Moara cu noroc

de Ioan Slavici
Nuvela realist-psihologica
I.Slavici - presursor al lui L.Rebreanu
- intemeietor al nuvelei psihologice romanesti
Caracterul operei
- face parte din volumul Novele din popor
- este o nuvela realist psihologica, pentru ca:
prezinta o realitate specifica Ardealului de la sfarsitul
sec. al XIX-lea
prezenta unor teme si motive precum: dezumanizarea,
destinul, obsesia.
conflictul interior si analiza psihologica
Titlul
- fixeaza spatiul in care se desfasoara actiunea- Moara cu
noroc este o carciuma asezata la rascrucea dintre drumuri
- este un cronotop (schimba destinul personajelor spre tragic)
- are accente ironice raportat la ceea ce se intampla pentru ca
se dovedeste a fi un loc cu ghinion
Tema
- principala: dezumanizarea provocata de patima banului
- teme secundare: familia, destinul
- este moralizatoare: abaterile de la normele etice trebuie
pedepsite
Viziunea despre lume a scriitorului:
- banul are un efect distrugator asupra fiintei umane
- se reflecta in dezumanizarea personajului principal, care isi
incalca principiile morale pentru castigul facil, dar necinstit
Perspectiva narativa:
- este obiectiva
- apartine unui narator omiscient, ubicuu si heterodiegetic, care
ofera o viziune dindarat
- naratiunea este realizata la persoana a III-a
Tehnica narativa:
- inlantuirea cronologica a secventelor
Timpul:
- un an
- intre doua repere temporale, religioase: Sf. Gheorghe si Pasti
Spatiul:
- vestul Ardealului, intre Arad si Ineu, la Moara cu noroc

Structura compozitionala:
- nuvela ampla cu subiect de roman (G. Calinescu)
- constructie clasica, echilibrata, 17 capitole
Incipitul si finalul:
- confera simetrie structurii compozitionale
- in ambele este folosita tehnica punctului de vedere
- ambele contin spusele batranei, putatoarea de cuvant a
autorului
- incipitul are rol anticipativ si de avertisment
- finalul sustine tema destinului
Conflictul:
- predominant interior, surprinde zbuciumul lui Ghita care
oscileaza intre latura pozitiva a caracterului sau si patima
pentru bani
- exterior, intre personajele nuvelei mentine tensiunea
dramatica
Personajele:
- sunt complexe si verosimile
- mobile(Ghita, Ana) si imobile(Lica, Pintea)
Ghita:
- este personaj protagonist, complex si dilematic
- involueaza de la statutul de cizmar sarac, sot iubitor si
familist convins la cel de hangiu, lacom, sot ursuz care-si
ucide sotia
- fixeaza tipologia neputinciosului
- apare in trei ipostaze:
om moral
om dilematic
om imoral
- este pus in relatie cu Lica Samadaul, personaj malefic pe tot
parcursul nuvelei, prin tema banului
- la inceput cei doi sunt personaje antagonice, iar apoi, sunt
complementare
- este caracterizat direct, ca un bun meserias si om harnic,
iubitor si cumsecade
- predomina caracterizarea indirecta prin gesturi, atitudini,
ganduri, fapte
- in relatia cu Lica, incerca sa fie autoritar la inceput, rezista
tentatiei banului:isi cumpara pistoale, caini si-l angajeaza pe
Marti
- tentatia banului este mai puternica si personajul sufera o
schimbare interioara si de comportament
- gandurile si framantarile sunt redate prin monologul interior

- actiunile si atitudinile personajului evidentiaza nesiguranta,

frica, regretul ca are familie
- are momente cand regreta, are remuscari si isi deplange
decaderea morala careia nu i se poate impotrivi
- momentul cand jura stramb la proces marcheaza declasarea
ireversibila a dezumanizarii, proces care atinge punctul
culminant cand o foloseste pe Ana drept momeala
- devine el insusi ucigas, injunghiind-o pe Ana
- sfarseste tragic, fiind impuscat de Raut
Lica
- personaj cu alura romantica
- personaj imobil, intruchipare a raului pe parcursul nuvelei
- lipsit de slabiciuni si de scrupule
- devine o autoritate in existenta lui Ghita si stie sa exploateze
setea acestuia de bani
- este violent si ii marturiseste lui Ghita placerea sangelui
Stilul nuvelei:
- este sobru, concis, fara podoabe
- registrele stilistice valorificate: regional, popular, oral
Moduri de expunere:
- naratiunea, descrierea, dialogul, monologul interior indeplinesc
o serie de functii epice in cadrul discursului narativ