Professional Documents
Culture Documents
GEODEZIA
şi
SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE
Bucureşti, 2008
1
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:02 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
1. Date geospaţiale
1.1 Prezentare generală
1.2 Argument
2
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:02 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
7. Identificarea metodelor folosite pentru a îmbunătăţi precizia de
poziţionare prin GPS.
3
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:02 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
Precizia are un sens uşor diferit atunci când este folosită pentru a se referi
la un număr de măsurători repetate. În ilustraţia de mai jos, există diferenţe mai
mici între cele nouă măsurători din stânga, mai grupate, decât la cele nouă
măsurători din dreapta. Setul de măsurători din stânga este declarat a fi mai
precis.
4
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:02 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
Este uşor de observat că precizia şi rezoluţia sunt independente. Aşa cum
se arată mai jos, precizia ne spune dacă valoarea măsurată a unei mărimi
corespunde cu valoarea reală a acesteia.
Orice hartă este realizată potrivit unor anumite standarde, inclusiv cele
privind preczia. În ceea ce priveşte hărţile topografice, un standard privind
precizia garantează că 90 sau 95 la sută din punctele bine definite îndeplinesc o
anumită toleranţă faţă de poziţiile lor reale.
O modalitate de a specifica precizia întregii baze de date spaţiale este de
a calcula eroarea medie patratică a erorilor, erori obţinute ca diferenţe între
valorile măsurate şi valorile lor reale. Toleranţa are valoarea de maximum trei ori
eroarea medie patratica, în funcţie de gradul de încredere (0,10 sau 0,05).
Figura de mai jos arată diferenţa dintre erorile sistematică şi aleatoare.
Erorile sistematice tind să fie consecvente în magnitudine şi/sau direcţie. În cazul
în care magnitudinea şi direcţia erorii sunt cunoscute, precizia poate fi
îmbunătăţită printr-o corecţie.
Spre deosebire de erorile sistematice, erorile aleatoare variază în
magnitudine şi direcţie. Conform principiului lui Gauss, valoarea cea mai
probabilă pentru o mărime asupra căreia au fost făcute mai multe măsurători
este media aritmetică a valorilor măsurătorilor.
5
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:02 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
6
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:02 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
7
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:04 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
Diférite poziţii ale elipsei în rotaţie poartă numele de. elipse meridiane sau
simplu meridiane. Raza de curbură a unei elipse meridiane intr-un punct
oarecare A (raza AB din figura 2.2) se noteazã cu M. Un plan perpendicular pe
elipsa meridiană într-un punct A poartà denumirea de prim vertical; acesta va
intersecta suprafaţa elipsoidului după o curbă a càrei razä N se numete raza de
curburã a primului vertical.
Cercul mare, de rază a, este ecuatorul elipsoidaI, iar cercurile mici, de
razä r, în planuri paralele cu planul ecuatorial, poartä denumirca de cercuri
paralele sau simplu paralele. Elipsoidul de rotaţie a fost adoptat pentru
rezolvarea problemelor geodezice.
Evoluţia In timp a parametrilor geometrici ai elipsoizilor utilizaţi in geodezie
în anumite perioade este ilustratä in tabelul 2.1. În programele folosite în
sistemele informatice geografice există posibnilitatea personalizării la utilizarea
unui elipsoid de referinţă.
8
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:04 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
G = mg (2.1)
9
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:04 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
denumirii de gravitate şi pentru acceleraţia greutăţii. Axa verticală a oricărui
aparat de măsurare coincide cu direcţia forţri de gravitate.
Suprafaţa construitä astfel incát să fie perpendiculară in once punct al ei
pe direcţia verticalei se numeşte suprafaţa de nivel (fig. 2.5) sau suprafaţă
echipotenţialã (de potenţial constant). Din infinitatea suprafeţelor de nivel care
pot fi construite, pentru geodezie prezintă interes geoidul, definit ca suprafaţa de
nivel zero. Fiind o suprafaţă complicată, greu de definit matematic, geoidul nu
poate fi utilizat ca suprafaţà de referinţä pentru scopuri geodezice practice. El
constituie insä referinţä pentru màsurätorile de altitudini.
B. Elipsoidul de referinţă
10
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:04 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
perpendiculara la suprafaţa elipsoidului prin punctul respectiv, care poartà
numele de normală la elipsoid. In orice punct de pe suprafaţa Pământului,
direcţia normalei nu coincide cu direcţia vertiçalei, cele două direcţii formând un
unghi numit unghi de deviaţie a verticalei (fig. 2.7).
11
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:04 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
Pentru suprafeţe mici şi pentru anumite calcule geografice simplificate,
elipsoidul de referinţã definit mai sus poate fi înlocuit printr-o sferà a
cărei rază (R) este egala cu media geometrică a valorilor razei de curbură (M) a
elipsei meridiane şi razei de curbură (N) a primului vertical:
R = (MN)1/2 (2.2)
Această suprafaţä de referinţà este des folositä in calculele gecdezice, dar mai
ales în cele geografice.
D. Planul de proiecţie
12
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:04 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
13
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:04 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
Dacă planul fundamental este planul onzontului astronomic, iar axa
fundamentală este direcţia zenitului astronomic, atunci apare cazul sistemului
local astronomic. Dacă se face referire la zenitul geodezic (normala la elipsoid) şi
orizontul geodezic atunci este cazul sistemului local geodezic.
In figura 2.10, punctul P este un punct de coordonate cunoscute sau
atribuite (de exemplu x = y = z = 0), iar R este un punct ale cărui coordonate se
determină.
x = Do cos A sin ζ0
y = Do sinA sin ζ0 (2.3)
z = D0 cos ζ0
14
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:04 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
se determinä valoarea gravităţii cu care se calculeazä corecţia δh, se deosebesc
trei sisteme de altitudini: dinamice, normale, ortometrice.
15
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:04 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
Suprafaţa de referinţă nu mai este geoidul, ci o suprafaţă dedusä analitic,
ţinând seama de distribuţia maselor, numită cvasigeoid (fig. 2.12), care coincide
cu geoidul numai pe suprafaţa mărilor şi oceanelor. Distanţa dintre elipsoid şi
cvasigeoid, notatä cu ζ, poartă denumirea de anornalia Inãlţimii şi se calculeazä
prin metode ale geodeziei fizice. Altitudinile normale se exprimă in metri.
Sistemul de altitudini normale este sistemul oficial adoptat In Rornania Incepând
cu anul 1952.
Aşa cum rezultă din figura 2.12, altitudinea unui punct se poate determina şi In
raport cu suprafaţa elipsoidului de referinţä, dacă se cunoaşte altitudinea
ortometricà sau normalä, precum şi ondulaţia geoidului sau anomalia inălţimii în
punctul considerat:
16
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
17
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
Reţelele diferă între ele prin diferite valori ale parametrilor - lungimea
laturilor, mărimile unghiurilor, precizia de măsurare a unghiurilor şi altor mărimi,
precizia coordonatelor finale, metoda de compensare etc. În tabelul de mai jos
sunt date valorile unor patametri pentru triangulaţia României.
18
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
19
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
starea şi tipul construcţiei, tipul bornei, căi de acces, dispunerea reperelor
azimutale, schema direcţiilor spre punctele vecine, tabelul direcţiilor, alte
informaţii, devizul antecalculat al lucrărilor în punct etc.
Etapele următoare sent executarea măsurătorilor şi centralizarea
rezultatelor, executarea calculelor, compensarea şi aprecierea preciziei şi
întocmirea documentaţiei finale.
20
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
3.5.2 Măsurarea distanţelor
21
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
determinare a mărimilor necesare, de apreciere a preciziei acestor mărimi etc. La
lucrările de laborator sunt exemplificate asemenea calcule, cu programe
adecvate. În pachrtul de programe ArcGIS, in programul ArcInfo, există modulul
COGO pentru unele geodezice şi t5opografice.
Rezultatele finale se trec în fişe ale punctelor, în cataloage sau tabele de
coordonate şi în fişiere sau în baze de date.
Tabelul 3.2 Model de tabel cu coordonatele şi alte date referitoare la punctele din
reţeaua naţională de triangulaţie
22
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
4. Reţele de nivelment
23
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
24
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
25
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
5. Reţele gravimetrice
26
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
cuprinse intre 150 şi 300 km. Gravitatea absolută în punctele reţelei, transmisă
prin măsurări de diferenţe de gravitate de-a lungul laturilor pornind de la punctul
origine cu gravitatea absolută cunoscutä (situat in Bucureşti), a fost determinatä
cu o precizie de ± 0,05 mGal.
Reţeaua de ordinul II, sprijinità pe reţeaua de ordinui I, este constituitä din
222 puncte şi 605 laturi cu lungirni cuprinse între 30 şi 40 km. Precizia de
determinare a gravităţii absolute în punctele reţelei de ordinul II este de ±0,04
mGal. Reţeaua de ordinul Ill era in curs de realizare în 1989, ulterior neglijându-
se continuarea lucrărilor.
Studiul câmpului gravitaţional terestru la nivel global se realizeazä şi prin
gravimetria satelitară, cu ajutorul sateliţilor geodezici, care evoluează pe orbite
polare Ia mică altitudine, echipaţi cu accelerometre.
27
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
A. Tehnici fotografice
28
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:05 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
B. Tehnici interferometrice
29
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:06 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
C. Tehnici Doppler
30
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:06 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
31
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:06 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
32
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:06 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
33
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:06 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
periodic sateliţi noi, cei mai vechi fiind scoşi din uz). Fiecare satelit,
înconjoară Pământul în 12 ore. Sateliţii sunt dispuşi în şase planuri
orbitale, la o altitudine de circa 20.200 km. Sateliţii sunt astfel aranjaţi,
încât cel puţin cinci sunt vizibili (electronic) în orice moment din orice
punct de pe suprafaţa pământului. Sateliţii emit semnale ce pot fi
recepţionate de către receptoarele GPS.
34
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:06 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
intermediul staţiilor de control şi a staţiei principale. De la sateliţi sunt transmise
receptoarelor GPS.
Sateliţii GPS emit semnale în două frecvenţe, 1575,42 MHz (L1) şi 1227,6
MHz (L2). Numai semnalul L1 este destinat utilizărilor civile. Receptoarele care
folosesc o singură frecvenţă determină coordonatele orizontale cu o precizie de
aproximativ trei la şapte metri. Unele unităţi permit utilizatorilor să
îmbunătăţească precizia prin filtrarea erorilor identificate în apropiere de
receptoarele staţionare, o postprocesare numită "Corectarea diferenţială",
receptoarele staţionare făcând parte dintr-o reţea de staţii fixe la sol.
35
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
Coordonatele corectate diferenţial pentru o singură frecvenţă au precizia de unul
până la trei metri.
Semnalul emis pe frecvenţa L2 este criptat doar pentru uz militar. Şi aici
se poate aplica o corectare diferenţială, obţinând precizia coordonatelor absolute
de câţiva decimetri, iar a celor relative faţă de punctele cu receptoare fixe de
ordinul centimetrilor sau chiar al milimetrilor.
În acelaşi timp, o nouă generaţie de sateliti GPS (blocul IIR seria M) au
adăugat un semnal de frecvenţă L2 pentru scopurile civile, care va permite
îmbunătăţirea substanţială a poziţionării GPS.
D = CΔt (7.1)
unde C este viteza luminii, iar Δt este diferenţa de timp între emisie şi recepţie.
Cunoscánd distanţele Di de la receptorul P Ia fiecare satelit Si, pentru un
moment de timp t precum şi coordonatele globale geocentrice X i, Yi, Zi ale
poziţiilor sateliţilor Si. prin rezolvarea unul sistem de ecuaţii de forma
unde necunoscutele sunt coordonatele staţiei receptoare X0, Y0 şi Z0, iar n este
numărul sateliţilor recepţionaţi sau numărul de ecuaţii.
36
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
Reţeaua de sateliţi GPS este configurată astfel încât să fie "vizibili" cel
puţin cinci sateliţi în orice punct de pe planeta Pămant. Din orice satelit cu
semnal recepţionat se poate trasa ipotetic o sferă cu raza distanţa satelit –
receptor. Se pot construi astfel minim cinci sfere, toate trecând prin punctul de
determinat, unde este receptorul. Se cunosc coordonatele centrelor sferelor, se
pot determina ecuaţiile sferelor. Intersecţia sferelor este chiar poziţia punctului,
dată prin coordonate, obţinute ca soluţii prin rezolvarea sistemului de ecuaţii ale
sferelor.
Receptoarele GPS sunt de obicei destul de «inteligente» pentru a alege
cea mai apropiată locaţie la suprafaţa pământului. Sunt necesari minim trei
sateliţi pentru o determinare bidimensională (orizontală) a poziţiei. Pentru o
determinare a poziţiei tridimensionale (orizontal şi vertical) sunt necesari patru
sateliţi.
37
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
ionosferei, şi sunt astfel supuse mai multor interferenţe. Densitatea aerului
Ionosferei variază în funcţie de latitudine, de sezon şi de ora din zi, de furtunile
solare ce emit radiaţii ultraviolete.
Segmentul de control este în măsură să modeleze influenţa ionosferei, dar
cu unele erori de modelare. Staţiile de monitorizare transmit corecţii sateliţilor,
integrate în semnale. Astfel de corecţii elimină doar aproximativ trei sferturi din
eroarea totală datorită ionosferei, cea mai mare parte a erorii finale fiind parte a
influenţei ionosferei.
Şi receptoarele GPS sunt echipate cu ceasuri cu cristal de cuarţ, care sunt
mai puţin stabile decât ceasurile atomice utilizate la sateliti. Dar eroarea se
reduce prin măsurarea diferenţei de timp şi nu a timpului.
Un alt factor sau sursă de eroare este orbita satelitului. Receptoarele GPS
calculează coordonatele faţă de poziţiile cunoscute ale sateliţilor. Ştiind
coordonatele satelitului la un moment dat, acestea derivă din ecuaţiile orbitelor
ca funcţii de timp şi din viteza satelitului. Atracţiile majore, gravitaţionale a
Pamantului, a Soarelui, a Lunii şi ale planetelor complică formele ecuaţiilor orbitei
unui satelit. Segmentul de comandă şi control GPS monitorizează poziţiile
fiecărui satelit în orice moment, calculează ecuaţia orbitei şi introduce corecţii în
efemeride. O efemeridă este transmisă la un moment de timp cu semnalul de la
satelit. Receptoarele GPS, care sunt capabile să proceseze efemeridele, pot
înlătura unele erori orbitale.
O altă influenţă o are partea inferioară a atmosferei (troposfera,
tropopauza şi stratosfera), cu grosimea de circa 50 km. Semnalele de la sateliţii
aflaţi aproape de orizont sunt întârziate cel mai mult, deoarece prin atmosferă
trec cele mai multe semnale de la sateliţii GPS.
O sursă de erori este şi recepţionarea altor semnale, în afara celor directe.
În mod ideal, semnalele de la satelitii GPS călătoresc prin atmosferă direct la
receptoarele GPS. În realitate, receptoarele GPS trebuie să discrimineze între
ele semnalele primite direct de la sateliti si alte semnale care au fost reflectate de
obiectele inconjuratoare, cum ar fi clădirile, arborii şi chiar solul. Unele, dar nu
toate semnalele reflectate, sunt identificate în mod automat şi respinse. Antenele
sunt proiectate pentru a minimiza interferenţele de la semnalele reflectate de mai
jos, dar de la semnalele reflectate de mai sus sunt mult mai dificil de eliminat. O
tehnică de minimizare a erorilor multipath este de a le urmări doar pe cele de la
sateliţii care sunt la cel puţin 15° deasupra orizontului, un prag denumit "mască
de vizualizare"
38
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
Când sateliţii GPS nu sunt răspândiţi pe tot cerul, ci grupaţi într-o zona
mică, are loc o micşorare a preciziei, numită diluare sau diluţie a preciziei,
respectiv o micşorare a preciziei (DOP – dilution of precision).
Există diluarea preciziei orizontale (HDOP) şi verticale (VDOP).
Combinaţia acestor două componente dă eroarea de poziţie tridimensională
numită diluarea preciziei poziţionale - PDOP. Un element cheie al misiunii de
planificare GPS este de a identifica ora din zi, atunci când PDOP este mimimă,
când determinările de precizie nu sunt recomandate. Deoarece orbitele sateliţilor
sunt cunoscute, PDOP poate fi estimată pentru o anumită perioadă de timp şi
pentru o zonă. Diverse produse software permit determinarea perioadei cu cele
mai bune condiţii de lucru pentru GPS.
39
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
40
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
cartografie, SIG etc., putand fi utilizat si in alte domenii de activitate in care se
doreste determinarea poziţiei pe baza sistemelor GNSS. Astfel, noile servicii pot
fi folosite n navigaţia terestră, maritimă şi fluvială, managementul dezastrelor,
serviciile de căutare-salvare, geodinamică, meteorologie etc.
În funcţie de nivelul de precizie cerut, se realizează sisteme de
determinare a poziţiei de tip D-GNSS (Differential GNSS) – decimetric şi RTK
(Real Time Kinematic) – centimetric. Un astfel de sistem de determinare a
poziţiei este ROMPOS, realizat de către Agenţia Naţională de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară din România.
ROMPOS include următoarele tipuri de servicii:
- ROMPOS DGNSS – pentru aplicaţii cinematice în timp real cu o precizie de
poziţionare între 3 m şi 0,5 m;
- ROMPOS RTK - pentru aplicaţii cinematice în timp real cu o precizie de
poziţionare între 0,5 m şi 2 cm;
- ROMPOS GEO (Geodezic) pentru aplicaţii postprocesare cu o precizie de
poziţionare sub 2 cm.
Aplicaţiile posibile în funcţie de serviciul accesat sunt:
a) cu ROMPOS DGNSS (3 m – 0,5 m): în sisteme informatice geografice (SIG),
monitorizarea flotelor, navigaţia terestră, maritimă şi aeriană, hidrografie, servicii
publice de urgenţă (poliţie, pompieri, salvare), turism ş.a.;
b) cu ROMPOS RTK (0,5 m – 2 cm): în cadastru, sisteme informatice specifice
diferitelor domenii de activitate (administraţie locală, imobiliar-edilitar, utilităţi
publice - apă, canal, gaze naturale, termoficare, energie electrică),
managementul dezastrelor, măsurători în construcţii şi inginerie, cercetare
ştiinţifică, meteorologie, măsurători batimetrice ş.a.;
c) ROMPOS® GEO (sub 2 cm): în realizarea reţelelor geodezice de sprijin şi
de îndesire, reţelelor de sprijin pentru trasarea şi urmărirea în timp a
construcţiilor, în sisteme informatice geografice (SIG), geodinamică,
fotogrammetrie aeriană, scanare laser, cercetare ştiinţifică ş.a.
ROMPOS este sprijinit de un serviciu de conversie şi transformare a
coordonatelor TransDat, incluzând sistemele de referinţă ETRS89 şi S-42
(elipsoid Krasovski 1940, plan de proiecţie stereografic 1970), precum şi alte
sisteme locale (ca de exemplu sistemul de proiecţie local Bucureşti). În viitor va fi
disponibil şi un serviciu pentru determinarea legăturii dintre altitudinile elipsoidale
determinate pe baza ROMPOS şi altitudinile normale (Marea Neagră 1975,
EVRS2000) prin determinarea (cvasi)geoidului pe teritoriul României.
Acoperind întreg teritoriul României cu un număr de 48 de staţii GNSS
permanente (ajungând la 73 de staţii în 2009), ROMPOS este disponibil în orice
moment şi pentru orice locaţie a teritoriului naţional.
Utilizatorul poate beneficia de serviciile ROMPOS cu un singur receptor
GNSS şi acces din teren la internet prin conexiuni de tipul GSM/GPRS,.
Prin integrarea sistemului în sistemul similar european EUPOS, se va asigura
interoperabilitatea sa cu sisteme similare europene, permiţând o poziţionare
uniformă chiar la trecerea frontierei cu ţările vecine. ANCPI a testat deja cu
succes în anul 2008 posibilitatea interconectării ROMPOS cu un sistem similar
din Ungaria. Un număr însemnat de utilizatori (firme din domeniul geodeziei şi
41
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
cadastrului, persoane fizice autorizate în domeniul geodeziei, producători de
echipamente ş.a.) au putut verifica noile orizonturi deschise de serviciile
ROMPOS de timp real (DGNSS/RTK) prin accesul liber la servicii în perioada
decembrie 2007 – aprilie 2008.
Etapele premergătoare accesării serviciilor ROMPOS sunt:
- informarea generală disponibilă pe site-ul ROMPOS (http://www.rompos.ro);
- informarea tehnică de detaliu disponibilă pe acelaşi site;
- informarea suplimentară prin suport telefonic, fax, e-mail, forum ROMPOS
(serviciul HelpDesk);
- descărcarea de pe site a unui formular de înregistrare, completarea şi
transmiterea acestuia la ANCPI - Centrul Naţional de Servicii ROMPOS sau
Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară cel mai apropiat;
- analiza cererii de înregistrare;
- aprobarea accesului la serviciile sistemului;
- semnarea contractului de prestări servicii între furnizor (ANCPI) şi beneficiar;
- comunicarea către beneficiar a modalităţii de acces la serviciile contractate.
Transferul corecţiilor diferenţiale DGNSS/RTK de la staţiile (reţeaua de
staţii) de referinţă la utilizator se poate face prin diverse mijloace, cele mai
întâlnite fiind prin unde radio, prin sisteme de comunicaţii mobile GSM/GPRS sau
prin internet.
Serviciile DGNSS/RTK ale ROMPOS se bazează pe transferul datelor în
format standardizat RTCM (Radio Technical Commission for Maritime Services)
prin intermediul internetului, cu ajutorul tehnologiei NTRIP (Networked Transport
of RTCM via Internet Protocol). NTRIP include un protocol de sine stătător bazat
pe HTTP şi adaptat la cerinţele de transfer al datelor GNSS. El permite difuzarea
corecţiilor diferenţiale (în format RTCM) sau al altor tipuri de date GNSS, spre
utilizatori staţionari sau in mişcare. NTRIP permite accesul la internet prin reţele
mobile bazate pe IP (Internet Protocol), cum sunt reţelele GSM, GPRS, EDGE
sau UMTS.
Utilizarea acestei tehnologii se realizează prin intermediul unor module
care includ Ntrip Server (pentru transferul datelor de la staţiile permanente la
serverul central), Ntrip Caster – pentru administrarea şi transferul datelor de la
serverul central (de ex. serverul ROMPOS) şi Ntrip Client – pentru preluarea
datelor (corecţiilor diferenţiale) de la serverul central de către utilizatori. Modulele
de tip Ntrip Server şi Ntrip Client sunt disponibile în mod gratuit de la diverşi
producători software, în special de la Agenţia Federală de Cartografie şi
Geodezie (BKG) din Germania (http://igs.bkg.bund.de), care a fost promotorul
acestei tehnologii. Aceste module pot fi instalate pe diverse echipamente, de
exemplu receptoare GNSS, calculatoare de tip desktop, laptop, PDA, telefoane
mobile ş.a. Varianta utilă este cea în care utilizatorul are instalat un modul Ntrip
Client direct în receptorul GNSS, care cu ajutorul unui modem GSM/GPRS,
poate realiza conectarea şi transferul datelor de la serverul de date unde rulează
un soft de tip Ntrip Caster la receptorul GNSS.
Puteţi accesa şi mai întâi studia şi serviciul de pozitionare diferenţială
globală (http://www.navcen.uscg.gov/dgps). Pentru comparaţie, descriem şi un
sistem nordamerican pentru marină, util şi vaselor româneşti. Reţeaua DGPS
42
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
conţine 60 de puncte pe ţărm, fiecare dintre ele cu o staţie de bază şi un
radioemiţător care tansmite semnalele de corecţie pe frecvenţa de 285-325 kHz.
Receptoarele DGPS pot fi conectate la un radioreceptor. Proiectat pentru
navigare DGPS pe mare, în apropierea coastelor SUA, sistemul prevede precizii
de determinare de sub 10 metri.
43
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
După cum s-a arătat în alt capitol, GPS, Global Positioning System -
sistemul de pozitionare globala, este un sistem bazat pe sateliţi care permite
oricărui posesor de receptor determinarea precisă a poziţiei unde se află, oriunde
pe suprafaţa terestră. Cele mai multe receptoare au posibilitatea de stocare a
datelor (cunoscute ca puncte ale itinerariului - waypoints), secvenţe de poziţii
care definesc itinerarul şi o traiectorie sau urmă a deplasării receptoarelor în
timp. Punctele de traseu - waypoints, itinerariile - routes şi urma traiectoriilor -
tracks sunt cele trei tipuri de detalii de bază în datele GPS.
44
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
8.2. Incărcarea datelor GPS dintr-un fişier
Folosiţi butonul de navigare [...] pentru a selecta fişierul GPX, apoi folosiţi
casetele de control pentru a selecta tipurile de detalii pe care doriţi să le încărcaţi
din acest fişier GPX. Fiecare tip de detalii va fi încărcat într-un strat separat când
faceţi clic pe OK.
45
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
1.2.3 a programului GPSBabel este cunoscută ca lucrând cu QGIS, dar puteţi
folosi alte versiuni ulterioare fără nicio problemă.
Pentru a importa date GPS dintr-un fişier care nu este GPX, folosiţi
procedura de import a altui fişier în fereastra de dialog “GPS Tools”. Aici selectaţi
fişierul pe care doriţi să-l importati, ce tip de detaliu doriţi să importaţi din el, unde
doriţi să memoraţi fişierul GPX convertit şi ce nume al noului strat ar trebui dat
Când selectaţi fişierul de importat trebuie să selectaţi şi formatul acelui
fişier prin folosirea meniului în dialogul de selectare a fişierului (vezi fig. 8.2). Nu
toate formatele asigură cele trei tipuri de obiecte, astfel că pentru multe formate
veţi putea alege doar unul sau două tipuri.
QGIS poate folosi GPSBabel pentru a încărca direct într-un strat vectorial
datele dintr-un receptor (device) GPS. Pentru aceasta folosiţi procedura
”Download from GPS” – incarca din receptorul GPS (vezi fig. 8.2), unde selectaţi
tipul de receptor GPS, portul la care este conectat receptorul, tipul de detaliu pe
care doriţi să-l încărcaţi, fişierul GPX unde trebuie memorate datele şi numele
noului strat.
Tipul de receptor GPS selectat în meniul ”GPS device” – receptor GPS
determină cum încearcă să comunice aplicaţia GPSBabel cu receptorul. Dacă
niciun tip de format nu lucrează cu receptorul GPS, puteţi crea un nou tip (vezi
8.7).
Portul este un nume de fişier driver pe care îl foloseşte sistemul de
operare ca referinţă la portul fizic în calculatorul dvs., la care receptorul GPS este
conectat. Pentru Linux acesta este /dev/ttyS0 sau /dev/ttyS1 şi pentru Windows
este COM1 sau COM2.
Când faceţi clic pe OK datele vor fi încărcate din receptor şi apar în QGIS
ca un strat vectorial.
Puteţi încărca datele într-un receptor GPS direct dintr-un strat vectorial din
QGIS, folosind procedura ”Upload to GPS” – încarcă în receptorul GPS. Stratul
trebuie sa fie un strat GPX. Pentru aceasta selectati stratul dorit a fi încărcat,
tipul receptorului GPS şi portul la care este conectat receptorul. Tipul de receptor
este luat dintr-o listă.
Această procedură este foarte utilă împreună cu capabilităţile de editare a
datelor vectoriale ale QGIS. Puteţi sş încărcaţi o hartă, să creaţi unele puncte de
46
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
itinerar - waypoints şi itinerarii - routes, şi apoi să le încărcaţi în receptorul GPS şi
ulterior să le folosiţi.
47
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
%type va fi inlocuit cu “-w” dacă încărcaţi puncte de traseu - waypoints, “-
r” pentru itinerarii - routes şi “-t” pentru traiectorii - tracks. Exista opţiuni de
comenzi care comunică aplicaţiei GPSBabel ce tip de detalii să încarce.
%in va fi inlocuit de numele portului ales în fereastra de încărcare şi %out
va fi inlocuit de numele ales pentru fişierul GPX în care sunt depuse datele.
48
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
9.Georeferenţierea
Tabelul 9.1
Tip de fişier Extensie Tip de fişier Extensie
TIFF tif ADRG. img
Windows Bitmap bmp . CADRG (diferite)
JPEG jpg . GeoTIFF tif
BSB Chart kap .
49
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
informaţiile descriptive şi operatorul poate selecta continuarea. Toate punctele de
referinţă trebuie definite în acelaşi sistem de coordonate, cunoscut în aplicaţia
Geographic Transformer ca sistem de coordonate de referinţă.
4) Din lista punctelor de referinţă poate fi şters un punct. Pentru aceasta,
după ce a fost selectat punctul de şters din listă, se face clic pe butonul Delete
(ştergere).
5) Apăsarea pe butonul +/- include sau exclude punctul marcat în lista
punctelor de referinţă, fără ştergerea sa din listă.
6) Pe măsură ce se adaugă, se şterg, se includ sau se exclud puncte de
referinţă, este aplicată procedura de calcul al parametrilor de referenţiere. Pentru
fiecare punct din lista punctelor de referinţă sunt afişate erorile asociate
(diferenţa între valorile calculate şi valorile introduse).
Pot fi aplicate tipuri diferite de proceduri, ca:
a) Transformarea afină (Affine) - necesită minimum trei puncte de
referinţă necoliniare, definite şi incluse în lista de puncte (sunt determinaţi şase
parametri). Această transformare trebuie aplicată în general la referenţierea
hărţilor la scară mare (1:100.000 sau mai mare) publicate într-o proiecţie
cartografică conformă, ca de exemplu Gauss.Kruger sau UTM.
b) Transformarea polinomială de ordinul întâi (rototranslaţie) - necesită
definirea a minimum patru puncte de referinţă (sunt determinaţi patru parametri).
c) Transformarea polinomială de ordinul al doilea - necesită minimum
şase puncte de referinţă (12 parametri). Această transformare trebuie aplicată în
general la referenţierea hărţilor la scară mică (1:250.000 sau mai mică), publicate
într-o proiecţie cartografică nerectiliniară, ca de exemplu conică conformă
Lambert. Această transformare se poate folosi şi la referenţierea fotografiilor
aeriene sau a imaginilor satelitare ce conţin distorsii relativ mici datorită reliefului
terenului sau datorită geometriei incorecte a sistemului de culegere (cameră sau
sensor).
Selecţia metodei se face din lista de proceduri afişată sub lista punctelor
de referinţă. Trebuie reţinut că la fiecare acţiune de editare asupra listei de
puncte procedura selectată va fi modificată automat.
7) Se selectează comanda Graph (grafic) pentru a reprezenta erorile
reziduale pe x şi pe y într-un nou strat uşor de citit, corespunzător poziţiei relative
de pe imagine. Graficul poate fi şi tipărit.
8) Se selectează comanda Reference point/Save (salvare a punctelor de
referinţă) din meniul File, salvându-se informaţiile listei punctelor în fişierul de
referinţă (reference file). Se recomandă (deşi nu este necesar) ca numele
fişierului de referinţă să fie acelaşi ca cel al fişierului imagine.
50
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
vedere în fereastra de vizare a punctului de referinţă a imaginii, centrată într-o
zonă "cadru" din fereastra vederii generale.
51
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
Fig. 9.1 Fereastra vederii generale a imaginii sursă (în stânga) şi fereastra
de vizare (în dreapta)
52
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
]0. Concluzii
53
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
Bibliografie
Bundesamt für Kartographie und Geodäsie (BKG), Germany, GNSS Data Center
(GDC), Retrieved September, 11, 2008, from http://igs.bkg.bund.deCoast Guard
Maritime Differential GPS (DGPS) Service, Retrieved September, 11, 2008,
from http://www.navcen.uscg.gov/dgps
Dana, P. H. (1998). Global positioning system overview. The geographer's craft project.
Retrieved September 11, 2008, from
http://www.colorado.edu/geography/gcraft/notes/gps/gps_f.html
Doyle, D. R. (1994). Development of the National Spatial Reference System.
Retrieved Feburary 10, 2008, from
http://www.ngs.noaa.gov/PUBS_LIB/develop_NSRS.htmlFederal Geodetic
Control Committee (1988).
Geometric geodetic accuracy standards and specifications for using GPS relative positioning
techniques. Retrieved February 10, 2008, from
http://www.ngs.noaa.gov/FGCS/tech_pub/GeomGeod.pdfGPS Babel Home, Retrieved
September 11, 2008, from http://www.gpsbabel.org/
Hall, G. W. (1996). USCG differential GPS navigation service. Retrieved September 11,
2008, from http://www.navcen.uscg.gov/pubs/dgps/dgpsdoc.pdfNAVSTAR GPS Joint
Program Office. Retrieved September 11, 2008, from http://gps.losangeles.af.mil/
Niţu, C, (1996). Cartografie matematică. Editura ATM, Bucureşti
Niţu, C. (2004). Geoinformatică. Editura Centrului de Învăţământ CREDIS al Unuiversităţii
din Bucureşti
Niţu, C.(2005). Sisteme informaţionale geografice. Editura Centrului de Învăţământ
CREDIS al Unuiversităţii din Bucureşti
Niţu, C. (2009). Sisteme informaţionale geografice (online). http://sig.trei.ro/ , visited all the
time.
Niţu, C. et all (2002). Sisteme informaţionale geografice şi cartografie computerizată.
Editura Universităţii din Bucureşti
Norse, E. T. (2004). Tracking new signals from space - GPS modernization and Trimble R-
Track Technology. Retrieved September 11, 2008, from
http://www.trimble.com/survey_wp_gpssys.asp?Nav=Collection-27596
QGIS documentation, Retrieved June 5, 2008, from
http://giscartonituconstantin123.blogspot.com/2008_03_01_archive.html
Smithsonian National Air and Space Museum (1998). GPS: A new constellation. Retrieved
September 11, 2008, from http://www.nasm.si.edu/gps/
ROMPOS (Serviciul român de poziţionare), Retrieved September 11, 2008, from
http://www.rompos.ro
Snay, R. (2005, September 13). CORS users forum--towards real-time positioning. Power
point presentation presented at the 2005 CORS Users Forum, Long Beach, CA. Presentation
retrieved September 11, 2008, from http://www.ngs.noaa.gov/CORS/information5
Thompson, M. M. (1988). Maps for America, cartographic products of the U.S. Geological
Survey and others (3d ed.). Reston, Va.: U.S. Geological Survey.U.S. Coast Guard
Navigation Center (n .d.). DGPS general information. Retrieved September 11, 2008, from
http://www.navcen.uscg.gov/dgps/default.htm
54
Profesor univ. dr. ing. Constantin NIŢU, 2/8/2010, 22:12:07 a2/p2
GEODEZIA şi SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE, Bucureşti
U.S. Federal Aviation Administration (2007a). Frequently asked questions. Retrieved
September 11, 2008, from
http://www.faa.gov/about/office_org/headquarters_offices/ato/service_units/techops/navserv
ices/gnss/faq/gps/
U.S. Federal Aviation Administration (2007b). Global Positioning System: How it works.
Retrieved September 11, 2008, from
http://www.faa.gov/about/office_org/headquarters_offices/ato/service_units/techops/navserv
ices/gnss/gps/howitworks/
U.S. Federal Aviation Administration. (2007c). Wide Area Augmentation System. Retrieved
Feburary 10, 2008, from
http://www.faa.gov/about/office_org/headquarters_offices/ato/service_units/techops/navserv
ices/gnss/gps/howitworks/
Wormley, S. (2006). GPS errors and estimating your receiver's accuracy. Retrieved
September 11, 2008, from http://www.edu-observatory.org/gps/gps_accuracy.html
Yeazel, J. (2006). WAAS and its relation to enabled hand-held GPS receivers. Retrieved
September 11, 2008, from http://gpsinformation.net/exe/waas.html
55