You are on page 1of 4

...

"'-0 "«J"'
,5
..: ~ ~~~~~~ I ~ ..§ v v .""'-- I
.-~ C 5 v"' v-~~
~ ,~ .,- O 5. .E!. ~~ S° C=~...=" I.~
-. v-~.-vv
,IQ .". ..." ..:
,IQ VI "0 IQ tu " +" ~ .. S ='~="0"oO.
U- ~ -QJ ~ v. O
~ "0v NV.£ ~ ."'
:= ~ =' =' 0.
~ OO~'-' 0
QI ~ ..QI QI ~ 'E " " ~
.~ ...O U- ~ 0 01 " QJ O .5 ..:
,= '2
V -,IQ .t: IQ QI 9 of v O E--QJ "" "ObV V
~2.82,,5 QJ QJ ~ +"
'6 .~ E QI ~ QI s ,s.g..-§~iJ
" ~ ~ -"C E >< ~ .~ C V ~ .~ E ~ u ~
o-~c.IQ"O §j
2." ~.0-= E >. 'N oN QJ .-O QJ
.-.2 C QI .- E ~
.-"'.+" -
...0 ...~ ...QJ1, ~.OC1-=~~
.c ~ .. ~ .-ru .a u~:::.v~~.£v.£~
QI .c ,IQ IQ QI ~ w $ ",0",aoIL > N N
~~-ruO
~..Z:j§~.CV~~
j:; c 0. v
C. E ~u..~ ~ ru .. v c .~ ~ .-0 ~ =' 8 O
-IQQlC... ". +" "0 (- ~ u ~ ...~ u
QI .-~ QI .. w +"
E VI
-v
ru QJ
0
.-QJ
"'
~ .:= ~ -0. ~ .-.
"E c
.cVlQl .;:;".;:= "0 " v"" O
IQIQVlC ,- QI QI ~ u v=' ...='
C.c .-"0 QJ"i~v
v+" QJ c= ~ " ""' u -~ 0.-
.I: o ~
C ~ QI .~ QI ... -c
0 "
.-
~
.-QJ >< ..
~ ~ E E ~ IIQ E "C QJ ru
~ " ~ .-0 ~~"f'\~~vZ'§;@~
._v~...v~ o o
O c"ai~.9c
QlQlOIQ§ "
~ x>
~--QJ
v~~"C..+"
>
v~
"'u~'-""
~~~- ,;::,'-'
0.
QJ )ru ~ 't "' v .~
::+". E +""' w". v ~ (.E ~ (s ~ U ~ Q Q
)ru ~ ~ .
+" ~ QJ .-+" "'§ ~ ",j ~ ~ '§ :i .~ E E
~
'6
QJ ".
..: w
Q. QJ
+"
ru
Q.
° v.§ ~ .2' "' ~ g. .£ .£
~ c "
Q1 ~ ;~. " :: " c Q."CQJ",~
.s
-"
tj
i5
,,~
" !2
~
..~
-"
> o"C"CQJv .£oc~='va.vV
-:'v...~~~>< ~~
-~ E. 0\. c. " ..~QJ"5°
Q. QJ
~c. ~ ~eE E Q.QJ-+" ~Q~i=,~v~.£.£
"lv...V~~VVI I
~ 9 ~ ~ a1! 1- ~ > '.QJ.CQJ",
iJ " -0\. ~"C::~ QJ <;S.9Zv~O~~~
~"Q;.i/"C"51J,,
~,,!2,,~~C\;
-" -0 '.. " -
~ ~ E ~ ~ E E~ QJ""U---~ S .QJ I ~QJ~ .
-"". 5
~='='=' ~ < ~~ QJQJ(.f)uE.
~ E 1! E ] '~ ~ E ~ c ~ kQJ .t:0 ..~ Q N
QJ ~~ < ...S -~ C -QJ
QJ U a.i .~ .t:QJ
'§ ,~ '; 00 ~ 8 00 '""' ~ Q .t: QJ ~ 0. :s
IIDIIDD .~ -8 U :2 .>< ~ ~ .QJ QJ ~ -'3 QJ 2 .~ :0
8 QJ U 0 QJ QJ 2 e ~
~ I= ~ ~.~
.Q
",Q
- 0 "
~
e -~~
'"' ..,
Q
t=
0
.~
-
'S
S U ] -.;- .5 ~ s .S, v ~ '13 QJ.<~ ~ ='
~ .> So r:: 0. ~ .B ! ~ .S ~
.~. QJ.> U 8 ~ =' ~ ~ =' ~ .a ~ ~ 00
~
.-c
OJ
~ ~ Q QJ "' ~ "' .~ U ~ = 0. ='
.c.c~ 0 "' "3 ~ U =' ~ .5 ~ .> ."' Q =' ~
~ ~ "§ ~ U ~ Q ~ U "' ~ Q QJ .~ <== s QJ
2!. ii! "' ~ ~ e ~ ~ U =' ~ ,g~ ~ c
~ .E .~ Q ~ ~ .~ ~ ...U .v QJ ~ 0 QJ
"" ='(-';:i"' e So.,;: ~.t:",u e
.B~~ ."'
u .-QJ ." 0 o.~ QJ
=' .~ ~ ~ ~ ° e ~Q ~0.~QJ~
""",.:1QJ..."t) U>QJ~... :!'...
QJ~~~~QJ~~QJEoO.~Q.Q
'13 ~ QJ..s -§. .~ "' ~ ~ ~ ~ ~ =' <s ~ .E.
~ ~QJ...~QJ ~0 ~='QJ5
.';: C ~ ~ .~ ~ ~ ~ e := > ~ v :s
~=' ~-;.~ ~.~Q~:~ ~
0. "' .Z ~ NO ~ =' ~ .~ .QJ ~ QJ .~ '13 :~
8 ~ "' U ~~ ~ ~ ~ = 0. .0> 8 (.s c et=
"' ...QJ .., ~ Q "p .~ QJ .~ ~ 0
~ <~ ~ 8 ~ .~ ~ ~ ~ .:3 ~ e '5 .g ~
1 ,~ ~ .~0.~;j.~~
$3 Q'"""-'"'.. I:o"";;~
~ ] ~ (~ ~ ~ ;.§ t= ~ ~ I: .~ .~ 'iiJ
0 ~~ 0 '"~ ~t=.a .
~~ ~N "3
~ .E; ~U .~
0. ~
U ""'
(S 0 "3
~ E ~0. -5
I: .~ :.::
5 .~
I: ~s~~
I: .s 0..£ '.2~
~ "' ?5~1::~u.o
~ u "QJ =' u :~ >
~~=,.Q"'~~=' ~ .Q~S.:3
~ ~ ,= ,= 5 :E $3 s ~ O "0 ~ ~ ~ "0 ~ ~ ~ .s
~ ,-~~'-~~~..'-
C ~ '0 "E '2 § ~ -"" "' 0 ~ ~ ~ 0 .a .5 1:"0 ~ ~ 0. ~
-.c " -.-" ' C ~"",,.~u>.S'u5§( U"O .~
~~~~~~~~~ ~ :S ~ =' 0 .£ .£ ~ :.:: ~ Q) !=:i ~ .-= ~ .9
-~~ ~~ ~.~"O u ~ 0 .£ =' S~
"'~.x~iii~~~~
S ~ u ~ ~ O I ~ ~ "0 E ~ 1J .g.~ -
~- ~ o.~ =':~ ~ ~ ~~
~ ~ ='
..=' t:: ~ -"' -= 0 -.~ " 0 I: N
E t=s~",0.~a0 £~I: E~
~ ~ ~ 0 ~ ~ § "Q. ~ sO. ~ ~ ~ ; .~ 8. ~
0 ," .c .2 .2
u " .5 o
" ~ ~
~ "C ~ ~ C
0 "
C
'"
c,j 1J .~ .§ ~ ~ .§ ~ ; .~ r= ~
§ ~
",,~"C.cC"C"C~ '0 :;g ~ .a ~ ~ "' -; 0. .~ u =' ~ "0 .::=
c ~--"~"0"
c.c.c._~~~~
2 '"
o
o ~..~".C".CC~ ~
],~"Q.t::~~ 1J ~.a~ ~ ~ ~.~~
Q.c.Q.====== '" (s (s ..!, .§ .~ $3 ~ ~ "Q. .~ 'S. .:~ ~ 9 .Q
~ "' ~="""" "'SI:§oS.~~~ 0
w ~ '"
c.. ~ 0.£ ~~.g ~$3.", ~:~ §.~j;?"QJ 5.
.2 ~ :5 .2 ( 1:0$3'"
I:>.l:c", ~ ].~E-'-""
~ ~~..2- .t=~U "'
-I ~ E -.-C ~ .-~ C ~ ~ " ~ ~. .-~
.c .-"
~ .-'6 C .c" "ij -C1
2 " .-E 0 " E "C
E C ='~",0~"0~t:: "O"OU(S .E;
~ ~
0 "C
.-.c
0 0 0 " .c c. .-~
~
0 ~
"
-0 -
o
-I NO .-" " .-0 " " " 0 ~ -" ~ 0
w " " C C C C C coo... c.c.c.c.c.
" I ~ ~ .~ 11: a1 ri.
~ Z Z
" .c
Z
"C
Z
"
Z
.-0
Z Z
c.
ZOO
"
Q.
"
Q.
.c
Q.
"C
Q.
Eo
Q. Q. I
5
""'
a1 <5 cj
v ~ oS vOVOI";J3
~ .~ = 'S. ] 9
~ ~
.>
I! .~ ""~)~<..;.
...t: ~ 0. vu~~~"'u"'
v ~ v ..0
.2 ~ .2 C Q ~ ~ ~ .~ ~ O ~ ~ >'i .~ ~ .-o.
z ~ ~c "-NC" ~ "'J ~ ~ ~ "",
(- ~
.-" .-
E ~
~
~ "
~ .-0
~ "
C
.~ " "C C C1,g
~ C " " " "C F ~ ~ ~ .~ >sg.~0~~..v""
=~.-. ~~u~.
§ ..0
~
"'~8
"'
"
~
.E
-" ~ -
w '. E 0 "C "C "C )3
0
c. ~ ~ " ; C C1 C -
.~ C .-~ ~ " " " 0 ~ ~ ~ ~"' = ..
v
8.i3 v.a..!.~<ovo~
~ ""
OC.- = c. ~-"~~" EEEE
.c .c -:: -- Q "'J .~ ~ ~ Q sg "' 5 ~ ~.~ ~ ~ 11:
..C10 ~ ~ "CC1Co ~ ~ )~ ~ ~ 'S = \D ..2 5
.u v. ~ O.~,2U-~
~ .£ c .g '$ .5
s ZZZ_.5.:~~j;:J-,.J~~~~
~ .~ = ;;,
5 ...~ O v
z ~ ~ .~ ~ Q ~ ~ § "" O "N 0"
w <.'S.~~ U~ ~
N ~ .2 ~ .2 C )~ .! t ~ ~ .M' ~~ .~ :~ .g ~
""v~~ O .£ "0...0~<
~ ~ ~ ~ v8
w ~ 0
E~~~~~o~ "
.-C
" ~
c. ~ ~ .5
.-C
"E 0C1
"
~ .-"
.- c. c. -e . 0 .C E "~O ~ .-~
~~~"'JE=
~<5 =~v'e:v~~~",
0"
~ " ~
" C-
~ ~
-~
" " ~
-w-"C-
" " " .-" .i) ~uu~<sgv~vvu
c.. " " ,,"C " " ,,~~ C1C1C1.c.c .t:':3 v~v=u:gv~..E
w ~,,~>.~,,~ "E~""C" "
ee;;,~8e ~ <[ ~ .§ 5/)] 'S. 0. ~ ~ <~ .~
-I uuuCwww~~~~~~~ZZ Q~~.~.~~ sg ~~-o..;~8vu'f3
w ~ ~ .~ ~ .~ ~ ~ . =..0 2 v-e -
1- ~ "'J "", ~ E -= = .E
"
Z ~ ~ .-
~
~ .~ ~ .~ )~ .~ le ..~~ NUV 11:8~
w C
~
.-~
C
.c
.-.~
.c
-~
C .~
C
~
~
J
~
~
.2
- E 0
C
~
J
.2
E
~
0
E
~
-
~
'"
.~E "i~ ~~ .~
~ E
~ )~~ ~
~"'~~oo~~vO8~~
.a O ~ ;:.@ s. ~ 8 ~ ..E 0.
g, .S .61 § "E ~ )3 ~ ~ ." 'E ~ ~ 0 -e :Q "C ." :5 ~ ~
~ ~ " ~ -~ " ~ 0 " " .-" ~ " " " " "
o
-~
." .g
0 '" Z ~ .5:a~>~~o
w """""""".c.c.c.c.c.c""""""""
-I ~ " C1 -E ~ ~ ~ " " .-~ ~ " "C 01 ..-Eo ~~~~~~~
w ~~~~~~~~~~~~~~UUUUUUUU ~=~~=~~ ~~]]a~SS~
163
BAZELE CHIMIEI

mului s~u. Nu numai c~ lega cap la cap o mul-


time de informatii existente despre elemente,
dar indica $i calea spre noi descoperiri.

Aranjamentul elementelor
Mendeleev $i-a rezumat munca formuland
legea periodici~tii astfel: "Cand sunt aranjate
in ordinea maselor lor atomice, elementele
prezin~ o repetare periodic~ a proprie~tilor".
Drept rezultat, aranjarea elementelor dup~
Mendelee¥ a ajuns cunoscu~ sub numele de
tabel periodic.
De$i era extrem de util, tabelul lui
Mendeleev avea mai multe imperfectiuni. De
exemplu, unele perechi de elemente, precum
nichelul $i cobaltul, p~reau s~ fie in ordinea

ta:tile multor elemente pa:reau sa: se repete cu O Un alchimist german, Hennig Brand, a
opt elemente mai Incolo. De aceea Newlands descoperit fosforul alb, cand a incalzit urina ~i
a conceput un tabel al elementelor, format a ramas un rezidiu luminos de fosfor.
din ~apte coloane, 1n ordinea cresca:toare a
maselor lor atomice. Aceasta Insemna ca:
fiecare al optulea element forma o grupa:.
Totu~i, acest aranjament simplu nu era bun O Un chimist verific3 compozi1ia

pentru toate elementele cunoscute In acea unui ulei combustibil dupa distilarea
vreme ~i munca lui Newland nu a avut parte primara.
de recunoa~terea meritata: din partea oam~-
nilor de ~tiinta: din vremea lui. O Atomii care au electroni comuni
sunt lega1i prin legaturi covalente.
Tabelul periodic ~ Moleculele de apa (stanga) ~i metan
Pasul decisiv In clasificarea elementelor s-a . I (dedesubt) sunt doua exemple.
fa:cut In anul 1869, cand chimistul rus Dimitri atomi de
Mendeleeva publicat un nou tabel. Ca ~i altii hidrogen
LEGATURI
dinaintea Jui, Mendeleev a aranjat elementele atom de carbon
COVALENTE
prezentand
1n ordinea maselor lor atomice. Elle-a pus 1n
~iruri de lungimi variate, astfel Incat ele-
mentele cu proprieta:ti similare apa:reau toate
1n acela~i ~ir. Dar tabelullui Mendeleev avea
o tra:sa:tura: noua: importanta:. Pentru a se
asigura ca: unele elemente apa:reau In
coloanele cele mai potrivite, el a la:sat pe
. ..
alocuri goiuri 1n tabel. Apoi a prezis ca: aces-
te goluri corespund unor elemente care
urmau sa: fie descoperite. Si va:zand care ele- H H

mente cunoscute apa:reau In acelea~i coloane, Hx Q


xo
x
ox

H~C~H
Mendeleev a putut sa:prezica: proprieta:tile pe o
X x
-
xo
:..
care le vor avea elementele care lipseau. 3tomi de H

Unele goluri din tabelul lui Mendeleev au hidrogen apa metan

fost curand umplute, dupa: ce s-a descoperit


galiul (1875), scandiul (1879) ~i germaniul
L
(1886). Iar faptul ca: proprieta:tile chimice ale
acestor elemente erau cele prezise de
Mendeleev a demonstrat superioritatea siste-

164

~
O O selec,ie de catalizatori. Catalizatorii
sunt substan,e care maresc viteza reac,iilor
chimice, dar nu sunt sup use unor schimbari
chimice permanente, la sfar~itul reac,iei se
regasesc in starea ini,iala.

gre~it~, iar unele grope de trei elemente cu


propriet~ti sirnilare trebuiau lngram~dite lntr-
un singur lac din tabel, pentru ca urm~toarele
elemente s~ fie in locul potrivit. Astfel era
evident c~ masa atomic~ nu era proprietatea
ideal~ pentro a fi criteriul de clasificare a ele-
mentelor. Dar care era altemativa?

Structura atomului
o 1mbun~ta:tire a situatiei a devenit posibil~ la
Inceputul anilor 1900, cand oamenii de ~tiint~ generator ventil de expansiune aer lichefiat aer lichefiat. cu 32% oxigen
..c~p~tasera O mai bun~ Intelegere a structurii
.atomului. S-a aratat c~ atomii contin particule protoni $i neutroni relativ grei. Din scrierea O Oxigenul ~i azotul sunt elemente ob1inute
extrem de u~oare, numite electroni, al~turi de elementelor in ordinea numarului de protoni prin distilarea aerului. Azotul, avand un punct
din atomii lor a rezultat o forma imbunatatita de fierbere mai mic, se ob1ine primul. Ceea
O in leg3tura ionic3, transferul de electroni a tabelului periodic. ce ramane este oxigenul aproape pur.
intre atomi produce sarcini electrice de Numarul de protoni dintr-un atom al unui
semne contrare, rezult§nd intr-o fo~3 de element a devenit cunoscut sub numele de O La temperatura camerei, apa -un
atrac,ie. Elementele aflate la distan,e mari in numar atomic iar legea periodicitatii a fost, in amestec de oxigen ~i hidrogen -este un
tabelul periodic prezint3 acest tip de consecinta, schimbata, rezumandu-se de lichid datorita unei atrac1ii electrice dintre
leg3tur3. aceasta data astfel: "Cand sunt aranjate in moleculele sale, numita legatura de !]idrogen,
LEGATURAIONICA
LEGATURA DE
x -
x
HIDROGEN
Na.xClx
x -

x X
.X
N x CI X
X x

.
.
sodiu sodiul cedeaza .

moleculele apei sunt atra-


se unele de altele prin
.'Iegaturi" de hidrogen

..

..

clorura de sodiu

16,;

~
BAZELE CHIMIEI

ordinea numerelor lor atomice, elementele


prezint~ o repetare periodic~ a propriet~tilor".
Num~rul de protoni dintr-un atom este 1n
mod normal identic cu num~rul de electroni apa(H20)
pe care 11contine, iar proprie~tile chimice ale
unui element sunt determinate de electronii hidrogen (H) .

s~i. Din acest motiv, tabelul periodic a fost


1mbun~~tit, fiind bazat pe num~rul de pro-
toni din atomi $i ignorandu-se continutul de
neutroni. azot (N)
cand Mendeleev lucra la tabelul s~u peri-
odic, se cuno$teau aproximativ 60 de ele-
mente. in prezent se cunosc toate cele 92 de
elemente care apar 1n stare natural~ $i s-au oxigen (0)
obtinut $i mai multe elemente artificiale. Un
asemenea element, avand num~rul atomic
1.01.,a fost obtinut pentru prima da~ 1n anul
1.955, la Universitatea din California, SUA. sodiu (Na)
Acest element a fost numit mendeleeviu, in
semn de apreciere pentru munca de pionierat
a lui Mendeleev.
sulf (5)
-Elemente ~i compu~i
Din cele 92 de elemente naturale, unele sunt
mult mai abundente decat altele. Scoarta te-
restra este alcatuita: din aproximativ 46,6%
oxigen, 27,72% siliciu, 8,13% aluminiu, 5% tier (Fe)

fier, 3,63%calciu, 2,83%sodiu, 2,590/0 potasiu,


2,090/0 magneziu ~i 1% din alte elemente.
Majoritatea substantelornaturale sunt com-
pu~i -combinatii chimice din doua sau mai O Fiecare dintre compu~ii chimici prezenta~i
multe e~emente -foarte putine elemente aici consta din doua sau mai multe din ele-
aparand in stare "libera", .sau necombinata:. mentele prezentate in partea dreapta. cuvan-
De exemplu, fierul se gas-e~te In diferite forme tul ..element" inseamna ..piatra de construc-
de oxid de fier -combinatii de fier ~i oxigen. ~ie", iar un element este format din atomi.
Compu~ii au proprieta:ti diferite de cele ale
elementelor lor constituente. De exemplu, O Chimia nu se limiteaza doar la laboratorul
compusul numit clorura de sodiu, care consta ~tiin,ific. Unele reac,ii chimice spectaculoase
din elementele sodiu ~i clor, ne este cunoscut au loc in spectacolele cu focuri de artificii. La
ca sare de bucata:rie.Dar clorul este un gaz praful de pu~ca sunt adauga,i diferi,i com-
otravitor, 1necacios,iar sodiul este un metal pu~i, pentru a colora flacarile.
foarte reactiv, care devine extrem de fierbinte
~i se tope~te In contact cu apa. turi pot sa:contina: pana:la 2, 8, 18 $i respec-
tiv 32 de electroni. Totu$i, pe ultimul strat nu
Struc.tura atomica sunt niciodata: mai mult de opt electroni.
Structura atomilor care alcatuiesc elementele Electronli sunt singurii care determina:felulln
determina proprieta:tile elementelor, inclusiv care elementele se combina: intre ele, dar
felul in care se combina pentru a forma com- numai electronli din exterior
aceste schimba:ri. . sunt implicati In
pu~i. in centrul unui atom tipic se gase~teo
acumulare de protoni incarcati pozitiv ~i neu-
troni neincarcati. impreuna, ace~tia formeaza Legaturi
ceea ce se nume~te nucleul atomului; In jurul Grupurile de atomi legati Intre ei se numesc
nucleului se gasescplutind electroni incarcati molecule. Fiecare molecula: de hidrogen
negativ. in mod normal, numarul de electroni gazos, spre exemplu, consta:din doi atomi de
este egal cu numarul de protoni, astfel ca sar- hidrogen. in compu~i, moleculele contin
cinile lor egale, dar opuse, se anuleaza reci- atomi ai unor elemente diferite. Ace~ti atomi
proc, iar despre atom se spune ca este neutru pot fi legati, sau uniti, 1n mai multe feluri. in
din punct de vedere electric. lega:turacovalenta:,perechile de atomi dintr-o
intr-un atom, electronii se deplaseaza 1~ molecula: sunt legate Intre ele prin forte de
grupuri la distante specifice de nucleu. atractie electrice.
Zonele In care plutesc electronii se numesc cand se formeaza:a lega:tur:l, atomii dega-
straturi. Acestea ni le putem 1nchipui ca pe jeaza:energie, uneori sub forma:de ca:ldur:l.O
ni~te suprafete ale unor sfere vizibile, centrate asemenea degajare este cea care asigura:
In nucleu, de~i aceasta este o reprezentare ca:ldura cand se ard combustibilii fosili, pre-
simplificata:.Atomii au 1ntreunul ~i ~aptestra- cum ca:rbunii ~i petrolul. Compu~ii rezultati
turi, in functie de numarul de electroni care sunt mai stabili -este mai putin probabil sa:se
trebuie aranjat. Aceste straturi sunt notate de transforme -decat elementele din care sunt
obicei cu litere de la K (cel mai aproape de alca:tuiti, iar pentru a rupe lega:turile ~i a sep-
nucleu) pana la Q. ara atomii, energia pierduta: trebuie Inlocuita:.
Exista:un numar maxim de electroni care Unele elemente se combina: numai daca:
pot ocupa fiecate strat. Daca straturile sunt sunt mca:lzite. De exemplu, oxidul negru de
numerotate porhind din interior, atunci cupru se formeaza:Inca:lzindu-secupru ~i oxi- :1:
numarul maxim de electroni pe care II poate gen. De aceea compusul trebuie 1nca:lzitpen- ~
contine fiecare este de doua ori patratul tru Inla:turareaoxigenului ~i obtinerea metalu- ~
numarului stratului..Astfel primele patru stra- lui pur. ~

166

You might also like