Epoca elenistica

Termenul Civilizaia elenistic i aparine istoricului german Johann Gustav Droysen i se refer
la rspndirea culturii greceti n rndurile populaiilor ne-grece cucerite deAlexandru cel Mare.
Dup Droysen, civilizaia elenistic a reprezentat o fuziune ntre cultura greac i acea a Orientului
mijociu.

Principalele

centre

culturale

s-au

extins

din

Grecia

continental

la Pergam, Rodos, Antiohia i Alexandria.

Istoricii moderni consider c perioada elenistic ncepe cu moartea lui Alexandru cel
Mare

din

323

.Hr..

Armatele

lui

Alexandru

au

cucerit

Mediterana

rsritean, Egiptul, Mesopotamia i Podiul iranian, Asia Central i unele regiuni din India. Dup
moartea sa, a avut loc o lupt pentru succesiune, cunoscut ca rzboiul diadohilor. Conflictul a luat
sfrit n 281 .Hr., cu nfiinarea a patru state principale.

Dinastia ptolemeic n Egipt cu capitala la Alexandria;

Dinastia seleucid n Siria i Mesopotamia cu capitala la Antiohia;

Dinastia antigonid n Macedonia i Grecia central;

Dinastia attalid n Anatolia cu capitala la Pergamon.

Succesorii lui Alexandru au stpnit teritoriile de la vest de Tigru o bun perioad de timp, i au
deinut controlul asupra Mediteranei rsritene pn la preluarea controlului regiunii de
ctre Republica Roman. Cea mai mare parte a orientului a fost n cele din urm ocupat de Parthia,
ns cultura elenistic a rezistat n locuri deprtate, cum ar fi

Regatul greco-

bactriandin Bactria sau Regatul indo-grec din nordul Indiei sau Bosforul cimerian. Cultura elenist
a rmas dominant n partea rsritean a Imperiului Roman pn la cretinarea acestuia i
perioada de tranziie ctre Imperiul Bizantin.
Sfritul perioadei elenistice este considerat anul 31 .Hr., cnd regatul Egiptului ptolemeic a fost
nfrnt de romani prin Btlia de la Actium. Ca urmare, ultimul monarh al Egiptului, Cleopatra, sa sinucis, iar regatul ei a fost anexat de ctre Octavian.

Orientul Apropiat s-a grecizat iar cultura greaca s-a imbogatit cu elemente orientale. Dupa moartea
lui Alexandru Macedon, imperiul sau a fost impartit in state elenistice, care au fost cucerite de
Roma pana in anul 31 i.H. Civilizatia elenistica a avut realizari mai mari decat civilizatia clasica
greaca dar a inceput si fenomenul de decadenta culturala. Principiul unitatii culturale era insotit de
lupte interne sociale si politice si de razboaie intre statele elenistice. Aceasta criza a intetit dorinta
venirii unui mantuitor. Capacitatea de expresie exceptionala a limbii grecesti care devenise limba
universala, inteleasa in toate statele elenistice, profunzimea gandirii, sentimentul nou al infratirii
oamenilor pe baza unitati de cultura si civilizatie au ajutat aparitia crestinismului.

Monarhia elenistica
Monarhiile elenistice sunt forme hibride ce imbina regalitatea de traditie macedoneana compatibila
cu existenta taranilor liberi cu cetatile stat si cu traditiile despotiilor orientale , bazate pe structuri
birocratice si taranime dependenta. Monarhiile elenistice sunt forme autoritare de conducere , de
drept divin, in care persoana regelui formeaza obiectul unui cult dinastic organizat.
Cultul dinastic era deservit de o categorie speciala de sacerdoti iar monarhul avea un templu
dedicat si statuia plasata intre cele ale zeilor. Un aspect special al monarhiei elenistice este
asocierea la domnie a sotiei monarhului ( aspect oriental ). Regele centralizeaza puterea legislativa
, puterea politica ,puterea administrativa ; este deci comandant suprem , judecator suprem ,
principalul administrator al bunurilor statului .
Guvernul regal se confunda cu curtea monarhului formata din oameni ai regelui. Statul controla
comertul si activitatea mestesugareasca
Sub raport economic cel mai important lucru care s-a intamplat in aceasta perioada este raspandirea
monedei si generalizarea economiei monetare adoptata si in Orient .
In plan social se produc mari schimbari in sensul adancirii diferenterilor intre paturile sociale si al
cresterii luxului direct reflectat in impodobirea locuintelor cu picturi si mozaicuri, cu mobila de
pret si obiecte de arta .

Viata culturala
Se caracterizeaza prin adoptarea de catre greci a unui stil de viata si raspandirea culturii grecesti
in orient. In acelasi timp schimbul este reciproc deoarece cultura greceasca la randul ei sufera
influentele orientale .

Religia
Accepta culte noi, orientale iar religia greceasca se apropie de formele mistice ale misteriilor
orientale . Zeitatea dominanta devine Dyonisos, el insusi un zeu de origine traca
Sunt adoptate misteriile dedicate lui Isis , Cybelei , Osiris.
Inflorirea culturii se datoreaza mecenatului (protecie i sprijinire acordate artelor, literaturii i
tiinelor din partea unui mecena) exercitat de monarhi care tineau pe langa curte o seama de

filosofi, poeti ,artisti . Centrul cultural al lumii elenistice devine orasul egiptean Alexandria unde
se afla Museionul cu biblioteca.