Professional Documents
Culture Documents
(4-10 ani)
Exercitiul 2. Bucatarul
Un grup asezat in linie dreapta. Un copil pe postul de "bucatar" sta in fata lor cu o
minge in mana si o arunca unuia dintre copii spunand: "sa manance, sa
manance...un mar" Copilul la care bucatarul a aruncat mingea trebuie s-o prinda,
daca cuvantul rostit este un articol comestibil si sa o lase sa cada daca cuvantul
rostit este orice alt obiect/lucru/fenomen..
Jocul se joaca in doua sau mai multe persoane,se pune o intrebare oarecare si nu
trebuie sa raspunzi cu da si nu . Daca ai raspuns cu da sau nu, primesti pedeapsa.
Exemplu corect-intrebare:"Ai fost la magazin ?"
Raspuns:"Am fost .
Regula jocului:
Se organizeaza cu un grup mai mare de copii sau chiar adulti.
Copilul ales sa ghiceasca cine a plecat din camera (locul de joaca), va tine ochii
inchisi pana cand conducatorul jocului va decide ca este suficient.
Conducatorul jocului da comanda: Ghici, cine a plecat?
Daca nu ghiceste prea repede, copilul poate fi ajutat sau indus in eroare prin
intrebari de tipul: "e baiat? e fetita? unde a stat? are parul scurt/lung? are ochelari?"
sau: "hai sa/l strigam impreuna".
copii stau in semicerc pe scaune,iar in fata va sta imparatul. Unul din copii il
intreaba:
-Unde-ai fost imparate cu camasa rupta-n spate?
-in baie la regina!
-Si ce-ai facut acolo?
Imparatul ii raspunde la ureche iar acesta va trebui sa mimeze actiunea (spalat pe
dinti pieptanat, etc.),iar ceilalti sa o ghiceasca. cel care ghiceste va fi imparatul.
Fiecare jucator numeste pe rand un obiect rotund pana cand unul dintre jucatori nu
mai gaseste nici un alt nou obiect rotund. Alte categorii pot fi: tot ceea ce este
albastru, tot ceea ce poate fi umplut cu apa, tot ceea ce se scufunda
Fiecare jucator va spune o meserie, care i vine mai repede n minte. Apoi si vor
imagina ca se afla pe o barca ce se ndreapta spre o insula pustie. Acea barca a
supraincarcata si cineva trebuie dat jos, asa ca vor ncerca sa arate cu argumente
ca meseria fiecaruia e importanta pe insula pustie.
Un jucator spune un cuvnt, al doilea spune acelasi cuvnt si adauga altul nou, dar
care sa aiba logica lnga primul, al treilea va spune primele 2 cuvinte si va adauga
un altul si asa jocul continua pna se ncurca primul.
Se stabileste un cadru de joc (de ex. In autobus, la magazine, in parc, la spital etc.).
Unul din copii este ales sa stea in mijloc sis a creeze atmosfera. Urmatorul care intra
in scena trebuie sa puna o intrebare. Celalalt trebuie sa raspunda tot cu o intrebare.
Si tot asa pana cand unul din participanti nu mai reuseste sa raspunda cu o
intrebare si este inlocuit.
Unul din copii sta in mijloc intors cu spatele (scriitorul). Ceilalti 4 copii stau in
spatele lui si trebuie sa interpreteze ceea ce scriitorul spune. (de ex. Au fost odata 4
ingerasi. Unul era vesel, unul era trist, unul era mic si altul era beat. Primul ingeras
a facut )
Unul dintre participant este povestitorul si I se alege o meserie (brutar, frizer, etc) si
trebuie sa descrie o zi de lucru. In spatele lui alt copil va interpreta mainile
povestitorului. Mainile trebuie sa se miste in contrapunct cu povestea.
Un copil va sta in mijloc cu ochii inchisi si mainile stranse la piept. Vas ta cat se
poate de drept si se va lasa pe spate. Ceilalti copii, asezati in cerc il vor trimite de la
unii la altii, avand grija sa nu-l scape.
Copiii vor fi pusi sa memoreze spatiul in care se afla. Vor fi apoi scosi afara si
coordonatorul va crea un labirint. Doar unul din copii este lasat sa vada labirintul.
Acesta va fi conducatorul lantului si va sta permanent cu ochii deschisi. Ceilalti copii
se vor tine de maini in sir indian si in functie de comanda transmisa prin mana de
primul copil vor trebui sa traverseze intregul labirint
Jocul se joaca in echipe de cate 4. Fiecare copil va primi cate o propozitie. Ei vor
trebui, in echipa, sa creeze o poveste cu personaje si actiune care sa implice
propozitiile primate intocmai.
Un copil este in fata si trebuie sa ii analizeze pe ceilalti din fata sa. Apoi este intors
cu spatele si intrebat de diferite detalii pe care el trebuie sa si le aminteasca.
Se aleg vocalele a,e,I,o,u. Fiecare vocala reprezinta o stare (ex. A mi-e somn, E
sunt nerabdator, I sunt curios, O sunt nervos, U sunt fericit). Apoi coordonatorul
va spune cuvinte care incep cu vocala respectiva iar copilul va trebui, la auzul lor,
sa joace starea impusa.
Copilul este pus sa faca un traseu prin incapere si apoi este legat la ochi si pus sa
reface traseul
Coordonatorul distribuie rolurile apoi copiii intra in scena la auzul numelui si face ce
spune coordonatorul, ramanand la libera alegere a copilului ce va spune
Copiilor li se cere sa isi creeze un prieten imaginar. (Pentru inceput sunt ajutati de o
poza sau de un balon desenat sub forma unei fete) si trebuie sa ii creeze o
poveste.Se joaca pe echipe
Copilasii sunt pusi sa spuna o poveste doar cu ajutorul anumitor parti din corp
Copilului I se ofera o emotie, apoi trece dupa un paravan sic and revine trebuie sa
aiba alta emotie, total diferita.
EXERCITII DE DICTIE
1. Un caricaturist care caricaturizeaz caricaturi caricaturistice nu poate
caricaturiza caricatura sa.
2. Duc n bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac,
aud oac, nu e rac, nu-i gndac, nu e cuc, nu-i brotac, l apuc, l hurduc. E tot
drac.
3. Un cocostrc s-a dus la descocostrcrie, unde se descocostrcreau i
ali cocostrci nedescocostrcrii, ca s se descocostrcreasc de
cocostrcria lui.
4. Cosaul Saa cnd cosete, ct ase sai saul cosete. i-n sus i-n jos de
casa sa, cosete saul i-n osea. i ase case Saa-i tie.
- Ce ans!... Saa-i spuse siei!
5. Rege Paragarafaramus, cnd te vei desoriginaliza? M voi desoriginaliza
cnd cel mai original dintre orginali se va desoriginaliza. Dar cum cel mai
original dintre originali nu se va desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu
se va desoriginaliza.
6. Colo-n vale p-un pitroi sta o codobtur si un codobturoi,codobturoiu
codobturete codobtura,codobtura nu poate codobturi codobturoiu...
7. Un bal fr egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal
dintr-un opal oval, pal, real i natural, fr rival, egal si actual.
8. Spre sfnta sa sor Suzana se suie, Spit din suflet suspinu s-i spuie,
i-n susul sarcastic suspinu-i optete, i-odat pe scara sucit se oprete
9. Boul breaz, brlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a
dezbrlobrezi brlobrezitura din boii brlobrezenilor
10. Pn cnd a crmidrit crmidarul pe crmidri, a crmidrit
crmidria pe crmidar
11. Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului n cutarea
Fragmente din urmatorul text, nu trebuie spus totul pe o singura respiratie, ci cat
mai mult din el:
Si abia pleca batranul... Ce mai freamat, ce mai zbucium!
Codrul clocoti de zgomot si de arme si de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasa;
Calaretii umplu campul si roiesc dupa un semn
Si n caii lor salbatici bat cu scarile de lemn,
Pecopite iau n fuga fata negrului pmnt,
Lanci scanteie lungi n soare, arcuri se intind n vant,
Si ca nouri de arama si ca ropotul de grindini,
Orizontu'ntunecandul, vin sageti de pretutindeni,
Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie...
Urla campul si de tropot si de strigat de bataie.
In zadar striga'mparatul ca si leul n turbare,
Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare;
In zadar flamura verde o ridica inspre oaste,
Cci cuprinsa-i de pieire si n fata si n coaste,
Cci se clatina rarite siruri lungi de batalie;
Cad asabii ca si palcuri risipite pe campie,
In genunchi cadeau pedestri, colo caii se rastoarna,
Cnd sagetile n valuri, care suera, se toarna
Si lovind n fata, 'n spate, ca si crivatul si gerul,
Pe pmnt lor li se pare ca se naruie tot cerul...
Mirce insusi mana'n lupta vijelia'ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calca totul n picioare;
Durduind soseau calarii ca un zid inalt de suliti,
Printre cetele pagane trec rupandusi large uliti;
Risipite se'mprastie a dusmanului siraguri,
Si gonind biruitoare tot veneau a tarii steaguri,
Ca potop ce prapadeste, ca o mare turburata Peste-un ceas paganatatea e ca pleava vanturata.
Acea grindin-otelita inspre Dunare o mana,
Iar n urma lor se'ntinde falnic armia romana. (M.Eminescu Scrisoarea III)
EX.5 Spuneti pe o singura expiratie sau cel mult doua:
Baba-n sat face minuni,
C descnt cu crbuni,
Doi crbuni i trei minciuni.
De-oriice ps, de-oriice doare,
De msele, de lingoare,
A atotvindectoare.
Toate poate, i le tie,
Dnd cu bobii-n farfurie.
Cu o vraj bombnit,
Cnd nsoar, cnd mrit,
i dezleag, i desparte,
De aproape, de departe.
Numai pentru om srac
N-are timp i n-are leac.
De la el n-ai ce s iei
Nici pentru cocoaa ei. (T.Arghezi Baba-n sat)