ANATOMIE GENERAL

Alctuirea corpului uman

n corpul omenesc, celulele i esuturile alctuiesc organe i sisteme.
Organele sunt formate din grupri de celule i esuturi care s-au difereniat n vederea ndeplinirii
anumitor funcii n organism.
Segmentele corpului uman sunt: cap, gt, trunchi i membre.

Capul

SEGMENTEL
E CORPULUI
UMAN

Gtul

Trunchiul

Membrele

Celula -este unitatea de baz morfo funcional i genetic a organizrii materiei vii.

n alctuirea celulei distingem trei pri componente principale: membran celular,

citoplasm i nucleu.

SISTEMUL OSOS

Scheletul reprezint totalitatea oaselor aezate n poziie anatomic.

Dup forma lor, oasele se clasific n: oase lungi (humerus, radius, uln, femur, tibie, fibul),
oase late (parietal, frontal, occipital, stern, scapul, coxal), oase scurte (carpiene i tarsiene).
Exist i oase, cum ar fi rotula, care se gsesc n grosimea unui tendon, i oase alungite, cum ar fi
coastele i clavicula, la care predomin lungimea.

Dezvoltarea oaselor are loc prin procesul de osteogenez, care const n transformarea esutului
cartilaginos sau conjunctivo-fibros al embrionului n scheletul osos al adultului.
n jurul vrstei de 20-25 de ani cartilajele de cretere sunt nlocuite de esut osos.

Se ntlnesc trei tipuri de vertebre: cervicale, toracice i lombare.

10

ARTICULAIILE

11

12

LUXAIILE sau dislocare, este reprezentat de deplasarea segmentelor osoase care formeaz
o articulaie i care nu mai nu mai pot menine contactul normal ntre ele.

13

SISTEMUL MUSCULAR
Muchii sunt nite Mase crnoase foarte speciale, deoarece au proprietatea de a se contracta i
relaxa, modificndu-i suprafaa. Exist diverse tipuri de muchi, dar cei numii scheletici, care
sunt inserai pe oase direct sau cu ajutorul benzilor fiboase (tendoane), se pot contracta dup
dorina noastr, reuind astfel s mite diferitele pri ale corpului; datorit aciunii acestor
muchi ne putem plimba i sri, putem prinde i mica obiecte, putem lovi i mngia, mesteca i
fluiera, putem s ne tergem nasul etc. n corpul uman putem numra 640 de muchi diferii i
reprezint 40% din greutatea corpului (pentru mers peste 200 de muchi).

14

15

16

17

18

APARATUL RESPIRATOR

Exista 2 faze ale respiratiei:

-

prima faza a respiratiei se desfasoara la nivelul plamanilor - respiratia externa sau pulmonara
faza a doua are loc la nivelul celulelor si se numeste respiratie interna sau celulara. La
nivelul celulelor se desfasoara procesele de oxidare lenta a substantelor organice simple,
rezultate in urma digestiei, rezultand energia necesara functionarii organismului si produsi
de dezasimilatie ce sunt eliminati pe diferite cai.
Aparatul respirator este format din:

1. Caile respiratorii superioare

Nas formatiune mediocefalica cu caracteristici specifice fiecarui individ, cu dublu rol
respirator si olfactiv. Aerul insipirat prin nas ajunge in plamani. Mucusul vascos si perii aflati in
nas au rol de filtrare a impuritatilor din aer. La om prin inspiraie sunt folosite nrile alternativ (la
un interval de 20 -30 de minute), permitand astfel regenerarea mucoasei nazale.
Cavitatea nazala este impartita in 2 cavitati numite fose nazale de un perete median (septul
nazal). Fosele nazale comunica cu exteriorul prin 2 orificii (narine), iar cu faringele prin 2
orificii largi (meaturi narofaringiene). Cavitatea nazala este captusita cu o mucoasa foarte
vascularizata si impartita in 2 regiuni: mucoasa olfactiva ce se afla in partea superioara si
mucoasa respiratorie, aflata in partea inferioara.

19

Faringe - organ musculos cptuit cu o mucoas, care reprezinta locul de incrucisare a caii
respiratorii (laringele) cu cea digestiva (esofag). Faringele este delimitat in partea superioara de
cavitatea bucal prin baza limbii, amigdale, arcul palatin, iar de cavitatea nazal de coanele
nazale. Ieirea postero-ventral din faringe se realizeaz pe de o parte prin laringe continuat cu
trahea, iar pe de alt parte prin esofag.

2. Caile respiratorii inferioare

Laringe este un organ cartilaginos, cptuit cu o mucoas n interior, situat ntre laringe si
trahee. Laringele, pe langa rolul de protejare a caii respiratorii, este si un organ al fonatiei. In
faringe sunt situate coardele vocale.
Epiglota - cartilaj elastic care impiedica patrunderea alimentelor in plamani, in momentul
inghitirii
Trahee - conduct fibrocartilaginos care continu laringele, situat nainte de esofag i terminat
n torace la nivelul vertebrei a 5-a toracale prin dou ramuri de bifurcaie numite bronhii.
Traheea are o lungime de 11-13 cm si un diametru de aproximativ 2 cm.
3. Plamanii
Plaman - organ pereche cu rol in respiratie, care furnizeaza oxigen intregului corp si elimina
dioxidul de carbon din sange.
Bronhii - 2 canale ce transporta aerul intre trahee si plamani
Bronhiole - ramificatii ale bronhiilor in lobul pulmonar, care se termina cu alveolele
Alveole pulmonare - saci care se umplu cu aer si la nivelul carora se face schimbul de
oxigen cu dioxid de carbon. Fiecare plaman contine aproximativ 300 milioane de alveole
20

APARATUL CIRCULATOR

21

Inima, considerat ca un organ nobil de aproape toate culturile, nu este sediul sentimentelor.
Rolul su nu este ns mai puin important. Ea asigur circulaia sngelui n ntregul corp. Este
un organ muscular gol pe dinauntru, n forma de par, situat n partea median a cavitii
toracice, ntre plamni. Nu mai mare dect pumnul, greutatea sa medie este de 260g i lungimea
variaz de la 12cm la 14cm, la o lime de aproximativ 9cm. Vrful su, denumit apex, se
sprijin pe diafragm i este uor orientat spre stnga.
Pompa cardiac este compus dintr-o mas contractil, miocardul, acoperit i protejat spre
exterior de epicard, strat foarte rezistent care o leag de diafragm, de stern i de vasele mari, iar
n interior de endocardmembran fin, alb, care tapeteaz interiorul cavitii cardiace.
Miocardul este constituit din cea mai mare parte a masei inimii. Este constituit mai ales din
celule musculare cardiace care i confer capacitatea de a se contracta. Aceste contracii ritmice
sunt denumite btai cardiace.
Sngele urmeaz ntotdeauna acelai traiect n inim, de la dreapta, spre stnga: srac n oxigen,
intr n urechiua dreapt apoi n ventriculul drept, traverseaz trunchiul pulmonar pentru a
22

ajunge la plmni, unde se oxigeneaz. Sngele mbogit cu oxigen se rentoarce apoi spre
urechiua stng prin venele pulmonare. El trece prin ventriculul stng, apoi este ejectat de aort,
care l distribuie n corp prin ramificaiile sale. Venele aduc atunci sngele srac n oxigen spre
urechiua dreapt. Astfel se nchide sistemul
Inima este deseori comparat cu o pomp. Acest muchi cu patru caviti se contract i se
relaxeaz n permanen, ntr-un ritm regulat. Este compus n cea mai mare parte din miocard.
Contracia muchiului este complet independent de voina noastr.
Sngele reprezint circa 8% din masa corporal.
Compoziia sngelui
- globule roii (sunt celule fr nucleu cu rol n transportul de O2 i CO2)
- globulele albe (au nucleu fi particip la reacia de aprare a organismului)
- trombocitele (elemente figurate necelulare cu rol n hemostaz)
Grupele de snge
- 0 I (poate dona la toate grupele dar nu poate primi dect de la grupa 0)
- A II
- B III
- AB IV
- grupele AB pot primi de la toate grupele.

23

SISTEMUL NERVOS

24

Sistemul nervos reprezint ansamblul tuturor organelor alctuite predominant dinesut nervos
specializat n recepionarea, transmiterea i prelucrarea excitanilor din mediul extern sau intern.
Trebuie menionat faptul c excitabilitatea nu este o caracteristic exclusiv a sistemului nervos.
Sistemul nervos realizeaz legtura dintre organism i mediu. n acelai timp sistemul nervos
coordoneaz activitatea tuturor esuturilor, organelor, etc. Ca urmare a faptului c sistemul
nervos ndeplinete aceste dou tipuri de funcii, este mprit, dintr-o perspectiv fiziologic, n
dou componente: sistemul nervos somatic i cel vegetativ.
Sistemul nervos somatic, sau al vieii de relaie, realizeaz integrarea organismului n mediul
ambiant. Sistemul nervos vegetativ coordoneaz funcionarea organelor interne, numindu-se i
autonom, ca urmare a faptului c activitatea sa nu este coordonat contient, fiind astfel
autonom. Din alte puncte de vedere nu este autonom, cele dou componente ale sistemului
nervos fiind interconectate morfologic i funcional.
Din punct de vedere anatomic sistemul nervos se mparte n dou componente:
-sistemul nervos central
-sistemul nervos periferic.
Primul este alctuit din encefal i mduva spinrii.
Sistemul nervos periferic cuprinde nervii cranieni i cei spinali.

Mduva spinrii
Este un segment al sistemului nervos central situat n canalul vertebral. Se ntinde de la nivelul
primei vertebre cervicale pn la a doua vertebr lombar. Se termin printr-o poriune conic
numit con medular. Are 43 45 cm lungime i aproximativ 1 cm n diametru. Conul medular se
continu cu o formaiune filiform numit filum terminale, care ajunge pn la baza coccisului
Mduva corespunde ca lungime cu canalul vertebral pn la a
treia lun de via intrauterin. La noul nscut se termin la nivelul vertebrei lombare 3, iar la
adult la vertebra lombar 2.
Configuraia extern:
form de cilindru uor turtit antero posterior
prezint curburile coloanei (cervical, toracal, lombar)
nu are aceeai grosime pe toat lungimea, prezentnd regiunei mai subiri i regiuni mai
groase. n regiunea cervical i lombar prezint cte o umfltur. corespund funciei mai
complexe ale mduvei de la acest nivel anume coordonarea activitii
motorii a membrelor
pe faa anterioar a mduvei se afl un an adnc numit fisur median anterioar
pe partea posterioare se afl un an mai puin adnc numit an median posterior
Mduva este mprit n 4 regiuni: cervical ntre vertebrele
C1 C6
toracal C6-T9
lombar T9-T12
sacral T12-L2
Din aceste regiuni pornesc 31 perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5
sacrali, 1 nerv coccigian. Fiecare segment din mduv, care prezint o pereche de nervi spinali se
numete segment spinal.
Din cauza lipsei de coresponden dintre lungimea coloanei i a mduvei i ca urmare a faptului
25

c fiecare nerv prsete canalul vertebral prin orificiul intervertebral

corspunztor, rdcinil nervului spinal au o dispoziie din ce n ce mai oblic n regiunea
lombar i sacral ajungnd vertical. Rdcinile nervilor spinali din zona lombar, sacral i
coccigian coboar vertical alturi de fillum terminale, formnd coada de cal.
Encefalul

Encefalul este partea sistemului nervos central situat n cutia cranian.

Este alctuit din:
trunchiu cerebral
cerebel
diencefal
telencefal (creierul mare)

26

27

ANALIZATORII
ANALIZATORI - STIMULI
SOLICITAI N NVAREA MOTRIC
ANALIZATORUL

STIMUL / TIP EXCITATIE

MOTOR (somatoestezic si kinestezic)

VESTIBULAR

TACTIL

MECANIC

FORTE GRAVITATIONALE
MODIFICAREA POZITIEI
SPATIALE A CORPULUI / A
SEGMENTELOR
MECANO-FIZIC
(atingere, presiune, termice)

AUDITIV

VIBRATIILE SUNETELOR

VIZUAL

UNDE ELECTRO-MAGNETICE

Analizatorul Kinestezic

Fusul neuromuscular
(receptori kinestezici)

Funcionarea fusului neuromuscular

pentru micarea gambei

Analizatorul kinestezic este analizatorul pozitiei si miscarii corpului si segmentelor sale

in spatiu.
Analizatorul kinestezic(motor), alaturi de analizatorii vestibular, vizual si cutanat,
intervine in coordonarea miscarilor si mentinerea reflexa a echilibrului corpului in spatiu
Analizatorul kinestezic informeaza Sitemul Nervos Central asupra:
- Pozitiei spatiale a corpului si a diferitelor segmente ale corpului
- Gradul de contractie a muschilor
Receptorii analizatorului kinestezic sunt situai n:

muchi (striai)

tendoane

periost (membran osteogen)

articulaii

ligamente

28

Rolul analizatorului kinestezic

n desfurarea normal a activitii motorii
n analiza fin a micrilor
n coordonarea micrilor

Analizatorul Vestibular

Functia analizatorului vestibular

meninerea echilibrului organismului prin modificri ale tonusului muscular, care
determin pstrarea proieciei centrului de greutate n poligonul de sprijin.
deplasarea centrului de greutate, produce modificri reflexe ale tonusului muscular.
Modificrile pozitiei capului influeneaz poziia corpului (postura). Reflexele care
determin postura se numesc reflexe statice sau posturale. mpreun cu analizatorul
vestibular, n reaciile de redresare posturala, mai sunt implicai analizatorii cutanat,
kinestezic i vizual, cerebelul i nuclei ai nervilor cranieni III, IV, VI.

Analizatorul Tactil

Suprafaa pielii - imens cmp receptor

Recepia cutanat deservete mai multe tipuri de sensibilitate: tactil, termic i
dureroas
Receptorii cutanai capteaz i transmit semnale centrilor nervoi

29

Analizatorul Vizual

Simtul vazului, are rol important in orientarea constienta in spatiu si in mentinerea echilibrului
corpului. Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator si are o
importanta fiziologica considerabila nu numai in diferentierea luminozitatii, formei si culorilor
obiectelor, dar si in mentinerea tonusului cortical, atentiei.

BIBLIOGRAFIE RECOMANDAT
1. Aatlas de anatomie (2008), editura Steaua Nordului
2. Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu
Crmaciu, (2008), Biologie - Manual pentru clasa a- XI-a, editura Corint

30