1 47,

....4213t2Tet
.

V. ALECSANDRI
.

II

'

asp z

SCRISORI
I.
CATRE T. MAIORESCU, I. NEGRUZZI, .
AL. PAPADOPOL-CALLIMACH SI PAULINA ALECSANDRI
.

.t

PUBLICATIE INGRIJITA

04,0 UT E. 0,
.

4)\

DE

*ACADEMIE

ROM pt1E

IL. CHENDI i E. CARCALECHI

.1

.1

15tICARESCI

Editura Librarief SOCECU & Comp., Calea Victoriei, 21.

1904
Pretul Lei 3.50

www.dacoromanica.ro

f".
0

V. ALECSANDRI

SCRISORI
I.
CATRE T. MAIORESCU, I. NEGRUZZI,
AL, PAPADOPOL-CALLIMACH SI PAULINA ALECSANDRI
PUBLICATIE INGRIJITA

LIE

IL. CHENDI !II E. CARCALECHI

MICURESC1
Editura Librarier SOCECC1 itt Comp., Ca lea Victoriel, 21.

1904
www.dacoromanica.ro

72278. Atelierele grafice I. V. Socecii, Bucuresci.

www.dacoromanica.ro

PREF ATA
Acest volum este o parte din materialul necesar pentru scrierea uneT monografir asupra luT Vasile Alecsandri. Am inceput cu
scrisorile cAtre Maiorescu, Negruzzi, Pa.padopol-Callimach Si
D-na Alecsandri, fiind-ca ne erati mai la indemin1, cele-l'alte trebuind a ma/ fi traduse din frantuzeste $i cautate prin archivele
particulare, unde se pastreaza.
Nutria/ greutatea cu care se pot procura autografele, atit de
ezletite $1 de multe, ne-a impedicat a renunta la planul de a face
o edi %ie cronologica a scrisorilor. Credem insa ca scopul principal
va putea fi atins $i in forma de acum, rAminind ca un indice general, la sfirsitul publicatiuneT, si dea cetitorulul toate indrumArile.
La transcrierea $i adnotarea scrisorilor, ne-am condus de interesul biografic $i cel literar-istoric. Am suprimat deci pArti ce ni
s'ati Varut absolut de prisos $i n'am mai crezut de lipsA a respecta
ortografia, de alt-fel inconsecventa, a poetulu-.
In capul volumulul asezAm o bibliografie, relativ complete, a
operelor luT Alecsandri $i notice despre resunetul ce 1-au avut in
presa $i in opinia publica.
Multumim la acest loc d-lui MaiQgscu, care a daruit AcademieT scrisorile, pentru a le putea intrebuinta $1 noT; d-lui I. Negruzzi, fi!nd-ca ne-a permis reproducerea notelor sale din Con_
vorbirry $1 in special d-luT Socecti, pentru buna-vointa cu care s'a

angajat la o editurA pe cit de utila, pe atit de costisitoare.

11. Chendi i E. Carcalechi.

www.dacoromanica.ro

Bibliografia editiilor separate si complete.

I. Fermasonul din HIrlgu. Comedie in tril acte, prelucratei
de A*** V. IaT 1840, 1 br. 8 mic. pp. 50. Repertoriul teatrulul national din Iasi, No. 1.
Infatosata pentrti inttiag data la deschiderea teatrulul national din lagY, LunY

In z8 Nov. 1840.

VezY pe larg deslugirea data de N. A. Bogdan In Archie': din

lag pe 1904, No. 2 p. 94.

2.* Splitarul Hatmatuki. Comedie in versurr.

Cf. Bengestu V. Akcsatadri, in Corm Lit. XXII, p. 39. i Prefata la sTeatrus
I. (Ed. Socec 1903) p. VI.

3. Cinovnten1 i 'modiste. Comedie inteun act, prelucrata

de A"* V*** la0 1841. I br. 41 pp. Repertoriul teatrului national din Tali, No. 7.
Infatogatit pentru intlias

data pe Teatrul national din

IagY,

Slmbata. In la-

nuarie 1841.

4. K. K. Iorgu de la Sadagura sat Nepotu -Y salba draoulul

Comedie in 3 acte, laFii. 1844, 1 br. 8 mic. 83 p.
In Post-script, cu data de Iupie 1844: a Aceasta este o piesli de circa:Waxer ;
o compunere improvizatli; o scriere aruncata pe 'little In dottli, trey zile.. Autorul
maY marturiseste 511. neavind aid decum pretentia de a fi autor dramatic, el a gompus piesa .pentru placerea a cItY-va 'prieterda.
VezY gi D. C. 011anescu, Teatru la. Romini U p. 116 gi 117 nota 1.

5.* Creditoril. Comedie I act, 14 p. Ia0 1845.

D, Iarcu. sBibliografia cronologica. ed. II, Bucurega 1873, p. 49 011Ynescu,

T. 1, R. p. x16, 117 nota 5.

6.* 17n riimitleg. Comedie I act, 8 p. Iqi, 1845.

Iarcu, ed. II. p. 51.

www.dacoromanica.ro

vr.

7. Peatra din melt. Partea 1. Comedie cu cintece in I act,

/afil 1847, T br. 8, 50 p.
Reprezentattt in lag in folosul arsilor din BuzureW In 3 MaT 1847.

8. Delteptarea Rominiei .Foaie volanta.

Fir& isciliturd gi cu titlul : Cdtrd Ramie. (VezT dosarul Fot volante No. 4
al AcadenneT).

9. Proteatatie in numele Moldovel, a omenirel si a WI

Dumnezet.. Mal 1848, I br. 8(;20 pp.
Autorul iscaleste : Vasili Alecsandri, mildular al comitetuluT ales de obstie
pentru redactia cererilor sale.

i0. 0 nunttl:tartmeascit, scene nationale in I act, hull, 1850

br. 8 28. p. Codrescu editor.
Mesa aceasta a fost reprezentata In folosul sdracilor, in 3 Febr. 1848, de
cltre cite-va persoane ale societhtil din lag. a Rolurile acestuY tablou de obiceiurT
nationale, improvizat de antor pentru o avi de frumoasii ocazie, all fost jucate de
Mal D-na E. Mavrocordatu si d-nit A. Mavrocordit, V. Alecsandri, K. Negruzzi,
N. Russo f a.a (Nota edit.)

II. Teatru. romineso. Repertoriul dramatic. Tom. I. Cuprinde piesele: Iorgu de la Sadagura sau nepotu-I salba dracip
lui, comedie in 3 acte. Creditorit, comedie in I act. Iafil in
Carnaval. Tablou in 3 actur. Riimdfagul, proverb cu cintice in
I

act. Piatra din cast; partea I, comedie cu cintice in I act,

Nunta pirlineascei, tablou national in I act. Scara mijet. Opereta

in I act. )Coldan Viteazul, cinticel comic. Mama Anghanca doftoroaia, cinticel comic. Herfcu boccegiul, cinticel comic. Chirifa
in lag sail dolui fete f'0 neneacel. Comedie cu cintice in 3 acturi.
Crat-nou opereta in I act. Dot morfi vii, vodevil in.2 acturi. Chit
Zuliaridi, comedic in I act. Chirifa in provinfie, comedie cu
cintice in 2 acturi. Iasi! 1852, I vol. IV paginatie deosebith pentru fie-care piesa.

-.

Cu o scurtii introducere a luT Alecsandri despre maim. DrtrY de seamii:

Anonim. c Cucoana Chirifa in trovincie). aTaranul rom.1 1 (1861) p. 31.
Spiux. st Chiri/a in Iasi sail cloud fete s'ult neneacdp, comedie cu cintice

In 3 acte de V. Alex. Romlnia liberita, 1886 No. 2769.

Han d'Islande. cCucoana Chirifa ,si o importantd intrebare in teatrup. .cVointa

nap 1886, No. 674.

www.dacoromanica.ro

VII
Anonim. Corbul roasts:, vodevil Intr'un act de V. Alecsandri spranul

rom.) I (1861 pp. 38-4o.

Anonim. cCucoana Chirita In IagY,. Dana, II pp. 17-48,
Anonim. I Kir Zuliaridiss, cronicti teatralic e Nattonalul, 1858 No. 1 o 1 ,

12.* Poesii noul, Iasi (Paris) 1852.

Indicajia luY larcu, p. 63.

13. Poisie roumane. Les doinas. Poesies moldaves de V.

Alecsandri. Traduites par I. E. Voinesco, Paris 1852-53 I vol.
I LI pp.
Cu o scrisoare chtre Alecsandre Weil.

14. Poezif popolare. Balade (cintice batrinestr), adunate si indreptate. Partea I. (Cu o prefata : cPoezia popularI a Rominilor2)
Iasi 1852. Tip. Buchim rorc. I vol. 8, too pp.

15. Poezii populace. Balaae adunate si indreptate. Partea II

Iasi 1853.
Cu urmltoarea noti1lt a editombit Codrehou : c D-1 V. Alecsandri aflIndu-se
acum In Paris gi lipsindu4 acolo documentele istorice trebuincioase pentru scrierea
notelor ce se cuvin acestor nouit balade, sintem silk( a publica partea a H-a a dintecelor blitrInegtt lads note. Putem insli fggIclui cl D-1 Alecsandri le va compune
dup. Intoarcerea sa in tars gi le va OTAri odatI cu a 11I -a coleqie de balade ce
tipKregte pentru contplectarea acestor interesante publicapis.

16. Doine li LaoriLmioare, I 842-185i. Tasif 1853, I vol. 8,

248 p.
17. Aceea,c opera' adaugita cii Suvenire i Alargaritarele. Paris

1853, 1 vol. 8 mic, 436 pp.

Inchinate (Pres iubituluY mei phrinte Vornic V. Alecsandri, cu iubire gi.. recunostintlis.Veg : Em. Cretulescu e Doine si llicrlimioare, In Revista Remand pe 1862
pp. 771.795, reprodus In Columns tut Traian, V p. ro9-116.
Rosetti C. A.
cDoine ;i Idcrtimioake de V. Alecsandri Paris, 1852,. In Steaua Dundre) II, (1856).

pp. 59, 68, 72, 8o, 96, ro8. .SfIrgitul In Romtnul, 1857, No. 9, unde all fost
reproduse capitolete 4-9 ale studiulta. Capit. III a fost reprodus In Rominul literar
1891, pp. 98-99.

18. Potpuri literar de V. Alecsandri si M. Millo. Iasi 1854.,

Editata de C. Codrescu 1 br. 8 55 p. De-ale WI Alecsandri :

S'oldan Viteazu, Mama Anghelufa, Her,scu Boccegiu. Scena VIII

din IaFii in Carnaval. Scena VI din Scara milit. Scena I-II din.

girip in Iasi'. Scena a II din Doi molt vit. Scena I-II, din
Kirita in provincie.
www.dacoromanica.ro

VIII

19.* Balade (Cintece beitrinefta I-II. Iasi, 1855.

Cf, Iarcti, p. 72.

20. Litterature roumane. Les doinas, poesies moldaves de

V. Alexandri, traduites par 1-.7 Voinesco. Precedees d'une introduction par W. Georges Bell et augmentees de trois nouvelles
pieces et de deux morceaux en prose. Deuxieme edition, in 12,
161 p. Paris 1855 Joel Cherbuliez editeur.
Cu o scrisoare a traduciitorulut, ciitre A. Weil. La finele editiet acesteia are o
altit scrisoare atm Michelet, un mic articol cCoutumes du pays roumain, (nunta
de la tarn) gi AAlexandre Lapuchneano), tradus tot de Voinesco dupK C. Negruzzi.
V. Bengescu Pastels Intro& p. X.
1.) 21. Ballades et chants populaire de la Roumanie. (Principautes danubiennes). Recueillis et traduits par V. Alecsandri.
Avec une introduction par M. A. Ubioini. Paris 1855. E. Dentu
in 8 de XLVI+ 199 pp.
edit.

In introducere, dupti ce afirml origina romara a poporulul roman, LTbicini clfi

o scuffs schitttre a evenimentelor istorice prin care all trecut Romlnit de la Traian
incoace.si a micitret literare, de la jumAtatea sec. XVII plinit Ia Alecs.

Gruen (A.) Ballades et chants populaires de Ia Roumania (principautes

danubiennes) recueilis et traduits par V. Alecsandri, avedl une introduction par A.
Ubicini. Paris 1895, in 182, Dentu. XLXI + 199 pp. r br. 8 p. (Extrait de PAthaeneutn fratscais,s 1885, Juin 6.
Dora d'Istria, (La nationalite roumaine d'apres les chants populaires. Ballades
de Ia Roumaine recueills (Jassy premiere et deuxieme parties. 1852 et 1853) et-traduites (Paris 1855) par Basile Alecsandrl. (Revue des deux-mondess 1859, tome II,

P. 429-459.

22. Romania literari3, foaie periodica sub directia D -luT V.

Alecsandri. Anul I 1855. Iasi, tipogr. francezo-romina I vol. in4 PP. 549.
A aplirut de la I Ianuarie 15 Nov. 1855, avind de colaboratorT pe Gr.
Alexandrescu, V. Alexandrescut Bolintineanu, 1311cescu, A. Callimach, CogKlniceanu,
K. Negruzzi, Odobescu, etc.
cg. revista a apKrut 7 ant, admit de la 1852,-1859
Iarcu afirmi gresit
(V. larcu. pp. 66, 76, 79.)

23. Henry Stanley. gRonman Anthology, or, Selections of

rouman poetry, ancient and modern. Hertford. 1856. i vol. XX+
226 pag. ilustrat.
(In primele 166 pp. shit
in text rom. poezil de Bo1intinianu, Cretianut
spot, traducerile to englezeste gi frantuzWe de Al.: Mioara. Fat-Logo/2f,
naframa,Blestent, Afester Mangle gi Adio
Biondinetta, Venetia, Erculeanu,
etc.)

AiddoveY.

www.dacoromanica.ro

IX

24. Moldova in 1857 (poezie) foaie volanta. (Foi volante in

dosarul No. 4 at Acad.).
25. Pam la IT Tindala. Dialog politic. 1857, 1 br. 8, 14 pp.
26. Aceias opera. Fars datg, 14 P.
27. Rom5,niaohe Volskpoesie. Gesammelt and geordnet von
B. Alecsandri. Deutsch von W. v. Kotzebue. Berlin 1857.1 vol.
178 p. + XVI.
Dedicatd luY Alecsandri. Iq introducere se vorbeste de RomlnY, trecutul gi Itteratura for si IndeosebY de itnportanta literatureT populare. In adaus se maY public't
traducerY din Sion, Konaki, Bolintineanu, Cretianu, etc. De-ale luY Alecsandri : Miorija.
Constantin Brincoveanul.
Tama Alimor
MindCoeireanu.
Soarele si luna.
:Urea Aszepelur.
Steflinild Vodd.
Mihu Lopilu.
Holera.
Grue Grossavanu.
Plestemul.
Vidra.
Novae 1i fate Cadiulu).
Dane. Biserica din Podolesd.
Inrirllte Mdrerite
Traduse textual, unele cu metru schimbat.

28. Cetatea Neamtnlul sat. Sobietki rgi p1Iterti1 romini. Tabloa

istoric in 3 acturi. Editia a doa. Iassy 1857.1 br. 66 pp. in-80 mic.

29. Salba literarti. Istoria unuk galbin. Buchetiera de la Florenia.

0 primblare la min g. Borsec 7- Lail in 1845 Balta
alba.
Utz salon din laft.Caldtoria de la Baiona la Gibraltar.
Critica: Rominit fi poezia for Cinel-Cinel. Vivandiera.
Sobiefkii
Picald 7i Tindala. Iasi 1857. I vol. 408 pp. in-80,
Notd introductivli cToate articolele cuprinse In acest volum, -earl de piesele
de teatru, ad fort scrise la< deosebite epoce $i tipttrite In publicdrile literare din Virile
TomlnestY, precum : Dacia literara, Propd$irea, Albina, Bucovina, Zimbru, Romtnia literard, Steaua DuniriI si mat multe calendare.
In$irindu-le astd-zY la un loc, ca margelele reschirate a uneY salbe, be retiplresc
sub titlul de iSalha literard I, titlu national $i potrivit Fu feliul acestor scrierY ware,
clicY salbele Romlncelor grit alcdttute de mlrgele ftlri< pret mares.

30. Vioara teatrulul romineso. Culegere de cintice ?I de

cupleturl din repertoriul dramatic at aid B. Alecsandri. Publicate
de D-1 Lukianu, director teatrulul National din Iasi. 1 br. 8 mic
71 pp. Iaft. 1857. Ed. A. Bermann.
Cuplete din : Iasr3 in Carnaval, Rdmii,ragrd, Peatra din casli, Nunta fdrYneascd, Score milts; Kirila in lair, CraY nozl, Do) morfil vii, larita in .provintie,
)3oldan Viteassd, Mama Angelwa, Heroes Boccegiu, Cinel-Cinel, Vivandiera, Cetatea
Nears:lulu)

31.

eConto popolare moldavo, posto in versi da Basil

www.dacoromanica.ro

Alecsandri tradotto da G. Vegezzi-Ruscalla e offerto alla sua

cara figliuoln Ida, nel suo onomastico dell' anno 1858. Torino
(1858), I br. 8 pp. 17)
Traducerea poeziet

32

insird-te Mgrgitrite2.

I. C. Schuller. Rumaenisohe Volkslieder. Hermannstadt

1859.
Din colectia lul Alecsandri: Intlul ,ri tudfi-aura, Cucul ,ri turturica, Soarele ,ri
lung, Mierita, Herculean, Minastirea Argerulu).

33. Cleveticl ultra-demagogal sl Timofte Napoli& ultra-retrogradul. Cinticele cornice cintate de D. N. Lukiarm. Iasi 1861,
I

br. 8, 7 p.

34.* Balade, adunate si in1reptate, in doua pArti. Iag 1862.

Tip. Bucium. rom.
Anonim. Colectia de cfntece poputare ale Did Alecsandri. iii rdranul main
Buc. 062, p. 249.
Anonime. cLiteratura 'operand. Harazirea poezillor pop. ale D-Iul V.
Alecsandri. Pram:// rem. Buc. 1862, 1, P. 247.
Bolinttneanul D. Pre,* la poeziile poporane ale Dial V. Alecsandrl to

brogurit Reforma 1862, pp. 194-96.

Ctteva concluziT din studiul baladelor luY Alecsandri veil la d-1 Philipide
despre Caracterul, proprietatea ,ri famrlia duplt "erste, lassy ,881.

35.* &foam de vint. (Poezie). Publicata in .foT volante gi rAspinin 1863.

dita in tara

Cf. (Lumina., (1863) No. x3.14, peg. 22, nota la cMoara de Ants.,

36. Repertoriul dramatic Lipitorile satuluY. DramA in 3 acturi gi 2 tablourl. Ultra- demagogul si ultra-retrogradul, Cintecele cornice. IaT, Bermann Pileski, 1863, I vol. 134+11 p.
Cu paginatie deosebit pentru fie-care

37. Repertoriul dramatic. Tom. IL Lipitorile Satulul. VRu`3Sgircitul Risipitor. Ultra-demagogul. Ultra-retrogradul.
lassi 1863. Tip. Berman-Pileski.
Un singur volum. Fie-care pies/1 cu paginatie deosebith. Acelea0 shit anuntate ca
aphrute in acelag an, fie-care deosebit.
n ,,, cRusaliile in satul tut Cremine, comedie to un act de V. A,* In Dacia 186i

No. 15, 16, 17, 18 gi 19.

www.dacoromanica.ro

XI
Anonim. Lipitorile satuluT din Moldova, vodevil Ott patru acte de V. A.

Tdranul rom. I. (1861) p. 24.

Anonim. Rusaliile Domnulul V. Alecsandri (Cronici dramaticd sub forml de
epistolI calve autor). Tdranul roman 11. (1863) p. 388.
U. M. (Ulysse de Marsillac) Rousaliile, Vaudevile en un acte de M. B.
Alecsandri. La voix de la Roumanie 111 (1863) p. 53.
Pantazi -Ghica c A. Mr. le Redacteur en chef de la sVoix de la Roumania).
La voix de la Roumanie, 1863, p. 87

38. Repertorzul dramatic. Sglroitul risipitor. Drama in 4

acturi, Iasi 1863, Editori : Th. Codrescu si D. Gusti. I vol. 8 148 p.

39. Doine si literimioare. Savenire st Margaritarele.

Editia II. 1 vol. in 16 pp. 436, IasT 1863, Editura Bermann Pileski.
Pantazi Ghica (Cea din urma serie a luT Alecsandri. Margiritarele. Independenta

rm. 1863, p. 159 sq.

40. Grammaire de la kangoe roumaine par V. Mircesco,

precedee d'un apercu historique sur la langue roumaine, par
A. Ubicini

vol. 8 pp. 176 XXVI. 1863. Paris, Maisonneuve.

Cf. notice. luY Adolphe d' Avril (Des rocentes 4tudes sur Ia langue roumaine
Grammaire de Ia langue roumain par V. Mircesoo in Revue des a'eux-mondes 1863,
1. p. 1021-22.
Pe vol. de la Acad. : cAceasta, gramaticl a limbeY romine a fost scrisli de
V. Alecsandri cu A. Ubicini gi Al Papadopol-Callimach in Mitnchen, to Hotelul Ba-

varia, in 1862.D

41. Staufe, L. A. Romaenische Poeten in ihren originalen

Formen and metrisch iibersetst. Wien 1865.
Din Alecsandri Doina ; Lacrimioto e; Dulce finger; Adio Moldova ; Arlio ; Dorut romincel ; Desfidlirea; Altarul mindstirer Putna ; Romantit (De -a5 fi inbito); Des.
robirea tiganilor; Pe malul mart'; Hara ; Mindrulita de in manic; Teltarul ; Urs ?/f%;
Cintec ostdiesc; VezY Yu vulturul ; Visul ; La umbra tut N, Ghica ; Marioara Florioara.

42. Poesil populare ale romanilor coordonate .(pe a doua foaie

de titlu : adunate 1i intocntite). Se vinde in profitul azilulu! Elena
Doamna. Bucuresti 1866, I vol. 8 pp. 415.
0 scasoare cu dedicalia cMdrieT Sale Doamna Elena* (Cum], rlispunsni
acesteia

si

prefata edilie! din 1852.

Anonim. Despre poeziile populare de V. Alecsandri, notitX hterarl. Cony-

Lit. I, p. 132-34.

www.dacoromanica.ro

XII
Maiorescu T. Poeziile populare romane adunate de

D.

V. Alecsandri. Conv.

Lit, I, p. 301-308.
Virnav-Liteanu G. Poeziile populare culese el Intocmite de V. Alecsendrl.
studio. Cony:rt.:Sir?' lit. III, p. 415-16.
Cretulescu Em. Ballade sl enturl populare culese de V. Alecsandri.

Columns- lul Trojan Buc. 1874, p. 201-205.

Acelas .articol, de acela; ator, 1,1 limbs francez't. Internal de Bucarest
1875, No. 453, 456, 457, 461 si 465.
Scharwtzfeld M. Poeziile populare colectia Alecsandri, salt cum trebuesc
culese qi pubticate cIntecele populare. Iag 1889% I vol. IV+ zo4 pp. (Extras din

Contemporanul 1887, p. 8o sy.

Schwartzfeld M. Vasile Alecsandri sari Mefterul drege-strica gi aparatorif
silt. Cercetare critic/ pe ttrimul egetic si folkloristic. (Extrase diu Revista alteand

II No. 4, 5 Si 6) I br. 36 p. Craiova 1889. Tip. Italian si I. Samitca.

Tiktin H. Dares de seams despre browa lul Schwartzfeld : Poezia popular/ colectia Alecsandri, etc.s lag 1889 Archiva I. p. 82-85.
Cozma A. Schwartzfeld II V. Alecsandri. Ochire critics, Cony. Lit, an.
XXIII p. 141-152.
Demetrescu Traian. Folclorul gi V._Alexa'ndri not critic/. - Revista CMteand 1889 p. 116-121.
-- Graf, Arturo, Della poesia populare rumena Nuova Antologia 1875.
Sept. p. 5 sy.
Cratinnesco J. Le peuple

roumain d'aprhs ses chants

nationaux. Essai

de litterat, et de morale. I vol. In 120, de 328 pp. Paris 874.11achette et C-nie (cu
extrase la p. 327 8
din scrisorile luY Alecsandri privitoare la poezia populur1).
Michele! 7. Legendes democratiques du nold Paris 1854, (p. 279-36e
vorbeste de poeziile luY Alecs. si traduce pe Mihu Catilu si Miorita).
.Rocaresio Legendes et deities roumaines, imitees de M. B. Alecsandri
et podsies diverses par... P.iris, Moquet, 1864, So p. 239.
Idenr ed. III si aplrute la Lemerre, In 1868 si 1879 (Cf. Bengescu.
Confine Cite -va poezil traduse din Alecsandri,
Pasteles, etc. Introd. p. XVII, in not/.
restul de Rocarescu).
Robin Francis Logendes et doines roumaines par Rocarescu Trompeta

Cartafilor z865, p. 127 (1335).

43.* Milks direotor saii mania postnrilor. Comedie cu pintece

in

I act. Cernauti 1867, pretul 30 cr.

Vezi anuntul de la sfirsitul CalindaruluT din Bucovina pe 1875.

44. Herta Rasseril opereta comics int? un act. Extras

din (Convorbiri lit.), Editor Th. Balassan, Iasi, 1871, i br. 8
mic, pp. 46.
45. Dumbrava rolie (1497) poem istoric. Dedicat gamicului ma C. Negre.a last 1872, Tipo-lit. nationalg, I br. 8 pp. 44.
Are o not

eS'ati tinut trey conferinte In lag, In Luna Aprilie, pentru a con-

www.dacoromanica.ro

XIII
tribui la subscriptiile ce se fac In favoarea elibertireY teritoruluY francez : cea d'intlY
de D-1 Iorgtt Vdrnav-Liteanu, asupra poeziilor : Dome si Llicrdmioare. Cea a doua de

D. M. lonescu asupra cNIvIlireY Tharilora. In cea de pe urrnd, D. V. Alecsandri

a cetit poemul aDumbrava rosie,. Pe copertd. (la fine) scrie : cSe vinde pentru a
contribui la subscriptiile ce se fac in favoarea ebberareY teritoriuluY francers,
Densusanu Ar. Dumbrava-rogie (poem istoric de V. Alecsandri) tag 1872.
Cereetttri literare, Iasi x887, p. 143-165.
Vtrnav-Liteanu G. Dumbrava-rosie. Cercetare criticd. Cony. Lit. VIII pp.

153 162.
Densusantt Arone, cDumbravaro$ie, poem'[ istoricIt de V. Alecs. (notitd
critic's) Familia VIII (1872) pp. 347-48 (extras).
Pantazi-Ghica. Dumbrava-rogie de V. Alecsandri Rominui 1872, No. 459,

474, 409.
Anonim. Dumbrava-rogie, poemd. de D-1 V. Alecsandri. 7eletraphul 1872,

No. 86.

46.* Boerl si Ci000l. Comedia in 5 acte,

br.

Cf. scrisoarea luY Alecs. &Etre I. Negruzzi, cu data de 27 Mal 1874.

R. C. Boerl VI Clocoi Cruttcd teatrald. Orientul latin 1875, PP. 13-14
Laerliu. Boerl sl Ciocol, comedie in cincl acte de V. Alecs. (revistd.
teatrald)

reign:phut, 1874, No. 776, 777.

B. Teatrul rom. Boer' i ciocoT. Rominut. 1874, p. 917.

47. Opere complete. Poezil. Vol. I-IV, 2 vol. 8; I. Dane

fig Leicramioare, 251 pp. ; 2. rildrgetritarele, 200 p., 3. Pastelurt
;ri legende 193+14 p. Bucuresti 1875.

Teatru. Vol. I. Cantonete cornice. Scene fi operete. Vol. II.

Vol. III-IV Comedit, Drame, BucurestI, 1875;
2 vol. 8 1781 pp.+XXIX. Cu prefata de Alecsandri, glosar i
nota editoruluT. Ed4ia Socec, ingrijita. de autor si de I. Negruzzi.
Comedit, Drarne.

Nora editmulu1: Repertoriul dramatic at D-lut Alecsandrl, find scris intr'un

sir de maY mult de 3o anY, el reprezintd, pe line tipurile variate, pe ling diferitele
faze prin care a trecut societatea rotnind i jargourile limbistice ce s'att strecurat prin
graiul public de la 1840 si pdnd a$td-zY. Mulct din termini( rostitY de personajele
pieselor acestuY repertoriu sunt acum dispiruti si neinteleg ; prin. urmare s'a gdsit de
cuviintd a se addogi la finele acestor volume, un soY de glosar explicator a cuvintelor care stint necunoscute generatiilor de astl -zT si cele strtiue.
Maiorescu T. in eCritiee* p. 287-88. (Despre PastelurY) Bucut.,,,.; -4374.
Ed. Socec.
Negruzzi Iacob. Poezille D-luT Alecsandri In noua editiune a librdrid
Socecu et Comp. CO1W. Lit. IX (1875-76) pp. 323-25.
Acelas. Vasile Alecsandri. Opere complete. Partea I. Teatru. BucurEST 1 875

Cony. Lit. ]X, (1875-76) pp. 39-40.

Rosetti C. A. Ghicl ghicitoarea mea. (Cinel-cinel) vodevil national Intr'un
act de V. Altcs. Revisti dramittcd) Rominul !ileum 1891, p. tot - -102. (Nu se spune
de unde e rept-urinal).

www.dacoromanica.ro

XIV
U. M. (Ulysse de Marsillac) cLes chansonnettes de V. Alecsandri aura
Casca at Paraponisitul. Causerie. Voix de la Ressmanie 1865, No. 1z.
Idem. Premiere representation du Pi ussier de la poste de Cismegiu. scene
comique de V. Alecsandria. La mix de la Raumanie. Buc. 1865 No. 4.

48.* Rapirea Bueovinel. 1875,

br. 8

Cf. Scrisoarea LXVIPciitre I. Negruzzi.

49. Opere complete. Proza. I vol. 8) PP. 614, Buc, 1876 Ed.
Libr. Socec et Comp.

50. Cintecul gintel latine.

Publicat India oarl In gPressa) 1878. No. fa si c Risboiuly 1878, No. Ain
17 MaY. Cu urmXtoarele traducer"( :
Cintul ginteT latine, prezentat societh4el limbelor romane de la Montpellier,
pentru concursul din MaY 1878. Text rominesc Insbfit de traducerea francezI si
cApa trece, pietrele ramina, (Urmeazit traducerea titlulu! In franfuzeste gi italineste),
I br. 80, p. fSra data. Roma, tipogr. di Propagande.
0 relatare asupra acesteY brosurY vezY : Petra- Petrescu eGintecul gintel !aline).
Observatoriul 1878, No. 4i, 49.

*Chant de la race latine. Tradus In versurl languedociene de A. Langlade,

provensale de Lietaud si franceze de Ernest Hamelin., Traducer"( menfionate de A.
Roque-Ferrier : In cLa Roumanie dans la litter. du Midi de Ia France', p. 9 In not:[,
grit a indica locul publichreY.
Cintecul ginteT latine. Versiune franced. de Nathalia Suteu. Pele,sul (Buc.
1884) I, P. 6.
*Le chant du latin par A. de Gagnand.
Lou cant dou latin, revira de V. Alecs. (in provensal), de acelas : Revue

an Londe latin. 1885, p. 382-85.

Cintecul gintel latine, In rom.

si

frantuzeste de V. Alexandri, in Revue

des langues romanes2. 1878, p. 262-63.

Le chant de Ia race latine, tr. par. Aug. Clavel. &eau Ronaniei. lag 1878
II, No. 114.
II canto della razza latina, tr. de Domenico Muti, Steaua RominieY. Iast
1878, No. 129. (Reprodus din eGazzetta di Napolbo).
Hymne der lateinischen Rasse. trad, de L. V. Fischer. Romanische Revue an.

9- ago, p. 446 7 .

Lateintsche Abstammung, In iPoeziT patrimice, de Fr. Bergamenter. BucureatY

"MP P. 589.

a nitln neptai dneke de Rapolty Karoly. gDesteptarea. 1881, No. 6.

A latin nepeb data de I Vulcan si publ.

in s Vastirnafii

Ujsdp, No. 27

din 1878. eTraducerea e Insocitil de un rezumat simpatic al istoriculul acesteY poeziY,

cu care I. Vulcan o introduse In Soc. Kisfaludy.) (V. aamilia, 1878, p. 312). Reprodusi itt P. Dulf Alexandri Vazul mlikOdese, etc. Kolozsvdrt. 1881, p. 115,
traducere In limba ?aloud, de C. E. Lewakowski, doctor In drept s'
procure

al clilor ferate Lemberg-Cern5u/Y-lasT,

1878, p. 270.

www.dacoromanica.ro

r nponatl de cbausilla

XV
CIntecul gintel latine, tr. In limba WWI de Demetriu Fekete. Gazeta Tran.
silvanid 1878, No. 52.
*2 trad. limba hebraicit ; una de rabinul A. Taubes din Birlad, alta de M.
S. Rabener, directorul orlelinatuhff L Neuschotz din Iag. (V. scrisorile de multumire
ale Id Alecsandri, din Pressa, 1878, No. 147 $i 146).
Himnus de la naziun latina, tr. In retho-romans de D-1 Tuor. Transilvania,
XXVII p. 37.
Le chant du latin, poesie couronnee au concours de Montpellier, tradtut en
vers par Frederic Dame. 1 br. to Z2 , 16 pp. Bucarest 1878. Imprimerie de l'Orient.
Idea Bucarest (Szolilisy) 1878, I br. 8, p. 15.
Marco Antonio Canini. 'La Roumania, inno e traduzione del canto La gente
latina. di B. Alecsandri (Romania, imn, si traducerea ctntultit Ginta !Mini al lul
B. Alexandri) I br. 8, pp. 16, cu o prefata a traduatoruluY. BucurescY, 1878, tip. Th.
Mihaiescu.

Declare cintecul gintel latine $i serbarile de la Montpellier citege

Papadopol-Callimach Al. Mivcarea literati provensali. Con :. Lit. XVI, p. 405-19.
Ardeleanu I. C. Banchetul din ',Bucure11, In onoarea D-Ita V. Alecsandri.
Familia. XIV p. 278.
Vulcan Josif. Serbarea Alexandri. Conversare cu cetitoareles. Familia XIV

(1878) p, 285-86.
Brogeanu P. Vasile Alexandri. Tribune:. 1884. p, 682. (Traducere din cMagazin ilk die Litteratur des In- and Auslandess. No. 43 din 25 Oct. 1884)
VezY $i urmNtoarele notice anonime;
CIntecul gintel latine. Con:. Lit. an. XII, p. gr

Un eveniment

literar. Familia an. XIV, p. 247.

Vasile Alecsandri. Familia an. XIV, p. 270.
tBanchetul Alexandri.. caobul, 1878, pp. 612-15. Fgra titlu. (Articol de fond).
Pressa arr. 1878, No. 113. -- Natiunile de pinta latinit Natiunea romtna. Concursul
socieL Ilmbilor romane. Premiul repurtat de V. Alecsandri. CIntecul LatinuluT. Pressa
Fdra titlu Pressa an. 1878, No. 113.
1878, No. 113, L14.
Fard titlu. Pressi
1878, No. 114. (Articolul c Banchetul dat de arnica liteaturi! poetulul Vasile Alec
sandria. Pressa 1878, No. 123, 124.
Socletatea studiulul limbelor romane. edinta cIntului Latinului. Presra 1878, No. 129.
Scrisoarea lul Mistral care Alecsandri, insotitii de cite-va rindurt ale RedactieT. Pressa, 1878, No. 144.
Traducere dupti epistola adresata D-IttY V. Alecsandri de ciltre A. Roque-Ferrier, secretend SocietdteT pentru studiul limbelor romane. Pressa 1878, No. 129.
Telegrams junimeY husene si raspunsul tot telegrafic al lily Alecsandri, cu
ocazia CIntului gintel latine. Pressa, 1878, No. 114.
Fara titlu, (articolul de fond.) Re/sboiu/ (Grandee 1878, No. 297.
Sarbitorile latine de la Montpellier. Rdsboiul (Grandea) 1878, No. 297.
Sarbatorile latinitAteL Rasboiul Grandea,) 1879, No. 305, 310.
Banchetul dat de amicil literature'', poetulul V. Alecsandri. Rdsboial (Grandee)
1878, No. 318, 319.
Cronica locale. (Dare de seamtl a reprezentatieT data in onoarea luY Alecsandri

la teatrul nat. din Tag, In 6 Link 1878). Staftta 1878, No. 122.
4Telegrama adresata de studentiY din lag, D-lur V. Alecs

*g^ig

No. io8.

ilegrama lur NeculaY Clittinoasu, bItroier. Ibidem,

www.dacoromanica.ro

'S'tafeta,

XVI
Propunerea Id D. Gusti, de a se numi o strada din Iasi Vasile Alescsandri,
si alta Grivi/a. Stafeta 1878, No. it t
Aluzied:

CIntecul gintel

mane.,

coronat la concursul de la Montpellier,

muzica de Marchetti (autorul "opereT Ruy -Bias) Buc. 1878, in foaie volante. Cf.
Tisupul, 1878 No. 226.

AcelasT clot, armonizat de Mezetti ... (V. scrisoarea de mulcumire a InT

Alecs. Stafeta, 1878, No. 123.
St de Caudella. V. t Album mIcedo-romtus. Supliment, pp. 8-1 r.

51. Generalulul Ioan Emanuel Florescu. (MircestT 4 Ianuarie 1878), Bucuresti 1878. Ed. Gobi, 1 br. de 6 pp.
Scrisoare In versurT.

52. 0sta/if nostril, poeziT. Dou5. edit iuni : una pentru public
si alta proprie pentru ostasi, in 16 Si 320 47 pp. Bucuresti 1778,
ed. Socec et Comp.
cOstaviT notrib de V. Alecsandri. Pram 1878, No. los.

53. Penes der Curcan, von V. Alecsandri, aus dem rumanischen

ins deutsche tibertragen von einer hochgestellten Dame. It} 180,

pp. 11, Bucarest 1878. Druk v. Thiel et Weiss. Cf. Degenmann p. 6.
(Penes Curcanul (Penes der Curcan) poem de V. Alecsandri si tradusi In
limbs germane, In versurT, de Maria Sa Doamna, a exit de subt tipar boron format
elegant, si-se afld. de ',Inure la toate librllriile si la biroul ziaruluT Epocas, eu
pr ul de 1 let st 5o b. Aceasttt (remote( poem s'a publicat Intl{ In iEpoca, si apoT
a retipdrit In bro tn.". Presto 1878, No. '122, p. 2.

54, D'isoure tinut in sedinta Senatului de la io Oct. 1879

cu ocazta reviziuneT art. 7 at ConstituviuneT, Bucuresti 1879, I br. 80.

55. Despot-Vodit. Legends istorica in versuri, 5 actual si

doul tablourl, 1558-1561. (Reprezentata in Bucuresti, 8 Oct..
.1879), Bucuresti 1880. Ed. Socec, pp. 152+XXXVII.
La Inceputul volumuluT, e o scrisoare Mitre printul A. Cantacuzin, In care
Alecs. spune datele istorice pe care sia cliidit legends dramatics. 0 alit dare I.
Ghica,
atuncf Director general at teatrelor, ca multumirepentru concursul at. In
fine, scrisoare rdspuns a luY Ghica si a luT Cantacuzin.
Cf. Sarcind A. Despot-Veda, drama istorica, critics. Aurora root. 1884, pp.

49-57.
- 1%paclopol-Callunach, A. despot Vgdatri istorie si In drama DluT V.
Alecsa ndri. Cant, . Lit. XVI (18S2).
versurT de D-1 V. A;
n-13,72 Gars (Delavrancea Despot-Veda', drama In
stilul
figure retorice.:,
.

sistemul DarA. de a face drame in versurT; to loc &dire,

www.dacoromanica.ro

XVII
factura versuriloy ; o mica probe despre aceasta facture facile ; cum a primit
/tunes reluarea pe scena a NT Despot-V., Epoea, 1886, No. 43.
Anonima. Interpretarea luT Despot de catre Manolescu, Literatora II, No.

sail ;

7 P. 7.-9-

Anonim. Despot-Veda, drama nationall in versurY, In cincT acte si 2 tabloud de V. Alecs. Pressa, 1879, No. 257, 225.
Fortunio. Despot-Voda, drama nat. In versurY, In cincY acte si 2 tablourT

de V. Alecs. Pressa, 1879, No. 249-256.

Soimescu N. Analiza Mica a drama( Despot-Voda de V. Alecsandri.
Pressa, 1879, No. 249.-236.
Ascani9. Despot-Veda, drama in cincY acte, to versurY, de V. Alecs. Rominia

liberlt, 1879, No. 704, 711, 713, 715, 716, 717.

r. Sphinx. Despot-Veda, drama to 6 acts (versurY) de V. Alecsandri, reprezintata Lunt', 6 Iguarie, pe scena Teatrulta national. 1?onania liberY, 1886, No. 2532.
Fr. D. (Dame Fred ) Teatrul national : Despot-Voda, dramii In cincY acte,
In versurY de V. Alecsandri. Rominul 1879, pp. 936-937.
Fr. D. (Fred. Dame). Despot-Veda, drama to cuncl acte in versurY de V.
Alecsandri, cronica dramatics. Rominul, 1879, PP 952, 956, 960, 976, 984.
Anonim Despot-Voda, drama in cincT acte de V. Alecs. 7'in4:44 1879,
No. 242.

Allan Georg. aEin rumaniches drama. Despot-Voda, historische Legende

in Versen, 5 Acten und 2 Bildern, von V. Alecsandrta. Magazin far die Lit. des Auslandes 1880, P. 43 sg. (Cf. Dulf. P. eAlecsandrt Vazut mtikodese etc. p. 97, to note).

56. Alecsi Teochar. Rumaenische Knnstdiohtungen. Kronstadt

188o, I br. 80. (De Alecsandri, N. Bdlcescu murind, Stelele, Adio,
Groza, Pescarul Bosforulul, Fdt log-ofdt).

57. Opere complete (vol. IX). Poesil (vol. III). Legende noun,
Qstasii nostril, I vol. 80, 158 pp. Ed. Libr. Socec si C-nie BudurestI 1880.
Densulanu Ar. Epistole literare. Despre Legendele lul Alecsandri, (neterminate) Orientul Latin 1875, p. 243-244.
1,,

v880,

58. Ostagil notrii. Editiune propria pentru ostasi, BucurestI

I br. 8, 47 PP.
Afart( de poeziT, cuprinde 1i La Turnu-111tigurele, scena to versurY.

59. Carmen Sylva, Rumaenische Diehtungen. Zweite Auflage.

Herausgegeben und mit weiteren Beitragen versehen von Mite

Kremnitz, Leipzig 1881. VIII+214 pp. Aceeas opera a mat
apalat in alte doul editii in 1888.1889 in Bonn. (Gh. Ben,gescu,
Carmen Sylva isej p. 6).
Din Alecsandri Afioara. Tema Atimos.
72278

/ruled ,sinaframa. zo de doing.

www.dacoromanica.ro

II

XVIII
;it de toamna. Sonia. Punka. Flan de nufltr. Tanelul.
Seeeritul.hintana. Pent," Curcanul. Ana Doanina. Infir'te narglrite.Zegenda
Radice'.

Dan Upton de filar. Ghioaga lui Biiar.

mine ;sin la line.
De -o1 jf iubito.
Soare de iarna'.
Su fide.
Frumoasli COW/II.
Cintec de iarrul.

Dor de bras).

De la

Vintul.

Dotal

Ste lele.

6o. Hors, Unirel. Lon uours de 1'Unien. Traducien FrancesVidal Dicho el Jue flourau de Fourcauquie, en Mai 1882. Ais-de,
Prouvenco, empremarie felibrenco yetis() Remondet Aubin, 2 foi.

61. Les bonnets de la Comtesse. Comedic en un act, en

vers. par V. Alecsandri, Bucarest 1882. Ed. Socec, 1 br. 80, pp. 78.

62.* Les bonnets de la comtesse, imitata in dialect Ian.

guedocian de A. Roux.
Cf. *Mem de Pascas*, Armangc roman per, 1883, p. 82.

63.* Oda la Statua lul ,Stefan cel mare, tiparita pe for volante in 200 exemplare.
(V. scrisoarea CXLV, dare I. Negruzzi, p. 136).

64. D. canto della stirpe latina di B. Alexandri, tradotto in

versi italiani da Gaetano Carlo Mezzacapo. Versione coronata

dalla society delle lingue romanze di Montpellier, nel concorso del

Maggio 1883, I br. 34 pp. Roma 1883. Tip. Fratelli Pallotta!
(Are la Inceput o incercare criti. ft asupra CintuluY ginreY latine gi o biografie
a Jul Alecsandri. Are de asemenea o versiune literary a aceluiag ant, fitcutit de
Obedenaru, pe atuncY prim,secretar at LegattuneY rom. din Roma).

65.* Centenaire da Faure. Le chant du latin de V. Alexandri.

Traduit en francais par Frederic Mistral. Montpellier, impr. Boehm
et fils. 1884, in 80.
(V. Bengesco

cPactels etc.* Introd. p. XXII, In notes).

66. Das Blumennatidehen von Morons v. B. Alexandri. Aus

Clem Romanischen v. Leon S:hdnfeld (Wien). Separat-Abdruck .aus

der .Roman. Revue. 1 brosura 3o pg. Resicza. (fara data). Selbstverlag) der cRomanischen Revue..
67. Gruff- Singer. Ein episches Gedicht von B. Alexandri
Aus dem Romanischen v. L. V. Fischer. Leipzig 1883. Wilhelm
Friedrich. 1 br. 8o, 3o pp. + 1 foie.

www.dacoromanica.ro

XIX

68. Pint Ina Blandusiel. Piesa in 3 acturl $1 in versuri. Varia

(poezil). BucuretI 1884, I vol. 8. pp. 216. Ed. Socec. (Vol. X al
operelor complete. Vol. V al teatruluI). Cu dedicatia : Jubitulul meta'
Irate L000t-oolonel Ianon Aleosandri, fast agent diplomatic al Rominiel la. Paris, dedic aceasta piesa Fintina Blanduziel, compusa
Ia Mircesti in anul 1883 $1 reprezentata la Bucure$ti in 22 Martie
1884. V. Aleosandri.
Cf. Densusanu Ar. Fintina BlanduzieT, de V. Alecs. BucureqtY 1884, cercetare

critic. In volumul : CercetlfrY lilerare (Lag 1887), p 219-244

Anonim. FInttna BlanduzieT. Cronicll dramatia. Chapati!, 1884, p. 165-67.
Verax. Blandusie orl Blandusiae. C'octempo/ama III (1883), P. 582-84.
Clasicus. Ignoranta clasica. Contempt, anul, III (1883) p. 513.
Zantip (WI titlu). Vocea Prahove11884. Cf. Contenrporana III (1883) P. 582.
A. C. De prin fume. Cromcd. Doina, I (1884) N. 12.
Odobescu A. Alecsandri fi Flnitna Blanduziei. .Epoca 1887. No. 54.
Anonim. Ftntlna Blanduziei. Ginseta Transilv. 1884, No. 40.
Arutnev (Ventura) FIntIna Blanduziel. Chi onique theltrale. L'inde'pendance rorem.

2884, No. -1946, 1947, 1948, 1949.

Russo I. OvidiD, Fintina BlanduzieT. Lumina- pentru toll. 1887, p. 257-60.

Sg. tDe la Teatrui National). Nalitinea, 1887, No. 1360.

I)onariciu. Critica teatralii. Naliunea, 1893, No. 2372.
Anonim. Fintina BlanduzieT cCronicii tearrallta. Rondnia, 1884, No. 9.
Ascanio. Mina Blanduziel. Comedie In 3 acte de DI. V. Alexandri. Roeninia !Thera, 1884, No. 2.017, 2021, 2022, 2023, 2024, 2027, 2028.
Konaki. Fonttna Blanduzia, pies5 --in 3 acte, In versurY de V. Alexandri.
Telegraphul, 1884, No. 3588.
Don Caprice. Fonttna Blanduziel. Comedic In 3 acte si In versurY de V. A.
Telegraphul, 1884, No. 3707.
Nenitescu S. Un nou dar flout literatureT rom. din partea dlulf V. Alexar.dri.

Tara noud (1884), p 179-81.

69. Ronsard a Tonlousa, balada en rouman de Roumania

Leg-Ida lou VII de Mai MDCCCLXXXII per V. Alecsandri, da-

vans La court d'amour de Clapies, e virada en verses MountPelleirencs per Albert Arnavielle. I brosura 8, de 10 paginl.
Mount-Pelle. 1885, Emprimarie centrala . dan Miejour (Hamelin

Fraires).

70. Am Blandusisohen Quell (Fontema Blanduziei). Drama-

tische Dichtung in drei Aufzugen von B. Alexandri. Aus dem

Rumanischen iibersetz von Edgar y. Herz, Wien. 1885. E. U. Sachse.
I vol. 122 pp.

71. Ovid. Schauspiel in vier Aufzilgen.

www.dacoromanica.ro

on V. Alecsandri,

XX

aus dem Romanischen, von Adolf Stern. 1 bropra, in-80 79 p.

Hermannstadt. Druck der Typographischen Anstalt, 1886.
72. Ovidiu. Drama in 5 acturl si in versurl. Bucureti 189o.
Ed. Socecti. 1 vol. 8 166 pp. (Vol. XI al operelor complete
$1 IV at Teatrului).
Publ. maY 1ntfil lit Convorbiri XIX (1885) p. t sq. Act. V, prin care se coin.
pleteazli, In Almanachut Rominiel June din 1888 p. 13 sq.
Don Remi.
Ovidiu, noua piesli a DotnnuluI V. Alecsandri. Doing, II,
1885), P. 3-4.

D. R. R. Ovidiu (cronici teatrallt) Epoca 1887, No. 547.

Demetrescu Anghel.
Ovidiu, piesd in 4 acte si In versurl de Va4le Alecsandri.

Epoca 1888. No. 903, 910.

Are. Ovide, drame en cinq actes en vers de M-r B. Alecsandri. Chronique
thattale. L'itoile roumaine 2887, No. 212.
Vulcan losif. Ovidiu, Pies8 In 4 acte de V. Alecsandri, reprezentatd pentru
prima oath' In teatrul national din BucurestY, la 9121 Manic 1885. Familia, XXI
(1895) pp. 13o-31.
C. A. Ovide. L'Independance rotemaine, lir, No. 3913.
Ladrte L'ouverture. Premiere representation d'Ovide, drame en cing octet, en
vers, de V. Alecsandri, (crolLicd teatrald). L'indePendance roumaine, 1887 No. 3015.

Russu I. Ovidiu, Fintina BlanduzieT. Cronica teatrald. Lumina pentru top', 1887,
pp. 237-6o.
Aline Const. Ovidiu, de Vasile Alecsandri. Lupta, 1887, No. 359.
Milk Const. Drama istorick. Ovidiu de Vasile Alecsandri. Critic fold CU D.

Alecsandri. Lupta, 1887, No. 372.

L. 'Un nouveau drame d'Alecsandrl.. Revue du monde Latin, 18851 pp. 526-27.
Un privitor. Ovidiu. Cronica teatrald. Romania, 1885, No. 85 (312).
Gion. Teatrul National. Ovidiii, piesd in 4 acte ,si in versurl de V. Alecsandri.

Pominul, 1885, pp. 23o, 238.

Gion. Ovidiu, piesit In 5 acte de V. ,Alecsandri, reprezintata pentru prima
card clupd remaniere, Slinbdtd 26 Sept. 1887, pe scena teatrulul din BucurestY. Reminul.

1887, p. 119 .
Sphinx. Ovid. (Cronica Dramaticit). Rominia liberd, 1887, No. 328.
Dulfu P. Ovidiu, drama In 5 acte si In versurl de V. Alecsandri. Tribune

1881.,

p. 8o6-8o7.
Anonim. Ovid, piesd. :9 4 acte si in versurl de D-nu V. Alecsandri, Vointa

Nationalli, 1885, No. 196.

73. PoessiT eroioe. Dumbrava rofo. Pasteluri. Ed. I (Tiparite

Ise

biblioteca : AutoriT rominI vechT si contimp.) Ed. scolatl. Bu-

curesti 1894. Ed. Lib. Socec, 1 vol, 8 mic, pp. 175. (Cu o scurta
biografie). Au mat apatut cinci editiT.
74.

Po ezi1 populttre, culese de V. Alecsandri. (Biblioteca

www.dacoromanica.ro

XXI

cAutorii romans vechT si contimporanfp. Edit. scolaray. Bucurestf

1894, Ed. Socec, 1 vol. 8 mic. pp. 137.
Cu prelate serial de Alecsandri la editia din 1862. Au maY apttrut 4 editil.

75. Poezil eroice, Dumbrava, rosie. Paste lurf. (Bibl. Autori

rom. vechf si contimporanis. Editia scolarA), Bucurqti 1896.
Tbd. Socec, 1 vol. 8o mic. pp. 176. (Cu o scurn biografie).

76. Opere complete. Poezil. Vol. I. Doine-Lacrimioare. Suvenire. Margaritarele. Bucuresti 1897, Ed. Lib. Socec. 1 vol. 8, pp. 452.

77. - Opere complete. Poezil. Vol. II. Pastelurl, Legende

Ostasif nostril, Altele.-BucurestI, 1897. Ed. Lib. Socec. 1 vol. 8,
pp. 667.
78. Ovidiu. Drama in cinci acturl si in versurl. Cu o prefata
de I. Bianu, in-8 mic. pp. i80. Biblioteca pentru totf b. No. 180 181,

Bucures/f 190o. Ed. Lib. L. Alcalay.

79. Doine. 1842 -1852. (Cu o prefata de I. Bianu). i vol.
8 mic, pp. 120 (Biblioteca p. top'', No. 182). BucurWf 1901. Ed.
Libr. Alcaly.

80. Llicrimioare. (Cu o prefata de I. Bianu). I br. 8 mic,

pp. 72. (=Bib]. p. top', No. 183). Bucurestf 1901. Ed. Libr. Alcalay.
81. Savenire. Cu o prefata de I. Bianu. Biblioteca p. totf,
No. 184. i br. 8 mic, pp. 6o. Bucurestf 1901. Edit. Libr. Alcalay.

82. Mitrgitrithrele. 18521862. (Cu o prefata de I. Bianu).

Biblioteca p. toils, No. 185-186. / vol. 8 mic, pp. 204. BucurestI 1901. Ed. Libr. Alcalay.
83. Pastelurl. 1862-1874. (Cu o prefata de I. Bianu). 1 vol.
8 mic, 108 pp. Bibliot. p. top), No. 187. Bucurestf 1901. Ed.
Libr. L. Alcalay.

84. Poezii. cVaria). Cu o prefab; de I. Bianu. i br. 8 mic.

pp. 96. (Biblioteca pentru totb, No. 188). Bile. 1901. Ed. Libr.
Alcalay.

85. prezii. 4.1tele (1881-1888). (Cu o prefab; _de I. Bianu).

vol. 8 mic. i)p. 184.-eBibliot. p. toms, No. 189-190. Buc. 190x, Ed.

Libr. Alcalay.

www.dacoromanica.ro

XXII
86. PoeziT. Osta III nostril. (Cu o pref. de I. Bianu). i br.
8 mic, pp. 87. (eBiblioteca p. totla, No. 191). Ed. Libr. Alcalay.

Buc. 1901.

87. Dumbrava rolie. Poem istoric. 1497. (Cu o prefata de

I. Bianu). 1 br. 8 mic, 48 pp. (eBibl. p. toth, No. 192). Ed. Libr.
Alcalay, BucurestI 1901.

88. Legende. Cu o prefata de I. Bianu. I vol. 8 mic, pp.

200. Bibl. p. toVe, No. 193-194 BucurestI 19o1. Edit. Libr.
Alcalay.

89. Despot-Voda. Legend& istorica in versuri, 5 acturi si 2 tablourT. (Bibl. cAutorI romanI vechl $i contimporani2. Editiune sco-

lara). Bucuresti 1901. Ed. Socec.

vol. 8 mic, pp 153 (cu o

scurtA biografie).
MaY multe editiY.

90. Dydacki Jan. Monaster W. Ardseszu. Legenda rumunska z poezatku XVI Wieku Podluc V. Alexandri, ego.
Lwow. I br. 8, pp. 38.

1901

91. Mica Biblioteca Carmen Sylva. Poesil romine, traduse

de Carmen Sylva. Bucuresti 1898. 1 vol. 16o.
Din Alexandri :
Dan Cdpitan tie
fird.te mllrgdrite. lnelul ,r1 nllframa.
Penes Curcanul.
PrelucrzrY In prort a baladetor 001 Alexandri, de aceert$Y autoare, vezY In olus
Carmen Sylva's Innigreich, Band 1II, Durch die Yahrhunderte, Leipzig 1885,
ed. If, 1887. pee( dedicatti cUnserm geliebten and verehrten Dichter Vasili Alexandri, dem unermitdlichen Sammler rumaenischtr Volkspoesieb.

filar.

92. Bergamenter . Fr. Poesii patriotiee de autoril rominit

aterlandische Gediehte rumlinisoher Autoren, in deutscher
Sprache. Bucuresti 1900. I vol. 80.

Mara Constantin Brincoveanul.

Din Alecsandri : Banul MdrrTcine.
Romima de la Grivila. Cdpitana Romano.
Sergentul.
Ploconul lur PenebIncununarea steagului. flora Unirer. Ctntecul gintel latine.
Oda ostaiilor romInt

93. Fliatina, Blandnsiel. Pies& in treT acte $i In versurT. Ed. II.

Bucurestf 1901, I vol. 8 pp. 147. Cu o biografie a luT Horatiu,

d e Olanescu D. C.
www.dacoromanica.ro

XXIII

94. Ovidiu. Drama in cinci acturi si in versurT. Vol. XI at

Operpjor complete si IV al teatrulul. BucurestT 1901. Ed. Socec.

vol. 8, pp. 140.

95. Opera complete. Biblioteca scriitorilor rominT. Ed. Minerva. BucurestI 1901 1904.Vol. I. Poesil. (Cu o prefata de
Al Vlahuta). i vol. 8., 344 pp. Vol. II. Teatru I. pp. 392. (Cu o
prefata. de Il. Chendi). Vol. III. Teatru II. p. 776 1 vol. 8 pp.
Vol. IV. Prowl, I vol. 80. 399 pp. [Ed. ingrijita de Il. Chendi si
E. Carcalechi. Cuprinde mai multe bucaVi inedite] Vol. J. Fossil
Ed. II. (Cu un adaos de poezif inedite, BucorestT 1904, I vol.
pp 358 Edicie ingrijita de Il Chendi si E. Carcalechi).
I

96. Bengescu Georges. Pastels, poisies rountaines de V.

.cllecsandri, traduites en vers franfais. 1902. Lacomblez. Edit.
Bruxelles. H. Le Soudier-Paris. I vol. 8. pp. XXXIX J-117 (Cu
o introducere a traducatorului).
97. Teatru. Cetatea. NeamOiluT. Cinel-Cinel. (cBibl. p. toms.)

Bucuresti 1903. Ed. libr. L. Alcalay. No. IV

199.

98. Opere complete. Teatru. Ed4ia II. Ne varietur. Vol.

IIV. (Al operelor complete, vol. III VI. Bucuresti, 1903, 4 vol
8. Ed. Socec).
99.* Legende qi alto scrierl. Caransebes. (Biblioteca noastra.

Director : Enea Hodos. No. 38-39).

100. Sinziana si Pepelea. (Scenariu) Iasi, 1904.

br. 8.

Bonifaciu Florescu. Povestea Stnzianei, II Pepelea, feerie de V..Alexandri. Revista theatralii. Portofoliul romin, An. I. p. 1487-150. Buc.
Fr. Dame Povestea Sinzianel vi Pepelea de V. Alexandri to Rorninul din
188t, p. 298.

I0I.* Movila lull Parcel. I br. aparuta in Biblioteca Foil

poporuluTv. Sibiu 1904.

www.dacoromanica.ro

Studil

notice critice

biografice

I. Anonime (necroloage).
Archiva soc.
fi lit. 189o, p. '93-95. Bucarest 189o, No.
i86 (29 Aug). Constitufionalul 189o, No. 349, 35 t, 357. Cuiierul
(Balassan)Ia0 1890, No. 92, 93. Curierul rom. 1890, No. 31.
Era nouri 1890, No. 47, 48. Familta, XXVI, p. 416-23 ; XXXVI, p.
407. Gazeta Transilvaniei, r89o, No. 192, 237.
Genera fia nowt,
II. p. 190-210. Generatza viltoare, II. (Buc. 189o), p. 202-210.
EL/dePenaraPICe r011192. 1890, No. 3877, 3879, 3909. Lupta, 25 August 189o. Romania, 189o, No. 186, 188, 189. Romanul, 1890,
p. 913, 925, 926, 929, Telegraful rom. 189o, p. 362. Transilvania, XXI, p. 261.
Tribuna, 1890, No. 195.
Universul, 1890,
No. 195, 197.
Vocea Botofanilor, 1890 No. 31.
Voinfa nal.
1890, No. 1771. 1772, 1774.
Necroloage gi dIrY de seam despre Inmormintare; scrisorY si teleirame de
condoleantil, v. Mss. Acad. No. 16861

2. Anonime, (noti le bi6grafice $i critice).

eVasile Alecsandri evret.i*. Anuar p. Israeli ft. 1893, p. 185_

aUltimul cant al lebedel de la MircetT), (o cearta politica).

.Apdratorul, 1875, No. 13,
Vasile Alecsandri s Familia I, p. 105-106.
A zecea aniversare a mortis' 1u Alecsandri*. Familia XXXVI,
P. 397.
g

Alecsandri in Franta sudicas. Gazeta Trans. )882 p. 55

eLe banquet a Mr. V. Alecsandri. L'Indepeodance roumaine

1882 No 1395.
eA. zecea aniverasare a mortei lur Alecsandri*. Noua rev, rom.

19o0, No. 16 suplim. p. 70. --eConferin%a de la Ateneu, tinuta de V. Alecsandri in folosul

saracilor, (dare de seam'). Pressa 1872, No. 284.-www.dacoromanica.ro

XXV

eSerbarea de la Montpellier. Portofoliul roman), I, (1882) p.

263-68.

Vasile Alecsandri 2. Romania 1890, No. 181, 186. ,

Conferinta V. Alecsandri), Romania Liberei, 1877, No. 147.
(Dupg Vocea Covurluiulur,).
Conferinta D-luf V. Alecsandri de la Ateneu ). Romania li1884, No. 2026.
&Vasile Alecsandri. Biografie,. Roma' nul, 1890, No. 913.
Antisemitismul bardulul de la Mircestiy. Revi.s:ta israelitei,
1887, p. 466-467
Alecsandri Vasilez. Romeinische Revue, 1890, p. 435-45
Les disparus. Basile Alecsandri,. La Roumanie dlustree,
1897, P. 7. Al 2 3 4
Basile Alecsandris. La Roumanic ilustrie, 1882, p. 172_
Vasile Alecsandrip. Tribuna, 1890, No. 195
Alecsandri batjocorit de observatoru 1 D-luf G. Baritiu 2.
Telegraful rom. 1878, p. 287-288.
Vasile Alecsandriz. Tutova, 1890 No. 338
FarA Titlu. (Polemics asupra cuvinfuluf Blanduziav) Vocea

Prahovel, 1884, No. din 26 Februarie. (Cf. Contemporanul), 11),

(1884), p. 582.
Conferinta luT V. Alecsandri. Reisboiul. (Weiss) 1884, No.
2417.(Dare de seama a conferinteT lul Alecsandri despre Poezia pop.)

3. Lul Vasile Aleoeandri. Iubire si admiratiune, 1 vol. 16o pg.).

Direotia Monitorulul Oficial si Imprimerief Statulul. Personalul
lucrator. Bucuresti 1890. Imprimeria Statulul.
Cuprinde catte-va extrase din operele luf Alecsandri ; extrase din ziare cu impresiunY produse la stirea mortal', descrierea ceremoniel funebre st discursurile rostite ;
telegramelc si coroanele trimese.

4. Vasile Aleosandri,

cel mar mare poet al Romanilor.

br. 16 pp. 72. Din Biblioteca populard. aMinerva* No. 10. Bu-

cureti 1901 Editura cMinerva)r.

5. Adamescu Gh. Vasile Alecsandri. Noti;e biografice Albina I, pp. 1030.34, Idem :/Vasile Aleosandri (In (Biografiile scrii,
torilor romarif& Ed. H, p. 91.
6. Aricescu C. D. Poetul Aleosandri, Retorma, 1859, p. 1 O.,
(CAte-va rindurl cu care Insoteste republicarea poeziel (Moldova in 1857s).

www.dacoromanica.ro

XX VI

Aricescu C. D. Poetul Alecsandri. Steaua Duncirei. Iasi

186o No. 3.
Aurelian P. S. i D. Sturdza. Monumentu lul Vasile Aleosandri. Apel. (Decisiunea Academiel romane, de la 18 Aprilie 1903
pentru ridicarea monumentului). Foaie volanta.

8. Badescu Sc. Biografia 1 ti Alecsandri_ si cite-va poegf

trad. din Doine si lacramioare. Publ. in Vasarnapi Ujsag din 1874.
Cf. Pressa 1878 No. 136.
9. Birseanu Andrei. Alecsandri. Vorbire tinuta in societ.
cRominia junas, cu prilejul serbAref din 4 Julie n. 1881. Gazeta
Transilvanief. 1881, No. 88, 89.
to. Birseanu Andrei Vasile Aleosandri. (Cuvint tinut la

serbarea data In 14 Oct. 1890, in Brasov, in memoria lul V.

Alecsandri). Gazeta Transily. 1890, N-67-248, p. 3,-5

1. Birseanu A. Vasile Alecsandri (biografie). Amicul tinerirnei 1895, pp. 1-4.

Bengescu G. Vasile Aleosandri, Convorbirl Lit. XXI,
PP. 841, 951, 1033, Si XXII, p. 27 sq.
12.

13 Bengescu C. Amintiri despre viata intim& a lul Alecsandri, din timpul misiunel sale diplomatice la Pails. Scrisorl Si versuri inedite, 1885-1890. Cony. Lit. XXV (1891 -92). Numar

jubilar, pp. 960-985

Reprodus si amplificat In (Suvenire ale carierel mole., Bruxelles, 1899.

14. Bengescu G. Alecsandri patriot. Cite-va cuvinte cu

prilejul monumentuld lul Vasile Alecsandri. Extras din cRevista
Idealista*, Bucuresti 1904, 1 br. 8'1 18 p

15. I. Bianu. Sorierile lul Aleosandri. Familia XXXVI, pp.

402-403
16.

Bolliac Cesar. D-nul , V.

Alecsandri. Transilvania,

VIII, p. 203.
Dare de seam a uneY aerate de la Athened, In care Alecsandri a cetit poeziile :

(Rdsanarea ha Stain-Palma, si aConcertul in limed,.

www.dacoromanica.ro

XXVII

17. Brosteanu P. Studiu asupra lul Alecsandri in Magazin

fur die Literatur des In und Auslandes din 1884. Cf. Rominul

1884 p. 999
18. Camiliu C. Fabula Curoele de V. Alecsandri. Atheneul, I, (1884) pp. 84-85.

19. Carmen Sy lva. Basile Alecsandri. V. Biblioth?que internationale de Paliance scientifique universelle, tome II fascicule
Iff, BUCIlre$ti, 1895 ; pp. 7-37.

zo, Clavel August B. (Arc). Vasi le Aleosandri. Mirce$tr(schite $1 impresiuni). 0 brosura de 70 pag. cu douX portrete Bucure$ti 1890.
(Amilnunte asupra poetuluY, wortet $i caseY luY, cu reproducerY din versurY, din
discursurile funebrale, etc. 0 schitit : capul poetulta pe catafalc; alta, catafalcul

Intreg. Recensie asupra acesteY brosuit vezY In Consiiturionalul din 1890 No. 377.
2 C.

Cretianu G. Milicarea lit. din anul 1861, In Virile ro-

mane. Revista Remind" 1861, p. 839 sg.

22.

Cocyte. V. Aleosandri. (Studiu) Doina, III, No. 56.

23. Em. Croulescu. Vasile Alecsandri. Revista Remind,

Buc. 1862. An. II p. 771-95
24. Demetrescu Tr. Vasile Alecsandri. Portrete din literatura remind. Revista Olteand, 1889, pp. 26-31,
25.

.Dengi Janos. Aleosandri. Ungaria IV, (1895) pp.

17, 40.

26. Densusanu Ar. Poeziile lul Bolintineanu, articol din

vol. eCercetarr literate,. Ia$1", 1887, pp. 228-356.
La silr$itul articolitluY, se face o comparatie mire Bolintineanu $i Alexandri.

.4 27. Dimitriade Mircea. Discurs la inmormintarea lur Alec

sandri, Rominul 1890, p. 925

28. Djuvara T. G. Incerciiri asupra literaturit romine. Revista literard 1886, p. 608-1 r.
www.dacoromanica.ro

XXVIII

29. Dulfu Peter. Aleesandri Vassal milkOdese a Bomitn irodalom toren. Kolozsvart. Nyomatott Stein Janos, M. K. Egyetemi
Nyomdasznal. 1881, I vol. in 80 mare, pp. 132.

30. Dulfu Petru. Conferints, D-Ini V. Aleesandri, Vinut.5. la

1/13 Aprile, in sala Ateneuld roman din Bucuresti. Familia,
XX (1884), pp. 192-94,
Se face rezumatul conferinceY, care trateazg despre puporul roman.

31. Floresco B. Funorailles de Basile Aleesandri. 4Bucarest), 1890, No. 189, 190-32. Hasdeti B. P. Milearea literelor In Ell. Lumina (I863),,,
pp. 90-104. De la pp. 94-104 analizeaza piesa: eSgircitul risepilot., a lul Alexandri,

32. Idea B. P. Aleosandri linguist. Columna lui Traian.

VIII (1877), pp. 83 - 95,33. Eittraittraki A. V. Aleosandri In Cernitutl. Foaia soc.
din Bucovina. 1867, pp. 20-24.

34. Ionescu-Gion. Discursurl la inmormintarea lul Aleesandri.

Rominu/ 1890, p. 925.

35. Idem. Basile Aleosandri. Necrolog in L'indepena'ance

roum. 1890, No. 3875.

36. N. Iorga. Vasile Aleosandri. Revista noua. Bucurestr,

1890. An. III, p. 201, 242, 293. Reprodus in volumul de Schite
din literatura rominat.. Vol. 1. Iasi. (Ed. Saraga),

37. Iorgulescu P. Patriotismal In! V. Aleosandri. ./o Mat.

Num5r ocasional, 1898

38. Kalinderu I. Monumentul In! Aleosandri. CircularA adresata agentilor dorneniilor coroaneT. (Conservator-id i alts ziare
din 7 Febr. 1904)

39. Lahovavi Alecs. (Diseurs rostit la InmormIntarea Jur

Vasile Alecsandriv. Curierul (Balassan) 1890, No. 94--%

40. Luriliu. Notita biografica, (urmata de scrisoarea care

Macedonschi si de act. IV. Scene, IV din Despot). Literatorul
p. 562.
www.dacoromanica.ro

XXIX

41. Macedonski Al. 'Alexandri', analiz critics. Literatorul, an. III (1882) pp. 449, 537, 591
42. Maiorescu T. Despre oPastelurile lul Alicsandri. (Cr:*
lice', vol. I, p. 287-88.
43. Maiorescu T. Poeti gi eritioi. Coin,. Lit. XX (1886) p.

9.

Urr ritspuns celor ce fitceaU comparacie tntre Alecsand gi Eminescu, pun:nd

maT presus pe acesta din urmS,

44. Mi lle Const. Erni:D*380u tIi Akesandri, Teoria- dila Ma-

torescu. Pentru ce Eminescu e superior lui Alecsandri. Lupta,

1887, p. No. 244.
45. Emil (Mille). Alecsandri & Al. A. Maoedonski. Contemporanul 11 (1882) pp. 424-429.

46. Nosievici St. Marti]. (antic vechiti, de V. Alecsandri).

Foaia soc. din Bucovina. IV (1868) pp. 235-239
47. Nenitescu loan : Vasile Aleosandri. Necrolog in La Liberte Roumaine, S. Sept. 1890.

48. Niger N. R. Aleosandri Improvizatcsr. Tribuna lit. II

(1901), p. 178-179.
49. Odobescu Al. Raport asupra serierilor d-4u1 Vasile Alecsandri : Poezir, vol. III, Legende nowt, Ostafit noftrit ,ci Despod
Von% legends istorica in versurl. Anarele Acadetniel rom. Seria
II, vol. III, p. XXXIVLXXXVI. Reprodus si in Scriert, vol. II,
p. SIT. sq.

50. 0Ig nem.: D. C. Vasile Aleosandri. Discurs de receptiune, rostit in $edinta solemnA sub presedintia M. S. Regelui,
la 25 Martie 1894, cu raspunsul d-lui I. Negruzzi. gDiscursurl de
receptiunes. Vol. I,
51 Onitiu Virgil. Ceva despre epioa lul Alecsandri. Transilvania XXI, p. 237, 262
52. Ortitiu Virgil. 0 variant& a mut Grni-Sfinger. TransilVania, XXVIII, p. 167-159.
53. Onitiu Virgil Vasile Aleosandri. Schi %1 biograficA. Turn-

silvania XXI, p. 399 406

www.dacoromanica.ro

XXX
54. 14ittrasmu. N. V. Aleesandri. Studiu critic.
pp. 302 BucurestI 1894

i vol.

84,

55. N. Patrascu. A sees& aniversare a mortis In/ Aleesandri

Literaturd ,ri arM romind. An. IV, pp. 609-615

56. V, t). Pauly. Aleesandri. Revista Tinerimea ro.n

p. 109-113.
5;i

Petra Patrasr.w. Croquis. Aleesandri aparat in Tele6

romin'. cObservatoriul, 1878, N0. 54.

58. Popea, R. Innaormintarea Int V. Aleesandri. (Dare de

seam5. Si discursurile D for Lahovari, Sturdza, Ionescu-Gion, N.
Ionescu, Na /iunea. 1890,No. 2343
59. Perurnbeqcit Eraclie. Amintirl despre Vasile Aleesandri. Rominul. 1890, pp. 1198, 1202, 1206, 1215

60. Predescu Nicolae. Poet/ i artisti. (Vasile Alecsandri,

D. Bolintineanu, Gr. Alex. etc.). Bucuresti. _
61. Putnoky Miklos. Alecsandri Vazul a magyarokrab.
Ungaria). IV (1895) p. 169, 185'.
62. R.a-covita-Sphinx. Vasile Aleesandri si rostra.' national. Rominia liberd, 1884, No. 2176.

www.dacoromanica.ro

XXXI

68. Schrattenthal Karl, Vasile Alecsandri and die rumegmisehe Litteratur, Leipzig 1885, 1 br. 8 p. 23.

Dare de seam?( de I. UzIriciu in Familia XXT, 66.

69. Scurtu I. Emineseu si Alecsandri. Semaniitorul, 7904

P.

70.

7o Simu Ion. Gruff- Singer, (declamat in reuniunea LessingVeratcp din Lipsca). Luminatoriul 1882, No. 100.
71. Stemil (St. R. Michaiescu), Vasile Alecsandri scriitor
dramatic. Tinerimea remind', An IV (1885), pp. 61 -64._

72. Strajan M. Vasile Alecsandri,! Trans:. lvania. XXVIII,

PP. 7-77.
73. Sturdza D. A. Discurs la inmormintarea lul Alecsandri,
Voinia Nalionala, 140 No. 1774.

UrechiA V. A. Carmen Sylva despre V. Alecsandri.

Universul literar, 1961 No. 34.
74.

75.

Urechia, 'V. A. Suba lul Alecsandri, (amintire) Fa-

milia. XXX...pp. 218-219.

76. Urechia V. A. Matilda vi V. Alecsandri. Universul li-

terar, 1901, No. 32, 33.

77. Urechia V. A. Cum am ounosout pe Alecsandri. Conferinta -tinuta in sala din palatul administrativ de la Bacati, in
profitul fondulul pentru ridicarea monumentulul Poetulul V. Alecsandri, in ziva de 22 Ianuar 1894. Bucuresti, 1894, o br. de 15 pp
78. Vellescu St. Discurs rostit la inmormintarea lul V. Alec
sandri. Constitulionalul, t89o, No. 351

79 VArnav-Liteanu G. Sorierile teatrale ale lul Alexandri.

(Cercetare critics). Cony. Lit. IX, (1875-76), pp. 382-394.

8o Varnav Liteanu G. Alexandri, (studiti). Cony. Lit. VI,

(1873). PP. 365-378.
www.dacoromanica.ro

XXXII

81. Varn.rtv L-iteanu G. Operele complecte ale lul Alecsan-

dri. Cony. Lit. X, ((876-77) pp. 57, 98, 158.

82. Ventura Grigorie. Vasile Alecsandri. Necrolog in Adevdrul, 25 Aug. 1890._
83. Verax. Agaehi Flutur come_ die cu cintice, in tree acte,
de V. Alecsandri.

84. Voiculescu Cr. Amintie placute de la Miro() Ettl. Primdvara. I, (1896), p. 43-44.
85. Iosif Vulcan. Vasile Alecsandri
man, Pesta 1869, p. 48-50.

In Panteonul Ro-

86. (Zamfirescu Dui liu). Don Padil. 17 sourt

reposat.
Banehetul dat lh onoarea D-lui Alecsandri pentru a cinces, representatie a Blanduziel. Romania liberd, 1884, No. 2024.

87. Xenopol Adela. Bardul de la Mircesti. (Scurta notita).

.doclua I. p. 131.
88. Schite biografice in urmatoarele manuale de istoria

li-

teraturel romine : Adanzescu Gh, NotiunI de istoria limbil si li-

teraturil rowinesti. Bucurestr, 1894. p. 200. Vasile Alecsandri p.

252 257 si o bibliografiela finele volumului. (Editiile urmatoare
neschimbate Densulianu Aron. Istoria limbel si literaturil romine. Iasi 1885. Vasile Alexandri p. 252, 263 sq. Idem ed. II,
IasT 189+. Hodo! Enea. Manual de istoria literature) romine. Ca-

ransebes 1893. Vasile Alecsandri; p. III-150. Lasarici4 loan.

Istoria literaturei romine. Sibiu 1884. Vasile Alecsandri, p. 158
163. Neidejde loan. Istoria Umbel si literaturil romine. Tag 1886,
p. 467 si urmAtoarele. Pop Vasile. Conspect asupra literaturil
romine. Bucurestr, 1875, p. 202 210. Rua'ow Dr. W. Geschichte
des rumaenischer Schrifttums. Wernigerode 1892, p. 67 as cl.
.'ffineanzt. Autoril rominT modern). Buc, 1891, p. 90 -91..

www.dacoromanica.ro

Planuscrisele autografe din colectia Ficademiei

Ms. 765. 2 serisorl eltre Al. Papadopol Callimach.
La p. 345, scrisoare din I Mai 1887 ; la p. 441, Paris 12 Dec. 1887. lbidem o procure datti luT Papadopol in chestia procesulut cu Elfrosina Dritganescu.

Ms. 803-807. Scrisort cdtre Ion Ghica. 5 volume: I, 1842 26 Dec. 188t ; II, 7 Ian. 1882 - Dec. 1884; HI, 3 Ian. 1885 28 Dec. 1886 ; IV, 2 Ian. 1887 - 30 Dec. 1888 ; V, 3 Ian. 1889
-90 si fArA data, p. 282+213+176+142+195.
La 8o3, p. S. 0 scris. din Ia$Y, Martie 1844, etre Gr. Alexandrescu, pp.
41-44. 2 scris. cltre B1lcescu, pp. 46-47, cstre acelas, p. 70. r acre 13611Iceanu,
p. 125 cAtre Pantazi-Ghica.

Ms. 808. Seri, ssri et

Jacob- Negruzzi. i vol. nenumerotat.

Cuprinde 172 scrisori de la 2 Sept. 1867-3 Ian. 1889.

Publ $i in Convorbirr Literare pe 1895.

Ms. 809. Diverse. I vol. 158 p.

z Domnulul $i Doamnet Jacques Lahovary. 23 Ian. 1887, - 2. Domnipard
Lila Whit 3. A la Princesse Bibescu, Paris 2 Avril 1887. 4. Unul anonim. 5. A
Mademoiselle Helene Vacaresco. 5. Primul abuz. 6. Demona de Carmen Sylva. (Un
Inceput de traducere rominll). 7. ,Demona, d'atres Carmen Sylva. 8. Demona Yrdjitoarea. Un alt Inceput al aceieia$ traducerl rominegT. Clot I Si continuarea In franttizeoe phi' 1a slirsit. 9. La nuit dt St. Andre. zo. Soldl d'hiver, trad. fl. Aida
(tot In franluz.). 12. Sonet adresat reginet. 13. 0 regind in mansardd. rie. PuiY closcit.
15. Poclonul lut Pales. 16. R. D. V. P, Due.ninvY V. Boerescu. 57. Rasa. Pe alb.imul
Dmel* C.reteanu. x8. Damelor romtne. 49, Creangd de stejar. ao, Clre$ile. TZ. PrincipeseY Maiia Sal-bey. 22. Strofe sense In cabinetul Regelul, In Sinaia. 23. Paptul
zileT. 24. Ctntecul Id Noe Ittnior. as. Romantd de toamnd. 29. Ocid la status Jul
Stefan cel mire. - Tonic poezil.
*27. Scrisoare cdtre V. Mangra. 8 Iunie 1878. a8. Adresa ornagiairt a Rom,mkt. din Arad. .29. atrarul Timofti Napoila Retrogradul. Cinticel comic. 30. Cle72978

www.dacoromanica.ro

XXXIV

gi. Satul tut Cremine. Fars) Intr'un act, 1860. 32.

Sgtrcitul risipitor. Drama to 4 acturt 1860 (29-32 cu litere cirilice). 32. (Sfredelul
draculuY. Fars) de Carnaval, imitata din frantuzeste de D-ra Xa. 24. Doamnel Maria
Siurza, nascuta Ghica (poezia din airy).
veticY demagogul. Cloticel comic.

Ms. 810. 1858-186 (sic.) Legenda lid Despot- Voa'd , drama

in versuri. 5 acte to tablourf. Mircesti 1878.1 vol. 92 p.

Pe aceias1 foaie de titlu : Despot- Vodd. Legenda in cinci

acte $i in versuri,

drama istorica in cinci acturl.

Neterminat. Foile de la Scena II, Actul IV, 'tricot tdiate. Multe stersatua si
Indreptaa.

Ms. 811. 1558-1561 Legenda lid Despot, drama in versuri,

5 actuff. MircestI 1878. I vol. 160 p.
Complet, dar cu adaogiff si coiecturl.

Ms. 812. Fontina Blanduziet. Pies) in 3 acte si in versuri.

MircestI 1883. (Actiunea se petrece in timpul ImparatuluT August
C. Iulius, Caesar, cu 10 anT inainte de Hristos).
Exemplar compl., dNruit Academia de Ion Ghica. 1894, April 29. Pe pagina
cu titlul urmdtoarea dedicalie: eAmiculul men Ion Ghica ofer acest maimscris Inipreuntt cu urhile mete de viata lung's, fericita si roditoare de epistole pretioasel.
Data : Mircesff 1883. La sflrsit o variant) pentru cfinele actula Ila, Scena XIII.

Ms. 818. Fontina Blanduzia. Comedie in 3 acturi si in versuit I vol. 4.0, nepaginat.
Exemplar din primele redactiunt alubituluT melt frate Colonel Iancu Alecsandri, fost agent diplomatic al RominieY In Paris, dedic aceasta pies) Fontina BlanduzieY, compusit la MircestY, In anul 1883 si reprezentata la 22 Mart. 1884 In Bucurestts.

Ms. 814. Ba lade pi cintice popora le culese in Romania de

V. Alecsandri. I vol. folio mic, nepaginat.
Manuscris anterior editieY de la 1866. Ordinea poeziilor schimbara. Notele diferK. Are la tnceput o pagina : Note asupra ortogrofitY aa'oplate pentru publicarea
poevei poporale). (Poesiile cuprinse to acest volum fiind culese din gura poporulul,
shit dedicate natia routine ca o dreapta avere a sa etc., etc.

1880,

Ms. 815. Sinziana pi Pepelea, poveste nationala in 5 acturi.

nepaginat.
Daruit AcademieY de Ion Ghica, 1894, Aprilie 29. Exempt. compl.

Mss. 818. Cdldtorie in Africa, 1853. Tanger. Maroc. Partea

II (continuare de la partea I cuprinsa in Rominia literara 1855),
www.dacoromanica.ro

XXXV

ordinea cronologica e observatA 1 Oct. 1853 -9 Oct. 1853, p.

I-66. Ibidem. Anul 1883.
C61?itoria In una din primele redactit eAnul 1883. confine amintirY despre
Imptejurtirile In carT a cot-nous (Pinttna BlanduzieTa si cincY scrisorY de la Regina,

isctIite: Elisabeth.

Ms. 817. Notiele : Margarita, (187o) -1848. 1 Dridri. I caet,

47 P.
Vezi: Alecsandrt. Prozg, BucurestY. (Edilia tip. Minerva).

Ms. 818. Poezze 1875-1882. I caet, 160 pp.

t. Rapirea BucovineY, (cu deosebitY). 2. Dorul de brazY. Roma*. 3. Ghioaga
uT Briar. I,egendtt, 4. Noaptea allot 5. Murad Gazi St4tanul si Becri Mustafa. Legend?! orientat?1, (cu note explicative). 6. Vintul de la Miazil-zi. 7. Guarda saraiulut
8. Balcanul si Carpatul. 9. 24 Nov. 1877. Od4 ostastlor rominY. to. Sergentul din
at XIII-lea regiment de DorobantY. I I. Penes Curcanul. XIII regitt.ent de Dorobantt
12. Cdpitanul Romano. 13. PAstorl si plugarY. 14 Hora de la Plevna. 15. Hors de
Grivita. 16. Fratif JderT. 17. Cintecul ginteY latine. 18. Soare de lung. 19. &rote
rnprovizate In moartea luT Rolla, 20. Hodja Murad Pasa. 21. Prier si fata erniY. 22.
Poeana PIrmecAtoare. 23. Dedicatie DomnisoareY A. 24. Epistold GeneraluluY Florescu,
25. Eloft de la Plevna, 26. Stroe Plopan. Balada populartl. Lrmeae. nota : Poeziile
de pin:( aci] afarlt de piesa intitulatit EroiY de la Plevna, all fost publicate !Mr/on

volum, de Socec anul 188o -z7. Raza pe albutnul D reY Lea Cretziann, 28. Dup?t dol
seculY. Vis de iarra. 29. Mirerita. 3o. Hora Dobrogeanl. 31. Erin. 32. Creang6. de
stejar 33. R. S. V. P. DoaanneY V. Boerescu, 34. Poclonul luY Penes Curcanul. 35.
to MaT 1881. 36. Imntil CoroaneY. 37. Cuvinte adaptate pe imnul national compus
de Hitbsch. 37. Zilele babeY. 38. Doug rontante. 39. Faptul ztleY. 4o. Ronzard. la
Tuluza. 41. PoetuluY Mistral. 42. Brind. 43. Patru regini. Cetit la adunarea literarit
din Alby. 44. Versurt improvisate la Forcalquier 45. PoetuluT Louis Roumieux. 46.
DotnnuluT Gabriel Aza'iz. 47. Regina Sylva. 48. 0 regina Inter) mansardli. 49. Sonet
trimis regineT, 5o.-Puil Clostet 51. Pe albumul PrinceseY Maria StirbeT, 52. Pe un
album. 53. Inscriptie destinatil CasteluluY de la Smaia 54. In mezul ernit 55. Cinticul
luT Noe Junior. 56. Dowd bore. 57. Damele romtne. 58. VersurY scrise In Cabtnetul
regelui. 59. Soarele (fragment).

Ms. 819. Poezii populare*.

Talul dat de Alecs. nu corespunde continutuld acestuY carnet. Multe file
tgate. cHora luY Cuza Vod4s. Cintece terse cu cernealL cExpresil din povestYs o
culegere de (raze populare, Mud( de Al. in cursul lectureY. La stirsit strofe rIslete ca.:
Nu e destul de a fi frumoasit
PldcutX, jung, radioas5.

i de-a produce Incintare,

Un suflet nobil, cu simlire
FrumusetiY clit'nduronezeire

Si 'nspirlt lumeY adorare.

www.dacoromanica.ro

XXXVI
FiY-multumitl de-a to parte,
Acel ce bunurile 'mparte

Ti-a dat cu mina sa divint

Tot ce atrage gi riipegte
Frumusetea care ne uimegte
bunttatea ce ne'nchira.
ySi

VezY ,ri Ms. No. 82s.

cesti,

Ms. 820. Pewit scrise in Castelul Pelee, Sinaia fi la MirI caet, 57 pp.

Pe versul copertel autograful regineY: Castel Pelq-Sinaia r Os petit crake desordre de perks fines / Elisabeth, 6 Nov. 87. 1--Cuprirde : t. Fluerul. 2, lmn cittra
snare. 3. Podul. 4, Legends crinuluT. 5. Florae de la Sinaia. 61 'Pe un album. 7.
Tara. 8. Iarna la Sarnia. 9. Plugul bldstKmat. to. Pe albumul Regelif. I I, Incununarea
steaguluT. 12. Hora de la Sinaia. 13. Primele obuze. 14. Balada Peleguld. 15. Adio
la plecarea mea din castelul Peleg. 16. 0 notii incompl, despre Oda dare Curtea de
Argeg. 17. Unor criticY. 18. Cyclonul. 19. Rominca de la Grivita.

Ms. 821. Fragmente. Cugetdri.

Din t882. Cuprinde fragmente de poeziT poputare gi originate, strofe gi versurY
rhslete. Pintre ele gi o copie de pe biletd scris de Giuseppina buchetiera din Floreuta,
bilet ce intovitEigea buchetul de floe( trimis de ea pentru ca et fie depus pe mormintul tut Coitaki Negri to tirgul Oknel
Prego it signore Colonello Pisozki e to scongiuro di farmi un grand favore,
di depozze questo Buch6 di fiori co it presence biglielto sulla tombs del defunto mio
caro amico Costantino Negri, come sacro suvenire da pane di sua arnica.
Giuseppina.

Firenze 12 Marzo 1877.

La sfirgit poezia (Brinds, textul romtnesc gf algturea cel frantuzesc,

Ms. 822. Suvenire din vieaia mea. Notes. Mircefti, Mal

1865-1859 1861-1863. Istoria misiilor mele polititice in Francia,

Englitera fi Italia.
Fragmentul biografic 3 paginf. Vorbezte de originea italiani(a famitieY zi de
inceputurtle copilitrie pint la sfIrzitut anuluY 1854. Istoria misiilor, asemenea fragment,

(p. 1-13 in-8) diferl de alte texte.

Ms. 828. Suvenire, z843-z81... I album, 47 pp.

Cu cirilice. Titlul de mai nainte, (gters gi inlocuit cu eSuvenireD) era : Poo&

felurite. Thiruite Academia de D-ra Felicia Racovipt 8 Ian. 1894. Confine: I. 0

noapte la pare. 2. 31 Ianuarie 1844. 3. VezY zi vulturul falnic. 4. Visul. 5. Frumoasti
7. Adio Moldova 8. Pe malul mitrit 9.
moil.. Romantli. 6. De-az fi, iubito
Lticrlimioare. xu. Pescariul ProsoforuluY, it. Biondineta, 12. Barcarola venetiattii. 13.
Cantonetil sicilianX. 14. Gondoleta. 16. AdevIrul gi minciuna. 16. Pe dotal albumurY.

www.dacoromanica.ro

XXXVII
(Publ. numal a doua). 17. MaioruluT Iancu Bran. t8. OcIII etre Bahia. 19. Zimbrul
$i iulpea. 20. Plisiirica. 21. Adio la mormintul lut Grigori Kornai. Lipsesc cite -va
foY, pe care, dupl. inclicatie din eScaraa de la finele carnetulut, a Post scrisit poezia
Domnulta Costaki Negri,.

Ms. 824 -825. Serisort afire Al. PapadopolCalimach.

vol. 8.
Vol. corespondents de la 14 Nov. 1379-3o Decembre 1886. Vol. II, de la
25 lanuarie t887, 15 Italie 1890. La sfluitul vol. II. aVersurl improvizate la via
luY Mavrojeni In ziva de 25 Mat 1856, gi o anti cProcurtis in procesul cu Eufrosina
Dritenescu la tribunalul din Haat', 1887.

Ms. 1497. Doine. I-XXV. Poezit. I-XLI.

Scrise caCu cirilice. Are dedicatia (La K. Negri. V, Alensandri, z851
ligrafic, Etta corecturY, toate datate.-Exemplar ditruit Academic! de D. A. Sturdza.
Cuprinde urmiitoarele: 1. Doina. 2. Baba Cloanta. 3, CraY nob. 4. Strunga. 5. Cinelcinel. 6. Ftit-Logofilt, 7. Tharul. 8. Mindrulita de la munte. 9. Andrii Popa. to.
Groaza, Aqui. it. Hora. 13. Cintecul este:Filar ellIhreir. 14. Sora. 15. Altarul monNstireY Putna. 16. UrsitiY. 17. Maghiara, 18. SburKtorul, 19. Dorul RominceY. 20.
Crue e a tsdrdsitil.1) 21. flora eirdealulur. 22. flora llenule1.2) (Doina iubiret).
Poezti: 1. Visul. 2. Pfisarica. 3. Maiorulut Iancu Bran. 4. 31 Ghenar 1844.
Desrobirea ligantior. 5. Ftumoasi copilittt, roniantti. 6. De-ag fi iubito.. 7. Zimbrul
si Vulpea. 8. Curcele, Fabuhi. 9. WI clitre pahluifi. xo. Pe albumul &glare E... A.
t. Pe albumul d-net K. E. 12. Serenade her Schubert. 13. Fragment din noaptea
Bairamulut. Poem oriental. Bosforul. 14. Pe malul mare!, 15. Fund balnav /a Primkipo. 16. Ptiscariul BosforuluY. 17. 0 uoapte la Blirss). 18 Mart 1843. 19. VezY to
vulturul falnic. 2o. Elena. 21, De crew! In poezie. 22. .Pe albunnel E... I gi II. 23. Te
duct 24, Duke Inger de blindete. Rug8ciune. 25. Sint ceasurt ferieite.) 26. Dorul. 27. Clntec de fericire. 28. A$teptarea. 28. Gondoleta. 3o. 0 searii la Lido.
3t. Barcarola Minitel. 32. Venetia. 33. Biondineta. 34. Cantonal napolitang. 35.
L5crimioare. 36. Mal :47.4) 37. Catrii Romlni. 38. Adio MoldoveY, 39. La mormintul luY Gr. Romalo. 40. Inturnarea In tarN. 41. La moartea lut P. Cazimir.

Ms. 1868. P. 431. 432. Doug. scrisorl catre p. V. Grigoriu,

publicist in Iasi', p. 765, si IllOara de vint.
Din aniY 1881 si 1883.

Ms. 1874. Ovidiu. Piesa in 5 acturI $i in versuri. 1885. I

vol. folio,
NumaY actele 1, 2 $i 4. - Urmeaztl insii acera$ piesd, In dote( exemplare, Iradusa in frantuzeSe tot de Alecsandri: Ovide, ftiece renernaine en s rides et en vers.
Is

Sirigoini.

5 Contopiti in poezia 8 Mart.

DespArtirea.
Y,

Adio.

www.dacoromanica.ro

XXXVIII
La sftrsit'o transcriere caligrafich strainh a traducere franceze. Urmeazd si cite -va
paginT tiptlrite, cu corecturile autografe.

Ms. Aead. No. 1686. Dosar cu telegrame, scrisori, extrase

din ziare romine $i straine, toate priv. la moartea lui Alecsandri.
Printre aceste cloud telegrame ale Regeliff si urm?itoarea scrisoare regald auto-

grail: Doomed, Aside chid thrIna acoperd rhmIsitele marelul nostru Poet, in a Vit
arida ca Impltrt4esc cu inima strInsh, Impreura cu coati; suflarea romineasch, durerea
cruda ce atl Incercat. Prin geniul si patribtismul shd, prin o activitate care s'a sfirsit o
datii cu dtnsul, Alecsandri 50 de anY InsiratY a fost fala RominieY. SI fie o dulce
ming:fere pentru vol si familie eft amintirea falniculul fruntas iubit al vostru sot, rdmine vecinic nestearsd in cugetarea si simtirea Veastrd si a poporultd Romin. Primill, Va rog, asigurarea simtimintelor Me le.

1890. August 27. Weinberg.

rarol,

1699. Despot Vod&.

Exemplar tiplrit. Cuprinde insh Indrepthrile autografe f-cute de Alecsandri cu
scopul de a le introduce In o notth editie.

Ms. 1780. Scrisori cAtre D. C. Oldnescu. 16 Martie 1879

4 Iunie 1889.
Cu totul 34, dintre cart 28 In romtneste si 6 in frantuzeste.

Ms. 2230. Fintina Blanduziel. Piesa. in 3 acturi si in versuri.

Manuscrisul dlruit

ha 011hnescu. La inceput o scrisoare clttre acelasi cu data

de 2 Janie 1884.

Ms. 2281. Boeril Sri Ciocoil. Comedie in 5 acturi. 1871.

Dedicatia

Amicului mei G. Steriadi-Suvenir de la MircestI. I Man. 1874

V. Alexandril. De la pag. 20-24 (verso) un inceput din c pgani7, piesa in,g

acturr.

Ms. 2254. Diverse. I vol. 425 p.

ProverburY.Fragmente de poeziY si notice. La BucurestY. Clntecul comic
0 misie politicd to Francia.
Suvenire dm 1885 LuY Ion Ghica (douh exemplare).
Englitera si Italia 1859.SfIrsitul inedit din 4Didris. Turnul Balamuculul, asmodie
In I act. 1 foaie. Nlvtilirea jidanilor. Piesli In 4 acte si un prolog, (9 scene).-7
Legenda /14Y 'vide saii trey rlomnY sub o coroan4. Inceput de plead. Nutnal persona
gide si cite -va versurY la Inceput.cDesrobirea tiganilors. Act. I, 2 scene. AutoCorespondenta intimh a LuY C.
grafe culese de Alecs. de la literatY si particularl.
Negri In afacerile agentia 186z.Alte documente diplomatice.

2800. Scrisori cdtre sofia lui. I vol. p. 203.

Corespondenta de la Aprilie 1867 Ora la 33 Oct. i888.

www.dacoromanica.ro

XXXIX

Ma 2539. La p. 3i $i 32, doug scurte poezii frantuzestl de

Alexandri, fart titlu, dedicate d-rel Henriette Dimaki.
Ms. 2619, 23 scrisori frantuzesti cAtre Pantazi Ghica, (6 Tulle

186o 4 Main 187o). 3 scrisorIfrantuzestr care C. Negri (1876.14 scrisorI care T. Maiorescu.

Ms. Acad. WA numitr. Corespondenta 10 Ion Alecsandri.

p 76-112 scrisorI de la V. Alecsandri, 8/24 Febr. 1881 ping la
23 Mal 1884.
Noult scrisorY franoze0Y. Alliturat o pagina de corecturll din (Fin ttna Blan-

duzierc 0 cOda is Hebb, din aceea0 piesit.

Scrisori. MircestI 23 August I867.MircestI 17 Iulie 187 r.

Mircesti 27 Ianuarie 188f. Archly. Academiel. Dosarele pe anit
respectivf.

Floricele rdteicite. Un album ilustrat al d -nel Maria G. Sturza.

Cuprinde Marioara Florioara, transcrisg de Alecsandri si iscalitA.
Cu caclru ilustrat.

www.dacoromanica.ro

I.

esitre 5. 1.. Maiorescu.

7227 8

www.dacoromanica.ro

I 1)
Bucurefi, 12 Iunie 1874.

Iubite Domnule Maiorescu, Venind la BucurestI pentru putine zile, mi -a pArut foarte rau de-a nu va gAsi pentru ca s Ar4
{elicit de postul important la care aff fost chremat 2). Instructia publics fiind specialitatea D-Voastre, yeti sti a o indrepta, pe calea
el adevarata, ii a Infrina avintul balamutic ce a luat limba romina
sub impulsul pedan %ilor sterill din epoha noastra. Totodata va
veti interesa si de bletul teatru rominesc, care a devenit un trelean de foire, sub directia unor exploatatorT sarlatani. Ping, a nu
lua insA o masura radicals. in privirea luT, fie-ml permis a interveni
pe linga D-Voastre in favorul luT Millo. Am reusit a face ca Comitetul teatral sA-T acordeze cloud zile pe liana in tot cursul stagiunel viitoare zile, de care Millo va dispune cum va vol, supunindu-se

reglementulul, $i nefiind atirnat de nime. El va avea trupa lul

deosebitA, se va bucura de o independents absoluta vis -a -vis de

celelalte directil romine si straine si va fi scutit de tacsa de 300

fraud, la care eraa obligati directoril in aniT trecutT. Aceste
conditiT fiind admise de intreg Comitetul teatral, rAmine acum ca
sl binevoitl D-Voastre a le aproba, si a mentine dreptul lui Millo
inaintea unor incercarT de intrigA, care poate vor sbura prin prejurul Ministrului
dupA anticul obiceia.
Orice vett decide in favoarea luT Millo, va fi un act de
dreptate, si cit pentru mine, voT fi multumit de-a videa el still nu
numaT a recunoaste merite, dar si a le recompensa.
PrimitT, vg rog, asigurarea simtirilor mete de inalta considerare si sincera amicie.

V. Alecsandri.
1)-Autograf inedit, Manuscrisele Academic Romine.

2)Numit Ministru al Instructiunei Publice la 7 Aptile 1874,

www.dacoromanica.ro

-4
MirCetl, 27 ItUtie 1874.

Iubite Domnule Maiorescu, VA multumesc inainte de toate

pentru inlesnirea ce atT fAcut luT Mil lo, acordindu-i doul zile pe
lunA pentru representatii, in teatrul cel mare. Dorinta luT este astfel satisfacutA, lard nicT un prejudiciii pentru directia care se va
bucura de subventia teatralA, si publicul va raminea multumit de

concurenta cesT vor face ambit directorl pentru a se intrece in

alegerea repertoriulul si in ecsecutarea lul.
Pentru anul acesta nu este alta de facut, dar pentru viitor
eu cred ca ar fi prea necesar de a se lua alte dispositiT, privitoare la progresul artel dramatise romine : NoT avem directiT de
teatrurI, care se preocupl numaT de esploatarea publiculta : avem
diletantI ce se cred si se zic artistI si care nu au cea mai slabs
idee de arta ; avem conservatoria de declamare farA profesorT capabill de-a crea elevi
intr'un cuvint avem de toate, impodobite
cu titlurI marl, cu etichete sonore, dar in fond nu avem nimic
care sA fie la inaltimea numelul pompos ce poarta . Cum ss fatem dar, ca sA avem un conservatoria cu profesorr, un teatru cu
artifti? Eats opinia mea :
I. De la anul viitor, subventia teatrala, in loc dea fi data
exploatorilor de scena romina, va fi consacratA la educarea artistica a patru tineri, alesi dintre elevil Conservatoriilor, sau dintre
elevil altor scolT. AcestI opt fenicsi, luati atit din Moldova, cit si
din Valahia, vor fi trim!!! la Paris si incredintati until artist de
rename, precum Got de la theatre franfais (care este in strinse
relatiT amicale cu fratele meti). ET vor primi acolo lectif de arta
dramatics, vor asista la representata din diverse teatrurT, vor
juca insusT pe scene inadins destinate pentru elevl, si dupA un
timp de trel, patru sati cincl anT, Vor reveni in %earl ca sa formeze simburele unel bune trupe romine. Totodatk, judecindu-se
si apreciindu-se talentele tor, vor fi numiti profesorl si profesoare
de declamare la Conservatoril.
Astfel, si numal astfel, vom putea dobindt o trupa serioasa
care sA fie pAtrunsa de importanta carierel artistice si sa inobileze
scena romina. Trupa fiind buns si bine condusA, piesele bune nu vor
lipsi, cad autoril compun (? Alecs.) opere potrivite cu interpreIii
1) Autograf inedit.

www.dacoromanica.ro

scrierilor dramatice Ott* ecrit le Tartu', pour le theatre franfais

et Tabarin pour le theatre de la foire, zicea St. Marc de Girardin.

Asa dar pe timp de cincr anT, liber fiecare de a esploata
teatrul, insA fir& subvenfie, subventia avind o alts destinare decit
Conservatoriul de deaceea de a incuragia paiateriile actuale ;
clamare, va fi inchis, fiind cl lipsit de profesorT, nu poate produce nimic folositor; cit pentru cel de muzicA, trebue mentinut.
WA. in putine cuvinte, iubite Domnule Maiorescu, opinia mea
asupra teatrulul nostru. Vio esprim in grabA, fiind in ajunul plecare! mele la Paris, dar imi reservez plAcerea de-a va desvolta
gindurile mele cind ne vom intilni. Atunci voiu raspunde si la
celelalte propuneri ce'mT faced. Eu cred ca. D-Voastre sintetT
chemat a opera salutare reforme in instructia publica, in forma
limber $i in arta dramaticA, $i dar, cit pentru mine, voT fi totdeauna
gata a va da mina de ajutor ... in marginile posibilitatei. Al
D-Voastre servitor devotat $i amic sincer.

V. Alecsandri.
III 1)
Mircqti, 3 Sept. 1874.

Iubite Domnule Maiorescu, Nainte de toate viu sa vA complimentez pentru nimerita masurA ce atT luat in privirea cArtilor
didactice, infiintind o comisie esaminatoare acestor carti. Ast-fel
numal se va putea stabili un sistem regulat si logic in studiT, ear
copil romini vor scapa de fantasmagoria gramaticilor, ortografiilor,
etc., esite din crierii prea inferbintatT a! unor pedant! ridicoli.
Sper cA, gratie intitiativeT si energieT D-Voastre, instructia publica
va intra in curind pe o cale mai netedA $i mar roditoare.
Permiteti-mT dar, in calitatea mea de membru onorific at ziseT

comisi!, sA atrag luareamintea D-Voastre asupra uneT Geografie

fisica ,si politics a Rominiel', 2) lucrata dupA noul program scolar
pentru clasa III primara, de D-1 D. Frunzescu. AceastA carte mi-a
parut bine compusA, practicA, instructivA, si prin urmare cred c5.
merits de a se incuviinta pentru scoalele primare precum si pentru cele normale. D-1 Frunzescu e un lucrAtor neobosit $i fiind

incurajiat de D-Voastre, sint Incredintat cA va continua sA se

ocupe cu lucrarT folositoare pentru tinerime.

Am primit in zilele aceste alte douu carp', asemine menite

1)

Autograf inedit.

2) Eflia I apirua la BueureW 187o.

www.dacoromanica.ro

-6
pentru copii : 1. Metoda noua de scriere si cetire; 2. Invatatorul
copiilor de D -niI Grigorescu, Creangri gi Receanu. AmindouA sint

bune, insti au defectul de-a fi prea mult imprestritate cu note si

ortografia for prea mult presdrata cu
Bine ar fi sl puneti capAt unei atare deformari a limbei si
sA contribuiti prin influenta D-Voastre la curatirea ortografiei de
area liters parazitA, care serva de umplutura netrebnica. Sint
incredintat ca daca yeti pretinde serios de la autorii didactic! ca
sl se desbare de uritul obiceiti ce au adoptat a se inchina orbeste lul Tune i lui if, ci vor face fArA improtrivir! (! ) acest
.sacrificiti in favoarea armoniei limbei $i in privirea simplificArei
ortografiel.

Acum imi mai ramine a v ruga ca (srt) acoperiti pe artistul

nostru Millo cu protectia D-Voastre, pentru de al apara in contra intrigilor Pascaliane si altele. El mi-a scris pentru ca sl-mi
incunostinteze noua decidere luata in privirea teatrulu!, si ini-a
cerut autorisarea de a representa comedia mea Boerl Sri Ciocol 1).
Nu cer mai bine de eft sa-I viii in ajutor si s-i acordez aceastA
invoire, insa cu conditia ca opera mea sl nu fie nici decum eiuntita de Comitetul teatral. Daca ginditT cA piesa mea poate sA fie
jucata fart nici un inconvenient, vi rog sA o aparati in contra
foarfecilor Comitetulu!, ear de nu ... prefer mai--birrE sA ramie comedic afara de scena.
Primiti, iubite Domnule Maiorescu, incredintarea simtirilor
mele de inalta considerare si de sincera amicie.

V. Alecsandri.
IV 2)
mirceoi, 25 Mart. I S; s

Iubite Domnule Maiorescu, Vroiti sa ascultati istoria unei

bisericr de tears ? Tato ! In satul Mircesti ecsista o bisericutk
vechie, durata in lemn de stejar $i ornata cu arabescuri foarte. frumoase pe care le sapase un sculptor necunoscut de-alungul grinzilor. Acel templu modest, cap d'operA perdut in cimp si incun-

jura de morminturi, era deservit de un preot care printre alte

daruri avea si darul betiei. Intr'o Duminica, or fi acum citi-va, ant,
preosfintitul, doritor de a schimba potirul pe stacana si de-a pa-

rasi mai de graba altarul pentru ca O. se duca la taraba Crismei,

1) Publicatit in (Cony. Lit.' an V1I (1873)1 PP. 365, 405. 437.
2) Publ. de aceiasi editorT In rev. SOmandtortil 1903

www.dacoromanica.ro

-7
ceti liturgia din fuga. $1 alerga la jupinul .Moisi, uitind O. stinga
luminArile in biserica. Era vint. mare in acea zi ; vintul suffind

printr'un geam stricat, gAsi de cuviinta a filfii perdeaoa $1 a o

apropia de para unel luminarr. Indata perdeaoa ha foc $i dete
foc bisericeT ... Palalae 11 Templul centenar arse lute() clips din
stra$inA pinA.'n temelie, $1 sa inalta la cer ca fumul uneT gigantice
cadelnite. Tot ce se gasia in el, icoane, vestminte, scule sacre,
prapure, lampe $i cArtI, se prefacurA in cenu$e ; chiar clopotul se

topi impreuna cu argintul potirului . . . dar nu se mar gasi nici

bucatica de metal printre ruine, cad peste noapte ni$te pravoslavnicT Tigani, arheologi de solul luT B., facusera des fouilles pe
seama jupinulur Moise. In urma acestul sinistru, satul Mirce$tT
ramase fail biserica $i fall preot, clef cea d'intif disparuse de
pe pamint ca sa se retraga intr'o lume mar pioasa $i cel de al
doilea sa retrAsese .. . fara mustrare de cuget . , . in codriT VasluiuluT
pe lingA Sione$ti ?
De-atunci Osmanli locuitorl se gasira fAra
adApostul Domnulur $i consacrara cragnei toate zilele insemnate

cu ro, in calendarul ortodox. Betia se desvolta in sat cu a rApegiune $1 cu o proportie spaimintatoare, ear jupinul Moisi se
ingra$a ca un vitel de aur. Mortalitatea prin urmare progresa
cu miseria, inert Satul Mirce$tI, care inainte era unul din cele
mai imbe4ugate din judetul Roman, se prefacea zilnic intr'o aglomerare de bordee ticAloase $1 de infirmi naruitr, otravitf prin influenta, corosiva a vitriolulul.
Un singur om ducea dorul bisericen . . Dascalul ! Sarmanul,
lipsit de sacra multumire de-a %inea isonul, -se stingea pe picioare,
oftind $i jalind pe poporeni. Ear ceilaltI locuitori 41 aduceati
aminte de Dumnezeti numal cind moartea batea la u$a lor. Atunce
se sim%ea nevoe de preot $1 pe orl ce timp trebuia sA aduca de

pe la alte mo$ii cite un popa, cazut de batrinete, pentru ca sa-T

imparta$asca $i sA-T ingroape. Adeseori insA sfintele darurT .nu
sosiati la vreme $i bietul cretin. murea fara. impartAsanie.

Temerea iadului facu in fine pe satenT sA doreasca a avea

o biserica. ET se adresara luT Cogalniceanu, pe cind era Ministru,
$1 cerurA sa be dea de pomanA o hardughie parlsita din nu ttiu
care sat, obligindu-se el a o transporta la Mirce$tI $1 a o recladi
pe locul biserice1 celef arsa. Autorisarea li se acorda $i intr'o buns
dimineata, locuitoriT, cu mic cu mare, se duserA, nuoT Argonautl,
sA ridice pe sus materialul ziseT hardughil. Acolo ei gasira o serioasa impotrivire din partea proprietarilor eT ; . o lupta homericA

www.dacoromanica.ro

-8
se incepu, lupta in care armele lur Achil eras inlocuite prin ciomege, $1 dupA citeva preschimbArr de argumente ad hominem, Mir-

ce$tenii, sustinutr prin sacrul avint al credinter, luara in triumf

obiectul expeditier lor.
Eats dar materialul adus ! .. Dascalul uimit, varsa lacrimr de

bucurie, lacrimi care negre$it se vor gasi la judecata cea de pe

urma, in$irate ca ni$te margaritare, $1 fiind el dulgher, se apucA.

de cladit noul local al lur Dumnezeii. Un an intreg de zile el

nu lasa barda din minA. $1 in sfir$it el vede monumentul in picioare.

Cine poate spune simtirea lur de mindrie ! Numa! architectul Par

tenonulul $1 dl Garnier, achitectul opere! din Paris, ar putea sa -$T
dee seams de satisfacerea dascAlului Constandin !
Insa! .. ast-fel e lumea ! Nici o fericire fail acel teribil insa !
Aid incepe 0. noul serie de mahniri pentru bietul dascal. Clo-

potnica e ridicata dar if lipse$te clopot. Altarul e gata, dar 11

lipsesc scule ! . Si satul e sarAcit de jupinul Moisi $1 jupinul
.

Moisi vede fail entusiam cladirea uner biseiici, care e menitA a-r.
smomi o parte din mu$terii. Ce s faca ? Alearga la proprietarul
mo$ier, face un cuvint elocvent prin care se inna41 mar pe sus
de Bossuet $1 proprietarul, fiind poet, se simte patruns $1 darue$te
clopotul impreuna cu sculele necesare.
insa! .. jar insa ... usul cere ca sa se sfintasca biserica $1
pentru aceasta trebuesc carol, adica 12 Mini!, 1 Triod, 1 Penticostar, 1 Cazanie, 1 Tipicon, etc. $i toate aceste imprimate cu
litere cirilice, cAcr dascalul nu stie sa citeasca pe acele latine.
In asemine caz se afil $1 preotul adus in Mirce$ti, ca unul ce nu
s'ail adapat de gramatica lu! Cipar $1 de alte parascoveni! academice.

Unde sa se gaseascA o asemene biblioteca paleo-ortodoxA ?

Dascalul se inarmeaza cu toiagul calAtorulur $1 apuca a cutriera satele de pe'npregiur. El descopere in mai multe incur!, cAtIT
pArAsite care nu mai servesc, dar care fiind proprietatea statulur,
rlecind cu secularisarea averel biserice$U, nime nu se poate atinge
de ele . .. cele sfinte! El mai descopere $1 alte cart( de vindut ...
insa 1
pretul for e mar pre sus de puterea satenilor 27 na.
po?eonr
$1 prin urmare dascAlul se Intoarce desperat. Toate toate
gata, $1 sa lipseasca tocmai ce-r mar indispensabil! Bietul dascAl
sufere de un Ohfoic ascuns, care IT roade inima. Sfintele Pa$tr se
!

apropie $1 el sa nu cinte un Hristos a inviat ! Aceasta idee it

usuca pe picioare.

Ce este acum de facut pentri ca sa scapam pe acest not!

www.dacoromanica.ro

apostol de moarte si pe locuitort de circrma ? .. Un simplu ordin

al Ministrulut de Culte cAtre Episcopul de Roman sail chiar catre
Mitropolit, ar face fericirea unur popor, care simte nevoia de a
reveni la obiceiurt mar crestinestr. Acel ordin ar autorisa pe capil
religiet sA pue gratis la dispositia bisericet din Mircestr o colectie
intreagA de cArtr, alegind din cele multe care staii in pArasire. Chiar
in satul Gherlestr, spune dascalul Constandin, sint do' a rinduri

de cArtr, prin urmare dupA preceptele luT Hristos, s'ar putea face
parte dreaptA, inzestrind cu un rind, templul, Partenonul primitiv care

atrage admirarea tuturor trecAtorilor pe la statia Mircestr. EatA,

iubite Domnule Maiorescu, odisea Bisericet de aice. Fitt bunt de
recompensatt ostenelele meritorie a dascalului Constandin si a
contribui prin darul de cal-VI necesare, la scAparea sufletulut at unui

popor de oamenT din 'ghiarele ha ... Moisi . .. vreail sA zic a lut

Numele DVoastre va fi pomenit in toate zilele alAture
Satan.
cu ale ctitorilor si negresit yeti simti o adincA multumire, gindind
ea ati dat viata nouA isonulut ce de multi' ant cede inadusit in
peptul interesantulut dascAl Constandin din Mircestr.
In incredere cA vett lua in considerare aceastA cerere a locuitorilor cu care traesc in cea mar bunA armonie si cA vent pune
la cale inzestrarea bisericel for cu cArtile de rugAciune inainte de
Floril, vA rog sA scuzatT lungirnea acestet scrisori si sA primitt
simtirile mele de sincerA amicie.

V. Alecsandri.
V 1)
Miraqtf, 12 Istnuar 18 7 6.

Iubite Domnule Maiorescu, fmr jail libertate 2) sA intervin

in favoarea until' vechia profesor... (nu de economie politicA 3)...
care dupA opt ant de servichl au fost victima until' primar tifnos.
Numele lul este Costaki Mitict, catedra lut era o modesta catedruta
.de scoala. primari in satul Bucsestr
Comuna Podurile Plasa
Tuzleulut de sus judetul Bacaii. SArmanul ! In fine s'ail gash Sa.
cAul ! Si astazr este pus in disponibilitate din causA de negligenta...4).

EatA istoricul acestet lamentabile tragedir cimpenestr. Acum

') Mscris inedit.
3) Gresalii gramaticall frecuentii In scrierile luY Alecsandri.
3) Alusie la proiectul de reforme a trivicilmIntului public, prin care d. Maiorebeu desfiintia catedra de economie polities.
4) Urmeazit descrierea pe larg a destituire! InvIcitorulul to chestie,

www.dacoromanica.ro

10

se asteapta desnodamintul final. Cine este chemat a-1 decide ?

Ministrul. DecT ma adresez la Ministru, cu rugaminte ca sa reinte.greze pe pacient in functia de profesor si chiar daca acesta ar fi
oare cum culpabil de ceva negligenta, n fie ertat pentru asta oath,
In considerarea slabaciund natureT omenesti si mai cu seams ro-

Eu raspund pentru dinsul, ca'n viitor el se va feri de

asemine pacat ca dracul de tamiie si ca Bucuresteanul de slujba
minesti.

fara

leafs...

Complimente respectuoase D-neT Maiorescu.

V. Alecsandri.
VI 1)
Mirce.ti, 6 Februar 1876.

Iubite Domnule Maiorescu, Starea sanatater obligindu-ma a

asista de diparte la luptele ce aT sustinut si sustii cu atita demni-

tate $i energie contra neimpacatilor adversari ce s'ati ridicat deodata

spre a te combate cu armele personalitatei, viii sa-ti adresez si
'felicitarile Si expresia simpatiilor mele.
AT cazut din Minister

(daca retragerea d-tale se poate numi cadere) insa aT cazut pe

jaicioare, cind multi din adversariT d-tale, cercind a te imbrincl, ail
cazut in brinci 2).
Profesorilor-deputati, care ail scos tipete de larma in fata

proiectului de Instructie publics ce l'ai presentat Camera, li s'ar

putea aplica cu drept cuvint frasa cunoscuta din Moliere : Vous
etes orfevre ilfrIosse ; Ear avocatilor le va raminea mult timp
calificarea ce le-aT aruncat in obraz : de exploatatori ai poporuhti.
Inca ()data, iubite Domnule Maiorescu, priimeste felicitarile
mele si o calduroasa stringere de mina.
Al D-tale amic,

V. Ale csandri.

Te rog sa

arati complimentele mele respectuoase D-nei

Maiorescu.
VII 3)
Mircqll, "Ise Maiu ibSi.

Iubite Domnule Maiorescu, led am priimit depesa de felicitate a Societatei literare ce se adunA la D-Voastre in fie-care
') Autograf inedit.
1) Demisionat la 26 Ianuarie 1876, in urma agita;iel profesorilor in contra
proiectului de reformii a invidimintulul. (VezT Maiorescu, DiscursurT I. p. 448 sq.)
3) Autograf inedit.

www.dacoromanica.ro

11

saptaminl, si am raspuns citeva ,cuvinte de multemire prin tele-

graf. Nu ma simt inse destul de achitat care gratioasele dame

care au subscris depesa si pentru ca sa le arlt si mai bine a mea
recunostintA, va rog sl le dati lecturA baladei intitulata Poclonul
ha Peng 1), pe care am dedicat-o M. Sale Regelui.
inchis la Mircesti de apele Siretulul si ale Moldovii, care
ail inundat vaile si mai cu seams frumoasa mea luncl, n'am putut
sA merg la Bucuresti ca sa asist la serbarea incoronarei. Fiind
tot odatA si cam rack, n'am indraznit a ml expune la drum, pe
linia intreruptA a drumulul de fer. Cum sa ma mingli si sA ma
vindec? Am luat citeva hapuri de poezie si astfel, intArindu-ml,
m'am dus de-am ascultat concertul privighi(orilor ce cintau nebune in virful copacilor, pe cind Sirettil clocotea la picioarele lor.
Acura sint sanatos si sper a veni in curind la Buctrfesti, pentru
ca sa vA data o fratiascA stringere de Ming..
Al D-Voastre culeg si amic

V. Alecsandri.
VA rog a presenta complimentele mele Doamnei si Domnisoarei Maiorescu, precum si DoamneT Kremnitz. [Urmeaza poesia
Poclonul lut Penef si urmatorul P. S. Mi se anunta chiar acum,
o noun inundatie a lunceT. Siretul creste earls cu o repegiune de
potop ! Pagubile sint marl, dar spectacolul e maret !
VIII 2)
Paris, 31 Ianuarie ISS6.

Iubite Domnule Maiorescn, Recomandatul D-Voastre nu sra

presentat incl la mine, nici nu-1 cunosc almintere, deck prin ex-

pulsarea sa din tearl; El nu avea nevoe sl vl supere cu cerere

de intervenire pe linga mine pentru ca sa vie si sA'InT spue
smile- sale, fiind-cl priimesc pe toti RominiT fart deosebire de
coloare politica. Fie reactionar, progresist, liberal-national, national-

liberal, moderat, turmentat, chiar iredentist, in chii mei in skull

Parisului, ei sint nurnai studenti, sau paseri trecAtoare, cars' yin
sA-s1 mAnince banii cu placerile parisiene. Cit pentru d-1
S) Ce
voeste? Sa-T fac o pensiune din fondul LegatiuneT sail din punga

mea? Cel dintii nu exists, cea de-adoua able o poate scoate'n

') Publ. In sConv. Lit.* XV, 1881, p, 123.
,

Autograf inedit.
Suprimat de editorl.

www.dacoromanica.ro

12

capat cu cheltuelile impuse unuT Ministru plenipotentiar. Sa cer

un ajutor de la guvern pentru el ? Nu cred ca d-1 Sturdza ar

lua in consideratie argumentele mele ; sa serif' luT Bratianu ? Ar fi

de prisos. Sa ml adresez RegeluT? Nu iml vine nicTdecum la

indemina. Prin urmare ce este de facut ? SA cersetoresc de la
Decanul FacultAtiT de medicina de aicT, ca sa-T acordeze inscriptil

Ara plata ? Nu ma iarta demnitatea positief mele. Videti in ce

dilemurT (sic!) multiple si spinoase ma gasesc fats cu nenorocitul **'.

S'au trecut vremea, pe cind in Franca expulsatif aveau oarecare prestigiu si eraii imbratisatT de totT aceT care faceaa opositie
monarhief. PoloniT au abuzat asa de mult de ospitalitatea franceza,
incit nu au mar ramas nicT umbra de considerare (?) pentru expulsatif politic! de off ce neam ar fi.

Cu toate acestea voiu vedea ce va fi cu putinta de facut

cind D-1 **, imi va expune mar lAmurit dorintele sale.
Trecind acuin dela :if, la Densusianu, it piing daca it! va
cAdea sub condeT. AtT nimicit scoala pernicioasa a luT Barnutia ;
pe succesorul luT il vet! face sa reintre in intunericul din care s'au
incercat O. iasa cu Negriada. Toata furia luT provine din pacatul
ce am facut la Academie, de a nu cunoaste sublimitatea poemuluT Au si de a nu-T da un premia.
Am observat ca in tinerimea de astAzT s'au format un grup
de ciocli literari, care ,T -aa impus misiunea de-a Ina ingropa

de via. Macedonski au inceput saparea groape!

si Densuianu

urmeazA a da cu sapa pentru a o face ma! adincA. Atita supArare

numaT sa-mi dee D-zea !

Singurul lucru ce ma ingrijeste, este influenta fatala bunului gust, ce poate sa aibl pedantismul unuf prost asupra uneT
generatiT intregT, condamnata a-1 asculta. Regularisili-1 si pe acest
trintor ce s'au virit in stupul Academie! Iesane. El mininca
miere si scoate fiere. Nu merits flier o mils.
Ve,ti1e ce mi-atT

dat despre miscarea noastra literara nu m'ati bucurat de loc.

Teatrul merge ca racul ; politica ? nu am nicT o idee cum se indeletniceste. Pe aice si literatura i politica se aflA in periodul uneT
triste decaderf. Cliestia cea maT importanta este proiectul de
vinzare a juvaerelor CoroaneT. Chestie de mofluz.
Al D-Voastre amic

V. Alecsandri.
VA rog sa presentatT coinplimentele mete D -neT $i D-soarei
.Maiorescu.

www.dacoromanica.ro

13

IX 1)
Castel-Peles, ro Oct. 1887.

Iubite Domnule Maiorescu, Deabie azi am priimit copia actului I din Ovidia, pe care mi-ar cerut-o pentru Calindarul tinerilor

studentr de la Viena 2). Am avut dreptate sa cer acea copie

pan'a nu tio trimite, cad eram sigur ca trebuia sa cuprinda multime de greselr. Eat'o acum corectatA ; dispune de dinsa cum
if vror.

Eu volt" sedea aice Inca vr'o doua saptaminT, apor vol veni
la Bucuresti, pAn'a nu ma intoarce la Paris. Dorind sa te gasesc
sanatos, te rog sa presincr complimentele mele D-ner Maiorescu
si sa primestr o calduroasa stringere de mina.

V. Alecsandri.
Bine-voeste a -mi face cunoscut, dace manuscrisul a ajuns in
buns stare.
X 3)
Castel Peles, 19 Oct. 1887.

Domnule Maiorescu, Eata cloud novele ale Reginer care nu ad

fost Inca publicate. Sintetr autorisat a alege care va placea mar

bine si a o traduce pentru Calendarul studentilor de la Viena. 4)
Totodata. insa sintetT rugat a Inapoia aceste doua manuscrise
Maestatir Sale, fiind-ca nu poseda copie de pe ele.
Cum or veni la Bucuresti, vol avea placerea de-a veni sa va
vad si sa mar vorbim despre literature.
Al D-Voastre devotat.

V. Alecsandri.
1) Autograf inedit.
2) cAlmahachur societatiY academice social-literare Rominia Junes II. Viena

1888. Actul apare cu urmiltoarea note : .Drama d-lui Alecsaudri, cOvidiiis a fost la
inceput scris si representata In 4 acte. Insii la nova representare a lui tOvidiiis in
26 Sept. 1887 pentru inceperea actualei stagiuni a teatruid national din Bucuresti,
d-1

Alecsandri a scris un al 5-lea act, care in drama sub forma el de acum, figu-

reazil ca actul intii. Acesta este actul, care pentru primaoarii se publics In Almanachul de fatils.
3) Autograf inedit.

4) iScipata de suferintii,, nuvela aleasi dintre cele douit, a apart Ia fruntea

sAlmanachului, Soc., eltomtnia Junes pe 1888. Aceea nuvela, In o Alta traducere,

sub titlul .Fars durerg s'a publicat In Literaturet fi Arta rem., III p,-.419..

www.dacoromanica.ro

14

XI ly
Mircefti, 6 Sept. 1888.

Iubite Domnule Maiorescu, Aveam de gind a veni la Bucuresti pe la inceputul lune, insa am fost impedecat de o mica
indispunere, care negresit ma va Linea pe loc Inca vre-o citeva
zile. Insarcinez dar pe colegul nostru, d-1 Al. Papadopulo-Callimah ca sa va aduca aceasta scrisoare impreuna cu amicalele
mele complimente.

Viu sa va vorbesc de scoala comunala din Mircestr, a carer

aflu a a parasit'o pentru causa de leafa. nesuficienta.
Nu-mr pare rail de acest pas al lui, cad nu prea avem Incredere in competenta sa de profesor. Aceasta scoala au fost citiva
anT condusd de preotul de aice, Pascal, care avind seapte 1310' al
lur, intre elevi, se Ingrijea prea bine de top*. El e un om pacific,
neatins de boala socialismulul, si precum se cuvine, cu frica lui
profesor

D-zeu. E foarte capabil de-a preda primele patru clase, si ca

preot sa propoveduiasca copiilor simtiii crestinestr.
V'as fi foarte indatorit, iubite Domnule Maiorescu, daca atI
bine-voi sa -1 numitT profesor scoalel din Mircesti, mar cu seams ca

lipsind in sat o casa de scoala, el aduna copil in casa luT si astfel locuitoril nu se lenevesc de a-I trimite la invatatura.
In asteptarea unul raspuns conform cererel mele sl a placerei de-a va revedea in curind, va rog sa presentatl complimentele
mele D-ner Maiorescu si sa priimiti asigurarea shntirilor mele de
amicie.

V. Alecsandri.
XII 2)
Mircesti, 4/Is Nov. 1888.

Iubite Domnule Maiorescu, Cind ne-am intilnit la hotel Bulevard, am uitat sa va comunic dorinta MaiestAter Sale Reginel
de a decora 3) cu medalia Bene-Merenti I-a class pe d-na Mour-

gomery care i -a adresat un manuscris ilustrat cu desinurr de

vestita Rosa Bonheur. Avind a pleca mini de la Mircestr, ma
grabesc acum a va ruga ca sa binevoitl a presenta M-Sale Regelur brevetul spre a-I subsemna, si pe urma a mi-1 expedui
1) Autograf inedit.
2) Autograf iuedit.
I) D-1 M., Ministru de instrucpe publicii, 23 Martie 1888-3.o Martie. 1889.

www.dacoromanica.ro

-- 15
impreuna cu medalia la Paris, la adresa Legatiuner 33 AvenueMontaigne.

Papadopulo-Callimah se afla la mine. Venit de la Tecuciti

pentru ca sa'mi zica adio, i-am comunicat promiterea ce mi-ap
dat de-al insarcina cu studiul istoric a Vrancei si a mar multor localitati interesante din tears, inlesnindu-T lucrarile si cercetarile.
prin o subventiune de cease mil franci pe an. Colegul nostru s'a
bucurat foarte mult de-a fi pus in positie de-a urma studiile sale
historice si arheologice, si pand a nu veni la Bucuresti ca sa va
multameasca din vin grain, in'ati rugat ca sa flu pe linga D-Voastre interpretul sitntirilor sale de gratitudine.
Gasindu-ma la Sinaia am vorbit si RegeluT de misiunile sciintifice

cu care ar trebui insarcinat Papadopulo, ca unul ce cu.

noaste limbile elina si slavona, si stie a descifra fara dificultate

hrisoavele vechl. Maiestatea sa a dat inalta sa aprobare acestel
idel si mi-a promis chiar de-a va intretine asupra acesteT, tolositoare misiunT.

VA rog s presenta %i respectuoasele mete compliinente D-ner

Maiorescu si s primici asigurarea afectiunilor mele sincere.

V. Alecsandri.
XIII 1)
Paris 4/16 lannarie 1889.

lubite Domnule Maiorescu. Nu-rni este permis a raspuncle in'

mod oficial la nota d-tale din 23 Decembrie anul trecut No. 17441,
fiind-ca nu ma cred indestul autorizat a face parte din Comisia ce
al numit pentru restaurarea bisericeT noastre din Paris. OrT-ce misiune mi se incredinteaza trebue mar
sa fie aprobaa si apoT
comunicata mie, de ministrul afacerilor straine sub a carur directie
se gasesc Legatiunile din strainatate. lire serif) dar in mod intim
pentru a-tT da oarecare lamurirT exacte asupra starer cum se afla
monumentul istoric curaparat de guvernul romin din Strada Jean de
Beauvais si asupra lucrarilor neaparate ce reclama restaurarea

precum si impodobirea lur. 0 mare parte din aceste informarT sint

cuprinse in numeroasele raporturr a Legatiunei, trimise de mult cu
planurile facute ad-hoc de Ministrul afacerilor streine. Te rog sa
aT curajul si rabdarea de a le ceti cu de-amaruntul spre a to con') Autograf inedit.

www.dacoromanica.ro

16

vinge de dificultAtile ce sint de intimpinat si de cheltuelile ce

sint de facut pentru a ajunge la un rezultat satisfAcator.
Biserica Dominicanilor a fost aleasa cu scop de a fi mai la
indemina colonies romine din cartierul Latin, compusA in mare parte

de student!, scop laudabil insa gresit, cats in general studentii nu

merg sa asiste de cit la slujbele religioase de la zi intiiu a anulul
$i de la Past! ; cit pentru colonia flotantA care locueste maf in
centrul orasuluf, ea se duce de preferinta la teatruri si cite odata
la frumoasa si comfortabila capela ruseasca; ast-fel ca de-alungul
anuluT mica sacristie ce este lipitA de biserica cea mare si schimbata in Paraclis, ramine mai mult goala $i afirma zicerea poporala :
Rominul nu e dus la bisericd.
Poate ea dispositiunile compatriotilor nostri vor lua un avint
mai religios cind monumentul istoric capatat cu marl sacrificiuri
bAnesti, va fi frumos impodobit in cit rugaciunile lor (sic!) O. aiba
destul spatia spre a se inalta la ceruri impreuna cu parfumul tamieT intr'un local mdret, confortabil si demn de cuvioasele lor siminsa aice incepe greul.
turf.
Biserica Dominicanilor poseda imprejur grAdinf intinse, iar
dupa isgonirea lor, ea a cAzut in minile unul Evreu, (tot Evreif),
care dui:4 ce a vindut grAdinele si a rezervat ultimul gheseft pe
seama Rominilor (tot eT mai cu cap!) vinzindu-le paretii gof $i degradati ce poarta numele pompos de monument istoric. Alaturea cu
acesta era un locsor ingust pe care s'a, construit in urmA Presbiteriul actual, adica o hulubArie in trei caturT sau mai bine zicind
un soiti de moara de vint cu trel oaf asezate una d'asupra alteia.
Pe imprejurul bisericeT se incovoaie un pasaj strimt inchis, intunecos, vesnic umed si glodos, din cauzA lipser totale de soare. El
serveste la sArbAtorile Pastilor pentru purtarea sfintuluT aer, dar e
asa de ingust, cA persoanele insArcinate cu plimbarea aeruluf isi
lovesc si isf sgirie minele de zidur!.
In acel moment solemn, spec4acolul ce presinta grupul credinciosilor purtatorT de luminarT, si care urmeaza pe preotul deser-

vant prin sinuositAtile pasagiului pomenit, are un caracter lugubru

si infiiorAtor ; el da o adevarata imagina de o stranie si misterioasa
inmormintare. VeciniT dela casele alAturate cred ca asista, de la
ferestrele lor, la una din acele ceremonii fantastice de pe timpul
persecutarei crestinilor, cind el eraii obligati a se ascunde sub pamint pentru ca sA be celebreze in taina. Biserica, precum am spus, e situata in strada Jean de Beau-

www.dacoromanica.ro

--

17

vais. Trebue sl adaog el se gAseste tot ()data intre douA circlume

a caror consumatorl unesc glasurile for ragusite si obscene cu

cintarile religioase ale preotulul in timpul leturgiel, si depun murdariile for de-alungul fatader locasului dumnezeesc. In zadar cacernicul pArinte Severin a adresat plingerf comisarulul de politie
al cuartierulul, i s'a raspuns cA nu poate sl margineasca libertAtile
cetAtenilor, sub regimul Republica. Va fi prin urmare neapArata

trebuintA de asezarea unor ostrete de fier pe dinaintea fatadel,

pentru a o feri de abuzul acelor fibertatr, cAcT nu ar ajunge masura
adoptatA in Italia, unde e scris cu litere marl pe zidurile bisericilor : Rispetate la chiesa I
Ceva insa maT gray si care nu se poate indrepta. Biserica
a fost cumpAratA cu pret mare, dar ramine tot proprietatea orasuluT si nicT de cum a noastrA. Ea este puss la o vecrnicA serbire
ce ne opreste sA o distrugem dacA am voi sA clAdim o alta constructie pe locul el, sail sl-T dam o alta destinatie de cit aceea ce
are acum. Mai mutt 1 acea serbire ne obliga a face toate repararile
$i schimbarile ce ar vroi sA ne impue Directia monumentelor istorice a Parisulul. In timpul de cind mil aflu alcea, am cheltuit peste
2000 fr., pentru ca sa ne conformism cerintelor zisel directir $i este
de prevAzut ca acelas caz se va prezenta in multe rIndurl
Fie 1
Sa videm insa in ce consista proprietatea noastrA, care nu-T a
noastrA si pentru care sintem dispusr a face incA marl cheltuel!, ca
sa nu fie in veci a noastrA.?
DupA pArerea mea, ea este o vastA hardughie prinsa din trel
parti intre case particulare, cu o fatada degradatA pe o strada
mica, lipsita de aer, lipsita de soare, lipsita de ornamente architecturale,
cu pardoseala din launtru maT joasA de cit nivelul
stradel, cu eind ferestre ogivale, dintre cart una astupatA cu cAramie, douA inchise cu geamuri ordinare, iar douA impodobite cu
vitrajurl colorate
(ce ail devenit cele-l'alte vitrajurl? Nu se stie).
Ye sub dinsa sint beciurl boltite care ail fost inundate in maT
multe rinduri, comunicind pAretilor o raceala foarte greil de combatut. Ea este prin urmare umedA ca o fintina si rece ca o gheOde si are nevoe de un sistem de calorifere fail de care nu poate
corespunde la destinatia el. Pentru sarbatorile Pastilor, actualul
deservant, pArintele Severin, face foc cu cite o sAptAminA de zile inainte pentru ca sA o incAlzeasca si inca frigul e atit de sim %itor ca

parintele, de si om tare, este obligat a celebra slujba cu galosi de

pisla groasa in picioare si cu blanA pe sub vestminte; Tar cit pentru
72278

www.dacoromanica.ro

18

evlaviosii ce vin sa asiste la ceremonia Invierii, junghiurile, reumatismele si guturaile ii ameninta intr'una si se cred fericitT, daca
scapa teferi. Eu m'am imbolnavit de doua ori pang acum $i am
decis a [nu] ma mai expune la noue incercara, care m'ar face mar-

tirul evlaviei mele.

Eata dar ce posedAm pentru suma de peste 35.000 fr. cheltueli Oa. acum : patru pareti inalti, red, inegriti, sub un acoperamint care lasa Inca de dorit, cu o pardosala de lespezi, a caror
nivel e mai pe jos decit at stradei, Si cu o fatada. degradata ;
o adevarata hardughie, precum am numio fail exagerare, goala
de ornamente bisericesti, lipsitA de sculpturi artistice si care cere
Inca mar! sacrificiuri pentru ca sa merite de a fi vizitata.
Voim
sa facem acele sacrificif ? prea bine ! ..Vorba Rominului : unde a
mers seta mearga si mia. Recunosc necesitatea de-a nu mai 'Asa
biserica in halul de trista parasire in care zace de atita amar de an! I

Spre a realiza aceasta dorinta simtita de to', sa facem dar

o recapitulare de lucrarile cele mai importante pe care bunul simt'
ajutat de experienta, le declara absolut trebuincioase :
I. Curatirea $i dregerea paretilor, pe din launtru $i pe din afarA.
2. Repararea acoperemintului si facerea stranelor dupa cum se
obisnueste in bisericile ortodoxe.
3. Destuparea ferestrei zidite si inlocuirea geamurilor albe prin
vitrajuri colorate, pentru armonia monumentului.

4. Dregerea uselor, spre a feri launtrul bisericei de curentuff de aer.

5. Punerea in buna stare a cafasului unde se tine darul.
6. Asezarea unui grilaj artistic, care O. desparta. biserica de
strada.
7. Nivelarea pardosalei cu linia pavagiulu! stradei.
8. Acoperirea lespezilor cu un parchet.
9. Restaurarea facade! si impodobirea ef cu sculpturi admise
de Directia monumentelor istorice.
ND. Construirea, in beciuri, a unui calorifer destoinic de a in-

calzi sala in toata intinderea ei.

1 1 . Poate O. fie nevoie a inlocui actuala catapiteasma de
p eatra. prin alta de lemn in stil oriental.
12. Asfaltarea pavagiului care incunpura biserica, etc.
Aceste odata sAvirsite, trebue sa ne gindim la inzestrarea
monumentului cu policandre, sfesnice, lampe, etc. pe modelul celor de la Metropolia din Iasi sau de la Doamna Masa, cu icoane
www.dacoromanica.ro

19

proportionate inaltimeT bisericel, cu vesminte noun, cu un personal bisericesc, precum : preot, diacon, psalti, clisiarh,si in fine un
cor mai numeros si mai bun decit acel ce cinta in paraclisul actual.

Partea aceasta -a doua se va indeplini cu timpul, dar aces

tiintiiil a repararilor nu mai sufere nici o intirziere. Sa ne intrebam
dar acum prin care mijloace si de cine s se efectueze lucrarile de
masonerie, de ferarie, de stolerie, de sculpture, etc.? Vreati sa zic

sub a cui punere la cale si conducere ? Se intelege de la sine ca

nu oameni ne competenti in materie de construiri si de arta, precuni
parintele Severin, D-1 Racovita si eti pot fi chematf a indeplini o

asemenea sarcina., ci o comisie compusa din persoane cu stiinlfi

speciale ad-hoc, sail un arhitect cunoscut, care urmind dupa un
plan admis de guvern, sa trateze cu antreprenorii, care vor lucra
sub privigherea sa. Sintem not oare in stare, nol membriT comisief
actuale, sa luam asupra-ne o asa mare responsabilitate, cind nu
posedam cunostintele technice necesare ? .. Nu ! Prin urmare con-

cursul nostru ar putea produce un resultat deplorabil cu toata

buna-vointa noastra de a face bine ; in consecinta ne-am expune
1a tot soiul de acuzari si de calomnii nemeritate, insa foarte probabile, si to -am expune chiar pe D-ta la interpelari desplacute din
partea unor deputati in viitor. Ne-am pune buni teferi capul sub
Evanghelie, dupa cum zice Rominul.
Ce este dar de facut?
Eata opinia mea pe care am comunicat-o parintelui Severin
Si

D-lui Racovita : in loc de a ne adresa not tree la un architect

cunoscut, sail chiar recomandat de Ministerul lucrarilor publice de

aicea, si care fail indoiala ne va cere mult pentru facerea until

plan si pentru concursul sail de privighetor al restaurarei, mai
simplu imi pare O. apelam la D-1 Leconte de Nouy, un om pe cit
competent pe atit onest, ca sa ne vie in ajutor cu experiente ce a
dobindit in materie de restaurari. Domnia-sa va lua planurile si
devizurile ce se gasesc la Ministerul afacerilor straine, si venind cu
.ele aicea, va examina biserica in detail. Va va adresa in urma un
raport exact despre starea lucrurilor precum si despre suma necesard pentru repararea deplind a monumentului, si obtinind aprobarea si imputernicirea ministrulul de culte, va trata insusi cu un
arhitect cunoscut de Dlui, si cu antreprenoril de masonerie, ferarie,
sculptura, etc. care s'ar si apuca indata de lucru. Apoi D-1 Leconte
de Nouy, dupe ce va pune totul la cale, se va intoarce in Rominia spre a continua restaurarea bisericel Trei Ierarchi din Iasi

www.dacoromanica.ro

20

$i va fi in stare a va da toate lamuririle care acum imi scapA mie

din vedere.
Parintele Severin, ca unul ce locueste la Presbiter $1 D-12
Racovita cu bunavointa ce -au manifestat de a corespunde dorintei
d-tale, vor fi rugati a priveghia cit mai de aproape $i cit prin putinta felul $i mersul lucrului ; iar cit pentru mine .(care nu prea
pot esi din casa in urma unel rAceli ce am capAtat de cum m'ani
intors la Paris) voiii fi insarcinat de D-1 Ministru (al) afacerilor
strAine a subscrie contractele architectului si a diversilor antreprenori, in numele guvernului, dupa ce ele vor fi aprobate la Bucuresti ; a primi sumele ce mi se vor trimete de acolo la legatiune,
a le plAti mi se cuviue conform conditiunilor acelor contracte,.
a lua chitantele de primire si a le trimite in tail.
E de prisos sa mai adaug, ca interesindu-ml la restaurarea
bisericei noastre, voiti merge din cind in cind la strada Jean de
Beauvais, ca sA arunc o privire asupra lucrarilor, si-ti void comunica impresiile mele.
Domnul Leconte de Nouy nu are multe ocupatii in timpul

ernii, si cred ar primi sl vie la Paris, mai cu seams cind ar fi

indemnat de M. S. Regele ; $i D-lui care poseda cunostinti spedale asupra stilului de architecture orientala, va putea mai bine
decit or! -tine altul sl dee oare-care consul avantagioase pentru
impodobirea biserice! noastre. Voiajul sail la Paris in aceste conditii este, dupA convingerea mea, mijlocul cel mai sigur de a videa
in fine ajunsA la bun capat deciderea ce al luat in privirea restaurArei unul monument, a carui stare de degradare compromiteastazi demnitatea terif noastre.
Aceste zise, imi ramine a adAogi, el nu-mi pare posibil de-a
acoperi toate cheltuelile restaurarei $i ale inzestrarei bisericer din
Paris cu suma de opt-zed demif franc! de cad poti dispune acum,
si sfirsesc aceasta lunge, prea lungs scrisoare, rugindu-te sA pri-mesti asigurarea sirntirilor mele de amicie devotata.

V. Alecsandri.
P. S. Un detail important pe care l'am uitat cind am vorbit:
despre biserica cea mare. Ea se deschide numai odata pe an, la
sArbAtorile Pastilor. Atunc!, pentru o suma de 6o si mai bine de
franc!, un tapiter imbraca pe jumatate paretii cu stofa rosie, $
imprumuta sfesnice marl ce se aprind la usa altarulur. Dupa tier,
www.dacoromanica.ro

21

zile biserica reintrA in starea sa de goliciune $i de parasire pana

la anul viitor. Cele-l'alte zile insemnate, precum zi intiT, zioa
la Ic) Maid, eta. se serbeaza in paraclis, unde numaT un mic numar
de persoane pot g5si loc, Tar cea maT mare parte sint obligate a
sta in coridorul ce precede sacristia 1).

1) Alecsandri s'a mai interesat i inainte de biserica romlneasca din Paris. Veil
articoltd 6 Capela romineasciia din Rorninia literard 1855 p. 138.

www.dacoromanica.ro

II.

eAtre_3-17)egru33i.

www.dacoromanica.ro

XIV 1).
Mirce0, Septembrie 1867.

Domnule Redactor, Fie-care generatie produce naturr felurite

de oament, tipurf caracteristice de un mare interes pentru studiul
social $i istoric a fie-cAre epoce. Ace le figurr serioase sail cornice,
marete sail ordinare, nobile sag timpite, frumoase sail urite, blinde
sail fioroase, etc., poartl intiparirea secolulur for si compun tabloul original al societatilor ce se succed si se prefac cu timpul.
Dace vijeliile necurmate, la care au fost expuse Wile noastre,
nu at fi stabilit desvoltarea literature si a frumoaselor arte in
sinul for ; clack', pe linga Cronicaril ce s'ati ocupat cu descrierea
faptelor istorice, am avea si altf autorl cart sd ne fi lasat portretele strabunilor, precum $i schite amanunte despre obiceiurile trecutulul, nor astAzi ne-am putea face o idee esacta de societatea
rornina cu fisionomia sa particularA, cu spiritul el, cu tendintele
sale, in epocele de mar inainte si ast-fel am fi inlesnitf in lucrArile literare ce am intreprinde ; insA asemine pretioase cunostinte
ne lipsesc !
Ce important A nemarginitA ar avea pentru nor o scriere de pe
timpul tub tefan cel mare, care near arata ca intr'un album fotografic chipurile si caracterele energice a! (sic !) contimporanilor
acestuf Domn maret !

Tot Rominul care se mindreste cu trecutul patrie sale, simte

dorinta de-a sti ce soli"' de oamenT au fost aces vitejf, care ne -au
lasat asa de glorioasa mostenire; cum era portul, graiul, chipul for
otelit in focul rasboaelor, inima for maritA prin adevarata iubire
de movie ; cum era poporul care trivia in fratie cu coasa, cu toporul, cu codrul si cu calul sati, pentru apararea vetref pArintesti ;
ce fisionomie aveati locuitorif oraselor, breslasii, functionariT, negustorii de pe atunci $i ce aspect aveati insusf orasele noastre,
1) Catre Redactorul Convorbirilor lit. Publ. In Cony. pe 1867, t5 Oct.

www.dacoromanica.ro

26

asta-z! inghesuite de ovreT ; cum vietuiau Domnii in curtile for $1 cum.

era traiul patriarchal al boerilor, pand nu se introduce luxul strain

in card ... etc ... etc ... etc.
Zadarnice intrebari ! Tipurile cele maT interesante s'aii stins
in umbrele trecutului, Mil a lasa nicT o umbra vederata $1 numaT

un geniu profund ar putea sl le intrevada prin valul intunericulur

sa le scoata earl la lumina. Insa unde este acel geniu ?
S'a observat cu multa justeta ca societatea romina este una
din cele mai setoase de schimbari, fie bune, fie rele. Reformele
care se introduc in alte Orli ale lumei cu greutate si cumpanire,
gasesc calea deschisa in Cara noastra $1 navalesc Para impiedecare. Legile se inoesc pe tot anul, datinile vechi sint parasite cu,
o nepasare intristatoare, Tara in locu-le prind radacind obicelurile
straine ca in pamintul for si data' o fisionomie strains, atit oraselor
cit si orAsenilor. Cine astazi recunoa$te societatea romind de acum
doul-zecT de an! ? Cine mai intilneste tipurile acele originale de
boeri cu frica luT Dumnezeii, de cucoane gospodine, de slug! credincioase si imbatrinite in casele stapinilor, de lautari nelipsiti la
$i

sarbatori, de meseriasi $i negustorT rominT cu calfele lor, ce formau

un fel de tiers lint prin orase ? Unde si unde se mai zare$te cite
una din acele umbre ratacite in lumea noun ?
In presenta uneT asemene prefacer! ce se realizeaza atit de
grabnic, am socotit ca nu ar fi poate o lucrare gresita de-a cornpune pentru curiositatea urmasilor nostri, o galerie de tipuri contimporane, earl spre a da acestor figurT o ecspresie mai vederata
am adoptat pentru ele forma dramatics $1 le-am presintat publiculul,

amator de teatru, sub denumirea de Cinticele cornice. Eata partea I a acele! galerii
.,5oldan

Viteagult), Mama Anghelufa doftoroaea, Herfcu hoc-

cegiul, Piciu circiumarul, S'atrarul Napoild ultraretrogradul,

C /eyelid,
ultra-demagogul, Paraponisitul funclionar vechiu,
Gurd Cdscatd orn politic, Cocoana Chirila in Paris, Barbu liiutarul, Ion Piipuferiul, Surugiul, Kera Ndstasia, Stan Covrigariul.
Aceasta galerie, din care o parte s'ati publicat, o pun la,
clispositia foaei ce redigeati sub titlul de ConvorbirT literare, $1
insarcinez pe Stan Covrigariul sa o presinte amatorilor, ca unul

1)

oldan Viteazulo .Mama Anghelur dottoroaeaa si Herru boccegiulo art Cost

publicate In .Pot -pouri literarl de V. Alecsandri si M. Millo. layi, 1854.

www.dacoromanica.ro

, 27
ce chiar prin meseria luT este deprins a se infati$a cu colacT, dupl_
datina stramo$easca.
Prirnitl, Domnul mea, amiciele mele.

V. Alecsandri.

XV. i(
Mircetv, 2 Sept, 1867.

Iubite Domnule Negruzzi I), Am primit scrisoarea d voastre

irnpreuna cu numerile din Convorbi rile literare ce au aparut
pAn'acum $i pe care atl avut atnabilitate a mi le trimite. Le atncetit cu luare aminte $i multa placere ... lucru ce mi se intimpla.
cam rar cu scrierile rominestI de asta-zi ; $1 acum via a va multumi pentru adevarata bticurie ce mi-atI ocasionat in iubita mea
singuratate.

Publicarea intreprinsa de D-Voastra o apreciez cu atit maT

mult ca. ea Uncle a combate gustul pocit at noilor Incercatoti pe
cimpul literatureT. Putinele numere care au e$it pi na acum la

lumina., cuprind articole bune $1 bine scrlse (mar cu seatna Flora

Romina' 2) a venerabilulul meii amic C. Negruzzi) $i poeziT placute ce
denoteaza adevarate talente. Nu v vorbesc de proverbul D-Voastre :

Impdcarea, 8) pentru ca su nu ginditT ca m'am crezut obligat a NFL

face complimente. Insa nu mi voTa opri de-a va. zice : curaj ! Ince-

putul este bun. Urmati dar inainte cu incredintare ca facet! un

mare servicia literature! noastre.

Ea sint atit de Tncintat, vi zind calea ce atT apucat, ca. va

promit sa va intovarasese pe cat imT va permite slabirea pasurilor ;
$1 ca o probes de buna-vointa, va alltur o mica poesie romind ...
nu ruminci. (.A. $ dori mult O. $titi pentru ce d-1 Maiorescu vroie$te
sa faca din poporul roman un popor colorat, rum" . ImT place a
crede ca. d-luT nu are de scop a trata de Peau a: ro des pe compatriotiT d-sale.)

In curind, adica indata ce voIti gasi timp ca sa prescria manuscriptul mea de Comedia Ciocoilor, 4) voTu trimite actul I care va
1) Scrisorile uringtoare dare lacob Negruzzi s'aii publicat In .Convorbiri literare*, inceptnd cu numiirul din I Martie 1895. Autografele se glisesc la Acad. Rominii. Mss. 8o8.

2) *Cony. Lit.* an. 1, pp. 92, 206.

4) .Cony. Lit.. 1867. pp. 45-53.
4) E vorba de comedla .Boeri si Ciocol,*
(1873) PP. 365, 405, 437.

publ, In *Cony. Lit * an VII

www.dacoromanica.ro

28

f treptat urmarit de cele-lalte acturi. Ear in cursul ernii, de va fi

sl o petrec la Mircqti, vol scrie pentru foaia D-Voastre cAlAtoria
mea la Maroc 1), sad' acea in Italia pe timpul rAsboiulul intre Francezi cu Austrieci.
Eata, iubite Domnule Negruzzi, raspunsul med la propunerea
-ce-mi faced de a fi colaboratorul Convorbirilor literare. Aceasta

putlicare fiind sora Romania literare, 2) i tot, data avind cualitAtile necesare unei foi ce Iinteste a desvolta gustul frumosului
si a distrage spiritele din ratdcirea politicei, sint gata a vi da
mina cu toata inima. Al D-Voastre devotat amic,

V. Alecsandri.
Trimit fralestile mele imbracisari vechiului mai amic, care s'a
dal in dragoste cu Doamna Florineasca, 5) $i it indemn sA nu se
faca a uita ca mi -ad promis de-a veni sl petreaca cite-va zile Cu
mine in raiul Mircesti.
DacA v1 este cu putinta, bine-voiti a-mi trimite prin posts
scrierea D-lui Maiorescu : Poesia rumba 4) (sic) urmatd de o alesere de poesif, precum si dramul lui Hajded : Rdzvan-Vocid. 5
Asemine vi rog si pentru numerile viitoare- a foil D-Voastre.
.

XVI.
Mircqtl, Sept. 1867.

Iubite Domnule Negruzzi, In urma apelulul ce mi-ati facut prin

scrisoarea D-Voastre, v'am trimis o poesie intitulata Tindra Creoles
i o scena dramatics: Covrigarul6). Nu Sid insa dacA le-aV primit.
Acum, avind a pleca la Paris, unde void zabovi cit-va timp,

vA espeduesc de la teara un pachet, cuprinzind patru tipuri din

3) CIlliitoria la Maroc a fost publ. III .Cony. Lit.) VIII, 1874, pp. 41 107,
sub titlul : a atlittorie in Africa.. Cea din Italia no a fost sceisi i asupra ei avem
numai o scrisoare a lui Alex. cittre L'bicini. V. &ulna Minaret. Iasi 1859, p. 475.
2) a Rominia litemrCa revise,: apitruai sub directia lui Alecsandri, In Iafi, 1855.
3) Alusie la articolul luY C. Negruzzi : Flora Romina. a ()Cony. Lit) I, pp.
92, 106,) publicat sub forma de scrisori intre Onisim Cerenfeln gi D-na Angelica
_Flan's:ea:ca.

4) cPoesia ruining.; Cercetare criticii de Titu Maiorescu, In I41, 1867.

5) In numgml din Nov. al Convorbirilora a urmat darea de seami a lui P. P.
Carp despre tRiisvan ,Si Vidras.
6) Poezia a fost publicata In a Cony. Lit., I, p. 193, iar sceneta tot acolo,
PP. 214-218, sub titlul : e Stan CovrigaruLs

www.dacoromanica.ro

29

galeria contimporanilor : Kirija la Paris, lot: Piipufarul, Gurer=

Casa si Surugiul, i) cici nu cred sa fiu dispus in strainatate a
ma ocupa de lucrari literare.
Dacd asemine scrieri pot gasi gasda in coloanele foil D-Voas-

tre, of fi prea multumit de ospetia ce li s'ar da ; in cas contrar

va rog sa-mi inapoiati manuscrisele la lifircefti; posta Skee, jude%ul Roman.

Sper sa viti in cite-va zile la Iasi si atunci voiu avea placere

de a va felicita din vitt grai pentru nimerita intreprindere, ce ati
facut prin scoaterea la lumina a Convorbirilor literare.
Al D-Voastre amic,

V. Alecsandri.
XVII.
Mircestl, 3o Ghenar 1868.

Iubite Domnule Negruzzi. De cit-va timp politica Rominilor,.

(adica a guvernulul actual) pare a avea tendinta de a se bismarcui si de a lucra pour le Roi de Prusse. Fie! oameniT de stat
ce se gasesc asta-zi la cirrna an ideile lor, planurile lor, convinr
guile lor bune sail rele, si nu volesc a-mT da osteneala de a le
analisa. Un lucru insa ma supara : simptomul vederat de nerecunostinta al Rominilor catre Imparatul Napoleon, caruT el stint
datorl cu tot ce ail si tot ce sint.
Pentru a combate dar acest inceput de ingratitudine sint
silit a publica suvenirile mele din 1859, unde volu improspata
amintirea bine-facerilor guvernulul francez, descriind pre cit se poate

detaiurile si resultatele misiilor mele politice in Francia, Englitera

si Italia. Scrierea Irma nu va fi esclusiv politica, ea va desemna

portretele oamenilor marl ce am vazut la acea epoca, va 'Astra

forma unei relatari de calatorie si va cuprinde materie pentru un
sir de mai multe articole.
Viindu-nar aceasta idee, m'am gindit indata la foaia ce redigeatf. Voltl sa publicati in coloanele sale Suvenirile mele din z83-92?)
I) aCoeoana Chirica la Paris. publ. in sConv.a an. II, p 141, iar *Ion PApusarula, eGuril-Cascii om politica si eSurugiu1,2 In .Conv.. an. I, pp 28o, 294, 328.
2) Ail apttrut in sConv.. an. XI, XII, sub titlul generic .Extract din istc
ria misiilor mele politice, si diferite subtitluri.. V. (Cony.* XI, pp 429, XII,.
pp. 41, 81.

www.dacoromanica.ro

30

Scrie-mT douA rinduri cu cel intii curier $1 volu trimite inceputul

uvragiuluT.

Sanatate $i veselie. Al D-tale amic : V. Alecsandri.

Multe amicii familieT vechiuluT mea contimporan, care asta-zi
1ST ascunde lenea dupa talentul copiilor sai.
Destinasem pentru Convorbiri Literare voiajul meu la Maroc,
insa va marturisesc ca 1 -am trimis Polder Societiiter din Bucovina,
dupA cererea amiculuT meu A. Hurmuzaki').

XVIII.
Mirceti, 14 Februarie 1868

Iubite Domnule Negruzzi, V'am scris, acum zece zile, pentru

ca sa va anunt, ca

2.$1'

dori sl public in Convorbiri literare o

scriere intitulatA Suvenire de 1859, in care intrd 'cAlatoria mea in

Italia pe timpul rasboiuluT. Nu am primit nicT un raspuns pana
acum, de-aceea nu v'am trimis manuscriptul meu.
En attendant, va comunic un articol asupra unel colectiT de
poezil care dateaza de pe la inceputul secolului nostru2). Daca va
cuvine, publicati-1 in unul din numerile viitoare si in curind voT tinea la dispunerea D-voastre Suveniri le din 1859.
Amicif pArintelui D-voastre. Amicul D-voastre :

V. Alexandri.
XIX.
MircegY, 28 Februarie 1868.

Iubite Domnule Negruzzi, VA multumesc pentru volumul 1,

al Convorbirilor literare $i pentru poeziile Dlui Cavaler Stamati 3),

ce atT avut bunatatee de a-mi trimite, $i imi place ea profita de

aceastA ocasie spre a va felicita $i ca redactor $i ca poet. Intreprinderea D-voastre au avut meritul de a oferi un cimp de desvoltare talentelor nouel generatif si acum avetT multumirea de a
presenta publiculul un buchet de produceri intelectuale cart promit
un frumos viitor literatureT noastre.
1) Veil nota I din p. 2S.
2) Articolul intitulat, eTabla unieliilors, a fost publicat in cConv., an II,

pp. 6-12.
3) .Musa romlneasclia, Compuneri originale si imitacil din autorii Europel de
Cavalerul Cpnst. Stamatio. lag i868.

www.dacoromanica.ro

31

D-1 Maiorescu cu studille sale serioase si interesante ; D-niT

Pogor, Come, Scheletti, Pruncu, erbanescu, etc. cu plAcutele for
cercarT poetice ; d-1 Leon Negruzzi cu talentul sau de romanVier,
-d-1 Ianov cu spiritualele sale cinticele si D-voastre cu ingenioasele proverb orb teatrale si cu gingasele versuri ce aVT publicat in
foaia Convorbirilor
formati o plelada noun caret nu-T lipseste
nici inspirarea, nici armonia, nicb stiinta, nicb avantajul de a videa
in

rindul D-voastre o tinara musa, D-ra Matilda Cugler, care

cinta cu multa fragezime.

Eu, pustnicul din Mircesti, ma simt fericit de-a va privi calcind cu pasuri atit de repezT pe calea inflorita si roditoare ce a-VT
-apucat. Sintevi in dulcea lunit Male) (o poesie pe care o cetesc
ades) ; lasaVI dar inimllor vole sa-si lea sborul spre Vermurile lumel
ideale si feriVi-le de crivalul virtejitor al patimilor politice.

Cit pentru poesiile D-lui Stamati, deli un critic posomorit

ar putea gasi in ele oare-carT neglijari de rime, marturisesc ca eu
le-am cetit cu mutt interes. E lucru rar de a auzi glasurl romine
resunind dincolo de Prut si esprimind simtiri patriotice ;. meritul
batrinului bard basarabean este mare ca a avut curagiul a cinta
in umbra fioroasa a pajureb rusesti si noT care ne-am bucurat de
Lumina si de libertate trebue sA Vinem seams de singuratatea sat-manului cintareV.

Lesne-T de-a se descuragia $i de a muVi cind se vede cine-va

departe de al' saT, condemnat a trAi intre strains apasatorT ; prin
urmare eu admir pe d-1 Stamati ca si-a pastrat sufletul ne-atins
de rugina muscaleasca, si sint dispus a descoperi multe frumuseVI
in poesiile sale.
Asa de pilda, in Fiica lut Decebal, imi plac tablourile cuprinse in aceste strofe :
Deci pe-a noaptei frunte
Cind discul de our al luuel plutia
lacului uncle

Dulcele ei raze tremurind clatia

De pe deal cetate
Pe mal copaci cleci
Umbre culca noaptea

Pe luciul apel ca marl urieff

1) cjn dulcea lung. Mal), poeLia D-lul I. Negruzzi. V. cConv. Lit Jo 1, p 193

www.dacoromanica.ro

32
A murit Minvana
Deci cind pe viT, ape, negura &idea
Si ca prin fum toamna
Luna fir de raze rosie plutea
Atunci geminate
Doui umbre yin
Sala 'ntrulocate
Stejarul se misci, afar sunk lin.

Nu mai putin imi pare frumoasa aceasta strofa din Sentinel

taberit dela Copu :
In a sa vinoasi mini gred buzdugan resucia
A lui coapsi era 'ncinsi cu pale urieseasci
Ear pe cap el purta coiful peste care striilucia
Doi lei tiind cap de zimbru sub o corcani domneascil.

Asemine alergarea calulul din Ciubar Vocla este descrisa.

cu peana. maiastra :
Ear In virtejul de colb
Ale lui picioare iuti
Se vid numal fluturind
Ca patru abbe aripi
Si toate In urma sa
Se tupill prea incet
Ca o dungy inegrind
Deporte In orizon etc.

Pe linga aceste si altele mai adaug frumosul articol in prosy,

Suceava si Alexandru cel Bun si zic ca bardul basarabean a bin emeritat de la patrie dar ma opresc, cad* nu-mi ramine loc decit
sa to imbratisez.

V. Alexandri.

XX.
Mircesti, 20 Martie 1868.

Iubite Domnule Negruzzi, Am primit chiar acum scrisoarea

D-Voastre din 15/27 a lunei si va mul%umesc inainte de toate pentru asigurarea ce-mi dati ca parintele D-Voastre merge spre bine.
Daca drumurile nu ar fi nepracticabile precum sint, m'as repezi inadins la Iasi ca sa vad pe vechiul men amic si sa.-T spun din gura

ceea ce simt in inima. In neputinta in care ma aflu insa de-a ma

urni din Mircesti, va rog sa-i aratati din parte-mr fratetile mele
www.dacoromanica.ro

33

--

arnica si s-I spunetT a am insarcinat pe o bAtrina vrajitoare ca

sA-I faca de leac prin discintice. Sper el la venirea mea in IasT
iI voT gasi sAnatos.

Am cetit cu multa placere poesioarele Brice cuprinse in scrisoarea D-Voastre $i nu pot O. va zic mar bine, decit sA urrnatT
inainte pe calea poetics in care atT intrat ; s cultivatl balada ca
una ce se tine de familia poemelor si . sei ingrzjip de rims, ca
O. fie natural& 5i bogata. ImI permit acest consiliu in calitatea mea

de om cu parul alb.
Vestile ce-mT datl despre viitorul cConvorbirilor literare, m'au
bucurat. FitT perseverent, 5i dacA in adevAr concursul melt vA este
necesar, vi-1 promit din toatl inima.
D 1 Maiorescu va face un mare serviciii limbeT gi literature)

noastre, combltind tendinta transilvana de a le pod sub cuvint

de-a le latinisa orbeste, sail mar bine zicind, de-a le brasoveni. D-luT

care este inzestrat cu un spirit analitic si ajutat de cunostinte variate, ar nimeri foarte mult, claca ar cerceta asemine lucrArile literare din Bucuresti, care mi se par cam hop de-o parte, dupa cum
zice Rominul.

V'am trimis prin posts un nemol de poesiT, le-ati primit ?

Al D-Voastra amic : V. Alecsandri.
P. S. Intr'un cuvint tinut de D-1 Hajdail in camera deputatilor asupra teatruluT, oratorul a pretins ca in Comedia mea Concina,1)
fi poetisat adulterul adevArat sl fie ? Care-T opinia D-Voastre ?
BAtrina princesa povesteste DoctoruluT cA a facut o plimbare noap-

tea pe mare cu un necunoscut si care urrna nu rail mar vAzut.

Putea oare s& coma& ea un adulter intro bare& ingusta 51 leganata pe valurile lard? Nu s'ar fi expus a rasturna barca in delirul voluptateT ? etc. Cu toate aceste D.1 Plajdaii gaseste in acea
situatie periculoasA un pericol pentru moralaw.publica... tnd e irae t

XXI
MirceKt, to Aprilie 1868.

Iubite Domnule Negruzzi, Vitt s va multumesc pentru grab-

nica ospetie ce a& primit Pastelurile in Convorbirile Literare.

Aceast& gratiositate este de natura a ma indemna ca sa va comunic o noun serie de aceleas1 poesil, insa nu or cadea in acest
') t ubl. 4n tkevista contimporan'fia a. II. (1874) t. L pp. 165-182. Discursul.
lui Hajdert in Monilorul Oicial, 1868 p. 127-72.
72278

www.dacoromanica.ro

34

p5cat, papa ce nu m'ol incredinta de impresia ce ad produs ernaticele 1) mele din numarul III. Ma tern O. nu fi insuflat fiori, ace-

lor care le-ad cetit, de si li s'ad acordat locul de onor in foaea

D -voastra.

onT cum O. fie, ca parinte imi este permisa ingrijirea pentru

copiii mei, prin urmare vg. semnalez doua greself de tipar in poesia

Prima -vara : Versul care incepe strofa a doua trebue indreptat

ast-fel : El vine, se inaltA, in cercuri line sboara!P Versul al doilea

din strofa a treia zice : Pe crengile padurei un raia tie pasarele*.

Eu scrisesem.roia in loc de raid, insa daca vi se pare ca raiul

presinta o imaging. mai expresiva nu-1 stramutat1 din locul sari.
Cetit-a0 in Foaia societatei din Bucovina inceputul voiajului
meg la Maroc 2)? Acolo greselile de tipar foesc ca un furnicar, dar
nu numaT atita, chiar limba, chiar stilul articolulul este schimonosit.
Redactorul Foael a gasit de cuviinta a ma face cu de-a sila adeptul
Jiunilor al a ciunilor, atribuindu-ml cuvintele impresiune, confusiune,

variaciune, onoare in loc de onor, etc. Aceasta bung.-vointa din

partea redactiunel bucovinene m'ait fa:cut a lua decisiunea de a
ma feri in viitor de inserfiunea elucubraciunilor mele in columnele
FoaeT Societatei.
Pentru mine, o foaie menita a raspindi gustul
literatureT si care comite cacofonil in soiul Fundaciunet Pumnuliane este o foaie condemnata.
Ardelenli nu produc nimic frumos si poetic pentru-ca spiritul
for s'a inci unit si nu poate lua sborul mai pre sus de cit aberaciunele
gramaticale. Ma tern el si Bucovinenil vor cadea in aceeas meteahni
Tot Moldova, sarmana, pastreaza simtul bun si gustul estetic

in privirea literaturel. De aceea am o adevarata placere sg. scrid

pentru Convorbirile noastre, si O. string mina frateste RedactoruluT.

Al tau amic: V. Alecsandri.

Arnica vechiului meu confrate, cad' sper ca acum este ridicat

de pe boall.
XXII
Mircesti i8 Aprilie 1868.

Iubite confrate, Orasele se ocup de politica, ear noT taranii

am inceput munca de primavara. Plugarif brazduesc, samanatorii
arunc satninta in pamint si natura intinereste, vazind-o cu ochiY.
1) Pastelurile acestea (EConv., II, pp. 33-36) slut intitulate aSersitul de
toamntl, Earna, Viscolul, La gura sobei, Santa,. Sfirsitul iernei, Prima-varas.
1) Publicat sub tidal : 4.7urnalul rued de MU/aril's*, V. r Facia so,. din. Bu-

covina* 1868, p. 86, log.

www.dacoromanica.ro

35

In consecintel (sic?) itT trimet o nou5. banita de versurl, adica

urmarea Pastelurilori) ca poesil de circonstance. Dupa aceasta promit sa te las in pace pang. cind voia afla opinia adevAratilor
cunoscAtorT asupra galerieT mele.
Cum merge parintele D-tale ? Bine-voeste, te rog, a ma instiinta

indata ; veT indatora mult pe al D-tale amic : V. Alecsandri.

XXIII
Mircesti, 24 Aprilie 1S68.

Iubite Dotnnule Negruzzi, Scrisoarea D-tale din 14. a lunei

rn'au mihnit mult prin vestea ce-mT de de boala parintelul d-tale.
Vechiul meg amic a trecut prin grele incercArT, insa curajul ce a
aratat in tot cursul boatel, denota o putere morals care va inriuri
asupra organizareT sale si-1 va face a trece criza cea periculoasa.

Ea if doresc din suflet sa poata merge la bli, pentru ca sa ur

meze o curs radicall si favorabill sanatatei sale si am buna sperare
ca. Dutnnezeti ne va 'Astra, D-tale un scump parinte si mie un
amic pretios. In curind vol veni insu-ml la Iasi ca sa -1 vad si sa -1
mai imbarbatez daca va fi trebuinta.
Ma intrebl cum imi pare inceputul anuluT II al Convorbirilor ?
El promite o frumoasa roadA literara si cred ca importanta acestel
-publicarT va merge tot crescind, insa eviteazA pe cit veT putea de-a
te face editorul unor articole confuse ca acel al D -lui Eraclid 2), cacT

.asemine scrierT serioase pot sa fie mult apretuite de un public

luminat ca acel din Germania sail din Franta, unde filosofia este
o stiinta priceputa, dar in tarile noastre ele nu sunt nici intelese,
nici gustate.
Scopul foael D-tale este de a raspindi inbirea de
retire s'a desvolta literatura ; si prin urmare trebue sl dal publiculuT nostru materiT pe care sa le mistue usor si cu placere.
Articolul atale intitulat Prinaldrt 3) raspunde foarte nimerit
aceluT scop, clef este spiritual si potrivit cu natura noastrA glumeata. Ea am avut mare placere a-1 ceti si doresc sa urmezi inainte, cad nimic nu-ml pare mai interesant de cit descrierile de
voiajuri cind ele sunt acute de un om du monde. Primblarile D-tale
formeaza, ceea-ce Francezil numesc une agreable causerie si zAil,
') V. a Cony. Lit 7. an. II, pp. 81-84.
2) Articolul intitulat elteflecOuni asupra prelectiunilor D-lui C. Malortscu.

de C. Eraclide, a lost publ. In c Cony.. II, pp. 27, 36, 85.

cPrimbriirID del. Negruzzi, ibidem, pp. 49, 65. 84, 105. 119, 129, 149, 169.,

www.dacoromanica.ro

36

o asemine convorbire e lucru rar la nor, de cind politica an strechiet lumea $1 ne -au inzestrat cu o multime de palavragif seriost
$i uricio$T.

Te felicitez dar pentru soiul plAcut ce aT adoptat in descrierea

primblArilor D-tale $i sunt incredintat cii va fi bine-venit de cetitorii foaei. Asemenea itri fac complimente pentru Ultima lacrimal),
o poesie bine simtit5. $1 armonios exprimata. Permite-ml o singurt
observare Versul al doilea din strofa de pe urma ar trebui schimbat,
cad cetindu-1 repede el produce o fraz5. confusa : Grabnic lacrima

va trece pe cer cum trece un nor. Urechia aude trecind lacrima.

pe cer $1 mintea nu se dumere$te indatA in presenta unel asemine
imagine.

Fiind.ca mi-am permis o prima observare, vol continua intrebindu-te daca. d-ta care simtl Cu atita cgldura armonia limbei, ar
indrazni a intrebuinta in poesie terminafiune in Tune. Nu cred si
am dovadA la aceasta cl in toate versurile ce aT scris panic acum,
to -al terit de acest pacat. Apol dar pentru ce mu facT sA'mT title
urechia amestecind in stilul D-tale u$or $1 elegant fiuni, care le-al
putea da lesne dracului pomana. LasA pe Beotienii-Ardeleni sA.
creadA cA au descoperit cuadratura cerculut, fiind-cA unul din er,
inteo ora de aberaciune a suferit de facere in elucubraciunea ciunelut si a hultuit pe biata limbg rominA cu aceastA monstruositate..

Beotienii nu au produs nimica in domeniul adevAratel literature

$i nu au nici cel mai mic drept de-a se constitui legislatorii limber
romine ; ei stint condemnati a p)timi de dune 5i de fiune ca de
boale farA leac, dar d-ta, dar D-1 Maiorescu, dar Junimea sA cads
in hauga$ul beotian aceasta nu vine Orli la socoteala. Eliad nu
admite pe dune flier pe /lune i Eliade are mai multe driturf a fi
ascultat de cit Cipariu-Pumnul-Barnut $1 Laurian.
Va fi o zi frumoasA pentru mine, cind of vedea cA to -ar le-

padat de Satana ardelean $1 cA yunimea noastra are destula independent5. pentru a se ridica de sbirciturile Ciuni$tilor de pesteCarpati,

VA multumesc la tote pentru complimentele ce'mi adresatt

apropo de Pastelurl si va trimet din parte-mi cele mai sincere
imbrgti$Ari.

V, Alecsandri.
') V. caluv., 11, p. 79.

www.dacoromanica.ro

37

Te felicitez ca in Primo leiri a! intrebuintat cuvintul reizboig

in loc de rezbel. Mu lt as dori s adoptezi si cuvintul otter in loc
de onoare, find mai sonor, ma! barbatesc.
Nu s'ar putea intocmi poesiile populare ce aVI primit din
Bucovina ? Poate ca cercetind bine s'ar ggsi ceva frumos in colecVia de care mi-a! vorbit. As dori s o vad.
XXIV 1)
M11C001, 21 August.

Iubite Domnule Negruzzi, VI seri(' in grabs pentru ca se

va intreb cum se afla parintele D-Voastre?
Nu am primit Inca numarul Convorbirilor din 15 August.

Sper ca numal posta e de vine, cad ea ne joaca ades feste de

soiul acesta.
Ce ma! face societatea Junimea ? Iti trimet multe amid!.

Al d-voastra devotat amic V. Alecsandri.

Nu aT de gind se tragi o raita pe malurile SiretuluT ?

XXV.
Mircqti, Septembrie 1868.

Iubite Domnule Negruzzi, Cind am vazut pentru ultima oara

pe parintele D-tale, am rgmas sub o impresie foarte amara. Vechiul
met amic era intr'o stare desperate asupra careia nu-mT puteam
face nicT o ilusie. Si insa cind am aflat ca s'ati savirsit din viata,

am fost cuprins de o tristeta adincl, cad e trist de-a vedea restringindu-se cercul contimporanilor sat. E dureros dea-tT perde amiciT

cu care aT parecut in tinereVe, aT lucrat la renasterea uneT OA

Iubite si te-aT deprins a-T preVui. Costaki Negruzzi este un nume
scump RominieT si va raminea in pleiada pionerilor intelectuall
al neamulul nostru ; el si cu Hrisoverghi au fost eel dinti! in
Moldova care au dat semne de independenta literara, ferindu-se
de formele stiluluT mitologic, On de Afrodite, de ApolonT, etc.,
adoptind drapelul scoaleT romantice. Scrierile sale, deli nu multe,
au insa un caracter not in literatura noastra, deosebindu-se prin
eleganVa, limpezire de stil, energie si adevarat rominisrn. Alexandru Leipufneanu este un model neimitat pins astazT si sta in fruntea
literature! noastre.
L

') Autograf inedit.

www.dacoromanica.ro

38

Ea aplaud cu bucurie hotarirea ce a! luat de a aduna toate

operiile parinteluT D-tale spre a le publica intr'o editie complecta,

si in curind ti-of comunica un manuscript al sail, care acum se

afla. la CernautT si care cuprinde un catalog botanic.') Flora romina se arata in el cu vestmintele sale nationale, si este o adevarata comoara de numirT poetice ale plantelor noastre.
Eats cum se afla acest manuscript in miinele mele. De cite
or! ma intilneam cu parintele d-tale, it certain ca nu maT scrie nimic de multi anT ; el linT rAspundea, rizind :
Cucul tints sus pe nuc,
*I to vrcT sii ma apuc
Ca s'a stria de florl de cue!

Adevarul este ca sub regimul de politica seaca care domneste in tail de la 1848 incoace, bietiT literatori erau ca niste
cud ratacitT. Cu toate aceste, intr'o zi, i-am dus acasa un caret
de hirtie albs $i liniata .i 1-am amenintat de-a nu-T da ragaz pins
ce nu mi a umplea caietul cu cetneala. Peste o saptamina, ca sa
scape de mine, amicul mefl mi-a trimis Flora romina A cest manuscript it voi pune in curind la dispositia d-tale, insa cu condi%ie ca O. mi-I inapoiezi dupa ce veT scoate o copie, cad WI foarte

mult a-1 pastra ca un autograf pretios si ca un suvenir iubit.

In scrisoarea D-tale am surprins oare care simptome de
descurajare pentru viitorul Convorbirilor literare. Lipsa de colaboratoti si preocuparile D-tale casnice sunt inteadevar motive serioase de ingrijire, insa nu trebue sa to lasi invins de o greutate
momentana. Junimea, distrasa de placerile vereT, va reveni cu
earna la ocuparl mar serioase si va da Tar semne de viata ; cit
pentru mine, care am de end a nu parasi MircestiT pins in primavara viitoare, itT promit tot concursul mai. Doresc ca reu$irea
vietorioasa a Convorbirilor s fie cel mar bun raspuns atit la atacurile ardelene, cit $i la tacerea bucuresteand.
Am citit macsirnele si ideile in versurT2) ce mT-af trimis si
mr-ati placut. Urmeaza inainte si raspunde prin forma epigramatica
celor care ar banui. Lucrul noti, neusitat, desteapta totdeauna raittatea spiritelor MM. Adio. Te imbratisez frateste.

V. Alexandri.
1) Catalogul s'a publicat in ',Cony. Lit.) III (iS69,) pp. 97-too
2) cldeI ,,i Maximes de I Negruzzi. sConv. Lit.' II, pp 3t3, 378. p. 2t 9-2t-

www.dacoromanica.ro

39

XXVI.1)
AfircestI, i Noembrie 1868.

Iubite amice, Aducatorul acestui ravas este un tinar cetacean

din cetatea MircestT care ar dori sa dobindeasca luminele acade-

mice pentru a se face profesor ($1 a scapa ast-fel de serviciul

militar.)

Cum sa fie admis Intre externif Academies ? Catra cine sa

se adreseze ? That is the questiou.

Am gindit sa'l recomand D-tale cu rugaminte ca sa fa' ce

veY Osi de cuviinta spre a incluio$a pe Directorul AcademieT. Cine

stie, daca indeplinind aceasta cerere a mea, nu veT avea norocul

de a pregati pentru patrie un futur mare profesor de Universitate,
impiedecindu-1 de a se face astazi un prost soldat ?
On cum sa fie, te rog sa te interesezT de recomandatul men,
$1 crede ca veT indatora mult pe al D-tale amic :

V. Alexandri.
IttT trimit scenele din Femmes savantes.

XXVII:
Mirce;ti, 25 Novembrie 1868.

Iubite Domnul Negruzzi, (Cum am primit rava$ul D-tale am

$i scris lui Cogalniceanu, luT A. Golescu $1 lui M. bra (doT mini$tri Si un deputat) spre a le recomanda cu caldura cererea res.

pectabilei D-tale maice. Am bund sperare ca dorinta sa va fi

realisata fard nicT o greutate, cad fie cit de politica, Camera e
tinuta de-a fi gi politicoasa catre persoanele care merita respect
$1 consideratiune2).

Acum via $i raspund la amanul ce mi-as adresat atit prin

glasul elocuent al luT Carp cit $1 prin scrisoarea d-tale. Am vrut
indata sa 1na arat bun platnic $i sa mA achitez de o datorie contractata, insd
insa . . cind am cercetat buzunarul literar, nu
am gasit nimica in el AdevArul e ca de la inceputul erniT mA
simt cuprins de o sfinta de lene care ma face a privi ccmdeiuI
ca un instrument falcoidnesc.
Cu toate aceste, tot am de Bind a indeplini promiterea ce
1)

Autograf inedit.

2) Pasajul din paranteze lipseste In .Conv.

www.dacoromanica.ro

40

Ii -am dat si de vol mat gAsi vre-o scintee in cenusa inchipuirir

mele, vor da zor Ciocoilor, a clrora cele intit doua acturi sint gata.
ImT vine sa %i le trimit pentru ca astfel sa fin obligat a
scrie cele-lalte trel, earl vor complecta comedia.
Cit pentru pastelurr
inghetat penelul $i colorile
s'ati skit pe paleta. Daca ag fi mat tingr, le-as apropie de focul
ochilor a vre unel copile
dar stir proverbul lui Joan :
Dragi iti sint fetele ?
Dragi

Dar to for ?
Si ele mie !
M'am bucurat de propunerea ce %i s'au facut a trimite Convorbirile in Basarabia. Fratii nostri de peste Prut vor considera
aceasta foae ca o mana de care va profita simcul Rominismulur
ce au inceput a se destepta in vecinkatea Moldover').
Popoarele tinere primesc mai lesne impresia frumosulur si
a renasterei prin glasul armonios a poesiel decit prin acel rAgusit
a politicel. Copilul e lega'nat cu cintice nu cu discursuri strachiete.
Am cetit inceputul Evreicei2) i astept cu nerabdare urma

novelel, care promite de-a fi interesanta. Ziva de dimineata se

cunoaste.

Al D-tale amic : V. Alecsandri.

Te rog sa binevoesti a-mi traduce alaturatul ravas
trimite indatii traducerea. Ma vet obliga foarte mults).

si a -mi

1) ,Incercarea de a trimite cConvorbirilei abonatilor romini din Basarabia

(venise o listl de abonati de pe la Chisinau, Bari, Hotin, Orheiu, etc.) n'a isbutit.
Deii prin mijlocirea Consulului general din Iasi, d. de Lex, obcinusem de Ia guvernatorul din Odesa autorisarea de a introduce Convorbirile In Rusia, toate numerile expediate mi -ad fost tnapoiate din Sculeni, pe motiv cd trebuiaii mai int11
supuse censurii. Tot-odatl am fost Instiincat ca censori pentru limba romlnii se gilsesc

numai la Petersburg st Varsovia. Am trimes atunci tot pachetul cu numerele Convorbirilor la Varsovia, Insii peste cite -va luni mi s'a inapoiat, cu inchcarea ca censorul?
care stia romtneste, ar fi murit. N'am pierdut curajul, ci am trimes brosurile la
Petersburg. De acolo Insti nu mi-a venit nici-odati vre-un Ospuns,. Note D-lui I.

N. din Cony.
,Evrcica, nuvelii. de Leon Negruzzi, eConv. Lit., II, pp. 285, 307, 357.
34 P.349.
a
Post-scriptum-ul lipseste in cConvorbiri,.

www.dacoromanica.ro

41

XXVIII.
Mircesti. 21 Decembrie 1868.

Iubite Domnule Negruzzi, Trimit Junimei, de anul non, o

noun serie de Pasteluri') si ii doresc toate fericirile $i succesele,
atit literare, cit si amoroase. Eu imi vol petrece slrbatorile la
-tears, regretind de-a nu ma putea gasi in mijlocul veselei Juniml,
$i mai cu seamy regretind juniea ce sboara atit de repede pe
aripele anilor cad trec.
Adio $i sincere anlicif famIlier D-tale, precum si D-lor Maiorescu, Pogor, Come, etc.

V. Alecsandri.
Pentru anul al treile a Convorbirilor, adica de la I Martie
1869, va promit urmarea Pastelurilor si un roman intitulat Dridri2).

XXIX.
Mirce1ti, 20 Genar 1869.

Iubite Domnule Negruzzi, Ti-am promis un roman pentru

inceputul anulul III a Convorbirilor. Iata partea I. Pentru ca sa
urmez mai inainte astept ca sa o citesti si sa-mi spur cu francheVa daca %i se pare potrivita cu spiritul si tendintele foael
JunimeT. In casul acesta to -as ruga sa ml facT cunoscut daca fiecare capitol pOate sa intre intr'un numar a foaeT $i pentru cite numere crezl ca al gasi materie in manuscriptul ce-ti trimit ?
Oil cum O. fie, ea sint decis sa sena inainte istoria adevilratti ce am inceput, pentru ca sa o public in volum. Partea II
va cuprinde descrierea unor evenimente din 18483).
Ti-am vorbit, mi se pare, de un project ce am de a publica
intregul men repertoriti dramatic. Caut pentru aceasta un editor
1) Publicate in Conv., an II, p. 365-67.
1) Romanul, probabil, nu a fost scris In Intregime si nici n'a fost publicat In
<Cony., Partea I, intitulatli Driarria, a apirut In .Revisit, continsporands (Buc. 1873)
pp. 189, 287. Partea II-a In cConv.) 1869, Insii cu totul independentii de roman.
Entre manuscrise s'aii mai glisit don's/ scrisorT care ar fi linut de partea III-a.
Tot ce s'a gisit editat si inedit, se afli in vol. tAlexandri. Prosd.. (Ed.
Minerva Buc. 1904) sub tidal cDridri* pp. 125-174.
8) Aceastil parte a II-a, nu Intreagl In* a lost publ. In (Cony. Lit., III,
(1869), sub titlul : c Un eftised din 1-48,, ca o paging de amintirT.

www.dacoromanica.ro

42

caruT as !Asa tot beneficiul vinzarel dar tot odata si toata cheltuiala
si osteneala tiparireT. Nu al putea sa-mT gasestT un asemine giuvaer ?
Trimite-mi, to rog, un exemplar din Calendarul Scrinciobului.

La tears, viata fara calindar e ca nunta fara lautari.

Cetit -al Traianida luT Bolintineanu ? Ce zicetT la Junimea des-

pre clinsa ? Multe arnica la totT. Al D-tale amic.

V. Alecsandri.
XXX.
AIIrc4ti, 6 Februarie 1869.

Iubite Domnule Negruzzi, Ti-am trimis partea I a romanulul

intitulat Dridri, cu o scrisoare la care astept raspunsul, avind

nevole de uncle informarT. Nu stiti Baca aT primit manuscriptul meti,

regularitatea postala a Rominiel nurni pare O. fi ajuns la.

acel grad de perfeetie, care este visul oamenilor nostri de stat. Cu
toate aceste sa speram ca manuscrisul nu a avut aceTas soarta. ca
baniT ce au motivat ilustrarea zelosuluT Falcoianu de schingiuitoare pomenire.
Am primit No. 23 a Convorbirilor si am constatat in Pasteluri
cite-va greselT de tipar care sint de natura a schimba chiar intecad

lesul unor versurI, de exemplu : In portretul sub No. XXI 1) la

Inceputul ultimel strofe, versul intiT nu rimeaia cu cel al doile,
fiindca in loc de el ar fi trebuit sa se tipareasca dui:a manuscript :
(Niel o mindrie mare, nu'ntrece a to mindrire.
Asemine in portretul sub No. XXII 2), versul al doilea din
ultima strofa e gresit, cad in loc de :
Ca-ti vede veselia s'amorul dulce'n fatly
ar fi trebuit sa. fie :

Cali ride veselia s'amorul dulce'n fats.

Cuvintul ride, preclt imi pare, produce o imaging maT vie si
este chiar o expresie romineasca din cele mai nimerite. Adeseori
am auzit zicind : it rid ochit de hucurie ; it ride veselia in Aid, etc.
Am observat chiar in ideile si macsimile D. tale citeva gre-

sell de tipar, care ar trebui indreptate si de aceea cred ca ar fi

bine s adoptezi in foaTa Convorbirilor un colt destinat pentru errata,

Acum ma presint Tar cu o mina plina de Pasteluri, care as

1) .Conv. Lit.. a. II, p. 367, intitulat: Portret.
2) 'bid= ; cu acelasi titlu.

www.dacoromanica.ro

43

clod sa figureze la inceputul anulur al treilea, adeca in numarul

de la 1 Martie 1) Este cam indiscret din parte -mi a va navali astfel
cu poesir, insa n'am ce face, cad am promis and M. Docan; ca se
va publica Buchetul la acea data.
Un proverb francez, zice Faut dela vertu, pas trop n'en / aut,
asemine am putea zice : Faut dela poesie, pas trop n'en fact ;
de aceea promit-sa va mai slabesc cu versurile pana maT incolo
in vara, pe timpul secerisulur.
Te rog sa aratr amiciile mele fratelur D-tale si tuturor membrilor Junimer.

Al D-tale amic : V. Alecsandri.

XXXI.
Mircqti, to Februarie 1869..

Iubite Domnule Negruzzi, Christof Columb a descoperit

America, d-ta aT facut o descoperire si mai rara si maT neasteptata.
AT descoperit un editor de opere literare. Glorie d-tale si glorie

Junimer, care primeste a edita scrierile mele. Eti din parte-mi

ma invoesc bucuros cu conditiile enumerate in scrisoarea d-tale
si cum voi veni la Iasi, vom regula impreura modul acestei publica'rr.

Deocamdata socot ca ar fi bine a se face in foaia Convorbirilor

un mic anuntig despre viitoarea intreprindere tipografica spre a
incunostinta publiculur ce se intereseaza de literatura noastra.
Editia Charpentier este nimerita si imi convine foarte bine ;
operele mele, atit poesie, prosa, cit si piese dramatice poate sa
formeze vr'o 6 volumuri, afara de acele ce cu ajutorul sfintel lene
vol mar produce in viitor. Scopul meu fiind de-a publica toate
scrierile mele inteo singura si aceeas editie, Junimea va avea preferinta fara nici o contestare pentru editarea operelor mele viltoare.

Numdrul Pastelurilor se va sui pana la 40. Avind vre-o 35

Bata, imT ramine Inca un numar mic de compus pentru a cornpieta volumul acestor poesir usoare.
Incit priveste romanul Dridri, recunosc ca fiind prea lung nu
poate aparea intr'un sir de numere prea disproportionat cu soiul
publicarilor obicInuite pana acum in foaia Convorbirilor. Interesul
romanulul ,s'ar perde cu vreme si lectoril s'ar osteni. Prin urmare
1) Ail

i fost publicate in eConv.s an III, pp, to-12.

www.dacoromanica.ro

-44
gasesc mat nimerit a-1 publica in deosebT, $i dar te rog sa-mT
inapotezi manuscriptul.
Ti -oi trimite in locu-T un proverb gi un episod interesant
extras din romanul Dridri care nu va reclama mult spatiti in
foate. Inteleg cA pentru o foale ce ese numal de doua off pe
Luna, $i care nu scoate decit 2 coale la fiecare IS zile, articolele
trebue s fie scurte, cacT altminterl ele devin ostenitoare.
Multumindul pentru bunavointa ce mi-ai aratat intru cautarea si descoperirea juvaeruld, te imbratisez si tot pastrez sperarea
de-a te vedea intr'o zi la Mircesti.
Al D-tale amic : V. Alecsandri.

Vestea ce mi -at dat despre moartea copiluluT D-luT Pogori)

m'a Intristat. Te rog sa-t aratT din parte -mt ci ma asociez din
suflet la durerea ce simte. Amicit fratelul D-tale si intregeT Junimi.

XXXII.
Mircesti, 8 Martie 1869.

lubite Domnule Negruzzi, Am primit volumul Convorbirile li-

terate pe anul II, $i ma grabesc atT scrie pentru atT trimite multumirile mete. Acest volum, impreuna cu fratele lui mat mare :
No. I, ad luat loc in biblioteca mea, alAturt cu Rominia literarei,
i asteapta pe ceIlalti fratf care se vor naste in viitor.
Am primit totodata $i No. I din volumul III, purtind pe
Decebal in frunte2). Am cetit cu luare aminte aceasta producere
esita din pana D-lui Florentin si am avut o impresie ... curioasa,
pe care ti-oi comunica-o dupa ce void lua cunostinta de urmarea
articolulut. Cit pentru Poeticalele D-tale te complimentez cu sinceritate ; e o critics serioasa $i spirituala a manic! versificAret ce
domneste la not, si mar cu seama a usurintel cu care ne credem
poetT si intreprindem opere a la vapeur, mat pre sus de putintele
1) D-1 V. Pogor, membru at 7unitner.
2) Numarul I, din anul III-a al :Con., (1869-7o), Incepea cu nuvela Decebals,
de S. P. Florantin.
') ePoeticales, de I. Negruzzi, publ. In (Cony.* III (1869, pp. 13 x8 ;
articol In care se ridiculizeazil incercirile de re(orml a limbel, ale Bucovinenilor, A lui
Heliade-Ridulescu, etc. Invocatiune la drain, e o poezie scrisit In limba etimologistilor,
iar a Rominia, tretutul, presentul si viitorul el, Poemii epics, istorici, reltgioasi, morals
si comercialas, e o parodie a poemeY lui Bolindneanu : Traianida.

www.dacoromanica.ro

45

noastre. Invocarea la Destin e o parodie plina de umor $i inceputul poemului Rominia e o imitare nimerita Traianidel; imf
pare rat pentru nasul amiculuT mat Bolintineanu, insa sfirla e
bine aplicata. Asemine lectii sint bune de dat literatorilor cu duzina,

pe care parintele D-tale if numea latratori, cu toate ca nu crecl

sa produca vre-un efect salutar asupra lor, fiind ajunsi in acel
grad de presumtie, unde orT ce critica cit de justa li se pare
pornita din invidie.

Ti-am promis urmarea Pastelurilor ; o vei avea pentru numarul de 1 Maid. In curind ti-oT trimite un articol intitulat : un
epizod din 1848 $i apol un proverb .. . toate aceste Ora a nu
pleca la Bucureti.
Apropo de Bucuresti,

itT

marturisesc el am cedat pro-

punerei acute mie de Cogalniceanu, ca sa primesc mandatul de

deputat. Sint curios s maT vad o adunare romina, pentru ca sa
fac oare-care studiT de care am trebuinta pentru. . . Vol' merge
dar ca sa asist la deschiderea Camerei gl voT sedea in Capital&
vr'o 15 zile (zile de primavarA), Tar cit pentru sesia din Tarna
1869 187o, ma vol inchina cu plecaciune, avind de Bind a ma.
duce in Eghipet ca s ma prajesc la soare.
Ma intrebT daca ,stir cind si de cine s'au jucat pe teatru
scenele din Femmes savantes, traduse de parintele D- tale ?') Nu-mT
aduc nici decum aminte, dar to poti adresa la d-1 Th Codrescu,

sat la Lukian, care poate s alba mai buns. memorie.

In Dacia literard s'a tiparit un voiaj la Borsek, a lub Daniel
Scavinski, cu o prefata biografica scrisa de parintele D-tale. Aceasta

mica biografie e foarte interesanta $i humoristica. Cred el ea se

gaseste $i in Pdcatele tinerefelor2).
VeT gasi in Lumina3) publicata de D. Hajded un articol asupra teatrulub national, tot de parintele D-tale.

Astept sa-mi trimita Hurmuzaki Flora romind pentru ca sa.

ti-o comunic.

Al D-tale amic : V. Alecsandri.

1) Au fost publicate In c Conn.. III (1869), pp. 46-51, sub titlul : .Scene dins
actul III din .Les femmes savantesa de Moliere,s trad. de C. Negruzzi.
3) Voiajul lui Scavinschi lipseste din Dada literant Biografia lui Scairuskt
e publicati in .Pc catere tinerefelor,s vol. 1. p. 205-9
3) In .Lumina., C. Negruzzi, nu are nici un articol.

www.dacoromanica.ro

46

XXXIII.
Mirceftf, iz Martin 1869.

Iubite Domnule Negruzzi, Ingrozitoarea perspectiva a potopu-

luT, care de trel saptamini a intreprins peirea lumei, ma grabeste

a ma plati de o datorie contractata. catre D-ta. IV trimit episodul
din 1848 promis, impreuna cu un Dictionar de cuvinte baltate 1),
ce s'ati furisat in limba noastra ca trintoril in stup. Acolo ye!
intilni si o mica disertare asupra luT fiune, mult iubitul fiune a
Junimer ; imi place insa a crede ca nu va fi expus Ia ostracism, cad
o asemenea aspra masura ar fi contrail chiar titlului de Convorbiri
literare a foci.
A lovi fara crutare in ceata chiloasa a pedantilor, este a face
un act crestinesc : C'est chasser les vendeurs du temple. Te indemn
dar foarte mult sa ma ajutI a! biciui prin seria de copil de pe natura ce a! inceput a publica si a careI inceput mi-a placut.
Nestiind cind si daca voiu putea sa viu la Iasi, te rog sa inoredinted fecioruluI meti manuscriptul Dridri.
Adio. Multe arnica Junimif : V. Alecsandri.
XXXIV2).
Mircet41, Martie 1869.

Iubite Domnul Negruzzi. De o bucata de vreme esti* bombardat

de scrisorile mele ; ma iarta de aceastabombardare ce-mi produce

mare multumire. Acorn insa IV scriti numai cite-va rinduri pentru ca
sa te rog a omite din dictionarul grotesc notita asupra cuvintultif
pallid, la cas cind acest dictionar ar fi a se republica in Convorbiri.

Voiesc sa dau intir desvoltare acestuI cuvint, ce va figura

in partea viitoare a dictionarului.
Al D-tale amic : V. Alecsandri.
XXXV.
Mirce ti, zo Martie 1868.

Iubite Domnule Negruzzi. Primind in fine de Ia A. Hurmuzaki manuscriptul parintelu! D-tale, Flora romind, ma grabesc a
V-1 trimite pentru ca sa tragi o copie de pe dinsul. Te rog insa
foarte mult ca sa mi -I pastrezi, pentru ca tia mult la el ca la un
suvenir de mare pret pentru mine.
I) Publ. sub tidal de a Dicfionar grotesc , in Cony.* III, (1869), pp. 173, 305.
Autograf inedit.

www.dacoromanica.ro

47

--

Nu stiii cum ti-au pArut Diclionarul meg grotesc; cred ca

Iar cetit Junimer; as don su cunosc opinia er si a d-tale.
Puna a nu pleca la Bucuresti ti-oi trimite urma Pastelurilor
in care figureaza : Coasa, Seceri)rul, etc. si pe care asi fi multumit

sa le vad publicate in numarul de I Mar a Convorbirilort).

Dupa intoarcerea mea din Bucurestr, poate ca or mar prinde
de coada vre-o inspirare, si cum or face acel yinat, 1 -or trimite
cur se cuvine.
Adio
s ne vedem sanatosi. Amid! Junimer.

V. Alexandri.
XXXVI.
Mircestl, Aprilie 1869.

Iubite Domnule Negruzzi. Pentru ca sa scap de-o grija, vu

trimit urma pastelurilor pana la No. XXXVIII, care vor fi publicate in luna lui Maiu ; cit pentru restul acestor poezir le vom pastra pe earna viitoare, cad v'am Area inundat cu versurr de-o buoata de vreme 5i simt ca este nevore de rezatura in contra uner
asemine inundarr.

Revenind decr la prosa, fiindca v'atr decis a publica episodui din 1848, precum si dic /ionarut grotesc, vu rog sa binevoitr a
omite din articolul Onoare micul dialog in care un june Don Juan
Bucurestean se jura pe onoare ca a sedus o fata dupa ce i-a pro-

rnis sa o ra de nevasta. Acest pasaj romin imi pare cam . nepotrivit cu estetica si cam riscat, asa dar lipsasca din foaia Con vorbirilor.
Asemenea as don sa nu tiparesti articolul partid, fiindca vreati
sa-T daii o mar mare desvoltare in numarul viitor at Dictionarului.
Am cetit cu multa placere protretul Parintelur Gavril ') $i
1-am gAsit depins de mina de artist. Urmatr inainte cu galeria ce

atl inceput, cad imi pare foarte interesanta si merita a deveni un

album de pret. Generatiile viitoare vor fi curioase de a cunoaste
tipurile societatir actuale $i copiile de pe natures a d-voastre vor
fi un isvor important pentru lucrarile literare a urmasilor nostri.
1)

Dorinca poetulul s'a indeplinit; pastelurile au fost publ. In cCony.p (1869

III, pp 73-75 nuadiru de I Mai.

1) V. Pdrintele Gavril. Cony. Lit. III. (1869-70) p 41-45, In seria
.de fie natures de L Negruzzi.

www.dacoromanica.ro

*Copia'

-48
Am de gind a pleca la Bucurestr la inceputul lul Mai. Adio
poesie. Politica and a$teapta ca sA ma desguste pentru mai multi`
ani.') 0 slit dinainte, insA n'am ce face. Am cedat unul apel
cAlduros ce mi s'afi fAcut din mai multe parti $i m'am decis la
acest ultim sacrificed.

Biata lunca. de la Mirce$ti I Are sa rAmiie in urma-mi cu

toate incintarile sale de prima-varA ! A revedere peste douA luni.

Al D-tale amic. V. Alecsandri.

X XXVII.
Mirce01, 26 Aprilie 1869.

Iubite Domnule Negruzzi. Profitez de trecerea lul Cocrita 2)

pe aice pentru ca sA vA scrid aceste rinduri. Am primit scrisoarea D-voastre impreuna cu frumoasa poesie ce mi.ati dedicat
$1 pe care a$ avea de mare multumire a o videa reprodusA ern
foaea Convorbirilor 2).

Fari nicl o partialitate va declar cd a1iT avut o frumoasa

inspirare cind ati scris versurile ce mi-ate trimis $i care cuprincL
atit imagini cit $i idel de o naturA cu totul poeticA. Sint mindru
ea ei.1 am fost causa acelei inspirAri $1 vA multumesc acest placut
suvenir.

Void cata sa rAspund in versurl panA a nu pleca la Bucurep,

dacA pAnA atuncea vre-o razA poetica imr va patrunde sufletul.

VA multumesc asemine pentru portretul d-voastre, pe care

1-am asezat alAture cu acel a pArintelui D-voastre ; as dori sA am

$1 pe al Jul Leon, pentru ca sA complectez familia iubita a lur

C. Negruzzi.

A revedere pentru o luna, cad nu cred sa se prelungeascl

mai mult de o lunA osinda $ederei noastre in Bucurestr. In Luna
lul Iunie sper el yeti veni pe-o zi douA ca sa gustati desfatarileluncei de pe malul Siretulul.
Al D-voastre amic : V. Alexandri.
Complimente familiel D-voastre $i Junimel.
') Alecsandri fusese ales deputat al Colegiului al treilea de fly', impreunii cu,
Cogtilniceanu, N. Ceaur, Asian 0 C. Constantinescu. Monitor:a' Oficial 18,0 No. 70..
2) Const. Cazimir. (Nota din cConvorbiris).
a) A fost tipkried in .Cony.. III (1z.69), p. 89, sub titlul Da Alexandria.

www.dacoromanica.ro

49 -XXXVIII.
Mircellf, 25 Octombrie 1869.

Iubite Domnule Negruzzi, Ziva plecarer mete in strainatate

apropiindu se, nu vreati sa ma despart de Junimea, farA a-T trimite
cele mai amicale salutdri.
AstAzi este ziva destinata pen tru serbarea aniversarei a Societatei ce aifT fundat. Neertindu-mi imprejurarile a rad repezi la Iasi,
pentru ca sA Tail parte la acea veselA serbare, profit de venirea
D -luT C. Catargiu ca sA va trimit urmarea Diclionarului grotesc.

Binevoiti a crede cA imi pare foarte rail cA sint obligat a

face zimbre, departe de festinul amicilor mei. Inteleg ce a trebuit
sA sufere bietul Tantalescu, zic Tantalescu, pentru ca sintem in,tr'o
epocA de romanizare.
C. Bolliac a descoperit cA Teodoros, regele Abisiniel, era
romin din satul Voevoda, in districtul Teleorman, si cd se rudia ea
Tudor Vladimirescu.

H. Grandea a probat in Monitor cA este nepot luT Lord

Byron, hind ca Lord Byron era fiul lui Haralamb Gheorghiu, care
era fiul luT Gheorghiu Byron, care era fiul frumoasel Janta, nevasta lui Haralamb Grandea, a cAruT oseminte zac in cimitirul
bisericel Vergo. (VezT in Monitor articolul intitulat : Lord Byron').
Dupa aceasta nu mai este nimic de zis. Sfirsesc dar, imbratisind Yunimea in persoana D-tale.

V. Alecsandri.
XXXIX.
Mirceig, i Noembrie 1869.

Iubite Domnule Negruzzi, Grade viscolului ce s'ad ridicat

de vr'o trei zile, ma aflu inca tot pe lac $i drept mingaere am

avut multumirea de-a primi scrisoarea d-tale din 29 Oct. Descrierea ce-mi facets despre banchetul Junimel au mArit pArerea mea
de raii (regresul) cA nu am putut merge la Iasi ca sa Tail parte
la veselia amicilor mei. StiT cit ma interesez la existenta aceste!

societati ; rolul la care ea este chemata pe scena literary va lua

cu timpul o importan %A, care se si presimte de pe acum. Ea va
realisa adevArata Academie in privirea gustuluT, in privirea armo1) Art. lui Gr. H. Grandea, a fast publicat In Monitorul Ai& 1869, No.
208, 238 sub titlul. (Lord Byrons. In acel articol, el afirmrt ca teal lui Grandea,
Haralamb, a fost fiul WI Lord Byron si al frumoasel Janta voscopoleana.
72278

www.dacoromanica.ro

50

nieT pi a esteticeT, care trebue sl prinda la formarea limber noastre, cad dupa pArerea mea, pedanteriile Academie! Bucureptene vor
rAminea de risul generatiilor viitoare.
M'am bucurat decT foarte mult, cind am aflat din scrisoarea d tale

ca. v'atI decis a intra in lupta sciintifica cu pedantismul. Nu ma indoesc de victorie, fiind-ca nipte simpli gramatici care nu au produs
nimic in literaturA nu pot O. stea fata cu adevaratiT literatori. Publicul se va da negresit cu ace! .ce-1 incinta prin producerile for pi
va ride de ace! ce cauta sa -1 nauceascA cu nipte stroppiturr ridicule.
Curaj dar, scuropii me! amici ; avetT o frumoasa campanie de facut, avetT de aparat-tesaurul eel mai scump ce atT moptenit de la
strAmopT, limba, adicA simbolul sacra al nationalitati! noastre.
Ardelenii, sub masca romanismulul, lucreaza la desfratirea
rominilor, catind a rupe acel lan% puternic ce leaga strins pe Romini! din diferitele provintil, limba strAmopasca.
Cind locuitoriT de peste Carpaff or invata a grai ca Cipariu,
Laurian, Macsim et tutti-quanti, eT nu se vor maT intelege cu romini! din Principate pi cu ce! din Basarabia, pi in acea zi glorioasa
pentru pedant!, Nemti! pi RupiT vor bate in palme. InsA sper ca
ne-a feri Dumnezeti de-o asemine calamitate.
In zilele aceste am maT descoperit cloud cuvinte pocite. Ti le
triinit ca O. le adaog! la dictionarul grotesc, dupa cuvintele regres

pi negles. Adresa mea la Paris este 64 Avenue de l'Imperatrice.

Trimite -mi acolo orT ce -i vroi sl-mT scriT.
Adio iubite Domnule Negruzzi, arata amiciile mele D-lor Maio-

rescu, Pogor, Leon, Caragiani, Raicu, etc. Al D-tale amic devotat.

V. Alecsandri.
Am cetit in Monitor lista articolelor cuprinse in No. din 15 Oct.
al Albine% Pindulul'). Intre ele figureaza balada D-tale Mervan 2)
pi Dictionarul grotesc. pe care d-1 Grandea binevoepte a-1 cualifica

de : glume asupra unor cuvinte noul.DacA s'ar intimpla sA vezi

acel numar pi daca acea calificare ar figura pi in foaia Albine!,
to -ap ruga sl bine-voiepti a face o micA notA in Convorbirl pentru a spune verde in ochi D-lui Grandea, cA. Dictionarul grotesc
nu e o colectie de glume, ci o critic, foarte serioasA.
') Revista cAlbina Pindulul,, sub directiunea luI Gr. H. Grandea, a apdrut In
Bucurqtl, In 1868-71 i 1875. (Vezi No. din 15 August 1869 0 Monitorul,
1869 p. 1054).
2) V. (Cony. Lit. III. (1869,) p. 155.

www.dacoromanica.ro

51.

XL.
Nisa, 4 mai 1870. Hotel du Luxembourg.

Iubite Domnule Negruzzi, Sint astazi $ease Zuni in capat de

cind am plecat de Ia Moldova $1 de $ease luni ma aflu Para nici
o $tire de Yunimea si de lucrarile sale. Toate numerile Convorhirilor literare au ramas in urma mea la Mircesti $1 formeaza ne-

gresit o frumoasa piramida pe biuroul meth La intoarcerea mea

voiti avea mult de cetit $1 aceasta perspective ma bucura, insa pint
atunci curiositatea mea ramine in cuiti ; to rog dar se bine-voiesti

a o satisface prin o scrisoare care se ma instlinteze $1 despre

sanatatea amicilor mei $1 despre miscarea literary din Ceara ; imi
vei produce o mare, foarte mare multumire.
Ea, de la plecarea mea am fost $1 sunt chiar astazi in lupta
cu mid mizeril ale sanatatii, ceea-ce parintii nostri numiat zaiflu
i, lucru mai gray, nu am scris nici macar doua rinduff. 0 sfinta

lene m'a cuprins in strainatate $i mai cu seamy pe malul mares

mediterane. Se vede ca influenta invecinatei Italie m'a facut un
ferbinte adorator al dulcelui farniente ; sper insa ca revenind Ia
Mircesti $1 a$ezindu-ma pe fotoliul biuroului met, voiu reca$tiga
timpul perdut si voiti da ear probe de viata. In vreme de jurnatate
de an am facut un voiaj foarte original a la recherche du soled
pretutindene am gasit earns, ger, ploae, vinturi, camere in forma
de mots de vint $1 amine, care produceati mai mult fum decit
i

caldura. De-abia aid am dat de mult doritul soare, insa $i aid

razele lui sint adeseori racorite peste masura de rasuflarea vintului Mistral, care turbura marea $1 lini$tea celor ce traesc pe maIurile ei. Cu toate aceste, nimic nu e frumos, atragator, nimic nu
absoarbe gindirile cu o mai deplina incintare ca privirea acelei
intinse albastrimi a Mediteranei. A.$ fi in stare se $ed ani intregi
a o privi fare ca sa ma satur de acest spectacol maret. Dela ferestrele mele vad trecind in departare pe linia orizonului vapoaTele si vasele cu valuri, care fac voiajul orientului si pentru un
vechid calator ca mine, trecerea for imi fury mintile $i ma indeama

a ma lua pe urmele lor.

Proiectul met este de-a trece pe la Neapoli, Roma $1 Venetia
cind a fi se ma intorc in Ceara, adica in cursul hind lui Iunie ;
dace in acest interval ma va visita vre-o inspirare, of cata se o
opresc din sbor pentru ca sa o trimit Convorbirilor Literare;'pana
atunci insa trimit redactorilor acelei foi cele mai sincere amiciT.
Al D-tale amic : V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

52

XLI.
Paris, i lunie 187o.

Iubite Domnule Negruzzi, Scrisoarea D -tale m'a bu curat

foarte mult prin stirile ce cuprinde despre miscarea literarA din

Moldova. Desi Yunimea a perdut citi-va din membril sal, totusi
vad cu multumire ca foaia Convorbirilor isi urmeaza calea cu o
perseverenta care va fi apreciata la timp. Nu to indoi ca va veni
o zi cind meritul adevarat se va recunoaste de totT si atuncl lucrarea folositoare a Yunimei va dobindi aplausele oamenilor de
constiintA si de bun simt.
Nebunia politica a smintit la noT eel maT multi creeri, epidemia e generalA. Cind dar in mijlocul uneT asemine epidemii se
gasesc tined feriti de dinsa si earl conlucreaza serios la o opera
de regenerare a mintilor, acel tined pasesc pe adevarata cale, ce
duce la un viitor ferice si glorios pentru eT si pentru Ceara lor.
Curaj dar si noroc bun.
Sint foarte doritor de-a cunoaste idila ce aT compus si sint
incredintat el este buns, de vreme ce este rodul uneT inspirari poetice

Si a suvenirilor din copilarie. Te rog sa-mT trimiti aid mAcar

numerele ce vor esi in timp de-o lunA, cAci am de gind a mai
intirzia in Franca pans la finele lul Iunie. Adresa mea este Hotel
du Pavillon de Rohan, rue de Rivoli. 172. Paris.
MA instiintezi ca aT primit din partea Maresalului Curti! o
poesie a mea : Beirtiganull), dedicata Domnitorulul. Eats in citeva
cuvinte istoria acestul pastel :

Gasindu-ma la Bucuresti, Maria sa a binevoit a -mr oferi o

frumoasa fotografie ce represinta cimpiile ValahieT. La aceasta
gratiositate am raspuns prin promiterea de-a face in versuni
descrierea acelul tabloti si de-a o presenta MarieT Sale. In adevar
am intirziat cam mult de -a'mT implini fagaduinta, insA la Nisa am

avut o oil de bunA dispunere si am scris Bdritganul. Am trimis

acea poesie Domnitorului cu o scrisoare, insa tetra' ?ad o declicalie

(alaturez aid copia aceleT scrisorl pentru curiositate). Aceasta a

fost din parte-mi un act de curtuasie catre Maria Sa, care s'a
arAtat totdeauna catrA mine de-o amabilitate foarte gratioasa. Cu

toate aceste Columna Traianulut, redigeata de Hajdeti, atribue

1) Cony. Lit., IV 1870), pp. 65-66.

www.dacoromanica.ro

53

purtarea mea uner simtirf de lingu$ire 1). Fie-1 columna usoara !

Cit pe ce era sa scriu calomnia in loc de columna !

Aceste le in$ir aid numar $i numai pentru ca sa vezr ca
.

oamenii de litere, chiar eel mai independentf, sint supusi a fi

mu$catf de napircl, insa el trebue sa raspunda cu dispret la cer ce
se incearca a-T stropi cu veninul lor.
Adio, to imbrAti$ez : V. Alecsandri.
Multe arnica fratelul D-tale $i D-lor Maiorescu, Pogor, etc.
XLII2).
Mircesti, 4 Maiii 1871.

Iubite Domnule Negruzzi. Aflu din jurnale $1 din scrisori

particulare ca Bolintineanu se gase$te in cea mai trista stare a
sanatatel $i in cea mai completa miserie. Din causa lipser, poetul
eel mar poet din Valahia este amenintat a -el inchide ochif la
spital. Ar fi o ru$ine pentru nor sa lasam a fi prada miseriel un
om care a varsat pe altarul patrief sale toate comorile sufletului,
intelegenter $1 geniului sati.

D-1 Iorgu Sion a deschis o loterie in favorul nenorocitului

nostru confrate. El mi -a trimis un numar de bilete, cu rugaminte

de a le imparte cit mar curind, cad gradul de saracie al lui

Bolintineanu nu ingaduie intirziere. Insa cum pot raspunde la
apelul sau cind ma gasesc in singuratate I Am trimis D-lur Zanne,
care gazdueste pe Bolintineanu 30 * pentru inlesnirea celor mar n eaparate cheltuielf $i cit pentru biletele de loterie am crezut ca fac
bine trimitindu-le Yunimei, care mar bine decit on nine va $ti sa
apretuiasca datoria ce au tots Rominif catre Bolintineanu.
Trebue numat decit ca aceste 99 de bilete sa fie impartite $i

bang adunati cit mai curind espeduiti d-lui Zanne. Acest ajutor
amical va u$ura suferintele until om care prin lucrarile sale a
meritat o soarta mar bung in lume $i este in drept de-a a$tepta
did partea compatriotilor sal adevarate probe de simpatie $1 de
recuno$tinta.

Al D-tale amic : V. Alecsandri.

Eu voiu sosi in curind la Ia$T $i von"' da tot ajutorul pentru
plasarea biletelor.
1) Vezi nota din (Columns* de la 23 Aprilie 187o p. 4, coloana 3 04 0
Notila cu riispunsul din sConvorbirIs IV (I870) pag. 120.
21 Publ. independent de celelalte scrisori, in Convorbirt XXV p. 898.

www.dacoromanica.ro

- 54 XLIII.
Mircqtl, 8 Ghenar 1872.

Iubite Domnule Negruzzi, Intorcindu-ma de la IasT la Mircestt, am gasit scrisoarea D-tale din 26 Decembrie, anul trecut,
prin care imt fact cunoscutl deciderea ce att luat a IA intruni
citt-va membri at Junimet, pentru regularea unor dificultact ortograficel). Neputind sa ma mat reped la Iasi' pina dupl intoarcerea
mea dela BucurestI, unde am sa plec in curind, voesc a va espune
opinia mea asupra punctelor nellmurite incl.

Inainte de toate, sint de parere a se adopta o ortografie

simplA, pe care sa o poatl invata si deprinde lesne atit Rominit
cit si strlinit. As dori ceva care sa se fixeze in minte a prima
vista, pentru a evita astfel elevilor o perdere de timp pretios, perdere regretabila i recunoscuta de 1-4 filologit greet si francezi.
Cine a fost osindit a studia limba elenl, tie cita bataie de cap

a suferit pentru ca sa (se) familiariseze cu regulele - ortografiet

acelet limbi. Asemine i acel ce a invatat limba franceza a brastamat de o mie de ort incurcatura ortografiet care l'a facut a perde
ant intregt in labirintul et.
Ortografia trebuie sa fie un mecanism inteligent pentrwscri-

erea unet limb!, ear nu o stiinta adincl, incilcitA, nesuferitl, ce

absoarbe o mare parte din capitalul inteligentit si intirzie studiile
serioase i folositoare. Asemine stiintl, la care': s'al dedat mat cu
deosebire fratit nostri din Transilvania, e de naturA a face chiar
din Apolon un pedant grotesc si anost, cum zic la Bucurestt.
Sa ne ferim dar de mania celor ce voiesc a impodobi limba
rominA cu un val de pedantism si (sa) ne gindim el trlim Intr'un
secol, unde avem multe de invatat, Intr'un secol de activitate producAtoare pentru binele comun at omenirit, ear nu in acel timp
de trindlvie in care filosofit din Byzant se cufundau in certe asupra ortografiet, pe cind Otomanit erau sub zidurile orasulut.
La 1848 si cu citt-va ant mat Inainte era nevoie de-a cOmbate notele din Petersburg, care ne atribuiat o origine slava ;
atunci ort-ce arm' a fost build Istorie, geografie, etnografie, poe,
sie poporala, datine strAmosestI, limba mat ales, limba purificatd
de slavonisare, de stove, $i chiar ortografia cit de latinisatl, cit
toate au fost intrebuintate cu succes pentru a
de incurcatA
proba el sintem de neam latin, ca ne cobortm din Traian. 5i lumea in fine nea. crezut.
1) .Ortografia Juninser este din 1865. In 1872, de cind e aceasti scrisoare,
directorul Convorbirilvr propuse o revizuire partial' a regulelor stabilite in 1865s.
www.dacoromanica.ro
(Nota din Cony.)

55

Acum insa ca am dobindit diplomul nostru de nationalitate,

acum dar cind toata Europa ne numeste RominT si tara noastra
Rominia, e timp sa ne mar discarcam de atitea arme apasatoare,
sa ne mar usuram umerele, pentru ca sa pasim cu pas mar grabnic
pe valea deschisa.
Am cistigat procesul nostru in lume, am redobindit numele
nostru adevarat de Rominf, sa probam acum ca sintem RominT
inteleptr, practicr, spirituosi, ear nu grer de minte, pedantr, uricrosr.

Plecind de la acest punct de vedere, eii sint de pArere sa

respectam armonia limber, sa ne conducem de notele er melodioase,
si sa ne ferim de tot ce ar produce cacofonir in concertul eT. Asa,

trebue sa lepAdam pe dune gi fiune, ca niste sunete disgratioase

care inmultindu-se, prefac armonia limber noastre intro tiuitura
chinezeasca.

Sint de parere sit inlAturam pe qu i ss lasam pe c in cu-

vintul cerere ... (sa-1 pastram insa in nume propriT sau technicr :
Sixt quint). Cit pentru ofticosul ph sa-1 trimetem la Eaux bonnes.

a) Cuvintul care nu trebue modificat la declinare ; el este

nevariabil ca si cuvintul qui in limba franceza. Cart, pl. de la
care, daca s'ar adopts, ar da loc la culamburT (sic), de care negresit ca ar profita D-1 Paicu ; cart este si pl. de la car, verme ;
cart este si un timp al verbulur a ceira.
b)xsa se scrie cs Alecsandri, cacr litera x e formatA

de un s si un c lipite de spinare si cu dreptul ar trebui sa se

pronunte sc, scaun,
c) rl i .8 dui:4 cuvint lioa, Zoe, dic, zadar, clece, aseclamint, magazie.
d) Duplicarea consoanelor trebue respinsA, ca una ce aduce
confuzie in miatea elevuluT si produce ades monstruositatT ridicole
pe hirtie. Am vazut scris astfel cuvintul ada'appeitturrei.

e) La imperfectul conjug. sa se scrie gindiam pentru ca

verbul este in i, a gindi, insa la subjonctiv sa se scrie socoteascit,
pentru ca deriva din socotesc.
/) Apostroful nefiind intrebuintat decit spre a Linea locul
uner vocale eliminate, gasesc ca e mar rational a se scrie : gindit-at, decit gindit'at, datu- mi -s'a de cit datu'mis'a, etc.
g) Cit pentru u, stir ca i-am fost totdeauna dusman neimpacat'), cacT l'am considerat ca pe un parazit ce a inlocuit pe slaadlogat de parintir nostri la finitul cuvintelor. Ii advonescul
mit numar ca semn de plural la verbuff , eti rnerg, er mergfi
1) Vezi Rominia literard 1855 p. 56.

www.dacoromanica.ro

56

si ea

fdceam, nor fdceamfi ; iar cit pentru substantive, il declar

o aninaturA grotesca, ca $i cind un Romin si-ar anina cozT de
frac la mintean ; asemine pentru adverbe, adlogirea lul este o
insults pentru inteligenta RominuluT. Off-care stranepot al lul TraTan este inzestrat cu destula istetie de spirit pentru ca sl priceapA

ca un om perfect se bucurA de un adjectiv magulitor $i ca lucrind perfect, el produce un adverb demn de un perfect. Nu are
nevoe Rominul ca sa-T bagam pe it in ochT, pentru ca sl inteleaga
sensul unuT adjectiv $i al unuT adverb, si prin urmare e de prisos
a-1 lAntui in regale ortografice, pe cit complicate, pe atit sterile.

Dupa parerea mea, navAlirea luT g in scriere este fatall in maT

multe privirT : el opreste repegiunea scrisuluT si a tiparului ; da
paginilor scrise sati tiparite un aspect uricios in care domneste
un u, u, u, u, u nesfirsit, ca un urlet de Mil augur ; face pe Ro-

min a nu sti cum sl citeasca, cad el in vorba zice ades omu

cela, in loc de omul cela, i cind citeste unu omu, IT vine sA
pronunte toate literele ; in fine g produce si o dificultate regretabill pentru cetirea versurilor. De pilda.
M'amu dusu sa vddu pe cimpu unu calu. Iata un vers pe care
declar ca eti insu-mi, cu toata deprinderea ce am de a ceti versun!, mi-e grew a prima vista sl-r ghicesc armonia, cind, de ar
fi scris ast-fel :

M'am dus sd odd pe cimp un cal, nu a$ simti flier o sfiala

ca s1-1 rostesc.
Prin urmare sint de parere a se scrie : un om perfect, lucreazd
perfect Recunoscindfelcut gi tdcutu-Pai, vdzutu-raidindu-i-se.
Pentru ce acest in facutu-l'aT ?
Pentru ca rominul are urechie armonioasa $i ii suns mai bine
asa, de cit facut-Tar, precum iT suns maT bine calul, de cit call.

Dupa socotinta mea, adevaratul articol barbatesc nu este /u ci

u/ corumpere de it italienesc si el spaniol ... Asa, cind rominul
zice calul, el pronuntA cal (fail g) i adaoga articolul ul.

Ergo ... Vade retro g.

h) De vreme ce scriti nasc, e logic sA scriu ?rasa, insa rominul ce poseda armonia in ureche si pe virful limbeT, va pronunta nafti, fiind mai putin aspru la auz.
1) Pentru $i 1, trebuesc pAstrate semnele 1, d, pentru-cl
sint unele cuvinte imitative precum vijie, filfie, care sint de o
mare importantA pentru poesia descriptiva.

Aceste sint ideile mete nestramutate asupra puncturilor de

www.dacoromanica.ro

57

ortografie ce mr-ai expus in scriscarea D-tale. Acum facet!, hotariff, cum va va lumina simtul bun si armonia.
Articolul parintelui D-tale despre literatura, cred ca-1 puteti
publica in Convorbirt 1), clef mai nimeni nu-1 cunoaste. Lumina

lul Hajdet, a avut un numar foarte restrins de abonatf si de cetitorr. Acel articol este mai cu seams interesant prin notitele sale
despre inceputul teatrulul nostru National si sint inctedintat ca
ar produce plAcere.

Cit despre foaia Convorbirilor, planul de a o publica data

pe lund este bun, insa numarul coalelor imi pare putin pentru o
publicare mensualA. Bine ar fi, daca fiecare numAr ar avea macar
septe coale, fiind-ca astfel ar cuprinde materir mai desvoltate si

mai variate. Nu dat insa nici un sfat, cad multe conditii sint
necesare pentru o publicare voluminoasA si la not acele conditir
cu grew se pot implini. Off cum sL fie, iubite Negruzzi, pot!
conta pe concursul met, chiar dacA nu ti-as da pe Dridri.
Dui:a intoarcerea mea din Bucuresti sper sA mA apuc de
condei cu amindouA miinile, ear pAnA atunci voi cAta a termina
prefale) i a ti-o- trimite drept multumire la urArile amicale ce
mi -al adus de anul not.
Al D-tale amic : V. Alecsandri.

XI,IV.
Mircqtl, 12 Ghenar 1872.

Iubite Negruzzi, EatA prefata promisA pefitru volumul operelor pArintelui D-tale. Am descris in ea timpul de acum 3o de
ani in care C. Negruzzi a compus cele mai frumoase din Pdeatele
tinerefilor, timp de hasmodie i de sterilitate literarA.

Operele create in asemine epohA. at un merit mutt mai

strAlucit decit acele ce se nasc in mijlocul unei societati desvoltate. Gloria lui C. Negruzzi este dar mai bine dobinditA.
Sint unele notice biografice care mi -au lipsit si pe care le-am
negligeat. Ar fi deci riimerit ca D-ta sA adaugi cite va note complectl-

toare in privirea anulul nasterel $i a moqei amiculu! met. Asemine

in privirea diverselor esiluri ce a suferit sub domnia lui A. Sturdza.
A revedere dupA intoarcerea mea din Bucuresti.

Al D-tale amic : V. Alecsandri.

1) E vorba de prefata la operele lul C. Negruzzi. S'a publicat In Convo,biri;
(1872), pp. 1 -15, sub titlul : cIntroducere la scrierile luT Constantin Negruzzis.

www.dacoromanica.ro

58

XLV.
Mircwi, 14 Ghenar 1872.

Iubite Negruzzi, Am profitat de Inttrzierea plecarei mete

la Bucuresti pentru ca s resfoesc Povestea vorbtt a lul Anton
Pann, si am inceput a face o culegere mai sumara din toate
proverbile publicate de el.
De voieW sa te folosesti de acest articol pentru a umplea
ultimele douA numere a Convorbirilor, 41 trimit jumatate din

lucrarea mea, promitindu-ti sal! trimit in curind si cealalta jumatate.

De socoti insa s. pastrez! intregul articol pentru anul VI,

pune-1 deoparte si-1 veT publica la timp. Cit pentru prefata as dori

mutt ca sa se publice neintrerupta, prin urmare te rog s. o public! in No. I al anului VI.
Am vazut reformele ce ati facut in ortografie si ma impac
destul cu ele. Si. ne tinem de simplitate, e lucru cel mai nimerit.
Al D-tale amic : V. Alecsandri.
Respunde-mI indata ce ai decis in privirea articolului asupra
lui Anton Pann Urmarea articolului ale! alaturat va fi tot asa
de lunga ca si partea ce va trimit acum.

XLVI
istircew, 26 Ghwiat 1872.

Iubite Negruzzi, Eata si restul articolulu! asupra Povestii

vorbit lu! Anton Pann. Am ales proverburile cele mai caracteristice si drept sa spun, de si lucrul a fost cam negaios, el mi-a

produs o mare multumire, ara.tindu-mi ca o panorama moral. acel

diamant cu multe fete, cumintia Raminului. Cred ca e o materie
destul de interesanta pentru ultimele numere ale anului V din Convorbiri ; si totodata destul de bogata pentru ca Si. ocupe coloa-

nele acelor numere. Fa insa cum tia. veni ma! la socoteala, numai
sa chibzuesti ca prefata scrisa pentru operele parintelui D-tale sa
apara in intregul eT, cu inceputul anulu! VI.

Anton Pann nu a fost pina acum pretuit la adevarata lui

valoare, ba inca. in Valahia meritele sale sint chiar dispretuite de
majoritatea literafilor moderni. Eu unul doresc ca foaia ce redigi
1) aConv. V, (1872), pp. 361, 377.

www.dacoromanica.ro

59

sa faca parte dreapta aceluT autor, care a consacrat multi ant

pentru scaparea de urtare a proverbelor noastre. Povestea vorbik
e un monument national, o carte pretioasa pe care fie care din not
trebue s8 o avem in biblioteca si.pe care adese-orT vom avea nevole a o consulta. In ea intilnim spiritul si intelepciunea Rominuluf, doug, fiinte cu care , multi din autorli no$tri n'am faCut cunostintg.
Aceste zise, te imbrgtisez sl adaug si ne videm sangtosi si s'auzim de bine.
Al D-tale amic. V. Alecsandri.

Am gasit in biblioteca o micA brosurA scrisA de pArintele

D-tale. Ti-o trimit, deli negresit, o cunosti si o ai.

Un mare

adevar e cuprins in acea scriere.

XLVII
MirceW, r9 Februarie 1872.

Iubite D-le Negruzzi, N'am putut pleca la Bucuresti ping

acum, si nu cred sA plec inainte de opt zile. Te rog sa.mi fact
cunoscut dacA adunArile JunimeT se fac tot Vinerea la DI Pogor,
cacT asi dori sg. ma reped pe o zi la Iasi, pentru ca sA vA citesc

un mic poem : Dumbrava Rofie9, pe care l'am scris in zilele

aceste.

Al D-tale amic : V. Alecsandri.

XLVIII
Mircetg,

Aprilie 1872.

Iubite Negruzzi, Deabia asearA am primit ravasul ce mi-ai

scris in privireapoemului Dumbrava Rofie; o probA mat mult
de esactitudinea postei romine. It1 trimit astazi acel poem corectat din fugA, pentru ca sA apart dupA dorinta D-tale in numArul
de i Main al Convorbirilor .
ins imi resery dreptul de-a face
ultima corecturA ping a nu se pune sub tease. Vet avea dar bunatatea a regula ca sg. mi se trimita ale paginele zetuite si corectate, pentru ca sA le examinez inainte de-a fi scoase la luminA.
Imi pare cu atit mai rail cA plec la Bucuresti in curind, cA
n'oT avea multumire de-a te avea fatA cu mine in ziva conferentel

1)

eDumbrava Rafie, poem istorics, in

Cony.* VI (1872) .pp. 50-6o

www.dacoromanica.ro

60

mele. Acea conferentA era sa o fac Miercuri, insa din causa

unuT aces de friguri catarale si a uneY tuse cu urechile lungl care
imT sdrobeste peptul decind am plecat din Iasi, sint silit a intir-

zia conferenta mea pe Duminica viitoare. Para atunci poate ca

m'al insAnAtosa indestul ca sA pot face lectura promisA, farA a
a fi hacuita de tusA.
Nu al gasi mijloc de-ati Arnina plecarea peste Milcov pAnd
la Io Aprilie ? Multumirea mea ar fi mare.

Al D-tale amic : V. Alecsandri.

Fiind-ca pled la BucurWT, to rog sa daT in primire D-lui
GradovicT alAturatul ravas si alaturatul pachet ce cuprinde trel
stergare dela munte.
Te rog asemine sa binevoiet/ a trimite lul Negri, la Ocna,
un exemplar din ConvorbirT, anul V, cit pentru anul VI, cred ca
vei fi regulat trimiterea numerelor 1a adresa amiculul meti.
Binevoiti a intreba pe dl Socecti din parte-mT pentru ce nu
s'a tinut de cuprinsul contractulul incheiat intre nol ; pentru ce
pans acum nu a inceput publicarea scrierilor mele, cind eii de
mult i-am trimis materia pentru volumul I.
XLIX.
Mircqti, 3/15 Iunie 1872.

Iubite Negruzzi, In momentul dea pleca in strainatate, doresc

si iti trimit pe Statupalmal), ca se ll aduca un amical a revedere din parte -mT.
Te rog sA ingrijegf de tiparirea si corectarea lu!, pentru-ca
macar de sub presa sA lasa mai putin diform decit a exit din
imaginatia poporulu!.
VeT observa ca unele perioade sint despartite prin linif mai

a lasa un suvenir Convorbirilor literare

largi. As dori ca sa se urmeze tot ast-fel si cu zetuirea. Daca mi

s'ar intimpla sA scriU ceva in voiaj, ti-or trimite productul vagabondajuluT meu. Pand atunci insA itii trimit o stringere de mina
frateascA.

1)

Al D-tale amic : V. Alecsandri.

eltisbunarea lui Statu-Palma., legenda, In cConv. III, (1872), PP.

137-138.

www.dacoromanica.ro

61

L.
Alince5[1,

Martie 1873.

Iubite Domnule Negruzzi, Eram s via de mult la Iasi pentru ca sA va citesc comedia mea : Ciocoil 1), dar am fost impedicat
prin deosebite visite ce am primit si care mi -au luat tot timpul.
Lucrarile mele ail fost astfel intrerupte. Prin urmare nu am puOt
termina prefata (? Edit.) la scrierile mele, ce ti-am promis pentru unul
din numerele Convorbirilor.

Acura sint liber si imi propun sa via la Iasi ca sa va dau

lectura comediel Simbata. As dori s5. fie adunatr membri Junimer
cit mar de vreme, cad piesa fiind in 5 acte, va reclama mar multe

ore de lectura.. Nu s'ar putea sa inviti si pe d-1 Ianov, ca sa

asiste la acea intrunire ? Cine stie ? ar gasi vre-un sujet de cantoneta
comics intre numerosir personajir a comediel mele.

Fiind-ca o opera dramatics este menita a fi representata,

am de gind a o incredinta luT Asian ; de aceea mi-am luat vole
a-1 invita pe Simbata la D-ta, ca sa asculte comedia Ciocoilor in
calitatea sa de director (al) teatrulur national.
Mi -aT spus ca ar fi multumit sA publici piesa mea in Convorbirr , insa cum ir face ca sa tiparestr 5 acturf in putinele
numere ce mai ramin pang la i Martie viitor ? Nu crezl ca ar fi
o masura nimerita de-a publica Ciocoii sub forma de suplement,
ast-fel ca in numerele de la Decembre, Ghenar si Fevruar s aparA
piesa intreaga ? Foile fiind imprimate deosebit, ar forma la sfirsitul
anului o brosurA. Gindeste-te la aceasta si -mT daT opinia D-tale
Simbata.

Imi pare rail ca nu oiu sa am printre ascultAtorr pe Pogor

si Maiorescu. As fi fost bucuros sa and observarile for

. fie cit de

aspre. Acura nu-mi ramine decit su te indemn ca su te roe la

Dumnezeu pentru continuarea timpulur frumos . . . cAcT dacit nu
mar sint rail de musca
hr las ! . . sint foarte /Au de frig.
Al D-tale devotat amic : V. Alecsandri.

Sper ca ocupatiile fratelui D-tale Leon, ir vor permite sA

vie Simbata.
l)

Pentru genesa piesei Ciocoir vezi

5i

scrisorile eitre I. Ghica, citate la

011inescu, Discurs p. 58.

www.dacoromanica.ro

62

LI.
Mirce0i, 4 Octombrie 1873.

Iubite Domnule Negruzzi, Intorcindu-ma din strainatate am

gasit pe biuroul meu numerile Convorbirilor, sosite in lipsa mea
si am cetit anuntul publicarei scrierilor parintelul D-tale, precum
si a unel colectii de poesil a D-tale. Ambele uvrajuri au si apArut.

As dori sa le am. Viii dar a te ruga ca sa binevoiesti a mi le

procura, trimitindu-le prin posts la Mircesti, si cind vol veni la
Iasi voiti multemi din viii grain pentru aceastA amabilitate. Am
fost bolnav de frigurT in Franta si m'am intors acasa cam slab.
Astept sa ml intaresc putin si indata voT veni sa vA dau o frateascA string-ere de mina. Multe amid! JunimeT si compli mente
respectoase D -nel Negruzzi.

Al D-tale devotat amic : V. Alecsandri.

LII.
Mirce0i, t7 Ghenar 1874.

Iubite Negruzzi, Cetind mai cu luare aminte cele intii doua

acte ale piesel mele 1) din Convorbiri, am inceput a face triste
reflectil asupra graduld de inapoiare la care se afla in Iasi' arta
tipograficA ; pe urma, dupa obiceiul meii, am ris de natura greeblot raspindite in No. i o ; negligerita corectorulul a fost asta-datA
la inaltimea nemernicieT zetarului.

Inteleg acuma, frate, cit necaz si osteneala trebue sal daf

pentru ca sa publici foaia Convorbirilor.
Flind insl el rAul este comis, ceea-ce putem face maT cuminte, este sa-1 indreptAm pe cit se poate si dar te rog sa publici
in No. i i alaturatul pomelnic de errata, pentru ca fratir nostri de
peste Milcov sa nu rids de noT.
Apropo de acesti fraff, stia cA nu ne prea iubesc pe noT.
El se agitA ca niste umbre chineze pe o sceng politica imaginary
si se iati in serios
pretentie ce if acopar de un ridicol vederat.
Prin urmare nebunia for naiva ii departeaza din ce in ce mai mult
de domeniut literature!. Nu ma mir dar nisi decum de onorul ce-mi
fac de-a ma pun( in rind cu [M..] Zamfirescul. Le multumesc ca
bine-voiesc incalte a nu ma cobori si mai jos.

Nol, dupa vorba Rominulul, sa ne clam de treat:A. SA ne

I) Comedia aBoeri ii Ciocols.

www.dacoromanica.ro

63
urmam drumul inainte, linistitT, gustind multumirile vietli intelectuale

si ferindu-ne de meschinele patimi zise politice, care a devenit o

trista monomanie dincolo de Milcov.
Ma intrebT de am vre-o poesie noun in portofoliii ? Nu, cad
ma ocup sa completez diverse scrieri in prose Incepute si neterminate. Acum sfirsesc relatia calatorier mele in Africa $i apoi am
de Bind a descrie voiajul med in Crim pe timpul rasboiului.
Savirsind si acest articol, volii cata O. mintuesc romanul Dridri,

pentru-ca d-1 Socec sd nu ma poata acuza ca nu i-am dat material la timp, cind va ajunge cu tiparirea la volumul consacrat
prozel.

D 1 Socec are mare dreptate sa-T fie rusine, cad negligenta

d-sale de editor e cel puffin pe aceeas linie ca negligenta corectorului pe care rail lasat in locul d-tale, cind ai plecat la Bucuresti. Imi vine sa rup contractul inclieiat intre nor si O. opresc
continuarea editiei operelor mele. Vom vedea.
Al D-tale amic : V. Alecsandri.
(Urmeala o lung. eratil la gBoerl si Ciocol,.

LIII.
Mircesti, 25 Febr. 1874.

Iubite Negruzzi, Cred ca zetuirea ultimelor doua acte din

piesa c Boeri si Ciocoi, este acum terminate. Te rog dar sa binevoestl a remite manuscriptul in minile nepotului meii George Duca.

De cind am fost la Iasi ca sa asist la repetitia generals a

Comediei mele, am capatat un guturaiu tataresc care m'a obligat
s ed la caldura si ast-fel O. lipsesc de la representatille ce s'au
dat in sir, de trei ori. Aceasta succedare neintrerupta ma autoriza

a crede ca piesa a avut oarecare succes. Insa sint curios a sti

ce impresie ea a produs asupra persoanelor inteligente, atit ca
studiti al uneT epoce trecute, cit si ca opera dramatics. Ca autor
care nici odata n'am fost orbit de meritele producerilor mele, doresc sa aflu adevarul adev /Irat, fie cit de aspru. Care este natura
criticelor in diversele grupe a Societatii ? Care sint defectele ce
redama o corectare neaparata ? Flind-ca aceasta comedic are se
faca parte din repertoriul mei dramatic care chiar acum se publics la Bucuresti, as dori sa-T daq cea mar de pe urma poleiala.
Eats pentru ce to rog se -mi serif, cind ii avea timp, si se -mi
www.dacoromanica.ro

64

comunicT impresiile D-tale $1 ale amicilor no$tri, precum $1 cancanurile la care a trebuit negre$it sA dea loc o comedie localA ca a mea.

PAO acum am primit o scrisoare anonima piing. de injuriT,

-care m'a fAcut sa rid cu hohot si ma astept $i la altele, care toate
vor avea aceea$ soarta, convingindu-ma ca persoanele ce le scriu
'$T -ail vAzut portretele pe scena. Curios lucru, cit de natinga e
prostia omeneascA !
In piesa mea sint douA categoriT de caractere : Ciocoif, adica canaliile miserabile i &era' cum se cade. Cum
se face dar cl, avind a alege intre aceste cloud categoriI, sint
oamenT care prefer a se pune in rindul ciocoilor $1 prin urmare a
se miniea foc in contra autoruluT? Nime nu 1-a oprit de-a trece
in clasa boerilor onestI $1 patriotr.
Eata un nod subiect de pies $1 z531 imi vine sA o $i cornpun, sub titlul : Critica piesu Boerif fi Ciocot sail Ciocatparaponisig. Vom vedea cum mi-a merge gutunarul. De-of scapa in curind
de el, Ciocoil adevAratT n'or scapa de mine. A$teptinduiT raspunsul, te imbrAti$ez.

V. Alecsandri.

Te rog sA. publicT in cCurierul de Ia$T, alAturata notita.

LIV.
Mircepl, 12 Mart. 1874.

Iubite Negruzzi, AT dreptate de-a te plinge de putinul concurs

ce-tI di Junimea pentru sustinerea foaeT Convorbirilor. Fenomenul
e curios $1 demo de observat. Cum? 0 societate romineascA de oamenT
inteligentI,. profesori, juri$tT, . poeti, etc., se adunA regulat in fiecare saptamina, fumeazA, ie dulcetT, bea ceaT sail cafe cu lapte,
criticA orl ce product intelectual cu destula justeta, ades $i totdeauna
cu putin5. indulgentA . . . $1 ce produce ? .. SA esaminam tabla de
materil a anulul trecut : Cite-va poezioare de amor, tot de amor $1

car de amor! Cite-va traduced din poetT francez1 $1 germanT ..

cite-va articole de critics $1 car critics $1 tot criticA, un roman, o

novell, o piesi de teatru $i un cintecel comic. Eata tot 1 Eata

productul until an intreg de mi$care literara! E putin, prea putin
pentru o societate numeroasA ce poarta numele de .7unime i care

se adunA regulat de 52 de oil pe an ca sA, fumeze, sl ie dulceti.

sa bea ceal, etc. Mi se va intimpina, o $tia, ca, ceT maT multT nu
pot sA dispunA de timpul for, fiind acel timp ocupat cu lupta in
contra nevoeT, cu ca$tigarea mijloacelor de vietuire, cu indeplinirea
datoriilor de servitorT af statuluT. . . Cum se face insa a in Gerwww.dacoromanica.ro

65

mania $i in Franca, unde traiul e cu mult mai dificil ca la nos'.

Junimele produc necontenit $1 cu abondenta ?
Le lipse$te tanduufl .. eatA cheia problemului .. . tandurul,
adeca lenea, aceasta dragala$A divinitate, nu romana dar romineasca.
Iti marturisesc, cal cu multa parere de rau constat slabiciunea
mi$caref noastre literare, slabiciune care merge crescind $i ie treptat caracterul de neputintd. Am observat ca unii din membrii Junimel din Ia$T, cad au debutat cu entusiasm $1 cu foc, acum s'au

condamnat la o tacere comoda $i par indiferentl de soarta copilulul nascut, de biata foaie a Convorbirilor. Care sa fie causa unel
asemine triste amutiri ? ... Politica... Afacerile ? etc. Nu admit
aceste scuze $1 le consider nurnai ca pretexturi.
sail secarea isvorulul.
Tandurul, tandurul
Te felicit dar, iubite Negruzzi, de curajul si perseverenta ce
al de a continua publicarea foie! junimei, i cit pentru mine, nu
of Inceta de ati da mina de ajutor . .. de $1 aceasta mina e lipsita acum de juneta. Mergl inainte cu lucrul $i fa ca al 8-le an
in care intra foafea, O. fie urmat de aid dol-zeci. 0 noun generatie
cre$te ; sa speram ca din sinus ei va e$i o noun junime mal harnica $i mar puffin tandurie.
ItT multumesc pentru volumul anulu! VII, ce mi-1 pastrezr, $1
to rog sa mi-1 trimiti la dears impreuna cu manuscriptul Boerr i
Ciocot. Apropo de aceasta piesa, oiu tinea cont de observarile ce

mi-al facut. In adevar sint unele pasagiurl cam lungT, dar lungimea for se lunge$te Inca maTraii in bafta actorilor re. Pe scena
talentul unul artist schimba chiar defectele in calitati $i vice-versa,
cind artistul e un papu$er.
Iorgu Liteanu nu a venit pe aid ; regret ca nu s'a abatut
pe la Mircesti, cad e foarte inteligent $i -ml place sa. convorbesc
cu el. Cind 1-am intilnit la Ia$T mi-a spus ca a compus ceva pentru Convorbirl; cred ca in curind va parea scrierea luf in coloanele foaieT.A$ dori sa am o idee despre conferinta d-lui Panu
asupra poeziel poporale. Pentru ce nu va decider i a publica in
Convorbiri prelegerile ce facetl cu atita succes la Universitate?
Publicul ar ca$tiga mult, $i acei care, ca mine, stau departe de
Ia$T, nu ar perde nimic.
Paul a nu termina aceasta lungs scrisoare vreil sail atrag
luare-aminte asupra corecturei ;road Convorbirilor. Ea este deplorabila, $i atit de deplorabila inch se tale gustul de-a publica ceva
in Ia$T. Te rog dar sa admiti ca sa fac eu insu-mi ultima corec27278

www.dacoromanica.ro

66

turn a articolelOr mele. Trimitindu-ml coala prin postA, itT promit

ca chiar a doua zi o vei primi corigeata.
Am primit volumul: Nlilia3 Vereanu 1), it voiu ceti a loisir,
gi -It

voiu da opinia mea asupra acestui roman.

Al d-tale amic : V. Alecsandri.
LV.
Mircesti, 27 Mai 1874.

Iubite D-le Negruzzi, Cu posta de astAzi iti mai trimit 5

exemplare din comedia Boeri ft' Ciocor, destinate pentru D-nii
Xenopol, Panu, Lambior, BodnArescu si Bengescu. Necunoscind
adresele D-lor, to rog sl binevoesti a le impArti brosurele la
cea intiT intilnire a D-voastre.
Am primit ravasul ce mi -al scris si to -am admirat cA ai re-

fuzat postul ce ti s'a oferit la Curtea de Casatie, numai ca sl nu

fi astfel obligat de-a pArasi foaia Convorbirilor pe mini straine.
E rar de a gasi in %Arlie noastre asemenea frumoasa abnegare si
eu unul sint fericit de-a videa pe fiul lui C. Negruzzi, preferind
cimpul deschis si inflorit al literaturii la visunia labirintica a justitief.

FIT dar sigur de concursul meu si pe viitor. Cit pentru present

cerneala mi s'a uscat in calimare. Nu sint de parerea lui Heine
in privirea efectului produs de cAldura veriT asupra scrierilor. In
loc de-ar inferbinta, ii topeste.

Nu zic insa a nu voiu scrie nimic in cursul veriT acestia.

Sper sl mintuiii legenda luT Becri Mustafa2), care e gata pe o
trimite-o bucuros.
jumatate si cum old sfirsi-o,
Iorgu Liteanu a fost err la mine si mi-a vorbit de 'satira
ce ai compus in cinstea lui Hasdeti3), incredintindu-ma cad foarte
bunA si ascutita. Nu ma indoesc, cad ai talentul satirei si de
mult to -am indemnat sA-I cultivezi mar cu deosebire. Sint curios
sl o citesc. Hasdeii are negresit sA rAspunda si prin urmare intrevad o lupta care o se tie cit campania de sapte anT din Germania. Nu negligia insa Academia brasoveneasca din Bucuresti, acea
fabrics de brasoave limbistice, condusa de Laurian si Maxim. AscutetT condeiul si-1 prefa in stremurare pentru pedantiT grecesti,

care precit sint inflacarati de nulitatea for literara, pe atit sint de

1) Mihai Vereanu, roman de Iacob Negruzzi, Iasi, Tip. nat. 1873.

2) A fost publ. cu mult mai tirziu, in cCony.. an. kl (1877) pp. x-6.
2) Cony. VIII, (1874) p. HS.

www.dacoromanica.ro

67

ridicoli ca persoane. DA-le banT pe miere, de$1 el nu sint decit

ni$te trintorT, ce sa hranesc din stupul raposatutut Zappa.
Poate vol veni in saptamina aceasta la la$T, ca sa-ti zic adio
'Ana a nu pleca in strainatate.
Te imbratisez $1 to rog sA presinti complimentele mete D-net
Negruzzi.

V. Alecsandri.

LVI.
mirceti, 10 Octomvric 1S74.

Iubite Negruzzi, Am primit un pachet de cartT, zise didactice,

pe earl mi le -al trimis ca sA le citesc, ca unul ce sint membru

al societater examinatoare de asemine scriern. Mi-am facut datoria $i le-am deschis, . . . insa dind de ortografia Dior Eliad $1
Maxim, le-am inchis pe loc, gasind ca trebue ferita tinerimea romina de ast-fel de bazaconii, menite a le tulbura crieril. Telul
autorilor acelor opere nu a Post de-a contribui la adevarata educare a generatieT noun, ci sub un pretext didactic, a respindi in
public limba pocita si ortografia burlesca a sapientilor ArdelenT
in Academie ... Prin urmare, eu unul le dati in lAturT $1 le declar
mai mutt vatamatoare decit folositoare copiilor.
Pachetul e mare $i indigest, noroc insa ca in el am gasit
volumul D-tale : CopiT de pe natura ; $1 astfel m-am mingiiat.
Aceasta colectie de tipuri originate $1 bine fotografiate, e de natura a place nu numal compatriot ilor nostri, dar $1 strAinilor, daca
s'ar traduce, precum a placut cartea lul Turghenief Les recits dun
.chasseur. AT reu$it a produce pe nesimtite un volum intreg, care
va ocupa loc bun in biblioteca oamenilor de gust $1 de apreciere
sanatoasa. Prime$te complimentele mete cele mai sincere $i ma

lasa atr mar repeta, ca al descoperit vina literara pe care esti

chemat a o exploata cu succes, vina satiro-umoristicii. Mergi innainte ca bine al apucat-o.
Itl multumesc ca nu at publicat in Convorbiri biografia mea
cea ungureasca. E prea prea moglzior basama terentetem. Primit -al partea I a legender orientate Becri-Mustafa ? Cum itf place ?

Te imbratisez. V. Alecsandri.

') Vezi nota din Convorbirr XXVI p. 532.

www.dacoromanica.ro

.68 -LVII.
Mirce;4, 16 Octombrie 1874.

lubite Negruzzi, Imi pare bine cAtl place Becri-Mustafa sp

gasesc cA al dreptate de-a voi sA publicf legenda intreagA, spre
a-f conserva interesul si intelesul deplin. IT voiu trimite negresit
partea a doua in una din zile, insA inainte cat sA sfirsesc un poem
intitulat : Dan Cdpitan de plain, care s'a legat de mine ca scaiul
si nu-mi dA rAgaz. Acest poem va fi lung de vr'o 300 de versurr
si lucrezi la el cu plAcere
imf rAmine numai descrierea uner
lupte cu tatariT si cum of scApa de el, m'of apuca de alte batzaconiT. Se poate dar intimpla ca sA public! pe Dan') inaintea lur
Becri, ceeace nu cred cA va supAra pe vestitul betiv din Analele
orientale.

A fost Negri in zilele aceste la Mircesti si am citit impreunA.

mar multe pagini din volumul Copit de pe naturd. Am ramas incintati amindor, cad in adevAr acele copii, sau acef copif, sint foarte
dragAlasf. Bine af face sa trimitf un exemplar vechiului meu amic
din tirgul OcneT ; i-af produce o mare multemire.

MA intrebi ce s'a intimplat cu representarea piesel mete

Boeri fi Ciocoi? Succes mare ; s'a jucat de patru off de-a rindul
inteaceeas sAptAminA si a produs adincA impresie, dupA stirea
ce-nif dA Millo. Multi! Ciocof insa s'au cam paraponisit si Evreir
sag jurat sa nu ma! calce la teatru rominesc. Cred insA cA dacA.

li s'ar acorda intrarea fAra, parale

si ar cAlca jurAmintul fAr

nici o dificultate. Am promis sA scriti o farsA pentru beneficiul (tit
Millo Cocoana Chirita in Baton ... Cum voiu esi din ghiarele tut
.

Dan si luf Becri, m'of lega ear de Chirita.

Imf serif despre un raport ce-ar trebui sA fac in privinta_
cartilor didactice ce mf-aT trimis ; te rog insA, drags Negruzzi, si
ma scapi de aceastA lucrare supAratoare si sA redactezi raportul
in locul meu, dupA ce ne yam intilni la Iasi, adicA DuminicA sau
SimbAtA, si dupA ce vom preschimba ideile noastre asupra acelor
brosurf grele de mistuit. Mi-f indatora foarte mult, cad acum sint
implintat in versurf pina in git si simt ca'mf e cu neputintA siX
abordez prosa pe cit de ne- insemnatA.
In incredintare ca mi-f implini cererea, te itubratisez frAteste..

V. Alecsandri.
'1

Dan, ciipitan de plal., a fost publ. in Conv.p VIII, (1874), pp. 377

www.dacoromanica.ro

382-

69

Manuscrisul biografieT mele ungure$tf 1-am dat lui Negri ca

o curiositate literarA din cele mai cornice.

LVIII.
DIirce ti, Noembrie 1874.

Iubite Negruzzi, Ti-am trimis prin po$ta pe Dan Capitan ;

to rog O. ma in$tiintezT de 1-aT primit. A. fi venit eta insu-mi sal
aduc, insa am patit ca jidanul, care a vroit sa se pue la drum $1
s'a intiinplat Simbata. M'am imbolnavit, nu de vre-o boala serioasa,
dar cit trebuia pentru ca sa mi# opreasca de-a e$1 din casa. A cum
imT -e mai bine mult, $i sper sA vin la Iasi pe Simbata viitoare, ca
sa -%T aduc Legenda rindunicel .i celelalte bazaconiT, ce am scris
in zilele din urma.

Aprobez ideia Junimei de-a scoate o carte de cetire pentru

licee $i sint incredintat ca ea va intruni toate conditiile cerute.
La lucru dar $i Doamne ajuta !
Te imbrati$ez : V. Alecsandri.
PS. A dori mult sa fac insu-mi ultima corectura a luT Dan.

Te rog dar sa-ml trimitI foaia pin a nu se pune definitiv sub

tipar, pentru ca s o esaminez. Fit incredintat ca ti-of intoarce-o
cu viitorul curier.
LIX.
Mircetl, to Ghenar 1875.

Iubite Negruzzi, Primind scrisoarea D-tale din Bucure$ti, yin

atT multumi pentru urarile de anul noti $i a1rt promite un $ir de
legende, etc., pentru Convorbiri, incit sanatatea m'a ajuta s tiu
condeiul in mind, Para a simti greutatea lul.
Pentru inceputul volumuluT IX ti-oT trimete Legenda .Rindunica11), sperind ca ne va aduce primavara pe aripele sale.
Prin po$ta i1T espeduesc 15 bro$urT de ale luT Riureanu
pentru ca sA le esaminezT $i sa fact raportul obligat asupra lor.
Sper insa ca vet fi indulgent in privirea lor, cad Riureanu pare
a fi un om animat de multa buns-voin0. ImI pare bine ca aT
convins pe Zizin 2) de a schimba stilul $i ortografia MonitoruluT.
2) .Legends rinduniciaa a fo,t toss publicati In Revista Cont imp. an. III
(r875), PP. 289-295.
2) I. A. Cantacuzino, traduatorul lul Schopenhauer in frantuze;-te, pc atuncY
Directorul Monitorului-Oficial. (Nota D -lui Negruzzi).

www.dacoromanica.ro

70

Aceasta foaie oficiala, apgrind sub o noun forma, va avea o mare

influents asupra claser impiegatilor si-r va indemna a imita atit
stilul cit si ortografia, intrebuintata in cancelaril, si uniT din membril
Academie/ vor prinde galbinare de ciuda.
Am aflat ca al' sA facT o conferinta asupra influentel franceze
in Rominia. Sarcina e foarte- delicatA $i spinoasA. Cunoscind ins&
bunul simt si dreapta judecata ce posedezi, am buna incredere ca
veT lAsa de o parte orr-ce preventie germand in contra Francief,
si ca veT da lur Cesar ce e a Jut Cesar.
Pentru nor Rominii,
verf primarT cu francezir, ar fi o necuviinta $i o ingratitudine de-a

stupi in fintina din care am baut apg si ne-am potolit setea.

En plec peste zece zile la Bucurestl si socot si fiu intors in vizunia

mea pe la inceptul luf Fevruar.

Te imbratisez. V. Alecsandri.
LX.
Mirce;tf, 28 Martie 1875.

Iubite Negruzzi, Scrisoarea D-tale din to Martie am primit-o

in Bucurestr, tocmai pe cind imT faceam pregatirile de plecare.
Al aflat negresit din svon public si Pogor iti va povesti cu de-a
manuntul cum am fost nor Moldovenif blocatl in Capitals de asprimea emit, timp de patru saptaminr. Eu care ma dusesem in
acel oral sugubet pentru 12 zile, am sezut pe Joe 50, din causa
intreruperer comunicatiilor. Dupa ce am fost blocat in Bucurestr
prin troean, am fost blocat in otel prin disghet, cad stradele deveniserA spaimintatoare ... In sfirsit mi-am luat inima in dinti si
am plecat
ins a am ajuns bolnav acasa
racit, gutunarit ... gi
acum de patru zile sint robul nasulul meu. Sper insA cA in curind
voiti scapa de aceastA noun sclavie.
Aveam de gind sa viti indatA la IagT, dar nu [cred cA voiu
putea sA ma pun la drum inainte de sosirea cocostircilor adica
a primaverer si pAnA atunci, fiind cA ma gindesc la Convorbirile
noastre $i la statua lur Stefan cel Mare, itT trimet pentru foaie o
mica legenda, Tar in aceea ce priveste statua, o scrisoare a ha
Got, pe care te rog s'o citestI printulur G. Sturdza $i comitetulul.
AT PAcut bine sA mentir formatul Convorbirilor si te indemn
sa nu-1 schimbi nici dupA ce se vor implini 10 anT de publicare,
cad judecind dui:4 celelalte publicatil literare, formatul in 80 nu
este cu noroc.

www.dacoromanica.ro

71

Voiu trimite in curind mar multe exemplare din repertoriul

meil dramatic. Astept un mare transport de la Socecil si indata
vor indeplini dorinta ce mi-ar manifestat. Te rog sa bine-voestr a
trece pe la libraria lur Levandovski $i sa -1 intrebr, daca primeste ca
sA scria lur Socecii, sal adreseze de a dreptul zoo de exemplare ?
D-lur mi-a propus sA fie debitantul operelor mele si ne-am inteles
oare-cum despre asta. Eu cred cA ar face bine sA tipareasca afisA

mare, pe care sa o lipeasca la fereastra inagaziei lui, anuntind

publicarea teatrului mea.

Articolul ce al scris apropo de serbarea nemto-jidoveasca

din Cernautr a produs efect si in Bucurestr 1). Eil am promis lui
Pogor O. fac o poesie asupra serbaril funebre, ce este a se celebra
in Iasr ... insa nu stir, daca zaiflicul mei imr va permite sa produc
ceva bun. Speranza
Cumnatele D-tale ti -au scris despre conferenta mea lucrurf
foarte magulitoare pentru mine. Stir pentru ce? Pentru cA tustrele
sunt foarte amabile si gratioase.
A revedere complimente respectuoase D neT Negruzzi $i
arnica junimet.
LXI
IIirce;11, 20 Aprilic 1875.

Iubite Negruzzi, Recunosc plcatul ce am comis in privirea

Convorbirilor $i pentru ca sa mA spat de dinsul am compus in
grabs o noun legends : Grui-SiAg-er, 2) destinata de-a 'Area in numarul de Iunie.
Ceteste-o cu luare aminte si to rog sa-mi comunicr
atit impresia cit $i observarile D-tale. Lucrarea e facuta in fuga

si poate sa mar aiba nevoie de a fi trecuta sub gialau. In acest

cas, mi-I inapoia manuscrisul, pentru ca sa-1 las a se mar odihni
in saltar dupA obiceiii si apor sa-1 ieti la depAnat.

Am trimis chiar astazi lui Pogor poesia facuta pentru ziva

de 1 I Main. Cetiti-o la viitoarea seanta. a Junimer si inil comunica
impresia generals. Mar avem Inca 20 de zile pins in ziva serbarer ; prin

urmare este tot timpul necesar pentru corecturl sau schimbarr.

Negresit mA voiu afla cu D-voastra la 1 1 Maiu, si tot cam
pe atuncea voiu tine conferinta in folosul fondului menit pentru
1) Articolul este Intitulat cSerbarea din Bucovina, 1ndreptati contra Rominilors

ti a fost tipirit in .Cony.. VIII (1875) PP. 446-48,

') V. .Cony.. IX (1875) pp. 81-85.

www.dacoromanica.ro

72

statua lui Stefan. Pang atunci insA vrett sA asist la infrunzirea

luncii din Mirce$ si sA termin pe Becri-Mustafa $i. poate chiar
sl scria si legenda Ciocirlia, care de mult imi ciripqte prin minte.
Vazind $i fAcind,
sanatate sA fie, lucrul va merge strum, cad
in publicarea poeziilor mele, ag dori sl iasa patru volume ; i. Doine
$i lacramioare ; 2. MArgAritArele ; 3. Pasteluri ; 4. Legende.
Ast-fel

operele mele complete vor forma un total de to

volume, cu prosy cu tot, incit, de mi-a ajuta. D-zeu sl mai gasesc

in mine o materie de 2 volume, voiu indeplini o duzina. Atunci
void avea dreptul a ma odihni, culcindu-ma, de nu pe laurl, dar
eel putin pe un pat de hirtie moale si inspiratoare de visuri poznase. A4tept rAspunsul D-tale Si to imbrAtiez.

V. Alecsandri.
P$. D. Petrino a publicat in CzernAuti un mic poem Raul,
care coprinde pasagiurI frumoase, de esemplu : strofa de la finele
pagind 15 $i versurile cart la pag. 20 incep astfel :
Cind de pe tronu-i plendid al lumel nascator

Cred el foaia Convorbirilor ar trebui sit -iconsacre o crated in-

curagiatoare, pe care Petrino o merits ca primul gi singurul poet

al Bucovinei.

Apropo de serbarea dela i i Maiu, eata un fragment de

cintec poporal ce am gAsit intre hirtilele mele. E cintitul Bucoviner. Cred cii 1-ai putea pune in numdrul Convorbirilor ce are
sa iasa.
Plink'l plink' de straini
Ca cel cimp de mileficinl,
Plina'i plink de du;mani
Ca Putna de bolovani.
Decind sora') m'a liisat
Multe laciami am_ viirsat,

S'ail facia iinti,i 'n ,at

Pe dusmani de adripat !
etc. etc.

LXII.
Mirce,:ti, 2 Maid 1875.

Iubite Negruzzi, Ti-am trimis legenda lui Grui-Singer, asemenea am trimis lui Pogor o poezie intitulata : 1 t Maiu 1875 ,
insa neprimind nici un rAspuns, nu etiu daca pacheturile mele au
MoldoN a. (Al ,

www.dacoromanica.ro

73

ajuns la adresele lor. Ori cum sa fie, eu am de gind sa via la IasT

VinerT, 9 Maid, pentru ca sa asist la serbarea de DuminicA'). Si

fiindca nu void putea sa sed mai mult de trei zile, adica rani
LunT, as dori saqui fac conferinta SimbAta io Maid. VA rog sa
binevoiti a organiza cele necesare impreuna cu Beizade Grigori2),

pentru ca receta sa ppata fi cit mai fructuoasl, fiind destinat5. a

contribui la edificarea monumentulu! luT Stefan eel Mare. Cred
ca nu e timp de perdut, asa dar faceV anunciuri si imparciVf bilete, ca niste demni strAnepocT a! mareluT Domn.

Te imbrAtisez : V. Alecsandri.
Am scris legenda CiocirlieT2), si void aduce-o cu mine.

LXIII.
Mirce14, 21 NUM 1875.

Iubite Negruzzi, Becri Mustafa nu s'a desteptat inca din

be0a luT si nici cred ca se va destepta cit va Vinea timpul frumos. Prin urmare el nu va face parte din seria poeziilor care se
publica acum, ci din viitoarele scrierl a mele . daca D -zed mi-a
fungi viata si'mT va pastra facultatile in starea for de astaii.
.,Stir sad nu stiT, ea pe linga florile primIveriT este una care

pentru mine se deschide con aware: floarea lenif ! 0 cultivez

toata vara si o parte din toamna.
Cum soseste drAgalasa luna Maia, ea inchid dughiana si
nu ma mai apropiu de taraba
vreu sa zic de biurou. RAsturnat
pe un jilt american in veranda, gust de dimineata Oran sears
acea dulce si fericitA indobitocire care se rudeste cu cheful oriental ;
si ma ghiftui de verdeap. cimpuluT.

Ye me nets au vent sau pe romineste ma dau la imas.

Mare minune ar fi sa mai compun ceva pans la earns, cad'
uit cu totul mestesugul de-a face versuri.
Te rog sa-mi trimiti ultimul volum al Colvorbirilor si coalele
care cuprind pe Grui-Singer si Legenda CiocirlieT, pentru ca sa
be examinez si sa anotez prin eratA greselile de tipar, ce s'ar fi
strecurat in ele.
,,

' Se organizase o serbare publics, pentru a aduna fonduri, din care sti se ridice
o statuie lul tefan cel Mare la IasI..Scopul, precum se stie, a fo,t atins.
2) Printul Gr. M. Sturdza.

5) S.* tiphrit In .Cony.. IX, (1875 p. 84-88.

www.dacoromanica.ro

74

Nu ma trage inima nici decum se ma due la Bucuresti. Ear

D-ta n'ai de gind sA tragi o raja la Mircesti ? ..
AT putea veni dimineata 1a r i ore si sl te intorci seara acasa_
Complimente D-nef Negruzzi.

Te imbratisez : V. Alecsandri.
LXIV.
Mirceti, 7 Sept. 1875.

Iubite Negruzzi, Imi pare bine a al fa:cut un frumos voiaj

in Francia si in Svitera, unde negresit ca al undit inspiratii, ce
se vor traduce la earns in articolf interesantf pentru foaia Convorbirilor. Nu mai putin ma bucur el in interesul acestei fol te-ar
intors in cara 'atria, deli aice te asteapta deplAcerile baroulul
si neajunsurile redactieT. Este, zeii, de ingrijit cum se leapaciA de

usor de literature, ca de satana, oamenii ce au dat proba de iubire pentru Mere ; si dar meritul unuf redactor creste cu cit
cercul de isolate se largeste imprejurul lui, merit plAtit inadevar
cu multe necazuri si lupte. Off cum sA fie, te indemn se merge
inainte, pasind cu energie peste dificultati, cad ar fi de jalit
de-a videa foaia Convorbirilor apucind pe urmele bietei raposate
Revista Contimporand.

Dar imi vei zice cu drept cuvint : In locul acestor mingaled banale, mai de folos mi-ar fi un articol, o legends, o descriere
de cAlatorii, ceva insfirsit care O. umple golul coloanelor Convorbirilor. Asa este, o recunosc, insa .... Nu posed nimic Bata,
cad, precum stiff, nu lucrez nimic vara, nici de flick ci numaf
iarna rind viscoleste pe afarA, ma asez la biurou si iau papa in
mina. Acum nu cred sA se gaseasca nici mricar destulA cerneala
in calimara pentru ca sA pot termina aceasta scrisoare. Tot asa
se intimpla si cu ideile in capul mei .. , Seceta grozava.
Iata ce m'am gindit spre a te scapa de numarul din Octombrie. Fiind-ca la 4 acelef luni are sA aiba loc serbarea jidoveascA din Bucovina, ar fi foarte natural ca sA public! un vechig
articol al lui Kogalniceanu intitulat : Tref rile din Istoria Moldoviil),

in care este descrisA chiar moartea lui Ghica V.:3a. Acel articol
istoric, de mare interes actual, se gAseste in foaia 'tiinlifica- fi
literarel.
l) Na s'a reprodus.

www.dacoromanica.ro

75

Tot in numarul din Oct. at putea publica si o poesie a

mea Rdpirea Bucovinel, trimisa de mult tut Pogor, dar pe care
am remaniat-o si ti-oiti trimite-o in curind 1).

Pe urma, in privirea numerelor viitoare, te sfatuesc sA cert

dela Maiorescu cloud volume ale luT Guillaume Kotzebue, date de
mine, care cuprind in limba germanA diverse schite nationale, pe
care at putea pune pe cineva sA le traduce). Ace le tablourt, scrise
acum 30 (?) de ant au meritul de-a presenta obiceturile de la acea
epoca si cred cu lectorii din ziva de astazt s'ar interesa de-a
le ceti. Eata dar un isvor bogat de unde Convorbirile s'ar

putea adapa la timp de lipsa si ast-fel sarcina D-tale s'ar mat

usura, insa itt trebue un traducator bun si cu stil usor.
Acum, in sperare de-a m1 pune pe lucru pentru ca suit
indeplinesc dorinta, te instiintez ce in adevAr poeziile mele au
vAzut lumina si ca in curind voiu avea multutnirea de-a ti le trimite. Astept numal un ocasion sigur.
Cit despre Dl Cihac, este fiul batrinulut Doctor Cihac si
tot data autorul : Elementelor stroine a Umbel routines), si acum
locueste la Mayence. Prin scrisoarea ce mi-at trimis imi (-ere
sA-T trimit operele mele.

Am de gind sA plec la Paris pe la sfirsitul luneT si mA intorc indarat pe la sfirsitul ha Noembre, insA sper a te videa inainte
de plecare.

Al D-tale amic, V. Alecsandri.

Daca tot aveti de gind a organisa ceremonia funebrA pentru moartea KIT Ghica VodA, te rog sA public! si in fot volante
poesia mea Rapirea Bucovinel, asa cum am remaniat-o.
LXV.
Mirce;t1, r Sept. 1875.

lubite Negruzzi, IatA poezia destinatA a se publica cu ocasia

serbarel jidovesti din CernautT. Vet constata o deosebire intre ea
cum este acurn si manuscriptul cd 1-am trimis de mutt tut Pogor ...
Doresc insa, el dacA este a se pune sub tipar, sA apara astfel
cum am prelucrat-o.
1) l' ezia Intitulati a Ripirea Bucovineia, a foht tiparitIL In 4 Cony.. IX, (1875),

pp. 28o sub pseudonimul plan Maine.

3) Aceasti carte s'a ,,,i tradus In Ronsine;te de dna Ana Maiorescu si s'a publicat In vol. XVI Cony. Lit. ; mai tirziii a apKrut In velum (Nota lul I N.).
3) Dictionaire d'etymolgie Daco-roumain (Nota In! Al.).

www.dacoromanica.ro

76

Ce stir despre serbarea centenarulur rapiref-Bucovinet. Va

avea loc sail ba ? Jidanir vor avea curajul a ecsecuta planul for
de rasbunare in contra Rominilor?
In scrisoarea lul Cihac nu am gasit adresa lui detailata, ci
numele orasulur Mayence. Se vede ca acea adresa e cunoscuta la
posta. Eata numele lul : A. de Cihac.
Recetind scrisoarea D-tale, m'am mirat de procedeul lul Maio-

rescu in privirca foaer Convorbirilor si mar cu seams de ideea

-ficsa ce aii avut de-a trimite la Paris pe Panu, Lambrior si Slavici,
cind nor avem nevoie de oameni care sa cunoascA limba slava.
Atitea docuinente stair ascunse si neecsaminate in bibliotecile din
Polonia si Rosia. Chiar in Moscova si la Kiew se gasesc o multime, foarte importante pentru nor si pe care guvernul Rosier ar
invoi O. le consultam ... si cu toate astea un singur literat avem
in toata taxa, care s cunoascA limba slava... Hajdeti , si Hajdell nu poate sa pund piciorul in Rosia de frica de-a nu merge
mai departe. Pleat de timpul perdut si de lucrare zadarnica pentru bietii bursieri. Cind m'or Intilni cu Maiorescu am sa-T fac ob.
servarile mele.

Al D-tale amic : V. Alecsandri.

in editia poeziilor am rugat pe Socecu sa traga 50 exemplare pe hirtie mar groasa: ; astfel uvrajul a exit in trei volume :
r. Doine si Lacramioare. 2.,Margaritarele. 3. Pastelurl si Legende,

far din acest de pe urma lesne se pot face doul tomurr, unul
intitulat Pasteluri si celalalt Legende.
Eu am urmat ast-fel cu lgatu) for si am obtinut 4 volume de
poezir, potrivit la proportie. Astept un prilej sigur ca saitr trimit
un gros pachet de acele poezir, un exemplar pentru D-ta, al doilea
pentru N. Gane, al treilea pentru Pogor si al 4-1e pentru Biblioteca. Nu stia daca Petrino poseda uvrajul ?

Am fost la Iasi si m'ani dus la tipografie ca sa fac o inserare de anunciuri in Curier pentru vinzarea padurer mele din
Patrascanr. Am si platit ce a trebuit, insa am spus D-lui
ca
sa nu publice acel anunciii, pinA a nu-i da eii de stire. Acum
fiind-ca doresc ca, sa apara, to rog sa -T spur din partea mea D-lui...
ca sa insere in numerele viitoare a Curierului rindurile ce i-am
/Asat scrise de mine.

www.dacoromanica.ro

77

DacA se insera poezia alaturata, doresc ca O. fac insu-mr

ultima corectura.
NB. Cum socotT ca e mar bine de zis :
.Prin frauds infant& i-a Turcului tInzare

sau :
.Prin fraudi

ritcleand si -a Turcului vInzare.

Cum itl pare versul de pe la sfirsit :

De clopote, de itnnurt, de crineend Jet bare

Nu crezi c'ar fi ma! nimerit a se zice :

De (Opole, de inuturt, tie lung& detu nave.

LXVI.
MircetI, 20 Septembrie 1875.

Iubite Negruzzi, IV scriii in grabs caci plec chiar in moment

ca s merg la Tupilatr. In privirea serbarei din Cerna_utr, eat a.
programul afisat in Monitorul Bucoviner. Nestiind nemteste nu pot
intelege cuprinsul lur. Dar D-ta ye! afla ce au de end sa flea.

Jidovii in ziva de 4 Oct.

Cugetarile D-tale asupra caracterulur romin (foc de pae) sint
foarte exacte. Trebue dar stimulate molatatea ce urmeaza dupi
entusiasm in apucaturile Rominulur. Cane 1) s'a legat a organiza o

ceremonie funebra in memoria lur Ghica; trebue s se tie de cuvint. Cit despre discurs, it rog sa ma scuteasca, cad' nu sint
orator si urasc de-a vorbi in public.
Nu stiam ca Nemtii ail aruncat anatema asupra brosurer intitulata Rdpirea Bucoviner. Prin urmare, in interesul Convorbirilor.

a! putea intitula poezia mea 1 Oct. 1775, sad Moartea hit ChitaVeda. Doresc insa, pentru resoane ce 'tr-or comunica din via grain,
ca acea poezie s apara sub numele luT ,Stefan Molna. Numele
meig rdmine de-o-camdater inlerturat ; aceasta o pretind, precum si

in privirea ma.nuscriptulur mea, to rog sal pastrezr la D-ta.

Gasit-ar articolul lur Cogalniceanu : trer zile din Istort:a Moldove? Ell ti-of trimite in curind un nou articol intitulat Albumut
unur bibliofil, care se poate prelungi in mar multe articole.
In curind voiu sosi la IasT si iv void aduce poeziile mele.
Al D-tale amic : V. Alecsandri.
P. S. Poezia mea se va publica sub simplele initiale : S. M.
3) Pe atunci primal. al IaOlor.

www.dacoromanica.ro

78

--

LXVII.
bfircqti. to Octombrie 1875.

Iubite Negruzzi, D-ra Matilda Cugler mi-a trimis volumul

poeziilor sale ; a dori sa raspund la aceasta amabilitate prin o
politeta usitata intre autorT ; nu cunosc insa adresa D-sale. Va rog
dar sa-mT indicatT chipul cel maT sigur de-ai trimite colectia mea
d a poeziT.

Mi-a pant foarte rail a n'am putut asista la ceremonia funebrA din 1 Oct.') ; insa am fost cam bolnav, precum sint i acum.
Schimbarea timpuluT are asupra-mi o influenta pernicioasa gi find-

ca earna vine cu pas grabnic, nu cred sa am curajul de-a ma

pune la drum ca sa merg la Paris. MA sitnt mult mal dispus a
sta linga sobs.
Trimit un articol : Albumul unuT bibliofil2.). Facet! cu el ceil voi.

Al D-tale amic : V. Alecsandri.

LXVIII.
Mirce;t1, 34 Ot.lombrie 1875.

Iubite Negruzzi, ImI pare bine ca articolul mei a placut

JunimeT ; to rog dar sa-1 public! aa cum este. Cit pentru urmare,

va veni la timpul el, adica nu tiu cind, cad cugetarile i notele

ce se inscriA intr'un album, se nasc din intimplare, in urma unei
cetirl sati unu! incident. IV promit sa notez de-a6 inainte diverse
cugetari ce-mT trec prin gind la coltul sobel, i sa ti le comunic
cind vor forma o citime presentabila. Pin'atuncl ma voT ocupa
cu descrierea calatorieT mele la Crim in timpul rasboiului de la
.1854-1855

...

pentru coloanele Convorbirilor5).

Credeam ca Revista Contimporana au reposat de tot, dar

tirea ca ear a inviat ma bucura ; cad e de regretat de-a videa
cum lincezWe biata literature a Capitale!. Coluinna Id Traian4) s'a
suspendat asemine, precum gi Revista JunimeT. Se vede ca a dat
un soiii de Cholera-morbus in litere.
Politica, eata boala care seaca isvoarele imaginatieT gi a
I) La 1 Octombrie 1875 a avut loc in lag ceremonia tunebrit pentru pomenirea Domnului Moldovel, Grigore Ghica-Voevod, ucis de Turd la 1 Oct. 1777.

2) Articolul: Din nibumul unuf bibliofil a fost publicat In Conv.a a. IX

{1875-76) pp. 333, 42o g an. X, (1876-77) Pp. 361, M.

I) Descrierea acea.ta nu a fost publicata.
4) (Columna lui Traianl, revista D-lui Hto,,deii i-a intrerupt apatia numai de
la 1878 Si ; iar Itevista JunimeT a apirut numai in 1875 (Bucure7ti).

www.dacoromanica.ro

79

bunulur simt in Bucuresti. Feriti-vd macar in Iasi de-asa cumplita

epidemie. Eu voiCt da tot ajutorul putincios pentru sustinerea Con vorbirilor.
Apropo .. . sito de ConvorbirT, cred de cuviintd sd-1 priiniti

pe D-1 Petrino intre colaboratori si sA-T faced o primire cit mai

amicald ca until' romin care a venit s gaseascA ospetire intre no!
i ca unui om ce are talent. ArAtati-va mai putin aspri si greoi
in privirea lucrArilor sale ; as dori mult sd afle in Junime incurajare
si amicie.
Sper O. viu de sf. Dumitru la Iasi si atunci voi aduce insu-mi

poeziile mele pentru D-ra M. Cugler.

Amicii sincere : V. Alecsandri.

LXIX.
Mirce;tI, 3o Noembrie 1875.

Iubite Negruzzi, Eata legenda promisd pentru anal nou. Nu -

inele de Briar nu este inchipuit. Am cunoscut pe la 184.0, la

Mosia unui mo$ at men in Munti un bivolar numit Briarul, un
soiii de urias care apuca bivolii de coarne si-i rasturna la painint.
Suvenirul acestui om trait departe de lume mi-a inspirat legenda
aid aldturata. Las filologilor sa constate rudirea bivolaruluf meu

cu Briarul (saii Egeon) din mitologie, unul din gigantii ce au

atacat cerul si care avea o sutA de brate si cinci-zeci de capete.
Eu ma marginesc a face legenda, a le trimite foael Convorbirilor
i a imbratisa pe radactorul el.

V. Alecsandri.
Care titlu socoti c'ar fi mai potrivit pentru aceasta legends ?
Briar bivolarul sail Ghioaga lid Briar1)? Alege dintre amindoul
care ti-a placea mai bine.
Sper sl plec lunT t Decembrie dacd s'a domoli gerul. Dacd'i
vroi a-re rdspunzi, trimite scrisoarea la Mirceiti.

LXX.
Mirce;ti, to Ghenar 1876.

Iubite Negruzzi, Te cred acum intors acasa din Capitala

ghesefturilor ; veT fi gAsit deci pe biuron n mica colectie de cintice
1) S'a tiplIrit sub titlul e Chimp: lut Briars cConv. IX (1875) p. 369-371.

www.dacoromanica.ro

80

populare de peste Olt ce ti-am trimis pentru Convorbirii). Pe ling&

frumusetile poetice cuprinse in ele, ceea ce este de insemnat e

asemanarea limbei din Valahia mica cu limba graita la nor.
Itl trimit in acest plic de buna venire poezia intitulata :
Noatea albd2) pans cind voiti da colb lul Becri-lklustafa care
trebue sa se fi desteptat din somnul betief, decind Bede culcat in
portofoliul men. In Ghioaga tut Briar s'au strecurat doua greselt
destul de marl, pentru ca sa reclam o errata in numarul ce este
acum sub tipar, in loc de : cse tune drept in cale-T, se prinse
de-a luf coarne), trebue cetit: cse puse drept in cafe -f) etc. i in

loc de cad zioa nu mar vine ...) trebue cetit eCacT zina nu.
mar vine ...)
Tot cu aceasta ocasie te rog s facT o mica nota in privirea
imprumuturile ce face Curierul Bucureftilor, din foaia D-tale, fka.
all da macar osteneala de-a pomeni de ea. Astfel in unul din
numeril sir, Curierul a publicat Ghioaga hit' Briar, far'a mentiona
ca-r luata din Convorbirl, incit ar crede cineva ca sint unul din
colaboratoriT foael Bucurestene ... lucru ce nu-mr convine nici
de cum.
Da'T o sfirla buna lul D-1 Haralamb Grandea, pentru ca sa-I
aduca pe calea buner-cuviinti.
ItT doresc toate fericirile 1 V. Alecsandri.

LXXI.
Mircqtf, 22 lanuarie 1876.

Iubite Negruzzi, Te felicitez, inainte de toate, ca a! scapat

din Bucurestl cu ochil ne-scosT, cacr in acest oral ... vreati sa zic
in acest Cafarnaum de patimi, oanienil nu au mar activa ocupatie
decit aceea de-asT scoate ochif unit altora si vad ca chiar bulgarir
de oink s'au molepsit de acea trista boala.... 3) In fine a! esit.
de-acolo intreg ... da lauda. lul D -zed si nu te mar ingriji de accesul de frigurl ce to -ad asteptat la Iasi, cind te-al intors acasa.
Un dascal grec ce-am avut in copilarie facuse si el cloud versurr
pe care le rostea pretutindenT, cit a trait. Iata-le:
Frigurile vino, frigurile tree
Si eil tot boeff remuno si ... grec 1

1) S 'ail publicat in .Cony., X, pp. 207 216.

2) V. .Cony. Lit.' IX, (1876) pp. 449.
3 Directorul Cony. Lit. fusese accidental lovit la ochi, printr'un buleare de
omit, mergind in sanie. (Nota lef I. N.)

www.dacoromanica.ro

81

Nota bene : el era caftanit de Suto pe 1a 1820 $i -T zicea lurnea :

Caminaraki
sa urmam filosofia lu!. Eu insu -m! Ord mai daunazi am suferit de bronsita cistigata la Bucure$ti, $i desvoltata in

Tecucia unde am stat inchis patru zile din cauza viscolului $i a

troeanului care a ilustrat sarbatorile Craciunului. Am tusit, am
stranutat de credeam ca-mI va sari capul de pe umerT psi va servi
de minge vestitulul Gogu, catelul meu, dar in fine acea stare de
lucruri a incetat $i acum m'am pus iar pe lucru
insa am perdut cite-va saptamini, ocupindu-ma exclusiv de nasul meu, care in
acest timp a fa'cut o mare consumatie de basmale. Omenire ticaloasA ! .. in zadar to falesti ca imparatesti asupra lumei, cad adeseoff esti umila sclava a unui mic sfirc ce poarta titlul pompos de nas !

Sper ca in curind ti-oi mai trimite vre-o doul legende. Nu

stia pentru ce $i cum am prins gust la acest soiu de poezie $1

mai cu seams nu pot sa-mi dau insu-rni seams daca nimeresc sau
ba, sa ma in furca de dinsa. M'aT indatori mult claca mi-ai comunica parerea D-tale in acest predinet.
In una din zilele nefaste, cind eram indetnnat la stranutarea
neintrerupta de care ti-am vorbit, mi-a cazut la mina cea de pe
urma brosura a lui Ion Ghica $i am avut o mare mull umire cetind descrierea Bucurestilor de-acum o suta de aril. Tabloul e viu,
bine colorat, original, $1, deci m'am gindit ca ar putea foarte bine
figura in Convorbiri
claca a-I impartasi ideea mea, m'as insarcina sal! trimit un estract din acea bro$ura intovarasit de-o mica
introducere 1).

Ma intrebi claca am de gind a ma intoarce la Bucuresti in

earna aceasta ? 0 nu, nu, nu, $i de o mie de off nu! M'am saturat $1 de tusit $i de stranutat, prin urmare am $i cerut un con gediu. Doar sa vie in discutie chestia Jidanilor, ca sa ma decid
a-mi parasi cuibul pentru ca sa redevin oaspele d-lui Brofft
Camera pentru Camera, prefer pe a mea $i las pe acea din dealul
Mitropolie! lu! Agarici 2).

fi dorit insa sa asist la discutia proectulul de instructie

publics prezentat de Maiorescu, dar iti marturisesc ca nu am curajul sa ma expun la nouT viscoli $i la nota aventure de earna.
Proiectul va trece cad majoritatea Camerei este guvernamentala,
A$

1) Broura amintita e : e Convorbirt economice de Ion Chita. Brof urn No. 6..
BueurqtI 1875. Extra ctul nu a fort ?rig publicat.
2) I. Agarici, lost deputat de Roman i V.-pre,edinte al Cameret (Nota lui I. N.)
6

72278

www.dacoromanica.ro

82

insa cred O. pozitia luT Maiorescn va deveni din ce in ce mai dificila, fats cu animozitatile ce a desteptat in corpul profesoral.

El insa este om de lupta si nu se va da cu una cu doua, caci

imi pare inzestrat cu destula energie. Vol' ceti in Monitor cuvintele luT cu placere, fiind-ca vorbeste bine si intrebuinteaza o limbs
eleganta.

Astept numarul din Fevruarie ca sa citesc ultitna satira ce ai

scris. Nu ma indoesc de calitatea eT, cad precum ti-am mai spus,
acesta este filonul, sail' pe romineste vina ce esti chemat a exploata cu un succes necontestabil. As dori tot-odata ca sa nu parasesti de tot sirul copiilor de pe natura, care sunt foarte interesante.
Complimente D -nel Negruzzi si amicil D-tale,

V. Alecsandri.
Imi lipsesc vol. VIII si IX din Convorbirl. Este cu putinta
sa mi le procur pentru ca sa-mi indeplinesc colectia ?
LXIX.
Mirce;ti, 4 Februarie 1876.

Iubite Negruzzi, Unul din coleg-ii mei de la Camera mi-a

vorbit in privirea until manuscript de Istoria Rominilor pentru
clasele primare, prelucrat de D-1 profesor Alexandrescu Puiu,
manuscript trimis de Ministerul Instructiunel publice, comisiei

de examinare din Iasi. El m'a rugat ca sa indemn pe membrif

acester comisii ca sa cerceteze acea lucrare si s'o inapoiasca Ministerului cit mat ingraba.

Precit imi aduc atninte, mi se pare ca ti-am scris de la Bucuresti in aceasta chestie, rugindu-te ca sa fact a se realiza cit mai
curind dorinta colegulul met. Se vede insa ca lucrul nu s'a putut
face pans acum, cad* am pritnit chiar astazi o scrisoare din Bucuresti prin care mi se vorbeste de zisul manuscript si mi se renoeste cererea trimiterel lul la Bucuresti.
Te rog dar sa binevoesti a da zor lucrarei cotnisief examinatoare

pentru ca Puiu sa nu ajunga cocos in timp deo prea lungs asteptare ; si in sperare ca ye! Iua in consideratie intervenirea mea

in favoarea sa, it! vestesc ca am terminat trel legende orientate :

Guardia saraiulut, a doua : Vizirul ha Sultan Selint1)i a treia
1) (Cony.. X (1876) pp. 1-4. Cea de-a doua are ins! titlul : g //raja Murad Pam, Vuirul Sultanulul Ahmet. 1604*

www.dacoromanica.ro

83

vestitul Becri Afustafa. Acum imi ramine a le lasa O. se odihneasca

cite-va zile, apor a le revedea, a le ciopli, a le gielui sl in fine a

In curind sper s incep
legenda Deleanului, pentru care astept cite-va notiti de la Cneaz
A. Cantacuzino. Sujetul imi suride, cad caracterul Deleanului are
-o marime cam salbatica si de o rara energie.
Te-am intrebat in ultima mea scrisoare, nu-mi mai aduc
aminte ce ; si *Inca nu mi -at raspuns ; sper ca nu frigurile to -at
oprit sa-mi raspunzi, cad prefer mai bine s fie cauza tacerei provenita din lipsa de timp.
Nu ti-ar vent la socoteala sa fact inceputul anulut X-lea al
'
cu una din legendele mele? In cazul acesta, alege
pe Care ti-a cuveni mai bine, judecind dupa titlurt; si eu ti-oi
prescrie pe curat.
Esit-a numarul din Februarie al foaiei ? Sint foarte curios
veni la Iasi, ca sa vi le citesc la Junimea.

sa -ti citesc satira.

Ce zici de catastrofa lui Maiorescu ? Nu ma asteptam sa cada

atit de usor. Ce inversunare din partea profesorilor !

Taut de fiel entre-t-il dans Pante des savants!
Ce are are de gind sa faca acum amicul nostru ? Are sa revie
is Iasi saii sa sada. tot in Bucuresti?

Te saluta. frateste, V. Alecsandri.

LXX.
Mireqti, 18 Fcbruarie 1S76.

Iubite Negruzzi, Am primit de abea asta-zi scrisoarea D-tale

m'am mirat de descurajarea ce zici ca te-a apucat in presenta
numerosilor dusmanT a foaieT Convorbirilor. Aceea dusmanie ri

dicola ce provine dintr'un exces de amor propriu atins al unor

persoane pe cart critica nu i-a menajat, este o proba vederata de
importanta ce a luat si is pe fie-care an foaea ce redigezi. Pe
cind alte incercari de publicatii literare facute in asa zisul centru
intelectual al RominieT (saii mat sadea in Bucuresti) ail trait doua
zile si au murit a treia zi, Convorbirile au ajuns la at io -lea an
_al existenter sale ; aceasta vitalitate neobisinuita sub cerul Rominlei, escita turbarea neputinciosilor si-i indeamna a se asocia
pentru a impedeca pe altii de-a face ceea-ce ei suet incapabili a
www.dacoromanica.ro

84

lAsam dar sa latre ca dna' la vint si not sA ne calm

de treabA, fail a ne tulbura de acel latrat.
Eu unul nu ma descurajez pe cit vad ca nu ne lipsesc elementele necesare pentru intretinerea foil si iti promit s6.-ti trimet

lucra.

toate legendele ce am scris in'anul acesta, fara ca s'a" ma las a asculta

propunerl ce mi s'ar face.

Am cetit un mic articol in Vocea Prahovel intitulat Al

doilea relmcifag, subscris de Hajdeti, in care dd pe fatd mistificarea
ce a fleut foaei Convorbirilor ') Insa gasesc ca mistificatorul astadata e mai ridicol decit mistificatul, cacr in loc de-o gluma is
teats, el a facut o insults mojiceasca
si insultele de acest soiu
cad totdauna pe obrazul nespAlat al impertinentului, deci itnca
data iti zic : curaj ! la copacul incarcat multi arunca pietre.
Te imbratisez si 'cr doresc sanatate, V. Alecsandri.

Nu inteleg pentru care motiv Hasdeti mi-a dedicat mie articolul sau : RamAsagul. Este oare un mijloc indirect de-a ma face
partas la batjocurile adresate foaei Convorbirilor ? Se poate. Si
n'am decit a ride.

LXXI
Mirce;t1, to Februarie 1876.

Iubite Negruzzi, Iti serif."' in grabs cite-va rinduri ca sA-ti

vestesc ca am compus chiar acum o noua bucatA de poezie, intitulata Viatul de la Miazli-zi, care este urmarea legendei Noapteaalba. Acest vint vine de scapa din inchisoare primAvara ascunsa

in fag si tot-odata pune cap supliciului lui bietul Statu-paltniibarbel-cot. As dori ca aceasta poezie sa se publice data cu Noaptea-

albit, find -ca una se completeaza prin cea-Yalta. Spune-mi clack

este chip dea le cuprinde pe amindoua in acelas num'ar, ca
trimit indata manuscriptult).
Gratie timpulul care ma opreste de-a esi, am sfirsit legends.

lui Beeri Mustafa ! E lunga; are peste 400 de versuri si multe

note estrase din Cantemir. Caci nu ai timp s te repezl pans la.
Mircestr! Plecind dimineata de la Iasi air sosi aice la I t ore, te-ashrani bine, te-as indopa cu poezii proaspete, din arml acesta, si
apoi te as trimite ghiftuit inapoi cu trenul de 5 1/4 dupl amiazi.
') Articolul a fost tipNrit In loc de prefacl, in Rev, lit. fi joint, 1876, p.
All fost publicate Impreunh in Cony. 1X, pp. 449-452.

www.dacoromanica.ro

1..

85

Astfel al ajunge acasa in aceeas zi, strigind aman, $1 cu chica

topor !

Cum mere cu frigurile ? .. Sper a daca ele to -au chinuit $1

D-ta nu mai putin le -al chin t, prin urmare cred ca sunteti cfit

unul care altul. Am cetit ultima satira ce al scris 1). E bund $i

cu atit mai buns ca a aparut foarte la timp $i ca un argument
puternic adus in ajutor la cuvintele lui Maiorescu, adresate avocatilor.

.Salutare $i sanatate, V. Alecsandri.

LXX II.
AtircetY, S Marne 1876.

Iubite Negruzzi, Astazi este aniversarul miKarii revolutionare

de la 1848 Si cu toate aceste iti trimit cloud poeziT ce nu cuprind
nici umbra de idee politics. Pentru ce acest contrast ? pentru-ca
lumea e plina de contrasturT.
Pan' a nu publics pe Becri Mustafa, gasesc nimerit a pune in
numarul din Maiu ceva care sa nu alba nici o asemanare cu legendele orientale .. . larasi contrast precum vezT.
Scrie -mT cum gdse$ti Poeaua fermeecitoare $i Prier ?2) Ele se

resimt de vintul primaverel, $i pentru mine au meritul ca m'aCt

odihnit de tablourile singeroase ce -mT inspirase istoria TurcieT.
Fie ca $1 cetitorii sa zica ca mine !
N'am primit Inca numarul I al revistel din Bucuresti. M'aT
indatora imprumutindu-mi-1 pe cite-va zile. Pentru o Luna vol veni
La Iasi, iar pand atuncl vale !

Al D-tale amic, V. Alecsandri.

IV trimit $1 povestea lui Cal galben de sub mare 3). Insarcineaza pe d-1 Creanga s o prescrie $1 o publics. In curind ti-oT
comunica urmarea albumulul unuT Bibliofil.

LXXIII.
Mirceti, i x Martie 1876.

Iubite Negruzzi, Fiind tilnpul de inundatir, to inundez $1 ei1

cu poezii $1 cu articole in proza. Eats urma albumulur unui Bibliofil. Ti-o trimit pentru lunile de vara pe care Francezil le nu1) cSatira VI), de I. Negruzzi. Cony. IX, p. 409.
2) Cony. X (1S76), pp. 45-48.
3) Vezl Cony. Lit. 1X, (1875-76) p. 337.

www.dacoromanica.ro

8G

mesc la saison morte, pe cind condeile scriitorilor se usuca $1 biata

foaia Convorbirilor face zimbre.

Gratie unel durerl in $oldurr, neprofitind de timpul primaOros care ma atrage in gradina, am fost obligat sa stall lini$tit
in casa $i sA -mi intrebuintez oarele cu scrisul. Dace. $oldurile mele

vor continua a ma %inea la inchisoare, poate vol mai produce

ceva $1 of mai trimite umplutura coloanelor din Convorbiri ; ins&
marturisesc ca mult a$ clod si fiu pus in neputinta de-a a$terne
negru pe alb, adica si nu mai am nicT un pretext de-a $edea in
casa.

AT asistat la conferinta lul Petrino, care a produs atit vuet

inainte de-a avea loc ? Poezia ce a cetit, merita atita svon ?
Te imbrati$ez, V. Alecsandri.

LXXIV.
Mircesti, 14 Martie 1876.

Iubite Negruzzi, Am avut rabdarea s citesc din scoarta in

scoarta faimoasa (Revista $tlintifica $i literarav No. 1, ce-a aparut
in Bucure$ti dupa atit sgomot, atite fanfare, atite anunciuri care
promiteau ceva extraordinar 1). *i am patit ca la iarmaroace, dinaintea unel barace de $arlatani, care anunta publiculul minuni
arata cabazlicuri. La Paris, in una din acele barace, se promitea :

Cel mai mare pitic din lume $i cind intral, to gaseal fata'n fat a.
cu insu$ $arlatanul, ce era nalt ca totr oamenif. Publicul in$elat

ridea $1 esia WI a spune altora mistificatia ce patise, pentru ca

s'o patiasca $i alp $1 ast-fel Hasdeil francez facea trelyi bune.
ItT trimit bro$ura inapoi, rizind eit insu-mi de renghiul bucure0an, dar tot-odata mirindu-ma de bogata sari cie de idel $1
de talente a Cal:kale. Totul se reduce la deviza : ridiculus mus,
pe care ar trebui s'o adopteze societatea zisa literarA $tiintifica,

ce s'a scremut o tuna intreaga pentru ca sa produca No. i al

bro$urei. Aceasta opintire seaca trebue sa incurajeze $i mai mutt
pe redactorul Convorbirilor literare, singura foaie care este serioasa $1 producAtoare. Ea se afirma pe tot anul mai mult $i astazi a dobindit dreptul de impamintenire in domeniul literilor.
1) .Revista literary

si stiinpag a apitrut In Bucuresti sub directia D-Ior

B. P. Ilasdeil si Dr. BrInzh, la 15 Febr. 1876. De la No. 6 s'a contopit cu Rev.

conlimporand, luind numele : gRevista contimp., literary si stiincg.

www.dacoromanica.ro

87

Ea a devenit o putere de care se tern multi din aces care, Incalecati pe condeiu, fac cabriole ridicule ; dovada este violenta atacurilor acelor paiati de litre, care neputind s nimiceasca foaia
Convorbirilor pintr'un duel leal, se inarmeaza cu arma luT Don
Basilio : la Calumnia, cercind a atribui Junime! din Iasi tendinte
monstruoase sub porecla de direclie,,nouit. Misterul acestei campanii bucurestene in contra Junime! din Iasi, este clar pentru tine

cunoaste spiritul de postomanie ce anima pe fratii de peste Milcov. Asta-zi se gasesc in Minister patru llToldoveni, adica patru
Moldoveni ocupd patru posturi din cele mai importante a taxi!.
Ergo, Moldovenil au navalit in Bucuresti si au luat pinea din gura
acelor care singuri se cred in drept de-a se hrani din budget ...
uit a'rept de nas-tere. De acolo ura., violenta, calomnie si mai presus de toate rea credinta.
In adevar presa bucuresteand pre.zinta asta-zi spectacolul eel
mai grotesc si tot-odata mai abject, cad propaga un antagonism
neimpacat intre Iasi si Bucuresti, o tendinta vederata catre separatism . .. Cum sa le raspiandem no! ? Prin o indiferenta dispretuitoare, prin lucrari serioase si din timp in thnp (grin un hohot
rasunator. Vintul bate, cinii Tatra, insa oala ferbe in vatra.
Te rog s arati complimentele mele D-nei Negruzzi si sa primesti afectuoasele mele salutari.

V. Alecsandri.
LXXV.
Mirce,A, 17 Martie 1876

Iubite Negruzzi, Durerile mele tot continua ca si frigurile

D-tale, insa asta-data fall a da rod. Astept acum incetarea Tor,

pentru ca sa scriu ceva despre D. Rallet, o personalitate, care nu
a fost neinsemnata in luptele noastre pentru unire in contra lui
Vogoride.

in privirea medaliei Bene merenti, tot ce stia este, ea in una

din zilele trecute am primit pe neasteptate din partea printului
Carol, o scrisoare foarte amabila si afectuoasa impreuna cu medalia. Mai pe urma am cetit in Monitor numele persoanelor medaliate ()data cu mine, insa nu am vazut trecut in lista pe d-1
Cazeneuvei). Nu ma dumeresc de unde Balassan 2) a luat aceasta
') Un prestidigitator cunoscut.
2) Proprietarul si directorul jurnalului Curierul din Ia,e1. Notele Cony.

www.dacoromanica.ro

88

stire de a publicat-o in Curierul sau, nici cred ca Domnitorul

ar fi medaliat pe un prestidigitator, insa nu m'as mira ca acesta
s fi scamotat medalia.
On cum sa fie insa, datoria mea a fost sa raspund la o
politeta prin politeca si am raspuns Mariei Sale precum se cuvinea.
Brosura I a Revistel lur Hajdeu-Branza et C-nie ti-am trimis-o ;

cred ca acum trebure s o fi primit. Daca numerile viitoare vor

semana celui d'intii, darea de seamd ce va face foaia Convorbirilor, va fi negresit de natura a produce intre redactorii Revister,
efectul until bulgare aruncat intr'un cird de giste.
Sint curios de-a ceti articolul lur Liteanu'), precum si poemul
lui Petrino. Despre cel d'intii sint incredinIat ca e bine scris, on
care ar fi critica operelor mele ; despre cel de-al doilea doresc sa-1
gasesc demn de laudele ce if s'au facut in Apardtorul legii.2)
Cit pentru partea smintinitd a societacel Iasului, dupa cum
a poreclit-o Balassan, eur daca as face parte din sexul frumos,
minia si indignarea m'ar preface din smintina in lapte acru. Auzi
porecla! Se vede ca redactorul Curierului are drept calimara o oala
de scopt politica si chisleagul.
Daca ver priimi n-rul II al Revister din Bucuresti, to rog sa
mi-1 trimi0 ca sa-1 citesc si eu si ti For inapoia indata.
Afectuoase salutarT, V. Alecsandri.

LXXVI.
MircetT, 2S Martie 1876.

lubite Negruzzi, Scrisoarea adresata de d-1 Petrino ziarului

Rominu/3) m'a cuprins de mirare. Cum se poate ca un om inteligent sa raspunda cu asemenea maniera, amabilitacilor cu care
a fost intimpinat la venirea sa in Iasi de care societatea Junimer?

Si el a cazut in capcana grosolana ce cauta sa intinda oameni1

still acestei societa0? Si el crede in stafia Direc0er noua, Inventata pentru spaima copiilor si a idiotilor ? . Inca un molipsit
de boala imaginara, un molipsit ajuns la gradul acel pernicios unde
') Articolul 1u1 G. Virnav-Liteanu : cOpere complecte de V. Alexandri, cercetare critich, tipirit in i,onv. X, (1876-77), pp. 57, 9S, 158,
2) V. Aplinilorul legit. Jai( 1876, No. 15.

8) in scrisoarea aceasta, poetul Petrino declarl a nu poate fabda nici un

moment acuaatiunea gravel 0 ar fi membru al 7unimet; societate care
zice el -urmitrete gi scopuri politice, ostile debvolearei noa.tre nalionale. V. Rominul an
XX (1876), P. 25S.

www.dacoromanica.ro

89

omul isi perde 'Dana si regulele cele mai elementare ale bunel cu-

viinti. Dumnezeu sal erte, ca nu stie ce mai zice. imi pare rAil
insa ca Carp s'a potrivit luT si s'a grabit de-al destitui, faclnd
astfel dintr'un ratacit o victims politia.
SA vezi acum cu ce mod dibaciu jurnalele ail sa exploateze
acest incident, mai cu seams dacA alegerile senatoriale vor da o
majoritate guvernului. Iar tipete, protestAri, etc. si mai cu seams
batjocurT. Sint curios sa aflu tine a fost ales in Iasi? Si daca
Marzescu a isbutit a intruni majoritatea voturilor pentru ca sa
indeplineasca toate cite a promis, adica sa dee ministerul in judecata si sa treaca chiar peste capetele ministrilor... (sic !)
Te rog sa-mi trimiti No. II at Revistel stiintifice si literare
..si cum or ceti-o, ti-or inapoia-o imediat.

Al D-tale amic, V. Alecsandri.

LXXVII.
Mireett, 2 April 1576.

Iubite Negruzzi, Printre terfeloagele mele am mai gasit si o

prescriere a scenelor reprezentate de Irozi in serbarile CrAciunu-

la Manuscrisul e cam greu de descifrat, fiind scris cu slove ...

dar cred ca d-1 Lambrior, care se ocupA de obiceiurile Rominilor, ar putea sal studieze si sal completeze in interesul Convorbirilor.
Ti -1 trimit odata cu urarile mete sincere de sfintele serbatori

care se apropie si care to vor gasi la teara ca un om cuminte .ce

fuge de atmosfera ciumata a politicel.
Al D-tale. amic, V, Alecsandri.
L-XXVIII.
Mi1CCOT, 22 Oct 1877.

Iubite Negruzzi, Dupa o saptainina de alergare prin teara

pentru a Linea conferinte in ajutorul ostasilor nostri raniti (avind
inultumire de-a produce o reteta de 700 franc' in orasul Piatra,
una de 600 in Bacall si alta de 1400 fr. in Birlad) m'am intors
acasa spre odihnd si aice am gasit epistola d-tale.
Frumoasa este aceasta epistold, pornita din inima si cu
inima scrisa. Ea m'a uimit prin tabloul ce arata de nalucirile entusiaste care au leganat tineretea veteranilor din generatia mea ;
&au uimit adinc vorbindu-mi de acel prieten bun ece'n gradinutawww.dacoromanica.ro

-90
verde, placuta, zimbitoare, se stinse cum se stinge un blind apus

de soare). Tot data m'am simlit patruns de jale, cind privind

imprejurul meti am zArit un gol atit de mare. Incep a raminea
singur si nu still pentru ce imi trece prin inimA un fior de
mihnire.
Multumesc insA 1uT 1.)-zed cA m'a invrednicit a vedea in apusul vietiT mete, ceva ce din copilaria 'ml am dorit sA vad : Rolanul in luptei de moarte, sati maT bine zicind : Rominul intrat he
7101th vieniei. Ah, dragul meti Iacob, mult mIa batut inima pind
a nu se incepe lupta, mult m'am rugat lul D-zeti, el, care nu's prey
dus la biserica si in sfirsit mi s'a implinit dorul. Rominul lasind
plugul in cimp si apucind arma ruginitA de patru veacurl, a pa-sit sumet in fata mortel, a dat la dusman cu barbatie Si a
sters rugina de pe arma in peptul ce I atinea calea. Plugarul blind
s'a transfigurat intro clips si prin avintul sail de vitejie a stiut
sa schimbe porecla glumeata de curcan, intr'un titlu glorios. tiara
ca. de la sublim la ridicol e numal un pas, insa ping astazI n'am
stiut ca. de la ridicol la sublim este tot aceeas distanta. A tre-buit sa vinA Rominasul nostru ca sA creeze acest nou adevar, precum a probat ca. armata teritoriald poate sA inlocuiasca cu mart
avantaje armata permanents. De-acum ma pot duce pe urma
amicilor mel disparutf ; mi-am vAzut visul cu ochif ; nu maT pot

vedea nimic maT frumos.

ItT multumesc cu duiosie cA to -aT gindit la mine, cind ti-ar
vArsat focul inimeT in versurl 1). Printre aceste versuri ce formeaza.

un 'tot bine cugetat $i bine scris, sint unele carT ail o frumoasa
valoare literara...
Acum nu-mT maT ramine decit sA to imbratisez.

V. Alecsandri.
NotA. 0 singurA eroare s'a alunecat in epistola D-tale : vitejt
(plur.) nu rimeaza cu virtej (sing.) Ce pAcat cA nu vreT sat
scriT onor in loc de onoare!
1) Aluzie la poe.ia lul II. Negruzzi cEpibtoll care Eltsabeta Doamnas. In
care se vorbqte gi de lune% din Ilirceftl it de cintarecul el. V. Cony. X. (1876) p. 289-9o.

www.dacoromanica.ro

91

LXXIX.
Mirccztl, i Decembric 1877.

Iubite Negruzzi, Iar m'am apucat de facut stihuri ... dovadl

ca a cazut omatul. hi trimit legenda lui Penes Curcanu11), pentru

numarul de la 1 Ghenar. Dupa Penes vor mai urma, cred, si

altii . .. precum si o mica comedie in versuri, intitulata : La TurnuIlleigurele2). Raspunde-mi daca Penes a fost bine primit de Junime.

Unde al gasit ca

eii

as fi comis vre-o data vr'un sistem

limbistic cu infinitive ? Sistemul meu a fost tot-d'auna de a ma.

feri de sisteme gramaticale si de-a ma conduce dupa armonia

limbei. Am admis finalul fie, dar am vazut ca si finalii ere, ire,
si are au drept la impamintenire ca unele ce sint mar armonioase.
Nu ma impac cu dune, cu 'lune, cu lione si alte bazaconil ejusdent
farinae ; dar cind urechia mea nu tiue cind aude vre-un cuvint
non, it admit fara greutati ; chiar pe liune nu-1 resping in cuvintele
no/lune, inotiune, rafiune, fiind-ca nolie, inolie, 'Wit, imi par ridicole.

Asa dar to rog sa nu ma pus in rindul fabricantilor de sisteme codase, caci frica mea cea mar mare a fost tot-d'auna de-a
ma gasi pe aceeas linie cu Pumnul, Laurian, Eliad si alti cioplitori
cu barda in formele frumoase a limbei noastre.
N'am scris nici data dupa regule statornicite de sapienfi,
de gramatici, de academici, am scris dupa cum m'a calauzit inspiratia si urechia.. . (nu Vasile Urechia). Aceste zise,
Te imbratisez, V. Alecsandri.
NB. Cuin gasesti, in legenda lul Penes ca ar fi mai bine zis :
Iar cipitanul admirind

sail :

Stindardu'n pfiire
Iar dpitanul admirind
Stindardu'n stralucire.

LXXX.
Mircet;t1, g Decembric 1877.

Iubite Negruzzi, Cumnata D-tale, D-na Savescu mi-a scris

pentru ca sa ma instiinteze ca se organizeaza in Bucuresti o reprezentatie in folosul vaduvelor si al orfanilor de soldati morti
pe cimpul rasboiulur. Tot-odata m'a rugat sa improvizez ceva pentru
aceasta ocazie. Am improvizat deer alaturata mica comedie in
1) V. Coin'. Lit. XI (1S77), p. 352.
2) A fost publicat In bropra cOstaii notris. Buc. 1S78.

www.dacoromanica.ro

92 -versuri, pe care ti-o trimit sI o citesti impreuna cu D-na Negruzzi,

si apoT sa-mi comunici impresia D-voastre. Francezii numesc bluettes

asemenea compunerT, si in adevar nici ca am avut timp a produce

alt-ceva decit o bluetit, fiind-ca mi s'a acordat un timp foarte
scurt. in patru zile am trebuit sA inventez sujetul, sA-1 astern pe
hirtie, sa compun versurile, sA copiez manuscriptul si sA-I expediez
la Bucures,itT, pentru ca D-na Savescu sl alba vreme de a inv4a
rolul, etc. Te rog sA-ml inapoiezl manuscriptul dui:4 ce it vei ceti,

cad nu am altul.
Te imbratisez si trimet afectionate complimente D-neT Negruzzi.

V. Alecsandri.
LXXXI.
111irceti, 14 Dec. 1877.

Iubite Negruzzi, Cred ca te-T fi speriat de numarul scrisorilor

mele, dar nu aT fi fost expus la un asemenea potop epistolar, daca
mi -al fi trimis corecturile. Am mai descoperit un lapsus calami in
legenda sergentulul si doresc sit -1 indrept numai decit. Cetind pe
Peng Curcanul si pe Sergentu11), al observat negresit, ca amindoT se lauda ca au infipt steagul pe reduta Grivitei. Faptul se
complicA astfel intr'un mod care ar da loc oare-caret indoeli asupra veracitAtei luT. AmindoT
falindu-se de acelas act eroic ar
da sa creada cetitorulul, ca ei sint niste gasconi sail pe rominesfe
niste munteni.

Pentru a face dar parte dreapta fiecaruT, am gindit sA las

lul Penes gloria de-a fi pus steagul pe reduta Grivicei, jar sergentului sA-T dau un alt rol, acela de-a fi luat steagul turcesc din redutA. Afa dar fi prin urmare celor mar sus pomenite, sergentul
in loc de-a zice :
etiu
va zice :

eii7

Ci-ca drept plata

.Ca am infipt eu steagul pe Grivita luata

... Afifi eii? Ci-r.8 drept plata
Ca am luat eii steagul redutel, si pe data
Cu el, ranit de moarte, m'am prilbusit In sant!.

Te rog foarte mult, iubite Negruzzi, s nu last a se publica

poeziile mele Wa indreptdrile ce ti-am insemnat in numeroasele
mele scrisori
si astfel muza mea, care in rindul acesta a comis
maT multe necuviinV, itl va da o duke sarutare.
Te imbrAtisez, V. Alecsandri.
1) V. Cony.

Lit. XI, (1877) pp. 353-355.

www.dacoromanica.ro

93

LXXXII.
Alirce$I, 15 Dec. 1S77.

Iubite Negruzzi, Inca o scrisoare !! Am primit manuscrisul

Iata ce vrea sa.
meu si am facut indreptarile ce mi-ai indicat.
zica de-a scrie in fuga si de-a nu avea vreme sa-ti geluesti lucrulIata cauza pentru care rnultime de scrieri ies in public strimbe,

oloage, ciunte si pline de pete. Obiceiul ineu este de a 'Asa in

saltar sa zaca timp de o saptImina tot ce-mi iese din condei,
si apoi sd revad embrionul si sa-1 indrept daca merita sd fie indreptat sail sa -1 arunc in foc.
Piesa mea este o simpla sceneta de circonstance, fall nisi o-

pretentie de arta dramatica sau de literature; cu toate acestea,

daca iti convine, ti -or trimite-o pentru unul din numeric Convorbirilor.

Am mai scris cite-va poezil pe care promit sa ti le trimit

precum cloresti, insa cu conditia ca acele destinate a parea in numdrul de la 1 Ghenar, sa fie indreptate dui:4 indicarile ce ti-am
insemnat, astfel nu ar mar fi trebuinta de a-mi trimite coala Ind'
pentru ca O. fac insumi corecturile necesare. Tin foarte mult la
ele si prefer m -ai bine sa public mai tirziii Odal) gi Sergentul, de
cit s apara acum cu defectul lor. Ce vrei? nu pot mistui inima
plapinda intro odd martiala si mar putin transformarea acelei
inimi in. .. Unde, dracu, ma gindiam cind mi-a scapat o bazaconie
ca aster din peana?
La tipografie se poate lesne preface o coala inceputa si chiar
puss sub presa ? In vreme ce se urmeaza en tiparirea celorlalte
coale, se reincepe la nevoe zetuirea partei defectuoase si con-

demnata de autor. E o simpla chestie de timp, de silinta s'i de

plata... Trel lucruri care sint la dispozitia omului.
Asa dar, Inca o data, to rog sa fad d-ta insuil indreptarile
ce ti-am indicat intr'una din numeroasele mele scrisori si credep
mi-i indatora foarte mult.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
Nu ma indoesc ca nuvela lui Gane 2) trebue sa fie frumoasa,
pentru ca Gane are gust si tact in coinpunerile Id. Sint foarte

nerabdator a o ceti.
') Oda: .0sta.;ilor rominl.) Como. XI, (1577) P. 349.
2) Nuvela este intitulata" (Andrei Florea Curcanul. si a lost publ. in COMA.
Lit. vol. XIII, p. 363 sq.. Nuta lui I. N. In CO/1V.

www.dacoromanica.ro

94

LXXXIII.
Mircqti, Decembre 1S77.

Iubite Negruzzi, Sint foarte multumit ca te-a induiosat Peng

Curcanul si mai cu seam( ca D-na Negruzzi voieste sd declame
aceasta poezie in seara reprezentatiei ce se organizeazg. Nu mai
putin sint incintat ca Sergentul v'a plAcut. Fiind-ca aceste cloud
incercari poetice a mele dupes un lung timp de tacere li -au parut
bune, ma grabesc a-ti trimite alte cloud care sint in rudire cu cele
d'intiT si cer a fi publicate impreund. Mi-ar pArea (bine) sd le vdd
pe toate la un loc in numarul de la i Ghenar, cdci ele ar fi avangarda ce anunta grosul armatei.
Mi ai promis sd-mi trimiti corecturile. Primesc si IV promit sd
-ti le inapoiez fAr( cea mai mica intirziere.
Scrisorile ce public! in ConvorbirP) vor avea un rezultat folositor, cad ele sint bine rezonate si limpede scrise. Urmeazd inainte, ins( cind if trata cuvintul onor, fd-ml hatirul (lath mei iu.
de$t, sd combat! pe onoare si sa admit! pe bdrbatul el onorul.
Cu toata deferenta cuvenitd secsulul frumos, sent imprejurdri unde
trebue sd-T facem infidelitatT.

Sandtate si vole bund, V. Alecsandri.

LXXXIV.
(Chi data.).

Iubite Negruzzi, Recetind pe (Penes Curcanula, am observat

ca versul cspre crincena reduta e repetat de cloud or!. Te rog

du., daca este Inca timp, sd se tipareasca inceputul strofei urmatoare in modul acesta :
Facind trey cruel, not am ra'spunb
Amin ! Si Doamne-ajutl!
Apoi la fuel am Impinis

Sire a Turcilor raffia

Sandtate si voe bund : V. Alecsandri.

Nu-mi aduc bine aminte dacd in Sergentul am scris :
Se 'ntearce, strigd-un ordin, pe lot tot regimental, etc.

Dacd gdsesti ca striga un ordin nu e tocmal corect, inlocueste cuvintul strigd cu dd.
1) V. Scrisorls de I. NegruLz.i. Cony. Lit. XI, pp. 17, 77, 241. 313, 405.

www.dacoromanica.ro

95

LXXXV.
Mirce;ff, 20 Decembrie 1S77.

Iubite Negruzzi, Fie 'n voia ta, fie in imparatia ta I

Imr pare foarte rau ca prin cererile mele, te-am facut sa capeti
o migrena de cele tataresti
dar nu te mira de acea staruinta din
parte-ini, caci la oare-care vrista, omul are filotimia de-a face
copil nedefectuosi. Fiind da rca timpul e scurt pans la I Ianuarie,

fiind-ca tipografiile noastre sunt pacatoase, fiind-ca este lipsa de

hirtie in Iasi ... etc. si mai cu seams dorind a te scapa de suparare si migrena, admit fail dificultate modul lipirel hirtiutelor ca
niste bandaje salutare pe inima plapindd ... Dar daca aT vroi
sa-mi facT o mare multumire, tot asemine aT lipi un bandaj pe
ranile sergentulut, un bandaj ce ar purta versurile urmatoare
ca am luat cu steagul redutel
pc data
Cu el, strapun;.1 de gloncurI, ne-am prabu,it In San4.

Cit pentru republicarea odei in numarul de I Februarie, nu

o pretind nicidecuin, fiind-ca am trimis oda luT Voda, indreptata
i completata, si nu ma indoesc ca va aparea in jurnalele din Bucuresti, cu toate ale ei.
Mi s'a cerut din mai inulte parti vole de-a publica pe Sergentul, Peng .$1 Oda, insa am refuzat inainte de esirea la lumina
a numarului din Convorbiri, care cuprinde acele bucati ; cit pentru
oda am dorit sa fac o gratiozitate lui Vora inainte de sarbatori,
in urma unui telegram foarte amabil ce Maria Sa mi-a trimis la
Mircesti si cred, prin urmare, ca Domnitorul va da-o publicitatei.
In zilele aceste are a se intoarce regimentul 5 de dorobanti sl as

doe ca sa fie intimpinati de oda ce le este si for adresata ca la

toti cei-l'alti ostasi.
ItT trimit singurul portret ce-mi mai ramine si pe lingl el
itT comunic o Nora ce am compus in stil de curcan : hora de la
Plevna
Ceteste-o de curiositate si daca cunosti pe cine-va care
sa fie in stare de a-I face arie, incredintati-o.
Se intelege ca aceasta bucata nu poate sa intre in coloanele
Convorbirilor1). In curind 0-or comunica pentru numarul din Fevruarie urmatoarele piese : 1. Legenda celor 2 frati vinatori2) ; 2. C5.pitanul Romano ; 3. Sdare de earns ; 4. Hora de la Grivita 2).
1) A fost totug tiparitit in Cony. XI, p. (1878), p. 401..
I) I-a schimbat titlul in (Fratil Jderi..
4) cony, XI, (1877-78) pp. 402, 405.

www.dacoromanica.ro

96

Sarbatorile se apropie
Eu nu cred O. pot veni la Iasi inainte de i6 Ghenar Primeste dar de pe acum felicitArile mete
cele mai sincere.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
LXXXVI.
Mirce,:ti 29 Decembrie 1877.

Iubite Negruzzi, Una din calamitatile vietei este tagma imtortuni/or, a acelor oameni carora, fiindu-le urit de dinsii, cad
nApaste in traiul altora cu toatA, nulitatea tor, cu toate defectele
suparAcioase de care sint inzestrati. Ace trintori IV furl timpul
cel mai pretios, catind petrecere, fara a aduce nici o compensare
si nu pot s inteleaga ca prezenta for e pagubitoare pentru omul
ocupat si iubitor de liniste.
De o luna frate, sint victima unor asemena importuni, cars
ma impiedicA de a lucra si care ametindu-ma prin prostiile tor,
ma fac a comite multime de greseli in scrierile ce compun pe furls
si in ascuns.
Dar, mi se va zice : pentruce nu le inchid usa ?

Am gindit sA o fac, insa nu e cu putinta la Cara, mai cu

seams cu trenurile ce imi leapada in treacat musafiri si fug cu
repeziciune.

Le Plot qui l'ernporte senfuit Ppouvante.

De nu m'as fi gAsit expus la o asemene calamitate, nu ti-as fi
cauzat atita necaz cu modificarile mele in poeziile ce ti-am trimis

pentru numarul de i Ghenarie. Nu te mira deci, ca si in legenda

Fratilor 7der1 am facut cite-va schimbari, precum te vei convinge
din copia alaturata.
Daca voesti sA publici Bora de la Plevna, publica tot odatl
si Hora de la Grivila sub numele de Mircea Moldovanul, pentru
ca numerile Convorbirilor sl contie tot soiul de bucati dupA timpul
razboiului. In curind poate ti-oi trimite si balada Grivitei. pang
atunci insa te imbrAtisez si its doresc toate fericirile in cursul
anului ce vine.

V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

97

LXXXVII.
Mirceztl, 3 Gheuarie 187S.

Iubite Negruzzi, ItT trimet legenda Fratil 7derl, put in modificata, insa fir linistit, alte modificarT nu va maT priori. PotT dar
sA o daT Ia tipar, asa cum este acutn. Cit pentru Nora de la Plevna
i aceea de la Grivita, de vreme de le gase.$tT bune de a-sT arata
nasal in coloanele Convorbirilor, publics -le sub numele meu.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
NB. A grdi pe un om, fie wort sau viu, insemneaza a pomeni
de calitatile sau de defeetele lul. Le-aa grdit lumea, le grdefle
lumea, expresiT poporale.

LXXXVIII.
MirCq11, 21 TallUar10 1878.

Iubite Negruzzi, ImT pare foarte rail cs nu am putut asista

Ia reprezentatia pieseT d-tale 1). Intirziesem inadins plecarea mea

din Iasi pans VinerT, cu gind de a merge Joi seara la teatru, insA
peste zi sotia mea s'a imbolnavit si am fost obligat s stau acasa.
Spune-mT cum aT fost multumit de actorT .5i de public ?

Intorcindu-ma la MircetT, am dat peste o veste dureroasa :

Rolla 2) cumnatul meu, a merit dupa mai multi anT de suferinte,
la mosia lul Lupu Bogdan, la Gadinti.
Inca unul din luptatoriT de la 1840 1859, ce se duce sa
gaseasca pe eel pribegitT din lume Rolla a avut o mare influents
asupra societatii Iasului, pe cind s'a intors el de la Munich,
dind mina cu totT tineriT din acea epoca pentru introducerea mare1or reforme sociale si mai cu seams pentru redesteptarea simtuluT
de demnitate personals. El a fost unul din aceT poreclitT duelgii,
care a contribuit prin spaima ce insufla, de a deprinde pe junT
si chiar pe batrinl, a se respecta pe sine si a respecta pe altiT 2).
Am improvizat dar strofele aid alaturate si to rog sa bine-voestI
I

1) Comedia 0 alegere la Senat), reprezentata pentru intiia oars In Teatrul

national din laA In 19 lanuarie 1878. Nota Cony.
1) Constantin Rolla, a fost ministru, fost t-iul president al Cur;e1 de apel,
etc. Nota Cony.
;) Fiind student la Miinich, Rolla ucisese In duel pe un conte german. N. Cony.
7

72278

www.dacoromanica.ro

98

a le da publicitatii in Curierul din Iafi 1), pentru ca strofele sa

apara ()data cu anunciul mortei lul Rolla.
Fiind o poezie de ocazie, nu o pot rezerva pentru Convorbirt,
dar IV promit de ail tritnete in curind all-ceva pentru foaea Convorbirilor.

Te imbrat*z, V. Alecsandri.
LXXXIX.
Mirce;ti, 8 Faur 2) 1878.

Iubite Negruzzi, Primind scrisoarea d-tale, m'am pus a rascoli

sertarul biuroulul meti .5i am gasit un inceput de voiaj la Constantinopole, pe care ti-1 trimit. Aceasta scrisoare I, va fi urmata
de altele care, de vroeti, vor fi publicate in numerii succesivI of
Convorbirilor 3) Tot data iti trimet un reispuns generalului Florescu

care va aparea negreit in curind in unele jurnale din Bucureti4).

Acest raspuns imf amintete frumoasa epistola ce mi-ai adresat gi
la care incepusem a raspunde cind

de-o-data main imbolnavit

Cad sunt bolnav de vr'o cloud saptamini de raceala ce ma ameninta a se schimba in friguri rele, daca nu le-a5 fi trintit sub un
nomol de quining.

Acum merg spre bine, dar ma simt inca slab in balamale gi

capul nu mie dispus la lucru.
Mai multe bucati incepute start balta din causa indispozitiei
mele i intre altele Emit de la Pievna.
Cit pentru partea din istoria misiilor mele politice, privitoare
la Victor Emanoil, Cavur, .etc., of cauta azi sau miine sa o copiez,
de vol putea, i ti-oi trimete-o numai decit, pentru ca sa apara in
numarul de la I Martie, fiind aproposito, cum zic pedantii 5).
Deci to imbratiez si ma opresc aicf, fiind ametit de doza
de sulfat ce am inghitit mai dinioarea.

V. Alecsandri.

1) A Cost totug publicathi in Cony. XI, (1878 p. 461 sub titlul : cStrofe
improvizate la moartea lui C. Rolla,.
2) In cConvorbirls s'a tiplirit data gre;ita.
1) Nu.se ;tie din ce motive, aceastii scrisoare nu a fort publicatd.
4) A apitrut apol ;i separat, tipa'rit in foY volante.
4) Cony. XI (1878), pp. 429-434.

www.dacoromanica.ro

99

XC.
Fara data.

Iubite Negruzzi, Cu chiu, cu val., am reuOt a copia estractul

din suvenirele misiilor mele politice, privitor la Victor Emanoil,
Cavur i Lamarmora. Bolpav cum sint, aceasta lucrare este un
vrai tour de force.
Te rog sA mi-1 plateW, trimitindu-mi poezia mea Balcanul

Carpatul, care a aparut, mi se pare, in mai multe ziare ; eu

nu o mai posed 1 am trebuinta de ea.
Cum gAsqti epistola catre Florescu ? Cum gAsqti tot-odatA
invalidarea alegerer luT Maiorescu ? Ce adunatura de slugi I de
creaturi servile e camera de astA-ii ! Elle est toute a l'inzage du
.Rosetaki.

Te irnbrAtiez, V. Alecsandri.
XCI.
Idirceti, 17 Februarie 1878.

Iubite Negruzzi, Cind ti-am trimes estractul din istoria misiilor mele politice, privitor Ia audienta ce am avut de la fostul

rege Victor Emanoil, to -am rugat sa-mi trimeti o copie de pe

poezia mea Balcanul 1-i Carpatul, care imT lipsqte si de care am
mare trebuinta. Nu am primit nicT un raspuns pAnA acum ; viu
-dar sa.mi reinoesc cererea.
Ce zicT de Basarabia ? DibAcia oainenilor notri de stat
.politic, au adus trebile la cel frumos sfir*it
I

Te imbratiez, V. Alecsandri.
XCIT
MirCeti.; 22 Februarie 1878.

Iubite Negruzzi, ItrT multumese pentru osteneala ce ti-aT dat

de a -mT gasi Balcanul fi Carpatul, acegi copil care dispdrusera din casa parinteasca. I-am revAzut cu bucurie, insa le-am
gasit un defect pe care m'am grabit a-I indrepta pe loc. Bakan
Ia plural devine Balcani si nu Balcanuri.
Am fost dqteptat la aceasta de catre profesorul satulul care

intro zi a venit innadins sa ma intrebe dacA trebue sa invete

pe copii a zice : Carpaturi, Alpuri, precum am zis eu Balcanuri?
i-am rAspuns ca am comis o greala mare i voluminoasa cit
acel munti, cind m'am alunecat a le da o terminatie nepotrivita lor.
www.dacoromanica.ro

100

Acum sa vorbim putina politica., de si nu este obiceiul nos..

tru. Te temT ca ni se va Iua Basarabia ? Si eu ma cam tern. Te

tem! el in urma, Carol va abdica ? Nu cred, caci Cara s'ar opune
printr'un plebiscit ad-koc. Te tern! ca in urma urmel Bratiano sau.
Rosetaki va deveni Domn ? Fri in pace ... Cind e o alegere de
Domn, candida0i pugs la iveala nu es niciadata din urns si apoi
Br. et Ros. ne sont pas du Bois on fait des premiers.
Inlaturind dar aceste doua temerl, adica : abdicarea luT Carol

$i suirea pe tron al unui fruit sec ca Bratiano sau a unui vieuxmacaque ca Rosetaki, sa vedem daca temerea privitoare 4a pierderea Basarabiel este intemeiata.
Rusia are un dap politic care ii reuseaza tot-deauna : kaput

de a cere o suta, cind nu cats a capata decit zece. Ast-fel a urmat in chestia tratatuluT de, la Balta-Liman, ast-fel imi pare ca
urmeaza si asta-g. Cind cu acel tractat, generalul Grabe, cumnatul luT Rolla, trecind prin Ta5T, i-a dat la Constantinopoli a
misie extraordinard.

Misia luT consista numal de a face pe Divan ca O. admita

Si sa iscaleasca condiOile tractatuluT de la Balta-Liman, in contra.
caruT TurciT i'faceati marl obiectii, consiliati fiind de ambasadoriT
marilor puterT. Grabe, spre a-sT veni la scop incepe a cere in numele imparatului Nicolae ... a) Dreptul pentru Rusia de a intinde

protectia sa ortodoxa asupra tuturor crestinilor din Orient ; b)Dreptul de a cumpara fiota vice-regala din Egipt ; c) Dreptul
pentru corabiile de rasboiii rusestT de a trece liber si orT-cind
prin Bosfor si Dardanele, etc.
TurciT se sparie, se adreseaza la ambasadoril din Constantinopol si, povatuiV de acestia, raspund luT Grabe prin un refuz
absolut. Grabe ameninta: Divanul cu trecerea imediat a PrutuluT,.
de catre armatele puterniculul Tar Nicolae, insa spre a proba un
mare spirit de conciliare, redime cererile for la simpla chestie a.
tratatului de la Balta-Liman, pentru ca sit nu se presitzte cu mina,gdalei la Petersburg. Divanul, sub indemnul ambasadoruluT, primeste si ratifica tratatur, seance tenante, crezind ca joaca renghiuL
Rusilor. A doua zi curieriT ambasadelor se dirigiau in grabs spre
cabinetele europene, ducind vestea de marea victorie repurtata de
catre politica Stambulului asupra politicei PetersburguluT, iar ge-

neralul Grabe, riant dans sa barbe, se intorcea linistit in Rusia

cu tratatul subsuoara.
Astfel cred ca se joaca maimutele si cu Basarabia. Pina. in:
www.dacoromanica.ro

101

sfir$it Rusia va face sacrificial de a se desisth de aceasta pretenfie legitima, spre a proba Europe spiritul ei conciliant $i mai;
cu seams spre a rAminea in relatii de bunt-vecinatate cu Austria,
care se intereseaza mai cu deosebire de gurile Dundril . . . Si cu
chipul acesta, Europa ar incuviinta mai cu inlesnire celelalte con ditiii ale paled incheiate la San-Stefano.
E cu putinta $i chiar probabil s ma insel . . . dar a$a imI
miroase, ca sl nu zic un alt cuvint mai potrivit.
Prin urmare ingrijirea afectatd de ministrii nostri imi pare
o comedie : ils veulent nous faire accroire qu'ils font de :rands
efforts pour sauver la Bessarabie, afire de meriter plus lard le
titre de sauveurs de la Patrie.
Precit $tiu, Voda $i Doamna sint foarte lini$titi.
Pentru ce dar atita agitatie in sufletul ministrilor ?
Pure comedie et voila tout.
SA Ilea Dumnezeu sA traim $i vom vedea.
Panel atunci, not ne cdutam de treaba.
Te imbratisez, V. Alecsandri.

Multumesc Junhnei ca nu a permis sl se citeasca in sinul

ei diatriba surdului 1).

XCIII.
Idirce;41, 24 Martie 1S78.

Iubite Negruzzi, Pentru numarul viitor al C'onvorbirilor iti

trimit continuarea istoriei misiilor mete politice. Te vei convinge din
cuprinsul cuvintelor rostite de Napoleon, cA dacd not Rominii am

fi urmat povatuirilor sale, nu ne am gasi azi in tAul din care nu

$tiii cum vom esi. Te rog sit -mi inapoezi din manuscrisul meu
coalele ce cuprind paginile 5, 6, 7, 8, 9, 1o, II, 12, care fac
parte dintr'un total ce vroesc a pAstra. Totodatit, fiindcd se strecoarit necontenit greseli de tipar in articolele- mete, doresc a face
insu-mi ultima corecturd. lath de exemplu cite-va errata, de publicat
in numarul viitor
.
Ce maY faceti pe la Iasi ? Petreceti bine, dupa cum am auzit.
1) Poetul Dim. Petrillo, care era aproape de tot surd. El scrisese o epiztyla
ziarelor, In versuii, contra lui Alexandri. Nota Cony.
') Urmeazi o paging de rectificari.

www.dacoromanica.ro

102

Avetr serate cu sarade, teatru, tifos1), $i alte placeri. Aicea de-abia

am scapat de zApada si ne-am bucurat de sosirea cocostircilor.

Ea am gojit in timp de mai bine de cloud luni, dar sper ca
toanele primaverei vor fi pentru mine un doctor mai folositor de
cit aceT esiti din facultatile Frantei $i aT GermanieT.

Nu ar de gind sa tragT o raja pe aid ? Plecind dimineata

din Iasi, aT sosi aid la I i, al sedea cu mine pang la 5'/s i sears
to -aT intoarce la nevasta. lay mie mi -aT face o mare multumire.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
XCIV.
Mirce;.11, 29 Martie 1878.

Iubite Negruzzi, E adevarat ca trebile par a se incurca rAti

cA din toate partite orizonul ;aril se posomoraste. Rusii
accentueaza din zi in zi mai tare pretentia for de a lua Basarabia
$i

noastra, drept plata ajutorulul ce le-am dat nor la Plevna. Amenintarile

for devin din ce in ce mai marl in prezenta opunerel noastre de a

pleca capul la poruncile venite din Petersburg ... Insa un fapt ma
minuneaza in mijlocul complicatiilor actuate :

Tara noastra e in mina Rusitor. Puterea for military e in

stare sA ne nimiceasca, cind ar vroi, $i cu toate acestea : Domnul
tarn tace $i pare lini$tit. Cogalniceanu (un fricos) face rodomontade

fats cu sute de ma de baionete muscAlestr ; cu toate acestea,

BrAtianu (alt fricos) se agita, trimete agenti in Europa $i pleac5.
in misie extraordinary ca sA combats, pe linga cabinetele marilor
PuterT, cererile Rusie!.

Crezi ca acesti dot oamenT, crezi ca Rosetaki $i Bratianu

ad in sufletele for acea credintA sfinta care admite chiar rolul de
martin? Crezi ca ar face paradA de atita sumetie proprio mote,
numai $i numai sub inriurirea patriotismulu! for ? Eu presupun ca
sint autorizatr chiar de guvernul rusesc in chestia Basarabier,
pentru ca aceasta chestie sI rAsara in ochil Austriel cu proportli
mai colosale, $i astfel Rusia sA faca la timp a se condamna la un mai

mare sacrificid, cind va sacrifica pretentia el in favoarea Austrie!.

Aceasta, vazindu-td odata. asigurata preponderenta pe Dunare
$1 gurile fluviulul sceipate din ghiarele Rusief, va fi obligata a
1) Infiinclndu-se in Iasi un mare numKr de spitale pentru riiniiii ci bolnavii
din rilsboY, locuitoril erau ingrijaci ca, odata cu venirea aldurilor, sa no se declare
o epidemic de tifos. Nota Cony.

www.dacoromanica.ro

103

inchide ochil asupra multor conditiT din tratatul de la San Stefano,

5i nu va da mina cu Englitera pentru ca sa combata pe vecina

of atit de gratioasa, atit de generoasA in privirea intereselor
Austro.Maghiare.
Basarabia va raminea de-o-camdata a noastral iar CogAlniceanu,
Bratianu si Rosetaki se vor proclama salvatoriT OAT, atribuindu-sl

tot meritul neretrocedaref Basarabiel si, prin urmare, bine meritind

de la patrie, vor sere, vor pretinde cu drept cuvmnt de a raminea
la putere.

Et la farce sera jouee.

Tata cum imi explic campania sumeata a gheseftarilor fricosT
in prezenta baionetelor ruse50. Dee Domnul sa fin scutitT de ma!
ra.'u. Fereasca-ne cerul de un rAsboiti austro-rusesc, caci atuncT

am fi pIerdutT. Pacea intre aceste doua imperil s'ar incheia pe

spinarea noastra, prin o amicala impartealA intre ele a Rotninief.
Cine plateste gloaba ? Armeanul. Mult mf-e teama sa nu fin
Armeni in imprejurArile de asta-zi . .. Sarmana Franca! Sarmanul
Napoleon ! Unde sint! Ursul ar reintra lute in birlog.
Dar sa lasam aceste negre gindurl care ne amardsc. Mergind

la Ora de Pasti, cats ail rAcori inima la isvorul nature! primavtiroase si prinde inspiratia de coada.
Iar de sfintul Gheorghe, vino sa petrecT o zi la Mircesti.
Lunca ne va face sa uitam codrul politic, plin de hot! de tot soiul.

Te imbrkisez, V. Alecsandri.
XCV.
Alirceti, I 2 Aprilie 1878.

Iubite Negruzzi, MA bucur ca to stiu la Cara, la mosia pa.rinteasca, TrifestI, unde am fost data cu mult regretatul pkintele
d-tale, si unde mi se pare ca am impu5cat pe jumAtate un Tepure
schiop. Gradina pe atuncT era plina de florT si in mijlocul el se
inalta un copac sub al caruT frunzis am bAut multe cafele turcestI,
precut(' se obicInuTa pe acel timp, ce era mult maT oriental in
obiceiurT decit timpul de asta-zi. Negruzzi intrunea calitatile de
bun vinator, de mare amator de for! si de foarte placut povestitor, incit cu vie multumire si vie induio.5are imi aduc aminte de
zilele ce am petrecut cu el pe malul PrutuluT, la anul mintuiriT
1840. Sint 38 de an! de-atuncT !

! !

Nu facusem Inca flier un vers rominesc si de-abia intrasem

www.dacoromanica.ro

104

in domeniul literaturil cu o novelA intitulata : Buchetiera de la

Florettla'). Cum trec anii ! si cite intimplari in acest lant de ani!
Adese-ors cind inchid ochii, vAd strecurindu-se pe aripele suvenirilor o lume intreaga de fapte istorice, de episode curioase care
ar interesa mutt daca ar fi scrise
dar ochii se deschid iarAsi
si ei vad cu spaima haosul prezent, dominat de figura hia'oasei
pociturt, care tips ca o cucuvea pe ruinele patriei.
Ori-cum O. fie insay iubite Negruzzi, intoarce spatele evenimentelor actuate si to arunca in lumea fantaziei, ca un om ce se
asvtrle in valuri limped ca O. se racoreasca. Scrie ce ti-o trece
prin minte, fail plan, fara ordine si pregateste-ti astfel elementele
unui intreg pe care le-i scoate la lumina in timpi mai linistiti. FA
ca pictorii, ce si pregatesc pinzele pentru tablouri, insemnind din
fug% pe ele schite usoare.
Am aflat de mult ca D-1 Th. Alexi a tradus idila d-tale :
Miron si Florica, insa nu stiam ca a rausit asa de bine in traducerea sa ; imi pare bine ca acest autor are talentul de traduttore,

iar nu acel de tradittore, caci el poate sa fie de mare folos tariff

noastre, vulgarizind in Germania poezia romina2).

Ideea lui de a publica un volum intreg de traduced este

minunata; incit priveste insa acele facute de Doamna Elisaveta, nu
stir' dacA Maria Sa ar primi ca sA se publice, chiar sub un pseu-

donim. Vol insarcina pe Kneazul A. Cantacuzin ca sa-1 comunice aceasta propunere, fiind-ca eu nu sint in corespondenta cu
Palatul.

Cit pentru cererea D-lui Cihac, sint gata s o indeplinesc,

insa nu-i cunosc adresa case la Malenta. Te rog sA mi-o trimeti,
pentru ca s scrii hnediat lui Socec.
Terminind, its doresc sarbatori fericite sl inspiratii poetice.
AratA amiciile mete lui Leon si Doamnelor Negruzi.
Te imbrA.tisez, V. Alecsandri.
XCVI.
Mircetl, 28 Aprilie 1878.

Iubite Negruzzi, Ti-am trimis un exemplar at brosurei publicate in Bucuresti, sub titlul de : Osta,sit nortri. Editia e frumusica.
1) Dada lila ard (Ia;1 t S4o), pp. 355-407.
2) Teochar Alexi, publicist in Brstov. Miron si Florica a aphrut
miinische Kunst-Dichtungen (Kronstadt i S.So) p. 52 sq.

www.dacoromanica.ro

zi

In Ru-

105
It expediez acum relatia misiei mele la Londra, pentru numarul ce vine al Convorbirilor'). Daca crezi ca imprejurarile actuale nu se impotriveste la publicarea acelui articol, da-1 la tipografie.
In caz contrar trimete-mi manuscriptul indarat.
NB.
ImI rezervez dreptul de a face ultima corectura.

Te imbrAti.5ez, V. Alecsandri.
XCVII.
Mirce::11, 2 Mai 1S7S.

Iubite Negruzzi, Moartea luT bietul Petrinointr'ren spital 1

m'a surprins si intristat foarte mult. El avea un caracter nenorocit, in adev'ar, dar nu lipsea de talent si sint incredintat ca talentul sail s'ar fi desvoltat 'Ana la o culme destul de inalta, daca
imprejurarile vietei sale ar fi lost mat blinde. Disparerea lut din
pleiada junilor literatorT, lass o lacuna destul de simtitoare. Este
dar cu dreptul ca o foae serioasa ca Convorbirile, .51 mat cu seams
Convorbirile, O. nu ramie indiferente in privinta acestel morti atit
de grabnice.
Scrie dar numaidecit cite-va r- induri pentru numarul ce are
sa iasa si lasind omul de-0 parte, vorbeste de poet. Vet face bine,
cad trebue sa o fact. Am scris luT Socec sa expedulasca prin pc:ta
un exriplar din proza mea si unul din brosura noilor mele poeziT,
la adresa D-lui Cihac. Cit pentru adresa D-luit Liteano la Berlin,

cred ca e destul ca s put pe scrisoare : Monsieur Georges Liteano, Agence rouniaine, Berlin.

Functionarii postali din Capitala Prusiet vor fi destul de

inteligentt ca O. gb.'seasca adresa agentulut nostru. Ideea de a Iraparti brosura : Osta ,cii noitri la diferite corpuri, am avut-o si eu

i fiindca dispun de vre-o 500 exemplare, am de gind sa le impartesc in armata. Cu toate acestea, societatea de bine-facere nu
ar face rad daca ar cumpara un numar oare-care de brosurt pentru bolnavii si ranitit de prin spitalurt.
lint pare rail ca frigurile au venit iar sa to necajeasca, si
ca ele to -au oprit in cursul lucrarilor ce incepusesi la Ora. Aceste

') Cony. Lit. XII, (1878), pp. S 1 SS.

www.dacoromanica.ro

106

frigurl intetite ar trebui s le combati energic, ca sa nu la deprinderea de a se impaminteni in singele d-tale.

Schimbarea aerulul e cel mat bun mijloc de lecuire. Vino
dar la Mircesti ca sa gasesti vindecare si sa lucram impreund.
Poezia mea : Eroii de la Plena e gata, dar nu i-a sunat ora
de publicare. Mar tirzia.. Pana atuncr, te imbratisez
doresc
sanatate.

V. Alecsandri.
XCVIII.
MirceA 16 Alaiu ISIS.

Iubite Negruzzi, Viu sa-ti comunic o veste care stiu ca te

va bucura.

Al aflat din ziare ca la Montpellier s'a constituit o societate a limbilor romane, care a pus la concurs compunerea unel
poezii intitulate Cintecul gintet latine, cu scop de a-1 traduce in
toate idiomele romane, de a-1 pune pe muzica :;;i de a-1 populariza
in intreaga lume lating.
Intr'o bung. dimineata din iarna trecuta, m'am trezit cu ideea
de-a concura si ea la acea opera., si Fara intirziere am si trimis la

Montpellier patru strofe, sub titlul de : Cintecul gintet /aline si

dui:4 obiceiul met", le dasem uitarei, cind de-odata primesc urinatoarele depesi :

"5 1878. Alecsandri-Illirceftt.

Jury compose de Mistral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru

et Ascoli vous decerne unaniment le prix du chant latin. Vous.

attendons.*
22j5

Roqueferrier.

Recevez avec mes felicitations cordiales, les voeux que nous

formons pour la Roumanie. Vous, qui etes un grand poete, veuillez
etre /'echo des sympathies des poetes latins reunis a Montpellier.*
Albert de Quintana.

NB. D-I Albert de Quintana este fondatorul societatii limbilor romane si a harazit o cupa simbolica de argint ca premiu
pentru autorul celel mai bune poezii.
Iti marturisesc ca nu putin m'am bucurat de acest triumf,
www.dacoromanica.ro

107

el a contribuit a redestepta simpatiile confratilor

nostri latini pentru teara noastra.
Iata poezia :
mail cu seams

ca

Cintecul gintel latine.

Latina ginta e reginli

Intro -ale lumel ginte marl.

Ea poara 'n frunte o stea divine

Lucind prin timpii secularl.
Menirea of tot inainte
larq indreaptit pa;ii sM,
La merge'n capul altor ginte
Varsind lumina'n urma el.
Latina gintlt-I o vergiiA
Cu farmer: dulce, rapitor,
Strainu'n cale-T se InclinK
i pe genunchI cade cu dor.
Frumoasa, vie, zimbitoare,

Sub cer senin, In aer cold,

Ea se oglindli'n splendid soare,
Se scald'a'n mare de smarald.

Latina gintl arc parte

De-ale pgmintului comorl

Si mult voios ea le imparte

Cu celelalte-a eT suron,

Dar e teribila'n manic

Cind bratul ei liberator
Loveste'n cruda ttmoic,
Si lupta pentru al sail tailor!

In ziva cea de judecatl

Cind faca'n cer cu Domnul Sfint
Latina gotta -a fi 'fitrebag
Ce al PAcut pe acest p'amint ?
Ea va egspunde sus ;I tare :

40, Doamne, 'n lume cat am stat

In ochii sai plinl de admirare
Pe tine to -am reprezentat.,

Sfirsind, to imbratisez si-tI doresc sanatate. In curind Ii.or

trimite urmarea relatieT misiilor mele politice, sad vizitele mele la
Printul Neapoleon, la Baronul Hubner, la Contele Kisselef 9, etc.,
') Cony. XII, (mS7S) pp. 153-15S

www.dacoromanica.ro

108

deli cu greu imi vine sa ma a$ez la biurou, cind soarele se hir_

joneste cu florile pe afara.

Al D-tale amic, V. Alecsandri.

X CI X
Mircegi, 18 Maiu 1S78.

Iubite Negruzzi, tit de mult ca foaea mea favorita este foaea

Convorbirilor $i ca tot ce scriu if este destinat. Asta datA insa,
poezia intitulatA : Cintecul glutei' latine, e$ind de sub stapinirea
mea, mr-a fost cu neputinta a dispune de dinsa cum a$ fi dorit.
D-I Obedenaru, unul din membrit juriulut de la Montpellier, a
scris negre$it la Bucure$tr ca sa incuno$tinteze rezultatul concur-

suluT $1 a comunicat ziarelor din Ceara versurile mele.

Presa 0 Rdsboiul le-au $i publicat in numerile de ierr.
Notitele ce-mi ceretT despre Societatea limbilor romane sint

cuprinse in programul alaturat. El e scris in limba catalana (mi

se pare), dar acest idiom e lesne de inteles si lesne vet putea
obtine informarile de care at trebuinta. Nu $tiu nimica mai mult
decit ce este cuprins in program.
Cit pentru persoanele care au compus juriul de la Montpellier, nu le cunosc. tie insa ca Mistral este autorul poemulul Mire,
care a ilustrat pe poetul provental, fiind foarte frumos si plin de
adevarata poezie.
D-1 Albert de Quintana este fundatorul $1 prezidentul cSocietacit limbilor romaney ce dateaza de dor ant. El este $i prezidentul
comisiet insarcinate cu sectia spanio15. la Expozitia de la Paris.
Cind am primit programul Societatii de la Montpellier, m'am
hotarit a scrie $i eu ceva, nu insa cu sperare de a cistiga. premiul,
dar cu simpla idee de-a trimite un specimen de limba rominA, spre

a se constata Inca data rudirea noastrA cu toate ramurile gintel

latine. Norocul a vrut ca: toate poeziile prezentate la concursul
de la Montpellier sa fie maT slabe decit a mea $i astfel am e$it
eu triumfAtor. Cu atita mar bine pentru tears. Rominia e aster -zr
mat cunoscuta in lumea invatatilor din lumea occidentall $1 ce ml
bucura mar mult, este ca poezia mea a motivat urdrile poefilar
latini pentru Rominia.
Aicea este adevaratul triutnf. Am ci$tigat un nou drept la
www.dacoromanica.ro

109

simpatiile marelor popoare de vita latina, $i poate cA acele simpatii rAsarite pe cimpul literator, vor rodi pe cimpul politic.
Amin ! Sa ne ajute Dumnezeu!
Te imbrAtisez, V. Alecsandri.
Te rog sA-mi inapoesti programul, cind nu-T mai avea trebuinta de el.
C.
Duminia (filii dad).

Iubite Negruzzi, Plec mine la Mircesti $i nu cred sA mai

Oi cata sail trimit continuarea

viu la Ia$i pgna'n primAvarg.

misiilor mete politice.

Pana atunci, itT trimit acum fotografia vasulul de la Mont-

pellier, in dota exemplare oferite de mine societater gJunimeay.

Complimente din partea noastra and Negruzzi.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CI.
mirce;,17, 25 iunie ism

Iubite Negruzzi, Cunosti vorba Rominului ; una calda, una.

ea ni se aplica de ininune. Dupa Grivita $i Montpellier

a urmat Berlinul ; dupa victoril, lovirl aware. Un Gorciakoff $1
un Bismark ail apArut in cumpana soartel noastre, cercind a
nimici greutatea noastra politica in lume ; $i ast-fel iluziile rrece ;

sarite in Bulgaria $i in Proventa, s'aii intunecat intro clipeala. Dar

sA nu ne descurajam ! fereasca Dumnezeil de a pierde increderea
in noT $i in viitorul neamulul nostru ! Omida mAninca frunzele stejarului, dar nu poate ucide stejarul.
Sa ne 'flarinam cu rabdare, cu demnitate, cu intetire in fata
prigonirii ; sA dgm piept cu norocul. 0 mica luptA voiniceascA incepe pentru RominT. Fie ; sA primim lupta cu suflet indrgsnet, cad'
avem de apArat Cara, acest depozit sacru incredintat noua de parintii nostril, $1 pe care sintem obligati sA-1 transmitem intreg
la cop'i.

Maciuca politica din Berlin ne-a dat o lovire care ne-a

ametit ; dar ameteala trece $1 trecind ea, trebue sa ne lase in picioare. Doar nu piere Rominul cu una, cu doul, ba nicT cu noug,
cAci are $apte vieti $i-i puiul draculuT, dupl cum se exprima.
tAranii.

www.dacoromanica.ro

110

Ne-am luptat vitejeste la Grivita, am triumfat la Montpellier.

Tot ast-fel vom triumfa cu vremea si pe cimpul politic. Vrointa

sA ne fie tare si vom esi iar in undA. Cine tie Baca Dumnezeii
nu ne-a pregatit, prin nedreptatea areopagulul din Berlin, la lupte
marl care sl ne opreasca de a ne adormi pe lauril nostri ?
Franca, a cistigat mult din pagubele ce a suferit la 1870,

cad a primit o crudA lectie de care stie a profita ; s urmAm

pilda el, O. ne punem pe lucru, sA luminam poporul in care exists
vitalitatea nationalA, sl renuntam la desbinari care ne slabesc, sl
ne unim intr'un singer gind si sa nu ne mai cAutam sprijin de
cit in noi insi.ne, lepadindu-ne de Satana, adica de protectii strAine,
Si vom ajunge ast-fel mai departe de cit am ajuns pan'acum. Azi
avem dusmani pe fata : Rusi, Nemti, Jidani, etc. ; it cunoastem,
tim cu cine avem a ne lupta ; dar totodatA avem si ajutoruri
oculte, avem nihilismul care-i cancerul Rusiel, avem socialismul
care roade ranunchii Germania', ei luereazd pentru noi. Va veni o
zi in care vom asista la o colosala darimare de imperil si in acea
zi, de vom fi pregatiti, vom revendica tot ce a fost si este inel
al nostru.
Deviza mea este : Niniie nu se piercie. Nu-mi perd dar sperarea in viitor, si chiar de sint ajuns la bAtrinete, nu ma retrag
-din lupta, de vreme ce Dumnezeii voeste ca sa ne cerce si sA ne
oteleasca prin noi lupte. Curaj dar, vol cei tinerl' si pe lucru to'.
Roada plateste munca. Rusia, imperiul urias, a avut nevoe de
pomana noastra .. fie ... noi n'avem nevoe de bogdaprostca et.
Ramine cu Basarabia pe cuget si cu patA nestearsA pe frunte.

Vol auta a-ti trimite in curind urmarea misiilor male polltide ; acum ill expediez un pachet cu brosuri, de disbibuit drept
premii la elevi. Bine-voeste a le imparti pe la colegiul 1, etc.
A reveder'd in curind.

Te imbrAtisez din toata inhna, V. Alecsandri.

CII.
Mirce!;,tt, 3 Octombric 1878.

Iubite Negruzzi, Imi pare bine ca to -al intors sans os din

peregrinagiele ce al facut la munti si peste muntr. Daca nu al scris
nimic in tivap de mai multe luni, este ca mintea-ti avea nevoe de
odihna. Ast-fel copacii roditori sint sterpi intr'un an, pentru ca la,
arm' viitor sA dea o roads imbelsugata. Nu ma indoesc dar, ca in
cursul iernel vel produce mult si bine.
www.dacoromanica.ro

111.

Cit pentru mine, afla ca de la inceputul primaverei si pana

arum n'am scris nici un vers, nici o lime de prozd ; ast-fel am
fost navalit de vizitatorl, care mi-au furat tot timpul. Prin urmare
portofoliul meu este tot atit de got ca si saltarul D-tale.
Mara de Musafiri, am mai avut si un sir necurmat de necazuri, care m'au departat de la ors' -ce lucrare literara, Intre
altele chiar acum nil-a cazut o mare belea pe spinare. Arendasul
meu mi-a declarat ca nu mai tine mosia, si iata-ma obligat a ma
apuca de coarnele plugulul pe la sfirsitul toamnen
Ma lupt cum pot, insa cu mult desgust, cad imr lipseste linistea de care am neaparata trebuinta pentru ca sa lucrez. Aceasta
neasteptata contrarietate mar are $i dezavantagiul a ma sill ca sa
petrec iarna in tara, de unde eram decis a merge la Corfu, pentru
ca sa gasesc un soare mar cald.
Vor cata dar, a profita de inchisoarea mea silita in casufa

de la Mircesti, pentru ca sa urmez cu descrierea misiilor mele

politice sau cu alte scrieri ... nu stiu care ; si indata ce vo I asterne ceva pe hirtie, 1 L vol trimete manuscriptele pentru Convorbiri.
Pana atunci insa, rabdare gi imbr4isare amicald.

V. Alecsandri.
Sper ca vol veni la Iasi sa va mai vad, in ultima saptamina
a lul Octombre.
Complimente respectuoase d-nei Negruzzi.
CIII.
Mirce,;,ti, 12 Noembrie 1878

lubite Negruzzi, Am primit invitarea la banch,ttill Junimei,

insa cu mare pArere de raft ma vad obligat a nu face parte din
el, fiind impedecat de imprejurari casnice. VA doresc dar la toti
mesenil, veselie $i mAsele sanAtoase. Te insArcinez sa poi-0' din
parte-m.1 un toast Junimel $i feconditdtei sale!
Ai trecut mai deunAzi pe la Mircesti si nu to -as abAtut pe
la mine ... Avem sa ne sfadim ... A$ fi fost prea fericit sa to

vad, cad nu to -am vazut de mult $i sa-ti vorbesc de noul sir de

lucrari ce am inceput.
Dupa Doine, dui:4 Liiertinzioare, dup5. Pastelurt si dupA Le-

gena'e, de care parte a literaturei iml raminea sa ma leg? M'am

www.dacoromanica.ro

112

gindit la teatru
$i pe loc am rasfoit paginile istorier noastre, uncle
am gasit subiecte minunate de drame in versuri.
Deocamdata atentia mea a fost atrasa." prin epoca lur
Alexandru Lapusneanu, atit de dramatics $1 de caracteristica. In

ea am descoperit mar cu deosebire trer personagir care merits

de a fi reinviate pe scena : Yolde, Lapn,rneanu si Despot. Tustrer ar forma o trilogie istorica, care, bine impartita, bine tesuta,
bine scrisa, ar imbogati literatura noastra.
Nu $tiu daca vor reu$i a duce pans la sfir$it aceasta lucrare serioasa $1 foarte grea, dar totu$1 am inceput cu Despot. Deacum intr'un noroc. Am citit in foaea Convorbirilor, actul I a
dramer Jul Bodnarescu, intitulatA Alexandru Lapu$neanu 1). A$tept

urmarea pentru ca sa judec scrierea aceasta sub punctul de ve.

dere al artel dramatice. Limba este frumoasa, insa eu unul nu
ma impac cu versuri albe.
Vol veni in curind la lag $i vor cauta sa sosesc tocmaT in
ziva de adunare a Junimer ... Pang atuncr insa to imbrati$ez.
V. Alecsandri.
CIV.
Mirceti, 16 Decembrie IS7S.

Iubite Negruzzi, Itr raspund in articoli, pe rind $i lamurit :

I. Bine aT facut de aT pastrat pentru d-ta fotografiile amforer
de la Montpellier, caci e$ti cel mar sirguitor membru al JunimeT.
2. Sint de opinia D-tale in privirea statuii lur StefanVoda:

adica sa ne ferim de a arunca banir adunati, in gura lupului,

vreau sa zic, a guvernului t), sa nu espunem ideea noastra patriotica de a fi varsata in bronz, sub forma uner caricature chibzuita
$1 clocita in creeril unur functionar de peste Milcov, sa avem
fermitatea de a duce intreprinderea noastra pang la capat, intelegindu-ne cu un artist mare din Franta, precum este acela tare
i se numeste, mi
ne-a facut conditiile cele mai avantagioase
se pare Cordier ; .sa insarcinam pe frate-meil ce se afil in Paris,
de a reincepe negociarea cu dinsul, sau cu altul, pentru ca lucrarea
1. Laisufneanu- Veda; tragedie In duct acte de S. Bodn'arescu. Cony. Lit.
XII, (IS7S--791 pp. 261, 314, 366, 408, 455.
2) Comitetul ales pentru ridicarea statuii Int Stefan cel Mare la IsWi se cornpenes din Pr. Gr. M. Sturdza, Vasile Alecsandri, Scarlat Pastia, N. Gane, Al. Stamatopol si Iacoi) Negruzzi. Nota Cony.

www.dacoromanica.ro

113

sa inceapa cit mai curind

s ne chibzuim asupra marimer

pozer

si caracterul statue!, toate acestea afara de atnestecul guvernulul

si chiar al lu! Vodd, temindu-ma ca M. Sa sa nu propue de a se
face comanda vre-unui artist din Berlin.
Insa, uniT vor zice, ca pentru aceste chibzuirr, trebue mar intil

ca comisia din care fac si eu parte, s se adune ? Aid e greul I

cad eu cu grew es din casa in timp de lama. Cu toate acestea,
indatorirea pusa asupra-mi fiind mare, m'am hotarit intro zi a-mi
lua inima in dintr si a infrunta gerurile pentru ca sa vin la Iasi.
Cind ? . . Nu stiti, poaie dupd sarbatori.
Acum inX aflu in dricul lucrulur ... Ma lupt cu Despot si
n'as vroi sa parasesc cimpul lupte!, temindu-ma sa nu mi se potoleasca focul. Sint ajuns la sfirsitul actulur II si sper O. abordez
peste vr'o patru zile actul III. Trebue batut ferul cit e ros si de
aceea nu ma pot ocupa de alte scrierl, de aceea nu'cr pot trimite
acum urmarea misiilor mele politice. Rabdare insa ; de mi-a da
Dumnezen sanatate, vor intrebuinta cu folos lunile de vara.
Un lucru numaf ma turbura in mijlocul activitater mele literare ... Chestia jidanilor ! aceasta chestie de viata sau de moarte
pentru nor !
Bine ar fi, socot, sa se formeze comitete prin toate judetele,

spre a aduna miT si sute de mil de iscalituri pe petitli adresate

constituanter, in contra drepturilor rivnite de *Ian! cu gind de
cotropire desIvirsita a ta'rir . . Ce zici de aceasta manifestatie generald ? sfatuiti-ne, vor eel tinerr si activi, care va iubitT Cara, si
catati de facet! ceva pentru ca sa o scdpati de pericolul fatal ce
o amenibta.
Ea unul, in ziva cind deputatii Constituanter, supunindu-se
miseleste la poruncile din Berlin inscrise in tractatul de Paris, vor
acorda urdiei ... jidovesti dreptul civil si politic, dind astfel Cara
si nationalitatea noastra in miinele lor, eti, in acea zi de doliu,
lint vor rupe condeiul, suspinind cu lacrgml : finis Romaniae I si
chiar daca imprejurarile casnice imr vor permite a o face, ma vol
destara pentru totdeauna.
Ma doare sufletul cind ma gindesc la ce am fost si la ce o
s ajungem. Galitia si Bucovina au nevoe de o sora mezind . ..
$1 mult ma tern ca o sa o aiba.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
Daca in zilele sarbatorilor Craciunulul, atr putea veni aid,
27278

www.dacoromanica.ro

114

d-ta, Gane, Stamatopulo, am pune Ia tale toate masurile necesare

pentru ridicarea statuii lui Stefan. Atunci sarbgtorile ar fi depline
pentru mine.
CV.
Mircesti, i i Aprilie 1879.
1

Iubite Negruzzi, Peste doua saptamini plec la Bucuresti unde

voi zabovr vre-o luna cel putin $i fiind-ca nu stitl data voi putea
veni la Iasi inaintea plecarei mele, iii scriu aceste rinduri pentru

ca s to rog a ma informa ce hotarire ati luat in privirea statuei

lui Stefan cel Mare ? Callimach, raspuns'a la scrisoarea care ii
recomanda de a vizita atelierul Diu! Cordier ? Inteun cuvint, alesu-

s'a artistul card s se incredinteze fondarea statuii? etc.... a$

dori sa am cele mai lamurite informari, pentru ca sl stiti ce sa
raspund lul Voda, cind ag fi intrebat de Maria Sa.
Ion Ghica a fost aid in kzilele trecute si ascultind drama
lui Despot, a decis a se ocupa indata cu pune,rea ei pe scena,
vroind O. fie reprezentata numaidecit la 15 Septembrie i)
Rolurile au s se imparts chiar de pe acum, pentru ca sa
fie stiute ca Tattil nostru. Decorurile si costumele au sa se lucreze
in lunile de yard, pentru ca tot s fie gata 'Ana la inceputul sezonului teatral.

Piesa este sfirsita de mult. Acum e copiata, corectata gi

gata de a esi in lume. Imi pare rau ca nu am prilejul de a va
ceti ultimele trei acturi, pentru ca sa cunosc opinia d-tale $i a
altor membrii a Junimel. Ion Ghica si Alexandru Cantacuzin au
parut destul de satisfacuti.

Va gasiti acum in fierberea luptelor electorale, nu cred dar

sa va fie mintea dispusa la literature.
Fi>i dar cu prevedere $i
va alegeti deputati si senatori carora O. le fie mill de tarn.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
CVI
Mircei.ti, 5 Februarie i S80.

Iubite Negruzzi, Inainte de toate it<i fac cunoscut ca am

primit dictionarul lul Cihac, ca am raspuns invatatului nostru etimologist pentru a-i multumi, $i ca i-am $i trimis un exemplar din
gramatica macedo-romina a lui Boiagi.
I) A fost reprerentati la S Oct. 1S79, pe scena teatrulut din Bucurti.

www.dacoromanica.ro

115

Acum sa venim la intrebarea ce-mi tad, daca iarna aceasta

a fost roditoare pentru mine ? Cu durere raspund a nu ! 0 nevralgie complicate cu un proces, mi-au secat creerii si m'au impie-

decat de a produce macar o singura strola.

Planuri am multe in cap, dar cind vreau s ma pun pe
lucru, se prezinta dinaintea ochilor mei imaginea hidoasa a unul
tirtan nespalat, cu care ma judec pentru o tilharie a lui, foarte
pagubitoare mie. Cum dar sa te inspirit, cind muza dragalase se
metamorfozeaza intro dihanie cu perciuni si imbracata in pielea
dracului ?

Despot se tipareste la Socec ; peste vr'o opt zile ti-oi

trimete unul din cele intii exemplare. Nu ramine de cit ultima jurnatate de coals sub teasc.
Cu ce, dar, sa-ti indeplinesc dorinta in privirea foad Convorbirilor ?

Portofoliul meu e gol de tot. Tata insa ce-ti propun : ne-am

decis cu Ion Ghica, sa preschimbAm un sir de scrisori amintitoare
de timpurile trecute. Posed pin'acuma trei epistole foarte interesante ce mi-a trimes Ghica.
Daca-ti convine, sint gata a le pune la dispozitia load Convorbirilor. Acele scrisori nu se ating nicidecuin de politica zilei ;
ele sint niste pretioase schite de moravuri vechi si de datini istorice. Astept raspunsul d-tale, pan'a nu-ti comunica copie dui:4
dinsele.

Te-ai mirat de a nu vedea numele meu in tabla de materii

-a anului trecut ? Aceeasi mirare ma coprinde si pe mine, caci de
cind te-al aruncat in bratele politicei, ai cam legat de gard liteTatura. Sa speram insa ca vom veni in curind la postul nostru.
Eu n'am fost la Bucuresti de pe la Octombrie, fiind spaitnintat de gerul iernei. Socot insa sa ma duc la Senat pe la sfirsitul lul Februarie, dace . etc.
Zia ca ai sa pled peste vr'o 15 zile ? .. De ce nu to -ail opri
,cite-va ceasuri la mine ? Pornind dimineata din Iasi, ajungi pe la
II ore la gara Mircesti Si seara cu trenul expres te indrumezi
spre Bucuresti.
Programul e lesne de urmat si tot-odata de nature a-rai produce o mare satisfacere.

Arnie sincer, V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

116

CVII
Mirce ?ti, Ii Februarie ISSo

Iubite Negruzzi, ItI scriu in grabA, CAA plec la Roman pentru

procesul meu. Necazurile ce am, nu-mi lass capul liber pentru ocupad literare, sper insa ca vol scapa in curind de buclucurl si

atunci ma vol gindi cu dragoste la copila noastra : Foea Convorbirilor. Cit pentru simtirile lul Ion Ghica care D-ta, eti cred
ca esti inselat. On cum, cind vol merge la BucurWi, voi avea
o explicare cu el. PAna atunci to imbratiez. AT sa mai staff mult
in Iasi ?

Amic devotat, V. Alecsandri.

CVIII
Mirces'.1, 14 Iunie ISSo

Iubite Negruzzi,

trimit, dupa fAgAduinta, inceputul coresI si sper sa -tI comunic altele pentru numerile urmatoare ale foaeI 1).
Plec peste doua cjile la Sinaia, unde sint invitat de Doamna,
ItT

pondentei mele cu Ion Ghicascrisoarea No.

ca sa ma consulte asupra uneT opere ce compune in colaboratiecu un maestru venit din Suedia. MA vol intoarce la Mircesti in
cele d'intii zile ale lul Iulie.
DecT, sanatate si la revedere.
Al D-tale amic, V. Alecsandri.
CIX.
Mircesti, 20 Iunie iSSo.

Iubite Negruzzi, Primesc chiar acum alIturata scrisoare dela Papadopulo-Callimach. 0 gasesc destul de interesanta pentru.
ca sa fie publicata in Convorbirile Literare2). Daca impArt4e01
opinia mea, pune sa traga o copie destinata pentru tipografie si
trimete-mi originalul curat, indarat. Tiu a pune acest autograf in
colectia mea de autografe.
Cred ca aT primit epistola mea cAtre Ion Ghica, in care facbiografia luT Vasile Porojan3).

Ce al de gind sa facT in vara aceasta ?

1) Scrisoarea I (*Din vremea lui Grigorie Ghica Voevod), Corm. XIV

(18So) pp. 1-5.

Ceremonia cafelet: V. Cony. Lit. XIV, p. 194-96
3) S'a tiparit In Coml. XIV, (1880) pp. 165-171.

1) Scrisoarea e relativ'd la

www.dacoromanica.ro

117

ProfitA de vacanta, ca sa te mai dal in dragoste cu muza

pe care aT parasit-o pentru fleoarta de politica.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CX.
Mircesti, 17 August tSSo.

Iubite Negruzzi, Esti dus in strainatate ? Esti in Iasi ? Arunc

la posts aceste douA intrebarr, intr'un noroc si astept un raspuns
pentru ca sail trimet o scrisoare lungs si foarte interesanta a luT
Papadopulo-Callimach.

AT mai scris ceva, sail aT continuat a te inchina la altarul

lenii ? De este asa, o sil avem vorba impreuna, sper insa din contra, sA te imbratisez.

V. Alecsandri,

CXI.
Mirce;tI, 3o August 1SSo.

Iubite Negruzzi, Ti-am trimis scrisoarea luT Papadopulo-Cal-

limach si sper a aT primit-o1). Mai posed o culegere de cintece

populare culese de parintele Episcop Melhisedek, precum :
Inn catichetic popular, CoMarie sail discurs la nuntit, Cuvint
de ertaciune, Urare de anul nog.

Toate aceste anotate de colegul mei de Academie.

Daca ip' convin, sint gata a ti-le trimite pentru Convorbin2).
Ele sint foarte interesante ; astept raspuns.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
CXII.
Mirce;t1, 2 Septcmbre tSSo

Iubite Negruzzi, Profit de plecarea ginerelui mei la Iasi,

pentru ca sail trimit colectia de cintece populare facute de parintele Melhisedek. Nu ma indoesc O. va gasi in curind loc in
coloanele Convorbirilor. Cred ca aT primit a 4-a epistoll a lui
1) Scrisoarea trateazbi despre Cyril Lucar. V. Cony. Lit. XIV, p. 252.
2) S'ati tiparit in ConvorbirY, XIV, (ISSo) pp. 29o, 344, sub titlul gLiteratufa religioas'a popularNs.

www.dacoromanica.ro

11ti _
Ion Ghica i). Cind va apare ? El pregAte$te o a 5-a scrisoare foarte
interesanta, la care voi raspunde imediat.

Te imbratisez. V. Alecsandri.
CXIII.
Mirce?tl, S Sept. 18So.

Iubite Negruzzi, Dace proectul meg de a petrece iarna in

strainatate te-a mihnit, da mihnirea dupe spate, cad mi-am schimbat planurile. Nu plec din teara decit la primavara !
Perspectiva unul voiaj in luna lul Noembrie nu-mi suride nict
decum ; spot Academia $i Senatul imi atin calea. Trebue dect s5.

las deocamdata toeagul de calator in coltul odaii $i ss ramin la

postul meil de cetacean academician in cursul iernii ce vine.
Vol profita negresit de zilele viforoase pentru ca sa ma.
pun pe lucru $1 voi trimete din cind in cind cite ceva Convorbirilor. Cit pentru comedia in versuri de care ma intrebi, n'am inceput-o Inca, fiind-ca toata vara am fost navalit de musafiri. Tot
ce am putut face pe furi$, este o feerie nationals pentru teatrul
din Bucuresti, intitulata Povestea lug' Pepelea 2).

Cea intii lucrare ce voi intreprinde in curind, este o drama.

in proza: Desrobirea Tiganilor, 3) apoi in cursul iernei vol incepe
comedia mea in versuri, dacci mi-o fi bine.
Pe saptamina viitoare, adica la 14 Sept. ma voi gasi in Iasi

si voi avea mare multumire ss te intilnesc, pentru ca sa mat

vorbim de voiajurl, de literature $i chiar de politics.
Para atunci te imbratisez si te rog sa prezentezi complimentele mele respectuoase D-nei Negruzzi.

V. Alecsandri.
CXIV.
Mirceti, 9 Noembrie 1880.

Iubite Negruzzi, Plec miine la Bucuresti, de unde 241 vroi

sa trimet d -1u1 Creanga colectia operelor mele, ceruta de did.
Nu-I cunosc insa adresa. Te rog sa aI bunatate a mi-o insemna
pe o bucata de hirtie $i a mi-o expedia, 5 strada Calving.
Ion Ghica a fost asta-zI aici $i mi-a anuntat o noua scrisoare.
1) A patra scrisoare (Eteria) Cony. XIV , (1880) pp. 325-344.
2) Com,. XVII. (1883) Pp. 201, 247, 293.
3) Care nu a fost sung,

www.dacoromanica.ro

119

Sper ca ceea ce ti-am dat, va apare intreaga in numarul ce

are s iasa.
Vii la Bucuresti ?

Al D-tale amic, V. Alecsandri.

CXV.
Mircezti, 28 Decembrie ISSo.

Iubite Negruzzi, Inainte de toate iti multumesc pentru fellcitarile ce mi-ai trimes de sarbatori ai pentru urarile amicale ce
fad in privirea sdnatatei si a harnicii mele ; sper ca de mi-or profita pentru ca sa flu mai cu voe-buns $i mai productiv in cursul
anului care vine. Primeste la rindul D-tale din parte -mi asemenea
urari, pe linga care mai adaog in special unele in folosul Convorbirilor.

Articolul lui Ion Ghica este in adevar mai personal decit

scrisorile precedente 1), insa el nu este decit ca o prefata la o

serie de studil foarte interesante, pe care le-asi vedea cu mare

multumire in coloanele Convorbirdor. De aceea sintprea bucuros
de vestea ce-mi daT despre publicarea in numarul din I Fevr.
al ma recunosc dator cu multe raspunsuri lui Ion Ghica gi
sper ca le vol scrie in curind. Para atunci, to rog sa arati complimentele mele respectuoase d -nel Negruzzi, si sA primesti amicalele mele imbratisari.

V. Alecsandri.
Prin ginerele mdi ti-oi comunica un articol al lui Papadopulo-Callimach, in care se trateaza despre ceasornicul lui Stefan
eel Mare, dat Rusilor de catre Mitropolitul Veniamin Costaki 2).
CXVI.
Mirccsti, II lanuaric 18Si.

24' sub zero

Iubite Negruzzi, Scrisoarea d-lui Nicanor Fratesiu, protosincel

secr. consist. ni m'a surprins, fiind-ca sint obisnuit cu asemenea
propuneri. Se vede ca ma bucur de reputatia de Pere nourricier . . .
ai

Sint vr'o trei ani, am primit din Basarabia o epistola din

1) Scrisoarea VII relativii la partidele politice Si evenimeutele din anul 1848.
Corm. Lit. v. XIV, p. 407.
1) Scrisoarea trateazK despre eCeazornicAria la Romani) Corm Lit, XV, ISSI
Pp. 29-32.

www.dacoromanica.ro

120

partea unuT tinar care ma ruga sa-I adoptez, sub cuvint ca admira
mult poeziile mele.

Anul trecut, un alt june amator de versuri, mi-a scris din

Giurgiu, rugindu-ma sa-1 primesc ca elev in atelierul melt poetics).
Cu ocaziunea sarbatorilor anulul nou am primit o propunere
cam de aceeasi natura, precedata de felicitari entusiaste in modul
urmator :

Anul nou cu cea maT mare si infocata verdeafa vedem ca

a sosit ; iar cel trecator s'a dus ca cum n'a maT fost ! Dar acest
an este spertitor de a fi foarte imbelsugat pentru marele si celebrul

nostru barbat de stat, care nu maT puffin poarta si faimoasa

cunund de rege al tuturor poefilor din tot globul Europei. Deci
Dumnezea sa va intareasca inmilionit sfinta sanatate ca sa putefi
tlupta de a face bine tuturor ... si mie, trimifindu-ma in Paris ca
sa ma perfectionez . .. etc.). D-1 Grigori Szilasy mi-a recomandat
in adevar scrierile tindrului Dulfu, cerindu-mi opinia asupra merite-

lor lor, dar n'a mers pans la propunerea de adoptare sau de

crestere a junelul poet de peste Carpafi . . .
Astazi mi se prezinta un Costin ! .
Stau si ma 'ntreb cine mi-a organizat o asemenea scie? De
unde pans unde am ajuns a fi considerat ca un adoptator, sau cel
pufin ca un crescator de copil talenta /1 ?Daca as fi milionar sau inmilionit, as crea un institut de
poetotrofie, insa cu averea ce-mi famine, nu-mi este permis a ma
gindi decit la familia mea.
Am primit o noua scrisoare de la Ion Ghica, care confine
detaliuri interesante asupra celor intii tined romini din Paris, la
anii 1834-1835a), si asupra gradulul de ignoranfa a Francezilor
despre farile noastre. Imi propui sa-T raspund spre a complecta
.

suvenirile luT, si amindoua scrierile fi le -oT comunica, daca doresti.

Ti-am trimis prin ginerile meg un articol al lui Papadopulodestul de interesant. Sper in curind

Callimah asupra ceasornicariei

sa to scap si de dotul de versuri. Pana atunci insa, o amicala

stringere de mina.

V. Alecsandri.
1) I. Scurtu : cCabinetul poetic al luT Alecsandris. StYmaratorul II (1903) p. 465.

2) V. tScris. VIII (Din viaca socials de pe la 1835 36) Cony. Lit. XIV,
pp. 446-50.

www.dacoromanica.ro

121

CXVII.
Mircqti, 16 Ianuaric 1SS 1.

Iubite Negruzzi, M'am Intilnit cu parintele Episcop de Roman,

Melhisedek, care a manifestat doriMa de a se abona Ia Convorbirt.

Tot-odata ar dori s alba volumul anulul 1880. Fa bine, dar, de

reguleaza atit abonarea cit $i triiniterea acelur volum la adresa colegulul mai de Academie.
Cind pled la Bucure5tr
daca nu cum-va ir fi si plecat.
Eu mai ramir acasa pans la finele lur Faurar.
Al d-tale amic, V. Alecsandri.
CXVIII.
Mircet.ti, 26 Ianuarie ISS t.

Iubite Negruzzi, Sint insarcinat de Academie cu biografia raposatului meg amic C. Negruzzi.
Nu ma pot adresa dar Ia altul
.

de cit Ia fiul sau pentru a avea urmatoarele notiti : (sic).

Anul 51 locul na5terir.
Studiile ;
sub care profesorr? in care 5coale ?

Operele cu titlurile separate $1 anul publicatiei lor.

Epoca si locul mortir.
Familia ; parintir, stramo5ii.

Te rog sa-mi comunici cit mai curind toate aceste notitir

sau macar uncle din ele, pentru ca sa ma pot apuca indata de
lucru1). A5tept raspunsul D-tale cu nerabdare 5i te imbrati5ez.

V. Alecsandri.
CXIX.
BucurestT, to M artie 1881.

Iubite Negruzzi, Te-am cautat aid 51 am aflat ca aI plecat

la Ia5r. Mg grabesc dar air trimete aceste rindurr, pentru ca sa
te rog de a nu publica inca epistola, mea asupra Pinei amare a
ecsilului, ce ci -a comunicat Ion Ghica, fiind-ca nu este complecta.
Imi propun s o sfir5esc cind ma vol intoarce la Mirce5ti
si atunci voi trimete-o foair Convorbirilor2).

Avem trer posturr vacante la Academie. D-ta e5tr candidatul

I) (Nu stiu din care cauia.' lucrarea aceasta nu s'a fdcuta. Nota luT I. N.
2) Scrisoarea a limas neterminata rCi s'a publicat aca In Cony. Lit. an. XXIV

(1891) pp. 721-726.

www.dacoromanica.ro

122

meu pentru unul din ele. Bine aT face de a-I trimite Academies co-.
lectia complecta a Convorbirilor.

Al d-tale amic, V. Alecsandri.

CXX.
.MircetT, ii MaT 18Sz.

Domnule Not. coresp. etern9,

Accepind invitationea ce 4 benevolit a-mT tramitte la benchetul societatiI social literaria Junimea, mA nutresc cu sperantionea de a frequenta acel benchet, unde sum secur de a gAsi un
nutriment mar substantiate.

Prin consecentia finesc ca si d-voastra prin sclamatiunea

ardinte : Sit traiascii ! Cine ?

Din reedintemintul Mircestl.

In Brumariu, in zi cu brumA.

Sincer stimAtor, Vasiliu Alecsandri.

CXXI.
3 Iulie ISSI.

1ubite Negruzzi, Primesc chiar acum treT epistole de ale luT

Ion Ghica, destinate Convorbirilor 2). Ti le expediez prin pota.

Ghica pleacA Simbata la Londra, ca ambasador. Regret

absenta lul de la Academie gi de la directia teatrului.
Te rog sa-mi rezervezT un exemplar din ultimul volum al
Convorbirilor.
Complimente respectuoase d-neT Negruzzi.

Al D-tale amic, V. Alecsandri.

VreT sA publicT pe Pepelea intr'unul din numerele verii ?

CXXII.
mircot.ti, 24 lune 'SSE.

Iubite Negruzzi, Am scris la BucuretI ca sA-mI trimeata

manuscriptul luT Pepelea, Si pAn'acum nu am primit nic! rAspuns
1) Invitacia la banchetul anual al junitnir, subscricl de secretarul coddled,
era facula de asai-datI in stil latino-germano-ardelean. Alecsandri ea.spunse cam in
acciasT limbs. (Kota luT 1. N,)
2) Acecte trel scrisori sint : a IX -a (David Urquhart), a X-a (Egalitatea.), a NI-a

Libertatca), publ. in cony. XV (ISSI) pp. 165, 209, 254.

www.dacoromanica.ro

123

nici piesa. Vol mai reinnoi cererea mea astAzi, insa nu cred s&
obtiu vre-un rezultat pAna nu s'a numi un director al teatrelor in
locul lui Ion Ghica, dus acum la Londra in calitate de ministru
plenipotentiar. Mi s'a propus tine directia acelei galere, dar intelegi cA am refuzat cu entusiasm.
Al D-tale amic, V. Alecsandri.
CXXIII.
Mirce;t1, 17 Septcmbrie 1881.

Iubite Negruzzi, In sfirsit am cApAtat o copie depre manuscriptul lul Pepe lea, dar in ce hal ! vei judeca insusi ... E de
mirat cum O. ail3a directia un asemenea copist ! Am facut indreptAri

pre cit am putut; acum dace tot voesti ca sa publici aceasti

piesa in Convorbiri, incredinteaza volumul aldturat unul zetar inteligent si Doatnne ajutA.
Ce zici de iarna timpurie care ne-a cAzut pe cap ? Clima
erninament (sic) proprice ! dupe spusa lui Aurelian.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CXXIV.
Mircqtt, (fa'rit data)

Iubite Negruzzi, IV mai trimit o pies1 care s'a jucat cu

mult succes in iarna trecuta la Bucuresti, insa tot asa de prost
copiata ca si Pepelea. Daca iti convine, public'o in c Convorbiriv,
feint nume de autor. Un simplu X e suficienti).
La caz contrar, ,al bunAtatea a da piesa lui Lukian pentru
beneficiul lui, cu conditie ca sl nu pue numele meu pe afis, dack
ar afla ea e facuta de mine.
Astept raspunsul D-tale si to imbratisez.

V. Alecsandri.
CXXV.
Mircetl, 27 Septembrie Mt.

Iubite Negruzzi, M'am bucurat cA n'ai fost un pierde-vara.

ca mine si ca a! tradus ... fie chiar in versurl albe, pe Don Carlos
al lul Schiller2). Cu timpul sper O. vom poseda in limba romina
tot teatrul clasic german, o adevArata comoara!
1) S'a publicat sub titlul c.Viea'elayl Draculut; farsa de Carnaral, imitate din

franluze.te, de X., In Con. Lit. XV, p. 297. Ncta lui I. N.

2) V. Corm. Lit. XVI (1882S3) pp, 15, 5o, 88, 132, 173,

www.dacoromanica.ro

124

Imi spuT ca Maiorescu a reinviat pe lumea literary dupa opt

anT de catalepsie. Cu atita nial bine si pentru literatura noastra
si pentru el ! Un om ca dinsul, invAtat, elocuent, destept, cugetAtor

si de gust, este menit a aduce marl foloase tinerimel, atit prin

scrierile cit si prin graiul lul. SA ne felicitam dar de reinvierea
ilustrulul orator, care tie a combate atit de asptu betia cuvintelor.
Multi chemati, dar putini alesT
Aceasta maxima se poate

aplica la toate generatiile ce se succeda. Din elementele tinere

care daii putine roade astazi, cine stie daca n'am vedea esind o
mina de oamenl- vengherl de marla buns? Sa nu desperam, ci sa
urmam a le arata calea . . . Sufletele june se obosesc de cinism
si se revoltA cite-o-datA.' in contra lul ; atunci ele aspirA a reintra
in lumea ideals, cad care om nu sufere macar data in vieatA
de nostalgia frumosului !
Ion Ghica va continua sirul scrisorilor lui, insA cu totu afara

din domeniul politic. Acele cloud care trateaa. despre Egalitate

$i Liberate au fost facute cu scop si de varietate $i de a proba
cum intelegern libertatea $i egalitatea, oamenii generatiei carunte.
Fratele meu a promis sa devie corespondentul Convorbirilor !

MA bucur de aceasta hotarire a luT, insa am sA-1 indemn $i eu

din parte-mi ca O. se fereasca de politicA, politica fiind filoxera
literaturii.

Cit pentru mine, iubitul meu coleg, am legat condeiul de

gard ! ... In treaga vary am petrecut-o cu ocupari agricole $i cu
p15.ti de datorii. Slays DomnuluT ! Acum sint liber, liberat $i de
movie, pe care am arendat-o, $i de creancieri pe care i-am ghiftuit
de banT. Sper dar el in iarna ce vine, inchizindu-ml ca un culbec
in casuta mea, voiu reusi a ml acata de poalele muzei... Ce trintealA am de gind sa-T clati ! Avusesem proectul a pleca in strainatate spre a cAuta un colt de pamint scAldat in soare, insa $i anul

acesta ma vol multumi cu soarele din sobA... La Martie vol

merge O. asist la lucrarile Academiel si la i Mai vol pleca
Unde ?

Unde m'or duce ochil si pe cit timp pinzele pungil vor

fi umplute.

E timpul sa mai es in lume... Orizontul de la Mircesti a

inceput a-mi 'Area cam ingust, si soarele RominieT cu nasul dege-

rat de frig.
www.dacoromanica.ro

125

N'ai avea curagiul sa te abaci pe aicea cited te vei duce

la Camera singur ? Mi-al face mare placere.
La revedere si made complimente afectuoase d -nei Negruzzi.
Al d-tale amic, V. Alecsandri.
Fa cu Pepelea si cu Sfredelul draculur ce -i gasi de cuviin%A.
Ti le-am trimis numai si numai pentru ca mi le-al cerut. Daca.

insa s'ar injgheba o trupa in Iasi, as dori sa dai Sfredelul draculla" (Carl nume de autor) ca sa se joace.
CXXVI.
Bucuresti, Simbatl.

Iubite Negruzzi, RAspund indata la scrisoarea ce mr -al trimis

la Mircesti si care m'a gasit in Bucuresti; am scris indata. lui Papadopulo ca
expeduiasca un articol foarte interesant asupra
lur Ciubiir-Vocki1), si alte scrieri ce a facut in timpli din urma.
Nu am vreme asta-zi
trimit notitele ce cereti asupra luT

Ballet, dar cit mai curind vol cauta sa-mi aduc aminte despre
unele particularitati a vietei sale si le-oi asterne pe hirtie, pentru ca sA-1{1 indeplinesc dorinta.
Miine plec la Sinaia si sper ca voi afla data exacta a venirei
Regelui la Iasi.

Te imbratisez, V. Alecsandri.

CXXVII.
Mirec,t1, r7 Octombrie IS81.

Iubite Negruzzi, M'am intors de la Bucuresti aseara si am

gasit pe biuroul mei" o scrisoare a d-lui Ion Ghica, care ma intreaba daca s'ail publicat in Convorbiri epistolele Cele din urma.
Spre raspuns, te rogsa-I trimeti pumerile de la i August, z Sept.
si t Oct. si sa urmezi inainte cu trimeterea nuinerilor viitoare la
adresa ha Ion Ghica :
Londres 77, Cornwall-Gardens.

Am vazut pe Maiorescu pregatind un articol foarte curios

asupra sinuciderilor. Slavic! lucreaza o nuvela.. Eu sper ca de
acum m-of pune pe lucru
daca nu ma voi porni in strainatate.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
1) Articol tipirit In Cony. XVI, (t SS2) p. 2S5-295, sub titlul Ciubitr-Vodi,
In istoria Moldovei ,si in drama D-lui Vasi le Alecsandri; Despot-Vocli.

www.dacoromanica.ro

120

CXXVIII.

MirctI, 14 Februarie 1882.

Iubite Negruzzi, Pritnesc din Londra inceputul uner lucrarf

importante asupra unor chestiuni care intereseaza Cara si bogatia
cr. Cunostr autorul 1) si nu ma indoesc ca scrisoarea lui va fi primita de foaia Convorbirilor. Ti-o comunic dar WA intirziere, insa
cu conditie ca numele lur sa nu fie publicat. Pozitia luf actualA
.nu-T permite sa-sT moae pana in alta cerneall decit in aceea
-cliplomatica.

VeT insemna dar numele autoruluT cu litera X si veT 'Astra

manuscrisul ca sa mi-1 inapoezi cind nu o mar fi trebuinta de el.
In Monitor vad el esti' absent de la Camera, prin urmare
trebue sa fif la Iasi. IV trimit dar manuscrisul dea-dreptul acasl,
cu incredere ca-ti fac multumire, dind de hrana foaii lacome a
Convorbirilor.

Plec peste cite-va zile la Bucurestr, cad la 23 Februarie se

deschide sesiunea Academir. Poate sa ne intilnim in tren. Amin-dor avem mar vie placere a ne regasi pe tArimul literar decit pe
gunoiul politic.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CXXIX.
Mirce;ti, 8 April 7882.

Iubite Negruzzi, Fiind-ca plec, de azi intro saptAminA, to

Tog sa spur d -luT Naum, ca astept cu nerabdare traducerea din
Mirefo ce mi-a promis 2). N'as urea sa ma pornesc fard dinsa, clef
sint incredintat ca va produce mare multumire lul Mistral si confratilor lul din Felibrigiul Proventif.
SA ne vedem sanatosT.
Complimentele mele d-neT Negruzzi.

V. Alecsandri.

CXXX.
Mircetl, Mercurt

Iubite Negruzzi, M'am intors sanatos si intinerit din calatorie

si am adus condeiul de our decernat lul Naum de cAtre comitetul
felibrin din Forcalquier. Te rog sa-1 spur ca tiu acest frumos premitt la dispozitia sa, si ca-1 poftesc sa se repeada la Mircestr ca
') Ion (Mica, atunci ministru al 061 la Londra,
2) V. acea traducere in Cony. XVI, (1882-83) pp. 347-48.

www.dacoromanica.ro

I. N.

127

sa-1 primeasca din miinele mele, impreuna cu diploma. Am auzit

ca plecT in streinatate. Cind si incotro ?
Nu uita O. mergT la Londra $i s vezT pe Ion Ghica. Adresa
luT este 59, Prince's Gate.
Complimente D-neT Negruzzi si voiaj fericit.

Al D-tale amic, V. Alecsandri.

CXXXI.
Mircett, I Iulie 188i:

Iubite Negruzzi, Pan' a nu pleca din IasT, te rog sa. daT D-luT
Naum alaturata scrisoare impreunata cu o diploma si cu condeiul

de our ce i s'au decernat ca premiu de catre Ateneul jocurilor

Florale din Forcalquier.
ItT doresc timp frumos, veselie si sanatate in calatoria ce
intreprinzi $i te rog sa prezinti complimentele mele DneT Negruzzi.

Al D-tale amic, V. Alecsandri.

CXXXII.
Mircetl,

Tulle ISS2.

Iubite Negruzzi, Primesc chiar acum din Londra un pachet

continind urmarea Studidor economice a luT Ion Ghica, al caror
inceput ti le-am comunicat inaintea plecarel mele in streinatate.
IV trimit acest nou manuscris, cu incredere ca lucrarea aceasta

va gasi loc in coloanele Convorbirilor, ca una ce este bine cugetata, bine scrisa si demna de a gasi adapost in o foae de valoare').
AzT dimineata ti-am trimis prin conductorul trenuluT un pachet, in care sint coprinse premiul cistigat de Naum la Forcalquier
precum si diploma ce il insoteste.
Te rog sa bine-voestT a i le inmina pentru ca sa-1 vindecam
de friguri.
Al D-tale atnic, V. Alecsandri.
CXXXIII.
MircetI, 22 Sept. 1882.

Iubite Negruzzi, Cred ca te-al intors din lunga-tI calatorie

i ma grabesc a te instiinta CA Ion Ghica mi-a trimis urmarea
1) sProductiunea, consumapunea si schimbuls de I. Ghica. Cony. Lit. XVI

PP. 163, 234. 273, 297, 392.

www.dacoromanica.ro

128

s crierel sale asupra producerei si a consunuirel. Ti le -ol comunica

indata ce vol fi sigur ca to gasesti in cuibul vesel din Pacurari.

Ion Ghica Imi spune el n'a primit numerile Convorbirilor

din Julie si August in care sint publicate partea intil a opera'
sale. Te maga sa bine-voesti a regula sa i se expeduiasca si acele
numere, pentru ca colectia lul sa fie complecta.
Frate-meg asemenea regrets ca nu mal primeste Convorbiri le.

Daca abonarhentul este expirat, rog sa -1 inscrii din noir in lista

abonatilor si sa-1 expeduesti toate numerile ce-I lipsesc. Cu venirea

mea la Iasi vol regula plata acestul abonament.

Eram decis a petrece iarna in Italia, insa boala sotiei, mele
ma oblige a-mi parasi ori-ce plan de voiaj. Vol sta gi iarna aceasta.
la Mircestr, linga sobs, gi de-o da Dzeil sa am liniste, sper ca.
ma vol ocupa de lucru.

V. Alecsandri.
CXXXIV.
Mircqtr, 25 Septembne 1862.

Iubite Negruzzi, Iti trimit urmarea articolulul lul Ion Ghica

asupra producerii gi consume-era. Aceasta lucrare serloasa mi-a
parut bine facuta si pentru meritele sale am recomandat -o Convorbirilor. Daca insa opiniile exprimate de autor nu sint conforme

cu acele sustinute din foaia Yunineil, se va gasi poate vre-un

membru al junintii care O. scrie un contra-articol serios, bine cugetat gi demn de un adversar ca I. Ghica.
Nu stiti ca foaia Convorbirilor sa fie exclusive ca o foaie
politica de o coloare absolute. Coloanele el au fost totd'auna ospitaliere pentru tot ce e bine scris deli chiar cite-odata prea
putin inteles, precum Teoria fatalismului gi alte ondulatiuni ejusdent

farinael). Asa dar, fiind-ca esti dispus a publica si restul articolulul lul I. Ghica, mi se pare convenabil ca sa urmati a-I subsemna ca pins acum numal cu initialele autorulul, gi aceasta din
cauza pozitiei diplomatice, care nu-i permite a-0 pune numele intreg.

Daca insa al vroi sa al o explicare cu el in aceasta privinta,.

iata adresa lul : Ion Ghica, Prince's Gate 59 Londra.
Numerile din Convorbiri ce-I lipsesc sint acele din Iulie gi
August, care contin inceputul articolulul sail.
') Aluzie la articolele lui. V. Conta : iTeoria fatalismuluis si iTeoria onclu
10unei universalea.

www.dacoromanica.ro

129

Cit pentru fratele met, i-oT scrie pentru ca sa ma instiinteze de la ce epoca nu a primit numerele foaiT.

Ca am cea maT mare dorinta de a asista la inaugurarea

statuil luT Stefan cel Mare si bdrbos, nu poate fi nicl o Indoiald ;
si sper ca starea sanatatiT d-neT Alecsandri imT va permite sa-mT
indeplinesc dorinta. Parerea mea de raid este ca imprejurarile suparatoare prin care am trecut si tot trec Inca, nu mi -au permis $1
nicT nu-mT permit de a compune vre-o odd de circonstance, cum
am facut cu ocazia inaugurariT luT Mihal Viteazul.
Regele va veni negreOt ca ss asiste la acea mare serbare

nationala ; M. Sa mi-a si vorbit data despre deciderea sa de a

veni la Iasi cind se va descoperi statua.
Suferintele d-nef Alecsandri de abia imi lass vreme ca sa
scrid cite un ravas pe la soroace, indata insa ce va fi maT linitita
vol cata prin saltar ceva pentru Convorbiri.
ImT pare bine ca nu ti-aT perdut vara, si ca aT tradus tra-

gedia luT Schiller : Fecioara de la Orleans'). Nu maT putin ma

bucur ca aT inmultit familia Copiilor de pe natures.
Ce lucreaza Naum ? L'am indemnat sa traduces intregul poem
al lul Mistral : Mira
Apucatu-s'a de aceasta lucrare ?

Al d-tale amic, V. Alecsandri.

CXXXV.
Mircestl, 15 Octomvrie 1882.

lubite Negruzzi, Tata o noun scrisoare a luT Ion Ghica2), de

soiul acelora care ail placut lectorilor bail Convorbirilor. Ea cuprinde notice foarte interesante asupra pleladei de dascali GrecT,
care au format educatia generatiT batrine din BucuretT. Cred, prin
urmare, ca va gasi loc in coloanele Convorbirilor, ca un pastel al
timpuluT trecut.

Pe cind inaugurarea statuil luT Stefan cel mare ? As dori

mutt sa flu lamurit despre ziva serbarif, cad am mare nevoe de a ma
repezi la Bucuresti pe vre-o cite-va zile, spre a ma da pe mina luT
Young, dantistul. Am o masea indracita, care ma bags in iad de vin.

Amicil si sarutare, V. Alecsandri.

Frate-men nu a primit numerele din z luuie, Julie, August si
Septembrie.
1) V. Cony. XVII, (1883-84) PP. 8, 47, 87.
2) Scris. XIII (sDasciliT Greets.) Cony. Lit. XVI (1S82-83) pp. 325-331.
27278

www.dacoromanica.ro

130

CXXXVI.
Mirceti, 17/29 Octombrie i882.

Iubite Negruzzi, Eram gata de plecare la Bucuresti, cind

sotia mea a cazut din nod la pat, bolnava de reumatismuri articulare
$i foarte dureroase. Deci stag pe loc, ping va trece accesul acestor
suferinti grozave. Cit pentru maselele mele cu pricina, le-am poruncit

sA ma lase in pace pe vreo citeva zile $1 pang acum m'ad

ascultat. Dea Domnul sA nu se rdsvrAteascA in contra ordinului
med. Sint foarte necajit, foarte obosit $1 foarte intristat de a
pierde o multime de vreme fara lucru, caci nu sint in stare de a
face nicT o Makedonskioae1).

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CXXXVII.
Mirceti, 7 Decembrie i 8S2.

Iubite Negruzzi, Am citit chiar acum cuvintele patriotice pe

care le -al rostit in Camera cu ocaziunea proectulur de lege pentru
impamintenirea unto jidan. Bravo ! Sa traesti ! sa dea Domnul Ca
toti Rominii sa vorbeasca tot ast-fel2).
Ed am avut pacatul sa iad numar data cuvintul in favoareaunur tinar Evred, care a publicat un volum de poezil romine, si
simt o mare mustrare de cuget ; insA ma jur sa nu mai cad in
asemenea pacat.
Inca odatA bravo ! aferim ! in toate limbele pagine $i crestine.
Te imbraOsez, V. Alecsandri.

CXXXVIII
Mirceftl, 12 Decembrie 1882.

Domnule Redactor, 3) Raposatul meu amic, C. Negri, era mare

amator de monede vechl de our $i in diversele lul calatorir, isi

Maketionskioat, adicii o poczio in felul celor convulse de D. A. Maecdonski
poet din BucurevtI. (Nota lui I. N.)
1) Directorul Cony. Lit. fiind deputat, combfituse in Camerli (Dec. 1882)
proectul de lege pentru Impiimintenirea D-lui lacob Neuschotz, bancher din Iasi.
Discursurile tinute de Mihail Cogillniceanu si de primul ministru, loan Briltianu, in
favoarea imp5mintenirii bancherului israelit, nu isbuti si con vinga Camera si proectul
de lege fu respins. (Nota Cony.)
a) Din Converbir XVI p. 380.

www.dacoromanica.ro

131

formase o colectie, pe care o tinea impartita in o multime de cutiutI rotunde, quadrate, octogene, cutiutr de sandal, de fildes, de lac
japonez, etc. Din cind in cind el isr cerceta, isi admira comoara care
pe lingd valoarea er metalica si numismatics, mar avea in ochir sal
farmecul elocvent al suvenirilor. Fie-care din ele if reprezenta un

colt de lume calcat de el, un incident al vieter sale de calator, o

anecdota mar mult sail ma! putin interesanta ; prin urmare el, omul

cel mar generos ce am cunoscut, era, pot nice, sgircit in privirea

monedelor sale si pan'acolo mergea partinirea sa, a., la zile de

nevoe prefera sa Lea imprumuturi de bad cu plata de dobing

marl; de cit sa se atinga de continutul cutiutilor.
In ultimii ad a! vieter sale, ajuns la o lipsa de avere care
nu-1 mar permitea s alba mina larg deschisa pentru ajutorul sat.manilor, Negri se decise, oftind din grew, a avea recurs la comoara lul ascunsa, si odata intrat pe aceasta cale de sacrificiii,
el se desparti incet de scumpele sale medalil.
Cind toate furl imprastiate, amicul meg le duse dorul si in
speranta de a mai gasi railcar una din de, ca s'o pastreze drept
talisman, el deschidea din cind in cind cutiutele si constata cu
mihnire pustiul ce navalise in sinul lor. De doua orr insa, el avu
ruultdmirea de a descoperi cite un Constandinat de our printre nmolul de obiecte ce inghesuia biuroul lur; multamire efemera ! cad
abia gasita, biata moneda trecu dupl. obicer, in minile unel batrine cu familia numeroasa.
Astfel am urmat si eil, D-le Redactor, ca sa raspund la apelul
D-voastre si sa va trimet ceva poezil pentru (Convorbirrv. Am
deschis toate saltarele, am rasfoit toate hirtiile si in fine am gasit.
Euppcx !

Am gasit un teanc de versurr de album, care, departe de a

avea valoarea medaliilor lur Negri, ail insa specialitatea for caracteristica in domeniul literature!. Aceasta categoric de versurr reprezinta rezultatul amar aceld chin al inchizitier moderne ce se
numeste pedeapsa albumului, osincla grozava, la care poetir si
chiar simplir versificatorr sint e)tpusT mai cu deosebire.
Nu zic aceasta pentru poeziile ce \TA trimit acum, cad de
au fost compuse sub o impresie placuta si adresate unor persoane

care merits capo-d'opere poetice, si un autor nu poate fi de cit

magulit cind e solicitat de dame si domnisoare atit de distinse,
ca O. imboga %easca albumul for ; dar in genere versurile de porunceala produc acelas efect sgircitor de nevre ca si frecatul unit!
www.dacoromanica.ro

1.32

sfesnic de alama pe o masa de marmurd sau ca taiatul unul dop

de pluta cu un cutit stirbat.
Am avut ocaziune a fi supus adese -orl la pedeapsa sus pomenitA, fiiind gratios solicitat prin viu gral sail prin posta, ca sa
deviil insu-mi calaul meu $i m'am executat, producind cele mai
multe on niste prostil, demne de un geniu necunoscut, anume
Misletti din Tirgul-CuculuT, care a murit. Tata ultimele sale opintirT,

ce au contribuit a'l ucide :

PE ALBUMUL D-NEI X
TrecInd azi pe stradela lul Drakaki Baston
nrit-am inter) birjli o muzii de bonton
zis : Caci n'am Pegazul Baclitel Apolon
Ca s'o ra'pcsc In bram-mT, si s'a o rog pe drum
Ca sii'mi inspire versur! pentru al Oil album.

PE ALBUMUL D-NEI XX
Amorul are miros, to Inca at parfum :
Nedesp5rtitl dad fi -veil Iii inimi si 'n album.

FereascA Dumnezeti pe tot omul gi chiar pe dusman de

asemine boala producatoare, de asemine convulsiuni olimpo-epileptice !
Vale I

V. Alecsandri.
CXXXIX.
Mircesti, 20 Dec. 1882.

Iubite Negruzzi, Materie pentru Convorbiri incepe a ploua.

Papadopulo a trimis la Iasi la adresa dtale un lung articol foarte
interesant asupra felibrilor din Proventa 1). Eil ti-am expediat azi
dimineata o noun scrisoare a lul Ion Ghica. Le veT gasi acasa
cind te-T intoarce de sarbatorT, dacA nu cum-va if face sarbatorile
in Bucuresti.
Primit-aT doul, poezii una compusa de frate-meil la 1857 2)
si alta de Millo la 1851 ? Ti le am trimis prin Maiorescu. As dori
mult ca sA gaseasca un colt in foaia noastra literara.
') Cony. Lit. XVI, (1872-1883) articolul intitulat aMicarea literarir provensallis.

2) A fost tipiritrt In Cony. X1X, (1885) pp. 187-88, sub titlul: cOdli la unirca Romanilors; a lui Millo nu a fost publicatS.

www.dacoromanica.ro

133

--

Am scris zilele acestea o oda pentru inaugurarea statuil lui

Stefan-Voda i), si am inceput o comedie antics in trel acte si in
versuri, intitulata Hora flu sau Fintina Blanduzia.
Te imbratisez, V. Alecsandri.

CXL.
Mircesti, Vineri.

Iubite Negruzzi, Dupa dorinta ce mi -al exprimat, iata scrisoarea catre redacOa Convorbirilor care va preceda publicarea
poeziilor de album, cu posta de mini.

Te-am felicitat de victoria ce ai repurtat in Camera, fax'a

cunoaste puternica pleads care te-a combatut. Acum dar, itl reinnoesc insutit complimentele mele sincere.
Se zice ca Neuschotz e decis a pArasi Iasii si a se retrage
la Viena. Duca-se peste noun tad si noul-zeci si noua de marl, cu

tot neamul sat', cu toil banil sal, cu toata semintia lul Abraham ! . . . Amin .!

Hotarirea luata in privirea inauguraril statuil lul Stefan cel

Mare, imi pare foarte nimerita. La April thnpul fiind mai cald, va
permite venirea in Iasi a multor persoane din Capitals si din provintii (sic), si ast-fel ceremonia va fi mult mai demna de eroul nostru.

Eu pregatisem o oda pentru aceasta ocaziune ; vol tescul

dar versurile mele in portofoliu pans la April. .. Numal de -nu s'ar
plodi intre ele pat-A. atunct
Informeaza-te, daca un jidan, anume Rainstein-Raineanu sau

Rainescu, autorul until volum de poezil romine a avut in Senat

majoritate pentru impamintenirea sa. As da cite-va leturgil ca sa
nu o fi capatat, in urma celor ce mi -al scris despre Evreil, care
se dedati la specula literaturilor straine.
AT de gind sa vii de Craciun la Iasi? Eu vol merge peste
vr'o patru zile ca sa ma intilnesc cu Regele si cu Regina si as
dori mult sa to vad.
Te imbrAtisez, V. Alecsandri.
CXLI.
Mircti, Martie 6, 1883.

Iubite Negruzzi, AT aflat negresit despre o importanta publi-

catie mensuala ce are sa p.parA in curind la Paris sub titlul de

1) V. Conv. XVII, (4-883) p. x12 ; tOdit la statua lui .,Stefan cel Mare..

www.dacoromanica.ro

134

Revista Lumit latine. Ea se va ocupa cu seriozitate de tarile noas-

tre. Iata pentru ce IV trimet un pachet de programe ale el, cu

rugaminte ca s le impartl la membriT Yunimit, gi totodata sa-1
indemni cu multa elocuenta a se abona.
Cind vif la Bucuregti pentru Academie ? Eu sper s plec la
14 Martie seara.

Te imbratiez, V. Alecsandri.
CXLII.

Mircqti, to Martie 'tSS3.

Iubite Negruzzi, IinT ceri un portret pentru Albumul Junimit

i altul pentru tabloul colectiv al Yunimiftilor. Tot ce posed este
acesta pe care ti 1 trimit. Dace formatul e prea mare, bine-voeste
a to adresa din parte-ml la D-1 Heck, fotograful, pentru ca sa-I
reduce in proportiile cartilor de vizita. VeT face o comanda de
12 exemplare in socoteala mea.
Eu am de gind a ma repezi pine la Ia.T inainte de a pleca
in strainatate, adica pe la inceputul ha Mai, si atunci voT regula
comptul mei cu D-1 Heck. Portretul ce-tT trimit este unul din
cele mai nimerite, fiind facut la o epoca, unde obrazul mea nu
purta Inca : (du terns Pirreparable outrage, insa umbrele sint prea
tare insemnate pe el, as dori ca Heck sa le mai corige.
Nu am nicr curagiul, nici rabdarea sa mai pozez pentru a
obtinea testimoniul fotografic a sbircelilor batrineti!, cu care ma
vad navalit pe fie-care an mai mult. Nu ma iarte filotimia, dupa
cum zicea Kir Gaitanis, dascalul mett de limba greceasca.
Ma intrebi dace iarna din care incepem a esi a fost roditoare ? . . Ar fi fost prea manoase dace nu mi-ar fi adus o multime
de supararT : boala sotiii mete care a durat Base luni de zile, boala
primejdioasa a fratelui mei, din care abia a scapat cu viata, supunindu-se la o operatie din cele mar grele : traeheotomie ... 0
altele, si altele . .. pe care sa le is dracul !
Cu toate acestea, am cercat sa gasesc un adapost in sinul
literaturif, gi cu chit!, cu vaT, am scris o comedie in versurT, in
treT acturl, intitu1ata : Fintina Blanduzie0). Lucrarea s'a facut
cu destula repejune, in 4 saptaminT, dar fi va ea nimerite sati nu ?

Ma tern ca va face a se increti sprincenele aspreT entice, caci

biata piesa a venit pe lume in vaetul de suferintl a nevestei mele.
') Tipiriti in Cony. Lit. XVIII (1884-85) Pp. 92, 141, 169.

www.dacoromanica.ro

135

Mergind la Bucuresti, o voT supune o areopagulur ce se

aduna pe fie care sAptAmina la Maiorescu, si apol voT vedea ce
este de facut cu manuscrisul ... Cine stie ? poate cl el este destinat
a atita focul din sobs. Imf pare rail cA nu potr veni la Academie
chiar la inceput, pentru ca sA. fir Ltd la lectura comedier mele.
Orr-cum, te imbrAtisez si te rog sa arati d -nel Negruzzi afectuoasele mele complimente.

V. Ale csandri.
CXLIII.
MircetY, Martie 1883.

Iubite Negruzzi, Am aflat ca aT fost ales deputat. Te felicit.

Ea am de gind sa vitt la Iasi in zilele aceste pentru 24 de oare,

si find-a. am a pleca in strainatate, foarte curind, as dori sa -;T
string mina si sail citesc ultima scriere : Fintina Blanduziel. Te
rog sl-mr fad cunoscut, cind si unde a$ putea sd indeplinesc aceasta
dorin tA.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CXLIV.
Mircesti, 3 April 1883.

Iubite Negruzzi, Papadopulo-Callimach a tradus un poem

vechiu, scris in al XIII-lea secol sub titlul de : Expedifia ha Igor
la Cumant, de o rara frumusete poetics. Fiind convins ca veal
deschide coloanele Convorbirilor literare aceleT interesante traduced, am Indemnat pe amicul nostru P. Callimach ca O. ne-o
comunicel). Tot odatA vol trimite in curind traducerea fAcuta de
D-1 0115.nescu, de (sic) poema lul Horatiu : Poental secularT2), care
e foarte nimerit5.

Ne pare rail tuturor ca nu aT venit intre nor la sesiunea

Academil $i spre a ne mingiia, multr dintre nor te salutAin frAteste.

V. Alecsandri.
CXLV.
Mircti, g Maifi 83.

Iubite Negruzzi, Iti trimet oda la statua lul tefan cel Mare,
pentru ca sl o publicl in Convorbirt. Te rog insA sA puT la cale
') No a fost publicatl.
2) E vorba de traducerca poemci t Carmen saccularc
Cony. Lit. XVII (1883-84) pp. 137-140.

www.dacoromanica.ro

a lui iforatiu V.

136

a se tipari gi pe coil de hirtie separate, in numar de vre-o doud

sute exemplare, spre a fi impartite in public" in ziva inaugurdreT
statue. As dori ca s se face q tiparire de lux pe hirtie satinata.
Pre cit stiu, pled la Bucuresti in curind. Eu insu-ml m'oi
indruma spre capitala veseliilor $i a neghiobillor pe Vinerea viitoare si sper sa ne intilnim acolo. Ili zic dar la revedere $i te
rog sa prezentezi complimentele mele afectuoase familiel D-tale.

Te imbrat*z, V. Alecsandri.
CXLVI.
Were le o'Aix-les-bains (Savoie).

5 August 1883 Hotel Continental

Iubite Negruzzi, Dupa o lunga primblare incintatoare pe

malurile Rinulul, prin Olanda, prin Englitera si Franta, iatd-ma
in fine sub dusele-sulfuroase de la Aix! Cura este placuta, fiind
facuta cu ape ealda, de si masagiul aduce pe bietul pacient in
stare de aluat plamddit fora mils. Pozitia orasuluT $i maT cu
seams Imprejurimele lul slot de o rare frumusete. Te sfatuesc dar
sa nu alegT alts localitate de vindecare dace, fereasca Dumnezeu,
al capatat vre-odatd reumatisme sati stingere de glas. Aict vei

intilni umbra lul Lamartine, ratacind pe marginea laculul de Bourge,

pe care marele poet I-a cintat in versurT atit de armonioase, $i

vet avea multumirea de a vedea la o distanta mica de Aix, cataracta Niagara precut si fluviul St. Laurent, in miniature :
insa, pe linge aceste minunT ale naturif, vei fi tot-odata intristat
de a vedea la ce grad de slutenie aduce pe fennel patima joculuT
de carti numit bacara, in saloanele de la Casino. VeT intilni asemenea $i stranepotT de -al lul Traian, care te-ar face a adresa cuvinte putin respectuoase acestui imparat, fondator de colonic in Dacia.

Apropo (sic) 1) de imparat, itI anunt trimiterea pentru Con -

vorbirl a unul articol foarte interesant asupra lul Teodoros de

Abissinia, care a fost R.onzin, dupd multe probabilitatl bine expuse

$i lamurite in zisul articol. 2) Nu ma indoesc ca coloanele Convorbirilor se vor deschide grabnic dinaintea luT, $i in aceasta convingere, te imbratisez, dorindu tl primbfarea la Aix ... fara. reumatisme.

Al d tale amic, V. Alecsandri.

1) (Sic) este In textul scrisorit. Nota Contr.

1) Articolul acesta c a XV-a scrisoare a Jul I. Ghica: aTheodoross, din

COM,. Lit. XVII (1883-84) Pp. 241.

www.dacoromanica.ro

137

CXLVII.
MircetT, Oct. 1883

Iubite Negruzzi, Mar iatA o scrisoare de ale lur Ghica'), foarte

interesantA. Ghica ar vroi sA $T adune toate scrisorile intr'un volum $i a insarcinat cu aceasta lucrare pe Bianu de la Academie ;
insa Bianu nu sr poate procura nutnerele din Convorbirl care cuprind acele epistole.
Nu at fi un mijloc de a i le pune la dispozitie pe cit-va timp ?
Te imbrAcisez, V. Alecsandri.

CXLVIII.
MirCCA 21 Oct. 1883.

Iubite Negruzzi, Revista Lumii Latine a apArut la Paris. Ea

are a se ocupa mult de interesele noastre $i merita s5. alba multi'
abonatT in cars.
Ti-am trimis, nu-mr aduc bine aminte cind, un
numAr de programe cu for de abonamente a ziseT reviste. Nu stiu
daca al gasit amafort pentru aceasta importantA publicatie ?
Orr-cum s1 fie, te rog sa-mT inapoezT vre-o 50 pentru ca s1 le trimet lur P. Gradisteanu, care mi-a promis a le va desface in
Bucurestr cit mar curind.
In junimea cred cl s'ar putea abona citi-va membri.
Te imbrAtisez, V. Alecsandri.

CXLIX
Mircesa, Mar IT.

Iubite Negruzzi, Era O. via la IasT, insA nu vor putea pleca

de cit poimine Jor ; seara mA vor intoarce inapor, la Mircestr.

As dori mult ca sA te intilnesc in putinele ceasuri ce vol sta in

fosta capitalA. Te vor cAuta pe acasa intre trer si patru oare.
Am primit programele Revistei Lurnil Latine gi le vor trimite lur GrAdisteanu ; te rog sl te informed, care sint junimistiT
ce s'ati abonat la acea revistA $i sl-T indemni a-ti numAra banir
abonamentului, pentru ca s1-T trimitem cit mar curind Baronulur
de Tourtoulon

6 Rue Mezieres

Paris.

Te imbrAtisez, V. Alecsandri.

') Scrisoarea XVI (Mehtupciu), Cony. Lit. XVI[ (1883-84) pp. 3(7-376.

www.dacoromanica.ro

1.38

CL.
Mircesti, 20 Octombrie 1883.

Iubite Negruzzi, Intorcindu-ma acasa, am gasit o nuvela trimisa de frate -meu $1 destinatA Convorbirilor 1). Am cetit-o $i am
ramas foarte emoVonat.
Ma grabesc dar a %T -o comunica $1 a te ruga ca sa o publicl
in viitorul numar, caci ast-fel aT face o mare multumire bietulul meu
frate, care patime$te de o boala foarte grea $1 prin urmare trebue
sa fie incurajat spre a'si alunga ideile posomorite ce-1 tortureaza.
In curind sper sA viti la la$T.

Te imbr4i$ez, V. Alecsandri.
CLI. 2)
Mircesti, 4 Ianuatie 1884.

Iubite Negruzzi, Ti-am trimis de mult un Inceput de calatorie

la Constantinopoll $1 mar in urma doua poezii: una compusa de
fratele meu $1 cealalta de Millo. Te rog O. mi le Inapoezi pentru
ca. O. pot indeplini cererile lul Iosif Vulcan, care nu ma lass in
pace, reclamind concursul meu la foaia sa Familia.
Vol face. toate chipurire de-a veni la Iasi, poimine insa nu mi
va fi cu putintl. VA doresc petrecere buns $1 va, urez s mal celebrati Inca 20 ani aniversarul Junimel .. . cu parul alb.
Al D-tale amic, V. Alecsandri.

CLII.
Mircestl 7 Gheuar 1884.

Iubite Negruzzi, Aceasta scrisoare te va gasi cam somnoros,

cam ostenit dupa banchetul Junimil ce s'a prelungit, hill inchipuesc,
pans in faptul zilel. Am asistat prin vis la acea serbare care consacra 20 de anT de existenta a societatif voastre $i am auzit glumele, veseliile, toasturile nenumarate a membrilor e. Sa va ajute
Dumnezeti a celebra $1 aniversarea a 4o-a a Junimil, in intima $1
legitima mindrie de desvoltare a Literaturii roinine.
Ea am avut un moment gindul de a veni sa vA surprind in
mijlocul banchetuluT, insa viscolul de erl a racit entusiasmul meu,
$1 dar am cedat indemnulul prudenciT, care tni-a $optit la ureche
') E nuvcla a Dor de morci, a ltd
XVII (1883-84) pp. 330-337.

I. Alecsandri, publicatit In

2) Manuscris inedit.

www.dacoromanica.ro

Cony. Lit.

139

insa la masa am baut in

sa stati locului in vecinatatea sobir
sanatatea $i prosperitatea Junimirl
ErT a fost Boboteaza
una din cele mar importante sarbatort a crestinatatir, $i cea mar seminificativa, dupa socotinta mea,
cad ea consacra ziva in care Mintuitorul a spalat in apa Iordanului impuritatea jidoveasc1 a na$terir sale, $i ast-fel nurnar a dobindit
prestigiul dumnezeesc.
Astazr este sarbatoarea Sfintulur Ioan Botezatorul! Om mare,

spirit inalt at antichitatir, singurul care a cercat a combate lepra

jidoveasca prin botezul fundatorulur religiei crestine. A mar fost
Inca un om de talia lur pe acele timpurl de obrasnicie evreeasca,
Faraon Egipteanul ! Acesta insa a fost mai practic decit Sf. Ioan,
cad el a vrut sa procure o scaldare definitive in valurile Mara
Rosii tuturor pezevenghilor, crismarilor, camatarilor, gi Meyerhofilor 1) din tiara lur.
Statuele acelor dot iubitorT de omenire ar trebui sa se innalte in toate orasele si satele ... mai cu seama la nor. Dar s
revenim Ia timpul de fata. Am primit inceputul mei! de ceileitorie
la Constantinopol, i m'am decis a nu'l trimete lui Vulcan di a-1

prelucra pentru Convorbirt, cind mi-o vent un chef de scris. at

pentru poezia fratelur meu, imr aduc bine aminte ca ti-am trimis-o
data cu aceea a lur Millo
Mi se pare chiar ca era tiparita pe
o foaie volante.
Cauta bine prin saltare, ca-i gasi-o.

Soarele se iveste!.. to las, ca sa-t adresez rugaciunea mea

de dimineata.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
XLIII.
Mircet.t.T, 9 Fe: ruarie, 1884.

Iubite Negruzzi, Doresti sa afli cum ma gasesc si ce fac

Povero di me Mi-am pierdut toate iarna in nelucrare din cauza

uner nevralgit intetite. In zadar m'am incercat a intreprinde o

drama in versuri, a carer subiect era sa fie Ovid, ecsilat la Tomis.
Nevralgia mr-a alungat ideile, ridicindu-mr toat5. buna-vointa de a
continua. Condamnindu-ne dar Ia rabdare, a$tept momentul pornirir mele la Bucurestt, pentru ca sa ma distrag putin cu punerea
in scene a pieser mele $i cu lucrarile academice.
1)

Meyerhoffer, bancher din Up% Nola C.mv.

www.dacoromanica.ro

140
ImT anunti ca (Fintina Blanduieb> este in studiii, prin urmare
nu-mi va rAmine decit a privighea repetitiile generale, $i pe urma a
astepta verdictul publiculul. Nu mi aT dat insa nici o scrisoare despre
opereta ce aT colaborat cu Caragiali si cu Gaudela I). Rolurile sintinvatate, muzica bine stiuta ? Crezl intr'un cuvint el artistii nostri
(sic) vor scoate-o bine in capAt ?

ImT cerl pentru Convorbiri cFintina Blanduzieiy. Cu mart

mull umiri ti-asT da-o, insa am de gind s'o pun sub tipar, indata ce

vol soli la Bucuresti, si cred ca va esi in brosura eel mai tirziti

pe la sfirsitul lul Martie. Socec m'a rugat sa nu -1 las de o parte
si sint oarecum obligat a satisface dorinta editorulur meth
Piesa fiind in tref acte, ar necesita eel putin doua luni pentru

publicarea el in Convorbiri, iar altminteri ar ocupa un numar

intreg al foaii. Si odatA cunoscuta de publicul cititor, editia lul
Socec ar suferi paguba, dupa cum m'a asigurat insu-sT.
Asa dar, te rog, iubite Negruzzi, sa nu te superl daca fac
aceasta concesie editorulul mat; iti promit ca indata ce vol scapa
de nevralgia mea, iti Vol procura materie pentru Convorbiri.
ImT pare bine ca aT sa vii la Bucuresti pentru sesiunea academicA. Vom avea o luny de zile de placutd camaraderie, care va
contribui a ma face sa petrec zile bune in Bucuresti.
Pentru slabiciunea ochilor, nu stir mai bun leac de cit dusa

de pulbere de apa de pucioasa, primite pe pleoape ... Vino cu

mine la vary la Aix les Rains.
Dea Dumnezeti ca insanatosirea bietulul Eminescu sa fie
deplina ! .. insa ma tem

...

Complimente afectuoase D -nel Negruzzi.

Al D-tale amic, V. Alecsandri.

Stir negre.it ca corespondenta Jul Ion Ghica din Convorbiri
a apArut intr'un volum. Tot ce am scris in iarna aceasta este o
epistoIA-prefata.

Frate-met m'a intrebat daca al primi in Convorbirt traducerea a unur minunat articol (si nu lung) de astronomic a Iui
Flammarion 2). Stii ca acest autor are un stil foarte poetic si talentul
3) Hatmanul Baltags, operi buff In 3 acte i s tablouri de I. Negruzzi li
I. L. Caragiale.. Conn. Lit. XVIII (1884.85). pp. 56, 109, 157.

') Articolul e intitulat: cLumile celelaltes, si tiparit In Cony. XVIII (1884 85), pp. 118 -122.

www.dacoromanica.ro

--

141

de a vulgariza intr'un mod atragator misterile ceruluT. Am rAspuns

frateluT meg afirmativ ... Bine am facut ?
Ion Ghica lucreaza. Cred dar c foaia nu va lipsi de materie
interesantA,
ItT trimet ultimul numar al gazeteT de Roumanie, ce coprinde
un articol foarte curios, intitulat Go Ahead 1). Eroul este ginerele
frateluT mei, Charles Bal, pe care poate aT avut prilej a 1 vedea la
Iasi. Dupl ce 1-if ceti, to rog sal trimetT generaluluT Duca.

CLIV.
Mirce01, 21 Februarie, 1884.

Iubite Negruzzi, Ion Ghica a sosit astA-zI la Mircestr cu

Iatl-l! El incepe o nouA serie de
epistole interesante, care vor coprinde notice istorice, schite de
moravurT disparute din societatea romina si tipuri caracteristice,
bine colorate.
Am convingerea ca-ti fac marl multumirT, ofepoclon destinat Convorbirilor.

rindu-le foaiT care a reprodus seria intil.

Acea serie a aparut de curind intr'un volum. Sper cis volumul va avea un frate gemine, a carui nas veT fi D-ta.
Plec la BucurestI la sfirsitul saptlminir ; cind aT de gind sa
vii la Academie ?

ImbratisArI amicale, V. Alecsandri.

CLV.
Mirce0i, 25 Februarie 1884.

Iubite Negruzzi, Ghica a plecat aseara la BucurestI, unde

urma la sfirsitul lunii. Scrisoarea D-tale a sosit Inca la
timp, pentru ca sa -1 pot consulta asupra modulul de a publica

it vol

epistola sa ce v'am. trimis ; el prefers ca aceast5. epistola sa poarte

N-rul XVII2) si cele urmAtoare numerele corespondente.
Bine ar fi insa sa se anunte in Convorbirr, apArerea volumu-

luT de curind tiparit sub titlul de:

Scrisori ale lid Ion Ghica cdtre V. Alecsandri, tipografia
Academii Romine 1884t.
1) sGo Aheads e reproducerea unui articol, publicat in jurnalul parizian
D-na Charles Bal, ce a
Gaulois 1Si In care so vorbe0e do o tin5rit pfireche, D-nul
plecat In Lumea-nouit salt refaci averea pierduti. Articolul interesa pe Alecsandri,
fiind-ca D-na Charles Bal era nepoata sa, fiica colonelului I. Alecsandri.
a) Epistola XVII ( iamos) tiparitil In Con /. Lit. XVIII (1884-85) pp. 10, 81.

www.dacoromanica.ro

142

In acest volum figureaza la inceput o epistolb.' a mea, ca prefata si la sfirsit articolul men intitulat Vasili Porojan, care a lost
publicata in Convorbir11).

Amic devotat, V. Alecsandri.

CLVI.
Mircevi, 25 Maiii, 1884.

lubite Negruzzi, Moartea fratelui meu lasA multe regretarl in

urma sa, cad! era un suflet bun, un spirit luminat, o natura distinsa.
Iubitor de tot ce este frumos pe lume, de tot ce innalta
omenirea, el a si facut marl servicif tariT lul, in timp de 6 aril, cit
a fost agent diplomatic la Paris sub Napoleon III, si daca ar fi
avut timpul sa se ocupe de literaturA, ar fi produs insemnate scrieri,
Dumnezeil a voit sa -1 scape de cruntile lul suferinti si mi
1 a luat, lasindu-ma cu un mare gol in inima si cu un mare desert

imprejurul meg, cad am ramas singur dintre a! mei. Mihnirea

mea e farA margin!, insa ideea ce ma sustine este ca vol regAsi
?ntr'o zi toate fiintele care m'aii iubit si m'ati parasit. Va veni
si rindul meiI sa plec, si crede-ma ca nu cu disperare vol vedea
sosind momentul c1e plecare.
Iiri multumesc pentru scrisoarea d tale si pentru propunerea

de a publica in Convorbiri manuscriptele ce s'ar afla intre hirtiile

Iancului. Precit still, in ultimele zile a vietif lul, pentru ca sa

alunge gindurile negre, el s'a ocupat cu traducerea opere! lul

Montesquieu Grandeur et decadence des Romains.

Ifni pare foarte rail ca s'a pierdut bucata de poezie a

lul

Millo. Nu mai am alt exemplar.

Incit priveste eFintina Blanduzith, de vreme ce to -al impacat cu Socec, to rog O. nu o public!, de cit dupA ce vor fi
olile brosurii esite. de sub tipar, cu indreptArile ce am mai facut
in manuscriptul met.

Te imbratisez, V. Alecsandri.

') Editia noul (1887) din eScrisorile. Jul 1. Ghica are o introductiune scrisli
tot do el. Episiola lui Alecsandri, e tipNriti sub No. XVII, p. 337-359. eVasile Po-

rojana nu e In sfirj.it, ci poarti No. V pp. 69-84.

www.dacoromanica.ro

143

CLVII.
Fart data.

Iubite Negruzzi, Sper sa via miine, MiercurT, la Ia$T, unde

ma voT opri pins a doua-zi.
VoT veni dar seara la d-ta ca sa citesc piesa mea 1) A$
dori s fie fata D-na Negruzzi, Nicu Ganea $1 alte putine persoane
ce veT putea aduna din fuga.
ImbratisarT, V. Alecsandri,
CLVIII.
Mircqti, 9 lunie 1884.

Iubite Negruzzi, M'am bucurat cind am vazut in Convorbirt

apadnd (Fintina BlanditzieTs $i ast-fel implinindu-se dorinta d-neT
Negruzzi ; am descoperit insa mai multe gre$elT de tipar, pe care

to rog sa le indrepti prin errata din numarul viitor.

Ploile m'a.il impedicat pan'actun de a pleca la Aix-les-Bains ;

sper ca timpul se va imbunatati in sfir$it $i'mi va petmite a ma

duce ca sa ma imbunatatesc $i ea la rindul mea.
Deci la revedere in-Septembrie. Complimente afectuoase d-nei
Negruzzi.

Te imbrati$ez, V. Alecsandri.
CLIX.
Mirce0, 17 Iunie 1884.

Iubite Negruzzi, Un domn Singer mT -a trimis o bro$ura in.

titulata :

Sollen die Judea Christen werden? pe care nu o pot

intelege, fiind scrisa in limba nemteasca ; itni pare insa ca trebue

sa fie un pledoriu in favoarea tirtanilor. Ti-o trimit ca sa o cite$ti

$1 daca veT gasi de cuviinta, sa insarcinezi pe Xenopulo sau pe

Misir sa faca o analiza critica asupra acestel seder] perciuno-fileg).
tlri comunic totodata $1 scrisoarea d lu! Singer, cu rugaminte
sa-mi spuT ce vrea de la mine ? Doresc raspuns grabnic, caci plec
foarte curind.
Te imbrati$ez, V. Alecsandri.
') Fintina Blanduziel.
2) Analiza nu s'a fdcut.

www.dacoromanica.ro

144

CLX.
Dlirce ti, 19 Iunie 1884.

Iubite Negruzzi, 0 buns veste. Ion Ghica are sali trimeata

in curind o noun scrisoare pentru Convorbirt, insA doreste ca sA fie

publicata Para nume de autor. VeT pune decT un simplu X sub

acel articol, care trateaza despre YidanI fi comeilul fcTrii, $i manuscrisul it vei 'Astra la d-ta ').
In sfirsit sper a pleca in curind ... nu insA la Aix-les-Bains,
care nu-T tocmaT departe de Tulon, dar la Mehadia deli Ungurimea este o a doua holes.
Te imbrAtisez, V. Alecsandri.
CLXI.
Mircqti, 24 Iunie 1884.

Iubite Negruzzi, Cea mai placuta veste ce puteaT sl-mi dal

pinA a nu pleca din tearl este: improvizarea operetel: lui Beizade
Epaminonda2) (un rol destinat negresit lul Iulian). AT dori foarte
mult sA o citesc si sa
parerea mea asupra eT, desi sint
incredintat cl trebue sA fie piesa nemerita, de vreme ce te-al lepAdat de colaboratul HatmanuluT Baltag 3).
Itii multumesc pentru notica ce mi-ai dat despre jupin Singer

si despre planurile sale ghesefiare. Gindul mei este de a nu-i raspunde nicT un cuvint. Ast -fel jupinul va pricepe a nu i se trece
marfa la Mircesti.
ImT daT bunk veste cA Judele ail inceput sA emigreze... Nu
te increde in miscArile lor. DacA i -aT urmAri, sint incredintat cd aT
intilni pe falsii noT AmericanT, raspinditi prin orasele din Valahia

sail pe la munte. De cind era s'o pateasca cu marea Rosie, perciunosii se feresc de ap5, mai cu searnA de Oceanurl.
Pled in Elvetia ? SA te intorci de acolo cu nervele otelite si
cu buna dispozitie de lucre. al am parAsit planul de a mA duce
la Aix-les-Bains si ma vAd silit a mA mi}ltumi in anul acesta cu
1) A fost publicatd sub numele lei I. Ghica. in "remand Convorbirilor poartl

titlul: Wilson Ormsby. (scris XVIII, Cony. XVIII, pp. 293-303). In volum are
51 titlul Ovreii.
(Beizadea Epaminonda,, olio% comics In 3 acte dc I. Negruzzi. Cony. Lit.
XIX, (1885-86) pp. 529-621.
') Colaboratorul era I. Caragiale I

numitrul XX
1)

www.dacoromanica.ro

-145 -Mehadia, cu toate plosnitele eT. Sper insA ca voT cornbate cu prafurl ad-hoc pe aceste insecte semitice.
La revedere dar si complimente afectuoase d-neT Negruzzi.

Amic sincer, V. Alecsandri.

Foarte mult m'aT indatori, dacd aT da ordin sA ml se rezerve
(cu plats) cele din urna 6 volume ale Convorbirilor, incepind de
la anul XIII.

CLXII.
Mircesti, 28 lunie 1884.

Iubite Negruzzi, Raposatul Cneaz A. Cantacuzino a scris o

epistola luT E. Quinet, ca raspuns la un articol batjocoritor pentru boerimea rominA. Acea epistolA cuprinde detaiurT foarte interesante asupra familiT Cantacuzinestilor si mai cu seams asupra
vestituluilDe/eanu, despre care parintele d tale mi-a povestit rnulte
anecdote.
Scrierea Cneazului in limba franceza a fost tradusA de George
Sion dupd indemnul meti si o cred demna de a fi publicatA in Con vorbiri'). Des' Sion nu face parte din Junime, el este colegUl nostru

din Academie $i nu am nevoe s recomand ce ese din pana luT.

L am rugat sail trimeata direct traducerea sa, avind convingerea ca o veti publica-o in unul din cele d'intii numere ale
Convorbirilor.
Fiind cam in ajunul plecareT mele in strainatate, Ifni* iati ziva

bund, imbratisindu-te cu iubire.

V. Alecsandri.

PS. PanA ce vetT capAta traducerea anuntata, itT trimit o

poezie a luT Sion, care mI-a placut foarte mult si pe care a improvizat-o acum la MircestT 2).

CLXIII.
Mirceftl, io Septembrie 1884.

Iubite Negruzzi, IatA mA in fine acasA, reintors de la Mehadia,

ghiftuit de baile NT Hercule, de slAnina rincedA si de epilepticul

Csardas unguresc. Traind timp de doua Iuni fats cu mojicia

Magyarci reviii convins ca numele acesta ar trebui sa se scrie fara y:
1) S'a ci publicat In Cony. XVIII, (1884-85) PP. 443, 476.
I) Poezia lui Sion este (La aniversara mea3 ibidem. p. 122.
7227 8

www.dacoromanica.ro

10

146

Cura ce am urmat m'a inzestrat cu nor durerT, insa doctorif

din Mehadia pretind ca e semn bun $i cs peste o luny nu voT
maT simti nicT o durere
0 fi! Mehadia ar fi un loc incintator
dacs nu ar fi vizitat de UngurT, de Bulgari, de Jidani si de citTva RominT de pe la noT. Aerul e placut, clima delicioasa, apa
constipatoare Si hrana otravitoare. Altmintrelea baile merits antica
for reputatie.
Ghica mi-a trimis o nova epistola 1) pe care ma grabesc sa
ti-o comunic pentru Convorbirl. Primit-aT acea precedentA despre
JidanT ?

Eu nu am lucrat nimic, fiind prea ocupat cu bale gi cu

admirarea mea pentru UngurT, dar fiind-ca sint decis a petrece
iarna la Mircestr, sper sa ma pun pe lucru dupa intoarcerea mea

de la Sinaia, unde ma voT duce peste o saptamina. Ce fericire

pe mine de m'ar apuca strechia lucrului ! Ar trece iarna intr'o
clips.

AT facut un voiaj in Svitera

Profitat-aT de vacantiT ca sa
scriT ceva, sail aT urmat ca mine, facind casa buns cu Lenea ? ..
Complimente afectuoase d-neT Negruzzi.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
PS. D'abia pregatisem pachetul adresat d-tale, cind prima
scrisoarea din to Sept. AceeasT simtire prieteneasca ne pusese
condeiul in mina in aceeasi zi. Adaog dar acest post-scriptum pentru ca sa impartasesc multumirea ce ti-a produs articolul lul

Ghica in contra perciunatilor ... In ultimele noastre convorbirT

asupra acestuT neam spurcat, Ghica s'a aratat foarte preocupat
de relele ce produc .i vor produce in tail, coboritoriT luT Moisi ;
si cunoscindu-1 tendintele anti-semitice, sint incredintat ca. la Londra
el va sti a deschide ochiT Englezilor, in privirea chestieT impprtante
a navaliriT Jidanilor pe malurile Dunarii. Dee Domnul ca RominiT

sa simta in fine desteptindu-se in el instinctul conservarii!

CLXIV.
AtircetY, 17 Oct. 1884

Iubite Negruzzi, Am triads prin posts un exemplar din Fintina Blana'uziet d-neT Negruzzi. Te rog sa expeduestI la directia
Epistola XIX : aIancu Vicarescup. Conv. Lit. XVIII, (1884-85, PP.

385-393,

www.dacoromanica.ro

147

teatrulul din Bucuresti, manuscriptul fratelui mea, intitulat Moro-

nul'). Totodata s regulezi a se trimite lui Ion Ghica numarul

din Convorbiri. Cind au s apara ultimii lur articoli?
Am auzit ca vrei sa te asezi la Bucuresti, adevArat sa fie ?
Ma tem ca aceasta hotarire sa alba de rezultat desfiintarea Yam%
mii . . Am inceput a lucra piesa Ovidiu. Noroc s dea Dum,

nezeu.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CLXV.
MirceA 12 Nov. 1884.

Iubite Negruzzi, Te felicit ca ati (sic) *) fost ales deputat,

si fiind-ca O. ma felicitezi la rindul d-tale pentru titlul meg de senator, spre multumire it fac cunoscut ca am terminat doud acturi
din drama lul Ovidiu, cel d'intii si cel de pe urma. Acum ma
apuc de actul II si sper, daca voi fi linistit, sa-T dau colb repede,
pentru ca sa mintui intreaga lucrare pins pe la 15 Decemvrie.
Prin urmare sint foarte putin dispus de a merge la Bucuresti innainte. Ovidiu imi framinta creierii, si vreaa s ma desbar de el

in anul acesta, ca sa ramin liber pe anul ce vine.

Cind ai de gind sa pled la Camera ? Daca ai pleca deocarndata singur, te-asi indemna mult sa te scoll dimineata, sa lei

trenul de la 8 ore, sa te cobori la mine la 102, sa dejuni, s

asculti, pentru mistuire, ce am scris pins acum, s prinzesti la 6
seara si cu trenul dela 71/2 sa pled la Bucuresti.
Planul e perfect ... insa oare i>fi convine ?
Complimente afectuoase d-nei Negruzzi.

Amic si coleg, V. Alecsandri.

CLXVI.
9 Marlie 1885.

Iubite Negruzzi, D. Vulpian, neobositul adunator de aril na*tionale, a profitat de calatorille sale prin Cara, ca sa colecteze si
un mare numar de poezii poporale, dintre care uncle sint o fruCred ca Convorbiri /e ar primi cu multumire s
musete rart.
deschida coloanele sale unuT tezaur atit de important, si dar, am
1)

cMoronul. comedic inteurk act, prelucrata dupi franozepe de I. Alecsandri.

Cony. Lit. XIX, (1885-86) pp. 480-516.

2) Nota Cony,

www.dacoromanica.ro

148

indemnat pe D-1 Vulpian sa va supue colecVia, ca sl putecT insu-si judeca de meritul eT.
D-1 Vulpian ar dori sl profite de acest mod de publicArT,
pentru ca maT tirzia toate bucatile tiparite in Convorbirt s fie
publicate intr'un volum. ')
Bine-voiVT a intra in vorbA cu recomandatul med, si intelegindu-va impreunA, vorbitT D luT Socec despre proiectul D -luT Vul-

pian. V'am adus la BucurestI traducerea scriere! lul Montesquieu :

Grandeur et decadence des Romains ; insa negAsindu va aicT, sint
obligat a lua manuscrisul cu mine la Paris.
Ed mai stag aid pina LunT, 15 Martie. Daca aveVT timpul
a-mT raspunde, grabeste (sic) a-mT scrie Ia Grand hotel du Boule-

vard. MaT am si o noud scrisoare a Id Ghica. Ce sl fac cu ea ?

Te imbrAtisez si te rog sA prezinti respectele mele doamneT
Negruzzi.

V. Alecsandri.
CLXVII.
Mircqtl, 3o Martie 1885.

Iubite Negruzzi, Ti-am trimis erT poezia compusa de frate-

rnal la anul 1857. Asta-zT am cercetat biblioteca mea si am

gasit numai 12 volume din Convorbirt. De la No. 13 incoace
hnT lipsesc. DacA se poate sa.mT procurr urmatoarele volumurr
apArute in ultimiT sapte an!, and vei indatori foarte mult. A
revedere la Beizadea Epaminonda.

V. Alecsandri.

CLXVIII.
Fara dat.S.

Iubite Negruzzi, MulVumesc pentru volumul de Convorbiri ;

te rog $1 le trimitT la Mircestr, sail sa le lasT la garA cind IT trece
spre Bucurestr. Ed plec Luni, si voT depune manuscrisul la Socec.
Pune Ia cale sa mi se trimitA regulat brosurile la LegaViunea
romina, 5, rue Penthievre, Paris.
A revedere, si complimente afectuoase D -neI Negruzzi,

Amic devotat, V. Alecsandri.

Formatul Convorbirilor este foarte placut.
1)

Vezi D. Vulpean, Poezia popular pusI In muzioii. Culegere din Coate IT-

rile romine. Vol. IIII Bucareol 1886-1897 (text si muzicri).

www.dacoromanica.ro

149

CLXIX.
Paris, 2 Iunie 1885.

Iubite Negruzzi, Ti-am trimis prin d-1 D. Rosetti manuscrisul

fratelur meu : Desire mdrirea si descdderea Romani lor (trad. din
Montesquieu). Fiind insa ca in foarte mult la acest manuscris,
avind de gind a-1 lega si a-1 pastra, to rog sd mi-1 conservT in
-buns stare si sA mi-1 inapoiezT, indata-ce nu-I maT avea nevoe de el.

Cu posta de mline it/ voT trimete o noun scrisoare de-a

lul Ion Ghica care, dupA indemnul meth, va urma a fi unul din
colaboratoriT Convorbirilor Literare. As dori mult sa fac ca dinsul,
(tar pans la lama nu cred sa gAsesc timp de a ma ocupa de literatura, cad lucrarile cantelarif noastre de aid sint foarte numeroase, fiind si de nature politica si de natura consularA.
En a Post importanta inmormintare a lul Victor Hugo ; tot
Parisul era in picioare. InchipuestetT toata populatia ValahieT adunata
Ia un loc. Defileul corporatiilor si armatei a inceput la II'12 oare

si a tinut pins la 5 dupa amiazi. Numarul coroanelor nu se stie,

dar se presupune ca au costat un milion si jumAtate. StudentiT
RominT au depus si eT o coroanA pe secriul expus sub arcul de
triumf.

Iata inscriptia, in litere de aur, tiparita pe acea coroana.

eTu Necus triomphant sur Ia cime etoilee
sUit les elus du Dieu Genie ont souls monte,

cEt la mort tc conduit, a ton char attelea,

.Par un arc de triomphe a l'immortalitel.

Imi pare foarte rdti ca delegatiunea AcademieI voastre nu

s'a gindit a trimite o depesX de condoleanta familief marelul poet.
Complimentele noastre D -neT Negruzzi.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CLXX.
Paris, 19 hide 1885.

Iubite Negruzzi, Am primit numdrul 3 al Convorbirilor, insa

necomplect, cad brosura cuprinde materie mumaT pans la pagina
272. Te rog dar sa-mT trimitI alta neciuntita.
MI-am gasit beleaua cu Legatiunea din Paris. Numarul de
familiT romine, stabilite aid si al studentilor, militari, civili, bursierf
$i altir,

di loc la un adevarat namol zilnic de legalizari de acte

www.dacoromanica.ro

150

de tot soiul, de reclamatii din partea creditorilor neplatiti i prin

urmare de corespondentii cu ministerul de aici Si cu cel din tarn .. .
Uff! In toata dimineata i peste zi, factorii de la posts imi aduc
pacheturl, ce cuprind lucruri seci, care ma obliga la lucrurl Inca
mai $eci. IV inchipueti cum se potrivesc cu gusturile mele literare ?

Pe linga aceste, adaoga vizitele numeroase ce trebue sa fac

pe la ambasadori i miniOri plenipotentiari ... trecind din Belgia
la Japon, din Germania la Siam, din Turkia la Nicaragua, din Englitera la Mexico, din Rusia la Bresil, chiar i la Equator, i la Monaco. Un adevarat voiaj imprejurul lumil i un studia etnografic
foarte variat. Unul din reprezentantii republicelor americane spaniole, m'a luat de Egiptian find-ea ma numesc Alecsandri.
In curind vol pleca la Aix-les-Bains i dupa savirirea cure!
Vol merge la Bucureti .. . i apol la dragalaul Mirceti. MA bucur

la ideea de a te vedea i de a te imbratia.

Complimente afectuoase din partea D-nei Alecsandri pentru
D-na Negruzzi ; amicil lui Maiorescu, Gane i la ceilalti convorbir4ti.

Al D-tale amic, V. Alecsandri.

CLXXI.
Mircqtl, 23 Septembrie, aSs.

Iubite Negruzzi, Gazetele ail spus adevarul asta una data.

MA aflu la Mircqd de vr'o dons saptamini; dar ceea-ce nu au
spus, este ca rare-ori am primit o multumire a,a deplina, reintorcindu-ma la cuibul mei, ca in rindul acesta. Dupa mai multe
lull! de viata chinuita in ticaloasa hardughie, inchiriata pe 12 an!
de predecesorul mei D-1 Ferechide gi poreclita ; HOtel de la Legation; dupa patru luni de neodihna, i de nesomn in acea sura
care tremura pe temeliile sale de cite on trece vr'o trasura pe sub
ferestre, Oi de dimineata pina in sears, decuseara pina dimineata,
strada Penthievre serva de trecatoare trasurilor celor mai incar-

cate cu pietre, railurl, sac! de faina, boloboace de fier pline

de ...) ; dupa lucrarile inmultite ale cancelaril prin multimea Rominilor din Paris, etc.; dupa necazurile ce am avut cu guvernul
republicel in chestia tarifelor, etc. etc. etc., am plecat la Aix-lesBains pentru o curs anti-reumatismala gi in sfit*t am ajuns in
raiul MircWilor ! Lauda. lui Dumnezeti l Aid am gasit toamna
splendida, gradina inflorita, livada incarcata cu fructe ca ne-alts_
data, 1 lumea in cea mai deplina podoaba. Tot ce ma incunjura.
www.dacoromanica.ro

151

imi ride in cale, cocoarele ma salute din inaltul ceruluT, trecind

in marl triunghiuri calatoare, cateiT meT imi sar pe genunchT cu
veselie, si maT pre-sus de toate, nepotelele mele imi sar in spinare, dismerdindu-ma cu numele de Grand-papa, Gross-papa, si
umple casa de vuet si de miscare. Fericirea e fare marginT

Trebue insa s ma despart de ea pentru ca sa ma intorc la

postul meu, adica in iadul bacalesc al ParisuluT, unde asta-zT bancheril JidanT tin primul rang si se bucura sub regimul republican
de titlurT aristocrate: les Princes de la finance Perspectiva nu-mT
suride nicT decum, dar ce sa fac ? Am intrat in dant ...
Din cele ce preced intelegi, iubite Negruzzi, ca biata Muza a
fost lesinata, ca o musca in timpul ierniT. CreeriT meT sdruncinatI

nu au maT fost in stare de a da roads, si am ajuns a nu crede ca

poate cine-va sa scrie versurT
nicT chiar proza. ImI este dar cu
neputinta de a-VI trimite ce-va pentru Convorbiri, cad nu am nimic
prin saltare ; sper insa ca in noul apartament ce am luat in Paris,
voT putea sa consacru cite-va momente literaturiT.

Acea locuiW este situate aproape de pare Monceaux, Rue

Murillo, I I. Cuartierul e nou, frumos, linistit si indemnator pentru

lucruri de imaginatie. Muza mea va reinvia negresit in acel cuib

demn de dinsa.
Ti-am trimis atit din Paris cit si din Aix-les-Pains, dace nu
ma inset, vr'o treT scrisorl ale luf Ion Ghica despre chestiT economice, foarte interesante. Le -al primit ? Amicul meu 41 propune
a scrie un dialog al mortilor in care vor figura multi (sic) personagli din trecut. El to roaga sa-1 trimiV Convorbirile din August
si Septemvre.

Papadopulo itii va comunica in curind un articol asupra luT

Conaki t). Pe Bengescu it indemn a scrie, dar lucrul cancelariT nu-T

da timp a se ocupa de literature.

Plec Miercuri sears la Bucuresti unde voT sedea vr'o treT zile

pana a nu merge la Sinaia.

Te imbratisez si trimit pentru D-na Negruzzi afectuoase cornplimente din parte-mi si din partea socieT mele.

V. Alecsandri.

l) Articolul e sub forma de scrisorT: inttia si a II a scrisoare despre Tecuciii. V. Cony. Lit. XIX (1885-86), pp. 369, 921.

www.dacoromanica.ro

152

CLXXII.
Mircqt1, 24 Octombrie, 1885.

Iubite Negruzzi, Pentru ca sd ,nu se facd vre-o eroare in

expediarea numerelor Convorbirilor Jul Ion Ghica, ma grabesc a-ti
comunica adevdrata lui adresd: Grosvenov-Gardens-Londres, so.
Cum vol sfirsi cetirea articoluluT sad, de care am vorbit, ti l'oi
trimite din Paris.
Plec peste putine zile, adica la sfirsitul lunil si te imbratisez
zicindu-ti: s ne vedem santitosT. Complimente afectuoase D-nei
Negruzzi.

V. Alecsandri.
CLXXIII.
Paris, 11/23 Noembrie, 1885.
II Rue Murillo.

Iubite Negruzzi, Iata urma articolelor lul Ghica. Incepe publicarea lor, cad sint foarte interesante. Ed am sosit cu bine si
acum sint multumit de locuinta mea cea noun. Sper dar sd pot
reveni in liniste la lucrdrile mele literare. Cine e gratiosul si mult
sapientul Densucieanu care m'a luat in raspar ? 1).
Nu cum-va autorul NegriadeT ? Fie-i poemul usor !

Te imbrAtiez, V. Alecsandri.
CLXXIV.
Paris, 2 Martie 1856.

Iubite Negruzzi, Incep cu felicitati pentru succesul ce a obtinut Nazat i termin prin o bund veste care te va bucura. Ion
Ghica a scris un articol asupra raposatuluT Gr. Alexandrescu,
foarte interesant ; it1 trimit manuscrisul chiar astazT, si sper ca va
fi publicat in Convorbiri cit mai curind.
Dupa cum spun foile din Bucurecitl, Pygmalion este un adeArarat triumf pentru Bengescu 8). Cu atit mai bine pentru repertoriul national ; orT-ce progres literar ma bucurd mult.
1) VezY scrisorile titre Maiorescu.
3) Nazat
revised teatrall umoristicil de I. Negruzzi al D. R. Rosetti, repre-

zentath !nal In Bucurqti In 25 Ianuarie 1886 pc scena teatrului Dacia, V. Cony.

Lit., XX, pag. 473. Nota Cony.
3) Pygmalion, regele Feniciei, tragedie In chid acte In versuri de G. Bengtson-Dr:Ufa, v. Cony. Lit. vol. XX,_ peg. to, III, 241, 321, 383.

www.dacoromanica.ro

153

Ce ma! facet). pe acolo ? .. Nu intreb de luptele politice care

sint tot aceleasT $1 prin urmare displacute ; intreb despre adunArile
literare de la Maiorescu. Ele urmeaza 'nainte $1 produc ceva, sau
vorba multA $i treaba putina ?
AicT, in cit ma prive$te, lucrul e in amortire ; n'am scris un
singur vers ! SI'mT fi secat isvorul ? .. Cine $tie ? Sper insa ca nu.
Vom vedea maT tirziti.
Postul med insa impune multime de obligati!, care lad o mare

parte din timp, dar n'am ce face ... patria ! .

Am auzit ca slot persoane care ma demisioneaza in fie-care
saptamina. Le gasesc nostime in modul lui Cuza-Vodl $1 le sint
.

recunoscAtor pentru hohotul cemT procura.

Complimente afectuoase D-nei Negruzzi.

Te imbrAtisez, V. Alecsandri.
Bine aT face O. cite$tT intr'una din seantele Academie!' artiticolul luT Ghica 1) $1 sA adaogT cite-va cuvinte asupra meritelor lui
Alexandrescu, prieten vechiti al prietenuluT D-tale. A$ fi indeplinit

cu insumi aceastA datorie, insa InriprejurArile nu ma vor ierta -s

iati parte la lucrarile sesiunii AcademieT din anul acesta.

CLXXV.
Paris, 14 Martie 1886.

Iubite Negruzzi, Ion Ghica a sosit asearA la Paris $1 pleaca

Joia viitoare 6/18, pentru ca sI ajunga Duminica la Bucure$tT. Intilnindu-te cu dinsul, vA vet! explica in privirea articoluluT ; Insula
Proasta 2). Ed $titi ca ti-am expeduit treT partT intregT, in trei
caeturi, prin po$ta. Sosit-ad toate la adresa lor? Cit pentru biografia luT Alexandrescu, cred el s'ar putea ceti intr'una din seantele publice ale Academie!, $1 apoT publica in Convorbiri, fail a
fi secfestrat de Anale, unde in adevAr ar rAminea Ingropat.
AtirnA de autor ca opera luT sA devie sad nu prada Analelor.
Am aflat despre mersul luT Nazat 1 m'am bucurat, pentru ca orT sub ce forma s'ar ivi spiritul, el e bine primit chiar $1 de
ceT fad. spirit ; cit pentru ceT care nu e afla in aceasta categorie,
it apreciaza ca pe un amic, ca pe o rudA.
I) E vorba do scrisoarea XXV a lui I. Ghica : (Amintiri despre Grigorie
Alexandrescu) v. Cony. Lit. XX (1886-87) pp. 97r to. Veil acelas text In Analele
Academia' vol. Villa p. 1 sq.

') V. Cony. Lit; XIX (1885-86) pp. 707, 819.

www.dacoromanica.ro

-- 154
Astept cu nerAbdare numerele Convorbirilor in care vor
apArea Pygmalion si Nazat, ca sA ma infiorez cu eel d'intii si sa
ma sclafaesc cu cel de -1 doilea.
briciu

Timpul e frumos pe aici, adicA soarele e splendid dar vintul

insA fiind-ca ne gasim in epoca babelor, speriim O. mai

avem zile cu ploae, cu lapov4a

$i

cu tot ce se clue de aceste

afurisite babe.
La revedere la August ; pAn'atunci imbratisari amicale d-tale
si complimente afectuoase d-nei Negruzzi.

V. Alecsandri.
CLXXVI.
Mircesti, 30 Septembrie i886.

Iubite Negruzzi, I>i trimit eel intii snop de strofe, ce am cules

in lunca de la Mircesti, dupa un an intreg de mutire sub cerul

neguros al Parisului ').

Dell va placea ti-oi mai trimite si altele.

Plec mine sear5. la Bucuresti, unde voi sta doug zile, cad la 4

Oct. voi merge la Curtea de Arges pentru ca s asist la sfin%irea bisericir lui Neagoe Basarab ; sper ca ne vom intilni in aceste

doul zile, Grand hotel du Boulevard. Pentru mai multa sigurantl te invit la dejun Joi sae Vineri, ad libitum. Complimente
afectuoase D-nei Negruzzi.

Te imbrAtisez, V. Alecsandri.
CLXXVII.
II, rue Murillo. Paris, 20 Novembrie 1S86.

Iubite Negruzzi, Am sosit alaltAeri pe un timp ploios si rece ;

prima impresie nu m'a impacat cu acest furnicar urias, in care

foesc toate viciurile perfectionate ale civilizaVei moderne.

Ajun-

gind acasa, am gAsit toate cdminile fumind ca un divan complet

de Viziri in sarbAtorile Bairamului. A doua impresie a fost Inca
mai suparatoare ... in fine, cetind numarul 8 al Convorbirilor am
dat de o gresealA de tipar destul de gogoneata, pe care te rogsA o indrepV prin un errata in numarul viitor al foil' literare
In strofa IX din Oda mea la Curtea de Ar,g-ef s'a lunecat
versul urmator care nu are nici un sens :
Geniti a lost numele the

1) Poeziile: Tarav, gOdi la Curtea de Arges), iLegent:a sfintirii biseriem

din Arges.. V. Cony. Lit. XX (1886,-87), pp. 689. 692, 875.

www.dacoromanica.ro

155

AdevAratul vers scris de mine in manuscrisul ce ti-am dat

la Bucurestf, este :
Genii" a fort mefterul

tfu

Adica mesterul Manole care a zidit biserica de la Curtea

de Arges.
Bengescu 1) ti-a trimis
sfirsitul anuluT.

al doilea articol al sail inainte de

Multe complimente afectuoase D-neT Negruzzi.

Al d-tale amic, V. Alecsandri.

CLXXVIII.
Paris, 3o Noembrie 1886.

Iubite Negruzzi, Dintre toate fotografiile mele, acea care a

fost declarata mai nemerita este alaturata. Ea dateaza cam de
mult, si ma arata maT in floare, dar nu \rad nevoe de a figura in
albumul junimiT cu sbircelile batrinelilor. Portretul mei din Calendarul Convorbirilor, anul 1886, este acela al unui centenar timpit.
As dori sA nu maT apara in Calendarele viitoare, cad s'ar sParma
(sic) muza mea si n'ar voi O. fie in relatii producatoare cu mine.
Bengescu se va pune la scris in curind si cred ca veT fi
multumit. Cit pentru mind sper si oAclajduesc cA voT scapa de
sterilitate in cursul ierniT acesteia,
Te imbrAtisez, V. Alecsandri.

CLXXIX.
Paris, io Aprilie 1887.

Iubite Negruzzi, Nenorocitul Czihac, autorul DictionaruluI

filologic, care a lucrat 20 de anT sub indemnul de a servi literatura romina, se gaseste acum in cea maT trista stare.

Lovit de paralizie, lipsit de rnijloace de vietuire, (cad a

jertfit toata averea luT cu lucrarea si publicarea opereT sale), el,
sarmanul, a limas ca un mort printre vii.
Ar fi dar cu dreptul ca Cara noastra sA faca ceva pentru el,.
votindu-T pensie reversibill dupa moartea luT, vAduvei ce va lasa
in curind, si pentru a contribui la aceasta recompense, Convorbirile-

I) G. Bengescu, pe atunci I-ul secretar al Legaciunei din Paris.

www.dacoromanica.ro

156

ar face bine, dupl pArerea mea, sl publice in coloanele sale,,

articolul biografic aci alaturat 1).
Te indemn foarte mult, iubite Negruzzi, sl el insu-$1 initiativa
in Camera, pentru a propune votarea pensiel cuvenite lul Czihac,

ca filolog $i ca romin, a1 card tatA, doctorul Czihac a infiiintat

MuzAul de istorie naturalA din Ia$T.

LasA la o parte orl-ce consideratie limbisticl, pentru ca sA

procurl limbii d-tale o bunA ocazie de a vorbi cu elocuenta in
favoarea unel fapte bune.
Tot omul cu inimA to va aplauda $i mai mult decit top'

Amicul d tale, V. Alecsandri.

CLXXX.
Mircefti, 15 Noembrie 1887.

Iubite Negruzzi, Ti-am promis o poezie pentru Convorbiri,

$i graba plecariT mele din Bucure$ti m'a facut ca sA o uit in ladA.

Tata dar el ti-o trimit prin po$ta 2) cu sperare el ea va servi de

inceput la o nouA serie de scrieri in versuri ; fie ca bltrinetea,
hoata lipsitA de mill, sl fi uitat in fundul sacului meu vre-un
pumn de versuri ratacite.

El plec Miercuri la Paris pentru ca sl asist la cine $tie ce

evenimente serioase sail cornice, fall de care Parisul ar fi un ora$
mort ca multe din ora$ele marl ale lumil, $i Europa ar dormi in
amorteall.
Cum vol sosi acolo, vol imbulzi pe Bengescu, ca sal/
trimita materie pentru Convorbiri ; tot-odata vol scrie lul Ion
Ghica, indemnindu-1 a expedui Convorbirilor o parte din scrierile

ce are gata in portofolil. Papadopulo mT-a promis ca in iarna

.aceasta iti va comunica mai multi articoli arheologici.

dar o provizie indestulatoare pentre hrana publiculul

literar din tarA. Cu aceastA incredere, mil duc linistit peste hotar
IatA

$i itT zic a revedere la anul. Complimente respectuoase D -nel Negruzzi.

Te imbrati$ez, V. Alecsandri.
1) Biografia aceea
o fi scris-o Alecsandri ?
nu ea publicat. D-1 Titu Maiorescu a tiptirir. un scurt necrolog pentru A. Czihac, to Cony. Lit. XXI (1887-88
.1011. 647-48.

') E poezia cPoduli. V. Cony. Lit. XXI, (188T-88) p. 832.

www.dacoromanica.ro

- 157
CLXXXI.
Paris, 8 lanuarie 1888.

Iubite Negruzzi, Indata-ce am primit scrisoarea d-tale, am

vazut pe Bengescu $i 1-am indemnat sl grObeascd cu lucrul. In.
tirzierea provine din lipsa de timp $i mai cu seam5. din cauza ca
el compune articolii sai in limba franceza $1 apoi if traduce pe 1-

mineste Te instiintez insa c5. peste putine zile iti va trimite sirmarea ce astepti, fiind prea multumit de aprobarea d-tale.
Mini vor scrie $i lui Ghica la Londra, ca sl se gindeasca la
Convorbiri i O. le dea de hrana din provizia ce a facut in timpii
din urma. El avea de gind sA vie la Paris ca sl.-mi citeasca un lung
articol asupra oamenilor $i evenimentelor din 1848, insa a fost impedicat de botezul ce a trebuit sd dea unui vas rominesc, durat in-

tr'un oras maritim din Englitera, botez in urma cAruia a racit $1

este obligat a sta linga sobA, cad $i in partile occidentale iarna to
face de cap. Ti-oi comunica raspunsul sad indatA ce-1 vor primi.
Cit despre de Gubernatis bine al facut cA 1-ai dojenit pentru usurinta cu care a admis notitele biografice a unor aufori de
a patra mina, pe cind ace! care slot in fruntea literaturil noastre
sint, sad delasati cu totul, sad tratati cu o parcimonie nedemna de
un Dictionar ca acela ce lucreaz5 de multi an!1).
Parisul e acum in liniste $l in veselia produsa de sarbatorile
CrAciunulul $i ale anulul nod. War crede cine-va ca. in Orient se
pregateste, Dumnezed ?tie ce cataclismuri spaimintAtoare. Fie ca
aceste flagele A. treaca pe laturea noastra fard a ne atinge cit
de putin. Ed sustin aci . el politica noastrA este dictata de o
neutralitate absoluta, insa ca. ea se va conduce cu prudenta dupa
imprejurare, ne-avind alt tel decit apArarea tali! noastre $ia intereselor
rominesti.
Sotia mea $i ea iti dorim d-tale $i intregef d-tale familil,

toate fericirile $1 indeplinirea dorintelor celor mai scumpe.

V. Alecsandri.
CLXXXII.

Paris, 22 Fer. 1888.

Iubite Negruzzi, MA grAbesc a -tT raspunde, pentru ca sA teinstlintez, c5, astept sosirea luT Ion Ghica la Paris, cu ocazia cA5) A. de Gubernatis a scris un gDictionnaire international des Ecrivains du,
jours, Florence 1891 In 3, vol.

www.dacoromanica.ro

-1.58
satorlel fluid sati Charles, ce se va face la legatiune. Amicul meu
mi-a promis ca va aduce un teanc de scrisori compuse in iarna
aceasta $i ca mi le va ceti, pans a nu trimite Convorbirilor o
parte din ele. Este probabil ca In curind el va merge la Bucuresti

pentru sesiunea academia., $i el se va prezenta d-tale cu mina

plinA. Prin urmare, sA nu ai nici o grija pentru numarul din Martie

a foal!, si sper chiar pentru numerele ce vor urma.

Bengescu e prea multumit de succesul scrierilor sale in limba
noastra, pentru ca sa nu continue mai departe. EI ti-a trimis mai
acum cite va zile un manuscris si ih curind va trimite restul, insa
se plinge, ca si mine, a nu primeste regulat numerele succesive
ale Convorbirilor; Ghica insu-sT s'a jeluit despre aceasta neregularitate postal..
Ea, iti marturisesc cu oare-care rusine, a nu am nimic in
cartoanele mele ; creerif mei au secat din cauza lipsei de lumina,

de soare si de orizont a case! in care locuesc. Insa am sa ma

mut la Aprilie, intr'un cuartier, unde nu vol_ fi lipsit de aceste bun-uri ale vietii si atunci itf promit multe varietati pentru foaea,
care intra in al 22-lea an de vietuire.
Citisem in gazetele din gears ca to -al ales deputat al opo2itiei. Acum vld in scrisoarea d-tale ca esti descuragiat si a ai
vroi sa to departez de atmosfera plinA de microbi politic! a Bucurestilor. Te inteleg si IV doresc o placuta calatorie la primAvarA,
cad iarna aspra pretutindeni indeamna a sedea locului ling. soba.
Politica exterioara seamana cu timpul, cind se mai limpezeste
cind iar se fixmeseste (sic). Insa atentiunea generals este fixata
asupra fazelor boalel printului imperial. Prelungirea vietii luT, va intirzia isbucnirea rasboaelor. Franta se mentine intr'o rezervA foarte
prudenta si se pregateste a face fata evenimentelor, fail a le provoca.
Bine am face O. urmam si no! exemplul el si sa ma! potolim Inver iunarea urilor, atacurilor si chiar calomniilor, in ajunul pericolulul
ce ne inconjurA. Complimente afectuoase din partea sotii mele si
din parte-mi, D ne! Negruzzi gi D-tale.

Te imbrAtisez, V. Alecsandri.
CLXXXIII.
Paris, 3 Ianuarie 1888.

Iubite Negruzzi, Peste cite-va zile anul nou, dui:4 ce sim

cut mendrele aicl, va pleca la Bucuresti. Lam insArcinat

www.dacoromanica.ro

fa-

ati

159

aducl, precum $i d-neT Negruzzi, urarile noastre de fericire deplina

$i de sanatate neintrerupta.
Am aflat ca te-aT aruncat cu totul in torentul politiceT, ii ca
te luptI voiniceste cu valurile parlamentare. Ma tern prin urmare

sa nu-tT fi pierit linistea fail de care biata literatura tinjeste. Ar

fi mare pb.'cat, cad literatureT datoresti numele si influenta de care
te bucurl in societatea romina.
Acum ai maT multe zile de vacanta ; te sfatuesc sa arunci

la dracu toate preocuparile politice si sa te odihnestT in tot Lupusul... (cuvint turcesc, dar foarte pretios pentru sanatate, el maT
are meritul de a nu figura in dictionarul fericitilor intru pomenire
Laurian $i Macsim).

Daca I T vorbesc asa mult de sanatate, este ca de la sosirea

mea in Paris, am fost lipsit de dinsa. Gutunariti, catariu de piept,
dureri de sele, toate au navalit peste mine odata.
m'a obligat
sa nu es din casa in curs de patru sAptamini. De cite-va zile imi
merge maT bine, dar urmez un regim foarte prudent, cad la virsta
mea zaiflicurile sent dispuse a lua caracterul de boale.
M'aT indatori foarte mult, iubite Negruzzi, daca mi -al trimite
volumul de Convorbiri in care se afla tiparita feeria mea Pepelea
si Sinziana gi in asteptarea acestuT prezent de anul not', te imbratisez si te rog sa aratT D-nei Negruzzi afectuoasele complimente
a Paulinei $i ale mele.
z Avenue Montaigne.

V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

eAtre

I. Tapadopol-eallimacl,

it

122.73

www.dacoromanica.ro

CLXXXIV.
Mircesti, 14 Noembric 1879.

Iubite Co leg 1), Mi-aT promis o schit a. din viata luT Despot ;.
aceasta promitere e foarte pretioasa pentru mine. Fiind dar cs incepe

chiar acum tiparirea dramel lul Despot, te rog sa-mi fad multumirea de a -mT comunica manuscriptul D-tale, pentru ca sa-1 trimit
lul Socec 2). Astfel opera mea va fi complecta. Timpul rati m'a

prins la Mircesti. Nu stia de vol mai merge la Bucurestr si iarna

aceasta, cad am a ma lupta cu Hausknecht si a ma ocupa cu o
noun scriere dramatics.

Cind ne vedem ?

Amicii sincere, V. Alecsandri.

CLXXXV.
Mircesti, 2 lanuarie, 18Si.

Iubite coleg, IV urez de Anul nal toate fericirile lumestI si

o fecunditate nesfirsita in scrieri interesante ca acele ce stiff face.
Sotia mea se uneste la aceste urarI. Complimente respectuoase
D-nei Papadopulo.

Al D-tale amic, V. Alecsandri.

CLXXXVI.
Mircesti, 1 1 Februarie 1882.

Iubite, In speranta ca acest rava. g te va gasi la Brofft, IV

dau de stire ca sper a ma gasi in Bucuresti pentru deschiderea
sesiunel academice, adica la 23 Februarie. Pune la cale cu stApinul otelulul, ca sa gasesc o odaie buns si nu scumpa, insA cu
ferestrele pe plata.
Azi este tristul aniversar al escamotarei luT Cuza. Da ce mai
1) Scrisorile urmKtoare Ant inedite si reproduse dupa manuscrisele de sett
No. 824 si 825 ale Academia. Cele ftantuzesti s'ati reservat pentru alt volum.
2) Schi;a nu a fast publ. In volum.

www.dacoromanica.ro

164

evenimente de-atuncia ! .. Citi sarlatani au prosperat ! Si cite fapte

marl s'au realizat de bunavointa lul D-zeti ... mama. Deseara_
este bucluc mare la Ateneti 1). Daca-T asista, scrie-mi detaiurT.

Complimente afectuoase din partea casnicilor din Mircesti.

V. Alecsandri.
CLXXXVII.
Mirce;rf, 26 Noembrie 1882.

Iubite Papadopulo, Mi -al promis ca to -T abate pe la mine

cind if pieta din Iasi. Te astept ca slit dati articolul despre care
ti-am vorbit.

Sint curios de a sti, ce efect a produs asupra lul Negruzzi,

studiul ce 1-aT facut despre Felibri ?

Te imbrAtisez, V. Alecsandri.
CLXXXVIII.
Mircesti, 2 Decembrie 1882.

Iubite Alecu, Fost-al la Galati sail aT de gind a merge in

curind? Stii pentru ce-ti fac aceasta intrebare.
NoT ne gasim binisor decind aT plecat si tot speram
mai reveni la Mircesti cu vre-un articol interesant.
Te imbrAtisez, V. Alecsandri.

ca -11

CLXXXIX.
Mircesti, 5 Decembrie 1882.

Iubite Alecu, Cind to -T intoarce de la Galati, ii gAsi aceastAt

scrisoare asteptindu-te pe biuroii,,.ca sd-ti ziea bun sosit acasa".
Imi pare bine ca insus Turtulo- n (sic !) ti-apropus de a colabora

la Revista Lumer Latine, cad aceasta interesanta publicatie va

capata un conlucrator invatat si neobosit, 7 ImI serif ca te-ar
abonat la Revista, dar nu e destul atita ; spre a inmulti numArul
de abonati in TecucT, trebue sa organizezi acolo un comitet de patronaj al el, care sA o recomande $i sa o popularizeze atit in oras
cit $i _la tiara pe la proprietaril de mosii. Asemine comitete ar
trebui organizate la Galati si in toate orasele Rominiel. Eu ma insarcinez cu IasiT si Botosanii; insArcineaza-te cu Tecuciul, Birladul
si Galati.
1) La 1 i Febr. 1882, a fost in sala Ateneului un mare meeting al proprie
tarilor. In chestiunea togmelelor agricole, ce tocmai se desbXteail In Parlament.

www.dacoromanica.ro

165

Negruzzi o fi sarind in sus de bucurie. I-am trimis $i ea vreo

cloua teancuri de versurl, afara de poezia lur Mi llo si aceea a fratelul mea.
Te a$teptam la Mircestr totdeauna cu multa bucurie.
Complimente afectuoase din partea Pau liner.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
A$ vrea s scria ceva pentru inaugurarea statuel lul .,Stefan,

dar Pegazul se arata foarte cu narav in privirea mea de cit-va

timp $1 muza imi face mutre.
Vom vedea.

CXC.
Mircegi, 26 Ianuarie 1883.

Iubite Alecu, Raspund in $ir la intrebarile tale.

I. Paulina merge tot spre bine $i se ocupa cu prinderea de
pitigo $i de stigletT intro cusca cu capcane. Pan' acum are prinsi
vre-o 24.

2. Ea lucrez . am ajuns la sfirsitul pleseT mete $i nu mar

am decit o singura scena a face.
3. La Mircesti mar stair pin' in ajunul deschidere! sesiuner
Academies. Atunci, daca vrer, tr-or da de tire ca sa ne intilnim
la gara de la Tecucr $i sa facem impreuna intrarea triumfala in
Bucurestr. Imi pare bine ca te ocupT de Curtea Domneasca din
Subiectul e foarte interesant $i scrierea va fi nu mar putin
apreciata ca cele antecedente.
Cind IT dori sa tragT o raita pe aice, veT gasi, ca tot-deauna,
Iasi 1).

brave deschise.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CXCI.
MiTCC14, 2 Marcie 1883.

Iubite Alecu, Iti trimit un plic continind : Li Parpaioun blu

i Li Piado de la Princesso, a lul Bonaparte Wyse. Acest din
urma. volum II-1 ofer pentru biblioteca D-tale. Cit pentru Parpaioun, te rog s mi-1 aduci chid IT veni aice.
I) Vezi articolul Amintiri despro curtea Domneascil din Iag*, Conv. Lit. XVIII,

1884-85, pp. 341, 393.

www.dacoromanica.ro

166

Am adlugit o brourA care negreOt te va interesa. Oda de

la 188 t 2) o voT cluta-o si ffol trimite-o.
Ani avut o mare supArare zilele trecute. Frate-meii a fost
bolnav de moarte. De-abie a scApat prin o operatie numita tracheotomie. Acum merge spre bine.
Te imbrAtiez. Complimente din partea PaulineT.

Amic devotat, V. Alecsandri

CXCII.
Mirceti, 6 Martie 'SSG.

Iubite Alecu, IatA un pachet cu programe deale Revistef

Lumei Latine. FA bine de a le impArti pe la redactiile foilor din
Birlad si Galati, ca ele sl le distribue data cu numerele acelor
foi
te rog insa sa nu la.1 treaba pe tinjald.
Tot-odatd, cred ca at indatora prea mult pe Baronul de Turtulon daca te-ai ocupa si cu abonamentul.
Eu vol pleca la 14 seara pentru BucuretT, pentru ca sA ma
gasesc acolo la deschiderea sesiuneT AcademieT

Te imbratiez, V. Alecsandri.
CXCIII.
Sinaia, (u Octombrie 1883).

Iubite Alecu, Am primit o deped prin care ma intrebT cind

viu in tail ? Iatl-ma reintors intr'ale patrieT dulci sinuri si indata
am gi inceput a avea displAcerT ... De pilda
Din vinzarea mo*T PatrA$cani, mai am a primi 2000 4*, pe
care s'a indatorat D-1 Schwab din Galati a -mi-T plati regulat, una
mie la 1 Oct. 1883 si cealalta mie la 1 Oct. 1884.
Scriind acestui bancher ca sd-mi trimitd la Bucureti banif
ce mi se cuvin la t Oct., el imi rAspunde ca e dispus a-mT indeplini cererea, insa adaugA urmAtoarea conditie de plata, care m'a
pus pe ginduri gi pe care te rog sA o studiezT Ca sl vezi dacA ea
nu cuprinde oare-care carioc, ce mi-ar putea produce suparAri in
viitor. IatA pasagiul din scrisoarea lui :
cLa mort si imprevue du Docteur Hepites (l'acquereur de Patrascany) nous oblige cependant a vous demander une quittance ex-

plicite par laquelle vous declarerez que vous avez recu de la

2) Oda:

10 MaY 18S1a, Com). Lie. XV 0S8tS2), p. 122.

www.dacoromanica.ro

167

part de Mr. Schwab et C-ie la somme de I.000 * formant le

terme qui vous est dil le 1 Oct. pour la terre de Patrascany et
qu'en raison de ce paiement vous cedez a Mr. Schwab et C-ie
tous les droits hypothecaires que vous possddez sur ledit immeuble en raison du terme echeant le 1/1s Oct., notamment le
droit d'exiger la vente de l'immeuble ... vous reservant cependant
les droits qui resultent du dernier terme echeant le 1 ts Oct. 1884.
Cette quittance devra etre autentifiee par le tribunal ! . . .
Ce ar putea sa se intample dacA as da la maul d-lui Schwab
o asemine chitanta ? In fine ce ma sfatuesti sa. fac? Eu am raspuns
d-lui Schwab, ca ar fi mult mai simplu, sa se inteleaga cu clironomii
d-lui Hepytes, pentru ca sa urmeze cu plata vAnzarei Patrascanilor
ca mai nainte si eu s urmez a-i da adiverinte simple ca cele de
pans acum.
Astept raspunsul tau cu nerAbdare pand Luni, aid la Sinaia,
si te imbratisez.

V. Alecsandri.
Sper a fi la Mircesti pe saptamina viitoare.
CXCIV.
Sinaia. Castel-l'elc, 12 Oct. 1883.

Iubite Alecu, IV multumesc pentru sfaturile ce mi-ai dat prin

telegraf, le voi urma adliteram pans cind ne vom intilni. Unde

va fi insa intilnirea ? As dori mult sa fie in Bucuresti, caci Sulzer
mi.a propus sa vie cind i-of da de stire pentru ca sa ne in %elegem

verbal in chestia ce cunosti. Eu gindesc sa plec de aice peste 4

sail mult cinci zile ; prin urmare ma voi gasi in Bucuresti pe Vineria

viitoare. Daca ai putea sa te repezi acolo in acea zi, m'al indatori

prea mult, caci mi -al fi de mare ajutor in esplicarea mea cu
Sulzer. Din Bucuresti, de-i vroi, vom pleca impreund spre Mircesti, unde vom petrece cite-va zile, graind de multe lucruri interesante. Astept raspuns aice in Sinaia.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
CXCV.
Sinaia, Dumineca 21 Octombric 1883.

Iubite Alecu, Plec miini, Luni, la Bucuresti unde ma asteapta

Sulzer. Urmind sfatului ce mi -al dat, am sa-i reclam pur si simplu

www.dacoromanica.ro

168 -

banii ce s'a angajat a-mi numera 'din partea lui Hepytes fara a
intra in vre-o alts formalitate. Imi pare rail s aflu ca d-na Plitos
e bolnava si inteleg supararea ce aveti. Rabdare, frate. Toata filozofia omeneasca e cuprinsa in acest cuvint.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
CXCVI.
Mircesti, 11 Novembrie 1883.

Iubite Alecu, Sint la Mircesti, asezat pe lama, si copiez

piesa mea Fintina Blandusid pentru teatrul din Bucuresti, fiindca am decis sa se reprezenteze in cursul lunei lui Ghenar. Vezi
ca ma ocup
procur petrecere in Bucuresti, pentru ca s mai
ulti din cele secatuti politice, la care esti condamnat ca Deputat,
... at am fost putin zatf, dar acum ma aflu bine si mutt
doritor de a te vedea la mine ca s mai vorbim de-ale noastre.
La revistele noastre nemultumirile ploua cu cofa. Ne trebue
multa filozofie.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CXCVII.
Mirce;t1, 28 Decembrie 1883.

Iubite Alecu, Mi-ai promis ca-I veni intro zi la Mircesti, insa

ocupatiile de deputat au impiedecat negresit bunele tale dispozitii.
De sarbatori nu cred sa poti a te departa de-acasa, mai cu seams

a la to Ianuarie ai sa fi obligat a lua trenul spre Roman, cad

consiliul de familie Cuza are sa se adune la mine. PAn'atunci viii

sa te intreb daca ai reusit a scamota vre-un abonament la Revista Lumei Latine, care a inceput a esi in Paris sub directia lui
Baron de Turtulon.
De cum-va din intimplare un asemenea miracol s'a produs

in orasul Tecuci, trimite suma mica sail mare a abonamentelor

la biuroul Revistei : 6 rue Mezieres. Paris.
Sfirsind, sotia mea si eii adresam tie si familiel tale, sincere
urari de fericire pentru anul noii. Sa serif multe pagini istorice
si sa cistigi multe procese.

Amic, V. Alecsandri.

CXCVIII.
Mircesti, i Faur 1884.

Iubite Papadopulo, Vremea vremueste. Iarna se terfeleste.

Primavara pare ca soseste. Zic pare, caci mai avem Inca lunile
www.dacoromanica.ro

169

luf Februarie $i Martie care apartin timpuluT sghiuhitor gi sint

in stare sa ne joace renghiuri. All right.
Eu peste doua saptamini am de gind a pleca la Bucureti,
dace o vrea Dumnezeii, dupe cum avea obiceful a spune Nastratin
Hogea, de cite on voia sa intreprinda ceva. Trebue sa merg ca se
privighez repetitiile Fintinei Blanduzia. Vol sedea acolo [Ana la
sfirsitul sesiunel Academice. Unde si cind ne putein intilni ? Ocupatu-te-al cu not4ele asupra ambasadorului VeneVei, Alecsandri ?

Eu n'am mai scris nimica. 0 lama perduta.

Te imbratisez. V. Alecsandri.

A aparut volumul de coresponden0a a lui Ion Ghica cu

mine. E foarte interesant.

CXCIX.
MircetAl, 11,23 Faur 1884.

Iubite Alecu, Data de sus este aniversarul unel infamif care

merits porecla de Haralambiada 9. Erl a fost ziva sfintului Haralamb $i negresit din cauza acestel onomastice mi s'a furat un
cal. Bucure-se ilustrul tradator, care a legat ast-fel numele Jul de
o restaurare de Domn $i de un furt de cal.
Pe la noi cerul e sur, trist, rusinos ; el se smite stigmatizat
prin data de 11 23 Fevruarie ... Cum o fi pe la vol ? Imi zici ca
poate vei soli aicea intro buns dimineata
macar de s'ar implini una ca asta ; insa de vrel sa -ml procuri asemine surprindere

placuta, trebue sa o fact inainte de 25 Fevruarie, cad am fixat

aceasta data pentru plecarea mea la Bucuresti.
Mai avem dar
vr'o 15 zile dinaintea noastra.
Cind ne vom gasi impreuna in Capitals vom petrece zile
bune, vorbind, nu politica, dar literature si istorie. Academia to va
mingiia de uritul Camerel.
Sint incintat ce al mal facut descoperirT asupra familiei
Alecsandri si astept scrisoarea, to cu multa nerabdare ca se o publid in Convorbir2'2). Ea va fi pentru mine si al mei un document
t) Aniversarea detrona'rel lui Vodi Cum
Alexandri insista adese-ori In scrisorile titre Papadopol, ca acesia xi dovedeascit originea italiana a familial poctuluY. Papadopol insg n'a publicat nice o
'4)

larnurire.

www.dacoromanica.ro

170

de cel mai' mare pret. Itfi multamesc frateste de osteneala ce-ti

dal pentru satisfacerea mea si te astept in casuta-mi cu bratele
deschise.

Arnie sincer, V. Alecsandri.

CC.
Mirceti, 4 Mai 1884.

Iubite Alecu, Raspund, culcat pe pat, la telegramul tau. De

IQ zile sufer de un lumbago-sciatic, care ma tine pironit in loc si
ma impedeca de a merge la Montpellier pentru ca sa asist la serbarile ce se pregatesc pentru ziva de 24 MA Nu am aka dorinta
de cit a ma duce la Aix-de Bains spre vindecare. Avea-vol multu-

mire sa te vdd, pan'a nu pleca din tarn. As dori o foarte mult.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCI.
Mircqii, 8 Mai 18S4.

Iubite Alecu, In adevar Regina a dorit ca s'o intovar4esc

la Montpellier, ca unul ce cunosc localitatea, precum si cea mai
mare parte din Felibri, insa din nenorocire nu'rnI este cu putinta
O. ma pun la ordinal M. Sale, fiind retinut in casa prin un lumbago-sciatic din cele mai dureroase. Chiar plecarea mea la Aixles-Bains este aminata pana la sfirsitul lune acestia.
Sint foarte doritor sa te vad gi samI citesti cele ce aT mai

scris. Deci te Wept aice pana la 15 Mai (nu mar de vreme) si

sper sa petrecem cite.va zile bune inainte de a ma porni din tat-a.
Te rog sa cercetezi ce s'a facut cu petitia maicei Veniamina
Pribag din Varatec, pe care al* binevoit a te insarcina ca 8'o pre zentezi Camerei. Intreaba dupa ea pe Aurelian cu tare am vorbit
cind ma aflam la 13ucurestI.
Cotnplimente amicale din partea sotiei mele.
Te imbrAtisez, V, Alecsandri.
CCM
MircetS, 14 MaT 1584.

Iubite Alecu, Astept cu nerabdare ca sa-mi citestf tot ce al

scris si te Wept la Mircesti precum aT promis.
Te rog sa te informed daca d-I Georgescu, sculptorul, se afla
aid in BucurestT. El lucreaza in una din odalle Academies. Bianu
te poate informa.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

171

CCIII.
Mirce;.ti, Joi 17 a9 Mai :884.

Iubite Alecu, ItT scrig cu inima sdrobitA. Fratemed s'a savirOt din viata alalta-erT sears dupd o boald cruntA. Ramin singur
din toata familia mea.
Acum trebue sa-mT stapinesc durerea si sd ma gindesc la
biata cumnata mea, pentru ca sa indeplinesc dorinta Iancului. Ea

are drept la jumatatea din pensia barbatusdii, insd acea sums

nu-1 e de ajuns pentru tral, ramdnind sArmana lipsitd de ori-ce
mijloace.

Vorbeste, te rog, cu amicif meT din Camera, cu Maiorescu,

GrAditeanu, cu Aurelian, cu Negruzzi, cu Ionescu, vechT prieten
at Iancului, ca sd propue in Camera votarea pensier intregl a fraternal pentru vaduva luT, precum s'a urmat pentru vAduva luT Beizade lancu Ghica.
Fratele -meu a servit in armata din cea maT fragedd tinerete

si dupd un sir indelungat de anT s'a retras cu rangul de Locotenent-Colonel ; el a maT servit Ord timp de 6 anT ca Agent al
RominieT, isbutind prin tactul sau si simpatia ce inspirase guvernului francez, a da AgentieT noastre oficioase un caracter oficial.

Toti Rominii de prin Paris Wail avut decit a se lauda de

modul cum a condus el afacerile AgentiO, intro epoca uncle
tam noastrd nu avea nicT o importanta politica si uncle totul atirna

de la dibAcia si tactul persoanelor insarcinate cu apararea intereselor eT.

Votarea pensieT intregT ar fi un act de justitie din partea

CamereT, si as considera-o ca un omagiu dat memorieT frateluT meu,

care a fost devotat taxa luT si bine-meritat de dinsa. Precit stiu,

deputatii au sa se imprastie in curind. GrAbeste dar a-T indemna
ca sd voteze pensia fard intirziere. Tot odatd te rog sa cercetezT
la biuroul pensiilor, cit primea fratele meu pe an, scazinduse retinerile obicInuite si cit se cuvine cumnateT mete slupd lege.

Te rog, iar4, iubite Alecu, sA public( in Independenta romind si in Ate foT, o notitA scurtd asupra lui Iancu.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

172

CCIV.
Mircqtl, 24 Mal 1884.

Iubite Alecu, Cred ca scrisoarea aceasta te va gasi tot in

TecucT. Ma grabesc de a ti-o trimite pentru ca sa-ti dart de stire,
a dupa informatiile ce mi-a dat Costin Virnav, pensia lu! Iancu
va trece intreaga cumnater mete, fiind regulata conform leger vechr

a Valahiel. Prin urmare e de prisos a mar propune in Camera

chestia acester pensir; dar ceea-ce te rog, iubite Alecu, este sa
public! intr'un jurnal din Bucuresti, precum Rominia Libera, sari
Romanul, sat Independenta romina, o notitd biografica asupra
fratelu! mert. Cunosti mar bine decit or! -cine cit a lucrat Iancu

pentru ca O. dee Agentier noastre din Paris importanta ce capatase sub- Napoleon III, pe cind tarile romine nu aveati nicr o
insemnatate. Cunostr asemine cele dota scrisorT ale lui adresate
Printulur Gorciacof in chestia retrocedarei Basarabier. Ele au avut

uri resunet destul de mare in Rusia, pentru ca sa merite a 11 se

raspunde din insus cabinetul marelur cancelar rusesc.
Iancu, asezat in Paris de multi an!, a facut o propaganda
activa pintre oamenir politic! din Paris si pintre jurnalistr in interesul Rominiel, fiind in strinsa legatura cu Drouyn de Lhuys cu
Ferdinand de Lesseps, cu Tacher de la Pagerie (?) si altiT, care aveau

mare trecere la Imparatul Napoleon. In timp de 6 anT cit a lost

agentul nostru, frate-met a cheltuit o insemnata parte din averea
luT, pentru ca sa suscie Agentia noastra pe un picior inalt, cad in
ochi! Francezilor tot ce nu are aparenta, este nebagat in seams.
Intr'un cuvint, iubite Alecu, Iancu apartine generatieT care
a preg5tit sosirea maretelor asezaminte, de unde au exit renasterea
$i insemnatatea Rominiel de astazI.
In tot sufer putin si sper s plec la Aix-les-Bains in primele
zile a lur Iunie. Mi-ar face o deplina multumire, daca tea1 repezi
pans la Mircesti in zilele aceste.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCV.
Mircqa, i lunie 1884.

Iubite Alecu, ItI scriti numar doua rinduri pentru ca

spun ca m! -I gasi Inca aice la 9 sau to a lune! ; gindul met fiind
de a pleca la 12 sau cel mai tirziti la 15.
Am primit si Monitorul si Poporul. It! multumesc.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

173

CCVI.
ammul, Luni 30 lunie (iSS4).

Tubite Alecu, Its raspund la Bucurestl unde, cred, te gasestr

in acest moment. Am aflat ca lonescu a facut propunere in Camera
in chestia pensiel cumnatei mele, insa dupa informarile ce am primit
de la Costin Virnav, prezidentul biurourilor pensiilor, m'am incredintat ca dupa lege, cumnata mea are drept la intreaga pensie a
barbatu-sati ; prin urmare votul Camera e de prisos. Vacluva Iancului nu are de cit a indeplini oare-care formalitati pentru ca sa se
bucure de zisa pensie intreaga.
Orl cum, as dori mult ca sa ieu cunostinta de\ cuvintele ce
s'asi rostit in camera cu ocazia propunere' lul lonescu, si dar te
rog sa -ml trimitT numarul Monitorulul in care s'ati publicat acele
cuvinte.

Eu ma gasesc rnai bine si spec sa plec de aice peste vre -o

zece zile la Aix-les-Bains, pentru ca sa ma vindec de restul de
dureri ce'tni maT ramin.
Daca if avea vreme sa te repezi aice pana atunce, vol fi prea
fericit ; la taz contrar primeste imbratIsarlie mele si complimentele
afectuoase ale Pauline'.

V. Alecsandri.

CCVII.
Mchadia, 31 Julie 18S4.

Iubite Alecu, Ne gasim aice de o Luna si vom maT sedea

vre-o treT saptamini, ocupatT a boteza reumatismurile in apa de
pucioasa. Localitatea e frumoasa, petrecerile simple, dar hrana
ungro-salbatica, fiind lucrata cu grasime de pore sau cu unt imputit.
Mincam numaT cit trebue ca s nu murim de foame.

N'am scris un singur vers de cind ma aflu in acest colt de

pamint, pe unde odinioara au venit stramosiT nostri romans pentru

ca sa se intareasca in baile lul Hercule.

In primblarile mele cerc s intilnesc cu inchipuirea vreo
umbra de vechiti legionar, ratacind printre stincT, dar realitatea
imT arata vrun Maghiar mustacios, tinind intre dint' o pips puturoasa, sail lin Sirb, sati un Bulgar, sau un functionar cle la Craiova, etc.
Deceptie cumplita !

Cu toate aceste, ne place sederea aice, cad aerul e sanatos

clesi cam sulfuros, si clima incintatoare ... De ce nu te repezi sa
www.dacoromanica.ro

474
mai rasufli cite-va zile aice ? AT rAminea foarte multumit de escur-

siunea ce at face si eu Inca mai multumit, cAci am avea multe

de spus.
N'am primit nice un respuns de la Obedenariu. Se vede ca
se ocupa cu descoperirea operelor ce i-am cerut. Cum mi-o scrie
ti-oi comunica raspunsul lut.
Complimentele noastre afectuoase D -net Papadopulo.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCVIII.
J\lehadia, 4 August 1884 -

Iubite Alecu, Dupa cuprinsul scrisorit D-tale de jell', vad ca

te-a cuprins uritul si lenea. Sper insa ca aceste morburi, dupa cum
zic fratii nostri de aice, vor trece in curind, condeiul fiind eel mai
bun doctor pentru vindecarea lor.
Sint foarte curios de a videa volumul ce a tritnis Obedenarul,

dar regretez de inainte ca nu vol putea intelege textul sau, caci

educatia mea lass mutt de dorit in privirea limbei moarte. D-ta
care esti un sapiente, at putea s1-1 studiezt si sa serif un articol
asupra obiceiurilor de care trateaza strAbunul meu. Ar fi inult interesant pentru noi, Rominii.
De doua zile aice muntii sint impodobiti cu hobot de noel;
lumina e intunecoasa si prin urmare gindurile inele sint posomorite.

Ifni pare raii ca am un cozoroc pe ocht, mai ,cu seams de cind

a navalit o turma de Jidant, care a venit
exploateze reumatismele, cercInd a le vinde crestinilor cu pret bun.
Cucoana Zulnia Sturdza e cu nol. M'oi achita de comisionul

ce mi-at dat. Pacat ca nu poti trage o raita pins la bile lut

Hercule, ca sa ne videm. Sper dar ca ne vom intilni peste vre-o
tree saptamini la Sinaia, si in aceasta sperare to imbratisez.

V. Alecsandri.
CCIX.
Mirceti, 14 Septembrie 1884.

lubite Papadopulo, Dupa o sedere de doua lunt la baile lut

Hercule din Banat, m'am intors acasd pentru ca sa-mi dreg stomahul vatamat de hrana si de csardasul unguresc. In acest timp
nu am scris nimic, dar main scaldat si iar m'am scaldat, atit in
apa sulfuroasa cit si in apa feruginoasa, cu gind sa inec durerile
www.dacoromanica.ro

175

schiatice, reumatismele, etc. Rezultatul nu.mT pare satisacator

pan'acum, cacT am dureri noun care apar totdeauna, zic doctoriT, dupa
savirsirea cure!, dar care vor trece peste cite-va sapatamini... Fie ! .
Piciorul meii insa merge bine, asa de bine ca duminica seara,

adica poimini, voi pleca la Sinaia, unde vol sedea pa'na la 4 Octombrie, cind Maiestatile Lor vor purcede la Sigmaringen. De
vroesti dar s ne intilnim, vino acolo si vom avea multe de spus.
Te felicitez de roada Iiterara ce aT cules de cind nu ne-am
vazut, si sint foarte doritor sa ma impartAsesc de dinsele, inainte

de a fi date la tipar.
Avusesem de gind a merge intr'o clima calda pentru lama,
insa holera ce'sr face mendrele prin Italia, ma obliga a raminea
linistit la gura sobei si Mircesti pans 'n primavara. Cred ca-T veni
din cind in cind ca sa vizitezi pe pustnicul de pe malul Siretuluf.
Dee D-zeti sa-1 gasesti lucrind prin Ovid.
Am primit hirtiile fratelul meu, o lada mare, cuprinzind multime de documente privitoare Domnie! lui Cuza. VeT afla intre ele
multi din cele disparute in noaptea de 11/23 Februarie. Toate hirtiile
sint asezate cu multa ordine. Ele te indeamn4 sa vii a le cerceta.
Te imbratisez si
trimit multe complimente afectuoase din
partea sotier mele.

V. Alecsandri.

CCX.
Bucurti, 5 Octombric 1884.

Iubite Alecu, Stau cle i5 zile aice pentru terminarea unei

afacerT, care terminindu-se, sper sa ma reintorc acasa poimine, pentru
ca sa ma leg de capul luT Ovidiu. Pe aice nu se vorbeste decit de
viitoarele alegeri dela care conservatoriT au decis sa se abtie (sic!).

Ti-oT trimete de la MircestT un exemplar din Blanduzia.

Aceasta piesa s'a maT reprezentat de doua on la inceputul stagiunei teatrale cu mare succes artistic si banesc. Aseara s'a jucat
Hamlet . . . iar cu mare succes.
Vina la Mircest!... te astept si te imbratisez,

V. Alecsandri.
CCXI.
Mircgti, 17 Octombrie 1884.

Iubite Alecu, Deabia reintors acasa m'am legat de bietul

Ovidiu, vroind a'I pune pe scer a in iarna aceasta. Am cetit mat
www.dacoromanica.ro

176

multe scrieri despre antiquitate $i mai cu seams opera lul Desobry

in 4 volume, intitulata Rome an siecle d'Auguste, insa n'am putut
s ma lamuresc despre formulele intrebuintate de stramo$ii no$tri
in convorbiri, cind se adresail unul catre altul. Noi uzititm astazi
pe Maria ta, Maiestate, Sire, Altefd, cind ne aclresam la capete
incoronate, Excelenlii cind vorbim cu un ministru, Monsieur $1
Madame cind avem aface cu persoane de potriva noastra.
Cum obi$nuiati Romanii ? Ce termeni corespunzatori cu al
no$tri aveail el'?
Te rog sa fad cercetari in aceasta chestie importanta $i
sa-mi comunici indata adevarul. A$tept grabnic raspunsul D-tale
$1 te imbrati$ez, a$teptindu-te la Mirce$ti.

V. Alecsandri.
CCXII.
Mirceti, 17 Noembric 1884-

Iubite Alecu, Fiindca nu mi-ai spus la care otel al tras, iti

trimet acest raspuns la Camera. Imi pare mult bine ca Tecucenii
te ail ales, cad( astfel ne-om intilni mai des in Bucure$ti, cind la
Senat cind la Academie ... (te vad zimbind $1 aclaugind : cind la
fete). Eroare! $i vana illuziune, cum ar zice un neologist ... Cit
pentru mine, de$1 ma gasesc acum in strinsa legatura cu Ovidiu,
imi mentin demnitatea de venerabil .. (sic).
N.B. Nu cumva acest sic se rudeste cu sic turcesc? Supune cazul lui Hajdeti.
Sint fericit de a $ti ca in fine bustul lur Negri $i-a luat locul
meritat in Camera. Fericirea mea ar fi depling cind statua lul ar
fi ridicata pe cheiul Galatului. Poate se va realiza $i aceasta dorinta intr'o zi.

Eu sufar de o umflatura podragica la degetul cel grog de

la piciorul sting $1 nu ma pot incalta ca sa via la Bucure$ti. Profit
dar de aceasta impedecare pentru ca sa lucrez in lini$te la biuroul
men.
Am terminat douN acturi din Ovidiu $1 sper sa sfir.$esc $i
celelalte doua pAna intr'o lung. Ce frumoasa zi va fi aceea, cind
of scrie cuvintul finis.

Primesc cu bucurie $i recuno$tintl dedicatia lul Gheorghe

Stefan 1) $1 te imbrati$ez ca amic precum $1 ca coleg de Academie.
1) e Gheorghe- tefan-Vod5, domnul Moldoveip de Alex. Papadopol- Callim -'cb.

Bucureti, 1886.

www.dacoromanica.ro

177

Ocupa-te serios de tipArirea acesteT scrierT importante care va veni

de model celor ce se ocupa cu cercetari istorice si totodata catA

sa facT o alcatuire cu Socec pentru publicarea diverselor scrieri
ce aT publicat prin reviste. Eu itT pAstrez numArul din Columna
lu! Traian, uncle at scris despre Horatit si Dad.
Complimente amicale din partea Pauline! si Marie!. Eu to
string in brace.

V. Alecsandri.

CCXIII.
Mirce;A1, 3 Decembrie 1884.

Iubite Alecu, Am terminat pe Ovidiu si pan'a nu pleca la

Bucurestr, vreti sa iati cite-va zile de odihna. Sper sa plec JoT seara
si sa flu VinerT dimineata la Grand Hotel de Bulevard.

VreT sal! aduc la BucurestT cartile ce mi-aT imprumutat ?

Raspunde-mT indatA.

A revedere sanatosT $i voiosT, V. Alecsandri.

CCXIV.
Mirceti, to Ianuarie 1885.

Iubite Alecu, VreT noutat! despre mine ? Tata -le : Dupa intoarcerea mea la MircestI am tusit, am stranutat, mi-am suflat
nasul Limp de vr'o cease zile ; apo!, indreptindu -ma de acest gu
tunariti tataresc, m'am pus de am copiat pe Ovid intreg intr'un
album, facind indreptarT multime si trimitind pe rind acturile Ia

Directia teatrulul. AceastA munca terminate, am inceput sa'mT fac

pregatirile de plecare la Bucuresti. Speram O. plec Simbata in I2
Ghenar pentru ca sa am Duminica de odihna la Grand Hotel, cind
iaca. gutunariul meti revine fara a intreba : bucuros de oaspetT ?
si eti iar ma pun pe tusit, pe stArnutat, etc., plesnind de ciuda ca
oT sa flu silit a amina sosirea mea la Bucuresti. Vol pleca la 14,

dace nasul si peptul meti imI vor permite s afrontez frigul $i

zapada ce acopere Vara. De nu, apol nu pot preciza cind oT lua
trenul.

Pe aiceT Siberia cu toate bunurile sale. Cum e pe la voT ?

Cind plec! la Bucurestl ? De-I sosi Ia Grand Hotel inainte
de mine, spune Madame! Horn O. nu uite a cinea la dispozitia
mea camera No. ! !, pe cind i-or da de stire.
Te imbraViez, V. Alecsandri.
72278

www.dacoromanica.ro

12

178 -CCXV.
Paris, 16 Mai 1885.

lubite Alecu, Scrisoarea ce mi -al trimis avea parfumul tarir

raza de primavara care mi-a desmierdat inima ; it<i poti dar

inchipui ce mult amire mi-a facut. Aice, in stralucitul meu exilic,
ma gasesc singur si foarte necajit din cauza timpului ploios, vintos
si friguros, precum si mai ales din cauza cd localul (ceteste bocalul)
Legal iunef este dupA chipul si asemAnarea predecesorului meu,
care l'a inchiriat pe 12 an!, cu aproape 13.000 fr. pe an. 0 hardughie necomoda, lipsitd de soare, in care nu intilnesti un colt
pentru odihna; o adunatura de cutii inguste ce poarta numire de
ode, un nAmol de tine si de scar! strimte si intunecoase.
Cind ma duc de o vizitez, mi se stria. tot cheful srmi perd
curajul de a o locui : Am fost obligat sa schimb destinatia camerilor, sa fac din sofragerie odae de culcat, etc., si din cauza acestor
prefacer!, sed tot la Grand Hotel de Boulevard. De abia peste o
saptamina m'or muta, insa nu stiti daca of putea sA stat mult in
Legatiune sac daca nu mioi cauta un apartament particular aiure.
Am fost de am vizitat biserica cumparata de predecesori! mel.
Alta hardughie veche, umeda, rece, intunecoasa, pentru care trebue
si o

cheltuit sumedenie de ban!, spre a o pune in stare de a servi

pentru destinatia el.
Bree ! in mare bucluc am intrat ! Helbet ! Mine ma duc sa ma
prezint la Eliseti in ceremonia uzitatA, apoi vol incepe vizitele pe la
ambasadori, ministri, etc. alt bucluc !

Nu'Ini era mie mai bine la Mircesti, in liniste, in aer curat

1 mai cu seams la soare ? Bun teafar, nil-am pus capul sub Evanghelie. Ce fericit esti si to ocupl de lucrari istorice si literare,
departe de fleacur!, zise politice.

Parisul e frumos, dar scump peste masura, si cere multe

conditir pentru a ne incinta : bani, sanatate si tinerete. Afars de
acestea el e orasul cel ma! ostenitor ... Prefer un orAsel pe malul
Mediterane!.

Astept pe Paulina peste vr-o zece zile ca sl-mf aduca putina

veselie, cad sunt posomorit ca un pass care nu si-a tras

ciu-

bucul.

Scrie-mi ades, lubite Alecu si da-mi vesti de tail.. La virsta

noastra sintem dispusi la nostalgia.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

179

CCXVI.
Paris, 1 Iunie 1885.

Iubite Alecu, Astazi este inmormintarea lul V. Hugo. Sicriul

sau este asezat sub arcul de triumf de 1'Etoile. Tot Parisul e in
picioare de ieri dimineata si negresit, tot omul ce se poate Linea
pe picioare va asista la acest spectacol maret. Iti inchipuT toata
populatia Moldovel adunatA la un loc ? Eats aspectul ce are sd
prezinte Parisul toata ziva de azi.
StudentiT rominI au mers sa esprime complimentele for de
condoleanta famin' poetuluT si ail dus o coroana pe care sint
versurile urmAtore :
iTu vecus triomphant sur la cime &oil&
Oit les elus du Dieu Genie ont souls monte,
Et la mort to conduit a ton char attelee,
Par un arc de triomphe it l'immortalitea.

Paulina a sosit de pease zile si se afla bine si multamita ;

itT trimete complimente afectuoase.
Te felicit ca facT escursiunl imprejurul IasuluT, pe la cetdtue,

pe la Frumoasa, Aron-Voda, Rapidea, etc. Cit de bine am petrece

impreuna, daca as fi in tears ... Helbet !

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCXVII.
Paris, 5 Iulie, 1885.

Iubite Alecu, Fericit esti cA poti urma inainte cu lucrarile

literate, si ast-fel dal uitArei fleacurile politice care ail devenit la
nor un element zilnic de preocupArT, pre cit secT pe atit si timpitoare. AT scris tree articole pentru Convorbiri; sa traestT si sa produel cele multe inainte. Eu, vaT de mine, m'am pi calit parasind
cimpul inflorit at literature) si intrind In acel ghimpos al diplomatieT. Biata muza mea, sta culcata si adormitA adinc intr'un portofoliti, unde ma tem call va gasi mormintul.
Nu-0 poate cine-va inchipui, in tara, cit lucru este la legatiunea din Paris. Pe fiecare zi intra nAmoluri de plicurl din Bucureti, de reclamatiT in contra compatriotilor nostri, uitatorT de a-sT
plati datoriile; cereri de pomenT, de legalizarl, de trimiterT, de
citatiT pe la oamenT cu adrese necunoscute, etc., vizite de oamenT
cu propunerl de ghesefturi, vizite de june pariziane care se piing
in contra studentilor ca le-au ingretrnat si apof le-au pArasit, etc.
www.dacoromanica.ro

180

In fine, WI

un bucluc diplomatic, care imi cade pe spinare

$i mA oprete de a and duce la bas : conflictul iscat intre guvernul
francez $i guvernul nostru, din cauza tarifului autonom, ce lovete
cu 540')/0

$i

productele tarilor care nu au incheiat tractate de co-

merciii cu nos.

Franta se OA in cazul acesta, deli s'a bucurat in timp de

to ani de avantagiele natiilor celor mai favorizate. Guvernul el a
depus la Camera un project de lege care tacseazA productele romine cu 500/0
RdsboI it coups de tarifs, pornit din sistemul
represaliilor. Preschimb note, graesc, cat sA luminez opinia publica
asupra chestiund in litigiu, dar intilnesc pretutindeni sati o igno_

ranta deplina sati un parti-pris din eel mai natingi.

Uff I de-a4 fi Sint ce mA ateapta, a$ fi /lams linitit la Mircqtf.
La Sinaia poate mA vol duce in luna luT Septembrie. Panu
atund its doresc sAnAtate $i activitate.
Complimente afectuoase din partea sotiei mele.
Te imbratiez, V. Alecsandri.

CCXVIII.
BucurqtY, Duminicd 29 Sept. 1885.

Iubite Alecu, Sinf plecat de la Mirceti de Mercuri

$i

mini

ditnineatA plec la Sinaia, unde poate voi edea o saptamina, apoi

vol reveni la Bucuresti $i dupA vre-o patru zile mA voi lntoarce
la MirceW, ca s t sau pe Paulina $i sa ne ducem la Paris.
Ieri searA am asistat la deschiderea Teatrului national $i la
reprezentarea operel : Lucia de Lamermoor de trupa romineasca. ! 1 Am ramas incintat de jocul $i cintecul artitilor noWl.
Inceputul e rematcabil $i promite mult pentru viitor.
Nu m'arn putut opri de-a zice : 06raznic e neamul rominesci
Nimeni nu 1 descurajeazA

Pe aice pace $i tot

ingrijete pe nimenr.

$i

cum face, cum drege, Isbutete.

destabalat. Chestia Bulgarilor nu

trait

Am dat Academiei volumul luT Alecsandri. (?)

Te imbratiez

$i -t1

zic la revedere, daca. se poate,

V. Alecsandri.

CCXIX.
Castel Pelef, Sinaia, 3 Octombrie, 1885.

Iubite Alecu, Ma gasesc de vre-o trey zile in sinul muntilor,

locuind intr'un castel feeric $i admirind minunele nature! impreuwww.dacoromanica.ro

181

nate cu acele create de geniul omenesc. Padure le au imbracat

haina for tomnatica de color! variate si toamna domneste in toata
frumusetea er traditionala de toamna rominesca
Intr'un cuvint,
Sinaia, in momentul acesta, e un ral in splendoare si regretarea
mea de a-I parasi pentru a merge la Paris, nu are margin!.
Peste putine zile ma vol intoarce la Bucurest! Wa sperare

de a to revedea, cad a! sa pled, dupd cum ml -ar scris si nu ar

sa revir decit la deschiderea Camera
In Bucuresti vol sedea vreo patru zile, apor ma vol duce la
Mircesti ca sa iad pe Paulina si sa ne indrumam impreuna spre
capitala Frantier, unde trebue sa ne gasim pe la 25 a lune!
Octombrie.

Dee Dumnezei ca viitorul sa nu seamane cu cele trel inn!' ce

am petrecut la legatiunea din rue Penthievre, in care am suferit chinurile iadului,

M'am bucurat de vestea ce mi -al dat ca ar inceput tiparirea

Cintdret lut Igor 1), acel minunat poem slavonesc din secolul XII
si totodata ca a! terminat articolul asupra lul Conaki. Convorbirile
trebue sa salte de bucurie, cad publicatia lul Negruzzi incepuse a
deveni cam palida. Tot batriniT sint chematT aT prelungi viata.
Daca a! ceva sa-mr spur, scrie-mi aice indata, sail la Mircesti peste vr'o zece zile.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
COOC.
Mircestl, 25 Octombrie, 1885.

Iubite Alecu, It! trimit un autograf a lul N. 'strati, cu atit

mar interesant ca este o satira din thnpul lui Mihalaki Sturdza.
Plec peste o saptamina, dar foarte ma tem
ca vol avea de tovaras pe mogul ger cu barbs alba. A revedere.
Trebue s o cunostr2).

V. Alecsandri.
1) eCuOnt despre expcditia la Igor Sveatoslavici, principele Novgorodului
nordic contra Polovlilor sat Cumanilor*, trad. si note de Alex.-Papadopul Callimach.

V. Analele Acad. rom., seria II, torn. VII, (1884-85), PP. 140-169.
I) Satira anexata Incepe astfel :
A MoldovII diaci slat
La CristetI s'a'd adunat
Ca si fact sfatuire
Spre a farel fericire . . .

www.dacoromanica.ro

182

CCXXI.
Paris, to Dec. 2885.
Rue Murillo i t.

Iubite Papadopulo, Itf multumesc pentru stirile ce mi-ai dat

despre lucrarile Cameril $i maT cu seama pentru aceea care te
priveste personal, adica : cu politica nu te-a absorbat (sic !) cu
total $i ca intrebuintezT orele diminetii in domeniul literature!.

Ea Inca n'am putut pune piciorul in acel frumos domenia,

fiindca de la sosirea mea aice nu am facut alta, decit a ma ocupa
cu instalarea mea ; rue Murillo Ir. Insfirsit dupa multa bataie
de cap si cheltuieli spaimintatoare, am isbutit a-mT face un cuib
foarte placut, in care pot primi chiar pe Sultanul. Tot odata am
mutat cancelaria Legatiunei din grajdiul unde se afla, in apartamentele ce 1-am ocupat in Strada Penthievre. Acum acea cancelarie e demna de Legatiunea unul Regat si toti ne complimenteaza
despre dinsa.
Cind if veni la Paris, vre-o data, nu mi-a fi rusine sa te primesc cu toate onoarele (sic !) ce merits un reprezentant at tarif
si cu toata imbelsugarea ospetieT rominestf.
Pe aice lumea este preocupata cu apropierea anulu! nog.
Desi au cAzut mat si frigul e simtitor, stradele slat pline de
oameni, femel, copif carT alearga pe la magazil.
Cit despre politica, Camera e bogata in Tonchin puns pe
de-asupra urechilor. Chestia sirbo-bulgara incepe a nu mai prezenta
acelas interes, decind partite beligerante stall fata in fata WI a
se ucide, cad in Paris or! -ce inthnplare se invecheste in putine zile.
Franta doreste pace si iar pace! Prin urtnare o noun complicate in Peninsula Balcanica ar fi rati vazuta de ea., Atitudinea
Rominiel e foarte laudata de toti oamenif de stat de aice.
Scrie-mf ades, imT veT face mare multumire. Complimente
afectuoase din partea Pauline!.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCXXII.
Paris, zo Decembrie, 1885.

Iubite Alecu, Moartea bietulul Alecsandrescu 1) nu m'a mihnit

atit de mutt (cad el era mort de maT multi an!), cit m'a-mihnit nepasarea generatieT actuate in privirea luT si uitarea in care cazuse
I) Poetul Gr. Alecsandrescu.

www.dacoromanica.ro

183

renumele lui, odinioara stralucit.

Bine aT facut de al luat cuvintul

in Camera pentru ca s ceri a i se face o inmormintare demna

de catre Stat. Poate ca, Baca nu to -a' fi gash la Bucure$tT, nimen
nu s'ar fi gindit la dinsul ... $i insa, ca poet, Alecsandrescu e
maT pe sus decit uniT, carora li s'aii facut busturi $1 statue.
Duelul luT Maiorescu $i Statescu a avut un rezultat fericit,
dar in interesulior mai bine ar fi Post sa nu fie fost provocat. OamenT

de valoarea acestor dor campionT politic!, ar trebui sail poarte

respect unul altui ; pentru demnitatea societateT romine.
Cit pentru discutiile violente din Camera $1 Senat, nu m'am
mirat cit de putin, fiindca aceasta eng-aine are loc in totT aniT.

Opozitia, orT de cine ar fi compusa, se crede obligata de a face

profesiune de nemultumire in contra celor de la putere. Un singur
lucru m'a facut s zimbesc, este propunerea Cogalniceanuluf de a
rechema mini$trif plenipotentiair din strainatate, spre a imita prostia
comisa de Greci, sub cuvint de economie. Pentru ce amicul nostru
n'a avut aceasta inspiratie, pe cind ocupa postul $i primea leafa
de Ministru plenipotentiar la Paris ?
Imi sail c a. va bucuraji de o lama grozava. FericitT concetatenT! . . Pe aicT avem plot, neguri, umezelT, vint $1 frig. Prin

urmare ies cit se poate mai putin, dar din nenorocire nu pot s
reintru Inca in domeniul literatureT. Poate ca voT fi maT norocit
dui:4 sarbatorT.

Mi-e dor de Mirce$tI $i de cabinetul de lucru unde, pe nesimtite, ma apropiam de biurou, apucam condeiul $1 scriam vrute
$i nevrute.

In Paris ... aT putea s'o crezi ? duc o viata foarte monotona,

cad' nu alerg nici pe la concerte, nicT pe la teatruri. Petrecerea
mea favorita consists a avea citiva prieteni la masa, dintre car!
pe Ion Ghica, care se afla aicT de vr'o $ase zile. Cad nu e$ti
din numarul for !
Complimente afectuoase din partea Pauline!.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCXXIII.
Mirce01, Jot 1885.

Iubite Alecu, Raspunde-mT indata ce timp avetl in Bucure$ti; cite gradurT de frig ? Pe aice e Siberia $1 n'am curagiul s
ies afara.

www.dacoromanica.ro

184

Daca timpul e mat crestinesc- pe acolo, spune Madamel Horn

ca vol sosi Marti dimineata $i ca sa -mi gAteasca odaea mea No. I 1,

sl fie caldA.

A revedere, te imbratisez, V. Alecsandri.

CCXXI V.
13.111.0,4,

Simbia (i88, ?

Iubite Papadopulo, Iacob Negruzzi imi scrie cA e la aman,

cad nu are cu ce umplea numarul viitor al g Convorbirilor). Deschide-VT saltarele si gaseste ceva, care sA fie trimis indata redactiei.

AT pe Ciubdr- Vodd gata si alte diverse articole istorice de mare

interes. Fa un pachet destinat a juca rolul de salvator literar $i -1
expedueste urgent la adresa luT Jacob Negruzzi, strada Pacuraft, Iasi.
Eu mA aflu de vr'o 12 zile aice, adus de o masea stricatu
pe care mi-o trateazA Young dantistul. Sper a pleca acasa. peste
4 zile.
Te imbrAtisez, V. Alecsandri.

CCXXV.
Paris, 1 Gbenarie 1886.

Iubite Alecu, Scrisoarea D-tale cu data de 16 Dec. mi.a

sosit de anul nou catolic, cu amicale urAri pentru anul nog ortodocs. Le primesc cu mare bucurie si itT trimet pe ale noastre
pentru intreaga-ti iubitd familie.
In momentul acesta sosesc de la palatul Elysee unde am fost
cu tot corpul diplomatic ca sA felicitam pe D-1 Grevy si pentru
anul 1886 si pentru noua sa alegere de prezident at Republica
SA mA fi vazut in uniforma mea de ministru plenipotentiar, a! fi
crezut ca. s'a coborit soarele pe pamint .. (total 15oo francT in
punga croitorulu!).
Ministrul nostru e zemislit ; acel de aid insa nu i a sunat ceasul

de nastere. Se asteapta sA vie pe lume peste patine zile. Noroc

cA preocupatiunile anului nal fac o diversitate acelor politice,
altminterl s'ar burzului Francezil, gasindu-se mat multe zile fara
guvern stabilit.
Zict cA te-a apucat uritul $i ca al vrea O. pled in lume ; insa
chid te-T gas' intre cArtile de acasA, are sail treacA gustul de duca.
Eu te fericesc cA lucrezi cu atita activitate si feconditate, si itI
rioresc incA ant multi pentru ca sA product mult $i frumos, precum

www.dacoromanica.ro

185

a! facut pins .cum. Cit pentru mine vad ca iarna mea literary are
sa ramie o lama goala ... Allah Kerim !
Complimente afectuoase din partea Pauline!.
Te imbratisez, V. Alecsandri.

CCXXVI.
Paris, i6 18 Iativarie 1886,

Iubite Alecu, Cind primesc o scrisoare din tarn, ea trezeste

in mintemI tabloul pe cit de infiorator, pe atit de poetic al cimpiilor captusite cu mat alb ; imi pare ca vad prin ferestrele de
la Mircesti miscarea valurilor din zapada de la suflarea Crivatulul,

si in fundul orizonulul dunga neagra a luna, cintata de mine cu

atita dragoste. Aice sunt lipsit de acest maret spectacol si
ma crede, if duc dorul de si nu ma infratesc cu iarna, precum
sill. M'am saturat, de negurI, de plor si de fulgi trecatori, care fac
numar un simulacru de ninsoare.
Cu toate aceste a! avut dreptate a spune M. Sale Regelul ca
am inceput a ma impaca cu traiul din Paris, cad noul meu apartament comod, placut, si ma refine acasa tot timpul cit nu sunt
la cancelaria din strada Penthievre. Acum ne gasim in periodul
vizitelor diplomatice, a meselor marl, a primirilor pe la ministri,
si trebue sannI pun fracu adeseori... Autant corvies. Deseara
tnaninc la prezidentul Repulicel. Vol fi negresit insarcinat sa duc
bratul unel dame... Care? Fi-va tinara, ! frumoasa, amabila ? S'au
vre-o bahadirca sulimenita? Norocul va hotari.
Zici ca incepe lenea a te navali ?
Pira vechie ! Nu te mai

cred, cad estI unul din rani! lucratorl neobositl la no!. Daca insa
va fi asa, cum o sufla vintul de prima -vary, nu ma indoesc ca
el va deschide pe loc mugurii literarI ce-I port! in crier!. Vol ceti
cu multa placere articolul despre Conaki si poezile lul, cad primesc
Convorbiriie regulat, dar ce-a! fgcut cu scrierea asupra Ambasadorilor yenetianT, de care ma interesez atit de mult ?
Ea, iubite Alecu, n'am scris nici un rind decind am plecat
din tail si simt in sufletul meu o mare jale de timpul perdut.
Star' si ma gindesc cite data nu cumva a secat tita muzei, acea
Vita dragalasa si frumoasa pe care am supt-o pans mai an ...
Val de mine, daca si muza isI va retrage titele de contactul
buzelor mele, atunci adio !
Te las in luptele Camerei si te imbratisez
www.dacoromanica.ro

V. Alecsandri.

-186
CCXXVII.
Paris, 4/16 Fey. 1886.

Iubite Alecu, FiT lini$tit; la masa prezidentulul, Dumnezul

no$tri m'a scutit de a da braSul unel t'ahadirce, insa

am avut vecin pe ministrul Chine!, care a mincat cit $apte mandarinf. Am admirat capacitatea stomaculul sad, $i nu m'am putut
parinSilor

opri de a-1 felicita. El mi a rapuns un singur cuvint, singurul cuvint

ce $tia iii limba franceza : cocorico i a urmat inainte cu indoparea.
Sper sa'l admir din nod la masa D luT Freycinet, Sirnbata viitoare si O. am prilejul de a ma convinge de progresul ce a facut
in franSuze$te de atuncea.
Pe cind populatia Londrel jafue$te magaziile de ceasornice

sub pretext de foame, in Paris a inceput sirul necurrnat de marl

primirf, de mese marT $i de osteneli Inca $i ma! marl. BieSI mini$tri sunt obligaST a trai in frace $i in cravate albe, ba chiar a
se culca cu ele.
Aceasta vieata de gala trebue sa zimbeasca foarte mult acelora, care dorind a ma inlocui la Paris, respindesc vestea ca
a$ fi dispus a ma retrage de la legaSiune. Unele gazete se ocupa
de mine in sensul acesta, fi, sad imT atribue proiecte de vilegiatura la Nizza, sad ma demisioneaza odata pe saptamina. Ed if gasesc nostimf in acela$ mod precum Voda Cuza l'a gAsit pe nu
$tiu care patriot de la Craiova, cind i-a zis : hai sictir mascara!
Nu cred ca vol veni la sesiunea Academie! in anul acesta,
cacT nu ma iarta impreiurarile, dar spre toamna am de Bind sa
fac o raita in Sara pentru ca s revad castelul Pele$ si Mirce$tii.
Atuncl vei veni, dupd ()bled, in casuSa mea $i vom avea multe
de grait.
Paulina iST trimite afectuoase complimente $i te pofte$te la
masa in Paris. Cind vif ca sa dart poronca sal! pregateasca tacimul?

Te imbrati$ez, V. Alexandri.
Amicil celor ce'$I aduc an:inte de mine.
CCXXVIII.
Paris, 23 Februarie 1886

Iubite Alecu, Am cetit chiar acum articolul ce l'aT gcris asupra

uT Conaki $i nu ma pot opri de a-ST trimite aceste rindurl pentru
a te felicita. Articolul este o adevarata conferenSA mult interesanta

www.dacoromanica.ro

187

si instructiva '). Generatia de astazi trebue O. o mediteze, ca sa

se convingl de cotnorile limber luf Conaki si de talentul saa in
arta poezieT. Scrisoarea catre Zulnia este un cap d'operA de simtire, de ider induiositoare, de armonie, de frumusetf poetice si
poate servi de model. Bine al facut cA al prezentat imagina batrinuluf poet in ochif tinerimef actuale, care fuge de poetf de cind
ail rAsArit ciupercile versificAtoare, care distileazA numal yenin :
precum Macedonski, Densusianu, etc. Cind if avea vreme ocupA -te

si pe Miluta Cuciureanu si de Alecu Russo si de Alecu Donicf,

al sint intro perioadA de sterilitate care ma intrista, dar
ma mingli cu ideia cA am amid care lucreaza si produc cu imbelsugare lucruri frumoase, ce vor imbogAti literatura noastra.
Jacob Negruzzi trebue sa.tT fie recunoscAtor, precum si lul Ghica
de colaborarea voastra la Convorbirl. AceastA foae cam tinjeste
de cind a fost stramutata in Bucurestf. Aerul linced al Capitalef
nu-f priieste ; aerul vitt al %ere! (?) if era mult folositor. Nu o lasat! sa moarA de inanitiune si vett face o faptA bunA.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
Ion Ghica a scris un articol foarte interesant asupra lul Gr.
Alecsandrescu. El ar dori ca scrierea lul sA fie cetita intr'una din
seantele Academic! si in urma acestef cetirf sA iee cineva cuvintul
pentru ca sli propue a se ridica o statue poetulul mort.
Am gindit la D-ta ca sA vorbestf asupra meritelor luf Gr.
Alecsandrescu, care a fost uitat de atita vreme, deli a avut mai
mult drept la recunostinta compatriotilor de cit altif, carora s'au
ridicat statui. Intelege-te cu Negruzzi si indeamnA4 din parte-mf
sa citeasca insus articolul luf Ghica in Academie, ma! cu seamA
ca tatal sail a fost bun amic cu Alecsandrescu, fiind contimporanf.
Am primit azi dimineata ravasul ce mi-al trimis cu data de
9/2 Febr. si m'am bucurat de succesul luf Pygmalion. Am felicitat
pe Bengescu.

CCXXIX.
Paris, ; Maude ili86.

Iubite Alecu, Ma simt foarte fericit ca prin indemnul meu

isbutesc a-tf imprastia lenea si a-il trezi gustul de a scrie. Dupa
1) E articolul publicat sub titiul: eScrisoare dcspre Tecucia. Cony. Lit. XIX
(1885 -86), Pp. 369. 921.

www.dacoromanica.ro

188

Conaki are sA vie rindul lul Cuciureanu si apor al lur A. Russo').

Bravo ! In cit priveste pe Miluta Cuciureanu, mi se pare cl amicul
situ, Russo, a publicat o notita biografica in Rominia literara. Mar
pop' dobindi cite-va detaiurr de la fiul doctorulur Cuciureanu, si
de la T. Codrescu, batrinul redactor al Buciumului Rotnin. Despre
Russo, afarI de suvenirile personale ce al, ver gas' ceva in volumul meti de Prozd, iar in Rominia literarA sunt multe articole
scrise de el.
Ion Ghica soseste astazi la Paris ; el merge s5 lee parte la
lucrarile Academies, cred ca va sedea aice vre-o cite-va zile. I-or
vorbi de articolul sad asupra lu! Alecsandrescu, dindu-T de stire cA
Negruzzi are de gird a-1 publica intr'unul din numerele viitoare
ale Convorbirilor.
lama nu ne las1 . desi timpul e frUmos. Muza mea e inghetata si are nasul patlaginiu. 0 las dar Inca sl doarmA in portofoliul meti de ministru, Ora cind s'a sAtura de sown.
Sint obosit de mese, de baluri, de vizite, chinurr obligatorii
a postului ce ocup, dar ce sl fac ? Sint plait ca sA mAninc trufe.

Tritnete-mi un model de legat intre vii. 0 compatriots a

noastra doreste sA faca un legat prin care sI daruiasca mobilierul
sou precum si toate sineturile ce poseda. Ea nu are mostenitori
directs.

Multe amicir din partea Pauline!. Complimente D-ner Papadopulo Callimach.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCXXX.
Paris, 25 Aprilie 1886.

Iubite Alecu, Asa de bine al chibzuit trimiterea scrisoare!

D-tale din 9/21 O. a sosit chiar astazr in ziva de Past!. Incep
dar raspunsul meu cu : Hristos a inviat Cuvinte sacre care se pronuntl. cu bucurie in toatA crestinatatea de aproape 2000 de ani,
cuvinte reinvietoare a suvenirilor noastre din copilarie, si care ne
vorbesc de parintir nostri din parintr. 0 lume intreagA de imagini
dragalase se desteapta in minte si in inima la aceasta epoha a
anului, cind primAvara cea verzie cu cosita aurie proclaml renasterea nature!, reinsufletirea sperarilor in viitor si reintrarea puterilor slabanogite in cursul iernir.
'I VezY cRominia lit.* I (1855) P. 453-454.

www.dacoromanica.ro

189

Pentru ce tot omul se simte cuprins de bucurie in ziva de

Pastr, mar mult de cit in alte zile ? Iata un mister care te leaga
cu credinta $i nitniceste fanfaronadele ateismulur.

Aseard s'a celebrat invierea lur Hristos in biserica romind

de aice. Peste cloud sute de compatriotT erau fata la aceastd ceremonie religioasd de un efect atit de mares. Ne-am intors acasa
de-abia pe la cloud oare dupd miezul noptir si intreaga legatiune
a venit s ciocneasca Ltd ro$ii si sd mAnince pasca la tnine.
Paulina, ca o build crestind, n'a vrut sd pAraseasca in Paris obiceiurile tarif noastre, incit ne-am crezut un moment el ne
gasim la Mircestr. Numai D-ta lipsial.
Te felicit pentru activitatea literard ce ar ardtat in iarna
aceasta ; si IT doresc an! mulct pentru ca sd scapr de uitare multe
fapte istorice si cite-va personalitati despre care nime nu-sl bate
capul. Iti multumesc in deosebi pentru biografiile lur Russo si
Cuciureanu, dot bun! prietenT ai me!, cari meritad sd trdiasca
pentru ca sd vadd transformarile can noastre. Recunostinta mor%ilor trebue O. fie mar profunda decit a celor vi!, deer Russo si
Cuciureanu te vor binecuvinta din locul necunoscut unde se aflal).
Astept cu nerAbdare pe Gheorghe Stefan $i Dundrea in literaturd $i in traditie2), si imi ling buzele de pe acum.
Dacd te-1 duce la Tirgul-Ocner, nu uita sd exprimr cucoane!
Catinca si cucoane! Zulnia, simcirile mete cele ma! afectuoase. Le
saint minile i le doresc sanatate gi fericire.
Asemenea te rog sa prezinti complimentele mele respectuoase
D-net Papadopulo, iar Paulina itr trimite multe, multe arnica.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
Ti-am scris sd-mr trimiti un model de danie intre

vir. De-

pune florT pe mormintul lur Mos Costaki.

CCXXXI.
Paris, 25 Iunie 1886.

Iubite Alecu, Foarte placutd surprindere mi-a facut sosirea

lur Gheorghe Stefan Voevod la Paris sub forma until volum elegant1) Biograftile acestor dot scriitori n'aii lost publicate, dupl cum s'ar putea de..
duce din textul scrisorii lui Alecsandri.

5) ellunirea In literature si in tradities. V. a Analele Acad. rom.e seria II.

Tom. VII 1884 -85, PP. 309-377

www.dacoromanica.ro

1.90

In sfir$it aT scos la lumina istoria acestuT Domn, care trecind prin

o mull irne de svinturArT ale epoceT in care a trait, s'a stins la
Stetin ca un eroii de roman istoric.
Trebue sa alba cine-va un spirit de investigatiune foarte desvoltat pentru a face sa renasca in intregimea sa tnemoria until otn

raposat de do! secoll. D-ta posezi acel dar atit de pretios

$i

estI menit a ocupa un loc insemnat pintre literati! arheologicT ai

RominieT, cind a! aduna $i publica toate scrierile ce at raspindit
in diversele reviste ale %Aril. Bravo, Alecu, $i multi an! cu sanatate

veselie pentru ca sa continuT a ridica valul uitarei de pe

mormintele oamenilor, carT au jucat rolud marl in istoria noastra.
EstT modest, tact $1 fad
Ast-fel product fara incetare lard a
$i

cu

bate toba, $i imbogatestT literatura, gustind placerea albineT harnice,

care aduna miere pe floe! de morminte. Eu te rivnesc, precum

ti-am scris-o de maT multe orT, cad am intrat pe o cale ce nu duce
la templul poezier... Politica, diplomatica, care mi-au fost totdeauna write, sent astazi partea mea 51 ma lupt cu ele cum se
lupta un marinar cu valurile amare, pintre care a fost aruncat de
furtuna.

De un an de zile lucrez la impacarea intereselor Ro-

minieT cu ale Frantel $i de-abea acum am isbutit a vedea incheindu-se o conventie comerciala tntre ambele taff. Cred ca va dispare
eroarea ce prinsese raclacina aice despre adevaratele simpatil $i
tendinte ale Rominilor, eroare respindita de niste dusmanT cunos-

cut!, carT aveati interes a ne deslipi de Franta $i a ne izola de

marea familie Latina.
Volumul D-tale a sosit cu timp frumos, aducindu-mT un par-

fum de tiara. El imI este cu atit maT scump, ca de o luna intreaga am trait in ploae, vint $i frig. La August m'oT intoarce in
cara patria 1i ma bucur la ideia ca te-or imbrAti$a la Mirce$M
Complimente amicale din partea Pauline!. Vale!

V. Alecsandri.
CCXXXII.
I'aris, 4 lulie 1886,

Iubite Alecu, Batef joc de critic! $i cata-ti de treaba. Lucreaza Inainte cum ai facut pana arum $i lasa cinii sa latre. Uritul de care te plingT, este mat mult efectut primavereT asupra spiritelor carT planeaza pe de-asupra ticalo$iilor zilnice, ale vietii publice $i private. El va trece in curind.
NoT avem de end a pleca la Aix-les-Bains peste doua sapwww.dacoromanica.ro

1.91

tamini $1 data cura sfir$1tA, vom veni in tarn, cad sintem minatT
de dorul ei. Sper ca ne vom intilni sad la Sinaia, unde voT merge

pe la to August, sail la Mirce$ti, unde m'oT afla pe la inceputul

NT Septemvrie.
Pang atunci : Vale !

V. Alecsandri.
CCXXXIII.
Castel Pelq, 21 August '1886.

Itibite Alecu, Am venit erT aice, in minunea din Carpati, $i

am gasit pe Maiestatile Lor in acelea$T prietinoase $1 amicale dispozitiT catre mine, care ruT-au aratat totdeauna. Reintoarcerea mea
in %earl mT-a scaldat inima in cea maT dulce bucurie, cad incepusem a suferi de dor in aerul corupt al ParisuluT, in acel namol
de milioane de oamenT unde te simcf strain $1 parasit. Am regasit
orizonturile intinse, atit de necesare privirel mele, blindetea fizionomiilor romine, cimpiile, muntiT, luncile, codril, riurile carT 'III-ail

inspirat atitea poeziT .in cursul vietiT mele ... Si sint fericit, atit

de fericit ca numaT o infamie ca cea din Bulgaria a putut sa

distruga gindurile mete din cursul for placut $1 incintator.
Ce zicT de dibacia politiceT ruse$tT ? Ce zicT de miserabiliT
seizT bulgarT, carT au urzit $i cxecutat complotul din Sofia') ?
Detaiurele acestel hotii sint revoltante, $1 cind vor fi cunoscute,
vor indigna lumea intreaga.
EA voT sta aicea dos saptamini, apoT ma vol duce la Mircesti.

Sper dar sa te revad sail acolo sail la Sinaia $1 ma bucur de a

te imbrati$a pan' a nu ma duce iar in fundul lumeT.
A revedere dar, iubite Alecu, $i sanatate cu bucurie.
V. Alecsandri.
CCXXXIV.
Mircti, 12 Septembrie 1886.

Iubite Alecu, Dupa o petrecere minunata de treT saptaminT

in castelul regal de la Sinaia, am venit in sfirsit la castelul mail
din Mirce$tI, unde mT -am gasit familia $1 cateiT in buns stare.
De$1 timpul e posomorit $1 ploul afara, in casa e soare. Vino sa
te incalze$tf la razele luT, Baca te iarta imprejurarile; noT vom fi
foarte fericiff de a te vede a $i de a vorbi despre cite $1 maT multe.
Te imbrati$ez, V. Alecsandri.
1) Complotul pentru risturnarea Princului Al. Battenberg.

www.dacoromanica.ro

192

CCXXXV.
Paris, 6/18 Octombrie 1886.

Iubite Alecu, Nu still care general Neamt, intrind in Moldova cu oastea imparateasca, sub domnia nu still carui Domn,
trimitea zilnic la Viena buletinuri de victoriT, redactate ast-fel :
aistazi cu mila lui D-zea am luat cetatea Herta. Astazi cu mila
<dui D-zeil am intrat in cetatea DorohoT. Astazi, cu mila luT D-zett,

aoastea imparateasca a cucerit Hirlaa, etc.

Tot ca acel vestit invingator de sate pustil voT zice Alaltaeri, cu mila luT D -zeu si cu trenul Express-Orient am sosit in Paris.
Ploale cu cofa ! Luminile fanarelor se resfringeau in baltile de pe
ulite, si bietiT car trageaa trasurile, LW, obositT, cu urechile pliostite,

pe cind vezeteiT, patrunsi de ploaie, se incalziaa bland cu bicele

pe bietele vite, mai puffin vite de cit el ! Ajungind acasa, rue Murillo i 1, am gasit apartamentul plin de fum, cad caminele franteze
se intreceaa care de care a scoate maT multi clabuci. pentru a
serba intoarcerea mea la Paris.
InchipuesteiT impresia incintatoare ce am avut la primul pas ?
Am injurat sueugieste si clima si eras si ordsenT si de atuncT
ploaia urmind a cadea fat% incetare de doua zile, am urmat si ell
sudalmele .

dar ce toles ? Nici o raza de soare nu a avut mill

de mine panA acum si nu s'a aratat ca sa-mi potoale inima. Sternut,

tusesc si crap de ciuda, WA in scurt ocuparea mea principala de

cind am debarcat in acest Cafarnaum desantat care farmed. atit
de mult pe compatriotil nostri.
Scumpa Sara si frumoasa

01 Moldova, draga mea

Acum, fiind-ca m'am usurat impartasindu-ti necazurile mele,

via sa te rog ca sa-mT procuri cit mai curind un mic volum de

biografil a tuturor scriitorilor nostri publicat nu still cind si nu
still de cine. Dacd nu poti gasi numele autoruluT (ardelean de
sor, mi se pare), cerceteaza la Socec, de la asociatul lui, care publics un catalog de toate publicatiunile romine. Astept un rezultat
1n tlamitor, prin urmare te imbratisez.

V. Alecsandri.
1) De sigur Conspectul , . de V, Gr. Popii.

www.dacoromanica.ro

193

CCXXXVI.
Castel Pete,. Sinaia, 21 Oct. 1886.

Tubite Alecu, Primind aceasta scrisoare cu data din Sinaia,

miratu-te-al* poate ca am prelungit pana acum $ederea mea in munti,

cind iarna incepe a-$T arata virful nasulul printre brazil* pudruiti
in alb ; dar e cu putinta a rezista gratiozitatiT Regelul $1 a RegineT,
care ar vroi s ma tie in feericul for castel pana in momentul
cind insu$T Maestatile for se vor desparti de el spre a se reintoarce la Bucuresti ? Aice viata seamana atit de putin cu acea din
ora$ele infectate de politica, orele trec asa de repede cu ocuparT
placute de-ale cultulul artelor frumoase, in cit cu grew se poate
hotari un poet de a se sustrage farmeculuf for ... Cu toate aceste
insa, poetul trebue sa dea pas MinistruluT plenipotentiar care la
rindul sau trebue s piece la postul sail, departe de Castelul Pele$,
departe de mult dragalasa tara.
Am vorbit mult de D-ta cu Regele, care itT pastreaza o mare
stima. $1 am avut multumirea de a-1 gasi convins de serviciile
ce al face istorieT noastre, incredintindulT misiunT archeologice prin

statele in care stramosii nostri au avut daraverT politice si cornerdale. Vol vorbi asemine $i cu Mitita. Sturdza $1 sper ca, recomandat de insu$T Regele, veT fi nu tirziti insarcinat cu cercetarT in
strainatate.
Am dat Maestatii Sale notita D-tale asupra Malorului Draghicescu

$1 s'a dat indata ordin ca sa se aduca aice uvrajul

acestuf modest $1 demn militar asupra malurilor DunareT $1 ale

MareT Negre 1). Regele are sal ceteasca $i convingindu-se de meritele luT, nu ma indoesc ca Maiorul va inceta de a ramine, ca pana
acum, perdut in .nepasarea $efilor $i a Statulul Major.
Henri IV a doua zi dupa nu sat care batalie, a scris luT
Crillon urmatoarele cuvinte demne de el $1 de generalul sat' :
cPends-toi, brave Crillon, nous avons eu une belle bataille et to
n'y 4tais pas !, Astfel imi vine mie sa'tT zic in urma frumoaser
sarbatorT de la Curtea de Arge$. AT cetit negre$it descrierea el in
foile noastre, dar nimic nu poate sail dee o idee exacta de marirea, de originalitatea aceleT serbarT savirsite pe malul Argesulul,
la poalele muntilor, sub un cer albastru ca in zilele de primavara.
Serviciul religios al Sfintirei bisericeT regEaurate a fost maiestos $1
1) Lucrarea e 1ntitulati cDuniirea, de la Orrva la Mare ti coastele Mirel,
de Ia Varna Ia Cetatea Albas. Galari Tara dati).
72278

www.dacoromanica.ro

13

194

pertect ; purtarea poporuluT adunat intro gloats de 20.000 oamenI

a fost demna de timpurile acele de crelirqa in care stramosa

nostri savirsaa faptele uriese in numele Domnulul. Regele a
facut un discurs de toata frumusqea si de un inalt caracter politic, discurs intrerupt prin mu de glasuri entusiaste care strigau ura.
Scena se petrecea in capul scarei, Regele si Regina apa'rind
poporuluT in usa bisericel, $i avind sub ef insirati pe treptele
scareT, Episcopi $i preoti in vestminte aurite. Dupl. rostirea Rege-

lta si rgspunsul Ministrului de Culte, am cetit in gura mare oda

ce compusesem pentru aceasta ceremonie religioasa $i precit mi
s'a spus, a produs o mare impresie. Ce sail mai spun ? Biserica
luT Neagoe si a luT Mesterul Manoli e o minune asa cum a restaurat o D 1 Leconte de Nouy ; pe platoul unde-i asezata, se pare
o scull ne.stimata pe pamint din cer picata.
La intoarcerea mea aice am compus si legenda sfiOrei aceleT
Iavre admirata de toff strains, ministril plenipotentiari. Ea se infrateste cu legenda luT Meter Manoli si va aparea intr'un album
minunat, pregatit de D. Sturza. Fiind ca eti am descoperit acel
poem, era de datoria mea sad completez.

Gindul med e sa plec poimine, Mercuri ; sa sad dos sau

trel zile la Bucuresti si in sfirsit sa-mi ieu drumul spre casa pentru ca din sinul ei sa ma tndrumez spre Paris, trecind prin Berlin.
De-a fi sa nu te vad inainte de plecare, itT trimit multe imbratisari.

V. Alecsandri.
CCXXXVII.
Mirceti, I Noembrie 1886.

Iubite Alecu, In sfirsit astazi plecam din casuta de la Mircestr, lasam frumoasa lunca care a inceput a-s perde coama pentru ca sa urmeze exemplul stapinului ci, $i ne luAm sborul spre
Paris. Inca un an de zile de exil ! Sper ca-mi veT scrie din cind
in cind.
Paulina te roaga ca sa insarcinezi pe N. Ionescu, din parte -T,
cu interpelarea de care ti-am vorbit. El e bun de gura si facuta
de el nu va da nici un prepus.

Te imbratkez, V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

195

CCXXXVIII.
Mirceti, Lunt

Iubite Alecu, Am sosit azI dimineata acasa $1 am gasit

scrisoarea D-tale. Ma grabesc a.ti rAspunde ca maT start pe loc
patru zile $1 apol cu ajutorul lul D-zed, voi lua calea exilulul spre
Franta. Zic exil, cad la virsta mea, departarea din tarn se poate
numi pe turce$te surghiun. A$ fi foarte fericit sa to vad pan' a
nu pleca. La caz cind nu s'ar putea, prime$te imbrati$Arile mele
si salutarile afectuoase a Pauline.

V. Alecsandri.

CCXXXIX.
Paris, 8 Decembr:e 1886.

Iubite Alecu, Vintul vijie prin hornurile caminelor, afara ploua,

cerul e intunecat ; iti scriti aceste rinduri la lumina lampeT, deli

pendula suns noa ore ... Trist, trist, trist !

Factorul mi-a adus chiar acum scrisoarea D-tale din 21 Nov.,

am cetit-o cu mult interes $1 am pus-o intre documentele mele

storice, ca un tabloit nimerit a stare morale ce caracterizeaza
clerul nostru. MA a$teptam la intrigT din parte-le cu ocazia alegereT de Mitropolit, dar nu credeam ca SfiintiT parintT vor impinge
lupta pana a fonda jurnalurT batjocuritoare :
Tant de fiel entre-t-il dans l'ame des devots !
Parinlii pravoslavnici to lupta for cea mare
Schimbat-ail chiar potirul in neagrit calimare,
i s'ati stropit in fatii spre bunit riguiala
Cu-a ciracqinI aghiasmil, cu spurcata cernealii.

Aferimilt

Dar sA -T lasam de-o parte de vreme ce el insu$ $'au aruncat

potcapul peste gard, $1 sA vorbim de Cogalniceanu! Sarmanul !

DupA o tinerete atit de svinturata, dupu o viata atit de plina cu

fapte insemnate, dupA un rol atit de mare in ultimii 40 de anT,
iatA -1 acum imbatrinit, suferitor, mihnit, ajuns de vintul mid
soarte. E trist de a videa o personalitate distinsA ca a luT stingindu-se

in lipsurl $1 durerl atit fizice cit si morale ... Tara nu trebue

sA fie nepasatoare cind unul din fif sAT cei mar ale$T, unul din
neobositiT luptatorT pentru existenta eT, cade sub asprimea soartei
Cogalniceanu bolnav grew ! Cogalniceanu alaturT cu mizeria! $i

insa afarA de tree patru persoane, nine nu se ginde$te la el. Nu

se uime$te generatia tinara de perderea ce o sA alba in persoana
www.dacoromanica.ro

196

unul om ca Cogalniceanu, care va rAminea o figura insemnata in

analele ultimulur (sic !) jumatate de secol. Cine stie, dace murind
el, s'a gindi guvernul a-I da onorurile cuvenite si Camera a-r pune
bustul alature cu al Itif Negri, Epureanu etc. ? E, lume, lume !

i vintul se vaetA in horn si ploaia cade mere' si intunecimea

creste si lampa incepe a se stinge !
Aice ministerul si-a dat demisia in urma votului Camerel
pentru desfiintarea subprefectilor, incit de cinci zile Franta se
gAseste fare guvern. Ast-fel ca nor, Ministri plenipotentiarr, nu
stim cu cine sa coraspundem.
Parisul incepe a se umplea de co,mpatriotT aprinsi de dusmanii

contra guvernului nostru. Rlls font de l'opposition en chambre,

ne pouvant en faire a la Chambre).
Sa traiasca, dar sa nu se inmulteasca.
Te imbrAtisez, V. Alecsandri.

CCXL.
Paris, 3 Decembrie 1886.

Iubite Alecu, Nu pot O. spun cite biicurie m'a cuprins cinci

am aflat ca s'au facut propunerr in Camera de a veni in ajutoruL
lur Cogalniceanu si ca de urgenta Camera i-a votat cite 2000 fr..
pe luna pensie, plus 15.000 fr. pentru cautarea sanatatir sale in
strainatate. Aceasta.' meritata recompense nationala acordata in
unanimitate, probeaza ca inima Rominului cuprinde parti sanatoase,

pe care nu le-a putut atinge vintul corumpator al politicer.

Toate partidele ad dat de o parte urele si patimele for dinaintea unul om recunoscut ca unul din cer mar neobositi luptatorr
pentru redesteptarea neamului nostru. Desi Independenfa lul
Darnet 1) a manifestat sperarea ca CogAlniceanu va profita de
ajutorul ce s'a facut, pentru ca sa prind puteri noun spre a
lupta in contra guvernului, la realizarea dorintel acelora care se
cearca a r lua locul, totus eti cred ca amicul nostru tsi va cauta,
de sanatate, nu pentru a se amesteca iarasi in Mite, dar pentru
ca sa consacre anii ce-i mar ramin la ficsarea pe hirtie a suv
nirilor sale politice de o jumatate de secol. El este un letopiset
intreg ; pacat ar fi sa dispara din lume cu bogata comoare de
fapte istorice la care a luat parte, si de care numele lur este
') Fr. Dame.

www.dacoromanica.ro

197

legat ... Scripta manent. Tata deviza- ce ar trebui sa adopteze de

acum inainte Cogalniceanul.

Eu, iubite Alecu, nu ma simt prea bine de vr'o cite-va zile.

Am ni$te opresil care ma cam supara de a lucra. Doctoril zic ca
e ceva nervos, dar numeasca-se nervos sau altminterT, efectul e cu
totul displacut. Nu-mT prie$te clima ploioasa, neguroasa, vintoasa
care domne$te asupra ParisuluT in iarna aceasta. De abia azT am
capatat un grad de fig ce a 1nghetat umezeala.
Ce ma! facT ? Ce ma! serif?

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCXLI.
Paris, 29 Decembrie ISM.

Iubite Alecu, Rau facT ca to super! de toate prostiile care

se petrec la no! ca $1 in orT-care alta. %card. Omenirea-T condusa,
de pasiuni in genere meschine $i un om cu judecata sanatoasa prive$te in lini$te miscarile de$antate. FiT dar mal nepasator in fats
cu intimplarile zilnice, intarindu-te in convingerea ca. Rominia nu va

peri din causa unor nulitati strechiete $1 de rea credinta. Destinatele (sic) unuT neam ca al nostru sunt maT pe sus de luptele
grupelor de ambitio$T ce se intituleaza partizT politice. De cind
lumea $1 maT cu seatna de cind regimul constitutional, aceea$ comedie proasta este jucata de aceia$1 actor! pro$tT, in prezenta unuT

public naiv, Si cu toate aceste tam continua mersul sail pe calea

insemnata de puterea nevazutd care conduce planetele.
A$a fiind, prinde tovara$ie cu condeiul $i prin concursul luT
reintra in regiunile acele 1ncintatoare ale poezieT $i ale istoriel, din
care aT cules pans acum atitea roade interesante.

Am auzit ca aveti un timp minunat la Moldova ; aice am

avut pan'acum plor necontenite, vint nepotolit $i o umezeala rece,

foarte patrunzritoare. Alaltaeri a fost o furtuna cum nu s'a pomenit de mutti an in Franta $i care a produs o multime de si
nistre atit pe Marecit $i pe uscat.
Toata noaptea Parisul a fost silit O. vegheze din causa urletuluT furtuneT. Acum, in ajunul anulu! nal, Parisul pare un adevarat
furnicar ce foe$te pe strade de-a lungul magazielor. Nu potT trece
prin gloata inghesuita pretutindenT, incit oamenii cuminte renunta
de a maT e$i pe bulevardurl. IntelegT bine, ca $1 eti sint din numarul acestora.
www.dacoromanica.ro

-198

In urma svoanelor rasboinice care air ingrijit lumea in sapta.minile trecute, acum domneste linistea provenita din caderea acelor
svoane. On est a la paix sur toute la ligne. Dee Domnul sA tie mult.
Colonia romina din Paris se mareste pe fie care zi. Rominit
curg siroae, eT vin la petrecere, multi din ei ati sa face datorif si

apol s piece fail a le plat'. MA astept la o adevArata averse de

reclamatil la Legatiune, in primAvara.
Paulina it1 trimite multe amicif, ed te imbratisez $i ti-or
expedia in curind pe Traian.

Amic devotat, V. Alecsandri.

P.S. Am primit volumul lul Urechie 1) despre literature. Cut
sl multumesc ? Am primit si cele douA brosurT de biografiT ale
autorilor rominf, ce mi-aT trimis. ItT multumesc.

CCXLII.
Paris, 3o Decembrie 1886.

Iubite Alecu, PoiminT intrAm in anul 1887. Ce vom gAsi in

el ? Dumnezeu o stie. NoT nu avem alta a face decit a ne dori

uniT altora fericire de tot soTul. Iata dar dui:A datina strAmoseasca
te presor cu griu urindul : belsug, sal-Mate si feconditate literara.
Eu am prelucrat pe Ovid din cap pans in picioare 5i sint

destul de multumit de el. Acesta e prezentul ce mi 1-am facut de

anul nod. Il vol supune apreciarii publiculul la viitoarea stagiune
teatralA.

Am cerut pentru D-ta palmele de ofiter al Instructiunei publice, palmele de aur. Sper se le obtin in curind $i sAIT produc
o satisfactie meritata prin o viata intreaga de lucrArT importante
Trimite -mi numele autorilor tragedieT luT Traian 5i dacA se
poate data publicarei sale.
Colonia din Paris se inmulteste zilnic, dar se fere5te de Legatiune ca dracul de tAmiie. Pentru ce ? Naiba o stie. Cit pentru
mine nu ma preocup de ea, nicT cit de gistele de Japon din gradina de aclimatatie.
PoiminT am mare receptie de RominT la Legatie. Toata ziva
trebue sa stall in prinsoare si sA zimbesc la o multime de ipokimene necunoscute . . . ba Inca si sA ml fac el beats sampanie. SA
cSchi;e din istoria literat. row.) partea I, Buc. 1885.

www.dacoromanica.ro

199

bem insa impreuna in memoria amicilor no$tri care ne -au lAsat

$1 in sA.natatea celor in viata.

Te imbrati$ez, V. Alecsandri.
CCXLIII.
Paris, 25 Februaric 1887.

Iubite Alecu, Doul rinduri in grabs, ca sa-ti spun ca nu posed aice poezlile luT Negri, despre care nil-at scris. Poate sa se
gAseasca la Mirce$ti. Not sintem sanAto$T dar ingrijitt de soarta
compatriotilor no$tri aflatoil pe malurile Mediteranel sguduite de
cumplite cutremure de pAmint. Se vorbe$te de numeroase victime
mat cu seams in Italia. Timpul s'a indreptat de cite-va zile. Avem
soare, dar vintul tot e rece . Clima perfidd, de$1 placutd.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCXLIV.
Paris, 28 Ghenar 1887.

Iubite Alecu, Am cetit cu mult interes descrierea foculut

care a mistuit hotelul de Bulevard $i nil -am inchipuit spaima ce
aft avut locuitorif acelul hotel plin de tot solul de nationalitatt.
Spectacolul a trebuit sa fie grozav $i mAret $1 vitejia pompierilor
no$tri demnA de admirat. Ins5. biata Madame Horn ! E de jale cad

a suferit pagube foarte mart, de$i sArmana! merita prin neadormita sa activite o soarta mat bunA. Cind if vedea o, spuneT din
parte-mi el iati parte la mahniciunea et $i ca o indcmn sa nu
sa descurajeze.

Ieri sears la prima primire de la Elysel am intilnit pe D,

Malard, introducatorul ambasadorilor, care m'a asigurat ca cererea mea de palme academice pentru D-ta a fost agreatA. Prin
urmare vet cal:Ma in curind aceste insemne onorifice. Si multi
din colegiT no$tri dela Academie to vor pismui.
Eu iti doresc s le portt sanatos $i ant mulct.

Am terminat prelucrarea lul Ovid $i acum o traduc frantuze$te.

Din care cauza s'a iscat cearta intre Ferikidi $i Fleva ? Am

aflat din jurnal ca s'au batut in duel $i ca Fleva a fost rAnit la
degete. Adevarat e ?
Am vazut asemenea ca Cogalniceanu s'a indreptat

Si ea a
luat
parte
la
seantele
Camerel,
promitind
ca
va
lupta
pentru
si

www.dacoromanica.ro

200

apararea drepturilor tar' ... Vrut-a 0, zica, ca va da mina cu

opozitia ?

Timpul e prea frumos de treT zile. Dee Domnul sa tie tot

asa pana la Iunie ; apoi Baca a voi iarna sa fie aspra ... va fi
libera O. o facd.
Te imbrati$ez,

V. Alecsandri.

CCXLV.
Paris, 31 Ghenar 1887.

Iubite Alecu, In sfir$1t, dupa multe cercetarT, am gasit piesa

Traian ; insa nu e o tragedie ci un simplu libretto de opera. Ti-o

espeduesc chiar astazT la otel Cap$a, uncle te-al adapostit dupa

focul de la Bulevard. Nu cred ca veT gas' in aceasta brosura elementele unel lucrarT dramatice de valoare.
La Camera din Bucure$tI se urmeaza sistemul interpelarilor vio-

lente, ca $1 in acea de aice ; cad imitam in toate Franta, sail

mar bine zis apucaturile strechiete ale unora din cetateniT Republicel. D-zeti sa-T lumineze.

Timpul variaza intre ploaie, vint, umezeala $1 negura. Aceste

din urma au luat. o intensitate asa de mare in ultimele trel zile,

ca nu se vedea om cu om pe strada, $1 noaptea stationau sergentiT
cu faclii aprinse, pe la colturile stradelor, indreptind cu glas mare
mersul trasurilor ratacite. E$ind de la masa ministeruluT afacerilor streine, trAsura mea era s deie in Seina, intimplare nepasatoare pentru mine dar placuta luT Costescu, cacT ar fi calea deschisa ca sa ajunga la indeplinirea visurilor sale ambitioase.
Peste douA zile alta masa mare la prezidentul Republicel,
insa noroc ca Elyze.il se gase$te dincoace de apa.
Mere vre odata la teatru ? EA foarte rar, de abia de tree ore
m'am dus la spectacolul de zi, cad noaptea imi vine greti sa ma
intorc acasa dupa miezul nopteT, pe frig $1 umezeala. De cind am
adus de la Viena o soba Maidinger, apartamentul mei e cald $i
n'am gust a e$i, maT cu seama ra m'am pus pe lucru. Paulina
it! trimete multe amiciT, eti te imbrati$ez.

V. Alecsandri.
CCXLVI.
Paris, 17 Martie 1887.

Iubite Alecu, MA grabesc a te in$tiina ca am expediat asta-zi

la Ministerul Afacerilor straine decoratia : palmes d'afficier de

www.dacoromanica.ro

201

I Instruction publique pe care ti-am promis-o. Brevetul l'oT trimite

maT tirziii, fiind-ca in acel care mi s'a comunicat, numele D-tale este

gresit si trebueste indreptat. Mergi dell' is decoratia de la 011nescu si o poarta sanatos si voios. Azi-dimineata a inceput a
ninge.
FelicitarT
imbrAtisez.

sl complimente amicale din partea PaulineT. Te

V. Alecsandri.
CCXLVII.
Paris, 6 Aprilie 1887.

Iubite Alecu, ImT pare bine ca insemnele de oficier de Academie ti au produs bucurie si am putut contribui la o distingere
ce aT meritat-o prin o sirguinta neobosita pe cimpul cercetArilor
istorice $i prin o multime de scrieri ce sint de nature a raspindi
lumina in umbra deasa ce acopere Inca trecutul tarilor noastre.
Nul n' est prophete dans son pays, zice Francezul, dar adevaratul merit

rAsare ca isvoarele esite din painint la razele soarelul, departe de

obirsia lor.
M'ai anuntat ca D-1 Brinza a dobindit premiul de 5 000 fr.
pentru Flora Dobrogiei. Inca o recompense cu drept meritatA, cad
junele nostru coleg, pe linga stiinta botanica ce poseda, este animat
de un adevArat cult pentru stiintele naturale $i 11 consider ca pe
unul din fruntasiT generatiei actuale. As dori sA se recunoascA si
meritele luT Gane, care a scris multe nuvele interesante si a tradus
cu maestrie Iadul lug' Dante, insa amicul nostru se gaseste fats
cu un competitor care poseda in cumpana lucrarl atirnatoare $i
apretiate de un mare numar dintre colegiT nostri.
Dace a$ fi putut veni la Acadeinie, a$ fi propus o schimbare
in regulamentul el, spre a realege pe Ion Ghica in postul de Prezident.
El are o autoritate bine intemeiatA, sl stil bine ce nevoe au intrunirile Rot/111111r de inriurirea uneT autoritatT intelepte. Nu stiu care

este candidatul ascuns in cutie Ora acum, dar to rog sa declaiT

acelor din amid ce s'ar gindi la mine, ca postul ce ocup sl distanta dintre Paris si Bucurestr, nu mi-ar permite sa via regulat in
toti anif ca O. prezidez seantele Academie.
Darea de seams ce aT O. citestT Duminica despre rolul luT
Kisselef in tarile noastre e negresit foarte interesanta. Te indemn
sA o completezi prin descrierea ce am facut in Istoria inisiuni lor
www.dacoromanica.ro

202

mele politice din 1859, publicate in Convorbirt, despre intilnirea

mea cu dinsul la Paris.
Cere de la Iacob Negruzzi salt imprumute volumul, unde se
gaseste acea descriere curioasa.
CogAlniceanu e om de lupta si luptatorii viteji nu se gindesc
la dinsii, fie cit de slabanogiti prin boald si prin vristd.
Te imbratisez, V. Alecsandri.

CCXLVIII
Paris, i Mal 1887.

Iubite Alecu, 1) Ziva de 1 Mat ni se pare ca o poarta ideal&

ce da intrare pe cimpit inflorite si saldate in raze de soare !

Ei

e destul sa pronunte chie-va acest dulce nume de primavard pentru

ca sa simta in minte -i si in inima o reintinerire incintatoare.
Realitatea vine adese-orT de varsa duse red pe aripile inchipuirer
si le amorteste fArd mild. Ast-fel se intimpla astazi cu zi intif Mat

in Paris, cad ploua si bate vint de toamnd, prin urmare simt un

sot de cozoroc intunecos pe ochi si non negri in crierl.
/Vara de aceasta posomorire provenita din desantarea climel
Parisulut, mat am si un alt Imotiv de a fi embete, (un neologist
ar zice imbritat).
Cunostt natura buclucoasd a rdzesulut romin. E un scat care
de se prinde odata de haind, nu to mai poti desbAra de el. Astfel
mi se intimpla cu niste rdzest din satul Borzestr (districtul Bacau).
Mi-am gasit Bacdul cu et.
Acum tret sau patru ant, dot frati Dobrovolski mi-au intentat
proces pentru niste stinjini de pdmint. Pentru ca sd scap de dinsii
am preferat o invoiald strimbd decit o judecata dreaptd, care mi-ar
fi cauzat multime de necazurt ,1 cheltuelf cu avocatt. Le-am dat
200 gaibeni si i-am trimis draculut pomand, sperind ca n'ot mat
auzi pomenindu -se numele lor. Ei ail dat declaratie in tribunalul
de Bacau cd nu mai au nict o pretentie asupra mea. (Acea declaratie trebue sa fie trecutd in registrele tribunalului). Astazi insa ma

trezesc cu o citatie care ma cheamd la 20 Mai spre a ma judeca

in procesul intentat de D-na Efrosina Draganescu nascutd. Dobrovolski-Botezatu pentru revendicare de pamint cu casa si livadd pe
el.
Aceasta Doamnd trebue sa fie sord cu razesii carora le-am
') Mss. Inedit la Acad. Rom. No. 765 p. 435.

www.dacoromanica.ro

203

dat 200 # $i care au declarat, mi se pare, ca eT singuri erau clironomii indrituiti a revendica pamintul parintesc.
Ce s fac ? Postul meu de Ministru nu ma iartA a parasi Pa-

risul pentru a ma duce la Bacau la 20 Mai, cad nu pot dispune

de timpul meu inainte de vacantii. Toate hirtiile mele sint inchise in lada de fier de la Mirce$C1 incit ma vad amenintat de a
perde procesul in lipsA.
M'am gindit dar sA recurg la prietenul meu Papadopulo Cala
limach, ca s5. ma scape de acest bucluc, ce-mi cade ca un bolovan

din senin. ItiT trimet aid alaturata citatie a tribunalulul $i mine

%i -oT expedia o procura legalizatA ca sa mA reprezentezi in afacerea
Te rog iubite Alecu, sA te
DrAganescu Dobrovolski-Botezatu. 1)

repezi la Bacail ca sA examinee registrul tribunalulul in care este

trecuta declaratia fratilor Dobrovolski $1 apol sA cerl o aminare
pans la intoarcerea mea in tsars, la August. Atuncl voT putea sA
rascolesc hirtiile din lady $i s5.-mi gatesc arma de aparare.
Poate ca ma vOl decide a da un os de ros $1 DragAneascaT

pentru ca sa scap de dinsa, dar inainte de toate trebue sa m5.

feresc de a fi condamnat in lipsA.
Astept cu nerabdare un raspuns ca sa stia ce cale sa apuc
$i te imbratisez frateste. Complimente afectuoase din partea Pauline.

V. Alecsandri.
Actul" de invoiala cu fratii Dobrovolski trebue sa fie trecut
$1 in registrele Curtir de Apel din Ia$T in timpul lul Liciu. Afacerea

a fost apArata de bietul Strajescu

CCXLIX.
Paris, 12 hilliC 1887.

lubite Alecu, ItT multumesc pentru bunele $tiri ce mi -al dat

despre procesul intentat de RAze$ita din Borze$ti. In luna luT August vol fi la Mircesti unde sper cA veT veni sA petrecT cu not ;
$i atunci vom cauta terfaloagele privitoare la pretentiile ziseT

raze;te.
Primblarea ce aT f5.cut in Tirgul-Ocnei, vizita la mormintul
luT Mo$ Costaki si urcarea pe MagurA, merits sA scriT un mic ar-

ticol care ar interesa mult pe cetitori, prin descrierea case locuita

de Negri $1 a ocupatiilor sale de gradinar, etc.
1) Procura yeti la sfirsitul volumului 11 de scrisori autogr. atm Papadopol I
(No. 825 p. 186).

www.dacoromanica.ro

204

La Paris timpul in sfir$it s'a imbunatatit dupa o iarnA ce a

tinut 9 lunT de zile. Simt a imT crest aripT pe umere $i a$tept
cu nerabdare ziva de 15 Julie pentru ca sa plecnn la Wiesbaden,
uncle Paulina va face o curl contra durerilor sale reumatice. Apor
tuna luT August o voi petrece la MircestT $i Septembrie la Sinaia.
Gindul meg e sa ml intorc in Franca pe Mare, trecind prin
Constantinopol, Smirna, Athena, Messina, Palermo, Napoli, Roma,

Florenta, etc. Planul e frumos, dar oare se va realiza ? ... Dumnezeti o $tie !
OrT-cum, mi-e sete sa respir aerul $1 sa beau apa din Ora
mea. Si dorinta de a-mT revedea amicil.
Complimente afectuoase din partea Paulinel.

Te imbrAti$ez, V. Alecsandri.
CCL.
Paris, 28 Tunic ISS7.

Iubite Alecu, Cetisem in gazetele din Bucure$tT veste[a] des coperirel mormintulul iuT OvidiO, fa' cut; de Cogalniceanu $i de Pa-

podopulo-Callimach $i marturisesc ea eram gata sa v felicitez.

Farsa e hazlie $1 par'cl vad de aice buza umflata a lul Urechia
in urma stingerel visului slu.
Am ris ca $1 vol de acest canard bine inventat $1 cu dibacie aruncat in public. E o bung. lectie data archeologilor intetitT,
care vad in on -ce peatra mucezita rAmA$ita unui templu roman $i
in orl-ce litere trunchiate un document istoric de mare importanta.
In sfir$it soarele a bine -volt a-$T aduce aminte $i de bietif
Pariziani ; de. 15 zile avem timp frumos, a$a de frumos ca am profitat de el ca sa inA duc cu Paulina la Havre pentru cite-va zile.
Am stat pe malul Oceanului 5 zile, admirind intinderea nemarginita $i aspirind aerul invietor.
Ceea-ce m'a interesat peste
masura, este vizitarea vaselor de vapor ce fac voiajur1 intre Europa $i America. Ce minuni 1 Adevarate palaturt cu lumina electricl $1 imbogatite cu tot lucsul $1 cpnfortul unuT otel de primul
ordin. Cind te ail pe el null vine sa te maT coborT pe uscat, ci
te apucl dorul de duea in fundul orizontulul.
Si insa cu toate indemnurile la care am fost espus, a trebuit
sa ml intorc la Paris pentru ca sa indeplinesc functiunea de ofi%erul starer civile, incins cu brill tricolor. Am unit in numele legit
pe Colonelul Jaques Lahovary cu fiica lul Grigori Cantacuzino4
www.dacoromanica.ro

205

care s'a despartit de Ferdinand Ghica. Apoi i-am espeduit la

Dieppe ca sa guste luna de miere in fata si vecinatatea cuibulur
AfroditeT ... care s'a nascut in spuma valurilor marine.
Sint foarte nerabdator sa-mi citestI articolul ce a! scris asupra lu! Negri. .,Stir cit Lam iubit cit a fost in viata si cu cita
induiosire pastrez memoria lu!. Astept dar cu sete momentul de a
ne vedea la MircestI, pentru ca s fiat' cunostinta de biografia ce
i -a!

consacrat1).

Et' vol fi in tiara la inceputul lul August si vol sedea acasa

pang la inceputul Jul Septembrie, cind apol ma vol duce O. petrec
o tuna intreaga la Sinaia.
Cata s ne intilnim si la MircestI si la Castelul Peles.
Amid! din partea Pauline!.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCLI.
Paris, 3 August 1887.

Iubite Alecu, It! raspund in graba ca sa-ti dati de stire ca

proiectul met' este de a pleca peste trel sat' patru zile, daca nu
se va ivi vr'o impedecare neprevazuta. Indata ce vol sosi la Mircestr, ti.of face cunoscut, cad doresc mutt sa to vad si sa ascult
cetirea articolului asupra lu! Negri.
Cogalniceanu este aice. AstazI a trebuit sa-I faca operatia.
Vol merge miinI sa -1 vac!. Adresa lu! este 19 rue Oudinot.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCLII.
Mircesti, Luny (17 August 1887).

Iubite Alecu, Am sosit led sears acasa. Sint fericit de a

respira dulcele aer al %Ara si a bea apa proaspata din gradind.
Astept sa viI ca sa vorbim de multe si de Cogalniceanu, care a
scapat din primejdia operatier. L'am lasat bine de tot la Paris si
chiar in ziva plecard mete, la 10 August (stil not') a dejunat la
mine.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
1)

E vorba,probabilde articolul sAmitztai despre Costache Negri., pubicat

mai ttrziii In Revista nourY (1889) PP. 321, 335 si 441.

www.dacoromanica.ro

206

CCLIII.
Mircetwti, 25 August 1887.

Iubite Alecu, Ne pare bine la tol,T ca aerul din Mircesti te a

vindecat de friguri. Vina dar cind ti-a plAcea ca sl prinzl la puteri pentru lucraff viitoare $i de mare interes pentru tara. SA stiT

insl ca cit vor Linea caldurile astea zaharoase (sic Al.), nu ma

mist de acasA, clef in urma vizitel noastre la Roma am fost si ea
cite va zile zaif. Vom astepta dar aice impreuna o ploaie bine-11catoare, care O. racoreasca atmosfera si sA mingiie pe agricultorT
si apoi vom merge la manastiri.
PAna atunci vale si a revedere in curind.

V. Alecsandri.
Complimente afectuoase din partea intregei Co Joni! din
Nlircesti.

CCLIV.
Castel Nies. Sinaia, to Oct. 1887.

Iubite Alecu, Am cetit cu mult interes scrisoarea ce mi-aT

trimis, 51 m'am minunat de activitatea literara ce aT desvoltat in
-cursul veriT care din nenorocire a trecut, ca sl faca loc uricloaseT
iernT. Fericit esti ca potT umplea golul zilelor adeseori atit de
lung! ale vietiT in Stara noastra si ca producT fara incetare atItea
scrierT importante pentru istoria tAriT. De-ar fi zece oameni neobositi ca D-ta, aceasta istorie ar esi in curind din intunerecul in
care zace de secoli.
Te astept cu nerabdare aice, ca sA-mi mai citesti ce aT lucrat
dupa plecarea din Mircesti, a' aceasta lucrare o consider ca.
urmare a ocupatieT cu care te-aT indeletnicit in bordelul meti.
Stirmanul border I Mult e dragalas, chiar pus in comparatie
cu castelurile cele mai feerice ! In el ma simt ca intr'un calup potrivit cu talia ti cu gusturile mele ; in el am lucrat pe Despot
Fintina Blanduzie! Ovidiu
Pastelurile
Legendele Dumbrava
rosie, etc., $i sint dar legat de zidurile luf prin nuineroase suvenirT,
scumpe inimeT mele.

Aice duc o viata cit se poate de plAcutA, intr'un lux regal,

in compania cea mai stralucita
dar vorba ceea: apa la mated
i Rominul la ceapa.
ItT trimet procura ce mi-ai cerut $i te rog sa.-1 destepti pe
www.dacoromanica.ro

207

Bogdan prin o scrisoare in privirea procesuluT de la 19 Octombrie

pentru ca s iee masurile necesare.
Asteptam pe Regele mine, Vineri, intors de la manevre. Cum

o veni, vol vorbi despre Vrancea, etc. si cred c se va interesa

mult de lucrarea ce sigur esti chemat a face dui:4 istoria aceleT
vechi republicl romine.
Am primit si eu, alaltAerT, palmele de oficer al InstructiuneT

publice. Iata-mA dar din nog Co leg cu Dia, titlu .magulitor, dar
11 prefer pe acel de amic, care ne leaga de mult si de aproape.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCLV.
Cabtel Pe let., 12 Octombrie 1887.

Drag Alecu, IV rAspund indata si adresez scrisoarea la hotel

Hugues. Ti-am trimis procura la TecucT de alaltAeri. Vol sedea

alce panA la 24 Octombrie fgra a veni mat inainte la Bucuresti.
In capitala ma vol opri 4 zile si apoT vol pleca la Mircesti.
Sint sanAtos, te imbratisez si te intreb daca al' gind s tragT
o mica raja la Sinaia ?

V. Alecsandri.
Cind ii veni, nu uita cite va cartT tipArite la IasT in vechitne.
Regele o sail vorbeascA si de voiajul la Vrancea si de un curs
de limba. slavonA.

CCLVI.
Bucure;t1, 23 Octombrie 1887.

Iubite Alecu, In fine cu voia lui D-zeii, plec astazi la Paris

1 pArasesc fart nici o pArere de rau Capitala Bucurestilor si a
inversunarilor politice. Cerul e cam invelit in fort, dar sper ca se
va mentine clement pant Ia sosirea mea in capAtul Europel.
lea am avut o audientt Ia palat. M. Sa Regele m'a primit
ca pe un adevarat amic, adresindu-mT cele maT cAlduroase urari
pentru insAnAtosirea mea. Am vorbit despre multe si nu am uitat
de a-I spune cA, dacA nu to -al aflat la Tecnci in trecerea sa, cauza

a fost ca in acel moment imi tineaT companie la Bucurestr, imblinzindu-mi suferintele prin lecturl interesante si prin vorbe
prietenoase.
M. Sa a parut foar_te simtitor la cite i-am spus asupra D-tale

www.dacoromanica.ro

208

$1 a adaogit Monsieur Papadopulo est WI homme de coeur et un

savant d'autant plus meritoire qu'il est modeste.

Dupa vizita mea la palat au venit mar multe persoane sa

ma vaza 51 intre altele D-1 51 D-na Maiorescu

Daca nu se va isca vre-o impiedecare neprevazuta, vol sosi

la Paris Jor seara sail Vineri; ori-cum, ajungind acasa ti-or scrie
a doua zi ca sa-V clan ve5tr despre nor. Pans atund prime5te
imbrati5drile mele 51 amiciile Pauline!.
Complimente Doamnei 51 D-5oarei Papadopulo.

V. Alecsandri.
CCLVII.
Castelul Pales, 29 Octombrie 1887.

Iubite Alecu, In urma primirer scrisorer a Doamner Callimach,

avind prilejul a videa aice pe tot! mini5tri adunat! in Consiliu

sub prezidenta Regelui, mr-a trasnit prin cap sa Intreb pe D-nu
BrAtianu si Gheorghian daca nu ar fi dispu5I
incredinta insarcinarea de advocat al Statului la Birlad san la Tecuci. Amindor
raspuns intr'un glas ca ar face-o cu cea tear vie placere daca ar primi.
M'am a ngajat sa te sondez pans a nu se lua vre-o masura
Intru aceasta, 51 iata dar ca o fac fAra Intirziere, fiindca as dori
sa am raspunsul pans Duminica dimineata, avind a pleca seara
la Bucure5tr. Vor trage la Cg.p5a unde vol 5edea pans Mercurr
seara, apor ma vor Imbarca pentru Mirce5tr.

Postul de advocat al Statului imr pare compatibil cu ocupatine literare 51 arheologice la care te-ar dedat, cad nu cred sa.
te reclame tot timpul. Dar in aceasta chestiune e5ti molt mar
competent decit mine, de aceea a5tept sa aflu deciziunea ce yet
lua. In caz afirmator, vol urma inainte cu staruintele mele la
Bucurestr.

Ti -or da de tire de sosirea mea acasa. Complimente respectuoase D-ner Amalie.

Te imbrati5ez, V. Alecsandri.

CCLVIII.
Castel-Peles. Simbitrt.

Iubite Alecu, Speram sa pot pleca mine, dar Regele nu vrea.

sa-mr dee drumul Inca. Poate ca voi porni Marti' seara.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

209

CCLIX.
Castel-Pele,. Duminicit 8 Noemb.

Iubite Alecu, In sfirsit plecam cu toil de aice Martl viitoare,

adica peste trel zile. Vol trage la Capsa si ma voT opri in Bucuresti treT zile, dupa car! vol porni sari la MircestT, sari de a-dreptul

la Pails cu Expres-Orientul, cad ma apuca fiori cind gindesc la

troenile din Galitia.

Ti -or da de stire la Bucurestf in tot cazul.

Te imbratisez, V. Alecsandri.

CCLX.
Bucurep.T. (Otel Capa) t t Noembrie 1887.

Iubite Alecu, Am sosit erT in Bucuresti, in trenul regal, impreuna cu Maestatile Lor ; si plec Vinerl seara la MircestT unde
ma voT opri trel sau patru zile $i apol voT pleca la Paris.
Sunt sanatos, te imbratisez si te intreb daca al gind sa tragi
o mica raita la Sinaia ?

V. Alecsandri.

Cind if veni nu uita cite-va cart! tiparite la Iasi in vechime.

Regele o
vorbeasca $i de voiajul la Vrancea si de un curs
de limba slavona.

CCLXI.
Mirce,t1, 15 Noembrie 1887.

Iubite Alecu, Plec la Paris Marti, i Noembrie, de unde ti -o!

scrie. Te rog sa-mr trimitT modelul de procura. 5 rue Penthievres

$i cind a fi O. se trateze procesul din Bacaa, s al bunatate a

scrie luT Bogdan ca sa vie acolo, indeplinind toate formalitatile
necesare. Scrie-mT it 111urillo $i ma tine in curent cu cele ce se
vor petrece in Cara.
A revedere la anul.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCLXII.
Paris, 6 Decembrie 1887.

Iubite Alecu, Prin negurl dese si prin cimpiT acoperite cu

()mat am sosit in Paris chiar in ziva alegeref noulul prezident al
72278

www.dacoromanica.ro

14

210

Republicd. Stradele erau inghesuite de manifestanti, gata a face

un mare bucluc daca s'ar fi ales D-1 Ferry in congresul de la Ver-

Circulatia pe dinaintea Ord St. Lazare era oprita de

agentii politid, in cit trasura mea a fost intoarsg si obligata sa
sailles.

faca multe imprejurimi pentru ca sl ajunga la rue Murillo.

Francezii au avut si astadaia bunul simt de a se feri de

Ferry si de a evita poate un rasboiti civil, dind voturile for und
om bine primit de WV, cad e putin cunoscut. Mai multi concurenti
la Prezidentie ail fost ast-fel eliminati si s'ati intors de la Versailles
cu buza umflata. Vorba veche : Nu-I pentru cine se gateste, dar
pentru cine se nimereSte.
Am gasit Parisul perdut in picla, glodos si rece. Unde-i cerul
si orizonul de la Mircesti ? De mini incep vizitele mete oficiale $i
numeroase.

Am cetit in Independenta ca D-1 Costescu-Comaneanu ar fi

adresat biurouluI Camere cererea de a-i comunica dosarul bisericei

romine din Paris, pentru a-I inlesni elementele und interpelari.

Doresc mult sa mA tiI in curent de toate dobitociile ce va face
si de toate prostiile ce va zice. Scrie-mi dar pe larg ce rol va
juca $1 ce succes va obtinea.
Acest zevzechiti cata prin toate mijloacele sa-si dee o importanta in Paris, unde se bucurd de un congediu nelimitat si e
scutit prin urmare, ca deputat, de a plati fiscului impositul financiar de 12N. El tot-odata, daca nu mA ingel, isi primeste si diurna.
InformeazA-ma despre asta. Stii cum si-a petrecut toamna ? Numa-

rind copacil din Champs-Elyses, din sus in jos si din jos in sus
si tinind dese conciliabule cu stropitoriI de acolo despre maniarea
tulumbelor. Se vede ca are de gind a se angaja in compania lor,
dacg nu se va realege deputat.
Trimite-mi modelul de 'procura pentru procesul Dobrowolski.
Complimente afectuoase din partea Pauline.

Te imbrAtisez, V. Alecsandri.
CCLXIII.
Paris, 9 Decembrie 1887.

Iubite Alecu, Am primit chiar acum pachetul ce mi-ai trimis

cu procura si discursul tronului. Itt raspund indata ca sa to instiintez ca alaltaeri ti-am adresat o scrisoare interesanta la Otel
Capra. As dori foarte mult sa-I dal de urmd si sa o citesti. Cerceteaza despre dinsa la posta si la Camerg.
www.dacoromanica.ro

-- 211.

--

Aice am gasit potopul. Din cauza aceasta se zice ca noul

Prezident se va servi de Goblet (gobelet) ca 51-0 formeze ministerul. Mine la 3 ore tot corpul diplomatic este invitat a se prezenta la Eliseil, ca sa salute pe d-1 Sadi-Carnot. De a urma potopul, vom fi siliti a ne duce in not.

Team rugat in scrisoarea mea de alaltAeri s ma tit

in

curent despre interpelarile lui Costescu-Comaneanu, care s'a pornit

din Paris cu o falca in cer si cu alta

in pAmint. Are de gind

sa atace 'Guvernul (sic) si Legatiunea (sic).
Parisul s'a linistit ca prin minune indata ce alegerea lul Sadi
Carnot a fost cuno scuts. De se alegea Ferry revolutia era gata
.

sA. isbucneasca.

Imi pare foarte rail de moartea lul bietul Ispirescu. Adunatura de poveW va raminea ca o colectie mult pretioasA. Cit pentru

Cogalniceanu pare-mi-se ca umbla dupa cal morti sa le scoata

patcoavele

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCLXIV 1).
Paris, 12 Decembrie 1887.

Iubite Alecu, Iata procura ceruta si legalizata dupa toate

formele 2). Nu stiCt de mai este trebuintA de timbru.
Pe aice fie-care zi are actul sail de nebunie.
Alaltlerl un ticalos, atitat prin declamArile unor jurnale, s'a
introdus in Camera $i a tras trel lovituri de revolver in D-1 Ferry.
Norocire ca ranile nu ail' un caracter primejdios. Ucigasul anunta
ca este asociat cu alti patru nebuni, care l'a jurat sa ucida Inca
alti 19 deputati sail senatori. Tea belie cosi unde mergem ?
Scrie mi, insa nu mai face cheltuiala de prisos cu recomandarea scrisorilor.

Te imbrAtisez, V. Alecsandri.

CCLXV.
Paris, 29 Dec. 1887.

Iubite Alecu, Am primit proiectul de lege pentru prelungirea

conventiei comerciale cu Franta pana la t Iulie i883, si I T multumesc
1) Ms. inedit. Acad. Rom. 765 p. 441,
2) 0 a doua procure ibidem p. 442

www.dacoromanica.ro

212

ca m'ai instiintat despre acest lucru important, pe care ministerul

aff. straine a uitat sd m1-I comunice. Sper ca, de$1 Camera e in fur-

tuna, ea va vota legea pAnd a nu se duce sa se desfateze in sarbAtorile Craciunului Si ale Anului-No'. Tot asemenea cred ca va.
vota proiectul de lege pentru apararea cablelor sub-marine, pe care
o a$tept cu nerabdare de doi anT.
Azi dimineata termometrul s'a coborit la 6 gradari sub zero ;
paveaoa suns sec sub rotile trasurilor $1 nasurile patlaginii rdsund.
ca trimbita in basmale. Ce trebue sa fie in Rosia $1 Galitia pe
unde se fac concentrdri de armate indu$indnite ? . . . Vol', care vd.
gdsiti in vecinatatea acelor doi colo$T, slay $i german, ce se amenintd.

cu ochil

$i

sa pregAtesc de lupta crincena, ce ati aflat despre ade-

vdratele for planuri. S'or bate, nu s'or bate? ... Si in casul dintif
ce rol vom juca not ? Ramine-vom neutri sail lua-vom parte la
luptd ? Cu care din ambele marl puteri ne vom alia ? Ce spune
Cogalniceanu ? Ce gindeste Bratianu ? NimenT nu ne tine in curent de masurile ce se kali in tarn, incit ma gasesc foarte embarasse

fatd cu colegil mei $1 pentru ca sa scap de rusine ma fac ca stiti

multe, dar ca pastrez o tacere diplomatica.
Te rog dar, iubite Alecu, sa-mi serif ades $1 sa -mi spuT tot
ce-I afla... De-acum au sa inceapd aid marele primirl $1 marele
ospete la Elise' $i la Ministere. Duminecd mergem in uniforme
sa felicitdm pe noul Prezident pentru Anul no'... De a fi sa sementie gerul $1 sa creased poate, vaT de nasul mea.
A revedere iubite Alecu. Paulina $i eti itT trimitem, precum.
$i familiel I) tale, o mie de urdri de fericire cu ocasiunea sfintelor sarbatori.

V. Alecsandri.
CCLXVI.
Paris, 3 Ghenar. 188$

Iubite Alecu, Primesc o scrisoare din partea d -luT C. P.

functionar la gara Techci, in care imi arata ca ar voi sa vie la
Paris pentru ca sa se perfeetionese. El insd nu are mijloacele necesare pentru a trai in Paris $i negre$it compteazd pe ajutcrurT
straine, pentru a nu muri de foame pe stradele Parisului, ca multi
alti earl au pardsit Cara a l'aventure.
Ma tern 'ca m'oi trezi intro build dimineata cu acest Domn
cazut belea_pe spinarea mea $i obligat a ma ocupa de repatriarea
www.dacoromanica.ro

213

lui, ceea-ce mi se intimpla necontenit, dei Legatiunea nu poseda

fonduri pentru asemine cheltueli.
Te rog dar, Iubite Alecu, sd daT o raitd pang la gars gi sl
spul acelui Domn ca sa-si -saute de treabA si sa nu umble dupa
cal morti ca ss le scoata potcoavele. Are un post ? Dee lauds lui
D-zeii a are ce minca si nu alerge dupd visurl. Parisul e scump
si egoist. El nu ds adapost decit acelor cu avere. Cit pentru
cei- lal>;i ii considers ca vagabonzi.
Felicitari de anul not care se apropie
1)

V. Alecsandri.
CCLXVII.
Paris, ro lanuarie ISM

Iubite Alecu, Sfintul Vasili bate la 1.1A aducind in palms

pe anul nail... Fie ca in acea palms sd fie cuprinsd realizarea

tuturor clorintelor noastre politice si particulare. SA ne regasim
sanato' la toam IA in tear-a, adica Ia Mircesti ca in anul trccut.
Para atunci cats sa nu vs innecati in mat precum sint, in
aice innecati in negurd, si profits de inchisoarea in casa din causa
gerului ca sa fad Ia copii
literati, caci despre cei-l'alti
basta!
Urdri afectuoase de anul nal din partea noastrd.

V. Alecsandri
CCLXVIII.
Paris, zs Ianuaric ISSS.

Iubite Alecu, Am aflat din gazete ca iarna s'a Wilt de cap

la Moldova si ca v'a introenit pe toti, ca in anul cind am fost
prins la Tecuci, impreuna cu bietul Kneaz. Imi inchipuesc dar
lsolarea in care te gasesti fars mijloace de a cutriera prin bears
de a te pune in relatie cu lumea. Nome- ca ai o biblioteca bogata si gustul studiului. 0 carte interesantd este cel mai nepretuit tovar4 de inchisoare.
Aice n'a nins dar a fost cite-va zile ger pans la 9 graduri.
Acum ploud ca'n zilele de toamnd, termometrul fiind urcat la 7
graduri de caldura. Spectacolul ce-1 avem subt ()chi e trist si pop1

1) Alriturat, pe contrapagina acestei scrisori, se ghseste un bilet de visit a

lui Alecsandri cu urmitoarele cuvinte de urare: Aril mulct si fericici. SI ne vedem
cu bine la vary si sa mai ridem de nebuniile omenireis.

www.dacoromanica.ro

214
somorit ; el ne face a dori privelistea cumplitelor alee da zapada

$i furtunele viscolulur cu mareata $i sAlbatica luT poezie.

Sarbatorile bisericestI s'ati mintuit ; urmeazd acum cele lumest!, adeca balur!, mese, receptiunT, adica trupe (?) $i imbulzell.

Eu nu ma impac nicT cu unele nici cu altele; $i insd trebue sa

ma lupt cu ele in frac, cravats alba si decoratiT .. . uff !
Ma ocup sa-mT gasesc un alt apartament $i tot odata sa
demenajez cancelaria, fiind-ca am dat concediti hOteluluT luT Ferekyde de 1a. rue Penthievre de fericita pomenire. Belele peste
belele ! ... Ast-fel e lumea $i vieata
rabdare $i . . a revedere
a yard.

Te imbratisez, V. Alecsandri.

CCLXIX.
Paris, Via Febr. 1888.

Iubite Alecu, Te-al reales deputat ; bine aT facut, cad o sa

al ocazie a asculta multe macaronade parlamentare in sesiunea
viitoare. Top limbutiT isT pregatesc armele elocventif pentru dartmarea guvernuluT actual ; toate tolbele se umple de sagetT desti-

nate luT Bratianu care nu se uTmeste nicT cit de putin de furtunele (sic) ce-1 ameninta. Paremi-se insa ca $i asta-datd muntele
va fata un soarec, cacT opozitia units este compusa din elemente
disparate, care se vor desuni sub impulsul intereselor de partid.
Fie care grupulet are sa saute a trage plapoma in partea lui $i
in fine nicT unul nu va [avea] partea de dinsa. Ast-fel se intimpla
tot-deauna cind luptele, zise politice, nu sint sprijinite pe principlurT, ci inspirate sadea de interese personale.
Fie ! OameniT cuminti, daca maT exists, sa se roage lui Dum-

nezed ca sa protege biata Ceara de calamitatile ce se aduna ca

nori negri pe de-asupra ei. Pregatirile de rdsboiti ce se fac de
cite-va lunT de-alungul hotarelor RusieT $i ale AustrieT, adica im-

prejurul nostru $i boala ce pune in pericol viata printuld imperial al Germanic!, sint de natura a ingriji pe tot! Romini!, cacI
viitorul RominieT este in cumpana. Dar ce-I pass opozitieT? Ea a
ajuns in halul Comunarzilor din 187(3 carT strigati : Peard Franta,
numa! Napoleon sa cads.
Bun e Dumnezeti ! El ne va scapa $i astd-data, insa mult ma

tem ca el se va fi ostenit de toate nebuniile noastre.

AT vazut soare? Te fericesc. No! nu 1-am zarit de vre-o
treT luni $i ne intrebam daca nu cumva s'a stins pentru vecinicie.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

215

CCLXX.,
Paris, 812o Martie 188S.

Iubite Alecu, Am primit scrisoarea D-tale din 5 Martie $i

m'am bucurat de vestea intoarcerel primavereT in Ceara noastra.
Aice ne-am adimenit $i noT cu o falsa imblinzire a timpuluf, dar
ne-am convins de 5 zile ca lama isT uitase cojocul la Paris $i el
s'a intors sa-1 caute ca sa nu ramie paguba$1. Spre mingiere se
pomeneste de zilele baba . . . mincau-ar lupu babornita indracita !
Nu face alta de cit sa aduca plot, sa stirneasca vinturr $i sa cearnA
oink, Cit despre soare, sarmanul, it credeam emigrat in alte parti
ale lumeT, satul find de-a videa prostiile noastre de pe intreaga
fata a pamintuluT.

Nu mar vorbesc de cele petrecute la noT, cad acolo patimile

au ajuns la frenezie sf la orbire, iar indrAsneala, lipsa de tact si
de patriotism merg pAnd a ameninta tronul. Scuza noastra, daca

se poate admite vre-o scuza, este el sintem tinere buruene din

cimpul politic, dar aice unde parlamentarismul a prins radacini de
un secol $l unde (de) atitea catastrofe urie$e ar fi trebuit sa se
coacA mintile, se petrec aceleasT fenomene ca $i la Bucuresti . . .
In momentul acesta chiar camera tine o seanta sgomotoasa
asupra punerel in disponibilitate a luT Boulanger, pe cind pe strade
se vinde o cocarda cu portretul lug . .. speculatie jidoveasca care
exploateaza neghiobia parisiana.
Daca ar judeca cine-va Franta dupd spectacolul de$antat ce
infatisaza Parisul, ar fi dispus a crede ca aceasta tarn frumoasa,
muncitoare, bogatA, e meaita la o decadenta apropiata, insa ar fi
inselat in aprecierea sa. Natia franceza are maT multa vitalitate
decit multi altf, care se bucurA de o aparenta sanatoasA $1 tare $i
va veni iara$1. timpul cind ea va proba, el va intirziea Inca mult
ora decadenteT sale.
Dee Dumnezea sa avem $i noT RominiT puterea de suflet a
Francezilor, precum sintem dispusT a face nebunii $i salturT mortale ca dimii.

V. Alecsandri.
Ion Ghica este aicea de o saptamina $1 pleacd in tarn peste
putin, impreuna cu princesa 5i cu fiul sad Charles, care s'a insurat
cu fata D-neT Costescu, D-na Burki.
Ed i-am cununat la leg
gatiune.

www.dacoromanica.ro

216

Ghica vine la BucurestT cu un teanc mare de scrierT noun,

foarte interesante.

CCLXXI.
Paris, 31 Martie 1888.

Iubite Alecu, IV scriu in graba ca sa te intreb ce s'a intimplat in Bucure$ti ? Daca ne-am Iua dupa. Independenta, am
crede ca atitea masacrurl a fost la Orfeti, pe piata Teatrulul,
dinaintea Palatulul, in dealul MitropolieT $1 la hala, incit mai n'au
ramas locuitori in ota$. Toti sint pocnitI, turtitr, descapatinatI, strapung de baionete, impti$cati, intr'un cuvint trimi$I pe cea lume ').
Dela Minister n'am prima decit doua depe$e scurte, prin care
mi s'a anuntat moartea u$ierului $1 imbulzala de la Palat, fara a
ni se da detaiuri asupra casapiilor intimplate.

Prin urmare ma aflu intro positie foarte delicata, ne$tiind

ce spune persoanelor care ma intreaba. Aice Independenta este
trimisa la toate jurna'ele, care reproduc minciunile $1 calomniile eT
$1 ast-fel opinia publics este viciata.
Scrie-mi te rog $i'mf da detaiurT asupra diverselor scene scan-

daloase ce poarta falnicul nume (!) de revolutie ? Ce rol au jucat

leaderil opozitiund ? Ce spune Cogalniceanu ? Ce crede BrAtianu ?
Ce face Regele? Regina?
A$tept cu nerabdare raspunsul D-tale ca sa ma orientez.
Descrie-mi scenele dela Camera in detail, cad aT trebuit sa fiT
fata. Cine sint arestati $i pentru care motive au fost du$I la inchisoare.
Intr'un cuvint lamure$te ma asupra tot ce ma poate
In teresa.

Peste treT zile mut cancelaria, Avenue Montaigne 33, $1 eu

ma mut pe la 19 Aprilie tot Avenue Montaigne No. i. Adreseaza-mi

scrisoarea rue Murillo it.

Te imbrati$ez, V. Alecsandri.
CCLXXII.
Paris, 7 Aprile 1888.
Avenue Montaigne.

In timpul intimplarilor mult regretabile din Bucure$tI, Legatiunea din Paris, lasata in ne$tiinta de gravitatea lor, se ocupa
I) E vorba de turburgrile din 14 ,,,i

15

Martie 1888, cu ocazia ciideret Ca-

binetului Bratianu.

www.dacoromanica.ro

217

cu mutarea ei din rue Penthievres in Avenue Montaigne. Peste

Ic) zile eu insu.mi voi fi mutat din rue Murillo tot in rue Montaigne No. I, fericit de a ma gasi intr'un cuartier curat, bine locuit si

imbielsugat cu soare si verdeaca.Prin o coincidenta bizara paAsirea hOtelului din rue Penthievres s'a efectuat in aceeasi zi cu
caderea Ministerului nostru si prin urmare cu departarea d-lui
Ferekydes de la afacerile straine. Tot odata prin o alta coincidenca nu mai putin curioasa, caderea ministerului Bratianu a avut

loc mai tot intro zi cu acea a ministerului francez Girard si

constituirea Cabinetulu! Rosetti, odata cu acea a Cabinetului I loquet,
Ar crede cine-va ca saii nof imitam pe Francezi, saii Francezil

ne imiteaza pe noi.
Despre manifestari pe strade ei si noi sintem de aceeas apuc5tura si chiar Camerele ambelor tari sint impartite in partizi de
aceleasi ape. Eu clod graesc cu Francezii le zic : eSi vous voulez
connaltre la Roumanie et ce qui s'y passe, regardez la avec un
microscope et vous y retrouverez la France.
Acum ce sd mai zicem despre turburarile noastre, de cit ca
sa ne apere Duinnezeu de complicarr mai grele si primejdioase.
Ne gasim intocmai ca Bizantinii in ajunul cuceririi TarigracluluT
de catre Turci ; el discutau asupra chestiunei gramaticesti cu Turcif
in spate. Noi facem manifestari revolucionare pe cind Rusii si German!! aduna osti numeroase la hotarele Orli, Allah Kerlin ! Inca
odata, sa-si faca cerul mild cu soarta noastra !
Opozicia sr-a indeplinit scopul urinal-it de mai multi an!,

rasturnind pe Bratianu ; sa.1 fie de bine ; claca ea urmareste un

alt plan, acela al pretendentulu! Bibescu, nu sint cuvinte destul

de tar! in limba noastra pentru a infiera ori ce miscare a ei, atingatoare de tron.
In imprejurarile de fats, persoana Regelui Carol este singura
.garancie ce ne mai ramine pentru scaparea Rominiei din volvura
peire!, ce creste imprejurul el%

Scrie-mi pe larg cum s'a intimplat lucrurile in zilele de 14

si 15, cacf gazetele opoz4iei sau guvernamentale trap cenusa pe
turta lor.
Te imbratisez, V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

218

CCLXXIII.
Paris, 16 Aprilie 1888.

Iubitule Alecu, data cu furtuna sanche-politica din Bucure$tT, a incetat $i furtuna iernii in Paris. De putine zile soarele primaverii s'a ivit de-asupra noastra. $i poporul parisian foe$te prin
toate gradinile, primblarile, bulevardurile, etc. UniT din tirie-bria
striga : Vive Boulanger ! Altit vive la Republique ! AltiT: vive la
Monarchie ! Manifestari in toate zilele $i pugilaturT cu sergentii de

ora$, dar pan'acum nimic serios. Bulanger a fost ales deputat in

de?artamentul de Nord cu 17-20000 glasurT ; aceasta alegere este
considerata ca un pas spre fotoliul de Prezident al Republicet
etc. Cine tie ce-om mai videa in curind aice ?
Eu ma ocup cu demenagearea mea din rue Murillo... Apartamentul mett este intr'o situatie admirabild. Am soare de dimineata pans seara, aer curat, lumina... In asemenea conditiT vol
$edea cu placere inca vre-o treT anT in Paris ... daca schimbarile
de govern nu vor produce $i schimbarl in corpul diplomatic.
Am cetit in gazetele din Bucure$ti ca Ion Ghica ar fi avind
intentia de a parasi postul sail de la Londra.. Ce $tii despre
aceasta ?

Am aflat tot din foile romine ca Cogalniceanu ar fi Tar bolnav $i obligat a merge in strainatate. Care-i adevarul ?
CrezT ca Ministerul actual are viata ? Numarul de paraponi
siti e mare, unit pentru ca au perdut puterea din mina, altii pentru ca nu au putut pune laba pe frinele p.-,uvernulut ; $1 totT acestI
negre$it ca vor constitui un grup numeros de opozanti.
NoT, mini$triT, sintem a$a departe de Ceara $i a$a de rait informat'', incit cunoa$tem maT bine cele ce se petrec in Hina, decit
la noT. NumaT din scrisori particulare maT aflam cite ceva mar
exact.Scrie-mi dar cit veT putea mai des $i maT detaliat de toate
ce se intimpla in Ord. Ni-T indatora toarte mult.

V. Alecsandri.
CCLXXIV.
Paris, zo Aprilie 1888.

Iubite Alecu, Daca a$ da credinta unor jurnale de aid', a$

crede ca o grozava revolutie de tarani a isbucnit in teara intreaga,
de a lungul $i de-a latul. Totul se distruge sub valul incruntat al
gloatelor, singele curge $1roaie, in toate satele se vad proprietarT,
www.dacoromanica.ro

219

arendasr, primari, notarr, spinzuratT de crengile copacilor, iat casele lor, precum si coserele and in flacarT dupa ce an fost golite,

ignite de tot ce cuprindean in sinul lor. Intr'un cuvint potop si

mare gewalt. Pe de alts. parte guvernul imr telegrafiaza a rescoala
isbucnita in cite-va localitatf din Valahia si mar cu seams pe'mprejurul Bucurestilor s'a potolit cu oare-care lupte de putina gravitate.
Ce stir, frate ? Ce este exact ? Cum stain ? Scrie-mr fara in-

tirziere, cad' ma gasesc imbulzit de intrebarr din toate partite si

nu stiti ce sa raspund. Precit sint informal, focul nu s'a intins

nca la Moldova, dar este de temut ca sa nu isbucneasca si la
noT, judecind dupa crimele ce s'ar fi comis in Valahia, dupa spusa
jurnalelor scrise de jidanT.
A.stept cu nerabdare un raspuns detaiat. Trimite-mi-I indata.
Ma vet indatora foarte mult.

Amicir si s'auzlin de bine, V. Alecsandri.

CCLXXV.
Paris, 24 Aprilic ISS8.

Iubite Alecu, IV scriu aceste rinduri din noul men apartament, situat Avenue Montaigne No. i. Pe biuroul med se joaca
razele inveselitoare ale soarelur, si de pe jilt zaresc trecind pe
Seina multime de vaporase care ma fac a crede ca ma gasesc
intr'un port de Mare. Cita multumire as siinti daca ar putea sa
to repezr intr'o zi la Paris, sa tr dati ospitalitate intr'o camera cu
priveliste frumoasa si cu biuroti, pe care sa scrir articolT istorici

ca la Mircesti.
Ticalosul de Melinte ! 1) a adaugit insa o nota inrunecoasa

la tabloul incintator si plin de lumina ce se desfasura sub ochir

mei. Chiar astazT am primit allturata citatiune pentru procesul cu
Dobrovolska, care este fixat la 19 Mai a. c. Ti-o trimit cu fagaminte ca sa bine-voesti a-1 rade (pe Melinte) la tribunalul din
Bacati in ziva hotaritO. Ma ver indatora prietineste.
Complimente afectuoase din partea Paulinei.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
1) Acestei scrisori este anexatii Citajia, prin care Alecsandri este invitat, pc

ziva de 19 Mai, la trib. din Badii, pentru a se judeca in procesul ce are cu d-1
Anastasi Melinte, procuratorul D-nei Efrosina Drilga'nescu, pentru pa'ruint.

www.dacoromanica.ro

220

CCLXXVI.
Paris, 6 /i8 Maiii 188S.

Iubite Alecu, In sfirsit primavara a bine-voit a-sT alege domiciliul in Paris. De cite-va zile avem un limp minunat, de care
ne bucurb.m in On, de cind ne-am mutat in noul nostru apartament. Aice soarele ne zice bund dimineata cind apare si noapte
buns cind se culcA. Ziva intreaga ne tine tovarasie si ne dismearda
cu sarutarile lul calde si incintatoare.
De ce nu-T totdeauna primavara? Cred ca omul ar trai indoit
trial mult si apucaturile lul cele rele s'ar imblinzi. Lipsa de soare
este cauza celor mat grozave crime.
Poi sa-mT spur dace agentT muscalT au luat parte la instigarile revolter taranilor ? Aceasta o sustin unele gazete austriace si
Vointa Nationale din I3ucuresti. Eu imi inchipuiam ca intrigile rusesti nu maT puteau gasi un cimp deschis spre as juca calul in
Rominia.
Sa maT fie oare oamenl la noT care O. se inchine la
Naga Brat si sa devie instrumente oarbe a politica dela Nord ?
Facutu-mi-am prea marl iluzil asupra simtuluT de Rominism al poporuluT romin, azi ne-atirnat si de sine statator ? Crudd desteptare,
de-ar fi lucrul altminterT.

In Franta R.usii sint la mods. Literatura ruseasca este tradusa si foarte gustata. Marinimia ruseasca este proclamata pe toate
tonurile, pans si iuftul a ajuns sa alba miros bun. Fie, insa noT,
care cunoastem pe vecinil nostri de aproape, nor care am mincat
papara c3zaceasca, am si uitat trecutul ? Si generatia noastra actuala O. fi prins orbul gainilor, incit sa zice impreuna cu Voltaire :

C'est du Nord aujourd'hui que nous vient la lumiere?

Ce crezT ? De este asa, trist viitor se pregateste Rominief.
Pilate ca insa voT muri, pan' a nu asista la catastrofele ce se clocesc peste Prut, pentru ca s navaleasca peste noT si O. ne nimiceasca.

Tot sper ca Dumnezeu nu ne va lasa dupe atitea lupte prin

care am trecut; maT mult, am convingerea ca orl cine se leaga
sail se va lega de Rominia, nu va avea bun sfirsit.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCLXXVII.
Paris, 8 Iulie 1888.

Iubite Alecu, Astept cu nerabdare sa-mi citesti legenda, care

aT compus precum si lucrarea asupra GalatzuluT si sper ca in
www.dacoromanica.ro

??I
curind voT avea aceasta multumire, cad am proiectat sa plec peste
12 zile ca sd merg de-a dreptul la MircestT. Acolo poate voT re-

gasi time frumos. In Paris ploud cu sacaua in toate zilele, incit

daca nu as locui intr'un apartament vesel si luminos, m'ar apuca
spleenul englez. Regele mi-a acordat congediul cerut; Wept
acum leafa ca sA ma pot porni.
DecT a revedere cu sanatate si voe buna.

V. Alecsandri.
CCLXXVIII.
Mirccsti, 18 Iulic 1888.

Iubite Alecu, In sfirsit iata-ne la Mircesti. Cimpul ne-a primit

cu plin, fiind recolta frumoasa ; cerul cu albastru scaldat in lumina
si lunca cu farmecul ei poetic. Te asteptAm cu mare bucurie.
Sanatate si voe buns.

V. Alecsandri.
CCLXXIX.
Mirceoi, 12 August i888.

Iubite Alecu, Ma intrebT ce facem ? Ne luptdm cu elementele I

De cind aT plecat de la noT toate catastrofele au cdzut pe MircestT.

Lunca a fost intreg inundata de Siret si tot finatul din 8o de falci

innecat, mdlit sau luat cu pohoiul, incit nu-mT rdmine nici cu (ce)
sa hrAnesc un socialist.
Un grozav ciclon s'a ndpustit peste gradinT si peste case.
Coserile mele au fost resturnate si acum trebue sd ne ocupatn
de a elddi altele in grabs pentru papusoiul din anul acesta. Nota
bene : 15 falci de papusoiti, din cel maT frumos, au fost innecate
de Siret, in lunca.
In urma ciclonulul o noun furtund tesutd iu fulgere a inspATmintat lumea, traznind case oamenT pe cimp, etc. etc. etc. lntr'un
cuvint pagubd de peste 20.00o fr., iata bilanul verir din 1888. Dar
aceasta nu e nimic pe linga halul de jelit in care se gaseste
lunca, lunca, drag lunar, rat 'rumen al fdrir mele.

care cere sa -T fac o elegie dureroasa.

Paulina s'a luptat cit sapte voinici in mijlocul catastrofelor,
pentru ca sl scape tot ce se putea scapa de naufragiti si este
foarte ostenitd . dar sper ca se va odihni cu timpul, ce pare a
se indrepta.

www.dacoromanica.ro

222

Turcul zice : Allah kerim ! Eu zic : Sanatate sa fie ! Si adaug

frantuze$te : pour le reste je m'en fiche.
Cind revil la noT, ca sa te puT pe lucru ?
Salutari amicale din partea tuturor.

V. Alecsandri.
CCLXXX.
N1irceti, 27 August 1888.

Iubite Alecu, Sper ca aT sosit cu bine acasa, ca te-ai curatit

$1 ca acum te afli sanatos cum O. cuvine sa fii, ata fiind, te rog
din partea Paulinei sa nu uiti de a-I trimite un paun pentru fericirea paunitei vaduve ce sa plimba trista. ca Didona abandonatd.
Daca te-I duce la Galati, vorbe$te cu Dalorso despre recolta
mea de grill, vas $i mazare, care sint de buns calitate $1 ada
aminte Generalulul Pencovici ca ne-a fagaduit un poloboc de yin

ro$ de Nicore$ti. Am fi prea bucurog de a gusta din el pans a

nu ne intoarce la Paris.
Balconul cu masa IV duc dorul. NoT i T tiimitem miT de
prietenii.

V. Alecsandri.
CCLXXXI.
Mircet.ti, 2 Septembric 1888.

Iubite Alecu, Mare veste ! Mai: mare de cit aceea ce mi -al

comunicat. Ferdinand Ghica imi scrie ca poseda mai multe scrieri
de ale raposatului Grig. Ghica, relative la Unire si imi propane

sa mi le trimita aice pentru ca sa le arat RegeluT, cind ma vol

duce la Sinaia. Bucura-te. 0 noun comoara pentru amintirile D-tale.
Gindesc sa plec la I I Sept. seara pentru Bucure$ti. Sintem
sanato$T i a$teptam ploaiea. Cerul s'a inourat.

Amicil din partea tuturor, V. Alecsandri.

CCLXXXII.
Sinaia, Mercuri (17 Oct. ?)

Draga Alecu, Nu pot pleca de aice de cit luni, cind vol intovara$1 pe Regina 'Ana la Ploe$ti, spre a asista la defilarea trupelor. Seara vol fi la Buctre$tr. Vol da rande-vu luT Sulzer pe Marti.

Mult m'aT indatori daca to -al repezi luni de la Tecuci pentru ca

www.dacoromanica.ro

223

sa ne intilnim la Brofft $i s ne sfatuim in cauza de care ti-em

scris. Raspunde-mT daca pot compta pe aceastA doritA intilnire ?

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCLXXXIII.
Castel- Peles, 19 Oct. 1888.

Iubite Alecu, Te tot a$tept $1 nu mai vii, $i vremea vremue$te $1 ziva plecarei mete de aice se apropie. Ar fi insa tocmaT
acum timpul ca sa tragl o mita la Sinaia, cacr avem de oaspe un
om ce se ocupa cu istoria Orientulul, D-I Bamberg, cArui aT putea
sa dal interesante notice ...
Ma intrebi ce fac ? Cum petrec ? Bine fac $i bine petrec, findca m'a apucat strechia poezieT de vreo cite-va zile $1 scriti fel $1
fel de pozne. Era multa vreme de cind muza-mT zacea adormita
in portofoliul ministerial ; acum s'a trezit nebuna $1 imi face zile
fripte ca o amoreza capritioasA ; ceea ce'mT convine foarte mutt.
Alesu-te-al deputat sati senator ? Sper- ca nu, cad un mare
numAr de derbedei au e$it in undil pe ne-asteptate $i au rasarit ca
ciupercile din gunol. Mal cu seams las' s'ati distins prin o alegere
$ucada, in care d. Nadejde straluce$te in frunte. Si insA Bratianu
qi Cogalniceanu nu au fost demnl de sufragiul compatriotilor tor.
Cel
e supus chiar la umilinta unui balotaj cu Cerlenti 1 .. 0
tempora, o mores.1 Apres cela it f aut tirer P echelle.
zic FranceziT.
Avem multe de vorbit $1 sper ca ne vom intilni inaintea
plecarel mele la Paris. Scrie-ml ce planuri aT.

Te imbrati$ez, V. Alecsandri.
CCLXXXIV.
Castel- Peles, 21 Oct. 1888

Iubite Alecu, Te in$tiintez ca Regele pleacapoiminT la Bucttresti, unde va sta vre-o doul. zile. Marl se va intoarce aice ; Mercurl plec eu acasa. Prin urmare, precum veil, nu -4l !Amine vreme
ca sa vii $i sail citesc memoriile. Te anunt despre aceasta pentru
ca s nu facT cheltuelT zadarnice cu drumul de fer $1 cu otelul.
Eu voT sta Mercuri, JoT $1 poate VinerT la Bueure$fi $i apol
vol pleca la Mirce$U. Daca nu ne vom putea intilni currkva si undeva, to imbrAti$ez de pe acum, drept adio.

V. Alecsandri

1) Al. scrie : o tempores o morn !

www.dacoromanica.ro

- 224
CCLXXXV.
Castel Pele, 29 Octombrie 1888.

Iubite Alecu, IV raspund in graba, cam factorul asteapta la

usa. Regele a plecat azi la Bucuresti si nu se va intoarce decit
Marti'. Eii vol pleca Jo! dimineata si ma vor opri dowl sail tree
zile in Capita la nebunilor.
Al aflat nenorocirea intimplata la Ruginoasa? Demetre Cuza

s'a sinucis ! Sermana Doamna ! 0 depesa a lur Theodor Rosetti,

imi spune ca biata mama e zdrobita de durere si de desperare.
Cite drame pe lume, alature cu caraghioslicurr zise politice !
Nu tear ales nici deputat, nicr senator; cu atita mar bine.
Te imbratisez, V. Alecsandri.

CCLXXXVI.
Paris, 10/22 Novembrie 1888.

Iubite Alecu, Am sosit aseara cu bine la Paris ! De la Mircestr la Cracovia frig si zapada ; de la Cracovia la Viena timp
frumos cu soare ; de la Viena la Paris cind ploaie, cind soare, iar
aid am gasit negura si umezala dup5. obicef. Ce timp aveti pe
acolo si in ce stare se afla cerul politic ?

In Paris am gasit pace si n'am fost oprit de flier o manifestatie pe strade, deli la Camera se batjocuresc in tocmar ca la nor,
Complimente amicale din partea Pauline!.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCLXXXVII.
Paris, 1 Dccembrie r888.

Iubite Alecu, Imi scrir ca va bucuratr de un timp frumos si

cald ca in primele zile ale verii. FericitT ce sintetr ! Aid avem
negurr, plor, vint si receli; incit de chic! zile Paulina si eti nu
facem decit sa sternutam, sa tusim si s ducem dorul soarelul.
Eit, pe de-asupra, am cistigat si 6 disenterie abondenta ca prolixitatea unor orator! de-al nostri ; noroc ca am putut s'o tar la
vreme, cad altminteri as fi riscat sa fia elocuent cine stie city
vreme.

Apropo de elocueutd, am cetit in Monitor desbaterile Camera

si-am admirat tactul precum si sinatul de buna-cuviinta a bdtrinilor
in preschimbarea de batjocuri ce si -ail aruncat in cap, dinaintea
www.dacoromanica.ro

25
generatieT noun, intrata de curind in parlament. Vernescu, intr'o
peroratie straluciti. a facut aluziune la cantaridele cu care amicul
nostru Cogalniceanu si ar fi intretinind puterile tineretli (sic). Daca
ziva se cunoaste de dimineata, ce ne promite oare sesiunea parlamentara din anul de la Hristos 1889 ?
Am cetit in jurnalele franceze ca ar fi ars grajdurile Regelul,
de la Sinaia. Ma ingrijesc de a sti de au scapat de foc cal! regineT, ceT rotofel si sargi. La caz contrar mahnirea sa va fi mare,
cad if iubea si desmerda ca pe niste copiT.
Se zice cd s'ar fi dat foc grajdurilor de catre un patimas
socialist.
Complimente din partea Pauline!. Imbratisari.

V. Alecsandri.
CCLXXXVIII.
Paris, 4 la Decembrie xS8S.

Iubite Alecu, ItT trimit un mandat postal de 6o fr. pentru

plata drumuluT de fer TecucT-Roman si inapoi. Te rog sa to repezl
la Roman pentru ziva indicata in u!tima mea scrisoare, spre a
privighia actul de invoiald cu Kihos, tirtanul care a gasit mijlo.
cut de a-mi hrApi una mie franc!. Doresc ca acel act sa ma fereascA

pe viitor de orl-ce alta pretentie a zisulul tilhar.

Pe aice timpul e acru $1 neguros ; dar apartamentul meu e
situat astfel, ca am lumina chiar la amiazi si nu ma simt obligat
ca altii, sa and gaz in lampa de dunineata Ora 'n seam.
Doud marl noutatT: una e succesul obtinut de o compatrioatd,
Doamna Hariclea Hartular, la opera, in rolul MargariteT din Faust
a luT Gounod. Jocul el' e inca agemiu, cad nu s'a suit nici data
pe scenA, dar glasul el e de toatA frumusetea. Inca o stea rominA
pe cerul artelor. Ea, cu cit va raui maT mutt, cu atit ne va face
cunoscuti maT favorabil de natiile strAine care ne cunosc putin
si ran.

Din toti bursierit trimisl in strAinAtate ca sa studieze artele

frumoase, numat femeile rausesc, astfel ca avem a ne lAuda cu
Birseasca la Viena, cu Theodorini la Madrid si Lisabona si acum
cu D-ra Hartular la Paris. (Numele eT de teatru e M-e Darclee).

Cit pentru barbatT, nici unul nu isbuteste a se ridica de asupra

mediocritatif. Cum se esplica aceasta deosebire intre ambele
secsurT ?

0 altA nuvelA, pe care o cunostl din jurnalele strAine, este incurcAtura afacerel CanaluluT de Panama, incurcatura care, dupa
72278

www.dacoromanica.ro

15

226

cum se spune, poate O. se sfirseasca prin o falita $i sa pagubeasca pe actionarT cu suma colosala de un miliard

5i

patru sute

milioane francs.

Citesc Monitorul foarte regulat $i nu vad decit interpelarT

absurde, care opresc lucrarea Camerel si a Senatulul. Unde mergem ? Aiphons Karr a zis : Plus, ca change, plus c'est la meme
chose !

Decind m'am intors la Paris, nu ma laud cu si natatea si

ies prea putin, temindu-ma a ma expune la negurile producAtoare
de guturaie $i catare.
Am dat comision la librar ca sA -mI procure cartea luT Michaud. Cum vol avea ti-oT trimite-o.

Te imbratisez. V. Alecsandri.
CCLXXXIX.
Paris, 12 Decembrie 1888.

Iubite Alecu, Cetesc Monitorul ca ne alta-data, sperind cA

vol gasi in el o proba de cumintie in desbaterile corpurilor legiuitoare, insa nimic ! Mania interpelArilor violente este aceeasT ca in
timpul lul Bratianu si lucrul stI balta ! Un autor francez a zis :
Plus ca change, plus c'est toujours la meme chose.

Pe aice luptele din Camere se rudesc de-aproape cu ale

noastre. ScandalurT zilnice, acuzarT de coruptie, ba chiar si amenintarT cu pumnil. Nimeni nu mai bags de seams; anarhia ce existA,
clef a devenit o deprindere.
Am primit tire ca procesul cu Kihos este ficsat pentru to
Decemvrie stil vechT. Paulina te roaga foarte mult a te repezi

la Roman spre a privighia facerea hirtiilor de invoiala cu tirtanul ce pretinde 1460 fr., pe niste tiduli din earl' uncle trebue sA
fie false. Teama de procesuri, in lipsa noastra din tiara, ne-a
decis a prefera o invoiala strimbA la o judecatA dreapta si a da
Judd una mie francl, pentru ca sA scapam de riia luT. Am insi rcinat pe d-1 Buiucli ca sa numere baniT, dar trebue fAcute hir-

tiile de explicare in mod asigurator, prin care sa se declare ca

Kihos nu mar are nicl o pretentie.
Marcu vatavul se va infatisa dinaintea judecatorului de plasa
cu condica, unde se constata cA Kihos ne-a rAmas dator o suma
de 700 fr., care bani sint a se scadea din mia de francT a invojell!, de se va putea.

www.dacoromanica.ro

227

In curind ti-oT trimite un mandat postal de banii trebuinciosi pentru mergere la Roman si intoarcere la Tecuc!.
Sion mi-a trimis volumul ski de suvenirl contimporane. Imi
pare bine ca nu a publicat in el fabula luT cu sagetele amorulul
.ascunse pe sub fuste.
Complimente amicale din partea Pauline!.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCXC.
Paris, 31 Decembrie 1888.

Iubite Alecu, IT scritt in cea de pe urma zi al anuluT acest

blAstemat, in care s'atl ivit atitea calamitatI in tarp si la Mircesti :
ManifestatiT caraghioase in BucurestT, rascoala de taranT, inundarT,
.cycloane si discursurile luT Nadejde, Mortun, Nicu Asian, etc.
Eg insu-mT a trebuit su platesc tributul me i personal, cad
de la Intoarcerea mea in Paris, am fost intr'una bolnav si de-abia
acum incep a-mi maT veni in fire.
IV

multumesc pentru osteneala ce t! -ai dat de a merge la

Roman cu ocaziunea procesulul ce mi-a intentat Iuda cel de Kihos.

Dupa sfatul prietenesc al D-tale, am preferat sa ajung la impacare,
sacrificind o mie de franc! de sufletul bunicai, ca tiganul.
Aice ne aflam in ajunul anului nog !
Lumea intreaga e pe strade, alergind pe la magazil ca sa
-cumpere prezentur!. Nu potT trece de imbulzala mare; insi putin

imT pasa, cad nu ies din casa de vre-o trel saptaminT, si chiar
-cind pot esi, am obicel de a nu ma baga in gloate.
Citesc si ed Monitorul cu multa curiozitate, pentru ca sa
constat talentele noun oratorice care au rasarit ca ciupercile, si
asesc ca-f tot ca una, fata mea. Plus fa change et plus c'est toujours
la mime chose a zis Alphonse Karr. Poliloghie seack inveninatA,
.obraznica i ignoranta! .. Si trebile stag pe loc, si proiectele de
leg! rAmin nevotate. 0 ! patriotT de treaba. !
Poemul luT Michaud nu e Inca gasit, dar sper ca. dupa. sarbatorT, librarul mi-1 va procura si indata ce-1 vol ceti, ti l'ol expedia.

Pans a nu pleca de la Mircesti am scris cucoanel Catinca

Negri, insa nu am primit nici un raspuns. Vestile ce mi-a! dat
espre dumneaei, despre Madame Zulniea si madame Smarandita
xm'aii bucurat foarte mult. Nu pots crede cita dorinta am de a
petrece cu D-lor cite-va zile, fiind si D-ta fata, aducindu-ne aminte

www.dacoromanica.ro

998

de zilele din trecut atit de frumoase si vesele. Poate a da Dumnezeti ca'n vara viitoare sa-mi pot implini acest gind.
Prin anticipaVe itT trimit urari prietenesti de sfintele sarbatori,
sa intram veseli si sanatosi in anul 1889.
Complimente respectuoase D-nei P. Callimach.

V. Alecsandri.
CCXCI.
Paris, 5/17 Ianuarie 1889.

Iubite Alecu, Mini avem Crliciunul satul si apol scapam de

sarbatori, adeca de prezenturl, de vizite si de zile perdute in
banalitaci, care se repeta in toV anii, precum : 1/1 urea toate fericirile, la mulft ani si la anu cu bine, seri porli sanatos, stilt fieCrdciunul cu augur fi cu satiii, etc., care toate aceste se pot restalmAci in urmatorul chip: Dine tni-ar veni la socoteald postuT
ce-I ocupl; bucuros m'af da in dragoste cu nevasta d-tale; ccicr
nu am averea de care to bucurn etc. Un mos al mei, care cunostea
lutnea, raspundea la toti ce-I felicitati : sd ti se intimple toate cele
ce 'ml doresti cu gindul ! cad el nu se incredea in vorbe, 5i zicea :
Limba dulce, acre Inlet
Pe sub ele arde spina.

In ziva de i Ianuarie am primit o parte din Colonia romina,.

la 15o de persoane, care toate in'ati felicitat pentru ziva mea,
'au locul.
insa multe au gindit in gindul lor : Hei ! de-as putea
ce locma ! ce locma! In adevar, pentru ca sa le aOte pofta, soarele
ca ne-alta data, dupd ce a fost ascuns in neguri doua saptamini, a

rasarit in toata splendoarea lui si a dat un lustru neasteptat apartamentului mea. Compatriotii ail baut vre-o 20 butelil de sam-

panie si vr'o 3o de yin de la Socola si au mincat tot soiul de

aluaturi zaharisite, apol m'au lasat in pace, foarte ostenit si cu,
convingerea ca uniT m'ail si suduit in ,ulita spre mulcamita..

Astfel e Romtnul, nu e vina lul.

Am primit astazi de la Directorul Institutului de surdo-miq
informarile cerute de cucoana Catinca Negri, si ti le-am ttimis prin
pofta.

In jurnalele de aice s'a publicat numArul strainilor aflatori

in Paris. Stii la cit se urca acel at Rominilor ? La cifra colosala
de 933. Presupun insa ca in aceasta cifra s'ati introdus in mod
www.dacoromanica.ro

229

clandestin multi jidanY $1 vagabonzT, de diferite nationalitatt Am

sA fac c'ercetArT la Prefectura politiei pentru ca sA descoper frauda.

Acum domneste linistea la nor, find deputatiT $i senatorii

ocupatT cu sarbatorile, insa vas $i amar de la 22 Ianuarie inainte 1
0 bunA speculatie ar fi de a naimi urechl false $i bine articulate
pentru seantele parlamentare.
Am sa comunic ideea unuT fabricant de lucruri posnase.

Ce vreme aveti in tarn ? Am auzit ca e ger grozay. Aid

avem neguri, ploT $i vint rece, insa termometrul nu se coboara
mai jos dectt treT sail patru graduri sub zero . . Cu toate aceste
nu ies ci ma prajesc cind la focul caminei, cind la razele scare.

la cind acesta imI bate la fereastra. Am scris peste 40 de serisod in ultimele zile $i stnt obosit de-atita munca epistolara.
Te rog O. prezintezT complimentele noastre D -neI Papadopoulo-Callimach, $i sa pritne$ti, impreuna cu felicitarile noastre,
imbratisarile mele fratestI.

V. Alecsandri.
Ce mai lucrezT ? Asistat-aT la con certul dat in Birlad de
Josephina Stourdza ?

CCXCII.
Paris, 29 lanuarie 1889.

Iubite Alecu, Sintem reintorsT pe timpul minunelor 1 Sfinta

Paraschiva ramine neatinsa in mijlocul foculuT. Lascar Catargiu
1$T da demisia de Prezident al Camera 1 Si generalul Boulanger
a fost ales deputat al Send cu 244070 glasurT contra candidatului .guvernuluI. Lupta electorala a fost foarte inversunata. De doua
saptamini stradele Parisului erati impestritate cu afisurT de toate
coloarele, pline de injuriT preschimbate intre Boulanger $i Jaques.
In fine alaltaerT, finita la comedia I Guvernul a fost bAtut tntr'un
mod foarte rusinos si se gaseste azi in nedumerire. UniT pretind
ca insu$ regimul republican s'ar afla compromis.
Pentru ca sa-ti fad o idee de animozitatile preseT pariziene
in ultimele zile, IV trimit un numar din organul luT Jaques la Bataille. Vel vedea ca franceziT sint profesorn nostri in arta sudalmiT zilnice pe tArimul politic.

Ell ma simt acum mai bine dupa doul Zuni de sedere in

casa. Am esit pentru Intlia oara alahaerT, cad era o zi prea fruznoasA $i m'a irabAtat aerul, ca $i cind a$ fi baut doua butelji de
www.dacoromanica.ro

230

sampanie, . . Ah! primavara, villa, te

incintatoare.

astept ca pe o mireasa

Complimente amicale din partea Pauline!.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCXCIII.
Paris, 14 Manie 1889.

Iubite Alecu, Eram ingrijit de a nu mai primi scrisori de la

D-ta si ma temeam sa nu fir bolnay. Iarna aspra prin care ati
trecut in tard a produs negresit multe bronsite, junghiuri etc. si
fiind-ca te stiii cam nepasator in privirea sanatatei, IV duceam grija.

Ori-cum, imi anunti el esti bine, si asta veste ne-a bucurat foarte mult, pe Paulina si pe mine. Fii cuminte si te gindeste,.

ca deli stranepott de-al lui Traian, virsta nu ne mai permite a

Infrunta gerul, vintul, umezeala si ... amorul.
Cunosc din cetirea gazetelor hasmodiile parlamentare si m'as

mihni daca nu as mai avea Incredere in Dumnezeul Rominilor.

El stie ce face si-si cauta de treaba, lasind cinii s latre. Sint an
si ani de cind asist la acest spectacol reprezentat de actors din
Golia si cu toate nebuniile lor, %ara inainteaza sub impingerea acelei puted oculte, care pune omenirea intreaga in miscare.
Pe cind dar guralivii din dealul Mitropoliel fac mare svoana,
D-ta ca un om cuminte urmezi lucrarile istorice, care vor servi a
lumina partile Inca intunecoase din istoria noastr5, si aceste Iu-

crari nu se vor perde, precum se vor perde in haul uitarei pollloghiile desarte ale acelor ce cred ca vad pe Ciceron cind se privesc in oglinda.
Eu am fost zaif mai de cind am sosit in Paris si prin urmare
nu am lucrat nimic, deli jurnalele noastre pretind ca am compus
o noun piesa. Astept primavara ca sa reinviu si apol vara ca s&
ma duc la Mircesti, unde ne vom intilni ca in to %T ani!.

Pang atunci te imbratisez, V. Alecsandri.

CCXCIV.
Paris, 9 Aprilie 1889.

Iubite Alecu, Ghevald la vol, ghevald la no! ! Aice Liga

patriotilor data in judecata, Boulanger fugit la Bruxelles, Senatul

schimbat in inalta curte de justitie pentru ca sa condamne pe

seful Bulangismului ca tradator al Republicei. La Bucuresti, dawww.dacoromanica.ro

231

rea in judecata a lu! Bratianu, caderea ministerului junimist si reintoarcerea la cirma statulut a Conservatorilor 1 Ce-o mat fi dupi.
asta ? Iar intrigt, lupte de partizr, ambitif nesatioase, desbinart felurite, care, toate, intiparesc un zimbet machiavelic pe buzele lut
Hitrovo.. . Ma intreb cum se face ca. dupa 4.0 de ant, influenta
ruseasca disparuta din tiara noastrA, sA fi isbutit a-si intinde iara
veninul coroziv in societatea rominA? crezi cA conservatorir sa fie
ruso-fili ?

...

Premiile Academies sint destul de grase pentru ca sa atite

poftele ? Cine are sanse de a cistiga pe cel de 12.000 fr. ? Daca
ar atirna de la mine, ei.1 ti 1-as da D-tale ca celul mar neobosit
lucrator dintre tott Academistit.
Timpul a inceput a se mai indulci pe aice, dar incA nu pare
a se statornici cu beau fire. Soare si ploaie in toate zilele. SAnatatea mea lasA mult de dorit ; cind mA doare una, cind mA doare

alta, dar nu ma. dati .. . sper cA aerul tarii mi-o face bine. Vol
merge la Sinaia pe la inceputul lul August, catA sA vit acolo, fiind

invitat de insus Regele... Gateste-te a veni inainte de 30 August

pentru ca sa asistt la serbarea anuala a luaret Grivitei.
Cum ramine cu protectul lul I. Lahovary pentru suprimarea
Legatiunilor din Londra, Roma Bruxelles si Atena ?... Inca o dobitocie, dictatA sanche de economia politics ; propunerea sa poate
sA fie economicoasA dar Mc! decum politics si Inca mat putin
politicoast.

Het, frate Alecule, multe prostif ne mar este dat de a vedea

inflorind si dind saminta in pAmintul minos a tarit noastre.
Complimente amicale din partea Pauline!.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCXCV.
Paris, 25 Aprilic 1889.

Iubite Alecu, Sper cA scrisoarea aceasta to va gasi in bunk,

stare si bine dispus de a gusta desfAtArile primaverit. Pe aice timpul e ploios, dar frigul a scAzut si lucrArile expozitiet inainteazA
cu o rApeziciune extra- ordinarA. Cind priveste cineva minunile
create intr'un an de zile, atund intelege toatA mArimea flatlet franceze si naltarea geniulu! sari.
InformArile ce dorevti 0. at asupra scrisoril lul Cuza VodA
care Imparatul Napoleon, sint cu total imposibil de a le obtinea.
www.dacoromanica.ro

232

Cuza, precIt still, insArcinase pe A. Cantacuzin a remite epistola

sa imparatulut si frate-mea l'a ajutat ca sa fie primit in Tuilleries.
Hristos a invieat ! Ant multi' si fericiti 1

V. Alecsandri.
CCXCVI.
Paris, 14 Mai 1889.

Iubite Alecu, Expozitiunea actuala este o minune care merita sa atraga admirarea lumet intregi. Nimic mat feeric, mai incintAtor, mat splendid. FA toate chipurile O. to repezi la Paris,
mAcar pe opt zile, pentru ca sa culegt un suvenir nesters din minte
pans la sfirsitul vietii.
Not vom pleca de aid in luna lut Iulie, dupa, obicet si ne
vom reintoarce in Octombrie.
Nu still dacA Plagino Vi' -a dat demisia, dar cit pentru Ghica

still ca e decis a sta pe loc 'Ana cind guvernul actual l'a desparte de la Londra. Indrasni-va sa o faca ?

Printul Bibescu a gIsit cu cale sa aduca aice o bandy de

tigant, spre a arAta publiculut tipul romin al populatiei noastre.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCXC VII.
Paris, 4 lunie 1889.

Iubite Alecu, Irnt pare bine ca esti sandtos si ea lucrezi cu

neincetare si ast-fel nu at timpul de a-ti' fi urit. Lucrul este cel
mat bun prieten al omulut; el singur se tine de not, obligindu-ne
a ne Linea de dinsul ca de o ancora ce ne scapa de furtuni.
Cetestt gazete franceze ? In zilele trecute a trebuit sa cetesti
un discurs a la Bibescu-Ciubar-Voda in care se declara singur :
le porte-drapeau du pays, le trait d'union entre la Rountanie et
la France i la sfirsit se compara cu dun titan qui a forge les
merveilles de l'Exposition sur Penclume de l'immortalitiv; ilAul nemuriret ! Vasile Cazimir nu ar fi putut nimic mat caraghios. Asia

frazA bursufiata lint aduce aminte de Popa Virnav care a zis intr'un discurs la 1848: la foudre de vos interruptions s'emoussera
sur le paratonnere de mes convictions.
Sarmanul pretendent ! Ambitia tronului il va nebuni in curind ..

ildul nemuriret! tiganul tot la Ulu si la chirostee trage !

Pe aicea cald si furtuna. Expozitia, cu toate astea, atrage sute
www.dacoromanica.ro

233

de mil' de oameni pe fie-care zi, $1 insA mi-e dor de Mircestr,

unde sper sa ajung pe la sfir$itul lui Iulie. Vom avea multe de
vorbit si vom petrece zile bune.
Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCXCVIII.
Paris, 1 Iulie 1889

Iubite Alecu, Astept cu nerabdare momentul de a pleca in

Ora spre a rasufla aerul invietor de la Mirce$ti, $1 a gusta o vieatA
linistitA $i potrivita cu virsta $1 gusturile mele. Sper dar sa ma
pun la drum, impreung cu Paulina, pe la sfirsitul lunei $i sa staa
in tars pAnA la 15 Octombrie. Sper tot-odata ca ne vom intilni

la Mircesti in luna lui August, caci voi petrece dupa obicei luna
lui Septembrie in Sinaia.
Aice ne gAsim intr'o serie nebunatica de sarbatori de tot
soiul. Inauguratii de expozitil straine, congresuri, mese, serate, ba.
luri, concerturi, -etc., care nu se mai sfirsesc.
Daca citesti vreun jurnal francez trebue sa fir surprins negre$it de aceasta ahotA de petreceri, ce pare a fi ajunul unel marl
catastrofe viitoare. Dee Dumnezea ca totul sa aibA un sfirsit bun.
Numarul strainilor ce au navAlit in Paris este necalculabil ;

pe fie-care zi vizitatorii expozitiei se urea la sute de mil $i in

adevar spectacolul acelei lumi impestritate este mat-et pe cit curios. -- S'ati adus specimene de toate popoarele ecsotice din Oceania,
America, Azia, Africa, incit vizitind esplanada invalizilor transfor-

mata in lagar etnografic, iti pare ca fad un voiaj din cele mai
extra-ordinare. Vol avea multe sail spun cind om fi la Mircesti, de
vreme ce imprejurarile nu'ti permit a veni la Paris $i ca parte comica ti-oi povesti disantarile caraghioase ale lui G. Bibescu ca comisar general a expozitiei romine $i ca pretendent la tronul Rominiel.

Pang. atunci iti trimet o browl care a aparut de curind,

scrisa de nu $titi cine, dar bine scrisa. Ea cuprinde o parte istot icA

ce to va interesa.
Complimente din partea Paulinei.

Te imbrAtisez, V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

234

CCXCIX.
Mircesti, 27 August 1889.

Iubite Alecu, Infi pare bine el, intorcindu-te acasa, te ai

apucat de lucru. Ti-aT udat buzele din nor' in izvorul satisfacerilor
intime ce le gusts omul descoperitor de comorT istorice sail literare. Inainte cu lucru, iubite amice, caci va veni o zi unde munca
IT va fi apretuita precum merits $i numele 't1 va fi scris in cartea
de our a nobletii intelectuale romine.
Este o favoare dumnezeiascl de a lasa dui:4 sine un nume
respectat $i neuitat, cu care se fale$te o tara intreaga $i care devine
un titlu de mindrie pentru urma$T.
De cind a! plecat, Bebe intreaba necontenit de Papabo, 9i fe-

titele spell sa te maT vada pana a nu se intoarce la pansion.

Paulina e foarte ocupata cu incarcatul griulul in vagoane, cu baterea papu$oiului, cu aratura, semanatura, etc., iar eti urmez a duce
o viata lene$a dupa obice!.
Timpul a redevenit frumos $i foarte favorabil agriculture!,
ceea-ce incurajaza pe proprietar! $i arenda$Y.
Ion Ghica cu Madame Ghica $i Madame Sturdza ail fost
alaltaerT la Mircestr $i astazi au O. vie la masa aice, pentru ca sa
piece diseara la Bucure$tr. Ion Ghica a intrebat de D-ta $1 i-a parut

rid ca nu te-a gasit.

Ea am de gind, cu ajutorul lui D-zed, sa ma due la Sinaia
pe la 12 Septembrie. Trebue numai decit s ne intilnim acolo dupa
intoarcerea RegeluT de la Manevre.
Pana atunci it! doresc sanatate, harnicie $i voe buns.

V. Alecsandri.
Cucoana Catinca mi-a trimis un telegram alaltaerT, invitindu-ma a merge sa o vad, fiind ca parase$te Varaticul la 28 a lune!.
Prea tirzlii !

CCC.
Grand Hotel du B. 16 Sept. 1889.

Iubite Alecu, Starea sanatatel mele m'a obligat sl plec din

Mirce$ti al sa viii aice, ca sa ma dad pe mina doctorilor Calinderu
$i Buicliu. Urmez acum o curl care va Linea pang la sfirsitul

luneT cind voT pleca la Paris.

Ce de mai necazurT pe capul omului ! Toate planurile mele sunt astfel rasturnate!

www.dacoromanica.ro

235

Serie-in' aice si dacd a! avea vreo treabg la Bucuresti, as

avea mare mingiere sa te vad.
Complimente amicale din partea Pauline!.

V. Alecsandri.
CCCI.
Bucuretl, 18 Septembrie 1889.

Iubite Alecu, Am sosit acum o saptamind aice, destul de

suferitor, dar grin ingrijirea doctorilor Calinderu $i Buicliu ma
simt ma! bine. Nu pot insa sa ies din cash si Inca mat putin sa
merg la Sinaia, precum doriam. Calinderu a fost err de a facut o
vizita Regelui si i-a explicat soiul boater mele, care este o simpla
iritatie de besica, boala neprimejdioasa dar suparatoare si care
cere multa rabdare. Sper sa ma indrept cu total pang la ziva plecarer mele la Paris.
La Mircesti nu ma mar intorc in anul acesta, cad am de Bind
a pleca de aice cu Expres-Orientul pe la inceputul lu! Octombrie.
Cogalniceanu a venit sa ma vada. L'am gasit tot voinic ; se
pregateste a face o campanie foarte violenta ; Dumnezeti sal lrie
bine.

Imr pare bine ca tot lucrezi ; Ins te sfatuesc sail mason!

puterile, cad sanatatea este averea cea mar pretioasa pe lutne
Tt-o doresc depling. din tot sufletul.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCCII.
BucureV.I, 22 Septembrie 1889.

Iubite Alecu, Ma simt ceva mar bine $i err am exit in cupeti

la sosea ; sper dar el am apucat pe calea insanatosgrer, incit Paulina sa poata pleca la Mircesti, spre a face pregatirile de pornire
la Paris. Insa in vremea absentir sale vor reminea singer si pentru
un zaif singurAtatea este o trista companie.

Viti dar sail fac o propunere. Eu ocup la Grand Hotel du

Boulevard trer oar bune. Am drept la hrana pentru doua persoane, cad m'am aranjat cu Madame Horn sg I platesc o sums
destul de mare pe zi, cuprinzind in aceasta sums serviciul, luminatul $i incalzitul.
IV propun dar sa vii sa sezr cu mine, pang ce Paulina se va

intoarce de la tart $i sa aducT multe manuscripte de cetit, spre a

www.dacoromanica.ro

236

ne petrece timpul intr'un mod placut. Nu o O. al nici o cheltuialg,

cad vei inlocui pe Paulina in ceea-ce priveste consumatia zilnica
si ocuparea uneia din dal%
Daca primestr, Ospunde-mi indata si in ziva plecarei Pauline!
ti-oi telegrafia ca sa vii. Desi nu-0 place Bucurestiul, sper ca vei
face un sacrificiii de o sapt5minA in favoarea unui vechi amic.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
(Telegrams;)

Paulina pleaca Luni seara, vino Marti dimineata.

V. Alecsandri.
CCCIII.
BucurqtY, 16 Octombrie 1889.

Iubite Alecu, Sa-ti traiasca astronomul ! E gura adevNrului !

Cum a! plecat, soarele a rAsa'rit, si ce soare ? Ca cel din mijlocul
verii, aruncind pe monumentele Bucurestilor si mai cu seams pe
Sarindariul din fatA snopuri de raze aurite, calduroase, dismerdatoare, de-ti e mai mare dragu sa staff . .. la gura sobil. Toate

nasurile romano-bulgare care trec pe sub ferestrele otelului sunt

vopsite de o coloare pAtlaginie ce adauga mult la frumusetea tipului ; birjarii sunt incotosmanati in blane, si duducele pasesc pe
strade cu pas grabnic si sprintenel. Se spell in curind o ninsoare
siberiand ca acea care a cazut intre Iasi si Roman ... Aferim 1
Ce ma! zici?
Eil, cu toate aceste agrementuri climatice, ma simt destul de
bine azi de dimineata si dupN obicei, as putea servi de nasipernita
la consiliul de ministrii, cind acesti marl oameni de stat scriti ordine

de buns administratie pentru fericirile ter!! si pentru inaintarea

neamului rominesc.

Mai am o saptamina de petrecut in acest oral, de care esti

inamorat, si astept pe Maiestatea Sa cu mare nerabdare, pentru-ca
sa pot pleca pans a nu da timpul o desmintire prevestirilor astronomului.

Ti -off scrie negresit panA a nu parasi cuibul bucuriilor si a

nebuniilor. Raspunde.mi cum ai calAtorit si de ar gasit pe tot!
sanatosi acasa.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

237

CCCIV.
Paris, 12 NOVeMbrie 1SC9,

Iubite Alecu, Am sosit in sfirsit la focul locuinteT mele oficiale, foarte ostenit de drum si hemesit de foame. Am petrecut
trel zile in Viena de am consultat celebritatile medicale din acest
ora$ si din cauza, mai cu seams, ca a venit fiica mea de la Paris
la acela$ otel unde ma gasiam. Doctorif vienee au declarat ca $i
ce! din Bucurestf $i din Paris ca boala mea, fara a fi primejdioasa,
e de natura a ma supara, poate, Inca multa vreme, dar ca in fine

am sa ma vindec de ea ; Fie ! mi-am luat hotarirea a rabda de

vreme ce nu pot face altmintere, insa gasesc ca ar fi fost cu drept
a nu fi supus la o asemine chinuire nemeritata.
Aice am gash negura, umezeala si toate displacerile clime!
Parisulu!, care ma opresc de a face miscarea recomandata de doctor!.

Noroc insa ca apartamentul mei e destul de mare $i confortabil

pentru ca in el sa ma pot primbla ca o feard salbatica in cu$ca-r
de fer.
Expozitia s'a inchis ! Lini$tea a revenit in cuartierul ce lo.
cuesc, si care se afla expus la cea maT colosald trecere de trasurf

de tot soiul si de fiinti de toata faptura. Constructiile din cimpul

luf Martie seamana acum ca niste scheleturi triste, goale $i condemnate a fi in curind darimate. Namolul de strain! care navalisera. in Paris, incep a se strecura ca valurile unuT fluviii debordat,

lasind pe ParizienT a se ocupa de acum inainte de politica, si diversele partide a reincepe luptele lor. Astaif se deschide Camera,
si se vorbeste ca are sa fie o mare manifestare bulangista. Inceput
bun, precum veg.
In ziva plecareT mele de la BucurestI, chiar la gars, se respindise vestea demisionareT ministeruluf Catargiu. Se vede insa ell
era un vuet pripit, cacT de atunci nu s'a adeverit. Tot asemine s'a
vorbit $1 despre dizolvarea Camerif.

Scrie-mi ce s'a intimplat in lipsa mea, cad' aice nime nu se

ingrije$te a ne informa.
Paulina IV trimite afectuoase complimente, at te imbratisez
si te rog sa prezentezi omagiile mele D-ne! Papadopulo $i Domnisoarel.

V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

238

CCCV.
Paris, 21 niembrie 1889.

Iubite Alecu, Imi scril ca pe la Tecuci vd bucurati de un

timp frumos $i plAcut, incit toatd lumea se primbld in toaleta de
yard. Ce fericiti sinteti ca posedati un astronom care va proctra
primAvard in luna Jul Noembrie. Pe aice nu ne impartdsim de
asemine mare favoare ; cerul e imbrobodit in negurf, termometrul
a cazut la zero $1 vapseala patlaginie a aparut pe virful nasurilor pariziane. De able azi..dimineqd am zarit, o clips numal, fata
soarelul, ca o bulinca i-o$ie lipita pe o pinzd surd, $1 dupa un itiu
trecator, focarul lumel a disparut ca un ministru bucure$tean.
l\Ia gindesc cite-odata ca sa ma duc in regiunile acele care
se bucurd de renumele pompos : Pays du soled! ... insd fiind-ca
am mincat papara in multe rinduri, nu mat indrdsnesc a intreprinde noui calAtorii de descoperiri. Am fost pe malurile Mediteranel, am fost la Napoli $i chiar la Palermo, dupd. snare, $1 am
gasit pretutindene vint, plot si chiar zdpadd, fail a ma putea addposti in apartamentele confortabile si incalzite, $1 fare a ma putea
impaca cu hrana de pe la hoteluri. Am decis prin urmare a nu
ma mica din Paris, uncle posed o locuintd buna, placutd, incunjurata cu orizonuri vaste $1 vizitata din cind in cind de tot soarele ce poate da Parisul unui bolnay.
Sandtatea mea este tot aceea$, adica dupd. zisa Rominului,
cu cinele in case, dar e sustinutd cu ingrijirea afectuoasd a Pauliner, care ma mud ca pe un copil. Sper dar ca ma vol vindeca
in iarna aceasta de suferintele care au navalit nitam-nisam pe
capul meu.
Imi petrec zilele lingd foc, cu o carte in mind. $i multumesc
acelora care se ocupa de literaturd, aducind prin scrierile for o
alinare bolnavilor.
Cit pentru schimbArile prestigitatoare ale Ministerelor noastre,

nu le gasesc nicidecum interesante, fiind tot ca una, fata mea.

Catargiu ST-a dat demisia, in urma refuzulul Regelul de a-I acorda
dizolvarea Camerel, dar el nu se tine invins
Acum pinde$te
momentul cind noul minister se va gAsi in I prezenta unel camere
hostile $1 va fi obligat a se retrage la rindul lul. Atunci negresit

ca poate Regele it va insdrcina sa compue un not Cabinet, invoindu-i a proceda la noun alegeri... Ce-a mai fi in urma, Dumnezeti o $tie....Negre$1t un ghevald general.

Urmezt cu lucrarea asupra relatiilor noastre cu Venetia ?

www.dacoromanica.ro

239

Sunt foarte curios a videa ce aT maT descoperit in privirea for sj

astept totodata cu nerabdare biografia lul Negri.
Ce fericit as fi daca as apuca sa-tI calc pe urma, incalecind
pe condeT. Sarmanul bidiviu, de mult asteapta la iesle si staptnul
luT 1-a lasat in parasire ca pe o vita netrebnica ... insa bun e
Dumnezeti ! MI-a veni iar apa la moara si voT avea multumire de
a da o desmintire puternica acelor miser carT ail raspindit vorba
que je suis ,nal hypotheque.
Paulina IV trimite amiciile sale. Complimentele mele respectuoase D -nel Papadopulo si D-tale o frateasca imbratisare.

V. Alecsandri.
CCCVI.
Paris, 28 Noembric 1889.

Iubite Alecu, Cum am primit scrisoarea d-tale din 12/24 am

i insarcinat pe librarul meti ca sa-mI procure volumul luT Wiszniewszki, si indata ce-I vol capata, ti1 voT expedui la TecucT.
Scrierea ce al intreprins despre relatille noastre politice si comerciale cu Banca dc S-t George din Geneva .si cu Venezia, este de
o foarte mare insemnatate pentru no!. Te indemn dar sa conducT
lucrarea cu stiinta de care aT dat atita probe pe thrimul investigdrilor si a descoperirilor istorice. Nime pan'acum nu s'a ocupat
de aceasta mult interesanta perioada a istorie! tarilor Dunarene.
Am primit un telegram relativ la deschiderea CamereT. Discursul Tronulul promite un nemol de reforme, de imbunatatirT,

etc. care ar da de lucru D-lor deputatT, daca acestif ar voi sa

... insa stim dinainte cum vor raminea toate balta. Citind programul ministerial nu m'am putut (opri) de a zice ca marele preot Malcan in opereta : la Belle Helene : trop a fleuri trop
a fleuri
Dee Dumnezeu ca unele macar O. dee roads I
Si aice Camera s'a deschis ... cu mare liniste si primele
seance au fost pan'acum foarte domoale, deli s'a tratat chestia
aprinzatoare a chibriturilor.
Timpul s'a berghelit ; ierT a cazut
munceasca

omat ! ... Cu toate acestea ma simt ceva mar bine, cad ma feresc de a esi si de a ma supune a raci.
Parisul a Inceput a se maT rasufla de strain! si de RominT,
fiind expozitia inchisa ... Uff!
Te imbratisez,

V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

240

CCCVII.
Paris, x Decembrie 11.89.

Iubite Alecu, Ce timp aveti pe acolo ? Vint, ploae sati nin-

soare? Soarele mai da semn de viata din cind in cind? Sau if

duceti dorul ca si no! Parizienii ? Aid a fost o sears si o parte
din noapte o negura atit de deasa ca nu se putea videa om cu
om la un pas. Trasurile mergeau incet ca la o inmormintare si
adesori se ciocneati intre ele, cit pentru pedestrasi, sermanir, rataciati ca niste umbre pe strade si pe plate, fare a putea sa se

orienteze. De la ferestrele mele nu zariam decit un ocean de

aburi sub care zacea Parisul infundat si inecat, cad fanarele nu
dati decit o lumina panda ce maria grozavia intunecimei. Inteleg! multumirea de a ma gasi in case, dinaintea unul foc vesel si
dragalas.

Cind eram tinar imi placea sa ma primblu prin neguri ; mi

se parea ca fac un voiaj fantastic in lum! necunoscute ; acum irrsa
asemine placer! nu ma mai atrag ; fug de ele ca dracul de ta-

mile. Profit dar de neputinta de a esi, ca sa citesc carti interesante ce imi duc mintea in secolil trecuti, precum de pilda : Les
promenades archeologiques de Gaston Boissier, in care trateaza
despre Horatiu si Virgiliu.
Ce mai fad, ce mai lucrezi ? MA interesez mult de lucrarile
amicilor me!, decind slut condamnat a bate in buze si ma bucur
cind aflu ca tot mai sint oameni ea no!, cu bun simt si cu mintea
sanatoasa care se lupta a scapa biata literature din negurile puturoase ale politicei. Dumnezeti sa I tie bine.
Am aflat ca cucoana Catinca Negri si soru-sa Zulnia s'ar fr
dus la Menton, uitind groaza cutremurului de acum do! an!. Adevarat sa fie ?
Ministerul incepe a striga ghevalt, dupa spusa unora ; iar
altir sustin ca e tontoroi... Cum crezr ?
Complimente din partea Pauline!.

V. Alecsandri.
Primit-ai cartea ce mi-ai cerut despre banca de la Geneva ?
CCCVIII.
Pais, 8 Decembrie x889.

Iubite Alecu, It! multumesc pentru osteneala ce tiai dat de-a

merge la Bacb.ti si pentru vestea buns ca tribunalul a decis sa

www.dacoromanica.ro

241

ma scoata din procesul Borzestilor. Ramine acum a sti ce-a maT

fi cu reclamatia venituluT de care vestitul Melinte ma amenita la
caz cind ar cistiga procesul pentru 7 2 stinjeni de pamint.
Sit afteptchn in pace a mut Melinte zor.
Pans atuncT insa to rog sa improspattzi din cind (in cind)
pe dinaintea ochilor lu! Georg, spectacolul ingrozitor al fantasmer
neimpacatuluT Melinte, pentru ca sa se preocupe maT serios de pro-

cesul in chestiune. Eu insu-mt i-oT scrie zit* aceste ca sa-1 spun

ca trebile de azi nu trebue lasate pe miinT.
Cred ca intorcindu-te la Tecuci, aT gasit uvrajul asupra Bgricer

de San-Giorgio, pe care ti 1-am trimis indata ce mi 1-aT cerut si

ca veT continua lucrarea mult interesanta ce a! inceput.
Am primit un ravas de la Iosefina Sturza, impreuna cu un
numar din Independenta roming, in care a publicat un frumos articol asupra parculu! din Birlad 9. I-am raspuns facindu-T complimentele mele sincere si indrumindo sa scrie inipresiile sale zilnice,
pentru-ca ast -fel sa-si creeze o petrecere intelectuala.
Imi serif ca iarna $T -a scuturat cojoacele la Tecuci. Ea sea
facut mendrele $i pe aice, aducindu-ne frig 6 sub zero si
chiar mat. AstazT dimineata toate imprejurimile eraCi albe si Seina

avea culoarea apes ce ar fi gata sa inghete. Cerul e sur, cu ceata

si

soarele ros ca o bombs aprinsa se arata prin negura, insa

dispare in clips ca si cind ar fi spariet de multimea nasurilor

vapsite fel de fel. Acest spectacol infiorator ma indeamna si maT
mult a nu esi, ci a ma apropia de earning.. lin! este ceva mai
bine si nu voesc a compromite printr'o imprudenta, usurarea ce
simtesc.

Fiind insa ca sint condamnat la inchisoare Si prin urmare

nu -mi este cu putinta sa fac miscarea prescrisa de Doctor!, am
instalat intr'una din dal un billard, pe care ma deprind cu Carambolurile cele maT fantastice si imT framint muschii fara a ma
supune la chinul masajului si gasesc o distragere placuta, ce mg
opreste de a ma gindi la ... nevoile mele.
Daca as maT putea sa interprind vre-o lucrare literara, as fi
foarte fericit, cad' mi-as petrece iarna fara urit. Bun e Dumnezeti I
Ministerul va cadea nu va cadea ? Crede-ma ca sint foarte
indiferent la ceea-ce '1 priveste. Lac sa fie, broaste nu lipsesc.
1) V. .No/re pares de Iosephine Stourdza. cL'inc160endance room., 1889.
Suplim. 106.
7227S

www.dacoromanica.ro

10

242

DorinduiT sanatate, voe bona i spor la lucru, te imbratiez

1 te rog sa aratI complimentele noastre D -ne! Callimach.

V. Alecsandri.
CCCIX.
Paris, 18 Decembrie 1889.

Iubite Alecu, IV scriti sub o lumina surie i trista care ma

face a zari literile mele ca prin un val suptire, ast-fel e de deasa
negura ce a inhobotat Parisul de mai multe zile. Sub ferestrele
mele trec umbre de trasurT, umbre de amen!, umbre de calareti
car! apar i dispar producind o fantasmagorie din cele mai curioase. CopaciT desfrunzitT se inOra ca n4te scheleturT negre cu
bratele ridicate spre cer gi implorind o raza de soare. Alature
Seina curge, patrunsa de frig i luptindu-se in contra inghetuluT
1 din cind in cind luneca pe suprafata eT vapoare cu calator! invinetitT i strin0 in spate. Spectacolul insufla for! i inspira cugetarT intristatoare asupra modului greit cum a fost creata lumea
bintuita de stihiT (?), vint, umezelT, ger, negurT, camere de deputati,

jurnalistica mincinoasa, etc. etc... Nu era maT simplu, decit a

inventa iarna cu viscole, toamna cu ploT, vara cu arOte, s fi lasat
omenirea a se bucura de o vecinica primavara, poleita cu soarele,
viata i podoaba vietiT ?

Aid, locuitorii se magulesc cu ideia, ca clima for nu e aspra

ca'n partile noastre, dar ce folos a sint favorizati de termometru,
care se coboara rare-orT la io sub zero. In loc de ger sec, in loc
de omat alb i inveselitor, eT au umezeala ce patrunde la oase i
glod ce exa15. miasme 'bolnavicioase. Daca municipalitatea nu ar
cheltui milioane cu ingrijirea oraului, nu ar fi de trait intro aglomerare de milioane de oameni, de sute de miT de car i in atmosfera amestecata cu fumul de carbune a numeroaselor fabric!. In
Wile recT, oameniT au case cladite inadins spre a se putea adaposti de ger i de arOta ; dol rindurT de ferestre, sobe care res-

pindesc caldura in oaf, iar nu amine de marmura, care lasa a

se pierde 75 la suta din caldura pe ogeagur!.
Cu toate aceste franceziT rabda mar bine frigul decit no!, gi
asta provine poate ca nu beau apa, ci numaT yin i licuorurl spirtoase. In fie-care stomah francez se afla un depozit de spirt care
it inferbinta.

TocmaT acum primesc broura despre Birlad pe care mi -a!

www.dacoromanica.ro

243

trimis-o. Am sA o citesc cu interesul ce 'ml inspira tot ce lucrezT.

Cred ca estT multamit de publicarea acestel noun lucrArl $i ca simtl
magulirea parinteasca ce ne procurA nasterea unul copil. Iii urez,
Twin urmare, sI resimti adese-ori acea magulire $i, in privirea plosdireT literare, sl meritl porecla de mere gigogne.
Paulina ip trimite afectuoase complimente. Eu te imbrAtisez
Si te rog sl prezentezi complimentele mele respectuoase DoamneT
Pap adop u lo -Call i mach.

V. Alecsandri.
CCCX.
Paris, 19 Decembrie 1889.

Iubite Alecu, Am cetit notita istoric5. asupra Birladuld ') $i pe

lingA satisfacerea ce mi-a produs aceasta interesantA scriere, am

admirat partea savants a el si rabdarea ce aT avut a rasfoi atitea

cart strAine $i atitea documente vechi. DacA un frenolog ti-ar
ecsamina tidva capului, negresit ca ar descoperi o boss caracteristica, pe care o numesc eu : la bosse du furetage archeologique
et des dicouvertes historiques.
Bravo, Alecule, al isbutit si asta-data a produce o lucrare
de mare merit si pentru care Rominil, iar mai cu seams BirladeniT
trebue sA-Vi fie recunoscAtori. In alte tart o asemine opera ti -ar aduce

si toloase bAnesti, insa la not n'a venit Inca vremea de a se pretui

munca scriitorilor, de once categorie ar fi
Ce sA facem ? SA zicem : saute !

Negura nu are semne de a ne parasi si prin urmare influenza

se intinde in toate clasele populatieT. Parisul rasuna de tusa, de
sternutarT si de glasuri ragusite. Noroc insA ca aceasta epidemie
nu are nimic primejdios.
Nu stiii daca ea a trecut hotarul nostru, cAcT a trecut chiar
Oceanul ca sa mearga la New-York.
Am primit azT dimineata vestea mortel cucoanel Smaranda
Sturdza de la Birlad ; soacra Iosephinel. RAmine ceva avere pentru
usurarea vietiT clironomilor ?

A$ fi prea fericit daca as sti ca fiica amiculul nostru Negri,

se va bucura de acum inainte de un,traT mat conform cu gusturile el.
Eu merg mat binisor, dar nu Inca precum doresc
Rabdare.
Te imbrAtisez, V. Alecsandri.
.Notiti 'storied despre Blrlatio de Al. Papadopol-Callimach. Blrlad. x889.

www.dacoromanica.ro

24-i

CCCXI.
Paris, 23 Decembrie 1889.

Iubite Alecu, Indata ce am primit scrisoarea D-tale din 1S

Decembrie am dat ordin librarulul mat sl-mr procure Istoria RepubliceT Genovel de Emile Vincens $i cum o voT avea-o la mina,
ti-or expedia-o sub bands, precum dorestr. Sint fericit ca e$tr bine
dispus a interprinde istoricul relatiunilor noastre cu Venetia $1 cu:

banca de San-Giorgio, cad sint incredintat ca va fi o scriere

foarte interesantA $1 atrAgatoare. Curaj dar $1 noroc bun.
ImT vorbeaT de gerul siberian din tall ; cred ca incalte e sdnAtos, iar nu plin de microbT otraviti ca picla Parisulut.

Aid, din causa climel mil de persoane suferA de influenza(citete grippe) cind la noT, de$1 vecinT cu Rusia, n'am auzit ca sa
fi pdtruns aceasta epidemie pans acum. Boa la care bintue biata
Rominie, nu e alta deck politica, o boall lipicioasa, timpitoare si
adese -orl nebunatica.

In anil eel d'intir a Domniel luT Cuza am intrebat pe Doctorul Meyer, dac5. el nu a constatat un grad de sminteala in spiritele Bucurestenilor. El mi-a raspuns, ca dupd parerea lul acea
sminteala ajunsese la al doilea grad $i a nu mai rdminea deck
al treilea pentru ca sa inchida pe totr la Marcuta.
Imr pare bine ca damele Negri se bucura de o clima calda
$1 de o natura inflorita pe malurile MediteraneT $1 ca ast-fel au
scapat de asprimea gerului din iarna aceasta. Cind le veT scrie,
spune-le, ca sint bolnav la Paris $i ca o scrisoare din partea lotmi-ar face mare multanaire.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCCXII.
Paris, 29 Decembrie 1889.

Iubite Alecu, In ziva cind am primit ultima D-tale scrisoare,

am dat ordin librarulul met sd-mi procure istoria Genovel care
mi -aT cerut-o ca un prezent de Anul-Not. Intirzierea provine din
cazul ca mai toate calfele din librarie at cazut bolnave $i nu rama'sese nicl un baiat disponibil, ca sa faca comisioanele. Librarul
insa mi-a facut cunoscut ca in curind imr va procura uvrajul si
atunci ti-1 voT expedia grabnic

Am auzit ca epidemia actuall ar fi patruns $i la noT $1 ca

insd$ regina ar fi fost atinsA de ea. Adevarat sal fie? Aice ea a
www.dacoromanica.ro

2-i5

--

luat proportil ingrijitoare si cu cit se invecheste is un caracter

mar gray. Multe persoane au murit, se zice, de influenta ; chiar
batrina Princess;, vaduva lur Grigore Ghica Vocla s'a savirsit din
viatsi asta noapte. Sarmana! Mult ne-a ms hnit moartea sa, cad ea
avea mare afectiune pentru Paulina si venia ades sa ne vada.
Sanatatea mea e tot stationary ; nu merge in spre mar rau,
dar nici in spre mar bine ; ast-fel slut obligat a sedea in casa si
a ma feri de raceala umeda a neguriT, care de cloud luni tine Parisul imbrobodit lntr'un val sur si trist. Citesc, pentru a ma
distrage, cartr de calatorir prin tad salbatice si acum ma gasesc
In fundul Africer, fata. cu o populatie barbara si cam antropofaga,
care ma intereseaza ... vazuta de departe. Nu primesc nici un
jurnal din tail si nu stiti ce se petrece la Bucurestr. Tot se maninc ministriT intre eT? Opozitiile tot sint ministro-fage ?
tir ca. Pauline/ si mie ne este dor de cimpir captusite cu
mat? Ne-am saturat de piclA ca de mere padurete si am preferi
15 graduri de frig cu soare cu dints, decit negura in dosul careia
soarele sty ascuns cite o lima de zile.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCCXIII.
Paris, 2 lanuarie IS90

Iubite Alecu, IatA -ne intratr in anul not" catolic! Ce ne va

aduce si acest atom at haosului eternitater? Eu nu-T cer pentru
mine personal decit sanatate, cad a trecut anul decind sufer si
mss simt ostenit de atita chin. Ti cer asemine, pentru amiciT mer
adevarati, indeplinirea tuturor dorintelor lor. Cit pentru deputatr,
senator/ si ministri, le urez mar multi graunti sanatosi in creett,
pentru ca sa inteleaga ca et nu sint decit servitorii taril, iar nu
uneltitorir de vrajbe spre satisfacerea unor patimr meschine si unor
interese personale ... Vorba. O. fie.

Ziva de err i Ianuarie nu s'a deosebit intru nimic de acea

de 31 Decembrie 1889, tot negura, tot frig, tot cer posomorit;
singura deosebire a consistat in espresiunea preocupata a persoanelor care erati obligate sa dea prezenturr de anul noir.
Influenza se intinde din zi in zi mar mult si incepe a lua un
caracter mar serios, judecind dupa. mortalitatea din sAptAmina tre
cuts. AdevArul e, ca se atribue acum acester epidemic toate cazurile de boale si de decesurr.
www.dacoromanica.ro

246

Nor, spre mar multa siguranta, ne-am condemnat a nu mai

esi din casa si vom urma acest regim pans cind epidemia va
slabi

$i

timpul se va indulci.

Am cetit in relatia unur caldtor Evreii, care a trait la I I59,

urmatorul pasaj :
Benjamin de Tudele apres avoir visite une grande partie de

cl'Italie s'est rendu d'Otrante a Zeitiin, en Valachie, en passant

par Corfou, le golfe d'Arta, Acheloos areneuse (?) vile de l'Etolie,
Anatolica en Grece, sur le golfe de Patras, Patras, Lepante, Crissa
bade au pied du mont Parnasse, Corinthe, Thebes dont les 200C>

juifs sont les meilleurs ouvriers de la Grece dans l'art de fabriquer la soie et la pourpre, puis Negrepont et Zeitiin. La commence la Valachie. Les Valaques courent comme des chevreuils
et descendent des montagnes pour piller et voler dans les terres
de la Grece.
Ce crezT s fi fost acestr Romini ?
Inca nu am capatat uvrajul luT Vincens. Am sa mar scrirt

chiar ast5zI librarulu!; cacT voesc sa primestr de anul nou at

nostru istoria Republicei Genova
Dorindu-va sanatate la totT, to imbratisez.

V. Alecsandri.
Complimente D-ner Papadopulo Callimach.
Primesc adese -ori scrierT de la Ion Ghica, care prin tonul for

glumet, ma fac a crede ca amicul nostru se bucura de o sanatate

satisfacdtoare.

CCCXIV.
Paris, 3 lanuarie 1890.

Iubite Alecu, In sfirsit am parvenit a mT procura uvrajul luf

Vincens si ti-1 espeduesc chiar astazr, impreuna cu o notita asupra
acestu! autor.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
(Urmeaza o notita din Catalogul BiblioteceT Nationale dirt
Paris despre cartea Histoire de la Republique de Genes, par Emil
Vincens. Paris, F. Didot. 1842. 3 vol. in 8).

www.dacoromanica.ro

247

CCCXV.
Paris, 9 lanuarie x89o.

Iubite Alecu, Sarbatorile se apropie $i sint furies ca patru

librari la car! m'am adresat nu ail rau$it Inca arnT procura uvrajul
Jul Vinccns. Unit spun ca editia ar fi secata. Ramine acum sa-m!
faci cunoscut, daca se poate, numele editoruluT care a publicat
s-oria republice! Geneve!, cftei voesc numaT decit $1 cu orl-ce
1 ret sa -ti fac prezentul promis.
Am cetit in Monitor discursurile oratorilor nostri de frunte
$1 am zis in mine : ce poliloghie emfatica $i nefolositoare. Un francez

de spirit facea observatia urmatoare : 11 est si facile de ne pas faire

une tragedie. Ast-fel am putea $i noi sa adaogim: E atit de lesne
de a nu rosti un cuvint lung $1 putin cuprinzator ! Dar cine to -ar
asculta, cind astazr tots RominiT patimesc de boala limbutiei.

Timpul a tinut frumos vr'o 4 zile, incit ne maguliam ca

primavara s'ar fi furi$at in Paris cu gind sa detroneze iarna, insa
desarta speranta! Astazi negura a luat din nal stapinire pe cerul
ParisuluT. Eu o cred ea este in asociatie cu influenta care devine
din zi in zi pia! ingrijitoare. Cind aceasta epidemie a aparut, ea
parea a avea un caracter blind, insa de atuncT i s'a maT nasprit
firea $i if place sa fats victime.
Inteleg ca voe$ti sa fug! din TecucT ca sa scapT de havaleoa
bacsi$urilor. Pe mine Vasiliacul m'a ruinat, acT tine de 20 de zile
$1 tot nu mar are capat.
Sanatatea mea e tot ca cinele in can Nu mar sper vre-o vindecare, decit nurnaT in timpul cald al veril, care sa-mi permitl a
umbla pe jos $i a respira aer proaspat. Am mare nevoe de aerul
cimpurilor noastre sau at Mare! ; din nenorocire nu e timpul de a
esi la cimp, nicT de a ma Intinde pe nasip la malul OceanuluT.
Rabdare
Ce-a mar fi $1 anul care vine ? Aduce liniste In lume, bunul
simt in creeri! deputatilor $i sanatate mie? Ghici, ghicitoarea mea.
Te imbrgti$ez $1 't1 trimit urarile cele mar afectuoase pentru
D-ta $1 familia D-tale.

V. Alecsandri.
Am primit o scrisoare de la Privilegio, prin care ilia anunta
ca a intrat intr'al go-lea an al vietiT
Aferim
I

www.dacoromanica.ro

248

CCCXVI.
Paris, 16/28 Ianuarie 139o.

Iubite Alecu, Ce te al devenit? Primit-ai uvrajul lui Vincens ?

Atunci inteleg ca te gasesti implintat in paginele acelor trel volume si ca nimic nu te poate sustrage de la citirea for si de Ia
notitele ce fad! dupe obicel. Eu urmez cura ce mi-a prescris vestitul Dr. Guyon si ma resimt in bine. Astept puma sosirea pri-

maverei ca sa pot respira aer curat la ,Bois de Boulogne in

trasura Inchisa. Sper el aerul de care sunt lipsit de cind am venit
la Paris, fiind obligat a sedea in case, im! va reda puterile perdute.
Pan' a nu consulta pe Guyon, ajunsesem intr'o mare slabiciune, in
cit ma intrebam cite-odata dace nu era O. dau pielea popii. Acum
m'am infiripat putin, dar tot Inca nu as fi in stare sa ridic turnul
Eiffel in spinare.

Pe aid sufla un vint grozav de mai multe zile si vueste cite

odata ast-fel de tare, ca se pare ea rasund in departare descarcall de artilerie. Multime de ogeaguri cad pe capetele trecatorilor

si mai multi copacr au fost desradkinati. Imi aduc aminte de

cyclonul de Ia Mircesti.
Chiar acum primesc ravasul D-tale dela to 22 Ianuarie si te
fericesc ca ti-ai gasit de lucru si petrecere.
Complimente din partea Pauline!.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCCXVII.
Paris, i Februarie 1890.

Iubite Alecu, Tata ne intrati in Februarie, facind un pas mai

mult spre dragalasa primavara, care insa tot sta ascunsa, dar se
simte ca nu va intirzia sa ne zica : bine am sosit. Ma gasesc astazi mai bine si viu sa stau la vorba cu D-ta. Am,citit intr'un
jurnal francez ca in fine Camera noastra a avut bunul simt a respinge darea in judecata a lui Ion Bratianu, cu toate opintirile inveninate ale lui Blaremberg si Cnie.
Ce de mai furori asa zjse patriotice, ce de mai invinovatiri,
ce de mai clevetiri, ce de mai injurii in contra lui Bratianu din
ziva caderii acestuia de la putere, si toate aceste pentru ce ? Pentru

ca sa pue in practica fabula : La montaigne que accouche d'une

souris. Cu ce s'a ales biata tarn dintr'atitea lupte surugiesti de
jurnalurT, de orator! (sic) si de palavragii? Cu un scandal mai
www.dacoromanica.ro

249

mult in analele parlamentare. i in vremea aceasta, hotarele noastre

star' inchise comertului $i Franca insas, care necontenit ne ingina

cu vorbe mar! de simpatie, etc., loveste cu taxe ruinatoare isvoarele cele mar importante ale averei noastre nationale. Ail marit
vama asupra griului $i asupra vitelor, ba a si oprit cu clesdvirsire intrarea vitelor in launtrul ei si acum s'a prezentat la camera cu proiectul de lege spre a creste taxa asupra papusoiului ...
Ce ne pasa noun insa ? Am facut sgomot aproape do! ani de zile,
am injurat, am amenintat, am scris si publicat articoll violent!,
am facut discursuri disantate si la urma urmelor am exit abrasi, facindu-ne de ris in ochi! oamenilor cumintl si mai cu seams
in ochii strainilor. Bratianu iese invingator din acel valmasag zis
politic, cu toate teoriile lu! Carp de raspundere inaintea istoriei

(sic); pare ca istoria are sa uite razboiul in Bulgaria, independenta cistigata prin nor si proclamarea Regatului 1 In fine sa ne
bucuram ca a luat capat acea tragi-comedie politica, care Linea
de atita vreme spiritele in framintare.
Aice pans acum parlamentul se arata domol ; Parisul e linistit ; singurul episod care a desteptat curiozitatea publics este
intrarea junelu! Duca de Orleans pe pamintul Frantel, in contra
lege! de ecsilare a familiilor care ail domnit. Abia sosit in Paris,
el a fost arestat, judecat, condamnat la doi ani de inchisoare,
poi finita la musica, cum zice Italianul.
, Timpul se intoarce iar spre lama. Cum e pe la no!? Cum
mergi cu lucrul ?

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCCXVIII.
Paris, 77 Februaric 1890

Iubite Alecu, In fine Camera noastra a dat proba de bun

simt, votind contra darei in judecata a lu! BrAtianu si a colegilor
lu!. Procesul scandalos dupa care alergau cu atita inversunare
D-nu Blaremberg et C-nie a fost inlaturat si spiritele in tars au
scapat ast-fel de o surescitare care s'ar fi prelungit, in paguba
lucrarilor serioase si folositoare ce camerile sint chemate a desdvirsi. In adevar Blaremberg, Panu si Apostoleanu romin cu buza
umflata, dar aceasta umflatura nu este de naturA a ne induiosa.
Cel mai aprig din treimea pomenita, D-1 Blaremberg, in cursul

a doua seante a borit vre-o doul ciubere de venin! Iata 1 usurat

www.dacoromanica.ro

250

de acea fiere neagra care if ardea matele $i l'ar fi aruncat poate

in niste frigurr bilioase, fatale pentru dinsul. El, s'ar cuveni sa
multumeasca Id BrAtianu ca acesta a contribuit, fara voe, a-T scapa
viata $i a-1 'Astra pentru gloria $i prosperitatea Rominiel (sic).
Regele trebue sa fie foarte multumit de desnodamintul aceld
tragi-comedic care a improspatat amintirea fabulel la montagne qui
accouche d'une souris.

Sanatatea mea, slava. Domnulul, merge spre bine, insa ma

tem insu-mr O. constat adevarul, pentru ca O. nu ma deochr. Cu
cit simt ca -ml revin puterile, gindul meg sboara spre Mircestr unde,

daca vrea D -zeu, ne vom intilni la vary $i om gusta viata patriarchala de la tarn, viata necunoscuta in centrurile marl ale civilizatief.

Vol cata pintre terfeloagele mele, copia corespondentif ce

am tinut la 1858 pentru apararea titlului de Principatele-Unite,

recunoscut de tratatul de Paris, insa nu prea am sperare sa o

gasesc, cacr, daca nu ma in$el, am lasat-o la Mircesti. Mi se pare
ca al $i scos din ea cite-va notite.
Timpul e frumos zioa $i rece noaptea. De-ar sosi primavara
mar curind, ce primire calduroasa r-a$ face $i cum a$ bine-cuvinta-o.

Rabdare Inca vr'o data huf.

Complimente amicale din partea Paulinef.

Te imbra tisez, V. Alecsandri.

CCCIX.
Paris, t Martie 189o.

Iubite Alecu, Vremea vremueste, zice RomInul, zilele trec,

saptaminile, lunile se succed apropiindu-ne de primavara. $i in ini-

mile noastre incolte$te speranta de a vedea soarele stabilindu se

in Cara noastra. Astazi este zi Intil Martie, cind toate fetele $i flaair rominr 1$T leaga marti$orf de matasa la git sail la brat, un
obiceitt foarte poetic $i care merits sa fie studiat. De cind s'a introdus el la nor? .Si ce semnificare simbolica are? M'ar indatora
foarte mult dacA af putea descoperi ceva despre acest obicel $i
miai comunica on ce vel afla.
In contra asteptarei generale, I Martie a facut aparirea lur

aice in mantle alba. de ()mat cu 4 gradurl de fig. El pare a fi

prevestitorul zilelor Bata, in lac de a fi crainicul dragalaseT fecioare, ce poarta numele armonios de primavara.

www.dacoromanica.ro

251

SA a$teptam in pace al timpurilor sbor.

Ce sor de timp aveti in Cara ? Se spune ca gerul e mare $i
ca tot pamintul e captusit cu zapada. Adevarat sa fie ?
In Paris se vorbeste mult $1 multe despre demisia d-lui Constans, Ministrul din launtru $1 prin urmare despre grabnica tumba
a Ministerulu! intreg. De acolo trag consecuenta ca in curind $1
la Bucurestr se va petrece ceva analog, cacT toate nazbitille franceze gasesc actor! imediat in Rominia.

Sanatatea mea a apucat pe o cale satisfacatoare $i sper ca

va pa$1 tot inainte, mar cu seams daca se va indulci clima $i imi
va permite 55. les ca sa respir aerul vii.1 al primaveril. Ma tngrijesc

mai cu deosebire de dinsa pentru ca sa pot fi in stare de a ma

intoarce la Mircesti in zilele cele dintii ale lu! Iunie. Para atuncr

cred ca if duce la bun sfirsit lucrarea ce ai intreprins $i ca vol

avea pldcerea de a te asculta cetind'o.
Ai de gind sa mergi la Academie pentru sesiunea generala ?

sa-mr scrir din cind in cind ca sa ma tii in curent de lucrarile

ce ... nu vet! face.
Pan'a nu pleca din Paris, poate ca vor publica pe Ovidiu,
revu et corrige, intro editie frumoasa, fiind aceasta opera dramatics{ dedicata M. Sale Regine!.

ICI vor trimete cel al doilea exemplar, cu rugaminte ca sa

citestr cu luare aminte piesa asa cum e prelucrata, $1 sa-mi spur
cu francheta impresia ce'tr va produce.

Pans atuncr, te imbratisez, V. Alecsandri.

CCCXX
Paris, 6 Mart 1890.

Iubite Alecu, Am primit ravasul D-tale prin care fin! anuntr

ca a! O. pled in curind din Bucure$tr. Tot odata am primit o depe$A de la Maiestatea Sa Regina, unde imi veste$te ca are sd se

fats o lectura chiar deseara in plenum Academiel. Negre$it ca

vet' fi asistat la aceasta seanta foarte interesanta. Te rog dar sa-mr
scrir indata pentru ca sa-mr dal informatir amanunte asupra subiectulur acelel lectur! regale $i asupra impresier ce va fi produs
in public $1 in membri Academie!.
Cred ca ver fi gasit timp frumos la Tecucl, care sa te mingle de sederea displacuta ce ai fost silit sa fad' la Bucurestr $i

www.dacoromanica.ro

252

ca te vet fi apucat iar de lucru, fiind acum fiber

$i

indepen-

dent.

In aceasta convingere te imbrAtisez, urindu-tr sandtate $i veselie de serbAtorile Pastilor.

V. Alecsandri.

CCCXXI.
Paris, i i Martie 1890.

Iubite Alecu, Am cetit intr'un volum apdrut de curind

$i

intitulat Aspasie, Cleopatre et Theodore par Henry Houssay, ca

Iustinian imparatul Bizantier s'a nascut in Dacia dintr'o familie

saraca de tdranr $i ca el a fost adus in copildria lui la Bizante
de mogul sau Iustin, care a succedat pe tron Imparatulur Anastasie (518). 0 stiar aceasta ? Eu marturisesc ca n'aveam flier o
idee de acest fapt $i nu ma mir de ignoranta mea, cast in materie
de istorie am fost totdeauna de o nestiintd. rard.
Mi-a pldcut deci foarte mult de a afla ca matele Iustinian,
legislatorul Imperiulur Byzantin, era Dac de origins sati de nationalitate. Astfel, in viitor, Rusir se vor mindri cind vor descoperi
cs Blaremberg e de soi moscovit, corcit cu singe grecesc.
Scrisorile din tarn imi fac cunoscut ca vs bucurati in momentul acesta de o lama cumplita. Pe aice dups cite-va zile de
soare, foarte- frumoase, cerul s'a imbrobodit cu nod, din care curge
o ploaie neincetatd. Halal de cine se impacd cu gerul $i cu umezeala.
In curind trebue sA ti pdrdsestr, dacd nu le-ar pardsit deja,

ocupatille, ca sa te dud la Academie. Nu te rivnesc, fiind-ca ar

sa aezi mar mult de o hind. la Bucurestr $i gtiu ca nu te impact
cu acel oras, a astir atmosferd este amestecata cu esentd de Cantaride politice $i sociale.
Ss mr scrir din vreme in vreme cum vd petrecetT orele sesiuner in sala Academies, ornatd cu atitea portreturr caricaturizate
de Academicians rdposati $i in zile de seantd publics nu mar putin
ornatd de Doamne amatoare de literature, care vin sd va admire.
Sdnatatea mea merge spre bine, dar inset, foarte inset. Caut
sd-mr reculeg puterile pentru ca sA pot intreprinde la inceputul
fur Iunie intoarcerea mea la Mircestr. La alta nu ma gindesc, sect
am nostalgia luncir.
Intilnitu-te-ar cu Bratianu ? Vazut-ar pe Cogalniceanu ?
Spune-i ca am vorbit ades de el cu Doctorul Guyon.
Complimente amicale din partea Paulinei.

Te imbrdtisez, V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

253

CCCXXII.
Pads, r 1 Martie ;89o.

lubite Alecu, In sfirsit de abia asta-zi am putut cell

nu-

marul din Monitor, care cuprinde cuvintul rostit de Cogalniceanu

intru apararea lu! BrAtianu, caci toate celelalte numere au fost inghesuite cu interminabila palavragie a lui Blaremberg. Eram nerabdator de a videa data amicul nostru a gasit intr'o imprejurare
atit de solemna, accente de acele care pAtrund in inime si furl;
raintile auditorului
insa marturisesc intre no!, cu parere de reil,
ca. Cogalniceanu nu s'a ridicat asta-data la inaltimea reputatieT

sale bine meritate de om de stat si de orator convingator si invingator. Cinticul lebadei mi-a parut lincezit, cucurigul odinioara
voinicesc si desteptator at cucosulur de la 2 Mai, mi-a parut
amortit si insa amicul nostru a avut prilejul de a arata Ia batrinete ce-a platit la tinerete.
Imi scrii ca te afli la Bucuresti si mere regulat la Academie.
Te fericesc ca pot! esi din casa si face miscare, fie chiar ca s
.te duel la adunarea nemuritorilor nostri.
Ell Inca tot fac ziinbre privind pe fereastra Ia lumea care
alearga pe strada calare sati in trasura, si mai ales pe jos ; dar
helbet, mi-a veni si mie rindul de a ma incredinta ca am picioare.
Cind II veni la Mircestl imi propun sa facem impreuna multe primblari pedestre, data a vrea Dumnezeg : vorba lui Nastratin Hogea.

N'ai de gind sa te prezintl la palat ca sa vezi pe Regele si

Regina ? Sami serif aturici toate amanuntele audientii. Unele jurnale

franceze au anuntat a Regina ar fi grew bolnava. 51 sper ca si

aceasta veste este una din acele zilnice minciuni care umple coloanele foilor pariziene. Ce este adevarat, e demisiunea ministerului

de aice si compunerea unui nal cabinet sub prezidentia lui Freycinet cu care sunt in bune relatii. Ma a5tept prin urmare ca si
la no! sa isbucneasca din senin o criza ministeriala, cad noi imitam
in toate pe francezi.
Timpul aice e frumos si zilele Babe! Inca nu ail inceput. In
fats cu apartamentul m6.I este un copac infrunzit. El imr ride in
toata dimineata si um! graeste de lunca din Mircesti.

Te imbratisez, V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

254

CCCXXIII.
Paris, 19/31 Martie 1890.

Iubite Alecu, Doua vesti funebre, pe care poate le ai aflat.

Kiki, fiul lui Grigori Ventura s'a sinucis intr'un hotel de la Paris
si A lexandru Cuza a murit la Madrid. Cauza sinucideril este, se
zice, un amor nenorocit pentru o cocota $i un dram de nebunie.
Iar boala care a rapit zilele lul Cuza cu rapeziciune nu o cunosc.
Vaduva lul are sa soseasca aice poimiini, Mercuri, impreuna cu
truplil raposatului si atunci vol putea afla detaiuri.
Ce va deveni biata Doamna Elena, lovita astfel de nenorocire !

Intr'un sc.irt interval si-a perdut ambit copii pentru care jertfit-a
&Ala zeci de aril $i mai bine din viata ei ?
Ce va deveni princesa Muruzi precurd si fiica sa, dacg Cuza
nu a lasat vre-un testament in favoarea for si daca.' nu a constituit o zestre sotier sale cind s'a insurat.
Negresit Elena Doamna va clironomisi intreaga avere a lui
Cuza-Vodg, insa dupg moartea ei cine are s se bucure de aceasta
mare avere ? Cine tie ce procesuri au sa se nasca in urma.
Imi sera ca. aveti un timp minunat in tars. Aice tot asemine ne credem in mijlocul verii. De aceea am si mai intetita dorinta de a pleca la Mircesti cit mai curind. Sper ca pe la 3115
Iunie voi fi mai otelit Si of putea sa intreprind voiajul daca a vrea
Dumnezeu.

Imi anunti ca aveti de end a ma alege Prezidentul AcademieT. Pentru ce ? Cind stiti foarte bine Ca nu pot s ma gasesc
la Bucuresti in timpul sesiunei Academie!? Postul meti ma tine

pe loc tot anul afara de doul-trei luni de vacanta. Prin urmare

numiti pe altul care-va care a fi in stare s indeplineasca aceasta
sarcina importanta.
Am trimis lui Socec manuscrisul lui Ovidiu. Cerceteaza daca
l'a primit.
Complimente din partea Paulinel.

Te imbratisez, V. Alecsandri.
CCCXXIV.
Paris, 14 Aprilie 189o.

Iubite Alecu, Hristos a inviat 1 Paulina $i eti va trimitem

calduroase felicitari de sarbatorile Pastilor $i mai cu seams urari
de neintrerupta sanatate. M'a bucurat vestea ce mi-ai dat de sucwww.dacoromanica.ro

- 255

cesul obtinut in sinul Academiei de lectura Reginei. Maiestatea

Sa imi anuntase prin telegraf intentiunea sa de a ceti una din

compunerile sale $i marturisesc ca ma temeam ca. va aborda Rapsodele descoperit de D-ra Vacarescu, in tars Dimbovi /el (sic).

Eu am terminat prescrierea pe curat a mai multor poezil

scrise de mine la Sinaia si le vol lega intr'un frumos album destinat Regelul, cad intre ele sint mai multe bucati privitoare la
campania noastra. in Bulgaria.
Am trimis lul Socec intregul manuscris a lul Ovidiu $i am

primit de la editor rAspunsul el se va incepe tips rirea piesel cit

mai curind in formatul Fintinet Blanduziel.
Precum vezi, tot am lucrat ceva in cursul boalei mele atit
de suparatoare ; adevarul e, ca. am gasit o mare distragere in acea
ocupatie literara. Acum stall sa ma gindesc de ce sa ma mar apuc,

pentru ca sa alung uritul Ora la plecarea mea in teara ... a lh

grace de Dieu.

V. Alecsandri.
CCCXXV.
Paris, 5 Mai 189o.

Iubite Alecu, De mult nu mi-as scris. Ce devil'? Ce serif ?

Cum mere cu sanatatea ? Eu am mai fost bolnav vr'o 15 zile, de
niste durerl nevralgice la muschii din spinare, care m'au torturat
mult si m'a fAcut sA sla'besc. Acum au mai inceput a mA mai ierta,

dar tot ma supara din end in cind.

Nu m'am bucurat inca de luna lul Mai, cad nu am putut
esi din casa, insa am deschis ferestrele, cind a fost soare si am
respirat aer curat, care de-o camdata m'a imbatat ; simt insA ca
imi face bine.Dee Domnul sa mA mai intaresc ca sA pot pleca
in Ora peste sese saptarnini.
Se vede ca s'ail imprastieat in Moldova vest! ingrijitoare despre boala mea, caci am primit depese pAnA si de la Iancu Bra.nisteanu, Le am raspuns la mai multi :
Petit bonhomme vit encore.
Al' cetit detaiurl asupra manifectlirei de la I Mai.? A fost un
fiasco deplin.

Te imbratisez, V. Alecsandri.

(Telegrams)

Paris.

Ai ete encore tres soufrant mais je vais mieux.

V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

236

CCCXXVI.
Mirceti, Jai (8 Iunie '1890).

Iubite Alecu, Sint patru zile decind am descalecat la Mirce$ti. Ziva cea d'intil a fost o minune de frumoasa $1 a avut o
influenta binefdcatoare asupra mea. IerT $1 alaltd-ed timpul s'a Inas-

pi-it in a$a grad, Incit am fost obligat sa fac foc prin oda. Prin
urmare cheful mi s'a stricat. Astazi e vint rece, amestecat cu ploae.
Din aceste schimbarT de temperature rezultd pentru mine o stenahorie $1 o slabiciune foarte displdcute. Am nevoe de mare liniste

$i nu pot primi pe nitne, Ora cind n'oi prinde ceva putere. Te

rog dar sa a$tepti avizul inainte de a veni la Mirce$U, cad n'a$
vrea sa dai peste un bolnav care $ede mai Inuit culcat.
A$ don sa putem sta impreuna la vorba ca in trecut $1 sa
ascult cu luare aminte cetirea operilor ce ai scris in lipsa mea.
Sper ca in curind to -oT in$tiinta prin telegraf, ca sa vii numai de
cit, sa ne aduci veselia in case. Yana atunci to imbrati$ez $1 iii

doresc sanatate ca un bun amic ce-ti sint.

Paulina, Marie $1

George IV trimit afectuoase complimente.

V. Alecsandri.
CCCXXVII.
Mirceti, 15 Iunie 189o.

Iubite Alecu, In sfir$it soarele s'a milostivit a veni se ne

zimbeasca, sa ne inveseleascd $i se ne insanato$easca. DimineOle
sint splendide $i caslita reclatna sosirea amicilor adevairaV. Te

scoald $1 villa. MA ye' gasi Inca destul de slab, dar fericit de a

respira aer invietor, $1 nerdbdator de ati zice: Bun sosit.
Te imbrAi$ez, V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

IV.

eatre Soan)Da TauliDa pecsaDdri.

72278

www.dacoromanica.ro

CCCXXVIII1).
Czernovitz, Joi (1866).

Draga Pau link Am sosit cu bine la Czernovitz si m'am oprit

nice vr'o doua zile pentru ca sa fac multamire Romtnilor care ad
dorit sa ma cunoasca. Aseara am fost poftit a merge in sala
unde se aduna membrii societatii romine si acolo am fqst primit cu
mare entrislasm ; portretul mei era tncunjurat cu o cununa cu flori ;
volumul mei de poezil era asemine incununat pe o masa si c4T-va
tined au inceput a cinta un imn in lauda mea, cind am intrat. Dupa
sfirsituI imnuluT mi s'a adresat cuvinte de felicitari impreuna cu
un buchet din partea damelor. A trebuit s fac $i eu un cuvtnt
-de multumire, si apoT sa viu acasa ca sa ma schimb, cad eram
vede ca's mare poet, judecind dupa complimentele ce
bleasca
am primit ; eu iru ma credeam asa de mare. Aice piesele mele de
teatru air produs un efect extraordinar ; totT cinta cintecele din
Florin si Florica 3), jar mai cu seamy poezia ce am adresat Bu-covinei si care este tiparita in Foaea societdIet, a ajuns a fi cinin ciuda Nemtilor.
ticul national de aice
Cu toate aceste insA, trebue sa ma departez de timpul glorief
-din Cernauti si sa merg mai departe. Mijnl dimineata vol pleca
la Lemberg cu drumul de fer si d'acolo la Viena, de unde jar
ti-or scrie ca sair datr stire despre sanatatea mea.
Para atuncT te sfatuesc s fiT linistita,
cauti de sanatate
si anal scrii la Paris, ca s gasesc o scrisoare, cind voT ajunge
Rymii seinatos Madam Nemloaik la mine. E12 sint pun
acolo.
i ghesund ca un dun.

Adio, te sarut, V. Alecsandri.

1) Autografele acestor scrisori la Academia Rom. No. 230o.
3) Vezi V. Alecsandri la Cerniuti* de Hurmuzaki. c(Foaia Societe:0i* An.
p. 20 -.-24.

3) Tipiritii in tFoaia socie41*. An. I, p. 47.

www.dacoromanica.ro

260

CCCXXIX.
Paris, Aprilie 1867.

Draga Pau linA, Baligot 1) pleacA la Bucuresti si s'a insArcinat

cu o papusa destinata Marghioliter. Acea papusa imbracata dupa.

modal, tine in brate un motor, se pune in genunchr, intoarce capul,
ridicl bratele, intr'un cuvint nu-T lipseste decit graiul. Baligot a
trimite o la Mircesti prin vre-un ocazion saii prin postal si va sosi
negresit de sarbAtorile Pastilor, cind Marghiolita s'a afla Inca la
WA. SArutA copila din parte-mi si dal -1 alaturata scrisoare impreuol.

cu papusa.

Pisozki trebue O. fi sosit la Moldova si atr fi adus sacusorul de care ti-am scris. RAspunde-mT indata cum te afli si cum,
merge lucrul mosier. PrimAvara se apropie, lunca a fi incepind a

si a resuna de cinticele pAsarilor. Te primbli veodata.

printr'insa sail star ca o baba la soba ?
Eu sunt sanatos ; umblu pe jos cite patru -cinci ore pe zi si
inverzi

dorm cit un pasa..Bataile de inima au incetat si stomacul lucreaza.

bine. Doresc salmi dal asemine noutate buna despre sAnatatea

matale.

Adio, te sarut, V. Alecsandri.

CCCXXX.
Nisa, 20 MaY 1867.

Draga Paulina.', Tocmar cind era sail writ'', am primit ravasut

prin care ma instiintezr cal Pisozki a trecut pe la Mircestr, cal a

admirat gospodaria noastra si cal ti-a adus sacusorul cu lucrurile
cuprinse in el. Am cetit cu mare multumire toate cite mi -aT scris
despre starea mosier si despre masurele ce ar luat pentru zidirile
ce sunt Inca de facut. Toate aceste imi dovedesc si mar mutt ca
estr harnica, voinicA, inteleapta .. . drac impelitat si inteleg foartebine dorinta lut Pisozki de-a gAsi un alt dracusor care sal -ti semene $1 sa-f intinereasca bAtrinetele. N'are decit O. lee un fanar
aprins si sal umble prin tara cu coiinda, poate cal l'a sluji norocul,
insa ma indoesc, cacr descoperirile cele bune sunt foarte, foarterati pe lume.
Eu, precum te-am instintat in scrisoarea mea din urma, am
parasit Parisul din cauza ploilor, a scumpetel $1 a marelul nuI) Arth'ir Baligot de Baynes, tostul secretar al lui Cuza-Voda, decedat la 7
laimarie 1884.

www.dacoromanica.ro

261

mar de strAinT care au navalit in el pentru expozitie. M'am in-dreptat in partile mai calde a Franciei Ii m'am oprit la Nisa pe
malul MareT. Aice am gasit soarele cel mai aurit, cerul cel maT
albastru, Marea cea ma! frumoasa si florl pretutindenT. Am un
apartament intr'un otel englez foarte bun, gi petrec toate zilele pe
balconul mea, resuflind aerul via a Mara gi luind MI de raze de
scare. Intr'un cuvint multumesc luT D-zea, pAna acum sunt prea
multumit de sanatate gi de va merge astfel am sa (ma) fac cit un
tun. Pre cit iniT era grea de sezut in Paris, pe atita ma simt fericit la malul MareT, departe de nemolul ostenitor at Parisulul gi
de atmosfera-i puturoasa. Stir ca imi place a avea dinaintea mea
un orizon intins ca la MircetT, gi a resufla aer curat ; aice am
gasit ce'mT trebuqte gi prin urmare cred ca. vol gedea pAnA la
sfitOtul lu! Iunie, cind apoT m'oT duce la baile din muntiT PireneT.

ImT va trebui vr'o lunA de zile pentru cura mea gi indata ce o

voT sfirgi, m'ol repezi la Moldova ca sl te sarut gi sa-tT dovedesc
-ca mi-am cautat de sanatate de cind am plecat de acasa.
Cu toate insa ca nu ma. mai aflu in Paris, urmeaza. a mT
adresa scrisorile tot la adresa fratelul meu, precum ai facut pan'
acum, gi imi scrie cit veT putea maT ades, cacT scrisorile matale
imi pricinuesc o nespusA multumire. Adio, te sarut de o mie de orT.

V. Alecsandri.
Saruta. pe Marghiolita din parte-mT gi da-T alaturatul bilet.

CCCXXXI.
Linda; Miercuri (1872).

DragA babtwa, ErT am plecat de la Viena spre Svitera cu

soare gi astazi am ajuns la Lindau cu ploaie, dar ce ploaie ? .
Ast-fel curgea, ca m'am hotArit a ma opri pe loc pana mlini, in
loc de a trece lacul de Constanta sub potopul ce cadea. Poate cA
m'a favoriza soarta ca sa se indrepte vremea, pentru ca

sA

ma bucur

de voiajul mea prin Svitera, insa nu o sper, pentru -cA cerul e

foarte acoperit cu norT. MuntiT nu se zAresc sub aburi gi orizonul
e posomorit cu un paraponisit. OrT cum va fi insA, voT pleca
mini, cAcT Lindau e trist.

Nu mi s'a intimplat nicT o aventura maT de insemnat, dar

am avut noroc sA, ma gasesc tot cu Rug la rindul intif. Unul,
batrin, cu familia luT, mi-a repetat tot drumul ca. it doare buricul ;
altul, tinar, care pentru India oars ese din Rusia, mi-a declarat

www.dacoromanica.ro

262

ca a sezut doua zile la Munchen, fail a vizita nici un monument ;

un al treilea, cam Arman de so!, m'a incredintat ca nu impArtasesc ArmeniT in modul cum se povesteste la Moldova. Cu toate
acestea, IT mirosea gura a trandafelnild. Aice, dupa masa, am observat un Neamt, care juca cartile cu aIcT doT, si care necontenit
isT uda degetele cu limba, chiar si cind nu era rindul lul ca sa
lee cartile. Unul din partenerif luT avea alt obiceT cind nu-T venia
cartT bune, it apuca spasmurT de nas, in cit nasal se sucia in toate
partile ca tromba unu! elefant. La iarmaroace ar face parale. Atita
despre oamenl, cit despre locuri, le am gasit minunate de ingrijire
si de culturd. Totul pare pieptenat, zugravit si lustruit. In multe
lanurT de gria am vazut parT multi lnfipti, in virful carora erati
spinzurate cu sfoara bucatT de sindila, ce miscindu-se de vint sparieau vrabille.

SA cercam si noT metodul acesta, insa la not ar trebui parr

multi, cad lanurile sunt intinse.
Plecind mini dimineata de aice, sper sa flu la Paris poimini;
in ziva chiar a sosireT mele m'oT duce sa vad copila si ti -oi scrie.
Acum sfirsesc, incredintindu-te ca sunt sanatos, cg nu simt osteneala
drumuluT. Singurul lucru ce ma cam supgra este singurgtatea, dar
m'oT deprinde.
InchinaciunT respectuoase luT TuloT, iar pe mata to sarut
intre sprincene.

V. Alecsandri.
CCCXXXII.
Paris, Duminici (1872 ?)

Drags babusca, Am sosit cu bine la Paris, alaltaierT Vinerf

pe la io oare, seara, chiar o sgptamina in capit dupa plecar ea
mea din MircestT. La gara am gasit pe Baligot care ma astepta.
A doua zi am mers sa vad copila. Ce sa gasestI? 0 fatg mare,
nalta mai cit mata, cu o figura placuta, vie si inteligenta. Ea
mi-a sarit in brace si m'a intrebat indata de mamuta ? Cum se
afla ? De ce n'a venit ? Cind a veni ? intrebarile curgeaii ca
ploaia si eu nicT aveam chip de rgspuns. Dupa ce s'a mai linistit,
i-am dat camasa care i-a placut foarte mult ; apoT mi-a cintat din
piano si am constatat ca a facut progresurT, precum si cu desenul. Am sa-tT aduc unul lucrat inadins pentru mamuta, care ti-a
placea negresit, cad este frumos. M -Ila Latiolle m'a intrebat asewww.dacoromanica.ro

2G3

mine de mata $i. mi-a exprimat dorinta dea te tine o lama intreaga in pansion la dinsa, ca sd te invete frantuzeste. Copila a
promis ca ea ti-a fi profesor de limba frantez1 $1 cu va invAta
totodatd limba romineasca de la mata. Am fost silit sa le fg5.duesc ca le-of indeplini dorinta. A$a dar gateste-te sd petrecl o
iarna la Paris, ca sa devil pariziand. Dupa o vizita de trei ore,
m'am dus la Noemi ca sl. maninc $i acolo am gasit toata familia,
afard de frate meti care-1 Inca la Bucure$ti. Nepoatele au crescut
$i ad devenit fete marl, frumoase. Am cunoscut $1 pe barbatul
Elenel, un tinar care mi-a parut ban $i de treat:4. In fine am
vizitat putin Parisul. Putine urme au mat ramas din catastrofele
ce a patimit. Mai toate casele sunt reparate, dar tot se cunoaste
ca au trebuit sd fie grozave stricaciunT. Parisul e tot acela$ cum
l'al cunoscut, insa miscarea e mat putind $1 luxul mai stimpArat.
Multe femel sint imbricate in negru $i numdrul echipagelor a sclzut. Nu $titi daca ma insel, dar mi-a pArut ca $i veselia generala
e in scadere.
negre$it asa trebue sa $i fie dupa atitea nenorocirl.
Avenue du Route, unle Bede M-lle Latuile a fost din cele mat
stricate. Chiar astdzi anal rdmin citeva case cu totul ruinate. AstAzi

am sa petrec toata ziva cu Marie ') $i de miini vol incepe a vizita mat cu de-amanuntul Parisul ; prin urmare ti-OT scrie peste
vre-o citeva zile impresiile mele. Eu sint sdnatos $1 sed la GrandHotel pe bulevardurl. Adio, te sarut impreuna cu Gogu.

V. Alecsandri.

cccxxxm.

Dieppe, 20 August 1872.

Draga babuscd, Am plecat de la Boulogne de trei zile $1

am venit cu copila la Dieppe, tot pe malul Mard, unde se glseste frate-med cu familia lul. Marghiolita-T foarte multumita de a

se gasi cu verile el. Am asezat-o tot trite casd cu dinsele gi petrec toata ziva impreuna, luind bdi de Mare $1 facind toate nebuniile virstel tor. Eu sed la HOtel Bristol No. 5, intro odaita mica
dar foarte curatA. Timpul e frumos, multime de lume a venit sa
rasufle aerul MareT $1 s se rdcoreascA in apd. Fac ca toata lume(a), ma scald dimineata $1 peste zi petrec in familie.

Am primit aid scrisoarea in care imi anunti ca al primit

portretul copilel. Te plingi de singuratate $i te cred ... de aceea
3) Copila lni Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

264 -am hotirit si plec cat of putea maT de grabi. As voi maT intii
si-mT mintui cura de baT si si profitez de timpul frumos care a
revenit, cad pima acum am avut numaI furtuni Eu sint sanatos
si sper sa ma deprind cu vintul, deli nu-1 iubesc nichlecum.
M'am bucurat pentru vestile ce-mT daT despre recolta, insa
imi pare rail ca nu s'a prezentat nicT un posesor pin' acum, cad
aceasta rastoarna toate planurile mele. Trebue numaT decit si ma
desfac de MircestT indata ce m'oT intoarce in tall, pentru ca sa
flu lib er de a dispune de traiul nostru intr'un mod maT placut.

Nedarea mosier in posesie, are si ma oblige de a petrece

iarna in Vara, lucru foarte suparator pentru amindoi ; insa ce si
facem ? Om videa cind oT fi acasa, ce hotarire of loa.
Pans atuncT te indemn si-1:1 cautT de sinatate, pentru ca la intoarcerea mea si te gasesc voinica si sanatoasi impreuna cu Gogu.

Te sirut

V. Alecsandri.
CCCXXXIV.
Paris, Mercuri 21 Sept. (3 Oct.) 1872.

Draga babusca, Plec mil ni din Paris, la Dresda, unde vol

sosi poiminT. Acolo niol opri vr'o trei zile, dupi care vol veni
de-a dreptul la MircestT. Am de gind a nu ma opri nicairT, pentru casa ajung maT degraba acasa, desi distanta intre Dresda si
Mircqtf trebue sa fie de cloud zile si doui. noptT. Prin urmare socot

ca if primi aceasta scrisoare putin inaintea sosireT mele. Ti-1

da de stire de la Dresda despre ziva pornirel mele din acest oral,
pen tru ca sa te gisesc acask
IerT am petrecut ziva intreaga cu Marghiolita, am mincat impreuni cu Mlle Latulay e la Grand Hotel si seara am fost cu totiT
la opera. Acum nu-mi ramine de cit sa-mT fac valiza si si plec.

Nu-'tT pot spune cit sunt de multimit dea ma intoarce la bordeiul mei si de a-mf gasi bibusca sanitoasi, asteptindu-ma cu
Gogu la stack.

IV aduc un costum de lama foarte placut.; moda cea de

pe urma. Ti-am luat si camizole si corsagiurl si dotia corseturi.
Te sirut
De-as scapa numaT de supararile vamilor. Fie ce-a fi.
de-o mie de ori.

V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

265

A venit astir/ la mine D4 Bone, ca sA-mT multameascA pentru

bunatatea cear avut de a lua in gazda pe fiul situ bolnav de pe

Bone m'a insarcinat ca sail multumesc cu multa
recunWintl. din partea luT.
malul Siretulul.

CCCXXXV.
Bucuresti, Vineri [1872]

Draga, Timpul e tot schimbator. Dup. doua zile calde a

dat o ploaie de potop care a racit atmosfera. AsearA era frig si
azT dimineatA a inceput a fulgui, insA n'a tinut ninsoarea. Astazi poate se va indrepta vremea.
Aseara am cetit piesa mea la D-1 Maiorescu 1) ; succes cornplet, mare entusiasm, complimente nesfiqite.
Am mincat alaltAerT la madam Ba4, care te dorWe i-tT trimite sarutArT.
ostenealg.

Sunt sNnAtos, cad' ma pazesc de rAceall gi de

Scrisoarea matale m'a bucurat foarte mult ; in sfirit aT

scapat de inchisoare i al rasuflat aer curat. Cum te afli dupa
asta incercare ? VA sArut pe toate,

V. Alecsandri.

CCCXXXVI.
[Bucurestl] Marti (18-72, luna?

Draga, Am sosit cu bine si n'am inchis ochiT toatA noaptea,

dupA obiceT. Am ajuns la hotel Broil la fills ceasurl unde am
gAsit odaie calda.

Vecinul mei de odaie este Callimah Catargiu care pleacA

deseara pentru TupilatT. Am luat ceaiul impreuna. Sper ca scrisoarea aceasta o veT primi-o cind te-T sui in tren ca sl ducT copilele la Ia0.
Va sarut pe toate de o mie de or l.

V. Alecsandri.
CCCXXXVII.
Draga babwca, Aseara am cetit Dumbrava rofie dinaintea
Doamnei si a intregel societati din BucurestI. Succes complet
aplaudArT
complimente, etc., ail curs droaie pe capul mea, insl
1)

Probabil piesa eBoeri gi Ciocois.

www.dacoromanica.ro

266

cea mai placuta felicitare mi-a venit din partea und dame batrine
care mi-a zis : sail traiasca Gogu. I-am sarutat mina de recunostintd.

Doamna m'a invitat sa, asist numaT de cit la balul de la

Curte, care va fi la finitul anulul. Nu am putut sa-i refuzez, prin
urmare cu mare parere de rail voT lipsi de-acasa pentru ziva mea.
Maria Sa a manifestat dorinta ca sa -T citesc piesa mea de
teatru scrisa in versurl franceze '). Ea se gaseste, mi se pare, in
saltarul din stinga al biuroulul meta'. E o carte rosie cu marginile
poleite. 0 cunostI, te rog sa mi-o trimitT cu posta.
IV doresc sanatate si implinirea dorintelor de anal nal $i
te sarut de o mie de orT. Spune luT Gogu, ca mireasa KIT 11 trimete o gurita foarte dulce.
Iata un ravas care D-1 Hriste Ovanes pentru ca s numere
in primirea matale jumatatea banilor ce datoreste pe samanaturT.

V. Alecsandri.
CCCXXXVIII.
[1873 n

Draga, Sunt sanatos si am de gind a ma intoarce foarte in

curind la Cara. Astept numaT ca sa se indrepte Docan pe care
l'am gasit bolnav de moarte. Am sperare O. preste vr'o patru
zile s plec de aice.
Lupta intre soldatT si popor a fost grozava. Se vorbeste de
un mare numar de ranitT si de ucisl. Cind m'oT intoarce acasa
ti-oT povesti multe.

Te sarut, V. Alecsandri.
CCCXXXIX.
Viena, ro lulie 1874.

Draga, in ziva cea d'intii am avut timp foarte placut, insa

a doua zi, adica erT, un soare de Africa. Am facut voiajul de
pand aice in cele maT bune conditiT $i am ajuns cu bine pe la 5
ore. Sunt sanatos, m'am odihnit asta-noapte de minune $i de sears
plec inainte.
La Grand Hotel, unde am tras, sunt multime de compatrioti,
dar nu i-am zarit pan'acum ; adevdrul este ca nu caut OA intilnesc
I) Poate (Les bonnets de la comtesses. Comedie en un acte, en vers, par V.
Alexandri, apilruel to mini la Bucure!tT, 1882.

www.dacoromanica.ro

267

si sper ca voi fi scutit de placerea de a! intilni. In Viena sunt

calduri nesuferite ; prin urmare ma vol adaposti la umbra pans
diseara cind a fi sa pornesc si imi vol petrece ziva, lungit pe
canape cu o carte in mina. Vezi cit sunt de cuminte. Fii dar
nistita. Cit nu's bumbacit, devin mai viteaz de cit Mihal eel cu
caciula mare. Ti -ol scrie indata de la Paris. Nu stiff insa care directie voi apuca pentru ca s intru in Frantia, sati pe la Strassburg,
sati pe aiure. Ori cum va fi, sper ca voi merge cu bine. Te sarut ;
s te gasesc sanatoasd, nu te osteni cu grijitul, si saruta pe Gogu
din parte-mi.

V. Alecsandri.

CCCXL.
Bucureti, i8 Maiil 1S 7 5.

Draga, Am intrat in dant, trebue sa joc, dupa cum zice

vorba. Sosit la Bucuresti si intrat in camera, m'am inecat in politica si dati din mini si din picioare ca sa scap, pentru ca sa ma
Intorc la traiul linistit de la Mircesti. Ins& acum ne gasim in lupta
cea mare a drumulul de fier de la Ocna la Adjud si trebue s1
start pe Toe 'Ana ce se va savirsi aceasta. treaba. Mai am dar
vr'o opt zile de chin; de vorba de claca, si apoi ii vol trimite pe
torsi sa se primble. Noroc ca sunt sanatos. Te sarut impreuna
cu D-nealor.

V. Alecsandri.
CCCXLI.
Bucuresti, 20 Lillie 1875.

Draga Paulina, De cind am sosit in Bucuresti si pana astazi,

adica in timp de 14 zile, am luptat necontenit pentru-ca sa se

dee facerea drumulul de fier de la Ocna la Adjud companiei engleze. Numit raportor in chestia aceasta, am fost obligat s vorbesc
necontenit si in sfirsit slava lul D-zeti, am isbutit. Acum mai
/Amin de tratat chestia cea mare a dreptulul ce se acorda jiclanilor de a deveni proprietari. Toti amici mei si chiar sentimentele
mele care le cunosti, ma obliga a mai sedea cite-va zile pen tru
apararea Orli in contra navalirer de care suntem amenintati. Prin
urmare nu vol putea veni acasa inainte de sfirsitul saptaminei.
De cind sunt, nu am asudat asa de mult ca in aceste 14 zile, dar
multumesc lul 0-zen, ca sunt sanatos. Te sarut impreuna cu
Dumnealul.

V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

268

CCCXLII.
Bucure0., Joi (1875, luna ?).

Draga, Nu-ti poti inchipui ce lupta mare avem aice pentru

drumul de fer. Unii vreati ca sa se dee Englezilor, altii vreaii sa se

dea jar Nemtilor. $i sunt multi personagi marl $i chiar cucoane,
cars au primit fagaduinte de prezenturi banestr in sume colosale,
daca or isbuti a se da liniile Ploestl-Predeal si Adjud-Ocna, $oacaptor. Ed care sunt pentru Engleji am reusit ca sa voteze Camera
in favoarea for ; insa acum chestia se gaseste in Senat. Intrigele
au reinceput si mai tare pentru ca Senatul sa respinga legea vo-

tata de Camera $i astfel s cads balta to.ata lucrarea noastra de

15 zile. Afacerea s'a complicat astfel in cit chiar Ministerul se afla
in ajunul de a -si da demisia.

Am telegrafiat generalului Duca s vie ca Senator sa ne

dee ajutor cu glasul sau. Mini, Vineri, are O. se aleaga bobul de
mazare, cad mini are skse pronunte Senatul in favoarea sail contra
Englezilor. Dupa aceea are sa se prezinte Camerei tratatul de
comert cu Austria, in care se trateaza despre drepturile jidanilor
de a deveni proprietari la noT. In aceasta chestie importanta sunt
dator sa lupt din toate puterile mele, gi asa am sa si fac de-oi
dti c'oi mai sedea opt zile in iadul Bucurestilor.
N'am putut Inca sa ma ocup de procesul-verbal al comunel
Mircesti, in cazul jidanulul adus in sat de D-1 Buiucli, cad nici un
ministru nu are capul lui la loc in momentul acesta ; dar cum om
mintui buclucurile politice, of lua in cercetare acel proces-verbal.
Toata ziva stall in Camera pe-o caldura de 50 graduri
clupA masa merg cite odata sa mai rasuflu la sosea apol viu
acasa si ma culc pe la 9 ceasuri. Iata viata ce duc in Capitals.
Cu toate aceste sunt sanatos si foarte doritor sa ma intorc linga
baba si linga Gogu.
Te sarut impreund cu D-nii, V. Alecsandri.
CCCXLIII.
Viena, 23 April 1876.

Draga, In tocmai ca cucoana Kirita, am facut un voiagiti minunat si frumos m'am primblat, pan ce-am sosit la Viena. Aice,
voi sedea Inca astazi Vineri, pentru ca sa ma odihnesc bine si
mini voi pleca de-a dreptul la Paris pe la Strassburg.
De la Mircesti pans la Lemberg am avut calduri marl si

www.dacoromanica.ro

269

am vazut pretutindeni seceta ; insa de la Lemberg inainte recoltele

sunt frumoase cad a plouat. Prin Moravia si pana la Viena cimpiile sunt inundate ; trebue O. fi cazut un adevarat potop.

Am avut avantagiul sa flu tot singer in vagon $i s dau

peste conductorT amabilT care nu refuza guldenul si astfel am fost

scutit de tovarasf de drum care imputesc sufletul cu cigare puturoase. De-as fi tot atit de favorit pgna la Paris as zice : aferim I
Aice am tray la Goldene Lamm fiind-ca cunosc pe sttpinul
oteluluT, D-I Hauptmann ; aveam de gind s ma duc la teatru, insa
fiind vint $i fig, am gasit de cuviinta a sta binisor acasa gi a
ma culca de vretne.
Dqteptindu-ma azT dimineata si privind pe fereastra am vAzut
cinT inhamatT la carute si mi-am adus aminte cum rideaT cind ai

fost la Viena. 41 inchipuestT pe tulumbagiul nostru inhamat la

pompa ?

Nu se afla nicT un compatriot la otel. Criza if tine pe arasa.

Binecuvintata sa fie aceasta criza salutara 1
Sunt sanatos FiT dar linistit5. i nu to osteni peste masura

cu lucrul. Te sarut impreuna cu Gogu si doresc sa va stiii sanatosi.

V. Alecsandri.
CCCXLIV.
Strasburg, Simbiti, 1876.

Draga, Nu am putut sa ma opresc in Viena maT mutt de 24

de ceasuri, fiind timpul nesuferit; vint, raceala si sacalic. Am
plecat decT a doua zi dupa sosirea mea, cu gind sa merg de-a
dreptul la Paris, insa pe drum ne-am gasit opt persoane intr'un
vagon, dintre care doua dame grase cit turnul GolieT si un Rus
care nu se spalase pe picioare de cind se nascuse. Aceasta cornpanie putin placuta m'a ostenit ast-fel, incit am hotarit s o pa-

rasesc la Strasburg $i sa o las a urma drumul spre Paris fara

mine. Asta noapte o voT petrece-o aice, la otelul de Paris, unde
am fost impreuna $i miini voT pleca cu trenul de la 101/2 dimineata pentru ca s sosesc in Paris la 91/2 seara.
Am facut o primblare prin oral, singur ; orasul mi-a pat ut
trist, fara miscare, deli am intilnit mul %T ofiter1 si soldatf nemtl
am vizitat si Catedrala pentru ca O. ved partite atinse de ghiulele

in timpul rasboiuluT. Tot ce-a fost stricat s'a dres, insI nu still
pentru ce partile nouT mi -au parut ca niste pete.

www.dacoromanica.ro

270

E curios lucru; inainte cind treceam podul de la Kehl, mi

se parea ca vad pe malul FrancieT un aer de veselie $i de istetime, care facea un contrast vederat cu caracterul apatic al populatieT de dincolo de Rin, acum insa ambele malurl au acelas aspect trist si inonoton.
Prin oral toate figurile ce am intilnit, mi -au parut ca au un
aer nemtesc, iar nu expresia vioae a Francezilor. Poate sa fie
efectul imaginatier
dar nu cred sa ma inset. Este ceva in atmosfera care apasa mintea si intuneca sufletul.
Eti sunt sanatos desi nehranit la vreme si neodihnit ca acasa ;

dovada ca ma gasesc in viata ce convine nature! mele, precum

%iganului ii prieste satra batuta de toate vinturile. PoiminT vor
videa pe Marghiolita si vol termina aceasta scrisoare cu vestr
despre dinsa. Pan' atuncl te sarut si I1T doresc noapte buns, cad
eu merg sa ma culc
desi nu sunt de cit 9 ceasurl.
(Continua pe aceeas hartie)

Paris,
LunT.
Ted toata ziva am fost pe drum $i am trecut
prin muntil Vosgli, pe unde mi s'a parut ca vad coborindu-se re-.
gimenturr de soldatT, cind am calatorit impreuna cu cite-va lunr
inaintea rasboiulur. Am sosit seara in Paris si m'am coborit la
Grand-Hotel, unde cu mare grew am gasit o odae la al 4-lea rind,
cu fereastra spre bulevard ; insa deli cam sus, asansorul ma scuteste de osteneala de-a sui si de a cobori scarile. In sfirsit azi dimineata am fost sa vad pe Marghlolita. Bucuria mea a fost foarte
mare gasindu-o sanatoasa, vesela si infrumusetita . Sint sanatos,

dar nemultumit de china Parisulur. Sufla un vint tare 1 rece. Nu-mT

scot din spinare paltonul cel gros si noaptea ma invelesc ca iarna.

Adio, te sarut si doresc sa te gasesc sanatoasa impreuna
cu tulumbagiul.

V. Alecsandri.

CCCXLV.
Paris, 15 Maiii 1876.

Drags, Sint sanatos de si timpul e rece, deli umblu ceasurT

intregr $i ma sul pe la al patrulea rind. Dovada ea miscarea este
o condi %ie ne-aparata pentru sanatatea mea. Copila, ca si mine, e
tine i foarte doritoare sa te vada si sa fe sarute. Peste 15 zile
vom pleca si ne vom duce pe la Beuvrage, ca sa, videm pe Elena,
apol ne vom indrepta pe malurile Rinulul ca sa facem. acelas
www.dacoromanica.ro

271.

voiagiu care 1-am mar facut, cad in Svitera trebue sA fie un timp
nesuferit.

Am comandat toate tualetele si sper cA nimica nu va intirzia

pornirea noastrA.

Err dimineata am fost la Cape la romineascA de-am asistat

la te-deumul celebrat pentru aniversarul morlir lur Cuza VodA. Acolo

am gasit pe Doamna Elena, care mi-a propus sA ne intilnim Martr

la cumnata mea, ca sA vorbim despre copir. Ti-or spune rezultatul convorbireT noastre, insA dupa cele arAtate cu Baligot, mA
tem sa nu fie chestia cam incurcatA si nu stia dacA or putea sA
o descurc.
Am dus copilele la opera italianA cea nouA a lur Verdi, intitulatA Aida i pe Iinga alte mulimmirr, am avut satisfacerea de-a
observa cA fetele noastre atrag ochir prin gentiletile lor. Spune lur
Gogu sA fie mindru de surioara lul. Parisul e ghiftuit de lux ca
inaintea rasboluluT, incit err ffind alergare de car, pe la 6 ceasurr

era un numAr atit de mare de echipagiurr la Avenue de 1'Imperatrice, la Champs-Elyses si pe bulevardurT, cit am auzit dor
Nemtr mirindu-se in limba for de atita bogafte. ET credeaa ca Parizianir mincasera toter cair in timpul asediulur.
N'am primit inca nice o scrisoare de la mata ; sint ingrijit...
Serie-m*1 cum te afli si ce face tulumbagiul.

Te strut $i doresc sal te gAsesc sanatoasa.

V. Alecsandri.
C CCLXVI.
Mart. t 8.

Bucurefti, 1879.

Drags, DupA o noapte alba, frumoasa si poetics, InsA in

care nu am inchis ochir, dupal obicer, am sosit bine la Bucurestr.
Am galsit pe amicul nostru sanatos. El te saruta $i te asteapta cu

toatal dragostea cetr poarta ... Cad de somn, merg sal mA culc
si te sArut de-o mie de ore.

V. Alecsandri.

CCCLXVII.
Sinaia, 25 Julie 188o,

Dragal, Am primit o scrisoare de la Baligot in care imi face

cunoscut cal a plecat de la Paris cu Doamna 1) $i cu copiir pentru
1) Doamna Elena Cuza.

www.dacoromanica.ro

272

ca sa vie la Ruginoasa, trecind pe la Mircesti. De la Pesta ail sA

coboare Dunarea pAnA la Braila, de unde vor pleca la Ruginoasa.
Pe cit am inteles, se vor opri la Mircesti. Baligot Imi va
telegrafia de la Braila. Mata IT deschide depesa si veT face cele
de cuviintA.

Doamna si Voda plead. Marti din Sinaia in strAinAtate. Nu

vor sA mA lase a mA porni inainte. Vol pleca dar Mercuri viitoare pentru ca sA ma duc la Galati, de unde vol veni la Mircesti. VA sArut pe toti.

V. Alecsandri.
CCCXLVIII.
BucureA 26 Oct. x880.

DragA, La Mircesti ati avut 18 graduri; aid' am avut 1o,

insA to rog sA crezi cA n'am esit in ziva aceea. Astazi avem soare
$i timp foarte frumos.
Am fost 'Ana la senat $i la teatru pe
jos, imbrAcat cu blana $i incaltat cu galosi de pisla. Vezi dar cA
mA pAzesc bine de frig.

Peste putine zile incepe opera. Ti -or da de stire cind a fi

sA joace o opera de cele care ne plac nouA.
Alecu si eu va sArutAm pe toti si mai cu seamA pe Tertei,
care a invatat a sudui frumos !
V. Alecsandri.
CCCXLIX.
Bucurqd, 24 Noembrie 1880.

Draga, Am primit panerul cu hranA care cuprindea multime

de bunatati. Acum avem pe doua saptaminT cu ce sA ne indopAm.
Alecu e in extaz dinaintea purcelului si cata o combinatie nouA

pentru dinsul. Eu am salutat colacul cu respect si cu dragoste.

Cred ca sughiti ades, cacT vorbim necontenit de mata.
Lucie Duca a venit sa ma vadA si mi-a spus ca. Doamna
te-a gAsit intocmaT precum isT inchipuise ca sA fiT, adicA o femee

placuta, devotata poetului si de multi{ energie. A adaugit cA

esti IncA frumoasd, dar cA in tinerete al fost negresit foarte atragatoare.

Ce zici, babusca, de toate aceste ?

Alaltaieri am scos mAseaua de care pAtimeam si am sezut
in casA vre-o douA zile pentru ca sA nu se iriteze gingiva la frig.

www.dacoromanica.ro

273

Astazi e ger; pare-mi-se ca or sedea la tandur cu cartea in mina,

lasind pe altir ca s cutreere stradele Bucurestilor.

Teatrul Italian are s inceapa in curind. Am sail dad de

tire cind s'a deschide, pentru ca sa vii aice. in odaita noastra,
care imi pare cam goala, cind e ca sa ma culc singur.
Mitika mia scris ca Maria e mai bine si ca ad s mearga impreuna la Gadinti pe vre-o cite va zile, apol se vor intoarce la
Iasi. Atunci if fi libera sa facr ce-I voi si sa vii a te mar racori
linga mosneag.

Te sarut de o mie de ori, precum si pe cer marl' si pe cel

mid.

V. Alecsandri.
CCCL.
Bucuresti, 8 Octombrie 1881.

Draga, De led pica cu cofa, prin urmare nu ies din casa,

mar cu seama ca am de societate pe Papadopol-Callimach, pe
Pisozki si altif. Astept bani de la Galati ca sa cumpar bonurr si
apoi indata plec la Galati ca sa lad restul si sa ma intorc acas5..
Aid tots sunt incredintati s ne ducem la Zanta, insa cred ca mar
nimerit om face, ca sa stam iarna la Mircestr, la gura sobir, cu
Grosana, Cutu si Gogu imprejurul nostru.

Te sarut de o mie de or!, V. Alecsandri.

CCCLI.
Bucuresti, to Octombrie 1881.

Draga, Err, Vinelf, a fost o zi frumoasa care ne-a facut a

crede ca, timpul se va indrepta si va Linea macar pins la sfirsitul
lunei. Am profitat ca sa merg la Cotrocenr, unde am sezut vre-o
4 ceasuri cu Regina. Asta-zr, Simbata, ploaie cu cofa ... Nu mar
este chip de iesit. Cu toate aceste or cauta sa sfirsesc cu bonurile

pentru ca sa plec la Galati. Banff au sosit de vr'o trer zile aid,

dar cumparerea de bonurr nu se face lesne. Te sfatuesc sa nu vii
in Bucuresti in timpul potopului, ci sa asteptr o telegrams de la
mine, pentru ca sa ne intilnim la Galatz.
Regina m'a intrebat despre mata si a manifestat dorinta de-a
veni cu nor la Zante.
Ti-or anunta prin telegraf ziva plecarer mele. Sunt sanatos

si te sarut de o mie de or!.

72278

V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

18

274

CCCLII.
BucurqtY, 3 Martie 1882.

Draga, Sunt sanatos $1 profitez de timpul frumos pentru ca

sa umblu pe jos.
Maria mi-a scris ca mata e$ti bine $1 ca nici ai vroit O. con
sultezi pe Doctorul Russu. Asta m'a bucurat foarte mult $1 m'a

lini$tit. Am fost la Regele, dar pe Regina Inca nu am vazut-o

fiind inca slabs, dar ea mi-a trimis raspuns sa nu plec de aice
pana a nu ma vedea
Am aflat ca ai de gind sa VII aice peste vre'o 12 zile ; te
a$tept cu mare bucurie.
Te sarut impreuna cu copii no$trii GroasaHotu $i Engleza.

V. Alecsandri.
Pe verso (f'ra data) :
Draga, am prima o scrisoare de la o profesoara din Baba dag, in care Imi face rugaminte ca sa-i trimit un portret de-ale
mele pentru ca sa-1 a$eze in sala de studio. Te rog sa pui un portret intr'un plic $i sa-1 dal la posts cu urmatoarea adresa : D-nei
Maria Amfilohia la Babadag.

CCCLIII.
(Fare chg.).

Draga, Dupa un $ir de zile frumoase, de o-data eri pe la

patru ceasuri a inceput a ninge ca in mijlocul iernei. Ti-am telegrafiat indata, pentru ca 'mi anunta$e$I a era sa pled err sear&

$1 ma temeam sa te expui la raceala. Astazi iar a inceput a

ninge, cerul e acoperit $1 frigul e simtitor, cad' e umed. Poate sa
se indrepte vremea, $i eu o doresc foarte mult, pentru ca sa te
vad sosind aid $1 sa pot pe urma pleca la Genua, unde sunt chemat.
Regele $i Regina art sa $ada acolo pans la 8 Aprilie, ar trebui
dar sa plec la i Apriliecel mai tirziA, pentru ca sa-i gasesc acolo
$i sa $ed cu Malestatile Lor macar patru zile. Fac putine vizite $1
la teatru inca n'am pus piciorul. Mi se spune ca pe Marti mi se
va reprezenta Despot. Villa cum s'o indrepta vremea, daca te simti
in putere.

VA sarut pe toate, V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

275

CCCLIV.
(Viena) Grand Mel 17 Aprilie 1882.

Draga, Chiar acum am sosit la Viena, sAnatos. Am petrecut

-bine la drum, fiind singur in vagon. Am. dormit ca nealta-data.

Aice vol sta mine si vol pleca poimine la Milan, de unde ti-oi
scrie. De la Cracovia a plouat necontenit
bine.

Fil linistitA, imT merge

Te sarut, V. Alecsandri.

CCCLV.
Milan 1882.

Draga, Am sosit cu bine !a Milan si am facut un voiaj miinunat, in timp de 24 de oare, fara osteneall. Am suit Simeringul
cu repejune $i lasind in stinga Triestul si Venetia, am ajuns la 6
si jun:Mate dimineata la Milan."
Aice am vizitat pe invatatul meu amic necunoscut Ascoli,
-Cu care am petrecut ziva, plimbindu-ne impreuna si vizitind Cate.
drala si alte monumente interesante.
Mini dimineata plec la Genova de unde ma voi indrepta
spre Marsilia, dealungul Cornisei. Cum vol ajunge ti-oT scrie. Am
petrecut in Viena cu familia lul BalAceanu
sairmanul ! Are cinci
fete, dintre care patru sunt de maritat $i nicr o zesti e.
Dar apropo de maritat, cum merge amorul luT Burduf cu
hotul ? Sian cAsAtorit in sfirsit ?

Ziva de i Mai a fost in Viena o sarbatoare mare. Tot! Nemtii

au celebrat primal/am bind la bere intr'una. Se zice ca s'a fAcut o
consumatie de un milion de balerce de bere Ce popor fericit !
Te sarut si doresc sa am stirT de-acasa. Scrie-mi la Montpellier.
!

V. Alecsandri.
CCCLVI.
Genova, Maiii 1882.

Draga, I1iT scriii in graba cite-va rinduri de la Genova, unde am

sosit la 12'/2 sAnatos. Plecind Ia 4 $i To minute inainte la Monaco,

m'am grabit sa fac dejun la cafeneaua noastra, Ia Concordia, si

am mincat o macaronada in cinstea matale ; apoi am facut o primblare prin oral, unde am gasit aceeas liniste si ace! lenesT asezatT
pe un marmaclic de fer $i stupind cu nepAsare dinaintea lor. In
stradele care se cobor la port, tot acele albiturl spinzarate la pewww.dacoromanica.ro

276

reti, dar ce m'a supArat, este de a videa omnibusuri tirindu se

pe sine de fier, in strada cea mai principals cu palaturl marl.
Pentru ce omnibusuri intr'un salon?

Curios lucru!.. Pe Simering am gasit vary $1 la Genova.

vint rece. In toata. Lombardia a plouat cu cofa. Recoltele sent.
splendide. Ti-oi scrie de la Monaco mini dimineata.
Te sArut, V. Alecsandri.
CCCLVII.
Monte-Carlo, Main' 1882.

Drags, Plecind de la Genova pe la 4 ore dupa amiazi, am

sosit aid la II 'At si am tras la Hotel de Paris, unde am dormit
cite $apte intr'un pat minunat, cad pAna aice n'am avut partedecit de paturi nemtesti, adicA proaste. Am fAcut calatoria de pe
Cornisa pe lung, avind in stinga marea ce se intindea 'Ana in
fundul orizonulul cu miscarile ei line, si in dreapta dealurile acoperite cu mAslini, cu portocall infloriti, etc., printre cart sburati
tnilioane de luciole. Privighetorile cintatl nebune de-alungul matte
rilor Marei, si glasul for se unia armonios cu vuetul valurilor. Eu
din parte-mi, ca O. nu stati de geaba, cintam bucati din BArbierul
de Seviglia si astfel am sosit la Monte-Carlo, sAnAtos, voios si re-

gretind ca nu esti cu mine, dar helbet !

GrAdina Cazinulul cu terasele sale este o adevarata minune,.
mai cu seams cind $tie cine-va ce era locul acesta cu 15 and in

urma. Pe o stincA arsA de soare, s'a creat un rar $i imprejurul

acestul s'a ridicat un ora$ intreg ... De ce n'avem mosia Mircesti
linga Monte-Carlo 1 . Ce admirabil efect ar -face lunca pe malul
!

Mara Mediterane ! .. $1 not ce ne-am lefai !

Plec astazi la 2 ore la Marsilia, unde vol sosi la 9112 seara,
apol mini dimineata ma voi duce la Montpellier, dar mArturisesc,
ca de n'as fi grabit, as mai rAminea cu multumire incA vre-o saptaming. aice, unde am lumina, soare $1 flori in belsug.
Sper sA gAsesc la Montpellier un ravas de la mata, cu ve$ti,
bune de acasa. Prin urmare to sArut de-o mie de on
helbet

V. Alecsandri.
CCCLVIII.
Montpellier, 8 Main 1882.

DragA, Sosind eri, duminicA, la Montpellier, am fost primit

la gars de catre Bonaparte Wyse, baronul de Turtulon, Laforgue

www.dacoromanica.ro

277

si alti amid aT meT necunogcutr. Pe la 2 ore dupa ameazT ne-am

dus aproape de Montpellier, in parcul unul Castel unde erad adunati

multi felibri si multe dame. Aco lo am fost asezat pe un jelt, in

ochif tuturor ca un obiect de curiozitate, alature de D-na Preziclenta $1 am asistat, timp de 4 ore la numeroase cetirT in limba
proventall $1 cintice populare care produse mare entusiasm. Stu deniiiT romini din Montpellier mi -au prezentat o mare coroana de
trandafiri, pe care i-am impartit la dame, dui:4 ce le-am cetit in
gura mare cintecul gintel latine.
Seara, pe la 7 ore, mare banchet in onorul meil, la care
asistau vr'o 6o de persoane. S'ati ridicat multe toasturl in onorul
met, si in fine mi s'a oferit o statueta de bronz foarte frumoasa,
din partea Felibrilor. Am multumit cum se cuvine, si m'am intors
acasa pe la miezul noptii. Sunt sandtos si am de gand a pleca
de aice poimine, ca sl ma intilnesc cu Mistral la Avignon. Apo!
in'ol duce la Forcalquier. N ai nisi o grija i T e voinic mosneagul.
Te sarut de-o mie de oil.

V. Alecsandri.
CCCLIX,
Montpellier, 9 Maiii 1882.

Draga, Serbarea de aice fiind terminate, plec mini dimineata

la Marsilia, ca sa vad pe Plagino $1 portul cel mare cu corabii din

toate partile lumel. led $1 astAzi am fost invitat la dejun si la

mass de arnica meT felibri, insa intr'un oral de provincie nu as
putea sa stall multA vreme, cad m'ar prinde uritul. De la Marsilia
voi merge sa lad pe poetul Mistral la Malian $1 de-acolo la
Forcalquier, impreuna cu Bonaparte Wyse. Aice ne asteaptA marl
sarbAtori. 10 trimit programul for ; pune pe cineva sl ti 1 traduce.

Aid la Montpellier am gAsit pe Doctorul Obedenarul. cu care

am petrecut in toate zilele si mai multi studenti romini, intre carT
pe Paul Catargi ; el m'a intrebat de mata si ' %i saruta minile.
Timpul e foarte frumos. Ea sunt sanatos. Nu mai simt duTerea ce-o aveam in dreapta si sper cA m'oT intoarce acasa cit

un tun. Nu to Ingriji dar despre mine. Titi prea mult la mata,

pentru ca sl nu ma feresc de on ce ar putea sa -mi fie vatamator.
SA ne videm dar sanatosi la Viena. Te sArut de o mie de
orl. Ti-oT mai scrie de la Forcalquier.

V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

278

CCCLX.
Marsilia, ix Mai 1882.

Draga, La Montpellier am primit cea intil scrisoare a matale

m'a mihnit vazind cit e$ti de nelini$tita pentru mine. Babwca.
drags, no cuno$ti mo$neagul ; nu $tiT ca in voiaj ed devin tinar

$1

de 5o anT, insa tinar cu esperien %a unul om de 6o. N'ai dar nici

o grija ; ma pazesc de on ce ar putea sa -ml' fie vatamator pentruk
ca sa-ti revin acasa. sanatos $1 voinic.
Teri am plecat de la Montpellier $i am venit la Marsilia ;

drumul tine numal 5 ore. Am tras la otel de Londre unde am

fost impreuna, $i indata m'am dus de-am vizitat portul, cad arm
o predilectie deosebita. pentru Mare $1 pentru vieata. maritima..
Ziva era minunata $1 portul plin de corabii marl, venite din toate
partile lumel.

Am vizitat doua vapoare colosale care as sa piece, unul la.

China $1 altul la America $i cu tot farmecul for asupra inchipuire

mele m'am stapinit de a pleca cu ele. Admira.ma cit sunt de cuminte ! .. In loc de-a ma imbarca pentru ca sa ma duc peste nog.
marl $1 1 pita taxi, am sa merg mini la Avignon, unde ma a$teapta.

Bonaparte Wyse, pentru ca sa ma intovarA$asca la Malian, locuinta lul Mistral. Poimini ne vom indrepta spre Forcalquier, unde
ne asteapta marl' serbarr ce ad O. tie trel zile.-Primarul de acolo.
m'a invitat a gazdui la el, precum si cel de la Gap, unde vol
merge dupa. Forcalquier. In fine vol lua trenul Parisulu!. Astazr
ma duc s fac dejun la restaurantul de pe Comosa (?) $1 vizita familieT Plagino
.

. .............

Draga, ma intorc pe la vase ore la otel, incintat de dejunut

la Reserva, avind cea mai frumoasa priveli$te pe Mare ; insa itrt
marturisesc ca mT-ai lipsit mult. Impreuna am fi petrecut de-o.
suta de orr mai bine. La Plagino am $ezut vr'o cincl ore, admirind villa lul, unde daca am vroi, am petrece toata iarna, ocupind,
casuta luT Cantacuzin.

Alaturea de Villa Marie, este de inchiriat o aka casuta, cm

gradina $i cu terasa minunata pe malul Marei. Cine $tie daca n'otni

veni aid spre iarna. Orl cum, to sarut $1 IV doresc liniste $1 sanatate.

V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

279

CCCLXI.
Avignon, 13 Maig 1882.

Draga, eri dimineata am plecat de la Marsilia $1 am sosit la

Avignon pe la i i ore. La gars ne a$tepta Bonaparte_ Wyse care
venise aid inaintea mea $1 imi retinuse o odae buns la otel. Am
plecat indata impreuna. cu o trasura la Mailan ca sa visitam im-

preund pe celebrul poet al Proventii, Mistral. Dupa o ora de

primblare am sosit intr'un sat mic asezat in fata muntilor Alpii $1
m'am intilnit cu amicul me5 necunoscut. El locueste ca mine la
tars intr'o cAsuta mica, inconjurata de o mica gradinuta $i lucreaza
necontenit intr'un cabinet bine luminat $1 simplu mobilat ca al men
Mistral e un om de vre-o 52 de ani, inalt, frumos, cu fruntea
largA, cu par bogat $i argintiu ; fizionomia lui e placuta, vesela,
simpatica $1 graiul lui poetic. Cum m'a vazut, m'a luat in brave
$i ne-am sarutat impreuna ca doi frail ce nu s'au intilnit de mult.
Sotia lui mai tiara decit el cu vr'o 25 de an!, ochesica $1 graVoasa, ne-a trimis in sala unde era pusa masa pentru dejun. Am
$ezut la masa 4 ore, graind cu veselie, inchinind sandtati pentru
Cara $i familia mea. Intr'un cuvint, am petrecut pinA la 6 ore cu
cea mai vie multumire. Madam Mistral ne-a cintat cintice provenVale foarte placute $i a cetit cintecul gintei latine cu mult entusiasm. Lam promis sa-i trimit un costum national complect. Te
rog dar sa te ocupi cu g5.sirea lui, pentru ca sa-1 pot espedia indata ce vol sosi acasa.
La intoarcere, Mistral ne-a intovarasit la Avignon pentru ca

O. sada cu mine pins astazi la r ora dupa ameazi, cind am sA

plec la Forcalguier. Aid chiar sub hotel este libraria lui Bugeli,
prietin al lui Mistral $i poet. Inca un amic de-ai mei care a fost
fericit de-a me vedea.
Sint sanatos $i te sarut de-o mie de oft.

V. Alecsandri.
CCCLXII.
Forcalquier, 14 Maig 1882.

Draga, ma gasesc in muntii Alp!, intr'un orasel mic, unde

adunat multime de persoane pentru ca sa asiste la serbarea
felibrigilor. Sosind aid alaltaeri sears, am fost primitr cu muzica
locals $1

cu fanare aprinse; a trebuit sa mergem pe jos prin

www.dacoromanica.ro

-280
ulitele orasuluf pins la primaria unde ne a$teptaii Prefectul districtulul cu Primarul $1 cu toti functionarif administrativi. Dupa
complimentele de buns sosire, ne -au impartit pe la gazde. Eti ma

gasesc la d-1 primar, ocupind o odae buns a carei fere$ti dati pe

plata $1 la care sint aninate steagurile FrancieT $i a Rominiei.
led ora$ul s'a umplut de oamenl veniti din satele de pe inprejur
$1 a inceput serbarea cu o procesie la o biserica situata pe un
deal. La 3 oare ne-am adunat intr'o sala mare, luind loc, eti in
dreapta prezidentului $i Bonaparte Wyse in stinga lu!. Sala era
plina de dame $1 de domni. A trebuit sa fac un discurs care a
fost foarte aplaudat pentru ca sa multumesc tuturor acelor ce 'ml
adresase complimente, numindu-ma cel mai mare poet al orientului
$1 renascatorul nape! romine, etc. etc. Seara, banchet de ioo per-

soane, unde iar a trebuit sa iau cuvintul pentru ca sa port un

toast locuitorilor din Forcalquier. Dupa mass, luminatie, foc de
artifitie, muzica $i bal pe plata, insa eu ca un om cuminte, m'am
culcat pe la To ore.
Astazi are sa reinceapa serbarea $1 mini plec Ia Gap.
Sint sanatos $1 to sarut de o mie de or!.

V. Alecsandri.
CCCLXIII.
Gap, i7 Maiu 1882,

Braga, led gasindu-ma Inca Ia Forcalquier, am fost invitat

a asista la a$ezarea celel total petre de viaduc a drumulul de fier
ce se lucreaza acum. Suindu-ma in trasura cu prefectul $1 escortat
de geandarmi am sosit la locul destinat. Timpul era foarte frumos, lume multa $1 mai cu seams pe culmea dealului pe care se
afla ora$ul. Pe piatra viaducului era lipita o plats, unde numele
meii era sapat cu acel at prefectulu! $1 altele. A trebuit sa iau
cuvintul $i am improvizat 4 versurf care ail avut mare succes $i
care au sa se publice prin jurnalele localitatei 1). Azi dimineata
la 6 ore $1 jumatate am plecat la Gap, unde am sosit cu bine pe
la 12, trecind prin muntii Alp!, pe marginea ape! Duranta $1 admitind panorame minunate.

Acum ies din sala Felibrilor plina de lume. Iar am fost

obligat sa fac un mic discurs pentru ca sa raspund la complimentele ce mi s'ati adresat de mai multi Felibri.
1) V. .Revue des langues romanes, 1883, X, p. 151.

www.dacoromanica.ro

281

Peste doul ore banchet mare. Mini plec la Avignon. Sosind

acolo, vol lua douA zile de odihna, desi nu ma simt ostenit.
Nu'tT scria ma! mult, pentru-ca au venit cite-va persoane sa
ma vada, dar cum or sosi la Avignon, ti -ol scrie iarA.
Te sArut de o mie de or!.

V. Alecsandri.
CCCLXIV.
Avignon, IS Maid 1882.

Draga, M'am intors eri sears de la Gap dupa savir$1rea serbarer Felibrilor din MuntiT Alp! $i am de gind sa stau pe loc ca
sa ma odihnesc, pin' a nu pleca la Paris. Sint invitat a merge la
Beziers $1 la Alby, dar cred ca destul m'am aratat amicilor meT
felibri de prin locurile aceste $1 n'am timp sa ma mai intirzii pe
aice inca vr'o 12 zile. Asa dar sper SA fiCi la Paris la 21 Maiu,
adica peste 3 zile. Sint sAnatos, slava Domnulul, de$1 sint tot pe
drumuff decind am plecat de-acasA. Partea muntilor AlpT ce am
vizitat este foarte frumoasa, cad drumul de fier duce tot pe malul
ape! Duranta $1 trece prin stincT. Sint dar multamit de primblarea
mea, dar m'am saturat de complimente $1 de mese cad in cite
patru ceasurT.

Din cauza alergarilor mele dintr'un loc intr'altul nu am primit decit unsingur rAva$ de la mata $1 nu am nicT o veste de.
acasA, nicf de la copil. Sper s5 gasesc scrisorT la Paris, cAcT sine
nerabdator de a sti cum vA aflatT cu toti!. In toate alergarile

mele prin Alp! am fost intovarasit de Bonaparte Wyse care se

tine furca de mine, cAcT i-am cazut tronc la inimA. El mi a $1 pro-

mis sa vie la Mircesti intro zi.

Ti-am scris mar in toate zilele ; sper dar ca eSt1 linistitA despre mine. Am esit bine in capb.t pin' acum cu meseria de curler
$i constat cu multumire, cA sint Inca destul de voinic.
Drept aceea to saint $i desmierd pe Grosana, pe tu$a $i pe
hotul.

V. Alecsandri.
CCCLXV.
Paris, 20 Maid 1882.

Draga, Am sosit asearl pe la II1/2 ore la Paris $i am gasit

la gars pe Iancu, pe Alisa, Bebe $1 $arl. Am tras lx Grand
www.dacoromanica.ro

282

hotel pentru ca este mai in centru, insa poate ca m'oi muta la

1'1-ate-mai peste cite-va zile.

Nu pot sail spun Inca nimic despre Paris, fiind-ca Inca nu

am esit, dar rind am ajuns la hotel, miscarea trasurilor era atit
de mare pe bulevard, ca deabie fiacerul med a putut rasbate pentru
ca sa intre in curtea hotelulu!. Aice am gasit o odaie buns, la
rindul al doilea, cu priveala spre piata operei.
Sunt sanatos si nu ma simt ostenit ; dovada ca ,i-i mosneagul tontoroi, dupa cum zice Pisozki. Iancu mi -a dat doul serisori de-a matale, una de la 3o April $i alta la 5 Mai. Cea d'intil
m'a cautat pe la Montpellier, pe la Forcalquier $i de aice a fost
expeluita la Paris de catre primarul acelui oral. Vezi ca si primarii din Franta sunt la ordinele mele, nu numaT cel din Mircesti.
Acum cred ca to ai linistit, stindu-ma linga frate-mea, ling&
Dna $i linga Baligot. Ti-oT scrie peste doua zile, dupa ce voi
mai vizita curiozitatile ParisuluT.

Te sarut si doresc sa ne vedem sanatosi la Viena,

V. Alecsandri.
CCCLX VI.
Paris, 24 Maid 1882.

Draga, Desi nu am venit in Paris de cinci an!, imi pare ca

nu m'am departat de el nicidecum. Umblu toata ziva pe jos,

insa dupa obiceiul mea ma intorc la otel de vreme si ma culc pe
la to ceasuri. Dovada ca am cinci anT mai multi in spinare,

Aice una din petrecerile mele cele mai placute este de-a

ma.

pune pe-un jilt in curtea oteluluT si de a privi' sosirea calatorilor.

Seara curtea e luminata cu lumina electrica, incit pare ca un salon On de lume. Baligot si Iancu yin in toate zilele sa ma vad&
si sa facem primblari impreuna. Am vazut pe Doamna care m'a
intrebat despre mata ; asemine $i Noemi $i Alisa.
Pe tot! '1-am gasit sanatosi sitotT m'aii gasit bine, cu toate
ca mi-a inalbit mustata Adevarul e, ca ma simt bine dispus, sanatos si multumit de calatoria mea. Poate ca voi profita de veni-

rea mea in partite aceste, pentru ca sa fac cu baronul de Turtulon o primblare de putine zile in Olanda, ca sa vizitam galeriile
de tablouri de la Anvers si pe un invatat care face parte din
corpul felibrilor.

Am scris lui Ion Ghica ca ma aflu in Paris si it astept peste

vre-o to zile. Baligot mi-a spus ca de la Viena la Munich sunt

www.dacoromanica.ro

283

to ceasuri de drum de fer $1 dela Munich la Wakershein numal

doua. Prin urmare cind o veni timpul ca sa ne ducem impreuna
s-1 videm pe Alecu, mata ii veni la Viena, unde ii petrece noaptea,

$i a doua zi dimineata plecind la to ceasuri vei ajunge la 8 seara

in Munich, unde to -of astepta la gars. Pentru inlesnirea matale

vol scrie stapinului de la Grand hotel din Viena, ca s poarte

de grije de toate, pentru ca sa gasesti odaie gata si O. pled a
doua zi.

Cad daca ar fi sa vin eu la Viena inaintea matale, a$ face

de trel on de geaba drumul dintre Viena $i Munich. Ti.oi scrie
maT pe larg despre acest plan...

Te sarut, V. Alecsandri.
CCCIIVII.
Paris, 27 Maiti i882.

Draga, Sunt sanatos si petrec cu multumire in Paris, vizitind

Pe Baligot $i
curiozitatile sale, care se inmultesc pe fie-care zi.
pe Iancu if vad in toate zilele, cad yin de ma gasesc in curtea

hotelului care 'ml slujeste de salon... N'am maT primit vestf din
tiara. Nu stiti cum va aflati. Scrie-ml de esti sanatoasa 3i adreseaza scrisoarea la adresa frate-mei1 : Monsieur I. Alecsandri, 50
bis Avenue de la Grande armee Paris. Eu voi mai sedea pe
aice vr'o zece zile, dupa care voi pleca la Munich, unde to of
astepta ca sa mergem la Wakershein.
Te sarut de-o mie de ori, V. Alecsandri.
CCCLXVIII.
Londra, 3 i Mali"' 1882.

Draga, Te-I mira negresit cind ii priori acest ravas cu data

din Londra. Adevarul este ca nu ma gindeam nicf eu O. !tsar
de data aice, insa nu am avut ce ma face cind Ion Ghica mi-a
scris ca este cam bolnav, ca doreste numaT de cit sa ma vada $i
ca presenta mea este neaparata pentru o ceremonie nationala. Iata

dar ca am venit in cite-va ceasuri din Paris, facind o primblare

minunata de la Calais la Douvres pe Marea linjsl t c un iaz.
Distanta dintre Franta $i Englitera este numaf de un ceas $i
jumatate $i vaporul care duce de la un mal la altul este un ade.
varat palat. De la Douvres la Londra drumul de fer duce in doul
ceasurT, trecind prin locuri frumoase, inverzite $i impodobite cu

www.dacoromanica.ro

284

multime de case de Cara cum as vrea sa am la Mircestr. Londra

e cel ma/ mare oral din lume si are peste patru milioane de locuitoff, bogatir nenumgrate, monumente marete si apa.Tamiza pe
care plutesc mil de corabii venite din toate parole lumei.

Am tras la gazda la Ion Ghica, unde ocup o odae mare.

comoda, luminoasa, cum imT place mie, in cuartierul aristocratic 'al

LondreT, aproape de Hyde Parc, cel maT mare parc din Europa.

In acest parc se plimba in toata ziva mil de trasurl de lucs si

sute de amazoane pe car de sol. E un spectacol care nu se vede
aiure si merita de a fi vazut. Ierr am fost cu Ion Ghica si cu familia luT, ca s asistam la darea de pe uscat a celel intil corabii
de rasboi romine. Vasul era asezat pe o skela inclinata si ornat
cu steagurl. La un moment hotarit, Madam Ghica a taiat cu o
bardita un gaitan subtire de matasa si corabia a plecat incet, lunecind pe skele si a intrat maiestos in apa ca o lebada cochetd,
in strigate de ura a persoanelor prezente. Dupa aceea am fost
poftiti la un dejun englezesc, am ridicat toasturT si in fine ne-am
intors acasa, facind jumatate de cale pe Tamisa *si jumatate cu

drumul de fer de sub Londra. Am ramas foarte multumit de

aceasta ceremonie si de modul cum mi-am petrecut ziva si am
dormit butuc panA la 8 oare. AstgzI merg sa fac vizita Diu! Tissot,
ambassadorul francez, pe care-I cunosc de la Iassy si Duminica
m'oT duce O. petrec cu Kingston, care, precum itl aducT aminte,
a fost la MircestI cu Craw lay.
Londra imi place cu deosebire, prin urmare cred ca. vol sedea

aice in total vre-o zece zile, cad Ghica si Madam Ghica se opun
de-a ma lasa sa-1 parasesc mai de graba. Pe urma m'oT intoarce
la Paris, uncle m'oT opri numal patru sail cinci zile, pang, a nu
pleca la Munich, locul intilnireT noastre. Ti-of scrie la fie-care doua
zile. Mata adreseaza scrisorile tot la frate-meti. Complimente din

partea luT Ghica ... Te sarut de o mie de orl impreund cu Tirtel.

V. Alecsandri.
CCCLXIX.
Londra, 2 Iunie 1882,

Draga, Cind ne-om intilni of avea multe de istorisit, cad in

cite-va saptamini am vizitat par%ile cele maT frumoase din Europa :

Austria, Italia, Franta si Englitera.

Inlesnirile de comunicatie sunt atit de comode, in cit nicT nu
www.dacoromanica.ro

285

simti cind ai trecut dintr'o Ora in alta si flume dupa deosebirea

limbilor cunostr ca ai parasit un popor pentru altul. Dar nicaire
acele mijloace de comunicatie nu sunt mai numeroase de cit in
Englitera si mai cu seams in Londra.
Aice drumurile de fer tree pe deasupra caselor si pe sub
case cu o repeziciune spaimintatoare si insa, nici data sail foarte,
foarte rar se intimpla vre-un accident. Numarul si marimea garelor sunt colosale ; trenurile se tes ca prin vis, ducind mii si sute
de mii de Calatori care vin din toate partile lumei. AT crede ca.
tot! Englezii sunt pe drum si ca locuesc in vagoane. Pe strada,
trasurile de toate formele nu mai incap si vezeteir sunt asa de
dibaci,

call asa de bine dresati, ca nu se intimpla nici o

in-

curcala. Un singur politai e destul ca sa reguleze cu un semn de

mina miscarea acelor trasuri, oprindu-le cind trebue, pentru in'esnirea treceiei celor pe jos.
In casele engleze domneste cea mai completa ordine, bucatariile sunt adevarate saloane in care poti intra in tualeta de bal ;
asemine si in cabineturi. Apa curge pretutindenr, calda si rece, in
cit totul este curat si Para cit de putin miros.
Parcurile sunt minunate; stradele curate si femeile frumoase ;
dar le lipseste soarele Italie! gi chiar acel de la Mircesti. Iata
pentru ce sunt dorit a ma intoarce acasa, lined baba pe care o
sarut de o mie de or!.

V. Alecsandri.

CCCLXX.
Londra, 6 Iunie 1882.

Draga, Plec peste cloud zile la Paris, unde sper sa gasesc a

scrisoare de la mata... SA-mr telegrafiezi daca trebue sa plec in-

data si daca mai este cu putinta sa ne abatem pe la Wackerstein.

Eu sunt sanatos si foarte dorit de a to videa, pentru ca sa.

ma mingii...
Te sarut, V. Alecsandri.
CCCLXXI.
Londra, Iunie 1882.

Draga, Sunt in momentul plecaref, deli Ion Ghica si familia lui se raga sa mai star". La Paris vol sedea numai pans cind
or primi scrisoarea matale. Din cuprinsul ei vol pricepe daca a
www.dacoromanica.ro

286

trebui s via deadreptul la Moldova, sati sA merg la Munich sA

te ;Wept acolo pentru ca su ne ducem impreunA. la Wackerstein...
Daca nu m'as gasi aice linga familia luT Ghica, unde sunt
lubit ca un frate, m'as imbolnavi de suprtrare. Ghica se afla
in aceeas imprejurare ca $i mine...
Doresc mult sa te vAd ; am multe de gait cu mata.
Te sarut de-o mie de ori, V. Alecsandri.
CCCLXXII.
Sinaia, 24 August 1882.

Draga, Am sosit Simbata la Sinaia $i am mers in gazda la

Gheorghe Duca, insA casa luT fiind cladita pe un virf de deal $i
fiind suisul foarte obositor, m'am coborit astAzI de vale $i am luat
o odae vesela, la otelul unde a sezut Adela Moruzi.
DuminicA am petrecut maT toatA ziva cu Regele $i cu Regina

la palatul for din munti ; am vizitat castelul $i am ramas incintat

de frumusetea lui. IerT am dejunat iar impreunA $i am induplecat pe Regele ca sA decoreze pe amicil mei filibri din Provence.
AstazI mu duc iar la palat, ca sl lucram cu Regina $i claca voT
gasi un prilej favorabil, 1-oT vorbi de Mitika. Astept astAzT pe Mitita Sturza ca sA aflu dacl a fAcut ceva, precum mi-a promis. De nu, voT ruga de-a-dreptul pe Regele ca sA se gindeasca la ginerele meu.

Timpul e foarte frumos, insa noptile sunt red $i sunt obligat

sa fac putintel foc. Muhl lume a plecat de aice $1 Sinaia 'ncepe a
fi cam pustie. Prin urmare cred cu vol mai $erlea 'Ana la sfir$1tul sAptAmineT numai. Pe Lunea viitoare sper sA flu intors acasA.
Despre sanatate sunt multamit, cad ma feresc de ostenealA, de
mincare $i de raceall.
Regina m'a intrebat de mata $i de Margarita $i cele ce
'i-am spus a bucurat-o. Cit despre Marie, nu mi.a spus Inca nici
un cuvint.

VA sarut pe toate la un loc, V. Alecsandri.

TelegrafiazAmi cum v aflati.

CCCLXXIII.
Sinaia, 29 August 18S2.

Draga, Mini este ziva aniversarei luarel GriviteT. Regele

$1

Regina doresc sA asist la serbarea ce se pregateste aice pentru

www.dacoromanica.ro

287

acel aniversar istoric. Prin urmare nu vol putea pleca de aice de

cit poimini, Marti. Vol merge la Bucuresti pentru ca sa ma intil-

nesc cu Mitip Sturdza $i sa vAd daca am isbutit a face ceva

pentru Mitika ; apol cred ca vol pleca Mercurl seara la Mircestr.

Am primit o scrisoare de la Marie care'ml anunta ca s'a mutat la

Geneva, Hotel National.. .
Regina
trimete complimente $i saruta pe Tertei.

Ed vi; sArut pe toate, V. Alecsandri.

CCCLXXIV.
Sinaia, Sept. (1882).

Draga, Sunt sanatos; timpul frumos. Era O. plec Duminica,

insA m'am oprit, fiind ca Lynl a fost aniversarea luarel Grivitei,
pentru care s'a facut o mare serbare aice. Te-Deum la biserica,
apol dejun cu soldatii pe virful until munte sub o baracI impodo-

bita cu brag $1 cu flori, in sunetul muzicel. La masa, unde se

gaseafi Regele $1 Regina, a trebuit sa port un toast armatel romine pe care am cintat-o $1 am fAcut un cuvint ce a uimit pe
to', producind mare efect. Dupa dejun, horn de soldati impreunA
cu cucoane in haine tAranesti. Am jucat p ed ca toata lumea,
luinci parte la veselia obsteasca $i am rdmas foarte multAmit de
aceasta serbare a vitejiei rominilor din cimpul de rAzboiti. II gAsi
discursul meii in jurnale si mai cu seams in Monitor. ')

Am primit r5.va$ul matale $i m'am bucurat el sunteti cu

totii sAnAto$1*. Spune-T Margaritei ca draga papa s'a intoarce in
curind, ca sa -f culeaga ciocolata pe copaci.

Am rau$it a decora pe multi din amicil mei din Proventa.

Sper ca vol /A11$i a face ceva $i pentru Mitica. Aflu ca Bratianu
are O. vie astazi aice ; it a$tept pentru ca sa -1 vorbesc de-a dreptul, de$1 imi vine grew a face acest pas.
Gin dul meti e ca SA plec mini, mini Joi, la Bucure$ti $1 Vin err

seara la Mircesti, insa se potte ca din causa lui MitikA sa mai

intirziii 'Ana SimbAta. In tot cazul trimete trasura la gara, Simbata
dimineata $1 Duminica.

Va sarut pe toate, V. Alecsandri.

Paulina Kretulescu 'ti trimete complimente 9).
1) Vezi Monitorul Oficial din 1882, No. 128.
1) Urmeaza o scrisoare, cu data : Bucurqd i8 Oct. 1882, cu povestirea unet
scene intime de la Curtea Regal t.

www.dacoromanica.ro

288

CCCLXXV.
Bucuresti, 15 Martie 1883.

Draga, Am sosit cu bine pe o dimineatA frumoasA, deli cam

rece. Am avut tovaras de drum pe parintele Episcop Melhisedec,
pe Cretulescu, ambasadorul nostru la Petersburg, pe Ionescu si
alti membri de-al Academia N'am dormit toatA noaptea dupa
obiceiul meti, insa nu ma simt ostenit.
Schimbarea aerului imi prieste. Cred ca si matale ti-o face
bine ; prin urmare cum te-i mai intari si dacA a permite vremea,
sA vii aid.

In momentul acesta, adic5. pe la to ceasuri, s'a intins o

picla asupra orasulur, dar cred a s'a ridica. VA sarut pe toate.
DA-mi stiri despre mata.

V. Alecsandri.
CCCLXXVI.
BucurqtY, 2 A prilie 1883.

DragA, scrisoarea matale m'a bucurat foarte mult. Tot data

Valiano mi-a scris cA este multumit de mata si ea itT dA voe sa
vii la Bucuresti. Te astept dar cu mare bucurie.
Eu sint bine. lent am facut o multime de vizite, cad era
DuminecA si nu aveam Academie. Am auzit o multime de scandaluri pe care ti le-oi povesti cind ii veni.
VA sArut pe toate.
AstAzi e vint cam rece Adu-mi vre-o douA sipuri de colonie.

CCCLXXVII.
LunY, 16 Mg 1883.

Draga, am sosit cu bine la Bucuresti unde am gasit o caldurA cum imi place. Sint sanatos si sper sA vad mini pe Regele
apoi sA.-mi caut de drum inainte. Ingrijeste de mata ca sa flu voinica, cind a fi sA intreprinzi voiajul.
Ill trimit cu conductorul cofeturi de tusa si un sip de doftorif pentru catei. Ce mai fac bietif totolonci ? Tare mi-i mill de
dinsii.

Spune lui Alecu 1), cA Teodor Rosetti nu se aflA in Bucuresti,

prin urmare trebue sA fie la Golestr.

VA sArut pe tots si va doresc sanatate.

Pin' a nu pleca ti-oi mai scrie data.

V. Alecsandri.

1) Al. Papadopol-Callimach.

www.dacoromanica.ro

289

CCCLXXVIII
BucurestY, 18 MaY 1883.

Draga. Paulina, Teri am fost la CotrocenT de-am prinzit cu

Regele, singuri amindol $i am $ezut la vorba 'Ana Ja TO ore seara.

Intorcindu ma in ora$ am fost putin la teatru ca sa and pe Romaneasca recitind Legenda Rindunicai. Mare succes, publicul a
chemat autorul $1 am fost obligat sa-1 salut din logic. Eu plec
mine dimineata pe la Virciorova Si vol ajunge poimine pe la T
dui:4 ameazi la Viena. Vol trage la hotel Tegethoff in Iohannesgasse, de unde ti-oi scrie cum of sosi. Sint sanatos de$1 caldurile
sent foarte marl a1ci. IT jalesc pe deputatii $1 pe senatoril de a fi
sa mai intirzie in Bucuresti, $1 ma simt fericit ca nu ma gasesc
printre el.
Alecu mi-a scris un Ilya care m'a bucurat, dindu-mi ve$ti
bune de mata $1 de copil, precum $1 de bietele totoloance.
A revedere in curind. VA sarut pe top' $1 pe toate din toata
inima.

V. Alecsandri.
CCCLXXIX
Segenbaus (Neuwied), MaY 1883.

Draga, Am aflat din scrisoarea lul Alec 1, ca al avut alt

noti $ir de suparari, de cind am plecat de-acasa $i ma doare
inima cind ma gindesc la mata, dar nu pot zice alta de cit ca
Valiano : patience mon enfant! Se apropie momentul de scapare $1

sper ca va incepe pentru not o noun viata, scutita de necazurl.

Astept sa-mi scril ca totul este gata, pentru ea sa -fl dail semnalul.
de plecare, $i apoi.. kelbett
Eu sint sanatos $i ma gasesc foarte bine aice, pe un virf
de munte, in aer proaspat $i intr'o societate de tot placuta.
Mama Reginel este de-o bunatate si de-o distinctiune admirabilk Regina ar voi sa ma tie aid', 'Ana a fi ca sa se intoarca
in tears, dar i-am declarat ca 'ml este cu neputinta, fiind a ma
ocupa de sanatatea matale $i a to duce la bal. M. Sa m'a rugat insa
sa-1

fac o mare indatorire, adica sa o intovaagesc la Coblenz

unde are a merge in curind ca sa salute pe Imparateasa germana.

N'am avut ce ma face $i a trebuit ca sa ma supun la dorinta sa.
Indata dar ce m'oY intoarce dela Coblenz, tioT trimite un telegram drept semnal de plecare. Planul meti, precum ti-am scris
alaltaeri, este ca de la Viena sa viti in... pana la Colonia, unde
72278

www.dacoromanica.ro

lg

290

mi-I gasi la gara $i de unde vom pleca de-a dreptul la Londra,

data te-I simti in putere, iar de nu, ne vom indrepta spre Paris.
Plna atund te rog sa-tf menajezl sanatatea
te sarut $i doresc
sA to intilnesc voinica.

V. Alecsandri.
CCCLXXX
Segenhaus, Neuwied (MaY 1883).

Drags, Ti-am scris alaltaerl pentru ca sa.-ti spun cA impArateasa Germaniel, venind la Coblenz, Regina m'a rugat sA o intovar4esc in vizita ce voie$te a-I face. A$teptAra raspunsul de la
Coblenz, pentru ca sA terminam acea formalitate de etichetA si
indata apol vol fi liber a ma duce de aice unde of vroi. Poate sA.
fie o intirziere de vr'o douli tref zile $i indata apoi ti-of trimete
un telegram ca sa. te indemne a pleca la Viena. Mata tine-te gata.
La Viena am pus la cale cu Brofft ca sA-tf poarte de grija
de toate; vel merge la hotel Tegetthof, veI $edea pe loc cit if vroi
$1 vel pleca la Colonia cu trenul de la 31/2 ceasurf dupA amealf,
luind in $lepincar o cabina intreagA cu doul paturi. Vei sosi la
Colonia a doua zi pe la 121/a ceasurf ziva $1 mi-I gAsi la gait.
De acolo ne-om indrepta impreuna sail la Londra sail la Paris,
dupA cum if vroi $i dup5. cum te-I simti.
Alecu mi-a scris ea of fost la Iasi ca sA gAse$tf o casli
pentru copif, nu $tia insA clacA copilele sint tot la Mircestr sail
clacI Mitikli le a $1 luat cu dinsul.
Raspunde-mf indata cum te gasesti. Eu sint sanatos $1 te
sarut.

V. Alecsandri.
A$teapta depe$a mea pentru plecare.

CCCLXXXI.
Sinaia (1883).

DragA, Am primit portretul matale $1 am rAmas incintat de

el. Regina $1 toate persoanele de aice Pat admirat si au gasit atf

seamAnA cu totul. Eu it consider asa de nimerit, in cit am de

gind a mar comanda o duzinli la Viena, did nu cred sli reu$asca
alt portret mai bine. Astlizi am primit scrisoarea matale esi am
ramas foarte multamit el suntetf sAnato$1 cu totif acasli. Ed inwww.dacoromanica.ro

291.

su-mT sunt cit se poate de bine, timpul fiind frumos si odAile bine incalzite.

Am cerut vole Regelul si Reginei de a pleca de aice JoT

sari cel maT tirziii Vineri, insa fiind-ca Regele pleaca la manevra,
m'a poftit sa ramin cu Regina pana LunT, cind Regina va merge
la PloestI pentru ca sl asiste la defilarea trupelor. A trebuit sA ma
supun. Asa dar vol pleca Luni la Bucuresti si savirsind trebile mele
cu Sulzer, sper sA flu cel mai tirziti JoT la Mircestl, adeca de mine
intr'o saptaminl.
M'am saturat de locurl straine si oftez dupa cAsuta mea. Cred

el voi gasi acolo pe Margareta si pe Elena pentru ca sl le sarut

i sl le aduc bomboane de la Capsa, precum si luT Burdufu lui
Tatu ...
Ce voiesti sA-t1 aduc din Bucuresti?

VA sArut pe toate de o mie de oil.

V. Alecsandri,
CC CLXXXII.
Bucuresti, 31 Ianuarie 1885.

Drag5., Stint sanatos. ErT m'am intilnit cu BrAtianu care m'a

intrebat de mata si mi-a zis ea poate va fi trebuinta sA plec la Paris
indata dui:4 'ce se va face numirea mea, pentru ca sl.ini regulez
pozitia mea acolo si cu prezenta mea sA nimicesc oare care intrigT
care s'ar urzi in lipsa mea. De-a fi s5. plec cu trenul Fulger care
e comod i grahnic, vol fi absent vr'o treT saptAminT cel mult si
apoT m'oT intoarce in tara ca sA sed cit vol avea trebuinta.

Balaceanu a sosit si a tras la hotelul Brofft, nu la Grand

Hotel. El va cerca poate sA -s1 dreaga trebile, dar nu cred s5. reuseze cAcT demisia luT a fost primitA de insieff Regele . . . Imi pare
rail de dinsul, cAcT are o casA de copiT.
Piesa 1) e pusA in studiti si se va reprezenta pe la 8 sail to
Martie. Scrie-mT.

Vu sarut pe toate, V. Alecsandri.

CCCLXXXIII.
Bucuret1 0841).

DragA, Aseara am cetit piesa dinaintea uneT adunAri nume

roase. Eram inconjurat de o multime de dame care ail rAmas in') Ovidiu.

www.dacoromanica.ro

-292
cintate, maT cu seams de opinia lui Ovidiu asupra femeilor. Piesa
a fost declaratA admirabila $i superioara Fintine! BlanduzieT. Cu
toate aceste, cind mloT intoarce acasa, am s'o maT puric $1 s'o
maT conipletez Timpul neguros $1 umed ca la Londra. De aceea
odata am
$ed maT mult in casa $i n'am fAcut Inca nicr o vizita
fost la teatru ca s asist la reprezentatia BlanduzieT $1 in aces
sears cucoana Smarandita si cu Mita se gaseati intr'o benuara impopotonate. Ele m'a invitat ca sa merg la dinsele acasa, dar s'or
pune pofta in cuT.
Aseara cele maT multe cucoane au cercetat despre mata, intrebindu-ma daca. n'aT venit odata cu mine. Vre-o doua: au declarat
ca nu to am acxis Ovidiu dar mata, care mi'aT purtat de grije sa
nu flu intrerupt.

Om videa acum pe la 4 Martie cum s'o purta publicul cu

Ovidiu. Eu in curind m'oT intoarce acasa.

VI sarut pe toate, V. Alecsandri.

CCCLXXXIV.
( Bucuresti (1885).

Draga, Ti-am scris c vol pleca JoT, insa am primit o invitare de la Regina pe VinerT dimineata ; sunt dar obligat a nu
pleca de cit Viner! seara. Sper ca 131.1 se va maT prezenta nicr o.
impedecare pan' atunce.
Sunt sanatos $1 va sarut pe toate, V. Alecsandri.

CCCLXXXV.
Bucuresti, Vineri 1885.

Draga, Viu de la Regina, careia am cetit al 4-lea act din

Ovidiu. A ramas incintata si mi-a luat manuscrisul. Intorcindu-ml
pe la 4 ceasurT, a inceput o ninsoare de cele tatarestr. Temindu ma
de viscol, an decis O. nu plec asttzt
Sper 'tA va inceta la
noapte $1 sa plec mini'.

Te sarut, V. Alecsandri.
CCCLXXXVI.
( Bucuresti) Sirnb-atl 16 Martie (1885).

Draga, E viscol $1 am hotarit O. nu maT plec. Te a$tept pemata aice. In$tiinteaza-ma cind aT de gind sa pled? Sa aducT cu

www.dacoromanica.ro

293

Inata cadrul cel negru cu pergamentul RegineT pe care a zugravit

Concertul in luncei, cacT am sA-1 depun la Academie pe timpul cit
voT fi absent din tarA, temindu-mA sA nu se fure acasa in lipsa
noastra. Am dejunat cu M-me Bals, care doreste mult sl te vadA.
AT loja No. 6 la teatru rominesc, unde veT merge cind ti-o placea,
cit it sta in Bucuresti.

VA sarut pe toate, V. Alecsandri.

Academia incepe la 19 si azT suntem in 16. E de prisos

sa

mA maT ostenesc cu drumurile.

CCCLXXXVII.
Durninich.

Drags, Bine am facut ca n'am plecat, fiind cu toatit noaptea

a viscolit si a cazut foarte mutt omAt in BucurestT. Ce trebuie sA

fie in Cara de sus, pe la noT ? Te astept dar aice, insa te rog sa

nu te expul la drum cit nu-T fi sigura de mersul regulat al trenuritor si pAnA ce nu a maT scAdea gerul. Eu sunt sanatos, slava
DomnuluT. SA mA instiinted de ziva sosireT matale pentru ca sl
prep.-,Atesc odaea si sA retain odaea de-alaturT.

Te sarut, V. Alecsandri.
CCCLXXXVIII.
Bucurqti, Mercuri (r 8 35.2)

Draga, Am sosit cu bine aicT. La Roman mi-a esit tot orasul

inainte cu flori si cu muzica. Aice mai nime, afarA de doua, treT
persoane. Dar asta mi-a convenit mult maT bine, cad eram cam
ostenit de horclitul Iancului. Kneazul te saruta.
VA sarut pe totT, V. Alecsandri.

CCCLXXXIX.0
BucureA, Miercuri. (18S5).

Drags, Banchetul ce mi se pregateste aice se va da Vineri

in sala teatrului. Au s fie peste douA sute de persoane la masa
$i masa are sa tie pAnA pe la II ceasurl de noapte. Am sA flu
obligat sA raspund la multe discursurT . . dar a doua zi, SimbatA
www.dacoromanica.ro

294

seara, sper se plec acasa. Trimite trAsura Ia gars Duminica dimineata. De nu voi veni Duminica., Luni insa negresit.
VA sarut pe top', V. Alecsandri.
Gata casa ? Kneazul si frate-meti pleaca mai totodata cu
mine.

CCCXC.
Bucureti, Viner1 0885?)

Draga, Am comunicat depesa matale lui Strajescu, care se

va gasi negresit la 12 Martie in Ia0. 0 veste dureroasa a sosit
de la Atena. Amicul nostru Cantacuzino a murit de un acces de
Inca unul dus !
Timpul astazi este chiar de primavara. Sunt sAnAtos.
Am primit ravasul matale azi dimineata. M'oT intilni cu ban-

astma

cherul mini.

Piesa se va reprezenta la 20 Martie. Te-oi instiinta mai sigur

peste cite-va zile
Te sarut de o mie de oil.

V. Alecsandri
CCCXCI.
Bucure;;ti, Duminici ( -885).

Draga, Sunt sanAtos $i plec mini Ia Sinaia. Itf scriu aceste

rinduri de la Zizin, caruia to rog se trimiti un paner cu mere

$i pere cit mai curind. Sper ca in privirea apartamentului se va
pune la cale dupA gindul nostru.
Complimente din partea multor dame de aid. Zizin iti trimite
complimente respectuoase $i iti mulcumeste pentru fructe.

VA sarut pe toate, V. Alecsandri.

CCCXCII.
BucureftI, Marti (18857.

Draga, Sunt sanatos desi a inceput a me cerca o aka masea.

La 9 ceasuri dimineata merg la Academie cu Ghica ; acolo lucrez
pans la 12. La unu ma duc la repeticia piesil, care nu ma multu-

meste pans acum nici de cum, in cit din cauza actorilor vol fi
silit sati sa retrag piesa, sail sa intirzia representatia pans Ia 22
Martie. Te of instiinta despre hotArirea definitivA, peste cite-va zile.

www.dacoromanica.ro

295

Aice ploua cu cofa de alaltAerT, insa nu-i frig. Sed serile

acasI din cauza umezelil. Moartea lui Cantacuzino n'a produs mare

impresie intre cunostintele Id de aice. Pe mine m'a mihnit mult,

desi ma asteptam la aceastA veste. Eliza BAleanu a fost foarte
pAtrunsa $1 a plins mult.

Am primit de la Iancu o scrisoare foarte desperate. El se

plinge ca boala luT merge complicindu-se. Ce-a mai fi ?
Scrie-mi cum v gasitl ?

VA sgrut de o mie de orl, V. Alecsandri.

CCCXCIII.
Viena, Vine( (1885 ?)

Draga, Am plecat led JoI la 9 ore dimineata cu trenul expres $i am sosit la Viena astAzi la 2 dupe amiazi. Timpul ne-a
favorizat tot drumul, insa aice am gasit. ploaie. Am tras cu Ion
Ghica la Grand Hotel unde vom sedea pane Luni pentru ca sA
luAm trenul Fulger. Sunt sAndtos $i doresc O. am vestI despre
mata, Marie, copii $i tontoloace. Serie-mT la Paris indatA, adresind
scrisoarea la legatiunea rominA.
Ti-oT mai scrie Luni dimineata.

VA sArut pe toate de o mie de or!, V. Alecsandri.

CCCXCIV.
Paris, 08850

Draga, M'am bucurat foarte mult de hotarirea ce al luat a

veni cit mai degraba la Paris, cad deabie am sosit aice $i uritul
incepe a inS. apuca. M'am deprins cu baba nat,a, n'am de cine
sA mA leg. OI scrie lui Brofft indata. ce mi-I telegrafia ziva plecarei matale de la Mircestf. SA.m'f telegrafiezi $i de la Viena chid
aT sl pled pentru ca sA viu sA to ieu la garA. Ion Ghica pleacA
mini dimineata la Londra. Am sA remin singur pAnA 'IT sosi aice.

Am vAzut astAzi pe Noemia $i nu m'am putut opri de a plinge

gindind la bietul Iancu. Cumnata inalbeste $i se ingrasa ... Are
mult curaj
Te asteaptA ca sA %T ajute la instalarea menajuluL
It! pAstreazA o bucatArita
In momentul acesta Bengescu a venit sa-mf vesteascA ca bl-

trina princesd Sturza a murit la Baden, un an in capat dupl

www.dacoromanica.ro

296

moartea lur Mihalachi Sturza. Am trimis pe Bengescu sa pue pecetile legatiund pe toate usele de la otelul raposatei, din Paris.
Timpul e foarte displacut. Ninge si e frig. Sunt sanatos.

VI sarut pe toate, V. Alecsandri.

CCCXCV.
Paris, Joi (1885).

Draga, Daca if sosi Vineri la Viena si if pleca Simbata seara,

ai sa fad doul nopti pe drum si s sosesti aid is 5 ceasurI de

dimineata, on foarte necomoda, cad totul e litchis la aceasta ora
in Paris. Daca insa if pleca din Viena cu trenul fulger, vei face
numai o noapte pe drum si II sosi aice la 6 ore seara a douazi.
Te instiintez despre asta, ca sa chibzuesti marsrutul matale, ca sa
nu te espuf la o prea mare osteneala si la raceala noptilor, care
e foarte aspra.
Ti-am telegrafiat sa pled Jo! de la Mircesti pentru ca in scrisoarea matale vazusem ca esti ingrijata despre mine, dar mai multumit as fi daca ai 'fi combinat plecarea in mod de a sosi la Paris
neostenita ; adica cu tren fulger.
Ori cum, te astept cu mare nerabdare ca sa ma mut la Legatiune chiar in ziva sosirei matale. Casa va fi gata Simbata
seara ... Te sarut de o mie de ori. Sunt sanatos si doritor sa te
vad ajunsa cu bine in Paris.

V. Alecsandri.

CCCXCVI.
BueurqtI, 29 Ianuavie (LBW)

Draga, Astazi e sfintul Peru si Pavel. E sarbatoarea matale.

IV trimit o mie de sartitarT de impartit cu copil si cu Gogu. Eu
sunt sanatos si foarte bine la amicul nostru, la Kneazul ; cu toate
aceste mutt doresc O. WI acasa. Cind of scApa de aid ? Nu stiti !
Cred ca 'esti foarte multamita de-a te gasi cu Margareta, si cu
tot neamul. Acum esti adevarat bunica . . . desi nu Inca baba.
Scrie-mi cum v aflatl

...

V. Alecsandri.
CCCXCVM
BucurestI, Joi seara 81/2 ceasur1 (1886).

Braga, Pe cind mata sosiai la Mircesti, ell am sosit cu bine

"la Bucuresti. Am tras la hotelul Brofft, camera No. 9. Astept cu
www.dacoromanica.ro

297

nerabdare sa aflu cum te gasesti si cum al gasit pe toti acasa ;

ce -au facut burduful lu! Tatu si Fornaila cind to -au vazut. Te las
sa-mi iau ceaiul si s ma culc.

Te sarut, V. Alecsandri.

CCCXCVIII.
Bncuresti, 19 August 1886.

Draga, Sunt sanatos, dar ma gasesc tot in Bucuresti din

cauza n in castelul de la Sinaia se aflu un var al Regelui. Nu
voesc sa flu indiscret si O. ma amestec in viata de familie regala.
Insus Bratianu a intirziat mergerea luT la Sinaia, pentru acelas
motiv. Astept dar pe loc ca sa-mi dea de stire D-ra Romalo cind
voi putea sa ma duc si cred ca mini sati poimini vol primi acea
stire. Itr trimit un pachet de gazete, care daii detaiuri despre
intoarcerea printului de Battemberg in Bulgaria. Aice toate spiritele

sent preocupate de hotarirea ce va lua Rusia in privirea evenimcntelor petrecute peste Dunare. Eu cred ca de-o camdata Rusia
isi va inghiti ciuda, pregatind mai tirzia un not% renghitt printului.
In Bucuresti timpul se mentine frumos si cald. Ce timp aveti
la Mircesti? Cum te gasestf de cind esti acasa ? Cea. facut
Grosana cind te-a vazut ? Cum se poarta Cutza cu dinsa ? $1 cu
Hototoiti. Scrie-mi despre toate in scurt.

Eu, dupa obicel, ti-o1 scrie ades. Te sarut de o rule de or!.

V. Alecsandri.
CCCXCIX.
Sinaia, Castelul Peles (1886).

Draga, Am venit eri la Sinaia si am fost primit ca totdeauna cu mare bucurie de Maestatile Lor. Amindoi m'air intrebat de

mata si le-am raspuns ca dorul Margaretel te-a silit a merge

indata la Mircesti, dar cu la intoarcerea noastra la Paris, veT trece
pe la Sinaia si veT veni sa prezentezi omagiile matale Reginei si
Regelui.

Aice mi-am gasit odaea mea, unde am dormit asta noapte

faro O. ma intorc si sper sa petrec cit se poate de bine vre-o
cloud saptamini. Am facut drumul de la Bucuresti la Sinaia inteun
vagon cu Bratianu, cu Mitita Sturza, cu Cimpineanu si cu Stolojanu

si m'am incredintat ca guvernul este foarte tnultumit de Lega%iunea din Paris. Asemine Regele si Regina mi -au exprimat satisfacerea for pentru modul cum am condus trebile. Prin urmare, de

www.dacoromanica.ro

298

la mine si numar de la mine atirna ca sa prelungesc cit of vrea

sederea mea in Paris.
Ti-am trimis un pachet de gazete in care ar putut ceti
ca Printul 13ulgarief a primit marl ovatiuni peste Dunare. Astazr
el va intra in Sofia, dar multe a suferit sdrmanul din momentul
detronareT sale Ora la intrare. A fost insultat de Bulgarf si de
R usf cu o mojicie nepomenita. Dee D-zeti sa nu o pateasca mar rail.
Scrie-mi cum to afli ? Ce fac copilele si cateii ? Eu am mare

dorinta dea veni acasa.

VA sarut pe toate, V. Alecsandri.

CD.
Castelul Peles, Mercuri s886.

Draga, Am primit ravasul matale si am ramas foarte multamit

de dispoziitile ce ar luat in privirea mosiei. Bun ministru am. Daca

printul de Battemberg ar fi avut ministri ca mata, nu ar fi fost

scamotat de pe tron. El paraseste Bulgaria peste doul zile si se intoarce in sinul familiel sale. Eu din contra imI propun sa reintru
cit mar curind vol putea, in domeniul neii, unde vol gasi o
regina si pe Burduful luf tats.
Princesa Cuza anuntind venirea sa la Castel Peles, Regele
m'a insarcfnat sa ma due la gara ca s'o primesc. M'am dus in
trasura cu patru postalioni, avind linga mine pe d-soara Maiorescu
5i am adus-o pe Doamna aice, unde a avut cea mar simpaticl
primire din partea Maestatilor Lot.. Va dejuna cu no'i' si pe la 5
ore se va intoarce la Bucurestl, impreuna cu frate -sau Teodor Rosetti.

Timpul e minunat, verdeata nauntilor poleita de razele soaprin urmare ma simt vesel sl sanatos .. Nu fac primblari
marl dar in fie-care zi jucam biliardul cu Regele timp de doua
ceasurT si ma gasesc foarte bine de acest regim.
Simbata va avea loc pe un virf de munte o serbare national&
in onorul luarel GriviteT. In fine pe la 5 sail 6 Septembrie sper
relui

sa pot pleca de aice, ca sa via de-a dreptul la Mircesti WA a

trece prin Bucurestr. Cind o fi sa ne indreptam spre Paris, vom
veni impreuna la Sinaia.

VA sarut pe toate din toata inima, V. Alecsandri.

Doamna a fost priimita cu fratasca simpatie de catre Regina
si Regele in Castel si dupa ce a petrecut cite-va ore si vizitat
castelul, a plecat la Bucurestf incintata de cite a vazut.
www.dacoromanica.ro

299

CDI.
Castel.Pelef, Sinaia, 1 Sept. 1886,

Draga, Bucura-te ; am inceput iar a lucra ; in ziva de 3o

August, aniversarul Grivitei, am asistat in biserica manastirei Sinaia, la rugaciunile facute pentru sufletele vitejilor moil in lupta ;

steagul regimentuluf care a dat asalt cetatei, era fail aproa-

pe de altar...

sdrentele luT decorate cu Steaua RominieT si

strapunse de glontif dusmanului, atrageail ochiT si -I umpleau de

lacrim!. La sfirsitul leturgie! M. Sa Regina a aninat in virful acelui steag o cununA de trandafiri si de dafinT, legata cu o lungs
cordea pe care era scrisa de insasi Regina, urmltoarea deviza :
Rozele pentru cci vii
Lauril pentru eel morli I

DupA aceastA ceremonie religioasa, a urmat, in (agar, dea-

supra manastirei un dejun de 8o de persoane, apoi hora jucatil,

de soldati, mina in mina cu damele de la Curte si din Sinaia.
Regele si Regina ere' prinsi in mijlocul horei si spectacolul
intreg, facea admirarea tuturor strainilor ce se gAsiau de fats.
In %elegl bine cit am fost de uimit la amintirea vitejilor din
timpul rAsboiului; n'am putut inchide ochil toata noaptea si a
doua zi dimineata am scris o poezie intitulata Incununarea steaguild, care a placut atit de mult, incit Regina a si prescris'o fr 1Sunt
mos, pe un pergament destinat batalionului de la Grivita.
foarte multamit ea m'am convins de aria condeiulul meu, care
zacea in nemiscare de un an. Acum sunt sigur ca. la lama vol
produce lucrurl frumoase, care to -or mingaea de lipsa Mircestilor.
Vol sedea aice Inca vre-o saptamina, apol vol veni la apelul

Margaretel, pentru ca sa petrecem impreund macar vre-o patru

zile. Astept sosirea luT Ferekydes, pentru ca st se reguleze afacerea decoratiunilor incuviintate de Rege.
Va. sArut pe toate, V. Aleosaridri.
CDII.
CastelPelq, Sinaia, 4 Sept. 1886.

Draga, Am mai compus doua poezii ; condeiul a inceput iara

a alerga pe hirtie, cad frumusetile muntilor imi di inspiratia. Cu
toate aceste, scopul meu e de a pleca peste 4 zile, pentru ca sit
gAsesc pe Margareta la tara si sA petrec cu (ea) macar cite-va
zile. Astept numai sit vie Ferekydes pentru regularea afaceref de-

www.dacoromanica.ro

300

coratiilor si Sturza pentru punerea la cale a bisericei din Paris.

DacA or intirzia, voi fi silit a lasa totul baltA Ora la intoarcerea
mea in Bucurestr, adica la sfirsitul lune!.

VA sArut pe toate de o mie de ori, V. Alecsandri.

Om minca persicile 'mpreunA, cu vin de la Socola.
CDIII.
Arges, 12 Oct. 1886.

dau de stire ca sunt sascriu in g,raba ca

err aice cu Regele si Regina si ne intoarcem
Sfintirea bisericei a fost favorizatA de un timp
mini la Sinaia.
minunat. MIT de amenl in costumuri nationale incunjurau biserica.
DupA servirea sfintirei si a leturgiel, Regele a pronuntat in gura
mare un minunat discurs plin de idei si de sim %iri inalte, apol
dupA raspunsul lttr Mitita, a venit rindul meth Din capAtul scarei,
Draga,

ItT

natos. Am sosit

adresindu-ma la poporul adunat, am cetit cu glas tare oda ce

cunosti I). Ea a produs mare impresie, mai cu seama versurile
urmatoare :
Un siogur om de visa tare
Cuprinde mil de meat tad,
Precum o ghinda 'n coajil-i are
Un verde codru de stejari.

Tot poporul le-a inteles si a strigat ura!

Serbarea s'a desavirsit in regula perfecta si orasul Arges e
animat de veselie. DesearA avem mast mare si mini la icy oare
plecam.

Ma gasesc bine gazduit ; serile si diminetile sunt reel, grin

urmare nu mA despart de ,paletourile No. si 3. N'a venit inca
vreme sa. pun blana. caci soarele a fost ferbinte toata ziva.
La Sinaia voi mai sedea vr'o 4 zile mult ; iar la Bucuresti
numat douA, dupd care mA voi intoare la Mircesti ca sA ne Odin
de plecare la Parts.
>i

St te gAsesc sanatoasa, te sMlit de o mie de ori

V. Alecsandri.
It i aduc nafura de la sfintirea bisericei.

I)

v()(15. la Curtea de Arges.a V. (Cony. Lit, XX. p. 69z.

www.dacoromanica.ro

301

CDIV.
Castel-Pelq, Sinaia, 14 Oct 1886.

Draga, Ne am intors de la Curtea de Arges in deplina sanatate, de$1 parasitT de timpul cel frumos ce l'am avut pentru sfintirea bisericer A doua zi dupa aceasta ceremonie, iarna a Inceput
a-sr arata virful nasulul, incepind prin 0 teats deasa $1 rece $1
sfir$ind chiar prin caderea de =At pe muntir de la Sinaia. Doua
zile ceata a tinut indesindu-se tot mar mult, incit pe la 4 ore

era nevoit de aprins lumina electrica in castel. Nu era chip de

e$it afara $1 intelegr bine ca n'am esit din caldura castelulur...
M'am apucat de scris pentru ca sa-mr ocup ceasurile si dupa.
dorinta Regelur am, compus legenda sfintireT bisericer de la Arge,
care se leaga cu aceea a Me$terulur Manoli.
Totr spun ca am
reu$it foarte bine.

Acum imr ramine de a pleca de la Sinaia, insa nu vrea

Regele sa ma lase a parasi Castelul. Cu toate aceste sper sa-ml
ieu sborul peste vre-o trei zile, adica LunT, pentru ca s ma pot
porni Marti sau Mercurl din Bucure$tr.
Bunt sanatos $1 foarte doritor de a primi rava$ de la mata.

Doctorul Valiano rar-a scris dindu-ml ve$tr bune de casa de la

Mirce$tr. Scrie -mi sau telegrafiathmr cum to gasestr.

Te sarut de o mie de on V. Alecsandri.

CDV.
Sinaia, Jot (ISM).

Draga, Am primit ravasul matale $i m'am bucurat mult ca

sintetT cu totif sanato$T. Eu, aseminea ma slit bine $1 doritor de-a
veni acasa, dar nu pot scapa de aice. Dui:A invitarea Regelur $i
a Reginel trebue sa mai $ed vre-o saptamina cu Malestatile Lor.

Nu cred dar, sa putem pleca la Paris inainte de sfir$itultiuner.

Asta nu ma supara nici de cum, pentru-ca om avea timp O. regulam despre cladirea easel $i sa primim ci$tiul mo$ier.
Sper ca pNna atunci Xenopol $1 societatea de constructir vor
termina planurile for $1 vom alege intre ele dupa plac $i cuviinta.
Jail spur ca devizul presentat de architectul de la Miclau$enr
id pare cam stump. A$ vrea sa'l cunosc. Trimite-ml dar planul
cu devizul aice, ca sa-rnT fac o idee despre valoarea lor.

Berlier a scris ca a expediat portretul meu. Poate ca va

sosi aice in vreme cit m'o{ gasi pe loc. Maiestatile Lor au primit
www.dacoromanica.ro

302

cu mare multumire dea fi expus portretul in castelul lor. Nate.

ca va fi pus in sala miculul si frumosului teatru din castel si
daca va placea, sper ca Berlier va fi chemat a face portretele

Regelul si a Regina
Timpul a inceput a se cam rad ; nu-mi pass, caci nu ies
pe afara.
Merile si perile din Mircesti sunt din zi in zi mai apretuite
si mai cu gust mincate.

VI sarut pe toate de o mie de or!, V. Alecsandri.

CDVI.
Castel-Pelm Sinaia, 19 Oct. 1886.

Draga, Pana a nu pleca din tara, am mare nevoie de a ma

intilni cu Bratianu, pentru mai multe afacer!, insa e foarte greu de
a-I gasi, caci e necontenit dus la via ha de la Florica. Regele m'a

asigurat ca Mercurl, adica raspoimini are sa tie aid consiliu de

Ministri si ca Bratianu va veni negresit ; M. Sa m'a indemnat
prin urmare s-1 Wept pe loc, pentru-ca numal asa I avea
prilej a-1 videa si timp de a-I vorbi. Asemenea $i cu cei-laiti
ministri, pe care cind II cauti in Bucuresti, rar ii gasesti.
Am hotarit dar sa urmez sfatul Regelui si sa intirzii plecarea mea din Castel pans Mercury, cind vol pleca impreuna cu
BrAtianu in acelas vagon. Regina si chiar Regele ar vrea sa ma
ma! tie la Sinaia, dar cu toata plAcerea ce am de a petrece intre
minunile Castelului, trebue sa ma gindesc ca iarna vine, ca drumul pans la Paris e lung si ca nu am timp de perdut. Asa dar
plecarea mea este ficsata pentru ziva de Mercurl seara. Vol
sedea cel mutt Jol $i Vineri la Bucuresti. Simbata voi porni spre
Mircesti si Duminica vol sosi acasa.
Scrie -mT indata daca mai a! trebuinta de ban! de hirtie $i
inseamna ce suma anume, pentru ca sa schimb napoleon! cit este
agio cunoscut.
Primit a! vre-un ravas de la copii ? Cred ca acum trebue sa
fie instalati la Nisa.

Te sarut de o mie de or!, V. Alecsandri.

Am compus o lungs legends a sfintirei bisericel de la Curtea de Arges si am dedicat-o Reginei ; ceea-ce le-a produs o mare
bucurie; Mititza Sturza caruia am cetit-o azi dimineata, a ramas
uimit si incintat de ea.
www.dacoromanica.ro

303

CDVII.
Bucurqti, Jot (1886?)

Draga, Precum to -am in,tintat prin scrisoarea mea de la

Sinaia, am venit erT seara la BucurestT impreuna cu Bratianu, care
'tT trimete multe complimente, $1 o droaie de ministri. Astfel am
avut prilejul de a vorbi de toate afacerile LegaViuneT. MaT am sa
ma intilnesc cu D-1 Coutouly $1 cu Ferekides si apoT voT fi Tiber.
Sper dar sa plec Simbata seara, ca sa ajung Duminica dimineaVa
la Mirce$ti. Scrie-mT indata daca dorestI ceva de ale!.

Te sdrut de o mie de or!, V. Alecsandri.

CDVIII.
Bucure!ti, 24 Octombrie 1886.

Draga, Am fost aseara la teatru de am revazut pe batrinul

Millo cu cucoana Kiritza la lag $i marturisesc ca am fost uimit
de a videa succesul acestei piese, care s'a reprezentat pentru intiia oars la 1844 . adica cu patru-zed si doT de an! inainte.

Cite suvenire de tinerece a desteptat in mine acest tablou al

SocietatiT noastre de acum aproape o jumatate de secol! Bietul

Millo; imbatrinit, slabanogit a jucat cu multa verva, de$i nu.-1 maT
ajuta glasul, nicT memoria.

Publicul format de noua generacie a ris cu hohot ca $1 acel

de la 184.4 $i zarindu-ma in loja (pe care Kirita o numea lojniVa)

dupa ce 1-a rechemat pe Millo, a inceput a striga cu sgomot

autorul Am fost obligat iar a ma prezenta pe scena, desi nu-mi
prea euvenial rn toata sala Millo $1 eti numaT, infatisam epoca
cucoaneT Kirita cu trasura el cea galbina, cu call de posta al luT
Privileghe, etc. Cum trece vremea, cum se schimba lumea
Intre acte, Direccia $1 actoril ail venit sa ma roage ca sa
ramin Sambata pentru ca sa asist la reprezentaVia Fintinei Blattduziel. N'am putut face altminterT decit sa primesc a le indeplini

cererea, mai cu seams ca astfel vol avea prilejul de a zice cu

calul lui Toma Alimo$ :
Si art la bitrinete
Ce-am putut la tinereLe.

Asa dar, vo! pleca Duminica seara $i vol sosi Lun! dimineata. 0 zi de intirziere si alta nimicita.
Te sarut de o mie de or!, V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

304

giQ s'a suit. Nu crezr ca am nimeri data am schimba in

... cistiului Sf. Gheorghe. Am Riga astfel U.11 cistig

hirtie banii

insemnat. Scrie'mi 1

CDIX.
Castelul l'elea, Sinaia 2 Octombrie 1887.

Draga, De cind ar plecat de aice, timpul s'a mentinut frumos. Astazi insa muntii au disparut sub neguri si ploua cu cofa.
Eu sunt sanatos, dar imi lipseste lumina vesela a soarelui.
Am primit o scrisoare de la Marie in care imi spune ca
Margarita are o rani; la picior si ca D-1 Sculy ar fi declarat ca
copila e scrofuloasa. Doctorul Teodori ce se gaseste aice si care
a vazut pe Margarita la Mircesti, este Incredintat ca e sanatoasa
ca un trandafir. Pe cine sa credem ? Daca IT avea timpul sA te
repezi pans la Iasi, am sti adevarul.
Scrie-mi cum te gasesii si ce au facut Grosana si Cuta si
mai ales Hototoi cind te-a vazut.
VI sarut, V. Alecsandri.
CDX.
Castel Pei% 12 Octombrie 1887.

Draga, Fructele au ajuns in buna stare si plat foarte mult,

atit Regelul cit si Reginer, care m'ati insarcinat sa. trimit multumirile lor. D-1 Architect Mandrea a sosit aice si mi-a adus planul.
Imi place mar mult dealt toate celelalte f.cute de Xenopol. Regina
11 gaseste frumos. Devizul se urea la aproape 6o.000 franci, soco
tindu-se to la suta pentru munca Arcbitectulur. Prin urmare costul lucrului se sue numal la 50.000 fraud. Nu cred sa putem preface casa mai ieftin. Imparteala este tocmai dupa indicArile mele.
Am spus D-lui Mandrea ca. nu pot lua nice o hotarire pang. a nu
ma consulta cu mata. Am pastrat dar planul, ca sa ti-I arat cind
m'oi intoarce la Mircesti. Gindul mei este de-a pleca de aice peste
12 zile, adica. la 24 Octombre. Vol merge la Bucuresti, unde vol

sedea vre-o patru zile ca sA ma pot intilni cu Ministrti si apoi

vol veni acasA ca sA ma odihnesc si sa indop pe Burduf cu sosol.
Muntir sunt albi, timpul e rece deli frumos. Eu nu ies din
Castel si sunt sanatos.
Te sArut de o mie de ori4 V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

305

CDXI.
Castel Pelef, 3 Noemlme 1887.

Draga, Astazi e aniversarea casatoriei RegeluT si a Regina.

La dejun s'ail ridicat mai multe toasturi, intre care unul al meil,
in versurl 1) din partea piriului Fetes, care invirteste moara turbine!
prodicatoare de lumina electrica. El a placut foarte mult la amindo!, care mi-au multamit din toata inima. Dupa masa, Regina mi-a
spus ca Regele este foarte mihnit de boala feciorului imparatului
GermanieT, care era chemat a mosteni tronul. El are din nenoro-

cire aceeas boala ca $i bietul Iancu, cancer in git. Prin urmare

e condamnat de doctor!!
Regele a fost in legatura prieteneasca cu printul imperial
tocmai din copilaria lor, au facut impreund rasboiul cu Danezif si
cu Austriacii ei au trait impreuna ca do! frati. Moartea apropiata
a printului afecteaza pe Rege intr'un grad care ingrijeste pe Re-

gina. Ea m'a rugat dar sa nu plec de aice decit data cu Maestatile Lor, adica peste vase zile, fiind-ca prezenJa mea la Castel
e un isvor de scumpa distractie pentru Rege.
Ce trebuia sa raspund ? Negresit ca vol sedea cu mare
multamire, cacT adevarata prietenie se arata la nevoe. Asa dar
inainte de 9 Nov. nu pot pleca. Aceasta intirziere te va supara
foarte, insa judeca daca ae putea sa o inlaturez.
Pe linga aceasta veste trista, iata alta multamitoare. Am
inceput a lucra si am produs o frumoasa poezie intitulata Balaa'a
Pelefulur, care a produs mare placere Regelu! si RegineT. Fiind
dar ca m'a apucat lar Jrechia lucrului, voT profita de aceste zile,
spre a compune alte bucati. Sper sa ma intorc la Mircesti cu
mina plina.
Timpul e frumos si ea sanatos. Scrie-mi cum te gasesti $i ce fad.

V. Alecsandri.
CDXII.
Bucurqtl, Otel Capp 11 Noembrie 1887.

Draga, Telegrama mea de eri cred ca te-a lint$ tit. Vol pleca
poiminT Vinerl la Mircesti, cacT am deplina sperare de a mintui
trebile Legatiuner pand atunci. M'am intors la Bucuresti impreund
1) Poezia: cUrarea Pelegului,, Vezi cMonitorul oficial, 1887, p. 4024.
72278

www.dacoromanica.ro

20

306

cu Regele si Regina, care n'aii vrut sI ma lase de la Sinaia inaintea

Maiestatilor Lor. Aice am gasit pe Balaceanu si am fAcur o vizita
chiar eri searA !LIT Bratianu, care impreunA cu D-na Bratianu IV
trimit multe gi afectuoase inchinAciuni ... Sunt sAnAtos.

Te sarut de o mie de orT, V. Alecsandri.

CDXIII.
Castel-Pelev, 4 Oct. 1888.

Drags, Sunt sanatos. Am regulat plecarea mea de aice pe

la 22, cel mai tirziti 25 Octombrie, pentru ca sA am timpul necesar
de-a termina cu d-1 Carp afacerile Legatiunef si a revedea socotelile mosid. Cred ca totul va fi sfirsit pAna la 1 Noembrie, pentru

ca sl putem pleca pe la 3 Noembrie si ajunge la Paris la 7.

Marie mi-a scris cA te-ai intors de la Socola foarte ostenita
si cA tusea nu inceteaza de a te necAji. Te rog sA nu neglijezl
sanatatea, clef ea este cea mai scumpa avere. MA tem sl nu te
puT bolnava la drum in timpul ierner. Ar trebui sA ma asculV cum

te ascult eu, cind e vorba de sanAtate, cad ce ne-ar folosi averea

cind nu ne-am putea bucura de dinsa.
Te rog, dragA, sit mutt in saltarele de la dulapul cu valurT
de muzicA o carte intitulata: Ballades et chants populaires de la
Rournanie, traduites par M-r Alecsandri, 1853, si sA mi.o expeduesti aice, clef e destinata Regina Marie mi-a trimis un exemplar
cam rupt.
Scrie-mi cind ii avea un ceas liber. VA sarut pe top $i pe
toate cu dragoste.

V. Alecsandri.

CDXIV.
Castel- Peles, 6 Octombrie 1888.

DragA, Am primit depesa matale si m'am bucurat sA aflu ci

esti sanatoasa. Tot astazi am primit si o scrisoare a DoctoruluT
Valliano, care imT spune ci tot te supara tusa. Cum am face ca
sa-ti treacA ? gaseste o doctorie.
Aid ploul azT cu cofa si in Castel e un intunerec trist. Top*
stAm prin odgile noastre lungip pe canapele, cetind sati dormind.
Asteptam sA se aprinda lumina electrica pentru ca (sA) mai prin-

dem la veselie. Sunt sanatos, si ma feresc de frig, de vint. etc.

Te sarut de o mie de orT, V. Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

307

CDXV.
Castel-Pelq, 9 Octombrie 1888.

Bravo, babusca! Estr harnicA si voinicA cit opt ; dee D-zeti

sa fir sanatoasia cit opt-spre-zece. De cind am plecat din Mircesti
ar cules via de la Socola, aT mintuit samanaturile de toamnA, aT
inceput culesul popusoiulur, aT umplut treT cosere sill mar ramine
Inca de umplut coseru1 ce se lucreaza. Cind al putea sa. vind griul
si ovazul inainte de plecarea la Paris, minunea a fi completA.
Am scris lui Privileghi indata, pentru ca sa-r dati de tire
ca aT sA trimeti in saptamina ce vine cite-va lazT la adresa lul $i
l'am rugat sA reguleze expeduirea for pe mare pand la Marsilia
$i de acolo pana. la Paris.
Astept panerul cu merele. Regele it asteapta asemenea cu
mare placere $i itr multumeste, cad afara de poamA, nu sunt alte
fructe pe masa de o saptamina. Slier ca vor ajunge in bunA stare
si vor fi bune de mincat. Am pus la cale ca sA se aseze merele
pe polite, intro camera nicT prea rece, nicl prea calda si am recomandat ca sai le pAstreze numal pentru Regele.

De led ne gasim in lama. Ea s'a coborit de pe muntr in

vale, aducind omAt destul $i ger. Astazi toate nasurile sunt patlaginif; dar Castelul e bine incalzit $i nici nu vreti s'o suit
Pre cit am inteles Regele $i Regina ar vrea sa ma tie aice
mar mult de cit planuisem, dar of cata sa scap pe la 25 Octombrie numal decit, pentru ca sA nu ne apuce iarna grea pe drum.
Complimentele mele luT Burduf $i nunta vesela cu roadA.

VA sArut pe toate din toata inima, V. Alecsandri.

Auzisem ca Ion Ghica ar fi bolnav ; i-am scris si azi am
primit raspuns scris de D-na Ghica $i iscAlit de el, prin care imr
da de tire ca se aflA la insula Wight incr'un hotel splendid, pe
malul Oceanulul si O. se prajeste la soare. Complimente matale
din partea IuT si a D -neT Ghica.

Ti-am scris ca a fost aice Mititza Sturdza. Am vorbit multe

impreunA si m'am convins ca. face opozitie ministeruluT nou, fara.
a fi contra RegeluT. Cit pentru Bratianu nu l'am vazut inca, fiind-ca

n'a venit la Sinaia in vara aceasta.

www.dacoromanica.ro

308

CDXVI.
Castel-Peles, 7 Octombrie i888.

Draga, Az( dimineata ne-am trezit cu iarna in tarA. Ea si-a

intins cojoacele albe pe virfurile muntilor si ell mi-am adaugit o
noun 2AturA. de bumbac la piept. Veil cum ma ingrijesc de mine

pentru ca sa nu'ti ocazionez nici un necaz si nicl 0 suparare.

Ast-fel ar trebui sa fact si mata pentru ca sa fill linistit !
In fala ferestret mele vad piscurile inalbite si inghetate si cu

toata salbatica for podoabd nu'mT vine gust nici decit de a ma

plimba pe sub brazil incarcati cu turturi. Prefer sA fac miscare de
aTungul galgAilnx iticalzite din castel, pe covoare groase unde nu
patrunde frigul

Aice avem pe D -1 Lecomte de Nouy care a dres biserica

de la Curtea de Arges si care face minunate fotografii. El a scos
portretele tuturor oaspetilor din Castel; al mei) pare a fi foarte
nimerit.
l'or aduce cind m'oi intoarce acasa.
Marie mi-a scris ca mai toate merele s'ati stricat ; imi pare
rdu ca in anul acesta nu pot face multumire Regelul. Maiestatile
Lor m'a intrebat ades de mata, auzind de vrednicia ce aT arAtat
in urma ciclonului; Regina m'a insArcinat sal( scriii ca sA nu te
ostenesti mai mutt de cit te iarta. puterile.
Vacarestele suet aice; Domnisoara Helene, poeta, a fost
numitti in locul D-nei Kornai, care va fi in curind declarata. prima

&mn de onor a Curtei.

Sunt sanatos, deli cite data imi e cam urit din cauza lipsel
de lumina. Dupl dejun, .pe cind tot( se retrag in odaile lor, ma
intind pe canape, cetesc si adorm. Mi se pare ca toll fac ca mine
Seara jucam biliardul pana la to ceasuri si jumatate

e poi buona

no tte !

VA sarut pe toate de o mie de oil, V. Alecsandri.

CDXVII.
Sinaia, Castel-Peles 8 Octombrie 1888.

DragA, Astl-noapte, pe furls, iarna s'a coborit de pe virful

muntilor in vale. Totul e alb imprejurul nostru si omAtul cade
neincetat, ca si cind ar vroi sa ascunda on -ce urma de verdeata.
Brazil sift acoperiti cu turturi, atmosfera. incarcata cu negura si
soarele s'a ascuns nu still unde, pentru ca sa nu-t degere nasul.
www.dacoromanica.ro

309

Spectacolul e frumos, prea frumos, dar imi place a-I admira de

d_up4 geamuri, pe cind focul pilpie in sobs $i ceaiul ma indeamna
st-1 beau pentru ca saint pastrez caldura. tii cum se ghemuesc
mitele la gura sobef $1 cu ce ochT visatorT se uita in fund cind
se apropie iarna, astfel $1 eu, inchis in casa privesc navalirea zapezei in sinul card. Ce timp avetT la Mircesti ?
Am primit volumul ce mi-al trimis $1 l'am $i dat Reginef.
A$tept acum de la Paris un bronz, ca acel ce mi-a oferit Maria
Cantacuzin, pentru ca s1.1 prezentez MaiestAtif Sale, cad el infltiseaza una din eroinele poemurilor Sale.
Bengescu imf scrie ca total merge bine in Avenue Montaigne,

$1 a tot personalul Legatiunef ne a$teapta ca sa ne iasa inainte

la garl, precum a urmat in tots aniT ... Dee Domnul ca sa putem
trece prin Galitzia $i Austria fail greutate $i fara vijelif de iarna.
Va sarut pe toate din toata inima, V. Alecsandi.
CD VIII.
Castel.Pelq, i i Oct. 108.

Drags, Te bucura cad am Inceput a lucra! Am scris eri

trei poezil $1 am avut multumire de-a ma incredinta ca nu mi s'a
tocit condeiul. Sosirea =Lei si lumina albs a zapedeT u efectul
de-a-mi aduce inspiratii. Ele ingheata natura, dar tot data im1
desgheata crierif $i ma indeamna a scrie. Mai am Inca de $ezut
cloud saptaminT in castel $i cred ca voi maT produce cite-va bucati in versurT, cad linistea $i lipsa de grijI sint pentru mine
conditif neaparate pentru lucru.
Am uitat sa -1i spun in scrisoarea de erT, ca sa espedue$t1 la
Paris cele doul tablourT care reprezinta fructe $i scena luT Toma
necredinciosul cu Christos. Nu stiti data paravanul din odaia mea
s'ar putea trimite odata cu cele-l'alte efecte.
Merile $i perile sint foarte gustate de Regele, de Regina $i
de fratele ef, Printul de Wied $i fiind-ca numarul for nu e mare

in anul acesta, am pus la tale ca sa se pAstreze numal pentru

MajestAtile lor. Musafirif fac zimbre !

Ce vreme aveti pe-acolo ? Ninge, pima ? Se zice ca in Bucurest! e timpul foarte uricios. Dee Domnul O. se indrepte pe cind
a fi sa plecAm.

VI sarut pe toate, V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

310

CDXIX.
Castel.Pele, 12 Oct. 1888.

Draga, am scris legencia RominceT 1) care in vremea lul Sturza

Voda a exit inaintea plugului trimis de Vocla ca sa taie in doua

mosia razesilor vecini cu Flaminzii, $i a depus copilul eT la picioa-

rele boilor, zicind sa traga plugul peste trupul copiluluT. A piacut foarte mult Reginei, care s'a si apucat sa o traduca in limba
germana. AstazI a sosit din Paris bronzul ce am comandat pentru
Maiestatea Sa $i care e intocmai cu acel ce mi 1-a oferit Maria
Cantacuzin. Nu pot sail descriii bucuria Reginei primindu-l. El e
foarte admirat si acum e depus in cabinetul eT de lucru.
Am adus vorba asupra zilel please] mele de aicea adica la
25 a lund, zicind ca concediul meti expiry la sfirsitul lune! $i ca
o sa am nevoie de vre.o 6 zile ca sa-mT pun toate trebile la cale
pan' a nu porni din tiara. Cred ca va fi oare-care lupta, insa sper
s 'mi pot indeplini gindul.
Timpul s'a Indreptat, soarele a revenit, insa gerul e foarte
simtitor Inca.

VI sarut pe toate, V. Alecsandri.

CDXX.
Castel-Pelq, 15 Oct. 1888.

Draga, Timpul urmeaza a fi splendid. Desi virfurile muntilor

sint acoperite cu omat, la poalele Ipr clima e dulce pe la amiaza
si imI permite a face primblarT cu Regele si cu Regina, cite doul
ceasuri pe jos. Este speranta ca toamna Se va mentine tot ast-fel
de frutnoasa pana pe la 15 Noemvrie $i ca vom putea face voiajul nostru la Paris fara a suferi de frig. Trebue insa sa ne
pornim numai decit pe la inceputul lunii viitoare gi astept ca
sa-mf daT de tire and eT fi gata de plecare; pan' atunci eu
ma pazesc de tot ce ar putea sa-mi stinghereasca sanatatea ; fa $i

mata ca mine, pentru ca sa ne intoarcem tontoroi la Paris.

Am primit o scrisoare de la Ion Ghica, din insula Wight,
care imT face cunoscut ca se gaseste bine, dar scrisoarea e numaT
iscalita de dinsul, cad Princesa IT serveste de secretar.
Bengesco imi cla de stire ca femeia luT a sosit in Bucuresti
pentru trebT de clironomie ; am sa merg s'o vAd cind oT pleca de
1) 4tPlugul blestemats.

www.dacoromanica.ro

311

aice. Nanu aspirA a fi numit prim-secretar la Bruxella sail la Londra. Daca va isbuti, voi cere sa se rinduiasc5. Cretzeanu in locul
lul, ca unul ce se bucura de stima Regelul $i e un balat inteligent
$i onest.

Toth proprietarif de $aleturT s'aa intors la Bucure$ti, incit

Sinaia a rAmas pustie, numaf Ministrul Frantel Coutouly $i VAcA-

restele au maT ramas pe loc. Poeta e numita domniparA de onor

a Reginer i traduce poeziile MaiestatiT sale in versurI franceze
foarte nimerite. Eu am sells in toate zilele cite ceva $i Regina le traduce in limba germ Ina, incit precum vezl, Castelul a redevenit un

cabinet de lucru, decind ne -au slabit musafiril. ImI pare bine ca

m'am convhis de puterea condeiuluT mea $i sint incredintat ca
vom intrebuinta cu roads la Paris, gasindu-ne amindol linistiti $i
feritl de orl -ce grija. Am tnultime de planuff in cap.
Scrie-mi cum to afli $i cum VA aflatT cu totif, VA sArut de
o mie de orl.

V. Alecsandri.

Lupu Bogdan a fost ales deputat de Roman.

CDXXI.
Castel Pel, r Oct. 1888.

Drags, ItT scria astazi numal cite-va rindurl pentru ca salt spun

ca sint sanatos $i ca am anuntat RegineT plecarea mea de aid pe

llutnineca, adica peste 6 zile. M. Sa m'a intrebat daca n'a$ putea sa 'mi prelungesc congediul ; am raspuns ca nu voesc nici o
favoare de la d-1 Carp $i ca avind a porni la Paris eel mai tirzia
la 2 Noemvrie, imi trebue macar vre-o $ase zile pentru ca sA-m
pun trebile la cale, inainte de a ml departa din tail. Asta veste
nu i-a placut nici decum dar n'am ce face. MA tern acum ca Regele sa nu ma impiedece, fiind-ca cumnatul 866, Printul de Wied,
are a pleca Vinerl $i Castelul at e sa ramiie cam lipsit de oaspetT
dragAlasT. Voi cerca insa toate chipurile ca s5. nu intirziT maT
ales ca m'a ajuns dorul de casa $i de babusca.
Astept o scrisoare de la mata, care sA-mT anunte ca totul
este gata la Mircesti.

VA sarut pe toate de-o mie de orl, V. Alecsandri.

D 1 VAcarescu, tatal poeteT, a fost numit ministru la Belgrad.

www.dacoromanica.ro

312

CDXXII.
Castel Pe ley, 18 Oct. 18S&

Dragg. AzT m'am prajit la soare ca un Lazaroni de la Neaframusetea naturei sub lumina toamneT $i compunind in minte-mi strofe armonioase. Null* pot spune ce bucurie
simt cind scrig o paging de versurT ; imi pare ca de-abia acum
am inceput a ciripi in limba poetica. Ca vechi lautar, care a
cintat asa de mult, mi-am luat vioara slin cul unde o aninasem
de multa vreme $1 iata-mg 'acum tragind din arcu$ cu foc $i cu
mgestrie. Mult s tie inca aceasta belie de cintic ? Nu $titi, dar
a$a 'mT pare, ca ea nu va inceta de curind, dacg ii fi mata sangtoasg $i prin urmare nu voi fi supus la niao grijg. Stii cit de
putin trebue ca sa -ml curme glasul.
ImT fac pregatirile de plecat pe Duminicg ... daca a vrea
D-zeu, vorba lur Nastratin Hogea. Pe Regina am avizat-o de proiectul meu, acum rAmine sa conving $i pe Regele de neaparata
nevoie ce am a pleca mar curind.
poll) adminn'

Vg sgrut pe toate cu dragoste, V. Alecsandri.

CDXXIII.
Castel Peley, 21 Octombrie 1888.

Dragg, Regele pleacg Duminicg. la Bucuresti pentru ca sa in-

tovarg$asca pe cumnatul sau, Printul de Wied ce se intoarce in

Germania 0 Maiestatea Sa va reveni la Sinaia de abia Marti. Prin
urmare sent obligat a-1 a$tepta aice, unde mi-a zis sa ramin. Vol
pleca decT Mercurr sau eel mar tirziA Jor, cAcT Regele are sa vita

cu trenul de 8 ceasurl seara, $i d'abie l'oT intrezari pentru ca

sa -ml fac adio clack precum proectasem, a$ pleca MercurT dimineata. Orr cum, eu vol fi intors la Mirce$d Simbata sari Duminica
dimineata. Ti-oi telegrafia de la Bucure$U.
Am scris pentru Regele o frumoasa poezie, ce-T vol prezenta
in ziva plecareT mele. Timpul se mentine frumos. Dee Domnul ea

sa maf tie tot ast-fel pAnd ce vom ajunge la Paris. Am scris lur
Oignescu ca sa -mT procure tescherele de libera trecere prin Austria,

Germania, Franta, ca sa flu scutit de vizitele vamilor. Le voi gasi

la Bucurestr. Scrie-mT daca socotl ea total va fi gata pe la sfirsitul lunel $1 de vom putea sa ne punem la drum pe la 2 sati 3
Noemvrie.

www.dacoromanica.ro

313

Primesc chiar acum rava$ul prin care hut fad cunoscut ca

of vindut griul $1 ovazul. De$1 preturile nu sunt tocmai bune,
foarte nimerit $1 cuminte ai facut, vinzind acele producte pans a
nu pleca. Cine $tie ce era sa mai fie de ele pana in primavara I
Cita sums a! Prins din aceasta vinzare ? Cred ca ea o sa ajunga
a acoperi toate cheltuielile, plata datoriilor la Roman, lefile slugilor,
ingropatul valor, etc., sad a fi nevoe sa -(l trimit ceva din leafa
mea, cind of sosi la Bucuresti ?

De s'ar vinde pdpupiul cu pret bun, la anul tot ar rerninea

ceva folos.

Te sarut de o mie de orT, V. Alecsandri.

CDXXIV.
Castel Peleh 22 Octombrie 1888

Draga, Al auzit nenorocirea ce s'a intimplat la Ruginoasa ?

Printul Demetre 1) s'a ucis ; pentru ce $i cum nu $tim, dar un telegram ne-a adus aceasta trista veste ieri. Regele $1 Regina m'au
insarcinat sd, scrid Doamnei din parte-le; ceea ce am $i facut. Astazi
Teodor Rosetti ml -a telegrafiat de la Ruginoasa ca Doamna este
cu totul sdrobita de durere ; am raspuns imediat, din partea matale
$1 a mea, complimente afectuoase de condoleanta. Sarmana Doamna

Ce viatA necajita pentru dinsa, de cind ad crescut bletif marl.

Privileggio mi-a scris in$tiintindu-ma ca a primit lazile in nu-

mar de trei, ca ele cintaresc 40o de kilograme, ca le-a transportat la biuroul vapoarelor Fresinet, $i le-a recomandat ca sa fie
scutite de umezeala pe cit se poate.
Cheltuiala transportului se sue la 25 fr. Chitanta a fost trimisa matale la Mircesti. Regele pleaca mini la Bucure$ti $1 se intoarce Marti aice. I-a placut foarte mult poezia mea.

VA sarut pe toate cu dragoste, V. Alecsandri.

CD XXV.
Castel Peleh 23 Octombrie 1888.

Draga, In sfirsit am isbutit a -obtine incuviintarea Regelui $i

a Reginel ca sa plec Joi dimineata. Vol $edea doul sad trel zile
in Bucuresti pentru ca sa regulez cu D-1 Carp oare-care afaceri
11) Printul Dimitrie A. Cuza.

www.dacoromanica.ro

314

ale LegatiuneT si sper sA mA intorc acasa DuminicA. sau cel maT

tirziu LunT seara, cacT am de end a calatori ziva.

Aflu cA Demetre Cuza a murit de oftica, dar cl_ iui. s'a si

nucis ... Cu atita mat bine pentru biata DoamnA care este sdrobitA de durere.
Am primit scrisoare de la Ion Ghica ; el se desfAteazA sAnAtos in insula Wight .i asistA la toate reprezentatiile date de
amatorT

AstAzi timpul dl semne de schimbare. Muntif sunt acoperitT

ctt negura. Iarna se apropie ; e timp de fugit !

Te sArut de o mie de orT, V. Alecsandri.

Am scris legensla CrinuluT care a fAcut pe Regina sa plinga.
Are sl o traducA indatA.

CDXXVI.
Castel Pelq Simbita

zS88 (tuna n

Drags, MA gAsesc de Miercuri trecuta la Sinaia, bucurindu-ma

de un timp minunat. Printul de Galles a sosit aice de alaltAerT,

incintat de primirea ce i s'a fAcut gi maT cu seams de frumusetea fetelor care sunt in palat, clef el este mare apreciator at frumusetif. Regina a organizat in onorul luT un sir de reprezentatif
in teatrul din Castel, foarte nimerite $i care obtin mare succes.
Cred cA Printul va duce cu el neuitate suvenire din Rominia si
va lAsa tot asemine suvenire aice, cad el este foarte amabil cu
toatO. lumea.

IerT am avut ocazie de a vedea pe totT ministxiT, venitT ca

sA se prezinte PrintuluT, insA nu am avut prilej de-a le vorbi de
trebT. Tot' s'aii arAtat cAtrA mine destul de prietenosi. Cit pentru
Regele si Regina, nu am nevoe de a mat spune cl i-am gAsit tot
asa de simpaticT ca in trecut.
Scrie-mi cum te afli ? In mijlocul serbAtorilor de aice, gindul
mei tot amine neclintit in privirea sanatatif matale.
Daca e adevArat cA mii iubestI, nu poST sA mi-o probezt mat

bine de cit ingrijindulf de sanatate, pentru ca sA te regAsesc

voinicA si frumoasA.

VA sArut pe toti din toatA inima, V. Alecsandri

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR
AgaricY, p. 81.

Alex. Th., p. 104.

Alecsandrescu Gr., p. 152, 153, 182,
183, 187.

Alecsandri I., p. 124, 138, 139, 1411

142, 171, 172, 281, 282, 283, 305.
Ascoli, p. to6, 275.
Asian Is1,, p. 61, 227.
Aurelian P. S., p. 170, 171.
Bal Charles, p. 141.
Balassan, p. 87, 88.
Thileanu Eliza, p. 295.
Makaanu, p. 275, 291, 306.
Baligot, p. 26o, 262, 271, 282.
Bale, D-na, p. 265.
Barnutiu, p. 12, 36.
Bamberg, p. 223.
Battenberg Al., p. 191, 297, 298.
Bengescu-Dabija, p. 66, 152, 187.
Bengescu G., p. 151, 155, 156, 157,
158, 295, 309, 31o.
Berlier, p. 301, 302.

Bianu I., p. 137, 170.

Bibescu Pr. G., p. 217, 232, 233.

Bismark, p. 109.
Birsescu Agata, p. 225.
Blaremberg, p. 248, 249, 252, 253.

Bodnrescu S., p. 66, t

Bogdan Lupu, p. 97, 311,
Bogdan G., p. 207, 209.
B dagi, p. 114.

Boissier Gaston, p. 240.

Bolliac C., p. 49.
Bolintineanti, p. 42, 45, 53.
Bonaparte Wyse, p. 165, 276, 277, 278,
279, 28o, 28x.
Bone, p. 265.

Bonheur ko,a, p. 14.

Boulanger, p. 215, 218, 229, 230.
Bratianu I., p. 12, I00, 102, 103, 212,
214, 216, 217, 223, 226, 231, 248,
249, 250, 252, 253, 291, 297, 302,
303, 306, 307.

Brinzit D-r, p. 86, 88, 201.

Buicliu, p 234, 235.
Burki, D-na, p. 215.
Byron, Lord, p. 49.
Callimach-Catargiu, p. 265.

Calinderu, Dr, p. 232, 234, 235.

Climpineanu, p. 297.
Cantacuzino I. A. (Zizin)p. 69, 83, 104,
114, 145, 232, 294.
Cantacuzino Gr., p. 204.
Cantacuzin Maria, p. 309, 310.
Cantemir D., p. 84.
Caragrani, p, 5o.
Caragiali I., p. 140.
Carnot Sadi, p. 211.

Carp P. P., p. 28 (note), 39, 89, 249,

Sob, 311, 313.
Catargiu Lascar, p. 229, 237, 238.
Catargi Paul, p. 277.
Caudela, p, -s4o.

favour, p. 99.

Cazeneuve, p. 87.
Cazimir V., p. 232.
Ceaur-Aslan N., p. 227.
Cerlcnti, p. 223.

Cihac, p. 75, 104, 114, 155, 156.

Ciparirt, p. 8, 36, 5o.
Codrescu Th., P. 45.
Coglniceanu M., p. 7, 45, 48, 74, 77,
102, 103, 183, 195, 196,
202, 204, 205, 211, 212,
223, 224, 225, 235, 252,
Conaki C., 151, 181, 185,
188.

197, 199,

216, 218,
253.
187. 187,

Coma V., p. 128.

Cordier, p. 114.
Come, P. 31, 41.
Costescu ComIlneanu, p. 210, 211.
Cotzebue Wilhelm, p. 75.
Coutouly, p. 303, 311.
Crawley, p. 284.
Creangd. I., p. 6. 85, 118.
Creteardt, p. 3

www.dacoromanica.ro

- 318 Creculescu N , p. 288.

Cugler Matilda, p. 31, 78, 79.

Cuciureanu M., p. 1:17, 188, 189.
Cuza-Voc11, p. 153, 163, 168, x69, 175,
186, 231, 232, 244.
Cuza Al. (6ur). p. 254.
Cuza Deroetre, p. 224, 313, 314.
Cuza, Doamna Elena, p. 224, 254, 271,
282, 298, 313, 314

Dame Fr., p. 196.

Densusanu Ar., p. 12, 152, 187.
Desobry, p. 176.
Docan, p. 226.
Donici A., p. 187.
Dr5ghicescu, Maior, p. 193.
Drouyn de Lhouys, p. 172.
Duca George, p 63, 268, 286.
Duca, General, p. 141.
Duca Lucie, p. 272.
Dulfu P., p. 120.

Ispirescu P., 211.

Istrati N., p. 181.

Jora M., p. 39.
Karr Mph, p. 225, 226, 227.
Kingston, p. 284.
Kisselef, p. 107, 201.
Kremnitz Mine, p, 11.
Krelulescu Paulina, p. 287.
Laforgue, p. 276.
Lahovary r., p. 231.

Eliade-Rhclulescu, p. 36, 67, 91.

Eminescu, p. 14o,
Epureanu, p. 196.
Eraclide C., p. 35.
FIllcoianu, General, p. 42.
Ferekyde, p. 15u, 199, 217, 299, 303.
Ferry Jules, p. 21o, 211.
Flammarion C., p. 140.

Fleva N., p. 199.

Floquet, p. 217.
Floranttn I. Pop., P. 44.
Florescu, General, p. 98, 99.
Freycinet, p. 186.
Frunzescu D., p. 5.
Galles, Prinlul de. p. 314.
Gane N., p. 76, 77, 93, 112, 114, 143,
150, 201.
Gamier, p. 8.
Georgescu, Sculptor, p. 170.
Ghica Ion, p. 81, 114, 115, 116, 118,
119, 120, 121, 122, 123, 124.
126, 127, 128, 129, 136, 137,
141, 144, 146, 147, 148, 149,
152, 153, 156, 157, 158, 169,
187, 188, 201, 215, 232, 234,
283, 284, 285, 294, 295, 307,
314.
Ghica Ferdinand, p. 205, 222.

Ghica Gr., p. 222.

. Ghica Charles, p. 215.
Ghica lancu, Beizadeaua. p. 171.
Girard, p. 217.
Grabe, General, p. 100.
Gradisteanu P., 137, 171.
Grandee Gr. H.,. p. 49, 5o, 80.
Grevy Jules, p. 184.
Gorciakoff Pr., p. 109, 172.
Got, p. 7o.
Golescu A., p. 39.
Gubernatis, Angelo de, p. 157.

Guyon, Dr., p. 248, 252.

Hartular Hanclea, p. 225.
Hasdeu B. P., p. 21/. 33, 45, 52, 57,
66, 76, 84, 86, 88.
Hausknechi, p. 163.
Heine Heinrich, p. 66.
Hubner, Baron, p. 107.
Hugo Victor, p. 149, -179Hurinuzaki A., p. 30. 45, 40.
Ionescu N p. 171, 171; 194.

125,
140,
151,
183,
282,
31o,

Lahovai y Jaques,

p,

204.

Lamarraora, p. 69.
Lamartine, p. 136.

Lambrior, p. 66, 71, 89.

Laurian, p. 36, 5o, 66, 9 t , 159.
Leconte de Nouy, p. 19, 20, 194, 308.
Lesseps, Ferd. de, p. 172.

Liteanu-Virnav G., p. 65, 66, 88, los.

Lukian, p. 45, 123.
Macedonski Al., p. 12. 130, 187.
Maiorescu T., p. 27, 28, 33, 36, 41,
5o, 61, 75, 76, 82, 83, 85,99, 124,
125, 132, 135, 150, 153, x56, 177,
183, 208, 265.
Malard D., p. 199.
Mandrea, Architect, p. 304.

Maxim, p. 5o, 66, 67, 159.

Melchisedec Epicscop, p. 117, 121, 288.

Michaud, p. 226, 227.

Millo M., p. 3, 4, 6, 132, 138, 139,

142, 165, 303.
Missstriarl

4 . 11036, 108, 127, 276, 277, 279.

Missir, p. 143.
Mirzescu, p. 89.
Moliere, p. 10.
Montesquieu, p. 142, 148, 149

Mortun V., p. 227.

Nanu, p. 311.
Napoleon Ill, p. 29, 101, 103, 214.
Napoleon, Prinol, p. 107_
Naum A., p. 126, 127, 129.
Nildejde I., p. 223, 227.
Negri C., p. 6o, 68, 69, 130, 131,
176, 189, 196, 199, 203, 205, 239,
243.
Negri Catinca, p. 227, 288, 234, 240.

Negruzzi C., p. 27, 28, 32, 35, 37, 45,

48, 57, 58, 103, 121.
Negruzzi I., p. 164, 165, 171, 18i, 184,
187, t88, 202.

www.dacoromanica.ro

- 317 Xegruzzi Leon, p. 32, 405 45, 5o,

6,1,

104.

Obedenariu, D-r, p. 106, 108, 173, 277,

Oliffinseu, D. C., p. 135, 201, 312.
Panu Anton, p. 58.

Panu G p. 65, 66, 76, 249.

Papadopol Callimach A., p. 14. 15, 114.

116: 117, 119, 120, 125, 132, 135.

151, 156, 203, 204, 273.
Pasha Scarlat, p. 112.
Pencovici, General, p- 222.

Petrino D., p. 72, 76, 79, 86.88. 101,

105.

Pisozki, p. 260, 273, 282,

Plagino, p. 232, 277, 278.

Pogor V., p. 31, 41, 44, 50, 58, 6t,

71, 75.
Paten, p. 55
Popa Vlrnov, p. -232
Pruneu d. 31
Pumnul Ar., p. 36, 9r.
Quinet Ed., p. 145'.
Quintana, Albert de, p. 106.
Racovutl D. p. 19
Rallet D. p, 87,

Icegele, (Carol 1) 14, 15, 52, 87, 88,

101, 102, 114, 129, 185, 191,

193, 207, 208, 209, 216, 217, 221,
222, 224, 225, 231, 235, 236, 238,
250, 253, 255, 274, 286, 291, 297,
299, 300, 301, 302, 304, 305, 3..)6,
307, 309, 310, 311, 312, 313, 314.
1CO,

Regina. (Carmen Sylva) p. 13, 101, 104,

16, 216, 217, 278, 225. 251, 253,
255, 272, 273, 274, 286, 289, 290.
291, 292, 293, 297, 299, 300, 302,
304, 305, 306, 307, 308, 309, 310,
311, .311, 313, 314.
Riureanu, p. 69.
Rola C., p. 97, 98, Too.
Romano, D-ra, p. 287, 300.

Romanescu Aristim, p. 289

Bossed, C. A., p. 99, 100, 102, 103,
127,

Rosseti D., p. 149, 152.

Rosseti Theodor, p. 224, 288, 298.
Russo A., p. 187, 188, 189.

Russu D-r. p. 274.

Scavtnski Daniel, p. 45.
Scheletti, p, 3r.
Schiller, p. 123.
Sculy, D-r, p. 304.
Severin, PAruntele, r, 17, 19, 20.
Sion G., p. 53, 145, 227.
Slavici 1., p. 76.

Socec, p. 63, 71, 104, 105, 14o, 148

163, 177, 192, 254, 255.
Stamate Cavaler de, p. 3o, 31.
St. Mar de Gumrchn, p. 5.
Stamatopol A,. p. 112, 114.
Statescu E., p. 183,
Stolojan., p. 297.

Sturza D., p. 193, 286, 287, 297, aco,

302, 307.
Sturza Prune. M , p. 112, 296.

Sturza Josefina, p. 229, 241, 243.

Sturza Mihail, p. 181.
Sturza Smaranda, p. 243,
Sturza Zulma, p. 167. 174, 240.
Szilassy Gr. p. 120,
Serbgnescu Col. Th., p. 3z.
Teodorini El., p. 225.
'rissot, p. 284.

Tourtoulon, Baron de, p. 1o6, 137, 164,

,66, ,68, 276.

Turgenieff, p. 67.

Urechia V. A., p. 198, 204.

V:tdrescu Elena, p. 255, 308, 311.
Vahan') D-r, p. 289, 301, 306.
Ventura Gr., p. 254.
Vernescu G., P. 225.
Victor-Emanuel, p. 98, 99.
Vincens Emile, r. 244, 246, 247, 248.
Virnav Costin, p. 172, 173.
Visniecoski, p. 239.
Voltaire, p. 220.
Vulcan losif, p. 138, 139.
Vulpian D., p. 147, 148.

Wied, Principe de, p. 309, 311, 312.

Xenopol, p. 66, 113.
Xenopol ( ?) architect, p. 307, 304.
Zamfirescu M., p. 62.
Zanne, p. 53.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
Pag.

III

Prefiqa
Bibliografie

ScrisorY ctitre T. Maiorescu

Tab la

I. Negruzzi

25

Al. Papadopol-Callimach

163

Paulina Alecsandri

259

numelor

315

www.dacoromanica.ro

ERRATA
P. 32. vers 8 : In loc de : afartY sunk. lin = alfa sunk lin.
P. 45, rind 3 jos : in loc de : Scairuski = Scavinski.
P. 48, scris. XXXV11, rind 9: si va muitumesc oast 'Mad s-uvenir = ciieste; pentru
acest pldcut suvenir.

P. ;58, rind 3 jos : data scrisoreT 1889.

P. 195, rind 13 : in loc de ; storice = istorice,
P. 217, rind 16 : t.
2
regardez la = regardez-la.
P. zzo, rind 13 : v 2 * as juca = a -iT juca.
P. 248, jos : In loc de : la montaigne = la montagne.
D

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro