Afazia

Gentoiu Ruxandra
An II, grupa 1, PPS

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Definitie : Afazia este o afectiune neuropsihica ce provoaca tulburari grave ale limbajului, in
toate palierele sale: al intelegerii, al exprimarii, al receptiei, al formularii si elaborarii ideilor,
fiind asociate si tulburari ale intelectului, cu cele gnozice si alte dereglari ale diferitelor procese
si functii psihice.
Se poate spunca ca majoritatea formelor afazice au la baza trei mari cauze:
- atacul cerebral cunoscut si sub denumirea de accident ischemic vascular;
- leziunile ce apar la nivelul scoartei sau a emisferelor cerebrale;
- tumorile cerebrale.
In literatura de specialitate se estimeaza ca din totalul afaziilor, 60% se produc in urma unui atac
cerebral, iar celelalte doua cauze dau fiecare cate 20% din numarul afaziilor.
Oamenii care sufer de afazie pot avea probleme de vorbire, de nelegere, de citire, de scriere
sau de realizare a exercitiilor de adunrile.
Cauza afaziei este ntotdeauna o leziune cerebral. n majoritatea cazurilor aceasta este un atac,
dar deasemenea chiar i un accident sau o tumoare pot provoca afazia.
Limbajul ocup un loc important n viaa noastr de zi cu zi. Vorbim cu ceilalioameni, citim
ziarele, lucrm i nvm. De asemenea, folosim limbajul pentru a ne formula gndurile i
pentru a face planuri de viitor.
Oamenii care sufer de afazie pot avea probleme cu lucruri care nainte de afazie, preau foarte
normale :

A purta o conversaie

A vorbi n grup sau ntr-un mediu zgomotos

A citi o carte, ziarul sau o revist sau chiar semnele de circulaie

A nelege sau a spune glume

A nelege programele de televiziune sau radio

A scrie o scrisoare sau a completa un formular

A telefona

A face adunri, a-i aminti numere

A-i spune numele sau numele membrilor familiei

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

In literature de specialitate regasim numeroase clasificari ale afaziei. Insa, Kreindler si Fradis au
realizat una dintre cele mai complexe clasificari ale afaziei , iar Brun a sintetizat-o in urmatorul
fel :
1. Afazie motorie pura sau afazie motorize subcortical. Subiectul se manifesta in urmatorul fel: nu poate vorbi dar poate intelege (capacitate care se conserva), se mentine limbajul interior si
deprinderile de scris si citit. In afazia motorie pura sunt prezente, in proportii diferite, de la un
subiect la altu, atat tulburari expresive cat si cele receptive.
Cauza : afectiunea centrilor subcorticali.
2. Afazia motorie totala denumita si afazie Broca sau afazie motorie corticala. Afazicul nu poate
vorbi dar este aproximativ mentinuta capacitatea de intelegere a limbajului. In acest caz sunt
afectate intr-un grad mare lexia si grafia se adauga amnezii verbale, agramatismul care
ingrauneaza si comunicarea.
3. Afazia transcorticala motorie. In acest caz intalnim mari dificultati la nivelul vorbirii spontane,
conservandu-se vorbirea repetata. Se mentine intelegerea vorbirii, scrisul, copiatul si scrisul
dupa dictare dar se degradeaza scrisul spontan.
Cauza : Leziune subcorticala sau leziune corticala difuza.
Forma mai usoara a afaziei transcorticale motorii este afazie amnestica. Aceasta are drept cauza
leziune a substantei albe la nivelul zonei temporale. Individul suferind de aceasta forma de afazie
are dificultati in denumirea obiectului vazut sau in momentul in care il atinge.
4. Afazie senzoriala pura sau afazie senzoriala subcorticala sau surditate verbala pura.
Determina incapacitatea subiectului de a recunoaste cuvantul si aceeasi caracteristica este
mentinuta si la nivelul sunetelor . Nu intelege vorbirea insa se pastreaza limbajul interior dar si
grafica si lexia. Se mentine vorbirea spontana dar are un deficit in vorbirea repetata si scrierea
dupa dictare. Acest lucru semnifica faptul ca exista anume tulburari expresive si surditate verbala
ce determina tulburari in plan ul agnoziei auditive. AStfel vor exista perturbari in localizarea
sunetelor.

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

5. Afazia senzoriala totala sau afazia Wernicke. Aceasta determina dificultati in vorbirea repetata
dar se mentine vorbirea spontana. Cele mai grave sunt afectate intelegerea si se dezvolta o
amnezie verbala, agrafia si alexia.
6. Afazia senzoriala transcorticala se degradeaza intelegerea vorbirii si a scrisului, vorbirea si
scrierea spontana. Se pastreaza vorbirea repetata.
Cauza : Leziuni la nivelul substantei albe a temporalului, fara a afecta corticalul.
7. Afazia totala implica tulburari profunde si extinse la nivelul expresiei si receptiei limbajului,
determinand limbaj tulburat si tulburari intelectuale.
8. Afazia de conducere sau . implica anumite tulburari profunde si extinse de insula. Aceste
tulburari determina dificultati in repetarea cuvintelor, denumirea obiectelor dar, in schimb, se
conserva vorbirea spontana si capacitatea de a intelege limbajul. Se manifesta dificultati in ceea
ce priveste cursivitatea expunerii . Se prezinta anumtie intreruperi ale discursului verbal
determinate de uitarea vocabularului si prezentei fenomenelor de agramatism la nivelul grafiei
lexiei.
9. Alexia pura sau cecitate verbala pura mentine vorbirea si limbajul interior dar determina
alterarea receptiei lexiei si a grafiei. Scrisul spontan si dictat raman bune. Se creeaza dificultati in
recunoasterea literelor si mai ales pentru a putea citi un cuvant intreg.
10. Agrafia pura se realizeaza dezorganizarea globala a functiilor neurologice si psihologice.
Imposibilitatea expresiei grafice si ajungand la tulburari gravein receptia limbajului scris

Se manifesta prin pastrarea vorbirii si a limbajului interior, dar se degradeaza expresia, receptia
lexiei si partial a grafiei. Scrisul spontan si dictatul se pastreaza la nivel bun dar apar unele
dificultati in recunoasterea literelor si unirea lo pt a citi cuvantul intreg.

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Imediat dupa instalarea afaziei, se produc o serie de modificari la nivelul intregii activitati
psihice si comportamentale ale subiectului, o data in ceea ce priveste activitatea psihica simpla,
senzoriala si ajungand la cea complexa, superioara. Astfel, toate formele afaziei produc efecte
negative asupra activitatii psihice si comportamentale. Unele dintre aceste efecte sunt localizate
si restranse predominant la nivelul unor functii, iar altele au un caracter mai general, putand
afecta mai extins si profund intreaga activitate psihica. Manifestarile afaziei depind de gravitatea
si forma afaziei, dar si de o serie de factori subiectivi, diferiti de la o persoana la alta. Dereglarile
din planul psihic pornesc inca de la nivelul senzorialitatii si se extind din ce in ce mai complicat
in cognitia superioara. Astfel, existenta frecventa a agnoziei il impiedica pe afazie sa poata
manifesta abilitatile de a imita, de a reproduce si recunoaste semnificatia informatiei senzoriale,
chiar in absenta unor deficiente de perceptie. Uneori, se pot produce inabilitati in recunoasterea
formelor, a culorilor, in aprecierea distantelor si chiar a obiectelor. Ritmurile si formele muzicale
sunt si ele greu de recunoscut.
Jargonofazia reprezinta o tulburare mai grava a limbajului decat parafrazia si se manifesta prin
folosirea de catre afazic a unor cuvinte noi, create de el, dar fara a avea o semnificatie anume
(ex. in loc de masa, nasa). Verstickel i Cambier au observat ca jargoanele se manifesta prin
patru forme principale:
- jargon nediferentiat;
- jargon semantic;
- jargon fonetic sau neologic;
- jargon sintactic.
Dar aceste jargoane se diferentiaza cu dificultate, deoarece ele se asociaza cu tulburarile grave
ale intelegerii limbajului. In schimb, diferenta intre ele se poate realiza pe baza aspectului formal
al manifestarilor verbale.
Jargonul nediferentiat se caracterizeaza prin asocierea unor elemente fara regula si lipsite de
semnificatie lingvistica.
Jargonul semantic, desi are la baza cuvinte reale, ele nu sunt asociate dupa o regula anume.
Jargonul fonetic sau neologic se produce prin asocierea unor cuvinte alterate, din punct de vedere
fonetic.
Jargonul sintactic se manifesta prinrealziarea unor abateri extinse de la regulile sintaxei.

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Agramatismul este un alt aspect ce definite vorbirea afazicilor. Acest fenomen este evidentiat si
extins, el provoaca la anumite persoane (mai ales la cei cu pregatire intelectuala evidenta) stari
de agitatie sau tensiune la nivelul comportamentului si relational. Manifestarea agramatismului
se diferentiaza de la un afazic la altul, dupa tipul de afazie in care se incadreaza. Asadar, in afazia
de tip Broca, unde realizarea limbajului se manifesta in forma telegrafica, caracteristicile ce tin
de morfologia sintaxei sunt determinate de utilizarea unor cuvinte sau de omisiuni frecvente in
constructia frazelor. Sunt prezente dificultati majore in constructia unor fraze complexe si
dezvoltate. In afazia Wernicke, fenomenul principal este acela al prezentei paragramatismului, ce
consta in dificultati de folosire corecta a timpului verbelor, in general, a cuvintelor si a
propozitiilor.

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Bibliografie :
Emil Verza , Tratat de logopedie ,Volumul II
http://www.afasie.nl/aphasia/pdf/20/brochure2.pdf

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei