabilii netii, din cauza sciiderii pretului siiu de vanzare, este incii in stoc intr-o perioadii
ulterioarii, iar pretul siiu de vdnzare a crescut." (IAS 2 pet. 33)
Prin urmare:
a)
Anul N:
Valoarea realizabila neta pentru anul N = 12 lei - 4 lei = 8 lei

Costul stocurilor, de 1O lei, este redus pana la nivelul valorii realizabile nete, de 8 lei,
prin recunoaterea unei cheltuieli de 2 lei:
b)
Marfuri
Cheltuieli cu
deprecierea
2 lei
2 lei
Anul N+1:
Cazul 1:
Noua valoare realizabila neta a stocurilor la sfaritul exercitiului N+1= 13 lei - 4 lei= 9 lei
Stocul de marfuri va fi adus de la nivelul valorii realizabile nete de 8 lei din anul N la
noua valoare realizabila neta de la sfaritul anului N+1, de 9 lei, printr-o reducere a
valorii stocurilor recunoscute drept cheltuiala in perioada in care are loc reluarea:
1 leu
Marfuri
Venituri din
depreciere*
1 leu
Cazul 2:
Stocul trebuie evaluat la min (cost (10 lei); VRN (14 lel)) = 10 lei.
Yn acest caz, stocul nu poate fi adus la noua valoare realizabila neta, de 14 lei, deoarece
s-ar depai costul stocurilor, de 1O lei.
Deci reluarea este limitata la valoarea reducerii initiale, de 2 lei:
2 lei
*
Marfuri
Venituri din
depreciere*
2 lei
fn situatia rezultatului global se prezinta cheltuiala neta cu deprecierea (cheltuiala cu deprecierea - venit din depreciere).
CONTABILITATE

Tn anul N se vinde un stoc de marfuri la pretul de vanzare de 15 lei;
costul marfurilor vandute a fost 10 lei. Tncasarea contravalorii
stocurilor vandute se face in anul N+ 1.
Contabiliza11 vanzarea.
Rezolvare:
,,Atunci cand stocurile sunt vandute, valoarea contabila a acestor stocuri trebuie sa fie
recunoscuta drept cheltuiala in perioada in care este recunoscut venitu/ corespun
zator. (...)" (IAS 2 pet. 34)
Prin urmare, valoarea contabila a stocurilor vandute va fi recunoscuta drept cheltuiala
in anul N, cand se recunoate i venitul din vanzare:
1? lei
Clienti
Venituri din
vanzarea marfurilor
15 lei
Cheltuieli cu marfurile
Marfuri
10 lei
i:
10 lei
IFRS 5 ,,Active imoblllzate definute in vederea vdnzarli Ji activitafi

tntrerupte"

O entitate are in plan vanzarea uneia dintre cladirile sale i
a inceput sa caute cumparatori. Tn plus, in scopul creterii
pretului de vanzare, a inceput renovarea acesteia (zugravirea
peretilor interiori, fara modificari la sistemul electric, sanitar sau
consolidare).
Cazul 1; Entitatea intentioneaza sa cedeze cladirea dupa ce o
parasete i sa transfere proprietatea, chiar daca nu este finalizata

renovarea.
Cazul 2: Entitatea intentioneaza sa cedeze cladirea dupa ce o

parasete, dar nu intentioneaza sa transfere proprietatea decat la
renovarea completa a acesteia.
Cazul 3: Entitatea va continua sa utilizeze cladirea pana la
terminarea construqiei noului sau sediu. Pana la aceasta data s-a

obtinut deja un angajament ferm de cumparare.
Aplicand IFRS 5, stabiliti daca entitatea poate sa clasifice activul

drept detinut in vederea vanzarii. Argumentati.
Rezolvare:
,,0 entitate trebuie sa clasifice un activ imobilizat (sau grup destinat cedarii) drept definut
in vederea vanzarii daca valoarea sa contabi/a va fi recuperata in principal printr-o tran
zacfie de vanzare, i nu prin utilizarea sa continua." (IFRS 5 pet. 6)
,,In acest caz, activul (sau grupul destinat cedarii) trebuie sa fie disponibil in vederea van
zarii imediate aa cum se prezinta la momentu/ respectiv, facand obiectul doar al ter
menilor uzuali in cazul vanzarilor de astfel de active (sau grupuri destinate cedarii), iar
vanzarea Jui trebuie sa fie foarte probabila." (IFRS 5 pet. 7)
,,Pentru ea vanzarea sa fie foarte probabila, cadrele de conducere de la un nive/ adecvat
trebuie sa fie angajate in direcfia aplicarii unui plan de vanzare a activului (sau a grupului
destinat cedarii) i trebuie sa se fi lansat un program activ de gasire a unui cumparator
i de finalizare a planului. Mai mult, activul (sau grupu/ destinat cedarii) trebuie sa fie in
mod activ promovat in vederea vanziirii la un pref core/at in mod rezonabil cu valoarea
justii curenta a activului. Tn plus, ar trebui sii se preconizeze ea vanzarea va indeplini
criteriile de recunoatere drept vanzare finalizatii in termen de un an de la data c/asificiirii,
cu excepfiile permise de punctu/ 9, iar acfiunile previizute pentru indeplinirea planu/ui ar
trebui sii indice ea este pufin probabil sii aibii Joe modificiiri semnificative ale p/anului sau
ea planul sii fie intrerupt. (... )" (IFRS 5 pet. 8)
Prin urmare:
Cazul 1:
a)
Cladirea este disponibila pentru vanzare aa cum se prezinta ea (chiar daca este
renovata doar pe Jumatate);
b)
Vanzarea este foarte probabila (este dezvoltat deja un program de cautare a cum
paratorilor).
Concluzie: Criteriile de recunoatere sunt indeplinite i cladirea poate fi clasificata

drept detinuta in vederea vanzarii.
Cazul 2:
fntarzierea in transferul proprietatii impusa de entitate (la renovarea completa) de
monstreaza ea ea nu este disponibila pentru vanzarea imediata.
Ill
CONTABILITATE
Concluzie: Criteriile de recunoatere nu sunt indeplinite pana la terminarea renovarii

complete.
Cazul 3:
Chiar daca s-a obtinut un angajament ferm, intarzierea in transferul proprietatii im
pusa de entitate (terminarea construqiei noului sediu) demonstreaza ea ea nu este
disponibila pentru vanzarea imediata.
Concluzie: Criteriile de recunoatere nu sunt indeplinite pana la terminarea construc
tiei noului sediu.

O entitate este angajata intr-un plan de vanzare a unei hale de
productie, in care fabrica mingi de baschet, i a inceput sa caute
cumparatori. La data angajarii acestui plan, entitatea mai are de
finalizat 3 comenzi pentru clientul Alfa, care constau in 5 containere
a cate 100 de mingi comanda.
Cazul 1: Entitatea intentioneaza sa vanda hala impreuna cu
produqia mingilor, cele 3 comenzi urmand a fi transferate
cumparatorului. Transferul acestor comenzi nu va afecta durata de
transfer al halei.
Cazul 2: Entitatea intentioneaza sa vanda hala impreuna cu
productia mingilor, cele 3 comenzi urmand a fi transferate
cumparatorului. Pentru transferul acestor comenzi va fi nevoie
de o perioada suplimentara de timp, ea urmare a efectuarii
inventarului, care va afecta durata de transfer al halei. Tnaintea
transferului comenzilor, s-a obtinut deja un angajament ferm de
cumparare.
Cazul 3: Entitatea intentioneaza sa vanda hala, dar fara produqia
mingilor. Ea va transfera hala cumparatorului inainte de finalizarea
celor 3 comenzi neonorate la data angajarii planului.
Cazul 4: Entitatea intentioneaza sa vanda hala, dar fara produqia
mingilor. Ea nu va transfera hala cumparatorului inainte de
finalizarea celor 3 comenzi neonorate la data angajarii planului.
Tnaintea transferului comenzilor, s-a obtinut deja un angajament
ferm de cumparare.
Aplicand IFRS 5, stabiliti daca entitatea poate sa clasifice activul
drept detinut in vederea vanzarii. Argumentati.
Ill
Rezolvare:
Cazul 1:
a)
Hala este disponibila pentru vanzare aa cum se prezinta ea (cu productia celor
3 comenzi);
b)
Vanzarea este foarte probabila (este dezvoltat deja un program de cautare a cum
paratorilor).
Concluzie: Criteriile de recunoatere sunt indeplinite i hala poate fi clasificata drept

detinuta in vederea vanzarii.
Cazul 2:
Chiar daca s-a obtinut un angajament ferm, intarzierea in transferul halei impusa de
entitate (efectuarea inventarului) demonstreaza ea nu este disponibila pentru vanza
rea imediata.
Concluzie: Criteriile de recunoatere nu sunt indeplinite pana la transferul comen
zilor.
Cazul 3:
a)
Hala este disponibila pentru vanzare aa cum se prezinta ea (cu productia celor
3 comenzi);
b) Vanzarea este foarte probabila (este dezvoltat deja un program de cautare a cum
paratorilor).
Concluzie: Criteriile de recunoatere sunt indeplinite i hala poate fi clasificata drept
detinuta in vederea vanzarii.
Cazul4:
Chiar daca s-a obtinut un angajament ferm, intarzierea in transferul halei impusa
de entitate (terminarea comenzilor) demonstreaza ea ea nu este disponibila pentru
vanzarea imediata.
Concluzie: Criteriile de recunoatere nu sunt indeplinite pana la terminarea co
menzilor.

O entitate care activeaza in domeniul construqiilor angajeaza
un plan de vanzare care presupune obtinerea unor autorizatii de
construqii ce ar putea prelungi perioada de vanzare la mai mult
de un an.
Ill
CONTABILITATE
Cazul 1: Entitatea nu poate initia actiuni de obtinere a autorizatiei

de construqii pana la gasirea unui cumparator i obtinerea unui
angajament ferm de cumparare, dar a fost gasit un cumparator
care dorete achizitia constructiilor intr-o perioada cat mai scurta
de timp.
Cazul 2: Entitatea nu poate initia actiuni de obtinere a autorizatiei
de constructii pana la gasirea unui cumparator i obtinerea unui
angajament ferm de cumparare. Tn plus, din cauza amenzilor
foarte mari in cazul constructiei fara autorizatie, probabilitatea de
a gasi un cumparator este foarte mica.
Aplicand IFRS 5, stabiliti daca sunt indeplinite criteriile privind
exceptia de la cerinta finalizarii vanzarii pe o perioada de un an.
Rezolvare:
,,Exista evenimente sau circumstanfe care pot prelungi peste un an perioada necesara
finalizarii vanzarii. 0 prelungire a perioadei necesare pentru finalizarea unei vanzari
nu fmpiedica clasificarea unui activ (sau grup destinat cedaril) drept definut fn vederea
vanzarii daca fntarzierea este cauzatii de evenimente sau circumstanfe fn afara controlului
entitafii ; daca exista suficiente dovezi ea entitatea fi menfine angajamentul fn privinfa
planului siiu de vanzare a activului (sau a grupului destinat cediirii). Acesta va fi cazul
fndeplinirii criteriilor din Anexa B." (IFRS 5 pet. 9)
,,Prelungirea perioadei necesare pentru finalizarea unei vanzari
(...) trebuie sii se aplice o excepfie (...) privind perioada de un an Fn urmiitoarele situafii fn
care apar astfel de evenimente sau circumstanfe:
(a) la data la care o entitate se angajeaza fntr-un plan de a vinde un activ imobilizat
(sau grup destinat cedarii), aceasta se ateapta fn mod rezonabil ea piirfi terfe (nu
cumpiiriitorul) sii impunii asupra transferu/ui activu/ui (sau grupului destinat cediirii)
condifii care vor duce la prelungirea perioadei necesare pentru finalizarea vanzarii, i:
(i)
acfiunile necesare pentru a riispunde acestor condifii nu pot fi initiate pana cdnd
nu se obfine un angajament ferm de cumparare, i
(ii) angajamentu/ ferm de cumpiirare este foarte probabil fn decurs de un an. (... )"
(IFRS 5, pet. 81 din Anexa B)
Prin urmare:
Cazul 1:
a)
La data la care entitatea se angajeaza in planul de a vinde construqia se ateapta

ea primaria sa impuna autorizatia de construqie;
b)
Aqiunile necesare pentru a respecta aceste conditii nu pot fi initiate pana cand nu
se obtine un angajament ferm de cumparare;
Angajamentul ferm de cumparare este foarte probabil in decurs de un an (s-a

gasit un cumparator care dorete achizitia constructiilor intr-o perioada cat mai
scurta de timp).
c)
Concluzie: Criteriile de mai sus sunt indeplinite, deci este acceptata exceptia de la
cerinta perioadei de un an.
Cazul 2:
a)
b)
c)
La data la care entitatea se angajeaza in planul de a vinde constructia se ateapta

ea primaria sa impuna autorizatia de constructie;
Actiunile necesare pentru a respecta aceste conditii nu pot fi initiate pana cand nu
se obtine un angajament ferm de cumparare;
Angajamentul ferm de cumparare nu este foarte probabil in decurs de un an.
Concluzie: Criteriile de mai sus nu sunt indeplinite, deci nu este acceptata exceptia de
la cerinta perioadei de un an.

O entitate ce activeaza in domeniul petrolier este angajata
intr-un plan de vanzare a unor utilaje pe care le clasifica drept
detinute pentru vanzare. Dupa obtinerea unui angajament ferm
de cumparare, autoritatea pentru proteqia mediului identifica
contaminarea unui teren, fapt necunoscut anterior. Ca urmare,
entitatii i se impune inlaturarea efectelor de contaminare a
terenului, fapt care conduce la prelungirea perioadei maxime de
un an necesare derularii procesului de vanzare.
Cazul 1: Entitatea a initiat aqiuni de inlaturare a contaminarii
terenului, iar remedierea situatiei este foarte probabila.
Cazul 2: Entitatea a initiat aqiuni de inlaturare a contaminarii
terenului, iar remedierea situatiei este foarte putin probabila.
Cazul 3: Entitatea nu a initiat actiuni de inlaturare a contaminarii
terenului.
Rezolvare:
,,(...) trebuie sa se ap/ice o excepfie (...) privind perioada de un an in urmatoare/e situatii in

care apar astfel de evenimente sau circumstante: (...)
CONTABILITATE
(b) o entitate obtine un angajament ferm de cumparare i, ea urmare, un cumparator

sau terte piirti va (vor) impune conditii asupra transferului activului imobilizat (sau
grupului destinat cediirii) anterior clasificat drept detinut in vederea vanziirii, conditii
care vor prelungi perioada necesarii pentru finalizarea vanzarii, i:
(i)
s-au intreprins in timp util aqiuni pentru a raspunde acestor condifii, i
(ii)
se ateapta o solutionare favorabila a factorilor care intarzie procesul." (IFRS 5,
pet. Bl din Anexa B)
Prin urmare:
Cazul 1:
a)
5-au efectuat in timp util actiuni pentru a raspunde noilor conditii;
b)
Se ateapta o rezolutie favorabila asupra factorilor care intarzie procesul.
Concluzie: Criteriile de mai sus sunt indeplinite, deci este acceptata exceptia de la ce
rinta perioadei de un an.
Cazul 2:
a)
5-au efectuat in timp util aqiuni pentru a raspunde noilor conditii;
b)
Nu se ateapta o rezolutie favorabila asupra factorilor care intarzie procesul.
Cazul 3:
a)
Nu s-au efectuat in timp util aqiuni pentru a raspunde noilor conditii.

O entitate are in plan vanzarea unei instalatii pentru fabricarea
ciocolatei, importata cu 5 ani in urma. Ca atare, ea a inceput sa
caute cumparatori i sa promoveze in mod activ vanzarea la un
pret corelat in mod rezonabil cu valoarea justa curenta. ln cadrul
perioadei initiale de un an, ea urmare a aparitiei pe piata a unei
firme romaneti care fabrica astfel de instalatii, pretul pietei
pentru instalatia importata se reduce i ea atare ea nu mai poate fi
vanduta pana la sfaritul perioadei.
Cazul 1: Tn aceasta perioada entitatea a solicitat in mod activ
vanzarea, dar nu a primit nicio oferta de cumparare, fiind nevoita

sa scada pretul de vanzare pana la un nivel care inca este corelat
cu valoarea sa justa.
Cazul 2: Tn aceasta perioada entitatea intrevede o cretere a

preturilor pentru astfel de instalatii, ea urmare a concurentei, i
ea atare nu reduce pretul de vanzare. Deci activul continua sa fie
inregistrat ea detinut pentru vanzare, dar in acest caz la un pret ce
depaete valoarea sa justa.
Rezolvare:
,,(... ) trebuie sa se aplice o exceptie (... ) privind perioada de un an fn urmatoarele situatii fn

care apar astfel de evenimente sau circumstante: (... )
(c) pe parcursul perioadei initiate de un an apar circumstante anterior considerate putin
probabi/e i, prin urmare, un activ imobilizat (sau grup destinat cedarii) anterior
clasificat drept detinut fn vederea vdnzarii nu este vdndut pdna la finalu/ perioadei, i:
(i) in cadrul perioadei initiate de un an, entitatea a luat masurile necesare pentru a
raspunde modificarilor circumstantelor,
(ii) activul imobilizat (sau grupul destinat cedarii) este promovat pe piata in mod
activ, la un pret rezonabil, date fiind modificarile circumstantelor, i
(iii) sunt indeplinite criteriile mentionate la punctele 7 i B." (IFRS 5, pet. B 1 din Anexa B)
Prin urmare:
Cazul1:
a)
Tn cadrul perioadei initiale de un an entitatea a luat masurile necesare pentru a

raspunde la modificarile intervenite in circumstante- a scazut pretul de vanzare;
b)
Activul imobilizat (sau grupul destinat cedarii) este promovat pe piata in mod
activ, la un pret rezonabil, in conformitate cu modificarile circumstantelor- pretul
de vanzare a fast diminuat pana la un nivel care inca este corelat cu valoarea sa
justa.
Concluzie: Criteriile de la punctele 7 i 8 sunt indeplinite, deci sunt indeplinite i cri

teriile de mai sus, i la sfaritul perioadei initiale de un an instalatia va continua sa fie
clasificata drept detinuta in vederea vanzarii.
Cazul 2:
a)
Tn cadrul perioadei initiale de un an entitatea nu a luat masurile necesare pentru

a raspunde la modificarile intervenite in circumstante - nu a diminuat pretul de
vanzare;
Ill.
CONTABILITATE
b)
Activul imobilizat (sau grupul destinat cedarii) nu este promovat pe piata in mod
activ, la un pret rezonabil, in conformitate cu modificarile circumstantelor - pretul
de vanzare este mai mare decat valoarea sa justa.
Concluzie: Criteriile de la punctele 7 i 8 nu suntindeplinite, deci nu suntindeplinite nici

criteriile de mai sus, i la sfaritul perioadei initiale de un an instalatia va fi reclasificata
drept detinuta i utilizata.

O entitate a achizitionat in trecut o cladire. La data de 01.01.N
cladirea indeplinete conditiile pentru a fi clasificata drept
detinuta in vederea vanzarii. La aceasta data se cunosc: costul
de achizitie 100.000 lei; amortizarea cumulata la aceasta data
20.000 lei; valoarea justa 82.000 lei; costurile generate de vanzare
3.000 lei.
a) Aplicand IFRS S, calculali valoarea la care entitatea trebuie
sa evalueze cladirea in momentul clasificarii ei ea fiind
delinuta in vederea vanzarii;
b) Preciza1i care este tratamentul contabil al amortizarii

anului N.
Rezolvare:
,,0 entitate trebuie sa evalueze un activ imobilizat (sau grup destinat cedarii) clasificat
drept detinut in vederea vdnzarii la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabi/a i va
/oarea justa minus cos turile generate de vdnzare." (I FRS 5 pet. 15)
,,0 entitate nu trebuie sa deprecieze (sau sa amortizeze) un activ imobilizat atdta timp cdt
acesta este clasificat drept definut in vederea vdnzarii sau atdta timp cdt face parte dintr-un
grup destinat cedarii clasificat drept detinut in vederea vdnzarii. (... )" (IFRS 5 pet. 25)
Prin urmare:
a)
Evaluarea cladirii:
Valoarea contabila = 100.000 lei (costul) - 20.000 lei (amortizarea cumulata) = 80.000 lei
Valoarea justa minus costurile generate de vanzare = 82.000 lei - 3.000 lei = 79.000 lei
Conform punctului sus-mentionat, entitatea va evalua cladirea la min (80.000 lei;

79.000 lei) = 79.000 lei.
b)
Tratamentul amortizarii:
Conform punctului sus-mentionat, de la data de 01.01.N, cand cladirea este clasificata

ea detinuta in vederea vanzarii, ea nu se mai amortizeaza.
Exemplul Hustrativ 565 --------

Alfa detine un echipament care la 31.12.N este clasificatca
disponibil pentru vanzare i este evaluat la valoarea justa mai
putin cheltuielile de cesiune. Vanzarea este estimata a avea loc
peste un an i 4 luni. Valoarea justa la 31.12.N este de 40.000 lei, iar
cheltuielile de cesiune sunt de 3.000 lei. Rata dobanzii lunara este
de 0,7%. La 31.12.N+1, valoarea justa este estimata la 38.000 lei,
iar cheltuielile de cesiune sunt estimate la 3.500 lei.
Calculati costul finantarii conform IFRS 5.
Rezolvare:
,,Atunci eand se preeonizeaza ea vanzarea va avea Joe peste mai mult de un an, entitatea
trebuie sa evalueze eosturile generate de vanzare la valoarea /or actualizata. Oriee cretere a
va/orii aetualizate a costurilor generate de vanzare care apare ea urmare a treeerii timpului
trebuie sa fie prezentata fn profit sau pierdere drept cost de finanfare." (IFRS 5 pet. 17)
La 31.12.N:
Valoarea justa minus costurile cedarii actualizate= 40.000 lei - 3.000 lei I (1 + 0,7%) 16=
40.000 lei - 2.683 lei= 37.317 lei
(16= 1 an i 4 luni= 12 luni + 4 luni)
La 31.12.N+1:
Valoarea justa minus costurile cedarii actualizate= 38.000 lei - 3.500 lei I (1 + 0,7%)4=
38.000 lei - 3.403 lei= 34.597 lei
(4= 16 luni - 12 luni trecute)
Costul finantarii = Creterea valorii actualizate a costurilor generate de vanzare care
apare ea urmare a trecerii timpului = 3.403 lei - 2.683 lei= 720 lei

Alfa achizitioneaza la 31.12.N-1 un echipament la un pret
de SOO.OOO lei. Se estimeaza o durata de utilitate de 10 ani
i o valoare reziduala de 30.000 lei. La data de 01.07.N+1,
managementul intocmete un plan de vanzare a echipamentului
i intreprinde aqiuni pentru a gasi un cumparator. Prin urmare,
echiparnentul este clasificat ea detinut in vederea vanzarii.
Ill
CONTABILITATE
Valoarea justa a echipamentului este de 430.000 lei, iar cheltuielile

generate de vanzare sunt estimate la 3.000 lei. Vanzarea este
estimata sa aiba loc peste 6 luni. La sfaritul exercitiului N+1,
valoarea justa diminuata cu cheltuielile generate de vanzare este
de425.000 lei.
Conform IFRS 5, prezentati:

a) lnregistrarile contabile efectuate de entitate la data de
01.07.N+l;
b) lnregistrarile contabile efectuate de entitate la data de
31.12.N+l.
Rezolvare:
,,0 entitate trebuie sa recr.moasca o pierdere din depreciere pentru orice reducere inifiala
sou ulterioara a valorii cantabile a unui activ (sou grup destinat cedarii) pana la valoarea
justa minus costurile generate de vanzare (... )." (IFRS 5 pet. 20)
a)
Situatia activului la data de 01.07.N+1:
Costul de achizitie
SOO.OOO lei
Valoarea amortizabila= Cost -Valoare reziduala= SOO.OOO lei -30.000 lei
470.000 lei
1O ani
Amortizarea anuala = 470.000 lei/ 1O ani
47.000 lei
Amortizarea cumulata pe anul N i de la 01.01.N+1 pana la 01.07.N+1

= 47.000 lei+ 47.000 lei/ 12 I uni x 6 luni
70.500 lei
Valoarea ramasa la 01.07.N+1= SOO.OOO lei - 70.500 lei
429.500 lei
Eliminarea amortizarii cumulate:

70.500 lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
70.500 lei
La data de 01.07.N+ 1, entitatea evalueaza activul la min (429.500 lei; 430.000 lei 3.000 lei)= 427.000 lei.
Recunoaterea pierderii din depreciere pentru reducerea initiala = 429.500 lei 427.000 lei= 2.500 lei:
2.500 lei
b)
Cheltuieli cu pierderile
din deprecierea
echipamentelor
Echipamente
2.500 lei
Situatia activului la data de 31.12.N+1:
La data de 31.12.N+l, entitatea evalueaza activul la min (429.500 lei; 425.000 lei)=
425.000 lei.
Prin urmare, valoarea activului se diminueaza de la 427.000 lei la 425.000 lei, deci cu
2.000 lei.
Recunoaterea pierderii din depreciere pentru reducerea ulterioara:
2.000 lei
din deprecierea
echipamentelor
Echipamente
2.000 lei
Exemplul ilu5trativ :367

Pe baza datelor din problema precedenta, prezentali, conform
IFRS 5, inregistrarile contabile efectuate de entitate la data

de 31.12.N+1, in masura in care valoarea Justa diminuata cu
cheltuielile generate de vanzare este:
a) 428.000 lei;
b) 431.000 lei.
Rezolvare:
,,0 entitate trebuie sa recunoasca un cdtig din orice cretere ulterioara a valorli juste
minus costurile generate de vdnzare a unui activ, dar fora a depai pierderea cumu/ata
din depreciere care a fost recunoscuta fie in conformitate cu prezentu/ IFRS, fie anterior in
conformitate cu /AS 36 Deprecierea activelor." {IFRS 5 pet. 21)
Prin urmare:
Cazul a)
La data de 01.07.N+1, activul a fost evaluat la valoarea justa diminuata cu costurile
generate de vanzare egala cu 427.000 lei.
La data de 31.12.N+1, valoarea justa diminuata cu costurile generate de vanzare a
crescut la 428.000 lei.
Creterea de valoare de 1.000 lei se recunoate ea un catig.
Creterea de 1.000 lei nu depaete pierderea de valoare de 2.500 lei recunoscuta
conform IFRS 5.
Recunoaterea catigului:
1.000 lei
Echipamente
Venituri din
din deprecierea
echipamentelor
1.000 lei
CONTABILITATE
Cazul b)
La data de 01.07.N+l, activul a fast evaluat la valoarea justa diminuata cu costurile
generate de vanzare egala cu 427.000 lei.
La data de 31.12.N+1, valoarea justa diminuata cu costurile generate de vanzare a
crescut la 431.000 lei.
Creterea de valoare este in acest caz de 4.000 lei.
Creterea de 4.000 lei depaete pierderea de valoare de 2.500 lei recunoscuta conform
IFRS 5.
Prln urmare, catigul recunoscut va fi de 2.500 lei:
2.500 lei
Echipamente
Venituri din
din deprecierea
echipamentelor
2.500 lei

O entitate decide sa cedeze un grup de active prin vanzarea
acestora. Activele formeaza un grup destinat cedarii i sunt
evaluate astfel:
Speclfieare
Cladiri la
valoarea justa
Cladiri la costul
istoric
lnstalaii la
valoarea justa
Stocuri
lmobillzari
financiare
- lei -
Valoarea eontabila
la data raportarll
inalntea claslficarll
ea detlnute pentru
vAnzare
Valoarea Justa
lmedlat dupa
claslfiearea ea
detlnute pentru
vAnzare
Costurlle
cedarll
1.500
1.470
160
900
780
30
2.300
3.100
500
1.300
1.200
1.400
1.200
110
Calculati valoarea la care entitatea recunoate grupul destinat

cedarii, conform IFRS 5, i alocati pierderea din depreciere
activelor care intra sub incidenta acestui IFRS.
Rezolvare:
,,Plerderea din depreciere (sau orice cdtig ulterior) recunoscuta pentru un grup destinat
cedarii trebuie sa reduca (sau sa majoreze) valoarea contabila a ace/or active imobilizate
din cadrul grupu/ui care intra sub incidenta dispozitiilor de evaluare ale prezentului
IFRS, in ordinea de alocare descrisa la punctul 104 literele (a); (b); la punctul 122 din
/AS 36 (...)." (IFRS 5 pet. 23)
Conform pet. 104 din IAS 36, alocarea se face ,,in mod proportional, pe baza ponderii
valorii cantabile a fiecarui activ (... )':
- lei Specificare
Valoarea justii dlmlnuatii cu

Valoarea contabilii la data
raportiirll inalntea.claslflciirll
costurile cediirii
ea detinute pentru vilnzare
Cladiri la valoarea justa
1.500
Cladiri la costul istoric
1.310 = 1.4 70 - 160
900
750 = 780-30
lnstalatii la valoarea justa
2.300
2.600 = 3.100 - 500
Stocuri
1.300
1.090 = 1.200-110
lmobilizari financiare
1.400
1.200 = 1.200 - 0
Total
7.400
6.950
Entitatea recunoate grupul destinat cedarii la min (valoarea contabila; valoarea justa
diminuata cu costurile cedarii) = min (7.400 lei; 6.950 lei) = 6.950 lei i recunoate o
pierdere din depreciere egala cu 7.400 lei - 6.950 lei = 450 lei, care se aloca activelor
care intra sub incidenta IFRS 5 pro-rata in baza valorii lor contabile (IAS 36). Prin urmare
ea nu va fi alocata stocurilor i imobilizarilor financiare.
Alocarea pierderii se realizeaza astfel:
1) cladiri la valoarea justa = 450 lei x 1.500 lei I (1.500 lei+ 900 lei+ 2.300 lei)= 143,61 lei;
2) cladiri la cost istoric = 450 lei x 900 lei I (1.500 lei + 900 lei + 2.300 lei) = 86, 17 lei;
3) instalatii la valoarea justa

220,21 lei.
= 450 lei x 2.300 lei I (1.500 lei + 900 lei + 2.300 lei) =
Total pierdere repartizata = 143,61 lei+ 86,17 lei + 220,21 lei = 450 lei

La data de 31.12.N-1, o entitate a clasificat un utilaj drept detinut
in vederea vanzarii. La data clasificarii, utilajul avea o valoare bruta
de 100.000 lei, amortizare cumulata 15.000 lei, durata de viata
utila ramasa de 1 O ani i o valoare reziduala de 2.000 lei. Valoarea
Ill
CONTABILITATE
justa mai putin cheltuielile generate de vanzare este la sfaritul

exercitiului N-1 de 81.000 lei. La data de 01.04.N, utilajul inceteaza
a mai fi clasificat drept detinut in vederea vanzarii $i are o valoare
recuperabila la data deciziei ulterioare de a nu fi vandut de
80.000 lei.
Conform IFRS 5, prezentati:

a) lnregistrarile contabile efectuate de entitate la data de
31.12.N-1;
b) lnregistrarile contabile efectuate de entitate la data de
01.04.N.
Rezolvare:
,,Entitatea trebuie sii evalueze un activ imobilizat care inceteazii a mai fi c/asificat drept
definut in vederea vdnziirii (sau care inceteazii a mai face parte dintr-un grup destinat
cediirii clasificat drept definut in vederea vdnziirii) la cea ma/ mica valoare dintre:
(a) va/oarea sa contablld tnainte ea activul (sau grupu/ destinat cediirii) sd fi fost
clasificat drept definut tn vederea vanzdrii, ajustatd cu orice amortizare sou
reevaluare care ar fi fost recunoscutd dacd activul (sau grupu/ destinat cediirii) nu
ar fi fost clasificat drept definut in vederea vdnziirii; ;
(b) valoarea sa recuperabi/d la data deciziei ulterioare de a nu fi vdndut." (IFRS 5 pet. 27)
a)
Situatia activului la 31.12.N-1:
Valoarea bruta
100.000 lei
Amortizarea cumulata la 31.12.N-1
15.000 lei
Valoarea ramasa la 31.12.N-1
85.000 lei

15.000 lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
15.000 lei
La data de 31.12.N-1 entitatea evalueaza activul la min (85.000 lei; 81.000 lei)= 81.000 lei.
Recunoaterea pierderii din depreciere de 4.000 lei:
4.000 lei
din deprecierea
echipamentelor
Echipamente
4.000 lei
Din acest moment activul nu se mai amortizeaza.

b) Situatia activului la 01.04.N:
La data de 01.04.N, cand activul inceteaza a mai fi clasificat drept detinut in vederea
vanzarii, trebuie evaluat la min (valoarea sa contabila inainte ea activul sa fi fost
Ill
clasificat drept detinut in vederea vinzArii, ajustatA cu orlce amortizare care ar

fi fost recunoscutA dacA activul nu ar fi fost clasificat drept detinut in vederea
vanzArii; valoarea recuperabllA).
Calculam valoarea ramasa la 01.04.N daca activul nu ar fi fost clasificat drept detinut in
vederea vanzarii:
Valoarea ramasa la 31.12.N-1
Valoarea amortizabila pentru anul N = 85.000 lei - 2.000 lei

Amortizarea perioadei 01.01.N-01.04.N = 8.300 lei I 12 luni x 3 luni
Valoarea ramasa la 01.04.N daca activul nu era clasificat

drept detinut in vederea vanzarii = 85.000 lei - 2.075 lei
85.000 lei
83.000 lei
8.300 lei
2.075 lei
82.925 lei

2.075 lei
Amortizarea
echipamentelor
Echipamente
2.075 lei
Activul trebuie evaluat la min (82.925 lei; 80.000 lei) = BO.OOO lei
Prin urmare activul trebuie adus de la valoarea de 81.000 lei la valoarea la care a fost
evaluat la 31.12.N-1, de 80.000 lei.
Recunoaterea pierderii din depreciere de 1.000 lei:
1.000 lei
din deprecierea
echipamentelor
Echipamente
1.000 lei
/AS 40 ,,lnvestifll imobiliare"

Se dau urmatoarele cazuri:
a) Se achizitioneaza o cladire la costul de 200.000 lei cu scopul de

a fi vanduta in cursul normal al activitatii;
b) Se achizitioneaza o cladire la costul de SOO.OOO lei cu scopul de

a fi utilizata de intreprindere ea sediu central administrativ;
c) Se achizitioneaza o cladire la costul de 600.000 lei. Initial

aceasta nu este utilizata de posesor, necesitand amenajari i
imbunatatiri, astfel: extindere cladire 200.000 lei, reparatii i
CONTABILITATE
intretinere 25.000 lei. La terminarea amenajarilor, cladirea va fi

utilizata ea sediu central administrativ al firmei;
d) Se achizitioneaza o cladire la costul de 300.000 lei, aproximativ
6% din spatiu fiind utilizat ea sediu central administrativ al
companiei. Restul cladirii se inchiriaza in baza unui contract de
leasing operational. Societatea le asigura locatarilor servicii de
securitate;
e) Se achizitioneaza o cladire la costul de SOO.OOO lei. Aceasta este

inchiriata tertilor in baza unui contract de leasing financiar;
f) Se achizitioneaza o cladire la costul de 600.000 lei intr-o alta

localitate, unde salariatii sunt trimii frecvent in delegatie,
cu scopul de a fi utilizata de acetia in vederea reducerii
cheltuielilor hoteliere;
g) Se achizitioneaza o cladire la costul de 400.000 lei. Momentan

cladirea este libera, entitatea intentionand sa o inchirieze
tertilor in baza unui contract de leasing operational; pana la
aceasta data nu s-a gasit inca un chiria;
h) Se achizitioneaza o cladire, care nu este terminata, la costul de

800.000 lei. Entitatea urmeaza sa o amenajeze in numele unei
alte firme, in acest scop incheind \Jn contract pentru prestari
servicii care se refera direct la construqia cladirii in cauza,
procentul de profit fiind de 30%.
Precizati care este tratamentul contabil aplicat categoriilor de
imobilizari corporale de mai sus.
Rezolvare:
,,(...) 0 investifie imobiliara este o proprietate imobiliara (un teren sau o cladire - sau o
parte a unei cladiri - sau ambele) detinuta (de proprietor sau de locator in temeiul unui
contract de leasing financiar) mai degraba pentru a obtine venituri din chirii sau pentru
cre$terea valorii capitalului, sau ambele, deC<1t pentru:
(a) a fi utilizata pentru produeerea sau furnizarea de bunuri sau servieii sau in seopuri
administrative; sau
(b) a fi vdnduta pe parcursul desfd$urarii normale a activitatii (...)." (IAS 40 pet. 5)
,,Urmatoarele eonstituie exemple de investitii imobiliare:
(a) terenurile definute mai degraba in scopul cre$terii pe termen lung a valorii capitalului
decdt in seopul vdnzarii pe termen seurt, pe parcursul desfa$urarii normale a aetivitafii.
(b) terenurile detinute pentru o utilizare viitoare inca nedeterminata. (Daca o entitate nu
a hotardt daea va utiliza terenul fie ea pe o proprietate imobiliara uti//zata de posesor,
fie in seopul vdnzarii pe termen seurt in eursul desfd$urarii normale a aetivitatii, atunci
terenul este eonsiderat ea fiind detinut in seopul cre$terii valorii eapitalului.)
(c) o cliidire aflata in proprietatea entitafii (sau definuta de entitate in temeiul unui
contract de leasing financiar) $i inchiriata in temeiul unuia sau mai mu/tor contracte
de leasing operational.
(d) o cladire care este libera, dar care este definuta pentru a fi inchiriata in temeiu/ unuia
sau mai mu/tor contracte de leasing operafional.
(e) proprietafile imobi/iare fn curs de construire sau de amenajare in scopul utilizarii
viitoare ea investifii imobi/iare." (IAS 40 pet. 8)
,,Urmatoarele constitule exemple de e/emente care nu sunt investifii imobiliare (... ):
(a) proprietafile imobiliare definute pentru a fi vandute pe parcursul desfii$urarii normale
a activitafii sau fn procesul de construcfie sau amenajare in vederea unei astfel de
vanzari (a se vedea /AS 2 StocuriJ, de exemplu, proprietafile imobiliare dobdndite cu
scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, in viitorul apropiat, sau cu scopul de a fi amena
jate $i revandute.
(b) proprietafile lmobi/iare care sunt fn curs de construire sau amenajare in numele unor
terfe parfi (a se vedea /AS 11 Contracte de construc,ie).
(c) proprietafile imobiliare uti/izate de posesor (a se vedea /AS 16), inclusiv (printre altele)
proprietafile definute in scopu/ utilizarii /or viitoare ea proprietafi imobiliare utilizate
de posesor, proprietafile definute in scopu/ amenajarii viitoare $i utilizarii ulterioare ea
proprietafi imobiliare utilizate de posesor, proprietafile utilizate de sa/ariati (indiferent
daca ace$tia platesc sau nu chirie la cursul piefei} $i proprietatile imobi/iare uti/izate de
posesor care urmeaza a fi cedate.
(e) proprietatile imobiliare care sunt fnchiriate unei a/te entitc'ifi in temeiul unui contract
de leasing financiar." (IAS 40 pet. 9)
,,Anumite proprietati includ o parte care este detinuta pentru a fi inchiriata sau cu scopul
cre$teriiva/orii capitalului $i o a/ta parte care este detinuta pentru a fi utilizata la producerea
sau furnizarea de bunuri sau servicii ori in scopuri administrative. Daca aceste parti pot
fi vandute separat (sau inchiriate separat in temeiul unui contract de leasing financiar),
o entitate le contabilizeaza separat. Daca partile nu pot fi vandute separat, proprietatea
imobiliara constituie o investifie imobiliara doar fn cazul in care o parte nesemnificativa
este definuta pentru a fi utilizata la producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori in
scopuri administrative." (IAS 40 pet. 10)
Prin urmare, in baza punctelor sus-men,ionate, tratamentul contabil se prezinta astfel:
a)
Cladirea achizi,ionata cu scopul de a fi vanduta in cursul normal al activita !ii re
prezinti un stoc, caruia i se aplica IAS 2.
b) Cladirea achizi,ionata cu scopul de a fi utilizata de intreprindere ea sediu central

administrativ reprezinti o imobllizare corporali, careia i se aplica IAS 16.
c) Cladirea nu poate fi considerata o investi,ie imobiliara. Pana la terminarea con
struc,iilor i amenajarilor, aceasta reprezinti o imobillzare corporali in curs, careia i
se aplica IAS 16.
CONTABILITATE
d) Cladirea este considerata o investitie imoblliara, deoarece partea ocupata de

proprietar este nesemnificativa. Prin urmare i se aplica IAS 40.
e) Cladirea nu poate fi considerata o investltie imobiliara. Initial ea va fi recu
noscuta conform IAS 16 i ulterior, la incheierea contractului de leasing financiar, va fi
supusa prevederilor IAS 17 Contracte de leasing.
f) Cladirea nu poate fi considerata o investitle imobiliara. Ea indeplinete criteriile
de recunoatere ea imobilizare corporala, deci i se aplica IAS 16.
g) Cladirea este considerata, conform punctului 8, o investltie imobiliara i i se
aplica IAS 40.
h) Cladirea nu poate fi considerata o investltie imobiliara. Contractul de prestari
servicii incheiat cu o alta firma este recunoscut conform IAS 11 ea un contract de
constructie.

O entitate intentioneaza sa cumpere o cladire cu scopul de a fi
inchiriata tertilor in baza unui contract de leasing operational.
Yn vederea cautarii unui vanzator, ea face apel la serviciile unei
agentii imobiliare, care va percepe un comision de 2% din costul
de achizitie. Cladirea a fast achizitionata la pretul de 1.000.000 lei.
La data achizitiei, entitatea a platit notarului urmatoarele taxe:
- solicitarea extrasului de carte funciara pentru autentificare 200 lei in regim de urgenta;
- taxa de intabulare - 5.000 lei;
- onorariul notarului - 20.000 lei.
Conform IAS 40:
a) Calculati costul investitiei imobiliare;
b) Contabilizati recunoaterea initiala.
Rezolvare:
,,0 investifie imobiliarii trebuie evaluatii initial la cost. Costurile de tranzaqionare trebuie
incluse in evaluarea inifialii." (IAS 40 pet. 20)
,,Costul unei investifii imobiliare cumpiirate include preful siiu de cumpiirare i orice
cheltuieli direct atribuibile. Cheltuielile direct atribuibile includ, de exemplu, onorariile pro
fesionale pentru serviciile jurid ice, taxele pentru transferul dreptului de proprietate i alte
costuri de tranzacfionare." (IAS 40 pet. 21)
Ill
a)
Formula costului este:
Pre de cumparare
1.000.000 lei
Comision agentie imobiliara = 1.000.000 lei x 2%
Taxe notariale = 200 lei + 5.000 lei + 20.000 lei
b)
20.000 lei
25.200 lei
Cost investitie imobiliara
1.045.200 lei
1.045.200 lei
Furnizori
1.045.200 lei
Exemplul ilustrativ '372 ----------,

O entitate a achizitionat o cladire cu scopul de a ft inchiriata
tertilor in baza unui contract de leasing operational, costul de
achizitie fiind de 800.000 lei, din care ascensorul a avut un cost
de 20.000 lei. Durata de viata utila a cladirii a fast stabilita la 40 de
ani, iar metoda de amortizare a fast cea liniara.
Momentan cladirea este libera, intrucat inca nu a fast gasit un
chiria.
Cheltuielile cu intretinerea ascensorului sunt de 1.000 lei in fiecare
an, intretinerea fiind efectuata de o firma specializata.
Profitand de perioada necesara cautarii chiriaului, entitatea
angajeaza o firma specializata in domeniul curateniei, in vederea
spalarii geamurilor exterioare, salariile platite muncitorilor fiind de
20.000 lei.
La inceputul anului urmator, ascensorul a fast inlocuit, de o alta
firma specializata, costul acestuia fiind de 25.000 lei.
Se cere:
a) Recunoaterea initiala a investitiei imobiliare;
b) Recunoaterea cheltuielilor de intretinere a ascensorului;
c) Recunoaterea cheltuielilor cu amortizarea in primul an de

functionare;
d) Recunoaterea cheltuielilor aferente curateniei;
e) Recunoaterea costului de inlocuire a ascensorului.

Rezolvare:
,,0 entitate evalueaza (...) toate costurile sale cu investitiile imobiliare in momentul cdnd
sunt suportate. Aceste costuri includ costuri suportate initial pentru a dobdndi o investitie
CONTABILITATE
imobiliarQ fi costurile suportate ulterior pentru a adQuga, pentru a inlocui o parte sau
pentru a intrefine o proprietate imobiliarQ." (IAS 40 pet. 17)
,,(...) 0 entitate nu recunoafte in valoarea contabi/Q a unei investifii imobiliare costurile
intrefinerii zilnice a unei astfel de proprietQfi imobiliare. Aceste costuri sunt mai degra
bQ recunoscute in profit sau pierdere pe mQsurQ ce sunt suportate. Costurile intrefinerii
zilnice sunt rn principal costul manoperei fi al consumabilelor fi pot include costul pQr
filor minore. Scopul acestor cheltuieli este deseori descris ea fiind pentru reparafiile fi in
trefinerea proprietQfii imobiliare." (IAS 40 pet. 18)
,,Este posibil ea une/e pQrfi ale investifiilor imobiliare SQ fi fost dobdndite prin fnlocuire.
De exemplu, s-ar putea ea perefii interiori SQ fi inlocuit peretii originali. (...) 0 entitate
recunoafte rn valoarea contabi/Q a unei investifii imobiliare costu/ inlocuirii unei pQrfi a
investifiei imobi/iare existente in momentu/ in care sunt suportate costurile. Valoarea
contabi/Q a ace/or pQrfi care sunt inlocuite este derecunoscutQ. (...)" (IAS 40 pet. 19)
Prin urmare, in baza punctelor sus-mentionate, tratamentul contabil al cheltuielilor
este:
a)
Recunoaterea initiala a investitiei imobiliare, la costul sau:
800.000 lei
Furnizori
800.000 lei
b) Recunoaterea cheltuielilor de intretinere a ascensorului in contul de profit i

pierdere:
1.000 lei
Cheltuieli cu serviciile
executate de terti
Furnizori
1.000 lei
c) Recunoaterea cheltuielilor cu amortizarea cladirii aferenta primului an= 800.000 lei I

40 ani = 20.000 lei/an:
20.000 lei
Cheltuieli cu
amortizarea
Amortizarea
20.000 lei
d) Recunoaterea cheltuielilor aferente curateniei in contul de profit i pierdere drept

costuri aferente intretinerii zilnice:
20.000 lei
Cheltuieli cu serviciile
executate de terti
Furnizori
20.000 lei
e) Cheltuiala cu inlocuirea ascensorului este recunoscuta in valoarea contabila a in

vestitiei imobiliare, fiind indeplinite crlteriile de recunoatere. Valoarea contabila a par
tii inlocuite este derecunoscuta:
derecunoaterea valorii cantabile a ascensorului {se anuleaza amortizarea in

registrata pentru ascensor in valoare de 20.000 lei I 40 ani x 1 an = 500 lei, iar diferenta
este recunoscuta ea o cheltuiala):
20.000 lei
SOO lei
19.500 lei
%
Amortizarea
Pierderi din
derecunoaterea
activeI or
20.000 lei
recunoaterea cheltuielilor cu inlocuirea ascensorului ea parte a investitiei imo

biliare:
25.000 lei
Furnizori
25.000 lei

O entitate a achizitionat la data de 31.12.N-1 o cladire la costul
de SOO.OOO lei, cu scopul de a fi inchiriata tertilor in baza unui
contract de leasing operational. Comisionul platit unei agentii
imobiliare a fost de 2.000 lei, iar taxele notariale platite in vederea
transferului dreptului de proprietate s-au ridicat la 8.000 lei.
Durata de viata utila a cladirii a fost stabilita la 1 ani, iar metoda
de amortizare a fost cea liniara. Entitatea utilizeaza modelul
costului pentru evaluarea cladirii.
La 01.05.N, cladirea este inchiriata tertilor. La acest moment

entitatea alege pentru evaluarea investitiei imobiliare modelul
bazat pe valoarea justa, ea fiind evaluata la SOO.OOO lei.
La 31.12.N, valoarea justa devine 520.000 lei.
La 31.12.N+1, valoarea justa devine 518.000 lei.

Se cere:
a) Recunoaterea ini\iala a investi\iei imobiliare;
b) Recunoaterea amortizarii perioadei anterioare alegerii

modelului bazat pe valoarea justa;
c) Recunoaterea investi\iei imobiliare evaluate la valoarea

justa la data de 01.05.N;
d) Recunoaterea investi\iei imobiliare evaluate la valoarea

justa la data de 31.12.N;
e) Recunoaterea investi\iei imobiliare evaluate la valoarea

justa la data de 31.12.N+l .
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,OupQ recunoa$terea inifialQ, o entitate care alege modelul bazat pe valoarea justQ trebuie
SQ evalueze toate investiflile sale imobiliare la valoarea justQ (...)." (IAS 40 pet. 33)
,,Un CO$tig sau o pierdere generat(Q) de o modificare a valorii juste a investifiei imobiliare
trebuie recunoscut(Q) in profitul sau in pierderea perioadei in care apare." (IAS 40 pet. 35)
,,ln cazul in care a evaluat anterior o investifie imobiliarQ la valoarea justa, o entitate tre
buie SQ continue SQ evalueze proprietatea imobiliara in cauza la valoarea justQ panQ in
momentul cedQrii (sau panQ in momentul in care proprietatea imobi/iarQ devine pro
prietate imobiliarQ utilizatQ de posesor sau entitatea incepe so amenajeze proprietatea
in scopul vanzQrii ulterioare in cursul activitafii uzuale), chiar daca frecvenfa tranzacfiilor
comparabile de pe piafQ scade sau preturile pietei devin mai greu accesibile." (IAS 40
pet. 55)
a) Recunoaterea initiala a investitiei imobiliare la costul sau (SOO.OOO lei+ 2.000 lei+
8.000 lei = 510.000 lei):
510.000 lei
b)
Furnizori
510.000 lei
Recunoaterea amortizarii aferente perioadei 01.01.N-01.05.N:
Costul
510.000 lei
51.000 lei
Amortizarea perioadei 01.01.N-01.05.N = 51.000 lei I 12 luni x 4 luni
17.000 lei
17.000 lei
c)
Cheltuieli cu
amortizarea
Amortizarea
17.000 lei
Situatia investitiei imobiliare la data de 01.05.N:
Costul de achizitie
510.000 lei
Amortizarea perioadei 01.01.N-01.05.N
17.000 lei
Valoarea ramasa la 01.05.N = 510.000 lei - 17.000 lei
493.000 lei
Valoarea justa la 01.05.N
SOO.OOO lei
Catigul = SOO.OOO lei - 493.000 lei
7.000 lei
anularea amortizarii:
17.000 lei
Amortizarea
17.000 lei
recunoaterea catigului:
7.000 lei
d)
Catiguri din
modificarea valorii
juste a investitiilor
imobiliare
Situatia investitiei imobiliare la data de 31.12.N:
Valoareajusta la 01.05.N
SOO.OOO lei
Catigul din mo.dificarea valoriijuste = 520.000 lei - SOO.OOO lei
20.000 lei
e)
7.000 lei
Catiguri din
modificarea valorii
imobiliare
520.000 lei
20.000 lei
20.000 lei
Situatia investitiei imobiliare la data de 31.12.N+1:
520.000 lei
Valoareajusta la 31.12.N+1
Pierderea din modificarea valoriijuste = 518.000 lei - 520.000 lei
2.000 lei
Pierdere din
modificarea valorii
imobiliare
518.000 lei
(2.000 lei)
2.000 lei

O societate achizitioneaza la data de 31.12.N-1 o cladire la
costul de SOO.OOO lei, cu scopul de a fi folosita ea sediu central
administrativ. Consultantul imobiliar estimeaza durata de viata
utila a cladirii la 40 de ani, iar firma anticipeaza vanzarea cladirii
dupa 1O ani. Pretul actual de vanzare pentru o cladire similara cu o
vechime de 10 ani este de 150.000 lei.
..
La 31.12.N+1 este inchiriata tertilor in baza unui contract de leasing

operational i este evaluata la valoareajusta de 450.000 lei.
La 31.12.N+2 ,valoarea justa devine 445.000 lei.
La 31.12.N+3, valoareajusta devine SOO.OOO lei.
CONTABILITATE
Se cere:
a) Recunoa,terea tranzactiilor pana la data la care proprietatea
imobiliara utilizata de posesor devine o investitie imobiliara
evaluata la valoarea justa;
b) Transferul cladirii la investi1ii imoblliare evaluate la valoarea
justa la data de 31.12.N+l;
c) Recunoa,terea ulterioara a modificarii valorii juste.
Rezolvare:
,,Daca o proprietate imobiliara utilizata de posesor devine o investifie imobiliara care va fi
contabilizata la valoareajusta, o entitate trebuie sa ap/ice /AS 76 pdna la data modificarii
utilizarii. Entitatea trebuie sa trateze orice diferenfa de la acea data in valoarea contabila a
proprietafii imobiliare in conformitate cu /AS 16 ; valoarea sajusta la fel ea pe o reevaluare
in conformitate cu /AS 16." (IAS 40 pet. 61)
,,Pdna la data la care proprietatea imobiliara utilizata de posesor devine o investifie imo
biliara contabilizata la valoarea justa, o entitate amortizeaza proprietatea imobiliara ;
recunoate orice pierderi din depreciere survenite. (...)" (IAS 40 pet. 62)
a)
Situatia cladirii la 31.12.N+1:
Costul de achizitie
SOO.OOO lei
Valoarea reziduala = Pretul actual de vanzare pentru o cladire

similara cu o vechime de 1O ani
150.000 lei
Valoarea amortizabila = Cost - Valoare reziduala = SOO.OOO lei - 150.000 lei 350.000 lei
10 ani

Amortizarea cumulata pe 2 ani (N i N+1)
35.000 lei
= 2 ani x 35.000 lei/an
70.000 lei
430.000 lei
Valoarea ramasa la 31.12.N+1 = SOO.OOO lei - 70.000 lei

achizitia:
Cladiri
SOO.OOO lei
Furnizori
SOO.OOO lei
Amortizarea cladirii
35.000 lei
amortizarea cladirii pentru anii N i N+1:

35.000 lei
Cheltuieli cu
amortizarea
imobilizrilor corporale
i

70.000 lei
b)
Cladiri
Transferul cladirii la investitii imobiliare evaluate la valoarea Justa:
Valoarea Justa la 31.12.N+1 la care se face transferul

la investitii imobiliare
Diferenta valoare Justa minus valoare contabila tratata
ea operatie de reevaluare = 450.000 lei - 430.000 lei
450.000 lei
c)
70.000 lei
%
Cladiri
Rezerve
din reevaluare
450.000 lei
20.000 lei
450.000 lei
430.000 lei
20.000 lei
Situatia investitiei imobiliare:

la 31.12.N+2:
Valoarea Justa la 31.12.N+2
445.000 lei
Valoarea Justa la 31.12.N+1 la care s-a facut transferul

la investitii imobiliare
450.000 lei
Diferenta din modificarea valorii Juste= 445.000 lei - 450.000 lei

5.000 lei
Pierderi din
modificarea valorii
Juste a investitiilor
imobiliare
la 31.12.N+3:
(5.000 lei)
5.000 lei
SOO.OOO lei
445.000 lei
Diferenta din modificarea valorii Juste = SOO.OOO lei - 445.000 lei

SS.OOO lei
Catiguri din
modificarea valorii
Juste a investitiilor
imobiliare
SS.OOO lei
SS.OOO lei
O societate are ea obiect de activitate achizitia i vanzarea de

cladiri. Tn data de 07.04.N, aceasta a achizitionat o cladire la costul
CONTABILITATE
de 1.000.000 lei. La 31.12.N, valoarea realizabila neta a cladirii a
fost de 900.000 lei.
Pe data de 05.08.N+1, conducerea a decis ea aceasta cladire
achizitionata in vederea vanzarii sa fie inchiriata tertilor i
contabilizata la valoarea justa de 950.000 lei.

Se cere:
a) Recunoaterea tranzactiilor pana la data la care proprietatea

imobiliara destinata vanzarii devine o investitie imobiliara
evaluata la valoarea justa;
b) Transferul cladirii la investitii imobiliare evaluate la valoarea
justa la data de 05.08.N+ 1;
c) Recunoaterea ulterioara a modificarii valorii juste.
Rezolvare:
,,Pentru un transfer din categoria stocurilor in categoria investifiilor imobiliare, care va fi
contabilizat la valoarea justii, orice diferentii intre valoarea justii a proprietiifii imobiliare
la acea data i valoarea sa contabiIii anterioarii trebuie recunoscutii in profit sau pierdere."
(IAS 40 pet. 63)
a) Recunoaterea tranzaqiilor pana la data la care proprietatea imobiliara destinata

vanzarii devine o investitie imobiliara evaluata la valoarea justa:
achizitia in 07.04.N:
1.000.000 lei
Marfuri
Furnizori
1.000.000 lei
recunoaterea deprecierii la 31.12.N:

Costul de achizitie la 07.04.N
1.000.000 lei
Valoarea realizabila neta la 31.12.N
900.000 lei
Pierderea din depreciere = 1.000.000 lei - 900.000 lei
100.000 lei
Recunoaterea pierderii {a se vedea IAS 2):

100.000 lei
Cheltuieli cu
deprecierea
Marfuri
100.000 lei

b) Transferul cladirii la investitii imobiliare evaluate la valoarea justa la data de
05.08.N+1:
Valoarea justa la 05.08.N+1
950.000 lei
Valoarea realizabila neta la 31.12.N
900.000 lei
Diferenta valoarejusta minus valoare contabila recunoscuta

in contul de profit i pierdere = 950.000 lei - 900.000 lei
950.000 lei
SO.OOO lei
Marfuri
Catiguri din
modificarea valorii
imobiliare
950.000 lei
900.000 lei
SO.OOO lei
Odata cu transferul marfurilor la investitii imobiliare, pierderea din depreciere este

anulata {a se vedea IAS 2):
Marfuri
100.000 lei
c)
Venituri din
depreciere
100.000 lei
Situatia investitiei imobiliare:

la 31.12.N+1:
960.000 lei
950.000 lei
Catigul din modificarea valoriijuste recunoscut

10.000 lei
Catiguri din
modificarea valorii
imobiliare
10.000 lei
10.000 lei
la 31.12.N+2:
945.000 lei
960.000 lei
Pierderea din modificarea valoriijuste recunoscuta

(15.000 lei)
15.000 lei
Pierdere din
modificarea valorii
imobiliare
15.000 lei
CONTABILITATE

O societate utilizeaza, ea sediu central administrativ, incepand cu
data de 01.05.N+1, o cladire pe care anterior o inchiriase tertilor in
baza unui contract de leasing operational.
Valoarea justa a investitiei imobiliare a fost de 10.000 lei la data de
31.12.N.
La 01.05.N+1, data modificarii utilizarii, valoarea justa determinata
a fost de 15.000 lei. Durata de utilizare ramasa 10 ani, metoda de
amortizare liniara.
Se cere:
a) Recunoaterea modificarii valorii juste pentru investilia

imobiliara;
b) Recunoaterea transferului investiliel imobiliare la
imobilizari corporale;
c) Amortizarea cladirii.
Rezolvare:
,,Pentru transferul unei investifii imobiliare contabilizate la valoarea justa in categoria

proprietafilor imobi/iare utilizate de posesor sau a stocurilor, costu/ presupus al proprietafii
in scopul contabilizarii ei ulterioare in conformitate cu /AS 16 sau cu /AS 2 trebuie sa fie
valoarea sa justa de la data modificarii utilizarii." (IAS 40 pet. 60)
a) La data de 01.05.N+1, se recunoate pentru investitia imobiliara modificarea va

lorii juste, in profitul sau pierderea perioadei in care apare (15.000 lei - 10.000 lei =
5.000 lei):
5.000 lei
Catiguri din
modificarea valorii
imobiliare
5.000 lei
b) La data de 01.05.N+1 se recunoate transferul investitiei imobiliare la imobilizari

corporale, costul presupus al proprietatii in scopul contabilizarii ei ulterioare in confor
mitate cu IAS 16 fiind valoarea sa justa de la data modificarii utilizarii, adica 15.000 lei:
15.000 lei
Cladiri
15.000 lei
c) De la data de 01.05.N+1, cladirii i se aplica IAS 16, deci se va recunoate amorti

zarea i, daca este cazul, va fi testata la depreciere, conform IAS 36.
Recunoaterea amortizarii pe perioada 01.05.N+ 1-31.12.N+1:
Amortizarea anuala = 15.000 lei I 1O ani = 1.500 lei
Amortizarea perioadei 01.05.N+ 1-31.12.N+ 1= 1.500 lei I 12 Iuni x 8 luni= 1.000 lei
1.000 lei
Cheltuieli cu
amortizarea
1.000 lei
Exemplul ilu5trativ :377 -----------...

O societate vinde o investitie imobiliara, a carei valoare justa a fost
la 31.12.N de 10.000 lei.
Pretul de vanzare din contractul de vanzare este de.15.000 lei, iar
cheltuielile legate de vanzare, de 1.000 lei.
Calculati i contabilizati catigul sau pierderea care rezulta din
cedarea investitiei imobiliare.
Rezolvare:
,,0 investifie imobiliarii trebuie derecunoscutii (eliminatii din situafia pozifiei financiare) in
momentul cediirii sau atunci cdnd investifia imobiliarii este definitiv retrasii din folosinfii
i nu se mai preconizeazii aparifia de beneficii economice viitoare din cedarea ei." (IAS 40
pet. 66)
,,Cdtiguri/e sau pierderile generate de casarea sau cedarea unei investifii imobiliare tre
buie determinate ea diferenfii intre incasiirile nete din cedare i valoarea contabi/ii a
activului i trebuie recunoscute in profit sau pierdere (... ) in perioada scoaterii din uz sau
a cediirii." (IAS 40 pet. 69)
fncasari nete = Pret de vanzare - Cheltuieli legate de vanzare= 15.000 lei - 1.000 lei=
14.000 lei
Valoarea contabila a activului = Valoarea justa a investitiei imobiliare = 10.000 lei
Catig din cedare = fncasari nete -Valoare contabila= 14.000 lei - 10.000 lei= 4.000 lei
14.000 lei
Ill
Conturi la banci
%
lnvestitii _imobiliare
Catiguri din
cedarea investitiei
imobiliare
14.000 lei
10.000 lei
4.000 lei
CONTABILITATE
/AS 37 ,,Provizioane, datorii contingente Ji active contlngente"

Un producator ofera garantie la produsele vandute. Prin
contractul de vanzare el se angajeaza sa remedieze, prin reparare
sau inlocuire, produsele la care apar defecte de fabricatie timp de
3 ani de la data vanzarii.
Cazul 1: Pe baza experientei anterioare se considera ea este
probabil sa existe in perioada de garantie unele solicitari din
partea cumparatorilor de reparare sau de inlocuire a produselor.
Cazul 2: Pe baza experientei anterioare se considera ea
intreprinderea a luat toate masurile ea timp de 3 ani sa nu apara
defecte. Experienta anterioara a aratat ea niciun cumparator nu a
solicitat timp de 3 ani repararea sau inlocuirea produselor.
Cazul 3: Pe baza experientei anterioare se consldera ea
intreprinderea a luat toate masurile ea timp de 3 ani sa nu
apara defecte. Experienta anterioara a aratat ea un cumparator
la 100.000 a solicitat timp de 3 ani repararea sau inlocuirea
produselor.
Aplicand IAS 37, stabilili daca entitatea poate sa constituie un

provizion sau o datorie contingenta. Arguinentali,
Rezolvare:
Pentru rezolvarea problemei trebuie sa cunoateti definitia provizionului i conditiile
care trebuie indeplinite pentru recunoaterea unui provizion:
,,Un provizion este o datorie cu plasare in timp sau valoare incerta. (...)" (IAS 37 pet. 10)
,,Un provizion trebuie recunoscut in cazul in care:
(a) o entitate are o obligafie actua/a (legala sau implicita) generata de un eveniment
trecut;
(b) este probabil ea pentru decontarea obligafiei sa fie necesara o ieire de resurse incor
pordnd beneficii economice; ;
(c) poate fi realizata o estimare fiabi/a a valorii obligafiei.
Daca nu sunt indeplinite aceste condifii, nu trebuie recunoscut un provizion." (IAS 37
pet. 14)
,,(...) O obligafie legala este o obligafie care rezulta:

(a) dintr-un contract (din,c/auzele sale explicite sou implicite);
(b) din legislafie; sou
(c) din alte izvoare de drept.
O obligafie implicita este o ob/igafie care rezultd din acfiuni/e unei entitafi in cazul in care:
(a) prin stabilirea unei practici anterioare, printr-o politico facutd publicd a firmei sou
printr-o declarafie suficient de specified, entitatea a indicat partenerilor ea i$i asumd
anumite responsabilitafi; $i
(b) ea rezultat, entitatea a creat celorlalte parfi implicate O$teptarea justificata ea i$i va
onora ace/e responsabilitafi.
O datorie contingenta este:
(a) o obligafie posibila aparuta ea urmare a unor evenimente trecute $i a carei existenfa
va fi confirmata door de aparifia sou de neaparifia unuia sou mai mu/tor evenimente
viitoare incerte, care nu sunt in totalitate controlate de entitate; sou
(b) o obligafie actuala aparuta ea urmare a unor evenimente trecute, dar care nu este
recunoscutd deoarece:
(i)
este improbabil ea pentru decontarea acestei obligafii sd fie necesare ie$iri de

resurse incorporand beneficii economice; sou
(ii) valoarea obligafiei nu poate fi evaluatd suficient de fiabil. (...)" (IAS 37 pet.
10)
Prin urmare, pe baza definitiilor prezentate, analiza problemei se prezinta astfel:

Cazul1:
Entitatea are o obligatie legala care rezulta din contractul de vanzare prin care produ
catorul se angajeaza sa remedieze, prin reparare sau inlocuire, produsele la care apar
defecte de fabricatie timp de 3 ani de la data vanzarii.
Este probabila aparitia unei ieiri de resurse pentru a onora obligatia pentru garantia
in ansamblu.
Concluzie: Se recunoate un provlzion la cea mai buna estimare a cheltuielilor ne
cesare remedierii 1n conditiile garantiei produselor vandute inainte de data bilan
tului.
Nota: Tn masura in care cea mai buna estimare a cheltuielilor necesare remedierii se
ridica la 3.000 lei, recunoaterea provizionului ea datorie cu plasare in timp sau valoare
incerta genereaza inregistrarea:
3.000 lei
Provizioane
3.000 lei
CONTABILITATE
Cazul 2:
in acest caz este improbabila aparitia unei ieiri de resurse, iar ieirea de resurse poate
fi total inlaturata.
Concluzie: Nu se recunoate nici provizion, nici datorie contingenta.
Cazul 3:
in acest caz este improbabila aparitia unei ieiri de resurse, dar ieirea de resurse nu
poate fi total inlaturata.
Concluzie: Datoria posibila de efectuare a remedierilor nu va fi recunoscuta in bilant se prezinta informatii referitoare la datoria contingenta.
Exemplul ilustrativ '379
O intreprindere care activeaza in domeniul petrolier intr-o

tara care nu dispune de legislatie pentru protejarea mediului
inconjurator genereaza contaminarea unui teren.
Cazul 1: Prin politica facuta publica in domeniul mediului,
intreprinderea s-a angajat sa elimine orice contaminare pe care
ar genera-a activitatea sa. Pana in prezent, intreprinderea i-a
respectat politica declarata.
Cazul 2: Prin politica facuta publica fn domeniul mediului,
intreprinderea s-a angajat sa elimine orice contaminare pe care
ar genera-o activitatea sa. Pana in prezent, intreprinderea nu i-a
respectat niciodata politica declarata.
Cazul 3: Prin politica facuta publica in domeniul mediului,
. intreprinderea s-a angajat sa elimine orice contaminare pe care
ar genera-a activitatea sa. Pana in prezent, intreprinderea i-a
respectat in 1 % din cazuri politica declarata.
Cazul 4: intreprinderea nu a facut niciun fel de angajament public
referitor la eliminarea efectelor contaminarii pe care ar genera-a
activitatea sa.
Aplicand IAS 37, stabiliti daca entitatea poate sa constituie un

provizion sau o datorie contingenta. Argumenta\i.

Rezolvare:
Cazul 1:
Exista o obligatie implicita: entitatea le-a indus celor afectati o ateptare referitoare la
faptul ea va proceda la eliminarea contaminarii.
leirile de resurse concretizate in beneficii economice necesare onorarii obligatiei sunt
probabile.
Concluzie: Se recunoate un provizion pentru cea mai buna estimare a costurilor ne
cesare eliminarii contaminarii.
Cazul 2:
Este improbabila ieirea de resurse, care este inlaturata total.
Concluzie: Nu se recunoate nici provizion, nici datorie contingenta.
Cazul 3:
Tn acest caz este improbabila aparitia unei ieiri de resurse, dar ieirea de resurse nu
poate fi inlaturata total.
Concluzie: Datoria posibila de eliminare a contaminarilor nu va fi recunoscuta in bilant
- se prezinta informatii referitoare la datoria contingenta.
Cazul 4:
Nu exista o obligatie legala - entitatea activeaza in domeniul petrolier intr-o tara care
nu dispune de legislatie pentru protejarea mediului inconjurator.
Nu exista o obligatie implicita - entitatea nu a facut niciun fel de angajament public
referitor la eliminarea efectelor contaminarii pe care ar genera-a activitatea sa.
Concluzie: Nu se recunoate nici provizion, nici datorie contingenta
O intreprindere este actionata in justitie de un angajat pentru

despagubiri legate de un accident de munca.
Cazul 1: Consilierii juridici considera ea intreprinderea este

vinovata i va trebui sa plateasca despagubirile cerute.
'
CONTABILITATE
Cazul 2: Consilierii juridici considera ea intreprinderea a luat toate

masurile de proteqie a muncii i sentinta ii va fi favorabila ei.
Aplicand IAS 37, stabiliti daca entitatea poate sa constituie un
provizion sau o datorle contingenta. Argumentati.
Rezolvare:
Cazul 1:
Obligatia actuala generata de un eveniment trecut care obliga - EXISTA: intreprin
derea le-a indus celor afectati o ateptare referitoare la faptul ea va proceda la plata
despagubirilor, deci exista o obligatie implicita.
leirile de resurse concretizate in beneficii economice necesare onorarii obligatiei sunt probabile.
Concluzie: Se recunoate un provizion la cea mai buna estimare a costurilor necesare
despagubirii.
Cazul 2:
Obligatia actuala generata de un eveniment trecut care obliga - NU EXISTA, dar exista o
obligatie posibila de a plati despagubirile in cazul in care se considera ea este vinovata.
leirile de resurse nu pot fi total inlaturate.
Concluzie: Datoria potentiala de plata a despagubirilor nu va fi recunoscuta in bilant
se prezinta informatii referitoare la datoria contingenta.

Pentru anul care urmeaza, estimarile furnizeaza urmatoarele
date: 60% din produsele vandute nu vor inregistra defecte,
30% vor inregistra defecte minore i 10%, defecte majore. Daca
pentru toate produsele vandute se identifica defecte minore, se
vor inregistra costuri de reparatii de 2.000 lei, daca se identifica
defecte majore pentru toate produsele vandute, costurile de
reparatii vor fi de 8.000 lei.
Se cere:
a) Aplicand metoda statistica ,,valoare preconizata" din IAS 37,

estimati valoarea recunoscuta ea provizion;
b) Recunoaterea initiala a provizionului.

Rezolvare:
,,Valoarea recunoscuta ea provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare a che/
tuielii necesare pentru decontarea obligafiei actua/e la finalu/ perioadei de raportare."
(IAS 37 pet. 36)
,,/ncertitudinile privind valoarea care va fi recunoscuta ea provizion sunt tratate prin mij
loace diferite, conform imprejurarilor. fn cazul in care provizionul in curs de evaluare im
plica o gama largo de elemente, obligafia este estimata prin ponderarea tuturor rezul
tatelor posibile in funcfie de probabilitafile /or. Aceasta metoda statistica de eva/uare este
denumita waloare preconizata. (...)" (IAS 37 pet. 39)
Prin urmare:
a) Valoarea ateptata a costului cu reparatiile, implicit provizionul constituit, se de
termina pe baza relatiei:
Costul cu reparatiile = (0 lei x 60%) + (2.000 lei x 30%) + (8.000 lei x 10%) = 1.400 lei
b)
Recunoaterea initiala a provizionului:
1.400 lei
Provizioane
pentru garantii
acordate clientilor
1.400 lei

La inceputul anului N, o societate achizitioneaza o instalatie
pentru extraqia petrolului. lnstalatia este amplasata in mare,
intr-o zona unde exista petrol. Potrivit contractului incheiat cu
autoritatile locale, exploatarea se desfaoara pe parcursul a 4 ani.
Costurile cu dezasamblarea instalatiei la sfaritul perioadei de
extraqie sunt estimate la valoarea de 6.000 lei. Se presupune o
rata de actualizare de 10%.
Conform IAS 37, calculati:
a) Valoarea estimata a provizionului;
b) Costul indatorarii;
c) Recunoaterea initiala a provizionului;
d) Recunoaterea ulterioara a costului indatorarii.
Rezolvare:
,,ln cazul in care efectu/ valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea unui provizion
trebuie sa reprezinte valoarea actualizata a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru de
contarea obligafiei." (IAS 37 pet. 45)
CONTABILITATE
,,in cazul 7n care provizioanele sunt actualizate, va/oarea contabila a unui provizion crete
7n fiecare perioada pentru a reflecta trecerea timpului. Aceasta cretere este recunoscuta
drept cost al 7ndatoraril." (IAS 37 pet. 60)
Prin urmare:
a)
Valoarea estimata a provizionului:
- lei -
N+2
N+1
Valoare
2
3
1
provizion 6.000 I (1 + 10%) = 6.000 I (1 + 10%) = 6.000 I (1 + 10%) =
4.958
4.507
5.454
b)
N+3
6.000
Costul indatorarii anul N+l: 4.958 lei - 4.507 lei= 451 lei
Costul indatorarii anul N+2: 5.454 lei - 4.958 lei= 496 lei
Costul indatorarii anul N+3: 6.000 lei- 5.454 lei= 546 lei
c)
Recunoaterea initiala la sfaritul anului N:
4.507 lei
d)
lnstalatli
Provizioane pentru
dezafectare
4.507 lei
Provizioane pentru
dezafectare
451 lei
Provizioane pentru
dezafectare
496 lei
Provizioane pentru
dezafectare
546 lei
Recunoaterea costului indatorarii anul N+1:
451 lei

496 lei

546 lei
r'\ - \;j.;.
Alfa are ea obiect de activitate livrarea de marfuri. Clientul

constata ea o parte din marfuri prezinta defecte i ii intenteaza
firmei un proces.
La sfaritul anului N, consilierii juridid estimeaza pierderea

procesului i necesitatea platii unei amenzi in suma de 20.000 lei.
Alfa are mari dificultati finandare i nu dispune de lichiditati. Tn
vederea asigurarii sumelor necesare pentru plata amenzii, se
hotarate sa vanda una dintre cladirile pe care le detine, gasind
deja i un cumparator. Valoarea contabila neta a cladirilor seqiei
este de 25.000 lei, pretul de vanzare negociat fiind de 32.000 lei.
in anul N+ 1 are loc vanzarea cladirilor, incasarile nete din vanzare

fiind de 32.000 lei, i se platete amenda stabilita prin hotarare
judecatoreasca la terminarea procesului in suma de 26.000 lei.
Aplicand IAS 37, predzati care sunt inregistrarile contabile
aferente eelor 2 ani, N i N+ 1. Argumentati,
Rezolvare:
,,Catigurile rezultate din cedarea preconizata a unor active nu trebuie luate in considerare
la evaluarea unui provizion." (IAS 37 pet. 51)
,,Catigurile din cedarea preconizata a active/or nu sunt luate in considerare la evaluarea
unui provizion, chiar daca cedarea preconizata este strans legato de evenimentul care
genereaza constituirea provizionului. in schimb, o entitate recunoate catigurile din ce
darile preconizate de active in momentul prevazut de standardul care reglementeaza
activele in cauza." (IAS 37 pet. 52)
Prin urmare:
a) La sfaritul anului N se recunoate provizionul pentru valoarea de 20.000 lei. Ca
tigul preconizat din vanzarea cladlrii, in valoare de 32.000 lei - 25.000 lei= 7.000 lei nu
este inclus in valoarea provizionului, chiar daca vanzarea este legata de lipsa banilor
necesari pentru plata amenzii:
20.000 lei
b)
Provizioane pentru litigii 20.000 lei
in anul N+ 1 se inregistreaza:
derecunoaterea cladirilor, conform IAS 16:
32.000 lei
Conturi la band
32.000 lei
25.000 lei
7.000 lei
Conturi la band
26.000 lei
Cladiri
Catiguri din
cedarea activului
plata amenzii:
26.000 lei
Cheltuieli cu amenzi
anularea provizionului pentru soldul sau:

20.000 lei
Ill
Provizioane pentru litigii
Venituri din provizioane 20.000 lei
CONTABILITATE

Tntreprinderea Alfa achizitioneaza componente electronice de la
intreprinderea Beta. Tn procesul de productie, Alfa asambleaza
componentele i obtine calculatoare pe care le vinde ea marfuri,
principalul client fiind societatea Gama.
Tn anul N, Gama constata ea o parte dintre calculatoare sunt de
proasta caUtate i ii intenteaza societatii Alfa un proces. Consilierii
juridici estimeaza pierderea procesului i necesitatea platii unei
amenzi in suma d SO.OOO lei.
Tn anul N+ 1, procesul judecatoresc nu este incheiat. In schimb,
societatea Alfa ii da seama ea proasta calitate a calculatoarelor
vandute nu se datoreaza asamblarii efectuate de ea, ci
componentelor pe care le-a achizitionat de la Beta. Prin urmare, ea
ii cere societatii Beta o despagubire in valoare de SO.OOO lei. Dupa
estimarile proprii, Beta calculeaza necesitatea unei despagubiri
pentru pagubele produse in suma de SS.OOO lei.
----
Aplicand IAS 37, contabilizati:

a) Constituirea provizionului;
b) Rambursarea primita.
Rezolvare:
,,Tn cazul in care preconizeazii ea o tertii parte ii va rambursa, integral sau partial, chel
tuielile necesare pentru decontarea unui provizion, o entitate trebuie sii recunoascii ram
bursarea dacii, i numai dacii, este aproape sigur ea va primi rambursarea in cazu/ in care
ii onoreazii obligafia. Rambursarea trebuie tratatii ea un activ separat. Suma recunoscutii
ea rambursare nu trebuie sii depiieascii valoarea provizionului." (IAS 37 pet. 53)
a) Constituirea la sfaritul anului N a unui provizion pentru litigii pentru amenda

estimata de consilierii juridici:
SO.OOO lei
Provizioane pentru litigii SO.OOO lei
b) fn anul N+ 1, in momentul in care intreprinderea este sigura ea rambursarea va fi

primita, se va recunoate un activ:
SS.OOO lei
Conturi la band
Venituri din rambursarea SS.OOO lei

provizionului
Concomitent, provizionul va fi anulat prin reluare la venituri pentru suma rambursata,

dar fara a depai valoarea provizionului:
SO.OOO lei
Venituri din provizioane SO.OOO lei

Tntreprinderea Alfa achizitioneaza componente electronice de la
intreprinderea Beta. Tn procesul de produqie, Alfa asambleaza
componentele i obtine calculatoare pe care le vinde ea marfuri,
principalul client fiind societatea Gama.
Tn anul N, Gama constata ea o parte dintre calculatoare sunt de
proasta calitate i ii intenteaza societatii Alfa un proces. Consilierii
juridici estimeaza pierderea procesului i necesitatea platii unei
amenzi in suma de 60.000 lei. Alfa ii da seama ea proasta calitate
a calculatoarelor vandute nu se datoreaza asamblarii efectuate
de ea, ci componentelor pe care le-a achizitionat de la Beta. Prin
urmare, ea ii cere societatii Beta o despagubire. Beta ii asuma
responsabilitatea i decide sa ii ramburseze 40.000 lei pentru
ai::operirea platii amenzii.
Aplicand IAS 37, contabilizati constituirea provizionului.
Rezolvare:
,,fn situafia rezultatului global, cheltuiala aferenta unui provizion poate fi prezentata dupa
ce a fost scazuta valoarea recunoscuta a rambursarii." (IAS 37 pet. 54)
Prin urmare, cheltuiala cu provizionul = 60.000 lei - 40.000 lei (valoarea recunoscuta a
rambursarii) = 20.000 lei
60.000 lei
20.000 lei
40.000 lei
%
Debitori diveri
Provizioane pentru litigii 60.000 lei
'.
O societate ii livreaza unui client marfuri in valoare de 6.188 lei.

Clientul constata ea o parte din marfuri prezinta defecte i ii
intenteaza firmei un proces. La sfaritul anului N, societatea
estimeaza ea probabilitatea de pierdere a procesului este de
40%. La sfaritul anului N+ 1, procesul nu este incheiat, iar
probabilitatea de pierdere se estimeaza a fi de 30%. Tn mod
similar, la sfaritul anului N+2, probabilitatea de pierdere se
CONTABILITATE
estimeaza la 90%. In anul N+3, procesul este incheiat i societatea

catiga procesul.
Aplicand IAS 37, contabilizali la fiecare sfarit de an modificarea

provizioanelor.
Rezolvare:
,,Provizioanele trebuie reanalizate la fina/u/ fiecarei perioade de raportare ; trebuie ajus
tate astfel incat sa reflecte cea mai buna estimare curenta. fn cazul in care nu mai este
probabil ea pentru decontarea obligafiei va fi necesara o ieire de resurse incorporand
beneficii economice, proviz/onul trebuie reluat." (IAS 37 pet. 59)
a)
Ynregistrarile contabile la sfaritul anului N:
Provizionul pentru litigii necesar = Valoarea nominala a creantei x Probabilitatea de

pierdere a procesului= 6.188 lei x 40%= 2.475,2 lei
2.475,2 lei Cheltuieli cu provizioanele

b)
Provizioane pentru litigii 2.475,2 lei
Ynregistrarile contabile la sfaritul anului N+1:

pierdere a procesului = 6.188 lei x 30% = 1.856,4 lei.
Provizion existent= 2.475,2 lei
Provizion necesar= 1.856,4 lei
Provizionul va fi diminuat cu 2.475,2 lei - 1.856,4 lei= 618,8 lei.
618,8 lei
c)
Venituri din provizioane
618,8 lei
Tnregistrarile contabile in anul N+2:

pierdere a procesului= 6.188 lei x 90%= 5.569,2 lei
Situatia in contul ,,Provizioane pentru litigii" este:
D
Provizioane pentru
litigii
618,8 (b)
2.475,2 (a)
Sc 1.856,4
Provizion existent= 1.856,4 lei
Provizion necesar= 5.569,2 lei
Provizionul va fi majorat cu 5.569,2 lei - 1.856,4 lei= 3.712,8 lei.
3.712,8 lei Cheltuieli cu provizioanele
Provizioane pentru litigii 3.712,8 lei
Ill
d) Tnregistrarile cantabile in anul N+3:

reluarea provizionului:
Provizioane pentru
litigii
618,8 (b)
2.475,2 (a)
3.712,8 (c)
Sc 5.569,2
5.569,2 lei
Venituri din provizioane 5.569,2 lei

Fabrica Alfa, specializata in electrocasnice, produce maini de
spalat pe care le vinde magazinului Beta i cuptoare electrice de
aragaz pe care le vinde magazinului Gama. Alfa ofera garantie
la produsele vandute. Astfel, prin contractul de vanzare, Alfa se
angajeaza sa remedieze, prin reparare sau inlocuire, produsele la
care apar defecte de fabricatie timp de 3 ani de la data vanzarii.
Pentru sfaritul anului N cunoatem urmatoarele date:
Experienta anterioara a magazinului Beta a aratat ea niciun

cumparator nu a solicitat timp de 3 ani repararea sau inlocuirea
produselor.
Tn schimb, pe baza experientei anterioare a magazinului Gama se

considera ea este probabil sa existe in perioada de garantie unele
solicitari din partea cumparatorilor de reparare sau de inlocuire a
produselor. Astfel, estimarile furnizeaza urmatoarele date: 60% din
produsele vandute nu vor inregistra defecte, 30% vor inregistra
defecte minore i 10%, defecte majore. Daca pentru toate
produsele vandute se identifica defecte minore, se vor inregistra
costuri de reparatii de 2.000 lei, dadi se identifica defecte majore
pentru toate produsele vandute, costurile de reparatii vor fi de
8.000 lei.
Tn anul N+1, magazinul Beta anunta necesitatea unei reparatii in
suma de 200 lei pentru o maina de spalat.
Tn anul N+2, magazinul Gama anunta necesitatea unei reparatii in

suma de 900 lei pentru un cuptor.
Se cere:
a) Aplicand IAS 37, prezentali inregistrarile contabile pe care le
face Alfa in fiecare dintre cei 2 ani;
b) Argumentali cum ali stabilit valoarea provizionului reluat.
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,Un provizion trebuie utilizat numai pentru cheltuielile pentru care a fost recunoscut ini
tial." (IAS 37 pet. 61)
,,Numai cheltuielile aferente provizionului initial pot fi acoperite din provizion. Acoperirea
unor cheltuieli dintr-un provizion care a fost recunoscut initial pentru aft scop ar ascunde
impactu/ a doua evenimente diferite." (IAS 37 pet. 62)
a)
Evaluarea provizionului necesar pentru vanzarile catre Gama:
Costul cu reparatiile = (O lei x 60%) + (2.000 lei x 30%) + (8.000 lei x 10%) = 1.400 lei
Tnregistrari contabile:
PENTRU BETA
Nido inregistrare
Cheltuieli cu
reparatiile
AnulN
Band
Cheltuieli cu
provizioanele
AnulN+l
200lei Cheltuieli cu
reparatiile
Provizioane
pentru garantii
PENTRUGAMA
Provizioane
1.400 lei
pentru garantii
Bancl
9001ei
Venituri din
provizioane
900lei
b) Din provizion se pot acoperi numai cheltuielile aferente provizionului initial. Pen
tru magazinul Beta nu s-a constituit un provizion pentru garantii, deoarece nu au fost
indeplinite conditiile constituirii. Prin urmare, cheltuiala aparuta cu reparatia nepre
vizibila de 200 lei nu poate fi acoperita din provizionul estimat pentru garantiile re
pararii cuptoarelor electrice.
Exemplul ilu5trativ :388 ---------.

Societatea Alfa are ea obiect de activitate achizitia marfurilor in
scopul revanzarii. Alfa a incheiat un contract ferm de vanzare cu
firma Beta care preVede achizitia a 100 de costume barbateti,
la un cost de achizitie de 25.000 lei/costum. Contractul prevede
ea, in caz de reziliere, Alfa trebuie sa plateasca o penalitate de
SOO.OOO lei. Pretul pietei pentru un costum similar este de
21.000 lei.
a) Analizati, conform IAS 37, in ce masura contractul este
oneros;
b) Contabilizati recunoaterea provizionului.
Rezolvare:
"Daca o entitate are un contract cu titlu oneros, obligafia contractuala actuala prevazuta
in contract trebuie recunoscuta $i evaluata ea provizion." (IAS 37 pet. 66)
"(...) Un contract cu tit/u oneros este un contract in care costurile inevitabile implicate
de indeplinirea obligafiilor contractuale depii$esc beneficiile economice estimate a se
obfine din respectivul contract. Costurile inevitabile ale unui contract reflectii costu/ net
de ie$ire din contract, adica valoarea cea mai mica dintre costul indeplinirii contractului $i
eventualele compensafii sau penalitati generate de neindeplinirea contractu/ui." (IAS 37
pet. 68)
Prin urmare:
a)
Analiza contractului:
Beneficiile economice estimate a se obtine din contract == 100 costume x 21.000 lei/
costum == 2.100.000 lei
Costurile implicate de indeplinirea obligatiilor contractuale == 100 costume x
25.000 lei/costum == 2.500.000 lei
Costurile, de 2.500.000 lei, fiind mai mari decat beneficiile estimate, de 2.100.000 lei,
contractul este oneros.
b)
Recunoaterea provizionului:
Costul indeplinirii contractului == 2.500.000 lei - 2.100.000 lei == 400.000 lei

Min (penalitate; costul indeplinirii contractului) = min (SOO.OOO lei; 400.000 lei) =
400.000 lei
400.000 lei Cheltuieli cu provizioanele
Alte provizioane
400.000 lei

Societatea Alfa achizitioneaza o instalatie la costul de SOO.OOO lei
in luna octombrie anul N. Contractul prevede ea in caz de reziliere
Alfa trebuie sa plateasca o penalitate de 61.000 lei. Alfa a incheiat
in noiembrie anul N un contract de vanzare cu firma Gama in
vederea vanzarii instalatiei, pretul pietei in acest moment fiind de
450.000 lei. La sfaritul anului N, valoarea recuperabila a instalatiei
..
Contabilizaii:
a) Pierderea din depreciere, conform IAS 36;
b) Recunoaterea provizionulul, conform IAS 37
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,lnainte de a constitui un provizion separat pentru un contract cu titfu oneros, o entitate
recunoa$te orice pierdere din deprecierea active/or dedicate contractului in cauza (...)."
(IAS 37 pet. 69)
a) Conform IAS 36, valoarea recuperabila a instalatiei, de 480.000 lei, este mai mica
decat costul acesteia, de SOO.OOO lei, deci se recunoate o pierdere din depreciere
egala cu 20.000 lei:
20.000 lei
Cheltuieli cu deprecierea
lnstalatii
20.000 lei
b) Costul indeplinirii contractului = SOO.OOO lei (cost) - 20.000 lei (pierdere din depre
ciere) - 450.000 lei (pret de vanzare) = 30.000 lei
Min (penalitate; costul indeplinirii contractului)= min (61.000 lei; 30.000 lei)= 30.000 lei
30.000 lei Cheltuieli cu provizioanele
Alte provizioane
30.000 lei

Tn procesul de restructurare a activitatii, Consiliul de administratie
al intreprinderii Alfa decide sa inchida una dintre fabricile sale care
produce iaurt, aflata in Braov.
Tn data de 03.12.N, Consiliul de administratie a aprobat un plan
detaliat legat de acest eveniment, au fast trimise scrisori clientilor
pentru a identifica alte surse de aprovizionare, iar personalul
unitatii respective a fast informat asupra restructurarii. Pentru
contractele ferme incheiate deja cu aceti clienti, entitatea va plati
o penalitate pentru reziliere de 3.000 lei.
Costurile estimate cu dezafectarea fabricii se ridica la 5.000 lei.
Tn cateva zile entitatea mai produce cateva zeci de borcane de
iaurt, cheltuielile directe i indirecte legate de produqie fiind de
45.000 lei.
Restructurarea va conduce la disponibilizarea a 100 de salariati,
plata salariilor compensatorii ridicandu-se la 4.000 lei. Restul
de so de salariati vor fi mutati la o fabrica de branza pe care o
detine Alfa in Slatina. Tn acest scop ei au fast trimli la cursuri de
recalificare, costurile fiind de 15.000 lei.
Totodata, frigiderele i vitrinele frigorifice vor fi transportate la
Slatina, costurile de relocalizare fiind del 6.000 lei.
Conducerea societatii a luat decizia vanzarii cladirilor apartinand
fabricii de iaurt din Braov, la data bilantului gasind deja un
cumparator. Valoarea contabila neta a cladirilor sectiei este de

25.000 lei, pretul de vanzare negociat fiind de 35.000 lei.
Alfa intentioneaza ea in cadrul fabricii din Slatina sa introduca
produqia iaurtului cu fructe. Ca atare, incheie un contract cu
televiziunea locala pentru un spot publicitar, costurile fiind de
11.500 lei.
Special pentru fabricarea iaurtului cu fructe s-a achizitionat o linie
tehnologica - 13.000 lei.
fn anul N+1, entitatea nu a avut bani suficienti pentru plata
tuturor cheltuielilor. Astfel, salariile compensatorii s-au achitat
doar pentru suma de 3.100 lei.
ln conditiile aplicarii IAS 37:
a) Analizati daca sunt indeplinite conditiile pentru

recunoaterea unui provizion pentru restructurare;
b) Evaluati marimea provizionului i contabilizati

recunoaterea initiala in anul N;
c) Care este marimea provizionului care se va relua in anul

N+l?
Rezolvare:
,,Urmiitoarele sunt exemple de evenimente care se pot circumscrie definifiei restructurarii:

(a) vdnzarea sau incetarea activitafii unei linii de activitate;
(b) inchiderea sediilor dintr-o fara sau regiune ori mutarea activitiifilor dintr-o farii sau
regiune in a/ta;
(c) modificari ale structurii de conducere, de exemplu, eliminarea unui nivel de con
ducere; ;
(d) reorganizari fundamentale care au un efect semnificativ asupra naturii ; obiectului
principal al activitafilor entitafii." (IAS 37 pet. 70)
,,Un provizion aferent costurilor de restructurare este recunoscut numai dacii sunt indepli
nite criteriile de recunoatere a provizioanelor previizute la punctul 14. (...)" (IAS 37 pet. 71)
,,0 obligafie implicitii de restructurare apare numai atunci cdnd o entitate:

(a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare care stipuleazii eel pufin:
(i)
activitatea sou partea de activitate la care se refera;
(ii) principalele locafii afectate;

(iii) locafia, funcfia I numarul aproxlmativ de angajafi care vor primi compensafii
pentru incetarea activitafii for;
CONTABILITATE
(iv) cheltuielile implicate; $i

(v) data la care se va implementa planul de restructurare; $i
(b) a generat o a$teptare justificata celor afectafi ea restructurarea va fi realizata prin
demararea implementarii respectivului plan de restructurare sau prin comunicarea
principalelor caracteristici ale acestuia celor care vor fi afectafi de procesul de re
structurare." (IAS 37 pet. 72)
,,Un provizion de restructurare trebuie sa includa numai cheltuielile directe aferente re
structurarii, adica cele care sunt in acela$i timp:
(a) determinate in exclusivitate de restructurare; $i
(b) nelegate de activitafile in desfii$urare ale entitafii." (IAS 37 pet. 80)
,,Un provizion de restructurare nu include costuri precum:
(a) costurile de recalificare sau relocare a personalului care este pastrat;
(b) marketingul; sau
(c) investifiile in noi sisteme $i refele de distribufie. (... )" (IAS 37 pet. 81)
Prin urmare:
a)
Analiza conditiilor de recunoatere:
Exista o obligatie implicita de restructurare deoarece entitatea:

are aprobat un plan oficial detaliat pentru restructurare;
a generat o ateptare justificata celor afectati prin comunicarea principalelor ca

racteristici ale acestuia celor care vor fi afectati de procesul de restructurare: clienti,
personal.
Este probabila aparitia unei ieiri de resurse pentru a onora obligatiile legate de re
structurare.
Concluzie: Se poate recunoate un provizion pentru cea mai buna estimare a chel
tuielilor cu restructurarea.
b)
Se includ in provizion:
costurile estimate cu dezafectarea fabricii: 5.000 lei;
costurile ocazionate de disponibilizarea salariatilor, respectiv plata salariilor com

pensatorii: 4.000 lei;
costurile generate de rezilierea contractelor cu clientii cu care existau deja incheiate

contracte ferme de vanzare: 3.000 lei.
Nu se includ in provizion:
costurile legate de activitatile in desfaurare- costurlle dlrecte i indirecte cu pro
duqia de iaurt: 45.000 lei;
cursurile de recalificare a personalului: 15.000 lei;
costurile de relocalizare a frigiderelor: 16.000 lei;

catigurile estimate din cedarea cladirii: 35.000 lei - 25.000 lei = 10.000 lei;
costurile de marketing - spotul publicitar: 11.500 lei;
investitiile noi - linia tehnologica pentru fabricarea iaurtului cu fructe: 13.000 lei.
Recunoaterea provizionului pentru cheltuielile directe aferente restructurarii (5.000 lei
+ 4.000 lei + 3.000 lei = 12.000 lei):

12.000 lei
Provizioane
12.000 lei
c) Reluarea provizionului se va realiza numai pentru cheltuielile efectiv platite

(5.000 lei + 3.100 lei + 3.000 lei = 11.100 lei):
11.100 lei
Provizioane
Venituri din provizioane 11.100 lei
/AS 18 ,,Veniturl"

O entitate vinde marfuri unui client la un pret de vanzare, inclusiv
TVA, de 124.000 lei. Presupunem o cota de TVA de 24%.
Conform IAS 18, care este marimea venitului din vanzarea

marfurilor? Care este formula contabila de recunoatere a
acestui venit?
Rezolvare:
,,Veniturile reprezinta intrarea bruta de beneficii economice pe parcursul perioadei, gene

rate in cadrul desfaurarii activitafilor normale ale unei entitafi, atunci cdnd aceste intrari
au drept rezultat creteri ale capitalurilor proprii, altele decdt creterlle legate de contribufii
ale participanfilor la capitalurile proprii. (...)" (IAS 18 pet. 7)
,, Veniturile includ door intrarile brute de beneficii economice primite sou de primit de catre
entitate in nume propriu. Sumele colectate in numele unor terfe parfi, cum ar fi taxele de
vdnzare, taxele pentru bunuri ; servicii, ; taxele pe valoarea adaugata nu sunt beneficii
economice generate pentru entitate ; nu au drept rezultat creteri ale capitalurilor propril.
Prin urmare, ele sunt excluse din venituri. (...)" (IAS 18 pet. 8)
Prin urmare:
CONTABILITATE
Valoarea venitului din vanzare exclusiv TVA este: 124.000 lei x 100 I 124 = 100.000 lei.
124.000 lei
Clienti
o/o
Venituri din
vanzarea marfurilor
TVA eoleetata
124.000 lei
100.000 lei
24.000 lei
Exemplul ilustrativ :392 -----------,

Alfa este mandatata sa desfaoare o tranzaqie eomereiala ea
intermediar intre Beta, avand ealitatea de eumparator, i Gama,
avand ealitatea de vanzator. Alfa ii faetureaza eumparatorului
toata valoarea tranzaetiei, de 12.000 lei, i ii transfera vanzatorului
pretul proprietatii, mai putin valoarea eomisionului de 5%.
Conform IAS 18, care este marimea venitului? Care este formula
contabila de recunoatere a acestui venit?
Rezolvare:
,,(...) Similar, in cazul unui contract de mandat, intrarile brute de beneficii economice in
clud sumele colectate in numele mandantului ; care nu au drept rezultat creteri ale
capitalurilor proprii ale entitafii. Sumele colectate in numele mandantului nu reprezinta
venituri. ln schimb, veniturile sunt reprezentate de valoarea comisioanelor." (IAS 18 pet. 8)
Prin urmare:
Venitul aeestei tranzaqii = 12.000 lei x 5% = 600 lei
Sumele eoleetate in numele mandantului, de 12.000 lei - 600 lei = 11.400 lei, nu re
prezinta venlturi.
Reeunoaterea venitului din eomision:
12.000 lei
Clienti
o/o
Venituri din luerari

exeeutate i servicii
prestate
Creditori diveri
12.000 lei
600 lei
11.400 lei
Exemplul ilustrativ :39:3 ----------,

O entitate ii vinde unui client, la data de 01.01.N, marfuri in
valoare de 100.000 lei, eonditiile de plata fiind: 50% din pret se
Ill

incaseaza in momentul vanzarii; 30% din pret se incaseaza la
31.12.N i 20% din pret se incaseaza la 31.12.N+1.
Se estimeaza ea rata predominanta pentru un instrument similar
al unui emitent cu un rating de credit similar este de 10%.
Conform IAS 18:
a) Evaluali marimea venitului din vanzarea marfurilor;
b) Calculali venitul din dobanzi pentru fiecare dintre cei 3 ani;
c) Prezentali inregistrarile contabile aferente tranzaciiilor de
mai sus.
Rezolvare:
,,Veniturile trebuie evaluate la valoarea justa a contraprestafiei primite sau de primit."

(IAS 18 pet. 9)
,,(... ) Valoarea justa a contraprestafiei este determinata prin actualizarea tuturor sumelor
de primit in viitor, utilizand o rota a dobanzii implicita. Rota dobanzii implicita este rota
care poate fi determinata in modul eel mai clar dintre:
(a) rota predominanta pentru un instrument similar al unui emitent cu un rating de credit
similar(... )
Diferenta dintre valoarea justa i valoarea nominala a contraprestafiei este recunoscuta
drept venit din dobanzi(... )." (IAS 18 pet. 11)
Prin urmare:
Venitul = Valoarea justa a contraprestatiei de primit = Actualizarea tuturor sumelor de
prim it in viitor = SO.OOO lei+ 30.000 lei I (1 + 10%) 1 + 20.000 lei I (1 + 10%) 2 = 93.801 lei
Valoarea nominala a contraprestatiei = 100.000 lei
Venitul din dobanzi = 100.000 lei - 93.801 lei = 6.199 lei
Deoarece tranzaqiile se desfaoara pe parcursul mai multor exercitii financiare, venitul
din dobanzi trebuie recunoscut in faza initiala ea un ciftig nereallzat, ulterior fiind
ealonat in timp pe masura incasarii ratelor, astfel:
- 31.12.N
(93.801 lei - SO.OOO lei) x 10%
4.381 lei
- 31.12.N+1
(93.801 lei + 4.381 lei - SO.OOO lei - 30.000 lei) x 10%
1.818 lei
6.199 lei
Creanta - clienti se va prezenta in bilant la cost amortizat. Costul amortizat este dat de
suma intrarilor de beneficii economice viitoare din care se deduce catigul nerealizat
la data bilantului.
CONTABILITATE
Prin urmare, recunoa$terea tranzactiilor se prezinta astfel:

a)
La 01.01.N, recunoa$terea vanzarii:

Clienti
100.000 lei
+A
Venituri din
vanzarea marfurilor
+V
catig nerealizat*
-A
100.000 lei
93.801 lei
6.199 lei
Catigul nerealizat se scade din valoarea creantei - clienti pentru prezentarea in bilant (cre
anta - clienti este evaluata la cost amortizat).
b) Tncasarea, la 01.01.N, a primei trane, de SO.OOO lei:

SO.OOO lei
c)
Conturi la banci
Clienti
SO.OOO lei

+V
4.381 lei
Clienti
30.000 lei
1.8181ei
Clienti
20.000 lei
La 31.12.N:
recunoa$terea venitului din dobanzi:
4.381 lei
Ca$tig nerealizat
-(-A)
incasarea tranei a doua, de 30.000 lei:

30.000 lei
d)
Conturi la banci
La 31.12.N+1:
recunoaterea venitului din dobanzi:
1.818 lei
Ca$tig nerealizat
incasarea tran$ei a treia, de 20.000 lei:

20.000 lei
Conturi la banci

O entitate vinde in anul N un produs ft nit la pretul de 36.000 lei,
pe baza unui contract care nu stipuleaza nicio rata de dobanda.

Ratele anuale de incasat sunt de 9.000 lei, timp de 4 ani. Tn masura
in care cumparatorul ar ft achizitionat produsul cu plata imediata,
ar ft platit suma de 30.485 lei.
Conform IAS 18:

a) Precizati eeuatia pe baza eareia se ealculeaza rata implicita a
dobanzii;
b) Presupunand ea din eeuatie rezulta o rata de 7%, ealculati
venitul din vanzare i venitul din dobanzi.
Rezolvare:
,,(... ) Rata dobdnzii implicita este rata care poate fi determinata fn modul eel mai clar
dintre: ( ... )
(b) o rata a dobdnzii care actualizeaza valoarea nominala a instrumentului la pretul
curent de vanzare fn numerar al bunurilor sau serviciilor." {IAS 18 pet. 11)
Prin urmare, rata dobanzii rezulta din eeuatia:
30.485 lei=
9.000 lei
(1+ x%)
9.000 lei
(1+ x%)
9.000 lei
9.000 lei
+ ---4
(1+ x%)
(1+ x%)
3
Venitul = Valoarea justa a contraprestatiei de primit= Actualizarea tuturor sumelor de

primit in viitor = 9.000 lei I (1 + 7%) 1 + 9.000 lei I (1 + 7%) 2 + 9.000 lei I (1 + 7%) 3 +
9.000 lei I (1+ 7%)4 = 8.411 lei+ 7.860 lei+ 7.346 lei+ 6.866 lei= 30.483 lei
Valoarea nominala a contraprestatiei= 36.000 lei
Venitul din dobanzi = 36.000 lei - 30.483 lei = 5.517 lei

Alfa schimba materii prime (a) a caror valoare justa este de 12.000 lei,
iar costul, de 8.000 lei cu materii prime (b), detinute de Y, valoarea
justa a bunurilor primite fiind de 15.000 lei, ajustata cu un
transfer de numerar in favoarea lui Y de 3.000 lei. Materiile prime
schimbate sunt similare ea natura i valoare.
Conform IAS 18, ealculati marimea veni,tului generat de aeeasta

tranzactie. Ce inregistrare eontabila efeetueaza Alfa?
Rezolvare:
,,Atunci cand bunurile sau serviciile sunt schimbate sau tranzactionate cu bunuri sau
servicii similare ea natura ; valoare, schimbul nu este privit drept o tranzactie care gene
reaza venit." {IAS 18 pet. 12)
CONTABILITATE
Prin urmare, tranzactia nu genereaza un venit.

fn contabilitatea Alfa se face inregistrarea:
15.000 lei
Materii prime (b)
Materii prime (a)

Conturi la banci
15.000 lei
12.000 lei
3.000 lei

Alfa schimba materia prima (a) al carei cost este de 8.000 lei cu
materia prima (b) cu o valoare justa de 15.000 lei, pentru care
platete numerar 3.000 lei.
Bunurile schimbate nu sunt similare ea natura.
Conform IAS 18, calculati marimea venitului generat de aceasta
tranzactie. Ce inregistrare contabila efectueaza Alfa?
Rezolvare:
,,(...) Tn momentul in care bunurile sunt vandute sau se presteazii servicii in schimbu/ unor
bunuri sau servicii care nu sunt similare, schimbul este privit drept o tranzacfie care gene
reazii venit. Venitul este evaluat la valoarea justii a bunurilor sau serviciilor primite, ajustatii
cu orice sume transferate in numerar sau echivalente de numerar. (...)" (IAS 18 pet. 12)
Prin urmare:
Venitul = Valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite, ajustata cu orice sume trans
ferate in numerar sau echivalente de numerar = 15.000 lei - 3.000 lei= 12.000 lei
Realizarea schimbului intre cele doua active care nu sunt similare:
15.000 lei
Materli prime (b)
Alte venituri din

exploatare
Conturi la banci
15.000 lei
12.000 lei
3.000 lei

Alfa vinde in anul N un calculator la pretul de 1.000 lei i include
in factura i taxa de asistenta tehnica, ce reprezinta 10% din pretul
de vanzare.
..
Service-ul se desfaoara timp de 2 ani, incepand cu anul N+1.

Conform IAS 18, recunoateti tranzactia de vanzare i de
service.
Rezolvare:
,,(...) Cand pretul de vanzare al unui produs include o suma identificabila pentru servicii
ulterioare, aceasta suma este i'nregistrata i'n avans ; recunoscuta ea venit pe parcursul
perioadei i'n care este efectuat serviciu/. (...)" (IAS 18 pet. 13)
Prin urmare, pentru anul N:
Venitul in avans = Suma identificabila inclusa in factura = 1.000 lei x 10% = 100 lei
1.100 lei
Debitori
Catig din
cedarea activelor
Venituri in avans
1.100 lei
1.000 lei
100 lei
Pentru anii N+1 i N+2, cand se efectueaza serviciul, suma inregistrata in avans este
recunoscuta ea venit.
Ca urmare, in fiecare dintre cei 2 ani se recunoate un venit de 100 lei I 2 ani = 50 lei:
50 lei
Venituri 1n avans
Venituri din
servicii prestate
50 lei

Alfa SA incheie un contract pentru executarea unor prestatii in
valoare totala de 1.000 lei, durata de realizare fiind de 3 ani.
Costurile aferente serviciilor prestate sunt in total de 850 lei.
Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an, in corelatie
cu stadiul de executie, sunt: anul N - 200 lei; anul N+1 - 300 lei i
anul N+2 - 350 lei.
a) Verificati daca rezultatul tranzactiei poare fi evaluat in mod
fiabil, conform cerintelor IAS 18;
b) Determinati in fiecare an, conform IAS 18, marimea venitului
i recunoateti tranzactiile din punct de vedere contabil.
Calculati rezultatul.
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,Atunci cdnd rezultatul unei tranzacfii care imp/ica prestarea de servicii poate fi estimat
in mod fiabil, venitul asociat tranzacfiei trebuie sa fie recunoscut in funqie de stadiu/ de
finalizare a tranzactlei la finalul perioadei de raportare. Rezultatul unei tranzactii poate fi
estimat in mod fiabil atunci cdnd sunt indeplinite toate condifiile urmatoare:
(a) valoarea veniturilor poate fi evaluata in mod fiabil;
(b) este probabil ea beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate pentru
entitate;
(c) stadiul de finalizare a tranzactiei la finalul perioadei de raportare poate fi evaluat in
mod fiabil; ;
(d) costurile suportate pentru tranzaqie i costurile de finalizare a tranzaqiei pot fi eva
luate in mod fiabil." (IAS 18 pet. 20)
,,Recunoaterea veniturilor in funqie de stadiul de finalizare a tranzacfiei este deseori de
numita metoda procentului de finalizare. Conform acestei metode, veniturile sunt recu
noscute in perioadele contabile in care sunt prestate serviciile. (...)" (IAS 18 pet. 21)
,,Stadiul de finalizare a unei tranzaqii poate fi determinat prin diverse metode. 0 en
titate utilizeaza metoda care evalueaza in mod fiabil serviciile executate. fn functie de
natura tranzactiei, metode/e pot include:
(a) studii privind lucrarile executate;
(b) serviciile executate pdna la data respectiva ea procent din serviciile totale care trebuie
executate; sau
(c) ponderea costurilor suportate pdna la data respectiva in totalul costurilor estimate
ale tranzacfiei. (...)" (IAS 18 pet. 24)
Prin urmare:
a) Valoarea veniturilor a putut fi evaluata in mod fiabil - se exeeuta prestatii in valoare

totala de 1.000 lei.
b) Costurile suportate pentru tranzaqie i eosturile de finalizare a tranzaqiei pot fi
evaluate in mod fiabil:
Anul N: eosturlle suportate pentru tranzaqie - 200 lei; eosturile de finalizare a
tranzaqiei - 650 lei;
Anul N+ 1: costurile suportate pentru tranzaetie - 300 lei; eosturile de finalizare a
tranzaqiei - 350 lei;
Anul N+2: eosturile suportate pentru tranzaqie - 350 lei; eosturile de finalizare a
tranzaetiei - 0 lei.

c) Stadiul de finalizare a tranzactiei la finalul perioadei de raportare poate fi evaluat
in mod fiabil: pe baza datelor anterioare se poate determina stadiul de finalizare a
tranzaqiei prin una dintre metodele prevazutein IAS 18.
d) Este probabil ea beneficiile economice asociate tranzaqiei sa fie generate pentru
entitate: pretul de 1.000 lei.
Veniturile recunoscute anual conform procentului de executie sunt:
- lei -
Anul
Venituri recunoscute anual conform

metodei procentului de executie
(200/850)x 1.000=235,3
N+l
(300/850)x 1.000 c::: 353,0
N+2
(350/850)x 1.000=411,7
Tnregistrarile contabile sunt:

anul N:
200 lei
Datorii, stocuri,
disponibilitati
Clienti - facturi
deintocmit
Venituri din lucrari

executate i servicii
prestate
235,3 lei
2001ei
235,3 lei
Rezultat=235,3 lei - 200 lei=35,3 lei

anul N+l:
300 lei
Datorii, stocuri,
disponibilitati
300 lei
353.lei
Clienti - facturi
deintocmit

prestate
353 lei
350 lei
Rezultat = 353 lei - 300 lei = 53 lei

anul N+2:
350 lei
411,7 lei
Datorii, stocuri,
disponibilitati
Clienti - facturi
de intocmit

prestate
Rezultat = 411,7 lei - 350 lei=61,7 lei
Ill
411,7 lei
CONTABILITATE

Alfa incheie un contract pentru executarea unor prestatii, durata
de realizare fiind de 3ani. Din cauza fluctuatiilor mari de pret,
venitul contractual nu poate fi determinat in mod fiabil.
Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an, in corelatie
cu stadiul de executie, sunt: anul N - 200lei; anul N+ 1 - 300lei i
anul N+2 - 350lei.
In anul N+2 se emite o factura catre client, pret de vanzare
1.000 lei.
Determinati in fiecare an, conform IAS 18, marimea venitului i

recunoateti tranzactiile din punct de vedere contabil. Calculati
rezultatul.
Rezolvare:
,,Cdnd rezultatu/ unei tranzacfii care implied prestarea de servicii nu poate fi estimat in
mod fiabil, venitul trebuie recunoscut doar in /imita che/tuielilor recunoscute care pot fi
recuperate.'' (IAS 18 pet.26)
,,(...) Avdnd in vedere co rezultatul tranzactiei nu poate fi estimat in mod fiabi/, nu se recu
noate niclun profit." (IAS 18 pet.27)
Prin urmare:
anul N:
200lei
Datorii, stocuri,
disponibilitati
200lei
2001ei
Lucrari in curs
Venituri aferente
de produse
200lei
Rezultat = 200lei - 200lei = 0lei

anul N+l:
300lei
Datorii, stocuri,
disponibilitati
3001ei
300lei
Lucrari in curs
Venituri aferente
de produse
300lei
Rezultat = 300lei - 300 lei = 0lei
anul N+2:
3501ei
8501ei
Produse finite
3501ei
850lei
350lei
Venituri aferente
de produse
Lucrari in curs
prestate
1.000lei
8501ei
Datorii, stocuri,
disponibilitati
Veniturl aferente
de produse
Produse finite
500lei
1.000lei
850lei
Rezultat = -350lei + 350lei+ 1.000lei - 850lei= 150lei

La 01.06.N, societatea X a achizitionat 200 de obligatiuni la
un pret unitar de 2.000 lei/obligatiune . in data de 01.08.N,
societatea incaseaza, in numele obligatiunilor, dobanda aferenta
perioadei 01.08.N -1-30.05.N . Dobanda anuala pentru fiecare
obligatiune este de 60lei/obligatiune .
Contabilizati, conform IAS 18, tranzactiile referitoare la achizitia

obligatiunilor i incasarea dobanzii anuale.
Rezolvare:
,,Veniturile trebuie recunoscute pe urmatoarele baze:
(a) dobanzile trebuie recunoscute utilizdnd metoda dobanzii efective (...)!' (IAS 18pet . 30)
,,Cdnd dobanda neplatita a fost acumulata inainte de achizifionarea unei investitii purta
toare de dobanda, incasarile ulterioare de dobanda sunt distribuite intre perioadele de
preachizifie ; de postachizitie; doar partea postachizitie este recunoscuta ea venit."
(IAS 18pet. 32)
a)
Achizitia obligatiunilor (200obligatiuni x 2.000 lei/obligatiune = 400.000lei ):
400.000 lei
Ill
Obligatiuni
Conturi la banci
in lei
400.000lei
CONTABILITATE
b)
Dobanda totala = 200 obligatiuni x 60 lei/obligatiune = 12.000 lei, din care:
aferenta postachizitiei titlurilor (01.06.N-01.08.N): 12.000 lei x 2 luni I 12 luni =

2.000 lei
aferenta anteachizitiei titlurilor (01.08.N-1-01.05.N): 12.000 lei x 10 Iuni I 12 Iuni =
10.000 lei
12.000 lei
Conturi la banci
in lei

Obligatiuni
12.000 lei
2.000 lei
10.000 lei

La 01.1O.N s-au achizitionat 20 de actiuni X la un pret unitar de
5.000 lei/actiune. La 01.05.N+ 1, la societatea X s-a luat decizia de
distribuire a dividendelor aferente exercitiului N la 50 lei/aqiune.
Contabilizati, conform IAS 18, tranzactiile referitoare la achizitia
actiunilor i incasarea dividendelor anuale.
Rezolvare:
,,Veniturile trebuie recunoscute pe urmiitoarele baze: (... )

(c) dividendele trebuie recunoscute atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a
primi plata.'' (IAS 18 pet. 30)
Prin urmare:
a)
Achizitia aqiunilor (20 aqiuni x 5.000 lei/aqiune = 100.000 lei):
100.000 lei
b)
Actiuni
Conturi la banci
in lei
100.000 lei
Dividende aferente anului N = 20 actiuni x 50 lei/aqiune = 1.000 lei
Recunoaterea venitului in luna mai N+l, cand aqionarul are dreptul de a primi divi
dendele aferente anului precedent:
1.000 lei
oebitori
Venituri din dividende
1.000 lei
/AS 7 7 ,,Contracte de leasing"

Se considera ea societatea Alfa SA a achizitionat la data de 01.01.N o
maina agricola ce are o durata de viata economica de 8 ani. Costul
Ill
mainii ar fi fost de 1.200 lei daca s-ar fi platit in numerar. Alfa SA

a cerut parerea unei firme de consultanta, care i-a recomandat sa
opteze pentru un contract de leasing cu firma Beta SA.
Optiunea A: Tn cei 8 ani, redeventele de 220 lei sunt platibile
anual in avans.
Optiunea B: Pentru o prima perioada de 4 ani, redeventele de 300 lei
sunt platibile anual in avans; exista o a doua perioada optionala

de 3 ani cu redevente de 60%, 40% i 20% din redeventa primei
perioade. Se considera ea aceste redevente reprezinta adevarata
rata comerciala.
Conform IAS 17, clasificali, pentru cele doua opliuni, contractul

de leasing.
Rezolvare:
,,Un contract de leasing este clasificat drept un leasing financiar daca et transfera in mod
semnificativ toate riscurile i recompensele aferente dreptului de proprietate. Un contract
de leasing este clasificat drept leasing operafional daca nu transfera in mod semnificativ
toate riscurile i recompensele aferente dreptu/ui de proprietate." (IAS 17 pet. 8)
,,(... ) Exemple de situafii care, individual sau core/ate, pot in mod normal sa conduca la
clasificarea unui leasing drept leasing financiar sunt:
(a) contractul de leasing transfera locatarului titlul de proprietate asupra activului pdna
la sfaritul duratei contractului de leasing;
(b) locatarul are opfiunea de a cumpara activu/ la un pref estimat a fi suficient de scazut
fafa de valoarea justa la data la care opfiunea devine exercitabila incdt, la inceputu/
contractului de leasing, exista certitudinea rezonabila ea opfiunea va fi exercitata;
(c) durata contractului de leasing acopera, in cea mai mare parte, durata de viafa econo
mica a activului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat;
(d) la inceputul contractului de leasing, valoarea actualizata a plafilor minime de leasing
este eel pufin ega/a cu intreaga valoare justa a activu/ui in sistem de leasing; i
(e) activele in sistem de leasing au un caracter atat de special incat numai locatarul le
poate utiliza fara modificari majore." (IAS 17 pet. 1 O)
Prin urmare:
Optlunea A: Prima perioada a contractului de leasing acopera toata durata de viata
economica. Contractul este clasificat ea un contract de leasing financiar, deoarece
riscurile i recompensele aferente dreptului de proprietate vorfi transferate in totalitate

locatarului.
Optiunea B: Termenul contractului este jumatate din durata de viata economica a ma

inii, iar riscurile i recompensele dreptului de proprietate nu sunt transferate loca
tarului. Prin urmare contractul de leasing este clasificat drept operational.
Ill
CONTABILITATE

In cazul unui leasing financiar care are ea obiect un mijloc de
transport, dispuneti de urmatoarele date:
- valoarea justa a bunului = 80.000lei;
-
valoarea actualizata a platilor minime de leasing (VAMPL) =

63.000lei;
- costurile initiale directe ale locatarului aferente negocierii i

incheierii contractului de leasing = 200lei.
Conform IAS 17, precizati:
a) La ce valoare recunoate locatarul bunul primit;
b) Formula contabila privind recunoaterea initiala.

Rezolvare:
,,La inceputul perioadei de leasing, locatarii trebuie sa recunoasca operatiuni/e de leasing

financiar in situatiile pozitiilor financiare drept active $i datorii la o valoare egala cu va
loarea justa a activu/ui in regim de leasing sau cu valoarea actualizata a pliitilor minime
de leasing, dacii aceasta din urmii este mai mica, fiecare fiind determinata la inceputul
contractu/ui de leasing. Rata de actualizare care trebuie folositii la calcu/area valorii
actualizate a pliitilor minime de leasing este rata implicitii a dobdnzii de leasing, dacii
aceasta se poate determina; in caz contra,, trebuie utilizatii rata dobanzii marginale a
locatarului. Orice costuri initiate directe ale /ocataru/ui sunt adiiugate la valoarea re
cunoscutii drept activ." (IAS 17 pet. 20)
,,(...) Costurile directe initiate sunt costuri marginale care se pot atribui direct negocierii $i
incheierii unui contract de leasing, in afara costurilor suportate de /ocatorii produciitori
sau distribuitori. (...)" (IAS 17 pet.4)
Prin urmare:
a) Locatarul recunoate activul la min (valoarea justa; VAMPL) = min (80.000 lei;
63.000lei) = 63.000lei.
b)
Recunoaterea initiala ea activ i datorii:
63.000lei
Alte imprumuturi I
datorii din leasing
Costurile initiale directe se adauga la valoarea activului:

200lei
Conturi la banci
63.000lei
200lei
Exemplul ilustrativ404--------------.
Yntre societatea Alfa (locatar) i societatea Beta (locator) se incheie
un contract de leasing financiar cu urmatoarele caracteristici:
- data semnarii contractului: 01.01.N;
- durata contractului: 5 ani;
- obiectul contractului: un mijloc de transport;
- valoarea justa a mijlocului de transport: 13.549 lei;
- avansul platit: 6.000 lei;

- sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.500 lei fiecare,
achitabile la data de 31 decembrie a fiecarui an;

- anual, Alfa suporta asigurarea bunului, in suma de 100 lei;
Alfa garanteaza o valoare reziduala de 900 lei la sfaritul
contractului de locatie;
- valoarea reziduala estimata a mijlocului de transport: 3.000 lei;
- durata de viata economica a mijlocului de transport: 8 ani.
Dupa 5 ani, Alfa returneaza mijlocul de transport.
Conform IAS 17, precizati care sunt platile minime de leasing pe

care locatarul este obligat sa le efectueze.
Rezolvare:
,,Pliifile minime de leasing sunt acele pliifi pe care locatarul va fi sau poate fi obligat sii le
efectueze de-a lungul duratei contractului de leasing, excluzdnd chiria contingentii, cos
turile serviciilor i impozitele pe care locatarul le va pliiti i care se vor rambursa acestuia,
impreunii cu:
(a) pentru locatar, orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliatii locatarului. (...)
Cu toate acestea, dacii locatarul are o opfiune de a achizifiona activul la un pref estimat
a fi suficient de sciizut fafii de valoarea justii la data la care opfiunea devine exercitab;ta
incdt, la inceputul contractului de leasing, existii certitudinea rezonabilii ea opfiuned va
fi exercitatii, atunci pliifile minime de leasing inc/ud pliifile minime exigibile pe durata
contractului de leasing pdnii la data preconizatii de exercitare a opfiunii de cumpiirare,
precum i plata necesarii pentru exercitarea acestei opfiuni.
(... ) Chiria contingentii este acea parte a pliifilor de leasing care nu are o valoare determi
natii, dar care este stabilitii in funcfie de valoarea viitoare a unui factor care se modified
altfel decdt odatii cu trecerea timpului (de exemplu, un procent din vdnziirile viitoare,
gradul de utilizare viitoare, indicii viitori de pref, ratele viitoare ale dobdnzilor practicate
pe piafii)." (IAS 17 pet. 4)
/'
CONTABILITATE
Prin urmare, in platile minime de leasing se includ:

avansul de 6.000 lei;
cele 5 redevente anuale de 1.500 lei fiecare;
valoarea reziduala de 900 lei garantata de locatar la sfaritul contractului de lo
catie.
Nu se include in platile minime de leasing costul serviciilor de asigurare de 100 lei.

Tntre societatea Alfa (locatar) i societatea Beta (locator) se incheie


- anual, Alfa suporta asigurarea bunului, in suma de 100 lei;
- optiunea de cumparare se exercita la sfarit, iar pretul de

vanzare aferent acestei optiuni este de 1.000 lei;
- durata de viata economica a mijlocului de transport: 8 ani.
Conform IAS 17, precizati care sunt platile minime de leasing pe

care locatarul este obligat sa le efectueze.
Rezolvare:
Yn platile minime de leasing se includ:
cele 5 redevente anuale de 1.500 lei fiecare;
pretul de vanzare al optiunii de cumparare de 1.000 lei.
Nu se include in platile mini me de leasing costul serviciilor de asigurare de 100 lei.

achitabile la data de 31 decembrie a fiecarui an, din care 100 lei
reprezinta asigurarea mijlocului de transport suportata anual
de Alfa;
- durata de viata economica a mijlocului de transport: 8 ani;
- exista in mod rezonabil certitudinea ea locatarul va obtine
dreptul de proprietate pana la sfaritul duratei contractului de
leasing.
Conform IAS 17, precizati ecuatia in baza careia locatarul
calculeaza rata dobanzii implicite in contractul de leasing.
Rezolvare:
,,(... ) Valoarea reziduala negarantata reprezinta acea parte din valoarea reziduala a acti
vului in regim de leasing a carei valorificare de catre locator nu este sigura sau este ga
rantata numai de o parte afiliata locatorului.
(...) Rata dobanzii implicite in contractul de leasing este rata de actualizare care, la incepu- , .
tut contractului de leasing, determina ea valoarea actualizata agregata a (a) plafilo/
minime de leasing; (b) valorii reziduale negarantate so fie egata cu suma (i) ,valorii juste a
activului aflat in leasing i (ii) oricarui cost direct initial al locatorului." (IAS 17 pet. 4)
Prin urmare:
Platile minime de leasing in cazul de fata cuprind:
- cele 5 redevente anuale exclusiv asigurarea: 1.600 lei - 100 lei (asigurarea) 1.500 lei;
- plata necesara pentru exercitarea optiunii de cumparare de 1.000 lei.
CONTABILITATE
Valoarea reziduala negarantata = 3.000 lei (valoarea reziduala) - 1.000 lei (plata nece
sara pentru exercitarea optiunii de cumparare deoarece valorificarea ei de catre locator
nu este sigura) = 2.000 lei
Deci rata implicita a dobanzii din contractul de leasing se determina prin rezolvarea
ecuatiei:
13.549 lei= 6.000 lei+ 1.500 lei I (1+ r) 1 + 1.500 lei I (1+ r)2+ 1.500 lei I (1+ r)3+ 1.500 lei/
(1 + r)4 + 1.500 lei I (1 + r)5 + 1.000 lei I (1 + r) 5+ (3.000 lei - 1.000 lei) I (1 + r)5
'

fntre societatea Alfa (locatar) i societatea Beta (locator) se incheie

reprezinta asigurarea mijlocului de transport suportata anual
de Alfa;

- exlsta in mod rezonabil certitudinea ea locatarul va obtine

dreptul de proprietate pana la sfaritul duratei contractului de
leasing;
- rata implicita a dobanzii din contractul de leasing este de 10%.
Conform IAS 17, in cazul locatarului:
a) Calculati valoarea actualizata a platilor minime de leasing;
b) (are este formula contabila de recunoatere initiala a

leasingului?
c) Contabilizati plata avansului.
Rezolvare:
a)
Platile minime de leasing includ:
platile minime exigibile pe durata contractului de leasing pana la data preconizata

de exercitare a optiunii de cumparare: avansul de 6.000 lei i cele 5 redevente anuale
de 1.500 lei (1.600 lei - 100 lei (asigurarea));
plata necesara pentru exercitarea optiunii de cumparare de 1.000 lei.
Prin urmare:
VAPML= 6.000 lei+
+
1.000 lei
(1+ 10%)5
1.500 lei
(1+ 10%)
1.500 lei
(1+ 10%)
1.500 lei
(1+ 10%)
1.500 lei
1.500 lei
+ ---(1+ 10%) 5
(1+ 10%)
4
12.307 lei
b) Valoarea retinuta pentru contabilizarea activului inchiriat este min (valoarea justa;
VAPML) = min (13.549 lei; 12307 lei)= 12.307 lei:
12.307 lei
c)
Alte imprumuturi I
datorii din leasing
12.307 lei
Conturi la band
6.000 lei
Plata avansului:
Alte imprumuturi I
datorii din leasing
6.000 lei

Pe baza datelor din problema anterioara, conform IAS 17, pentru
locatar se cere:
a) In cazul evaluarii ulterioare a leasingului financiar, precizali in
fiecare dintre cei S ani cum trebuie imparlite plalile minime
de leasing i inregistrarile cantabile care se efectueaza;
b) Calculali cheltuielile cu amortizarea, conform precizarilor
din IAS 17;
c) Contabiliza11 exercitarea op1iunii de cumparare la sfaritul :
contractului de leasing.
Rezolvare:
,,Plafi/e minime de leasing trebuie imparfite in che/tuie/i de finanfare ale leasingului i re
ducerea datoriei existente. Cheltuielile de finanfare trebuie alocate pe fiecare perioada
de-a lungu/ duratei contractului de leasing, astfe/ incdt sa se obfina o rota periodica con
stanta a dobdnzii la so/du/ datoriei ramas in fiecare perioada. Chiriile contingente trebuie
inregistrate drept cheltuie/i in perioadele in care sunt suportate." (IAS 17 pet:. 25)
CONTABILITATE
,,Un leasing financiar da na$tere unor cheltuieli cu amortizarea aferente active/or amorti
zabile, precum $i unor cheltuieli financiare, in fiecare perioada contabila. Politico de amor
tizare pentru activele amortizabile in regim de leasing trebuie sa fie consecventa cu cea
aplicata active/or amortizabile definute in proprietate, iar amortizarea recunoscuta tre
buie ca/cu/ata in conformitate cu prevederile /AS 76 lmobilizari corporale $i /AS 38 lmo
bilizari necorporale. Daca nu exista o certitudine rezonabila ea locatarul va obtine dreptul
de proprietate pdna la sfdr$itul duratei contractului de leasing, activul trebuie amortizat
integral pe perioada cea mai scurta dintre durata contractu/ui de leasing $i durata de viafa
utila a acestuia." (IAS 17 pet. 27)
Prin urmare:
a)
Tmpartirea platilor minime de leasing:
Data fluxulul
de trezorerie
Flux de
trezorerle
- lei -
Dobinda
01.01.N
01.01.N
6.000
31.12.N
1.500 6.307 x 10% = 631
31.12.N+l
31.12.N+2
31.12.N+3
31.12.N+4
1.500 5.438 x 10% = 544
Rambursarea
capltalulul
datorat
Capital riimas de
rambursat
12.307
6.000
12.307 - 6.000 = 6.307
1.500-631= 869
6.307-869 = 5.438
1.500 - 544 = 956
5.438 - 956 = 4.482
1.500 4.482 x 10% = 448 1.500 - 448 = 1.052
1.500 3.430 x 10% = 343 1.500-343 = 1.157
1.500 2.273 x 10% = 227 1.500-227 = 1.273
4.482 - 1.052 = 3.430

3.430 - 1.157 = 2.273
2.273 - 1.273 = 1.000
Plata primei redevente, la 31.12.N:

1.500 lei
869 lei
631 lei
Conturi la banci
Alte imprumuturi I
datorii din leasing
1.500 lei
b) Tnregistrarea amortizarii: exista certitudinea ea locatarul va deveni proprietar la

sfaritul contractului, motiv pentru care retinem durata de viata economica.
Conform IAS 16, valoarea amortizabila = 12.307 lei - 3.000 lei = 9.307 lei
Anuitate amortizare = 9.307 lei I 8 ani = 1.163 lei
1.163 lei
c)
Cheltuieli cu
amortizarea
Amortizarea
1.163 lei
Conturi la banci
1.000 lei
Exercitarea optiunii de cumparare:
1.000 lei
Alte imprumuturi I
datorii din leasing

Yntre societatea Alfa (locatar) i societatea Beta (locator) se incheie
valoarea justa a mijlocului de transport: 13.549 lei;
reprezlnta asigurarea mijlocului de transport suportata anual
de Alfa;
- Alfa garanteaza o valoare reziduala de 1.000 lei la sfaritul
contractului de locatie;
- valoarea reziduala estimata a mijlocului de transport: 500 lei;
- dupa 5 ani, Alfa returneaza mijlocul de transport;
- rata implicita a dobanzii din contractul de leasing: 10%.
Conform IAS 17, contabilizati la locatar:

a) Recunoaterea initiala a contractului de leasing;
b) Plata redeventei aferenta exercitiului N;
c) Recunoaterea amortizarii;
d) Recunoaterea returnarii mijlocului de transport.
./
Rezolvare:
a)
VAPML= 6.000 lei +

+
1.000 lei
(1 + 10%)5
1 500 lei
1.500 lei
1.500 lei
1.500 lei
1.500 lei
+
+
+
+ ---.
(1 + 10%)1 (1 + 10%)2 (1 + 10%)3 (1 + 10%)4 (1 + 10%)5
12.307 lei
Valoarea retinuta pentru contabilizarea activului inchiriat este min (valoarea justa;
VAMPL) = min (13.549 lei; 12.307 lei)= 12.307 lei.
12.307 lei
Alte imprumuturi I
datorii din leasing
12.307 lei
CONTABILITATE
plata avansului:
6.000lei
Alte imprumuturi I
datorii din leasing
Conturi la banci
6.000lei
b) Tmpartirea platilor minime de leasing pentru anul N:

- lei Data fluxulul
de trezorerle
01.01.N
01.01.N
31.12.N
Flux de
trezorerle
Dobinda
6.000
1.500 6.307 x 10% = 631
Rambursarea
capltalului datorat
Capital ri\mas de
rambursat
12.307
6.000 12.307 - 6.000 = 6.307
1.500 - 631 = 869
6.307 - 869 = 5.438
plata primei redevente, la 31.12.N:

1.500lei
8691ei
631lei
Conturi la banci
o/o
Alte imprumuturi I
datorii din leasing
1.500lei
c) Tnregistrarea amortizarii: exista certitudinea ea locatarul va deveni proprietar la

sfaritulcontractului , motiv pentru care retinem durata de viata economica .
Conform IAS 16, valoarea amortizabila = 12.307lei - 500lei = 11.807lei
Anuitate amortizare = 11.807lei I 8ani = 1.475lei
1.475lei
d)
Amortizarea
Cheltuieli cu
amortizarea
1.475lei
Tnapoierea mijlocului de transport la valoarea reziduala:
, 12.307lei
500lei
11.807lei
o/o
Alte imprumuturl I
datorii din leasing
Amortizarea
imobilizarilor
12.307lei
i plata diferentei ( 1.000lei (valoarea reziduala garantata) - 500 lei (valoarea rezi
duala) = 500 lei):
500lei
Alte imprumuturi I
datorii din leasing
Conturi la banci
5001ei

O societate este proprietara unei cladiri, pe care o inchiriaza pe o
durata de 5 ani altei societati. Contractul de leasing operational
a fast semnat in data de 01.04.N. Chiria este de 48.000 lei/luna.
Locatorul suporta cheltuielile de cautare a locatarului, in suma de
1.800 lei. Societatea decide sa inscrie in activ aceste cheltuieli i sa
le repartizeze pe intreaga durata a contractului. Costul de achizitie
al cladirii a fast de 90.000 lei, iar durata de utilizare a acesteia este
de SO de ani.
Precizati, conform IAS 17, ce inregistrari contabile efectueaza
locatarul.
Rezolvare:
,,Platile de leasing in cazul unui leasing operational trebuie recunoscute liniar drept chel
tuieli, de-a lungul duratei contractului de leasing(... )." (IAS 17 pet. 33)
,,ln cazul leasingului operational, platile de leasing (excfuzand costul serviciilor precum
asigurarea i intretinerea) sunt recunoscute liniar drept cheltuieli(... )." (IAS 17 pet. 34)
Prin urmare:
Recunoaterea platilor de leasing liniar de-a lungul duratei contractului de leasing
(48.000 lei/luna x 9 luni = 432.000 lei):
432.000 lei
Cheltuieli cu chiriile
Conturi la banci
432.000 lei

durata contractului: 5 ani;
- obiectul contractului: un mijloc de transport, cu valoarea justa
de 10.114 lei;

- valoarea reziduala negarantata: 1.000 lei;
Ill
CONTABILITATE

- mijloeul de transport este returnat la sfaritul eontraetului;
- rata implicita a dobanzii din eontraetul de leasing: 10%.
Conform IAS 17, in cazul locatorului:

a) Calculati investitia bruta in leasing;
b) Calculati investitla neta in leasing;
c) Care este marimea venitului financiar neincasat?
d) Care este valoarea cu care acesta recunoate activul detinut
in leasing financiar?
Rezolvare:
,,Locatorii trebuie so recunoascii, Fn situafia pozifiei financiare, activele definute Fn sistem
de leasing financiar drept creanfe, la o valoare egalii cu investifia netii Fn leasing." (IAS 17
pet. 36)
,,(...) lnvestifla neta Fn leasing este investifia brutii Fn leasing actualizatii la rata dobanzii
implicite din contractul de leasing.
lnvestifia brutii Fn leasing este agregarea:
(a) pliifilor minime de leasing de primit de ciitre locator Fn baza unui contract de leasing
financiar; ;
(b) orice valori rezidua/e negarantate acumulate Fn contu/ locatorului.
Venitul financiar ne,ncasat reprezintii diferenfa dintre:
(a) investifia brutii Fn leasing; i
(b) investifia netii ,n leasing.
,.,,
Plafile minime de leasing (... )

(b) pentru locator, orice valoare rezlduala garantatii locatorului de ciitre:
(i)
locator;
(ii) o parte afiliatii locatarului; sau

(iii) o terfii parte, faro legaturii cu locatorul, care este capabilii din punct de vedere
financiar sa onoreze obligafiile aferente garanfiei. (...)"(IAS 17 pet. 4)
Prin urmare:
a)
lnvestitia bruta in leasing:
Platile minime de leasing euprind: avansul de 6.000 lei, cele 5 redevente anuale de
1.500 lei fiecare i valoarea reziduala negarantata.
lnvestitia bruta in leasing = 6.000 lei + 5 rate x 1.500 lei + 1.000 lei = 14.500 lei
..
b) lnvestitia neta in leasing = lnvestitia bruta in leasing actualizata cu rata implicita

a contractului de leasing = 6.000 lei+ 1.500 lei I (1 + 10%) 1 + 1.500 lei I (1 + 10%)2
+ 1.500 lei I (1+ 10%)3+ 1.500 lei I (1+ 10%)4+ 1.500 lei I (1+ 10%) 5+ 1.000 lei I (1+
10%)5 = 12.307 lei
c)
Venit financiar neincasat = 14.500 lei - 12.307 lei = 2.193 lei
d) Locatorii trebuie sa recunoasca, in situatia pozitiei financiare, activele detinute in

regim de leasing financiar drept creante, la o valoare egala cu investitia neta in leasing,
deci 12.307 lei.
Exemplul ilu5trativ 412 -----------,

Pe baza datelor anterioare, conform IAS 17, pentru locator se cer
urmatoarele:
a) Recunoaterea initiala a contractului de leasing;
b) Precizatl cum sunt tratate platile de leasing de incasat,

calculAnd in fiecare an rambursarea principalului i venltul
financiar aferent;
c) lnregistrarile contabile aferente primului an;
d) Primirea mijlocului de transport returnat de locatar la

sfAritul contractului.
Rezolvare:
,,ln cazul unui leasing financiar, locatorul transmite locatarului, in mare masurii, toate
riscurile i recompensele aferente dreptului de proprietate, i, prin urmare, plafile de leasing
de incasat sunt tratate, de catre locator, ea rambursare a principalului i ea venit financiar
aferent, acesta din urma reprezentdnd beneficiul locatorului pentru investifia i serviciile
sale." (IAS 17 pet. 37)
Prin urmare:
a)
Recunoaterea initiala a contractului de leasing:
12.307 lei
Creante din
contracte de leasing
+A
Venit financiar
neincasat (sau Catig
nerealizat*)
-A
12.307 lei
2.1'93 lei
, 10.114 lei
Ciltigul neralizat se scade din creanta din contracte de leasing pentru prezentarea in bilant .
CONTABILITATE
incasarea avansului:
6.000 lei
Conturi la banci
Creante din
b) Tratamentul platilor minime de incasat:

Flux de
Data fluxulul
de trezorerle trezorerle
c)
01.01.N
01.01.N
6.000
31.12.N
1.500
31.12.N+1
1.500
31.12.N+2
1.500
31.12.N+3
1.500
31.12.N+4
1.500
6.000 lei
- lei -
Venlt flnanclar
6.307 x 10% = 631
5.438 x 10% = 544
Rambursare
principal
Sold rimas
12.307
6.000 12.307 - 6.000 = 6.307
1.500-631 = 869
1.500 - 544 = 956
6.307 - 869 = 5.438
5.438 - 956 = 4.482
4.482 x 10% = 448 1.500 - 448 = 1.052 4.482-1.052 = 3.430
3.430 x 10% = 343 1.500-343 = 1.157 3.430 - 1.157 = 2.273
2.273 x 10% = 227 1.500-227 = 1.273 2.273-1.273 = 1.000
Celelalte inregistrari aferente primului an de contract:

rata 1:
8691ei
Conturi la banci
Creante din
8691ei
631 lei
i venitul financiar:
631 lei
Venit financiar
neincasat (sau Catig
nerealizat) -(-A}
d) Primirea mijlocului de transport returnat de locatar, pentru valoarea reziduala ne

garantata:
1.000 lei
Creante din
1.000 lei
Exemplul ilustrativ 41 :3
O societate este proprietara unei cladiri, pe care o inchiriaza pe
o durata de 5 ani altei societati. Contractul a fast semnat in data
de 01.04.N. Chiria este de 48.000 lei pe luna. Locatorul suporta
cheltuielile de cautare a locatarului, in suma de 1.800 lei. Societatea
decide sa inscrie in activ aceste cheltuieli i sa le repartizeze pe
intreaga durata a contractului. Costul de achizitie al cladirii a fost

de 90.000 lei, iar durata de utilizare a acesteia este de 50 de ani.
Conform IAS 17, precizati ce inregistrari contabile efectueaza

locatorul pentru acest leasing operational.
Rezolvare:
,,Locatorii trebuie sii prezinte activele aflate in regim de leasing operational in situatia
pozitiei financiare, conform naturii acestora." (IAS 17 pet. 49)
,,Venitul rezultat din leasingul operational trebuie recunoscut ea venit in mod liniar pe
durata contractului de leasing (...)." (IAS 17 pet. 50)
,,Costurile, inclusiv amortizarea, suportate pentru obtinerea venitului din leasing sunt re
cunoscute drept cheltuieli. (...)" (IAS 17 pet. 51)
,,Costurile directe initiale suportate de locatori pentru negocierea i incheierea unui con
tract de leasing operational trebuie adiiugate la valoarea contabilii a activului dat in
leasing i recunoscute drept cheltuialii pe perioada contractului de leasing, pe aceeai ba
zii ea venitul din leasing." (IAS 17 pet. 52)
a)
Cheltuielile de cautare a locatarului se adauga la valoarea activului:
1.800 lei
Conturi la banci
Cladiri
1.800 lei
b) Tncasarea chiriei i recunoaterea venitului liniar pe durata contractului de leasing

(48.000 lei/luna x 9 luni = 432.000 lei):
432.000 lei
c)
Venituri din chirii
Conturi la banci
432.000 lei
Amortizarea cladirii (90.000 lei x 2% (100 I 50 ani) x 9 Iuni I 12 Iuni= 1.350 lei):
1.350 lei
Cheltuieli cu
amortizarea
1.350 lei
d) Repartizarea la cheltuieli a cotei aferente exercitiului N din cheltuielile de cautare a

unui locatar, liniar pe durata contractului de leasing (1.800 lei x 9 luni I (12 luni x 5 ani)
= 270 lei):
2701ei
Alte cheltuieli de exploatare
Cladiri
270 lei
O societate a incheiat un contract de leaseback pentru un utilaj

in urmatoarele conditii: cost 100 lei, amortizare cumulata pana la
CONTABILITATE
data incheierii tranzaqiei 30 lei, durata contractului de inchiriere

4 ani, pret de vanzare 150 lei. La sfaritul perioadei de locatie,
societatea va deveni proprietara bunului.
Conform IAS 17, contabilizali tranzactia de leaseback la

locatarul vanzator.
Rezolvare:
,,Daca o tranzacfie de vanzare i de leaseback are drept rezultat un leasing financiar, orice
surplus reprezentand diferenfa dintre suma rezultata din vanzare i valoarea contabila nu
trebuie recunoscut imediat drept venit de catre vanzatorul-locatar. Aceasta diferenfa se
amana i se amortizeaza pe parcursul duratei contractului de leasing." {IAS 17 pet. 59)
Daca la sfaritul perioadei de locatie societatea va deveni proprietara bunului, clasi
ficam leasingul ea fiind financiar.
Prin urmare, diferenta dintre suma rezultata din vanzare de 150 lei i valoarea con
tabila de 100 lei - 30 lei = 70 lei, egala cu 80 lei, va fi amanata i amortizata pe peri
oada de 4 ani.
a)
Contabilizarea tranzaqiei de leaseback:
180 lei
30 lei
150 lei
b)
%
Amortizarea
Conturi la banci
%
Utilaje
Alte imprumuturi I
datorii din leasing
180 lei
100 lei
80 lei
Amortizarea pe perioada contractului de leasing (80 lei I 4 ani = 20 lei/an):
201ei
Alte imprumuturi I
datorii din leasing
Conturi la banci
201ei
Exemplul ilustrativ 415 --------O societate a semnat un contract de leaseback pentru o

cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in
momentul vanzarii 30 lei, valoarea justa egala cu valoarea
contabila 70 lei, pret de vanzare 70 lei. Contractul de leasing
a fost operational.
Conform IAS 17, contabiliza1i tranzac1ia de leaseback la

locatarul vanzator.
Rezolvare:
,,Daca tranzacfia de leaseback este un leasing operational, iar plafile de leasing i preful de
vanzare sunt stabilite la va/oareajusta, a avut foe de fapt o tranzacfie normala de vanzare
i orice profit sau pierdere se recunoate imediat." (IAS 17 pet. 62)
Prin urmare: pretul de vanzare = valoarea justa = 70 lei
100 lei
301ei
701ei
%
Amortizarea
Conturi la band
Construqii
100 lei

O sodetate a semnat un contract de leaseback pentru o cladire
in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul
vanzarii 30 lei, valoarea contabila de 70 lei este mai mica decat
valoarea justa egala cu 80 lei, aceasta din urma fiind egala cu
pretul de vanzare. Contractul de leasing a fost operational.
Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la

locatarul vanzator.
Rezolvare:
Prin urmare: pretul de vanzare = valoarea justa = 80 lei
110 lei
301ei
801ei
%
Amortizarea
Conturi la band
%
Construqii
Catiguri din tranzactii
de leaseback
110 lei
100 lei
10 lei

O sodetate a semnat un contract de leaseback pentru o cladire
vanzarii 30 lei, valoarea contabila de 70 lei este mai mare decat
valoarea justa egala cu 60 lei, aceasta din urma fiind egala cu
pretul de vanzare. Contractul de leasing a fost operational.

locatarul vanzator:
CONTABILITATE
Rezolvare:
,,ln cazul unui leasing operational, daca valoarea justa in momentul tranzactiei de van
zare i de leaseback este mai mica decat valoarea contabila a activului, diferenta dintre
valoarea contabila i valoarea justa trebuie recunoscuta imediat ea pierdere." (IAS 17
pet. 63)
Prin urmare: pretul de vanzare = valoarea justa = 60lei

Valoarea justa = 60 lei < valoarea contabila = 70lei, deci diferenta de 1O lei este recu
noscuta imediat ea pierdere:
100lei
30lei
Construqii
Amortizarea
Conturi la banci
Pierderi din contracte
de leaseback
60lei
10lei
100lei

O societate a semnat un contract de leaseback pentru o cladire
in conditiile: cost 100lei, amortizare cumulata pana in momentul
vanzarii 30lei, valoarea contabila de 70lei este mai mica decat
valoarea justa egala cu 80lei, iar pretul de vanzare de 75 lei este
mai mic decat valoarea justa de 80lei. Contractul de leasing a fost
operational.
Conform IAS 17, contabilizali tranzac1ia de leaseback la

locatarul vanzator.
Rezolvare:
,,(...) Daca pretul de vanzare este mai mic decat valoarea justa, orice profit sau pierdere
trebuie recunoscut(a) imediat, cu exceptia cazului in care pierderea se compenseaza prin
plati de leasing viitoare la o valoare sub pretul pietei, caz in care profitul sau pierderea
trebuie amanat(a} i amortizat(a) proportional cu platile de leasing pe durata preconizata
de utilizare a activului. (...)" (IAS 17pet. 61)
Prin urmare: pretul de vanzare = 75 lei
< valoarea justa = 80lei
Catigul va fi recunoscut imediat in profit sau pierdere:

105 lei
30lei
75 lei
Amortizarea
Conturi la banci
Construqii
Catiguri din tranzaqii
de leaseback
105 lei
100lei
5 lei

vanzarii 30 lei, valoarea contabila de 70lei este egala cu valoarea
justa, iar pretul de vanzare de 60lei este mai mic decat valoarea
justa de 70 lei. Pierderea nu este compensata prin plati viltoare de
leasing la un nivel sub eel al pretului pietei. Contractul de leasing a
fost operational.
locatarul vanzator.
Rezolvare:
Prin urmare: pretul de vanzare = 60lei< valoarea justa = 70lei
Pierderea nu este compensata prin plati viitoare de leasing la un nivel sub eel al pretului
pietei, deci va fi recunoscuta imediat in contul de profit i pierdere.
100lei
30lei
60lei
10lei
%
Amortizarea
Conturi la banci
de leaseback
Construqii
100lei

vanzarii 30lei, valoarea contabila de 70lei este egala cu valoarea
justa, iar pretul de vanzare de 60lei este mai mic decat valoarea
justa de 70lei. Pierderea este compensata prin plati viitoare de
leasing la un nivel sub eel al pretului pietei. Durata contractului
este de 6ani, iar durata estimata de utllizare a bunului, de 5 ani.
Contractul de leasing a fost operational.
locatarul vanzator.
Rezolvare:
Prio urmare: pretul de vanzare = 60lei< valoarea justa = 70lei
CONTABILITATE
Pierderea este compensata prin plati viitoare de leasing la un nivel sub eel al pretului
pietei, deci va fi amanata i amortizata proportional cu platile de leasing, pe durata
preconizata de utilizare a activului.
100 lei
30 lei
60 lei
10 lei
%
Amortizarea
Conturi la banci
Cheltuieli in avans
Construqii
100 lei
i etalarea pe durata estimata de utilizare a bunului, de 5 ani (10 lei I 5 ani = 2 lei/an):
2 lei

de leaseback
Cheltuieli in avans
2 lei
Exemplul ilustrativ421
vanzarii 30 lei, valoarea contabila de 70 lei este egala cu valoarea
justa, iar pretul de vanzare de 80 lei este mai mare decat valoarea
justa de 70 lei. Durata contractului este de 6 ani, iar durata
estimata de utilizare a bunului, de 5 ani. Contractul de leasing a
fost operational.
locatarul vanzator.
Rezolvare:
,,(...) Daca pretul de vanzare este mai mare decat valoarea justa, surplusul reprezentand
diferenta dintre pretul de vanzare ; valoarea justa trebuie amanat ; amortizat pe durata
preconizata de utilizare a activului." (IAS 17 pet. 61)
Prin urmare: pretul de vanzare = 80 lei> valoarea justa = 70 lei
Pret de vanzare - Valoare justa = 80 lei - 70 lei = 10 lei (venit amanat)
116 lei
30 lei
80 lei
%
Amortizarea
Conturi la banci
%
Constructii
Venituri in avans
110 lei
100 lei
10 lei
i etalarea pe durata estimata de utilizare a bunului (10 lei I 5 ani = 2 lei/an):

2 lei
Venituri in avans
Catiguri din tranzaqii

de leaseback
2 lei
/AS 8 ,,Polltici contabile, modificari ale estimarilor contabile Ji erorl"
Exemplul ilustrativ 4 2 2
Dispuneti de urmatoarele informatii:
a) Pentru o instalatie se trece de la amortizarea liniara la cea

degresiva;
b) Pentru evaluarea stoeurilor la ieire se treee de la metoda FIFO

la metoda costului mediu ponderat;
e) Pentru imobilizarile necorporale se trece de la modelul

costului la modelul reevaluarii;
d) Se diminueaza durata de viata utila ramasa a unui utilaj cu

3 ani;
e) Se constata ea anumite bunuri care fusesera vandute in
decursul anului precedent au fost inregistrate ineorect in
stoeuri.
Conform IAS 8, precizali pentru fiecare dintre cazurile de

mai sus daca modificarile intervenite reprezinta o schimbare
de politici contabile, o modificare de estimari contabile, o
corectare de erori.
Rezolvare:
,,(...) 0 modificare a estimarii cantabile reprezinta o ajustare a valorii cantabile a unui

activ sau a unei datorii, sau va/oarea consumului periodic al unui activ, care rezulta din
evaluarea situafiei prezente a active/or $i datoriilor $i a beneficiilor $i ob/igafiilor viitoare
preconizate asociate acestora. Modificarile estimarilor cantabile rezu/ta de pe urma noilor
informafii sau a noilor evolufii $i, in consecinfa, nu reprezinta corectari ale erorilor.
(...) Erorile perioadei anterioare reprezinta omisiuni $i prezentari eronate cuprinse in situa
fiile financiare ale entitafii pentru una sau mai multe perioade anterioare, rezultate din
neutilizarea sau utilizarea gre$ita a informafiilor fiabile care:
(a) erau disponibile la momentul in care s-a aprobat pub/icarea situafiilor financiare
pentru acele perioade; $i
(b) ar fi putut fi obfinute $i luate in considerare, in mod rezonabil, la intocmirea $i prezen
tarea aceldr situafii financiare. (...)" (IAS 8 pet. 5)
CONTABILITATE
,,Urmatoarele nu sunt modificari de politici contabile:

(a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzactii, alte evenimente sou condifii care
difera, rn fond, de cele care au avut foe anterior; i
(b) aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzaqii, alte evenimente sou condifii
care nu au avut foe anterior sou care au fost nesemnificative." (IAS 8 pet. 16)
,,Aplicarea initiala a unei politici de reevaluare a active/or rn conformitate cu /AS 76 lmo
bilizari corporale sou cu /AS 38 lmobilizari necorporale constituie o modificare de politico
contabi/a care trebuie tratata ea o reeva/uare mai degraba rn conformitate cu /AS 7 6 sou
cu /AS 38 decat rn conformitate cu prezentul standard." (IAS 8 pet. 17)
Prin urmare:
a) Trecerea de la amortizarea liniara la cea degresiva - modificare de politica con
tabila.
b) Trecerea de la metoda FIFO la metoda costului mediu ponderat - modificare de
politica contabila.
c)
Trecerea de la modelul costului la modelul reevaluarii pentru imobilizarile necor

porale - nu se aplica IAS 8, ci IAS 38.
d) Diminuarea duratei de viata utila ramase a unui utilaj cu 3 ani - modificari ale esti
marilor cantabile.
e) Constatarea unor bunuri vandute in anul precedent ea fiind inregistrate incorect in
stocuri - corectare de erori.
Exemplul ilustrativ425
Alfa construiete o cladire pentru nevoi proprii. Dobanzile
imprumuturilor contractate pentru aceasta construqie au fost

pana in prezent capitalizate. fn cursul anului N, managementul a
decis sa schimbe politica contabila i sa contabilizeze dobanzile la
cheltuieli ale perioadei, considerand ea noua politica conduce la
informatii mai fiabile.
Dobanzile capitalizate au fost de 8.000 lei in anul N-1 i de

21.000 lei in exercitiile anterioare anului N-1.
Situatia rezultatului global al anului N prezinta: profit inainte de
deducerea dobanzilor 80.000 lei, cheltuieli cu dobanzile anului

curent 7.000 lei. Cladirea nu a fost inca terminata.
in anul N-1, Alfa a raportat:
Profit inainte de deducerea dobanzilor
65.000 lei
Profit inaintea impozitarii
65.000 lei
La inceputul anului N-1, rezultatul reportat a fost de 72.000 lei, iar

la sfaritul exercitiului N-1, de 137.000 lei.
Capitalul social al societatii Alfa este de 24.000 lei. Nu exista alte
componente de capital propriu.
Excluzand incidenta fiscala, conform IAS 8:
a) Prezentati un extras din situatia rezultatului global pentru

anii N-1 i N;
b) Prezentati situatia modificarilor capitalurilor proprii;
c) Prezentati un extras din note.

Rezolvare:
,,(... ) Aplicarea retroactivii reprezintii aplicarea unei noi politici contabile tranzacfii/or, a/tor
evenimente i condifii, ea i cum politico respect/vii s-ar fi aplicat dintotdeauna.
Retratarea retroactivii reprezintii corectarea recunoaterii, evaluiirii i prezentiirii va/o
rilor elementelor situafiilor financiare ea i cum erorile perioadei anterioare nu ar fi existat."
(IAS 8 pet. 5)
,,(...) Cdnd o modificare de politico contabila se aplicii retroactiv (...), entitatea trebuie sii
ajusteze so/du/ initial al fiecarei componente de capital propriu afectate pentru prima
perioada anterioarii prezentatii, precum i celelalte valori comparative prezentate pentru
fiecare perioada anterioarii prezentatii ea i cum noua politico contabilii s-ar fi aplicat
dintotdeauna." (IAS 8 pet. 22)
,,Atunci cdnd o modificare voluntarii de politico contabilii are un efect asupra perioadei
curente sau asupra oricarei alte perioade anterioare, ar avea un efect asupra acelei pe
rioade cu excepfia faptului ea este imposibil de determinat valoarea ajustarii, sau ar putea
avea un efect asupra perioadelor viitoare, o entitate trebuie sa prezinte:
(a) natura modificarii de politico contabilii;
(b) motivele pentru care aplicarea noii politici contabile oferii informatii fiabile i mai
relevante;
(c) pentru perioada curenta i pentru fiecare perioada anterioara prezentatii, in miisura
in care este posibil, valoarea ajustiirii:
(i)
pentru fiecare element-rdnd afectat din situafia financiarii; (...).
CONTABILITATE
(d) suma ajustarii aferente perioadelor anterioare celor prezentate, in masura in care este
posibil; i
(e) daca aplicarea retroactiva este imposibila pentru o anumita perioada anterioara,
sau pentru perioade anterioare celor prezentate, circumstantele care au condus la
existenta acelei conditii i o descriere a modului in care i a momentului din care a fost
aplicata modificarea de politico contabila.
Situatiile financiare ale perioadelor ulterioare nu trebuie sa repete aceste prezentari de
informatii." (IAS 8 pet. 29)
Prin urmare:
a)
Extras din situatia rezultatului global:

- lei (retratat)
N-1
Profit inainte de deducerea dobanzilor
80.000
65.000
(7.000)
(8.000)
73.000
57.000
b)
Situatia modificarilor capitalurilor proprii:
Capitaluri proprii la
deschiderea exercitiului N-1
Efectul schimbarilor de
politici
deschiderea exercitiului N-1
ajustate
Capital social
Rezultat reportat
24.000
72.000
96.000
(21.000)
(21.000)
24.000
51.000
75.000
57.000
57.000
108.000
132.000
73.000
73.000
181.000
205.000
Rezultatul exercitiului N-1

inchiderea exercitiului N-1
24.000
Rezultatul exercitiului N
inchiderea exercitiului N
c)
- lei -
24.000
Total
Extras din note:
Tn exercitiul N, societatea a schimbat politicile referitoare la tratamentul costurilor in

datorarii. in exercitiile anterioare, acestea au fost capitalizate. Tncepand cu exercitiul N,
costurile indatorarii sunt considerate cheltuieli ale perioadei, deoarece managementul

considera ea noua politica conduce la informatii mai fiabile. Schimbarea de politici
contabile s-a realizat retroactiv i informatiile comparative pentru exercitiul N-1 au fost
retratate. Efectele schimbarii asupra exercitiului N-1 i asupra exercitiilor anterioare
anului N-1 sunt:
Efect asupra exercitiului N-1:
cresc cheltuielile cu dobanzile: 8.000 lei

scade rezultatul exercitiului: 8.000 lei
Efect asupra exercitiilor anterioare N-1:
scade rezultatul exercitiului: 21.000 lei
scad activele imobilizate i profitul nerepartizat la 31.12.N-1: 8.000 lei+ 21.000 lei=
29.000 lei
Tn cursul anului N, Alfa i-a modificat politica contabila privind
amortizarea imobilizarilor corporale, pentru a aplica o abordare
pe componente, adoptand in acelai timp modelul reevaluarii. Tn
anii anteriori anului N, inregistrarile privind activele firmei nu au
fost suficient detaliate pentru a aplica abordarea pe componente.
La sfaritul anului N-1, conducerea a contractat un studiu care
a oferit informatii privind componentele detinute, precum i
valorile lor juste, durata de viata utila, valorile estimate reziduale
i valorile amortizabile la inceputul anului N. Totui, studiul nu a
oferit o baza suficienta pentru o estimare fiabila a costului acelor
componente care nu au fost inregistrate anterior separat, iar
inregistrarile existente dinaintea studiului nu permit ea aceasta
informatie sa fie reconstruita. Managementul societatii Alfa ia
in considerare modul in care sa fie contabilizat fiecare dintre
cele doua aspecte ale modificarii contabile. S-a stabilit ea nu era
posibil sa se contabilizeze retroactiv modificarea conform unei
abordari mai complete pe componente sau sa se contabilizeze
acea modificare prospectiv de la orice data anterioara datei de
inceput a anului N. De asemenea, trecerea de la modelul costului
la modelul reevaluarii se impune sa fie contabilizata prospectiv. Ca
atare, managementul a decis ea entitatea ar trebui sa api ice noua
politica incepand cu anul N.
lnformatii suplimentare: imobilizari corporale la sfaritul anului
N-1: valoare contabila SO.OOO lei; amortizare 10.000 lei; cheltuieli
cu amortizarea prospectiva pentru anul N, baza veche 4.700 lei;
CONTABILITATE
rezultatele studiului: evaluare 42.000 lei; valoare reziduala

estimata 4.000 lei; durata medie de viata a aetivului 8 ani.
a) Calculati cheltuielile cu amortizarea pentru anul N;
b) Prezentali un extras din note.
Rezolvare:
,,(... ) Aplicarea prospectiva a unei modificari a politicilor contabile i, respectiv, a recunoa

terii efectului unei modificari a estimcirilor contabile reprezlnta:
(a) aplicarea noii politici contabile tranzactiilor, a/tor evenimente i condifii care au apa
rut dupci data la care se modified politico; i
(b) recunoaterea efectu/ui modificarii estimcirii contabile in perioadele curente i viitoare
afectate de modificare." (IAS 8 pet. 5)
,,Atunci cdnd sunt imposibil de determinat efectele specifice perioadei aferente modificarii
unei politici contabile privind informatiile comparative pentru una sau mai multe pe
rioade anterioare prezentate, entitatea trebuie sci aplice noua politicci contabilci valorii
contabile a active/or i datoriilor de la inceputul primei perioade pentru care aplicarea
retroactiva este posibilci, care ar putea fi perioada curenta, i trebuie sa efectueze ajustarile
corespunzcitoare ale soldurilor inifiale ale fieccirei componente de capital propriu afectate
pentru acea perioadci." (IAS 8 pet. 24)
,,Atunci cdnd, la inceputu/ perioadei curente, este imposibil de determinat efectu/ cumu
lativ al apliccirii unei noi politici contabile tuturor perioadelor anterioare, entitatea trebuie
sci ajusteze informafiile comparative pentru a aplica noua politica contabilci in mod pros
pectiv de la prima data posibila." (IAS 8 pet. 25)
Prin urmare:
a)
Cheltuielile cu amortizarea pentru anul N:
Valoare reevaluata = 42.000 lei
Valoare amortizabila = 42.000 lei - 4.000 lei = 38.000 lei

Amortizarea anului N = 38.000 lei I 8 ani = 4.750 lei
b)
Extras din note:
De la ineeputul anului N, Alfa i-a modifieat politica eontabila privind amortizarea

imobilizarilor eorporale pentru a apliea o abordare pe eomponente, adoptand in aee
lai timp modelul reevaluarii. Managementul a luat in eonsiderare faptul ea aeeasta
politica ofera informatii fiabile i mai relevante, deoareee trateaza mai bine eomponen
tele de imobilizari eorporale i este bazata pe valori aetualizate. Politica a fost aplicata
prospeetiv de la ineeputul anului N, deoareee nu a fost posibila estimarea efeetelor
apliearii politicii fie retroactiv, fie prospeetiv de la o data anterioara. Deei adoptarea
noii politici nu are efeet asupra anilor anteriori.

Efectul asupra anului curent:
-
creterea valorii cantabile a imobilizarilor la inceputul anului cu 42.000 lei (valoare

reevaluata) - 40.000 lei (valoare ramasa) ((SO.OOO lei (valoare contabila) - 10.000 lei
(amortizare)) ;::: 2.000 lei
crearea unui surplus din reevaluare la inceputul anului ;::: 2.000 lei
creterea cheltuielii cu amortizarea;::: 4.750 lei - 4.700 lei;::: 50 lei
Exemplul ilustrativ425 --------__,,

Alfa achizi1ioneaza un utilaj in valoare de 200.000.000 lei. Durata
de via1a este de 8 ani, iar entitatea ii amortizeaza prin metoda
liniara. La sfaritul anului 2 de funqionare se hotarate ea
amortizarea utilajului se va face pe o perioada de 6 ani, aceasta
fiind durata de via1a utila (durata ramasa de 4 ani).
Conform IAS 8, contabilizati:
a) Amortizarea anului 1;
b) Amortizarea anului 2;
c) Amortizarea anilor de la 3 la 6.
Rezolvare:
,,Efectu/ modificiirii unei estimiiri contabile, a/ta decat o modificare ciireia i se aplicii punc
tul 37, trebuie recunoscut prospectiv prin includerea ei in profitul sau pierderea:
(a) perioadei modificiirii, dacii modificarea afecteazii doar acea perioadii; sau
(b) perioadei modificiirii $i perioadelor viitoare, dacii modificarea le afecteazii pe aman
douii." (IAS 8 pet. 36)
,,in miisura in care o modificare de estimare contabilii dii na$tere la modificiiri de active $i
datorii, sail afecteazii un element de capitaluri proprii, aceasta trebuie recunoscutii prin
ajustarea valorii cantabile a activului, a datoriei sau a capitalului propriu aferent(e) in
perioada modificiirii." (IAS 8 pet. 37)
Prin urmare:
a)
Anul 1 - evidentierea amortizarii anuale (200.000.000 lei I 8 ani;::: 25.000.000 lei):
25.000.000 lei
Cheltuieli cu
amortizarea imobilizarilor
Amortizarea
utilajelor
25.000.000 lei
CONTABILITATE
b)
Anul 2 - valoare amortizabila = 200.000.000 lei - 25.000.000 lei = 175.000.000 lei
Evidentierea amortizarii anuale (175.000.000 lei I 5 ani = 35.000.000 lei):

Cheltuieli cu
35.000.000 lei
c)
Amortizarea
utilajelor
35.000.000 lei
Anii de la 3 la 6 - evidentierea amortizarii anuale de 35.000.000 lei:
Cheltuieli cu
35.000.000 lei
Amortizarea
utilajelor
35.000.000 lei
Exemplul ilustrativ426 ------------.

fn anul N+ l, Alfa a descoperit ea anumite bunuri care fusesera
vandute in decursul anului N au fost inregistrate incorect in
stocuri cu valoarea de 7.000 lei in inventarul facut la data
de 31.12.N. Registrele cantabile ale companiei Beta pe anul N+1
prezinta vanzari in valoare de 110.000 lei, costul bunurilor
vandute fiind de 80.000 lei (inclusiv 7.000 lei eroare in soldul initial
al stocurilor).
In anul N, Alfa a raportat:
Vanzari
70.000 lei
(52.000 lei)
18.000 lei
In anul N, soldul initial al rezultatului reportat este de 22.000 lei i

soldul final al aceluiai cont este de 40.000 lei.
Alfa a avut un capital social de 6.000 lei i nicio alta componenta
de capitaluri proprii cu exceptia rezultatului reportat. Aqiunile
sale nu sunt tranzaqionate public i nu prezinta catigul pe

aqiune.
a) Contabilizati corectarea erorii;
b) Prezentati un extras din situatia rezultatului global pentru

anii N i N+1;
c) Prezentati situatia modificarilor capitalurilor proprii;

d) Prezentati un extras din note.
Rezolvare:
,,(...) Retratarea retroactiVQ reprezintQ corectarea recunoaterii, eva/uQrii, ; prezentQrii
valorilor elemente/or situafiilor financiare ea ; cum erorile perioadei anterioare nu ar fi
existat. (...)" {IAS 8 pet. 5)
,,0 eroare a perioadei anterioare trebuie corectatQ prin retratare retroactivQ, cu excepfia
cazului cand sunt imposibil de determinat fie efectele specifice perioadei, fie efectu/ cu
mulativ al erorii." (IAS 8 pet. 43)
,,Sub rezerva punctului 43, o entitate trebuie SQ corecteze retroactiv erorile semnificative ale
perioadei anterioare in primul set de situafii financiare a CQror pub/icare a fost aprobatQ
dupQ descoperirea acestora, prin:
(a) retratarea va/orilor comparative pentru perioada (perioadele) anterioarQ(e) prezen
tatQ(e) in care a apQrut eroarea; sau
(b) daca eroarea a aparut inainte de prima perioadQ anterioara prezentata, retratarea
soldurilor de deschidere ale active/or, datoriilor i capitalurilor proprii pentru prima
perioada anterioarQ prezentata." {IAS 8 pet. 42)
,,Corectarea unei erori dintr-o perioada anterioara este exclusQ din profitu/ sau pierderea
perioadei in care eroarea a fost descoperita. Orice informafie prezentata privind perioadele
anterioare, inclusiv orice sinteze istorice ale date/or financiare, este retratata incepand cu
eel mai indepartat moment posibil din trecut." (IAS 8 pet. 46)
,,In aplicarea punctului 42, o entitate trebuie sa prezinte urmatoarele:
(a) natura erorii perioadei anterioare;
(b) pentru fiecare perioada anterioara prezentata, in masura posibila, valoarea corec
tarii:
(iJ pentru fiecare element-rand afectat din situafia financiara; i
(ii) daca /AS 33 se ap/icQ entitafii, pentru rezultatele de bazQ i diluate pe acfiune;
(c) valoarea corectarii la inceputul primei perioade anterioare prezentate; ;
(d) daca retratarea retroactivQ este imposibila pentru o perioada anterioara specified,
circumstanfe/e care conduc la existenfa ace/ei condifii i o descriere a modului ; a
momentului din care a fost corectata eroarea.
Situafii/e financiare ale perioadelor ulterioare nu trebuie SQ repete aceste prezentQri de
informafii." {IAS 8 pet. 49)
Prin urmare:
a)
Coreetarea erorii:
7.000 lei
Rezultatul reportat
Produse finite
7.000 lei
CONTABILITATE
b)
Extras din situatia rezultatului global Alfa:
- lei (retratat)
N+1
Vanzari
c)
N
110.000
80.000- 7.000 = (73.000)

37.000
52.000 + 7.000 = (59.000)
11.000
Situatia modificarilor capitalurilor proprii Alfa:
Soldul la 31.12.N-1
Profitul la sfaritul anului

incheiat la 31.12.N conform
retratarii
Soldul la 31.12.N
- lei -
Capital social
Rezultat reportat
Total
6.000
22.000
28.000
11.000
11.000
33.000
39.000
37.000
37.000
70.000
76.000
6.000
Profitul la sfaritul anului

incheiat la 31.12.N+1
Soldul la 31.12.N+l
d)
70.000
6.000
Extras din note:
Anumite bunuri care au fost vandute in anul N au fost in mod incorect incluse in stocuri
la valoarea de 7.000 lei in inventarul efectuat la 31.12.N.
Situatiile financiare pentru anul N au fost retratate pentru corectarea acestei erori. Efectul
retratarii acestor situatii financiare este prezentat mai jos. Nu exista efect in anul N+1.
- lei Efect N
(Creterea) costului bunurilor vandute

(Scaderea) profitului
(Scaderea) stocurilo'r
(Scaderea) capitalurilor proprii
(7.000)
7.000
(7.000)
(7.000)
Nota: Cu exceptia institutiilor de credit care aplica IFRS ea baza de tinere a contabili
tatii, celelalte entitati obtin situatii financiare sau pachete de raportare conform IFRS
prin retratarea informatiei cantabile prelucrate conform reglementarilor nationale. De
aceea, solutiile problemelor din cadrul acestui capitol au vizat reflectarea consecintelor
evenimentelor i tranzactiilor asupra situatiilor financiare, i nu aspecte legate de orga
nizarea i tinerea contabilitatii.

Admitere Ceccar 2015 Contabilitate PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Admitere Ceccar 2015 Contabilitate PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1.1.

Cerinte comune pehtru categoriile experti contabili

:, Principiile contabile generale. Reguli generale privind recunoa$terea

Exemplul ilustrativ 1 ---------

Tn cursul exercitiului N, societatea Alfa inregistreaza in

Sunt inreglstrarile de mai sus consecinla aplicarii principiilor

Recunoaterea venitului la momentul angajarii creantei fata de client este consecinta

Ghid pentru pregatirea candidajilor la examenul de acces

OMFP nr. 1.802/2014 prevede, in contextul explicitarii principiului contabilitatii de an

,,Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului care conduc la ajustarea situatiilor fi

- vanzarea stocului de marfuri in ianuarie anul N+ 1:

lnregistrarile de mai sus sunt conforme tuturor conceptelor

Ghid pentru pregatirea candidajilor la examenul de acces

Potrivit principiului necompensarii din OMFP nr. 1:802/2014:

,,ln contabilitate, veniturile din vanziiri de bunuri se tnregistreaza in momentul predarii

Contabilul societatii Alfa, proaspat angajat, a avut de inregistrat

- la data de 17.02.N - incasarea facturii:

Este solutia de mai sus conforma principiilor contablle generale

,,Che/tuieli/e platite/de platit i veniturile incasate/de incasat in exercifiul financiar curent,

Exemplul ilustrativ 5 ------------,

Ghid pentru pregatirea candidatilor la examenul de acces

societatii ea urmare a unei reaqii alergice suferite in urma utilizarii

Cu ocazia lucrarllor de inchidere a exercitiului N, ce

J.. ) La intocmirea situafiilor financiare anua/e, recunoa$terea ; evaluarea trebuie reali

Exemplul ilustrativ 6 -----------.

A procedat corect contabilul? Argumentati raspunsul.

Care este incidenta schimbarilor de metoda de amortizare i de

Ghid pentru pregatirea candidafilor la examenul de acces

,,(... ) alegerea metodei de amortlzare a lmob/1/zarllor; reeva/uarea imobilizdrilor cor

,,Efectele moditicarli pol/tlcilor cantabile aferente exercifiului tinanciar curent se con

,,Efectu/ modificdrii unei estimdri contabile se recunoate prospectiv prin includerea so fn

Prin urmare, solutia conforma cu OMFP nr. 1.802/2014 este urrnatoarea:

amortizarea anuala a activului (5.000 lei / 5 ani = 1.000 lei/an):

la 31.12.N - schimbarea metodei i a duratei de amortizare:

Rata degresiva = 25% x 1,5

Amortizarea anuala = 5.000 lei x 25% x 1,5 = 1.875 lei

Tn notele la situatiile financiare se va face urmatoarea prezentare:

valoarea contabila a imobilizarilor corporale este mai mica cu 875 lei;

Ghid pentru pregatirea candidafilor la examenul de acces

Exemplul ilustrativ 8 ------------.

,,Nu se considera modificari ale politicilor cantabile:

:, Contabilitatea activelor imobilizate

Exemplul ilustrativ9 -------------.

Conform OMFP nr.1.802/2014, contabilizati:

,,Cheltuieli/e de constituire sunt cheltuielile ocazionate de fnfiintarea sau dezvoltarea unei

cheltuielile de constituire. Tn aceasta situafie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate

Prin urmare, entitatea va efeetua urmatoarle inregistrari:

Total eheltuieli = 1. 000lei + 1. 500lei + 1.400lei = 3.900lei

b) Amortizarea eheltuielilor de eonstituire pe perioada maxima de 5 ani (3.900lei I

Ghid pentru pregatirea candidafilor la examenul de acces

Exemplul ilustrativ 10 -----------..

Conform OMFP nr. 1.802/2014, precizati care este suma maxima

Exemplul ilustrativ 11 ----------,

La data de 31.12.N-1, societatea Alfa a achizitionat vehicule i

Conform OMFP nr. 1.802/2014, eontabiliza1i:

,,Cheltuielile de explorare i evaluare a resurselor minerale sunt cheltuieli generate de en

Explorarea i evaluarea resurselor minerale se refero la prospectarea resurselor minerale,

,,0 entitate trebuie so stabileasco o politico contabilo speclficand ce cheltuieli sunt re

,,0 entitate nu va inregistra ea active de natura cheltuielilor de explorare ; evaluare a re

Ghid pentru pregatirea candidafilor la examenul de acces

a) rnainte de explorarea $i evaluarea resurselor minerale, cum sunt cheltuielile ce au avut

amortizarea anuala a instalatiilor specifiee de forare (1.000.000 lei l 10 ani =

in evaluarea initiala a a.ctivelor de explorare i exploatare se vor include: 200.000 lei