Cinel-Cinel - Ghicitorile Romanilor

BIBLIOTECA ªCOLARULUI
Cinel-cinel
Ghicitorile rom`nilor
LITERA
CHIªINÃU 1998

Biblioteca =colarului
CINEL-CINEL
GHICITORILE ROM~NILOR
Antologie, note, bibliografie =i aprecieri critice alc[tuite de
CONSTANTIN MOHANU
DAVID * LITERA
Bucure=ti Chi=in[u
2000
Coperta de
I.S.B.N.
OMUL (ASPECTUL FIZIC)
Omul
1 Ce vie\uitoare
Umbl[ diminea\a ]n patru picioare,
La pr`nz ]n dou[,
+i seara ]n trei?
2 Am un pom
Cu ramurile-n jos,
+i cu r[d[cina-n sus.
3 Spune\i-mi acum anume:
Ce pom e acel ]n lume
Care ramurile sale
Toate le are la vale
+i vinele, r[d[cina
}i stau ]n sus, cu tulpina?
4 Tare ca cri\a1 =i slab ca oul;
Ghici, cine este?
1
Cri\[ o\el.
CINEL-CINEL
"
Trupul omului
5 Sunt dou[ sc[unele;
Pe sc[unele
Un polobocel;
Pe polobocel
Un bost[nel;
Pe bost[nel
P[dure,
Prin p[dure
Umbl[ lupii.
6 Am o cr[can[;
Pe cr[can[ un poloboc;
Pe poloboc o cobili\[;
Pe cobili\[ o t[rt[cu\[1;
Pe t[rt[cu\[ o p[dure,
+i ]n p[dure r`m[ porcii.
7 Am dou[ cr[c[nu\e;
Pe cr[c[nu\e
Un =tiubeia=2;
Pe =tiubeia=
O c[p[\`n[;
+i pe c[p[\`n[
Un huci3.
1
T[rt[cu\[ fructul unei plante cu aceea=i denumire din
familia curcubitaceelor.
2
+tiubeia= diminutiv de la =tiubei (aici cu sensul de trunchi
scobit).
3
Huci huceag (p[dure t`n[r[; cr`ng, stufi=).
#
Capul
8 La o margine de cr`ng
Dou[ bl[ni de blid;
L`ng[ dou[ bl[ni de blid
Doi luceferei;
L`ng[ doi luceferei
O moar[ ferecat[.
9 Un dovleac
Cu =apte g[urele.
10 Sus p[dure,
Jos p[dure;
Sub p[dure dou[ lacuri;
}ntre lacuri o muchiuli\[;
Sub muchiuli\[ un bordei;
}n bordei sunt dou[ \arcuri.
11 Am o p[durice;
L`ng[ p[durice
Dou[ poienice;
L`ng[ poienice
Dou[ luminice;
L`ng[ luminice
|arc[ spurc[cioas[;
L`ng[ \arc[ spurc[cioas[
Moar[ pietroas[;
L`ng[ moar[ pietroas[
|ap-\aparig.
CINEL-CINEL
$
Firul de p[r, p[rul
12 }n p[dure m[ dusei,
O nuia ]mi t[iei;
C`nd locul c[utai,
Eu nu-l mai aflai.
Urechile
13 La o c[p[\`n[ de vultur
Dou[ jum[t[\i de blid.
14 Pe-o margine de z[voi
Stau dou[ bliduri moi.
Ochiul, ochii
15 Dou[ bobileie de argint:
C`t le arunci, at`t se duc.
Ce e?
16 Am dou[ pietre nestemate:
}ncotro le-arunc, acolo se duc.
17 Doi luceferei,
Privesc lumea cu ei.
18 Am dou[ lumini
De ajung p`n[ la cer.
%
19 Dou[ ape-aprinse
Sub dou[ p[duri ]ntinse.
20 Am doi berbecei:
Acum sunt ]n curte,
Acum sunt ]n munte.
21 Am dou[ turturele
Mici =i frumu=ele.
C`t le-arunc,
At`t se duc.
22 Am doi porumbei,
Toat[ lumea se-oglinde=te-n ei.
23 Am doi pui de greiera=,
Joac[ sub un p[ltina=.
Ochii =i nasul
24 Am dou[ ferestre:
Diminea\a se deschid,
+i seara se ]nchid.
25 Sunt doi fra\i gemeni:
Vor s[ se vad[,
Dar un munte ]i desparte.
CINEL-CINEL
&
Genele
26 P[dure deasupra,
P[dure dedesupt.
Spr`ncenele
27 Am dou[ surori gemene,
Ce dorm de-a-n picioarele.
28 Pe coasta castelului
Frunza p[trunjelului.
Ochii =i spr`ncenele
29 Iepura=
Sub nozora=.
30 Pe dou[ delu=ele
Stau dou[ s[ge\ele;
Sub dou[ s[ge\ele
Sunt doi luceferei;
Te vezi mereu ]n ei.
De vrei ca s[-i ghice=ti,
Cite=te-n ochii mei,
+i-i vei vedea pe-ai t[i.
31 Sub dou[ p[duri ]ntinse
Dou[ ape-aprinse.
'
Obrajii
32 Am doi fra\i,
Care nu se pot vedea.
Gura
33 O c[su\[
Plin[ cu osu\[.
34 Am o r`=nicioar[:
Toat[ ziua r`=ne=te,
+i noaptea se opre=te.
Gura =i din\ii
35 Am o co=[ri\[1
Plin[ de oi\e.
36 Am un co=erel2
Plin cu mielu=ei.
37 Sus mas[,
Jos mas[,
La mijloc
Fasole-aleas[.
1, 2
Diminutive de la co=ar[, co=ar (aici cu ]n\elesul de ]ngr[ditur[
de nuiele pentru ad[postirea vitelor).
CINEL-CINEL

38 Am un obora=
Plin cu iepura=i.
39 Am o poie\ic[1
Plin[ de c`rlani albi.
40 }ntr-o poian[
Pasc dou[ herghelii de cai albi.
41 }n jurul lacului mic,
Pietre albe stau chitic.
42 Am o f`nt`n[ larg[
Plin[ de pietricele albe.
Gura =i limba
43 Am o sob[
Cu cociorb[.
Gura, ochii =i urechile

44 Unul numai cuv`nteaz[,
Doi se uit[ =i vegheaz[,
Iar al\i doi, care-au r[mas,
Stau =i-ascult[ f[r[ glas.
1
Diminutiv de la poiat[ (ad[post pentru p[s[rile de curte sau
pentru vite).

Din\ii
45 Dou[ r`nduri de solda\i
}n straie albe ]mbr[ca\i.
Din\ii =i buzele
46 S[cu=ori albi
Sub stre=ini ro=ii.
47 }ntre dou[ maluri ro=ii
Stau mo=negi b[tr`ni la sfat.
Din\ii =i limba
48 Albi=orii treier[,
Ro=ioara m[tur[.
49 B[lan treier[,
Ro=a-ntoarce.
50 Am o vac[ ]ntr-o lunc[,
St[-ntre lupi, =i n-o m[n`nc[.
51 Am un grajdi cu cai albi,
+i numai unul ro=u,
+i cel ro=u
Bate pe to\i cei albi.
CINEL-CINEL

Limba
52 Ghici ghicitoarea mea:
Ce =ade-n ap[ f[r s[ putrezeasc[?
53 Ce =ade-n ap[
+i tot se adap[,
Omu-mb[tr`ne=te,
Ea nu putreze=te?
54 Am un butuca= de tei;
Umbl[ prin bordei
+i strig[: Maftei, Maftei.
55 Am o c[\elu=[ ro=ie,
Care bate totuna
Printr-un gard alb de os.
56 Ce-i mai dulce
+i totodat[ mai amar pe lume?
57 Oase n-are, nici aram[,
Dar =i pietrele le sfarm[.
Cerul gurii
58 Care cer n-are stele?
!
Nasul
59 Am un cioc[na= de piele
Cu dou[ g[urele.
60 Cioc[nel cu dou[ borte1:
F[r[ el, rar ai p[reche.
61 Am un fluiera=
Cu dou[ borticele.
Nara
62 Toat[ lumea
Nare are,
Dar =i popa
Are nare.
Mucii
63 Ie=i, Ilie,
Din chilie,
C[ te-a=teapt[ cinci la u=[.
Musta\a
64 Sub muche de deal
Dou[ cozi de cal.
1
Bort[ gaur[, scorbur[.
CINEL-CINEL
"
65 Sub c[lcìul unui deal
Dou[ cozi de cal moscal.
Barba
66 Fetele =i femeile n-au
+i nici doresc s[ aib[;
B[rba\ii o \in de o podoab[,
Iar c`nd o au
Cearc[ s[ se cur[\easc[ de ea.
G`tul
67 Dr[gan la noi,
Dr[gan la voi.
|`\ele
68 Am doi saci de secar[,
Ei pot s[tura o \ar[.
69 Am doi saci de n[gar[:
Dac[ n-ar fi sacii de n[gar[,
N-ar mai fi lumea ]n \ar[.
70 Pere nu-s, =i-s dulci;
Cu ele te culci.
#
Pieptul =i \`\ele
71 Am un munte;
Pe munte sunt dou[ dealuri,
+i pe dealuri sunt doi nasturi.
Inima
72 Bate f[r[ ]ncetare,
}ncep`nd de la n[scare;
Iar c`nd ceasul a sosit,
Atunci =i ea a t[cut!
73 Am o iconi\[ ro=ie
+ade lipit[-n perete.
Nimeni n-o =tie
Numa eu =i Dumnezeu.
Buricul
74 Alun[ pe tob[.
75 Cuibul cioc`rlanului
}n mijlocul B[r[ganului.
76 }n mijlocul Prutului
St[ cuibarul cucului.
CINEL-CINEL
$
77 Cuibul berzei
}n mijlocul b[l\ii.
78 }n mijlocul lacului
Este cuibul dracului.
M`na, mìnile
79 Furculi\[ cu cinci din\i,
C[p[tat[ din p[rin\i.
80 Am o greblu\[ cu cinci din\i=ori,
Pe zi ]mi trebuie de-o mie de ori.
V`na
81 Balaur v[rgat,
}n p[m`nt b[gat.
Pielea
82 Ce se coase singur[,
Dup[ ce se rupe?
Degetele
83 Am zece copila=i
Cu c`te-o jum[tate de c[ciul[-n cap.
%
84 Peste tot g[se=ti ]n lume
Cinci fra\i cu acela=i nume.
85 Dou[ mame au
C`te cinci feciori.
Degetele mìnii =i unghiile

86 Am zece cai
Albi,
To\i
Cu post[vile-n cap.
Palma
87 Am
O latnic[
Platnic[
Ghiscovatnic[
Cu cinci
L[tnicele
Pl[tnicele
Chiscov[tnicele.
+i f[r-acea
Latnic[
Platnic[
Ghiscovatnic[
Nimic nu se poate
L[tnici
CINEL-CINEL
&
Pl[tnici
Ghiscov[tnici.
+i f[r-acele cinci
L[tnicele
Pl[tnicele
Ghiscov[tnicele
Nimic nu se poate
L[tnici
Pl[tnici
Ghiscov[tnici.
Picioarele
88 Am doi c[lu=ei
Cutreier lumea cu ei.
89 Am doi c[lu=ei
Tineri sprintenei,
Numai s[ m-arunc pe ei.
C[lcìele
90 Am dou[ vaci ro=ii:
C`nd le duc la ap[,
Se uit[ acas[;
C`nd le duc acas[,
Se uit[ la ap[.
'
91 Am doi boi:
C`nd m[ duc la f`nt`n[,
Ei cat[ acas[;
C`nd m[ duc acas[,
Ei cat[ la f`nt`n[.
CINEL-CINEL

MANIFEST{RI UMANE,
SL{BICIUNI, BOLI
Mintea
92 Cimilig[1-cimilea2,
Ocolesc lumea cu ea.
93 Ce-i mai scump ]n lume,
+i ce pre\uie=te
Mai mult ca toate?
94 Ce nu po\i c`nt[ri?
1, 2
Cimilig[-cimilea diminutive de la cimilitur[ cu care ]ncep,
uneori, ghicitorile.
Tot ca formule introductive se ]nt`lnesc ]n general, fiind
prezente =i ]n culegerea de fa\[, urm[toarele prescurt[ri, deriva\ii
=i construc\ii: cimilic[; cimilinga-blinga; cimileaga; cimiliga-liga; cinghili\[;
cing[lie; cinga, linga-linga; cinel-cinel (]n modul cel mai frecvent); cinelu=;
cinelu=-cinel; =inel-=inel; =ichilinga-binga; cimel-cimel; cimila=-la=; cimile-i,
ce-i, ce-i; cimu, ce-i, ce-i; cimurcei, ce-i, ce-i; ciumel-ciumel; ciumile-i; ce-i, ce-
i; =iumel, =ie-i, =ie-i; culmeciu-culmeciu. Toate aceste forme provin de la
cuvintele: cimilitur[ =i a cimili cu variantele =i respectiv pronun\iile
lor regionale.
MANIFEST{RI, SL{BICIUNI, BOLI

G`ndul (cugetarea)
95 Nuia
V`jia,
Ocolii \ara cu ea;
Mai r[mase un cr`mpei,
De-l f[cui obor de miei.
96 Nuielu=[ argirea,
Coprinsei lumea cu ea
+i-o pusei tot acolea.
97 Nuielu=[ v`nj[\a1,
}nconjor lumea cu ea.
98 Am un cal sprintenel
+i-nconjor lumea cu el.
99 P[s[ric[ minunat[,
Ocole=te lumea toat[.
100 Ce fuge mai repede dec`t toate?
101 Ce trece prin perete,
+i nu-l sparge?
102 Cine zboar[ f[r[ umbr[
+i se-ntoarce f[r[ zgomot?
1
V`nj[\a neast`mp[rat[.
CINEL-CINEL
103 Ce-i nev[zut,

De al\ii ne=tiut,
C`nd ]i dai drumul,
}nconjoar[ p[m`ntul?
Vorba
104 Ce se leag[ cu gura,
+i nu se dezleag[ cu m`na?
105 Dac[-i dulce, mult aduce,
Dac[-i rea, fug to\i de ea.
Somnul
106 Ce-i mai dulce dec`t dulce,
+i pe talger nu se duce?
107 Ce e dulce =i mai dulce,
+i pe taler nu se taie?
108 Ce e dulce =i mai dulce,
}l alungi =i nu se duce?
109 Ce e dulce, foarte dulce,
+i nu poate s[ se-mbuce?
MANIFEST{RI, SL{BICIUNI, BOLI
!
Visul
110 M[ vede\i =i nu m[ vede\i,
Nu m[ pute\i vedea dec`t nev[z`nd;
Eu vorbesc f[r[ ca s[ vorbesc,
F[r[ s[ mi=c, m[ mi=c, alerg;
Sunt mincinos =i totu=i uneori spun adev[r;
Ce sunt dar[?
R`sul
111 R`s[-mi-se,
}ng`mf[-mi-se,
M[r se face,
N-ai ce-i face.
Pl`nsul
112 Un butucel de jele
Cu dou[ g[urele.
Lacrima
113 Ce ap[ este-n lume f[r[ nisip?
114 Apa cea mai lin[
+i mai f[r-de tin[.
CINEL-CINEL
"
Foamea
115 La mas[ f[r de mine nu stai,
Totu=i nu vrei s[ m[ ai;
C`nd m[ ai, chiar te gr[be=ti
De mine s[ te lipse=ti.
Necazul
116 Ce e mai amar =i mai amar?
Surdul
117 Care om
Nu ascult[ c`ntece?
118 Cine are urechi
+i nu aude?
Microbul
119 Ce e cel mai mic ]n lume?
Junghiul
120 Restei rece,
Prin inim[ trece.
NA+TEREA, CUNUNA, MOARTEA
#
NA+TEREA, CUNUNIA, MOARTEA
Via\a
121 Cinel-cinel:
De ce-o lunge=ti,
De ce mai scurt[-o faci.
Anii vie\ii
122 Dou[zeci de frumo=i,
Patruzeci de voinici,
+aizeci de ]n\elep\i,
Optzeci de nebuni.
Zorile, oamenii =i soarele

123 Negurile se ridic[,
Viermii capete ridic[,
Talger de-aur se despic[.
CINEL-CINEL
$
Zorile, coco=ii =i oamenii
124 Mun\ii se revars[,
Diblele1 c`nt[,
Viermii se mi=c[.
Timpul (vremea)
125 Trece nev[zut,
Repede de necrezut,
Nu fuge, nu sare,
Rost mare ]n lume are.
126 Fuge f[r[ de picioare
De n-o prinzi
Nici de-a c[lare.
127 Ce fuge f[r[ picioare?
128 Ce trece pe dinaintea ochilor
+i nu-l po\i vedea?
Timpul pierdut
129 Ce nu po\i cump[ra
Cu toate bog[\iile din lume?
1
Dibl[ vioar[.
%
Cununia
130 Nodurel legat cu gura,
Te-nnoad[ pe totdeauna.
131 Ce nod cu gura se-nnoad[,
+i cu mìni nu se deznoad[?
B[tr`ne\ea
132 C[r[ruie-ruie1,
Peste umeri suie,
Peste umeri pleac[,
Umerii s-apleac[...
Bastonul b[tr`nilor
133 }n p[dure fusei,
Al treilea picior ajunsei.
1
Ruie repetarea ultimelor sunete de la cuv`ntul precedent
din cerin\e de versifica\ie. Este un procedeu des folosit ]n alc[tuirea
ghicitorilor. Procedeul va fi ]nt`lnit =i la alte ghicitori din culegerea
prezent[.
CINEL-CINEL
&
Sufletul
134 Am o l[di\[
Cu o porimbi\[:
Dac[ zboar[ porumbi\a,
N-ai ce face cu l[di\a.
Moartea
135 Cine nu mai ]ntreab[
Dac[ vrea s[ mearg[
Sau dac[-i preg[tit
Pentru c[l[torit?
136 Am un iepura=
Cu urechile de ca=:
Eu vreau s[ i le m[n`nc,
El m[ apuc[ de g`t.
Mortul =i cei care-l duc la groap[

137 Pe cea gur[ de vale
Vine-o matahal[ mare,
Cu cinci capete,
Patru suflete
+i-o sut[ de degete.
'
Co=ciugul (sicriul)
138 Cine ]l face nu-i trebuie,
Cine ]l cump[r[ nu e pentru el,
+i cui ]i trebuie
Nu-l =tie =i nu-l vede.
Clopotul la ]nmorm`ntare
139 Sus c`nt[,
Jos pl`nge.
Toaca la ]nmorm`ntare
140 |[ndurica bradului
Jalnica p[m`ntului.
Cimitirul (\intirimul)
141 Care-i satul
Unde cìnii nu latr[,
Coco=ii nu c`nt[
+i oamenii nu lucreaz[?
CINEL-CINEL
!
MEDIUL FAMILIAL
Copilul ]n fa=[
142 Sufle\el nevinovat,
Mai r[u ca un ho\ legat.
Leag[nul
143 Suflet \ine,
Suflet n-are.
Femeia
144 Am o floare-aleas[,
+ade singur[ ]n cas[,
M-adast[1 s[ vin la mas[.
Femeia ]ns[rcinat[
145 Merge dada pe c[rare:
Patru mìni, patru picioare,
Patruzeci de unghioare.
1
A ad[sta a a=tepta.
MEDIUL FAMILIAL
!
Omul cu femeia, fiul =i fiica
146 Ivaivas,
Ivaivas,
Unde-ai mas?
La un cap de ora=.
Ce-ai v[zut,
Ce-ai auzit?
Ce s[ v[d,
Ce s[ aud?
Am v[zut un coco=
+-o g[in[,
C-un pui
+-o puic[.
Tat[l cu fiica
147 Bun[ ziua, omul cu omoaia!
Mul\umim dumitale,
Dar nu sunt omul cu omoaia;
Muma lui e soacra mumei mele.
Ghici, ce rud[ sunt?
P[rin\ii
148 Este un lucru
Pe care unii ]l au ]ntreg,
Al\ii jum[tate,
Iar al\ii deloc.
CINEL-CINEL
!
UNELTE GOSPOD{RE+TI
Toporul (securea)
149 Toat[ ziua: cioca-cioca;
Vine sara: boca-boca.
150 Pac, pac,
Prin copac.
151 Am o fat[ mare,
Cu capul de fier,
Cu coada de lemn:
Intr[ ]n v`lcele,
Scoate la nuiele.
Securea c`nd love=te lemnul

152 Am un pui de grec,
Face-ndec,
}ndec,
}ndec.
UNELTE GOSPOD{RE+TI
!!
Toporul pe um[r
153 C`nd merge de-acas[,
Acas[ cat[;
C`nd vine din p[dure,
}n p[dure cat[.
Barda
154 Cam a=a, cam a=a,
Cam para\atachi=tea.
Ferestr[ul (joag[rul)
155 Pe p`r[ul din Cioatc[-Boatc[,
Este-o vulpe h`rc[ moart[;
D[ din coad[ h`r-poc[r,
Vulpe albastr[ ]n p[r.
156 Ardelean taie-n deal,
A=chiile cad ]n vale.
157 G`nj1 g`njuit,
+arpe potcovit.
1
G`nj - ]mpletitur[ f[cut[ din nuiele sau din scoar\[ de tei,
]ntrebuin\at[ ]n loc de funie.
CINEL-CINEL
!"
158 Are din\i mul\i =i mititei
+i nu sufer[ niciodat[ de ei1.
159 Boulean
O\[lean,
}mpungaci
+i scurmaci,
A m`ncat,
S-a b[legat,
+i pe dat[-a m[turat.
160 Am un bou:
Intr[-n co=ar
+i las[ coarnele-afar.
161 Am un junc, ce cu gura rumeg[
+i cu coarnele flutur[.
162 Am un berbec negru,
+i scoate mi\e albe.
163 Cinel-cinel:
Am un god[cel,
Cu r`tul de o\el.
164 Cinel-cinel:
Picior de purcel,
}nvelit ]n cojocel.
1
O form[ pu\in diferit[ pt. grebl[, ghicit. nr. 1162.
UNELTE GOSPOD{RE+TI
!#
Rindeaua (geal[ul)
165 Am un purcel
Cu trupul de lemn,
Cu limba de o\el:
}nainte cur[\e=te,
+i ]n urm[ neteze=te.
Cle=tele
166 Cui cu cui
Se scoate-afar[.
Lan\ul
167 Am un copil:
De-i dau pace,
St[ =i tace;
De-l iau ]n bra\e,
Pl`nge1.
168 C`nd ]l iau, \ip[ =i suspin[;
C`nd ]l las, s-alin[.
1
Foarte asem[n[toare pt. vioar[, ghicit. nr. 1613.
CINEL-CINEL
!$
169 Am o scroaf[ cu purcei:
Unu-n m`n[ dac[ iei,
To\i gui\[.
Menghina
170 Ce e mic[ =i umflat[,
+i la f[lci st[ mereu dreapt[?
Tocila
171 Pe p[m`nt lemn,
Pe lemn ap[,
Pe ap[ piatr[,
Pe piatr[ fier,
Pe fier carne.
Pivele b[ie=ilor (=teampurile)

172 Trei dau,
Trei stau,
Trei se uit[,
Trei ascult[.
CASA, LOCUIN|A
!%
CASA, LOCUIN|A
Casa
173 Sub p[dure gr[m[dit[
+ade lumea ]nvelit[;
Ziua de soare fugit[,
Noaptea de lun[ pitit[.
174 Am o gr[din[ din patru pere\i,
}mp[r\it[-n[untru ]n mai multe p[r\i,
+i deasupra pus[ o p[l[rie.
175 Am o vac[ n[zdr[vanc[
+i-i vorbesc ma\ele din ea.
176 Am o clo=c[:
Noaptea str`nge puii,
+i ziua-i risipe=te.
177 Puii vii,
Clo=ca moart[.
Casele
178 Mo=inoi l`ng[ mo=inoi,
Numai bune pentru noi.
CINEL-CINEL
!&
Cortul
179 Ce cas[-i pe care
}ntr-o clip[ o f[cea,
}ntr-o clip[ o str`ngea,
+i pe cal o punea?
Bordeiul
180 Cas[ cu dou[ r`nduri:
Sus cìnii,
Jos st[p`nii.
Casa cu co=
181 Am o vac[ mare
Cu \`\a-n spinare1.
182 Am o bivoli\[,
}n frunte c-o \`\[.
Casa =i u=a
183 Ursul =ade,
Urechea ]i bate.
1
Foarte asem[n[toare pt. ulcior, ghicit. nr. 484, =i pt. butoi,
ghicit. 505 (primele dou[ versuri).
CASA, LOCUIN|A
!'
184 Am un bou ce =ade,
+i urechea-i bate.
Pere\ii casei
185 Patru fra\i stau fa\[-n fa\[,
+i nu vorbesc.
Col\urile camerei
186 Patru fra\i se v[d ]n fa\[,
Dar nu pot ca s[ se prind[.
Grinda, grinzile (m`rtacii) casei

187 Vac[ breaz[:
Cu coarnele ierneaz[,
Cu trupul v[reaz[.
188 Am o vac[:
Cu trupul ]n cas[,
Cu coada =i coarnele-afar[.
189 Am doisprezece boi:
To\i se culc[ p-un c[p[tì,
+i nicidecum nu se-mpung.
CINEL-CINEL
"
190 Am nou[ fra\i,
To\i pe-un c[p[tì culca\i.
Cr[p[tura ]n cas[
191 Ce e f[cut la cas[
F[r[ m`n[ de om?
Cuiul
192 Ho\ul intr[ ]n cas[,
+i capul afar[-=i las[.
193 Am un om mic:
Eu ]l bag ]n cas[,
El numai trupu-l v`r[.
Capu-l las[-afar[.
194 Trupu-mi v[reaz[,
+i capu-mi ierneaz[.
Cuiul, cuiele de at`rnat

195 Jum[tate e ]n cas[,
Jum[tate e afar[.
196 Am un mo= ]ntr-un picior.
Ghici, ce e?
CASA, LOCUIN|A
"
197 Pui cucuie\i,
La cum[tra ]n pere\i.
Acoper[m`ntul casei
198 Am o manta larg[, mare
+ade pe patru picioare
+i rabd[ =i la ploaie, =i la soare.
Acoperi=ul =i peretele casei

199 Dou[ surate
Se-ntrec care de care
S[ fie mai curate:
Una c`t se spal[
+i se-mbal[,
+i-i tot cioar[;
Alta o dat[-n an sp[lat[,
Ca ghiocu-i de curat[1.
+indrila
200 O mie ]ncheiate,
O mie descheiate,
O mie s[ fi\i,
O mie nu ghici\i!
1
O form[ asem[n[toare pt. ro\ile morii, ghicit. nr. 1193.
CINEL-CINEL
"
Strea=ina casei
201 La Ilie
P[l[rie
+i pe var[
+i pe iarn[.
Pragul casei
202 }n p[dure n[scui,
}n p[dure crescui;
Acas[ dac[ m-aduse,
V[taf de curte m[ puse.
203 Nici ]n cas[, nici afar[;
Talpa mea e drum de \ar[.
204 Orice musafir vine
Trece peste mine.
U=a
205 Eu la orice cas[
Sunt slug[ aleas[.
Eu pe ori=icine
}nt`mpin c`nd vine;
C`nd pleac[ afar[,
Eu ]l petrec iar[.
CASA, LOCUIN|A
"!
}n p[dure crescui;
Acas[ dac[ m-au adus,
Primitorul casei m-au pus.
207 Toat[ ziua: huhuri la deal,
Huhuri la vale,
Iar[ sara: huhuri[-hohoar[.
208 Tilic afar[,
Tilic ]n cas[,
Titilic cine m[ las[.
209 +i afar[, =i ]n cas[.
Ghici, ce e?1
210 Am o fat[:
Cine vine ]i d[ br`nci.
211 Ursul st[,
Urechea-i bate,
R[m`n scorburi destupate.
U=a =i v`ntul
212 Leica \ufudeica,
Nea Stan fluier[torul.
1
Form[ asem[n[toare pt. fereastr[, ghicit. nr. 234 (primul vers).
CINEL-CINEL
""
U=a =i masa
213 Am dou[ fete:
Una umbl[ =i nu m[n`nc[,
Alta st[ =i mereu m[n`nc[.
U=a =i patul
214 Unul zice: De-ar veni
Noaptea, s[ m[ hodinesc!
Altul zice: De-ar veni
Ziua, s[ m[ u=urez!
U=a =i cuierul
215 Avem o bab[ =i-un mo=neag:
Baba umbl[ toat[ ziua,
+i nu-i ]mbr[cat[,
Iar mo=neagul st[ pe loc,
+i-i ]mbr[cat.
Clan\a (cleampa) u=ii

216 C[\elu=e
Juc[u=e,
Toat[ ziua latr[-n u=[.
CASA, LOCUIN|A
"#
217 Intr[-n cas[, ies afar[,
Tot pe mine m[ omoar[.
218 Cine vine, cine pleac[,
}i d[ m`na doar oleac[!
Broasca u=ii
219 Ziua ]n plimbare
Mereu m[ pornesc
Noaptea m[ pun iar[
Casa s[ p[zesc.
220 Ce =ade la u=[
+i pl`nge din gu=[?
Zarul (z[vorul)
221 Am un frate cu buricu-n spate:
Cum ]l prind de buric,
Face uic-uic!
222 C`nd ]l bagi iese,
C`nd ]l sco\i intr[.
CINEL-CINEL
"$
Veriga pentru lac[t
223 Ziua sunt uitat[,
Stau =i mo\[iesc.
Noaptea m[ pun straj[,
Casa s[ p[zesc.
Lac[tul
224 Am un dul[u b[tr`n,
+ade cu u=a l`ng[ s`n.
225 Tortel-bortel,
}i scurmi ma\ele c-un surcel.
226 Am o c[t[nu\[ tare,
|ine u=a ]n spinare.
227 Coco= berg1,
Legat de gard.
228 Cercelu= cu toart[,
Nime nu m[ poart[,
Da m[ tot aca\[
La u=a din fa\[.
229 Am o g[in[ buhuiat[,
}n c[mar[ ]ncuiat[;
1
Berg, berc cu coada t[iat[, ciont.
CASA, LOCUIN|A
"%
C`nd o descui,
Ha\ cu m`na de cucui!
230 Nu latr[, nu mu=c[
+i nici nu ]mpu=c[.
}n cas[
Pe nimeni nu las[!
231 Mutul de la u=[?
Cheia
232 Am o purcicu\[ vijnea\[:
C`nd o prinzi de urechi
Face f`=ti ]n co=tirea\[1.
233 Cine intr[ mai ]ntì ]n cas[?
Fereastra, ferestrele
234 Nici ]n cas[, nici afar[;
Ia, a=a, o d`rdìal[.
235 Nici ]n cas[,
Nici afar[,
Nici ]n cer,
Nici ]n p[m`nt.
1
Co=tirea\[, co=terea\[ cote\.
CINEL-CINEL
"&
236 Jum[tate e ]n cas[,
Jum[tate e afar[!
237 La m[tu=a ]n perete
Sunt trei g[ini boghete.
238 Sunt at`t de apropiate,
Le-ai crede al[turate;
Una cu-alta nu-i certat[,
Dar nu se v[d niciodat[.
Care sunt ochii casei?
Geamul
240 M-a trimis doamna de sus
La doamna cea de jos,
S[ \es p`nz[ f[r[ de rost1.
241 Lumina prin ce trece
+i nu se opre=te?
1
Rost aici cu ]n\elesul de spa\iu ]ntre fire.
CASA, LOCUIN|A
"'
Scara
242 Dou[ lemne
Odolene,
La mijloc
Un bra\ de vrescurele.1
243 Am dou[ re\e
Hodrobe\e,
Celelalte m[run\ele.
C[r[mida
244 Din p[m`nt m[ nasc,
}n ap[ mor,
La aer m[ ve=tezesc,
+i la foc m[ ]nt[resc.
Paratr[snetul
245 Bici de foc cumplit
Peste cer zv`rlit,
Dar tot focul lui
}l prind ]ntru-un cui.
1
O form[ asem[n[toare pt. spat[, ghicit. nr. 646.
CINEL-CINEL
#
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,
ORNAMENTA|IA
Masa
}n p[dure crescui;
Acas dac[ m-aduser[,
Hor[-mprejur mi se puser[!
247 }n p[dure sunt n[scut[,
}n p[dure sunt crescut[,
Din p[dure sunt adus[
+i la mare cinste pus[.
248 }n p[dure na=te,
}n p[dure cre=te;
Vine-acas[,
+i e mare jup`neas[.
249 Patru picioare are,
Dar s[ =i le mi=te
Nu en stare!
Masa cu trei picioare

250 Am o g`sc[-n trei picioare.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL, ORNAMENTA|IA
#
Picioarele mesei
251 Patru fra\i cu-o p[l[rie1.
Scaunul
}n p[dure crescui;
Acas[ dac[ m-aduser[,
V[taf pentru stat m[ puser[.
253 Sub un singur coperi=
Patru fra\i se \in propti=.
254 Am picioare, dar nu merg,
Oboseala o-n\eleg.
255 Am un purcel de tei
F`\a-f`\a prin bordei.
Culmea (grinda pentru haine)

}n p[dure crescui;
Acas dac[ m-aduser[,
Frumos sovon2 ]mi puser[.
1
O form[ asem[n[toare pt. st`lpii la oboroc, ghicit. nr. 1141.
2
Sovon - v[l purtat de femei ca podoab[; p`nz[ alb[.
CINEL-CINEL
#
257 Peste zi =ed de=art[,
Seara m[ ]ncarc[,
Diminea\a m[ descarc[.
Culmea =i u=a
258 Am dou[ surioare:
Una a=teapt[ seara, s[ se odihneasc[,
Alta diminea\a, s[ se primeneasc[.
Culmea, u=a =i fereastra

259 Am trei fete ]ntr-o cas[:
Una zice c[ de-ar veni duminica,
S[ se g[teasc[,
Alta zice c[ de-ar veni noaptea,
S[ se odihneasc[,
+i alta zice: Ori vie, ori nu vie,
C[ mie totuna-mi face.
Patul
260 Ce-i gata,
+i tot trebuie g[tit?
#!
Patul, u=a =i poli\a
261 Trei f[rta\i
}ncertura\i;
Unul zice: Bun[-i ziulica!
Altul: Ba-i mai bun[ nopticica!
Da mezinul totdeauna:
Ba mie, z[u, mi-i totuna!
Patul, u=a =i culmea

262 Am trei surori; una zice:
De-ar veni ziua, s[ m[ u=urez!
Alta: De-ar sosi noaptea, s[ m[ odihnesc!
A treia: Vie zi =i vie noapte, totuna mi-este.
Perina
263 +ichilinga-binga,
Tatanica puf1.
264 Cine are pene,
+i nu zboar[?
1
O form[ asem[n[toare pt. \igar[, ghicit. nr.1516.
CINEL-CINEL
#"
Fa\a de perin[ =i perina
265 Pielea vacii-i la p`r[u,
Vaca st[ unde dorm eu.
Lai\a1, u=a =i fereastra

266 Trei surori din ceea cas[ stau la sfat;
Una care-i mai lene=uc[ zice:
Bine hodinesc eu ziua!
Alta, h[rnicu\[ foc:
Ba hodina mea-i la noapte!
Iar mezina:
Titiri-pitiri, mie totuna mi-i!
Lada cu haine
267 Iau iepei =aua din spate,
I se v[d ma\ele toate.
268 Am o vac[ sur[,
Cu ma\e de p`nz[tur[.
1
Lai\[, lavi\[ sc`ndur[ lat[ fixat[ de-a lungul unui perete ]n
casele \[r[ne=ti, care serve=te drept banc[ sau chiar pat.
##
M[tura
269 Ocolica-ocolea,
Ocolii casa cu ea
+i-o pusei mai acolea.
270 Cuturu=[
Dup[ u=[.
271 T[f[log-t[f[log,
De la u=[ p`n la foc.
272 Nu-s frumoas[,
Fac frumos,
Stau posomor`t[-n jos.
273 }nv`rtit[
+i legat[
+i \epoas[,
Noduroas[,
D[ ocol mereu prin cas[.
274 Str`ns prea tare, Doroftei
Geme, bietul, sub curmei.
Gunoiul din cas[

275 }mprejur m[ ]nv`rtii
+i-n ungher m[ gr[m[dii.
CINEL-CINEL
#$
Oglinda
276 |`ndr[1 m`ndr[,
St[ ]n grind[
+i arat[ la oricare
Chipul, fa\a, cum o are.
277 Eu n-am, din f[ptur[,
Nici limb[, nici gur[,
Dar spui la oricare
Cusurul ce are,
+i-oric`t se m`nie,
Tot va s[ m[ \ie.
278 Eu sunt anasur[
F[r[ ochi =i gur[.
Eu orice-oi vedea,
|ie \i-oi spunea.
279 Am o surioar[-n lume,
+i drept ca ea nimeni nu spune.
280 N-are limb[ =i nici gur[,
+i-arat[ orice f[ptur[.
281 Lipie pe lipie,
Foaie ververichie.
1
|`ndr[ de la ]n\`ndrat, ]n\undrat (]mpodobit).
#%
282 Te-am v[zut ]ntr-un loc
Unde n-ai fost
+i nici nu puteai s[ fii vreodat[.
Ulcica ]n cui
283 Mo=ul cela din perete,
Cu m[tu=a de-o ureche.
CINEL-CINEL
#&
C{LDURA +I LUMINA
St`lpii vetrei
284 Am doi unche=i la un loc,
Stau cu spatele la foc.
285 Timofei =i Doroftei
Stau ]n vatr[ mititei.
Soba
286 Alb[ =i sulemenit[,
C`nd ur`t[, c`nd iubit[;
Vara nu vor s[ m[ vaz[,
Iarna to\i m[-mbr[\i=eaz[.
287 Iarna to\i gr[mad[
La tine venim,
Vara dac[ vine,
De tine fugim.
288 Baba mea cu p[rul breaz,
Numai iarna are haz.
C{LDURA +I LUMINA
#'
289 C`nd viscole=te =i-nghea\[,
Eu str`ng pe muta mea-n bra\[.
290 Am o vac[ b[laie,
Care m[n`nc[ =i lemne, =i paie.
291 M[n`nc[ toat[ ziua,
+i tot fl[m`nd[ r[m`ne.
Casa =i soba
292 Am o cas[,
+i-n ea o fat[.
C`nd lipse=te fata,
}nghea\[ casa.
Soba =i lemnele
293 Am un grajd ]mp[r[tesc,
Unde caii se topesc.
Soba, burlanul, focul =i sc`nteia

294 Mama lata,
Tata lungu,
Ion fluier[torul,
+i soru-mea:
Uite-o, nu e.
CINEL-CINEL
$
295 Mama lata,
Tata lung,
Nenea fluiericiul,
+i lelea zup[iat[.
Co=ul casei (hornul, hogeacul, cahli\a1)

296 Am un sac
Plin de mac;
+ade-n jos cu gura,
Nu-=i vars[ str`nsura.
297 Am un sac cu mac,
La am`ndou[ capetele dezlegat.
298 Am un sac rotund,
F[r[ nici un fund.
299 Ursu pe bordei.
300 Cine zi =i noapte tutun fumeaz[,
+i nu se mai satur[?
301 Sus pe cas[ a=ezat
+i fumeaz[ ne-ncetat.
302 Ciutur-mutur cel b[tr`n
+ade sus =i bea tutun.
1
Cahli\[ diminutiv de la cahl[ (co=).
C{LDURA +I LUMINA
$
Co=ul, vatra =i para focului
303 Tata lung,
Mama lat[,
+i cumnata f`lfìat[.
Co=ul, vatra =i fumul

304 Tata lungul,
Mama lata,
Nenea fluier[torul.
305 Mama lat[ =i tata gros,
C`nt[-n fluiera= frumos.
Co=ul =i fumul
306 Unde te duci, str`mbule?
Ce m[ ]ntrebi, g[unosule?
307 Unde mergi tu, r[sucitule?
La ce m[-ntrebi, g[uritule?
C[ la coad[-a aurit,
Nu ca tine, tot c[nit1.
1
C[nit vopsit ]n negru.
CINEL-CINEL
$
Co=ul, focul, cuptorul =i pìnea
308 Tata ]nalt,
Ginerele turbat,
Maica milostiv[,
Surioar[ alb[.
Fiarele co=ului
309 +ade mo=ul pe corlat[1,
+i-i at`rn[ nasu-n vatr[.
Corlata =i co=ul
310 Am patru fra\i,
P-o m`nec[ de cojoc b[ga\i,
+i to\i beau tutun cu lulelele.
Cremenea =i amnarul
311 N[strap[2 din ap[,
Ginere din lume.
1
Corlat[ un fel de poli\[ ]n jurul vetrei \[r[ne=ti.
2
N[strap[ - can[, vas, cup[.
C{LDURA +I LUMINA
$!
Iasca, amnarul =i cremenea (sc[p[r[torile)
312 Mireasa-n p[dure,
Ginerele-n |arigrad,
+i nuna ]n g`rl[.
313 Rage Rujana din p[dure
+i cerbana din genune,
+i taur
De la faur.
314 Mama-i din p[dure,
Tata e din t`rg,
+i eu dup[ prund.
Amnarul, iasca, cremenea =i sc`nteia

315 Vi\elu-n t`rg,
Vaca la munte,
+i=taru1-n prund,
Laptele se duce-n v`nt.
1
+i=tar vas de lemn cu gura mai larg[ dec`t baza, folosit
pentru muls sau p[strat laptele.
CINEL-CINEL
$"
Sc`nteia
316 Cimilic[
Mititic[,
Nici de Vod[ nu-i e fric[.
317 E mai mic[ dec`t un purice
+i mai grea dec`t o maj[1.
318 Uite-o
Nu-i.
319 Iote-o, nu-i;
Dac[ nu-i,
Nici eu n-o spui.
320 Cinghili\[
Minghili\[,
P`c! P`c! tirichi\[.
321 Cum na=te, mu=c[,
Cum mu=c[, moare.
1
Maj[ unitate de m[sur[ pentru greut[\i, egal[ dup[
regiuni cu 50 sau 100 kg; c[ru\[ pentru transportat pe=te.
C{LDURA +I LUMINA
$#
Sc`ntea =i fumul
322 |in\iriga-n fug[,
Toroipanu1 dup[ ea.
Chibritul
323 Be\i=or de tei,
F[r[ d`nsul piei.
Focul
324 Am un bour ro=u:
Unde pa=te
Mult[ vreme
Se cunoa=te.
325 Unde se culc[ Boian,
Se cunoa=te =i-ntr-un an.
326 Unde doarme boul ro=u,
Nu mai cre=te iarb[ verde.
327 Am un giunc ro=u:
Unde zace ]ntr-o sar[,
Se cunoa=te ]ntr-o var[.
1
Toroipanu b[\ noduros mai gros la un cap[t; ciomag,
m[ciuc[.
CINEL-CINEL
$$
328 C`t a p[scut Bujor ]ntr-o sar[,
Nu cre=te iarb[ ]ntr-o var[.
329 Am un bou ro=u:
C`nd ]l uzi, moare.
330 Am un bou bujor,
+i nu-l pot scoate
Cu funia din ocol.
331 Am un arm[sar nebun:
Unde se t[v[le=te,
Iarba nu mai cre=te.
332 P[s[ric[ mic[,
Nu bea, nu m[n`nc[,
Pe unde-atinge, frige.
333 Am un copil:
Tot m[n`nc[ =i nu se mai satur[.
334 V`ntu-l st`nge,
V`ntu-l ]ncinge.
335 C`t de mic,
Dar noaptea tot se vede.
336 Ce e mai tare ca fierul =i o\elul?
C{LDURA +I LUMINA
$%
Para focului =i cahli\a
337 Unde mergi tu, r[sucit[?
Ce m[-ntrebi tu, g[urit[?
Coada mea e-ntraurit[!
J[raticul (c[rbunele aprins)

338 Aur buc[\ele,
}n gura sobei mele.
339 Ce pui ]n ap[
+i moare pe loc?
340 }l bag ro= ]n ap[
+i iese negru.
Focul =i fumul
341 P[rin\ii acum se nasc,
+i copiii-s ]n v`rful casei!
342 Ta-s[u nu-i f[cut,
+i fi-s[u joac[ pe cas[.
343 Tat[l ]nc[ nu s-a n[scut,
+i copilul i-alearg[ prin sat.
344 Popa-n cas[,
Pletele-i pe cas[.
CINEL-CINEL
$&
Focul, soba, co=ul =i fumul
345 Sora mea-nfl[c[rat[,
Mama groas[,
Tata lung
+i nenea fluier[tor.
Fumul
346 }n foc s-a n[scut,
De foc a fugit,
De foc desp[r\it,
Iute a murit.
347 Ciut[ mohor`t[,
Umbl[ =ov[it[1.
348 Toderel
Din firicel,
Sus se suie
Din c[\uie2.
349 Copil negru-v`n[t,
Cioar[ f[r[ aripi,
Tata este ro=u-luminos
+i zbor ]n rotocoale p`n[ la nori.
1
+ov[it cotit; ]ntortocheat.
2
C[\uie vas de metal sau de p[m`nt, ]n care se ard mirodenii.
C{LDURA +I LUMINA
$'
350 Mo= Stan lungul
M[soar[ cr`ngul.
351 Se suie mo=ul ]n pod
F[r[ scar[,
F[r[ mìni
+i f[r[ picioare.
352 Iese mo=ul din str`mtori
+i se-nal\[ p`n la nori.
353 N-are mìni, nici picioare, nici gur[,
Umbl[ singur prin =ur[,
Taica-l scuip[ =i-l ]njur[.
El nu r[spunde nimica:
Suie-n pod, s[ caute purcica.
354 Ori ]i iarn[, ori ]i var[,
Suie-n pod f[r[ de scar[.
355 Ce se suie f[r[ aripi?
Fumul, vatra =i corlata

356 Tata lung,
Mama lat[,
Cumnata =ov`lc[iat[1.
1
+olv`lc[iat =chiop, =oldit.
CINEL-CINEL
%
V[traiul (cociorva)
357 Am un cal negru:
C`nd ]l bag ]ntre cei ro=ii,
Pe to\i ]i gone=te
+i-i risipe=te.
358 Am un ocol de boi:
C`nd bag un taur negru-n el,
To\i boii-i ]mpr[=tie.
359 Am un mo= b[tr`n
+i st[ cu nasu-n scrum.
360 Undrulas
Cu nasul ars.
361 Ispas
Cu capul ars.
Jarul =i ujogul (v[traiul)

362 Am un grajd
Cu doi boi ro=ii,
Numai unu-i negru
+i pe to\i ]i d[ afar[.
C{LDURA +I LUMINA
%
V[traiul, soba =i j[raticul
363 Tata lung =i-nc`rligat,
Mama lat[
+i-afumat[,
Iar b[ie\ii m[run\ei,
Iese tata-afar cu ei.
Lemnul de foc, lemnele

364 Cresc departe,
Cresc la munte,
Iar c`nd acas[ m[ aduce,
Buc[\ele m[ face.
365 Prim[vara ]nverze=te,
Toamna-ng[lbene=te,
+i iarna te ]nc[lze=te.
Vreascul rupt
366 Indoitur[
Cu pocnitur[.
CINEL-CINEL
%
Lemnul =i vatra
367 Rage buha din cenu=[,
+i buhaiul din p[dure.
Cr[p[tura lemnelor
368 Ghici una:
Ce nu pui la car cu m`na?
Lum`narea
369 Eu ]n toat[ via\a
Mereu str[lucesc,
Dar cu str[lucirea
M[ =i pr[p[desc.
370 Mititeaua
Umple-argeaua1.
371 Mic[-mititic[,
Bag[ ziua ]n argea.
372 Dobra grasa
Umple casa.
1
Argea construc\ie mic[ de sc`nduri, ]n care se a=az[ vara
r[zboiul de \esut.
C{LDURA +I LUMINA
%!
373 Lui Ioan lungul
}i pic[ mucul.
374 Trup de s[u
+i inim[ de bumbac r[u.
375 Am o fat[
Cu inima de fe=tile1.
Opai\ul
376 Omu=or de lut,
Cu p[rul de foc.
377 Ce-i mic c`t pumnul,
+i vede-n toat[ casa?
Lampa
378 Sus cas[,
Jos cas[,
La mijloc fereastr[.
379 |`ndr[ m`ndr[,
St[ ]n grind[
+i luce=te,
Te orbe=te.
1
Fe=til[ aici cu sensul de fitil de lum`nare.
CINEL-CINEL
%"
380 Am o bab[ burduhoas[,
Face casa luminoas[.
381 +ade doamna pe corlat[,
Lumineaz[ casa toat[.
382 O lalnic[1-palnic[,
P`n[ nu se va l[lnici
Nu se va p[lnici.
Lalnica-palnica,
Ghici covalnica!
Fitilul l[mpii
383 }ntr-un v`rf de arina=
Se z[re=te-un sorina=.
384 Am un =arpe ]n iaz;
}n fiecare sar[ ]i arde capul.
Gazul ]n lamp[
385 Stejar verde,
V`rfu-i arde2.
1
Lalnic, lainic r[t[citor, hoinar, vagabond.
2
Aceea=i form[: pt. bujor, ghicit. nr. 916 =i pt. p[un, ghicit. nr.
1697 (primele dou[ versuri).
C{LDURA +I LUMINA
%#
386 }n st`nc[ fusesem;
Dup[ ce m[ scoaser[,
Frumos m[ cur[\iser[
+i s[ luminez m[ puser[.
Curentul electric
387 Pe s`rm[ se-ntinde,
+i-n cas[ s-aprinde.
388 Urzitoare-nalte,
Fire r[=chirate.
Stele aurii
Ard =i-n plin[ zi.
Becul electric
389 L-au legat pe nea Ilie
C-un curmei de bagdadie1
+i-l hr[nesc printr-o fr`nghie,
De ia foc la sc[f`rlie.
390 O pr[sad[2 at`rnat[,
Dar nu poate fi m`ncat[.
1
Bagdadie tavan.
2
Pr[sad[ par[.
CINEL-CINEL
%$
Electrificarea
391 Pe-o colin[ sau pe sat
J[ratic ]mpr[=tiat.
392 +i la badea ]n unghere
Ard acuma stele.
Hidrocentrala
393 Un balaur,
Solzi de aur,
St[ ]n munte priponit,
Ap[ b`nd necontenit;
+i pe n[ri cum sufl[ para,
Lumineaz[ toat[ \ara.
394 Clo=ca-n vad s-a pitulat,
Risipindu-=i puii-n sat,
}ns[ noaptea, grijulie,
}i hr[ne=te pe-o fr`nghie.
ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)
%%
ARTICOLE +I OBIECTE DE
UZ CASNIC (MENAJ)
Vatra cu focul, pirostriile, ceaunul, apa

din el, m[laiul =i f[c[le\ul
395 Lat[ patelat[,
Peste lat[ ]mbojorat[;
Peste ]mbojorat[
Cr[c[nat[;
Peste cr[c[nat[
M[ciuc[;
Peste m[ciuc[
Limpezeal[;
Peste limpezeal[
G[lbeneal[;
Peste g[lbeneal[
Hurdule\1.
396 +ade lelea lat[;
Peste lelea lat[
Lelea v`lvoroat[;
Peste lelea v`lvoroat[
Lelea durdulia;
Peste lelea durdulia
+ade badea burduhoiul.
1
Hurdule\, hudule\, hulude\ varg[, f[c[le\.
CINEL-CINEL
%&
Vatra, burca1 =i spuza
397 Lat[;
Peste lat[
Bosumflat[;
Peste bosumflat[
Chioara cu ochi.
Vatra =i fumul
398 U\u\ui la C[lm[\ui,
Iapa este
Murgul nu-i.
Cuptorul
399 Am un mo= b[tr`n:
Tot m[n`nc[, =i nu se satur[.
400 Am o c[ma=[:
Numai din petice f[cut[,
+i nu-i ]mpuns[ niciodat[ cu acul.
Cuptorul ]ncins
401 Din afar[-ntunecos,
Din[untru luminos.
1
Burc[ turt[ de m[lai coapt[ ]n spuz[.
%'
402 Pe sub r`pile r`pite
Ciute1 negre, mohor`te.
403 +ade na=ul sub uluc2
+i fumeaz[ din ciubuc;
Apoi, dup[ ce-a fumat,
}l hr[nesc cu aluat.
404 Ur=ii
}n sat.
Cìnii nu bat.
Cuptorul cu pìne
405 Veni titirigile;
Lu[ pipirigile,
R[mase doctorul gol.
|estul
406 Ce st[ rezemat f[r[ picioare?
407 Am un ciuciulete3
+ade la perete.
1
Ciut[ cerboaic[, s[lb[ticiune; fiar[.
2
Uluc jgheab f[cut din sc`nduri sau din tabl[ =i pus de-a
lungul stre=inii casei, pentru scurgerea apei.
3
Ciuciulete un soi de ciuperc[ comestibil[, cu p[l[ria zb`rcit[,
zb`rciog.
CINEL-CINEL
&
B[\ul \estului
408 Dubas1
Cu capul ars.
Piua =i pilugul (pis[logul)

409 Unul st[,
+i unul d[.
410 Lenea d[,
+i munca st[.
Piuli\a
411 Am o ra\[ f[rf[rea\[,
Numai cu coada se negoa\[:
Nici pe mere,
Nici pe pere,
Numai pe nuci,
Bucate dulci.
1
Dubas om gros ori m`nc[cios.
&
Sita, sita =i cernutul
412 }n p[dure cioca-boca,
}n c`mpie mi-ho-ho,
Iar acas[ lipa-lipa.
413 A=chiu\[ din p[dure,
Mi-ho-ho din c`mp
+i liop-liop ]n cas[.
414 Roat[ uscat[,
Cu p[r ferecat[,
}n cui ac[\at[.
415 Ce nu \ine ap[?
416 Cinel-cinel:
Sus bat dobele,
Jos curg negurile.
417 Jup ]n deal,
Jup ]n cel[lalt deal,
}n v`lcea
Tot ningea.
418 Icea banc,
Icea \anc,
Devale ninge.
CINEL-CINEL
&
}n p[dure cre=te,
Vine-n sat =i joac[ neveste.
Pre r`turi1 pa=te;
Mama dac[ o suce=te,
Ninge de hìe=te.
Pirostriile (chirosteile)
421 Ciontei-bontei,
Picioare de cotei.
422 Sunt trei fra\i,
Numai c-o c[ciul[-n cap.
Pirostriile, ceaunul cu ap[ =i m[lai =i

f[c[le\ul
423 Cracaia,
Negraia,
Albu=,
G[lbenu=,
Mo= Neculae deasupra.
1
R`t livad[; paji=te.
&!
Ceaunul (c[ldarea, tuciul)
424 Am o vac[ neagr[:
C`nd o mulg
O ]ntorc cu fundul ]n sus.
Cum fat[ vi\elul,
}l m[n`nc[ lupii.
}n toate zilele fat[,
+i b[ie\ii stau ]mprejur gr[mad[.
427 Vac[ b[l\at[,
}n toate zilele fat[.
428 Hurbuz-burduz1,
Din |arigrad adus,
Sub lai\[ pus2,
Cu m[m[lig[ uns.
1
Hurduz-burduz ca un obiect care st[ at`rnat de ceva =i se
b[l[b[ne=te (onomatopee).
2
O form[ asem[n[toare pt. bostan, ghicit. nr. 1022 (primele
trei versuri).
CINEL-CINEL
&"
Ceaunul (c[ldarea) ciobanului
429 Am o hait[1 neagr[:
To\i mun\ii alearg[,
+i numai urd[ fat[.
C[ldarea =i toarta
430 Punte str`mb[,
Vale-ad`nc[.
C[ldarea la foc
431 Am un bou negru =i altul ro=u,
Cel ro=u linge pe cel negru.
C[ldarea =i pirostriile
432 Scurt[, groas[, un te duci?
M[ ]ntreab[ ciorbul,
Negru ca corbul!
433 Scurt[, gras[, un te duci?
R[=chirat, la ce m[-ntrebi?
1
Hait[ c[\ea.
&#
C[ldarea =i doni\a
434 Dobro groaso, un te duci?
Arso-n burt[, la ce m[-ntrebi?
435 Scurto, groaso, un te duci?
Arso ]n fund, de ce m[-ntrebi?
Unde eu m[ duc,
Tot \ie \i-aduc.
C[ldarea =i fedele=ul
436 A plecat hurdu-burdu la f`nt`n[
+i s-a ]nt`lnit cu arsa-n fund.
Com[nacul la c[ldarea de fiert vinars

437 Bute pe bute,
Sus coad[ de vulpe.
F[c[le\ul (mestec[ul, melesteul)

438 }ntr-o vale-ad`nc[
Desc`nt[ un pop[ de br`nc[1.
1
Br`nc[ boal[ contagioas[ la animale, specific[ ]ndeosebi
porcilor.
CINEL-CINEL
&$
439 Iese mo=ul din colib[,
Cu nasul plin de m[m[lig[.
}n p[dure crescui,
Acas[ dac[ m-aduser[,
M[m[lig[ s[ fac m[ puser[.
Oala
441 Din p[m`nt n[scui,
}n lume tr[ii,
+i c`nd murii,
}n gunoi m[ pomenii.
442 Am fost la s[pat;
La palme m-au luat,
}n foc am intrat,
La t`rg am plecat.
Mul\i ani am slujit,
Pe to\i am hr[nit,
+i c`nd am c[zut,
|[nd[ri m-am f[cut.
443 Am o m[tu=[
Cu gu=[:
Toat[ ziua horcote=te1,
Iar noaptea se odihne=te.
1
A horcoti a horc[i.
&%
444 A tr[it
Ne-a hr[nit,
A c[zut,
S-a pr[p[dit.
Oalele
445 La mama sub perete
Tot g[ini boghete.1
Oala c`nd se ia de pe foc

446 Cinci ]n br`nci2,
Neagra-nainte,
Tu\uru= pe urm[.
Capacul oalei (fedeul 3)

447 Am un frate
Cu buricu-n spate.
448 Clopul tetei
Pe gura fetei.
1
O form[ asem[n[toare pt. blide, ghicit. nr. 453.
2
Br`nc[ m`n[.
3
Fedeu capacul de la oala folosit[ pentru fiert.
CINEL-CINEL
&&
Aburul
449 Cimurcei ce-i?
Ce nu st[-n oal[?
Tigaia
450 Am o copil[:
C`nd ]i dau m`ncare pl`nge,
C`nd nu-i dau, tace.
451 +ade baba ]n cotru\[1
+i-o tot linge-un pui de m`\[.
Gr[tarul
452 C`t am tr[it,
Pe foc m-a p`rlit;
Iar dac-am murit,
}n drum m-a azv`rlit.
Blidele (str[chinile)
453 Pe la noi pe sub perete
Tot g[ini boghete.
1
Cotru\[ vatr[ mic[; parte sau col\ din vatr[; loc ]ntre
cuptor =i perete, unde se a=az[ vasele =i unde stau de obicei m`\ele.
&'
Lingura
454 Fat[ mare-n com`ndare1
Nici colac, nici lum`nare.
455 Buturugu\[ uscat[:
O ridici ]nc[rcat[
+i o la=i jos u=urat[.
456 Buturug[ cam prelung[,
Cine-o are vrea s-o ung[;
O ridic[ ]nc[rcat[
+i o las[ desc[rcat[;
C`nd e plin[,
To\i se-nchin[;
C`nd e seac[,
To\i s-apleac[.
457 G[inu=[-nc[rc[\`c[,
|u=ti la mo=u-n poie\`c[.
458 Vr[biu\[-nc[rc[\ic[,
Hu=tiuluc ]n poie\ic[.
459 Am un cal:
C`nd ]l sui la deal ]i s[tul,
C`nd ]l scobor la vale-i fl[m`nd.
1
Com`ndare com`nd (praznic, osp[\ la ]nmorm`ntare).
CINEL-CINEL
'
Lingurile ]n strachin[
460 }ntr-o vale-ad`nc[
Multe ciori s-arunc[.
461 Am o sut[ de g[ini.
+i stau toate cu coadele peste gard.
462 De la locul lui Istrate
Ies co\ofanele-nc[rcate.
463 Am ni=te boi:
Dau s[-i bag ]n obor,
+i ei intr[ numai cu capul.
Lingura, lingurile ]n oal[

464 Lupul intr[ ]n moar[,
+i coada-i r[m`ne-afar[.
465 Vi\ei mul\i ]ntr-o co=ar[,
+i to\i cu coadele-afar[.
Ceainicul
466 }n stomac e ap[,
}n nas o sit[,
Are o singur[ m`n[,
+i aceea pe spate.
'
Putineiul
467 Buturug[ bulbur[,
+ade jos =i tulbur[.
468 Trupinic[ scorbur[,
+ade jos =i bolbur[.
469 Am un lemn scorboros,
Pe care-l bat fiind jos,
El nu tace,
Ci tot face:
Diitai geeantai!
470 Am o bab[ =i-un mo=neag,
Buf! ]n oala cu chi=leag1.
471 Ulduc2 bulduc,
De barb[-l duc,
De barb[-l aduc.3
Putineiul =i b[t[torul
472 Hurdu-burdu prin c[mar[,
Ia-l de p[r =i d[-l afar[.
1
Chi=leag lapte ]nchegat, care r[m`ne ]n vas dup[ luarea
sm`nt`nii; lapte prins; lapte acru.
2
Ulduc cuv`nt care imit[ zgomotul produs de c[derea unui
corp ]n ap[.
3
Forme asem[n[toare pt. ulcior, ghicit. nr. 488.
CINEL-CINEL
'
Bota
473 Hurduc-burduc,
De must[\i te duc.
Doni\a (cofa)
474 Cinel-cinel:
Am o g`sc[, cioant[-boant[,
C-un chicior turlui-burlui,
Cu pliscul pahar sm`nce=te,
Ia poftim =i mi-o g`ce=te!
475 Cimurcei, ce-i?
Am o iap[,
Tot de coad[-o duc la ap[.
476 Am o vac[ alb[
+i-o duc de coad[ la ap[.
477 Am o iap[ sureap[1:
C`nd o duc la ap[
De coad[ o duc,
De coad[-o aduc.
1
Surep sirep (n[r[va=).
'!
Cobili\a (corom`sla)
478 Slab[ =i sub\ire,
Grei cercei mai \ine!
}n p[dure crescui;
Acas[ dac[ m-aduse,
Cercei grei ]mi puse.
480 Este-o bab[-nghebo=at[,
+i tot cu cercei se poart[.
481 Mare, lung[,-ncovoiat[,
La capete ]nfierat[,
+i pe um[r e purtat[.
482 M[ duc c`nt`nd
+i vin pl`ng`nd.
Cobili\a cu cofele
483 M[ duc cu cerceii seci,
+i vin cu ei plini.
CINEL-CINEL
'"
Ulciorul
484 Am o vac[
Cu \`\a-n spinare.
485 Am o g`sc[ =oait[-boait[
+i cu g`tul =ui-burlui.
486 G`lg[u\-g`lg[u\,
Ciu=ti cu tine-n p`r[u\!
487 C`t am tr[it,
|i-am fost de toate foloasele;
Dup[ ce am murit,
Mi-ai aruncat oasele.
488 Burduf-burduf:
De barb[-l duc,
De barb[-l aduc.
Garafa
489 Am o ra\[ toaip[-boait[,
C-un picior turlui-burlui,
+i unul p[h[rnice=te.
490 Am o ra\[ goib[ra\[,
Cu grumazu =oib[roi.
'#
Caucul de b[ut ap[
491 Am o fat[ ur`t[ =i scobit[,
Cine vine o s[rut[1.
492 Am un b[iat,
Cine vine ]l pup[.
Cana
493 G`lg[u\
}n p`r[u\.
494 Am o feti\[,
S[rutat[ de to\i ]n guri\[.
Paharul
495 Retevei umflat,
La fund retezat,
La cap piperat,
+i umbl[ prin sat,
Se4 d[ peste cap,
Spune c[ e beat.
1
O form[ asem[n[toare pt. can[, ghicit. nr. 494.
CINEL-CINEL
'$
496 Pistornic1 bumburat,
Se d[ peste cap.
+ipul 2
497 +aicula=
Baicula=:
Cine n-a ghici,
Capul i s-a suci.
G`tul sticlei
498 Cine =tie:
Care g`t n-are
Nici carne,
Nici vine?
Dopul
499 Mo=negu\ ]n pielea goal[,
|ine vinul de n[val[.
1
Pistor nic, pristor nic un fel de piramid[ cu baza
dreptunghiular[; serve=te ca sigiliu sau pecete de imprimat pe aluatul
precurilor.
2
+ip - sticl[, flacon.
'%
Fedele=ul
500 Hurdur-burdur,
Din p[dure-adus,
Sub lai\[ pus.
501 Am un mo= b[tr`n:
De barb[-l duc,
De barb[-l aduc.
}n p[dure crescui;
Acas[ de m-a adus,
Plin cu ap[ m-a pus.
Butoiul (bolobocul), butea, balerca

503 }ntr-un c`mp ]nrotat
+ade vl[dica umflat.
504 Hurduz-burduz,
Din |arigrad adus
+i-n pivni\[ pus.
505 Am o vac[ mare
Cu \`\a-n spinare
+i-o mulg pe la coad[.
CINEL-CINEL
'&
506 Am o g[in[ cucuiat[.
O \in ]n pimni\[-ncuiat[;
+i cum ]ntru s-o descui,
}i pui m`na pe cucui.
507 Lina
Magdalina,
Cu smicele pe spinare,
La buric,
Calabalic,
La inim[, veselie;
Ghici\i, boieri, ce s[ fie?
508 Lemnu \ine balta,
+i balta \ine lemnu.
Cercul pe bololoc
509 Ce-i rotund
+i f[r[ fund,
+i de vin
}i pare bine?
T`lvul 1 (p`lnia)
510 Coada vulpei
Pe d[oaga bu\ei.
1
T`lv fructul tigvei, ]ntrebuin\at la scoaterea prin aspirare a
vinului din butoi; unealt[ ]n form[ de p`lnie, folosit[ ]n acela=i scop.
''
Plosca
511 Am o pas[re ro=ioar[,
Pe la gu=e g[lbioar[;
+i mai are pu\in glas,
+i nu m[-ndur s[ i-l las.
512 Am o puic[ cucuiet[,
+ede-n c[soaie-ncuiet[;
Doar s[ mor s[ n-o descui,
S[-i pun m`na pe cucui.
513 Am o ra\[
+oant[-boant[,
Din picior \urlui-burlui,
Ghici\i-o, c[ eu v-o spui.
514 Am o g`sc[ =oanc[-boanc[:
La grumaz e sl[b[noag[,
Din clon\ ]mi p[h[rnice=te,
Trude=te-te de-o ghice=te!
515 Coco= potcovit,
De nunt[ g[tit.1
516 G[inu=[ potcovit[,
De nunt[ ]nsovonit[2.
1
O form[ asem[n[toare pt. pistol, ghicit. nr. 1281 =i pt. car,
ghicit. nr. 1371 (primele dou[ versuri).
2
}nsovonit cu sovonul pe cap; g[tit.
CINEL-CINEL

517 Am o vac[ de lemn,
+i vi\elul e om.
Ce e?1
518 Broasc[-\[stoas[,
}n cui at`rnat[.
519 Am o fat[ mare
+i-o at`rn de plete ]n cui.
520 }n p[dure m-am n[scut,
}n p[dure am crescut,
Apoi de om sunt f[cut[,
Toat[ lumea m[ s[rut[
+i necazurile-=i uit[.
521 Am o toitan[
Dolofan[,
C`\i o rotesc
Se-nveselesc.
522 Hurduz-burduz,
Din |arigrad adus,
}n =urub legat,
}n cui aninat.
1
O form[ pu\in diferit[ pt. lulea, ghicit. nr. 1512.

H`rd[ul
523 Ciutuc-butuc,
De urechi te-apuc.
Putina
524 Fierul \ine gorunul,
+i gorunul apa.
Putina cu varz[ (cada cu curechi)

525 Alunul \ine gorunul,
Gorunul \ine t[ul1,
T[ul \ine broa=tele.
1
T[u lac, balt[; ap[ st[t[toare.
CINEL-CINEL

HRANA +I B{UTURA
Meiul
526 Soarele-l sore=te,
V`ntu-l r[core=te,
G[ina-l ]nghi\e=te
+i se pr[p[de=te.
M[laiul (=i meiul)

527 Cotcob`na
Umple m`na.
F[ina (prin sit[)

528 Ce intr[ prin gr[din[
+i nu face urm[?
Sacul
529 C`nd ]i slab,
N-are os;
C`ndu-i gras,
Totu-i os.
HRANA +I B{UTURA
!
Sacul cu f[in[
530 Tata gros,
F[r[ os.
531 Burtea gros,
F[r[ os.
Desagii
532 Am dou[ g`=te
}ntr-un g`tlej.
533 Am doi lupi
}ntr-un g`t.
534 Doi cìni g`tui\i
Peste poart[ azv`rli\i.
Omul cu desagii
535 Pe vaea lui Berbelu=,
Un curcan cu dou[ gu=i.
Traista
536 Am o vac[:
C`nd o duc la c`mp
CINEL-CINEL
"
O duc s[tul[;
C`nd o-aduc acas[,
O-aduc fl[m`nd[.
Turta (burca)
537 Turtel,
Burtel,
Buz[ de vi\el.
538 C`nd eu m`na bag ]n spuz[,
Pe boanca apuc de buz[.
M[laiul ]n \est
539 Am un bou mare,
Care de-abia are loc ]n co=are.
540 Am o vac[,
C`nd o bag ]n grajd,
E f[r[ piele.
C`nd o scot,
E cu piele.
Pìnea
541 Din p[m`nt ]n soare
Din sac ]n dogoare.
HRANA +I B{UTURA
#
542 Chinuit[
+i muncit[,
Peste tot locul bortit[1;
Cine-o are ]i bogat,
Cine nu, ]i om s[rac.
543 Cu ciomege m-au lovit,
}ntre pietre m-au strivit,
Chiar ]n jar am fost b[gat[,
Cu cu\itul spintecat[,
Dar de=i m[ chinuie=te,
Lumea-ntreag[ m[ iube=te,
Toat[ lumea m[ dore=te.
544 Roat[ rotit[,
De om muncit[
+i de lume-nghi\it[.
545 Rotic[, roticea
+i m`nc[ lumea din ea.
546 Am o g[in[
Cu creasta de f[in[2.
1
Bortit g[urit.
2
Forme asem[n[toare pt. r`=ni\[, ghicit. nr. 1176 =i pt. melc,
ghicit. nr. 1765 (primele dou[ versuri).
CINEL-CINEL
$
Fr[m`ntatul =i coptul pìnii
547 Uf =i uf! de sco\i sudori,
+i-apoi flea\ pe-o rotunjic[;
Pe sub bolt[ faci =urhu,
Stai, c[ o m[n`nci acu...
M[m[liga
548 Dobra gras[,
F[r de oas[.
549 Cimel-cimel:
Cl[oi pe ap[.
M[m[liga f[cut[ ]n ceaun pe pirostrii

550 Cu cr[caia
+i negraia
Faci m[laia.
M[m[liga =i pìnea
551 Bun[ diminea\a, c[lcìe cr[p[cioase!
Mul\umesc, nesa\iul casei!
Bun[ diminea\a, sa\ul casei!
Mul\umesc, cinstea mesei!
HRANA +I B{UTURA
%
Sarea
552 Apa m[ na=te,
Soarele m[ cre=te,
Toat[ lumea m[ iube=te.
Iar c`nd mama m[-nt`lne=te,
M[ omoar[, m[ tope=te.
Laptele
553 Ce ]nghea\[ vara
Mai iute dec`t iarna?
Laptele de mam[
554 Ce se m[n`nc[
+i nu se pune pe mas[?
Ca=ul ]n z[r
555 Am un inel,
Care doarme ]n fundul bulboanei.
CINEL-CINEL
&
Br`nza
La cea de jos,
S[-mi dea carne burghioas[,
Alb[, f[r[ oase.
Ochii din ca=caval

557 Cu c`t am mai multe,
Cu at`t c`nt[resc mai pu\in.
Oul
558 Albaie
}n paie.
La cea de jos,
S[-i dea vin =i cu rachiu,
Tot ]ntr-un buriu1.
560 +i vin, =i holerc[,
Tot ]ntr-o balerc[.
561 Am un butoi necercuit
+i \ine =i vin, =i rachiu osebit.
1
Buriu butoia=, folosit ]ndeosebi pentru \uic[.
HRANA +I B{UTURA
'
562 Am un poloboc:
Dac[ se stric[
Nu-l poate nici un butnar1 tocmi.
563 Am un buglena=2
Cu vin =i cu vinars,
+i nu se amestec[.
Ghici, ce e?
564 Am o b[rb`n\[3
Cu dou[ feluri de br`nz[:
Una ]n[lbe=te,
Alta-ng[lbene=te.
565 Vinu voivodesei
+i cu-a-mp[r[tesei
Stau ]ntr-un butoi
+i nu se-amestec[ am`ndoi.
566 Am o cas[ v[ruit[,
Peste tot este boltit[.
567 Am o c[su\[
Micu\[,
V[ruit[,
+i p`n[ ce n-o spargi
Nu po\i s[ intri-ntr-]nsa.
1
Butnar dogar.
2
Buglena= butoi; vas.
3
B[rb`n\[ putinic[, f[cut[ din doage de lemn, ]n care se
p[streaz[ de obicei br`nza =i laptele.
CINEL-CINEL

568 Am o c[m[ru=[
Plin[ de m`nc[ru=[,
Pe nic[iri n-are u=[.
569 Var v[ruit,
Zid zidit,
F[r[ u=i, f[r[ ferestre.
570 Sus albu= tare,
Jos albu= moale,
La mijloc galben[ floare.
571 Cine n-are cap deloc,
Coad[ deloc,
+i se face dobitoc?
572 Ce se na=te din ]nsufle\it,
+i-i ne]nsufle\it?
573 Ce nu po\i s[ pui
S[ =az[ ]n cui?
574 Arunci sus, ]i alb.
Pic[ jos, ]i galben.
G[lbenu=ul oului
575 Am spart ghea\a
+i-am aflat aurul.
HRANA +I B{UTURA

Coaja oului
576 Am o c[ma=[ f[r[ nici un refec1,
F[r[ nici o deschiz[tur[.
Caltabo=ul (g`lba=ul, c`lba=ul)

577 Am un balaur mare
+i-l pun ]n frigare.
G[lu=ca
578 Inelul doamnei
}n fundul oalei.
Sl[nina
579 |igan afumat
}n cui ag[\at.
Mierea
580 Ce-i mai dulce pentru gur[
+i-i str`ns cu alerg[tur[?
1
Refec cus[tur[ cu ajutorul c[reia se ]mbin[ dou[ buc[\i de
p`nz[.
CINEL-CINEL

581 Ce e mai dulce =i mai dulce
+i prin b`zìt s-aduce?
Untdelemnul
582 Ce st[ ]n umezeal[
+i nu se ud[?
Ardeiul iute
583 T[rt[cu\[ ro=ie,
Plin[ de c`rmojie1.2
584 Ro=u ca focul,
Uite ca dracul.
Piperul, boabele de piper

585 Cinga, linga-linga,
Lega-\i-s-ar limba;
C-un fir de m[tase neagr[,
Limba-n gur[ \i se leag[.
586 Ghemule\e cre\e
Umbl[ prin jude\e.
1
C`rmojie, c`rmoaj[ resturi, firimituri (de m`ncare).
2
O form[ asem[n[toare pt. m[cea=[, ghicit. nr. 1890.
HRANA +I B{UTURA
!
587 Am un m[r cre\
De la un precupe\.
588 Ce-i din lumea mare-adus
+i la mare mas[ pus?
P[tl[gica murat[
589 V`rì m`na-ntr-o g[leat[
+i scosei pe lelea beat[.
Smochina
590 Sus piele,
Jos piele,
}n mijloc m[lai cu miere.
591 Sus piei,
Jos piei,
La mijloc boabe de mei.
Pl[cinta
592 Turt[ peste turt[,
+i la mijloc urd[1.
1
Form[ asem[n[toare pt. r`=ni\[, ghicit. nr. 1175.
CINEL-CINEL
"
593 Petec peste petec,
Sus pe desuietec.
Bomboana
594 Ghici, ghicitoare mic[
C`t oul de r`ndunic[:
R`ndunica nu-l cloce=te,
Iar[-n gur[ se tope=te.
Rachiul
595 Tu m[ faci om!
Eu te fac neom.
Vinul
596 S`ngele Domnului
}n capul omului.
597 Lie,
Lie,
Cioc`rlie,
C[ la nunta noastr[ joac[
Sf`nta poam[ busuioac[.
598 Cing[lie,
Ding[lie,
HRANA +I B{UTURA
#
Vino de la-mp[r[\ie,
C-am s[-\i spun o mare bucurie:
C[ s-a m[ritat
Novidita,
}nflorita,
Fe\uiala snopului,
Floarea busuiocului,
Iar la nunt[
Cine-i joac[?
Joac[:
Sf`nta poam[ busuioac[.
599 La mesele cele alese
Nu lipsesc,
+i fac poznele adese
Celor ce m[ prisosesc.
600 Cine aduce s[n[tate, bucurie,
Dar =i nebunie?
Vinul ]n butoi
601 Merge mo=ul prin sat
}n cojoc de brad,
C`nii dup[ el nu bat.
602 Nebunul satului,
}n c[ma=[ de lemn.
CINEL-CINEL
$
603 Nebunul satului,
}mbr[cat ]n coaja p[catului.
604 Gorunul \ine nebunul,
Nebunul nebune=te oamenii.
605 Bolundul1 satului,
Cu cojoc de lemn.
Braga
606 Dobra, sub\irica,
Umple putinica.
1
Bolund, bol`nd nebun, smintit; nerod.
LUCRU DE M~N{
%
LUCRU DE M~N{ (TORS, |ESUT,
CUSUT, MELI|AT etc.)
Pieptenii de l`n[
607 Am doi mo=negi:
Toat[ ziua se trag cu din\ii de barb[1.
608 Am doi mo=negi
Cu barba =arg[2,
C`nd se-nt`lnesc
Se trag de barb[.
609 Am doi moroi,
Se trag de barb[
Am`ndoi.
610 Am dou[ m`\e,
Care se trag de must[\i.
Ragila de l`n[
611 L[t[ru=c[, ru=c[
De bagi degetul
Te mu=c[.
1
O form[ pu\in diferit[ pt. pieptenele =i barba, ghicit. nr. 743.
2
+arg galben-deschis.
CINEL-CINEL
&
Fuiorul ]n furc[
612 Iarna,
La toat[ casa
Pom ]nflorit.
Furca =i mìnile c`nd torc

613 Cumetri\a sup[rat[
+ade tot nepiept[nat[.
C`nd o piepteni, ]i pic[ p[rul.
614 Am o vac[:
C`t[-i ziua o mulg,
P`n[ r[m`n numai cu coarnele pe ea.
Degetele la tors
615 Cinel-cinel:
Cinci sub strea=in[, =i-i plou[,
Cinci muncesc, =i n-au nici rou[.
616 Am cinci voinici,
+ed sub strea=in[ =i pl`ng,
+i cinci alearg[-n vale =uier`nd.
617 Cinci mulg
+i cinci alearg[.
LUCRU DE M~N{
'
Fusul
618 Hur ]n sus,
Hur ]n jos,
Pic[ noaptea burduhos.
619 Foltea1-n sus,
Foltea-n jos,
Foltea vine burdios2.
620 Am un purcel,
+i-l \in de coad[
P`n[ se-ngra=[.
Furca =i fusul
621 Sub un p[ltina=
Joac[-un iepura=.
622 Am un mo=neag burduhos
+i o bab[ stren\[roas[;
Pe mo=neag ]l sucesc,
Pe bab[ o smucesc.
1
Foltea burtos, m`nc[u.
2
Burdios burduh[nos, bor\os.
CINEL-CINEL

Ghemul
623 Bete peste bete,
O mie-ncheiete.
624 Am un pui de urs,
Cu mii de bete-ncins.
625 Motof`lc[ de purcea
Aruncat[-ntr-o argea.
626 }l \ii de coad[,
Dar el tot fuge de-a dura.
R[=chitorul
627 Hui ]n sus,
Hui ]n jos,
Hui un pui
De m[t[hui.
V`rtelni\a
628 Am un mo=negu\
}ntr-un picioru\.
LUCRU DE M~N{

629 Oaie, oaie, oac[n[1,
+ade jos =i deap[n[.2
630 }ntr-un v`rf de plop
Joac[ un iepure =chiop.
Sucala
631 Am o c[\elu=[;
C`nd ]i dau cu palma,
Face: tudiriu-tudiriu!
632 Toat[ ziua r[cne=te,
+i n-o doare gura;
Toat[ ziua se-nv`rte=te,
+i nu ame\e=te.
Urzitoarea =i \evile
633 Am o iap[ cu doisprezece m`nji:
C`nd trag de c[p[stru,
Necheaz[ to\i m`njii.
1
Oac[n[ neagr[ la cap =i alb[ la corp.
2
Forme pu\in diferite pt. unti=ca, ghicit. nr. 1652 (a se compara
cu primele dou[ versuri).
CINEL-CINEL

R[zboiul de \esut (stativele), \esutul
634 Hotara potara,
Sairea boirea,
Hop hop!
635 H`\a-b`\a,
Boca-boca;
Hodorog!
636 Am o juncu\[,
}n frunte cu stelu\[,
}n spate
Cu p[cate,
}n =ale
Cu gre=ale,
}n p`ntece
Cu desc`ntece.
637 Murgu calc[-n vie,
Via se-ncovie;
Murgu-noat[,
Dun[rea ]nghea\[.
638 Treapa-leapa,
Apa-nghea\[.
LUCRU DE M~N{
!
P`nza ]n r[zboi
639 O m[tu=[ ]mbr[cat[,
Suveicat[,
Tot pe lat =edea culcat[,
Dou[ fete-i joac[-n spate:
Una sare, =i-alta piere.
Sulurile de la r[zboiul de \esut

640 Am dou[ fete:
C`nd una se gole=te,
Alta se primene=te.
641 Sunt dou[ fete:
Una se tot ]ncinge,
Alta se tot descinge.
642 Am doi porci:
Unul e slab, =i altul gras.
Cel slab se ]ngra=[,
Cel gras sl[be=te.
I\ele
643 A\e cre\e
Puse-n be\e.
CINEL-CINEL
"
644 Baie1 cre\e
Pe cote\e;
Eu le-ndes,
+i ele ies.
645 Dou[ pl[=i lipite,
Pe=tele nu-l prinde.
Spata
646 Dou[ lemne
Codolemne
+i mai multe m[run\ele.
647 Dou[ lemne,
Dou[ pene
+i o mie de surcele.
648 Am o bab[ oarb[,
Care-ncheag[ apele.
649 Am o fat[:
Pe unde ea calc[,
Locul ]nghea\[.
1
Baie prescurtare de la baier[.
LUCRU DE M~N{
#
Suveica (suvelni\a)
650 Felie de pepene,
Trece sub poduri repede.
651 Felie de pepene,
Intr[ pe rost1 repede.
652 Iapa trece,
Marea-nghea\[.
653 +aica trece,
Dun[rea-nghea\[.
654 P[s[rica ici-colea,
M[\igu=ul dup[ ea.
655 Am o p[s[ric[:
V`=ti ]n cr`ng,
V`=ti afar[.
656 |u=ti, =op`rl[, printre gard,
C-un fir de iarb[
Legat de barb[.
657 Peste ghea\[
Pe su-ghea\[
1
Rost aici cu sensul de spa\iu ]n form[ de unghi, format la
r[zboiul de \esut ]ntre firele de urzeal[ ridicate de i\e =i cele r[mase
jos (prin care se trece suveica ]n timpul \esutului).
CINEL-CINEL
$
Printre ele
C`nt-o ra\[.
Andreaua
658 Am o iap[:
P`n[ n-o ]nh[mi de coad[,
Nu trage.
Acul
659 Ce e mic, mititel,
}ngr[de=te frumu=el?
660 Mititel-mititel,
Mai lung[-i coada dec`t el.
661 Ce fuge mereu la vale
+i-=i las[ ma\ele-n cale?
662 Ilie trece pe vale
+i-=i las[ ma\ele-n cale.
663 Todirel,
Mititel,
Face gardul frumu=el.
664 Alecu\[ mititel,
Cu buricul dup[ el.
LUCRU DE M~N{
%
665 G`nganie f[r[ suflare,
Urm[ ]mpletit[ are.
666 Am un coco=:
Cu ciocul urze=te,
Cu coada-mplete=te.
667 Am o purcelu=[:
Cu botul r`m[,
+i cu =oldurile astup[.
668 Am un bou:
Cu coada sparge,
Cu capul drege.
669 Am o capr[ alb[,
Ham[t[ de coad[.
670 M`nz de fier,
Coad[ de fuior.
671 Luciu-lucior,
}i pun coad[ de fuior.
672 Luciu luce=te,
Luciu str[luce=te,
La gard mereu ]mplete=te.
673 Urechi are, dar n-aude,
E micu\ =i tot ]mpunge.
CINEL-CINEL
&
674 Lunecu=, ]nv`rtecu=,
}n hain[-=i face culcu=,
+i se leag[, =i se-nnoad[
Chiar cu propria sa coad[.
675 Intr[, iese, intr[ iar,
+i codi\a-=i las[-n dar!
676 A=chie lucioas[,
Coad[ m[t[soas[:
Mereu g[ure=te,
Nu rupe, urze=te.
Degetarul
677 Am o c[su\[
Micu\[,
+i are mai multe fere=ti
Dec`t casele ]mp[ratului.
678 Am un b[\ de carne
+i-i pui tichie de fier.
C`rligele pentru ]mpletit ciorapi

679 Am cinci cai:
Mu=c[ unul din botul altuia.
LUCRU DE M~N{
'
Andrelele, firul =i ]mpletitul col\unului
680 Cu cinci pari =i c-o nuia
Lunge=ti gardul c`t colea.
Horbota (dantela)
681 Ce-i f[cut f[r[ nivideal[1?
Foarfecele
682 Dou[ r[\i=oare
C[lug[ricioare:
Pe unde mergea,
Malul se surpa.
683 Dou[ surioare
Foarte t[ietoare:
Pe unde trec ele,
Surp[ m[lurele.
684 Dou[ lungi al[turate,
Dou[ scurte-nc`rligate.
1
Nivideal[, n[v[leal[ trecerea firelor urzelii prin i\e =i spat[,
]n ordinea cerut[ de modelul \es[turii.
CINEL-CINEL
!
685 Dou[ o\ele,
Dou[ inele,
+ade un cui ]ntre ele.
686 Am o vac[,
P`n[ nu-i bagi de=tele ]n ochi,
Nu pa=te.
687 Dou[ a=chii
+-un buric.
688 Dou[ babe-ntr-un buric
Fac mereu
T`rlic, t`rlic.
Foarfecele de tuns oi
689 Cine face s`ca-b`ca pe sub strai?
Maiul de rufe
}n p[dure cre=te,
Vine la sate,
+i sub mal r[cne=te.
LUCRU DE M~N{
!
B[=ica de s[pun
691 G`rgolic peste colnic,
+i-n[untru nu-i nimic.
Meli\a =i meli\atul
}n p[dure cre=te,
Vine la \ar[
+i h[p[luie=te1.
693 Merge ]n p[dure,
Face cioc-boc,
Vine acas[,
Face treapa-leapa.
694 Am o c[\elu=[ clu=[,
Alatr[ p-o v`lcelu=[2.
695 Pe-o movili\[ n[ltu\[
latr[ o coteicu\[3.
696 Latr[ c[\eaua nevestei ]n b[t[tur[
+i-i sar din\ii din gur[.
1
A h[p[lui a m`nca repede, apuc`nd violent.
2
O form[ asem[n[toare pt. lesoi, ghicit. nr. 766.
3
Coteicu\[ c[\elu=[ de v`n[toare.
CINEL-CINEL
!
697 Latr[ alba la r[scruce,
+i din gur[ a\e-i cade.
698 Cinel-cinel:
C[\[lus[
Din p[dure-adus[,
L[tr[toare ]ntreg satului pus[.
699 Am o c[\ea:
P`n n-o iau de coad[,
Nu latr[.
VE+MINTE, PIEPT{N{TUR{, ARTICOLE DE TOALET{, PODOABE
!!
VE+MINTE, PIEPT{N{TUR{,
ARTICOLE DE TOALET{, PODOABE
Gluga
700 P[s[ric[ cu cucui,
Ce mi-i da s[ nu te spui
C-am v[zut izmene-n cui?1
C[ciula
701 Fedele= rotund,
Bag[ p[ru-n fund.
702 Bucium rotund,
Str`nge p[ru-n fund.
703 Putinei rotund,
Bag[ p[ru-n fund.
P[l[ria
704 }n v`rf cuma=2,
}n poal[ gurela=.
1
O form[ asem[n[toare pt. pu=ca =i geanta, ghicit. nr. 1279.
2
Cuma= stof[.
CINEL-CINEL
!"
705 Scut pe soare, scut pe v`nt,
Trebuie omului numaidec`t.
706 +i-nv`rtit[, =i rotit[,
+i se pune cu soarele-n pricin[.
C[ma=a
707 Am trup, dar n-am corp;
Am g`t, dar n-am cap;
Am m`neci, dar n-am mìni.
708 Cine are un g`t f[r[ cap,
Dou[ bra\e,
+i f[r[ picioare?
709 Am o c[mar[ cu patru u=i:
Pe una intri,
Pe trei ie=i.
+i c`nd te crezi afar[,
E=ti tot ]n[untru.
Pantalonii
710 Intru pe-o u=[ =i ie= pe dou[;
C`nd am ie=it pe cele dou[,
Sunt ]n[untru.
!#
711 Cine nu poate alerga,
De=i are dou[ picioare?
Cureaua
712 Noaptea =op`rl[,
+i ziua cerc.
Opinca, opincile
713 Am dou[ cov[\ele u=urele.
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
714 Am dou[ albioare:
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
715 Am dou[ leg[nu\e:
Ziua-s plinu\e,
Noaptea golu\e.
Opinca =i noji\ele
716 Am o cas[
Cu c[priori deasupra
+i coperi=ul dedesubt.
CINEL-CINEL
!$
717 Ra\[
Cu ma\ele
Pe spate.
A\a de la opinci
718 M-am dus ]n p[dure
+i-am t[iat o nuia lung[,
+i-am ]ngr[dit o poiat[
+i-o z[hat[1,
+i mi-a mai r[mas o bucat[.
719 Am o nuia vergelea,
V[rguii2 \ara cu ea;
Mai r[mase un cr`mpei,
F[cui ocol la vi\ei.
Cizma (ciobota), cizmele

720 Corb negru,
}nghite ciolanul tot.
721 Am dou[ =tiubeie=e:
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
1
Z[hat[ perete de nuiele ]nvelit cu paie, folosit ca ad[post
contra v`ntului (pentru vite).
2
A v[rgui a vergelui (a ]nt[ri ceva cu vergi ca s[ nu se rup[.
!%
722 Am o groap[
P`n[ la genunchi.
723 Am dou[ surori:
Toat[ ziua-alearg[,
Seara dup[ u=[ se bag[.
724 Ho\, co\,
C`nd o sco\,
H`r, b`r,
C`nd o v`r.
Bocancii
725 Am doi fra\i,
Cu sfori lega\i.
Piciorul ]n cizm[
726 Piele peste piele,
La mijloc os.
727 C-un pai de =ovar
}nvelii o cas[ =-un co=ar;
}ntì ]l ]nvelii,
+i-apoi ]l m[rt[cii1.
1
A m[rt[ci a pune martacii (st`lpi de lemn ]ntrebuin\a\i ca
material de construc\ie).
CINEL-CINEL
!&
Cizma ]nc[l\at[ cu ciorap de l`n[
728 Oala piele de juncan,
Varza l`n[ de c`rlan1,
+i c[rni\a de mocan.
Ciorapul
729 L`nosul
Poart[ c[rnosul.
Cojocul
730 Am o p`nz[ lung[, lat[,
Nici prin i\[, nici prin spat[,
Numai din cu\it t[iat[.
731 Oaie b[l\at[,
}n spinare purtat[.
M[nu=a
732 L`n[ peste l`n[,
La mijloc e v`n[;
V`na se zg`rce=te,
L`na se cl[te=te.
1
C`rlan miel ]n\[rcat.
!'
733 Ce are forma m`nei
+i tot nu-i m`n[?
734 Golu=ic[
Nfloco=ic[
Conciul
735 }ntr-un v`rf de deal
Este-o potcoav[ de cal.1
Pieptenele
736 |and[r[2 turceasc[,
Cine-o gici-o s[ tr[iasc[.
737 B`rnu\[3 de os,
Duce porcii ]n jos.
738 Haidos-paidos,
M`n[ porcii-n jos.
739 Cine are din\i mul\i,
+i nu poate mu=ca?
1
O form[ asem[n[toare pt. luna nou[, ghicit, nr. 2114.
2
|and[r[ buc[\ic[ sub\ire =i lunguia\[, care se desprinde
sau sare din lemn =i piatr[ ]n timpul cioplitului.
3
B`rnu\[ diminutiv de la b`rn[.
CINEL-CINEL
"
Pieptenele cu din\i la am`ndou[ marginile
740 Sus p[dure,
Jos p[dure,
La mijloc
E loc de joc.
Pieptenele =i barba
741 Am doi unche=i,
Ce se trag de barb[.
Peria
742 Gogonea\a de purcea,
Fugi de-aicea, vino-ncoa.
743 Motof`lc[ de purcea:
|in cu m`na,
Dau cu ea.
744 Totolina
Umple m`na.
Briciul
745 Cosor de fier,
D[ p[durea jos.
"
746 Cu un plug de fier
Ar un munte de os.
747 Cal cu din\i de fier
Pa=te muntele de p[r.
748 Am un boulean b[lan,
Pa=te p[rul pe ciolan.
Cercelul, cerceii
749 Usturime cu durime,
C`nd mi-i pui ]mi pare bine.
750 }nc`rligat =i-ntortocheat,
+i de urechi e ag[\at.
751 Drot ]nc`rligat,
}n carne b[gat.
Inelul, degetul =i inelul

752 +ade F[t-Frumos
Pe un cal de os.
753 Urdel-burdel,
B[gat ]n coad[ de vi\el.
CINEL-CINEL
"
754 Frigarea de carne,
+i puiul de aur.
Ochelarii
755 Sunt o =a,
Pe care nu c[l[re=te nimeni;
Sunt fereastr[,
Dar nu la cas[.
Evantaiul
756 Am o g[in[:
C`nd bate v`ntul,
}ntinde coada.
CURTEA CASEI
"!
CURTEA CASEI
Gardul
}n p[dure crescui,
Acas[ de m-aduse,
P[zitorul cur\ii m[ puse.
}n p[dure crescui,
Acas dac[ m-aduse,
}n hor[ m[ puse.
759 O sut[ fra\i,
Unul l`ng[ altu-n=ira\i,
+i unul de altul lega\i.
St`lpii por\ii
760 Doi boi t[v[luci,
Nu-i dai nici pe mere,
Nici pe nuci.
CINEL-CINEL
""
+opronul
761 Am patru fra\i,
}ntr-o c[ciul[ b[ga\i.1
P[tulul, co=arul
762 C[ciula unchia=ului
}n mijlocul b[t[turii.
763 Am o vac[:
Iarna-i gras[,
Vara-i slab[.
764 Patru oameni
Poart[ to\i o c[ciul[.
P[tulul gol
765 Am un bou slab-slab;
M[ uitai pe sub coad[-i
+i-i v[zui m[selele.
1
O form[ asem[n[toare =i pt. p[tul, ghicit. nr. 764.
CURTEA CASEI
"#
Lesoiul 1
766 }ntr-o v`lcelu=[

Latr[-o c[\elu=[.
Valeul 2
767 Lung[, cotrovit[,
}n ea nutre\ la vit[.
Pu\ul cu cump[n[ (f`nt`na)

768 Cioc`rlan mo\at
Strig[ noaptea-n sat.
769 Sara, l`ng[ sm`rc,
Hojma3 \`p[-un cocost`rc.
770 Am o g`sc[ potcovit[,
Cu grumajii =oib`rloibi:
Cu gura pahar cl[te=te,
Multe boale cur[\e=te.
1
Lesoi gr[tar de nuiele, pe care se bat =tiule\ii de porumb
spre a li se desface boabele.
2
Valeu jgheab de lemn, ]n care se a=az[ nutre\ul sau apa
pentru vite.
3
Hojma mereu, ]ncontinuu.
CINEL-CINEL
"$
771 Am o ra\[ cioaic[
Boiac[,
Cu grumazul cioi
B`rloi,
+i bea ap[ tulbure=te,
Rar voinic care-o g`ce=te.
772 Am o vac[:
Toat[ lumea o mulge,
+i laptele ei nu se ispr[ve=te.
773 Ce e-nalt[,
Cr[c[nat[,
}nd[r[t cu juc[rele,
+i-nainte cu ghizdele1.
774 Hoha-n sus =i hoha-n jos,
Coada hohei c`t hoha.
775 Noaptea odihne=te,
Ziua c`nt[re=te.
776 Ion lungu
}i sp`nzur[ bumbu.
777 Ivan lungu
}i pic[ mucu;
Iv[neasa
Scorburoasa.
1
Ghizdea, ghizd ]mprejmuire care formeaz[ ]ngr[ditura unei
f`nt`ni de la p[m`nt ]n sus.
CURTEA CASEI
"%
Ciutura, ciutura ]n f`nt`n[
778 C[ciula mutului
}n fundul p[m`ntului.
779 B`zd`b`c...
La popa-n gur[!
780 Vine-un cap de vulturoi,
Bu=tiubuc ]n fundul apei.
781 Am o vac[:
Toat[ ziua bea ap[
+i nu se mai satur[.
782 Am o fat[ de pandur[,
Toat[ lumea-o pup[-n gur[.
Cump[na =i ciutura
783 Urc[ mo=ul =i coboar[
Cu m[tu=a subsuoar[.
G[le\ile pu\ului cu roat[

784 Dou[ ou[ de sitar
Intr[ popii-n posunar.
CINEL-CINEL
"&
F`nt`na, ciutura =i cump[na
785 Una zice: Ai s[ d[m,
Alta zice: Ai s[ st[m,
Alta: Aidi ]n sc`rcium1 s[ ne d[m.
Apa ]n f`nt`n[
786 Oglinda cerului
}n ad[postul p[m`ntului.
1
Sc`rcium scr`nciob, leag[n.
ANIMALE DOMESTICE
"'
ANIMALE DOMESTICE
Vita
787 La cap furc[,
La mijloc cotarg[1 cu f`n,
La =ezut sit[.
Boul
788 C`t a fost mic,
}n patru tr`mbi\i tr`mbi\a;
Dup[ ce-a crescut mai mare,
Dealurile r[sturna;
Iar c`nd a ]mb[tr`nit,
}n cr`=m[ cu el juca.
789 C`t fusei mic,
C`ntai cu patru fluiere;
C`nd m[ f[cui mai mare,
M[ purtai ]ntre dou[ lemne;
Iar c`nd ]mb[tr`nii
}mi veni chef s[ joc la hor[.
1
Cotarg[ co=arc[; p[tul.
CINEL-CINEL
#
790 P`n[-i mic,
|[ri cuprinde;
Dac[ cre=te,
P[m`ntul risipe=te;
Dac[ moare,
}n joc sare.
791 Abia dup[ ce-am murit,
La hor[ m-am veselit.
792 C`nd suge,
C`nd ar[,
C`nd face din el ciobote.
Boii ]njuga\i trec`nd rùl

793 Un mort ]ntre doi vii
Trecea printr-un viu ]ntre doi mor\i.
+i zice viul dintre cei doi mor\i
C[tr[ mortul dintre cei doi vii:
Nu te v`r] a=a avan,
C[ dac[ s-ar da viul la vii,
R[m`n numai mor\ii!
Boii =i plugul
794 Doi ]nainte vii,
Unul la mijloc mort,
+i st[p`nul la urm[;
ANIMALE DOMESTICE
#
Cel de la mijoc scormone=te,
Face p[m`ntul de rode=te.
Boii, sacii cu grù =i m[cinatul

795 Patru neteplii
Duc patru sute de mii,
+i le duc la ]mp[ratul
+i le taie-ndat[ capul,
+i le schimb[ numele
+i r[m`ne albele.
Vaca
796 Patru ]mpl`ntate,
Patru sp`nzurate,
+i-o pleftur[.
797 Patru-mpinge p[m`ntul,
Doi se uit[-n cer,
Doi se uit[ ]nainte,
Patru d[ datoria.
798 Patru merg,
Patru stau
+i vam[ dau.
799 }nainte furc[,
}napoi m[tur[.
CINEL-CINEL
#
|`\ele vacii
800 Sunt patru =ipu=oare;
Stau cu gura-n jos,
+i nu se vars[.
801 Am patru fra\i
+i-mpu=c[ ]ntr-un corci1.
|`\ele vacii, g[leata, vi\elul =i =u=tarul

802 Patru fee,
Pastafee,
+-un fiu,
+-un rastafiu.
|`\ele vacii =i ale iepei

803 Caulea are patru,
Nihaha numai dou[.
Mulsul vacii
804 Zece str`ng,
+i patru pl`ng.
1
Corci tuf[; stufi=.
ANIMALE DOMESTICE
#!
805 Sus cr[pat[,
Jos cr[pat[,
La mijloc cinci trag de patru.
Vi\elul
806 C`nd eram mic
C`ntam din patru cavale.
Acum, c`nd sunt mare,
Nu mai c`nt din nici unul.
Vi\elul din p`ntecele vacii

807 Opt picioare trec prin ap[
Patru numai mi se-adap[.
Calul
808 }n p[dure
Cioca-boca,
}n t`rg
Mi-ho-ho
+i acas[
Teapa-leapa.
809 M`ndru, ]nalt =i frumos,
La ochi este luminos;
CINEL-CINEL
#"
Urechi are, coarne n-are
+i te poart[ ]n spinare.
Calul =i =aua
810 Teleleaua pe c[rare,
Cuciu-muciu pe spinare.
+aua (tarni\a)
811 G`sculi\[ chepto=ea,
Bine te mai \ii pe ea!
812 }i =a,
+i-i a=a,
+i \i-oi ar[ta-o,
+i tot nu-i afla-o!
813 Hop pe =a =i lat-a=a,
+i \i-o spun =i n-o ghice=ti.
814 Pe s`nge st[,
S`nge poart[,
+i-n ea nu-i s`nge deloc!
ANIMALE DOMESTICE
##
Calul =i c[l[re\ul
815 Treapa-leapa
Pe c[rare,
Hingher-mingher
Pe spinare.
816 Suflet sus,
Suflet jos.
817 Pe drum merge =i gr[be=te,
Unde ]ncet, unde mai iute;
Urechi patru =i ochi patru,
Iar[ unghii dou[zeci =i patru.
818 +ase am,
}n patru umblu.
819 Patru fug
+i dou[-at`rn[.
Calul, c[l[re\ul =i =aua

820 Deasupra suflet,
Dedesubt suflet,
+i-n mijloc lemne uscate.
CINEL-CINEL
#$
Calul =i c[ru\a
821 Dupa-dupa pe podele,
Tata ursu
Dup[ d`nsu.
822 Tropa-tropa pe c[rare,
Enghel-menghel pe spinare,
Tetea ursu
Dup[ d`nsu.
Iapa =i m`nzul
823 Stropa-stropa pe c[rare,
Slatauzul dup[ d`nsul.
Caii =i oi=tea
824 Un mort
}ntre doi vii.
Cuiul din potcoav[

825 Ce se propte=te ]n cap,
Ca s[-\i intre-n t[lpi?
ANIMALE DOMESTICE
#%
M[garul
826 E un dobitoc
Foarte n[t`ntoc:
Urechi lungi
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
827 E sur, dar nu-i lup,
Are urechi, dar nu-i cal,
Are copite, dar nu-i bou.
M[garul cu desagi
828 Pe valea lui Iv[nu=,
O curc[ cu dou[ gu=i.
Oaia
829 Patru resteie
Duc un car de f`n
+i nu se f[r`m.
830 De pe deal pe deal
C`nd ]n =ub[,
C`nd ]n caftan.
831 Am un car cu teie-teie
+i curmeie
}n patru resteie.
CINEL-CINEL
#&
832 Am o manta mare;
St[ pe patru picioare
+i ]n v`nt, =i ]n ploaie.
Ghici, ce e?
Oile =i ca=ul
833 Am o mie de lebede
+i fac toate un ou.
Berbecul
834 Trece badea m`nios
Cu cojocu-ntors pe dos.
Coarnele berbecului
835 }nc`rligate,
}mb`rligate,
Pe v`rf de munte-a=ezate.
Berbecii c`nd se bat

836 Opt opintele
+i patru izbele.
ANIMALE DOMESTICE
#'
837 Patru bat,
Opt opintesc,
Mii =i sute se cl[tesc.
838 Dou[-n dou[ se lovesc,
Patru-n patru s-opintesc,
Mii =i sute se cl[tesc.
839 Butur[
Pe butur[,
Mii de mii
Se scutur[.
Ciobanul =i oile
840 Ciogu-mogu-n cap cu stogu,
C`nd a stat =i-a chiuit,
C[ciuli mii s-au ]mbulzit.
841 Ciugurele m[run\ele,
Tot pe drum ]n=ir[\ele.
Ciugur-mugur cel b[tr`n
+ade jos =i bea tutun.
842 Ciugur-mugur-mugurele,
Merg pe drum ]n=ir[\ele.
Ciugur-mugur [l b[tr`n,
Merge-n urma lor c`nt`nd.
CINEL-CINEL
$
843 Alunele ciugurele,
C`nt[ mo=ul dup[ ele.
Oile, ciobanul =i cìnele

844 Ciugurele m`n`n\ele
Merg pe drum ]n=ir[\ele,
Ciugur-mugur
Dup[ ele;
Ciugur-mugur
Bea tutun,
Ciugurele-m`n`n\ele
Stau =i dorm,
Halea1 palea
|ine calea.
Clopotul la oaie =i la vac[

845 Ce merge la ap[
+i nu se adap[?
846 Merge la ap[ c`nt`nd.
Vine-nd[r[pt iar c`nt`nd,
+i ap[ nu bea.
847 Ce se ]nchin[ la ap[ =i nu bea?
1
Halea, hal[ dihanie, monstru.
ANIMALE DOMESTICE
$
848 Strig[ ragur[ din m[gur[
+i gorgan1 din gaur[,
S-aduc[ c[ld[rile.
S[ mulg[ m`nz[rile.
Capra
849 Barb[ are,
Pop[ nu-i,
Coarne are,
Vac[ nu-i.
Iedul
850 Am un pui de drac
Cu doi din\i
De grebl[-n cap.
|apul
851 Ce are barb[.
+i totu=i nu e b[rbat?
1
Gorgan movil[.
CINEL-CINEL
$
Capra, varza, omul =i chirosteiul
852 Cinelu=-cinel,
Cinel piciorel:
Cel cu patru picioare
D[ s[-l m[n`nce pe cel cu un picior;
Cel cu doau[ picioare
}l apuc[ pe cel cu trei picioare
+i-l arunc[ dup[ cel cu patru picioare,
Ca s[-l scape pe cel cu un picior.
Porcul
853 Unu ar[,
Doi se miar[,
Patru-mping,
+i-un co\ofling.
854 Patru opintoi
+-un t`rn[cop.
855 Unul ar[,
Patru umbl[,
Doi se uit[,
Doi ascult[,
Unul d[ cu biciul ]napoi.
856 Patru opintitoare,
Dou[ bourate
+i-o f`\[itoare.
ANIMALE DOMESTICE
$!
857 +indil, mindil;
La bot ca pitacul,
La p[r ca acul;
Vara ]n glod,
Iarna ]n pod.
858 Unul ar[,
Doi se miar[,
Doi ful[i,
Patru umbl[i
+i-un fi\ai-fi\ai.
859 Turt[-n nas,
C`rlig ]n coad[,
Butoi la mijloc:
Uit[-te =i te mir[,
G`nde=te-te =i ghice=te.
860 Boier cu sapa-n bot
Cat[ peste tot.
861 A gemut,
Nu l-a durut;
Caut[ ce n-a pierdut.
862 Cine geme nebolind
+i caut[ nepierz`nd?
CINEL-CINEL
$"
Untura ]n porc
863 Iepura=
Gola=,
Cum de nu e=ti crunt1
+i c`t e=ti de-afund?
864 Cimila=-la=,
De unde e=ti isda=?
De pe cei mun\i
Crun\i.
Tu de ce nu e=ti crunt?
De ce? C[ eu sunt afund.
Purceii scurm`nd
865 M-am suit ]n scai,
Ca s[ v[d de cai;
Dar nu v[zui cai,
Ci oastea lui Mihai,
Tot umbl`nd ca v`ntul
+i r[scolind p[m`ntul.
Scroafa =i purceii
866 Beau boierii pe-ntrecute,
Geme butea pe nevrute.
1
Crunt plin de s`nge, ]ns`ngerat.
ANIMALE DOMESTICE
$#
867 Beau boierii p`n se moaie,
Geme butea-n paie.
868 Am o butie mare,
Care tot se sparge,
+i c`nd este la soare,
Se adun[ o gr[mad[ de buticele.
Porcul =i lupul
869 H`ra1 baba
Cutreier[ dumbrava,
Vicleanul t[lh[ros
Se pune jos
+i r[pune
Capul babei jos,
+i-=i face cin[ din el,
Ca dintr-un miel.
Porcul =i mu=tele
870 Titiri=c[ sf`rl[
Geme ]n mocirl[;
Titiri=cu\ele pi=cu\ele
Se dau de-a u\ele
Peste titiri=c[ sf`rl[;
Dar titiri=c[ sf`rl[
1
H`ra boal[ lung[.
CINEL-CINEL
$$
Nu se poate da de-a u\ele
Peste titiri=cu\ele pi=cu\ele.
Cìnele
871 Am un doroban\
Ferecat ]n lan\.
Cìnele ciob[nesc
872 Prin v[i, c[tre st`nci,
+ade mo=u-n br`nci.
Cìnele =i m`\a
873 Prietenii de cas[
Umbl[ pe sub mas[;
C`nd se ]nt`lnesc,
R[u se mai sf[desc.
C[\eaua
874 Are tata o oaie laie
+i-a f[tat doi miei ]n paie;
Eu zic b`rr!
Ea face h`rr!
Eu zic b`rr! oaie la st`n[,
+i ea face hap! de m`n[.
ANIMALE DOMESTICE
$%
875 Este-o cuconi\[:
}n piept poart[ noduri
+i sare gardul
Cu mìnile-n =olduri.
Pisica
876 Mihai Sfarancioc
+ade l`ng[ foc,
}=i unge curelile,
Suce=te must[\ile.
877 Care-i dobitocul
Ce p[ze=te focul
+i-=i spal[ cojocul?
878 Opinc[ neras[
Zoap[n[ prin cas[.
879 Labe moi, trec pe oriunde;
}n l[bu\e gheare-ascunde!
880 Toarce, toarce,
Ghem nu face.
881 Nici tu furc[, nici tu fus,
+i cic[ la tors s-a pus!
882 Giup`neas[ torc[toare,
Nici fus =i nici caier n-are.
CINEL-CINEL
$&
883 +ade baba l`ng[ sob[
}mbr[cat[ ]ntr-un cop1,
+i tot toarce: horc-horc-horc.
884 Cine toarce,
+i ciorapi nu face?
Pisica =i =oarecele
885 +oldic[-boldic[
Bate pe st`rcea-cot`rcea,
Dar st`rcea-cot`rcea
Nu poate s[ bat[ pe =oldic[-boldic[.
886 Hodoli\[
Pe poli\[
+i m`\[
Pe cameni\[2.
887 Iese timturugul
Din huliup cacancea
+i-ntreab[ de clopo\el.
1
Cop m[sur[ de capacitate de aproape un litru.
2
Cameni\[ vatr[ b[tr`neasc[, format[ dintr-o platform[
de piatr[.
ANIMALE DOMESTICE
$'
Motanul, cuptorul =i =oarecele
888 Vine buhosul
+i-ntreab[ pe grosul:
Unde-i sprintenelul?
Facere-i-a= felul!
+oarecele, hornul =i motanul

889 A venit ochiosu
+i-a-ntrebat pe grosu:
Acas[-i musteciosu?
}mi pare r[u c[ toarce,
Cojoace \-ar face.
CINEL-CINEL
%
P{S{RI DOMESTICE
Coco=ul
890 La trup pepene,
La cap pieptene,
La coad[ secere,
La picioare r`=chitoare,
}mpunge cu clon\u-n soare.
891 La cap pieptene,
La grumaz co= cu gr[un\e,
+i la coad[ secere.
892 C`nt[ badea-n zori de zi,
De r[sun[ to\i c`mpii.
893 |up-\up-\up pe sub perete,
F`\a-f`\a printre fete.
894 Rege nu-i coroan[ poart[,
N-are ceas, dar ora =tie.
G[ina
895 Vine f`=na pe c[rare,
Culeg`nd la pietri=oare.
P{S{RI DOMESTICE
%
G[inile =i coco=ul
896 De la noi
+i p`n la voi
Merge nunta
Cu cimpoi.
G[ina =i oul
897 Ce se na=te ne]nsufle\it din ]nsufle\it,
+i ]nsufle\it din ne]nsufle\it?
898 Viul na=te pe mort,
Mortul na=te pe viu.
Pipota g[inii
899 }n[untru piele.
+i carnea afar[.
Puiul
900 Ce iese din lucru
+i se face fiin\[?
Puiul ]n ou
901 Am spart ghea\a
+i am sflat aurul.
CINEL-CINEL
%
Clo=ca =i motanul
902 Tandalica are mere,
Tandalic vine =i cere;
Tandalica nu se-ndur[,
Tandalic vine =i fur[.
903 Gungulica fierbe pere,
Motoloi vine =i cere;
Gungulica nu se-ndur[,
Motoloi vine =i fur[.
Ra\a =i r[\u=tele
904 Am o puic[ lainic[, b[lainic[,
Chiscopainic[,
+i face ni=te pui=ori lainici,
B[lainici, chiscopainici,
Ca =i m[-sa: lainic[, b[lainic[,
Chiscopainic[.
Curcanul
905 La cap ciucurene,
La trup pepene,
La picioare r`=chitoare.
906 Am o pas[re rotat[,
St[ cu coada-nvolburat[.
GR{DINA CU FLORI
%!
GR{DINA CU FLORI
Floarea
907 Ce tr[ie=te dup[ moarte,
+i-altul vrea ca s-o tot poarte?
Trandafirul
908 Am o m`\[ verde
Cu ghearele ro=ii.
Macul
909 Oastea unui crai
}ntr-un v`rf de pai1.
910 S-a suit ]n v`rf de plai
M`ndra oaste-a lui Mihai.
911 Oastea lui sultan-t[tar
}ntr-un v`rf de par.
1
O form[ asem[n[toare pt. spicul de grù, ghicit. nr. 1014.
CINEL-CINEL
%"
912 Ciutc[
Butc[,
La v`rf m[ciuc[.
913 }ntr-un v`rf de be\i=or
Am un frumos t`rgu=or.
914 T`rgu\
}ntr-un v`rf de m[c[u\1.
915 Sub o m[ciulie
Locuiesc o mie.
Bujorul
916 Stejar verde,
V`rfu-i arde.
Zorelele
917 Coco\ate sus, pe sfori,
Noaptea ne ascundem fa\a,
+i c`nd ne trezim ]n zori,
Spunem: Bun[ diminea\a!
1
M[c[u\ diminutiv de la m[c[u (b[\, ciomag).
GR{DINA CU LEGUME
%#
GR{DINA CU LEGUME
Ceapa
918 Ca=u-i,
Albu-i;
P[turi sunt,
Pl[cint[ nu-i.
919 Ro= e,
M[r nu e;
P[turi sunt,
Pl[cint[ nu-i.
920 }i un m[r ca m[rul,
+i nu-i m[r;
}i cu p[r ca omul,
+i nu-i om;
}i cu p[turi ca pl[cinta,
+i nu-i pl[cint[.
921 Sus p[dure,
Jos prescure,
La mijloc miezure.
922 Am o g[in[ verde,
Cu ou-n p[m`nt.
CINEL-CINEL
%$
923 La coad[ verde,
+i la cap b[laie.
924 Feti=oar[
Cu rochi\a ro=ioar[,
C`nd prind a te dezbr[ca
N-am de ce m[ bucura,
C[ ]ncep a l[cr[ma!
925 Am o doamn[ ]n c[mar[,
Cu cosi\ele afar[.
926 Sus plete,
Jos muste\e,
La mijloc c[ma=e cre\e.
927 Cu picioarele ]n v`nt
+i cu barba ]n p[m`nt.
Usturoiul (aiul)
928 Ciumel-ciumel:
Albu-mfomoiat,
G`=, ce-i acel?
929 Chele pe chele,
Alb ca zaharul,
+i ustur[ ca \ipirigul.
GR{DINA CU LEGUME
%%
930 }n p[m`nt clocesc,
}n p[m`nt scot pui.
931 Capu-i alb,
+i coada-i verde.
Funia de usturoi
932 Capuri sp`nzurate,
La v`nt ]n=irate.
933 Plete ]mpletite,
Capete sp`nzurate,
}n pod aruncate.
Morcovul
934 Popa ]n c[mar[,
+i pletele-afar[.
935 Coad[ ro=ie sub p[m`nt,
P[ru verde joac[-n v`nt.
P[trunjelul
936 +ede popa-n stran[,
Cu pletele-afar[.
CINEL-CINEL
%&
Cimbrul
937 Am o sit[
Rotosit[,
Umbl[ vara prin gr[din[.
Ardeiul, chiperu=ul
938 Curtea verde,
Domnul ro=u.
939 }ntr-un pomu=or
Arde-un focu=or.
940 Stejar verde,
V`rfu-i arde.
941 Ro=u ca focu,
Iute ca dracu.
Castravetele
942 V`r m`na prin frunze
+i-apuc pe mo=u de buze1.
943 La o r[d[cin[ de lipan,
+apte b`te de mocan.
1
O form[ asem[n[toare pt. bostan, ghicit. nr. 1028.
GR{DINA CU LEGUME
%'
944 Ce se na=te cu =treangul de g`t1?
P[tl[gelele, ro=iile
945 Bucle cre\e
Pe cote\e.
946 Poame cre\e
Stau pe be\e.
Varza (curechiul)
947 Am o fat[ tren\[roas[,
+ade cu Vod[ la mas[.
948 Anghelu=
C-un picioru=,
Haine verzi
P`n[-n p[m`nt.
949 Am un miel alb,
Cre=te-ntr-un picior.
950 De aici p`n[-n hotar
Tot g[ini ]ntr-un picior.
1
O form[ asem[n[toare pt. bostan, ghicit. nr. 1017.
CINEL-CINEL
&
951 Hotrocol
Prin ocol,
G`sc[ alb[-ntr-un picior.
952 Trupul, capul mi-e totuna,
P-un picior stau totdeauna;
C[m[=i am nenum[rate
+i le port toate-mbr[cate.
953 +ade baba pe r[stoace1
}ntr-o sut[ de cojoace,
Priponit[ pe r[zor,
Ca o barz[-ntr-un picior.
954 Rostogol
}ntr-un ocol,
Curte verde-ntr-un picior.
955 Ulcioru=,
Bulcioru=,
+ade ]ntr-un picioru=.
956 Culmeciu-culmeciu:
|ur\urel ]ntr-un picior.
957 +aptezeci de haine are
F[r[ vreo ]ncheietoare.
1
R[stoac[ loc unde o ap[ este pu\in ad`nc[; g`rl[. bra\ de
rù ab[tut =i secat.
GR{DINA CU LEGUME
&
958 C`rpitur[-n c`rpitur[
+i nu-i nici o-mpuns[tur[!
959 }nfoiat[
+i umflat[,
Dar o taie
+i-o despoaie
+i-o a=az[ ]n copaie,
La un loc cu seu de oaie.
Varza, omul =i capra

960 Strig[ cel c-un picior
Pe cel cu dou[, s[ vin[,
C[-l m[n`nc[ cel cu patru.
Ridichea
961 Alb[-i albuie, dar ca= nu e,
Coad[ are, =oarece nu e.
Frunz[ are, pom nu e,
Limb[ n-are, sare linge.
Sfecla
962 Ce-i ro=u, m[r nu-i;
Cre=te-n p[m`nt, ceap[ nu-i?
CINEL-CINEL
&
963 +ade Iuda ]n c[mar[,
Cu flendurile afar[.
Cartofii (barabulele)
964 M[ dusei ]n p[durice;
Aflai ou[ de bobice;
Luai nou[,
L[sai dou[,
Ca bobicea s[ mai ou[1.
965 Pusei una,
G[sii dou[;
Pusei dou[,
G[sii nou[;
Pusei dou[,
Pusei nou[,
G[sii nou[zeci =i nou[.
966 G[ina verde,
+i ou[le galbene.
967 Am o clo=c[
}n p[m`nt cloce=te
}n p[m`nt scoate pui.
1
Forme asem[n[toare pt. butucul de vi\[ c`nd se taie, ghicit. nr.
1057 =i pt. tufa cu nuiele, ghicit. nr. 1891.
GR{DINA CU LEGUME
&!
968 Sus p[dure,
Jos prescure.
Fasolea
969 P[s[ruie-ruie,
P[ copaci se suie.
970 Alb[ p[s[ruic[,
Pe arac se urc[;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
971 Rasca1
Prasca
S-ar sui la cer,
Dar n-are scar[.
972 T[nd[li\a
M[nd[li\a
C`rcei
Toboli\a.
973 +ade baba pe arac
+i-=i \ine boabele-n sac,
+i-i at`ta de b[tr`n[,
C[-i cad din\ii ]n \[r`n[.
1
Rasca de la rasc, rascote, rancote (vreascuri).
CINEL-CINEL
&"
974 P`n[ s[ se coac[ miezul,
De ce-i m[n`nci coaja?
975 }n buzunarul Stoichii
Stau cerceii Voichii.
976 Cercelu=ul doamnei,
St[ ]n fundul oalei.
P[st[ile de linte
977 Pungi
Nu prea lungi
Cu b[nu\i
Tot m[run\i.
Livada
978 Mireas[ frumoas[
+ade l`ng[ cas[;
}ntì cu flori se g[te=te
+i pe urm[ rode=te.
Pomul
979 Prim[vara te vesele=te,
Vara te umbre=te,
Toamna te nutre=te,
GR{DINA CU LEGUME
&#
Iarna te-nc[lze=te,
Poftim de ghice=te.
980 Este-un om ciudat,
Vara-n cojoace-mbr[cat,
+i iarna gol despuiat.
981 Jos sub\ire,
Sus tufos
Face dem`ncat gustos.
Altoiul
982 Un om cu capul t[iat
|inea p-un mort ]n bra\e.
Cel mort striga:
Vai de mine, am s[ mor!!...
Iar cel cu capul t[iat ]i zice:
S[ nu te temi, c`t eu tr[iesc.
Pruna (perja)
983 Murgana o fat[ pe Rujana;
Rujana pe B[lana.
Am o vac[ cu vi\el,
+i-n vi\el alt vi\el.
CINEL-CINEL
&$
985 Am o vac[ a f[ta;
Dar cum s[ nu fie a f[ta,
C`nd =i vi\elul ]n ea,
}nc[ e a f[ta?
986 Am un cal,
Care c`nd ]l bag ]n grajd
}i smulg coada.1
M[rul
987 Jos sub\ire,
Sus tufos,
+i mai multe m[run\ele,
Frumu=ele,
Ro=iele,
+i mai multe g[lbinele.
Para (pr[sada)
988 Am o iap[ gras[:
P`n[ c`nd nu-i rup coada,
Nu intr[ ]n grajd.
1
O form[ asem[n[toare pt. par[, ghicit. nr. 988.
GR{DINA CU LEGUME
&%
Cirea=a
989 Ro=ior
+i mic=or,
Rotunjor,
Lucitor,
}n[untru un oscior,
}n m`n[ un be\i=or.
Nucul
990 Ce e nalt c`t casa,
Verde ca m[tasa
+i amar ca fierea,
+i dulce ca mierea?
991 }nalt c`t casa,
Verde ca m[tasa,
}n toat[ creanga ou,
}n tot oul pui.
992 Am un p[un,
Cu penele-n drum.
Nuca, miezul nucii

993 Patru fra\i, gemeni n[scu\i,
Tot ]mbr[\i=a\i crescu\i;
CINEL-CINEL
&&
Oric`nd ]i vezi la un loc,
}nveli\i ]ntr-un cojoc.
994 Patru fra\i
}ngem[na\i,
Prin=i la joc
}ntr-un cojoc.
995 Patru fra\i ]ntr-o c[ma=[,
Dinl[untru ]ndulcit[,
Iar afar[ am[r`t[.
996 Am un bordei
Cu patru vi\ei;
P`n[ nu spargi bordeiu,
Nu vezi vi\eii.
997 Am un t[buie\1,
Cu patru b[ie\i.
Nucile-n sac
998 Hurduc, hurduc,
}ntr-un burduh.
1
T[buie\ t[b`ltoc (s[culte\).
C~MPUL
&'
C~MPUL (CEREALELE, PLANTE
AGRICOLE +I TEXTILE)
Porumbul (p[pu=oiul, cucuruzul)

999 Cum ]i rupi \oalele,
El r`de.
1000 Cum ]i rupi hainele,
}\i arat[ din\ii.
1001 Cine se na=te-nf[=at?
1002 Este un om cam ciudat:
Vara-n cojoace-mbr[cat,
+i iarna gol, despuiat.
1003 }i ]nalt dar nu-i copac,
}i verde dar nu-i brad,
Are copii dar nu-i om.
1004 Iese mo=ul din r[goz,
Cu cojocu-ntors pe dos.
1005 Tinerel
Cu must[\i albe,
B[tr`nel
Cu must[\i negre.
CINEL-CINEL
'
1006 +inel-=inel:
Merg pe drum, ]ns[ nu e drum,
Prind un pui, ]ns[ nu-i pui,
}i smulg penile, ]ns[ nu-s peni,
}i m[n`nc carnea, nu-i carne.1
1007 Trei sute de fra\i
Galben-ro=ca\i,
Pe-un b[\ aduna\i.
Din ei peste noapte
|i-o da vaca lapte,
+i ou[ g[ina,
Iar porcul sl[nina.
+tiuletele de porumb
1008 Deasupra h`rtie,
}n mijloc praf,
+i dedesubt p`rhai\[2.
1009 Bot[3 mazarat[,
}n pod aruncat[.
1010 B[\ aurit,
}n pod azv`rlit.
1
O form[ asem[n[toare pt. pe=te, ghicit. nr. 1744.
2
P`rhai\[, prahai\[ ciuperc[ av`nd carnea alb[ c`nd e t`n[r[,
mai t`rziu m[slinile =i brun-ro=cat[; dup[ coacere se deschide la
v`rf l[s`nd s[ ias[ un praf brun-ro=cat sau g[lbui-]nchis.
3
Bot[ b`t[.
C~MPUL
'
1011 Am o furc[ cu fusele pline:
Fusele de n-ar fi
Oamenii ar pieri.
Grùl
1012 }nalt c`t casa,
Verde ca m[tasa,
+i-n v`rful spicului
Firul m[rg[rintului.
1013 De pe c`mp eu vin ]n =ur[,
+i din =ur[ ]n hambar;
Afar[ dac[ ies, via\a mi se duce.
Spicul de grù
1014 }ntr-un v`rf pe pai
+ade oastea unui crai.
1015 Am dou[zeci =i patru de purcei:
Suge unul de la altul,
+i cel de pe urm[ e cel mai gras.
S[m`n\a
1016 Cinel-cinel:
Se-ngroap[ ]n p[m`nt,
Ca s[ scape de morm`nt.
CINEL-CINEL
'
Dovleacul (bostanul)
1017 Ce se na=te cu =treangul ]n cap?
1018 Pe dealu rotat
+ade mo=u bosumflat.
1019 Pe valea lui Baibarac
+ade Vlad mort =i umflat.
1020 Trece mo=ul peste gard
+i r[m`ne sp`nzurat.
1021 Pe un v`rf de deal
Stau mo=negii de m`n[.
1022 Hurduz-burduz,
Din |arigrad adus,
Sub lai\[ pus.
1023 Cine se t`r[=te ca =arpele
+i-=i face cuib ca iepurele?
1024 Am o cas[:
F[r[ u=i, f[r[ fere=ti,
}nl[untru plin[ de b[ie\i.
1025 Am un butoia=
Plin cu copila=i.
C~MPUL
'!
1026 Am un bordei.
Plin de vi\ei;
P`n[ nu sparg bordeiul,
Nu se v[d vi\eii.
1027 Am un coticior
Plin cu m`nzi=ori
+i n-are u=[ nic[ieri.
1028 Bag m`na prin frunze
+i-apuc pe mo=ul de buze.
1029 Baba-n vale,
Ca o floare,
Mo=u-n deal,
Ca un bu=tean.
1030 Am un bou galben-ro=cat,
Toat[ vara ]l \in legat,
+i toamna se sparge de gras.
1031 Din surcea nuia,
Din nuia butuc,
De nu pot s[-l duc.
1032 Ce este:
Aduni ghemele
+i r[m`n a\ele?
CINEL-CINEL
'"
1033 Hop ]ndop,
Bl[ni1 ]ngrop,
A\e-ntinse,
Gheme str`nse,
Urdubela2 priponit[.
1034 Bl[ni ]ngrop,
Tei ]ntind,
Gheme-adun.
1035 Pui pan[
+i iese ghem.
1036 Sub o foaie de lipan
St[ ascuns un moc`r\an.
Pepenele (harbuzul, lubeni\a)

1037 Hop-hop,
Surcele-ngrop,
Ghemuri str`nse,
A\e-ntinse,
Malul ro=u,
Ghizduri verzi.
1
Blan[ sc`ndur[.
2
Urdu-belea pacoste, belea.
C~MPUL
'#
1038 Str[chinu\[ verde,
Untul nu se vede.
1039 Am o f`nt`n[:
Apa e ro=ie,
Pere\ii verzi,
+i pietrele negre.
1040 Este o balt[
Cu malurile verzi,
Cu apa ro=ie,
+i cu pe=tii negri.
1041 Sus verde,
Jos verde,
La mijoc flac[r[ de foc.
1042 Hurdubel[
Priponit[.
1043 Pielea verde,
Carnea ro=ie,
+i oasele negre.
1044 Ciumel-ciumel:
M[ dusei la t`rg,
+i de un crucer
Cump[rai,
M`ncai =i b[ui,
+i-n cap comanac.
CINEL-CINEL
'$
1045 Am o ulcicu\[ cu miere
La cumetri\a ]n buruiene.
1046 Capul, trupul mi-i totuna,
La p[m`nt ]s totdeauna.
1047 Am o m[n[stire verde,
F[r[ u=i, f[r[ ferestre,
+i-n[untru o mul\ime de c[lug[ri.
1048 Cimu ce-i, ce-i?
Am un bou:
}n funie na=te,
}n funie cre=te:
De nu l-]i cl[ti,
Acolo-a putrezi.
Floarea-soarelui
1049 Care floare
Parc[-i soare?
1050 }ntr-un v`rf de g`rni\[1
Un ocol de r`=ni\[.
1051 P[l[rie-mbumburat[
Numai c[tre soare cat[.
1
G`rni\[ varietate de stejar.
C~MPUL
'%
Vi\a de vie
1052 Pe valea lui Terteleat
Legai verde pe uscat.
1053 Butucel frumos,
Curge din el =i s[n[tate,
+i veselie,
+i nebunie.
1054 A vorbit un ]mp[rat
C-un alt ]mp[rat
S-adune la p[dure
Copaci usca\i cu frunza verde.
1055 Am o ciotu\[
De tei
+i-amiroas[
A bumburei.
1056 Am =apte fete,
+i fiecare fat[ are =apte fuste,
+i fiecare fust[ are =apte buzunare,
+i fiecare buzunar
Are c`te =apte bani =i jum[tate.
CINEL-CINEL
'&
Butucul de vi\[ c`nd se taie
1057 M[ dusei ]n deie,
S[ caut dou[ resteie;
Nu g[sii resteie,
+i g[sii un chenar cu ou[.
Luai nou[,
L[sai dou[,
Ca chenarul s[ mai ou[.
Strugurele, poama
1058 Dimirlie1
Cu dimirlie,
Mare veselie;
Siminoc
Cu siminoc,
Crengu\[ de busuioc.
Ce-i?
1059 Chipul meu e tot bubos,
+i nu-s la nimeni sc`rbos;
Chiar de-mp[ra\i sunt cinstit,
+i la mas[ sunt primit.
1060 Am o fat[ buboas[-buboas[,
+ade cu Vod[ la mas[.
1
Dimirlie veche m[sur[ pentru cereale; bani\[.
C~MPUL
''
1061 Am o g`sc[ buboas[
+ede cu Vod[ la mas[.
1062 Vacii mele-i a f[ta,
+i vi\elei tot a=a.
1063 Ciumel-ciumel:
G[in[ borzoas[1,
La domni pe mas[.
1064 G[inu=[ porumbac[,
De coad[ sp`nzurat[.
1065 Soarele o coace,
M`na o rupe;
Piciorul o calc[,
Gura o bea.
Haragul, frunza vi\ei =i strugurii

1066 Mama verde,
Tata uscat,
Pruncii cre\i la cap.
1067 Mama-i verde,
Tata-i uscat,
+i copiii dulci.
1
Borzos zb`rlit, zbor=it (despre p[s[ri).
CINEL-CINEL

Haragul, vi\a, strugurele =i vinul
1068 Tata lung, mama lat[,
Sor[-mea ]mb`rligat[,
Frate-meu, nebunul satului,
+ade la masa-mp[ratului.
1069 Nenea lungu, mama lat[,
Sora mea zgrimburat[,
Frate-meu nebunul satului,
Cu cojoc de lemn ]mbr[cat,
+ade cu ]mp[ratul la mas[.
C`nepa
1070 Ce ]nfloare =i nu se coace
+i ]nfloare =i se coace?
1071 Strig[ Petri=or
Din coti=or,
S[-l apere de g[ini,
C[ de cìne
Nu se teme1.
1
Forme asem[n[toare pt. nev[stuic[, ghicit. nr. 1678 =i pt. r`m[,
ghicit. nr. 1789.
C~MPUL

H`ldanul de c`nep[
1
1072 +ade mo=ul f[c[le\

Cu c[m[=ile pe b[\.
De c[ma=[ s[-l dezbrac,
}l murez pe mo= ]n lac.
1
H`ldan firul de c`nep[ plantat =i recoltat special pentru
s[m`n\[.
CINEL-CINEL

MUNCI AGRICOLE
Sapa
1073 La o margine de lunc[
Nedelcu\a se arunc[.
1074 Lelea Safta cea buzat[
E-o d[dac[ minunat[:
Cre=te-n \arin[ =i-n lunci
Zeci =i zeci de mii de prunci.
Oticul 1
1075 Cum e el a=a de mic,
Face treab[ de voinic,
+i din lanurile toate
Buruienile le scoate.
1
Otic aici cu ]n\elesul de s[p[lig[ (sap[ de propor\ii mici
folosit[ la t[iatul buruienilor din lan).
MUNCI AGRICOLE
!
Plugul
1076 Opt opintele,
Dou[ sc`r\ìele,
+-un \u\ui1 dup[ ele.
1077 Opt ]mping[tori,
Doi fluier[tori,
Ghelbuia gogoa=[
}naintea lui Musta\[.
1078 Ce hiar[ ]ncornorat[
Umbl[ cu gura c[scat[
+i numai cu limba r`m[,
Tot r[stoarn[ =i d[r`m[?
1079 Ce fiar[ cu limba r`m[,
+i cu spatele d[r`m[?
1080 Am un bou:
Trupu-afar[
Limba-n p[m`nt,
+i coarnele-n aer.
1081 Am un bou-bourel,
La f[ptur[ frumu=el,
Are coarnele-napoi,
Abia-l mi=c[ al\ii doi.
1
|u\ui, \ugui v`rf de deal sau de munte; cre=tet, pisc; v`rful
ascu\it al unor obiecte.
CINEL-CINEL
"
1082 Am un pe=te:
}n =ezut sclipe=te,
Patru boi abia-l cl[te=te.
1083 Porumb v`nat,
Cu clon\u-n p[m`nt.
1084 Iepure-mp[nat1,
+arpe potcovit,
Porunc[ de domn,
Me=te=ug de om.
1085 Un v`n[tor,
Un strig[tor
+i doi tr[g[tori.
Aratul
1086 M[ suii ]n deal,
S[ v[d al meu cal.
Nu v[zui calul,
Ci v[zui v`ntul,
R[sturn`nd p[m`ntul.
1087 M[ suii ]n deal ]n cuc[2,
M[ uitai ]n vale-n lunc[,
V[zui v`ntul
R[sturn`nd p[m`ntul.
1
}mp[nat ]mpodobit.
2
Cuc[ deal ]nalt =i izolat.
MUNCI AGRICOLE
#
Boldul str[mur[rii 1
1088 }ntr-un v`rf d-anin

Pu\inel senin.
Biciu=ca
1089 Am o g`sc[ cioant[-boant[
Cu grumajii ciob`rlan.
Brazdele
1090 Pe valea lui Marmarac
Se dau porcii peste cap.2
1091 Pe valea lui Maimarac
Se dau turcii peste cap.3
Tractorul
1092 Am un cal rotund, bordoc4
+i m[n`nc[ numai foc,
1
Str[murare b[\ ascu\it sau pr[jin[ cu v`rf de fier, cu care
se ]ndeamn[ vitele la mers; nuia lung[, varg[.
2,3
Forme asem[n[toare pt. t[v[lug, t[v[lugi, ghicit. nr. 1105, 1107;
pt. moar[, ghicit. nr.1189 =i pt. sacii la co=ul morii, ghicit. nr. 1201.
4
Bordoc ro=iatic-]nchis.
CINEL-CINEL
$
Iar c`nd ]l pornesc la drum
Sfor[ie =i-arunc[ fum.
1093 Bivol negru a sc[pat
Diminea\a de la sat,
Pan[ seara-n lung =i-n lat
Dealul mare l-a zg`rmat.
1094 R`m[ porcul f[r[ via\[
Cu trei r`turi dintr-o dat[.
1095 Badea Ghi\[, c`nd lucreaz[,
Sufl[-n pip[ =i fumeaz[.
Nici nu-l po\i urni din loc
P`n[ nu-i ia pipa foc.
1096 Iarb[ nu pa=te,
Bici nu cunoa=te,
Da c`nd ar[
+apte pluguri car[.
1097 F`n la iesle n-a m`ncat,
+i c`t zece a lucrat.
1098 Duduie ca aeroplanul,
Dar ]n nori nu se ridic[,
+i r[stoarn[ b[r[ganul.
Ia ghici\i, cine-i vultanul?
MUNCI AGRICOLE
%
Tractoristul pe tractor
1099 F[r[ =a, pe-un cal c[lare,
Diha-diha pe ogoare.
Sem[n[toarea
1100 Diminea\a c`nd se scoal[
Ia un sac de boabe-n poal[
+i porne=te pe ogoare
S[ dea brazdelor m`ncare.
1101 Leli\a c-un sac ]n bra\[
A plecat de diminea\[,
S[ hr[neasc[ pe v`lcea
Cu gr[un\e o tarla.
Grapa (boroana)
1102 Un arici s[lt[re\,
Umbl[ dup[ plugule\.
Plugul =i grapa
1103 R[stoarn[ str`mbul,
Piapt[n[ din\atul.
CINEL-CINEL
&
1104 Lup t[p[l[gos
Coboar[ pe munte-n jos.
T[v[lugul (v[l[tucul, valul), t[v[lugii

1105 Pe valea lui G`nsac
Se d[ ariciul peste cap.
1106 Mo=u Gheorghe-nceti=or
Se d[ tumba pe ogor.
1107 }n valea lui pitpalac
Se dau ur=ii peste cap.
Ogorul
1108 Am un =arpe cu ciulini,
Doarme furi=at ]n spini,
}nvelit p`n[ la brù,
+i-mi m[n`nc[-un stog de grù.
Roata de udat
1109 Hurduc, burduc,
Umplu s`nu
+i m[ duc.
MUNCI AGRICOLE
'
Bulg[rele de p[m`nt
1110 Bumburel rostogol,
N-are stare pe ogor.
Holdele
1111 De aici =i p`n la munte
Numai p[turi a=ternute.
Secera
1112 Retevei de tei
Pe miri=te de mei.
1113 M[tu=ic[ chercheri\[,
Cu din\ii de veveri\[,
Cu mijlocu-nc`rligat,
Cu coada de lemn uscat.
1114 G`rni\[-pov`rni\[,
Cu din\i ca de ceperi\[1.
1115 Am o c[\ea cu gura de fier
+i cu trupul de lemn.
1116 Og[rcu\[ neagr[,
Peste c`mp alearg[.
1
Ceperi\[, cepar sfredel mic pentru dat cep la butoaie.
CINEL-CINEL

1117 Am o scroaf[ mangoli\[
Cu din\ii de veveri\[,
1118 Cinci ]n br`nci,
R`njita-nainte.
Snopul
1119 Nou[zeci =i nou[ de fra\i,
C-un singur brù lega\i.
1120 Am un om mic, gros =i scurt
+i str`ns pe l`ng[ p[m`nt.
Miri=tea
1121 Mii de mii de ochiurele
Se uit[ noaptea la stele.
Aria
1122 }ntr-o tav[ spoit[
+ade-o nuc[ cur[\it[.
MUNCI AGRICOLE

Parul ariei (=teaj[rul)
1123 Slav[ Sf`ntului
|ine =i el umbr[ p[m`ntului.
Aria =i parul
1124 Strachin[ sp[lat[,
}n fund un cui poart[.
1125 }ntr-un taier sp[lat
Un par ]mpl`ntat.
1126 Nalt =i sub\irel,
Lat[ l`ng[ el.
}mbl[ciul 1 (]mbl[ceul)
1127 Dou[ lemne-hodolemne,
Cu grumazul tot de piele.
1128 Dou[ lemne-hodolemne,
+i la mijloc brù de piele.
1
}mbl[ciu unealt[ agricol[ rudimentar[, format[ dintr-un
b[\ gros, articulat cu o pr[jin[, cu care se b[tea recolta de p[ioase
pentru a ob\ine semin\ele.
CINEL-CINEL

1129 Dou[ noaje-ngenuncheate,
Un ciocan =i jum[tate.
}mbl[titorii
1130 Unu \ine,
Unu st[,
Unu-n cump[n[ se d[.
1131 Doi stau,
Doi dau,
Doi se mir[,
Doi se-nchin[.
1132 Doi izbesc,
Doi lovesc,
Iar o mie p[timesc.
Batoza
1133 Am o vi\[ n[zdr[van[,
St[ culcat[ ]n poian[;
Nu-i nici vac[ =i nici taur,
Iar pe n[ri ]i curge aur.
Combina (combaina)
1134 Cose=te, dar nu e coas[,
Taie-taie, aur vars[.
MUNCI AGRICOLE
!
1135 Cine-i oare, cine este
Fl[m`nzil[ din poveste?
De i-ai da un c`mp de gr`ne,
Tot fl[m`nd mereu r[m`ne.
Grùl =i pleava, v`nturatul

1136 Cimurce-i, ce-i?
Am dou[ ra\e:
Una zboar[ peste cas[,
Una nu poate de gras[!
1137 B[lana sare peste gard,
Dar b[lan nu vrea.
1138 B[lan sare peste gard,
Dar galben r[m`ne.
1139 Am ni=te cai gra=i
+i ni=te iepe slabe:
Iepele slabe sar gardul,
Caii gra=i cad jos.
Dimerlia (bani\a)
1140 A=chiu\a bradului,
M`ndruli\a satului.
CINEL-CINEL
"
St`lpii la oboroc 1
1141 Sunt patru fra\i,
+i to\i stau sub un clop2.
Coasa, cositul
1142 C[\elu=a livera
Pa=te c`mpul otova3.
1143 I\a-i\a
Prin p[i=,
F`\a-f`\a
Prin costi=.
1144 C[\[lu=[ =arg[,
Mult f`na\ alearg[.
1145 Cinel-cinel:
Tot c`mpul alearg[;
C`nd ajunge-n drum, st[.
1146 Am o vi\elu=[ pag[4,
Care tot c`mpul alearg[,
Numa-n tufi= nu se bag[.
1
Oboroc vas mare, care serve=te ca unitate de m[sur[ pentru
cereale sau pentru transportatul =i p[strarea acestora.
2
Clop p[l[rie.
3
Otova uniform; oblu; tot ]ntr-un fel; monoton.
4
Pag cu pete albe pe cap sau pe trup; \intat.
MUNCI AGRICOLE
#
1147 N[p`rc[ neagr[,
Vara pe c`mp alearg[.
1148 Mi=-mi=
Prin p[i=,
Haci-haci
Prin copaci.
1149 F`=-f`=
Prin p[i=,
Paci-paci
Prin copaci.
1150 Curelu=[ brav[
Peste c`mpul de otav[.
1151 +tiuca din balt[ s-arunc[,
Dumbrava o culc[.
1152 O pornir[ =tiucile
Ca s[ pasc[ luncile.
1153 Luce=te, sclipe=te,
Pe c`mpii gone=te,
Reteaz[ tot ce-nflore=te.
Urma coasei pe cosiri=te

1154 De la noi
+i p`n la voi
CINEL-CINEL
$
Tot cu\ite
R[scu\ite.
Coasa =i grebla
1155 Tata rage
Prin p`rloage,
Mama-ng`n[
Prin gr[din[1.
Gresia (cutea)
Cine d[ la altu ce n-are el?
1157 Dau
Ce n-am.
Pologul
1158 De la noi
+i p`n la voi
P[sat
V[rsat.
1
Forme asem[n[toare pt. clopotul =i toaca, ghicit. nr. 1486 =i pt.
ecou, ghicit. nr. 2030.
MUNCI AGRICOLE
%
F`nul
1159 Iarna sus,
+i vara jos.
Furca la f`n
1160 Cumetri\[
Nepiept[nat[
+ade mereu sup[rat[.
Eu o piept[n
+i p[ru-i cade.
Grebla
1161 La o cas[ cu trei r[chi\i
Este-o fat[ cu trei ghim\i1.
1162 Din\i frumo=i =i zdraveni are,
+i nicic`nd gura n-o doare!
|[poiul
1163 N-are cap,
Dar are coarne de \ap;
Vulpe nu-i,
Dar are coad[.
1
Zim\i.
CINEL-CINEL
&
Stogul (claia, c[pi\a, boghia)
1164 La un deal rotilat1,
+ade-un mo=neag bor\o=at.
1165 Pe dealul rotat
+ade mo= Mohor umflat.
1166 Am un mo=:
De tare ce s-a umflat,
C`t casa s-a ridicat.
1167 Nenea cel gros,
Numai cu un os.
1168 }n cap[tul satului
+licul2 f`rtatului.
1169 }n mijocul c`mpului
C[ciula voinicului.
Stogul cu brù
1170 Pe cel c`mp rotat
+ade mo=ul bosumflat.
1
Rotilat ]n form[ de roat[, rotund; ]ncovoiat, ]ndoit.
2
+lic, i=lic c[ciul[ de blan[ sau de postav, purtat[ de domni
=i boieri, iar mai t`rziu de negustori =i l[utari.
MUNCI AGRICOLE
'
C`rligul de smuls paie
1171 Am un bou, dar tare,
Iarna tot cu nasul ]n paie =ade,
+i de gras e ca un par,
+i burt[ n-are nici un dram.
1172 Am un bou c-un dinte,
Smulge =`ra toat[.
CINEL-CINEL

MOR{RIT
R`=ni\a
1173 Lat[ peste lat[,
Maz[re v[rsat[.
+i la mijoc urd[.
+i la mijloc bort[.
1176 Am o g[in[
Cu mo\ul de f[in[.
Moara
1177 Me=te=ug de om.
Porunc[ de domn,
Cas[ ]ncheiat[,
Pe mare aruncat[.
1178 Sus chisc1,
Jos chisc,
1
Pisc.
MOR{RIT

Printre chisc,
Mo\ochisc,
Pui de ra\[ motocea1;
Voi zice\i c[ nu-i a=a?
1179 F`\a-f`\a
Cotof`\a,
Pe la n[ri
Cu lum`n[ri,
Pe la p`ntece
Cu desc`ntece.
1180 Am o g`sc[ =oaic[
Boaic[,
Cu grumazii =ob`rloi,
}n clon\
Cu nou[ core\e2 de orz.
1181 Mere3 de c`ndu-i,
+i tot pe locu-i!
1182 Cu ap[, cu v`nt =i cu foc tr[iesc,
M`ncarea pe limb[ eu nu o primesc,
Pentru ori=icine preg[tesc.
1183 Merge =i nu merge,
De ascultat te ascult[,
1
De la motocel canaf, ciucure; ghemule\.
2
Core\ unitate de m[sur[ pentru capacitate, echivalent[ cu
aproape un hectolitru =i un sfert, ]ntrebuin\at[ mai ales la cereale.
3
Merge.
CINEL-CINEL
Face vorb[ mult[,

Ce-i dai ]\i d[,
Cu talpa-n ap[ st[.
1184 Am o vac[ priian[1,
La tot satul d[ hran[.
1185 Am o vac[.
De ce-o mì,
De-aia se baleg[.
1186 Am o vac[ neagr[
Cu \`\ele-n spate:
Toat[ \ara
}i m[n`nc[ zara2.
1187 Am o vac[ pl[vi\[:
Pe la coade cu iscoade,
Pe la p`ntece
Cu desc`ntece.
1188 G[in[ sein[3,
Mo\ul de f[in[,
Ra\[ potcovit[,
G`sc[-nsovonit[.
1
Priian cu pete sau dungi albe; f[tat ]n luna aprilie.
2
Zar[ lichid albicios =i acri=or care r[m`ne dup[ ce s-a ales
untul din sm`nt`n[.
3
Sein de culoare cenu=ie.
MOR{RIT
!
Se d[ ciuta peste cap.
1190 Baba Rada st[-n p`rù
Scufundat[ p`n la brù
+i m[n`nc[ saci cu grù.
Moara de v`nt
1191 Am o ursoaic[ cenu=ie,
Ce se-nv`rte=te-ntr-un picior;
}n gur[-i curg boborate
+i le scoate pe urechi pisate.
1192 D[ din aripi,
Dar nu zboar[.
Ro\ile morii
Am dou[ fete;
Una toat[ ziua se spal[,
+i totdeauna e murdar[;
Alta nu se spal[ niciodat[,
+i tot e m`ndr[ =i frumoas[.
CINEL-CINEL
"
Aripile morii de v`nt
1194 +ase surori se ]nv`rtesc,
+i de ajuns nu se ajung.
Cureaua de la moar[
1195 G`nj ]ng`njuluit,
+arpe potcovit,
Sudoare de om,
Porunc[ de domn.
M[cinatul
1196 Sute nesutite,
Mii nesocotite,
Merg la judele1,
S[-=i schimbe numele.
1197 Pe poduri ferecate
Trec mii nenum[rate,
+i le taie capetele,
+i le schimb[ numele.
1198 Pe poduri ferecate
Trec mii nenum[rate,
Str[i\ele rup`ndu-=i
+i numele schimb`ndu-=i.
1
Jude judec[tor.
MOR{RIT
#
1199 Sus bat dobele,
Jos cad negurile;
Care cum ajunge,
Capul =i-l rupe,
Numele-=i schimb[.
1200 Pe o vale-ncornurat[
St[ un podi=or de piatr[,
+i trec mii nenum[rate,
Ce-s din sil[ aruncate:
Care cum trece,
Capul =i-l rumpe,
Numele-=i schimb[.
Sacii la co=ul morii

1201 }n r`pa lui Mo= Harap
Se dau popii peste cap.
P`rpeli\a1
1202 Am o c[\elu=[ v`n[t[
+i face numai urd[.
1
P`rpeli\[ jgheabul morii prin care curge f[ina de sub pietre.
CINEL-CINEL
$
Moara cu motor
1203 Bubuie, nu-mpu=c[,
H`rìe, nu mu=c[.
Moara =i morarul
1204 Cine-i slab[
Ca o scoab[,
+i ]nghite p`n sughi\[,
Dar se-ngra=[ nenea Ghi\[?
Morarul
1205 C`nd am ap[ beau vin,
C`nd n-am ap[ beau ap[.
STUP{RIT
%
STUP{RIT
Albina
1206 Am o v[cu\[ stearp[,
De la care mulg dulcea\[.
1207 Uite m[ciuchi\a glava
Cum ]nconjur[ dumbrava.
1208 M[riu\a graba
St[ cu z[bava
+i vine cu graba.
1209 Cimileaga grava
}ncunjur[ dumbrava
+i face ciu=ti ]n nas la Sava.
1210 B`z ]n sus,
B`z ]n jos,
B`z ]n toate p[r\ile.
1211 Mititeaua
Umple-argeaua.
1212 La cap limb[ cu miere,
La coad[ limb[ cu venin.
CINEL-CINEL
&
1213 Coarne n-are =i ]mpunge,
Buz[ n-are =i suge.
1214 Elig[-melig[1,
Merge la biseric[;
}nchin[-se,
Mir[-se,
Vine-acas[ vaiet[-se,
De cap trage-se.
Stupul (=tiubeiul)
1215 Jos un dop,
Sus un dop,
+i la mijloc iarmaroc.
1216 Cinel-cinel:
Butucul de tei,
Limb[ de cotei.
1217 |[nd[lu=
M[nd[lu=
+ade ]ntr-un picioru=
+i-arunc[ s[ge\ile
Mai ]n toate p[r\ile.
1
Prescurtare deformat[ de la cimilig[ formul[ introductiv[
la unele ghicitori.
STUP{RIT
'
1218 Am o cas[
}ntr-o gr[din[,
Mul\i voinici
}n ea s-adun[.
1219 Sub perete
Ciuciulete,
Cu must[\i
}n toate p[r\i.
1220 Ciuciulit pe sub perete,
Pap[ miere de la zeci de fete.
Roiul
1221 Mii =i mii de c[lug[rei
Pe-o creang[ de tei.
Fagurele cu miere
1222 Ce cre=te de sus ]n jos?1
1
Forme asem[n[toare pt. \ur\urele de ghea\[, ghicitorile nr. 1941
=i 1943 (primul vers).
CINEL-CINEL
!
Ceara
1223 Am o rochi\[:
O sp[l ]n foc
+i-o usuc ]n ap[.
La cea de jos,
Ca s[-i sp[l iia ]n ap[ cald[
+i s-o usuc ]n ap[ rece.
1225 Ce moi ]n foc,
+i ]n ap[ se-nt[re=te?
V~NAT, PESCUIT
!
V~NAT, PESCUIT
Capcana
1226 N-are minte,
Dar te prinde.
Fierul de prins p[s[ri

1227 Am o g[in[ cu gheb ]n spate:
C`nd pui m`na s[-l iei,
D[ cu ciocul.
V`n[torul
1228 Tunsul,
Unsul,
Cìnii
Dup[ d`nsul.
Iepurele ]ntre v`n[tor =i cìne

1229 +o=oi
}ntre doi.
CINEL-CINEL
!
Undi\a
1230 Stanca lunga, g`rbova,
Prinde caii ne-nv[\a\i.
1231 Am o bab[ oarb[,
Prinde caii speria\i.
1232 Inelu= rupt
Scoate h[rm[sarii din fund.
Plasa (n[vodul)
1233 O mie ]nnodate,
O mie deznodate,
O mie s[ vorbe=ti,
O mie nu ghice=ti.
Pe=tele ]n plas[
1234 }ntru-n cas[ s[ scap,
+i casa-mi iese pe fereastr[.
Mreaja
1235 G[in[-g[in[
Cu ciocul de f[in[,
Talpa de nac,
+erpe-n=irat.
DIVERSE }NDELETNICIRI
!!
DIVERSE }NDELETNICIRI
Frizerul
1236 }naintea cui
Trebuie s[-=i scoat[ fiecare p[l[ria?
Birjarul
1237 Cine st[ cu spatele la rege?
Croitorul
1238 Cine face toate cu m[sur[?
Ciobotarul, scaunul, cìnele =i cizma

1239 Dou[ picioare =edea pe trei picioare
+i se juca cu un picior de ra\[;
Patru picioare o venit =i o luat piciorul de ra\[;
Atunci, dou[ picioare o luat pe trei picioare
+i o azv`rlit dup[ patru picioare.
Atunci patru picioare o c[zut jos.
Dou[ picioare o luat piciorul de ra\[
CINEL-CINEL
!"
+i l-o pus iar[=i pe trei picioare,
}ncep`nd a se juca cu el.
Fr`nghierul
1240 P[=ind tot ]napoi,
Lucreaz[ pentru vaci =i boi.
Foiul 1 (foalele)
1241 Dou[ g`=te-ntr-un b`tlau2,
Suflet au, dar ma\e n-au.
1242 Am un coco=,
Toat[ ziua sufl[-n co=.
1243 I\ele-momi\ele,
Zdranca, fedele=ele.
Ciocanul =i nicovala (sau toporul =i lemnul)

1244 Un mo= d[,
+i altul st[.
1
Foi foale (aparat rudimentar pentru pomparea aerului la
forj[, folosit de fierari.
2
B`tl[u, b`tlag[ butoia=.
INDUSTRIE, MA+INI
!#
INDUSTRIE, MA+INI
Uzina
1245 La margine de ora=
Am un stup care-i frunta=,
Iar albinele din el
Fac miere din o\el.
Uzina siderurgic[
1246 Am aici, sub deal, un zmeu,
Care fumeg[ mereu.
+i cu limba op[rit[
Mestec[ font[ topit[.
Strungul
1247 Roade toat[ ziua-n fier,
+i nu se-ngra=[ defel;
C`nd de ros a terminat,
Iese lucrul drag, curat.
CINEL-CINEL
!$
Ciocanul automat
1248 Mo=u Ghi\[, furios,
C`nd se d[ cu capu-n jos
+i pe sine se pr[vale,
Sar sc`ntei din nicovale.
Borma=ina
1249 Am aicea ]n uzin[
O sprin\ar[ balerin[,
Ce danseaz[-ntr-un picior
C`nd ]i c`nt[ vreun motor.
OBIECTE DE AP{RARE, ARME
!%
OBIECTELE DE AP{RARE, ARME
Ciomagul (m[ciuca, b`ta, bastonul)

}n p[dure crescui,
Acas[ dac[ m-aduse,
Judec[torul satului m[ puse.
1251 Nu mi-e fric[,
Nu mi-e team[,
C[ am capul de aram[
+i piciorul plumbuit.
1252 Am un mo=:
P`n[ nu-l iei de barb[,
Nu merge nic[iri.
1253 Pe b[tr`ni sprijinesc,
Pe c[l[tor ]nso\esc,
Pe cei r[i ]i pedepsesc.
1254 Cine face urma ca paraua?

CINEL-CINEL
!&
Nuiaua
1255 Ce e verde,
Dar face dungi vinete?
Varga
1256 C[\elu=[
Pestrilu=[1,
P`rai-p`rai
Printre u=[,
S-a p`r`t para-napoi.
Cu\itul
1257 Am o frunz[
Care te omoar[.
1258 Putinei
De tei,
Limb[ de balaur.2
1259 Barb[ are,
Pop[ nu-i;
Gur[ are,
1
Pestrilu=[ de la pistreal[ (s[geat[).
2
O form[ asem[n[toare pt. sabie, ghicit. nr. 1267, =i pt. clopot,
ghicit. nr. 1479.
!'
Capr[ nu-i;
Oase are,
Om nu e;
Scris este,
H`rtie nu e.
Cu\itul ]n teac[
1260 Ie=i, Anghelu=,
Din l[c[tu=,
C[ te cheam[
Cinci afar[.
1261 Ie=i, Iov[nic[, din c[scioar[,
C[ te cheam[ cinci afar[.
1262 Coad[ de pe=te,
F[r[ cinci de=te,
Nu se dezlipe=te.
S[geata
1263 Suflet n-are, suflet duce,
+i de p[m`nt nu s-atinge.1
1
Forme asem[n[toare pt. corabia, vaporul, ghicit. nr. 1416
(ultimele dou[ versuri).
CINEL-CINEL
"
Arcul =i s[geata
1264 Coard[ str`ns[,
A\[-ntins[,
B[\ ]n picioare,
}ndreptat ]n zare.
Sabia
1265 }ntr-o scorbur[ uscat[
+ade o c[\ea turbat[.
1266 Limba dracului
}n pielea =arpelui.
1267 Retevei
De tei,
Limb[ de balaur.
Pu=ca
1268 Am o vac[ br`ncovanc[:
C`nd se pune br`ncele,
Se r[sun[ luncile.
1269 Am o juncu\[
Zb`rn[cu\[,
La mijloc
Par[ de foc.
"
1270 Cinel-cinel:
M-am suit ]n pod s[ caut i\[-cotroi\[;
N-am g[sit i\[-cotroi\[,
Ci-am g[sit o berbeli\[,
Pe la p`ntece
Cu desc`ntece,
Pe la n[ri
Cu lum`n[ri,
Pe la =ele
Cu d`rjele1.
1271 |[nduric[, lemn uscat,
Face larm[-n |arigrad.
1272 Am un porumb
Cu pene de plumb,
Cu oase de o\el,
Ai grij[ de el!
1273 Co\ofan[ breaz[,
}n munte necheaz[,
}n Dun[re r[sun[.
1274 Am o noatin[2 neagr[,
Pe dealuri r`ncheaz[.
1275 Rage murga ]n cetate
+i r[sun[ mai departe.
1
D`rjal[ b[\, b`t[, m[ciuc[; pr[jin[; miner.
2
Noatin, noaten: aici cu ]n\elesul de m`nz de la =ase luni p`n[ la
doi sau trei ani.
CINEL-CINEL
"
1276 Am o puic[ cucuiat[,
St[-n c[mar[ ]ncuiat[;
Doar s[ mor, s[ n-o descui,
S[-i pui m`na la cucui.
1277 Ce n-are suflet
+i suflet fur[?
1278 Unuma,
Dunuma,
Zaia,
Paia,
Chicura,
Cucura,
Hurduc,
Burduc,
Sacalie,
Pic,
Poc.
Pu=ca =i geanta
1279 G[inu=[ cu cucui,
Ce-mi mai dai s[ nu te spui
C-am v[zut izmene-n cui?
Pu=ca =i glon\ul
1280 Vaca muge,
Vi\elul fuge.
"!
Pistolul
1281 Coco= potcovit,
De oaste g[tit.
1282 Scurt =i gros,
+i frumos,
+i te d[ jos.
1283 Am un rac
Zbiar[ ca un drac.
Glon\ul
1284 Ce fuge
+i muge,
+i-napoi nu se mai uit[?
1285 Ce fuge =i muge,
+i moarte aduce?
1286 Sus zboar[ =i nu-i pas[re,
Fier duce =i nu-i faur.
Tunul
1287 Nu vorbesc =i nu sunt via\[
Dar fac zgomot de te-nghea\[;
Stau de paz[ la hotar[,
V[rs prin gur[ foc =i par[.
CINEL-CINEL
""
UNIT{|I DE TIMP, INSTRUMENTE
DE M{SUR{
Ziua
1288 Vara se m[re=te,
Da iarna se mic=oreaz[.
1289 Dou[ fete-mi poart[ salb[:
Una-i neagr[, alta-i alb[;
Ne-ncetat se tot alung[,
+i nu pot s[ se ajung[.
1290 Sunt dou[ surori ]n lume,
Neasemenea la nume:
Una-i alb[, luminat[,
+-alta neagr[-ntunecat[;
Se gonesc prin lumea lung[,
+i nu pot s[ se ajung[.1
1291 Am o clo=c[,
C-o arip[ neagr[ =i una alb[:
Cu cea neagr[ ]=i adun[ puii,
Iar cu cea alb[ ]i ]mpr[=tie.
1292 Eu nasc pe mama,
+i mama m[ na=te pe mine;
1
O form[ pu\in diferit[ pt. soarele =i luna, ghicit. nr. 2100.
UNIT{|I DE TIMP, INSTRUMENTE DE M{SUR{
"#
+i totu=i, una =i alta
Suntem c`nd mari, c`nd mici...
1293 Vaca alb[ lumea scoal[,
Vaca neagr[ lumea culc[.
1294 Vaca neagr[ intr[-n sat,
Toat[ lumea s-a culcat;
Vaca alb[ c`nd sose=te,
Toat[ lumea se treze=te.
1295 Una alb[,
Alta neagr[;
Neagra adun[,
Alba ]mpr[=tie.
Noaptea
1296 Aruncai cheile
+i se-nchise \[rile.1
Noaptea, v`ntul =i ziua

1298 Surioar[ oarb[,
Ginere turbat,
Maic[ luminoas[.
1
O form[ asem[n[toare pt. cea\[, negur[, p`cl[, ghicit. nr. 1996.
CINEL-CINEL
"$
+ase zile =i duminica
1299 +ase potcoave-ncheiate,
De me=ter mare lucrate,
+-o m`n[ de bucurie.
Ghici\i, copii, ce s[ fie?
S[pt[m`na
1300 Sunt =apte surori,
+i toate domnesc
}n lumea mare,
+i nu au nici o schimbare.
Luna cu 30 de zile
1301 Un frunzi= ]ntre v`lcele,
Cu treizeci de r[murele.
Lunile anului
1302 Doisprezece fra\i alearg[,
Anul c`t este de lung;
Fug de zor prin lumea-ntreag[,
Niciodat[ nu se-ajung.
"%
Anotimpurile
1303 Floare =i soare,
Ploaie =i ninsoare
Se laie1 pe r`nd,
Zile, nop\i fur`nd.
Iarna
1304 Cine vine cu stelu\e
Albe-n frunte
Dinspre munte?
Anul cu subdiviziunile lui

1305 Am un copaci
Cu dou[sprezece ramuri,
Jumate verzi, jumate uscate;
}n fiecare ramur[ c`te patru cuiburi,
}n fiece cuib c`te =apte ou[,
Jum[tate albe, jum[tate negre.
1306 Am un copaci
Cu dou[sprezece cr[ngi:
}n toat[ cranga patru cuibare,
}n tot cuibul =apte ou[,
}n tot oul doi pui,
Unul alb =i unul negru.
1
A se la a se sp[la, a se ]mb[ia.
CINEL-CINEL
"&
1307 Am un pom
Cu dou[sprezece cr[ngi:
}n toat[ cranga patru l[muri1,
}n toat[ lamura =apte frunze.
1308 Am un pom. De=i e mare,
Numai patru ramuri are:
Una florile-nflore=te,
Alta fructele rode=te,
Alta frunza-ng[lbene=te,
Alta prinde strai de-argint s[ \eas[.
1309 Am un pom ]naurit,
Cu flori dalbe-acoperit:
C`nd e vreme cam frumoas[,
Crengile lumin[ vars[;
C`nd e timp posomor`t,
Crengile-arat[ ur`t;
Cu doisprezece cr[cu=ori,
Cu doisprezece bujori;
}n tot cracul cu treizeci
R[murele
Mititele
+i mai m`ndre,
+i mai h`de;
}n tot cracul c`te =apte
Cuiburele
Frumu=ele;
}n tot cuibul
1
Lamur[ aici cu ]n\elesul de ramur[, creang[.
"'
C`te dou[zeci =i patru de pui gol[=ei.
Cici, f`rtate, asta ce-i?
Ceasornicul
1310 Nichidu\[ mititel,
Se ia lumea dup[ el.
1311 G`nganie f[r[ suflare,
Umbl[ f[r-ast`mp[rare;
N-are duh, nici nu vieaz[,
Toat[ lumea ]ndrepteaz[.
1312 Minte are,
Suflet n-are,
Umbl[ f[r[ st`mp[rare,
Ce nu =tii te-nva\[.
De-i g`ci
|i-oi frige-o ra\[.
1313 Cine bate
+i nu e b[tut?
1314 Am o cas[ mic[,
De tot mititic[,
Cu pitici,
Cu firfirici1;
Ziua c`nt[,
1
Firfiric moned[ mic[ de argint; b[ncu\[.
CINEL-CINEL
#
Noaptea c`nt[,
N-are nicidecum ast`mp[r.
1315 +ede dracu ]n p[rete
+i tot d[ din dou[ degite.
1316 Am aici o juc[rie,
Care c`t e vremea =tie,
Dar nu face nici un pas
Dac[ n-o ]nv`rt de nas.
1317 Gur[ n-are,
Nici picioare,
C`teodat[ amu\e=te,
Dar c`nd merge =i vorbe=te
}l ascul\i ca la porunc[:
Sai din pat =i mergi la munc[.
1318 Olog, umbl[ ne-ncetat;
Mut, r[spunde r[spicat.
C`ntarul (balan\a)
1319 Am o p[s[ric[ bie-bie,
Din coad[ adie.
1320 |a-n sus,
|a-n jos,
Tandi-mandi
Hop!
#
1321 Am o puicu\[
Cu codi\[,
Cu capul b[s[r[gel,
Cu picioare h`rja-v`rja.
1322 Am un pi\igoi =chiop,
|ine-un bou ]n cioc.
1323 Am un coco=:
Cu picioarele c`rj[-m`rj[,
+i cu capul =oc-mondoc.
1324 G[inu=[-ciu=[
Cu minciunele-n gu=[
+i cu dreptatea-n spinare.
1325 Unghie de gaie1,
Cap de udubaie2.
1326 Unghie de gaie,
Coad[ de tigaie,
Creast[ de coco=.
1327 Ghearele uliului,
Capul vulturului,
Coada co\ofenii.
1
Gaie pas[re r[pitoare.
2
Udubaie, hudubaie pas[re monstruoas[; monstru.
CINEL-CINEL
#
1328 Sus c`rlig,
Jos c`rlig,
La mijloc un basalig1.
1329 Tandalic[-n sus,
Tandalic[-n jos;
Dac[ nu m[ crezi,
Uite pe cristez.
1330 Logoli\[-loga
Sp`nzur[-n Moldova.
1331 Pisicu\[
M[t[cu\[,
Cu picioare
Mot[cele,
Cu capul
G[urele.
1332 Am o capr[ g[g[u\[
Cu ghearele ca de m`\[,
Face m[runt din codi\[:
Na, t[icu\[, na, t[icu\[!
1333 M[ suii ]n pod
S[ caut i\e-cotroi\e;
Nu g[sii i\e-cotroi\e,
Ci g[sii o m[g[ri\[:
La coad[
1
Basalig, basalic porcoi (gr[mad[), de obicei de f`n.
#!
Cu iscoad[,
La p`ntece
Cu desc`ntece.
1334 Sus bot[,
Jos bot[,
+i la mijloc ha\a a=a:
Zice\i to\i c[ nu-i a=a!
Greutatea de la c`ntar
1335 De-abia-i c`t un ou,
+i trage c`t un bou.
Metrul
1336 Ce se fr`nge
+i se str`nge
+i se bag[-n buzunar?
CINEL-CINEL
#"
C{I +I MIJLOACE DE
COMUNICA|IE
C[r[rile, potecile
1337 Toat[ casa
+i f[=ia.
1338 De la noi
+i p`n la voi
Tot f[=ii de tei
+i capete de curmei.
1339 De la noi
P`n[ la voi
Tot =f[ru\[ tras[.
1340 De aici p`n[ la munte
Tot pr[jini m[runte.
1341 De la cas[
La cas[
Vi\e de bostan trase.
C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE
##
C[r[rile din jurul pu\ului
1342 Am un bou m`ncat de lup:
Pe la toate casele
}nainte i-s ma\ele.
P`rtia de z[pad[
1343 Brùle\ul iernii
}n marginea poienii.
Drumul (=oseaua)
1344 S-a f[cut de c`nd e lumea
+i va fi c`t va fi lumea.
1345 Dobra lung[,
F[r[ umbr[.
1346 P`nz[-ntins[ peste deal,
Ce sare din mal ]n mal.
1347 De s-ar ridica-n picioare,
Ar ajunge p`n la soare.
1348 Am un pop[ lung
+i n-am p`nz[ s[-l ajung.
CINEL-CINEL
#$
1349 Am un giune,
C`t lumea de lung.
1350 Ce se afl[ pe p[m`nt,
Care dac[ s-ar scula
Ar ajunge p`n[ la cer,
Iar dac[ ar avea ochi,
Multe ar putea vedea?
Drumul =i c[rarea (poteca)

1351 +tefan lungul
|ine drumul,
+tef[neasa
Intr[-n cas[.
1352 Toader lungul
Ocole=te p[m`ntul;
Todereasa
}=i g[se=te casa.
1353 Mama lat[
Scof`ndat[,
Nenea grosul
Terfegosul1.
1
Terfegos zdren\os.
#%
Drumul prunduit
1354 Pietricele
M[run\ele,
Cianga
Langa
Dup[ ele.
1355 De la noi =i p`n la voi
Sunt tot c[\ei de usturoi.
Pietrele de pe =osea
1356 S`ngurele-s`ngurele,
Se-mbulzesc pe drum =i ele.
+an\urile
1357 Cine =tie s[-mi spuie:
Doi drugi,
C`t drumul de lungi.
St`lpii de telegraf
1358 Stan Lungu
Cu luleaua-n gur[.
CINEL-CINEL
#&
1359 De la mare p`n la munte
Numai \[nd[ri ]nfipte.
Puntea
1360 }n p[dure n[scui
}n p[dure crescui,
Acas[ de m-au adus,
C[lc[toarea satului m-au pus.
1361 Fie scurt[ ori ]ngust[,
Fie lat[ ori bal\at[,
Po\i s-o-ntorci
Dac[ po\i:
Nimic ei nu-i pas[,
C[ci te trece-acas[.
Puntea, nuiaua =i =arpele

1362 M[ dusei pe haiá,
V[zui o ghebreá;
Luai o regeá,
D[dui ]n ghebreá,
Ghebreaua fuge ]n haiá.
Podul
1363 Cine trece peste g`rl[,
Dar tot pe loc st[?
#'
T`njala
1364 E cu clon\, =i nu-i pas[re;
Cu coarne, =i nu-i bou,
Cu ochi, =i nu-i fereast[.
Sania
1365 Picioare am patru;
T[lpi numai dou[.
1366 Patru picioare,
Le-ncal\ cu dou[ opinci.
1367 Cu\ita=,
Toat[ iarna
Taie ca=.
1368 Iarna fuge,
Vara zace.
1369 Am o vietate,
Duce-n spate
O greutate,
}nc[rcat[ cu bucate,
+i d`nsa nu poate gusta.
CINEL-CINEL
$
|[ranul =i sania
1370 Cinel-cinel:
Cel cu dou[ opinci
}ncal\[ cu dou[ opincioaie
Patru picioroaie.
Carul
1371 Coco= potcovit,
De oaste g[tit;
G[ina c`rcìa,
S[ mearg[ =i ea.
Hamurile =i c[ru\a
1372 Teleag[, beleag[,
+apte co\i de a\[ neagr[.
V`rtejul c[ru\ei
1373 Chiv[r cu Tichie
Duce ]n spinare-o mie.
Carul cu nuiele
1374 Am pe un munte
Oi mii =i sute;
Toate sunt \intate-n frunte.
$
Carul cu f`n
1375 Lup t[p[l[gos,
Merge pe cale frumos.
Carul =i sania
1376 Sunt dou[ surioare:
Una a=teapt[ iarna s[ se odihneasc[,
+i cealalt[ vara.
1377 Am dou[ surioare:
Una roade vara,
+i alta iarna.
1378 Am dou[ surori:
Una-i oloag[ vara,
Alta-i oloag[ iarna.
Carul, sania =i calul

1379 Am trei lucruri laolalt[:
Unul zice: Tare mi-i bine vara!
Altul zice: Tare mi-i bine iarna!
Al treilea zice: Cum mi-i vara, mi-i =i iarna.
CINEL-CINEL
$
Carul, sania, boii =i jugul
1380 Am patru fra\i:
Unul zice: Vin[, var[!
Altul zice: Vin[, iarn[!
Doi zic: Ori vii,
Ori nu vii,
Nou[ tot at`ta ni-i.
Bri=ca
1381 Am o vac[
N[zdr[vanc[,
+i prin =olduri
}i tot bolduri.
Pro\apul, oi=tea
1382 Un mort
}ntre doi vii.
1383 +otoroag[
Botoroag[1,
Nou[ co\i de lemn ]ntreag[.
1
Botorog lemn t`mp, f[r[ v`rf.
$!
Pro\apul =i leuca
1384 Postrung[1
Lung[,
Pozn[ cucuiat[.
Leuca2
1385 Cosoroab[3 str`mb[,
Surl[ coco=at[.
1386 N[s[r`mb[4 str`mb[,
Pozn[ cucuiat[,
La capete legat[.
Roata
1387 Cinci c`rligate,
Zece b[gate,
+i una ]ndreptat[.
1
Postrung[ p[strug[ (pe=te de Dun[re =i de mare, ]nrudit cu
cega, cu corpul lung =i sub\ire, cu botul ]n form[ de spad[).
2
Leuc[ accesoriu al carului const`nd dintr-un lemn ]ncovoiat cu
un cap[t ]mbucat ]n osie =i cu cel[lalt servind de sprijin pentru loitr[ (parte
lateral[ a c[ru\ei, a=ezat[ deasupra ro\ilor).
3
Cosoroab[ b`rn[ a=ezat[ orizontal deasupra pere\ilor casei,
pentru a sus\ine c[priorii.
4
N[s[r`mb prost, greu de cap.
CINEL-CINEL
$"
1388 Cinci cotite,
Zece-nfipte,
+i una d-a curmezi=.
Ro\ile c[ru\ei
1389 Am patru surioare,
Dou[ mari, dou[ mic=oare:
Una pe-alta se alung[,
+i nu pot s[ se ajung[.
1390 Patru surori gemene
Scap[r[ din cremene;
Toat[ ziua se alung[,
+i nu-i chip s[ se ajung[.
1391 Cimu ce-i, ce-i?
Am patru fra\i
}ntr-o c[me=e,
+i tot fug,
+i nu se mai agiung.
Spi\ele ro\ii
1392 Sunt zece fra\i,
}ntr-un pat culca\i,
+i nici unul nu-i pe margine.
$#
1393 Am zece fra\i,
}ntr-o c[ciul[ b[ga\i.
+ina ro\ii
1394 Ce-i rotund
+i f[r[ fund?
Urma ro\ii de car (f[ga=ul, v[ga=ul,

hoga=ul, rotaia)
1395 Am un drum:
Lat c`t p[=e=te g[ina,
Iar de lung, c`t vezi cu ochii.
P[corni\a1 (dihoni\a)
1396 Ploscu\[ cu ap[ neagr[
Unge muta =i alearg[.
Bicicleta
1397 Are coarne, dar nu-i \ap;
C`nd merge, merge la trap;
1
P[corni\[ vas de lemn sau de scoar\[ de copac, ]n care se
\ine p[cura pentru uns osiile c[ru\ei.
CINEL-CINEL
$$
O alearg[ mic =i mare,
Dar nu cere de m`ncare.
Ro\ile bicicletei
1398 Dou[ surioare,
Iu\i =i sprinteioare,
Toat[ ziua fug,
+i nu se ajung.
Automobilul
1399 Ce fuge iute,
Trosne=te =i pute?1
Calea ferat[ (drumul de fier)

1400 De aici p`n la Bra=[u
Tot un ma\ de-a t[u.
1401 De la noi
P`n[ la voi
Dou[ funii de tei.
1
Publicat[ ]n 1915.
$%
Trenul
1402 Pe drum drept =i ]n[l\at
Trece-un =arpe ]nfocat;
La =es fuge nebune=te,
Iar la deal cam g`fìe=te.
1403 Din deal gonesc,
}n vale c[l[toresc,
Ca moara gr[iesc,
Pe la c`rciumi m[ opresc,
Pe unii ]i primesc,
Pe al\ii ]i gonesc
+i pe cale lung[ c[l[toresc.
1404 N-am avut nici eu,
Nici neam de neamul meu...
Iar dac[ l-am pierdut,
Z[u c[-mi pare r[u!
Locomotiva
1405 Am un cal,
Nici nu-i cal.
De vreu,
Un sat duce-n spinare1.
1
Publicat[ ]n 1891.
CINEL-CINEL
$&
Drumul pe ap[
1406 Care drum e f[r[ pulbere?
Dun[rea (c`nd apele se umfl[, =i pe=tele

n[p[de=te ]n jep=i1)
1407 Tulbure, tulbure.
Drum f[r[ pulbere;
C`nd se ridic-apele,
Umplu porcii jep=ile.
Pluta
1408 Am un uliu care zboar[,
+i nu s-atinge de p[m`nt.
Luntrea, barca
1409 Am o ra\[:
Cu ciocul b[l[ce=te,
Cu coada primite=te2.
1
Jap=[ loc mai scufundat, umplut cu ap[ ]n timpul rev[rs[rii
unui rù; balt[.
2
A primiti, a primeti a m[tura; a v`ntura.
$'
1410 Am o ra\[
F[r[ via\[,
Trece apa c`t de mare,
Ba te duce =i-n spinare.
1411 Noat[ ra\a-n hele=teu
+i m[ cheam[ s-o port eu.
1412 G`sca-n balt[,
+i penele-n p[dure.
1413 Am o vac[,
O trag de urechi la ap[.
Ce e?
1414 Am o cutiu\[,
+i-n cutiu\[ o r[\u=c[;
R[\u=ca cu aripele felezuia1,
Cu coada v`nt tr[gea
}n nasul cui nu g`cea.
Corabia, vaporul
1415 Pan[-mp[nat[,
Pe ap[ l[sat[,
Cu m`n[ de om,
Cu voie de domn.
1
A felezui a m[tura pleava cu felez[ul (m[turic[ f[cut[ din
nuiele de mesteac[n).
CINEL-CINEL
%
1416 Pan[-mp[nat[,
Pe ap[ l[sat[,
De v`nturi m`nat[.
Suflet n-are, suflet duce,
De p[m`nt nu se atinge.
1417 |[nd[ric[, lemn uscat,
Venit[ din |arigrad.
1418 Am o g`sc[ pe ap[,
+i cu fulgii ]n p[dure.
1419 Pe cea vale nourat[
Vine-o fiar[-ncornorat[,
De me=teri streini lucrat[:
1420 C`nd eram ]n via\[,
Umbream cu mult[ dulcea\[
Pe tot omul ostenit;
Acum ]ns[, dup[ moarte,
D-alt[ soarte am eu parte:
Ca s[ \in necontenit
Vii pe mine,
Vii sub mine.
S[ vedem: ghici-vei bine?
%
Corabia cu zbaturi
1421 G[inu=[ g[lbenu=[
Trece marea-n picioru=[.
Farul
1422 Ce vegheaz[ peste mare
+i nu-i st[ nimic ]n cale?
Telefonul
1423 Alo, aici
Se-aude, ce zici.
1424 Ce e mic =i \[c[ne=te
La ureche ne =opte=te?
1425 C`nd eu strig
Se aude la marginea m[rii.
Avionul
1426 Pe deasupra satului
Merg caii-mp[ratului
+i c[ru\a Radului.
CINEL-CINEL
%
1427 V`ntul ca g`ndul,
Nici cerul, nici p[m`ntul.
1428 P[s[ric[ v`jìoas[,
Zboar[ pe sus, curajoas[.
1429 Suflet \ine, suflet n-are,
Umbl[ f[r[ de picioare
Nici pe drum, nici pe c[rare,
Nici pe ap[ curg[toare.
1430 Ce pas[re nu st[-n pom,
Duce pe spinare om,
Zboar[ =i se pierde-n z[ri,
Trece peste m[ri =i \[ri?
Para=uta
1431 Sunt umbrel[ c[l[toare,
Nu m[ tem de ploi sau soare.
Trec prin nor,
Vin ]n zbor,
Oameni, lucruri eu cobor.
Racheta ]n lun[
1432 Globule\ul de argint
Ce aproape-i de P[m`nt,
Dar nici scara cea mai lung[
%!
N-a putut la el s-ajung[.
Numai me=tera luntre
A f[cut o punte.
Satelitul
1433 Cine, ]ntr-o clipit[,
P[m`ntul ]nconjoar[?
CINEL-CINEL
%"
INSTITU|II, FACTORI SOCIALI
Birul
1434 Ce e greu peste bordei,
C`nd n-ai bani de un s[ iei?
1435 Ce greu pe bordei
Mai mult ca p[m`ntul, dac[ vrei?
1436 Ce e greu pe cas[,
+i cu m`na nu se ia?
S[r[cia
1437 }mp[ratul mai rar,
Iar badea Stan =i Bran
}ntotdeauna.
Primarul
1438 +leap\ul satului,
Necazul s[racului.
1439 |iovul ]mp[ratului
}n mijlocul satului.
%#
Jandarmul
1440 Pana cocost`rcului
}n mijlocul t`rgului.
Starostele
1441 Ochiul ]mp[ratului
La mijlocul satului.
Prim[ria, pu=c[ria
1442 Cerga dracului
1443 Inima dracului,
Beleaua satului.
1444 Fierea dracului
1445 Casa dracului,
Inima vr[jbilor.1
1
Aceea=i form[ pt. c`rcium[, ghicit. nr. 1501 (a se compara
numai primul vers la ambele ghicitori).
CINEL-CINEL
%$
Tr[g[toarea
1446 A=chia bradului,
Dreptatea satului!!
Legea
1447 Ce e mare =i mai mare,
+i de nimeni team[ n-are?
Banii
1448 Ce-mi cere, le dau;
La nimeni nu stau.
1449 Ochii dracului,
Moartea omului.
1450 La minte cald,
La m`n[ rece,
}mi schimb st[p`nii
Ca vai de ei,
+i n-am odihn[
Nici ]n morm`nt.
1451 Ce v[ trec prin mìni,
F[r de-a le fi st[p`ni;
Se p[streaz[-n s`n =i-n lad[,
F[r[ ei nu face\i treab[?
%%
}mprumutul
1452 I\ele,
Momi\ele,
|i le dau
+i \i le iau.
Banul fals
1453 Acel ce m[ face
Nu spune, =i tace;
C`nd m[ iai, nu m[ cuno=ti.
C`nd m[ cuno=ti, nu m[ prime=ti.
Punga
1454 G[inu=[ g[lbenu=[,
Cu boabele-n gu=[.
1455 Am o ra\[
+uguba\[,
Singur[ coada negoa\[,
+i cu ciocul cig[le=te;
Pas, b[di\[, de ghice=te!
CINEL-CINEL
%&
Comoara
1456 C[ciula mutului
}n fundul p[m`ntului.
Popa
1457 Co\ofan[ faur[,
}ntunec[-n gaur[
Se m`nec[1
}nspre duminic[.
1458 La un copac g[unos
Url[ lupul b[t[ios.
1459 Rage ursul din cetate,
+i vacile nu vin toate,
+i vi\eii-n jum[tate.
Popa b[t`nd toaca

1460 Tunica =i punic[
La sf`nta biseric[.
1
A se m`neca a se scula dis-de-diminea\[ =i a pleca la drum.
%'
Biserica, m`n[stirea
1461 Am o vac[
Porumbac[,
Pe la coarne
Cu icoane,
Pe la n[ri
Cu lum`n[ri,
Pe la buze
Buburuze,
La b[rbii
Cu f[clii,
Pe la =olduri
Cu bolduri,
Pe la p`ntece
Cu desc`ntece.
1462 Cire= ]nflorit,
+arpe-ncol[cit,
Porunc[ de domn,
Lucrare de om.
1463 Am un coco= ro=u, potcovit
De m`n[ de om,
Din fapt[ de domn,
Din bard[ =i din topor.
1464 Am o ulcea pestricea,
C`nt[-un coco=el ]n ea.
CINEL-CINEL
&
1465 C[ciula-mp[ratului
1466 |uguiul curatului
1467 Dragostea-mp[ratului
+ade-n dricul satului.
1468 La st`na b[tr`n[
Ciutele s-adun[.
Clopotul
1469 C`nd scutur frù-n curte,
Necheaz[ murgu-n munte.
1470 Rage Buga1-ntre hotar[,
S-aude-ntr-a =aptea \ar[.
1471 Rage murga din cetate
+i s-aude-n nou[ sate.
1472 }n mijlocul satului
Rage un vi\el de aur.
1473 }n mijlocul satului
Rage buhaiul ]mp[ratului.
1
Buga denumirea clopotului cel mare de la m`n[stirea Putna.
&
1474 Bululumb-bululumb,
Din |arigrad adus,
+i ag[\at sus.
1475 Hurduz-burduz,
Din |arigrad adus,
Aice mare vod[, domn l-a pus.
1476 +ade domnul Buzdugan,
+ade sus, ]ntr-un divan,
+i c`nd porunce=te,
Peste tot veste=te.
1477 La Orhei se taie lemne,
La noi cad surcele.
1478 Limba cocost`rcului
Bate fruntea t`rgului.
1479 Putinei de aur,
Limb[ de balaur.
1480 Sun[ din cetate
+i s-aude peste sate.
Pe cei vii ]i cheam[,
Pe cei mor\i ]i pl`nge.
Clopotele
1481 Cerbii-zbiar[,
Ciutele s-adun[.
CINEL-CINEL
&
1482 Am dou[ ulcele,
C`nt[ doi coco=i ]n ele.
Limba de clopot
1483 Sub o foaie de lipan
+ade-un pui de moc`r\an.
Clopotni\a
1484 Sp`nzur[toare mare,
C[utare are.
Toaca
1485 La noi taie lemne,
La voi cad surcele.
Clopotul =i toaca
1486 Badea rage
Prin p`rloage,
Lelea-ng`n[
Din gr[din[.
1487 Strig[ Dobra din Moldova
+i Neaga din Teleaga,
&!
S[ vie vacile toate
}mbr[cate, ne-mbr[cate.
Crucea de pe turla bisericii

Bate fa\a t`rgului.1
Crucea, crucile
Numai \[pi ]nfipte.
Plutonul de solda\i
1490 Zece-n lung
+i trei ]n lat
Bat picioru ne-ncetat:
C`nd la st`nga,
C`nd la dreapta,
Azi bunicul,
Mìne tata.
1
Forme asem[n[toare pentru steag, ghicit. nr. 1493 =i pt. soarele
c`nd r[sare, ghicit. nr. 2084.
CINEL-CINEL
&"
Goarna
1491 Pe deal necheaz[,
Pe vale ureaz[.
Steagul
1492 Coarnele sunt din t`rg,
Capul din ograd[,
Coada e din p[dure.
Bate fruntea t`rgului.
Sirena
1494 Nu vede,
Nu aude,
+i url[.
Pacea
1495 N-are chip =i nici f[ptur[,
Unde-i ea nu este ur[;
E scump[ =i-at`t de drag[,
C-o iube=te lumea-ntreag[.
ELEMENTE DE MORAL{, N{RAVURI, VICII
&#
ELEMENTE DE MORAL{
N{RAVURI, VICII
Be\ia
1496 Fumul dracului
}n capul omului.
B[utura
1497 De o cumperi, ea te vinde,
}i tot ud[ =i s-aprinde,
+i te arde ca un foc,
+i de d`nsa n-ai noroc.
1498 Tu m[ faci om,
Eu te fac neom.
Hanul
1499 La o margine de drum
+ade mo=u, bea tutun;
Bea tutun =i rachiu tare,
De cade de pe picioare.
CINEL-CINEL
&$
C`rciuma (cr`=ma)
1500 Ochiul dracului,
Ibovnica satului.
1501 Casa dracului
Tutunul
1502 Buruienu\[ g[lbinu\[,
Rar b[rbat care te cru\[.
1503 T[mìa dracului
Pl[cerea b[rbatului.
Luleaua
1504 Oala Necuratului
}n gura b[rbatului.
1505 G[inu=[-ciu=[,
Str`nge-n nas cenu=[.
1506 G[inu=[ cu gu=[
Poart[ ]n plisc cenu=[.
&%
1507 Am o g[in[
Care r[sufl[ pe coad[.
1508 Am o g[inu=[:
Cu trupul de p[m`nt,
Cu inima de frunz[,
1509 Ce e cu trupul de p[m`nt,
Cu ma\ul de frunz[,
Cu gura de aram[,
+i cu coada de lemn?
1510 Ap[ de frunz[,
Funie de lemn,
+i pu\ul de p[m`nt.
1511 Am un lemn:
Lemnul \ine lutul,
Lutul \ine frunza,
+i frunza \ine focul.
1512 Am o vac[ de p[m`nt,
Cu \`\a de lemn,
Iar vi\elul om.
1513 Scobit[,
G[urit[,
Cu iarba dracului otr[vit[.
Ghici\i, ce e?
CINEL-CINEL
&&
|igara
1514 Sus fum,
Jos scrum.
1515 Ciucite,
Bo\ite,
La un cap[t fum,
La cel[lalt un nebun.
1516 Cimilinga-blinga:
Tananaua, puf.
1517 Bala spurcatului
}n gura s[racului.
Ciubucul, tutunul, luleaua =i suvacul 1

1518 }n p[dure m-am dus,
Ciubuc mi-am luat,
Laptele ]n t`rg,
+i vaca ]n gr[din[,
Vi\elul ]n \arin[.
1
Suvac sul[ de metal sau de lemn, ]ntrebuin\at[ la
desfundatul lulelei.
&'
C[r\ile de joc
1519 Ce se pune pe mas[,
Se taie,
Se-mparte la fiecare,
Dar nu se m[n`nc[?
Craiul la c[r\ile de joc

1520 Ce crai
Nu are \ar[?
Ghiocul
1521 }mi schimb locul,
Sar focul
+i ghicesc norocul.
Prietenia
1522 N-o po\i cump[ra sau vinde,
Nici ]n m`n[ n-o po\i prinde.
Dar o po\i lua cu tine,
S[ te ai cu lumea bine.
CINEL-CINEL
'
Minciuna
1523 }ntr-o r`m[tur[ de oaie
A crescut un corn de porc;
Un orb l-a g[sit,
Un gol ]n s`n l-a v`r`t.
1524 }n r`m[tur[ de oaie, subt mal,
G[sir[m coarne de cal;
Orbul le-a v[zut,
Ciungul le-a luat,
Cel cu pielea goal[ ]n s`n le-a b[gat.
1525 Un orb vede un iepure,
Un =chiop alearg[ dup[ el,
+i un mut strig[ la un surd s[-l prind[.
1526 Ast[-var[ la Cr[ciun,
M`ncam mere dintr-un prun
+i cire=e din alun.
1527 Pe un v`rf de deal
A ouat o prepeli\[,
A clocit o bivoli\[
+i-a scos pui de mangali\[.
'
Clevetitoarea
1528 Bat ei cìnii,
Bat cum bat,
Dar c`nd bat c[\elele,
Pic[ toate stelele!
Ru=inea
1529 Cine m[n`nc[ n[rile omului?
L[comia
1530 De dorul c[p=unilor
M[n`nc[ frunza.
Lenea
1531 Ciolane rupte,
+ale durute.
Lene=ul
1532 G`ndul mu=tii,
Laba g`=tii.
CINEL-CINEL
'
}ng`mfatul
1533 La stat
Nu-i ]nalt,
Dar la nas
N-o s[-i ajungi
Nici cu sc[ri
Din cele lungi.
Fricosul
1534 Iepuril[ ]nc[l\at
St[ ]n margine de sat.
ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{
'!
ELEMENTE
DE VIA|{ CULTURAL{
Scrisul (scrierea)
1535 C`mpul alb,
Oile negre,
Cin le vede
Nu le crede
Cin le pa=te
Le cunoa=te.
1536 Cine m[-n\elege
Cuvinte culege.
1537 Ar[tur[ alb[,
S[m`n\[ neagr[:
Cine poate,
Acela seam[n[.
1538 Ce r[m`ne pe veci
+i vorbe=te de trecut?
Scrisul cu pan[ de g`sc[

1539 G`sca ar[,
Omul m`n[.
CINEL-CINEL
'"
Condeiul (tocul de scris)
1540 D[-mi de b[ut,
S[ st[m la vorbit!
1541 Trei m[ \in, trei m[ poart[,
Cinci m[ duc de m[ adap[,
Din nasul meu curge miere =i otrav[.
1542 Am un bou:
De iute ce-i, trei ]l \in;
Glas n-are, dar gr[ie=te,
S-aude la marginea lumii.
1543 Eu ]s vrajba =i dragostea;
De tare ce-s, trei m[ \in;
Cu capul t[iat,
}n dou[ cr[pat.
1544 Ce sem[n[toare seam[n[
Gr[un\e negre pe p[m`nt alb?
1545 Pitic sunt, de to\i m-ag[\,
+i pe toat[ lumea-nv[\.
1546 De iute ce sunt,
Trei abia m[ \in.
Din gura mea curge
Miere =i venin.
Glas nu am,
'#
Dar s[ strig de voi fi pus,
M-aude ]n r[s[rit =i ]n apus.
Eu lumea o ]mpac
+i o ]nvr[jbesc,
Pe to\i ]i bucur
Sau ]i ]ntristez,
Dup[ cum lucrez.
Pana de g`sc[ pentru condei

1547 Din carne e crescut,
}n carne a crescut,
Capul l-a t[iat,
Corpul a-nvelit.
La plimbare c`nd a ie=it,
Pe st[p`nul lui a servit.
1548 Taie-mi capul,
Scoate-mi limba,
D[-mi s[ beau
+i s[-\i vorbesc.
1549 Omul m`n[,
G`sca trage,
+i eu fac brazde negre pe p[m`nt alb.
CINEL-CINEL
'$
Degetele, condeiul =i ochii
1550 Trei orbi duc un olog,
}ntov[r[=i\i de doi chiori;
Ologul seam[n[ pe un c`mp neted s[m`n\a,
+i r[sar ]n acela=i timp =i flori, =i s[m`n\[.
Cerneala
1551 Zam[ de boz1,
C[rturarilor folos.
H`rtia
1552 Ce este:
}ncep[tur[
F[r[ neam de str[m[tur[2?
1553 Buf! din pod, dar nu se stric[,
Apa ]ns[ ]l destram[.
1554 Dai de piatr[, nu se stric[;
Dai ]n ap[, se despic[.
1
Boz plant[ erbacee cu miros nepl[cut, cu flori albe =i
fructe negre.
2
Str[m[tur[ l`n[ toars[ =i vopsit[ ]n diferite culori, folosit[
la \esut, cusut sau brodat.
'%
La a de jos,
Ca s[-i dea o cus[tur[
F[r[ pic de tivitur[.1
1556 Fere-m[ de ap[,
C[ prea r[u m-adap[!
Sugativa
1557 Nu-i fierbinte,
Dar usuc[.
Numele
1558 Ce lucru este ]n toate,
+i f[r[ el nu se poate?
1559 Ce ]ntr[ ]n toate
+i r[m`ne dup[ moarte?
1560 Ce se pune anume
La tot lucrul ]n lume?
1561 Cinel-cinel:
St[ pe tine,
+i nu-l vede nime.
1
Pentru ultimele dou[ versuri forme asem[n[toare: coada
p[s[rii, ghicit. nr. 1683, ghea\a, ghicit. nr. 1935, z[pada, ghicit. nr.
2011 (la toate ghicitorile a se compara tot ultimele dou[ versuri).
CINEL-CINEL
'&
Cartea
1562 R[d[cin[-mpleticin[,
Ales voinic o dezbin[.
1563 R[d[cin[ p[tr[cin[,
Rar voinic care-o dijghin[.
1564 G[in[ pestri\[
La popa pe poli\[.
1565 Cine m[-n\elege
}n\elepciune culege.
1566 Are foi =i scoar\[,
Dar nu e copac.
Cine o-n\elege
Minte are-n cap.
1567 Are foi =i nu e pom,
}mi vorbe=te ca un om.
+i cu c`t o ]ndr[ge=ti,
Tot mai mult te folose=ti.
C[r\ile ]n bibliotec[
1568 Colea-n st`na de la noi
Sunt vreo dou[ mii de oi,
}ns[-acela le cunoa=te
Care vine =i le pa=te.
''
Biblioteca
1569 Ghici ]n care =coal[-nve\i
P`n la ad`nci b[tr`ne\i?
+tiin\a
1570 O cetate minunat[
St[ cu poarta descuiat[,
Dar nu po\i ]n ea p[=i
Dac[ nu =tii a citi;
Are-n ea comori potop
Oric`\i iau, nu scade-un strop.
1571 Ce avere este ]n lume,
Pe care n-o po\i l[sa altuia?
Clopo\elul de la =coal[
1572 Sus sun[, jos r[sun[,
To\i copiii se adun[.
Scrisoarea (epistola)
1573 Veste duce,
Veste aduce.
CINEL-CINEL
!
1574 Am o g[in[ c`nipie,
D[ de veste la domnie.
1575 Am o g[inu=[ pestri\[
Duce vestea la b[di\[.
1576 Limb[ dulce sau amar[:
Gr[iesc la r[s[rit,
+i se-aude la apus.
Pecetea (=tampila)
1577 Sunt rotund[ ca un ban
+i stau m`ndr[ pe divan.
Timbrul de scrisoare
1578 Ce s[ru\i pe spate
+i merge departe?
1579 Ce uzi ]n spate
+i face ocolul p[m`ntului?
Ziarul
1580 Am un prieten priceput,
De toat[ lumea =tiut;
!
}mi d[ sfaturi =i ]mi spune
Tot ce se petrece-n lume.
Radio
1581 El ]n cas[ locuie=te,
+i atuncea c`nd vorbe=te
Numai cu un ochi prive=te.
1582 C`nd ]l prive=ti se pare o cutie
Sau mai bine zis o juc[rie.
}ns[ c`nd vorbe=te,
Maic[, te uime=te!
1583 N-are via\[, n-are duh,
}ns[ prinde din v[zduh
Vorbele care se plimb[,
+i vorbe=te orice limb[.
Difuzorul
1584 Sus pe st`lpul [sta mare
Prins-am o privighetoare.
N-are cap, n-are picioare;
Dar de-i zice o c`ntare
Satul ciotc[1, lume mult[
St[-mprejurul ei =i-ascult[.
1
Ciotc[ gr[mad[, mul\ime.
CINEL-CINEL
!
1585 O cutie minunat[
Duce-n cas[ lumea toat[.
Antena
1586 Nu-i ureche, dar aude,
Vocea ce-n v[zduh s-ascunde;
+i-o culege dup[ ton,
Ca s-o bage-n megafon.
Cinematograful
1587 P`nz[ alb[ pe pere\i,
O p`nz[ =i doi b[ie\i,
+i ]n fiecare sear[
Str`nge lumea ca la moar[.
Televizorul
1588 Hai la noi ca s[ vede\i
Numai umbre pe pere\i.
Ghicitoarea (cimilitura)
1589 Lumea o face,
Lumea o desface.
!!
1590 Str[ina cu ochii verzi
Ar vrea brùl s[-i dezlegi,
Numai c[ tu... nu-n\elegi.
Culeg[torul de folclor
1591 Poposind din floare-n floare,
+apte sate-am colindat,
+i din sacul plin din spate
+i pe voi v-am ]nfruptat.
CINEL-CINEL
!"
INSTRUMENTE MUZICALE,
JOCURI
Cimpoiul
1592 Am o g`sc[ =oait[-boait[,
Cu grumazul =oi-b`rloi.
1593 Am o ra\[
Gudurea\[,
Grum[jui
Cu gudurlui;
Cine-a gici
+apte sate c-a zg`rci.
1594 Colea-n vale,
Colea-n deal,
|ip[ porcul
Lui Dr[gan.
1595 Str`ns =i umflat,
Zbiar[ prin sat.
1596 Ce se na=te f[r[ suflet,
C`nt[ jupuit
+i moare \ip`nd?
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI
!#
1597 Am dou[ mere,
Dou[ pere,
Dou[ fuse de aur.
Vai de puiul cel de graur
Care se suie ]n nuc
+i strig[ la cuc,
Din ciubuc tr[g`nd,
Din aripi d`nd,
Din gur[ =ov`rleag[-leag[,
Nimica s[ nu s-aleag[.
Cavalul
1598 Am un lemn de dou[ palme:
C`nd r[sufl[, sun[ valea.
Fluierul
}n p[dure cre=te,
Vine-acas[ =i hore=te1.
1600 Sub\irel =i mititel,
Joac[ lumea dup[ el.
1
A hori a c`nta un c`ntec, de obicei o hor[ (din gur[ sau
din fluier).
CINEL-CINEL
!$
Tr`mbi\a
1601 Tura-vura neamului
Toba
1602 B[laie, hurdubaie,
Bun[ de b[taie.
Cobza
1603 Doi purcei nego\ei1,
Bate g`sca la tiulei2.
1604 Am o vac[
Bandraboac[,
Pe la p`nteci
Cu desc`nteci,
Pe la ii
Cu b[c[lii.
1605 Vine g`sca
De la B`sca,
Cu-aripile mototol,
Cu ciocul f[cut pistol.
1
Nego\ei de t`rguit.
2
Tuleu cotorul penelor de pas[re; puful puilor.
!%
Vioara (scripca, dibla)
1606 Pe o vale-ntunecoas[
Vine-o bab[ greb[noas[,
Pe la =ele
Cu d`rjele,
Pe la buze,
Cu sumuze,
Pe la n[ri
Cu lum`n[ri.
1607 Am o hait[:
+oait[-boait[,
Cu grumajii =ov`rnogi1,
Pas, voinici, =i mi-o ghici\i!
De-\i gre=i
+i nu-\i g`ci,
+apte ma\e v-oi zg`rci.
1608 Am o sc`ndur[ uscat[,
De-un mare me=ter lucrat[,
}n cui at`rnat[.
C`nd sun[ =i r[sun[,
To\i oamenii s-adun[.
1609 C`nt[ un g`ndac
Pe o drani\[2 ro=[.
1
+ov`rnog care de-abia ]=i t`rìe picioarele; olog, =chiop.
2
Drani\[ sc`nduric[ sub\ire din lemn de brad, mai mare
dec`t =indrila, cu care se acoper[ casele.
CINEL-CINEL
!&
1610 |[nd[rica bradului,
Veselia satului.
1611 G[inu=a mea,
C`nd s`sìe ea,
Se str`nge lumea la ea.
1612 Scoic[ uscat[,
}n cui aninat[.
1613 Am o fat[:
C`nd o iau ]n bra\e, \ip[;
C`nd o las, tace.
1614 C`nd se ceart[ calul cu oaia
+i oaia cu lemnul?
Vioara =i arcu=ul
1615 Sub o sabie uscat[
|ip[ purceaua ro=cat[.
Arcu=ul, vioara =i coardele

1616 Tata g`rbovul,
Iv[neasa scorboroasa,
+i copiii drep\i.
!'
1617 Calul pe oaie,
Oaia pe lemn,
Lemnul zbiar[,
Oaia c`nt[,
Calul tace.
L[utarul =i vioara
1618 Strig[ gagiul1 din p[dure,
+i gajgura din gaur[.
1619 Strig[ gagiu din copaci,
G[giuleasa de la vaci.
L[utarii =i juc[torii
1620 Unul face tri-li-li,
Altul face di-di-ri,
Iar o sut[
T`r\a-p`r\a.
Hora
1621 Ce nu-mb[tr`ne=te niciodat[?
1622 Ce nu piere niciodat[?
1
Gagiu, gagist instrumentist civil, angajat ]n fanfara unui
regiment; aici cu sensul de l[utar.
CINEL-CINEL
!
Buhaiul de Anul Nou
1623 Am un taur
}n ograd[
Rage,
Dac[-l tragi
De coad[.
Scr`nciobul (dulapul)
1624 Hetica,
Petica,
Sus cu bizuietica.
Se d[ dracul peste cap.
Zmeul
1626 Voinic v`rtolomete,
Cu pipota-ntre spete,
Se suie-n slava cerului
C`t ai potcovi puricele la un picior.
!
Mingea
1627 Sare =i cade hai-hui;
Niciodat[ n-are cucui!
1628 Cade =i ]ndat[ sare,
Parc[ ar avea picioare.
Se love=te =i nu pl`nge.
Ce s[ fie oare?
CINEL-CINEL
!
ANIMALE S{LBATICE
Iepurele
1629 Cinel-cinel:
Ciugule\
C`nipel.
1630 Cimiliga prin tufi=,
|u=ti din iarb[-n aluni=.
1631 Ulcelu=[ uns[,
Prin buruieni ascuns[.
1632 Am un f[t1 faur,
Cu patru cucioaie,
Cu coada acaná2,
Cu urechile \icmandru
+i cu botul fiu-fiu-fiu.
1633 La deal fug de nu m-ajungi,
La vale cad ]n br`nci.
1634 Cui ]i pare dealul vale,
+i valea deal?
1
F[t fecior, fiu; b[iat, copil.
2
Acaná mai la o parte, ]n l[turi.
ANIMALE S{LBATICE
!!
1635 Ce st[ ghebos
}n rogoz,
Strigi o dat[
+i se-ndreapt[?
1636 Trece dracul ghemotoc
Pe valea lui O\o\oc.
Cìnele =i iepurele
1637 Fuga, b[l\atule,
Goana, urecheatule!
De-l ajunge b[l\atul,
S-a sf`r=it cu urecheatul!
Iepuroaica cu puii
1638 Am o scroaf[ sur[,
Pur[,
Cu purceii suri,
Puri,
Sug,
Fug,
Ciu=ti ]n huci!
1639 Am o purcic[
Suric[,
Care moare de fric[.
CINEL-CINEL
!"
Are pui
Numi\i v[tui1,
Sug =i fug:
Uite-i, nu-i;
Cine-i purcica
Surica?
Cerbul
1640 T[t[nita snop,
Pan[ busuioc.
Vulpea
1641 An[ codan[,
C`t vrei prin poian[,
Da prin cotecior
Mai ]nceti=or.
1642 Iese puica din cote\,
De n-o prinde nici un jude\.
Vulpea =i g[ina
1643 A luat-o Iv[ra
Pe Kiv[ra
1
V[tui pui de iepure.
ANIMALE S{LBATICE
!#
+i a dus-o-n vie
S-o-nve\e cojoc[rie.
Lupul
1644 +i codat,
+i col\at,
+i iste\,
+i-ndr[zne\.
1645 Noaptea ochii ]i stecle=te,
+i c`nd url[ te-ngroze=te.
1646 Mangu st[ =i-ascult[.
Lupoaica =i puii
1647 Am o c[\ea pl[t[n[gea
Cu doisprezece purcei pl[t[n[gei:
Vine, suge, fuge-n tufe.
Lupul =i oile
1648 Ciugurele-mugurele,
Merg pe drum ]n=ir[\ele,
Iar Ciuguru-muguru,
Pe br`nci tupilat,
S-a pus pe v`nat.
CINEL-CINEL
!$
1649 |inghi-linghi1-o ia pe vale,
+oldu-boldu2-i iese-n cale.
1650 Jnapu3-n m[run\ele
Face drumurele.
1651 Otrocol
Prin ocol;
Unul r`de,
O sut[ pl`ng.
Unti=ca4
1652 Am o oaie rap[n[5,
+ade-n deal =i deap[n[,
+i se-nchin[ rugului,
+i se roag[ cucului:
Cucule, m[ria-ta,
Am venit la dumneata,
S[-mi dai calul dumitale
S[ m[ duc la socrul-mare,
C-am auzit c-a f[tat
Sub un munte rotunzat,
1
|inghi-linghi imitarea sunetului de clopo\el.
2
+oldu-boldu pozi\ia lupului care st[ pe =olduri =i cu ochii
holba\i.
3
Jnapu de la a jn[p[i (a bate, a lovi).
4
Unti=ca c`ntecul oii referitor la lup.
5
Rap[n boal[ de piele asem[n[toare cu rìa, pe care o
cap[t[ de obicei caii, cìnii =i porcii.
ANIMALE S{LBATICE
!%
+i-a f[cut trei feciori,
Trei fr[\iori;
Unul a murit,
Altul a pierit,
Unu-n munte s-a suit,
Cu s`ngele-ntr-un s[han1,
Cu ma\ele-ntr-un pahar.
Ursul
1653 Pe o vale-ad`nc[
Vine un cioban ciob`nc[,
+i de =ale e m[t`nc[.
1654 Vine mo=ul pe c[rare
Cu cojocul la spinare.
1655 Am un mo=
Cu cojoc ]ntors pe dos.
1656 Vara umblu dup[ miere,
Iarna dorm s[ prind putere.
Ariciul
1657 Han\ur,
Ban\ur,
1
S[han, sahan vas ad`nc de metal; talger, farfurie.
CINEL-CINEL
!&
Trece pe uli\i
Cu o mie de suli\i.
1658 Merge mo=u pe c[rare
Cu-o mie de ace-n spinare.
1659 G`fìe mo= S`vu pe c[rare,
C-o mie de araci ]n spinare.
1660 Merge pa=a pe uli\[
Cu trei mii de suli\e.
1661 Ce viteaz intr[-n cetate
Cu multe suli\i ]n spate?
1662 Am un motan mare,
Cu p[rul ca acul,
Cu trupul ca dracul.
1663 Pe valea lui Ociocioc
Vine dracu =omoldoc1.
1664 M[ fac ghem
+i de nimeni nu m[ tem.
1665 Cui ]i place s[ se-mbrace
}n cojoc cu mii de ace?
1
+omoldoc, =omoltoc ghemotoc.
ANIMALE S{LBATICE
!'
Liliacul
1666 Zbur[toare
Cu patru picioare.
1667 Ce pas[re na=te puii vii?
1668 Am o pas[re
Care zboar[-n cer
+i sug
Puii la ea.
+oarecele
1669 Nuc[ nucoas[,
Piersec[ flocoas[,
D[ ]n el!
D[ dup[ el!
Las[-l la focul,
C[ =i-a g[sit norocul.
1670 Cimilig[ laur[,
|u=ti ]n gaur[!
1671 Moara lui Bubu\[
}mbl[ prin gr[un\e.
1672 Ulcicu\[ plu=at[,
Umbl[ noaptea toat[.
CINEL-CINEL
!
1673 Ulcicu\[ laur[
|u=ti ]n gaur[.
1674 Puri-nainte, puri-napoi,
Pupuri-purea-napoi.
1675 |u\uru\[-pupuru\[,
Fuge iute prin gr[un\[.
1676 }ncui,
Descui,
+i ho\ul r[m`ne ]n cas[.
+oarecele =i jirul 1
1677 Picuru=u picur[,
G[v[ru=u-n gaur[.
Nev[stuica
1678 Strig[ Mari\a din deal
S-o aperi de g[ini,
C[ de cìni
Nu-i e fric[.
1
Jir fructul fagului.
ANIMALE S{LBATICE
!
C`rti\a
1679 Ce este:
De tr[it tr[ie=te,
Dar f[r[ ochi se hr[ne=te?
CINEL-CINEL
!
P{S{RI S{LBATICE
Pas[rea
1680 Cine trece pe l`ng[ pom
+i n-o bag[ nime-n sam[?
1681 N-are mìni, lucru ciudat,
Dar cl[de=te minunat!
Coada p[s[rii
1682 Am o carte:
V`ntul o-nchide,
V`ntul o deschide.
1683 Dou[ gheme de m[tas[
Le-am trimis la Voduleas[,
Ca s[-mi fac[ cus[tur[
F[r[ leac de tivitur[.
Pana p[s[rii
1684 Are via\[, n-are via\[,
+i tot vine de la via\[.
P{S{RI S{LBATICE
! !
Fulgul
1685 La trup sunt u=or,
F[r[ aripi zbor,
Dar nu-s nici fum, nici nor.
1686 Ce trece pe ap[,
+i valuri nu sap[?1
Pipota
1687 Deasupra carne,
}n[untru piele.
Cuibul
1688 F[r[ mìni, f[r[ b[rdi\[,
+i-a f[cut bun[ c[su\[.
R`ndunica
1689 Doamn[ nou[
Cu coada ]n dou[.
1690 O s[geat[ neagr[,
Merge pe deasupra lacului.
1
O form[ pu\in diferit[ pt. umbr[, ghicit. nr. 2037.
CINEL-CINEL
! "
1691 |int[ m`ndr[
Bate-n grind[,
B[s[de=te p[s[re=te,
Nime nu se n[d[ie=te1.
R`ndunica =i cuibul
1692 Spilc[ spilcuit[,
De grind[ lipit[;
Vorbe=te nem\e=te,
Se-n\elege fran\uze=te.
Puii =i r`ndunica
1693 Purcelu=[ sur[-pur[,
Suie pur[ pe topur[
C-un mald[r de pur2 ]n gur[.
Vrabia, vr[biile
1694 Ciuturele mugurele
Stau pe gard ]n=ir[\ele.
1695 Salt[, salt[ =i iar salt[,
Nu face un pas o dat[.
1
A n[d[i a se asemui; a imita.
2
Pur usturoi s[lbatic.
P{S{RI S{LBATICE
! #
P[unul
1696 Am o ra\[
T`rgova\[,
Singur[ coada-=i negoa\[.
1697 Stejar verde,
V`rfu-i arde;
La trupin[
Are-albin[.
Cucul
1698 Cine-=i c`nt[ numele
Prin toate p[durile?
1699 Cine umbl[ mut prin lume
+i tot se strig[ pe nume?
Co\ofana
1700 Ce e lung[
C`t o drug[,
+i de groas[
C`t o ceap[,
+i necheaz[
Ca o iap[?
CINEL-CINEL
! $
1701 Cine-i la cap ca o fat[,
+i la coad[ ca o dalt[?
1702 Domnul scurt,
+i pu=ca lung[.
1703 Intr[ popa ]n altar
+i-=i las[ toiagu-afar.
1704 Mai mare a=chia
Dec`t copacul.
1705 Fata de pandur
Cu v`rghea1-n spate.
Co\ofana =i porcul
1706 Titiri=ca-fri=ca
Sare pe \`n\oi-b`n\oi,
Dar \`n\oi-b`n\oi
Nu poate s[ri
Pe titiri=ca-fri=ca.
1707 Mic-pestric
Se suie pe moc-mondoc,
Dar moc-mondoc
Nu se suie pe mic-pestric.
1
V`rghe par; b`rn[.
P{S{RI S{LBATICE
! %
1708 Anghelu=ca-menghelu=ca
+ade c[lare pe angheloi-mengheloi,
Dar angheloi-mengheloi
Nu poate =edea c[lare
Pe anghelu=ca-menghelu=ca.
1709 +ot`nga-mot`nga
Duce pe =ot`ngoi-mot`ngoi,
Dar =ot`ngoi-mot`ngoi
Nu duce pe =ot`nga-mot`nga.
1710 Tulea=ca-flea=ca
Se suie pe tule=coi-fle=coi,
Dar tule=coi-fle=coi
Nu se suie pe tulea=ca-flea=ca.
Co\ofana =i bivolul
1711 |an\a-man\a
+ade pe \[n\oi-b[n\oi,
Dar \[n\oi-b[n\oi
Nu =ade pe \an\a-man\a.
Cioc[nitoarea (gheonoaia)
1712 Suli\[ pestri\[,
Caragea1 de os.
1
Caragea fluier.
CINEL-CINEL
! &
1713 Coco= ro=iu, zgaib[-n cap,
Toac[ noaptea pe uscat.
1714 Joac[ popa cr[c[nat
Cu z[bunul1 c[r[rat,
Cu tichie ro=ie-n cap.
1715 |apu mamii, \ap,
Sare pe copac,
Toac[ noaptea lemn uscat.
Gai\a
1716 Dac[-i alb[, nu-i cocoan[,
Dac[-i neagr[, nu-i \iganc[,
Dac[-i lung[, nu-i pr[jin[.
Cioara
1717 T[rt[cu\[ neagr[,
Peste c`mp alearg[.
1718 Am o \arc[ bulearc[,
Tot c`mpul alearg[.
1
Z[bun hain[ lung[.
P{S{RI S{LBATICE
! '
Cioara =i porcul
1719 |o\oi-mo\oi
Duce pe \oa\a-moa\a,
Dar \oa\a-moa\a
Nu duce pe \o\oi-mo\oi.
1720 Dudulana =ade pe dudulan,
Dar dudulan nu =ade pe dudulana.
1721 Dan\a-man\a
+ade pe d[n\oi-m[n\oi,
Dar d[n\oi-m[n\oi
Nu =ade pe dan\a-man\a.
1722 Titiri=cu-pri=cu
Poate s[ duc[
Pe titiri=ca-pri=ca ]n ciu=1;
Dar titiri=ca-pri=ca
Nu poate s[ duc[
Pe titiri=cu-pri=cu ]n ciu=.
1723 Sunt dou[ dobitoace:
Unul Tut[l[,
+i altul M`ng[l[;
Tut[l[ duce-n spate pe M`ng[l[,
Dar M`ng[l[ pe Tut[l[, nu!
1
}n ciu= ]n c`rc[, ]n spinare.
CINEL-CINEL
!!
|arca
1724 Ce-i lung[
+i nu-i dung[,
+i-i alb[,
+i nu-i doamn[,
+i-i neagr[,
+i nu-i \iganc[?
Cucuvaia
1725 Strig[ noaptea
C[ vine moartea.
Buha (bufni\a)
1726 Noaptea r[cne=te,
Ziua se-odihne=te.
Ciuhurezul
1727 G`sc[ titian[,
Zboar[ noaptea ]n poian[1.
1
O form[ asem[n[toare pt. lun[, ghicit. nr.2108.
P{S{RI S{LBATICE
!!
Uliul =i g[ina
1728 Gaie-papagaie,
Ce duci ]n tigaie?
Duc papa puiului
}n valea plopului,
C-a venit vip[ra
+i-a luat pe chip[ra,
+i-a dus-o-n deal la cet[\uie,
Ca s-onve\e bl[n[rie.
1729 A venit mimura
+i-a luat pe pipura,
+i-o duse-n deal la vie,
+i-a-nv[\at-o cojoc[rie.
1730 Vine, vine viura,
+i apuc[ piura;
+i-o duce pe vene\ie1,
+i-o-nva\[ cojoc[rie.
1731 Tuchilu= pe sub perete,
Ciu=ti ]ntre cele fete!
1
Vene\ie vapor, corabie vene\ian[ (reminiscen\[ a rela\iilor
comerciale din trecut cu Vene\ia).
CINEL-CINEL
!!
Vulturul
1732 Ce v`n[tor
V`neaz[ din zbor?
Ra\a s[lbatic[
1733 Pe cea balt[ lat[
Este-o ciuciur[1 b[l\at[;
Cine-o =tie, las s-o =tie,
C[-i la bot cu sc[f`rlie.
G`sca s[lbatic[
1734 Tigva alb[, titian[,
Strig[ noaptea ]n poian[.
1735 Gu=iu, gu=iu, guguian[
Strig[ noaptea prin poian[.
Barza (cocost`rcul)
1736 Mo=ul Niculae
Doarme pe cas[-n paie.
1
Ciuciur[, ciuciure plant[ erbacee, acoperit[ cu peri moi, cu
flori violete sau albastre.
P{S{RI S{LBATICE
!!!
1737 Badea nostru Nicolae
Doarme-n horn pe paie.
1738 Ce s[ fie oare
Cu-a=a lungi picioare,
Ro=ii peste tot,
Ro=u =i pe bot?
Cucoarele
1739 Singurele,
Mititele,
Se tot duc ]n=ir[\ele,
+i se duc cu mare jele.
Pas[rea c[l[toare
1740 Iarna fuge,
Vara vine.
CINEL-CINEL
!!"
PE+TI, T~R~TOARE
Pe=tele
1741 Apa m[ na=te,
Soarele m[ cre=te
+i c`nd nu v[d pe mama mor.
1742 }n ap[ nasc,
}n ap[ cresc,
Afar[ dac[ ies,
Via\a mi se curm[.
1743 Soldat o\elit,
De oaste g[tit.
1744 Merg pe-un drum, dar nu-i drum;
Prind un pui, dar nu-i pui;
}i smulg penele, dar nu-s pene,
+i-i m[n`nc carnea, dar nu-i carne.
1745 Cine secer[ apa?
1746 Mut s-a n[scut,
Mut a tr[it,
Mut s-a pr[p[dit.
PE+TI, T~R~TOARE
!!#
Pe=tii de sub ghea\[
1747 Pe sub podu lui Pene=-]mp[rat
Umbl[ caii lui Calafat.
P[str[vul
1748 Ciu=ti prin ap[,
Zup sub piatr[.
Racul
La cea de jos
S[-i dai cerceii
De pe fundul m[rii.
1750 Cercelu=ul m[rii
Pe fundul c[ld[rii.
1751 Cercelu= cu coarne,
Fierbe-n fundul oalei.
1752 Cu cozoroc la c[ciul[,
Cu foarfeci la m`n[,
Cu must[\ile ca h[\urile,
+i din coad[: lip-lip-lip.
CINEL-CINEL
!!$
1753 }l bagi negru-n ap[
+i iese ro=u.
1754 Pe valea lui Saravac
Vine un turc ]narmat.
1755 Ghici:
Ce e cu opt picioare
+i cu dou[ perechi de coarne?
1756 Cine nu-=i ascute foarfecele niciodat[?
Melcul (culbecul, culbeciul)

1757 R[sbuc pe c[rare,
Cu doba-n spinare.
1758 Coarne are, =i bou nu e,
Samar1 poart[, m[gar nu e,
Mìni n-are,-n copaci se suie.
1759 Cu coarne ca boul,
Cu =a cu un cal,
Se urc[ pe copaci ca un =arpe.
1
Samar =a mare de povar[, f[r[ sc[ri (de-obicei pentru
m[gari sau cat`ri).
PE+TI, T~R~TOARE
!!%
1760 Am un bou:
Cu trupul ]n grajd,
Cu coarnele afar[.
1761 De tare ce e duce o cas[-n spate,
De slab ce e o g[in[-l bate.
1762 Vine mo=ul pe c[rare
+i-=i duce casa-n spinare.
1763 Am un ou, =i nu-i ou,
+i cu coarne, dar nu-i bou.
1764 Am un bou
Cu ochii ]n coarne.
1765 G[in[ sein[,
Cu mo\ul de f[in[;
Veveri\[ nu e,
Pe copac se suie.
1766 Totdeauna sunt acas[
+i de poaie nu ]mi pas[...
Merg ]ncet, dar chibzuit:
Pe-unde merg las drum albit.
Am =i coarne,
+i le fac
Lungi sau scurte
Dup[ plac.
CINEL-CINEL
!!&
Scoica
1767 Sus copaie, jos copaie.
La mijoc carne de oaie.
1768 Sus cer,
Jos cer,
La mijloc carne de miel.
Broasca
1769 C[\[lu= de l`ng[ balt[,
Salt[, latr[, =i iar salt[.
1770 L`ng[ balta seac[
Mereu bate toaca.
1771 Ce-i goal[-goal[
Ca o oal[,
+i necheaz[ ca o iap[?
1772 Nu-i pas[re, dar pe copaci =ade;
Nu-i vac[, dar pa=te iarb[ verde;
Nu-i pe=te, dar ]n balt[ ]noat[;
Nu-i l[utar, dar c`nt[ noaptea toat[.
PE+TI, T~R~TOARE
!!'
Brot[celul (buratecul)
1773 Sub o foaie de leu=tean
|ip[-un pui de moldovean.
1774 Am un pui de grec
Ce se suie pe ceoflec
+i face: Indec... Indec...
Broasca-\estoas[
1775 Sus g[van,
Jos g[van,
La mijloc carne de cal.
1776 Pe o vale nisipoas[
Merge o bab[ greb[noas[.
1777 Sus cas[,
Jos mas[,
La mijloc carne gras[.
1778 Hoc[ mare,
Hoc[ mic[,
De sub hoc[
Pui de cioc[,
Hoca cu monicu1-n cap,
Cu cioricu1 dup[ cap,
1
Monic d`mb mic, movil[.
CINEL-CINEL
!"
C-un talger de br`nz[-n buze,
Pa=te iarb[ pe costi=[,
Na-\i-l \ie de-l sumu\[.
+op`rla
1779 Curelu=[ verde,
Prin iarb[ se pierde.
+arpele
1780 Cimurcei ce-i:
Cur[lu=[ uns[
}n iarb[ ascuns[?
1781 Pesteu rece,
Dun[rea o trece.
1782 Am o b`t[ t[rcat[,
Pe c`mp aruncat[.
+arpele =i ou[le de =arpe

1783 M[ dusei ]n p[dure
S[ caut dou[ resteie;
Nu g[sii dou[ resteie,
G[sii dou[ ou[ de hechea-bechea,
1
Cioric =orici.
PE+TI, T~R~TOARE
!"
Hechi s[ le iau,
Hechi s[ nu le iau;
Hechi m[ temui
De hechea-bechea.
N[p`rca
1784 Cov`l-cov`l
Prin iarb[;
Lung[-i,
+arpe nu-i.
Lipitoarea
1785 Ce e mic, nes[turat,
+i suge p`n la cr[pat?
1786 Obial[ neagr[ t[t[rasc[,
Cine n-o ghici s[ se zg`rceasc[.
1787 Cine te mu=c[
Spre a-\i face bine?
R`ma, r`mele
1788 Strig[ Dobra din Cosoba
C[ e mic[-mititic[
+i de g[ini i-este fric[.
CINEL-CINEL
!"
1789 Strig[ lelea Anghelina,
Ca s-o ap[r de g[in[,
+i tot strig[ =i m[ cheam[,
C[ de cìne n-are team[.
1790 Curelu=[ uns[
Pe sub p[m`nt dus[.
1791 Am ni=te fete:
C`nd ]\i vin ]n curte,
S[ nu le aperi de cìni,
S[ le aperi de g[ini.
1792 Ce tr[ie=te ]n p[m`nt
+i n-are oase?
INSECTE
!"!
INSECTE
Puricele
1793 Cinel-cinel:
Mititel
Ciup-pipel1.
Ce e mic mititel
Se tulbur[ Vod[ de el?
1794 Am un c[lu=el
Mic =i sprintenel,
Negru ca corbul,
Iute ca focul:
Unde sare,
Urm[ n-are,
Unde pa=te,
Se cunoa=te.
1795 Ce-i mic ca =i-un fir de mac,
+i sare-n sus ca =i-un \ap?
1796 Peste-o m[ciuchi\[
Sare-o neghinu\[.
1
Crea\ie spontanee din: ciupe=te piele!
CINEL-CINEL
!""
1797 |up de ici,
|up de colea,
Pop`rlita
Pop`rlea.
P[duchele
1798 Peste-un t[lerel
Trece-un unche=el.
1799 Ce e mic =i mititel
+i-=i ia Vod[ c[ciula la el?
Plo=ni\a
1800 Burdujel umflat,
Umbl[ noaptea pe sub pat.
P[ianjenul
1801 Mititel,
Vine\el,
|ese frumu=el.
1802 Ce e mic =i mititel
+i umbl[ cu funia dup[ el?
INSECTE
!"#
1803 Dumitric[ ghiburel1
+i-mplete=te casa el,
+-o-mplete=te frumu=el.
1804 Am un frate:
|ese-o p`nz[ minunat[,
F[r[ i\e, f[r[ spat[.
1805 }ntr-un v`rf de pai
M`n[stire de crai.
1806 Pusei chila2-n poli\[
Fu=tele3 sub poli\[.
Musca
1807 +ade-n grind[, \it[ie=te,
Nu =ti nime ce vorbe=te.
1808 Spune\i-mi cum m[ numi\i,
+i vara pentru mine
De ce v[ p[lmui\i?
1
Ghiburel de la ghib, gheb.
2
Pila.
3
Fu=te b`t[, toiag, suli\[, lance.
CINEL-CINEL
!"$
|`n\arul
1809 }s mititel =i sl[bu=or,
+i m[ hr[nesc cu s`nge de om.
1810 Hidedi=i
P ]ng[ cri=.
Bondarul
1811 Zboar[, dar nu face ou,
+i muge=te, dar nu-i bou.
R[da=ca (rude=i\a)
1812 Am o vac[ neagr[,
+i tot prin aer alearg[.
1813 Cerbul nergu
Zboar[-n cer.
Furnica, furnicile
1814 La cap d`c,
La dos d`c,
La mijloc fiu-fiu-fiu!
INSECTE
!"%
1815 La cap bob`lc,
La mijloc fifichi,
+i la coad[ fof`lc.
1816 La cap nod,
Dinapoi nod,
}n mijloc =ft!
1817 La cap g`lc[,
La dos mod`lc[1,
La mijloc un fir de a\[.
1818 Ciumile-i, ce-i, ce-i:
G`rg`n\e, p`r`n\e, ce-i?
1819 De la noi
P`n[ la voi
Tot m[rgele
M[run\ele,
De fuge m`\a de ele.
Furnicarul, mu=uroaiele cu furnici

1820 De-aici p`n la munte
Tot zale m[runte.
1821 Pe drumul lui Scarlat
Tot mei v[rsat.2
1
Mod`lc[ umfl[tur[; nod pe trunchiul unui copac.
2
O form[ asem[n[toare pt. cerul =i stelele, ghicit. nr. 2068.
CINEL-CINEL
!"&
1822 De la Nistru p`n la mare
Funduri negre de c[ldare.
1823 De-aici p`n[-n Seleu=
Tot c[ld[ri cu fundu-n sus.
1824 De aci p`n[ la Beci1
Tot capete de berbeci.
1825 De la noi =i p`n la munte
Sunt tot c[ciule rotunde.
1826 }ntr-un v`rf de munte
Clocote=te-o oal[ de linte.
Greierele
1827 Am un nepot:
Ziua tace,
+i noaptea c`nt[.
1828 Cine c`nt[ toat[ vara
Prin f`ne\e, cu ghitara?
Viespea
1829 Ce e mic[-mititea,
De fuge Vod[ de ea?
1
Beci numele vechi al Vienei, folosit ]ndeosebi ]n Ardeal.
INSECTE
!"'
L[custa
1830 S[ritur[ de ciut[,
Urm[ de nimic.
1831 Am o vac[:
Unde zace,
Strat nu face,
Dar tope=te
Ce-nfrunze=te.
C[lu\ul de iarb[ (cosa=ul)

1832 Sare iepure=te
C`nt[ scripc[re=te.
Fluturele
1833 Aripi are,
Cioar[ nu-i;
Trup sub\ire,
Vierme nu-i.
Licuriciul
1834 Sc`nteioar[
Alb[strioar[,
CINEL-CINEL
!#
Zboar[ pe-ntuneric, zboar[;
Lumineaz[ ici-colea.
Ce-i: felin[ra= sau stea?
Lic[re=te... lic[re=te...
Numele cine-i ghice=te?
FLORA S{LBATIC{
!#
FLORA S{LBATIC{
Ghiocelul
1835 Clopo\el
Mititel,
Scoate capul din z[pad[,
Prim[vara s[ o vad[.
Mura
1836 Pe-o potec[ =ov[it[,
Merge mierla-nsovonit[:
Suflet n-are, s`nge are.
1837 Am un lucru cu gustare:
Suflet n-are, s`nge are.
Rugul cu mure
1838 Lung e, funie nu e;
Gheare are, pisic[ nu e;
M[rgele are, salb[ nu e.
Ce e?
CINEL-CINEL
!#
1839 Lung este, =arpe nu e;
Verde este, gu=ter nu e;
Gheare are, pisic[ nu e;
Roade face, pom nu e...
Atunci, ce e?
Rugul
1840 +arpe cu unghioare
Se ca\[r[ la soare.
1841 Verde-i, verde, nu-i =op`rl[,
Are din\i =i n-are gur[.
Spinul
1842 H`rbuli\
C`rbuli\[,
Cu gur[
De h[rp[ri\[.
Fraga
1843 }ntr-o foaie, catrifoaie
+ade o oaie oac[n[.
1844 Mic[, ro=ie, parfumat[,
+ade pe p[m`nt culcat[.
FLORA S{LBATIC{
!#!
Ciuperca, buretele
1845 M`n[stire-ntr-un picior,
Ghici, ciuperc[, ce e?
1846 Tatarita-ntr-un ocol,
Curte alb[-ntr-un picior.
1847 Cetate alb[,
St[ ]ntr-un picior.
1848 G`sc[ alb[-ntr-un picior.
1849 Omu=or ]ntr-un picior,
Ghici, rufoaso, ce-i?
1850 Hotrocol
}ntr-un ocol,
Bab[ alb[-ntr-un picior.
1851 P[l[ria voinicului
Pe marginea drumului.
1852 Am o cas[ v[ruit[,
}ntr-un picior sprijinit[.
1853 Am o cas[:
Pe dinafar[ v[ruit[,
Pe din[untru =indrilit[.
CINEL-CINEL
!#"
1854 R[s[ri l`ng[ pro\ap,
Pricolici1 cu cu=ma-n cap.
Iedera
1855 Col[cel,
Bol[cel,
}ntr-un v`rf de muncel2.
Hameiul
1856 Am un \ur\ar:
De-ar avea un par,
S-ar sui pe el
P`n[ la cer.
Bozia
1857 Ce-i:
Mic[ verdicic[,
La mare floricic[,
La b[tr`ne\e c[lug[ri\[?
1
Pricolici (]n supersti\ii) om viu sau mort care se preface
noaptea ]n animal, pricinuind rele celor pe care-i ]nt`lne=te.
2
Muncel munte sau deal mic, care face parte dintr-un =ir de
]n[l\imi asem[n[toare.
FLORA S{LBATIC{
!##
Urzica
1858 Ce n-are limb[
+i ciupe=te
De pr[p[de=te?
1859 Ce buruian[
O poate cunoa=te =i orbul?
Scaiul
1860 Pe valea lui Handrabac
Se d[ ursul peste cap.
Trestia, stuful
1861 Bute peste bute,
Sus, coad[ de vulpe.
1862 Jos copac,
La mijloc poloboc,
Sus coada vulpii smoc.
Copacul
1863 Ce om =ade cu capu-n jos
+i cu picioarele-n sus
+i n-ame\e=te?
CINEL-CINEL
!#$
1864 Vara ]mbr[cat,
+i iarna dezbr[cat.
R[d[cina copacului
1865 Ulcelu=[ uns[,
Pe sub tuf[-ascuns[.
M[duva (inima) copacului

1866 Ce-i ]nalt c`t p[durea
+i nu vede defel lumea?
Scoar\a copacului
1867 Ce are =i copacul =i cartea?
Frunza
1868 Ce cade-n ap[,
+i nu face stropi?
1869 Vara sus,
Iarna jos.
1870 Vara sus
Frumos,
FLORA S{LBATIC{
!#%
Iarna-n glod
Pe jos.
Putregaiul
1871 Ce trece prin copac
+i nu se aude?
P[durea, codrul, cr`ngul

1872 Singur se face,
Singur se desface.
1873 Cine se dezbrac[
Tocmai c`nd e frig?
P[durea, cr`ngul f[r[ frunz[

1874 Se vait[ ciocoiul Radu
C[ i-a fugit satu.
1875 Se vait[ coconatu
C[ i-a perit satu.
1876 S-a speriat cocoratul
C[ i-a fugit satul;
Are bucurie
C-a=teapt[ s[ vie.
CINEL-CINEL
!#&
M[r[cinele
1877 Ciuta mare =ade-n cale
+i a=teapt[ carne moale.
1878 St[-n c[rare,
J`nduind m`ncare.
1879 Ce st[ ]n c[lecic[
+i a=teapt[ c[rnicic[?
M[ce=ul
1880 Ce e cu pan[,
+i nu-i c[tan[,
Zg`rie,
+i m`\[ nu e?
1881 Ci=coi ro=iu
Cu zgaib[-n cap.
1882 Ce are \`\[,
+i nu-i m`\[,
+i-i verde,
+i nu-i =op`rl[?
FLORA S{LBATIC{
!#'
M[cea=a
1883 T[rt[cu\[ ro=ie,
Plin[ de g`rbojie1.
Porumbelele
1884 M[ dusei ]ntr-o p[dure
S[ iau o poal[ de mure;
Nu g[sii mure,
Ci g[sii gr[un\e sure.
Aluna
1885 Memuric[-memur[,
+ade-n v`rf =i tremur[.
1886 Cucuiat[, vai de ea,
+ade-ntr-un v`rf de nuia.
1887 Domni=oara, vai de ea,
+ade-ntr-un v`rf de nuia.
1888 Aulea-aulea,
}ntr-un v`rf de nuia;
Vin[, bade, =i m[ ia,
C[ r[u m[ tem c-oi c[dea.
1
G`rbojie g`rmojie, c`rmoaj[ (resturile de m`ncare,
firimituri).
CINEL-CINEL
!$
Alunul =i aluna
1889 El lung, ea scurt[,
Frunza-i bate, =i ea-i mut[.
1890 V`j[itul s[rm[nel,
Puiu-n v`rf de curcudel1.
Tufa cu nuiele
1891 M[ dusei la p[dure
+i g[sii un cuib ochi-bechi;
Luai una, l[sai dou[,
Ca ochi-bechi s[ se mai ou[,
Dar ochi-bechi nu se mai ou[.
Salcia, r[chita
1892 Ce se prinde degrab[
+i nu face road[?
Plopul
1893 La care copac
Tremur[ frunzele f[r[ v`nt.
1
Curcudel, curcudu= corcodu=.
FLORA S{LBATIC{
!$
1894 Frunte alb[, nalt[,
An cu an se salt[;
Cre=te ]n z[voi,
+uier[ din foi!
Ghinda
1895 Lemne-nlemnite,
Troace ]ntrocite,
P[h[ru\ cu coad[.
1896 Am un lemn
Nici de-o =chioap[,
Nici de-o palm[,
+i face:
Dou[ mese mesuite
+i dou[ albii scobite
+i-un potcap c[lug[resc.
1897 Am un lemn bun
Nici d-o palm[,
Nici d-o =chioap[,
+i acela-n dou[ crap[
+i se face dou[ durbace1,
Dou[ fe\e de mas[,
Un copac de lulea.
1
Durbac[ cada teascului de struguri; vasul care con\ine
serpentina alambicului de \uic[.
CINEL-CINEL
!$
Ghinda, porcul =i lupul
1898 Picuru=ul picur[,
Trep[du=ul treap[d[,
G`dea-[l mare
+ade-n cale
+i ar m`nca carne moale.
1899 Picuru=ul picur[,
Mongea =ade-n dosul tufei.
Bradul
}n p[dure crescui;
Acas[ de m-aduse,
S[ joc ]n hor[ m[ puse.
1901 Iarna-n frig, vara la soare,
Neschimbat e la culoare!
1902 Cre=tetu-i ]n nori se pierde
+i totdeauna este verde.
FLORA S{LBATIC{
!$!
Bradul =i fructele lui
1903 Ce e nalt c`t casa,
Verde ca m[tasea
+i nu se usuc[
Nici vara, nici iarna,
+i sp`nzur[ jar pe mìni?
Br[du\ul de nunt[
1904 R[\oi potcovit,
Pe bordei suit.
Cetina bradului
1905 Ce-i mai mic dec`t acul
+i mai ]nat dec`t bradul?
CINEL-CINEL
!$"
ELEMENTE +I FENOMENE
NATURALE
P[m`ntul
1906 Oric`t ]i zbura,
T[t sub tine-a r[m`nea.
1907 Ce e mai gras
Dec`t toate ]n lume?
1908 Cine m[n`nc[,
+i nu se mai satur[?
1909 Ia g`nde=te-te =i spune:
Cine-i mai bogat pe lume?
1910 Am o b[t[tur[1 ]ntins[
C`t \ine ochii.
1911 Eu la to\i le dau m`ncare,
+i ei m[ calc[ ]n picioare.
1912 C`t e iarn[
Bei =i-nghe\i.
C`t e var[
Cr[pi =i usci.
1
B[t[tur[ curte, ograd[.
ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE
!$#
Piatra
1913 Ce st[ ]n ap[,
+i nu putreze=te?
1914 Eu sunt mititic[
+i ]n p[m`nt cresc,
Afar de m[ scoate,
De to\i m[ lovesc.
Bolovanul ]n ap[
1915 Am un cal sur,
Se v[d din\ii ca prin ciur.
R`pele
1916 De la munte
P`n la munte
Numai bl[ni ]nfipte.
Dealul
1917 Am un mo= ]nalt,
Vede toat[ lumea din sat.
CINEL-CINEL
!$$
Muntele Caraimanul
1918 Cine este vecin cu Omul?
Muntele G[ina
1919 Care g[in[
De mai multe sute de ani
Tr[ie=te =i acum?
N-are cioc, n-are pene;
De uliu, de vulpi, nicic`nd se teme?
Groapa
1920 C`nd iei, cre=te
C`nd pui, scade.
1921 Eu ]i iau, =i ea tot cre=te,
Dac[-i dau, se mic=oreaz[.
1922 De ce o m[n`nci,
Se face mai mare.
C[rbunele
1923 Pe ap[ ]noat[,
+i-n p[m`nt nu putreze=te.
!$%
Rugina
1924 Cine poate m`nca fierul?
Apa
1925 Dumbr[,
Sumbr[,
F[r[ umbr[.
1926 Maic[ lung[,
F[r[ umbr[.
1927 Lung[-lung[, lat[-lat[,
+i nu mai st[ niciodat[.
1928 Dac[ n-ar fi,
Lumea ar pieri,
Iar dac[ mult[ este,
Lumea pr[p[de=te.
1929 Dac[ nu-i deloc mori,
Dac[-i mult[ tot mori.
1930 Ce nu st[ ]n ciur?
1931 Ce nu arde-n foc?
CINEL-CINEL
!$&
Apa =i ghea\a
1932 Mama na=te fata,
+i fata pe mam[.
1933 Mama o face pe fiic[-sa,
+i fiic[-sa o face pe mam[-sa.
Apa =i v`ntul
1934 Rag gioielele-n genuni,
R[durenele-n p[duri.
Ghea\a
1935 Am un ghem de m[tas[,
+i-l trimit la-mp[r[teas[,
S[-mi \eas[ o \es[tur[
F[r oleac de b[t[tur[.
La cea de jos,
S[-i dea un procov1:
Neurzit, ne\[sut, necroit.
1937 Tot ]n jos,
La vadu gros,
1
Procov v[l, p`nz[; p[tur[; postav.
!$'
Coase lelea cusutur[
La cea de jos,
S[-i fac pod peste mare,
Dar f[r[ picioare.
1939 Ce pod pe ap[ e aruncat
+i de m`n[ nelucrat?
1940 }n ap[ plute=te,
}n foc se tope=te.
|ur\urele de ghea\[ (sloietele)

1941 Ce cre=te cu r[d[cina-n sus?
1942 Este un pom:
Cu v`rful ]n jos,
+i cu r[d[cina-n sus.
1943 Cre=te-n gios
|ur\uros.
Izvorul
1944 Am un purcel
Mic-mititel,
CINEL-CINEL
!%
+i c`nd pui m`na pe el
Face: Guic... guic...
1945 Mic =i bun de gur[,
S[-l opre=ti nu po\i;
Nu-l adap[ nimeni,
I-adap[ pe to\i.
P`rìa=ul
1946 Ce luce=te,
+erpuie=te,
+i la vale o porne=te?
Rùl, valea, g`rla

1947 Rud[ lung[,
F[r[ umbr[,
1948 F[r[ umbr[,
Lung[, lung[.
Zi-noapte c[l[tore=te,
+i nu se mai obose=te.
1950 Cine-=i roade mereu patul
+i alearg[ cu sf[r`miturile-n gur[?
!%
1951 Ziua-noaptea fuge,
+i tot ]n albie r[m`ne.
1952 Am un bou medelean:
Pe unde pa=te
Se cunoa=te,
Pe unde sare
Urm[ n-are
+i fuge-n mare.
Malurile =i apa
1953 Am dou[ surori:
Se tot uit[ una la alta
+i nu se pot ]nt`lni.
1954 Unu viu
}ntre doi mor\i.
1955 Ruda se duce,
Boii stau.
Lacul de munte cu pe=te

1956 }ntr-un v`rf de plai
+ade cu oastea un crai.
CINEL-CINEL
!%
Valul
1957 Glie-glie,
Ghemul meu
Merge-n vale pe p`r[u.
Mocirlele
1958 De la noi =i p`n la voi,
Numai pl[cinte moi.
Norul, norii
1959 Ce trece peste ap[,
+i nu se scufund[?
1960 Ce trece peste ap[,
+i nu face valuri?
1961 Gr[mezi de c`l\i,
Peste mun\i.
1962 Sute de sacale
Trec pe sus agale,
Ca s-adape pe aice
Turmele de spice!
!%!
Ploaia, pic[tura de ploaie
1963 Sus bat tobele,
Jos curg lacurile.
1964 Ghic[\ica
M[run\ica
}nverze=te
+i-nnegre=te,
+i priie=te,
+i bele=te.
1965 Multe fire de argint
Leag[ cerul de p[m`nt.
1966 De dorit, to\i m[ doresc,
+i c`nd vin, to\i fug de mine.
1967 Din p[m`nt =i ape am ie=it,
Pe p[m`nt =i ape am c[zut,
}n p[m`nt =i ape am intrat.
Grindina
1968 Strugur nu-s, nici piatr[ nu-s,
}ns[ cad din nori de sus;
Flori multe pr[p[desc,
+i la c[ldur[ m[ topesc.
CINEL-CINEL
!%"
Fulgerul
1969 Sc`nteioar[-ioar[,
Pe om ]l omoar[.
1970 |[nd[ric[ lemn uscat,
Lumineaz[-n |arigrad.
1971 Eu vin c`nd nici nu g`nde=ti
+i mor la na=terea mea;
Cine m[ ]nso\e=te
Niciodat[ nu vine f[r[ larm[.
1972 S[geata ]mp[ratului
Sparge casa dracului.
Tunetul
1973 Url[ lupul la hotar[
+i s-aude-ntr-alt[ \ar[.
1974 Strig[ bica1-ntre hotar[
+i se-aude-ntr-alt[ \ar[.
1975 Am un bou mare-mare,
+i c`nd zbiar[,
S-aude peste nou[ hotare!
1
Bica taurul.
!%#
1976 Huhurezul huhureaz[,
Peste mun\i ]nal\i necheaz[,
+i nimene nu cuteaz[.
1977 Sus ]n munte
Se r[spunde,
Jos la \ar[
Se resciar[1.
1978 Bate toba la Moldova,
+i s-aude la Craiova.
Tunetul =i fulgerul
1979 Mo=u taie lemne-n deal,
A=chiile sar ]n vale.
Curcubeul
1980 Cimu, ce-i, ce-i?
Lan\ ]nfocat,
Peste cas[-aruncat.
1981 +erpe v[rgat,
C-un cap peste sat.
1982 Bolbuc ]n genune,
Trosc peste p[dure.
1
A se rescira, a se r[schira a se r[sfira.
CINEL-CINEL
!%$
1983 +erve\el ]ndoie\el,
Peste mare-arunc[\el.
1984 +tergar v[rgat,
Peste Dun[re-aruncat.
1985 N[fram[ v[rgat[,
Peste mare aruncat[.
1986 Un pe=chir1 ]nv[rgat,
Peste mare aruncat.
1987 Am un brù v[rgat,
}n cer sp`nzurat.
1988 +apte fete, =apte bete:
La izvoare le sp[lar[,
+i de nori le at`rnar[.
1989 Pl[ntic[2 colorat[,
Peste v[i aruncat[;
De g`ce=ti, ]\i dau o ra\[.
Cea\a, negura, p`cla

1990 Pe o vale cotit[
Vine mierla-nsovonit[.
1
Pe=chir prosop; fa\[ de mas[, n[fram[.
2
Pl[ntic[ panglic[.
!%%
1991 Am o vac[
Br`ncovanc[:
C`nd ]ntinde br`ncile,
Acoper[ luncile.
1992 Am o vac[ surie,
Vine din pustie,
Cuprinde luncile
Cu br`ncile.
1993 Am o vac[ br`nc[laie:
C`nd sloboade \`\ele,
Umple toate luncile.
1994 Ce trece prin vam[,
+i nimeni n-o bag[-n seam[?1
1995 M[ suii ]n deal
Ca s[-mi v[d de cai,
+i nu v[zui caii,
Pr[p[dii cheile,
Se-ncurcar[ v[ile.
1996 Aruncai cheile
+i se-nchise \[rile.
1997 Singur[ se face,
Nimeni n-o desface.
1998 Ce merge prin p[dure
+i nu sun[?
1
O form[ pu\in diferit[ pt. v`nt, ghicit. nr. 2046.
CINEL-CINEL
!%&
Roua
1999 Cercelu=ul doamnei
Din fundul m[rii.
2000 C`nd ie=ii afar[,
Lacrimi jos picar[;
Luna le v[zu,
Soarele le lu[.
2001 Ziua-i aer,
Noaptea-i ap[.
Bruma (=i roua)

2002 Vine mo=ul pe porti\[
+i ]=i scap[ o chei\[;
Vine luna =i n-o ia,
Vin stelele =i n-o ia,
Vine soarele =i-o ia.
2003 M[ suii pe scar[,
Cheile-mi picar[;
Luna le v[zu,
+i s[ le ia nu vru;
Dar cum le v[zu soarele,
}mi =terpeli cheile.
2004 Ce se na=te cu luna
+i piere cu soarele?
!%'
Z[pada (om[tul, neaua)
2005 Ileana
Cos`nzeana
C`nd o ]ntins br`ncele
O umplut luncele.
2006 De la munte p`n la munte
Picur[ stele m[runte.
2007 Laptele gerului,
Sub strea=ina cerului.
2008 C`te stele logustele,
Pic[ pe hainele mele.
2009 De la vale
P`n la munte,
Numai stele m[runte.
2010 Vin oi\ele din munte
Cu stelu\e albe-n frunte.
2011 S-a dus Chic[-Vod[
La Vodean,
S[-nceap[ un izvor lat,
Cu mare cusutur[,
CINEL-CINEL
!&
2012 M[ nasc ]mb[tr`nind
+i mor ]ntinerind.
2013 Na=terea mi-i sclipicioas[,
}ngrop[ciunea mi-i tinoas[.
2014 Nu-i f[in[, dar se cerne;
Nu-i covor, dar se a=terne.
2015 Zoroclie1-clie,
}ntins[-n c`mpie,
Nu sunt borangic,
Dar sunt pe colnic,
+i pe deal ]n sus
Prim[vara nu-s.
2016 Alb ca creta,
Moale ca l`na,
U=or ca pana,
+i piere ca spuma.
2017 Moale, alb[ =i pufoas[,
Pentru c`mp e hain[ groas[.
2018 Ce vine ca un domn,
Ca un leu,
+i c`nd se duce
Se duce ca un cìne
Cu coada ]ntre vine?
1
Zoroclie c[ma=[ b[rb[teasc[, f[cut[ din p`nz[ groas[.
!&
Ninsoarea (fulgii de z[pad[) =i soarele
2019 Zboar[-un stol de porumbei:
Uliul fuga dup[ ei,
+i-i apuc[ f[r[ ghear[;
Nu se vede unu-n \ar[!
2020 Mii de p[s[rele zbor:
Vine-un om f[r[ picioare,
+i le m[n`nc[ f[r[ gur[.
Viscolul
2021 Urlu =i m[ ]nv`rtesc,
Pe drume\i ]i ]ngrozesc!
Gerul =i bruma
2022 Sus stele,
Jos stele,
Vai de picioarele mele;
Iar steloiul cel mai mare
R[u m[ frige la picioare.
2023 Sus stele,
Jos stele,
Vai de zilele mele!
CINEL-CINEL
!&
Aerul
2024 De n-a= fi eu,
Nime n-ar tr[i pe lume.
2025 N-are culoare, nici miros,
Dar la to\i ]i de folos.
Chiotul, sunetul
2026 Cinel-cinel:
Trece peste ap[,
+i nici nu se-adap[.
2027 Ce trece de-aici la cel[lalt mal,
+i nu face nici umbr[, nici val?
Ecoul
2028 Cinel-cinel:
Cine aude f[r[ urechi,
Vorbe=te f[r[ gur[,
Pe orice limb[?
2029 }\i vorbe=te
+i turce=te,
+i-orce limb[ nimere=te.
!&!
2030 Murgul rage
}n p`rloage,
Lelea-ng`n[
}n gr[din[.
2031 Cine te-ng`n[
+i nu te superi?
Apa mor\ilor (Fata Morgana)

2032 Ghici mici:
C`t e zare
E numai mare.
Umbra
2033 +i eu am.
+i tu ai,
+i cel mai mic fir de iarb[ are.
2034 M[ vezi,
Te vezi,
S[ m[ prinzi nu po\i.
Ce =ade pe ap[
+i nu s-adap[?
CINEL-CINEL
!&"
2036 Pe ap[ merge,
Nu strope=te;
Prin trestie trece,
+i nu l[rmuie=te.
2037 Cine trece g`rla
+i nu face talazuri?
2038 Ce trece prin tin[,
+i nu se ]ntin[?
2039 Lat[-lat[,
N-are urm[ niciodat[.
2040 Fug de tine,
+i tu musai dup[ mine.
2041 Ce este mare c`t o biseric[
+i nu c`nt[re=te nici c`t o cirea=[?
2042 Ce nu e nimic,
+i tot se vede?
2043 Cu ochii o po\i vedea,
Dar ]n m`n[ n-o po\i lua.
2044 Ce n-are corp
+i tot se vede?
2045 Ce nu atinge soarele niciodat[?
!&#
V`ntul
2046 Cine trece cu miresme prin vam[,
+i vame=ii nu bag[ de seam[?
2047 Cine trece pe la poart[,
+i c`nii la el nu latr[?
2048 Este un iepure =chiop
}ntr-un v`rf de plop,
+i v`ntur[ bob.
2049 Nea Stan
Fluier[ p-afar.
2050 Tuchilu= prin p[iu=,
Mo= Ilie te-o ajuns.
2051 Am`nar1 de mischiu2,
De la Dun[re viu.
2052 Merge tat[-t[u pe drum,
+i boieru-i sufl[-n spate.
2053 Ce-i ]n m`n[
+i-i minciun[?
2054 }l sim\i =i nu-l vezi,
Te bate =i nu fugi.
1
Am`nar amnar.
2
Mischiu o\el tare, din care se fac tocile sau amnare.
CINEL-CINEL
!&$
2055 Ce zboar[ pe sus
+i nu-l vezi?
2056 Iliu\[ cu tichie
Ridic[ mai mult (mai sus) de-o mie.
2057 Turcheaz[ neagr[,
Tot c`mpul alearg[.
Cerul
2058 Am un ceaun umflat,
Peste lume r[sturnat.
2059 Am un pom mare-mare:
Noaptea ]nflore=te,
+i ziua p[le=te.
2060 Ce-i mai lung dec`t drumurile
+i mai lat dec`t m[rile,
Mai frumos dec`t florile
+i mai ur`cios dec`t babele,
Mai drag dec`t icoanele
+i mai r[u dec`t tunurile,
Mai luminos dec`t lum`n[rile
+i mai ]ntunecos dec`t pivni\ele?
2061 Un \ol bortelit
Toat[ lumea a acoperit.
!&%
2062 Ziua tav[,
+i noaptea d`rmoi1.
2063 Am un crin:
La r[d[cin[ ve=ted,
+i la v`rf ]nflorit.
Cerul =i stelele
2064 Am o sucn[2 mirie3,
Plin[ de puzderie.
2065 Am o rochioar[
Plin[ de pozdeioar[.
2066 Am o piele de taur
|intuit[ cu \inte de aur.
2067 Este-n lume o ghea\[ lat[,
Cu maz[re-mpestri\at[.
2068 Pe c`mpul lui Basarab
Numai mei v[rsat.
2069 Foaie mare, alb[strie,
Scris de aur pe h`rtie.
1
D`rmoi, d`rmon ciur mare pentru cernut cereale, semin\e.
2
Sucn[ fust[ groas[, simpl[, f[r[ ]ncre\ituri.
3
Miriu, mieriu alb[striu, albastru-deschis.
CINEL-CINEL
!&&
P[m`ntul, aerul =i cerul
2070 Am un copac:
La r[d[cin[ uscat,
La mijloc ]i verde,
+i la v`rf ]i cu flori.
2071 La v`rf ]nflorit,
La mijloc uscat,
La r[d[cin[ verde.
Cerul, p[m`ntul =i v`ntul

2072 Tata nalt,
Mama groas[,
Frate-meu de la unul la altul.
2073 Nalt e tata,
Groas[-i mama,
Nebun e frate-meu.
Soarele
2074 Bulg[re de aur,
Joac[ pe-o piele de taur.
2075 Bulbuc de aur
}n piele de taur.
!&'
2076 Am un ou de aur,
Se joac[ pe piele de taur.
2077 Am un m[r aurit,
Umbl[ pe sus r[t[cit.
2078 Cimurce-i, ce-i:
Talger ]nfocat
Peste cas[ aruncat?
2079 Iese Barna de dup[ munte
C-un frù de aur ]n frunte.
2080 Mic mititel,
Joac[ fulgerii pe el.
2081 Am un bru=1 de unt,
Cu el toat[ lumea ung.
2082 Ce se scald[ ]n ap[,
+i nu se ud[?
2083 Un m[r de argint
Leag[ cerul de p[m`nt.
Soarele c`nd r[sare

Bate-n fa\a t`rgului.
1
Bru= bulg[re; cocolo=.
CINEL-CINEL
!'
Soarele =i p[m`ntul
2085 Cine fuge =i n-ajunge;
Cine st[
+i treaba-i merge?
Lumina
2086 }nchisei u=ile,
L[sai perdelele,
+i ho\ul tot ]n cas[:
+ade =i nu vrea s[ ias[.
Soarele ]n amurg
2087 Am o vac[ ro=ie,
De se uit[ seara prin leas[1.
Raza soarelui
2088 D[ ]n piatr[,
Nu se stric[;
D[ ]n ap[,
Se despic[.
1
Leas[ co=ar; desi= mare ]ntr-o p[dure; m[r[cini=: desi=ul
ramurilor unui singur copac.
!'
2089 Trece prin fereastr[,
+i n-o sparge.
Pulberea ]n raza soarelui

Am o funie de nisip.
}ntunericul
2091 Ce se ascunde sub pat
C`nd intru cu lampa-n odaie?
Soarele =i luna
2092 Frate =i sor[
Nu se-nt`lnesc niciodat[ la hor[.
2093 Dou[ talere-nfocate,
Peste cas[ aruncate.
2094 Am dou[ talgere pe m[sur[:
Unul arde,
Celalt nu.
2095 Am doi bulg[ri de aur,
Se joac[ pe-o piele de taur.
CINEL-CINEL
!'
2096 Am dou[ gheme de m[tas[,
Le azv`rli peste cas[
La crai =i la cr[ias[.
2097 Dintr-un ciurel de alune,
Numai dou[ g[sii bune.
2098 Am o strachin[ cu doi pe=ti:
Unul cald =i altul rece.
2099 Zi =i noapte c[l[toresc,
+i nu se mai obosesc.
2100 Dou[ surioare,
Iu\i =i sprintenioare,
Toat[ via\a fug,
+i nu se ajung.
2101 Ce trece prin p[dure
+i nu sun[?
Luna
2102 Din deal ]n deal
+i din vie ]n vie
Floricic[ n[r`ngie1.
1
N[r`ngiu, n[r`nghiu, n[r`mziu de culoarea naramzei
(portocal[ amar[), ro=u-portocaliu.
!'!
2103 Am o vac[ b[laie-b[laie,
Joac[ noaptea prin gunoaie.
2104 M`nz[ b[lan[,
Pa=te noaptea ]n poian[.
2105 Am o oaie b[l[oaie,
Umbl[ noaptea prin p`raie.
2106 Ce st[-n ap[
F[r[ umbr[?
2107 G[inu=[ g[lbinu=[,
Trece Dun[rea ]n picioru=[.
2108 G`sc[ tutuian[,
Umbl[ noaptea pe poian[.
2109 La marginea satului
C[ciula f`rtatului.
2110 Cine umbl[ noaptea prin sat,
+i nu-l latr[ cìnii?
Luna nou[ (crai-nou)

2111 Uite-i
Sp`nzurate-n nour
Coarnele de bour.
CINEL-CINEL
!'"
2112 Bulg[ra= de aur,
Cu coarne de taur.
2113 O secere f[r[ din\i
P[=e=te peste mun\i.
2114 }n v`rful dealului
Potcoava calului.
Luna nou[ oglindit[ ]n ap[

2115 Inelul v[danei
}n fundul bulboanei.
Luna =i stelele
2116 Am o clo=c[ cu pui:
Seara s-adun[,
+i diminea\a se risipe=te.
2117 Am o strachin[ de alune,
+i-n v`rf o nuc[.
2118 Pe valea lui Sgaidarac
O chil[1 de mei v[rsat,
Numai unul bobonat.
1
Chil[ veche m[sur[ de capacitate, egal[ cu circa 500 kg,
]ntrebuin\at[ mai ales pentru cereale.
!'#
Steaua oglindit[ ]n ap[
2119 Cercelul doamnei
}n fundul apei.
Stelele
2120 Peste mun\i,
Peste m[ri,
Numai ochi lic[ritori.
2121 Licuricii z[rilor
}n ad`ncul m[rilor.
2122 De aici p`n[ la munte
Numai zale de aur m[runte.
Numai \inte sunt b[tute.
2124 De-aicea p`n[ la muncei
Tot c[ru\i de fulgerei.
P[m`ntul, cerul, stelele, soarele =i luna

2125 Am un poloboc,
Peste poloboc un prosop,
Peste prosop m[z[rele,
Printre m[z[rele
CINEL-CINEL
!'$
Dou[ t[lgerele,
Ce s-aseam[n[-ntre ele.
Cerul =i p[m`ntul, soarele =i luna,

ziua =i noaptea, via\a =i moartea
2126 Ce este:
Dou[ stau,
Dou[ alearg[,
Dou[ se schimb[
+i dou[ se sf[desc?
Soarele =i luna, cerul =i p[m`ntul,

focul =i apa
2127 Dou[ merg
+i dou[ stau,
Dou[ judecat[ n-au.
2128 Dou[ merg,
Dou[ stau,
Dou[ du=m[nie-=i au.
APRECIERI CRITICE
!'%
APRECIERI CRITICE
Interesul ce se d[ literaturii populare nescrise, ]n toate \[rile =i
la toate popoarele, e mai presus de orice ]ndoial[. Feluritele ei p[r\i
sunt pretutindeni studiate ca ni=te vechi monumente limbistice =i
etnologice. }ntre altele, Ghicitorile au avut din antichitate =i au p`n[
]n zilele noastre o deosebit[ ]nsemn[tate. Ele nu numai c[ au dat
na=tere unui ]ntreg gen literar, dar au fost epoci c`nd au jucat un
rol de c[petenie ]n filozofie, ba chiar ]n politic[. De la enigmele
vedice p`n[ la lupta prin ghicitori a zeilor scandinavi sau
minnesingerilor germani, de la faimoasa ]ntrebare a Sfinxului p`n[
la Filozofia enigmelor scris[ de p[rintele Menetrier, de la regina din
Saba p`n[ la publica\iunea intitulat[ Mercure galant, de la ghicitoarea
despre care se spune c-a f[cut pe Homer s[ moar[ de necaz la cele
ce at`t de mult desfat[ pe wolofii din Senegal, de la petrecerile
copil[roase ale fetelor =i fl[c[ilor no=tri la =ez[toare p`n[ la ad`ncile
cuget[ri ale b[tr`nilor octogenari, c`t[ varietate, c`te contraste =i
totu=i c`t[ analogie fundamental[ nu se ]nt`lne=te ]n nesf`r=itele
ghicitori ale popoarelor.
Enigmele de cuvinte trebuie distinse de enigmele de lucruri: numai
cele din urm[ sunt ]n adev[r populare =i adesea p[streaz[ urmele
celei mai vechi concep\iuni umane. E numai un pas de la metafor[
la enigm[ =i se cunoa=te imensul rol pe care l-a avut metafora ]n
dezvoltarea limbajului =i ]n formarea mitologiilor. Enigma,
ghicitoarea sau cimilitura e o metafor[ sau o grup[ de metafore,
a c[ror ]ntrebuin\are n-a trecut deloc ]n uzul comun =i a c[ror
explicare nu este evident[. Multe din ele ]ns[ dateaz[ dintr-o epoc[
CINEL-CINEL
!'&
c`nd obiectele exterioare impresionau spiritul omenesc altfel dec`t
ast[zi, =i prin urmare ]l ]mboldeau la metafore care, la prima
vedere, par ne]n\elese, dar care ne ]nc`nt[, ]ndat` ce le g[sim
cheia, pentru c[ de=teapt[ ]n noi ]ntip[ririle ]nv[lm[=ite ale unor
perioade disp[rute ]n marea dezvoltare la care am luat parte prin
str[mo=ii no=tri.
Ca =i basmele, ca =i c`ntecele, ca =i proverbele, ghicitorile
adesea se g[sesc aproape identice la popoare =i ]n timpuri foarte
dep[rtate. Toate ipotezele imaginate pentru explicarea acestui
fapt se pot reduce la dou[: originea comun[ =i transmisiunea.
Dup[ unii, ]ntreaga literatur[ popular[ a popoarelor indo-
europene se suie p`n[ la o epoc[ anterioar[ desp[r\irii lor, epoca
c`nd ]nc[ nu cuno=teau ]ntrebuin\area metalelor, nu v[zuser[
marea =i duceau o via\[ p[storeasc[. Dup[ al\ii, monumentele
acestei literaturi, n[scute ]ntr-un loc determinat, s-au propagat
de la un popor la altul prin mijlocirea indivizilor izola\i. O a
treia ipotez[, seduc[toare la prima vedere, nu place dec`t celor
ce nu s-au ocupat ]n special cu asemenea studii: e vorba despre
identitatea procederilor spiritului uman. Mai la vale se va citi o
ghicitoare cu patru forme franceze, una german[, alta sco\ian[
=i dou[ ruse, ]n compara\iune cu cea rom`n[, despre pe=tele
care st`nd ]n casa lui (apa), se vede ]mpresurat (]n plas[) =i casa-
i iese pe ferestre, iar d`nsul r[m`ne prins. Cum se va explica
existen\a acestei ghicitori ]n cinci limbi?
Zice-se-va oare c-a fost inventat[ deosebit de germani, englezi,
francezi, ru=i =i romani?... Este foarte pu\in probabil. Negre=it, se
va presupune c[, englezii =i germanii fiind de aceea=i ras[, enigma
e germanic[ =i c[ francezii au ]mprumutat-o. Fie, dar aceea=i
ghicitoare se g[se=te sub dou[ forme ]n ruse=te (=i sub o form[ ]n
rom`ne=te). Atunci trebuie s[ admitem c[ prima form[ dateaz[
din perioada c`nd slavii =i germanii formau un singur popor =i
aveau o singur[ limb[, c[ ]n acea limb[ va fi fost compus[ =i c[ a
trecut ]n idioma german[ =i ]n cea ruseasc[, suferind transform[rile
APRECIERI CRITICE
!''
acestor dialecte. Dar pe atunci se cuno=tea plasa?... Nimic n-o
dovede=te ]n vocabularul acelor limbi.1
(G. Dem. TEODORESCU, Ghicitori, ]ntreb[ri =i poeme numerice,
]n vol. Poezii populare rom`ne. Culegere de G. Dem. Teodorescu,
Bucure=ti, Tipografia Modern[, 1885; Edi\ie nou[ la Editura
Litera, 1982, pp. 251, 252).
}ntocmai ca proverbele =i zic[torile, sunt =i ghicitorile o

expresiune figurat[ sau mai bine o descriere parafrastic[ a unui
obiect de ghicit.
Patria ghicitorilor este Orientul, c[ruia ]i place expresiunea enig-
matic[ tot at`ta c`t =i cea aforistic[. Expresiile cele mai vechi de
ghicitoare le g[sim ]n Biblie, unde Samson ]ntreba pe filisteni o
ghicitoare, nerezolvat[ p`n[ ast[zi, c[ci dezlegarea ce se d[ acolo
nu explica cu totul ghicitoarea pus[ de Samson.
Din antichitatea greceasc[ e cunoscut[ ghicitoarea ce o pune
Sfinxul la to\i trec[torii l`ng[ cula sa, p`n[ c`nd vine Oedipus =i o
dezleag[. Cu toate c[ au trecut at`tea zeci de secole de atuncea, totu=i
reg[sim aceast[ ghicitoare ]n literatura popular[ rom`n[. Aci sun[:
Ce vie\uitoare umbl[ diminea\a ]n patru picioare, la pranz ]n dou[ =i
seara ]n trei? [R[spuns]: Omul, c`nd e mic umbl[ de-a bu=ile, c`nd
e mare ]n dou[ picioare, =i c`nd ]mb[tr`ne=te mai ia =i un toiag.
Literatura etic[ [fabula, pove=tile, ghicitorile] este f[r[ ]ndoial[
partea cea mai original[ din literatura popular[, cu toate c[ nu se
poate t[g[dui nici aci o ]nrùrire literar[. Dar ea a dat mai mult na=tere
unor produse originale, servind ca model fanteziei populare, care a
imitat =i a variat o form[ dat[ ]n multe chipuri, asimil`ndu-=i-o astfel
]ntr-at`ta ]nc`t uneori devine greu de a ajunge la prototipul original.
(M. GASTER, Ghicitori, ]n vol. Literatura popular[, Bucure=ti,
Ig. Haimanu, 1883, pp. 224, 250).
1
Gaston Paris, Prefa\[ la Devinettes ou enigmes populaires de la
France; par E. Roland, Paris, 1877.
CINEL-CINEL
"
Cimilituri sau ghicitori?
Deosebirea dintre ghicitoare =i cimilitur[ e aceea=i ca ]ntre gen =i
specie: fiecare cimilitur[ e o ghicitoare, nu ]ns[ orice ghicitoare e
cimilitur[, dup[ cum orice om e o fiin\[, f[r[ ca orice fiin\[ s[ fie om.
C`nd ]n lungile nop\i de iarn[, b[tr`ni =i tineri se adun[ la
=ez[toare, =i un mo=neag sf[tos, purtat prin lume =i ]nvechit ]n zile
rele, ]ntreab[ cu viclenie: Cine, dup[ moartea lui, a intrat ]n
p`ntecele maic[-sii?, aceasta e o ghicitoare, la care se r[spunde c[,
dup[ moartea lui, Adam a intrat ]n p`ntecele maic[-sii, adic[ ]n
p[m`ntul din care a fost alc[tuit.
Aceste ghicitori sunt cunoscute =i sub numele de }ntreb[ri =i r[spunsuri.
C`nd, din un alt ungher al =ez[torii, un fl[c[u sprinten =i voios
va striga:
Cimel, cimel:
La trup pepene,
La cap pieptene,
La picioare
R`=chitoare.
aceasta e o cimilitur[, care se t[lm[ce=te prin: Coco=ul.
Aceast[ specie de ghicitori, cimiliturile, sunt cunoscute ]n toate
p[r\ile locuite de rom`ni, afar[ de Macedonia, cu aceea=i numire:
cimilitur[, cu mici diferen\e de rostire. }n Moldova se numesc cimilituri
sau cinghilituri, ]n Bucovina =imilituri, ]n Ardeal ciumelituri; iar ac\iunea
de a spune o cimilitur[ se exprim[ prin verbul a cinili sau a cinghili
]n Moldova, a simili ]n Bucovina =i a ciumeli ]n Ardeal, de unde
=i formula ini\ial[ obi=nuit[ a cimiliturilor: cinel-cinel, =imel-=imel, ciumel-
ciumel sau ciumelei ce-i.
La arm`ni sau arom`ni, adic[ rom`nii din Macedonia, se numesc
angu\itori, de unde verbul a angu\i, sau ñg[l\itori, ñngu\itori, ku\itori.
Cimiliturile se ]ncep sau cu formula cinel-cinel ori ghici ghicitoarea
mea, sau se intr[ de-a dreptul ]n descrierea parafrastic[ a obiectului
de ghicit, sau se ]ncep cu o vorb[ derivat[ direct din expresiunea
APRECIERI CRITICE
"
cimilitur[. Aceste vorbe sunt variate, ceea ce constituie o dovad[
despre generalitatea expresiunii cimilitur[.
A=a putem cita urm[toarele exemple:
Sc`nteia se cimile=te:
Cimilic[
Mititic[
Nici de Vod[ n-are fric[,
sau, precum roste=te \[ranul din Moldova:
Cinghilic[
Mititic[...
.........................................................................................................
Care e originea cimiliturilor?
Cum se explic[ faptul c[ aceea=i cimilitur[ se g[se=te, uneori,
exprimat[ mai prin acelea=i cuvinte la popoare a=a de ]ndep[rtate
unele de altele =i ]n spa\iu =i prin origine?
S-au ]ncercat mai multe explic[ri. Cred ]ns[ c[, ]n starea ac-
tual[ a folcloristicii, este a umbla pe dibuitele cerc`nd s[ dai solu\iuni
unor probleme a=a de grele. Deocamdat[ ceea ce trebuie de f[cut
mai cu folos este de a aduna cu s`rguin\[ tot materialul folcloristic,
a-l coordona, a-l studia ]n compara\iune cu folclorul popoarelor
str[ine, =i numai c`nd nu va mai fi nimic ascuns =i c`nd unele
enigme istorice vor fi rezolvate, numai atunci va fi sosit timpul
pentru desc`lcirea acestor cestiuni.
(Artur GOROVEI, Prefa\[ la Cimiliturile rom`nilor. Edi\iunea
Academiei Rom`ne, Bucure=ti, Institutul de Arte Grafice Carol
Gobl, 1898, pp. V-VII).
Spiritul =i puterea de a p[trunde a poporului nu se poate

studia mai cu ]nlesnire nici ]ntr-un gen de literatur[ popular[ ca
]n ghicitoare.
CINEL-CINEL
"
}n fondul ei, ori=icare ghicitoare este o defini\iune a unui lucru,
de aceea unei ghicitori i se cere, pe l`ng[ spirit =i ingeniozitate, o
logic[ str`ns[. Nu toate ghicitorile, c`te circul[ prin popor, sunt de
aceea=i valoare; multe nu numai c[ n-au valoare, dar n-au nici
m[car un rost de a exista =i sunt absurdit[\i...
Altele ]ns[ ]ntr-adev[r sunt sc[p[r[ri geniale pline de spirit =i
de fantezie =i dau o puternic[ dovad[ de echilibrul puterilor
intelectuale ale creatorului lor.
Asupra originii ghicitorilor nu se poate spune nimic hot[r`t.
Cei mai mul\i dintre creatorii folclorului cred c[ =i ghicitoarea, ca =i
basmele, desc`ntecele, colindele etc., ]=i are originea ]n cultul religios
al popoarelor primitive, deci au origine mitic[. }ntr-adev[r, =i ast[zi
multe ghicitori ale neamurilor, =i chiar =i la noi, ]=i tr[deaz[ originea
mitic[ at`t prin fondul c`t =i prin forma lor. Dovedit este c[ poezia
popular[ =i poezia religioas[ stau ]ntr-un raport direct la popoarele
care sunt ]nc[ pe treptele inferioare ale dezvolt[rii culturale, c[
adic[ pe c`t e mai dezvoltat =i mai complicat cultul religios, cu at`t
e dezvoltat[ mai mult poezia ]n toate genurile ei (basme, desc`ntece,
tradi\iuni, imn religios) =i prin urmare ghicitoarea, ca parte integrant[
a poeziei poporale, ]=i are =i ea originea ]n mit =i cult. La felul acesta
de ghicitori ne vom opri mai t`rziu.
E greu lucru =i poate =i zadarnic s[ cau\i ghicitorile originale
ale unui popor, adic[ acele ce s-ar fi creat de un anumit popor =i
]ntr-o anumit[ vreme. Ghicitorile sunt un bun comun al tuturor
popoarelor =i multe dintre ele sunt foarte vechi, fie c[ au origine
comun[, fie c[ s-au transmis de la popor la popor. Tradi\iunile
grece=ti spun c[ Sfinxul punea o ghicitoare tuturor trec[torilor:
Cine umbl[ diminea\a pe patru picioare, la amiaz[ pe dou[, =i
seara pe trei?, =i numai Edip a fost ]n stare s-o dezlege. Aceast[
ghicitoare a omului circul[ =i ast[zi la felurite popoare =i are o
vechime de vreo trei mii de ani.
Despre Homer se spune c[ a murit de ciud[ =i de necaz c[ n-a
putut s[ dezlege o ghicitoare.
APRECIERI CRITICE
"!
Ast[zi ghicitorile =i-au pierdut ]nsemn[tatea lor =i au ajuns simple
]ntreb[ri al c[ror scop e mai ales s[ produc[ ilaritate. F[r[ ]ndoial[,
ele pentru poporul de la \ar[ =i ast[zi sunt cea mai inteligent[
petrecere, pentru c[ dezlegarea lor cere spirit =i putere de
observa\iune sau b[taie de cap, cum zice \[ranul. Dar ghicitorile,
]n antichitate =i p`n[ ]n evul mediu, au avut o deosebit[ ]nsemn[tate
=i au jucat un rol important nu numai ]n religiune =i filozofie, dar
chiar =i ]n via\a social[ =i politic[ a popoarelor. Multe chestiuni, nu
numai ]ntre doi r[zboinici, dar =i chestiuni politice ]ntre dou[ popoare,
s-au aplanat nu prin sabie, ci prin ghicitori, prin puterea min\ii.
Lupta cu ]ntreb[ri =i r[spunsuri, cu ghicitori, a fost ]n vechime
foarte frecvent[ ]n tot felul de ]mprejur[ri ale vie\ii.
Orice motiv de ceart[ da prilej unei lupte intelectuale =i astfel
cei ce se certau ]=i c[utau dreptatea prin puterile min\ii, nu printr-ale
fierului. Lupta aceasta avea tot aceea=i valoare ca =i lupta cu armele,
cel biruit ]=i pierdea ori libertatea, ori averea, ori chiar =i via\a,
dup[ cum erau condi\iunile luptei. Dac[, de exemplu, doi se luptau
pe via\[ =i moarte, ei ]=i puneau ghicitorile =i-=i d[deau r[spunsurile
]n fa\a poporului. Cel ce biruia avea dreptul s[ ucid[ pe cel biruit,
iar acesta ]=i pleca el singur capul ca s[ i-l taie biruitorul. E probabil
c[ felul acesta de lupt[, adic[ duelul intelectual, este forma cea
mai veche a duelului, mai ales c[ motivul cel mai obi=nuit al luptei
era ofensa.
Cam de felul acesta este =i ghicitoarea lui Samson despre care
vorbe=te Biblia ]n Cartea Judec[torilor. Samson afl[, ]n co=ul unui leu
pe care-l ucise el mai ]nainte, un roi de albine =i faguri. Ajung`nd la
filisteni cu care iudeii tr[iau ]n ceart[ Samson propune acestora
o ghicitoare: Din cel ce m`nca a ie=it m`ncare =i din cel puternic
a ie=it dulcea\[! Samson se g`ndea la leu =i la fagure. Dac[ filistenii
]i vor dezlega ghicitoarea, ]n timp de 7 zile, Samson le va da 30 de
c[m[=i =i 30 de haine de schimbat; iar dac[ nu, s[-i dea filistenii lui
Samson acelea=i lucruri. Filistenii n-au putut ghici dec`t cu ajutorul
nevestei lui Samson, care =i-a am[git b[rbatul s[-i spun[ ghicitoarea.
CINEL-CINEL
""
II
Ghicitorile sunt de dou[ feluri. Unele sunt simple ]ntreb[ri

glume\e, al c[ror r[spuns e bazat ori pe vreun joc de cuvinte, ori
pe vreo asem[nare ]nt`mpl[toare ]ntre dou[ obiecte, ori pe vreun
fapt particular =i altele de acestea.
Acest soi de ghicitori, afar[ de spirit, n-au alta nimic nici
fantezie, nici inteligen\[, nici putere de observa\iune =i nici mai ales
de logic[. Ele fac uz nelimitat de ]mprejurarea c[ inteligen\a caut[
r[spuns demn de seriozitatea ]ntreb[rii =i deci alearg[ departe dup[
el, pe c`nd r[spunsul e aproape =i nu e serios.
De aceea r[spunsurile de multe ori ofenseaz[ inteligen\a =i
sup[r[ pe omul serios.
A=a, de exemplu, la ]ntrebarea: De ce st[ cioara pe par?
inteligen\a caut[ raspuns serios, vreo cauz[ oarecare natural[, un
obicei al ciorilor etc. Iar r[spunsul e o p[c[leal[: Fiind-c[ nu poate
=edea ]n par. Tot a=a: C`te ou[ putea s[ m[n`nce Goliat, uria=ul,
pe nem`ncate? Desigur, foarte multe, ca uria= ce era. Nu, unul
singur, c[ci al doilea =i celelalte erau pe m`ncate.
.........................................................................................................
Adev[ratele ghicitori ]ns[ sunt altele, cele descriptive.
Ghicitoarea descriptiv[ este ]n fondul ei o alegorie. Ea descrie
un obiect oarecare d`nd multe ]nsu=iri ale lui, f[r[ s[-l numeasc[.
Ca s[ fie ghicitoarea corect[, ea trebuie s[ ne dea c`t de multe
predicate ale subiectului ce este de a se ghici. Forma ]n care se
exprim[ aceste predicate poate s[ fie serioas[ ori glumea\[;
predicatele au dublu scop, ori s[ l[mureasca subiectul, ori s[-l scoat[
din mul\imea de subiecte asemenea, ori dimpotriv[, s[-l ]ntunece =i
s[-l amestece cu alte subiecte, deci cum zic, scopul lor e ori s[-\i
deschid[ capul, ori s[ te z[p[ceasc[.
Fiindc[ ghicitoarea e o defini\iune a subiectului, predicatele
toate trebuie s[ fie precise.
APRECIERI CRITICE
"#
III
Compara\ia ]ns[ nu se face numai ]n ]nsu=iri ale lucrurilor, ci =i

]n ac\iuni ]ntregi. Acestea, dup[ cercet[rile folclori=tilor, sunt cele
mai vechi ghicitori, prototipul lor ]=i are o origine mitologic[. Forma
acestor ghicitori este epic[, narativ[. Ele descriu o ]nt`mplare
oarecare; de multe ori chiar fac genealogia lucrului, ]i arat[ p[rin\ii
=i fra\ii, ursita lui, luptele etc. Lucrurile ]n ele sunt personificate, iar
folcloristul vede ]n ac\iunea descris[ faptele vreunui zeu sau vreunui
fenomen din natur[, care a fost zeificat, ale naturii personificate.
Ceea ce e lucru v[dit ]ntr-acest fel de ghicitori, este c[ toate se
ocup[ cu fenomene ale naturii, cu puteri elementare, au un subiect
cosmic =i caut[ s[ explice oarecum legile naturii ]ntr-un chip, se
]n\elege, foarte naiv. Se poate cunoa=te ]ntr-]nsele =i partea religioas[.
Apa m[ na=te,
Soarele m[ cre=te,
Toata lumea m[ iube=te,
+i c`nd pe mama ]nt`lnesc
Eu cad jos =i m[ topesc. (Sarea)
+i-a pierdut doamna cheile:
Vine luna, nu le ia,
Vine soarele, le ea. (Roua)
Mai amintim, ]n treac`t, c[ ghicitorile au dat na=tere multor
snoave, tradi\iuni, basme etc. E o tr[s[tur[ caracteristic[, ]n basmele
popoarelor, c[ un uria=, bun[oar[, \ine prin=i pe doi fra\i, pe care ]i
scap[ al treilea frate prin ingenioasele r[spunsuri ce d[ la ghicitorile
ce le pune uria=ul. De multe ori acest fapt e denaturat =i, ]n loc de
a r[spunde la ghicitori, eroul vorbe=te ]n pilde (tot un fel de ghicitori).
Sau spune absurdit[\i =i biruie pe uria=...
Morarul face o azim[ =i o coace spun`nd c[ o va da aceluia
dintre \[rani, care va spune o minciun[ mai mare.
CINEL-CINEL
"$
To\i spun, dar f[r[ folos. }n urm[ un b[iat c`=tig[ azima prin
absurdit[\ile ce le spune. Fondul pove=tii e denaturat, numai tipul a
r[mas.
}ntr-adev[r, morarul avea s[ spun[ ghicitori, iar azima avea s[
fie a aceluia ce le va dezlega. E tipul Sfinxului. }ntr-alte basme ori
snoave, fondul pove=tii a r[mas nealterat. De exemplu, bogatul =i
s[racul au judecat[. }mp[ratul le caut[ dreptatea prin ghicitori: Ce
e mai iute? Ce e mai dulce? +i ce e mai gras pe lume? (sau alte
asemenea ]ntreb[ri.) Bogatul raspunde: iepurele, marea, un porc
]ngr[=at; s[racul: soarele, somnul =i p[m`ntul. S[racul c`=tig[
procesul.
Tot pe tema ghicitorilor e bazat[ povestea Fata cea cuminte.
}mp[ratul, auzind c[ este o fat[ istea\[ ]ntr-un sat, ]i trimite un
fuior, s[-i fac[ din el haine pentru toat[ oastea. Fata trimite
]mp[ratului un b[\ =i f[g[duie=te c[ va face haine pentru oastea
]ntreag[ dintr-un fuior, dac[ el ]i va face ]ntì din b[\ r[zboiul
]ntreg =i toate uneltele de \esut etc.
(G. CO+BUC, Ghicitorile poporale, ]n Albina. Foaie enciclopedic[
popular[, Bucure=ti, anul VI, nr. 42, 43, 2027 iunie 1903, pp.
11041106 =i nr. 50, 14 septembrie 1903, pp. 1289, 1290).
}n ]n\elesul adev[rat al cuv`ntului, ghicitoare (g`citoare) sau cimilitur[
]nseamn[ o descriere scurt[ a unui obiect, o ]n=irare de c`teva note
particulare cuv`ntului. Acul e mic, acul coase (care prin parafraz[
]ngr[de=te a\a ]n \es[tura p`nzei) sunt dou[ propozi\ii din care rezult[
dou[ note sau ]nsu=iri despre ac. Ghicitoarea acului poate fi deci: ce
e mic =i ]ngr[de=te. Ea =i este la temelie. Tot astfel =i cu altele.
Chiar din exemplul de mai sus se vede c[ notele unui cuv`nt
pot fi sau calificative, sau predicative. Cimilitura coco=ului: La trup
pepene, la cap pieptene, la picioare r`=chitoare cuprinde numai
note calificative: Voinic sunt, haine port, nef[cute de mìni de
om; strig noaptea pe la miezul nop\ii =i ]nviez mor\ii e tot cimilitura
coco=ului, alc[tuit[ ]ns[ numai din note predicative, afar[ de ]ntìa.
APRECIERI CRITICE
"%
Ghicitoarea e cu at`t mai u=or de dezlegat, cu c`t con\ine
]nsu=iri =i predicate mai multe. Sunt cercel cu toart[, dar om nu
m[ poart[, dec`t m[ aga\[, la case ]n fa\[ e ghicitoarea lac[tului;
ea e complet[ prin con\inutul ei =i prin urmare u=or de aflat.
Dimpotriv[, cu c`t notele enun\ate sunt mai pu\ine, cu at`t
dezlegarea sau aflarea este mai grea: s[ ne uit[m la cea a lac[tului,
dac[ ar lipsi jum[tatea din urm[.
}n=irarea sau excluderea c`tor mai multe note din notele totale
ale unui obiect constituie un defect de construc\ie al ghicitorii. }n
primul caz dezlegarea este u=oar[, evident[, ]n al doilea caz e grea
=i neprecis[. O ghicitoare bine alc[tuit[ e cea care \ine mai mult pe
g`nduri pe cei ce vor s-o dezlege... Poate s[ aib[ mai multe solu\ii.
Exemplu: Am un colac plin cu petece se zice c[ ]nsemneaz[:
varza (curechiul). Tot astfel poate ]nsemna =i cerul cu nori, c`mpul cu
deosebite sem[n[turi, etc., =i chiar cojocul plin cu petece.
Prin urmare, ca cuprins, o ghicitoare bun[ e cea care este descris[ prin c`t
mai pu\ine ]nsu=iri ale obiectului, dar aceste ]nsu=iri s[ fie cele mai esen\iale,
mai particulare.
Ca fond, ghicitorile nu se refer[ numai la obiecte, ci =i la
raporturi dintre obiecte care constituie un sistem, un obiect mai
mare. Ex.: mo=ul suie =i coboar[ cu m[tu=a sub\ioar[ (cofa =i
c`rligul); aceast[ ghicitoare se mai poate numi =i ghicitoare dubl[...
Ghicitorile fiind ni=te produc\ii ale graiului =i sim\irii unui popor,

ele trebuie s[ tr[iasc[, s[ circule prin urmare =i s[ fie memorizate.
Pentru a fi memorizate se cer dou[ lucruri: a) s[ fie interesante
prin con\inutul lor =i b) s[ aib[ o form[. }ntìa cerin\[ atrage dup[
sine faptul c[ multe dintre ghicitori sunt sc`nteieri geniale, simboluri
de descrip\ii inteligente, iar altele pic[turi de humor ales. Forma
cea mai u=oar[ de memorizat e versul rimat sau versul ritmat: Iat[
c`teva exemple:
CINEL-CINEL
"&
Macul: Oastea unui crai,
}ntr-un v`rf de pai.
Pro\apul: Un mort ]ntre doi vii.
Purecele: Am un cal
C`t un mal:
Unde sare,
Urm[ n-are;
Unde pa=te,
Se cunoa=te.
Umorul ghicitorilor devine c`teodat[ prea exagerat, c[p[t`nd
nuan\[ pornografic[.
(Tudor PAMFILE, Introducere la Cimilituri rom`ne=ti, Bucure=ti,
Academia Rom`n[, 1908, Din via\a poporului rom`n. Culegeri
=i studii, pp. 57).
CLASIFICAREA CIMILITURILOR
Dup[ ]ns[=i natura lor, cimiliturile sunt de dou[ mari categorii:
proprii =i improprii. Cimiliturile propriu-zise sunt care provin din
considerarea direct[ a unui lucru =i sunt de urm[toarele feluri:
metaforice, perifrastice, metaforico-perifrastice, metonimice, metonimico-
metaforice, metonimico-perifrastice =i sinecdochice.
Cimiliturile improprii nu provin din considerarea direct[ =i
imediat[ a unui lucru, ci au o origine cu totul special[, =i pot fi:
cimilituri-]ntreb[ri =i r[spunsuri, deceuri, cimilituri-=arade.
VALOAREA ETNOLOGIC{ A CIMILITURILOR

Cimiliturile, ca orice produs folcloric, sunt reflexul poporului
]nsu=i care le produce. Cimiliturile rom`ne=ti arat[ pentru poporul
nostru spirit observator, inventiv, poetic, sarcast =i pornograf.
APRECIERI CRITICE
"'
Rom`nul observ[ bine lucrurile cu care vine ]n contact, at`t ca
]ntreg c`t =i ca p[r\i, =i ]ntre ele surprinde asem[n[ri =i deosebiri
uneori nea=teptate. Spiritul s[u inventiv produce ne]ncetat cuvinte
noi, uneori extrem de interesante. Spiritul s[u poetic produce figuri,
mai ales metafore, adeseori foarte ingenioase. Spirit sarcast, el nu
pierde ocazia de a plasa, sub forma unei cimilituri ]n aparen\[
nevinovat[, o zeflemea la adresa aproapelui. }n sf`r=it, num[rul
considerabil de cimilituri pornografice arat[ pentru rom`n o
predilec\ie pentru genul pornografiei.
Dar pe de o parte aceste ]nsu=iri se v[d la rom`ni =i din alte
produse folclorice, a=a c[ ele nu constituie ceva specific cimiliturilor,
iar pe de alta aceste ]nsu=iri se ]nt`lnesc, ca rezult`nd din cimilituri,
=i la alte popoare. Pentru a afla deci care este valoarea calitativ[ a
]nsu=irilor rom`ne=ti, c`te rezult[ din cimilituri, ar trebui ]ntreprins
un vast studiu prin care s[ se studieze comparativ cimiliturile la
popoarele romanice, germanice, slave, balcanice, ural-altaice (turci,
unguri). Pe l`ng[ anumite lucruri care ar trebui puse pe seama
fondului comun omenesc, se vor g[si, desigur, =i lucruri specifice
pentru fiecare din categoriile de popoare ]n=irate mai sus, =i ]n
s`nul fiec[rei categorii se vor g[si, desigur, lucruri specifice pentru
fiecare din popoarele respective. Un astfel de studiu ar ar[ta deci =i
anumite ]nsu=iri specifice rom`nilor. }n s`nul ]nsu=i al poporului
nostru s-ar putea g[si lucruri specifice pentru moldoveni, munteni,
transilv[neni, macedoneni.
Un asemenea studiu prezint[ greut[\i considerabile. Pe l`ng[
cuno=tin\e vaste =i profunde, obiectivitate des[v`r=it[ ]n cercetare,
ar trebui s[ dispun[ =i de un material respectiv, dac[ nu complet cel
pu\in aproape complet, ceea ce tocmai ne lipse=te ]n starea actual[
a =tiin\ei.
(G. PASCU, Despre cimilituri. Studiu filologic =i folcloric. Extras din
Analele Academiei Rom`ne, Seria a II-a, Tom XXXIII, 1909,
Memoriile Sec\iunii Literare; tip[rit ]n volum 1911, Bucure=ti,
Leipzig, Viena, pp. 1, 193).
CINEL-CINEL
"
O ghicitoare frumoas[ ]n versuri =i ]n proz[ nu e ceva la
]nt`mplare aruncat, pentru a c[uta doar numai dezlegarea. Ca ma-
terial de chintesen\[ tehnologic[-estetic[ are o valoare nespus de
mare. Nu-s luate metaforele sau perifrazele la ]nt`mplare, ci ele
prezint[ un constructivism bine ]nchegat cu anumite criterii. Nu
numai dezlegarea s[ fie punctul distractiv pentru cititor, ci ]ns[=i
ghicitoarea cum e croit[ ca valoare literar[ poporan[. }n alte capitole
de estetic[ ]n folclor m-am re\inut cu preciz[ri multiple. Aci voi
r[m`ne ]n cadrul ghicitorilor.
Un exemplu:
Pe cea vale-nrourat[
Vine o fiar[-ncornorat[
De me=teri str[ini lucrat[,
Lu`nd fiecare vers ]n analiz[, vom avea de cercetat din ce
valori e croit[ ghicitoarea.
Pe cea vale-nrourat[. N-ar crede nimeni c[ aci e vorba de corabia
]ntre valurile spumeg`nde ale m[rii. Elementele deghizate sunt
valea-nrourat[. Alt criteriu: din versul al 2-lea vine o fiar[-
ncornorat[ vedem localizarea ac\iunii prin analogie, astfel dintr-o
vale-nrourat[ vine o fiar[-ncornorat[ ne d[ imediat impresia unei
localiz[ri sincere. Cu versul al 3-lea de me=teri str[ini lucrat[ ie=im
din aceste elemente deghizante =i ne apropiem de obiectiv din
fiar[ de me=teri str[ini lucrat[ ne apropiem progresiv de factorul
principal, c[ nu e o fiar[ lucrat[ de me=teri, ci o alt[ substituant[
trebuie c[utat[: esen\ialul.
Din nou nu ne abate de obiectiv versul al 4-lea Suflet n-are,
suflet duce. Iat[ elemente de circumstan\[, ce deghizeaz[ din nou
esen\ialul (dezlegarea).
C[ci suflet n-are, suflet duce, de unde s[ ]ncepem =i cum s[
travers[m acest nou mediu? C[ci n-are fiara suflet duce fiara
APRECIERI CRITICE
"
suflet, imediat trebuie s[ ne oprim, p`n[ ce ne salveaz[ din nou
ultimul vers
De p[m`nt nu se atinge
adic[ tot dibuind dup[ esen\ial d[m =i de corabie, c[ aceasta trebuie
s[ fie.
Rezum`nd analiza acestei ghicitori, avem urm[toarele valori,
care indic[ esen\ial:
De me=teri str[ini lucrat[,
}n ghicitoarea aceasta avem elemente regresive =i progresive (ca ]n
multe altele). Cele regresive deghizeaz[ =i declan=eaz[ ac\iunea ]n alt
mediu prin intermediul analogiei (rolul metaforelor, perifrazelor
etc.) Cele progresive sunt factorii inductori ca De me=teri str[ini
lucrat[ de p[m`nt nu se atinge; prin progresiune ne apropiem
p`n[ ce ne oprim ]naintea esen\ialului (dezleg[rii).
Arunc`nd o nou[ perspectiv[ asupra ghicitorii, ne apare aceasta
ca un farmec deosebit al estetismului localizat =i deghizat de
frumoasele elemente constructive: substantive, adjective, verbe,
elemente circumstan\iale etc.
(Lucian COSTIN, Ghicitori b[n[\ene. Studii asupra folclorului
b[n[\ean, vol.III, Craiova, Tipografia Unirea, [1941], p. 4).
De obicei, oamenii ]nva\[ pe de rost ghicitorile cu dezlegarea

lor. Bune, rele, ghicitorile sunt ]n num[r m[rginit, a=a c[ cei cu
\inere de minte ]nva\[, cu vremea, s[ dea raspuns la toate cele
cunoscute. Dar se afl[ printre s[tenii no=tri oameni iste\i care pot
alc[tui ghicitori noi. Schimb`ndu-se ]mprejur[rile ]n \ar[, se schimb[
=i via\a. Ies la iveal[ ma=in[rii, unelte, n[scociri pe care p[rin\ii
no=tri nu le-au cunoscut: de pild[, trenul, aeroplanul, tractorul, moara
cu aburi sau benzin[. Oamenii iste\i ]ncearc[ s[ alc[tuiasc[ ghicitori
CINEL-CINEL
"
=i pentru aceste scornituri noi. Nu le nimeresc totdeauna, dar
c`teodat[ le potrivesc. Cele bune r[m`n =i-=i fac drum ]n lume;
celelalte se uit[, a=a cum s-a ]nt`mplat =i cu ghicitorile de demult.
Ghicitorile noi pe care le alc[tuiesc pricepu\ii =i iste\ii caut[ s[
aib[ haz, piper =i, dac[ se poate, potrivire de stihuri.
.........................................................................................................
Sunt =i unele ghicitori ]n\elepte. Oric`t or fi de ]n\elepte, dac[
n-au pu\in[ glum[, sunt ca m`nc[rile nes[rate... Mai sunt =i alte
ghicitori, unele cu dou[ ]n\elesuri =i cam lipsite de ru=ine. }=i au
c`teodat[ =i acestea vremea lor. Dar la =ez[torile cu mame =i copile
e bine s[ p[str[m cuviin\a =i ne putem lipsi de ele.
... Cimiliturile bune sunt adev[rate poezii mici =i vesele, care
bucur[ pe om ca vremea bun[, ca prim[vara ]nflorit[, aduc`ndu-i
desf[tare dup[ munc[.
(Mihail SADOVEANU, Poezia cimiliturilor, Bucure=ti, Editura
pentru Literatur[ =i Art[, [1949]; pp. 4,5,15).
Fabula =i parabola sunt ]ns[ alegorii ]nchise, cei doi termeni ai

compara\iei sub]n\elese care le constituie fiind deplin cristaliza\i,
astfel c[ spiritului ]i este cu u=urin\[ posibil s[ recunoasc[ pe cel
dintì sub ]nveli=ul sensibil al celui de al doilea. Exist[ ]ns[ =i cazul
unor alegorii deschise, adic[ al unora ]n care termenul neexprimat al
compara\iei sub]n\elese este oarecum acoperit de termenul exprimat,
a=a ]nc`t ]i revine spiritului nostru sarcina de a-l descoperi =i de a-l
articula. Acesta este cazul ghicitorilor: Cine este animalul ]ntreba
Sfinxul pe Oedip care umbl[ diminea\a ]n patru picioare, la pr`nz ]n
dou[ =i seara ]n trei? Oedip ghice=te c[ este omul, care umbl[ de-a
bu=ilea ]n pruncie, pe dou[ picioare mai t`rziu =i sprijinit ]n toiag
c[tre b[tr`ne\e. C`t[ vreme r[spunsul ei n-a fost g[sit, ghicitoarea
r[m`ne o alegorie deschis[, adic[ una pentru care termenul
neexprimat al compara\iei sub]n\elese care o constituie trebuie ]nc[
aflat. Dar pl[cerea efortului eliberat, care se ]nso\e=te cu percep\ia
APRECIERI CRITICE
"!
oric[rei metafore, este aici tocmai din aceast[ pricin[ mai mare. O
precizare trebuie ad[ugat[ ]n ce prive=te caracterul finit, de=i deschis
al ghicitorilor. De=i deschise, deoarece compara\iile care le constituie
sunt numai completabile, dar nu complete, ghicitorile sunt totu=i
compara\ii virtualmente finite, deoarece termenul reg[sit al
compara\iei completate ]n cele din urm[ este o idee sau o impresie
bine constituit[, perfect cristalizat[, capabil[ de a fi denumit[ printr-
un cuv`nt propriu, a=a cum se ]nt`mpl[ ]n cazul tuturor alegoriilor,
din categoria c[rora fac =i ele parte.
(Tudor VIANU, Fabula, parabola =i ghicitoarea, ]n vol. Problemele
metaforei =i alte studii de stilistic[, Editura de Stat pentru Literatur[
=i Art[, Bucure=ti, 1957, pp. 115-116).
Primele ghicitori rom`ne=ti (cimilituri) se public[ la mijlocul

secolului trecut, de c[tre T. Stamati, ]n Foiletonul Zimbrului (Ia=i,
1851, =i brosur). Concomitent, Anton Pann colporteaz[ cimilituri
]n dou[ volume intitulate evocativ: O =ez[toare la \ar[ sau Povestea lui
Mo= Albu (partea I, Bucure=ti, 1851; partea a II-a, Bucure=ti, 1852)
care aveau s[ reapar[ ]n mai multe edi\ii.
Culegeri de circumstan\[, de tradi\ii =i variate manifest[ri de
literatur[ popular[, semnate de George Baronzi (Limba rom`n[ =i
tradi\iunile ei, Gala\i, 1872) sau anonime, cum e Romanul glume\,
1874, dac[ nu notau ghicitorile cu migala pedant[ a textologilor,
atr[geau aten\ia =i asupra acestui gen literar, c[ruia Vasile Alecsandri
]i atribuie mai pu\in[ importan\[. G. Dem. Teodorescu, ]n culegerea
sa de poezii populare, d[ cimiliturilor locul cuvenit, fie reproduc`nd
unele publicate anterior, fie ad[ug`nd altele culese de el. La sf`r=itul
secolului, Artur Gorovei d[ la iveal[ o colec\ie remarcabil[
(Cimiliturile rom`nilor, Bucure=ti, 1898), alc[tuit[ din ghicitori
r[sp`ndite ]n diverse publica\ii, precum =i inedite. Contribu\iile de
mai t`rziu1 completeaz[ lumea cimiliturilor f[r[ a-i modifica
perspectiva general[.
1
Ale lui Tudor Pamfile, Giorge Pascu etc.
CINEL-CINEL
""
De=i culese la dat[ relativ recent[, ghicitorile s-au n[scut ]n
timpuri dep[rtate, av`nd alt[ func\ie dec`t cea de ast[zi. Unii
cercet[tori arat[ c[ au fost folosite la oracole, al\ii demonstreaz[
c[ deriv[ din limbajul conven\tional al primitivilor, care evitau a
numi direct animale, plante =i fenomene ale naturii socotite tabu.
}n cele ce urmeaz[ ne vom ocupa de ghicitorile rom`ne=ti, ]n stadiul
]n care se prezint[ la culegerea lor.
Deosebite de enigme, ]ntreb[ri =i r[spunsuri, =arade, aritmogrife
etc., ghicitorile (cimiliturile) reprezint[ un gen aforistic lapidar, ca =i
proverbele, deseori ]n construc\ii simetrice, ca =i acest gen.
Similitudinile dintre ghicitori =i proverbe sunt exterioare:
senten\iozitatea, folosirea de nume proprii etc. Deosebirea e de
substan\[ =i func\ie. Proverbele sunt manifestarea ]n\elepciunii =i
eticii populare. Formule de propor\ii minuscule, numai rareori ele
se spun izolat, pe c`nd ghicitorile au prioritatea fanteziei =i via\a lor
proprie. Intercalarea lor ]n texte populare apar\in`nd altor genuri e
mai curand ]nt`mpl[toare.
Aristot a spus c[ ghicitoarea e o metafor[ bine compus[.
Observa\ia lui r[m`ne valabil[, cu oarecare preciz[ri asupra modului
metaforic propriu cimiliturilor. Metaforismului, ]n cazul dat, trebuie
s[ i se confere un sens special. E fundat pe paralelism (uneori
negativ) =i lunec[ spre exprimarea alegoric[, folosind perifraza,
metonimia =i sinecdoca. Obiectului ghicit i se evoc[ prin compara\ie
c`te unul sau mai multe aspecte, indic`ndu-i-se forma, cuprinsul,
sunetul, originea, dezvoltarea, ]ntrebuin\area, fabrica\ia, durata etc.
Metafora ]n cimilitur[ nu e ]n mod necesar logic[, substituirea fiind
f[cut[ pentru a surprinde.
Elementul metaforic face parte deseori dintr-o lume ]ndep[rtat[
de obiectul respectiv. Dac[ ]n ghicitoare se compar[ dou[
vie\uitoare, acestea sunt cu prec[dere din specii c`t mai dep[rtate.
Gìna e comparat[ cu cat`rul, ariciul cu mo=ul, cu purcelul sau cu
motanul, calul cu mo=neagul, c[\elul sau iapa cu broasca, coco=ul
cu g`ndacul, cioc[nitoarea cu \apul, cocost`rcul cu Mo= Neculai,
APRECIERI CRITICE
"#
co\ofana cu iapa, l[custa cu vaca, lupul cu oaia, melcul cu
codobatura, p[duchele cu oaia etc. Acela=i lucru se poate spune =i
despre plantele asemuite ]ntre ele. Bujorul este evocat de stejar,
ceapa de p[dure etc. Nea=teptate sunt =i asocierile la care dau na=tere
obiectele, uneltele, fenomenele naturii. Iat[ c`teva exemple: acul e
comparat cu capra, cu omul sau coco=elul, cuptorul cu bivolul,
calul cu lada, coco=ul cu apa, g[ina cu lingura, morcovul cu popa,
harbuzul cu rùl, coasa cu c[\elu=a, hulubul cu plugul, grùl cu
herghelia de cai, cerul cu pielea de taur, iapa cu sita, focul cu baba,
tigaia cu copilul, moara cu scroafa, cu vaca, cu oaia sau ursoaica,
dopul cu popa, hornul cu ursul, lan\ul cu un copila=, pe=tele cu luna
=i soarele, veveri\a cu briciul, bruma cu cheia.
Spuse pe la =ez[tori sau ]n toiul muncii la c`mp, cimiliturile de
cele mai multe ori au destina\ia de a deruta tocmai prin astfel de
asocieri pe cel care e pus s[ ghiceasc[, spre a provoca hazul. Se d[
na=tere la echivocuri, la dublu sens, deseori cu aluzii obscene.
Ghicitorile uzeaz[ de rime (nu obligatorii), fiind compuse mai
des din dou[ versuri. Rareori sunt mai extinse. Alitera\iile sunt
frecvente: Peste r`pile r`pite / ciute negre mohorate (cuptorul).
Onomatopeele abund[, s-ar putea vorbi chiar de ghicitori
onomatopeice: Treapa, leapa pe c[rare/ hingher, mingher pe spinare
(calul =i c[l[re\ul), V`j, v`j/ prin pìu=/ \ane, \ane/ prin copaci
(coasa), Toat[ ziua cioca, cioca/, vine seara: boca, boca (toporul).
Obiectelor li se atribuie calit[\i umane: Pe un deal rotat /=ade
mo=u umflat (bostanul), C`nd merge de-acas[, acas[ cat[; /c`nd
vine din p[dure, ]n p[dure cat[ (toporul pe um[r). Am un om
mititel, /face gardul frumu=el (acul). Astfel de personific[ri nu
sunt simple urme de animism, ci denot[, mai cur`nd, afec\iunea
oamenilor muncii pentru obiectele de produc\ie. Fondul vechi al
ghicitorilor este evident ]n imagini legate de timpuri dep[rtate. Dar,
ca orice gen folcloric, cimiliturile au o existen\[ concret-istoric[, =i
ca atare, cu ]ncetul, elimin[ prin variante reminiscen\ele diverselor
stadii parcurse de popor.
CINEL-CINEL
"$
De=i nu se caut[ anume un efect poetic, compara\iile fiind
elementul de surpriz[ =i un mod de ]ncercare a iste\imii, imaginile
poetice nu lipsesc: Vin oile de la munte /cu stelu\ele ]n frunte
(z[pada); Am un crin /la r[d[cini ve=ted/ =i la v`rf ]nflorit (cerul);
Sus bat dobele, /jos cad negurile (sita); N[fram[ v[rgat[ /peste
mare aruncat[ (curcubeul).
Cimiliturile sunt dovada unei observa\ii directe a lumii
]nconjur[toare: +ede ]ntr-un v`rf de nuia/ =i nu se teme c-o c[dea
(aluna); Vine mo=ul pe porti\[ /=i ]=i scap[ o chei\[,/ vine luna =i
n-o ia, / vin stelele =i n-o ia,/ vine soarele =i-o ia (bruma); Dac[
n-ar fi/ lumea ar pieri, / iar dac[ mult[ este/ lumea pr[p[de=te
(apa).
Utilitatea plantelor cultivate =i a animalelor domestice este evi-
dent[. Ce pui una,/ g[se=ti dou[,/ ce pui dou[,/ g[se=ti nou[
(barabula); C`nd suge,/ c`nd ar[,/ c`nd fac din el ciobote (boul).
Cimiliturile cuprind un vast registru poetic, tot ce cade sub
ochii, sim\urile =i experien\a \[r[nimii, iar estetica lor reflect[ procesul
de munc[. E o eviden\[ de surprindere a propriet[\ilor =i destina\iei
fenomenelor naturii, a animalelor, plantelor, uneltelor =i a obiectelor
de tot felul v[zute cu ochii produc[torului de bunuri. Universul
ghicitorilor e mai apropiat de via\a practic[ a poporului dec`t al
altor genuri minore (precum recitativele copiilor sau anecdotele).
Istoricul culturii materiale poate g[si am[nunte privitoare la locuin\a
\[r[neasc[ (construc\ie =i mobilier), la unelte casnice, obiecte de
gospod[rie, ]mbr[c[minte, unelte agricole =i de \esut, la animale
domestice =i de v`nat, la instrumente muzicale. Cimiliturile, privite
]n totalitatea lor, nu numai c[ dau imaginea inventarului \[r[nesc =i
a ]ndeletnicirilor oamenilor muncii de la sat, dar =i a mentalit[\ii
populare, ]ntruc`t ]ntreaga perspectiv[ a lumii ]=i g[se=te
coresponden\a ]n metaforele lor concrete, evoc`nd via\a de toate
zilele a poporului. Gen vechi, p[str`nd forme =i imagini ale unor
obiecte desuete, cimiliturile nu evit[ progresul. Pe l`ng[ unele
rudimentare, precum ]mbl[ciul, ]nt`lnim trenul, ceasul etc. Sunt ]n
APRECIERI CRITICE
"%
unele cimilituri urme de supersti\ii, dar ]nt`lnim =i imaginea c[r\ii, a
scrierii etc.
.........................................................................................................
Uneori =i ]n ghicitori se pot recunoa=te influen\e livre=ti.
Cimiliturile ]=i p[streaz[ ]ns[ modul lor specific de oglindire a
ocupa\iilor =i vie\ii oamenilor simpli, alc[tuind, ]ntr-un sens, o
enciclopedie metaforic[ a vie\ii poporului muncitor. Studiul
ghicitorilor pe aria unei \[ri evoc[ via\a material[ a poporului =i
treptele lui de dezvoltare. Expresia artistic[ a cimiliturilor e o =coal[
a metaforei, care nu poate fi nesocotit[ de scriitori.
(Valeriu CIOBANU, Ghicitorile, ]n Istoria literaturii rom`ne, vol. I.
Folclorul. Literatura rom`n[ ]n perioada feudal[ (14001780),
Bucure=ti, Editura Academiei, 1964, pp. 190193).
Chicitoarea este una dintre speciile de literatur[ popular[ cu o

mare vechime =i o considerabil[ varietate de teme. De propor\ii
reduse, cunoscut[ =i sub numele de cimilitur[, ghicitoarea constituie,
sub raportul crea\iei, un joc de metafore =i imagini, care solicit[
agerimea min\ii omului pentru identificarea obiectelor =i no\iunilor,
transfigurate inten\ionat =i ascunse totu=i sub culori =i linii sugestive.
Necesitatea acestui joc al min\ii =i al imaginii a existat din
vremuri vechi, constituind un mod de a fixa obiecte, fenomene,
caractere ]n reprezent[ri vii, metaforice sau perifrastice.
Ghicitoarea este prin excelen\[ de origine folcloric[, iar structura
ei a dus cu vremea la variante de structur[ similar[, ob\in`ndu-
se, la nivel c[rtur[resc, =arada, rebusul, anagrama, logogriful etc. Dintre
toate acestea ]ns[, numai ghicitoarea a ]mbr[cat forme artistic-
literare. Se poate spune c[ p`n[ acum tocmai valoarea de art[
literar[ a ghicitorii, ca oglind[ a lumii =i a concep\iilor omului
despre via\[, nu a fost pus[ mai sus\inut =i =tiin\ific ]n lumin[,
de=i asupra ei s-a atras aten\ia de mult[ vreme =i s-au f[cut tot
mai multe =i interesante culegeri.
CINEL-CINEL
"&
}n a dou[ jum[tate a secolului al XIX-lea a ]nceput s[ se
manifeste interesul pentru ghicitoare1. V. Alecsandri ]nsu=i atr[gea
aten\ia asupra acestui gen, printr-un num[r de exemple, ]ntr-un
comentariu la Plugu=orul, ]n care creatorul popular nume=te cernutul
de f[in[ cu sita prin frumoasa perifraz[ a ghicitorii:
Pe sus tobele b[tea,

Negurile jos c[dea2.
Ulterior au fost publicate diferite culegeri, dintre care not[m

pe cele date de I.C. Fundescu la edi\iile volumului s[u de basme3,
P. Ispirescu 4, G. Dem. Teodorescu 5, Artur Gorovei 6, Tudor
Pamfile7, Leca Morariu8, Gh. I. Neagu9, =i numeroase altele mai
vechi =i mai noi. Ghicitorile au f[cut, de asemenea, obiectul studiilor
1
Vezi T. Stamati, Pepelea sau tradi\iuni na\ionale rom`ne=ti, Ia=i,
1851; Anton Pann, O =ez[toare la \ar[ sau C[l[toria lui Mo= Albu,
Bucure=ti, 1851,1852.
2
V. Alecsandri, Poezii populare ale rom`nilor, ed. a II-a, Bucure=ti,
1866, p. 393.
3
I.C. Fundescu, Basme, ora\ii, p[c[lituri =i ghicitori, Bucure=ti,
1867, 1870, 1875, 1897 (num[rul ghicitorilor cre=te de la prima
edi\ie la cele ce urmeaz[).
4
P. Ispirescu, Legendele sau basmele rom`nilor, Bucure=ti, 1872,
pp. 154163; Pilde =i ghicitori, Bucure=ti, 1880.
5
G. Dem. Teodorescu, Poezii populare rom`ne, Bucure=ti, 1885,
pp. 216249.
6
Artur Gorovei, Cimiliturile rom`nilor, Bucure=ti, 1898.
7
Tudor Pamfile, Cimilituri rom`ne=ti, Bucure=ti, 1908.
8
Leca Morariu, Cimilituri, Suceava, 1930.
9
Cg. I. Neagu, Ghicitori din Ialomi\a =i Teleorman, Ro=iorii-de-
Vede, 1939.
APRECIERI CRITICE
"'
de filologie =i folclor1, iar frumuse\ea lor literar[ n-a sc[pat sim\ul
poetic al marilor no=tri scriitori2.
}ntr-o vreme c`nd cercet[rile erau mult atrase de c[r\ile
populare =i de r[sp`ndirea lor la diferite popoare, se considera c[
elementele de folclor au o origine c[rtur[reasc[ =i descind din
asemenea c[r\i, cu circula\ie de la un popor la altul. Era o ]ncercare
de a explica, pe calea aceasta, asem[n[rile dintre crea\iile folclorice
a diverse popoare. }n acest sens, M. Gaster g[sea, ]n mod eronat, o
origine c[rtur[reasc[ =i pentru ghicitori3. Cercet[rile au dovedit
]ns[ c[ ghicitorile sunt indisolubil legate de folclorul popoarelor, =i
din aceast[ form[ de cultur[ au p[truns ]n diferite c[r\i. }ntr-un
stadiu de civiliza\ie =i cultur[, ghicitoarea ]nso\ea anumite practici
=i obiceiuri.
.........................................................................................................
Negre=it, din timpuri ]ndep[rtate, ghicitorile au c[p[tat caracterul
unui gen literar independent =i s-au circumscris tot mai mult ca
atare. Num[rul lor este deosebit de mare la fiecare popor. La sf`r=itul
secolului al XIX-lea, J. Eisen a cules peste 9.000 de ghicitori
estoniene4, culegerea lui D.N. Sadovnikov, ap[rut[ ]n 1876, singur[
con\ine peste 2.500 de ghicitori ruse=ti5, cea a lui A. Gorovei,
publicat[ ]n 1898, are peste 2.700 de ghicitori rom`ne=ti (inclusiv
variantele), iar o regrupare a tuturor ghicitorilor din diferite colec\ii
plus noi culegeri sistematice, la fiecare popor, le-ar m[ri num[rul la
multe mii.
La un num[r a=a de mare, universul ghicitorii este excep\ional
de larg, de la tot ce constituie fiin\a uman[ =i tot ce o ]nconjoar[
G. Pascu, Despre cimilituri, Ia=i, 1909; Cimilituri rom`ne=ti,
1
Bucure=ti, 1911 (anex[ la Despre cimilituri).

2
Mihail Sadoveanu, Poezia cimiliturilor, Bucure=ti, 1949.
3
M. Gaster, Literatura poporului rom`n, Bucure=ti, 1883, p. 250.
4
Revue des traditions populaires, IX, p. 32.
5
D.N. Sadovnikov, Zagadki russcogo naroda, ed. a III-a de
V.P. Anikin, Moscova, 1960.
CINEL-CINEL
"
p`n[ la astre =i cosmos: p[r\ile corpului omenesc, calit[\i =i defecte,
profesie, rela\ii sociale, obiecte casnice, elemente din natur[, faun[,
flor[, cer, soare, lun[ =i stele etc. Ghicitoarea este un fel de
enciclopedie popular[ ]n metafore. Formularea prin compara\ie,
metafor[, perifraz[, este un mod plastic de a fixa caracterele no\iunii
respective =i a le imprima mai u=or memoriei omului de cultur[
folcloric[. Ghicitoarea =i ghicirea au constituit astfel un sistem popu-
lar de caracterizare =i percepere a lumii =i a fenomenelor ei.
Formularea caracteristicilor poate s[ fie mai scurt[ sau mai lung[,
dar ea nu este str[in[ de esen\a obiectului sau fenomenului la care
se refer[. C`nd se dep[rteaz[, devine confuz[. Astfel, ghicitoarea
Curelu=[ uns[, sub p[m`nt ascuns[ caracterizeaz[ scurt r`ma, moale =i
umed[, de forma unei curelu=e, sfredelind mereu p[m`ntul reav[n,
]n c[utarea hraniei. Numai eronat caracterizarea ghicitorii poate fi
pus[ ]n unele cazuri pe seama altei vie\uitoare (=arpele).
.........................................................................................................
Imprim`nd etape variate de cultur[ =i via\[ social[, ghicitorile
au p[strat uneori ]n componen\[ =i variate urme de expresie: limba
veche, dialectal[, construc\ii onomatopeice etc., cu toate substituirile
de exprimare pe care le-au suferit de-a lungul timpului. Odat[
]nvechite, aceste urme ]=i pierd claritatea sensului, jocul de cuvinte
devine ininteligibil. O ghicitoare ca:
Dr[gan la noi,
Dr[gan la voi.
pentru g`t pare anost[. +i totu=i, c`ndva era probabil u=or
perceput[ schimbarea inten\ionat[ de sunete, ]n cuv`ntul Dr[gan
transpun`ndu-se sui generis un cuvant vechi =i dialectal g`rdan, cu
sensul de g`t =i g`tlej provenit dintr-unul slav ]ndep[rtat, g`rtan,
p[strat ]n rus[ =i ucrainean[ sub forma gortan =i ]n alte limbi slave
sub alte forme. Astfel, cuv`ntul Dr[gan este o criptogram[ a lui
g`rdan. Este de remarcat ]n plus c[ o form[ veche de limb[ este
atestat[ indirect ]n formularea criptic[ a unei ghicitori. Pe de alt[
APRECIERI CRITICE
"
parte, numai analiza ad`ncit[ a termenilor poate duce la l[murirea
pe deplin a ]n\elesului ghicitorii.
}n urmatoarea ghicitoare:
Picuri=ul picur[,
G`dea-al mare
+ede-n cale
+i ar m`nca carne moale.
este vorba de ghinda care cade din stejar, de porcul care o caut[
pentru hran[ =i de lupul care-l p`nde=te pe porc. Termenul care-l
desemneaz[ ]ns[ pe lup este g`dea, =i el reprezint[, prin apropiere,
pe gadin[, cu sensul popular de fiar[, lup.
Se ]nt`lne=te destul de des formularea:
P[s[ric[ =uie,
Pe copaci se suie.
dar =i:
P[s[ric[ ruie,
Pe copaci (pe araci) se suie.
Ghicitoarea nu este destul de specific[, =i de aceea este ]n\eleas[
uneori ambiguu: pentru fasole =i pentru ghionoaie. Dac[ ]n prima
formulare, termenul =uie este perceptibil, ]n a doua ruie este
]ntrebuin\at mecanic. Analizat, nu are un sens, fiindc[ este un rest
dintr-o formulare, ]n care era utilizat[ figura de stil numit[
paranomaz[, adic[ repetarea ]n vers a ultimei p[r\i a cuv`ntului, ca
]n unele c`ntece de ritual:
Caloiene-iene...
sau
Paparud[-rud[...
CINEL-CINEL
"
}n acest caz, formularea veche a avut, negre=it, urm[toarea construc\ie:
P[s[ruie-ruie,
Pe copaci se suie.
dar ]n prelu[rile ulterioare s-a ajuns anormal la p[s[ric[ ruie, ]n
loc de p[s[ruie-ruie, termenul ruie fiind luat ca un neindoielnic
epitet, cu un ]n\eles oarecare.
A=adar, parcurgerea unui timp ]ndelungat de c[tre ghicitori
este imprimat[ =i ]n diferite substituiri =i schimb[ri de expresie.
Ghicitoarea este genul care se preteaz[ prin excelen\[ la diferite
figuri poetice =i de stil: metafor[, perifraz[, hiperbol[ etc.
Construc\ia ghicitorii merge de la formularea simpl[ ]n proz[, apoi
]n distih =i catren, p`n[ la descrierea dezvoltat[, cum se ]nt`mpl[,
de pild[, cel mai des cu ghicitoarea capului (at`t ]n folclorul rom`nesc,
c`t =i ]n folclorul altor popoare):
Am o dumbr[vi\[:
Sub cea dumbr[vi\[
Este-o poieni\[;
La cea poieni\[
Sunt dou[ br[zdi\e,
Sub cele br[zdi\e
Sunt doi =oimu=ori,
Sub cei =oimu=ori
E o gaie spurc[cioas[,
Sub cea gaie spurc[cioas[
E o moar[
Rotunjoar[.
Descrierea provine aici din nevoia de a reprezenta metaforic fiecare
parte a capului, mai degrab[ a fe\ei. Este, de fapt, o ]n=iruire de ghicitori
pentru p[r, frunte, spr`ncene, ochi, nas, gur[. La fel se ]nt`mpl[ cu
ghicitorile care au obiective complexe, cum sunt cele despre turma de
oi =i cioban, despre an, luni, s[pt[m`ni =i zile (luate la un loc) etc.
APRECIERI CRITICE
" !
De obicei ]ns[, cele mai tipice ghicitori sunt scurte, cu o
raportare metaforic[ plin[ de culoare, sugestiv[. De exemplu,
reprezentarea grafic[ a casei cu co=, transpus[ ]ntr-o metafor[,
este realizat[ scurt =i cu m[iastr[ ]ndem`nare, provenind dintr-o
ideal[ percep\ie a ]ntregului:
Am o vac[
Cu ugerul (\`\a) ]n spinare.
sau
Am o vac[ mare,
Cu \`\a-n spinare.
Casa veche =i simpl[ de \ar[, cu un singur co=, ie=it adesea din
spinarea acoperi=ului, este prins[, ]n linii pu\ine, de gravur[.
De asemenea, sugestiv[ este ghicitoarea ciupercii:
Am o cas[ v[ruit[,
}ntr-un picior sprijinit[.
}n procesul ghicirii, metafora se desface =i las[ loc obiectului ]n
realitate. }n formularea de mai sus, ciuperca apare ca o naiv[
acuarel[ din c[r\ile de basme.
(I. C. CHITIMIA, Prefa\[ la Cinel-cinel. Ghicitori, edi\ie ingrijit[
de C. Mohanu, Bucure=ti, Editura pentru Literatur[, 1964, pp.
IIIIV, VVI, XVIIXXI).
Bogate ]n mijloace de exprimare dintre cele mai subtile, cimiliturile

constituie un gen ]nc[ foarte gustat de mase, tocmai fiindc[ ele sunt
frumoase =i au con\inut ]nteresant. Alt[dat[ ele se spuneau la cl[cile
de tors l`n[ ori la cur[\at porumbul, ]nso\eau cu hazul lor acele
munci care imobilizau, f[c`ndu-le grele, obositoare. Cei aduna\i ]n
aceste scopuri, ca s[ nu adoarm[, introduceau ca tonic ]nvior[tor
cimilitura. Ast[zi, genul este foarte c[utat ]n mediul =colarilor.
CINEL-CINEL
" "
Spun`ndu-se ghicitori sau cimilituri, cei mai iste\i la minte =i
vorb[ formuleaz[ ]ntreb[ri ascunse sub valul metaforei =i al
limbajului poetic ascuns, solicit`nd un r[spuns din partea celor adul\i.
Ei trebuie s[ dovedeasc[ agerime, imagina\ie, o mare putere de
asociere =i disociere =i deci de intuire a realit[\ilor vie\ii. Cel care
pune ]ntrebarea arat[ pricepere =i destoinicie, dar =i cel care dezleag[
enigma dovede=te c[ se m[soar[ cu el, astfel c[ spusul de ghicitori
este o competi\ie: care pe care s[ ]nving[, cel care ghice=te fiind
distins cu semnul respectului =i al admira\iei tuturora. Dac[
ghicitoarea nu este dezlegat[, ]nsu=i cel care a propus-o comunic[
r[spunsul, =i astfel prestigiul lui cre=te =i mai mult. C`nd cimiliturile
sunt prea u=oare, dezam[gesc, iar c`nd altul ]ncearc[ s[ strice jocul,
el este eliminat. Din felul cum se spun, rezult[ c[ cimiliturile s-au
n[scut =i tr[iesc sub specie ludi ]n virtutea unui joc nu gratuit =i
superficial, ci grav =i cu anumite rosturi sociale. Iar pe c`t de po-
etic[ este ]ntrebarea, pe at`t de concret urmeaz[ s[ fie dar r[spunsul.
Aparent, acesta ar putea fi dat ]n mai multe chipuri, =i totu=i ]ntrebarea
prive=te o anumit[ fiin\[ ori subiect =i fenomen din natur[ sau o
anumit[ latur[ a acestora.
}ntr-o foarte bogat[ colec\ie antologic[, publicat[ de cur`nd,
lumea ghicitorilor o constituie omul cu toate manifest[rile legate
de fiin\a lui fizic[, apoi flora =i fauna, cosmosul etc1. Din orice
sfer[ a vie\ii ar izvor] aceste crea\ii populare, o bun[ parte dintre
ele constituie admirabile tablouri poetice, imagini tipice care sunt
\inute minte =i sunt cultivate =i ast[zi, deoarece plac. }n maniera
artistic[ a celor clasice sunt create altele noi, care exprim[ esen\e, =i
ele noi, ale realit[\ii sociale de ast[zi.
Cinel-cinel. Culegere de ghicitori, edi\ie ]ngrijit[ de C. Mohanu,

1
cu prefa\[ de I.C. Chitimia, Bucure=ti, Editura pentru Literatur[,

1964, ]n colec\ia Biblioteca pentru to\i, nr. 219, 560 p. Culegerea
]ntrune=te 2772 de ghicitori.
APRECIERI CRITICE
" #
*
Expresie a unei arte mai concise, cimilitura exprim[ totu=i ]n

dou[-trei versuri o ]ntreag[ lume, datorit[ mijloacelor poetice pe
care autorii lor le folosesc cu at`ta pricepere. De multe ori, aceste
mijloace variate se ]nt`lnesc mai multe la un loc, iar prin ac\iunea
subtil[ a spiritului popular ele sunt de a=a manier[ topite ]ntr-un tot
artistic, ]nc`t cei care ]ncearc[ s[ le ghiceasc[ ]n\elesul ]nt`mpin[
greut[\i asem[n[toare celor puse de =arade. Academicianul Tudor
Vianu vorbe=te de func\iunea unificatoare a metaforei: Dincolo
de deosebirile dintre lucruri, sesiz[m unitatea lor profund[, =i aceast[
descoperire, care face din metafor[ un adev[rat instrument de
cunoa=tere, ne ]nc`nt[ ca orice descoperire a spiritului. +i citeaz[
]n acest scop destule exemple din literatur[. Urm[toarea cimilitur[:
Tinghi-linghi o ia la vale,
=oldu-boldu-i iese-n cale.
suscit[ interes =i destule dificult[\i ]n a fi dezlegat[. Valoarea ei
const[ ]n puterea de abstractizare a maselor a unor realit[\i de
via\[, prin mijloace sintactice =i figurative. |inghi-linghi este o
locu\iune verbal[ onomatopeic[, care desemneaz[ turma de oi ]n
timpul p[scutului ori al mersului la vale; =oldu-boldu este tot o
locu\iune substantival[, ce desemneaza pe lupul care =ade cinchit,
]n =olduri, =i-=i bolde=te ochii dup[ oi, ie=indu-le ]n cale. Dac[ primul
vers al cimiliturii face parte din sfera unei metonimii onomatopeice
(\inghi-linghi exprim`nd efectul clopotelor de la g`tul oilor), cel
de-al doilea exprim[ o parte din ]ntreg, particularul pentru general,
ceea ce-i caracteristic lupului care st[ la p`nd[, fiind astfel o
sinecdoc[.
.........................................................................................................
}n ultimii ani, ]n periodicele noastre literare s-au purtat lungi
discu\ii dac[ ]nceputurile limbii literare sunt legate de ]nceputurile
scrisului ori pot fi ]mpinse cu mult ]n urm[, ele ivindu-se o dat[ cu
CINEL-CINEL
" $
poezia popular[. Studiul limbajului poetic al cimiliturilor ca =i al
mijloacelor artistice ale baladei sau ale altui gen folcloric ilustreaz[
c[ acestea posed[ un sistem poetic bine constituit, autorii anonimi
folosesc cuvinte =i imagini specifice, c[ ei au fost preocupa\i de o
exprimare mai frumoas[ dec`t cea a vorbirii zilnice. +i deci, limbajul
poetic al folclorului precede limba artistic[ a literaturii scrise.
(Gheorghe VRABIE, Din limbajul poetic al cimiliturii, ]n Revista
de istorie =i teorie literar[, tom. 15, 1966, pp. 287288,295,306).
}n determinarea ghicitorii pornim de la criteriul func\ional.

Ghicitoarea, ]n forma ei activ[, este un joc de societate care se
realizeaz[ dramatic; individul sau colectivitatea popular[ c[reia i se
adreseaz[ ghicitoarea este un cop[rta= necesar.
Ghicitoarea const[ din dou[ p[r\i:
1. O sugerare sau definire concis[ a unui obiect, a unei fiin\e
(sau a mai multor obiecte sau fiin\e aflate ]ntr-o anume leg[tur[),
mai rar a unei ac\iuni sau no\iuni, prezentate ]nv[luit prin intermediul
perifrazei sau tropilor.
2. R[spunsul prin care obiectul ]nf[\i=at ]n forme deghizate
este recunoscut prin viu glas.
A=adar, ghicitoarea presupune ]ntotdeauna: un emi\[tor A; un
obiect sau o fiin\[ etc., reprezentat ]n ghicitoare O; o persoan[ sau
colectivitate B, c[reia i se reclam[ elucidarea sensului ghicitorii
dezlegarea.
Raportul necesar ]n economia jocului dintre AOB este
evident ]n structura ghicitorii.
Forma interogativ[ este general[; chiar atunci c`nd nu apare
transcris[ grafic, =i c`nd absen\a ei nu se poate atribui neglijen\ei
culeg[torului, interoga\ia este implicat[. Ghicitorile presupun de
obicei un prilej o =ez[toare, petrecere etc., deci un auditoriu
bogat; ]n asemenea ]mprejur[ri ghicitorile se succed una dup[ alta.
Ghicitoarea afirmativ[ inserat[ ]ntre ghicitori interogative
APRECIERI CRITICE
" %
]mprumut[ de la contextul mare semnifica\ia unei interoga\ii. Cel
mai adesea ]ns[, interoga\ia este suplinit[ sau accentuat[ prin formule
ini\iale (cinel-cinel, cimila=-la=, chici ghicitoarea mea etc.) sau formule
finale (cinel ghici, pas, b[di\[, de ghice=te, de-i ghici, \i-oi da o ra\[ etc.)
Formulele ini\iale =i finale ]ndeplinesc roluri multiple: previn
asupra naturii ]ntreb[rii, anun\[ deci intrarea ]n joc, men\in treaz
contactul dintre A =i B, reclam[ o aten\ie m[rit[, o concentrare
asupra obiectului O, ]nf[\i=at de ghicitoare.
Raportul dintre AOB nu se exprim[ ]n ghicitoare doar
prin interoga\ie sau prin alipirea unor formule la defini\ie date
obiectelor. Spre deosebire de alte genuri, cel liric de exemplu,
ghicitoarea are un scop imediat, precis: reprezentarea concret[ a
obiectului ]nf[\i=at dezlegarea ghicitorii.
}n vederea acestui obiectiv, ghicitoarea face apel la diverse
scheme gramaticale, care prin multiplele lor func\ii stilistice pot fi
asimilate tropilor. Aceste scheme subliniaz[ interrela\ia elementelor
ghicitorii men\in viu circuitul AOB, sugereaz[ continuitatea
obiectului, ]i dau relief, ]ntr-un cuv`nt, stimuleaz[ la g[sirea cheii.
Foarte numeroase sunt construc\iile gramaticale care pun ]n
lumin[ raportul dintre A (emi\[tor) =i O (obiect).
}n construc\iile gramaticale de acest tip, A nu se reduce la rolul
de a defini obiectul la persoana a III-a. A, emi\[torul, se prezint[ ca
fiind el ]nsu=i ]n str`ns[ leg[tur[ cu obiectul propus spre ghicire.
Cele mai frecvente sunt construc\iile gramaticale care debuteaz[
cu persoana ]ntì a verbului a avea, ca de exemplu: Am o copili\[/
Cu o ro=ie rochi\[ (ceapa). Ghicitoarea utilizeaz[ schema foarte
simpl[: am, obiect direct, atribut. Stabilind un raport de posesiune de
la A la O, schema previne asupra prezen\ei apropiate a obiectului
propus spre ghicire.
}n unele ghicitori, obiectul este definit printr-o mic[ fabula\ie
relatat[ de c[tre A la persoana ]ntì: A, emi\[torul, se ]nf[\i=eaz[ ca
un martor ocular, ca un garant al veridicit[\ii episodului prin care
este caracterizat obiectul. Relativ ample, ghicitorile din aceast[
CINEL-CINEL
" &
categorie ]ncep de obicei cu un verb de mi=care (de preferin\[ m[
dusei, m[ luai, m[ suii) urmat de un complement circumstan\ial de loc
(]n p[dure, pe munte) etc., care situeaz[ ac\iunea ]n spa\iu; se succed
apoi unul sau mai multe versuri constituite din verbe =i complemente
directe, ca de exemplu: M[ dusei ]n p[durice,/ Aflai ou[ de bobice/
Luai nou[,/ L[sai dou[,/ Ca bobicea s[ mai ou[ (cartofii).
Raportul dintre A emi\[tor =i O obiect se poate exprima ]n
ghicitoare =i prin vocativ =i dialog.
R[d[cin[-mpleticin[,/ Rar voinic ce te deznin[. R[d[cin[-
mpleticin[ reprezint[ o substituire metaforic[ pentru carte;
prin forma ]nterpel[rii vocativul se opereaz[ un nou tran-
sfer r[d[cin[-mpleticin[ este introdus[ ]n sfera umanului.
.........................................................................................................
Concluzii:
1. Ghicitoarea, ]n forma ei activ[, este un joc de societate care
se realizeaz[ dramatic: defini\iile prezentate de ghicitoare presupun
totdeauna un emi\[tor =i un adresant care ]ntrege=te ghicitoarea
prin r[spuns.
Raportul necesar ]ntre emi\[tor, obiectul definit =i adresant se
reflect[ ]n forma interogativ[ a ghicitorilor, ]n formulele ini\iale
sau finale, ca =i ]n diversele construc\ii sintactice; schemele
gramaticale, prin multiplele lor func\ii stilistice, ]ndeplinesc ]n
ghicitoare rolul unor tropi.
2. Formularea defini\iilor se subordoneaz[ func\iei ghicitorii:
a) Tautologia este ]n general evitat[; apare doar ]n forme
deghizate inutilitatea r[spunsului ar anula jocul.
b) Sunt ocolite formul[rile plate, locurile comune, cli=eele
frecvente ]n folclor.
c) Interesul jocului este men\inut prin dificult[\i, elemente de
surpriz[ =i trucuri. }n acest scop, ghicitoarea folose=te:
crea\ii lingvistice de circula\ie redus[;
paradoxul, sub forma paralelismului antonimic;
alternan\a nega\iei cu afirma\ia;
APRECIERI CRITICE
" '
tropi ]n forme adaptate genului: compara\ia eliptic[,
metafora baroc[, metafora obscen[.
3. Dezlegarea ghicitorilor este ]nlesnit[ prin:
antonime tipizate;
metafore de rela\ie;
metafore anatomice;
formule conven\ionale.
4. Rezultat al puterii de p[trundere, al fanteziei =i ingeniozit[\ii,
ghicitoarea nu se adreseaz[ totu=i, ]n primul r`nd, inteligen\ei.
Dezlegarea ghicitorilor pretinde familiaritatea cu unele inven\ii
lexicale, ini\ierea ]n anumite trucuri sau conven\ii, cunoa=terea
sensului formulelor.
}n mediul folcloric, care mai de\ine prin tradi\ie aceste date,
ghicitoarea nu este ermetic[.
(Monica BR{TULESCU, Ghicitoarea elemente de structur[
stilistic[, ]n Revista de etnografie =i folclor, tomul 10, nr. 5,
1966, pp. 441442, 452).
}n folcloristica european[, ca =i ]n cea rom`neasc[, ghicitoarea

s-a bucurat de o surprinz[toare aten\ie, at`t ]n ceea ce prive=te
editarea de adev[rate corpus-uri ale ghicitorii la diferite popoare, c`t
=i ]n ceea ce prive=te publicarea de studii sintetice, cu caracter
monografic, asupra aspectelor ghicitorii ]n folclorul unui popor. S-
au ]ncercat sinteze ]n care s-a urm[rit nu numai istoria ghicitorii ]n
cadrul folclorului fiec[rui popor, ci =i istoria universal[ a speciei.
Aceast[ predilec\ie similar[, ]ntruc`tva, cu aceea ]ndreptat[ asupra
basmelor, ]n cercetarea =tiin\ific[ nu se poate explica numai
prin dimensiunile mici ale ghicitorii ca form[ literar[, nici numai
prin substratul ei universal =i prin similitudinile de forme pe care le
atest[ ea la cele mai diferite popoare. Proverbul ]nf[\i=eaz[ toate
aceste caracteristici, f[r[ ca s[ se fi bucurat de un tratament egal ]n
folcloristica european[. La crearea acestei situa\ii privilegiate a
CINEL-CINEL
"!
ghicitorii au mai concurat =i al\i factori, istorici =i mai ales sociali.
Istorice=te, interesul pentru ghicitoare ca =i pentru basm a
fost stimulat puternic de romantism, care a c[utat ]n ghicitoare, ca
=i ]n poveste, sensuri de cele mai multe ori inexistente, care
conveneau atmosferei de taine =i penumbre ]n care se compl[ceau
romanticii pasei=ti. Caracterul enigmatic prin excelen\[ al ghicitorii
p[rea c[ r[spunde acestei apeti\ii spre visare. Dup[ cum romanticii
vedeau ]n cantec primul limbaj al omenirii, tot a=a c[utau s[ explice
vechimea ca gen =i structur[ aparte a ghicitorii prin ipoteze tot at`t
de enigmatice, pe care le vom urm[ri sumar, la locul cuvenit.
Socialmente, interesul =tiin\ific pentru ghicitoare se explic[ prin
faptul c[ cu toat[ vechimea ei impresionant[, ca specie literar[
ghicitoarea manifest[ =i ]n zilele noastre o surprinz[toare putere
de via\[. }n al doilea r`nd, ghicitoarea specie folcloric[ prin
excelen\[ se ]nt`lne=te, de la primele m[rturii literare scrise =i
p`n[ ast[zi, ]ntre preocup[rile timpului liber la cele mai diferite
categorii sociale. Paralel cu formele orale, create de popor, s-au
dezvoltat, ]nc[ de la apari\ia literaturilor culte pe l`ng[ similii
literari ai ghicitorii propriu-zise, populare, =i pe l`ng[ ]ntreb[rile cu
caracter enigmatic, multe de surs[ c[rtur[reasc[ o sum[ ]ntreag[
de forme ale enigmei, a c[ror existen\[ nici nu se poate concepe
f[r[ de inventarea scrisului, precum: rebusul, anagrama, =arada,
logogriful etc., p`n[ la cuvintele ]ncruci=ate. Departe de a fi moderne,
cum ar putea s[ ne apar[ ast[zi, cele mai multe dintre ele atest[ o
mare vechime, care poate fi uneori pus[ ]n leg[tur[ chiar cu
]nceputurile scrierii.
Toate acestea au men\inut interesul pentru ghicitoare, at`t al
publicului c`t =i al cercet[torilor, =i au concurat ca publicarea
culegerilor de ghicitori populare s[ ]nceap[ =i la noi foarte timpuriu,
aproape concomitent cu aceea a poeziilor populare, =i s-a dezvoltat
=i pe calea publica\iilor cu caracter folcloric, dar mai ales pe aceea
a literaturii de colportaj, cu obiective pur comerciale. Aceast[
diversitate =i incertitudine a ]nt`rziat ]ntruc`tva apari\ia culegerilor
APRECIERI CRITICE
"!
fundamentale, care =i-a aflat condi\iile prielnice de ]nf[ptuire de-
abia la sf`r=itul secolului trecut. }ntr-adev[r, volumul publicat de
A. Gorovei ]n 1898, Cimiliturile rom`nilor, e o oper[ fundamental[
pentru cercetarea ghicitorii rom`ne=ti, cuprinz`nd toate textele de
ghicitori (tip =i variante) publicate ]n bro=uri =i ]n periodicele care
au dat aten\ie literaturii populare, p`n[ la 1897, anul ]ncheierii
lucr[rii; ]n plus, o sum[ apreciabil[ de ghicitori culese personal de
autor sau comunicate de folclori=ti cunoscu\i, ca S. Fl. Marian,
Pericle Papahagi, I. A. Zanne, I. Teodorescu-Kirileanu, V. Sala,
precum =i de mode=ti culeg[tori amatori. }n secolul al XX-lea, sinteza
lui A. Gorovei a fost completat[ cu o serie de culegeri mai mici,
care ne dau posibilitatea s[ urm[rim evolu\ia ghicitorii p`n[ ]n
zilele noastre: }n 1939, Gh. I. Neagu public[ o bro=ur[ cu 327 de
ghicitori comunicate de elevi, foarte interesant[, pentru c[ unele
dintre ele sunt alc[tuite de ei. Cu ceva mai ]nainte, ]n 1930, Leca
Morariu adunase 250 de ghicitori din Bucovina. }n 1949, M.
Sadoveanu d[ la lumin[ o bro=ur[ cu ghicitori, dintre care multe
cu totul noi, precedate de un cuv`nt plin de ]n\elegere pentru arta
poetic[ a acestei specii folclorice; ghicitori noi cuprind =i culegerile
recente ale lui T. Bal= =i Cicerone Theodorescu.
}n ceea ce prive=te cercet[rile =tiin\ifice, primul studiu, ap[rut
la scurt timp dup[ colec\ia lui A. Gorovei, nu e dec`t o ]ncercare
de diletant. Studiile publicate de G. Pascu, constituind un ansamblu
omogen, au la baz[ o munc[ de investiga\ie extrem de minu\ioas[.
Din p[cate ]ns[, cercetarea literar[ ]ntreprins[ aici e pur forma-
list[, structura metaforic[ a ghicitorii fiind m[run\it[ ]n reci categorii,
de tipul celor gramaticale. Osatura filologic[ a lucr[rii ]ns[ r[m`ne
p`n[ ast[zi solid[, mai ales ]n ceea ce prive=te explic[rile etimologice
=i stilistice ale aspectelor de inven\ie verbal[, caracteristice ghicitorii,
care dup[ desc`ntec e specia folcloric[ cea mai bogat[ ]n surprize
lexicale =i fonetice.
Cea mai substan\ial[ scriere asupra ghicitorii rom`ne=ti p`n[
acum r[m`ne cea a lui G. Co=buc: Ghicitorile poporale, articol mai
CINEL-CINEL
"!
amplu, publicat ]n Albina =i reprodus ]n Telegraful rom`n, ]n
acela=i an. F[r[ a-=i fi propus un studiu savant, poetul n[s[udean,
ajutat de profunda cunoa=tere a folclorului nostru, a izbutit s[
formuleze =i asupra ghicitorii rom`ne=ti o serie de observa\ii
fundamentale.
(Ovidiu PAPADIMA, Ghicitoarea formele ei de art[, ]n vol.
Literatura popular[ rom`n[. Din istoria =i poetica ei, Bucure=ti,
Editura pentru Literatur[, 1968, colec\ia Studii de folclor,
pp. 231233).
Exist[ o istorie concret[, milenar[, a ghicitorilor, =i ]n lume =i la noi.

Ob`r=ia le este imemorial[. }n orice caz substan\ial anterioar[
erei noastre.
O sum[ de indicii mai mult sau mai pu\in indirecte atest[
practicarea lor, probabil, f[r[ discontinuit[\i, de cel pu\in 3000 de
ani ]ncoace cu func\ii =i semnifica\ii diverse (unele, pare-se, de
accentuat[ importan\[ social[), nu totdeauna limpede reconstituibile,
]n spa\iul culturilor europene, asiatice apusene, de miaz[zi =i
r[s[ritene, la semin\ii ale Asiei Centrale, ]n vechile culturi siberiene,
]n culturile insulare ale Oceaniei, ]n Africa, sporadic ]n America.
Dar, precum se =tie, ]n ultimii 100150 de ani, transform[ri
de rapiditate cresc`nd[ ale structurilor sociale =i culturale dintr-o
serie de \[ri ale lumii, ale Europei =i Americii de Nord ]n primul
r`nd, au dus, nu f[r[ ]nsemn[tate diferen\e de am[nunt determi-
nate de diversitatea ]mprejur[rilor na\ionale =i locale, la diminuarea
ponderii relative a folclorului ]n ansamblul social al culturii =i,
totodat[, la restr`ngerea inegal[ din pricini diverse ]n[untrul
sferei folclorului ]nsu=i, a creativit[\ii =i a amplorii circula\iei active
a unora din genuri =i specii ]n raport cu celelalte.
Ghicitoarea se num[r[ de regul[ anume printre genurile lovite
de pierderi de greutate specific[ mai pronun\ate.
}n linii mari aceasta este situa\ia =i ]n folclorul rom`nesc.
APRECIERI CRITICE
"!!
Dispari\ia sau dup[ loc numai treptata dezarticulare a
vechilor cadre sociale (precum =ez[torile de fete =i fl[c[i, cl[cile
]n felurite scopuri etc.), care odinioar[ reclamau ghicitoarea ca
]ngredient necesar ]n complexul úzurilor de grup ce le alc[tuiau
con\inutul, apoi modific[rile ]n substan\[ =i l[rgirea gamei
op\iunilor culturale ale adolescen\ilor =i ]n general ale tineretului
(categorie de v`rst[ prin excelen\[ menit[ potrivit conven\iilor
tradi\ionale s[ foloseasc[ =i la rigoare s[ sporeasc[ fondul de
ghicitori al comunit[\ii, de=i, ]n aceste privin\e, nici rostul
v`rstnicilor nu e neglijabil), interven\ia compact[ a mijloacelor de
comunicare de mas[ (a celor audio-vizuale inainte de toate), care
exercit[ presiuni modelatoare irezistibile asupra unor forme de
baz[ ale sociabilit[\ii (reuniunii de prieteni, vecini etc.), ca =i asupra
profilului bugetului de timp al tuturor categoriilor de v`rst[, ]n
sf`r=it diverse alte aspecte (culturale, demografice =.a.m.d.) pe
care nu le mai am[nun\im ale procesului de urbanizare a mediului
rural =i ale industrializ[rii, constituie principalii factori ai declinului
ghicitorii ca institu\ie folcloric[.
Ghicitorile devin astfel =i la noi, progresiv, bun de tezaur cul-
tural; chiar dac[ circula\ia lor se men\ine ]nc[, ]ndeosebi ]n mediul
copiilor, notabil[.
.........................................................................................................
+i la noi, asemenea, culegerea =i publicarea de ghicitori, ca
activitate folcloric[ spontan[ =i prioritar[ (Cipariu, Stamati, Anton
Pann s. a.), de\ine un considerabil avans ]n timp fa\[ de primele
studii pe problem[ (G. Dem. Teodorescu, Gaster), studii elaborate
abia ]n cel din urm[ p[trar al secolului trecut sub cel pu\in
]ndoita ]nr[urire a ecourilor entuziasmului romantic =i a spiritului
de metod[ pozitivist.
Asupra ghicitorilor ]n folclorul rom`nesc nu s-a scris mult. Iar
dac[ din totalul brut al titlurilor exegezei publicate cam de o sut[
de ani ]ncoace le-am exclude pe cele acoperind debile compila\ii,
specula\ii de=arte sau vorb[rie confuz[, ar r[m`ne at`t de pu\in,
CINEL-CINEL
"!"
]nc`t anevoie ar putea fi dublat ]n condi\ii de real[ exigen\[ num[rul
modest al textelor de referin\[.
S-a scris, cu alte cuvinte, despre ghicitoare considerabil mai rar
dec`t despre alte genuri, =i mai rar dec`t ]n alte p[r\i ]n lume.
Ar fi nepotrivit s[ proced[m aici la cercetarea cauzelor. Cu
toate acestea nu putem s[ nu remarc[m c[ una din pricini pare s[
fi stat ]ntr-un anume sim\[m`nt, mai larg ]mp[rt[=it, de, s[ zicem,
minus-valoare ]n fa\a ghicitorilor (joc de prunci, fleac, moft
etc.), stare de spirit incontestabil[ (o poate verifica oricine
]ntreprinz`nd fie =i cel mai rudimentar sondaj de opinie), ]n ciuda
declara\iilor formale de pre\uire care, pe toat[ ]ntinderea r[stimpului
evocat, nu au lipsit.
Pu\in[tatea se afl[ compensat[ totu=i, ]ntr-o anumit[ m[sur[,
de calitatea contribu\iilor ferme.
Oric`te rezerve =i obiec\ii unele serioase ar fi de formulat
]n temeiul unei examin[ri severe, monografia din 19091911 a lui
G. Pascu r[m`ne prin amploarea analizei =i relevan\a majorit[\ii
concluziilor text fundamental. +i nu numai pentru cercetarea
etnografic[ rom`neasc[. Se adaug[ apoi un num[r de contribu\ii,
mai vechi sau mai recente, de mai mic[ ]ntindere, dar de bun[
\inut[, ]n primul r`nd amplul studiu monografic al lui O. Papadima.
Demn de subliniat ]ntre altele este c[, de=i elaborate ]n general
]n condi\ii de independen\[ de g`ndire fa\[ de bibliografia
interna\ional[, aceste cercet[ri au ajuns la rezultate coincidente sau
echivalente cu cele ob\inute de cercet[ri str[ine pe material str[in.
Se poate, a=adar, vorbi de existen\a unui asamblaj relativ
consolidat de cuno=tin\e acumulate cu Aristotel din Stagira
]ncep`nd ]n egal[ m[sur[ valabile =i pentru ghicitorile rom`ne=ti
=i pentru ghicitoare ]n genere.
Aceste cuno=tin\e se refer[ ]ntre altele, desigur, =i la datele a
ceea ce am numi istoria abstract[ a genului enigmatic socotit
printre cele mai vechi ale tradi\iei orale ]n general , istorie a c[rei
reconstituire (origini, itinerarii de difuzare, faze ale varierii ]n timp
APRECIERI CRITICE
"!#
etc.) a fost schi\at[ cu pornire de la repere vechi sau str[vechi
texte egiptene, Biblia (episodul Samson, episodul Solomon =i Regina
din Saba), texte vedice, texte grece=ti consemn`nd mitul lui Oedip
(ghicitoarea Sfinxului), Edda, Koranul, 1001 de nop\i etc. Dar fondul
lor esen\ial =i totodat[ cel mai impun[tor ca volum deriv[ din efortul
descrierii, clasific[rii =i explic[rii ghicitorii, ca practic[ =i text,
sincronic.
Astfel, o bun[ defini\ie sun[: ghicitoarea este o descriere
parafrastic[ (sub. n.) a unui obiect de ghicit (Gaster), obiect adic[
pentru care din principiu nu se comunic[, ci se revendic[ numele.
Descriere deci. +i scurt[, de regul[. Care descriere poate fi (v.
Papadima) nemijlocit[ c`nd se ]ntrupeaz[ ]n denumirea simpl[ de
]nsu=iri (alb, mare, rotund etc.), oferite implicit ca structurale. Poate
fi mijlocit[, c`nd sunt desemnate nu date ale structurii, ci manifest[ri
ale acesteia ]n rama unui eveniment prezentat narativ la persoana
I-a ori a III-a (un x s-a dus, a f[cut, a dres etc., respectiv m-am
dus etc.) sau ]n apostrof[ ori dialog (de pild[: Un te duci?
Ce-ntrebi? etc.) Poate fi simultan =i mijlocit[ =i nemijlocit[, c`nd
]nserierea denumirilor de ]nsu=iri, pe de o parte, mic[ nara\iune =i/
sau fr`ntur[ de text dramatic, pe de alta, se ]mbin[ ]n[untrul unui
aceluia=i context.
Dar, precum se =tie, descrierea constituie una din modalit[\ile
clasice ale defini\iei ca act logic.
Ghicitoarea este prin urmare o defini\ie (Co=buc); ce o
distinge de modelul defini\iilor curente recomandat de logicieni fiind
cum au ar[tat cercet[rile discontinuitatea, enun\area de
tr[s[turi ]n chip metodic disparate =i ]n plus, adesea, evocate nu
direct, ci parafrastic.
Ghicitoarea fiin\eaz[, a=adar, nu numai ca parafraz[ nemijlocit[
(etimologice=te parafraza ]nseamn[ fraz[, enun\, pe l`ng[) ci, even-
tual, =i ca parafraz[ a parafrazei.
Iar parafraze au conchis cercet[torii genului se constituie,
cel pu\in ]n ghicitoarea rom`neasc[ (v. Pascu), prin perifraze, even-
CINEL-CINEL
"!$
tual comparative, constituite din inventare de acte sau propriet[\i
caracteristice (dimensiuni, forme, culori consistente, savori etc.)
ale obiectului de ghicit (de ex. cine strig[ noaptea? sau ce este
lung c`t lumea?, sau ce este mai lung dec`t..., mai verde dec`t...?
etc.), inventare comport`nd adesea, complementar, limit[ri ale
c`mpului de referin\[ supozabil, gra\ie unor elimin[ri explicite (ce-i
alb, dar nu-i lapte?)1; prin metonimie (suflet ]n sus, suflet ]n jos
etc. c[l[re\ =i cal), prin sinecdoc[ (\inghi linghi \ine calea etc
oaia cu talanga pe drum) =i, mai cu seam[, prin metafor[,
modul precump[nitor al construirii sensului ]n ghicitoare.
}n leg[tur[ cu toate acestea au fost propuse scheme ale select[rii
=i func\ion[rii termenilor, tipologii de tropi =i de tehnici stilistice de
confuzionare, evalu[ri cantitative (boul, de pild[, apare ca reper
metaforic de mare frecven\[ =i echivaleaz[ cu cele mai incongruente
obiecte, urmarea fiind anemierea =i a semnifica\iei =i a capacit[\ii
de expresie.)
S-a remarcat de asemenea =i c[ fondul metaforelor uzuale ]n
lirica popular[ rom`neasc[ spre exemplu nu se reg[se=te
dec`t accidental ]n ghicitori (Br[tulescu). Ghicitoarea a tins v[dit,
din imperative de gen (consemnul cifr[rii, al insolitului etc.), la
elaborarea unui univers de metafore autonom =i am remarca
de o r[sp`ndire interetnic[ enorm[, paradoxal[, incomparabil
mai larg[ dec`t ]n cazul altor genuri tradi\ionale, genuri prin aceasta
implicit mai specifice.
S-a spus =i s-a scris insistent, poate chiar prea insistent, c[
inventarele de ]nsu=iri, metonimiile, sinecdocele etc., v[desc
competen\a ]n privin\a lucrurilor, a propriet[\ilor acestora =i a
corela\iilor lor. Li se evoc[ astfel lucrurilor, ]n mod corect, ob`r=ia,
timbrul sonor, durata, dezvoltarea, con\inutul, efectul =.a.m.d.
1
Dou[ specimene caracteristice: Ce se man`nc[ / +i nu se
pune pe mas[? (laptele de mam[); =i p[r`nd s[ elimine totul
Nici ]n cer /Nici pe p[m`nt (u=a).
APRECIERI CRITICE
"!%
Este ]ntru totul adev[rat. +i nu este de mirare. Intimitatea fizic[
cu lumea ambiant[ fiin\eaz[ ca o condi\ie vital[ permanent[ pentru
orice societate de tip tradi\ional. Drept urmare ea se instituie acolo
ca o constant[ a educa\iei, practicii =i g`ndirii fiec[rui individ.
Metafora a fost =i ea deseori explicat[, ]n ghicitoare, ca rod al
perceperii juste a analogiilor ]ntre obiecte. De banalitatea unor
atare comentarii ne desp[gubesc uneori observa\iile ]n adaos,
judicioase, privind distan\a de obicei considerabil[ care separ[
categoriile de lucruri ]ntre care se \es metafore: cioc[nitoarea se
constat[ este coordonat[ cu \apul, focul cu baba, moara cu scroafa,
morcovul cu popa, veveri\a cu briciul etc. Apropierile bru=te sunt
desigur menite s[ st`rneasc[ haz, uneori s[ ispiteasc[ pe c[i gre=ite.
}nrudite ca func\ie cu figurile de sens mai sus pomenite,
abund[ ]n ghicitori onomatopeele (suger`nd specificul unor obiecte
prin sunet, capabil s[ sugereze uneori =i volume, densit[\i sau forme),
paronomasiile (apropiind cuvinte semantic dep[rtate, dar fonetic
asem[n[toare), crea\iile lexicale ad hoc derivate din necesit[\i de
simetrie, de ]ncifrare etc. (Br[tulescu; Vrabie). Alitera\ia este
frecvent[ (Densusianu).
Un num[r ]nsemnat de ghicitori poart[ ]nsemnele vizibile ale
versific[rii; rime ori asonante, altern[ri de versuri albe =i rimate,
paralelisme, ritm pregnant, forme strofice (Papadima).
}n sf`r=it, a atras fire=te aten\ia =i un izbitor detaliu de
construc\ie: ]n folclorul rom`nesc, ca =i ]n folclorul european ]n
genere, aproape totdeauna ghicitorile sunt, precum basmele,
]ncadrate de formulele institu\ionale, cu o tipologie ]ndeob=te limitat[,
folosite, de cel ce le debit[, fie una, fie alta, dup[ loc, gust sau
inspira\ie. Fiecare ]n parte ]ns[ cvasifix[. Sunt formule
precump[nitor de ]nceput: ghici ghicitoarea mea, cinel-cinel
=.a. +i formule precump[nitor de ]ncheiat: ciumele-i, ce-i?,
ghici\i, boieri, ce s[ fie?, pas, b[di\[, de ghice=te! =.a., uneori
f[g[duin\e de-i ghici, \-oi frige-o ra\[!, sau amenin\[ri, ecouri
de uzuri pierdute.
CINEL-CINEL
"!&
Rostul formulelor rezid[, ]n primul r`nd, ]n a sublinia statutul
categorial, eminamente interogativ-examinativ, al textelor =i, prin
efect, de a sugera mai energic celui c[ruia ghicitoarea ]i este adresat[,
un model anume de a=teptare =i reac\ie.
Aceste detalii canonice de text subliniaz[ solidaritatea intrinsec[
evident[ a r[spunsului cu ]ntrebarea pus[ perifrastic, metonimic,
metaforic etc.
Ghicitoarea este nu numai ]ntrebare, ci ]ntrebare + r[spuns
(Chi\imia).
}mprejurare ce atrage la r`ndu-i aten\ia asupra dimensiunii sociale
a ghicitorii, a statutului sau de obicei sau, poate mai potrivit spus, de
uzan\[ (care, ar fi cazul s[ reamintim, poart[ ]n limba rom`n[ numele
de ghicit, g`cit, resp. ghicitoare, g`citur[ etc. ]n Muntenia, Oltenia,
Dobrogea, Moldova de miaz[zi, Transilvania sudic[, sporadic ]n
C`mpia Transilvaniei, =i cimilit, similit, respectiv cimilitur[ etc. ]n Moldova
de nord, restul Transilvaniei, Maramure=, Bihor, Banat).
Dar acest joc de societate tipic pentru societ[\ile patriarhale
(Vrabie) de\ine o asemenea multiplicitate de sensuri sociale
precedente =i actuale ]nc`t cercet[torii, =i la noi =i aiurea, sunt ]nc[
departe de a le fi determinat tuturor cu acurate\e contururile,
ponderea =i rela\iile.
.........................................................................................................
... Cum s-a mai remarcat, practicarea ghicitorilor ]nseamn[
plimbarea fascicolului de lumin[ intens[ al spiritului de observa\ie
pe obiectele universului familiar \[ranului.
Plante =i animale de cas[, c`mp =i p[dure, unelte, gospod[ria,
acareturi, notabilit[\i (bir[u, jandarm etc.), ]nconjurimea cu mun\i,
ape, v[i, drumuri, marile for\e ale firii etc. se desemneaz[ unele pe
altele ]n ghicitori, c`nd ca m[dular de ]ntrebare, c`nd ca r[spunsuri.
Tradi\ional, a=adar, puterea de p[trundere s-a exercitat ]n
formularea =i s-a exersat ]n dezlegarea de enigme privind o
lume m[rginit[ ca num[r de categorii abordate, dar deschis[ ca
m[run\ire a aspectelor.
APRECIERI CRITICE
"!'
Exist[ ne]ndoielnic =i ghicitori de epoc[. De pild[ ustensile
de inventar agricol tehnologic dep[=ite, precum lesoiul sau imbl[ciul,
au ie=it ]ndeob=te din ]nzestrarea gosp[d[riilor =i persist[ doar ca
obiecte de arheologie cultural[, muzeale. Dac[ existen\a activ[ a
]nsu=i genului enigmatic e ast[zi problematic[, cu at`t mai pro-
blematic[ ar trebui s[ fie persisten\a unor ghicitori cit`nd sau
]ncifr`nd atare obiecte.
Nimic mai incert. Dincolo de generalit[\i =tim ]nc[ pu\in despre
via\a nemijlocit[ a ghicitorii ]n via\a satului. Cercet[ri relevante de
sociologie a ghicitorii sunt la noi ca =i inexistente (v. B`rlea), =i nici
]n alte p[r\i lucrurile nu stau cu mult mai bine. Dispunem, cu toate
acestea, de suficiente temeiuri s[ presupunem c[ fenomenele de
remanen\[ proprii ]n ansamblu folclorului ]n toate fazele =i genurile,
au a se manifesta =i aici. Cu at`t mai mult cu c`t ghicitoare ]nseamn[
instituire de dificult[\i, iar ]ntr-o lume din ce ]n ce mai bine informat[
tocmai arhait[\ile pot fi o comod[ surs[ de perplexit[\i fructificabil[.
Totu=i majoritatea ghicitorilor se refer[ la clase de obiecte cu
durata ]ndeajuns de lung[ pentru ca acestea s[ ]mprumute aparen\ele
eternit[\ii.
Este o ]mprejurare altminteri definitorie care, laolalt[ cu
alte determin[ri, confer[ resurse ferme de aderen\[ la actualitate
fondului principal de texte al genului enigmatic.
Pomenitele alte determin[ri, ce sus\in viabilitatea interesului
ghicitorilor chiar =i pentru societ[\i ori grupuri sociale care nu le
mai cultiv[ ca joc, au fost st[ruitor semnalate de comentatori,
st[ruin\a tr[d`nd nu numai sincerul ata=ament ci, adesea, =i
preocuparea de a legitima elogiul (sau numai ini\iativa edit[rii) unui
gen cu reputa\ie incert[.
Monument limbistic =i etnologic, s-a zis (G. Dem. Teodorescu);
icoan[ de via\[ =i civiliza\ie trecute, pre\ios depozit de forme de
limb[ veche dialectal[ (Chi\imia); =coal[ a ]mbog[\irii =i ]nml[dierii
intelectului prin efortul dezleg[rii (Papadima); oglind[ a concep\iei
populare despre lume, despre munc[, unelte, rela\ii sociale (Val.
CINEL-CINEL
""
Ciobanu); pendulare ]ntre lumin[ =i obscuritate, puternic[ surs[
de farmec (Papadima), ob\inut[ prin aceea c[ orice ghicitoare
valid[ trebuie s[ ]mprime, simultan, =i o anumit[ tensiune dezleg[rii
prin dificult[\i, elemente de surpriz[, trucuri, =i s[ ofere puncte de
reper suficiente recunoa=terii obiectului (Br[tulescu); m[rturie a
puterii de crea\ie a poporului (Chi\imia); model pilduitor de
concentrare =i esen\ializare ]n stil (Val. Ciobanu); forma cea mai
comun[ ]n care se menifest[ ]n\elepciunea popoarelor, al[turi de
proverbe (G. Dem. Teodorescu), ]ngem`nare cu ascunse =i,
probabil, ad`nci ]n\elesuri deoarece, acolo unde este cultivat[,
expresiunea enigmatic[, tot at`t c`t =i cea aforistic[, place (Gaster).
Sufragiile nu au mers ]ns[ toate ]n acest sens. Credem astfel c[
operarea f[r[ suficiente precau\ii cu criteriul dup[ care un gen
tradi\ional se cuvine evaluat ]n conformitate cu m[sura leg[rii sale
indisolubile de solul tradi\iei na\ionale de=i ]ntreprins[ tacit s-a
r[sfr`nt la r`ndu-i eficient, =i nu tocmai favorabil, asupra opiniei
medii =i a pre\uirii reale a genului enigmatic, at`t la noi c`t =i aiurea.
C[ci toate cercet[rile moderne riguroase de orientare intercultural[,
c`te au fost realizate pe plan interna\ional asupra ghicitorilor, au
confirmat uimitoarea asem[nare a unui considerabil num[r de tipuri
pe imense spa\ii ale geografiei umane, dep[=ind limite de continente
=i oceane =i adeverind astfel observa\iile generale ]n aceast[ privin\[
formulate, mai mult deductiv, de un Gaston Paris ]nc[ acum o sut[
de ani.
Cercet[ri comparative sistematice asupra fondului rom`nesc de
ghicitori tradi\ionale nu au fost ]nc[ ]ntreprinse. Paralele =i comentarii
pre\ioase formulate de-a lungul vremii exist[ totu=i (v. G. Dem.
Teodorescu, Gaster, Gorovei, Pascu, Chi\imia, Papadima s. a.).
.........................................................................................................
Selec\ia ghicitorilor se cere apoi complinit[ de reg`ndirea redact[rii
grafice a textelor. Problema grafic[ a textelor de ghicitoare (judicios
semnalat[ de O. Papadima) nu a format niciodat[ obiect de studii
corespunz[toare. Culeg[tori =i editori au notat cum s-a nimerit. De
APRECIERI CRITICE
""
obicei, pornindu-se desigur de la faptul c[ versul popular rom`nesc
c`ntat este hexa- sau octosilabic ]mperecheat, s-a preluat =i folosit
acest tipar metrico-grafic. Se poate ]nt`mpla s[ fie formula potrivit[
uneori. Nu totdeauna. Ghicitoarea tinde v[dit c[tre libertate ]n
organizarea discursului poetic. C[tre heterometrie, vers liber, vers
alb, cu rime ]ncruci=ate, rime ]mbr[\i=ate, modalit[\i pe care uneori
le adopt[, abandoneaz[, alterneaz[, cu o virtuozitate stupefiant[,
subliniat[ adesea, ]n paralel, de rolul extraordinar asumat ]n economia
contextelor de expresivitatea fiec[rei silabe. Conceptele ]nse=i de
vers =i omogenitate prozodic[ sunt drastic repuse ]n chestiune, im-
plicit, ]n =i prin textul poetic, zbucium al formelor pe care metricienii
par s[-l ignore.
.........................................................................................................
Sinteza, ]ntr-o imagine esen\ial[, a tuturor celor vazute p`n[
acum impune o dubl[ subliniere.
Sublinierea, ]n primul r`nd, a locului pe care ghicitorile, ca
elaborate culturale, ]l ocup[ ]n limitele folclorului.
}n cadrul acestuia, ghicitorile sunt singurul gen c[ruia dintru
]nceput i-a revenit =i ]i revine drept misiune titular[ punerea ]n
chestiune a sensului, interogarea =i zg`l\ìrea reprezent[rilor
]mp[m`ntenite. Ca atare, ghicitoarea izbute=te s[ existe doar ]n
m[sura ]n care ]i descoper[ sau ]i invent[ obiectului s[u conexiuni noi.
Ceea ce revine, de fapt, la demonstrarea practic[, nespeculativ[, a
caracterului inepuizabil al obiectului ca izvor de sens, chiar =i
atunci c`nd e vorba de categorii de mare modestie, ac de cusut sau
cui. Dar prin aceasta ghicitorile ]=i arog[, simultan, =i func\ia cea
mai ad`nc[ a poeziei, ap[r`nd, astfel, ca modalitatea folcloric[ cea mai
apropiat[ de ceea ce am numi poezie absolut[.
Se cuvine prin urmare subliniat, ]n al doilea r`nd, locul unic al
ghicitorii ca poem ]n cadrul poeziei.
Iscodirea sfredelitoare a realului genereaz[, ]n ghicitori, un
discurs discontinuu, dar mereu reluat, lipsit de retoric[, despre eterna
incompletitudine a imaginii lucrurilor, despre lucrurile ]nse=i =i,
CINEL-CINEL
""
mai ales, despre tr[irea tuturor acestora ]n spirit. Iar discursul
este poezie. O poezie ce acoper[ o gam[ ]ntins[ de posibiluri,
merg`nd de la rime de sau pentru copii, prin bestiarii =i herbarii cu
f[pturi himerice figur`nd obiecte aievea =i obiecte aievea figur`nd
himere, p`n[ la poeme despre supremele probleme existen\iale,
poezie care, ]n ansamblu, nu poate fi anexat[, nu poate fi redus[ la
alte modalit[\i. Este ea ]ns[=i. Inconfundabil[. Eliptic[. Abia ]ncep`nd
=i brusc oprindu-se, cu rafinata intui\ie, tocmai spre a recupera
privilegiul nesf`r=irii, ce revine de drept oric[rei ambiguit[\i
nerezolvate.
Afinit[\ile ghicitorilor sunt numeroase. Dar s[ nu ne ]n=ele. Ele
sunt doar expresia multiform[ a unit[\ii de ad`ncime a culturii. }n
plus, ele fiin\eaz[ chiar mai numeroase =i mai complex suprapuse,
interferente, contopite, dec`t am putut-o sugera.
Mai cu seam[ aparen\a lipsei de prejudec[\i, a dezinvolturii
f[r[ margini, recalcitrante, exuberan\a imagina\iei apropie ghicitorile
de moduri poetice =i de tipare de g`ndire tipice poeziei =i artei
moderne, ]ncep`nd cu romantismul.
Semnifica\ia acestor analogii sau identit[\i pe unele le-am
semnalat e departe de a fi simpl[ =i clar[. Ceea ce pare ]ns[ de
pe acum limpede este c[ avem a face nu sau prea pu\in cu
influen\e, ci cu omologii izvor`nd, paralel, din mecanisme ad`nci
=i durabile ale spiritului uman, operante dincolo de limitele gustului
de epoc[ =i dincolo de preferin\ele individuale.
Folclorul, prin vechime, prioritate, statornicie ofer[ astfel poeziei
=i artelor moderne =ansa nu numai a unei legitim[ri capitale, ci =i a
unei noi con=tiin\e de sine. La r`ndul lor acestea din urm[, prin
practic[, manifestele =i teoretiz[rile lor, scot implicit ]n eviden\[
sensul valoric imediat, palpabil, a ceea ce altminteri ar r[m`ne
neb[gat ]n seam[ veget`nd ]n cotloane de colec\ii de folclor.
Din acest unghi v[z`nd lucrurile, o ghicitoare nu este frumoas[
pentru c[ seam[n[ cu Eminescu. Ci seam[n[ cu Eminescu pentru c[ e
frumoas[, frumoas[ ]ntr-un fel anume.
APRECIERI CRITICE
""!
Atare antologii sunt ca atare, ghicitorilor, instan\[ a valid[rii
adev[rului imaginii; al[turi de introspec\ie, al[turi de asumarea
nemijlocit[, experien\ial[, a lumii.
}ncifrat[ pe temeiul contempl[rii intense a lucrurilor =i a
conceptelor pentru joc doar, ghicitoarea, ca o piatr[ de ]ncercare
a nedomolitei voca\ii umane c[tre pl[smuire spiritual[ ]nalt[, devine
poezie ]n sine a lucrurilor =i a conceptelor, tot a=a cum victoria
cut[rui potentat ]i era lui Pindar doar prilej de poezie sublim[ despre
om, polis, mit, la o parte de orice conjuncturale convenien\e.
}n privilegiate cazuri, ghicitorile ]ngem[neaz[ f[r[ efort poezie
etern nou[ =i veche ]n\elepciune deschis[ c[tre cele mai largi cruguri
ale min\ii. Dou[/ Merg,/ Dou[/ Stau,/ Dou[/ Du=manie-=i au
spune ghicitoarea soarelui =i lunii, cerului =i p[m`ntului, focului
=i apei. Empedocle nu ar fi zis mai bine.
(Radu NICULESCU, Prefa\[ la Bulgare de aur ]n piele de taur.
Ghicitori, Bucure=ti, Editura Minerva, 1975, pp. VIXII,
XIVXV, XX, XLIIIXLIV, colec\ia Me=terul Manole).
Ghicitorile, aceste produc\ii gnomice ale spiritului popular, pe

l`ng[ valoarea lor literar[ =i estetic[ intrinsec[, mai posed[ =i o
serie de alte ]nsu=iri. Pe parcursul dezvolt[rii lor istorice, ghicitorile
au avut diferite func\ii cognitiv-educative, corespunz[toare epocilor
respective. }n trecutul ]ndep[rtat, ghicitorile constituiau m[sura de
baz[ ]n pre\uirea omului, ]n aprecierea capacit[\ilor lui spirituale, a
]n\elepciunii lui... Ele jucau un rol important ]n ceremonialul ini\ierii.
.........................................................................................................
}n vechime se d[deau adev[rate lupte cu ghicitori. Urme ale
unei asemenea ]nfrunt[ri ]nt`lnim ]n legendele str[vechi. Astfel
Sfinxul de pe muntele Fikion, de l`ng[ Teha, propunea trec[torilor
ghicitoarea omului: Cine e cel ce are un singur nume =i ajunge,
pe r`nd, s[ mearga ]n patru, ]n dou[ =i ]n trei picioare? Neferici\ii
care nu puteau r[spunde erau m`nca\i de monstru. A dezlegat
CINEL-CINEL
"""
enigma Oedip. De ciud[ =i ru=ine Sfinxul s-a sinucis, arunc`ndu-se
]n pr[pastie.
Acest mit a persistat mult timp ]n tradi\ia popular[ greac[. Ea
a fost introdus[ de c[tre povestitorii populari ]n basme, d`ndu-i o
nuan\[ mai puternic[ de fantastic, o alur[ alegoric[ mai pronun\at[.
Motivul ]n cauz[ a fost utilizat =i de slujitorii clerului ]n c[r\ile
religioase. Mitropolitul Varlaam spunea ]n Cazania sa: Diavolul
speria cu g`cituri ce g`cea oamenilor.
Fenomenul ghicitului a avut ]n trecut o importan\[ destul de
mare ]n via\a social[ a omului. De exemplu, vechii estonieni,
condamna\i la moarte, ]=i salvau via\a rezolv`nd corect una sau
mai multe ghicitori, propuse de jude. Sunt gr[itoare ]n acest sens =i
subiectele unor pove=ti moldovene=ti: povestea despre fata s[racului
cea ]n\eleapt[ care-=i scap[ prietenii de furia boierului r[utacios.
Conchidem deci c[ ghicitoarea cunoa=te o flexibilitate func\ional[
destul de mare, ]n toate timpurile, ]ns[ a prevalat func\ia sa educativ[,
func\ie major[ =i pentru ghicitoarea contemporan[. Anume
posibilitatea de a o folosi ]n procesul de instruire i-a determinat pe
]nv[\[tori =i pe alc[tuitorii de manuale =i c[r\i de lectur[ pentru
copii s[ apeleze la ghicitoare, acest instrument eficace ce ]nlesne=te
]nsu=irea cuno=tin\elor, a preceptelor morale s[n[toase. Acest fapt
a c[l[uzit prezen\a ghicitorilor pe paginile manualelor =colare,
]ncep`nd cu vremurile lui Ion Creang[ =i p`n[ ]n zilele noastre.
.........................................................................................................
Nu ]ncape ]ndoial[ c[ ghicitorile populare au parcurs secole =i
chiar milenii. Cu toate acestea, ele sunt ]n vie circula\ie. Se poate
afirma, cu destul[ convingere, c[ enigmele populare constituie una
dintre cele mai viguroase =i active specii ale crea\iei populare
moldovene=ti contemporane.
(Sergiu G. MORARU, Lumea ghicitorilor, Chi=in[u, Institutul de
Limb[ =i Literatur[, Academia de +tiin\e a R.S.S. Moldovene=ti,
Editura +tiin\a, 1981, pp. 2123, 101).
BIBLIOGRAFIE
""#
BIBLIOGRAFIE
(volume, periodice =i arhive care au stat la baza
alc[tuirii antologiei de fa\[)
A. VOLUME
(culegeri, antologii, bro=uri)
Alecsandri, V., Poezii populare ale rom`nilor, adunate =i ]ntocmite
de..., Bucure=ti, 1866.
Alexici, Gheorghe, Texte din literatura poporan[ rom`n[, tom. I.
Poezia tradi\ional[, Budapesta, 1899.
Bal=, Teodor, Pe-un picior de plai. Folclor poetic contemporan,
Bucure=ti, 1957.
B[nu\[, Gh. A., Satul Crivina, jude\ul Prahova, Monografie,
Bucure=ti, [1936].
Blaga, Aurelia, 165 ghicitori =i cimilituri pentru =ez[tori... Culese
de..., Oradea, [1938].
***Bucurie m`ndr[ floare. Culegere de folclor poetic contemporan
din regiunile Suceava, Suceava, 1962.
Budul[nescu, Margareta =i G. F. Ciau=anu, Frunz[ verde. Literatur[
popular[ olteneasc[, R`mnicu V`lcea, 1938.
Bulg[rescu, George T., Din jurul vetrei. Ghicitori culese de...,
Bucure=ti, [1887].
Ciau=anu C. F., G. Fira, C.M. Popescu, Culegere de folclor din
jude\ul V`lcea =i ]mprejurimi, Bucure=ti, 1928 (Academia Rom`n[.
Din via\a poporului rom`n, XXXV).
CINEL-CINEL
""$
Ciubotaru, I. H. =i Silvia Ionescu, V`n[torii. Mahografie
folcloric[, Ia=i, 1971 (Casa jude\ean[ a crea\iei populare, Ia=i).
***C`ntece de pe Ialomi\a, Slobozia, 1971 (Inspectoratul =colar
al jude\ului Ialomi\a).
C`rstean, Stelian, Ion Ani\ei, Vasile Iancu, Folclor literar din jude\ul
Boto=ani, 1969 (Casa jude\ean[ a Crea\iei Populare, Boto=ani).
Costin, Lucian, Ghicitorile b[n[\ene. Studii asupra folclorului
b[n[\ean, vol. III, Craiova, [1941].
Culea, Apostol D., +ez[torile copiilor, Bucure=ti, 1924.
Dumitra=cu N. I. =i I. N. Popescu, De la fra\ii no=tri din Muntenia.
Snoave, glume =i ghicitori, Sibiu, 1932 (Biblioteca popular[ a Asocia\iunii
Astra).
Eminescu, Mihai, Literatura popular[, ]n Opere, vol. VI. Edi\ie
critic[ de Perpessicius, Bucure=ti, Editura pentru Literatur[, 1963.
Flora, Radu, Ghicitori rom`ne=ti [Edi\ie bilingv[ rom`n[-s`rb[],
antologie, prefa\[ =i comentarii de Radu Flora; traducere ]n limba
s`rb[ de Momcilo D. Savici =i Radu Flora; Belgrad, Academia S`rb[
de +tiin\e =i Arte, Literature orale des Balkans, Volumul 5, 1981.
Gaster, M, Literatura popular[ rom`n[, Bucure=ti, I.G. Haimann,
1883.
*** Ghicitori, Bucure=ti,......1949.
Glinsky, Victor Al., 200 ghicitori foarte frumoase, culese de..., Hu=i,
1929.
Gorovei, Artur, Cimiliturile rom`nilor, Bucure=ti, Academia
Rom`n[, 1898.
Ispirescu, Petre, Pilde =i ghicitori, adunate de..., Bucure=ti, 1880.
Jucan, Gra\ian, De sub numele Rar[u. Folclor din \inutul C`mpulungului
Moldovenesc, Suceava, 1971 (Casa jude\ean[ a Crea\iei Populare Suceava).
Jung[nar, Eugenia Macrina, 101 ghicitori, auzite ]n =ez[tori, de la
fete =i feciori, Cluj, 1927 (Biblioteca popular[ Lumea =i \ara)
Manolache, C., Folclor din Prahova, Ploie=ti, 1972 (Comitetul
jude\ean de ]ndrumare a crea\iei populare =i a mi=c[rii artistice de
mas[, Prahova).
BIBLIOGRAFIE
""%
Mirea, Ilie I., Colec\ie de ghicitori (cimilituri) pentru =ez[tori, edi\ia a
II-a, Bucure=ti, [1943].
Miron, D.G. Ghici\i, copii! [Boto=ani], 1935.
Mohanu, C., Cinel-cinel. Culegere de ghicitori, edi\ie ]ngrijit[ de
C. Mohanu, prefa\[ de I. C. Chi\imia, Bucure=ti, Editura pentru
Literatur[, 1964 (Biblioteca pentru to\i) (corpus ]nsum`nd 2772
de ghicitori).
Morariu, Leca, Cimilituri, culese de..., Suceava, 1930.
Moraru, Sergiu, Ghicitori, antologie, articolul introductiv =i
comentariile de S. G. Moraru, sub redac\ia lui E.V. Junghietu,
Chi=in[u, Academia de +tiin\e a R.S.S. Moldovene=ti, Institutul de
Limb[ =i Literatur[, Editura +tiin\a, 1980.
Moraru, Sergiu, Lumea o face, lumea o desface. Ghicitori populare,
selec\ie =i articol introductiv de Sergiu Moraru, Chi=in[u, Editura
Literatura artistic[, 1982 (colec\ia M[rg[ritare).
Munteanu, Aurel, Flori de nuf[r, Tulcea, 1973 (Comitetul de
Cultur[ =i Educa\ie al jude\ului Tulcea).
Mu=lea, I., Timotei Cipariu =i literatura popular[, ]n vol. I. Mu=lea,
Cercet[ri etnografice =i de folclor, vol. I, edi\ie ]ngrijit[ de I. Talos,
Bucure=ti, Editura Minerva, 1971.
Mu=lea, Ion =i Ovidiu B`rlea, Tipologia folclorului ]n r[spunsurile la
chestionarele lui B.P. Hasdeu, Bucure=ti, Editura Minerva, 1970.
Nanu, D. Al., Din literatura popular[ arge=an[, Pite=ti, 1973
(Comitetul de Literatur[ =i Educa\ie al jude\ului Arge=).
Neagu, Gh. I., Ghicitori din Ialomi\a =i Teleorman, Ro=iorii de Vede,
1939.
Nicoar[, Eug. =i Vasile Netea, Mur[=, Mur[=, ap[ lin[. Literatur[
popular[ din regiunea Mure=ului de Sus, Reghin, 1936 (Din publica\iile
Astrei).
Pamfile, Tudor, Cimilituri rom`ne=ti, Bucure=ti, 1908 (Academia
Rom`n[. Din via\a poporului rom`n.)
Pann, Anton, O =ez[toare la \ar[ sau C[l[toria lui Mo= Alhu, edi\ia
a II-a, Bucure=ti, 1853.
CINEL-CINEL
""&
Popa-Pleni\a, Constantin, Monografia ora=ului Pleni\a-Dolj, Craiova,
1938.
Papahagi, Tache, Graiul =i folclorul Maramure=ului, Bucure=ti, 1925
(Academia Rom`n[. Din via\a poporului rom`n).
Pascu, Giorge, Cimilituri rom`ne=ti. Anex[ la Despre cimilituri.,
Bucure=ti, 1911 (Extras din Analele Academiei Rom`ne, 19101911).
Pavelescu, Gh., Cercet[ri folclorice ]n sudul jude\ului Bihor, 1945
(Extras din Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj, Bucure=ti).
Pavlov, Paul I., +ez[toarea poporului. Cuprinde cele mai de spirit
ghicitori, enigme, probleme, chestiuni de rezolvat, jocuri, fr[m`nt[ri
de minte =i de limb[, miracule etc., Pite=ti, 1909.
P[sculescu, Nicolae, Literatura popular[ rom`neasc[, Bucure=ti,
1910 (Academia Rom`n[. Din via\a poporului rom`n).
Popescu-Cioc[nel, Gh. Patriciu, E.I. Salviu, Bra=oave, Bucure=ti,
1905.
Rahmil, Monica, Ghicitori =i proverbe. Culegere alc[tuit[ de...,
Bucure=ti, Editura de Stat pentru Literatur[ =i Art[, 1957 (Biblioteca
pentru to\i).
Sadoveanu, Mihail, Poezia cimiliturilor, Bucure=ti, Editura de Stat
pentru Literatur[ =i Art[, 1949 (colec\ia Cartea poporului).
Sima al lui Ion Crigore, Din b[tr`ni. Ghicitori, ]ntreb[ri =i
r[spunsuri, fr[m`nt[ri de limb[ de... Edi\ia a II-a, Sibiu, 1886
(Biblioteca poporal[ a Tribunei).
T[nase-Teiu, Constantin, Folclor din \inutul Neam\ului, vol. II,
Piatra-Neam\, [1936].
Teodorescu, G. Dem., Poezii populare rom`ne, Bucure=ti, 1885.
Theodorescu, Cicerone, Izvoare fermecate. Culegere de folclor,
Bucure=ti, 1958.
Tocilescu, Gr. C., Materialuri folcloristice, vol. I, partea I =i II,
Bucure=ti, 1900.
Udrescu D., Pe plaiuri arge=ene, Pite=ti, 1974 (Comitetul de
Cultur[ =i Educa\ie al jude\ului Arge=).
BIBLIOGRAFIE
""'
B. PERIODICE
Albina. Revista enciclopedic[ popular[, Bucure=ti, 18971915.
Anicul copiilor. C[lindariu comun pe anul 1891, Sibiu.
Anuarul Arhivei de folclor, Cluj Sibiu, 19321940; 19411945.
Buciumul. Foaie pentru str`ngerea folclorului. Organ al cercului
folcloric Buciumul, Br[diceni-Gorj, 19241926; 19361938.
Calendarul Asocia\iunii 1919, Astra, Sibiu.
Calendarul Asocia\iunii 1933, Astra, Sibiu.
Comoara satelor. Revist[ literar[ de folclor, Blaj, 19231927.
Doina. Revist[ de limb[, literatur[ =i art[ popular[, Jor[=ti
Covurlui, 19281930, 1935.
Duminica poporului. Foaie s[pt[m`nal[, Bucure=ti, 19141916,
1918.
Familia. Foaie enciclopedic[ =i beletristic[ cu ilustra\iuni, Pesta
Oradea, 18651906.
F[t-Frumos. Revist[ de literatur[ =i folclor, Suceava, 19261933;
Cern[u\i, 19341941.
F[t-Frumos, Revist[ literar[, B`rlad, 19011910.
Fr`ngurele, +coala normal[ Al. Vlahu\[, +endriceni-Dorohoi,
19271942.
Gazeta poporului. Organ social, economic =i literar, Timi=oara,
18851892.
Gazeta Transilvaniei, Bra=ov, 18381842; 19581860; 19181945.
Ghilu=ul. Revist[ folcloric[, BalotaGorj, 19121914.
Gura satului, Revist[ satiric[, PestaAradGherla, 18671879;
19011903.
Hazul satului. Revist[ glumea\[, Mu=ete=ti-Arge=, 19011916.
Ion Creang[. Revist[ de limb[, literatur[ =i art[ popular[, B`rlad,
19081921.
Izvora=ul. Revist[ muzical[ popular[, Bistri\a-Mehedin\i,
19191940.
}nsemn[ri sociologice, Cern[u\i, 1935-1941.
CINEL-CINEL
"#
Lumini\a. Revist[ pentru =colari, Pa=cani, 19311940.
Neamul rom`nesc pentru popor, V[lenii de Munte, 19101916.
Oltenia, Craiova, 18741876; 1888; 18961897.
Opai\ul satelor. Foaie lunar[, Valea CopciiTurnuSeverin
Mehedin\i,...
Revista critic[. Publica\ie de cercet[ri filologice, lingvistice =i
literare, Ia=i, 19271940.
Sc`nteia. Revist[ literar[, =tiin\ific[ =i de folclor a Societ[\ii de
lectur[ Ion Creang[ a elevilor Liceului Petru Maior, Gherla,
19271929; 19341938; 1940.
+ez[toarea (Siedietórea). Foaia poporului rom`n, Budapesta
Oradea, 18751882.
+ez[toarea. Revist[ pentru literatur[ =i tradi\iuni populare,
F[lticeni, 18921899; 19011905; 1916; 19221931.
Tinere\e. Revista elevilor +colii normale Vasile Lupu, Ia=i,
19361943.
Tudor Pamfile. Revist[ de limb[, literatur[ =i art[ popular[,
Dorohoi, 19231928.
|ara nou[. Revist[ =tiin\ific[, politic[, economic[ =i literar[,
Bucure=ti, 18841887.
Zorile Romana\iului, Caracal, 19271945.
C. ARHIVE
Arhiva Institutului de Etnografie =i Folclor Constantin

Br[iloiu, Bucure=ti, Fond Manuscrise =i Fond Informa\ii.
Biblioteca Academiei Rom`ne, Bucure=ti, Fond Manuscrise.
Biblioteca Na\ional[ (Fosta Bibliotec[ Na\ional[ de Stat),
Bucure=ti, Fond Manuscrise.
TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR
"#

A
- Aburul 88
- Acoper[m`ntul casei 41
- Acoperi=ul =i peretele casei 41
- Acul 126
- Aerul 382
- Albina 227
- Altoiul 185
- Aluna 359
- Alunul =i aluna 360
- Amnarul, iasca, cremenea =i sc`nteia 63
- Andreaua 126
- Andrelele, firul =i ]mpletitul col\unului 129
- Anii vie\ii 25
- Anotimpurile 247
- Antena 302
- Anul cu subdiviziunile lui 247
- Apa 367
- Apa ]n f`nt`n[ 148
- Apa =i ghea\a 368
- Apa =i v`ntul 370
- Apa mor\ilor (Fata morgana) 383
- Aratul 204
- Arcu=ul, vioara =i coardele 308
- Arcul =i s[geata 240
CINEL-CINEL
"#
- Ardeiul, chiperu=ul 178
- Ardeiul iute 112
- Aria 210
- Aria =i parul 211
- Ariciul 317
- Aripile morii de v`nt 224
- A\a de la opinci 136
- Automobilul 266
- Avionul 271
B
- Banii 276
- Banul fals 277
- Barba 14
- Barda 33
- Barza (cocost`rcul) 332
- Bastonul b[tr`nilor 27
- Batoza 213
- B[=ica de s[pun 131
- B[\ul \estului 80
- B[tr`ne\ea 27
- B[utura 285
- Becul electric 75
- Be\ia 285
- Berbecii c`nd se bat 158
- Berbecul 158
- Biblioteca 299
- Bicicleta 265
- Biciu=ca 205
- Birjarul 233
- Birul 274
- Biserica, m`n[stirea 279
- Blidele (str[chinile) 88
"#!
- Bocancii 137
- Boii ]njunga\i trec`nd rùl 150
- Boii =i plugul 150
- Boii, sacii cu grù =i m[cinatul 151
- Boldul str[mur[rii 205
- Bolovanul ]n ap[ 365
- Bomboana 114
- Bondarul 346
- Bordeiul 38
- Borma=ina 236
- Bota 92
- Boul 149
- Bozia 354
- Bradul 362
- Bradul =i fructele lui 363
- Braga 116
- Brazdele 205
- Br[du\ul de nunt[ 363
- Br`nza 108
- Briciul 140
- Bri=ca 262
- Broasca 338
- Broasca u=ii 45
- Broasca-\estoas[ 339
- Brot[celul (buratecul) 341
- Bruma (=i roua) 378
- Buha (bufni\a) 330
- Buhaiul de Anul Nou. 310
- Bujorul 174
- Bulg[rele de p[m`nt 209
- Buricul 15
- Butoiul (bolobocul), butea, balerca 97
- Butucul de vi\[ c`nd se taie 198
CINEL-CINEL
"#"
C
- Caii =i oi=tea 156
- Calea ferat[ (drumul de fier) 266
- Caltabo=ul (g[lba=ul, c[lba=ul) 111
- Calul 153
- Calul, c[l[re\ul =i =aua 155
- Calul =i c[l[re\ul 155
- Calul =i c[ru\a 156
- Calul =i =aua 154
- Cana 95
- Capacul oalei (fedeul) 87
- Capcana 231
- Capra 161
- Capra, varza, omul =i chirosteiul 162
- Capul 5
- Cartea 298
- Cartofii (barabulele) 182
- Carul 260
- Carul =i sania 261
- Carul cu f`n 261
- Carul cu nuiele 260
- Carul, sania =i calul 261
- Carul, sania, boii =i jugul 262
- Casa 37
- Casa cu co= 38
- Casa =i soba 59
- Casa =i u=a 38
- Casele 37
- Castravetele 178
- Ca=ul ]n z[r 107
- Caucul de b[ut ap[ 95
- Cavalul 305
- C[ciula 133
"##
- C[lcìle 18
- C[ldarea la foc 84
- C[ldarea =i doni\a 85
- C[ldarea =i fedele=ul 85
- C[ldarea =i toarta 84
- C[lu\ul de iarb[ (cosa=ul) 349
- C[ma=a 134
- C[r[mida 49
- C[r[rile, potecile 254
- C[r[rile din jurul pu\ului 255
- C[rbunele 368
- C[r\ile ]n bibliotec[ 298
- C[r\ile de joc 289
- C[\eaua 166
- Caucul de b[ut ap[ 95
- Cìnele 166
- Cìnele ciob[nesc 166
- Cìnele =i iepurele 313
- Cìnele =i m`\a 166
- C`nepa 201
- C`ntarul (balan\a) 250
- C`rciuma (cr`=ma) 286
- C`rligele pentru ]mpletit ciorapi 128
- C`rligul de smuls paie 219
- C`rti\a 321
- Ceainicul 90
- Cea\a, negura, p`cla 376
- Ceapa 175
- Ceara 230
- Ceasornicul 249
- Ceaunul (c[ldarea) ciobanului 84
CINEL-CINEL
"#$
- Ceaunul (c[ldarea, tuciul) 83
- Cerbul 314
- Cercelul, cerceii 141
- Cercul pe bololoc 98
- Cerneala 296
- Cerul 386
- Cerul =i p[m`ntul, soarele =i luna, ziua =i noaptea 396
- Cerul =i stelele 387
- Cerul gurii 12
- Cerul, p[m`ntul =i v`ntul 388
- Cetina bradului 363
- Cheia 47
- Chibritul 65
- Chiotul, sunetul 382
- Cimbrul 178
- Cimitirul (\intirimul) 29
- Cimpoiul 304
- Cinematograful 302
- Cioara 328
- Ciobanul =i oile 159
- Cioara =i porcul 329
- Ciobotarul, scaunul, cìnele =i cizma 233
- Ciocanul =i nicovala (sau toporul =i lemnul) 234
- Ciocanul automat 236
- Cioc[nitoarea (gheonoaia) 327
- Ciomagul (m[ciuca, b`ta, bastonul) 237
- Ciorapul 138
- Cirea=a 187
- Ciubucul, tutunul, luleaua =i suvacul 288
- Ciuhurezul 330
- Ciuperca, buretele 353
- Ciutura, ciutura ]n f`nt`n[ 147
- Cizma ]nc[l\at[ cu ciorap de l`n[ 138
"#%
- Cizma (ciobota), cizmele 136
- Clan\a (cleampa) u=ii 44
- Cle=tele 35
- Clevetitoarea 291
- Clo=ca =i motanul 172
- Clopo\elul de la =coal[ 299
- Clopotele 281
- Clopotni\a 282
- Clopotul 280
- Clopotul la ]nmorm`ntare 29
- Clopotul la oaie =i la vac[ 160
- Clopotul =i toaca 282
- Coada p[s[rii 322
- Coaja oului 111
- Coarnele berbecului 158
- Coasa =i grebla 216
- Coasa, cositul 214
- Cobili\a cu cofele 93
- Cobili\a (corom`sla) 93
- Cobza 306
- Coco=ul 170
- Cojocul 138
- Col\urile camerei 39
- Com[nacul la c[ldarea de fiert vinars 85
- Combina (combaina) 212
- Comoara 278
- Conciul 139
- Condeiul (tocul de scris) 294
- Copacul 355
- Copilul ]n fa=[ 30
- Corabia cu zbaturi 271
- Corabia, vaporul 269
- Corlata =i co=ul 62
CINEL-CINEL
"#&
- Cortul 38
- Co=ciugul (sicriul) 29
- Co=ul casei (hornul, hogeacul, cahli\a) 60
- Co=ul, focul, cuptorul =i pìnea 62
- Co=ul, vatra =i fumul 61
- Co=ul, vatra =i para focului 61
- Co\ofana 325
- Co\ofana =i bivolul 327
- Co\ofana =i porcul 326
- Cr[p[tura ]n cas[ 40
- Cr[p[tura lemnelor 72
- Craiul la c[r\ile de joc 289
- Cremenea =i amnarul 62
- Croitorul 233
- Crucea, crucile 283
- Crucea de pe turla bisericii 283
- Cu\itul 238
- Cu\itul ]n teac[ 239
- Cucoarele 333
- Cucul 325
- Cucuvaia 330
- Cuibul 323
- Cuiul 40
- Cuiul, cuiele de at`rnat 40
- Cuiul din potcoav[ 156
- Culeg[torul de folclor 303
- Culmea =i u=a 52
- Culmea, u=a =i fereastra 52
- Culmea (grinda pentru haine) 51
- Cump[na =i ciutura 147
- Cununia 27
- Cuptorul ]ncins 78
- Cuptorul cu pìne 79
"#'
- Cuptorul 78
- Curcanul 172
- Curcubeul 375
- Cureaua 135
- Cureaua de la moar[ 224
- Curentul electric 75
D
- Dealul 365
- Degetarul 128
- Degetele 16
- Degetele, condeiul =i ochii 296
- Degetele la tors 118
- Degetele mìnii =i unghiile 17
- Desajii 103
- Difuzorul 301
- Dimerlia (bani\a) 213
- Din\ii 11
- Din\ii =i buzele 11
- Din\ii =i limba 11
- Doni\a (cofa) 92
- Dopul 96
- Dovleacul (bostanul) 192
- Drumul =i c[rarea (poteca) 256
- Drumul pe ap[ 268
- Drumul prunduit 257
- Drumul (=oseaua) 255
- Dun[rea (c`nd apele se umfl[, =i pe=tele n[p[de=te) 268
E
- Ecoul 382
- Electrificarea 76
- Evantaiul 142
CINEL-CINEL
"$
F
- Fagurele cu miere 229
- Farul 271
- Fasolea 183
- Fa\a de perin[ =i perina 54
- F[c[le\ul (mestec[ul, melesteul) 85
- F[ina (prin sit[) 102
- F`nt`na, ciutura =i cump[na 148
- F`nul 217
- Fedele=ul 97
- Femeia 30
- Femeia ]ns[rcinat[ 30
- Fereastra, ferestrele 47
- Ferestr[ul (joag[rul) 33
- Fiarele co=ului 62
- Fierul de prins p[s[ri 231
- Firul de p[r, p[rul 6
- Fitilul l[mpii 74
- Floarea 173
- Floarea-soarelui 196
- Fluierul 305
- Fluturele 349
- Foamea 24
- Foarfecele 129
- Foarfecele de tuns oi 130
- Focul 65
- Focul, soba, co=ul =i fumul 68
- Focul =i fumul 67
- Foiul (foalele) 234
- Fraga 352
- Fr[m`ntatul =i coptul pìnii 106
- Fr`nghierul 235
- Fricosul 292
"$
- Frizerul 234
- Frunza 356
- Fuiorul ]n furc[ 118
- Fulgerul 374
- Fulgul 323
- Fumul 68
- Fumul, vatra =i corlata 69
- Funia de usturoi 177
- Furca =i fusul 119
- Furca =i mìnile c`nd torc 118
- Furca la f`n 217
- Furnica, furnicile 346
- Furnicarul, mu=uroaiele cu furnici 347
- Fusul 119
G
- Gai\a 328
- Garafa 94
- Gardul 143
- Gazul ]n lamp[ 74
- G[ina 170
- G[ina =i oul 171
- G[inile =i coco=ul 171
- G[lbenu=ul oului 110
- G[le\ile pu\ului cu roat[ 147
- G[lu=ca 111
- G`ndul (cugetare) 21
- G`sca s[lbatic[ 332
- G`tul 14
- G`tul sticlei 96
- Geamul 48
- Genele 8
- Gerul =i bruma 381
CINEL-CINEL
"$
- Ghea\a 368
- Ghemul 120
- Ghicitoarea (cimilitura) 302
- Ghinda 361
- Ghinda, porcul =i lupul 362
- Ghiocelul 351
- Ghiocul 289
- Glon\ul 243
- Gluga 133
- Goarna 285
- Grapa (boroana) 207
- Gr[tarul 88
- Grùl 191
- Grùl =i pleava, v`nturatul 213
- Grebla 217
- Greierele 348
- Gresia (cutea) 216
- Greutatea de la c`ntar 253
- Grindina 373
- Grinda, grinzile (m`rtacii) casei 39
- Groapa 366
- Gunoiul din cas[ 55
- Gura 9
- Gura, ochii =i urechile 10
- Gura =i din\ii 9
- Gura =i limba 10
H
- Hameiul 354
- Hamurile =i c[ru\a 260
- Hanul 285
- Haragul, frunza vi\ei =i strugurii 199
- Haragul, vi\a, strugurele =i vinul 200
"$!
- H`ldanul de c`nep[ 201
- H`rd[ul 101
- H`rtia 298
- Hidrocentrala 76
- Holdele 209
- Hora 309
- Horbota 129
I
- Iapa =i m`nzul 156
- Iarna 247
- Iasca, amnarul =i cremenea (sc[p[r[torile) 63
- Iedera 354
- Iedul 161
- Iepurele 312
- Iepurele ]ntre v`n[tor =i cìne 231
- Iepuroaica cu puii 313
- Inelul, degetul =i inelul 141
- Inima 15
- I\ele 123
- Izvorul 369
}
- }mbl[ciul (]mbl[ceul) 211
- }mbl[titorii 212
- }mprumutul 277
- }ng`mfatul 292
- }ntunericul 391
J
- Jandarmul 275
- Jarul =i ujogul (v[traiul) 70
- J[raticul (c[rbunele aprins) 67
- Junghiul 24
CINEL-CINEL
"$"
L
- Lac[tul 46
- Lacrima 23
- Lacul de munte cu pe=te 371
- Lada cu haine 54
- Lai\a, u=a =i fereastra 54
- Lampa 73
- Lan\ul 35
- Laptele 107
- Laptele de mam[ 107
- L[comia 291
- L[custa 349
- L[utarii =i juc[torii 309
- L[utarul =i vioara 309
- Leag[nul 30
- Legea 276
- Lemnul =i vatra 72
- Lemnul de foc, lemnele 71
- Lene=ul 291
- Lenea 291
- Lesoiul 145
- Leuca 263
- Licuriciul 349
- Liliacul 319
- Limba 12
- Limba de clopot 282
- Lingura 89
- Lingura, lingurile ]n oal[ 90
- Lingurile ]n strachin[ 90
- Lipitoarea 341
- Livada 185
- Locomotiva 267
"$#
- Luleaua 286
- Lum`narea 72
- Lumina 390
- Luna 392
- Luna cu 30 de zile 246
- Luna nou[ oglindit[ ]n ap[ 394
- Luna nou[ (crai-nou) 393
- Luna =i stelele 394
- Lunile anului 246
- Luntrea, barca 268
- Lupoaica =i puii 315
- Lupul 315
- Lupul =i oile 315
M
- Macul 173
- Maiul de rufe 130
- Malurile =i apa 371
- Masa 50
- Masa cu trei picioare 50
- M[ce=ul 358
- M[cea=a 359
- M[cinatul 224
- M[duva (inima) copacului 356
- M[garul 157
- M[garul cu desaji 157
- M[laiul ]n \est 104
- M[laiul (=i meiul) 102
- M[m[liga 106
- M[m[liga =i pìnea 106
- M[m[liga f[cut[ ]n ceaun pe pirostrii 106
- M[nu=a 138
- M[r[cinele 358
CINEL-CINEL
"$$
- M[rul 186
- M[tura 55
- M`na, mìnele 16
- Meiul 102
- Melcul (culbecul, culbeciul) 336
- Meli\a =i meli\atul 131
- Menghina 36
- Metrul 253
- Microbul 24
- Mierea 111
- Minciuna 290
- Mingea 311
- Mintea 20
- Miri=tea 210
- Moara 220
- Moara =i morarul 226
- Moara cu motor 226
- Moara de v`nt 223
- Moartea 28
- Mocirlele 372
- Morarul 226
- Morcovul 177
- Mortul =i cei care-l duc la groap[ 28
- Motanul, cuptorul =i =oarecele 169
- Mreaja 232
- Mucii 13
- Mulsul vacii 152
- Muntele Caraimanul 366
- Muntele G[ina 366
- Mura 351
- Musca 345
- Musta\a 13
"$%
N
- Nara 13
- Nasul 13
- N[p`rca 341
- Necazul 24
- Nev[stuica 320
- Ninsoarea (fulgii de z[pad[) =i soarele 381
- Noaptea 245
- Noaptea, v`ntul =i ziua 245
- Norul, norii 372
- Nuca, miezul nucii 187
- Nucile-n sac 188
- Nucul 187
- Nuiaua 238
- Numele 297
O
- Oaia 157
- Oala 86
- Oala c`nd se ia de pe foc 87
- Oalele 87
- Obrajii 9
- Ochelarii 142
- Ochii =i nasul 7
- Ochii =i spr`ncenele 8
- Ochii din ca=caval 108
- Ochiul, ochii 6
- Oglinda 56
- Ogorul 208
- Oile =i ca=ul 158
- Oile, ciobanul =i cìnele 160
- Omul 3
- Omul cu desajii 103
CINEL-CINEL
"$&
- Omul cu femeia, fiul =i fiica 31
- Opai\ul 73
- Opinca, opincile 135
- Opinca =i noji\ele 135
- Oticul 202
- Oul 108
P
- Pacea 284
- Paharul 95
- Palma 17
- Pana de g`sc[ pentru condei 295
- Pana p[s[srii 322
- Pantalonii 134
- Para (pr[sada) 186
- Para focului =i cahli\a 67
- Para=uta 272
- Paratr[snetul 49
- Parul ariei (=teaj[rul) 211
- Pas[rea 322
- Pas[rea c[l[toare 333
- Patul 52
- Patul, u=a =i culmea 53
- Patul, u=a =i poli\a 53
- P[corni\a (dihoni\a) 265
- P[duchele 344
- P[durea, codrul, cr`ngul 357
- P[durea, cr`ngul f[r[ frunz[ 357
- P[ianjenul 344
- P[l[ria 133
- P[m`ntul 364
- P[m`ntul, aerul =i cerul 388
- P[m`ntul, cerul, stelele, soarele =i luna 395
"$'
- P[rin\ii 31
- P[st[ile de linte 184
- P[str[vul 335
- P[tl[gelele, ro=iile 179
- P[tl[gica murat[ 113
- P[trungelul 177
- P[tulul, co=arul 144
- P[tulul gol 144
- P[unul 325
- Pìnea 104
- P`nza ]n r[zboi 123
- P`rìa=ul 370
- P`rpeli\a 225
- P`rtia de z[pad[ 255
- Pe=tele 334
- Pe=tele ]n plas[ 233
- Pe=tii de sub ghea\[ 335
- Pecetea (=tampila) 300
- Pepenele (harbuzul, lubeni\a) 194
- Pere\ii casei 39
- Peria 140
- Perina 53
- Piatra 365
- Picioarele 18
- Picioarele mesei 51
- Piciorul ]n cizm[ 137
- Pielea 16
- Pieptenele 139
- Pieptenele =i barba 140
- Pieptenele cu din\i la am`ndou[ marginile 140
- Pieptenii de l`n[ 117
- Pieptul =i \`\ele 15
- Pietrele de pe =osea 257
CINEL-CINEL
"%
- Piperul, boabele de piper 112
- Pipota 323
- Pipota g[inii 171
- Pirostriile, ceaunul cu ap[ =i m[lai =i f[c[le\ul 82
- Pirostriile (chirosteile) 82
- Pisica 167
- Pisica =i =oarecele 168
- Pistolul 243
- Piua =i pilugul (pis[logul) 80
- Piuli\a 80
- Pivele b[ie=ilor (=teampurile) 36
- Plasa (n[vodul) 232
- Pl[cinta 113
- Pl`nsul 23
- Ploaia, pic[tura de ploaie 373
- Plopul 360
- Plosca 99
- Plo=ni\a 344
- Plugul 203
- Plugul =i grapa 207
- Pluta 268
- Plutonul de solda\i 283
- Podul 258
- Pologul 216
- Pomul 184
- Popa 280
- Popa b[t`nd toaca 278
- Porcul 162
- Porcul =i lupul 165
- Porcul =i mu=tele 165
- Porumbelele 359
- Porumbul (p[pu=oiul, cucuruzul) 189
- Pragul casei 42
"%
- Prietenia 289
- Prim[ria, pu=c[ria 275
- Primarul 274
- Pro\apul, oi=tea 262
- Pro\apul =i leuca 263
- Pruna (perja) 185
- Pu=ca 240
- Pu=ca =i geanta 242
- Pu=ca =i glon\ul 242
- Pu\ul cu cump[n[ (f`nt`na) 145
- Puii =i r`ndunica 324
- Puiul 171
- Puiul ]n ou 171
- Pulberea ]n raza soarelui 391
- Punga 277
- Puntea 258
- Puntea, nuiaua =i =arpele 258
- Purceii scurm`nd 164
- Puricele 343
- Putina 101
- Putina cu varz[ (cada cu curechi) 101
- Putineiul 91
- Putineiul =i b[t[torul 91
- Putregaiul 357
R
- Racheta ]n lun[ 272
- Rachiul 114
- Racul 335
- Radio 301
- Ragila de l`n[ 117
- Ra\a =i r[\u=tele 172
- Ra\a s[lbatic[ 332
CINEL-CINEL
"%
- Raza soarelui 390
- R[=chitorul 120
- R[d[cina copacului 356
- R[da=ca (rude=i\a) 346
- R[zboiul de \esut (stativele), \esutul 122
- R`ma, r`mele 341
- Rindeaua (geal[ul) 35
- R`ndunica 323
- R`ndunica =i cuibul 324
- R`pele 365
- R`sul 23
- R`=ni\a 220
- Rùl, valea, g`rla 370
- Ridichea 181
- Roata 263
- Roata de udat 208
- Roiul 229
- Ro\ile c[ru\ei 264
- Ro\ile bicicletei 268
- Ro\ile morii 223
- Roua 378
- Rugina 367
- Rugul 352
- Rugul cu mure 351
- Ru=inea 291
S
- Sabia 240
- Sacii la co=ul morii 225
- Sacul 102
- Sacul cu f[in[ 103
- Salcia, r[chita 360
- Sania 259
"%!
- Sapa 202
- Sarea 107
- Satelitul 273
- S[geata 239
- S[m`n\a 191
- S[pt[m`na 246
- S[r[cia 274
- Sc`nteia 64
- Sc`ntea =i fumul 65
- Scaiul 355
- Scara 49
- Scaunul 51
- Scoar\a copacului 356
- Scoica 338
- Scr`nciobul (dulapul) 310
- Scrisoarea (epistola) 299
- Scrisul cu pan[ de g`sc[ 293
- Scrisul (scrierea) 293
- Scroafa =i purceii 164
- Secera 209
- Securea c`nd love=te lemnul 32
- Sem[n[toarea 207
- Sfecla 182
- Sirena 284
- Sita, sita =i cernutul 81
- Sl[nina 111
- Smochina 113
- Snopul 210
- Soarele 388
- Soarele c`nd r[sare 389
- Soarele ]n amurg 392
- Soarele =i luna 391
- Soarele =i luna, cerul =i p[m`ntul, focul =i apa 396
CINEL-CINEL
"%"
- Soarele =i p[m`ntul 390
- Soba 58
- Soba =i lemnele 59
- Soba, burlanul, focul =i sc`nteia 59
- Somnul 22
- Spata 124
- Spicul de grù 191
- Spinul 352
- Spi\ele ro\ii 264
- Spr`ncenele 8
- St`lpii de telegraf 257
- St`lpii la oboroc 214
- St`lpii por\ii 143
- St`lpii vetrei 58
- Starostele 275
- Steagul 284
- Steaua oglindit[ ]n ap[ 395
- Stelele 395
- Stogul cu brù 218
- Stogul (claia, c[pi\a, boghia) 218
- Strea=ina casei 42
- Strugurele, poama 198
- Strungul 235
- Stupul (=tiubeiul) 228
- Sucala 121
- Sufletul 28
- Sugativa 297
- Sulurile de la r[zboul de \esut 123
- Surdul 24
- Suveica (suvelni\a) 125
+
- +an\urile 257
- +arpele 340
"%#
- +arpele =i ou[le de =arpe 340
- +ase zile =i duninica 246
- +aua (tarni\a) 154
- +ina ro\ii 265
- +indrila 41
- +ipul 96
- +oarecele 319
- +oarecele =i jirul 320
- +oarecele, hornul =i motanul 169
- +op`rla 340
- +opronul 144
- +tiin\a 299
- +tiuletele de porumb 190
T
- Tat[l cu fiica 31
- T[v[lugul (v[l[tucul, valul), t[v[lugii 208
- T`njala 218
- T`lvul (p`lnia) 98
- Telefonul 271
- Televizorul 302
- Tigaia 88
- Timbrul de scrisoare 300
- Timpul pierdut 26
- Timpul (vremea) 26
- Toaca 282
- Toaca la ]nmorm`ntare 29
- Toba 306
- Tocila 36
- Toporul pe um[r 33
- Toporul (securea) 32
- Tr[g[toarea 276
- Tr`mbi\a 284
CINEL-CINEL
"%$
- Tractoristul pe tractor 207
- Tractorul 205
- Traista 103
- Trandafirul 173
- Trenul 267
- Trestia, stuful 355
- Trupul omului 4
- Tufa cu nuiele 360
- Tunetul 374
- Tunetul =i fulgerul 375
- Tunul 243
- Turta (burca) 104
- Tutunul 286
|
- |apul 161
- |arca 330
- |[poiul 217
- |[ranul =i sania 260
- |`\ele 14
- |`\ele vacii 152
- |`\ele vacii =i ale iepei 152
- |`\ele vacii, g[leata, vi\elul =i =u=tarul 152
- |`n\arul 346
- |estul 79
- |igara 288
- |ur\urele de ghea\[ (sloietele) 369
U
- Ulcica ]n cui 57
- Ulciorul 94
- Uliul =i g[ina 331
- Umbra 383
"%%
- Undi\a 232
- Untdelemnul 112
- Unti=ca 316
- Untura ]n porc 164
- Urechile 6
- Urma coasei pe cosiri=te 215
- Urma ro\ii de car (f[ga=ul, v[ga=ul, hoga=ul, rotaia) 265
- Ursul 317
- Urzica 355
- Urzitoarea =i \evile 121
- Usturoiul (aiul) 176
- U=a 42
- U=a =i cuierul 44
- U=a =i masa 44
- U=a =i patul 44
- U=a =i v`ntul 43
- Uzina 235
- Uzina siderurgic[ 235
V
- Vaca 151
- Valeul 145
- Valul 373
- Varga 238
- Varza (curechiul) 179
- Varza, omul =i capra 182
- Vatra =i fumul 78
- Vatra, burca =i spuza 78
- Vatra cu focul, pirostriile, ceaunul, apa din el,
m[laiul =i f[c[le\ul 77
- V[traiul (cociorva) 70
- V[traiul, soba =i j[raticul 71
- V`n[torul 231
CINEL-CINEL
"%&
- V`na 16
- V`ntul 385
- V`rtejul c[ru\ei 262
- V`rtelni\a 120
- Veriga pentru lac[t 46
- Vi\a de vie 197
- Vi\elul 153
- Vi\elul din p`ntecele vacii 153
- Via\a 25
- Viespea 348
- Vinul 114
- Vinul ]n butoi 115
- Vioara =i arcu=ul 308
- Vioara (scripca, dibla) 307
- Viscolul 381
- Visul 23
- Vita 149
- Vorba 22
- Vrabia, vr[biile 324
- Vreascul rupt 71
- Vulpea 314
- Vulpea =i g[ina 314
- Vulturul 332
Z
- Zarul (z[vorul) 45
- Z[pada (om[tul, neaua) 379
- Ziarul 300
- Ziua 244
- Zmeul 310
- Zorelele 174
- Zorile, coco=ii =i oamenii 26
- Zorile, oamenii =i soarele 25
CUPRINS
"%'
CUPRINS
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ............................................................. 3
MANIFEST{RI UMANE, SL{BICIUNI, BOLI .......................... 20
NA+TEREA, CUNUNA, MOARTEA ............................................ 25
MEDIUL FAMILIAL ......................................................................... 30
UNELTE GOSPOD{RE+TI ............................................................ 32
CASA, LOCUIN|A ............................................................................ 37
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL, ORNAMENTA|IA ..... 50
C{LDURA +I LUMINA .................................................................... 58
ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ................ 77
HRANA +I B{UTURA ..................................................................... 102
LUCRU DE M~N{ (TORS, |ESUT, CUSUT, MELI|AT etc.) ... 117
VE+MINTE, PIEPT{N{TUR{,
ARTICOLE DE TOALET{, PODOABE ...................................... 133
CURTEA CASEI ................................................................................ 143
ANIMALE DOMESTICE ................................................................ 149
P{S{RI DOMESTICE ..................................................................... 170
GR{DINA CU FLORI ...................................................................... 173
GR{DINA CU LEGUME ................................................................ 175
C~MPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE +I TEXTILE) ... 189
MUNCI AGRICOLE ......................................................................... 202
MOR{RIT ........................................................................................... 220
STUP{RIT .......................................................................................... 227
V~NAT, PESCUIT ............................................................................ 231
DIVERSE }NDELETNICIRI .......................................................... 233
INDUSTRIE, MA+INI ...................................................................... 235
CINEL-CINEL
"&
OBIECTELE DE AP{RARE, ARME ............................................ 237
UNIT{|I DE TIMP, INSTRUMENTE DE M{SUR{ ................ 244
C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE ...................................... 254
INSTITU|II, FACTORI SOCIALI .................................................. 274
ELEMENTE DE MORAL{, N{RAVURI, VICII ....................... 285
ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{ ....................................... 293
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI ....................................... 304
ANIMALE S{LBATICE .................................................................. 312
P{S{RI S{LBATICE ........................................................................ 322
PE+TI, T~R~TOARE ....................................................................... 334
INSECTE ............................................................................................ 343
FLORA S{LBATIC{ ......................................................................... 351
ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE ................................ 364
Aprecieri critice ....................................................................................... 397

Bibliografie .............................................................................................. 445
Tabla alfabetic[ a ghicitorilor .................................................................... 451

Cinel-Cinel - Ghicitorile Romanilor

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Cinel-Cinel - Ghicitorile Romanilor

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

BIBLIOTECA  ªCOLARULUI

Gura, ochii =i urechile

Degetele m`inii =i unghiile

103 Ce-i nev[zut,

Zorile, oamenii =i soarele

Mortul =i cei care-l duc la groap[

Securea c`nd love=te lemnul

Pivele b[ie=ilor (=teampurile)

Grinda, grinzile (m`rtacii) casei

Cuiul, cuiele de at`rnat

Acoperi=ul =i peretele casei

Clan\a (cleampa) u=ii

Masa cu trei picioare

Culmea (grinda pentru haine)

Culmea, u=a =i fereastra

Patul, u=a =i culmea

Lai\a1, u=a =i fereastra

Gunoiul din cas[

Soba, burlanul, focul =i sc`nteia

Co=ul casei (hornul, hogeacul, cahli\a1)

Co=ul, vatra =i fumul

Amnarul, iasca, cremenea =i sc`nteia

J[raticul (c[rbunele aprins)

Fumul, vatra =i corlata

Jarul =i ujogul (v[traiul)

Lemnul de foc, lemnele

Vatra cu focul, pirostriile, ceaunul, apa

Piua =i pilugul (pis[logul)

Pirostriile, ceaunul cu ap[ =i m[lai =i

Com[nacul la c[ldarea de fiert vinars

F[c[le\ul (mestec[ul, melesteul)

Oala c`nd se ia de pe foc

Capacul oalei (fedeul 3)

Lingura, lingurile ]n oal[

Butoiul (bolobocul), butea, balerca

Putina cu varz[ (cada cu curechi)

M[laiul (=i meiul)

F[ina (prin sit[)

M[m[liga f[cut[ ]n ceaun pe pirostrii

Ochii din ca=caval

Caltabo=ul (g`lba=ul, c`lba=ul)

Piperul, boabele de piper

Furca =i m`inile c`nd torc

Sulurile de la r[zboiul de \esut

C`rligele pentru ]mpletit ciorapi

Cizma (ciobota), cizmele

Inelul, degetul =i inelul

766 }ntr-o v`lcelu=[

Pu\ul cu cump[n[ (f`nt`na)

G[le\ile pu\ului cu roat[

Boii ]njuga\i trec`nd r`ul

Boii, sacii cu gr`u =i m[cinatul

|`\ele vacii, g[leata, vi\elul =i =u=tarul

|`\ele vacii =i ale iepei

Vi\elul din p`ntecele vacii

Calul, c[l[re\ul =i =aua

Cuiul din potcoav[

Berbecii c`nd se bat

Oile, ciobanul =i c`inele

Clopotul la oaie =i la vac[

+oarecele, hornul =i motanul

Varza, omul =i capra

Nuca, miezul nucii

BIBLIOTECA ªCOLARULUI

1088 }ntr-un v`rf d-anin