CUPRINS DETALIILE IN PROIECTAREA CONSTRUCTILOR CONSTRUCTII CU PERET! PORTANT! Construct eu pereti portani din zeire de earamics CConstrvctii cu pareti partant din blocurt mich A 8 CC. Construezi eu perey portant din biacuri de beton celuisr autoclvizat D. Canstrueti eu pereti portant din Msi de beton celular autoclavizat . Construcii cu pereti portant din betan ugor mane CONSTRUCTI CU STRUCTURA DIN BETON ARMAT ‘A, Tipuri de construcii cu structura din Beton armat B. Aleituires constructiva a eldiriior eu structura din beton armat . Betonul aparent CONSTRUCTII CU STRUCTURA DIN LEMN ‘A. Construct din lenin setemul bloc” 8. Conttructii cuschelet din tern tn zibrele C. Contructil ew schelet de lem gin dulapi sau scinduri ‘CONSTRUCTH CU STRUCTURA METALICA ‘A. Constructii cu sehelet metalicHIDROIZOLATII IMPOTRIVA APELOR DIN SOL. A. Hidroizolatii contra umezelii pimintulu 8. Hidroizolatii contra apelor din sol fer presiune hidrostaticd . Hidroizolati contra apelor cu presiune hicrostatica D. Diverse ‘ woe SISTEME DE ACOPERIRE A. Sisteme de acoperire din lemn 8B, Sisteme de acoperire matalice , Sisteme de acaperire din beton armat 10 v2 132 154 163 169 169 ” 13DETALIILE IN PROIECTAREA CONSTRUCTILOR Ca si toate celelalte ramuri ale tehnicii, sectorul con- stractiilor cunoaste 0 dezvoltare impetuoass. ‘Sarcini de amploare mereu crescindd, exigente din ce ‘ce mai ridicate adresate atit proiectantulvi eit gi exe- ‘catantului si producdtorului de materiale, nivel tehnic ‘mat ridicat 51 oqganizare superioara in executie, teh- icitate tot mai ridi¢at8 in solutionarile de ansamblu ca Sin detalis, sint unele dintre principalele trasituri ce Earacterizeazd etapa prezenta in domeniul constructiilor. Practica mestesugdreasca este inlocuita cu metode industriale moderne, locul cunogtintelor empirice il ia © teorie in plind dezvoltare, forme not de organizare a Sctivitatii apar atit in executie cit si in proiectare Problema calitatii $i eficientel lucrarilor capita 0 :a mai mare ca orictnd, ‘Detaliile-de executie, acea parte 2 documentatiei teh- nice care rezolvérile de amanunt date diverse- lee componente'ale:constructiei si legaturilor dintre ele, prezinta © important’ hotéritoare pentru eficacitatea Fiais 2 lucrarii; multe dintre nereusitele inregistrate, waeori chiar I fucrari de cea mai mare important, se por datore nu numel alegerii unel solutii improprii ci gi Shei nesatisfacatoare calititi a detaliilor propuse ‘Chemafi sa raspunda nor cerinte variate, constructo- ‘ure timpurilor au trebuit 3 recurga la materialele ‘ai mult sau mai putin potrivite de care au pututdispune § la mijloacele de executie pe care nivelul atins de teh- hica constructiv8, th epoca respectiva, le oferea. ‘Acolo unde materialele naturale lipseau, constructo au trebuit 38 le inlocuiasc’ cu materiale artficiale, cre- aie de ei; cind experienta tehnicd a inaintasilor se dovedea insuficient’, noi solufii ingenioase au aparut ca rezultat al méiestriei si al efortului mini. Lutnd nastere si dezvoltindu-se in momente, locuri si conditii exterioare foarte diferite, tehnica aceasta 2 onstructilor nu a urmat un drum unic cio muttitudine de cli paralele. Fiecare dintre acestea, sintetizind experienta dabin- ‘dita de constructori de-a lungul veacurilor tn incercarea dde-a raspunde tot mai bine unor exigente mereu crescinde prin cit mai rafionala utilizere a materialelor si.mijloa- felor tehnice, s-2 concretizat in sisteme structural- Constructive specifice, in care material $i mod de. alcd- {tire concura la obfinerea unui maximum de soliditate, durabilitate, confort, economie si, nu Tn cele din urma, de frumusete. Folosind si perfectionind merew tehnicile utilizaril lemnului, pietrei si céramizil, constructorii, ay) reugit si facd fads secole de-a rindul, sarcinilor pe caresocieta- ten lea trasatDezvoltarea exploziva a societatii, ca urmare a revo- lutiei industriale, a generat noi cerinte care nu mai pu- ‘teau fi satisfacute nici calitativ, nici cantitativ, cu vechile mijloace, Le-au raspuns insa cu sueces materialele nou create: liangii industriali, metalele, betonul arma Le-au rspuns noile modalitati de folosire a materia- lelor tradifionale: placajele din piatré, ciramizile cu goluri pentru zidarit si plangee, placajele si aglomera- tele din lemn de diferite tipuri. Le-a raspuns si crearea bazei teoretice a proiectiri construct lor. ‘Acest fenomen este in plina desfagurare. Materiale traditionale sint folosite cu eficacitate marité dup noi principii, materiale cu performante superioare antreneazi madificarea vechilor modalitati de utilizar. Transferuri de idei, de principii sau chiar de detalii de alcatuire si de materiale sint posibile si au lac in mod cefectiv intre un sistem gi altul. Dar acest proces nu decurge fara dificult Trecerea de la constructia traditionala, proiectata pe baze empirice, caracterizata de copioase supradimen- sion&ri constructive, a constructia moderna, in care toate elementele sint riguros dimensionate pe baza de calcul, preluarea unor solutii tehnico-constructive si strmutarea lor in alte regiuni cu caracteristci limatice fant termic Este bine dack lemnul poate (i igifugatFig. 75. Copur de fum — coronamentpelabricat i deflector — Vedere 7 sextane inchidereaupesoars a courlor de fm costituie intotdeauna 9 proiem deat, datos ine aloe taporte de fanagine pocaretpa de plone lemrterees, imardirind pare cout 12 Serna prtkse din plat, aii, beton mort et coo geometri pot pants reste de sargreIncrinat cle} pol resale sae Sion scent problems le pot socate cu plete Incite, execute gin tablds gre ceramics. stooriment sau esr cera bite gle sla), ferrin caliciors Fhnere i uerare 3 scertor pate fice cu mortar di chmorts cu o grit Goose pert ealkaten exe con Fig, 76. Pereti pentru nise de raciatoxre, din zidirie de cirke midi, termolzalati catre interior. Peretit din cirimidh a ciror grosime este redusd fy dreptul nigelor pentru raciatoare, se teemoizolears Ia imerion utlicinaiae plac! in baton celular sutoca vizat, placl din Ipsos” gi zgurd sau alte materiale ‘hu conducatoare Ge calduria clror groime se stabl- leste tm mod corespunzitor CCrculapia acted de aercalé daterminatd de aparatul ‘de Incilzie face de prisos prevederea ce bariere de vapor. Solutia aceasta este de preferat zidirli parapetului cu matorate cu mare capacitate termalzolants (b,c... blocuri de beten de zpurt ete) deoarece asigurs oma. fenitatea suportului tencuielfatadel si o bunk com. Bortare a acestela sub aciunea intemparitior. 73 Fig. 77. Legdtura intr clemente din lemnsizidaria de carsmias. ‘Ori de cite or! tuerel este pons, elomentele din ema cos asocia’ sidarei de clranii plang, tavane i grinal aparente. pergole ete) nu Se Tagroapa ih Bieri’ lagh lear prin intermedia nor Glementeimputresibile ee se integreard organic sire eae in imaine, rezemarea grinslor din fem ale unui tavan pe console din patra patrsarificlala sau beton, incatteate tn nddere pereiborFig. 78. Fig. 79. Fig. 00 Legaturantre elementele din lem si zidiria de cird- mich. Grinda de lemn reazem’ pe dovd profile din ofel laminat incasteste in tigiria Ge eiramida. Distantarea cu 1520 mm de perete a extremitisii inal anurt © povtecth verte ty url lee din La nevoie, legatura este consolidati cu un bulon ce sabato grinds din lorn si cele dout console din ofel Taminat Incastrarea grinzilor de tema th aidiria de cirsmios ‘Reolo unde acest luers este Inevitabil, incatrarea arinaiior de lern in ziddria de cirdmid ve face cy toate recautiile menite” 38 Impledice alterarea lemnulul Impregnarea grirzil cu substanfe antiseptice, higrofuge Si fungicide, ‘imbracarea partit Ingropate a gringii cu farton safatat sau cu material similar ereates in jurul apatuls!grinzit a unui spajiu de ser ce se ventilears ‘tre exterior prin rorturt neumplute ale zidariel ete. Pentru buna transmitere a sareinilor grinda de len reazemd pe un pat de mortar cu ciment Zidrio mbetd din beton gi plates brut. Zidirie folosith indeosebi_ la soclurile cladiriter, seociatd relativa simplitate de exccutie cu economia de plates ‘Betonul se toarna in paralel cu ridicarea paramen- tuluidin platrZ, tine limitat cdtreinteriorul eonstruc- {lei de un cofra) cin lem eigieat In preatabil pe toata Tnaltimes necesarsFig. 81. Zidie mixed din piatrd bruta i cirimids, Zidarie folosita Indeosebi Ip Socluri de elagiri ev subsol sau demisol. ciptusrea interioara cu cdramida find menits sz asigure un confort termic superior #1 pouibilitath de finisare mai avantajoae ‘Captugeala de cirdrnidd ss leaga cu sidsria din piatrs (a Intervate de efteva ringuri. Fig. 82. Zidarie mixtd din piatra bruts gi cbetmis, Similar celel prezentate tn figura anteroar8, solu- {ia sustrath fer o mai bund izolare termica prin gol Ge aer pastrat Totre ridiria de piatra yr ciptugeala de cieimids. Ente bine ca, ptin unele rosturi verticale deschise paryal,spatiul de asr 4 posts fi ventilatextre exterior, pentru'evacuarea umezeli B. CONSTRUCTII CU PERETI PORTANTI DIN BLOCURI MICI Existd posibilitatea de a se executa constructii cu pere- fii portanti din inlocuitori de caramida sub forma unor blocuri cu goluri, din materiale ceramice sau turnate din aglomerate pe bazd de ciment si diferite agregate ujoare: gure, tufuri etc, Aceste blocuri se executa in formate determinate de” capacitatea lor de izolare termica (grosimi de pereti exterior de ordinul a 30cm), de capacitatea portant (grosimi de peret} portant interior de ordinul « 20— 25 cm), de greutate (blocul trebuie s8 poata fi minuit cu usuringa de zidar th timpul lucrului) Volumul lor este in general echivalent cu volumul a 4-5 cArdmizi obisnuite. Zidirea cu blocuri mici se executa mai repede decit zidsria de cirimida obignuits deoarece numérul de blocuri de minuit pentru realizarea unui anumit volum de Zidarie este de citeva ori mai mic decit acela al cérmi- zilor ce ar trebui folosite, Trebuie fnsi observat cf, din cauza rosturilor mai rare, omogenitatea peretelui din blocuri mici este mai redusa decit aceea azidiriei de-ciramida, ceea ce implica preocuparea pentru stabllirea competent& a marci mor- ‘arelor folosite, pentru punere in oper foarte ingrijita, pentru modularea precisa constructiel, aga ca jeserea blocurilor s& se facd intotdeauna la 1/2 bloc gi numai in cazuri exceptionale la 1/4 bloc, pentru masuri speciale de asigurare (centuri, simburi de beton armat etc.) tn cazul terenurilor ce prezinta un oricit de mic pericol de tasari inegale.Fig. 83. Blocuri miei pentru pereti. Corp ceramic

You might also like

• P 118-1999 Psi

  

  Document135 pages

  P 118-1999 Psi

  rucareanu_mihai

  100% (3)
• P 118-1999 Psi

  

  Document135 pages

  P 118-1999 Psi

  rucareanu_mihai

  100% (3)
• P 118-1999 Psi

  

  Document135 pages

  P 118-1999 Psi

  rucareanu_mihai

  100% (3)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Constructii Din Otel - Curs

  

  Document104 pages

  Constructii Din Otel - Curs

  giuliano_yuly

  100% (2)
• Continut Cadru DTAC - D - OE - Odt

  

  Document8 pages

  Continut Cadru DTAC - D - OE - Odt

  Octav Adrian Butoescu

  No ratings yet
• Proiectarea Detaliilor de Constructii

  

  Document178 pages

  Proiectarea Detaliilor de Constructii

  Octav Adrian Butoescu

  100% (1)
• Dictionar de Arhitectura Si Constructii

  

  Document34 pages

  Dictionar de Arhitectura Si Constructii

  Octav Adrian Butoescu

  No ratings yet