Febra reumatismala acuta

Cardita reumatismala apare n cadrul unui reumatism articular acut secundar unei
infecii amigdaliene cu streptococ beta hemolitic de grup A i este o pancardit ce
cuprinde toate structurile morfologice ale inimii (boala linge articulaiile i
muc inima
Criteriile lui Jones pentru diagnosticul reumatismului articular acut
I) Criterii majore :

cardita

coreea minor Sydenham

artrita

eritemul marginat Maynet

noduli subcutanai
II) Criterii minore :

Clinice : febra, artralgii

Laborator : VSH crescut, proteina C reactiv prezent, intervalul PR > 0.21s
pe EKG (bloc atrioventricular grad 1)
Diagnosticul pozitiv se face cnd sunt ndeplinite 2 criterii majore sau 1 criteriu
major i 2 minore, cu titrul ASLO > 300 U.I.
Endocardita reumatismala
Se caracterizeaz printr-o valvulit verucoas i prin depozite de fibrin pe
peretele posterior al atriului stng (petele Mac Callum) cu aspect de dini de
pete.

Clasificarea febrei reumatismale acute:

Sindroame clinice:

1. majore-Reumocardit primar,Reumocardit recurent,fr viciu cardiac,pe

fon de viciu cardiac,Artrit, fr implicarea cordului ,cu
implicarea cordului,Coreea,fr implicarea cordului,cu implicarea
cordului,Eritem marginat,Noduli subcutani
2. minore-Febr,Artralgii,Majorarea reactanilor de faz acut,Intervalul PR
alungit
3. adaugatoare-Febr,Artralgii,Majorarea reactanilor de faz acut,Intervalul
PR alungit
gardul de activitate:I,II,III
evolutie:acuta,subacuta,lenta
consecinta:fara viciu cardiac,cu viciu cardiac
n aceast clasificare este oglindit faza activ i gradul de activitate i faza
neactiv. La baza determinrii gradului de activitate mai nti se iau n
consideraie semnele clinice (miocardita, poliartrita, coreea, etc.) apoi se
concordeaz cu semnele de laborator.

Endocardita bacteriana
Se caracterizeaz printr-o valvulopatie ulcero-vegetant, cu necroza si perforaii
valvulare ducand la incompetenta aparatului valvular.
Vegetaiile sunt friabile, neaderente, n zonele cu flux turbulent i presiune
sczut : pe faa atrial a valvei mitrale i faa ventricular a valvei aortice.
Iniial se formeaz o serie de vegetaii trombotice non-bacteriene, care apoi se
infecteaz cel mai frecvent cu stafilococ saustreptococ (75%).
Cea mai frecvent poart de intrare este cea dentar i apoi cea digestiv.
La toxicomani, endocardita bacterian se localizeaz pe valva tricuspid i este cu
fungi, Stafilococi i germeni Gram negativi.
Endocardita acut este de etiologie stafilococic, apare pe proteze valvulare sau
pe valve native, frecvent pe valva aortic, la persoane relativ tinere. Evolutia este
spre insuficienta cardiaca acuta.
Endocardita subacut este de etiologie streptococic, apare pe valve lezate
anterior (in cadrul RAA) i la persoane mai n vrsta.

In evoluie, endocardita bacterian subacuta se poate complica cu abcese de inel

valvular, apariia unor anevrisme micotice n creier, prezena nodulilor Osler (roii,
dureroi, n pulpa degetelor), petelor Janeway (macule eritematoase palmoplantare), petelor Roth (exsudate retiniene vtoase), splenomegalie, anemie,
sufluri aortice diastolice variabile.
Diagnosticul de endocardit valvular se pune pe baza criteriilor lui Durack et al.
(1994, modificat)
Criteriile majore:

Hemocultur pozitiv dupa o perioad de 12 ore sau trei hemoculturi

pozitive din patru, luate n interval de o or n puncte venoase diferite din localizri
diferite.

Dovezi ecocardiografice ale prezenei unei vegetaii, abces sau fisuri n

proteza valvular cardiac.
Criteriile minore:

Factorii predispozani (cum ar fi febra reumatic).

Febr mai mare de 380 C.

Microbiologie pozitiv (fr ns a ndeplini criteriul major) sau serologie

pozitiv.

Prezena fenomenelor periferice: pete Roth, noduli Ossler, plci Janeway,

glomerulonefrit, hemoragii n achie.

Alte semne ecografice de prezen a endocarditei, dar fr a ndeplini

criteriul major.
Bolnavul este diagnosticat pozitiv dac sunt ndeplinite 2 criterii majore/1 criteriu
major + 3 criterii minore sau dac sunt ndeplinite 5 criterii minore.
Alte endocardite
Endocardita marantica la cei cu carcinoame metastatice sau boli consumptive
cronice (depozite mici, nodulare, de fibrina pe marginile libere valvulare)
Endocardita Liebmann-Sachs in lupusul eritematos sistemic (prin prezenta de
auto Ac anti-cardiolipina, ce produc agregare plachetara si depunerea unor
vegetatii mici, trombotice, non-bacteriene pe cordajele tendinoase)

Miocardite
Poate fi: infectioasa (cu virusuri Cox A / B, Tripanosoma Cruzi), toxin -mediata
(difterie), imun mediata (in reumatismul articular acut), idiopatica (miocardita
Fiedler)

n activitatea maximal manifestrile clinice i de laborator sunt marcante:

Manifestrile clinice:
pancardit,
miocardit grav,
reumatismul acut i subacut cu insuficien cardiac de gr. II-III;
reumatism acut i cronic n combinaie cu poliartrita acut i subacut,
serosite,
afectarea extracardiac a diferitor organe i sisteme,
coreea cu activitate maximal.
Din partea examenului paraclinic:
leucocitoz neutrofil mai mare de 10103,
VSH crescut mai mult de 30 mm/or,
proteina C reactiv 3-4+,
fibrinogen >10 g/l,
alfa-2 globulinele depete 17%,
iar gama-globulinele 23-25%,
mucoproteinele serice depesc 0,6 uniti;
titrul ASLO este crescut de 3-5 ori comparativ cu norma

Activitatea moderat (gradul II)

Se caracterizeaz clinic:
prin reumatism subacut cu insuficiena cardiac de gr. I-II, cu o evoluie
torpid
tratamentul este de-o durat mai ndelungat,
n forma evolutiv a reumatismului n combinaie cu poliartrit subacut,
coree, noduli subcutanai i eritem marginat.
Paraclinic
leucocitoz neutrofil 8103 - 10103,
VSH 20-30 mm/or,
proteina C reactiv + +++,
alfa 2 globulinele 11,5-16%,
gama-globulinele 21-23%,
mucoproteinele serice 0,3-0,6.
titrul ASLO crescut n limita 1,5-2 ori mai mare dect norm.
Activitatea procesului reumatismal de gr. I (minimal
are loc n evoluia reumatismului lent,
coreea cu manifestri clinice moderate,
noduli subcutanai,
eritemul marginat,
artralgii exprimate.
Datele paraclince sunt puin crescute sau normale.

 Evoluia acut a reumatismului de obicei se caracterizeaz prin manifestri

clinice brutale i paraclinice marcante, sechele valvulare (n reumatismul primar)
se ntlnesc mai rar, durata procesului este de 2 luni.
n evoluia subacut semnele clinice apar mai insidios, terapia
antireumatismal este mai puin efectiv, iar durata bolii 2-4-5 luni.
Evoluia lent are loc n timp de 4-6 luni, tratamentul este puin efectiv,
manifestrile clinice nu sunt exprimate, dar se menin timp ndelungat i aduc mai
frecvent la sechele valvulare.
Criteriile de diagnostic ale FRA (criterii OMS 2002-2003 bazate pe
criteriile revizuite Jones)
Categoriile de diagnostic
Episod primar de FRA

Crcc criterii
2 majore sau unul major si 2 minore
plus evidenta de infectie streptococica din grupul A

Recurenta de FRA la pacient fara

cardiopatie reumatismala cronica

2 majore sau unul major si 2 minore

plus
evidenta de infectie streptococica di
grupul A

Recurenta de FRA la pacient cu cardiopatie

reumatismala cronica

2 minore plus evidenta de infectie

streptococica
din grupul A

Correa reumatismala
Debut insidios al carditei reumatice

Alte criterii majore sau fara

evidenta de
infectie streptococica din grupul A

Cardiopatie reumatismala cronica (pacient

Nu sunt necesare alte criterii pentru

primar prezentat cu stenoza mitrala sau

boala

diagnostic

mixta mitrala sau/si boala aortala

Prezena a dou manifestri majore sau a unei manifestri majore i a dou
minore indic cu mare probabilitate prezena FRA, dac sunt susinute de evidena
unei infecii streptococice precedente.
Absena acesteia din urm poate exclude diagnosticul, cu excepia situaiei c
FRA este descoperit pentru prima dat dup o lung perioad de laten de la
infecia streptococic antecedent, ca n coree Sydenham.

Reumatismul poliarticular acut - Semnele bolii in faza acuta

Asa cum ii spune si denumirea, boala imbraca o forma acuta, bolnavul
prezentand febra mare, transpiratii si dureri articulare, mai ales la articulatiile mari
(pumnul, genunchiul, glezna, cotul si mai rar umarul si soldul). Articulatiile devin
calde, umflate si foarte dureroase, iar fenomenele inflamatorii se muta de la o
articulatie la alta.
Destul de des pacientii pot acuza si o stare cu dureri abdominale care seamana
foarte mult cu crizele de apendicita.
Aceste semne apar la aproximativ 1-5 saptamani de la infectia streptococioca si
au durata scurta, de cateva zile. Din aceasta cauza foarte frecvent se intampla ca
bolnavul sa nu dea mare importanta bolii, putand fi confundata cu o raceala sau o
alta afectiune considerata banala.

Reumatismul poliarticular acut - Complicatiile bolii

Aceasta afectiune necesita o atentie medicala sporita nu atat datorita simptomelor
ei din faza acuta, ci mai ales pentru complicatiile care pot aparea. Daca nu se
instituie un tratament energic de la primele semne de boala, aceasta forma de
reumatism atinge cu severitate inima, pleura sau peritoneul, provocand leziuni
definitive.

Complicatiile cardiace apar in peste 80% din cazuri, fiind constituite mai ales din
leziuni ale valvelor inimii. Cand infectia reumatismala cuprinde muschiul inimii
(caz numit miocardita reumatismala) apar frecvente tulburari ale ritmului cardiac.
De cele mai multe ori, odata cu endocardita va aparea si o afectare a
tegumentelor (mai ales pe piept si abdomen) pe care se iveste uneori eritemul
exudativ multiform (elemente papuloase izolate, destul de dure, de culoare rosupalid, de dimensiunea de aproximativ 0,5 cm, a caror centru se transforma dupa 24
ore in aspect cianotic, in timp ce periferia se mentine rosu-palida). Se pot produce
uneori chiar vezicule hemoragice care se pot extinde.
In mod frecvent, la copii poate aparea reumatismul nodos, manifestat prin
prezenta unor noduli fibrosi, nedurerosi, de marimea unei gamalii de ac si pana la
un bob de mei. Acestia se numesc nodulii Aschoff, iar ei apar la nivelul tesuturilor
conjunctivale (sub coate, tendoane, aponevroze sau deasupra proeminentelor
osoase). Prezenta acestui tip de reumatism indica faptul ca inima a fost afectata in
proportie mai mare.
Uneori, infectia reumatismala atinge si ficatul, aparand congestia hepatica si
icterul.
Nu in ultimul rand, o complicatie grava a bolii este coreea minora Sydenham,
care reprezinta o tulburare a sistemului nervos central caracterizata prin aparitia
unor miscari bruste neregulate si ilogice. Pacientii devin neobisnuit de nervosi si
agitati, au dificultati la scris si la vorbit, se impiedica si cad.

Tratament
Intrucat boala incepe la varste fragede, tratamentul se va incepe prin stabilirea
unei alimentatii corecte a acestora. Se va acorda o mare atentie faptului ca copilul
va avea in general pofta de mancare mult diminuata si de aceea se va urmari ca
acesta sa manance mai consistent.
- Se vor consuma zilnic sucuri din legume si fructe. Sucurile se vor bea la inceput
diluate cu apa in proportie de 1:1 si in cantitatea dorita de copil, dar cu specificarea
ca este necesar minimum 300 ml de suc proaspat in cursul unei zile. Preparati
sucurile doar in cantitati mici care sa se consume imediat pentru ca altfel ele se
oxideaza si nu isi mai fac efectul. Se poate face suc din pere, pepene galben,
piersici, struguri, portocale, prune, afine, agrise, capsuni, coacaze, visine, zmeure,
fragi, grepfrut, mere, gulii, lamai, morcovi, pastarnac, patrunjel, rosii, salata verde,
scorus, telina, spanac sau urzici.
- Ca tratament, un prim remediu naturist cu se poate incepe este tinctura de
propolis, aceasta ajutand la cresterea imunitatii. Fiindca tratamentul se adreseaza

copiilor, tinctura de propolis se va lua amenstecata cu miere sau cu laptisor de

matca. Se pot lua 2-3 lingurite de miere cu propolis pe zi, in cure de 20-30 zile
zilnic.
- Se mai poate lua polen de albine, cate o lingurita de 2 ori pe zi, cu conditia sa fie
foarte bine maruntit in gura inainte de a se inghiti, pentru ca acesta este invelit intro substanta numita echina care nu poate fi digerata de organismul uman.
- Pentru intarirea organismului se recomanda planta numita echinaceea, care se
poate cumpara de la orice magazin de plante medicinale si care se va administra
conform prospectului.
- Suplimentar se vor face bai cu diferite plante medicinale: brad, brustur,
busuioc, cimbru, coada-calului, coada-soricelului, flori de fan, menta, nalba,
nemtisori de camp, plamanarica, sulfina, tataneasa sau urzica. Se va pune o mana
buna de plante la 5 litri de apa si se fierbe timp de 10 minute, dupa care se
strecoara in cada. Copilul va sta in cada timp de 20-30 minute. In cazul durerilor
mari se vor unge articulatiile cu unguente din plante la iesirea din baie. Dupa baie
se va sta bine acoperit in pat la caldura.
- Salcia si coada-racului sunt 2 plante foarte utile in tratament pentru ca au in
compozitie acid salicilic natural care are efect de reducere a infectiilor si
inflamatiilor si de reducere a febrei. Se pot bea 2-3 cani pe zi de ceai din aceste
plante. Coaja de salcie este utila si extern (se prepara un decoct din 2 lingurite la
250 ml apa timp de 15 minute si se pun comprese calde locale).
- De asemenea, capsunile contin si ele acest acid, dar din pacate aceste fructe sunt
numai sezoniere. Din 2 lingurite de frunze de capsun se poate face un decoct in
250 ml de apa, lasand la fiert 10 minute. Acest decoct se poate lua atat intern (2
cani), cat si extern sub forma de comprese calde pentru calmarea durerii.
- Hreanul este indicat pentru linistirea durerilor articulatiilor. Se vor pune pe locul
dureros rondele de hrean sau se vor face ungeri cu hrean ras pus in spirt medicinal.
- Tot pentru calmarea durerilor aplicati comprese locale cu mustar timp de 10-15
minute. Puteti aplica si ceapa taiata marunt sau usturoi pisat si amestecat cu putin
alcool. Nu uitati nici de tratamentul cu ardei iute, acesta fiind un remediu renumit
in cazul durerilor provocate de inflamatii articulare sau musculare. Puneti pe o
bucata de vata putina tinctura de ardei iute si aplicati aceasta compresa pana trece
durerea.
- In cazul in care avem de-a face cu o infectie masiva, cu focare multiple de
infectie care sunt greu de tratat cea mai buna solutie este da apelam la ceaiul din
muguri de plop negru. Puneti 2 lingurite de muguri sfaramati la 250 ml apa
clocotita si lasati la fiert 15 minute. Se vor putea consuma 3 cani de ceai pe zi,
preferabil cald si indulcit cu miere poliflora.

- In situatiile in care focarele de infectie s-au extins pana la nivelul respirator sau in
cazul in care pacientul prezinta semne de afectare nervoasa apelati la ceaiul de
radacina de ciubotica-cucului. Se va pune 1 lingurita de radacina la 250 ml apa.
Se fierbe 10 minute la foc mic si apoi se strecoara. Se pot consuma 2 cani pe zi.
- Podbalul si lichenul de Islanda sunt foarte indicate atunci cand exista un focar
de infectie la nivelul faringelui si amigdalelor. Se vor bea cate 2 cani pe zi indulcite
cu miere.

Diagnosticul difereniat
n funcie de prezentarea clinic, exprimarea criteriilor majore sau minore este
necesar de efectuat diagnosticul difereniat cu urmtoarele maladii:
Endocardita bacterian subacut
apare la bolnavii cu valvulopatii de etiologie reumatismal.
n endocardit durerile vagi difuze n extremiti sunt mult mai frecvente
dect artrita, dar aceste sindroame, alturi de febr i astenie sunt suficiente pentru
a sugera recurena reumatismului.
Descoperirea unor peteii cu centrul alb, a nodulilor Osler, a hemoculturilor
pozitive sprijin diagnosticul de endocardit bacterian.
Artrita reumatoid
afecteaz mai ales articulaiile mici ale degetelor, nu are caracter migrator si
nu dispare rapid dup aspirin.
Cu timpul apar deformaii permanente i anchiloze, lipsete afectarea
cordului i erupia cutanat difer de eritemul marginat n FRA.
Osteomielita
poate determina dureri i tumefacii la nivelul membrelor, dar afectarea
multipl este rar, sensibilitatea maxim este la nivelul diafizei osoase.
n osteomielit generalizat poate fi o septicemie cu febr de tip septic,

 Examenul radiologic i hemoculturile stabilesc diagnosticul.

Lupus eritematos sistemic (LES)
se manifest cu febr i artralgii, sau artrite.
este prezent factorul antinuclear,
erupia n fluture la nivelul obrajilor i nasului.
depistarea celulelor lupice mai mult de 0,6%,
leucopenia
afectarea renal
! sunt caracteristice n LES !
Cardita viral (non reumatic)
secaracterizeaz prin pericardit,
cardiomegalie,
insuficien cardiac
sufluri cardiace care pot fi confundate cu cardita reumatic,
n cardita viral lipsesc anticorpii antistreptococici, dar se poate evidenia
virusul n scaun, exudatul faringian, precum i a rspunsului anticorpic.