Despre Sfmoastesibibliografieposibilaptpelerinullaic

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic
Sf. Lumin la Ierusalim
Sf. Mormnt
Chipul de pe Sf. Giulgiu
Sf. Chip - Mandylion
Hristos privit de / privindu-l pe Padre Pio
Holy Blood Bruges
Sf. Graal Valencia
Cmaa lui Hristos - Argenteuil
Maica Domnului Portria Muntele Athos
Brul Maicii Domnului Muntele Athos
10
Sancta Camisia - Maica Domnului Chartres
11
Sf. Mina prieten cu Hristos
12
Racla Sf. Mina
13
Sf. Bernadette Soubirous (1844-1879) azi !!!
14
Despre Sfintele Moate

Propuneri, aproximri
Moatele snt relee bisens (staii de emisie-recepie) ctre Sfntul
respectiv.
Orice prticic din ele, ct de mic, e Sfntul ntreg (hologram), una cu
ntregul fiinei Sfntului.
Icoanele snt pori-relee ctre cel-cea reprezentat() n ele, chiar i
lemnul lor este sfinit. Poate c doar noi vedem lemn i vopseluri, iar acolo este
substana Divin, a Vidului i Energiilor Increate din care e fcut-esut Universul
(vezi Shri Ramakrishna, filmul Solaris Regia: A. Tarkovski dup Stanislav
Lem i asista din icoane, precum i sulul-pergament al lumii nfuratdesfurat de Mna lui Dumnezeu, din frescele de mnstire). Sfinii (din
trecut, prezent i viitor), dei mai muli, Unul n Dumnezeu sunt manifestri /
ncarnri ale Sf. Duh, mdulare / pri ale lui Hristos. Icoanele (lui
Dumnezeu, ale Maicii Domnului etc) sunt tot attea ferestre / pori / portrete
ctre Acelai Soare, a Cruia nfiare / Chip / i Nume sunt Dincolo de orice
nume / form / limb i de orice minte. Tot aa cum Acelai Soare Se oglindete
n multele ferestre ale caselor omeneti.
Tain, tain.
Snt ncrcate cu o putere special, de aceea snt incoruptibile i miros
frumos (urcai prin miros-simire la originea mirosului i a puterii-dulceii, ca pe
un ru, vezi Moeciu). Puterea Sfinilor i a icoanelor vine de la Dumnezeu.
Exist o unic/singur Putere, care se mparte, dar nu se desparte. Prin ei
lucreaz Puterea lui Dumnezeu. Slav Celui Ce lucreaz prin voi tuturor
tmduiri!
n jurul lor e un cmp special, care nu e limitat n spaiu ori timp (e
suficient doar s ne gndim la ei; 6 miliarde de persoane simultan i n miliarde
de-a lungul timpurilor, nu le pun probleme).
Snt ca un magnet, iar noi, ca pilitura de fier, sntem organizai dup
liniile de for ale magnetului, magnetizai; sau ca un bold, care trece pe
vertical (sntem ridicai, ajutai, vindecai, sprijinii, mngiai, ostoii,
protejai, ogoii, aprini etc chiar dac nu simim nimic, pentru c nesimirea
e mare, chiar dac nu se ntmpl nimic, n aparen, sau altfel dect vrem
noi).
Putem zice: Sfntule (dac exiti pentru increduli), eu mi doresc
cutare, dac e cu putin. Dar tu tii mai bine ce vrea Dumnezeu cu mine.
Deci, fac-se voia Lui. Doamne miluiete. Da. Accept. Mulumesc. Amin. Punct
de vedere pragmatic (pentru cei logici, aplicai-v logica pn la capt): Dac
nu e adevrat, am pierdut 5 minute ct am intrat n Biseric, i nu m-a vzut
nimeni, cci am vorbit n gnd, dar dac e adevrat, n-am dect de ctigat.
Deci jucai i ctigai. n trecut au fost oameni care au muncit sau au
cltorit n condiii foarte grele, o via ntreag pentru a avea privilegiul de a fi
primii la un Sfnt. i unii au tebuit s plteasc cu pierderea familiei, a
sntii, a fericirii limitate, a unui bra sau chiar a vieii. i au pltit. Ei au vrut
s-o fac. Oare erau nebuni toi? Iar acum avem privilegiul de a ajunge uor la
ei, doar s vrem (de fapt, i ei ne cheam tainic). Cum spunea Padre Pio: Nu
plngei c-o s mor. n via fiind, voi trebuia s m cutai i s m ateptai.
Dup moartea mea ns n-o s trebuiasc s m mai ateptai pentru c voi fi
15
permanent la dispoziia (accesibil) tuturor. Fie c vrem, fie c nu, tot va trebui
s facem acest cltorie. De ce s n-o facem acum, cnd e simplu? Dac
totui nu pot ajunge (din motive reale de timp, probleme, boal, btrnee etc),
atunci s-mi doresc sincer i s m rog (Sfinii m vor simi) s ajung cndva i
s merg ACUM cu gndul acolo, la faa locului (i e ca i cum a fi fost acolo).
Fiecare simte altfel: ca o cldur, mngiere, miros, ceva f. subtil, fin,
atingere duioas, ca o linite, bucurie, ca o putere, ca cevaetc, cu corpul,
energia sau cu sufletul. Se poate schimba de la o zi la alta. Sau pot s nu simt
nimic. Cel care simte ceva nu e nicidecum mai bun dect cel care nu simte
nimic, poate chiar din contra. S nu ne iluzionm c simim minuni (s nu lum
dorinele i preteniile noastre drept realitate), dei, oricum acolo snt minuni.
S tcem i s ascultm, ca s-i lsm pe ei s fac ceea ce e de fcut.
Pentru amorsare, dac nu simt nimic i snt sec, pot folosi o tehnic de
tip Qi-Gei (Arta Qi-ului, energia universal, energia informaional a
Universului), din masajul Tradiiei i Artele Mariale. Acolo e o prezen vie, e
cineva. Pe care trebuie s-l simt-evoc-invoc ntr-o relaie personal, direct i
intim (i nu de form, doar din vrful buzelor i din interes). S-o simt ca pe
cellalt (eu snt tu i tu eti eu, noi mpreun, una) la Qi-Gei. Cu faa, cu
spatele, cu lateralele, spaiul dintre. M apropii, m deprtez. M rotesc n
jur. Schimb poziia, dar mintea e acolo, pe. M ating cu minile, dau cu mna
dreapt, primesc cu stnga, apoi invers, apoi dau i primesc simultan cu
ambele. Minile fac legtura ntre moate i inima mea. Privesc cu coada
ochiului sau direct n. Tac i ascult, simt. Miros. Inspir din ei n mine, expir n ei.
Inspir i expir cu atenia pe ei. M ating cu capul, cu fruntea. Privesc i m las
privit prin cretet. Inima mea bate n inima lui i invers, M uimesc. Ador.
Curios, atent, cu respect. Sau altfel, sau altfel. Instinctiv. Sau l las pe Sfnt s
propun (s m fac s simt ceva). Cel mai bine fr nici o tehnic, ci cu
sufletul. Dac simt ceva, s las tehnica de-o parte.
Pentru ncurajare s citesc viaa i minunile Sf. respectiv din Vieile
Sfinilor, Proloage, Pateric etc.
S nu m tem de microbi (cmpul i oprete s-mi fac ceva ru).
Atingerea e cumulativ. Merg de mai multe ori, ceva va precipita.
Rbdare i ncredere (de la 5 minute la 3 10 ani, sau o via, sau niciodat ce
vreau eu. Paraliticul poate nu va merge, cancerosul poate va muri, copilul tu
poate nu va scpa, lumea se va nrui, poate voi fi singur toat viaa i srac,
nefericit, ru, prost, ngmfat, un paria, i mi-e fric E tragic. Ca-n vis (ca-n
Matrix). Nefiind treaz, e nasol ru. Totui un Dar exist. Care? Dumnezeu tie
mai bine. Am voie s-L ntreb i s caut rspunsurile, chiar friznd blasfemia.
De ce? De ce? Dar nu hulind, nu btndu-I obrazul lui Dumnezeu. Nu-mi
convine, cine snt eu ca s cer socoteal. Poate nu merit (nc, sau niciodat).
Din fericire se poate iei i din iad (vezi mpratul Traian i Sf. Grigorie
Dialogul), iar mila lui Dumnezeu i este acordat i diavolului la momentul
oportun (vezi Heaven and hell de Vanghelis, apocatastasisul lui Origen, Sf.
Antonie cel Mare ncercare ratat ori Sf. Marina ncercare reuit, demon
mntuit). Dei a-i fi mil i a te ruga pentru diavol, chiar dac e corect
doctrinar (cum fcea preotul catolic Umbert Benoit), poate fi foarte periculos
pentru cel care o face (v. serialul Millenium, episodul cu cei 3 diavoli sub
forma a 3 btrni la cafenea). Dup cum nici lupta contra diavolului nu e
treaba noastr, ci a Sfinilor, care au puterea i nelepciunea necesare. Au fost
oameni mari i buni care s-au lsat nelai, cum ar fi preotul Johannes Greber
(spiritist) ori Edgar Cayce (care a vindecat zeci de mii de oameni) dar au
16
rspndit n milioane de exemplare un mesaj extrem de pernicios referitor la

Sfnta Treime, sfini, rencarnare etc. i chiar maetri adevrai ca Taisen
Deshimaru (Zen), poate Don Juan din Castaneda (tradiia olmec-toltec) i
Vivekananda (hinduism) au mncat uneori r.... referitor la alte religii dect a lor,
n spe, cretinismul (Vivekananda chiar copios). Cum e posibil? Erau nc
nedesvrii. Maetri-copii.
Atingerea e pentru totdeauna. Ceva bun rmne n noi pentru venicie,
ca o tanare. Ca amintire pot atinge o iconi (sau un obiect) care se
impregneaz cu acea putere, i s-o duc acas.
Sfintii ne invata prin moastele lor, direct, tot ceea ce au scris in tomuri
intregi de teologie, iar sfintii militari/luptatori ne invata direct Artele Martiale ca
Do. [Cel mai mare judoka al tuturor timpurilor fiind cf. Mario Vasilescu: Iisus
Hristos; cedeaza ca sa invingi, daruind vei dobindi, non violenta, actiunea prin
nonactiune - wei wu wei]
Silent knowledge cunoastere tacuta (prin Tacere/Mauna etern vorbitoare; v. si
Don Juan din Castaneda). Direct, fara cuvinte/ganduri. Transmisie initiatica
directa si totala prin Tacere. I Shin den Shin. De la inima Sfantului la inima mea,
in Inima. De la sufletul Sfantului la sufletul nostru, in Suflet.
Dialog cu maestrul Zen, Obaku (sec. IX d.Hr.):
ntrebare: Dac Buddha slluiete cu adevrat n calmul fr pereche
din spatele multiplicitii formelor, cum se face c din trupul su ars pe rug au
rmas 84 de sfinte moate?
R: Dac ntr-adevr gndeti dup cum vorbeti, confunzi moatele, care
in de efemer, cu realitatea.
: Oare snt adevrate moatele lui Buddha? Sau mai degrab ele snt
meritele acumulate de Buddha?
R: Nu exist aa ceva. Nu exist merite.
: Atunci de ce e scris: Moatele lui Buddha snt eterice i subtile; cele
de aur snt indestructibile? Ce prere are Sfinia voastr despre aceasta?
R: Dac mbriezi asemenea convingeri, de ce te mai numeti ucenic
ntr-ale Adevrului? Poi oare s-i nchipui oase n Vid? Minile tuturor
Iluminailor snt una cu Marele Vid. Ce fel de oase te atepi s gseti acolo?
: Dar dac a fi vzut ntr-adevr unele din aceste sacre relicve, cum ar
rmne atunci? [clugrul vzuse astfel de relicve din cenua lui Buddha]
Relicvariu cuprinznd un dinte al lui Buddha
R: Ai fi vzut roadele propriei tale gndiri rtcite de simuri.

: Sfinia voastr deine oare vreo asemenea relicv? V rog, lsai-ne s-o
vedem!
R: O veritabil relicv ar fi greu de vzut! Ca s dai de ea, ar trebui s
faci praf i pulbere marele Munte Sumeru, doar cu minile goale! Numai cnd
minile voastre nceteaz s mai zboveasc asupra a oriice, vei ajunge la o
nelegere a veritabilei Ci. Aceasta poate fi exprimat astfel: Calea celor
Iluminai nflorete ntr-o minte pe deplin eliberat de procesele gndirii
conceptuale, n vreme ce discriminarea ntre acesta i acela d natere
17
unei cete de demoni! n sfrit, inei minte c de la nceput i pn la sfrit

nu exist i nu va exista vreodat nici cea mai mic firimitur de ceva care s
poat fi perceput (aflat, atins, dobndit).
Ceea ce vedem-percepem exist, dar nu este (ca n vis). Avnd
cunotina celor ce sunt ca i cum nu ar fi, ai trecut cu vederea trectoarele
desftri ale vieii... se spune n Acatistul Sf. Antonie cel Mare. n Acatistul
Sfinilor Voievozi Mihail i Gavriil: Bucur-te, fptur a Minii celei ce a fcut
lumea! [Arhanghelul Mihail]. Iar n alt rugciune: Iisuse, Mintea cea mai
presus de minte. [Mintea minii; Mintea minilor]. n Acatistul Sfntului
Gheorghe: Dumnezeiasc iubire ai avut in inima ta, Mucenice, i foc al
dragostei celei ctre Hristos; de care, infierbntndu-i-se mintea, ndumnezeit
cu totul i nfocat te-ai fcut; i pe toate acestea de fa ca un vis le-ai socotit,
strignd lui Dumnezeu: Aliluia! Dup Ziditorul cu rvn rvnind, de sine-i
chemat, ntru nevoine ai intrat. Bucur-te, lumescule om, mai presus de
lume cu mintea. Bucur-te, curat nelucrare a firii. [aciunea prin nonaciune a
Divinului] n rugciunea de invocare a Sf. Duh a Sfntului Simeon Noul Teolog:
Vino, Tu Cel pururea nemicat, cu toate c n orice clip Te miti i vii ctre
noi, cei ce zacem n prpastie, pe cnd Tu Te afli mai presus de ceruri.
Sfinii i Puterea din icoane vine (sic!) din spatele visului Fiind. Iar n cadrul
visului-lume se manifest - ia o anume form, corespunztor cu nivelul nostru
de nelegere, dup Voia LUI-EI. Iar noi percepem din aceasta, uneori, i mai
puin, doar o anume franj, conform egoismului din noi. S dm sfinilor
cinstirile cuvenite i s-i vedem mai degrab n strlucirea luntric i ascuns,
dect n ceea ce sunt pentru trup.
Sf. Chiril al Alexandriei
Citatul cu atingerea femeii cu curgerea de singe de Mantuitor, cind din El
iesea Puterea Sa, ptca atingerea era corecta cu atentie si smerenie.
Atingere: corecta, cu atentie, respect, concentrare, reculegere, prospetime si
smerenie! Ptca Puterea Sa sa vina si in noi.
Ev. Matei IX (20-22): Si iata o femeie cu scurgere de sange de doisprezece ani,
apropiindu-se de El pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui.
Caci zicea in gandul ei: Numai sa ma ating de haina Lui si ma voi face
sanatoasa;
Iar Iisus, intorcandu-Se si vazand-o, i-a zis: Indrazneste, fiica, credinta ta te-a
mantuit. Si s-a tamaduit femeia din ceasul acela.
Ev. Marcu V (24-34): Si a mers cu el. Si multime multa il urma pe Iisus Si Il
imbulzea.
Si era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de sange.
Si multe indurase de la multi doctori, cheltuindu-si toate ale sale, dar
nefolosind nimic, ci mai mult mergand inspre mai rau.
Auzind ea cele despre Iisus, a venit in multime si pe la spate s-a atins de haina
Lui.
Caci isi zicea: De ma voi atinge macar de haina Lui, ma voi vindeca!
Si indata izvorul sangelui ei a incetat si ea a simtit in trup ca s-a vindecat de
boala.
Si indata, cunoscand Iisus in Sine puterea iesita din El, intorcandu-Se catre
multime, a intrebat: Cine s-a atins de Mine?
Si I-au zis ucenicii Lui: Vezi multimea imbulzindu-Te si zici: Cine s-a atins de
Mine?
Si Se uita imprejur sa vada pe aceea care facuse aceasta.
18
Iar femeia, infricosandu-se si tremurand, stiind ce i se facuse, a venit si a cazut

inaintea Lui si I-a marturisit tot adevarul;
Iar El i-a zis: Fiica, credinta ta te-a mantuit, mergi in pace si fii sanatoasa de
boala ta!
Ev. Luca VIII (42-48): Si, pe cand se ducea El, multimile Il impresurau.
Si o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sange si cheltuise cu
doctorii toata averea ei, si de nici unul nu putuse sa fie vindecata,
Apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui si indata s-a oprit
curgerea sangelui ei.
Si a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toti tagaduind, Petru si
ceilalti care erau cu El, au zis: Invatatorule, multimile Te imbulzesc si Te
stramtoreaza si Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine?
Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Caci am simtit o putere care a iesit din
Mine.
Si, femeia, vazandu-se vadita, a venit tremurand si, cazand inaintea Lui, a spus
de fata cu tot poporul din ce cauza s-a atins de El si cum s-a tamaduit indata.
Iar El i-a zis: Indrazneste, fiica, credinta ta te-a mantuit. Mergi in pace.
Vezi i visurile cu Sfini si moate care nu exist aici, in lumea de aici
(caracterul iluzoriu - dar util-ptc ne cheam spre ceea ce sunt ei in realitate - a
ceea ce percepem din Sfini).
Vizita la moatele/relicvele Sfinilor din Biseric ori disciplinele
spirituale/sapieniale (ci directe, fr ocoliuri, de transmitere a mesajului
miturilor, ntr-o modalitate care pare implicit; disciplinele spirituale/sapieniale
tradiionale precum Yoga, Zen, Arte Mariale ca Do etc deschid puternic
apetena/sensibilitatea/receptivitatea omului pentru mesajul mitic profund al
Miezului fiinei) etc intesc ctre / pe structura mitic/mistic profund a
nucleului fiinei noastre / mele.
Pelerinajul ritualic (sau chiar i simplul mers, ca vizitatori profani) la
Sfintele Moate i Icoane ale sfinilor, ori ale Maicii Domnului sau Dumnezeu
(precum i citirea vieilor lor, ori a istoriei Sfintelor Icoane, sau mersul la
slujbele bisericeti) reprezentnd o ntlnire direct a ntregii fiine a omului cu
nite legende vii. (sic!)
Ziua de prznuire a sfntului (i n general ziua oricrui praznic
mprtesc al Mntuitorului sau al Maicii Domnului) reprezint nu doar o
(re)amintire a ce a fost cndva. Atunci e i acum n timpul mistic/mitic al
Prezentului Divin. Iisus Hristos ieri i azi i n veci este Acelai. (Evrei 13:8
i Apocalipsa 1:18). Mica doxologie: Glria Ptri et Flio et Spirtui Sncto
(Slav Tatlui i Fiului i Sfntului Duh). Partea a II-a: Scut rat in princpio,
et nunc et smper et in sacula saeculrum. Amen (Precum era la nceput, i
acum i pururea i n vecii vecilor. Amin) [introdus n Occident n sec. al VIlea, neacceptat de Orient]. n Acatistul Sf. Treimi: Iar noi, ca unii ce suntem
praf si cenu cu lesnire ar fi mai ales a iubi tcerea; ns pentru ca s nu ne
artam neaductori aminte si nemulumitori, pentru attea ndurri revrsate
ntru zidirea si rscumprarea cea asupra noastr, urmnd doxologiei celor de
sus, cu credin si cu dragoste grim unele ca acestea: Sfnt, Sfnt, Sfnt eti
Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eti inlimea desvirilor celor nespuse si
adncul tainelor celor neurmate; Sfnt, Sfnt, Sfnt eti Doamne Dumnezeul
nostru, Cel ce pretutindenea eti si toate le mplineti, Cel ce Unul eti, Acelai
ieri, astzi i in veac; Sfnt, Sfnt, Sfnt eti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce
19
pe toate le faci numai cu voia, aducnd ntru fiin pe cele ce nu sunt, ca i

cum ar fi; Cel ce pogori pn la iad i iari ridici; Sfnt, Sfnt, Sfnt eti
Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce cerci inimile si rrunchii oamenilor; Cel ce
numeri stelele i lor tuturor nume le dai; Sfnt, Sfnt, Sfnt eti Doamne
Dumnezeul nostru, ale Cruia toate cile sunt adevrate i toate judecile
drepte si totodat si dorite; Cu totul pretutindenea eti, si totdeauna purttor
de grij pentru toat zidirea Ta, nu numai cu puternicia nemsuratei puterii
Tale, ci i cu bogia cea atotlucrtoare; iar nou, precum a zis Fiul Tu, c i
perii capului toi sunt numrai la Tine, ca nici unul dintr-nii s nu cad fr
voia Ta. Pentru aceasta, ndjduind spre pronia Ta, cu ndrzneal i cu
dragoste grim: Sfnt, Sfnt, Sfnt eti Doamne Dumnezeul nostru, Cel Ce ai
binevoit ca tot neamul omenesc sa se impart in seminii si neamuri, si
fiecruia din ele i-ai rnduit locul si timpul vieuirii n Acatistul Sfntului
Calinic de la Cernica: Bucur-te, c toi cei ce urmm nvturilor Divine
ntreolalt suntem una i cu Dumnezeu asemenea; Bucur-te, far cluzitor, ce
ne ndrumezi s trim viaa n iubire i pace, n curie i n desvrit
armonie a Preasfintei Treimi, a Unimii n Treime. aducnd doxologia noastr
cea dup putere, mulumim mpreun cu tine Domnului Celui Unuia, Cruia se
pleac tot genunchiul al celor cereti, al celor pmnteti i al celor dedesubt,
pentru toate pe care le tim i pe care nu le tim, pentru binefacerile cele
artate i cele neartate care s-au fcut nou i ludnd mreia cea neajuns
a Dumnezeirii, cu veselie aducem Domnului cntare sfnt: Aliluia!
...Dumnezeu cel negrit i necuprins cu gndul, nevzut, neajuns, pururea
fiind i Acelai fiind pentru aceea i noi, ca unii ce n Dumnezeu viem,
trim i ne micm, aducem Domnului toat slava, lauda, cinstea i
nchinciunea, zicnd : pe Tine Doamne, Cel ce Te odihneti ntru sfini
binecuvntndu-Te, Te adorm, pe Tine Te ludm, ie Ii mulumim, ie ne
nchinm, in tot locul stpnirii Tale, ie Ii aducem ale Tale dintru ale Tale, de
toate si pentru toate, cntnd: Aliluia!
Cum e? Cum e? Habarnam n ara Soarelui Rsare (Rsritul e Numele
Lui, nu Japonia).
Not: Pentru explicaiile doctrinar-dogmatice d.p.d.v. teologic, a se vedea
site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Romne http://www.crestinism-ortodox.ro/,
capitolul III nvtura Ortodox, subcapitolul XI Eclesiologia,
subsubcapitolele Preacinstirea Maicii Domnului, Cinstirea Sfinilor,
Icoana, Sfintele icoane i Sensul sfineniei moatelor i al cinstirii lor.
De asemenea i site urile Internet:
http://en.wikipedia.org/wiki/Alleged_relics_of_Jesus_Christ
http://www.livingmiracles.net/Relics.html
http://images.google.ro/images?svnum=10&hl=ro&lr=&q=Sancta+Camisia
http://www.sacred-destinations.com/france/chartres-cathedral.htm
http://imagesofheaven.org/RelicMain.html
http://www.ichrusa.com/saintsalive/
20
http://www.newadvent.org/cathen/index.html
http://www.orthodoxphotos.com/Holy_Relics/Various/index.shtml
http://paginiortodoxe.tripod.com/vieti.html
http://www.crestinortodox.ro/
http://www.calendar-ortodox.ro/
http://www.credo.ro/calendar-ortodox.php
http://images.google.com/images?
um=1&hl=en&q=+site:www.munteleathos.ro+Icoane+facatoare+de+minuni
http://images.google.com/imgres?
imgurl=http://www.ouranoupoli.com/athos/iconanima.gif&imgrefurl=http://www
.ouranoupoli.com/athos/athos.html&h=453&w=329&sz=420&hl=en&start=16
&um=1&tbnid=uRwPUE5fs1pISM:&tbnh=127&tbnw=92&prev=/images%3Fq
%3DMount%2BAthos%26svnum%3D10%26um%3D1%26hl%3Den
http://www.muntele-athos.ro/index.php/VATOPED
http://www.catholicpilgrims.com/lourdes/ba_bernadette_intro.htm#bernprof
http://mike.friese.com/pilgrimage/paris/bernaut.html
http://www.lourdes-france.com/index.php?texte=1&langage=en
http://en.wikipedia.org/wiki/Lourdes
http://www.google.ro/search?hl=ro&q=Holy+Light&btnG=Caut
%C4%83&meta=
http://ro.orthodoxlinks.info/
http://www.bibliaortodoxa.ro/
http://math.arizona.edu/~dumitras/dragos/Pateric.html
http://ro.orthodoxlinks.info/heritage/prayers/
http://www.crestinortodox.ro/Director_web-Biserici_si_parohii-6.html
http://www.util21.ro/institutii/lista-de-biserici-din-Bucuresti.htm
http://dmoz.org/World/Rom%C3%A2n%C4%83/Societate/Religie_
%C5%9Fi_spiritualitate/Cre%C5%9Ftinism/Ortodoxism/Biserici_
%C5%9Fi_Parohii/Europa/Rom%C3%A2nia/Bucure%C5%9Fti/
21
http://www.profamilia.ro/sfinti.asp
De ce cinstim Sfintele Moaste?
Sfintele Moaste sunt trupurile sfintilor pe care Dumnezeu le-a invrednicit cu
darul nestricaciunii, datorita prezentei si lucrarii harului Divin.
Cum se poate explica nestricaciunea Sfintelor Moaste? Raspunsul il avem la
Sfantul Ioan Damaschin, care, in tratatul Despre cultul Sfintelor icoane ne
intareste in credinta: Sfintii au fost plini de Duhul Sfant, inca de cand erau in
viata, iar la moarte, in chip nelipsit, se afla harul Duhului Sfant in sufletele lor,
in trupurile lor din morminte, in chipurile lor si in sfintele icoane, insa nu in mod
substantial, ci prin har si lucrare.
Cinstirea Sfintelor Moaste are temei in Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie.
Scriptura face mentiune de minunile savarsite cu braiele si stergarele sfintilor
(Faptele Apostolilor XIX,12), de umbra tamaduitoare a sfintilor (Faptele
Apostolilor V,15), si despre invierea unui mort care a fost asezat peste
osemintele lui Elisei (IV Regi XIII,21).
- (Faptele Apostolilor XIX,12):
11. Si Dumnezeu facea, prin mainile lui Pavel, minuni nemaiintalnite.
12. Incat si peste cei ce erau bolnavi se puneau stergare sau sorturi purtate de
Pavel, si bolile se departau de ei, iar duhurile cele rele ieseau din ei.
- (Faptele Apostolilor V,15):
15. Incat scoteau pe cei bolnavi in ulite si-i puneau pe paturi si pe targi, ca
venind Petru, macar umbra lui sa umbreasca pe vreunul dintre ei.
16. Si se aduna si multimea din cetatile dimprejurul Ierusalimului, aducand
bolnavi si bantuiti de duhuri necurate, si toti se vindecau.
- Sf Elisei (prooroc, ucenicul Sf Ilie) (IV Regi XIII,21):
20. Apoi a murit Elisei si l-au ingropat, iar in anul urmator au intrat in tara cete
de Moabiti.
21. Dar iata, odata, cand ingropau un mort, s-a intamplat ca cei ce-l ingropau
sa vada una din aceste cete si, speriindu-se, au aruncat mortul in mormantul
lui Elisei. Cazand acela, s-a atins de oasele lui Elisei si a inviat si s-a sculat pe
picioarele sale.
De asemenea, in martiriul Sfantului Policarp se spune: Noi am ingropat intr-un
loc potrivit ramasitele sale, care sunt mai pretioase pentru noi
decat
diamantele cele de pret.
Puterea Dumnezeiasca ce lucreaza prin trupurile sfintilor dupa moarte e o
continuare, dar si o intensificare a puterii ce lucra prin trupurile lor cat erau in
viata.
Sinodul VII ecumenic a osandit pe cei care nu cinstesc moastele recunoscute ca
autentice.
22
Cinstirea Sfintelor Moaste este in stransa legatura cu sfantul caruia ii apartin.

Prin venerarea lor, se aduce cinstire sfantului si adorare lui Dumnezeu Care a
facut posibila o asemenea minune.
n El [Dumnezeu] suntem, vieuim i ne micm.
23
Cel care caut: eu, tu, ea/el, noi toi Una n/ntru El.
Suntem fcui din lumin i radiem lumin.
Eu nu sunt fiul mamei mele i al tatlui meu. n definitiv, eu nu sunt
cineva.
Suntem copiii lui Dumnezeu (ai Tatlui Ceresc i ai Mamei Divine).
Enigma / Return to the Innocence: http://www.youtube.com/watch?

v=YkaY_lc_2UM
Desireless / Voyage Voyage: http://www.youtube.com/watch?
v=6PDmZnG8KsM
Desireless / Qui sommes Nous?: http://www.youtube.com/watch?
v=kubDvmWQZM8&mode=related&search=
Un milion de sori strlucesc plini de

lumin,
O mare de albastru se revars n

cer,
24
Febra vieii se linitete i toate

petele sunt curate cnd stau n
mijlocul acelei lumi.
Ia aminte la clopotele nelovite de
nimeni,
Umple-te de bucuria iubirii!
Ploile cad fr ap i rurile sunt
uvoaie de lumin.
Iubirea-Una e cea care ptrunde
ntreaga lume, puini sunt cei care-o
cunosc deplin.
Sunt orbi cei care ndjduiesc s-o
zreasc la lumina raiunii, acea
raiune care e cauza despririi.
E muzica ntlnirii ntre suflet i
suflet;
E muzica uitrii tuturor mhnirilor,
E muzica care transcende naterea
i moartea.
Cltorind fr crare, am ajuns n

ara fr durere; oh, ce lesne mi-a
venit mila Domnului preamrit.
Ei L-au cntat ca infinit i de neatins:
ns n meditaiile mele eu L-am
vzut fr vedere.
Aceea e ntr-adevr ara fr durere
i nimeni nu tie crarea ce duce
acolo.
Numai cel care-i pe crare cu
siguran-i dincolo de orice durere.
Minunat e ara aceea de pace, pe
care n-o dobndete vreun merit.
neleptul e cel care a vzut-o,
neleptul o cnt.
Acesta e Ultimul Cuvnt: dar cum iar putea rosti cineva minunata
savoare?
Cine l-a savurat o dat tie ce
fericire poate drui.
Cunoscndu-l, ignorantul
devine
nelept, iar neleptul devine fr
grai i tace,
nchintorul e mbtat cu totul,
nelepciunea i detaarea lui sunt
aduse la desvrire.
Dac-i topeti viaa n Oceanul

Vieii, i vei afla viaa n ara
Suprem a Fericirii
Astfel ndrgostitul este liberat de

fric; astfel toate greelile vieii i
morii l-au prsit.
Acolo cerul e plin de muzic.
Acolo plou cu nectar.
Acolo rsun strunele harpei, acolo
bat tobele.
Ce tainic splendoare e acolo, n
cminul cerului!
Acolo nu se pomenete de rsritul
i asfinitul soarelui.
n oceanul manifestrii, care e
lumina iubirii, ziua i noaptea sunt
totuna.
Fericire pururi, nici durere, nici lupt!
Acolo am vzut fericirea plin ochi,
desvrirea fericirii.
Nu-i loc de greeal acolo.
Acolo, eu sunt martor la jocul
Fericirii-Una!
Am cunoscut n trupul meu jocul
universului; am scpat de eroarea
acestei lumi.
Interiorul i exteriorul au devenit
precum un cer,
Infinitul i finitul sunt unul, m mbt
cu privelitea acestui Tot!
Aceast Lumin a Ta mplinete
universul; lampa iubirii ce arde cu
uleiul cunoaterii.
Acolo nu se poate strecura eroarea,
iar conflictul vieii cu moartea nu
mai e simit. (Kabir)
25
Ramanas tomb
http://www.youtube.com/watch?v=fvIlhN0frdY
Sf. Ioasaf
26
Despre boal
Eu am zis: Dumnezei suntei i toi fii ai Celui

Preanalt. Dar voi ca nite oameni murii (Psalmul 81/6)
Boala ne face cinstii, pentru c ne oblig s trim ceea ce nu
vrem s vedem.
Cauza oricrei boli este ignorana. Exist boli cronice i
boli acute. Dar chiar i accidentele se produc tot din cauza ignoranei.
Rgyud
bzhi,
cel
mai
vechi
tratat
de
medicin
tibetan.
(Subcontientul cunoate viitorul, pentu c, n profunzimea fiinei nu

exist timp i nici spaiu. tie c se va produce un accident i n ce va
consta. ntr-un fel, chiar o parte din fiina omului vrea ca el sa aib
accidentul respectiv, ca un fel de autopuniie, prin mecanisme psihosomatice. E posibil ca acelai nger pzitor, care ne scap, atunci cnd
vine momentul din Voia lui Dumnezeu, s ne mping sub roile mainii
care ne va clca. Nu tim ceea ce ne este de folos, iar Dumnezeu,
ceea ce este de folos tuturor le druieti.)
Este vorba de ignoran ontologic (nu tim ce nseamn: Cine
snt?, De unde vin?, ncotro m duc?, Cine-ce-cum-unde este
Dumnezeu, cum e cu mine n raport cu El?, De ce trebuie s
suferim?etc, ntrebrile fundamentale ale fiinei umane). Din cauza
acestei ignorane-uitri-neatenii (v. prima, a 2-a i a 3-a atenie
despre care i vorbete Don Juan lui Castaneda), trim egoist, adic
pentru mine contra restul, n loc de eu mpreun cu restul, una cu
cellalt n cadrul Unitii multiuniversului, n contra legii - strii de
Unitate a multiuniversului (toi sntem Una, aparente prticele ale
Fiinei Cosmice Unice care este aspectul cu form al lui Dumnezeu) i
atunci sntem strivii de puterea cosmosului.
27
Din cauza greelilor existeniale care se acumuleaz n timp,

structurile informaionale, apoi cele energetice i apoi cele
substaniale-de carne ale fiinei se degradeaz, entropizeaz i apar
bolile (care ar putea fi nelese nu neaprat ca o dezordine, ci ca un alt
fel/tip de ordine a altor lumi, care nlocuiete ordinea acestei lumi, nu
ntmpltor bolile sunt numite n jargonul tiinific entiti
nosologice).
M-am mbolnvit, s-a mbolnvit sunt expresii curente care
exprim o realitate profund!
Egoismul e o lupt contra Strii de Unitate a Realitii (care,
oricum nu poate fi spart niciodat, nicicum), cu un lan vicios:
neatenie, ignoran, uitare ontologice, egoism, ale crui verigi se
poteneaz reciproc. Boala e un fel de entitate-program energoinformaional autocontient (posed un fel de contiin de sine), care
l trage pe om de mnec (din partea lui Dumnezeu), ncercnd s-l
fac s se trezeasc i s fie cinstit fa de el nsui i fa de
Dumnezeu i deci i fa de ceilali - universul (ceea ce, de fapt e
acelai lucru). Dac omul nu se ndreapt, bolile devin n timp,
distructive, necrutoare i letale. Plus karma, vieile anterioare, care
exist doar pentru ignorani, pcatul strmoesc n sensul biblic etc.
Bineneles aceast prezentare e super simplificat, lucrurile fiind
extrem de complexe i nuanate, neputnd fi nelese cu mintea
raional, ca dealtfel tot ceea ce exist (fiind minunat de
incomprehensibil).
Rolul medicinei holistice (cu multiple ramuri: alopat,
homeopat, naturist, acupunctur etc, Qi Kung, Tài Chi, Yoga chikitsa
i orice disciplin sapienial tradiional n aspectul lor terapeutic,
ramuri care ar trebui folosite de la caz la caz, n funcie de context,
singure sau mpreun, simultan sau pe rnd) este de a ctiga timp
pentru cel bolnav i un nivel de suferin nu prea mare (dar nici prea
mic: dac o ducem prea bine d.p.d.v. al egoismului nostru i nu ne e
28
fric, se pare c nu mai vrem s evolum s mergem mai departe),

pentru ca s se apuce singur de treab i s fac ceva cu el nsui
contient i voluntar/deliberat, n sensul celor de mai sus. Un vindecat
pasiv de ctre doctori care ar trebui s fie terapeui (therapeutos, din
lb. greac veche = cel care cunoate-triete esena ascuns a
lucrurilor i deci i poate ajuta i pe ceilali / nsoitor al celor aflai n
nevoie, Doctore vindec-te nti pe tine nsui!; cum erau vechii
clugri traco-daci, tristai polistai) se va renbolnvi (nu s-a umblat
la cauza bolilor, ci doar la bolile ca simptom). Vezi dr. Jeanine Fontaine
(specialist n terapie intensiv anestezie din Frana, care a lucrat cu
chirurgul psihic filipinez, un adevrat terapeut, care a fost Antonio
Agpaoa). Sau vezi dr. Jean Marc Kespi (marele acupunctor francez, care
a povestit despre cazul unei doamne creia nu putea s-i fac nimic,
dei ncerca din rsputeri, iar dup ce i-a spus, doamna a replicat:
Desigur c mi dau seama domnule doctor, dar mcar avei
bunvoina de m nsoi cu compasiune pe parcursul bolii mele.)
Iat o scurt prezentare a perspectivei psihiatrului dr. Ronald
David Laing: Un terapeut trebuie s fie un specialist n atenie i
contientizare. n esen , psihoterapia este o ntlnire autentic ntre
fiine umane. ntr-una dintre edinele sale de terapie: Un brbat a
venit s-l consulte. Povestea sa nu prea s aib trsturi ieite din
comun cstorit, doi copii, o slujb de birou; nu era nimic neobinuit
n viaa lui, nici o dram, nici un joc complex de circumstane speciale.
L-am ascultat, a zis Laing; i-am pus cteva ntrebri; la sfrit, omul
a izbucnit n lacrimi i a spus: Pentru prima oar m-am simit o fiin
uman. Dup care a urmat o strngere de mn i att. Momentele
realmente decisive n psihoterapie, aa cum tie orice pacient sau
terapeut care a trecut vreodat prin ele, sunt imprevizibile, unice, de
neuitat, ntotdeauna irepetabile i adesea indescriptibile.
Dr. Stanislav Grof a povestit ntr-o prelegere cum starea
pacienilor unui spital psihiatric din Praga s-a ameliorat considerabil
29
psihic i fizic n urma unei terapii cu LSD i cum unii i-au schimbat
radical viziunea despre lume ca rezultat al terapiei, devenind serios
interesai de yoga, meditaie i domeniul imaginilor mitice i
arhetipale. n timpul discuiilor, un psihiatru de la Harvard a remarcat:
Mi se pare c i-ai ajutat pe aceti pacieni cu problemele lor
nevrotice, dar ai fcut din ei nite psihotici. Acest comentariu, a
explicat Grof, este tipic pentru o nenelegere larg rspndit i foarte
problematic n psihiatrie. Criteriile folosite pentru a defini sntatea
mental sentimentul identitii, recunoaterea spaiului i a timpului,
percepia mediului .a.m.d. presupun ca percepiile i viziunile unei
persoane s se conformeze cadrului mecanicist-cartezian-newtonian.
Viziunea cartezian despre lume nu este numai principalul sistem de
referin, ea este privit ca singura descriere valid a realitii. Orice
altceva este considerat de psihiatri convenionali ca psihotic.
Observaiile sale asupra experienelor transpersonale i-au artat cum
contiina uman pare capabil de dou moduri complementare de
contientizare. n modul cartezian-newtonian, percepem realitatea de
zi cu zi n termeni de obiecte separate, spaiul tridimensional i timpul
liniar. n modul transpersonal, limitrile uzuale ale percepiei senzoriale
i ale raionamentului logic sunt depite i percepiile noastre se
deplaseaz de la obiecte solide ctre tipare energetice fluide. Prin
analogie cu perspectiva corpuscular complementar fa de cea
ondulatorie din fizica cuantic. Pare s existe o tensiune dinamic
fundamental ntre cele dou moduri ale contiinei. A percepe
realitatea exclusiv n modul transpersonal este incompatibil cu
funcionarea noastr normal n lumea de zi cu zi, iar a experimenta
conflictul i ciocnirea dintre cele dou moduri fr a fi capabil s le
integrezi nseamn psihoz. Simptomele bolii mentale pot fi vzute ca
manifestri ale unui zgomot de interfa ntre cele dou moduri ale
contiinei. O persoan care funcioneaz exclusiv n modul cartezian
este de asemenea n stare de nebunie, nebunia culturii noastre
30
dominante. O astfel de persoan poate s nu prezinte simptome

manifeste, dar aceasta nu nseamn c poate fi considerat sntoas
mental. Asemenea indivizi duc ndeobte o via egocentric,
competitiv, orientat spre un scop. De regul, ei sunt incapabili s
gseasc satisfacie n activitile obinuite ale vieii de zi cu zi i devin
alienai fa de lumea lor interioar. Pentru oamenii a cror existen
este dominat de acest mod de experien, nici un nivel de bogie,
putere sau faim nu le va da cu adevrat satisfacie. Ei ajung mbibai
cu un sentiment de inutilitate, lipsit de sens i chiar absurditate pe
care nici un succes exterior nu-l poate risipi. O eroare frecvent a
practicii psihiatrice curente este diagnosticarea oamenilor ca psihotici
pe baza coninutului experienei lor. Observaiile mele m-au convins c
ideea despre ce este normal i ce este patologic nu trebuie s se
bazeze pe coninutul i natura experienei oamenilor, ci pe modul n
care acestea sunt manevrate i pe gradul n care o persoan este
capabil s integreze aceste experiene neobinuite n viaa ei.
Integrarea armonioas a experienelor transpersonale este crucial
pentru sntatea mental, iar sprijinul i asistena nelegtoare n
acest proces sunt eseniale pentru o terapie reuit. Cum spunea i
R.D. Laing: n loc de spitale psihiatrice avem nevoie de ceremonii de
iniiere n care persoana s fie cluzit prin spaiul interior de oameni
care au fost acolo i s-au ntors. Persoanele psihotice experimenteaz
adesea stri care seamn izbitor cu cele ale misticilor. Iar misticii,
evident nu sunt nebuni. Dup R.D. Laing: Misticii i schizofrenicii se
gsesc n acelai ocean, dar misticii noat, pe cnd schizofrenicii se
neac. S. Grof: Eu nsumi cred c LSD-ul (care induce accesul n
nivelul arhetipal, de unde se nasc i vin miturile) este cel mai puternic
catalizator de vindecare/rezonan, dar au fost dezvoltate i alte
tehnici pentru a stimula organismul, a-l energiza ntr-un mod special,
astfel nct potenialul su de autovindecare s devin activ. Odat ce
procesul terapeutic a fost iniiat, rolul terapeutului este s faciliteze
31
experienele n curs de emergen i s-i ajute pacientul s nving

rezistenele. Ideea aici este c simptomele bolilor mentale reprezint
elemente ngheate ale unui tipar experienial care trebuie completat i
integrat pe deplin, dac se vrea ca simptomele s dispar. n loc s
suprime simptomele cu medicamente psihoactive, acest gen de
terapie le va activa i intensifica pentru a determina experimentarea
deplin, integrarea i soluionarea lor. Iar integrarea aceasta poate s
includ experiene transpersonale. Desfurarea complet a tiparelor
experieniale poate fi extrem de dramatic i provocatoare, att pentru
pacient/client, ct i pentru terapeut/consilier, dar eu cred c procesul
terapeutic trebuie ncurajat i sprijinit, indiferent ce form i intensitate
i asum. n acest scop, deopotriv terapeutul/consilierul i
pacientul/clientul trebuie s-i suspende pe ct posibil cadrele
conceptuale i ateptrile pe durat procesului experienial , care va
lua adesea forma unui fel de cltorie de vindecare. [Not: Asemenea
cltoriei n Fantazia a lui Bastian, din Poveste fr sfrit a lui
Michael Ende sau a celei n spaiul interior al lumii arhetipurilor din
Inner Guide Meditation a lui Edwin C. Steinbrecher] Experiena mi-a
artat c dac terapeutul este dispus s ncurajeze i s susin o
asemenea aventur pe un teritoriu necunoscut, i dac pacientul este
receptiv, ei vor fi deseori recompensai de succese terapeutice
extraordinare. n anii `60-`70 au fost dezvoltate multe tehnici
terapeutice noi pentru mobilizarea energiilor blocate i transformarea
simptomelor n experiene. Spre deosebire de abordrile tradiionale,
limitate de cele mai multe ori la schimburi verbale, noile terapii, aanumite experieniale, ncurajeaz expresia non-verbal i pun accent
pe experiena direct implicnd organismul total. Esalen a fost unul din
principalele centre ale acestei micri.
n micarea medical holist boala este privit ca o problem a
ntregii persoane i terapia nu se concentreaz numai pe maladie, ci
are n vedere fiina uman n ntregime. Este o abordare
32
multidimensional care implic diverse strategii de tratament

medical convenional, vizualizri, consiliere psihologic, terapie prin
mit i altele toate menite s iniieze i s sprijine procesul somatopsihic de vindecare inerent organismului. Problemele somatice i cele
emoionale nu sunt separate de tiparele mai largi ale vieii, incluznd
aspecte generale de ordin social, cultural, filozofic i spiritual.
n cazul amanismului, ideile despre cauzalitatea bolii sunt
foarte strns legate de mediul ambiental i social al pacientului. n
timp ce medicina tiinific occidental a pus accentul pe mecanismele
biologice i procesele fiziologice care produc boala, principala
preocupare a amanismului este contextul socio-cultural n care apare
boala. Procesul de mbolnvire este fie ignorat cu totul, fie i se atribuie
o importan secundar. Un doctor occidental ntrebat despre cauzele
unei boli va vorbi despre bacterii sau tulburri psihice; un aman
probabil va meniona competiia, gelozia i lcomia. Farmece i
vrjitoare, pcatul vreunui membru al familiei pacientului sau alt mod
prin care pacientul sau familia lui au nclcat ordinea moral. Fiinele
umane sunt vzute n esen n dou moduri: ca parte a unui grup
social viu i ca parte a unui sistem de credine culturale n care
spiritele i fantomele pot interveni activ n problemele oamenilor.
Brbaii i femeile nu sunt vzui predominant ca individualiti, istoria
vieii lor i experienele personale, inclusiv bolile, sunt vzute ca o
consecin a faptului c fac parte dintr-un grup social. n unele tradiii
contextul social este att de accentuat nct organele, funciile
corpului i simptomele unui individ sunt legate inseparabil de relaii
sociale, plante i alte fenomene din mediu. Spre exemplu,
antropologilor care observau sistemul medical dintr-un sat din Zair le-a
fost imposibil s rezume o simpl anatomie fizic din ideile despre corp
pstrate n aceast cultur, deoarece delimitarea efectiv a persoanei
era extins la un nivel mult mai larg dect tiina i filozofia
occidental clasic. Cercetarea cauzei i pronunarea diagnosticului pot
33
fi uneori mai importante dect terapia efectiv. ntreaga procedur

este n primul rnd un eveniment social, pacientul fiind numai un
simbol al conflictului din interiorul societii. inta principal a acestor
tehnici este s reintegreze starea pacientului n ordinea cosmic. ntrun articol clasic despre amanism, Claude Lvi-Strauss a fcut o
descriere detaliat a unui ritual complex de vindecare din America
Central, n care amanul vindec o femeie bolnav apelnd la miturile
culturii ei i utiliznd simbolistica adecvat pentru a o ajuta s-i
integreze suferina ntr-un ntreg n care orice are semnificaie. Odat
ce pacienta nelege condiia ei n raport cu acest context mai larg, are
loc vindecarea i ea se nsntoete. Ritualurile de vindecare
amaniste au adesea funcia de a ridica conflicte i blocaje
incontiente la un nivel contient, unde pot evolua liber i se pot
soluiona. Aceasta este i dinamica fundamental a psihoterapiei
moderne i exist ntr-adevr numeroase similariti ntre amanism i
psihoterapie. amanii au utilizat timp de milenii tehnici terapeutice, ca
mprtirea n grup a problemelor, psihodrama, analiza visului,
sugestia, hipnoza, imaginaia dirijat i terapia psihedelic, pn s fie
redescoperite de psihologii moderni., dar exist o diferen
semnificativ ntre cele dou abordri. n timp ce psihoterapeuii
moderni i ajut pe pacienii lor s construiasc un mit individual cu
elemente extrase din trecutul lor, amanii le ofer un mit social care nu
este limitat la experienele personale anterioare. ntr-adevr,
problemele i nevoile personale sunt adesea ignorate. amanul nu
lucreaz cu subcontientul individual al pacientului, de unde apar
aceste probleme, ci mai degrab cu subcontientul colectiv i social,
care este mprtit de ntreaga comunitate.
COMUNIUNEA CU INFINITUL
Muzica vizuala a tribului shipibo din Amazonia
de Howard G. Charing
34
Ascuns in fundalul modelelor geometrice de mare

complexitate ale artei tribului shipibo, se afla un concept care atesta
omniprezenta unei realitatii magice si care poate provoca in egala
masura tezaurul lingvistic al lumii occidentale cit si mintea rationala.
Aceste modele geometrice reprezinta mai mult decit o expresie
a unicitatii creatiei, a corespondentei intre lumina si sunet, in care
lumina poate lua oricind locul sunetului si invers, a uniunii sau fuziunii
lucrurilor percepute ca fiind opuse. Ele devin un dialog continuu, ca un
soi de comuniune cu lumea spiritului si cu puterile padurii tropicale.
Arta vizionara a tribului shipibo aduce aceasta paradigma in forma
fizica. Etnologul Angelika Gebhart-Sayer numeste acest act muzica
vizula.
Tribul shipibo este unul dintre cele mai mari grupuri etnice din
Amazonia peruana. Acestea au fiecare propria lor limba, traditii si
cultura. Tribul shipibo numara in jur de 20,000 de oameni, care sint
raspinditi in comunitati de-a lungul regiunii fluviale Pucallpa/ Ucayali.
Shipibo sint vazuti in Amazonia ca maestri ayahuasca; multi dintre
samanii aspiranti din regiune studiaza cu ei pentru a le invata limba,
incantatiile si stiinta vindecatoare a plantelor.
Toate picturile textile, broderiile si manufactura artizanala sint
transmise din generatie in generatie de catre femei. Fetele din trib sint
initiate de mamele si bunicile lor inca de la o virsta frageda in aceasta
practica. Tereza Shipiba, care colaboreaza cu noi in organizarea
sejururilor amazoniene, spune: cind eram copil mama mi-a stors in
ochi picaturi din sucul fructelor de piripiri (o specie de Cyperus sp.),
ca sa pot avea viziunea desenelor; acest lucru se face o singura data si
efectul dureaza o viata intreaga.
Complicatele desene shipibo isi au originea in lumea inefabila si
nemanifestata a spiritului padurii tropicale. Desenele sint reprezentari
ale Sarpelui Cosmic Anaconda, Marea Mama, creatoare a universului,
numita Ronin. Pentru tribul shipibo pielea lui Ronin are o vibratie
35
electrica radianta alcatuita din lumina, culoare, sunet si miscare si

reprezinta intruchiparea tuturor modelelor si desenelor posibile din
trecut, prezent si viitor.
Desenele pictate de indienii shipibo devin canale sau
conductori pentru aceste fuziuni vibrationale multisenzoriale de forma,
lumina si sunet. Desi in paradigma noastra culturala modelele
geometrice sint percepute ca fiind inchise in limita materialului textil
sau ceramic, pentru indienii shipibo aceste modele se extind cu mult
dincolo de limita materialului in sine, insinuindu-se si imprimind lumea
intreaga.
Una dintre provocarile cu care se confrunta mintea occidentala
este aceea de a deveni constienta de relatia dintre aceste desene si
muzica. Membrii tribului pot auzi un cintec sau o incantatie doar
uitindu-se la desene sau invers, sa picteze un model urmind linia
melodica a unui cintec.
Ca o demonstratie uluitoare a acestui lucru, dou indience
shipibo au pictat un vas ceremonial foarte mare, numit Mahuet. Vasul
era de aproape cinci picioare in inaltime si avea un diametru de trei.
Niciuna dintre ele nu putea sa vada ce picteaza cealalt, insa fluierau
aceeasi melodie. In momentul in care au terminat de pictat, ambele
laturi ale extrem de complexului model geometric s-au dovedit a fi
identice, iar marginile se potriveau perfect.
Desenele shipibo se fac in mod traditional pe pinza de bumbac
nevopsita (bumbac pe care adesea il cultiva singuri) sau pe bumbac
vopsit in doua-trei rinduri cu scoarta de mahon, care da o nuanta
distinctiva de brun. Pentru a picta, shipibo folosesc fie o bucata
ascutita de chonta (bambus) sau un cui de fier, care odata impregnat
in sucul fructelor de huito (Genipa Americana) si expus la aer,
coloreaza pinza intr-un albastru maroniu spre negru.
Fiecare dintre desenele shipibo este unic, chiar si cele realizate
pe bucati mici de pinza. Ele nu pot fi comercializate sau produse in
36
masa. Am intilnit odata la Lima o femeie care a initiat un proiect

comunitar finantat de catre guvern si care, printre altele, a creat un
punct de vinzare pentru picturile si munca artizanala a tribului shipibo.
Ea povestea ca o companie americana prestigioasa (Pier 1 Imports),
indragostita de aceste desene, a comandat prin acest proiect douazeci
de mii de pinze, toate cu acelasi design. Comanda n-a putut fi onorata
niciodata, intrucit indienii shipibo n-au putut intelege ideea de a repeta
acelasi desen.
Membrii tribului shipibo considera ca starea noastra de
sanatate (care include atit dimensiunea fizica cit si cea psihologica)
este dependenta de uniunea echilibrata dintre minte, spirit si corp.
Daca vreun dezechilibru apare in oricare dintre acestea, sub forma
unei emotii cum ar fi invidia, ura, supararea, acesta va genera un efect
negativ asupra sanatatii unei persoane. Shamanul poate restabili
echilibrul prin incantarea unui icaros. Acest icaros este generat de
modelele geometrice ale armoniei, manifestate prin sunet in corpul
persoanei. Samanul transforma in acest fel codul vizual in cod acustic.
Un element cheie al acestui dialog magic cu energiile care
imbiba creatia si care se afla adinc incorporate in desenele tribului
shipibo, il reprezinta interactiunea cu ayahuasca, pe care o realizeaza
moraya , sau samanii shipibo. In starea profunda de transa indusa de
ayahuasca, aceasta ii reveleaza samanului tiparul luminos de energie.
Filamentele de lumina plutesc catre gura samanaului, unde se
metamorfozeaza intr-o incantatie sau un icaro. Icaro devine un canal
prin care curg modelele creatiei, impregnind corpul pacientului si
aducind armonie sub forma modelelor geometrice. Corpul pacientului
este astfel reechilbrat.
Ambitusul vocal al samanului shipibo cind incanteaza un icaro
este uluitor, putind trece intr-un singur moment de la falsetul cel mai
inalt la sunetul asurzitor al unei masinarii, iar mai apoi se poate
transforma intr-un cintec de leagan linistitor.
37
Personal am trait aceasta experienta ca pe sentimentul ca

fiecare celula a corpului meu plutea cufundata intr-o vibratie
protectoare; chiar si aerul din jur parea sa vibreze in rezonanta
acustica cu icaro-ul maestrului. Samanul stie cind vindecarea devine
completa, intrucit aceasta coincide cu momentul in care modelele
geometrice se contureaza distinct in corpul pacientului. Este posibil sa
fie nevoie si de alte sesiuni care sa completeze vindecarea. In
momentul in care modelele geometrice vindecatoare sint perfect
reintregite si incorporate, rezultatul lucrarii poarta numele de Arkana.
Modelul intern este menit sa fie permanent si sa protejeze spiritul
acelei persoane.
Angelika Gebhart-Sayer, profesoara de etnologie, la
Universitatea din Marburg noteaza: In mod esential, terapia shipiboconibo este o chestiune de aplicare a unui desen vizionar, realizata in
conexiune cu restaurarea aurei. Samanul isi vindeca pacientul prin
aplicarea unui model vizionar. Din punct de vedere spiritual, fiecare
persoana se simte apoi impregnata si saturata cu modele. Samanul isi
vindeca pacientul prin aplicarea unui cintec-model, care satureaza
corpul pacientului si despre care se crede ca poate alinia energiile
distorsionate, de natura fizica si psiho-spirituala, restaurind armonia in
sistemele somatic, psihic si spiritual ale pacientului. Modelele sint
permanente si ramin cu spiritul persoanei chiar si dupa moarte.
Felul de a vedea lumea al tribului shipibo s-a conturat departe
de structurile noastre lingvistice si de modelele psihologice. In ciuda
faptului ca pentru occidentali nu este usor sa patrunda aceasta
perspectiva, in profunzimea acestor modele geometrice se afla un
limbaj simbolic complex. Cele mai importante forme din desenele
shipibo sint patratul, rombul, octogonul si crucea. Simetria modelelor
emanate de centru (care e lumea in care traim) constituie o
reprezentare a lumilor interioare si exterioare, o harta a cosmosului.
Crucea reprezinta constelatia Crucii Sudului, care domina cerul noptii
38
si divide cosmosul in patru cadrane iar intersectia bratelor ei

reprezinta centrul universului. Crucea devine astfel simbol cosmic, cel
care reprezinta spiritul etern al unei persoane si uniunea dintre
principiile masculine si feminine. Crucea devine insasi ciclul vietii si al
mortii, cel care ne aminteste de marele act al creatiei universului si nu
numai - al umanitatii si al propriilor nostre individualitati.
Modelele curgatoare mai mici, aflate in formele geometrice,
constituie puterea radianta a Sarpelui Cosmic, care se rasuceste
constant intre aici si acolo, creind universal pe masura ce se misca.
Cercurile sint adesea o reprezentare a Sarpelui Cosmic Anaconda; in
cercul in sine se afla punctual central al creatiei.
In traditia vestica, de la pitagoreici la Platon precum si pe
parcursul Renasterii, muzica a fost folosita pentru a vindeca corpul si a
eleva sufletul. De asemenea se credea ca muzica paminteana nu era
decit ecoul slab al muzicii sferelor. Aceasta perspectiva a fost
impartasita atit de artisti cit si de cei initiati in stiintele exacte pina in
momentul aparitiei universului mecanic newtonian.
Joseph Campbell, probabil cel mai important cercetator al
mitologiei, sugereaza ca exista un univers al vibratiilor armonioase, cu
care inconstientul colectiv uman s-a aflat in permanent contact.
Fiintele noastre vibreaza in ritmul cosmosului. Caile stravechi ale
tribului shipibo si al altor popoare indigene continua sa reflecte acest
ritm primar. Iar felul in care ei percep aceasta trecere a fortelor
universale in forma fizica reprezinta cu adevarat comuniunea cu
infinitul.
n medicina tradiional chinez, boala nu este vzut ca un
intrus, ci ca o consecin a reelei de cauze care au condus la
dizarmonie i dezechilibru. Totui, natura tuturor lucrurilor, inclusiv a
organismului uman, este astfel nct exist o tendin natural de
revenire la starea de echilibru dinamic. Intrarea i ieirea din echilibru
este vzut ca un proces natural constant pe parcursul ciclului vieii. n
39
consecin, textele tradiionale nu traseaz o linie foarte bine

delimitat ntre sntate i boal. Att sntatea, ct i boala sunt
vzute ca naturale i fcnd parte dintr-un continuum. Ele sunt aspecte
ale aceluiai proces n care organismul individului se schimb continuu
n raport cu schimbarea mediului. Deoarece boala este uneori
inevitabil n procesul vieii, sntatea perfect nu este scopul final
nici al pacientului, nici al medicului. elul medicinii chinezeti este, mai
degrab, atingerea celei mai bune adaptri posibile la mediul total al
individului. Pacientul joac un rol important i activ n urmrirea
acestui el. n viziunea chinezeasc individul este responsabil de
meninerea propriei lui snti, i ntr-o msura i mai mare nc,
pentru refacerea sntii cnd organismul este dezechilibrat. Medicul
particip la acest proces, dar responsabilitatea principal revine
pacientului. Este datoria individului s se menin sntos i aceasta
se face trind conform cu regulile societii i avnd grij de corpul su
ntr-un mod practic. Pe de alt parte, organismele pot suferi un proces
de autotransformare i autotranscendere, implicnd etape de criz i
tranziie i rezultnd o stare de echilibru cu totul nou. Schimbrile
majore ale stilului de via al unei persoane, incluse de o boal grav,
sunt exemple de astfel de rspunsuri creative care duc adesea
persoana la un nivel de sntate superior celui de care se bucura
nainte de problema respectiv. Aceasta sugereaz c perioadele de
sntate precar sunt stadii naturale n continua interaciune dintre
individ i mediu. A fi ntr-un echilibru dinamic nseamn s treci prin
faze temporare de boal, care pot fi folosite pentru a nva i a te
dezvolta.
Recunoaterea rolului stresului n apariia bolilor conduce la
importanta idee de boal ca soluionare a problemelor. Datorit
condiionrii culturale i sociale, oamenii sunt n imposibilitate de a-i
elibera stresul n moduri sntoase i de aceea aleg contient sau
incontient s se mbolnveasc, n chip de cale de scpare. Boala lor
40
poate fi fizic sau mental, sau se poate manifesta prin comportament

violent i imprudent, cum ar fi crima, abuzul de droguri, accidentele i
sinuciderile, care pot fi numite boli sociale. Toate aceste ci de
evadare sunt forme de sntate precar, indispoziia fizic fiind unul
din numeroasele moduri nesntoase de a face fa situaiilor de via
stresante. De aici rezult c tratarea bolii nu-l va face neaprat
sntos pe pacient. Dac evadarea ntr-o anumit boal este blocat
eficient de o intervenie medical, n timp ce situaia stresant
persist, acest lucru poate schimba cu totul reacia persoanei ntr-un
mod diferit, cum ar fi o boal mental sau un comportament antisocial,
care va fi la fel de nesntos. O abordare holistic va trebui s
priveasc sntatea din aceast perspectiv larg, fcnd distincia
clar ntre originile bolii i manifestrile ei. Altfel nu are prea mult rost
s vorbim despre terapii de succes. Dac suntem capabili s reducem
bolile fizice, dar n acelai timp cresc bolile mentale sau crimele, nu s-a
rezolvat nimic. Ideea de boal ca un mod de a face fa situaiilor de
via stresante conduce n mod natural la noiunea de neles al bolii,
sau de mesaj transmis printr-o anumit boal. Pentru a nelege
acest mesaj, sntatea precar trebuie considerat ca o oportunitate
de introspecie, astfel nct problema originar i motivele de alegere a
unei anumite ci de evadare s poat fi aduse la un nivel contient,
unde problemele pot fi rezolvate. Aici pot juca un rol important
consilierea psihologic, psihoterapia i asimilarea integral a miturilor
n fiin, chiar i n tratamentul bolilor fizice. Integrarea terapiilor fizice
i psihologice va echivala cu o revoluie major n sistemul de
sntate, deoarece va necesita recunoaterea deplin a
interdependenei minii i corpului n starea de sntate i boal.
Primul pas n acest tip de (auto)vindecare va fi recunoaterea
pacienilor c au participat contient sau incontient la apariia i
dezvoltarea bolii lor i, deci, c vor fi capabili, de asemenea, s
participe la procesul de vindecare. n practic, aceast noiune de
41
participare a pacientului, care implic ideea de responsabilitate a

pacientului, este extrem de problematic i este negat puternic de
majoritatea pacienilor. Condiionai cum sunt de cadrul cartezian, ei
refuz s ia n considerare posibilitatea ca ei s fi participat la boala
lor, asociind ideea cu blamul, vinovia i judecat moral. Va fi
important de clarificat ce se nelege prin participarea i
responsabilitatea pacientului.
A se vedea i consideraiile conexe din lucrarea Universul
Holografic de Michael Talbot (Editura Cartea Daath, 2004, pp. 114116: Subcapitolele Lipsa diviziunii ntre sntate i boal i Puterea
vindectoare a nimicului i n general ntreg Capitolul Cnt trupul
holografic).
Not: Cineva se mai poate mbolnvi i din alte cauze:
greelilor / blestemelor fcute de strmoii si (prini,
bunici, strbunici, ori chiar linii colaterale etc pn la al
4/n-lea neam). Karma negativ a familiei sale mpletit cu
soarta sa personal (karma sa negativ). De ex. n
Deuteronomul 5:9-10: cci Eu Domnul Dumnezeul tu
sunt Dumnezeu zelos, Care pedepsete vina prinilor n
copii pn la al treilea i al patrulea neam pentru cei ce
M ursc. i M milostivesc pn la al miilea neam ctre
cei ce M iubesc i pzesc poruncile Mele.
karmei sale negative prenatale (viaa nainte de natere;
vieile anterioare)
ca o ncercare special la care l supune Dumnezeu, iar
dac o trece cu bine, rsplata pe care o va primi va depi
infinit suferina pe care a ndurat-o
nici din cauza greelilor sale, nici ale neamului su, ci ca
s se arate prin el puterea lui Dumnezeu. De ex. n Ev.
Ioan 9: 1-11: i trecnd Iisus, a vzut un om orb din
natere. i ucenicii Lui L-au ntrebat, zicnd:
42
nvtorule, cine a pctuit; acesta sau prinii lui, de s-a

nscut orb? Iisus a rspuns: Nici el n-a pctuit, nici
prinii lui, ci ca s se arate n el lucrrile lui Dumnezeu.
Trebuie s fac, pn este ziu, lucrrile Celui ce M-a trimis
pe Mine; c vine noaptea, cnd nimeni nu poate s
lucreze. Att ct sunt n lume, Lumin a lumii sunt.
Acestea zicnd, a scuipat jos i a fcut tin din scuipat, i
a uns cu tin ochii orbului. i i-a zis: Mergi de te spal n
scldtoarea Siloamului (care se tlcuiete: trimis). Deci
s-a dus i s-a splat i a venit vznd.
cnd omul acela este o fiin special: un sfnt, maestru,
acharya, bodhisatva, jivanmukta etc i n mod contient i
voluntar, din compasiune / mil preia asupra sa boala
altuia, bolile altora, problemele karmice ale multora,
pedeapsa Divin ce ar fi trebuit s se abat asupra
multora i ptimete el boala sau accidentul sau
ntmplrile rele etc (v. de ex. cazurile lui: Ramana
Maharshi, Ramakrishna, Nisargadatta Maharaj, toi
jivanmuktas / cancere; Sf Grigorie Decapolitul / ciroz; unii
Sfini din Patericul Egiptean / care au preluat asupra lor
boli grave i chiar i ndrciri; Sf Therese Neumann / boal
laringian a unui preot preluat; Sf Marianna de Jesus del
Torres care a primit apariia Marianic a aspectului Maicii
Domnului Our Lady of Good Success Quito, care a
preluat asupra sa - n mod expiatoriu pentru mntuirea
sufletului unei colege clugrie care ducea o via greit
- suferinele iadului n simurile fizice pe timp de 5 ani i a
suferit similar n mod expiatoriu pentru pcatele
oamenilor din sec XX, ea trind n sec. XVI; suferina
expiatorie pentru mntuirea multor suflete de pctoi a
copiilor crora li S-a artat Maica Domnului n aspectul
43
Su de la Fatima etc etc). i crora trebuie s le

mulumim cu toii!
Vindecarea vine (cnd e cazul; sau oricum, suferina ori
moartea sunt trite / acceptate prin nelegere i ncredere n Voia
Divin, mai uor, nu prin resemnarea neputinciosului, ci prin
acceptarea Voii Divine de ctre acesta) prin: rugciune, ntoarcere
ctre Dumnezeu cu cin, iertare a celorlali i mpcare cu toi i cu
sine nsui, prin Tainele Bisericii, lucru cu sine nsui n sensul
disciplinelor sapieniale (Yoga, Zen, Arte Mariale ca Do etc) etc i, mai
ales, prin Mila lui Dumnezeu, pe care trebuie s o cerem mereu, chiar
dei ne este acordat dintotdeauna i total!
Nu toti bolnavii care se roaga se vindeca, dar toti bolnavii care se
roaga pot fi siguri ca deschid o relatie speciala cu Dumnezeu, Care,
oricum, va actiona cum crede El de cuviinta.
Fie s fim ferii de orice ru, de boal i de reaua ntmplare etc

(= S dea Dumnezeu s fie aa, prin mila Lui.) i s ne trezim nainte
de a muri n prostie (ontologic sau obinuit). Dac nu, moartea este
necesar, pentru a ne sparge limitrile n care ne-am cantonat i a ne
permite s mergem mai departe, orice nseamn acest mai departe
(n cel mai ru caz, vom muri i vom afla direct, de visu).
NDE (near death experiences)
Un om este pe moarte i deodat se trezete plutind deasupra
corpului su i privind ce se petrece. n decursul a cteva clipe el
cltorete cu mare vitez printr-o zon de ntuneric sau un tunel. Intr
44
ntr-un trm de lumin orbitoare i este ntmpinat clduros de

prietenii i rudele decedate recent.
Frecvent el aude o muzic indescriptibil de frumoas i vede
priveliti lunci unduitoare, vi pline cu flori i ruri nspumate mai
frumoase dect orice lucru pe cere l-a vzut pe pmnt. n aceast
lume plin de lumin el nu mai simte durere sau team i este cuprins
de un sentiment copleitor de bucurie, iubire i pace. El ntlnete o
fiin (sau fiine) de lumin, care eman un sentiment de enorm
compasiune i este ndemnat de acesta (acestea) s treac printr-o
revedere a vieii, o reluare panoramic a vieii sale. El devine att de
ncntat de experimentarea acestei realiti mai mree, nct nu mai
dorete nimic altceva dect s rmn acolo. Totui, fiina i spune c
nu i-a venit nc timpul i n convinge s se ntoarc la viaa sa
pmnteasc i s reintre n corpul fizic.
Poveste non fiction de NDE (near death experiences: un mecanic
strivit de main n garaj i resuscitat, dup ce a trecut prin nivelul V
(al ntlnirii/contopirii cu Soarele Divin) al NDE, se apuc s studieze
fizica atomic i termin cu succes un doctorat la o universitate
celebr din SUA. Povestete c Acolo erau toate gndurile i
descoperirile oamenilor din trecut/prezent/viitor, ntr-o form
atemporal/aspaial: chiar i primele modele atomice primitive ale lui
Rutheford, i teoria lui Bohr, i fizica cuantic totul!
Ar trebui observat c aceasta este numai o descriere general i
nu toate experienele din preajma morii conin toate elementele
descrise mai sus. Unele din caracteristicile menionate mai sus pot lipsi
n unele cazuri, iar alte cazuri pot conine componente n plus.
Ornamentele simbolice ale experienelor pot de asemenea s varieze.
De exemplu, cu toate c n culturile vestice cei ce trec prin experiene
din preajma morii tind s intre pe trmul vieii de apoi trecnd printrun tunel, n alte culturi acetia pot s coboare pe un drum sau s
treac peste o ap ca s ajung n lumea de dincolo.
45
Cu toate acestea, exist un acord uimitor ntre cei care trec prin
aceast experien raportai diferitelor culturi de-a lungul istoriei. De
pild, revederea vieii, o trstur care se ivete frecvent n perioada
modern, este de asemenea descris n Cartea tibetan a morilor, n
Cartea egiptean a morilor, n povestirea lui Platon despre ceea ce a
experimentat Er? n timpul vizitei sale n lumea cealalt i n scrierile
yoghine de acum 2000 de ani ale neleptului indian Patanjali.
Similitudinile care trec peste culturi ntre cei care au trecut prin
experienele din preajma morii au fost confirmate i de studiile
oficiale. Faptul c experienele NDE sunt similare, dovedete c exist
o Surs Unic/Una (a lumii, eului, miturilor).
Omenirea a avut/are/va avea mereu nevoie de Mit (mituri),
pentru c, dac le exileaz total n domeniul contientului/raionalului
mecanicist/studiului exclusiv academic, sau le refuleaz n incontient
punnd capac Izvorului Interior (sunt doar basme/fabulaii n care cred
doar primitivii netiinifici, care nu au cucerit natura - sic! (Marea
Zei) cu tiina minilor lor toat argumentaia materialist-dialectic
a gndirii comuniste), va intra n conflict/tensiune cu propriul
in/subcontient. Ceva n genul scenariului povestirii SF Lumea Alisei
scris de Sam Lundvall, n care oamenii se ntlnesc cu personajele din
mituri n form obiectivat, materializat, palpabil n realitatea de zi
cu zi, rzboindu-se fr nici o ans cu propriul lor incontient colectiv.
i ar fi ca i cum oamenii s-ar auto castra, auto mutila sufletete. Ca i
cum i-ar tia singuri o parte din fiin. Cine ar fi nebun s vrea aa
ceva? Din fericire, oricum, aa ceva este imposibil. 1/Unu Realitatea
Una/Unic nu poate fi secionat, mprit ori risipit, pentru c aa
este fcut. Aa cum se spunea de mult n legendarele Table de
Smarald ale Zeului Toth: Precum este Sus, aa este i jos / Prin
Puterea Unuia i Aceluiai., foarte asemntor cu rugciunea
Domneasc Tatl Nostru, lsat oamenilor de Iisus i cum spun i
vechile mituri din vremuri imemoriale: un obiect spart/distrus aici n
46
lumea noastr, rmne ntreg n lumea de Sus (arhetipurile fiind faete

ale Diamantului Divin, sunt eterne i indestructibile).
n continuare vor fi prezentate succint o serie de exemple
referitoare la schimbarea i evoluia formelor miturilor, care nu sunt
altceva dect nite propuneri, posibiliti alternative de interpretare:
[Not: n toate aceste asemenea cazuri putem spune c un
acelai Principiu al Realitii Profunde (inefabil) devine/genereaz i
forma/formele originare ale mitului i pe cele derivate (trecute,
prezente i viitoare).]
A) Miturile Sacrificiului creator-cosmogonic al Zeului Primordial
existente la toate popoarele, n toate culturile. De exemplu: n tradiia
vedic, Purusha Omul/Zeul Cosmic Primordial, Care Se rupe n buci,
din fiecare parte a Sa, rezultnd un sector/structur/funcie a
universului. Sau n taoism, Tao care l genereaz pe 0, 0 pe 1, 1 se
mparte n 2, 2 genereaz pe 3, iar 3 genereaz cele 10000 de lucruri
(cam tot aa cum un embrion uman trece de la stadiul de 1 celul, la
cel de 2 celule, 4 etc: morul, blastul, gastrul etc) Sau sacrificiul
Hristic (Se mparte, dar nu Se desparte)..
Care s-au transformat n sacrificii zeieti cu funcii mai restrnse.
Cum ar fi sacrificiile lui: Tammuz, Dionysos, Osiris, ale zeilor agrari care
mureau toamna-iarna spre a renate primvara. Sau cel al lui Odin
spnzurat: M-am spnzurat de copacul btut de vnt (Arborele
Cosmic Yggdrasil), m-am spnzurat acolo timp de nou nopi lungi, am
fost strpuns cu o suli; am fost o ofrand adus lui Odin, eu nsumi,
mie nsumi. Acestea sunt cuvintele lui Odin nainte de a deveni om.
Acestea au fost cuvintele lui, dup moartea sa, cnd s-a ridicat din
nou. Dintre care unele amintesc n mod frapant de elemente ale
sacrificiului lui Iisus, ca o prefigurare a acestuia i deoarece Realitatea
fiind Una, fiecare civilizaie o vede din unghiul/perspectiva sa de
vedere (cum spunea Ramakrishna: Toate religiile sunt ci care duc la
Acelai Dumnezeu, dar nu sunt Dumnezeu.)
47
Care s-au transformat n miturile sacrificiului eroilor civilizatori:

Prometeu, ngerii fiii Domnului din Vechiul Testament, care i-au nvat
pe oameni tiinele, dar apoi au fost aspru pedepsii (Cartea lui Enoh),
iar progeniturile lor mixte nger/femei umane, care erau uriaii din
vechime au fost distruse prin Potop (de aici a aprut i ipoteza
paleoastronautic, a OZN-urilor; a se vedea i referirile din Capitolul
Naterea miturilor-Sursa miturilor, subcapitolul Universul
omnijectiv) etc
Care s-au transformat n sacrificii umane dup modelul celor
zeieti. Teoria vedic a sacrificiului. Biblia: Pltete i ia. Patriarhul
Iacob i sacrificarea oprit de nger a fiului su Isaac (tradiiile islamice
spun c de fapt a fost cellalt fiu, Ismael). n schimb, n Vechiul
Testament (Cartea Judectorilor XI, 30-39), regele Ieftae o sacrific prin
ardere de tot pe fiica sa lui Iahve (de aceast dat nu vine nici un nger
s l opreasc). Care, extrem de rzbuntor i crud n Vechiul
Testament (cnd trimitea triburile vechilor evrei s rad, n mod
repetat, ceti ntregi cu zeci de mii de oameni: brbai, femei i copii)
i n universul predatorial n care trim (n care petele cel mare l
nghite pe cel mic, legea seleciei naturale: supravieuiete cel mai
adaptat/puternic) este totui acelai Dumnezeu al Iubirii i Milei din
Noul Testament (pentru c iubirea lui Dumnezeu pentru creaturi
mbrac i forme de neneles pentru acestea). Pe aceeai filier se
nscriu i miturile de tipul Meterul Manole, sau Ft Frumos care i
taie propria carne spre a hrni pasrea magic care l duce pe lumea
cealalt. Sacrificii umane i apoi animale (transformate mai trziu n
ofrande mai sublimate de flori, care tot fiine sunt, tot sacrificarea unei
viei) i canibalism ritualic au existat la toate popoarele, de la
neanderthalieni, la CroMagnonChina antic, traco-daco-gei, celi,
civilizaia minoic i cea micenian, civilizaiile din America [Nord, Sud
i Central Americane: azteci, incai, mayai, moche, pueblo, anasazi,
zuni, hopi, cahokia poporul Misissipi (zona St. Louis de azi, 1000 e.n.)
48
etc; regii moche aveau un obicei de a-i sacrifica propriul snge, prin
incizii la nivelul prepuului, obicei care amintete n mod straniu de cel
al circumciziei la vechii evrei, care era o form de zeciuial/bir adus
Divinitii, prin sacrificarea celei de-a zecea pri din corp, venituri,
hran etc]. Arderea pe rug a vrjitoarelor i necredincioilor din Evul
Mediu. Sau n zilele noastre: canibalismul triburilor din Papua Noua
Guinee (care a dus la maladii prionice de tipul Kuru, iar mai apoi a bolii
vacii nebune, pentru c vacile erau hrnite cu fini proteice de origine
animal etc), holocaustul nazist, lagrele de exterminare comuniste (se
pare c Marx era satanist, el nsui spunnd: Eu nu sunt marxist!)
.a.m.d. Sau procedurile medicale care implic donare de sngetransfuzii, transplant de organe, studii genetice, studii anatomice, ori
extragere de substane terapeutice (hormoni etc) de la cadavre ori
produse biologice de la oameni vii, sau de la animale etc sau
procedurile cosmetice (creme din extrase de placent uman etc) pot
fi privite i din aceast perspectiv, ca avndu-i filiaia n marea
mulime a fenomenelor de tip sacrificial (sub o form sau alta). De
obicei occidentalii strmb din nas cnd li se prezint atrocitile
aztecilor etc, dar uit de restul, care face parte din propria lor societate
modern a drepturilor (i mai puin a datoriilor) omului.
Din aceeai filier au rezultat ulterior sacrificiile animale,
vegetale i de obiecte (de ex. vechii celi aruncau n lacuri ritualice
obiecte extrem de preioase: bijuterii, sbii etc), hran, bani etc ca
ofrande ctre zei, pentru cei vii sau pentru buna trecere a morilor. De
exemplu vntoarea ritualic a mistreului sacru i consumarea crnii
sale pentru a-i ncorpora puterea a vechilor celi. i n povetile
romneti Ft Frumos dup ce l ucide pe cerbul magic pentru a-i lua
pietrele preioase, l mai i mnnc. [Dar s ne amintim aici i de:
hrana-carne de putere a toltecilor, pe care i-a dat-o Don Juan lui
Castaneda; hrana ngereasc din diverse episoade veterotestamentare,
al crei efect putea s in i 40 de zile; hrana pe care corbii i-o
49
aduceau de la Dumnezeu profetului Ilie; hrana spiritual i fizic pe

care biserica cretin o ofer credincioilor sub forma: Euharistiei
Hrana Suprem cu Care Sf. Terese Neumann a putut s triasc zeci
de ani, fr alt mncare ori butur, timp de 6 luni fiind controlat
extrem de strict de Gestapo, aghiazmei mari i mici, anafurei i
artosului. n mod ciudat i proniator, prin moarte-entropie-timpschimbare Dumnezeu l mnnc cumva pe om-fiin, iar prin
Euharistie i permite omului s l mnnce pe Dumnezeu.] Revenind la
mistreul sacru, acest ritual ar fi putut s devin Povestea porcului
(unii sfini i numeau trupul fizic: fratele meu porcul, iar din punct de
vedere genetic i al biochimiei corporale suntem foarte apropiai de
porci, poate nu ntmpltor). Iar mai apoi ritualul mistreului i
povestea porcului au devenit uciderea cretineasc a porcilor de
Ignat, n plin post al Crciunului! - Sf. Ignatie Teoforul (Purttorul de
Dumnezeu), prznuit pe 20 decembrie de ortodoci i de catolici, este
copilul pe care Iisus l-a inut n brae cnd a rostit: Lsai copiii s vin
la Mine! Cci a unora ca acestora va fi mpria Cerurilor. Iar mai
trziu a fost elevul Sf. Ap. Ev. Ioan i apoi al Sf. Policarp al Smirnei,
devenind la rndul su sfnt. Iar apoi, dup Crciun, urmnd
consumarea specialitilor din carne de porc i excesele alimentare
aferente. Ciudate sunt cile Domnului n ochii oamenilor
nelepciunea oamenilor e nebunie n ochii Domnului, iar
nelepciunea Domnului e nebunie n ochii oamenilor. Trebuie deci s
avem bunul discernmnt (viveka/vichara), spre a nu confunda!
B) Miturile creaiunii: Imnul Creaiunii din Rig Veda (X, 129);
miturile akkadiene transmise apoi la sumerieni, apoi la
asirobabilonieni, apoi la vechile populaii semitice i cunoscute de noi
drept Cartea Facerii cca. 1300 .e.n. (expus legendar de Arhanghelul
Gavriil lui Moise) au devenit filozofia punctului primordial - teoria KantLaplace (1796), cu precursorul Roger Josip Boscovich (1711-1787),
apoi, poeziile Luceafrul i Scrisoarea a III-a ale lui Eminescu
50
(aprox. 1870) i teoria Big Bang-ului din fizica i cosmologia modern

(1927).
C) Miturile relativitii temporale: Basmul Tineree fr
btrnee i via fr de moarte, mai trziu Svadvaya Jaina Yoga
(tratat din 5000 .e.n., care prezint o teorie a relativitii complexe,
mai avansat dect actuala teorie general a relativitii a lui Einstein,
cu tehnici funcionale de cltorie n timp, testate n laboratoarele
NASA, prin balane temporale sub form de incinte izolate cu reacii
chimice ireversibile), au devenit i mai trziu teoria relativitii expus
de Roger Josip Boscovich (1711-1787, iezuit croat, fizician, astronom,
matematician, filozof , poet i diplomat), apoi basmul repovestit de
Eminescu Ft Frumos din Lacrim i poeziile sale La steaua,
Luceafrul i Scrisoarea a III-a (aprox. 1870), i, n sfrit,
binecunoscuta de noi teorie a relativitii a lui Einstein (relativitatea
special n 1905, cea general n 1915). Marea ntrebare logic care se
pune (n cazurile B) i C)), este: De unde tiau primitivii asemenea
lucruri de fizic ultramodern? Ipoteze de rspuns: a) nu erau deloc
primitivi i poate tiau mai mult dect noi ipoteza ciclurilor anterioare
de civilizaie; b) n fiecare fiin/lucru este ntreaga Realitate (ca ntr-o
hologram) i prin modaliti specifice, de ex.: activarea gndirii mitice
sau tehnici din disciplinele sapieniale, cum ar fi Yoga, Zen, Artele
Mariale ca Do, rugciunea cretin etc se poate accede la Adevr i la
memoria cosmosului (inclusiv la zona Big Bangului). Probabil ambele
ipoteze sunt valide. Dup prerea noastr existena piramidei
scufundate de la Yonaguni i a basmului Ft Frumos din lacrim sunt
suficiente pentru a ne pune serios pe gnduri. Tot aa cum e suficient
existena unei singure ciori albe ca s se infirme teoria c toate ciorile
sunt negre.
D) Mitul Zeului Unic: Aton-Zeul Soare instituit n vechiul Egipt
de ctre faraonul Amenophis-Amenhotep IV/Akhenaton, coregent cu
soia sa Nefertiti (pe la 1340 .e.n., doar n timpul domniei sale, cnd a
51
schimbat i cultul religios i oraul capital a Egiptului, de la Teba la Tel

El Amarna, dup care generaiile urmtoare, Smenkhare frate sau fiu
sau Nefertiti sub nume de faraon-femeie, apoi Tutankhamon i apoi
generalul Ai, tatl lui Nefertiti, au ters orice amintire a ereziei sale care a durat doar timp de o generaie, fcnd restaurarea religioas
complet) a generat Psalmul 104 (103 n Biblia ortodox) n cinstea lui
Iahve (din Vechiul Testament). Moise care a introdus cultul Zeului Unic
a trit pe la 1300 .e.n. Existnd similitudini frapante cu fascismul i
comunismul (a cror influen a durat cam tot 1-2 generaii), care au
impus cu fora reforme sociale i religioase. n cretinismul ulterior
Iisus Hristos este asimilat cu Soarele, iar Maica Domnului cu Luna, iar
aceasta nu doar pentru a asimila i dezrdcina vechile simboluri
precretine, zise pgne. n troparul Crciunului se spune: Naterea
Ta Hristoase Dumnezeul nostru, / Rsrit-a lumii Lumina Cunotinei. /
C ntru dnsa cei ce slujeau stelelor, / De la Stea s-au nvat / S se
nchine ie, Soarelui Dreptii / i s Te cunoasc pe Tine, Rsritul cel
de Sus. / Doamne Slav ie!. Iar ntr-un colind cretin care provine, la
origine, din vremuri imemoriale, net precretine (Dumnezeu e Etern,
fiind Cel Vechi de Zile Tatl Ceresc i n acelai timp Pruncul Sfnt
Iisus Hristos) se spune: i la mndrul Soare / Cu mare nchinare /
Iai Domnuu-i Domn.. Iisus este Soarele Lumii, iar aceasta nu numai
simbolic, ci i efectiv pentru c n stadiul cel mai profund al NDE (near
death experiences) Dumnezeu este perceput ca Un Soare extrem de
luminos (totui nu orbitor), de cald i de plin de Iubire Infinit, n Care
exist tot ceea ce a fost, este i va fi i n Care fiina-omul se topete i
cu Care se contopete. i a Crui Lumin vine de pretutindeni i se
duce pretutindeni, Fiind totul.
E) Mitul Zeului Suprem care lupt contra rului, sau rscumpr
rul-pcatul. De ex. Vishnu care nghite otrava ntregului cosmos, sau
Shiva care danseaz pe ignorana lumii personificat sub forma unui
om, sau miturile persane ale zoroastrismului, au devenit lupta lui Iahve
52
cu diavolul etc care s-au transformat n mitul Eroului Lupttor

(Cavalerul pelasg/trac ori Rzboinicul contra ignoranei din tradiia
toltec, prezentat de Castaneda), care s-a transformat n povestirea
vieilor Sfinilor militari lupttori: Sf. Gheorghe, Sf. Dimitrie Izvortorul
de Mir, Sf. Teodor Tiron i Stratilat, Sf. Mercurie, Sf. Mina, Sf. Eustaie
Plachida (care a fost generalul roman care a ctigat al 2-lea rzboi al
romanilor contra dacilor, cucerind Dacia pentru Traian) etc Arhetipul
(zeul) s-a ncarnat n/sub diverse forme.
Mitul Crciunului (cine mai crede azi n Mo Crciun? E
considerat un anacronism, iar prinii i nva copiii dup 7 ani c nu
exist. Ar trebui s credem toi n Mo Crciun!). Cel Vechi de Zile, de
Dinainte de toi vecii/Tatl/prefigurat de Saturn-Cronos devenind Prunc
Tnr Nscut, Fiul Iisus Hristos. Dup care a urmat o versiune
actualizat: nevasta omului Crciun care a primit-o pe Maica Domnului
spre a nate. Al crei so-Crciun nti a respins-O, apoi i-a dat seama
de greeal i a recunoscut-O ca Maic Sfnt. Devenind astfel primii
doi cretini (urmai de Regele Abgar i poporul su din Asia Mic,
primul popor cretin, dar doar timp de 1 generaie; de-abia dup aceea
urmnd romnii i apoi armenii). Iar Crciun s-a transformat ntr-un
druitor de daruri pentru copii spre a-i ispi greeala fcut n faa
Pruncului Sfnt. Suprapunndu-se parial cu Sf. Nicolae.
F) Mitul lui Shiva Pashupati, Marele Stpn al animalelor de pe
sigiliile de la Mohenjo Daro, a devenit povestirea vieii Sf. Eustaie
Plachida (singurul sfnt cretin cruia Hristos i S-a artat n form de
animal/cerb cu cruce de lumin ntre coarne, ca n basmele vechi
romneti din vremuri imemoriale; singura dat cnd Iisus a aprut ca
animal, n form animal).
G) Principiul Vechilor Zei vindectori, ca arhetipuri (Sarapis-Egipt,
Atena, Apollo i Esculap-Grecia Antic) s-a ncarnat sub/n forma lui
Imhotep i respectiv Asklepios (semizei/eroi derivai), iar mai apoi sub
forma celor 12 Sfini Doctori fr argini: Cosma i Damian, Pantelimon
53
i Ermolae, Samson i Diomid, Talaleu i Trifon, Mochie etc (oameni

deosebii).
H) Sf. Vineri (arhetip precretin, apoi paleocretin, care apare n
vechile basme romneti, cu o vechime imemorial) s-a ncarnat sub/n
forma sfintelor cretine: Mucenia Paraskevi din sec. III, i Cuvioasa
Parascheva de la Iai.
I) Mitul vieii de apoi i al lumii de dincolo (Bardo Thodol-Cartea
Tibetan a Morilor, Cartea Egiptean a Morilor i echivalentul lor din
tradiia popular romneasc, despre care vorbete i a ncercat s o
reconstituie acad. Ion Ghinoiu etc) s-au transformat n studiile de
spiritism, de ex.: Alan Kardec, Johannes Greber .a., apoi n cercetrile
moderne NDE (near death experiences) ale: dr. Raymond Moody,
Elisabeth Kubler Ross, Patrice van Eersel, Francois Brunne etc (a se
vedea i referirile din Capitolul Naterea miturilor-Sursa miturilor,
subcapitolele NDE i Moartea oricruia dintre noi). n procesul
morii se activeaz/dezactiveaz prin program filo/ontogenetic (soft i
hard) o serie de zone/centri cerebrali: vizuali (apar percepii de lumini),
lob temporal (apar flashuri de memorie) etc ntr-o ordine specific. Dar
ele sunt doar pori/comutatoare la nivel fizic, pentru realiti mai
profunde (ce nu in de corpul fizic, care moare). Tot aa cum
chakrasurile ancoreaz Inefabilul Absolut (Spiritul) pn ntr-un plex
neuroendocrin.
Moartea oricruia dintre noi

n acest sens iat o povestire foarte pertinent: Moartea lui
Gregory Bateson (biolog si antropolog, 1904-1980) povestit de Fritjof
Capra (fizician atomist): Ceremonia funerar pentru Gregory Bateson
a fost una din cele mai frumoase la cte am asistat vreodat. Un grup
numeros de oameni familia lui Bateson, prietenii i membrii
comunitii de la Esalen stteau n cerc, pe iarb, deasupra
54
oceanului, iar pe un mic altar din centrul cercului se afla cenua lui
Bateson, fotografia lui, tmie i o mulime de flori proaspete. n timpul
ceremoniei, copii care se jucau, cini, psri i alte animale umpleau
aerul de zgomot pe fundalul valurilor oceanului, ca pentru a ne
reaminti de unitatea vieii. Ceremonia se desfura aparent fr nici un
plan sau orar. Nimeni nu prea s-o conduc i totui, ntr-un fel, fiecare
tia cu ce s contribuie ca la un sistem cu autoorganizare. Era acolo
un clugr benedictin de la o sihstrie din apropiere, pe care Bateson o
vizitase adesea, i care se ruga; erau apoi clugri Zen de la San
Francisco Zen Center care cntau i ndeplineau diverse ritualuri;
oameni care cntau i interpretau muzic; alii care recitau poezii; i
alii care au vorbit despre relaia lor cu Bateson. Cnd a venit rndul
meu, am vorbit pe scurt despre conceptul de minte al lui Bateson. Miam exprimat convingerea c acesta va avea un impact puternic asupra
gndirii tiinifice a viitorului i am adugat c ne poate ajuta i pe noi,
chiar n acele momente, s facem fa morii lui Bateson. O parte a
minii sale, am spus, a disprut desigur o dat cu corpul su, dar o
mare parte este nc aici i va mai fi mult timp. Este acea parte care
particip la relaiile fiecruia dintre noi cu ceilali i cu mediul, relaii
care au fost profund influenate de personalitatea lui Gregory. Dup
cum tii, una dintre expresiile favorite ale lui Gregory a fost structura
care unete. Convingerea mea este c Gregory nsui a devenit o
astfel de structur. El va continua s ne uneasc ntre noi i cu
cosmosul i, n felul acesta, el va tri mai departe n fiecare dintre noi
i n cosmos. Am sentimentul c dac, sptmna viitoare, oricare
dintre noi va pi n casele celorlali, nu ne vom simi total strini. Va
exista o structur care ne unete Gregory Bateson.
Iar aceste lucruri sunt valabile pentru oricine. Fie c credem sau
nu, zahrul este dulce! n cel mai ru caz, vom muri i vom vedea.
Do not stand at my grave and weep by Mary Frye (19052004) (scrisa in 1932):
55
Do not stand at my grave and weep,

I am not there, I do not sleep.
I am in a thousand winds that blow,
I am the softly falling snow.
I am the gentle showers of rain,
I am the fields of ripening grain.
I am in the morning hush,
I am in the graceful rush
Of beautiful birds in circling flight,
I am the starshine of the night.
I am in the flowers that bloom,
I am in a quiet room.
I am in the birds that sing,
I am in each lovely thing.
Do not stand at my grave and cry,
I am not there. I do not die.
Cam acelasi lucru e spus intr-un roman (povestire?) a lui Karl
Gjellerup (Nobel pt literatura). 2 soti, el moare, ea il plinge cu o uriasa
tristete, mereu. Pina intr-o zi, cind, in timp ce facea focul, simtetraieste ca el nu a murit (si ca nimeni nu moare niciodata, de fapt) si ca
el este (ca oricine) in foc, in vatrai, in ea, in nori, in toate obiectele, in
camera, in lumina soarelui, pe lumea cealalta, in toate lucrurile, in
toate fiintele, peste tot. Ca este viu si peste tot-pretutindeni, ca si ea si
ca si oricine!
Alt descriere a contiinei, care este deplin congruent cu
spectrul lui Wilber, a fost realizat printr-o abordare foarte diferit de
ctre dr. Stanislav Grof (ef al Departamentului de Cercetare
Psihiatric de la Maryland Psychiatric Research Center i profesor de
psihiatrie la John Hopkins University School of Medicine). n timp ce
Wilber a abordat studiul contiinei ca psiholog i filozof i i-a extras
56
ideile n parte din practica lui meditativ, Grof a abordat-o ca psihiatru,

bazndu-i modelele pe muli ani de experien clinic. Timp de
aptesprezece ani, cercetarea clinic a lui Grof s-a axat pe
psihoterapie, folosind LSD i alte substane psihedelice. n acest timp,
el a condus aproximativ 3000 de edine psihedelice i a studiat
nregistrrile de la aproape 2000 de edine inute de colegii lui din
Europa i SUA. Mai trziu, controversa public legat de LSD i
restriciile legale rezultante l-au fcut pe Grof s-i abandoneze
practica de terapie psihedelic i s pun la punct tehnici terapeutice
care induc stri similare fr a recurge la droguri.
Observaiile bogate ale lui Grof privind experienele psihedelice
l-au convins c LSD este un catalizator nespecific sau amplificator al
proceselor mentale, care scoate la suprafa diverse elemente din
adncul incontientului. O persoan care ia LSD nu trece printr-o
psihoz toxic, aa cum credeau muli psihiatri la nceputul cercetrii
asupra LSD, ci face o cltorie n inuturile normale ale incontientului.
Prin urmare, dup prerea lui Grof, cercetarea psihedelic nu este
studiul efectelor speciale induse de substane psihoactive, ci studiul
minii omeneti cu ajutorul unor ageni facilitani puternici. Nu pare
inadecvat i exagerat s comparm semnificaia lor potenial pentru
psihiatrie i psihologie cu cea a microscopului pentru medicin sau
telescopului pentru astronomie.
Opinia c substanele psihedelice acioneaz doar ca
amplificatori ai proceselor mentale este susinut i de faptul c
fenomenele observate n terapia LSD nu sunt n nici un fel limitate la
experimentele psihedelice. Multe dintre ele au fost observate n
practicile de meditaie, hipnoz i noile terapii experimentale. Pe baza
a muli ani de observaii atente de acest tip, cu i fr utilizarea de
psihedelice, Grof a construit ceea ce el numete o hart a
incontientului, un plan al fenomenelor mentale, care prezint mari
similitudini cu spectrul Wilber al contiinei. Cartografia lui Grof
57
cuprinde trei domenii majore: a) domeniul experienelor

psihodinamice, asociate cu evenimente din viaa trecut i prezent a
persoanei; b) domeniul experienelor perinatale, legate de fenomenele
biologice implicate n procesul naterii; c) domeniul experienelor
transpersonale, care trec dincolo de graniele individuale.
Nivelul psihodinamic este clar autobiografic i individual ca
origine, implicnd amintiri ale unor evenimente emoionale relevante i
ale unor conflicte nerezolvate din diverse perioade ale istoriei
individului. Experienele psihodinamice includ dinamica psihosexual i
conflictele descrise de Freud i pot fi nelese, n mare msur, n
termeni de principii psihanalitice de baz. Dar Grof a adugat un
concept interesant la cadrul freudian. Dup observaiile sale,
experienele din acest domeniu au tendina s apar n anumite
constelaii de memorie, pe care el le numete sisteme COEX (sisteme
de experiene condensate condensed experiences). Un sistem COEX
se compune din amintiri din diferite perioade ale vieii persoanei,
avnd o tem de baz similar, sau conin elemente similare i sunt
nsoite de o puternic ncrctur emoional de aceeai calitate.
Relaiile detaliate ntre elementele componente ale unui sistem COEX
sunt, n majoritatea cazurilor, n acord fundamental cu gndirea
freudian.
Domeniul experienelor perinatale este probabil cea mai
fascinant i original parte din cartografia lui Grof. El prezint o
diversitate de modele de experiene bogate i complexe legate de
problemele naterii biologice. Experienele perinatale implic o retrire
extrem de realist i autentic a diferitelor stadii ale procesului efectiv
de natere existena seren n placent, n uniune primordial cu
mama, precum i perturbarea acestei stri panice cauzat de
substane toxice i contracii musculare; situaia fr ieire din
primul stadiu al naterii, cnd colul uterin este nc nchis, iar
contraciile l apas pe ft, crend o situaie claustrofobic nsoit de
58
un disconfort fizic intens; propulsarea din timpul naterii, care implic o

enorm lupt pentru supravieuire sub o presiune zdrobitoare, adesea
nsoit de sufocare; i, n final, eliberarea brusc i relaxarea, prima
respiraie i tierea cordonului ombilical, care ncheie separarea fizic
de mam.
n experienele perinatale, senzaiile i sentimentele asociate
cu procesul naterii pot fi retrite ntr-un mod direct, realist i pot
aprea, de asemenea, sub forma unor experiene simbolice, vizionare.
De exemplu, experiena tensiunilor enorme care sunt caracteristice
luptei de strbatere a canalului de natere, este adesea nsoit de
viziunea unor lupte titanice, dezastre naturale, secvene sadomasochiste i diverse imagini de distrugere i autodistrugere. Pentru a
facilita nelegerea marii complexiti a simptomelor fizice, imagisticii
i modelelor de trire, Grof le-a adunat n patru grupuri pe care le-a
numit matrice perinatale, ce corespund unor stadii succesive ale
procesului naterii. Studii detaliate ale relaiilor ntre diferitele
elemente ale acestor matrice au dus la intuiii profunde ale multor stri
psihologice i tipare ale experienelor omeneti.
Unul dintre cele mai ocante aspecte ale domeniului perinatal
este relaia strns ntre experiena naterii i a morii. ntlnirea cu
suferina i lupta i anihilarea tuturor punctelor de referin anterioare
n procesul naterii sunt att de aproape de experiena morii, nct
Grof se refer adesea la ntregul fenomen ca experiena moarterenatere. ntr-adevr, viziunile asociate cu aceast experien implic
frecvent simbolurile morii i simptomele fizice corespunztoare pot
provoca sentimentul unei crize existeniale supreme, care poate fi att
de viu, nct s se confunde cu moartea real. Nivelul perinatal al
incontientului este deci nivelul naterii i al morii, un domeniu al
experienelor existeniale care exercit o influen crucial asupra
vieii noastre mentale i emoionale. Dup cum scrie Grof, naterea i
moartea par a fi alfa i omega existenei umane i orice sistem
59
psihologic care nu le ncorporeaz trebuie s rmn superficial i

incomplet.
ntlnirea experimental cu naterea i moartea n cursul
psihoterapiei nseamn adesea o adevrat criz existenial,
forndu-i pe oameni s examineze serios sensul vieii lor i valorile
dup care se ghideaz. Ambiiile lumeti, impulsurile concureniale,
dorina de statut, putere sau posesiuni materiale par toate s pleasc
atunci cnd sunt privite pe fundalul unei poteniale mori iminente.
Dup cum a spus Carlos Castaneda, relatnd nvturile amanului
amerindian Don Juan, Un volum imens de mruniuri dispare dac
moartea face un gest ctre tine, sau dac apuci s o zreti Moartea
este singurul sftuitor nelept pe care l avem.
Singurul mod de a depi dilema existenial a condiiei umane,
este, n ultim instan, de a o transcende, trindu-ne existena ntr-un
context cosmic mai larg. Aceasta se realizeaz n domeniul
transpersonal, ultimul domeniu major din cartografia incontientului
trasat de Grof. Experienele transpersonale par s ofere o nelegere
profund a naturii i relevanei pe care o are dimensiunea spiritual a
incontientului. La fel ca i experienele psihodinamice i perinatale,
ele tind s aib loc n grupuri tematice, dar organizarea lor este mult
mai dificil de descris n limbaj faptic, aa cum au subliniat Jung i
numeroi mistici, deoarece baza logic a limbajului nostru este serios
pus la ncercare de asemenea experiene. n particular, experienele
transpersonale pot implica aa-numitele fenomene paranormale, care
sunt prin excelen greu de abordat n cadrul gndirii raionale i
analizei tiinifice. De fapt, se pare c exist o relaie complementar
ntre fenomenele psihice i metoda tiinific. Fenomenele psihice par
a se manifesta cu deplin putere doar n afara cadrului gndirii
analitice, diminund progresiv pe msur ce observarea i analiza lor
devin tot mai tiinifice.
60
Iat, n continuare, o relatare a lui Grof nsui: Cu muli ani n

urm, pe baza a mii de nregistrri ale unor edine cu LSD, am nceput
s studiez acele afirmaii care se refereau la probleme cosmologice i
ontologice fundamentale Care este natura Universului? Care este
originea i scopul vieii? Cum se leag contiina de materie? Cine sunt
eu i care este locul meu n schema de ansamblu a lucrurilor? Studiind
aceste nregistrri am fost surprins s constat c experienele aparent
disparate cu LSD ale acestor subieci pot fi integrate i organizate ntrun sistem metafizic cuprinztor, un sistem pe care eu l-am numit
cosmologie i ontologie psihedelic. Cadrul acestui sistem este
radical diferit de cadrul obinuit al vieii noastre de zi cu zi. El se
bazeaz pe conceptul de Minte Universal sau Contiin Cosmic,
care este fora creativ din spatele proiectului cosmic. Toate
fenomenele pe care le percepem sunt nelese ca experimente n
contiin svrite de Mintea Universal ntr-un joc creativ de o
infinit ingeniozitate. Problemele i paradoxurile derutante asociate cu
existena uman sunt considerate ca iluzii complicate, inventate de
Mintea Universal i ncorporate n jocul cosmic; iar semnificaia ultim
a existenei umane este experimentarea deplin a tuturor strilor
mentale asociate cu aceast fascinant aventur a contiinei; de a fi
un actor i un partener inteligent n jocul cosmic. n acest cadru,
contiina nu este ceva care s poat fi dedus sau explicat n termenii
a altceva. Este un factor primar al existenei din care apare tot restul.
Firete, ne asumm un risc atunci cnd folosim cuvinte ca s ne
referim la aceste mistere. Nu poi spune prea multe despre ceea ce
este inefabil. Cnd oamenii s-au gsit n aceste stri speciale,
experiena lor a fost ntotdeauna inefabil; nu exista nici o posibilitate
ca ei s-o descrie. Cu toate acestea, ei au exprimat n repetate rnduri o
senzaie de mplinire, sentimentul c toate ntrebrile au primit
rspuns. Ei nu au avut nevoie s ntrebe nimic i nu a fost nimic de
explicat.
61
Exist apa vie i apa moart din basme i apa alchimic sub
forma: apei grele din reactoarele moderne i a polimerilor nalt
structurai de ap (polywater, forma n care se afl apa intracelular).
Cum au artat i cercettori romni: cercet. t. horticultur Victor
Rojancovschi (Institutul de Chimie al Academiei Romne din Timioara),
ing. Gheorghe Lucaci i prof Viorel Abrudan (Universitatea Timioara),
prof. dr. Ion Mnzatu (acesta, dei controversat, a promovat ideea) etc
Mitul nemuririi i al nemuritorilor din toate tradiiile / religiile: n
scripturile sacre ale cretinismului se spune: Lumea este fcut
pentru om, iar omul este fcut pentru Dumnezeu. (Principiul Antropic
altfel exprimat). Eu am zis: Dumnezei suntei i toi fii ai Celui
Preanalt. Dar voi ca nite oameni murii (Psalmul 81/6). Omul este
fcut spre a fi fericit i nemuritor. Omul originar aa era. Cel actual
este nc muritor, spre a deveni nemuritor prin Mntuire. Care
nseamn i: abolirea de ctre Dumnezeu a nsi ideii / arhetipului /
principiului de timp. Venicia fiind nu att curgerea nesfrit a
timpului sgeat trecut / prezent / viitor ci abolirea sa. Cercetrile de
genetic
modern
au
artat
mbtrnirea
moartea
sunt
programate (prin mecanisme genetice, de tipul telomeri / telomeraz

etc) i legate de reproducerea sexuat (eros i thanatos). Modificarea
acestor mecanisme la o specie de viermi cilindrici care triesc 7 zile, a
prelungit durata de via a acestora pn la 21 de zile (ceea ce la om
ar corespunde la aproximativ 200 de ani). Exist celule virtual
nemuritoare: celulele stem; celulele canceroase; bacterii care au fost
reactivate din starea sporulat n care se aflau de cca. 260 milioane de
ani (n mine de sare din SUA, foste lacuri srate); bacterii care triesc
n condiii extreme de presiune, radiaii i temperatur / extremofilele
(n gheizerele fierbini, pe fundul oceanelor n zone cu intens
activitate vulcanic, bacterii care rezist la condiiile spaiului cosmic,
62
aproape de 0 grade Kelvin + radiaii cosmice dure / 2 ani i o cltorie

dus-ntors Terra-Lun, la radiaii ultraintense etc); chiar organisme
pluricelulare sunt practic nemuritoare, de exemplu: hidra de ap dulce;
tritonii, salamandrele i pot regenera membre ntregi care au fost
distruse; oprlele i pot regenera coada rupt; scorpionii rezist la
cteva sute de metri de locul unei explozii atomice, unde radiaia este
extrem de intens; evoluia ontogenetic a omului repet rezumativ
evoluia filogenetic a speciilor, deci n genele noastre, n stare
potenial se afl multe dintre capacitile bacteriilor, animalelor i
plantelor care exist sau au existat pe Terra etc Evoluia ontogenetic
a omului repet rezumativ evoluia filogenetic a speciilor, deci n
genele noastre, n stare potenial se afl multe dintre capacitile
bacteriilor, animalelor i plantelor care exist sau au existat pe Terra
etc
n noi (n oameni) exist material genetic vechi de 7 milioane de ani
(lund n consideraie linia de evoluie a hominizilor, nceput, se pare
cu Touma), dar i mai vechi: cca. 4 3,5 miliarde de ani (primele
forme de via probabil procariotele din lumea ARN de pe Terra).
Tot aa cum n structura plcilor tectonice din scoara terestr de azi se
regsesc rmie (sub forma aa numiilor cratoni / cratons:
http://en.wikipedia.org/wiki/Craton)
ale continentelor primordiale:
Vaalbara, Rodinia, Pangeea, Gondwana etc unele vechi de aproximativ

4 miliarde de ani. Tot astfel cum n orice exist memoria evoluiei
Universului nostru (cca. 13,7 miliarde de ani). Detaliind: Biologul Todd
Stevens
(Biology
Department
of
Portland
State
University)
demonstrat existena obinuit a unor bacterii vii (care triesc prin

chemosintez) pn la cel puin 3,2 km adncime n roc solid, n
structura scoarei terestre. Au fost gsite bacterii care triesc pe barele
reactoarelor nucleare. n jurul hornurilor (venturilor) vulcanice de pe
fundul oceanelor (n condiii extreme de presiune i temperatur, fr
lumin / pn la 400 grade Celsius - conform studiilor din Bio Deep
63
Project condus de Terry Mc Genity de la University of Essex - triesc

bacterii chemosintetizatoare, dar i organisme pluricelulare complexe,
att nevertebrate ct i vertebrate etc) Astrobiologul Richard Hoover
(NASA's National Space Science and Technology Center in Huntsville,
Alabama) studiind permafrostul din Tunelul Fox din Canada a reuit s
retrezeasc la via bacterii dormante, ngheate de 3 milioane de ani,
dar i muchi ngheat de 40 000 de ani. Doar prin simpl nclzire
treptat.
Au fost gsite chiar persoane cu o durat a vieii cu totul
neobinuit: Maharishi Kartikeya din India, al 6-lea Maharishi Legendar,
gurul profesorului de yoga al lui J. Nehru i al familiei Gandhi (care n
1950 avea 300 de ani, vrst dovedit prin nregistrri oficiale ale liniei
discipolilor si). Legendarul Babaji din Munii Himalaya (prezentat de
Swami Yogananda n volumul su Autobiografia unui yoghin), cu care
au reuit s se ntlneasc dou expediii tiinifice internaionale,
crora le-au fost artate i date spre analiz resturi de unghii, pr i
dini, despre care la analiza ADN s-a aflat c i aparineau, iar la analiza
cu radiocarbon aveau o vechime de cca. 1000 de ani! Tot o form de
nemurire, dar temporar dac putem spune astfel, este i cazul
Theresei Neumann - Sfnta stigmatizat din Konnersreuth. Care ani i
ani de zile nu a mncat i nici but nimic, n afar de Ostia Euharistic
(Hrana prin excelen). i care a fost verificat n condiii stricte de
Gestapo, timp de mai multe luni!
S nu uitm c n decursul istoriei cvasilegendare (versiunea de
legend pentru unii, mai adevrat dect crile de istorie pentru alii)
a umanitii au fost mai muli oameni care nu au gustat moartea n
mod obinuit sau chiar deloc: Enoh; proorocul Ilie; Sf. Varsanufie
(prznuit pe 29/28 februarie) despre care se spune n Vieile Sfinilor:
Ajungnd s dobndeasc curia inimii i desvrita neptimire, s-a
aezat ntr-o chilie retras, fr s primeasc pe cineva timp de peste
cincizeci de ani. Gria despre el nsui ca i cum ar fi vorbit despre
64
altcineva: "Fiul lui Dumnezeu mi este martor, tiu de un om aici n

mnstire, care poate rmne fr nici un fel de hran sau butur, i
fr hran pn la venirea Domnului. Nu-i lipsete nimic din toate
acestea, pentru c hrana lui, butura lui, haina lui, vemntul lui, sunt
Duhul Sfnt". Uneori totui i ngduia mrturia rpirilor i extazurilor
lui, spunnd, de pild, c el cunotea un om care suise pn la al
aptelea cer, sau scriind: "Griesc naintea Lui i nu mint, cci tiu pe
un rob al lui Dumnezeu ntre oamenii de acum, n aceast vreme i n
acest loc binecuvntat, care poate scula mori ntru numele Stpnului
nostru Iisus Hristos, i poate alunga demoni i vindeca boli de
nevindecat, care poate opri i rzboaie, poate nchide i deschide cerul
ca Ilie. Cci totdeauna are Domnul slugi adevrate, pe care nu le mai
numete slugi, ci fii (Gal. 4,7). i, precum a lucrat prin primii Si
ucenici, aa poate lucra i prin cei de acum". El descoperi atunci,
tainic, c era unul din acei "trei brbai desvrii naintea lui
Dumnezeu care au ntrecut msura omeneasc i au primit puterea s
lege i s dezlege. Ei stau drepi, neclintii mijlocitori, ca s nu
nimiceasc dintr-o dat lumea, ci, prin rugciunile lor, s o certe cu
milostivire. Nu se cunoate cum i cnd Sfntul Varsanufie i-a sfrit
petrecerea sa pmnteasc. Cum 50 de ani mai trziu se socotea c
este nc n via, Patriarhul Ierusalimului a dispus s se deschid
chilia sa; dar a izbucnit atunci un foc care a nvluit adunarea.; n
Patericul egiptean: Spuneau prinii despre avva Iosif cel din Panefo
c voind s se svreasc, i zcnd n pat, edeau i btrnii i
lund el seama la fereastr a vzut pe diavolul care l batjocorea:
Avvo, avvo, ai mbtrnit i nu mai ai putere, i iat moartea te-a
ajuns!. Iar el chemnd pe ucenicul su, i-a zis : Adu-mi toiagul. C
acesta socotete c am mbtrnit i nu mai pot asupra lui. i dup ce
a apucat toiagul, au vzut btrnii c a srit dintr-un salt pe fereastr
i s-a fcut nevzut. i de atunci nu l-a mai vzut nimeni.; iar despre
Sf. Ap. Ev. Ioan, ucenicul cel iubit al lui Iisus, ieise vorba ntre
65
apostoli / ucenici c nu va gusta moartea pn la Parusie (foarte

asemntor situaiei vrului lui Buddha, Ananda, ucenicul iubit al
acestuia). Petru a vzut venind dup el pe ucenicul pe care-l iubea
Iisus, acela care la Cin s-a rezemat de pieptul Lui / Pe acesta deci,
vzndu-l, Petru a zis lui Iisus: Doamne, dar cu acesta ce se va
ntmpla? / Zis-a Iisus lui: Dac voiesc ca acesta s rmn pn voi
veni, ce ai tu? Tu urmeaz Mie. / De aceea a ieit cuvntul acesta intre
frai, c ucenicul acela nu va muri. (Ioan 21:21-23)
Tot despre
Evanghelistul Ioan n Vieile Sfinilor se spune: mplinindu-se toi anii

lui o sut i civa, a ieit din casa lui Domnos cu cei apte ucenici ai
si i, mergnd la un loc oarecare, le-a poruncit s ad acolo. i era
spre ziu. Iar el, ducndu-se ca la o arunctur de piatr, s-a rugat.
Dup aceea, spnd ucenicii un mormnt n chipul Crucii de lungimea
staturei sale, precum le-a poruncit, a zis lui Prohor s mearg la
Ierusalim i acolo s pe-treac pn la sfritul su. nvndu-i
ucenicii i srutndu-i le-a zis: "Trgnd pmntul, mama mea [mama
Gaia!], acoperii-m". i l-au srutat ucenicii, acoperindu-l pn la
genunchi. El iar srutndu-i pe ei l-au acoperit pn la grumaji, [ca n
povetile romneti] i a pus pe faa lui o basma, i aa l-au srutat,
plngnd foarte tare, apoi l-au acoperit cu totul. Auzind de aceasta
fraii din cetate au venit i, dezgropnd mormntul, n-au aflat nimic.
Plns-au foarte mult i rugndu-se s-au ntors n cetate. Apoi, n tot
anul, din mormntul lui se arta praf subire, n opt zile ale lunii mai, i
tmduiri bolnavilor se dau cu rugciunea Sfntului Apostol Ioan spre
cinstea lui Dumnezeu, celui n Treime ludat n vecii vecilor. Amin.; o
serie de sfini i maetri indieni i sufii care s-au transformat n
lumin, topindu-se definitiv n aceasta; don Juan Matus i don Genaro,
maetrii lui Carlos Castaneda (care s-au topit n cea de-a treia atenie,
devenind Lumin) .a. Fiecare este liber s cread sau nu. Pentru
sceptici e bine s i aminteasc de aprinderea Sf. Lumini la Ierusalim
de nviere i de posibilitatea transformrii complete a substanei n
66
energie, din fizic (celebra formul a lui Einstein: E=mc2) pe baza

creia s-au construit bombele atomice i termonucleare (care sunt
ceva foarte concret) sau anihilarea materie / antimaterie, prezent n
acceleratoarele de particule i n procesele cosmice / stelare. Problema
este c, cei mai muli consider miturile ca fiind
doar poveti de
adormit copiii care servesc doar copiilor sau pot fi studiate academic
la facultatea de litere, ori la cea de antropologie etnografie i folclor.
Dar, se pare, tot aa cum omenirea actual nu este nc capabil s
obin fuziunea nuclear controlat, pentru energie pe gratis tot
astfel nu suntem nc n stare s folosim / trim potenialul cvasiinfinit
(energetic, informaional i sufletesc / spiritual) cuprins n mituri i
poveti. i s nu uitm nici spusele lui Ramakrishna:A fi pios / religios
nu nseamn a fi idiot / prost!
Conceptul de ordine stratificat ofer, de asemenea,
perspectiva adecvat asupra fenomenului morii. Autorennoirea
descompunerea i construirea structurilor n cadrul unor cicluri
continue reprezint un aspect esenial al sistemelor vii. Dar
structurile care sunt nlocuite n mod continuu, sunt ele nsele
organisme vii. Din punctul lor de vedere, autorennoirea sistemului mai
mare care le cuprinde este propriul lor ciclu de via i moarte. Prin
urmare, viaa i moartea apar acum ca reprezentnd un aspect central
al autoorganizrii, ca reprezentnd nsi esena vieii. ntr-adevr,
toate sistemele vii din jurul nostru se rennoiesc n continuu, iar acest
lucru nseamn, de asemenea, c toate lucrurile din jurul nostru mor
tot timpul. Dar, pentru fiecare organism care moare se nate alt
organism. Astfel, moartea nu reprezint opusul vieii, ci un aspect
esenial al ei. Lucru transmis demult prin miturile via-moarte/viaa
dup moarte/lumea de dincolo/renviere/regenerare/eros-thanatos.
tiina ar putea avansa mai repede dac ar lua n serios cunoaterea
transmis prin mituri.
67
Chiar dac moartea este un aspect central al vieii, nu toate

organismele mor. Organismele simple, compuse dintr-o singur celul,
ca, de exemplu, bacteriile i amibele, se reproduc prin diviziune
celular i fcnd acest lucru triesc pur i simplu n proprii lor
descendeni. Bacteriile din zilele noastre sunt n fond aceleai bacterii
care au populat globul cu miliarde de ani n urm, dar care s-au divizat
ntr-un numr incomensurabil de organisme. n plus, sunt virtual
nemuritoare, chiar individual, reuindu-se resuscitarea unor spori
bacterieni adormii acum peste 30 000 de ani n gheurile Antarcticii!
De curnd, s-a reuit reactivarea unor asemenea spori, dar vechi de
milioane de ani, prini n chihlimbar fosil i a unora vechi de 260
milioane de ani! prinse n sarea dintr-o salin din SUA care fusese un
lac srat, ce s-a evaporat. Acest tip de via fr moarte a fost singurul
tip de via pe durata primelor 2/3 ale istoriei evoluiei vieii pe Terra
(4,5 miliarde de ani). n acest uria interval de timp nu a existat nici
mbtrnire i nici moarte, dar nu a existat nici prea mult diversitate
nici un fel de forme de via aflate pe trepte superioare ale evoluiei i
nici un fel de contiin de sine. Apoi, cu aproape 1 miliard de ani n
urm, evoluia vieii a cunoscut o accelerare extraordinar i a generat
o mare varietate de forme. Pentru a face acest lucru, viaa a trebuit s
inventeze sexul i moartea. Fr sex nu ar fi putut exista diversitatea,
iar fr moarte nu ar fi putut exista individualitatea. De atunci,
organismele superioare mbtrnesc i mor, iar indivizii i
mpreuneaz (a mpreuna= a pune la un loc, deci limba exprim de
mult realitatea genetic, descoperit n vremurile noastre de Gregor
Mendel, Morgan, Watson i Crick etc Miturile Kaballei spun de mult s
fim ateni la realitile i capcanele lingvistice) cromozomii n procesul
de reproducere pe cale sexual, genernd astfel o enorm diversitate
genetic, diversitate care a accelerat evoluia de mii de ori.
Sistemele stratificate au evoluat mpreun cu aceste forme
superioare de via, sisteme care se rennoiesc la toate nivelurile i
68
care menin astfel cicluri continue de natere i moarte pentru toate

organismele care aparin structurii arborescente. Iar aceast
dezvoltare ne face s ne punem ntrebri asupra rolului oamenilor n
lumea vie. Deoarece i noi, oamenii, suntem nscui i trebuie s
murim, nseamn acest lucru c suntem pri componente ale unor
sisteme mai mari care se rennoiesc continuu? ntr-adevr, aceasta
pare s fie situaia. Ca orice alte fiine vii, noi aparinem ecosistemelor
i, de asemenea, formm propriile noastre sisteme sociale. Finalmente,
la un nivel chiar i mai cuprinztor, exist biosfera, ecosistemul ntregii
noastre planete, ecosistem de care depinde integral supravieuirea
noastr. De obicei, noi nu considerm aceste sisteme mai mari ca fiind
organisme individuale precum plantele, animalele sau oamenii, dar
exist o nou ipotez tiinific care face chiar acest lucru la un nivel
accesibil n cel mai nalt grad. Studii detaliate efectuate asupra
modalitilor prin care biosfera pare s regleze compoziia chimic a
aerului, temperatura suprafeei Pmntului, precum i numeroase alte
aspecte ale mediului planetar i-au condus pe chimistul James Lovelock
i pe specialistul n microbiologie Lynn Margulis la ideea c aceste
fenomene pot fi nelese numai n cazul n care planeta ca ntreg este
considerat ca fiind un singur organism viu. Recunoscnd faptul c
ipoteza lor reprezint o renatere a unui puternic mit strvechi, cei doi
oameni de tiin au denumit-o Ipoteza Gaia (lansat oficial n anii
`60), dup numele zeiei Pmntului n mitologia greac. Printre
oamenii de tiin care au avut o contribuie principal pot fi citai:
chimitii Ilya Prigogine (premiul Nobel pt teoria sistemelor disipative n
chimie) i Manfred Eigen, biologii Conrad Waddington i Paul Weiss,
antropologul Gregory Bateson i specialitii n teoria sistemelor Erich
Jantsch i Ervin Laszlo. Mitul Zeiei Geea-Gaia a trecut astfel din forma
mitologic clasic, ntr-o nou form, tiinific (dar cu acelai
mesaj). Aceast ipotez tiinific a fost prezentat publicului larg, sub
forma unui film de desene animate: Final Fantasy - Spiritele ascunse
69
(un nou proces de neomitologie= evoluia n forme moderne a

miturilor). Ipoteza, dei recent, a fost confirmat demult de ctre Sf.
Francisc de Asissi i de tradiia toltec (a se vedea crile lui Carlos
Castaneda) etc n acelai spirit a fost lansat oficial n 1998 (plecnd
mai ales de la ideea de Noosfer a lui Teilhard de Chardin) Global
Consciousness Project al Universitii Princeton (idei similare i n
volumul, mult anterior proiectului, Carantina Greg Egan; din nou
neomitologie). Unul dintre promotorii acestui Proiect este prof. Adrian
Ptru, de la Universitatea Babe-Bolyai din Cluj. Directorul
Proiectului este Roger D. Nelson de la Princeton University.
Nu numai c planeta este plin de via, dar pare s fie ea
nsi o fiin vie n nelesul deplin al cuvntului. ntreaga materie vie
de pe glob, mpreun cu atmosfera, oceanele i solul formeaz un
sistem complex care prezint toate modelele caracteristice ale
autoorganizrii. Acest sistem persist ntr-o remarcabil stare de
nonechilibru chimic i termodinamic i poate, prin intermediul unei
uriae diversiti de procese, s regleze echilibrul planetar astfel nct
s se pstreze condiiile optime pentru evoluie. Astfel, Pmntul este
un sistem; el nu numai c funcioneaz asemntor unui organism, dar
n realitate pare s fie un organism Gaia, fiina vie planetar.
Proprietile i activitile sale nu pot fi prezise prin nsumarea prilor
sale componente; fiecare esut al su este legat cu celelalte i toate
sunt reciproc interdependente; numeroasele sale trasee de comunicare
sunt extrem de complexe i neliniare; forma sa a evoluat pe parcursul
a miliarde de ani i continu s evolueze. Aceste observaii au fost
efectuate ntr-un context tiinific, dar ele trec dincolo de graniele
tiinei. La fel ca numeroase alte aspecte ale noii paradigme, ele
reflect o profund contiin ecologic a crei adevrat natur este
spiritual.
70
Semnele Domnului sunt pretutindeni n lume, n stnga, n

dreapta, cu lumin sau umbr, pe crare de bine sau pe crare de ru.
Cine le vede i le nelege nu se mai teme de moarte, chiar de i-ar
iei moartea-n drum.
i buruiana i floarea i omul sunt fapturile LUI.
Isaia 45:7 "I form the light, and create darkness: I make peace,
and create evil: I the LORD do all these things." / Eu intocmesc lumina
si dau chip intunericului, Cel ce slluiete pacea si restritei i las
cale: Eu sunt Domnul Care fac toate acestea.
Ou que vous vous dirigiez, vous allez au devant de votre
propre Soi. Rien au monde nest autre que votre propre Soi.
Vos pouvez atteindre le Un autant en vous declarant Son
ennemi quen Ladorant. Le Un condense guerre et paix. Tous est Lui
seul. Quoi que vous perceviez, quels que soient les evenements, tout
est Sa manifestation.
Quand vous realiserez que Dieu est indissociable du monde,
quand vous comprendrez que tout est la mouvance du Divin, alors il
ny aura plus pur vous ni grace, ni causalit. Il ny aura plus moyen de
separer le vrai du faux. [Ma Ananda Mayi (1896-1982)]
Bibliografie orientativa NDE:
Bardo-Cartea Tibetan a Morilor, Sogyal Rinpoche Cartea
tibetan a vieii i a morii, Cartea Egiptean a Morilor, Ion Ghinoiu
(Cartea Romneasc a morilor, Lumea de aici, lumea de dincolo:
ipostaze romneti ale nemuririi, Obiceiuri populare de peste an:
Dicionar, Panteonul romnesc: Dicionar, Srbtori i obiceiuri
romneti, Vrstele timpului, Popasuri etnografice romneti etc),
71
Sf. Vasile cel Nou nfricoatele vmi ale vzduhului i dreapta

judecat a lui Dumnezeu, dr. Raymond Moody Viaa dup via 1-3
etc, dr. Elisabeth Kbler-Ross (On Death & Dying, Death: The Final
Stage of Growth, Remember The Secret, Unfolding the Wings of
Love, Longing to Go Back Home, Why Are We Here etc), Francois
Brune Morii ne vorbesc, Peter i Mary Harrison Viaa nainte de
natere, Camille Flammarion (Viaa dup moarte, La mort et son
mystere etc), Patrice Van Eersel Izvorul Negru, Cristian Bdili
Clugrul i moartea, Jan Van Helsing Omul negru a venit, dr. Ian
Stevenson - (Twenty Cases Suggestive of reincarnation Twenty Cases
Suggestive of Reincarnation. 1966. (2nd rev. ed. 1980), Children Who
Remember Previous Lives. A Quest of Reincarnation. 2001., European
Cases of the Reincarnation Type. 2003), Robert Monroe - (Journeys
Out of the Body, Far Journeys, The Ultimate Journey), Scott Rogo
(In Search of the Unknown, Miracles: A Parascientific Inquiry into
Wondrous Phenomena, The Search for Yesterday etc), dr. Kenneth
Ring (Life at Death, Heading Toward Omega, The Omega
Project, Mindsight and Lessons from the Light etc), Johannes Greber
Comunicarea cu spiritele bune ale lui Dumnezeu, Alan Kardec
(Cartea spiritelor, Cartea mediumurilor, Biblia dup spiritism etc),
M. Valtora LÈvangile tel quìl mà t rvl, Jean Prieur Les
temoins de lìnvisible etc, Guy Ritchie Retour de làu dela, J.
Guesn Le Grand Passage, Pierre Monnier Lettres de Pierre,
Rolland de Jouvenel, Gitta Mallasz Dialogurile cu ngerul, August
Strindberg Legende, Rudolf Steiner Iniiere n lumile oculte
superioare, Stanislav Grof Cltoria ultim. Dincolo de frontierele
morii, A. Robert Smith Toate sufletele trec dincolo - din cuvntul i
nelepciunea lui Edgar Cayce, Jakob Loerber mpria misterioas
a spiritelor: Evoluia unui suflet n lumea de dincolo de moarte,
Michael Newton Ph. D. Cltoria sufletelor - studii de caz asupra
vieii dintre viei, Destinul sufletelor - noi studii de caz asupra vieii
72
dintre
viei,
Viaa
dintre
viei - hipnoterapie
pentru regresie
spiritual, Brian L. Weiss - "Multe vieti, multi maestri", "Acelasi suflet,

multe trupuri", "Mesaje de la maestri" etc
http://biserica.org/Publicatii/Catehism/CultulMortilor.html
http://biserica.org/Publicatii/Catehism/parastase.html
http://www.crestinortodox.ro/Zilele_pentru_pomenirea_generala_a_mort
ilor-53-7450.html
http://www.parohiamacin4.org/pomeni_morti.htm
http://www.crez.org/randuieli/parastasul.asp
http://www.razboiulnevazut.org/capitol.php?id=1136
http://www.google.ro/search?hl=ro&q=vamile+vazduhului&meta=lr
%3Dlang_ro
http://www.profamilia.ro/intrebi.asp?saunders=22
http://www.razboiulnevazut.org/articol/8/O-experienta-moderna-avamilor
http://www.razboiulnevazut.org/capitol.php?cap=1241
http://www.sfaturiortodoxe.ro/pr_mitrofan.html
http://www.sfaturiortodoxe.ro/sufletul-dupa-moarte/sufletul-dupamoarte-vamile-vazduhului.htm
http://www.crestinortodox.ro/vamile_vazduhului_-c152-p20-new.html
http://biserica.org/Publicatii/1995/NoVII/09_index.html
http://ortodoxia.topcities.com/Vami.html
http://arheotim.uvt.ro/pag%20web/gnosis/istorie/lupascu.htm
http://forum.schituldarvari.ro/viewtopic.php?
t=871&sid=652fcd0a938539234c143d177a091984
http://ro.altermedia.info/cultura-vietii/dreptul-la-moarte-ultimulepisod_4933.html
73
http://www.dacii.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=873
Scopul vietii crestine
Sf. Serafim de Sarov (prznuit pe 2 ianuarie i 19 iulie):
De multe ori semnificaia iniial (originar), real,
mistic/magic a miturilor (obiceiurilor populare, ritualurilor
magice/religioase etc) s-a pierdut, fiind uitat. A rmas doar forma de
manifestare (eventual deformat), n aparen golit de coninut. Doar
n aparen! Sau a rmas doar amintirea teoretic (ori cunoaterea
livresc) a semnificaiei profunde, iar nu trirea ei practic. Ca n cazul
etnografilor i folcloritilor. Sau un alt exemplu, cazul lui Mircea Eliade,
cunosctor teoretician al amanismului i yogi. Iar nu tritor al
amanismului, cum era Don Juan Matus, prezentat n lucrrile non
fiction de antropologie cultural, neortodoxe, ale lui Carlos Castaneda,
sau amanul din The Way of the Shaman a lui Michael Harner. Mircea
Eliade fiind i un bun cunosctor teoretic al unor sectoare din yoga, iar
nu un tritor al yogi, cum era dr. Zerlendi (din povestirea sa non
fiction Secretul doctorului Honigberger sau Swami Shivananda
Sarasvati dintr-o alt povestire neficional a sa, Nopi la
Serampore). Lucru pe care Eliade l-a regretat toat viaa. ns destinul
su a fost acesta (i a deschis ochii multora), iar nu acela de a rmne
ucenic al lui Swami Shivananda n coliba/kutiarul sa de la Rishikesh
Ashram aflat la Izvoarele Gangelui. Tot astfel, muli preoi de azi, dintre
cei coreci, nu mai tiu dect teoria simbolurilor liturgice, dar nu au i
trirea/simirea lor corespunztoare. Aa cum o avea, fiind - Sfntul
Serafim de Sarov (1759 - 1833). Care a susinut c scopul vieii
cretine este trirea contient a prezenei Duhului Sfnt n fiina
omului. Fapt pe care l-a demonstrat practic ucenicului su (devenit
ulterior celebru) Motovilov. Iar prin Motovilov (care i-a publicat, n
1903, neobinuita experien) i nou tuturor. Redm n continuare un
scurt extras din aceast scriere capital pentru lumea modern. Eu
(Motovilov) am rspuns: - Totui eu nu neleg, cum pot s fiu sigur c
m aflu n Duhul lui Dumnezeu? Cum s recunosc eu nsumi n mine
adevrata Sa artare? / Printele Serafim a rspuns: - Eu i-am mai
spus, iubitorule de Dumnezeu, c aceasta este foarte simplu, i i-am
povestit amnunit cum se afl oamenii n Duhul Sfnt i cum s
nelegem artarea Lui n noi ce-i mai trebuie friei tale? / mi
trebuie am spus eu s neleg bine acest lucru. / Atunci printele
Serafim m-a apucat strns de umeri i mi-a zis: - Noi amndoi suntem
acum n Duhul lui Dumnezeu. De ce nu te uii la mine? / Eu am
rspuns: - Nu pot, printe, s m uit, fiindc din ochii ti se rspndesc
nite fulgere ca de foc. Faa ta s-a fcut mai luminoas dect soarele i
mi se vatm ochii de durere. / Printele Serafim a zis: - Nu te speria,
bucuria mea, i tu acum eti tot aa de luminos ca i mine. Tu nsui
eti n deplintatea Duhului Sfnt, cci altfel n-ai putea s m vezi pe
74
mine n aceast stare. i, plecndu-i capul spre mine, mi-a spus ncet,
la ureche: - D slav Domnului Dumnezeu pentru milostivirea Lui cea
negrit ctre tine. Ai vzut c eu nici nu mi-am fcut semnul crucii
mcar, ci numai n inima mea m-am rugat Domnului Dumnezeu i am
zis nuntrul meu: Doamne, nvrednicete-l i pe el s vad lmurit i
cu ochii trupeti acea pogorre a Duhului Tu, de care Tu nvredniceti
pe robii Ti, cnd binevoieti s Te ari n lumina splendidei Tale
slave. i iat, frate, Domnul a mplinit ndat smerita rugciune a
srmanului Serafim. Cum s nu-I mulumim pentru acest negrit dar al
Su dat nou la amndoi? S tii, frate, c n acest fel nu arat Domnul
Dumnezeu mila Sa nici chiar marilor pustnici. Acest har al lui
Dumnezeu a vrut s mngie inima ta ntristat, ntocmai ca o mam
iubitoare de fii, prin mijlocirea nsi a Maicii Domnului. Dar de ce,
fria ta, nu te uii n ochii mei? Privete n mod obinuit i nu te teme:
Domnul este cu noi. / Eu m-am uitat dup aceste cuvinte la faa lui i
m-a cuprins o cucernic groaz nc i mai mare. nchipuii-v c faa,
care v vorbete ar fi n mijlocul soarelui, n cea mai sclipitoare
strlucire a razelor sale de amiaz. Vedei micarea buzelor lui,
expresia mobil a ochilor si, auzii glasul lui, simii c v ine cineva
cu minile de umeri, i nu numai c nu vedei aceste mini, dar nu te
vezi nici pe tine nsui, nici faa lui, ci numai o singur lumin
orbitoare, rspndindu-se pn departe la muli stnjeni mpreun i
luminnd cu strlucirea sa i vlul de zpad, acoperind poiana i fulgii
de zpad, cernindu-ne din vzduh, pe mine i pe marele stare. Este
oare posibil s-i imagineze cineva acea stare n care m aflam eu
atunci? / - Ce simi acum? m-a ntrebat printele Serafim. / M simt
neobinuit de bine am spus eu. / - Dar n ce fel bine? Ce anume
simi? / Eu am rspuns: Simt o astfel de linite i o pace n sufletul meu
nct nu pot s m exprim n cuvinte. / - Aceasta, iubitorule de
Dumnezeu, a reluat printele Serafim, este acea pace, despre care
Domnul le-a spus ucenicilor Si: Pacea Mea dau vouCe altceva
mai simi? m-a ntrebat printele Serafim. / - O desftare neobinuit
am rspuns eu. / i el a continuat: - Aceasta este desftarea, despre
care se vorbete n Sfnta Scriptur Iat, acea desftare umple acum
inimile noastre i se revars n afar prin toate fibrele trupului nostru,
producndu-ne o negrit plcere. De aceast desftare inimile
noastre parc se topesc i noi amndoi suntem plini de o fericire, care
nu poate fi exprimat de nici o limb omeneasc. Ce altceva mai
simi? / - O bucurie neobinuit n toat inima. / i printele Serafim a
continuat: - Cnd Duhul lui Dumnezeu Se coboar la omatunci inima
omului se umple de bucurie ns orict de consolatoare ar fi aceast
bucurie pe care o simi acum n inima ta, totui ea nu este nimic fa
de acea bucurie, despre care Domnul a spus c bucuria aceea nici
ochiul n-a vzut-o, nici urechea n-a auzit-o, nici la inima omului nu s-a
suit, bucuria pe care a gtit-o Domnul celor ce-L iubesc pe El. Ce
mai simi acum, iubitorule de Dumnezeu? / Eu am rspuns: - O cldur
75
neobinuit. / Cum cldur, ttucule? Doar ne aflm n pdure. Acum

este iarn afar i zpad sub picioarele noastre, zpad pe noi de-o
palm i de sus fulgii se cern mereu Ce fel de cldur poate s fie
aici? / Eu am rspuns: - O cldur ca-n baie, cnd pun ap peste piatra
fierbinte i se nal din ea valuri de aburi / i mirosul m-a ntrebat
el este la fel ca cel din baie? / Nu am rspuns eu pe pmnt nu
exist nimic asemntor cu aceast plcut mireasm. / i printele
Serafim, zmbind plcut, a zis: - i eu nsumi, fria ta, tiu ntocmai ca
i tine acest lucru, dar te ntreb nadins, oare aa simi i tu?
Adevr curat, fria ta! Nici o plcere a miresmei pmnteti nu
poate fi asemnat cu aceast bun mireasm, pe care o simim
acum, fiindc pe noi ne nconjoar n acest moment mireasma cea
bun a Duhului Sfnt al lui Dumnezeu. Iat aceast mprie a lui
Dumnezeu se afl acum nuntrul nostru, iar darul Duhului Sfnt i din
afar ne lumineaz i ne nclzete i umplnd de multiple miresme
vzduhul ce ne nconjoar, desfteaz simurile noastre cu o desftare
mai presus de ceruri, mbtndu-ne inimile noastre cu o bucurie
negrit. Starea noastr actual este ntocmai aceea, despre care zice
Apostolul: mpria lui Dumnezeu nu este mncare i butur, ci
adevr i pace n Duhul Sfnt. Credina noastr const nu n
cuvintele nelepciunii pmnteti nemrginite, ci n artarea puterii i
a Duhului. cnd Duhul Sfnt binevoiete s ne viziteze, atunci
trebuie s ne eliberm chiar i de rugciune. Sufletul vorbete i se
afl n grai cnd face rugciunea, dar n timpul venirii Sfntului Duh
trebuie s se afle n deplin tcere, s asculte lmurit i cu convingere
toate cuvintele vieii venice, pe care El va binevoi atunci s le
vesteasc. Trebuie s fie n acel moment n deplin trezire i a
sufletului i a trupului, i n deplin neprihnire a trupului. Apoi
sfntul l-a asigurat pe Motovilov c Domnul i va permite s pstreze
amintirea acestei experiene toat viaa lui. "Nu s-a fcut aceasta doar
pentru tine ca s nelegi, ci prin tine, pentru toat lumea." - Iat,
fria ta, i-am spus acum totul i i-am artat n fapt, ceea ce Domnul
i Maica Domnului au binevoit s-i spun i s-i arate prin mine,
srmanul Serafim. Mergi cu pace, Domnul i Maica Domnului s fie cu
76
tine ntotdeauna / i n tot timpul acestei duhovniceti convorbiri, din

momentul cnd faa printelui Serafim s-a iluminat, vedenia aceasta
nu s-a sfrit i toate cele spuse de la nceputul istorisirii i pn acum,
mi le-a vorbit, aflndu-se n aceeai stare. Acea negrit strlucire de
lumin, emannd din el, am vzut-o eu nsumi, cu ochii mei, pentru
care sunt gata a ntri i cu jurmnt.
n starea respectiv Motovilov a trit ceea ce se cere n
rugciunea: Doamne, tuturor toate le fii! i e att de greu de neles
(i chiar de conceput) la modul raional. A trit efectiv faptul c n El
trim, ne micm i suntem. (Fapte XVII, 28). A simit, cum va fi la
sfritul vremurilor (I Corinteni XV, 24-28): ca Dumnezeu s fie
toate (totul) n toi (toate). Pentru c Dumnezeu este tot (Tot) n
toate, dar nu (este) toate.. Cum spune Sfntul Ioan Gur de Aur n
omiliile sale: Cnd pcatul nu va mai fi, evident c Dumnezeu va fi
toate n toi. Sau Sfntul Grigorie de Nazianz, n scrierea sa Cuvntul
II despre Fiul: Dup nviere, cnd vom fi toi n chip dumnezeiesc, toi
ncpnd pe singurul Dumnezeu, atunci Dumnezeu va fi nou toate: i
hran, i mbrcminte, i nelegere, i micare.
Sau cum ne desluete Sfntul Grigorie de Nyssa n Cuvnt despre
suflet: n locul tuturor de aici necesare vieii aer, loc, timp,
mncare, butur, acopermnt, soare i luminare etc, acolo, n
mpria Venic, fericirea ce ne ateapt de nici una din acestea nu
are trebuin. Cci toate sunt noi i n locul tuturor, Dumnezeiasca Fire
Se va face nou spre toat trebuina vieii aceleia, pa Sine nsui
(Dumnezeu), mprtindu-Se, potrivit situaiei fiecruia. Cci
Dumnezeu, celor vrednici li Se va face toate: i loc, i cas, i
mbrcminte, i hran, i butur, i lumin, i bogie, i mprie, i
slav, i fericire, i toat nelegerea i numirea celor ce ne ajut ctre
viaa cea nou (dumnezeiasc). Astfel, Dumnezeu Se face toate n
toi.
S ne amintim c prticele din moatele Sf. Serafim de
Sarov (una cu ntregul fiinei Sfntului) se afl la Mnstirea Robaia,
comuna Mueteti, jud. Arge (ntre Cmpulung Muscel i Domneti), la
Mnstirea Lainici, comuna Schela, sat Smbotin, jud. Gorj, la
Mnstirea Putna i la Mnstirea Mihai Vod Bucureti (str. Sapienei
4, n apropierea staiei metrou Izvor, lng Spring Time Izvor). Iar cei
curioi se pot interesa direct la Sfnt (sic!). Fie s fim curioi! i s
urmrim trirismul, iar nu gndirismul.
Sf Grigorie de Nazianz (prznuit pe 25 i 30 ianuarie):
77
Profesorul de teologie, spune el, trebuie mai intai sa practice virtutea.

A doua cuvantare se ocupa cu theologia, in sensul strict al cuvantului,
dezvoltand temele cheie ale acesteia: existenta, natura si atributele lui
Dumnezeu, in masura in care ele pot fi cunoscute si definite, caci
Dumnezeu nu poate fi cunoscut pe cale rationala (impotriva lui
Eunomiu). Despre Dumnezeu se poate cunoaste cu certitudine ca El
exista, dar ce este El in Sine insusi, depaseste posibilitatea noastra de
cunoastere.
De aceea, in timp ce II vede pe Dumnezeu, teologul nu poate exprima
natura Lui in cuvinte si nici sa o inteleaga. Chiar inteligentele
superioare ale ingerilor nu il pot cunoaste pe Dumnezeu in Sine.
Existenta lui Dumnezeu poate fi dovedita cel mai bine prin intermediul
lumii create. De aici putem sti ca exista o cauza creatoare si
pronietoare, asa cum sunetul unui instrument da marturie despre
existenta celui care l-a facut si a celui care canta. Ca Dumnezeu exista,
putem sti, dar ce este El, care este natura Lui, unde este si unde a fost
inainte de intemeierea lumii, acest lucru depaseste posibilitatea
noastra de cunoastere. Infinitul nu poate fi definit, ii putem da doar
atribute negative, fiindca natura esentei Divine este dincolo de
intelegerea umana.
Cauza inabilitatii noastre de a-L cunoaste pe Dumnezeu rezida in
unirea sufletului cu trupul, acesta din urma impiedicand sufletul sa se
ridice peste lucrurile sensibile, in profunda lui milostivire fata de
slabiciunea noastra, Dumnezeu se numeste pe Sine in Sfanta Scriptura,
cu nume din lumea sensibila. Teologul poate folosi aceste numiri ca
trepte spre cunoasterea adevarata a lui Dumnezeu.
Filosofarea despre Dumnezeu, sustine Sf. Grigorie, nu apartine tuturor,
"ci celor ce s-au straduit si au fost invatati in contemplatie si, inainte
de aceasta, celor ce au fost curatiti in suflet si in trup, sau cel putin se
curatesc intr-o anumita masura" (Cuv. 1,3), iar ea se face intre anumite
limite, incepand cu cele ce ne sunt apropiate si in masura in care
ascultatorul este deprins sa le inteleaga si are puterea de a face
aceasta. Pe Dumnezeu trebuie sa-L pomenim mai des decat respiram,
potrivit cuvantului: "sa se cugete ziua si noaptea" (Psalmul l, 2) si "sa
se binecuvinteze Domnul in toata vremea" (Psalmul 33, 1), insa totusi
cu precautie si nu oriunde si oricand, intrucat "orice lucru isi are
vremea lui" (Ecclesiast 3, 1).
Cat priveste cunoasterea lui Dumnezeu, Sf. Grigorie se inscrie pe linia
marilor capadocieni. Legea naturii si privirea noastra asupra lumii ne
dezvaluie ca Dumnezeu exista si ca este cauza facatoare si
sustinatoare a intregii creatii (Cuv. 2, 6). Privirea, indreptandu-se spre
78
cele vazute si armonios stabilite si tot- odata in miscare si miscate si

purtate in chip nemiscat, deduce din cele vazute si astfel randuite pe
Autorul lor. Nimeni insa nu stie ce este Dumnezeu in natura si in fiinta
sa. Acestea vor fi cunoscute cand mintea si ratiunea se vor uni cu ceea
ce le este inrudit, iar chipul se va urca spre arhetipul spre care tanjeste
(Cuv. 2, 17). La inceputul teologiei trebuie sa il punem pe Tatal, pe Fiul
si pe Sfantul Duh; intaiul sa ne fie binevoitor, al Doilea sa ne ajute, iar
al Treilea sa ne inspire sau, mai bine zis, sa ne arate din Unica
Dumnezeire luminarea cea una, distincta in chip unitar, unita in chip
distinct.
Sfantul Simeon Noul Teolog:
Despre posesiunea inconstienta si constienta a harului Divin /
Auzirea nu e suficienta. Sfintii descriu ceea ce au vazut /
Crestinul e chemat sa vada pe Dumnezeu in aceasta viata /
Iata ca iarasi ma indrept catre cei ce spun ca au in ei Duhul lui
Dumnezeu in chip nestiut [inconstient] si socotesc ca L-au dobandit pe
Acesta in ei insisi de la dumnezeiescul Botez si cred ca au aceasta
comoara (2 Co 4, 7], dar se recunosc pe ei insisi cu totul usori de
aceasta, spre cei care marturisesc ca n-au simtit nimic la Botez, dar
presupun ca darul lui Dumnezeu s-a salasluit in ei insisi si ca el exista
de atunci si pana acum in sufletul lor in chip nestiut si nesimtit; dar nu
numai spre acestia, ci si spre cei care spun ca n-au primit vreodata o
simtire a lui in vedere si descoperire", ci ca l-au primit pe acesta si il tin
in ei insisi numai prin credinta si gand" din auzirea cuvintelor
dumnezeiesti [ale Scripturii].
[Not din/dup Beniamin Frgu: Viaa noastr fr credin ar fi
imposibil. Dar credina aceasta normal, a fiecrui om, nu este
suficient pentru mntuire. ntrebarea trebuie focalizat pe credina
mntuitoare.]
Numai mortul nu simte nimic
Deci ca sa pun inainte cele spuse de aceia, vezi ce spun cei ce se
socotesc intelepti si stiutori in fata lor insisi: "cati in Hristos v-ati
botezat, zice Pavel, in Hristos v-ati si imbracat [Ga 3, 27]. Dar ce? Oare
nu suntem botezati si noi? Deci, daca ne-am botezat, este vadit, cum
zice Apostolul, ca ne-am si "imbracat in Hristos". Aceasta este deci
prima propozitie si demonstratie facuta de ei.
Dar ce le vom spune nu noi, ci Duhul Sfant. Spuneti, asadar, ce este
haina aceasta: Hristos? Da, spun ei. Atunci, ca sa vorbesc ca unul fara
de minte catre cei lipsiti de minte, Hristos este ceva anume sau nu
79
este nimic? Este ceva, vor raspunde negresit aceia, daca nu cumva
sufera in chip desavarsit de pierderea capului. Deci, daca marturisiti ca
este ceva, spuneti mai intai ce anume este, ca sa va invatati voi insiva
sa nu vorbiti ca niste necredinciosi, ci ca niste credinciosi. Asadar, ce
altceva este Hristos decat Dumnezeu adevarat facut om desavarsit in
chip adevarat? Asadar, daca marturisiti aceasta, spuneti-ne pentru ce
anume s-a facut om Dumnezeu? Negresit - asa cum invata
dumnezeiestile Scripturi si insasi cele ce s-au facut si se fac in fiecare
zi, daca nu cumva voi nu le cunoasteti facandu-va surzi de bunavoie ca sa-I faca pe om dumnezeu. Dar prin ce anume face aceasta? Prin
trupul Sau sau prin Dumnezeirea Lui? Desigur prin Dumnezeirea Lui.
"Caci trupul, zice, nu foloseste la nimic; Duhul este cel ce face viu" [In
6, 53]. Deci daca prin Dumnezeirea Sa a indumnezeit mai intai trupul
pe care l-a luat, atunci si pe noi toti ne face vii nu prin trupul stricacios,
ci prin trupul cel indumnezeit, ca sa nu-l mai cunoastem nicidecum ca
om, ci ca un Dumnezeu desavarsit in doua firi - caci Unul este
Dumnezeu - intrucat ceea ce este stricacios a fost absorbit de
nestricaciune [1 Co 15,54] si trupul, fara sa fie sters de ceea ce e
netrupesc, a fost schimbat in intregime si, ramanand neconfundat, se
amesteca in chip negrait si se uneste intr-o unire neamestecata cu
Dumnezeirea treimi ca, ca Un singur Dumnezeu sa fie inchinat in Tatal,
Fiul si Duhul Sfant, si Treimea sa subziste fara sa primeasca vreun
adaos la numar din Iconomia [Intruparii] nici vreo patimire de la trup.
Dar pentru ce spun acestea? Pentru ca, dinainte cunoscand cele pe
care le-ai marturisit fiind intrebat de mine, sa nu te abati din ignoranta
de la calea cea dreapta a intelesurilor si sa ne faci noua suparari, iar
sufletului tau sa-ti agonisesti judecata mai mare. Prin urmare, iti voi
reaminti inca o data cele spuse pe scurt, ca sa se faca mai usor de
cuprins intr-o privire ceea ce voi spune. Asadar Hristos exista. Dar ce
anume este El? Dumnezeu adevarat facut cu adevarat om desavarsit,
de aceea facandu-se om, ceea ce mai inainte nu era, ca sa faca pe om
dumnezeu, ceea ce niciodata n-a fost, indumnezeindu-ne adica pe noi
atat in trecut cat si acum prin Dumnezeirea Sa iar nu numai prin trupul
Sau; caci Aceasta nu se imparte. Ia seama asadar si raspunde-mi cu
intelegere la intrebarea mea: Daca cei ce se boteaza au imbracat pe
Hristos [Ga 3,27], ce anume este ceea ce au imbracat ei? Dumnezeu.
Deci cel ce a imbracat pe Dumnezeu nu recunoaste mental si nu vede
ceea ce a imbracat? Atunci cand se imbraca, cel gol la trup simte si
vede haina cum este ea, dar cel care-L imbraca pe Dumnezeu fiind gol
la suflet, nu va cunoaste aceasta? Caci daca cel care-L imbraca pe
Dumnezeu nu simte ce anume a imbracat, atunci dupa tine Dumnezeu
nici nu este candva ceva; caci daca ar fi ceva, atunci cei care L-au
imbracat L-ar cunoaste. Fiindca daca nu ne imbracam cu nimic, nu
simtim nimic, iar daca ne imbracam in ceva, fie noi insine, fie de catre
altul, simtim foarte bine aceasta, afara numai daca nu avem simturile
80
vatamate; caci numai mortii fiind imbracati nu simt aceasta, si ma

tem ca si cei ce spun acestea sunt cu adevarat morti si goi. Si asa se
dezleaga problema cercetata.
Crestinul e chemat sa vada pe Dumnezeu in aceasta viata
Apoi, spun ei: "Pavel porunceste: "Duhul sa nu-l stingeti" [1 Tes 5, 19]".
Dar zicand aceasta si necunoscand scopul celor zise, isi arata
ignoranta lor. Caci cel ce spune cuiva: "Sa nu stingi lampa", nu
vorbeste negresit despre lampa deja stinsa, ci despre lampa care arde
si are o lumina stralucitoare. Dar sa le raspundem iarasi si la aceasta.
Dar ce? Vedeti voi peste tot in voi insiva Duhul arzand si luminand
precum se cuvine? La aceasta nu numai ca nu raspund nimic, ci,
schimbandu-si fata, isi intorc privirile si se arata stingheriti, ca si cum
ar fi auzit o blasfemie; dupa care luandu-l de sus pe cel ce intreaba, si
afisand cu fatarnicie o pretinsa blandete, raspund dar nu cu acreala:
"Cine ar indrazni sa spuna ca L-a vazut pe Acesta sau ca Acesta se
vede in genere? Opreste-te! Caci "pe Dumnezeu", spune [Scriptura],
"nimeni nu L-a vazut vreodata" [In 1, 18]. Cata intunecime! Spune cine
a spus aceasta! Spune-ne! "Fiul Cel Unul Nascut, zice, Care este in
sanul Tatalui, Acela ne-a spus"". Adevarat graiesti si marturia ta este
adevarata, dar e impotriva sufletului tau. Caci daca eu iti voi arata pe
Acelasi Fiu al lui Dumnezeu spunandu-ti ca acest lucru e cu putinta, ce
vei spune? Fiindca spune: "Cel ce M-a vazut pe Mine a vazut pe Tatal"
[In 14, 9]. Dar aceasta a spus-o nu cu privire la vederea trupului Sau, ci
cu privire la descoperirea Dumnezeirii Lui. Caci daca am intelege ca
acelasi lucru s-a facut prin vedere trupeasca, atunci L-ar fi vazut pe
Tatal si cei care L-au rastignit si scuipat; si asa nici o deosebire sau
preferinta nu va fi intre necredinciosi si credinciosi, ci toti deopotriva
au dobandit si vor dobandi fericirea dorita. Dar nu asa stau lucrurile, nu
asa, precum arata iarasi El Insusi vorbind cu iudeii si zicand: "Daca Mati fi cunoscut pe Mine, ati fi cunoscut si pe Tatal Meu" [In 14, 7].
Ca ne este cu putinta a vedea pe Dumnezeu, pe cat sta in puterea

omului a-L vedea, asculta-L pe Insusi Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care
zice iarasi: "Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe
Dumnezeu" [Mt 5, 8]. Deci ce vei spune la acestea? Dar stiu, cel ce nu
crede in bunatatile din mana si nu ravneste sa le primeasca pe
acestea, va trece la cele viitoare si, raspunzand, va zice: "Da, cu
adevarat, cei curati cu inima vor vedea pe Dumnezeu; dar acest lucru
se va petrece in veacul viitor, nu in veacul acesta". De ce anume insa
si cum va fi aceasta, iubitule? Caci daca ai spus ca Dumnezeu e vazut
prin inima curata, negresit atunci cand va veni curatia, acesteia ii va
81
urma si vederea. Si daca ai fi curatit-o candva pe aceasta, ai fi

cunoscut ca sunt adevarate cele zise; dar fiindca n-ai pus acest lucru in
inima ta [FA 5, 4], nici n-ai crezut ca e adevarat, de aceea ai dispretuit
si curatia si ai ratat si vederea. Caci daca aici este curatia, aici va fi si
vederea; iar daca spui ca vederea este dupa moarte, vei pune negresit
si curatia dupa moarte, si asa se va face ca nu vei vedea niciodata pe
Dumnezeu prin aceea ca dupa mutarea dincolo nu va fi in tine nici o
lucrare prin care sa gasesti curatia. Dar si Domnul Insusi ce spune?
"Cine Ma iubeste pe Mine va pazi poruncile Mele, si Eu il voi iubi pe el
si Ma voi arata lui" [In 14, 21]. Deci cand se va face aratarea Lui? Aici
sau in veacul viitor? Evident ca aici. Caci acolo unde este pazirea
intocmai a poruncilor acolo este si aratarea Mantuitorului, si dupa
aratare vine si iubirea desavarsita. Fiindca daca nu vine aceasta, nu
putem nici crede in El, nici sa-L iubim asa cum trebuie; caci scris este:
"Cine nu iubeste pe fratele sau pe care-l vede, cum Il poate iubi pe
Dumnezeu pe care nu-L vede?" [1 In 4, 20].
Nu exista invidie la sfinti. Toti sunt chemati sa imite si sa faca
experienta lui Pavel.
Asadar, cine nu poate sa iubeasca, nu poate nici sa creada; asculta-l pe
Pavel care spune acestea: "Iar acum raman acestea trei: credinta,
nadejdea si iubirea; iar mai mare decat toate e iubirea" [I Cor. 13, 13].
Deci daca credinta e injugata cu nadejdea, iar nadejdea e urmata de
iubire, cel ce n-are iubirea nu a dobandit nadejdea, iar cel aflat in afara
nadejdii este in chip vadit si in afara credintei. Caci oare cum anume ar
putea sa fie prezenta iubirea daca nu sunt cauzele iubirii? Fiindca asa
cum fara temelii nu poate sta acoperisul casei, tot asa fara credinta si
nadejde sigura nu e cu putinta sa se gaseasca iubirea lui Dumnezeu in
sufletul omului. Iar cel ce n-are iubirea, nu va avea nici un folos din
celelalte virtuti si fara ea nu se va folosi nimic de ele, precum
marturiseste in scris insusi Pavel. Iar despre faptul ca Dumnezeu Se
vede inca de aici, asculta-l din nou pe acela spunand: "Acum vad in
oglinda si in enigma, atunci voi vedea fata catre fata", si iarasi: "Acum
cunosc in parte atunci voi cunoaste precum am si fost cunoscut" [1 Co
13, 12]. Dar acela, zici tu, era Pavel. Dar oare Pavel nu era intru toate
om, patimind in chip asemanator noua si impreuna-rob cu noi? "Dar
cine este egalul lui Pavel, o trufasule si lipsitule de minte, zice el, ca il
faci pe acesta egal cu noi oamenii?" Dar nu noi, ci insusi Pavel striga cu
glas mare zicand asa: "Hristos a venit - auziti! - ca sa mantuiasca pe
cei pacatosi, dintre care cel dintai sunt eu" [1 Tim 1, 15]. Deci acela
este cel dintai dintre pacatosii mantuiti. Fa-te si tu al doilea, fa-te al
treilea, fa-te al zecelea, fa-te, daca vrei un suflet impreuna cu zecile de
mii, si numara-te pe tine insuti impreuna cu Pavel; si asa il vei cinsti pe
Pavel, precum spune acela: "Faceti-va imitatori ai mei, precum si eu
82
sunt imitator al lui Hristos" [1 Co Il, 1], si iarasi: "As vrea ca toti sa fie
ca mine insumi" [1 Co 7, 7].
Deci, daca vrei sa-I lauzi pe Pavel sau sa-I cinstesti pe el, imita-l, si fate si tu ca acela prin credinta si atunci il vei cinsti cu adevarat, si el te
va primi pe tine si te va socoti ca pe slava sa si cununa laudei lui [1 Tes
2, 19]; pentru ca, crezand in cuvintele lui si urmandu-i, te-ai facut si tu
imitator al lui si ca el. Iar daca zici ca e o necinstire adusa lui Pavel ca
altul sa se faca egalul lui si de aceea dispretuiesti si esti cu nepasare
fata de mantuirea ta, cunoaste ca mai degraba se va lepada de tine ca
de un rastalmacitor si de aceea se va scarbi de tine. Vrei deci sa-ti arat
ca il vei cinsti, il vei veseli si il vei veseli cu mult prea mult, daca vei
putea sa te faci mai mare si mai familiar lui Dumnezeu decat el?
Asculta-l pe el insusi aratand aceasta si spunand: "Ma rog sa fiu
anatema de la Hristos pentru fratii mei, rudele mele dupa trup" [Rm 9,
3]. Acela alege sa fie despartit de Hristos in chip desavarsit ca tu sa te
mantuiesti, si tu spui ca va socoti drept necinste daca voi ravni sa ma
fac si eu ca el? Nu, frate, nu este invidie in sfinti lui Dumnezeu, nu este
in ei pofta sau dorinta de sedere inainte sau de slava mai mare. Caci
una este pentru ei si pentru cei care s-au aratat din generatie in
generatie prieteni si prooroci ai lui Dumnezeu sederea inainte pe
scaune si starea privilegiata si slava si desfatarea si placerea: faptul de
a vedea pe Dumnezeu; iar cei ce-L vad pe El sunt eliberati de orice
curiozitate indiscreta. Caci nu pot sa priveasca sau sa se intoarca spre
ceva din cele ale vietii sau spre un alt om sau sa cugete la ceva
nepotrivit, ci mintea lor e eliberata de faptul de a fi in relatie; de aceea
si raman in veci neschimbati si de neintors spre rau.
Auzirea nu e suficienta. Sfintii descriu ceea ce au vazut
Dar acum te voi intreba eu, iar tu sa-mi raspunzi cu intelegere [Sir 5,
12]. De unde le stiu pe acestea cei ce le-au scris, si cel ce scrie acum
de unde le stie? Spune tu, ca sa nu-ti par iarasi ca graiesc din slava
desarta; ale cui sunt aceste cuvinte? Reflecteaza cu judecata si
negresit te vei convinge si ma vei scuti de discutii. Negresit ale unui
om, zice. Socotesc ca nu prin auzirea ta se face vederea, ci ca tu ramai
auzind si nicidecum vazand. Spui ca aceste cuvinte sunt ale unui om?
Daca sunt ale unui om, atunci poti sa spui negresit si ale carui fel de
om, fiindca un om nu poate sa cunoasca sau sa spuna nu numai care
sunt gandurile si dispozitiile unui om, dar nici macar pornirile sau
starile sau starea sufleteasca launtrica ale unui animal. "Caci nimeni nu
stie cele ale omului, decat duhul omului care locuieste in el" [ I Co 2,
Il]. Iar daca ii este greu omului sa cunoasca bine dispozitiile si pornirile
omului si ale dobitoacelor necuvantatoare, de unde si cum poate
cineva sa le cunoasca cele ale lui Dumnezeu, sau schimbarea si starea,
ca sa nu spun lucrarea, care se fac in sfinti din vederea Lui? De altfel,
83
daca sunt cuvinte ale unui om, e vadit ca ale unui om sunt si
intelesurile. Dar intelesurile in aceste lucruri nu trebuie numite
intelesuri, ci vedere [theoria] a celor ce sunt cu adevarat - caci graim
din vederea acelora - si trebuie sa le numim mai degraba relatare
[diegesis] a celor vazute, iar inteles e vrednic sa fie numit acel gand
care se naste din minte cu privire la un lucru sau o vointa lipsita de
subzistenta reala, ca de pilda gandul de a face un bine sau un rau care
n-a fost inca facut de noi, si care e adus de la inteles la fapta; astfel
incat intelesul este un inceput al lucrului care urmeaza sa fie facut de
catre noi potrivit cuvantului: "Mai intai gandeste puterile ingeresti si
ceresti, iar gandul a fost fapta.
Observa insa ca toate cuvintele noastre si toata relatarea noastra se
face nu despre niste lucruri lipsite de subzistenta reala si nearatate, ci
despre lucruri deja facute sau care se vor face si ca ele se fac mai
degraba plecand de la vederea si contemplatia lor. Fiindca tot cel ce
povesteste despre vreun lucru, ca de pilda despre o casa, sau o cetate
sau un palat si despre randuiala sau starea din ele, sau iarasi despre
un teatru si despre cele savarsite in el, are neaparata nevoie sa vada
mai intai si sa afle asa cele care se gasesc in ele, si abia apoi sa
graiasca in chip plauzibil si cu judecata despre cele pe care are sa le
spuna. Caci daca nu le-a vazut mai intai, ce ar putea spune de la el? Ce
intelegere privitoare la lucrul care nu a fost inca nicidecum vazut va
procura de altundeva in relatarea sa? Ce gand, spune-mi, fie sadit in el,
fie invatat, ce gandire, cugetare, excogitare sau rationament va gasi ca
sa vorbeasca cum se cuvine despre cele pe care nu le stie? Caci a
spune ceva despre lucruri pe care nu le-ai cunoscut sau nu le-ai vazut
e negresit lipsit de ratiune si de educatie. Deci, daca nimeni nu poate
spune sau relata ceva despre lucruri vazute si pamantesti daca nu s-a
facut mai inainte vazator el insusi al acelui lucru, cum va putea cineva
spune sau relata, fratilor, despre Dumnezeu si lucrurile dumnezeiesti si
despre sfintii si slujitorii lui Dumnezeu, despre ce fel de afectiune totala
aveau aceia fata de Dumnezeu si in ce fel este vederea lui Dumnezeu
ce se facea in ei in chip negrait? Fiindca aceasta produce mental in
inimile lor o lucrare negraita, chiar daca cuvantul omenesc nu ne
ingaduie sa spunem ceva mai mult, daca nu este luminat mai inainte
de "lumina cunostintei" potrivit poruncii care a fost data.
Iar atunci cand auzi vorbindu-se despre "lumina cunostintei" - ca prin
toate sa te aducem la lumina! - sa nu presupui ca aceasta este doar o
cunoastere a celor spuse fara lumina. Caci n-a spus o relatare sau un
cuvant al cunostintei, ci o lumina a cunostintei, si lumina cunostintei
intrucat lumina produce in noi cunostinta; caci nu poate cunoaste
cineva pe Dumnezeu altfel decat prin vederea luminii care iradiaza din
El. Fiindca asa cum cel ce relateaza unora despre un om sau despre o
cetate graieste catre ei cele pe care le-a vazut si privit, iar cei ce-l
84
asculta, intrucat n-au vazut omul si cetatea despre care aud vorbinduse, nu pot sa cunoasca numai din auz, ca si cel care relateaza, cele
privitoare la acel om si la acea cetate, tot asa nimeni nu va putea vorbi
despre Ierusalimul cel de sus si despre Dumnezeul Cel nevazut Care
locuieste in el, despre slava cea neapropiata a Fetei Lui si despre
lucrarea si puterea Preasfantului Sau Duh, deci despre lumina, daca nu
vede mai intai el insusi lumina cu ochii sufletului si cunoaste intocmai
luminarile si lucrarile ei in el insusi. Dar chiar si atunci cand aude prin
intermediul dumnezeiestilor Scripturi graind pe cei ce au vazut pe
Dumnezeu, e invatat despre acelea numai prin Duhul Sfant. Nu poate
spune ca a ajuns sa-L cunoasca pe Dumnezeu numai prin aceasta
auzire. Caci cum poate sa-L cunoasca pe Cel pe care nu L-a vazut? Caci
daca vederea singura produce in noi cunoasterea desavarsita a celor
vazute de noi oamenii, cum atunci numai auzirea va produce in noi
cunoasterea lui Dumnezeu? Dumnezeu este lumina si vederea Lui e ca
o lumina; asadar in vederea luminii se face intaia cunoastere ca exista
Dumnezeu, asa cum si la om intai se face auzirea despre el, apoi
vederea, si in vederea lui e cunoasterea ca omul despre care am auzit
exista. Dar intelesul celor spuse nu se opreste aici; caci oricate ti-ar
spune cineva din auzite despre un om, atunci cand il vezi, nu poti sa-I
cunosti intocmai numai din auzire si nu te poti incredinta ca e chiar
acela despre care ai auzit, ci sufletul tau e impartit de indoiala si atunci
il vei intreba chiar pe acela sau pe un altul care-l cunoaste, si abia
atunci afli cu certitudine ca e chiar acela.
Propria experienta a lui Simeon si confirmarea vederii sale de catre
batranul sau:
Asa se petrec lucrurile, fara nici o deosebire, si cu privire la Dumnezeu
Cel nevazut. Cand Il vede cineva descoperit, vede o lumina; si vazando se minuneaza dar nu stie numaidecat cine s-a aratat, nici nu
indrazneste sa-L intrebe - caci cum ar putea sa-L intrebe pe Cel spre
Care nu poate sa-si inalte ochii sa vada cat este de mare? -, ci priveste
numai cu frica si cutremur spre picioarele Lui, stiind doar ca ceea ce sa aratat inaintea fetei lui este Cineva. Si daca mai e cel care i-a
explicat dinainte despre acestea, ca unul care a cunoscut mai inainte
pe Dumnezeu, mergand la el, ii spune: "Am vazut". Iar el zice: "Ce ai
vazut, copile?" O lumina dulce, dulce, parinte. Dar mintea mea nu e in
stare sa-ti spuna, parinte, cum anume e." Si spunand aceasta, inima lui
salta si palpita si se aprinde numaidecat de dorul a ceea ce a vazut.
Apoi iarasi incepe sa graiasca cu lacrimi fierbinti si multe: "Mi s-a
aratat, parinte, acea lumina. Casa chiliei mele a pierit si lumea a
trecut, fugind pe cat socot de la fata Lui [ps 67, 2]. Am ramas numai eu
singur impreuna cu lumina singura. Nu stiu insa, parinte, daca era
atunci acolo si trupul acesta; caci nu stiu daca am ajuns in afara lui,
decat ca nu stiam daca mai port trup si sunt imbracat cu el. Era in
85
mine si este si acum o bucurie negraita, iubire si dor mult, incat rauri
de lacrimi s-au pornit din ochii mei, precum vezi si acum". Raspunzand,
deci, acela ii spune: "Acela este, copile". Si impreuna cu acest cuvant
se uita din nou la El si putin cate putin se curata desavarsit, iar curatit
fiind indrazneste si Il intreaba pe Acela si spune: "Dumnezeul meu, esti
Tu?" Si acela raspunde si spune: "Da, Eu sunt, Dumnezeu Care M-am
facut pentru tine om; iata, Eu te-am facut pe tine precum vezi, si tu te
vei face dumnezeu! "
Asadar, dupa ce va petrece multa vreme jelind si plangand si cazand
cu fata la pamant si smerindu-se, incepe sa cunoasca putin cate putin
cele ale lui Dumnezeu; si ajuns la aceasta, aflata atunci care este "voia
Lui cea sfanta, bine placuta si desavarsita" [Rm 12, 2]. Iar daca nu-L
vede - ca sa spun din nou - nici nu poate sa-L cunoasca; iar daca nu-L
cunoaste, cum va putea sa cunoasca voia Lui cea sfanta? Caci daca
acest lucru este cu neputinta la oameni, cu cat mai mult la Dumnezeu.
De aceea, inaintand si ajungand tot mai familiar lui Dumnezeu, din cele
ce se fac cu el de catre Dumnezeu cunoaste si cele pe care Acesta le-a
facut cu toti sfintii mai inainte si cate le va face cu cei de dupa el. Iar
despre cununile si rasplatirile viitoare e invatat initiat fiind de Insusi
Dumnezeu, dandu-si adica seama ca ele sunt mai presus de minte,
ratiune si gand; dar nu numai aceasta, dar si intelege limpede in ce fel
vor fi dupa inviere el si toti cei impreuna cu el, dar nu primeste acum
aceste lucruri, chiar daca unii au socotit cu rautate ca noi spunem
aceasta. Caci daca am presupune ca luam totul inca de aici, atunci,
dupa ei, noi tagaduim insasi si invierea, judecata si rasplatirea, si
respingem de bunavoie nadejdea celor viitoare. Dar nu asa gandim si
graim noi, iar pe cei ce graiesc aceasta ii azvarlim cu tarie anatemei.
Asadar, noi marturisim si spunem ca acum primim deja, inca de aici, cu
masura, arvuna [Ef 1, 14] tuturor bunatatilor, dar totul nadajduim sa-l
primim dupa moarte, precum sta scris: "Acum cunosc, zice, in parte;
iar atunci, cand va veni, totul, atunci ceea ce este din parte se va
desfiinta" [1 Cor 13, 12-10]. Si altundeva: "Si acum suntem copii ai lui
Dumnezeu si inca nu s-a aratat ce vom fi; stim insa ca atunci cand Se
va arata, vom fi asemenea Lui" [l In 3, 2].
Si ca sa prefacem cuvantul nostru in intrebari si raspunsuri, sa-I
intrebam pe cel care a spus aceasta: "De unde stii, preaiubitule si
prietene al lui Hristos, ca vei fi asemenea Lui? Spune-ne de unde?" "De
la Duhul, spune, pe Care ni l-a dat noua [1 In 3, 24], de la El cunoastem
ca suntem copii ai lui Dumnezeu si Insusi Dumnezeu e in noi, fiindca El
Insusi ne-a spus acesta cu glas tainic." Dar sa ne intoarcem acum la
tema noastra.
Prin Duhul Sfant sfintii se fac martori oculari ai lumii viitoare.
86
Am spus inainte mai sus ca este drept sa vorbim despre intelesuri

[noemata] ale noastre atunci cand in mintea noastra se naste un
cuvant despre un lucru oarecare bun sau rau, de pilda ca sa dobandesc
ceva sau sa fac un rau ori sa fac un bine, iar relatare [exegesis] si nu
inteles inseamna a grai despre lucruri care s-au facut deja sau care au
fost vazute. Apoi am spus iarasi: cum poate vorbi cineva despre lucruri
sau cetati sau spectacole sau oameni pe care nu i-a vazut, sau cum
poate relata despre infatisarile, formele si pozitiile lor? Iar daca ar grai,
pe buna dreptate ar fi numit de catre cei ce-l aud sconitor de basme
[mituri]. Deci Proorocii si Apostolii care au vorbit despre Ziua Domnului
si despre venirea Sa slavita si infricosatoare ca va veni noaptea ca un
fur [2 Ptr 3, 10; 1 Tes 5, 2], si ca durerea celei ce naste [1 Tes 5, 3], si
ca se va descoperi in foc [1 Ca 3, 13], de unde au invatat sa spuna
acestea? Caci negresit, fie au auzit de la cineva, fie s-au facut ei insisi
vazatori ai acelei Zile. Caci cum au grait aceia ceea ce n-au vazut, ceea
ce au auzit spunandu-se de catre altul? Iar daca au auzit, spune-mi de
la cine anume? Caci ei nu spun intotdeauna ca au vazut ei insisi si au
grait, ci ca au auzit.
Spune-mi, deci, daca stii, de unde au aflat acestea? Iar daca nu stii sa
spui, asculta si cunoaste ca au fost invatati de catre Duhul Sfant dupa
cum le-a spus Domnul Insusi: "Iar cand va veni Mangaietorul, Duhul
Sfant, pe Care Il va trimite Tatal in numele Meu, Acela va va invata pe
voi toate si va va aduce aminte toate cate am spus voua" [In 14, 26].
Iar ca si cele pe care nu le-a spus lor Hristos, dar i-a invatat si le-a spus
Apostolilor venind Duhul Sfant, spune El Insusi: "Inca multe am a va
spune, dar nu le puteti purta; dar cand va veni Acela, Duhul
Adevarului, va va calauzi pe voi la tot adevarul. Ca nu va grai de la
Sine, ci cate le va auzi le va grai, si cele viitoare va va vesti voua" [In
16, 12-14]. Ai aflat deci de unde au fost invatati cei care au scris cele
privitoare la Ziua aceea si la aratarea Domnului si despre cele
rezervate si care vor veni peste cei pacatosi si peste cei drepti. Tot asa
si despre toate celelalte care nu se vad, ei le-au vazut si ni le-au scris
luminati fiind de Duhul.
Dar raspunde-mi cand te intreb: Duhul Sfant ce este? Dumnezeu,
recunoscut Dumnezeu adevarat din Dumnezeu. Deci tu, precum vezi,
spui ca Acesta este Dumnezeu urmand dogmelor Bisericii. Deci,
spunand aceasta si gandind ca este Dumnezeu adevarat purces din
Dumnezeu adevarat, recunosti ca cei ce au Duhul Sfant il au in chip
recunoscut pe Dumnezeu ramanand pururea impreuna cu El, prccum a
grait Hristos catre Apostoli: "Daca Ma iubiti pe Mine, veti pazi poruncile
Mele; si Eu voi ruga pe Tatal Meu si va va da voua alt Mangaietor, ca sa
ramana cu voi in veac" [In 14, 15-16] Iata deci ai fost invatat ca si
ramane si locuieste in veci nesfarsiti; caci a spune "ca sa ramana cu
voi in veac" arata ca va fi vesnic si fara de sfarsit impreuna cu ei si
87
nedespartit impreuna cu ei si in vremea de acum si in veacul viitor. Dar

ca dumnezeiestii Apostoli si cati s-au invrednicit sa-L primeasca au
vazut pe Sfantul Duh asculta ceea ce urmeaza: "Duhul adevarului, pe
care lumea nu poate sa-L primeasca, pentru ca nu-L vede nici nu-L
cunoaste, dar voi Il cunoasteti, pentru ca ramane la voi" [1n 14, 7]. Iar
ca sa cunosti ca Il vad pe Hristos cei ce-L iubesc si pazesc poruncile
Lui, asculta-L pe Insusi Domnul Care zice: "Cine are poruncile Mele
acela este cel ce Ma iubeste pe Mine, iar cine Ma iubeste pe Mine va fi
iubit de Tatal Meu, si Eu il voi iubi pe el si Ma voi arata lui" [In 14,21].
Cunoscut, asadar, sa fie tuturor crestinilor ca Hristos e nemincinos si
Dumnezeu adevarat si El Se arata in chip recunoscut celor care-si arata
iubirea fata de El prin pazirea poruncilor, precum a spus El Insusi; si
Insusi Duhul Sfant e daruit lor prin aratarea Sa, iar prin Duhul Sfant, El
Insusi si Tatal raman in chip nedespartit impreuna cu ei. Iar unii ca
acestia nu graiesc nimic de la ei insisi; iar cel ce spune ca ei graiesc
ceva de al ei insisi spune ca e cu putinta ca, asa cum un om cunoaste
cele ale omului, si oamenii sa cunoasca deopotriva cele ale lui
Dumnezeu. Iar daca nu, ii numeste pe cei ce graiesc prin Duhul Sfant
mincinosi si scornitori de basme ca pe unii care n-ar fi invatati de catre
El, si care invata ca altii din propriile lor rationamente despre cele pe
care nu le-au vazut sau auzit. Dar trebuie stiut ca, daca acestia graiesc
in conglasuire cu de-Dumnezeu-purtatorii Parinti de mai inainte,
graiesc si ei in acelasi Duh si cei ce nu cred in ei sau ii defaima
pacatuiesc impotriva a ceea ce se spune prin ei.
Indemn la rugaciune pentru darul Duhului si avertisment impotriva
arogarii unei calauziri a altora fara Duhul Sfant
Ai fost invatat, asadar, iubitule, ca Imparatia cerurilor este inauntrul
tau [Lc 17,21], daca vrei, si ca toate bunatatile vesnice sunt in mana
ta. Grabeste-te, deci, sa vezi si sa iei si sa dobandesti in tine insuti
bunatatile cele puse deoparte si sa nu te lipsesti de ele prin inchipuirea
ca le-ai avea. Plangi, cazi la pamant, ca odinioara orbul [Lc 18, 35 sq.],
asa acum si tu, si spune: "Miluieste-ma, Fiule al lui Dumnezeu, si
deschide ochii sufletului meu, ca sa vad lumina lumii [In 9,5], pe Tine
Dumnezeul meu si sa ma fac si eu fiu al zilei dumnezeiesti [I Tes 5, 5],
si nu ma lasa pe mine, Bunule, nepartas, ca un nevrednic de
Dumnezeirea Ta. Arata-mi-te, Doamne, pe Tine Insuti, ca sa cunosc ca
m-ai iubit ca pe unul care a pazit poruncile Tale Stapane. Trimite,
Milostive, si peste mine pe Mangaietorul, ca sa ma invete cele
privitoare la Tine si cele ale Tale sa-mi vesteasca mie, Dumnezeule a
toate! Lumineaza peste mine lumina cea adevarata [In 1, 9], Milostive,
ca sa vad slava Ta, pe care ai avut-o la Tatal Tau mai inainte de a se
face lumea [In 17, 5]. Ramai, precum ai spus si in mine, ca si eu sa ma
fac vrednic sa raman in Tine si sa intru in chip stiut [constient] atunci in
88
Tine si sa Te am in chip stiut [constient] in mine. Binevoieste,

Nevazutule, sa iei chip intru mine [Ga 4, 19], ca vazand frumusetea Ta
extraordinara, sa port, Cerescule, chipul Tau [1 Co 15, 49] si sa uit
toate cele vazute. Da-mi mie slava pe care Ti-a dat-o Tie, Milostive,
Tatal, ca sa ma fac asemenea Tie ca toti slujitorii Tai, Dumnezeu dupa
har si sa fiu impreuna cu Tine neincetat, acum si pururea si in vecii
vecilor nesfarsiti. Amin".
Da, fratele meu iubit, crede si fii convins ca asa este si aceasta e
credinta noastra. Crede, deci, frate, ca aceasta inseamna a ne naste
din nou [In 3, 4] si a ne innoi si a vietui viata in Hristos [2 Co 4, 16; 2
Tim 1, 1]. Sau nu-l auzi pe marele Vasile care spune in cuvantul sau de
indemn la praznicul Luminilor [Botezul Domnului]: "Nu doresti, oare,
omule, sa te vezi pe tine insuti ajuns din batran tanar?" Si pe Pavel
care spune: "Daca cineva e in Hristos, e faptura noua; cele vechi au
trecut, iata s-au facut noi toate" [2 Co 5, 17]. Asadar, despre care
"toate" se vorbeste? Spune-mi, tu, spune-mi!
Oare s-a schimbat cerul? Oare s-a schimbat pamantul; sau soarele sau
stelele sau marea sau ceva din cele vazute s-a facut nou si proaspat?
Dar nu poti spune aceasta, caci despre noi si pentru noi a spus
aceasta. Pentru ca fiind noi morti, inviem spre viata; fiind stricaciosi, ne
schimbam in nestricaciune; fiind muritori, ne prefacem in nemurire;
fiind pamantesti, ne facem ceresti; fiind trupesti si avand nasterea din
trup, ne facem duhovnicesti, nascuti si plasmuiti din nou de catre
Duhul Sfant.
Acestea sunt, fratilor, faptura noua in Hristos [2 Co 5, 17]. Acestea se
savarsesc si se fac in fiecare zi in credinciosii adevarati si alesi; acestia,
asa cum am spus in mai multe randuri, fiind inca in trup se fac in chip
stiut [constient], chiar daca partial, partasi ai tuturor acestora; si nu
numai acestea: dar si dupa moarte nadajduiesc sa le mosteneasca pe
acestea in chip integral si sigur, ajungand adica intregi in toate
bunatatile de care s-au impartasit aici. Caci daca suntem invatati
pururea ca mancam si bem pe Hristos, ca ne imbracam in El, ca-L
vedem si iarasi suntem vazuti de El, si stim ca-L avem in noi si ca, la
randul nostru, ramancm in El, ca El salasluicste intru noi si noi la
randulnostru salasluim in El, intrucat ni Se face noua casa, precum si
noi iarasi ne facem casa Lui; apoi ca suntcm fii ai Lui, iar El se face Tata
al nostru, si ca estc o lumina care lumincaza in intuneric [In 1, 5], iar
noi spunem ca-L vedem potrivit cuvantului: "Poporul care sedea in
intuneric a vazut lumina mare" [Is 9, 1; Mt 4, ] 6], deci daca, precum sa aratat, toate acestea si celelalte pe care dumnezeiestile Scripturi ne
invata ca se fac in noi in vremea vietii noastre dc acum, spunem ca nu
se fac nicidecum In noi sau se fac, dar in chip tainic si nesimtit, fara ca
89
noi sa cunoastcm nimic din acestea - atunci prin ce anume ne

deosehim de niste morti?
Dar sa nu va predati pe voi insiva unei astfel de necredinte, ca sa
coborati in adancul pierzaniei! Ci, chiar daca pana acum n-ati nadajduit
sa aveti o simtire a unor astfel de lucruri, si de aceea n-ati cerut nimic,
incredintati-va inca de acum, crezand mai intai ca toate acestea sunt
adevarate si consuna cu dumnezeiestile Scripturi, crezand adica din
toate acestea ca inca de aici ni s-a dat noua credinciosilor in chip stiut
[constient] pecetea Duhului Sfant [EI 1, 13]. Si crezand asa, urmariti ca
sa prindeti [Flp 3, 12], luptati-va asa, dar nu ca batand aerul [1 Ca 9,
26], si pe langa acestea, "cereti si vi se va da, bateti si vi se va
deschide" [Mt 7, 7], fie inca de aici, fie in veacul viitor. Deocamdata
lasati-va invatati, deocamdata pocaiti-va, supuneti-va, postiti, plangeti,
rugati-va; si astfel, prin acestea si unele ca acestea, alergati, luptati,
urmariti, cautati, bateti, cereti, neplecandu-va spre nimic altceva, pana
ce veti lua, pana ce veti apuca, pana ce veti primi, pana ce vi se va
deschide si veti intra, pana ce veti privi inauntrul camerei de nunta pe
Mirele, pana ce veti auzi: "Bine, sluga buna si credincioasa, peste
putine ai fost credincioasa, peste multe te voi pune" [Mt 25, 21], pana
ce va veti face fii ai luminii si ai zilei [1 Tes 5, 5]. Dar inainte de a fi
vazut si primit si patimit acestea, sa nu va amagiti in mintile voastre si
sa socotiti pe nedrept ca sunteti ceva nefiind nimic [Ga 6, 3], si sa nu
va inchipuiti ca unii care au cazut din constiinta ca sunteti deja
duhovnicesti inainte de a primi Duhul Sfant, grabindu-va de aceea sa
primiti fara pricepere gandurile altora si sa urcati la egumenii si
stapaniri si indraznind fara teama sa primiti preotia, predandu-va rara
rusine la zeci de mii de mestesuguri [uneltiri] pentru a ajunge la
mitropolii si episcopii si a pastori poporul Domnului. Luati aminte, roguva, la voi insiva, cugetand cele de sus, cautand cele de sus, dorind cele
de sus, si neingrijindu-va de nimic din cele pamantesti Inainte de a le fi
luat pe acelea.
Da, rog iubirea voastra, sa dispretuim toate cele vazute, sa scuturam
toate cele omenesti, sa nescarbim de toate cele patimase si
vatamatoare, ca sa dobandim atat bunatatile cele de aici, cat si cele
viitoare in Hristos Iisus, Domnul nostru. Caruia I se cuvine toata slava,
cinstea si inchinaciunea impreuna cu Cel fara de inceput al Sau Parinte
si cu Preasfantul si bunul si de-viata-facatorul Sau Duh, luminii celei
Intreit-sfinte, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
90
Racla cu particele din Brul Maicii Domnului de la Mnstirea Kato

Xenia din oraul Volos, Grecia
91
Bibliografie posibil pentru pelerinul laic
ntru Lumina Ta vom vedea Lumina!
92
n El [Dumnezeu] suntem, vieuim i ne micm.
Cel care caut: eu, tu, ea/el, noi toi Una n/ntru El.
Suntem fcui din lumin i radiem lumin.
Eu nu sunt fiul mamei mele i al tatlui meu. n
definitiv, eu nu sunt cineva.
Suntem copiii lui Dumnezeu (ai Tatlui Ceresc i ai
Mamei Divine).
Enigma / Return to the Innocence:

http://www.youtube.com/watch?v=YkaY_lc_2UM
Desireless / Voyage Voyage:
http://www.youtube.com/watch?v=6PDmZnG8KsM
Desireless / Qui sommes Nous?:
http://www.youtube.com/watch?
v=kubDvmWQZM8&mode=related&search=
Un milion de sori strlucesc plini de

lumin,
O mare de albastru se revars n cer,
93
Febra vieii se linitete i toate petele

sunt curate cnd stau n mijlocul acelei
lumi.
Ia aminte la clopotele nelovite de
nimeni,
Umple-te de bucuria iubirii!
Ploile cad fr ap i rurile sunt uvoaie
de lumin.
Iubirea-Una e cea care ptrunde ntreaga
lume, puini sunt cei care-o cunosc
deplin.
Sunt orbi cei care ndjduiesc s-o
zreasc la lumina raiunii, acea raiune
care e cauza despririi.
E muzica ntlnirii ntre suflet i suflet;
E muzica uitrii tuturor mhnirilor,
E muzica care transcende naterea i
moartea.
Cltorind fr crare, am ajuns n ara

fr durere; oh, ce lesne mi-a venit mila
Domnului preamrit.
Ei L-au cntat ca infinit i de neatins:
ns n meditaiile mele eu L-am vzut
fr vedere.
Aceea e ntr-adevr ara fr durere i
nimeni nu tie crarea ce duce acolo.
Numai cel care-i pe crare cu siguran-i
dincolo de orice durere.
Minunat e ara aceea de pace, pe care no dobndete vreun merit.
neleptul e cel care a vzut-o, neleptul
o cnt.
Acesta e Ultimul Cuvnt: dar cum i-ar
putea rosti cineva minunata savoare?
Cine l-a savurat o dat tie ce fericire
poate drui.
Cunoscndu-l,
ignorantul
devine
nelept, iar neleptul devine fr grai i
tace,
nchintorul e mbtat cu totul,

nelepciunea i detaarea lui sunt aduse
la desvrire.
Dac-i topeti viaa n Oceanul Vieii, i

vei afla viaa n ara Suprem a
Fericirii
Astfel ndrgostitul este liberat de fric;
astfel toate greelile vieii i morii l-au
prsit.
Acolo cerul e plin de muzic.
Acolo plou cu nectar.
Acolo rsun strunele harpei, acolo bat
tobele.
Ce tainic splendoare e acolo, n cminul
cerului!
Acolo nu se pomenete de rsritul i
asfinitul soarelui.
n oceanul manifestrii, care e lumina
iubirii, ziua i noaptea sunt totuna.
Fericire pururi, nici durere, nici lupt!
Acolo am vzut fericirea plin ochi,
desvrirea fericirii.
Nu-i loc de greeal acolo.
Acolo, eu sunt martor la jocul FericiriiUna!
Am cunoscut n trupul meu jocul
universului; am scpat de eroarea acestei
lumi.
Interiorul i exteriorul au devenit precum
un cer,
Infinitul i finitul sunt unul, m mbt cu
privelitea acestui Tot!
Aceast Lumin a Ta mplinete
universul; lampa iubirii ce arde cu uleiul
cunoaterii.
Acolo nu se poate strecura eroarea, iar
conflictul vieii cu moartea nu mai e
simit. (Kabir)
94
n fiecare diminea m trezesc, deschid ochii, privesc i m

ntreb cu uimire: Ce e asta?
Ochii Ti m-au vzut nainte de a m nate i n cartea Ta mi

erau scrise zilele toate: erau furite pe cnd nu era nici una.
i nainte de a M chema pe Mine, Eu le voi rspunde i

grind ei nc, Eu i voi fi ascultat.
n via, eu nu cunosc i nu vd dect minuni.
Motto: Nu v lsai copleii de Scripturi, ci, mai degrab,

copleii-le prin voi niv!
Hui Neng, al 6-lea Patriarh Chan
Motto: "Sa nu te apropii de cuvintele tainelor din
Dumnezeiasca Scriptura, fara ajutorul lui Dumnezeu, primit prin
rugaciune si cerere, ci spune : "Doamne, da-mi sa primesc simtirea
puterii celei din ele" (Rugaciunea Citirii). "Socoteste ca, cheia

intelesurilor adevarate din Dumnezeiestile Scripturi e rugaciunea"
(Sf. Isaac Sirul, Cuvantul LXXII, in Filoc. rom., vol. 10)
Nota 1: Cultura general (cel puin la nivel mediu) n
domeniile de baz: matematica, logica (logica matematic,
dialectica i polialectica etc), cibernetica, informatica, teoria
sistemelor, teoria structuralist, dinamica neliniar-teoria
complexitii, teoria haosului, teoria jocurilor, teoria probabilitilor,
teoria cunoaterii, teoria comunicrii, tiinele cognitive, teoria
evoluiei, lingvistic (neuro i psiholingvistic etc), semantic
(sintax i proxemic etc), hermeneutic, filozofie (epistemologie,
gnoseologie, ontologie etc), fizica, chimia, biologia, medicina,
genetica, fiziologia (neurofiziologie, neurologie, psihiatrie etc),
psihologia, cosmologia, cosmogonia, antropologia, astronomia,
arheologia, istoria (paleoistoria), paleontologia-geologiapaleoclimatologia, sociologia, religia, metafizica, mistica, istoria
tiinelor i a descoperirilor, tiinele Inteligenei Artificiale i
calculatoarelor multimedia (I.A.), mitologia, folclorul etnologia
etnografia (inclusiv studiile de toponimie, hidronimie, nume
onomastice i de familie), arta sacr i profan (pictura, sculptura,
muzica, dansul, cinematografia, literatura etc), SF (pentru c
exprim avangarda gndirii oamenilor, fr a mai fi constrns de
cenzura curentelor oficiale) etc Parafrazndu-l pe astrofizicianul
Jacques Valle: Fenomenul Realitii nu poate fi analizat pe felii; prin
dimensiunile sale este global i atinge toate sectoarele cunoaterii
n aceeai msur: ncepnd cu folclorul i pn la astrofizic, de la
etnologie pn la tehnica microundelor i de la fizica atomic pn
la parapsihologie. ntr-o perspectiv inter/plurimulti/transdisciplinar i de asemenea inter/transcultural. Adic o
abordare holistic. Gndirea tiinific modern conduce la o
perspectiv asupra realitii care este foarte apropiat de
perspectivele mistice i ale multor culturi tradiionale, n care
cunoaterea spiritului i a corpului i practica vindecrii fiinei sunt
pri integrante ale filosofiei naturale i disciplinei spirituale. O
abordare holistic va fi deci n armonie cu multe perspective
tradiionale i n acord cu teoriile tiinifice moderne.
n ultim instan nu e necesar nici o carte, nici un studiu
teoretic. Pentru c (parafrazndu-l) pe Shri Ramakrishna (prezent i
n Encyclopaedia Britannica, ca i Ramana Maharishi) toate crile
(chiar i cele sfinte, dac sunt privite profan, iar nu ca nite Pori ale
Puterii) nu fac altceva dect s spun c Exist: Dumnezeu /
Adevrul / Realitatea Profund / Sinele / Tat (lb. sanscrit) / ela (lb.
francez) / Ainseit (lb. francez) / Aa itate. i c merit cutat

practic, realizat n propria fiin a fiecruia. Crile sapieniale
propun i un algoritm practic de lucru cu noi nine. Deci ne ajut s
ne ntrim convingerea aceasta. Dar practica cutrii / cltoriei /
trezirii de-abia urmeaz. i ea implic: trupul, mintea, afectivitatea,
psihismul i respiraia etc toat fiina noastr. Shri Ramakrishna:
Toate religiile sunt drumuri care duc la Acelai (Dumnezeu). Dar
drumul nu e Dumnezeu. Disciplinele sapieniale (Yoga, Zen, Artele
Mariale ca Do etc) nu se nva din cri, ci prin practic / trire /
simire / fcut exerciii (termenul exerciiu nseamn a-mi
exercita dreptul / starea de a fi ); mai degrab: nu eu le fac, ci m
las fasonat de ele. Spiritul nu Se supune exerciiilor / tehnicilor. Dar
exerciiile ne deschid n faa Spiritului (mi topesc blocajele mele
fa de Spirit). Dumnezeu nu poate fi cunoscut (cu mintea etc), dar
poate fi experimentat / gustat / trit /simit (n msura n care o
permite El).
Nota 2: Cultura este ceea ce rmne (se decanteaz) dup
ce cineva a nvat/trit ceea ce era de nvat/trit. Iar nu
reproducerea mot mot a coninutului crilor etc Simindu-se mai
ales nevoia unui fir rou conector/unificator al attor domenii de
cunoatere/cunotine conexe, dar disparate. Ce folos c se tiu
multe, dac nu ne putem orienta i folosi cunotinele respective. Ar
trebui deschidere i rigoare/echilibru, din punct de vedere psihomental i sufletesc. i neaprat entuziasm, lsndu-ne purtai de
Vntul Divin i de Zeul din noi (en Theos)!
Nota 3: Nu conteaz att de mult cine a spus ceva (a
descoperit ceva), ci mai ales faptul c acea idee a fost exprimat
ntr-o form sau alta (cndva, de ctre cineva). Conform teoriei
curbelor de izognoz (Mario Sorin Vasilescu, 1981), Realitatea
Profund-Inteligena Universal (sau cum vrem s ii spunem) face
s apar, periodic, in diverse epoci acelai curent de idei, pe care l
recepioneaz mai muli oameni aproximativ in acelai timp,
conform nivelului lor i al epocii. i unii se cred inventatori, alii doar
descoperitori. Aceleai idei au fost exprimate de mai multe ori n
decursul istoriei, inclusiv n milenii de mult apuse. Miezul-Sursa
fiinei i face pe oameni s descopere i exprime aceleai lucruri, n

moduri similare sau echivalente, n epoci (timp) i locuri (spaiu)
diferite, necopiindu-se unii pe alii. Exemplu de izognoz temporal:
Ovid Densuianu i Napoleon Svescu (epoci diferite), sau Leonardo
Da Vinci i Sikorski (elicopterul). Exemplu de izognoz spaial:
Odobleja i Norbert Wiener (cibernetica), sau Nicolae Paulescu i
Banting & Best (insulina) (aceeai epoc, locuri diferite), sau
inventarea tranzistorului (brevetul a fost obinut ns de un singur
cercettor, William Shockley fondatorul Sillicon Valley, ceilali
rmnnd nedreptii i frustrai/furai, ca n multe alte cazuri).
Sau legile din fizic i chimie: Boyle Mariotte (transformarea
izoterm
gazelor
ideale),
principiul
Le
Chatelier
Braun
(comportarea sistemelor aflate n echilibru), magnetonul Bohr

Procopiu (momentul magnetic al electronului din fizica atomic)
.a.m.d. Sau Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coand, Otto Lillienthal
i ceilali pionieri ai zborului modern, fa de acelai Leonardo Da
Vinci i fa de modelul de aeroplan provenit din Egiptul antic. Sau
teoria relativitii: Einstein, Roger Josip Boscovich, tratatul Svadvaya
Jaina Yoga, basmul Ft Frumos din lacrim. Sau teoria modern a
Big Bangului fa de teoria Kant Laplace ori fa de Imnul
Creaiunii din Rig Veda etc etc
Nota 4: Prea mult minte (raional/intelectual/cunoatere
teoretic) stric, devenind un obstacol n calea Realizrii (de Sine
<n sensul Tradiiei din India> ). Fericii cei sraci cu duhul, cci
aceia vor vedea pe Dumnezeu. nu e doar un aforism pietist!
Cunoaterea (raional) nu nseamn nelepciune. S ne amintim
de clugrul Bucur-te Marie! din cartea cu minunile Maicii
Domnului i de cei trei sihatri care se rugau Sfintei Treimi: Noi trei,
Voi Trei, miluii-ne! Intelectul/raiunea (ca i egoul, de altfel) e doar
un instrument care trebuie corect folosit i integrat cu instinctul,
intuiia i afectivitatea. Mintea exist i independent de creier, dup
cum Via exist att nainte, ct i dup moartea corpului
fizic/trupului. Mintea genereaz creierul (iar nu invers) i se exprim

sub forma gndirii omeneti prin intermediul lui. Lumea are natura
visului/minii, fiind Mintea Universal. Originea Minii / contiinei
(de mine, de lume, de Sine) / contienei / ateniei este n Inim (nu
cea fizic). [O dovad brut n acest sens sunt fenomenele de
transfer de personalitate/amintiri etc de la donatorii la receptorii de
inimi transplantate. Teoria memoriei celulare. Bibliografie: Paul
Pearsall, Ph.D., de la Princeton University, cu cartea sa The Heart's
Code: Tapping the Wisdom and Power of our Heart Energy; Gary E.
Schwartz, M.D. i Linda Russek, PhD, de la Arizona University, cu
cartea lor The Living Energy Universe; Claire Sylvia, cu cartea sa
de mrturisiri A change of heart: a Memoir; Larry Dossey M.D.,
fost Chief of Staff of Medical City Dallas Hospital cu cartea "Healing
Words,"; Dr. Candace Pert, professor in the department of
physiology and biophysics at Georgetown University, consider c
"the mind is not just in the brain, but also exists throughout the
body." etc] Yoga const n supresiunea strilor/fluctuaiilor
(substanei) mentale / contiinei. O dat valurile pacificate/linitite,
prin transparena apei limpezi a Oceanului (substana mental
universal / a se vedea filmul Solaris al lui Tarkovski, dup
romanul lui Stanislav Lem) putem vedea fundul / Miezul / pe
Creator. i de aici ncepe marea aventur / cltorie / tain a
mpriei Cerurilor, care este scopul fr scop al tuturor fiinelor, a
tot ceea ce exist. Eu sunt Cel care Este. (Facerea), Cel ce este,
Cel ce era i Cel ce vine, Atotiitorul. (Apocalipsa I, 8), n El trim,
ne micm i suntem. (Fapte XVII, 28), Hristos este toate (totul) i
n toi. (Coloseni III, 11), El mplinete toate n toi. (Efeseni I, 23).
Iar dac atia oameni detepi (vrfurile umanitii) susin aceasta,
cine suntem noi ca s i contrazicem (mcar trebuie s lum n
consideraie cu seriozitate spusele lor, s le verificm i s vedem
dac sunt adevrate. Cum spunea Buddha: Nu credei ceva pentru
c aa spune societatea, prinii, educatorii sau maetrii votri, ori
obinuinele/preconcepiile voastre / aa zisul bun sim comun,
crile voastre, sau istoria nregistrat etc aflai, practicai,
realizai i vedei prin proprie experien ce i cum. Adevrul nu
poate fi cunoscut cu mintea raional, dar poate fi experimentat /
trit / simit. La prise de conscience de la Verit. Despre care
vorbete Mircea Eliade.)
Pentru ca s nu ne spargem dinii notri de lapte n nuca tare a
Scripturilor (cum spun Sfinii Prini) i pentru c Atunci cnd
mirenii se apuc s citeasc Scripturile [i nu le neleg cum trebuie]
atunci apare erezia i rtcirea. S facem / trim:
Rugciunea
(pentru a nelege Mitul / Scriptura Realitii a lui Dumnezeu)

Dar nu exista fara rugciune, ridicare a mintii pe alt plan de
cunoastere, pe planul intalnirii personale cu Dumnezeu, Care Se
revarsa ca lumina : "In lumina Ta vom vedea lumina" (Ps. 36, 9).
Acelasi principiu este valabil si pentru contemplarea in Sfanta
Scriptura a stratului ascuns al cuvintelor lui Dumnezeu : "Sa nu te
apropii de cuvintele tainelor din Dumnezeiasca Scriptura, fara
ajutorul lui Dumnezeu, primit prin rugaciune si cerere, ci spune :
"Doamne, da-mi sa primesc simtirea puterii celei din ele"
(Rugaciunea Citirii). "Socoteste ca, cheia intelesurilor adevarate din
Dumnezeiestile Scripturi e rugaciunea" (Sf. Isaac Sirul, Cuvantul
LXXII, in Filoc. rom., vol. 10).
"Chiar daca pana acum n-ati nadajduit sa castigati o simtire a
acestui fel de bunatati si de aceea nu ati cautat-o, cel putin de
acum inainte, odata ce credeti ca acestea sunt adevarate si in
conglasuire cu Dumnezeiestile Scripturi, trecand prin toate acestea,
fiti incredintati ca pecetea Sfantului Duh (Efes. I, 13) ni s-a dat inca
de aici in chip constient celor ce credem. Si odata ce credeti,
alergati, asa ca sa luati (Filip. III, 12), luptati-va, dar nu ca batand
aerul (I Cor. XI, 27). Si pe langa acestea, "cereti si vi se va da ;
bateti si vi se va deschide" (Matei VII, 7), fie aici, fie in veacul viitor.
Deocamdata primiti invatatura, deocamdata pocaiti-va, faceti
ascultare, postiti, plangeti, rugati-va. Prin acestea si prin unele ca
acestea alergati, straduiti-va, urmariti, cautati, bateti, cereti,
neintorcandu-va spre nimic altceva, pana ce veti lua, pana ce veti
apuca, pana ce veti primi, pana vi se va deschide si veti intra, pana
veti vedea inlauntrul camerei de nunta pe Mirele, pana veti auzi :
"Bine, sluga buna si credincioasa, peste putine ai fost credincios,
peste multe te voi pune" (Matei XXV, 21), pana va veti face fii ai
luminii si fii ai zilei. Dar inainte de a fi vazut si luat si patimit
acestea, sa nu va amagiti pe voi insiva si sa socotiti pe nedrept ca
sunteti ceva, nefiind nimic (Gal. VI, 3). Si sa nu va inchipuiti, fiind
cazuti din constiinta, ca sunteti duhovnicesti, inainte de a fi luat pe
Duhul Sfant" (Sf. Simeon Noul Teolog, A cincea cuvantare morala, in
Filoc. rom., vol. 6).
"Deci cereti si voi si nu va leneviti! (Sf. Isaac Sirul)
De aceea va zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca
le-ati primit si le veti avea. (Ev. Marcu 11:24)
Cu nebiruita si neobosita nadejde: Toata cate cereti, rugandu-va,

sa credeti ca veti lua si va fi voua. (Ev. Marcu 11:24)
Bibliografie informal
(ordinea nu este ntotdeauna cea a importanei!):
Filme de vzut:
Religie: Isus din Nazaret (R: F. Zeffireli), Patimile lui
Hristos (R: Mel Gibson), Stigmata (Regia: Rupert Wainwright, cu:
Patricia Arquette, Gabriel Byrne), Dogma (Regia: Kevin Smith, Cu:
Alanis Morisette, Ben Affleck, Matt Damon, Selma Hayek), Orphe
(R.: Jean Cocteau), Jesus Christ Superstar (album de: Tom Rice i
Andrew Lloyd Webber, regia: Norman Jewison), Jesus Christ
Superstar 2000 (Regia: Gale Edwards, Nick Morris, cu: Jerome
Pradon, Glenn Carter), Ultima ispit a lui Christos (R: Martin
Scorsese), Michael (John Travolta), ngerul din L.A. - ngerul
pzitor City of angels (Regia: Brad Silberling, cu: Nicholas Cage,
Meg Ryan), Viaa e minunat ( SUA 1956, James Stuart), Al 3-lea
miracol (Ed Harris, 1979), Al 3-lea val (Richard Chamberlain,
Australia 1975), Dead Man - William Blake the movie (Regia: Jim
Jarmuch, cu: Johnny Depp, Gary Farmer), Iubita mea fantom
(Patrick Swayze, Demi Moore), 5 prieteni n viaa de apoi The 5
people you meet in Heaven (Regia: Lloyd Kramer, Scenariu: Mitch
Albom, cu: Jon Voight), Fantom cu ofer Fantome avec
chauffeur (cu: Phillippe Noiret), Muntele Sacru (Yodorowski),
Ioana DÀrc (R.: Luc Beson, cu: Milla Jovowitch), Numele
Trandafirului (Sean Connery), Micul Buddha (R.: B. Bertolucci, cu
Keanu Reeves), Thunderheart Inim de Tunet (Val Kilmer),
Cammina, cammina (Italia 1982, Regia: Ermanno Olmi, Cu:
Alberto Fumagalli), Il quarto re Al 4-lea mag (Italia 1998, Regia:

Stefano Reali, Cu: Raoul Bova), Flight of the Reindeer Zbor de
reni (Regia: Ian Barry, Cu: Beau Bridges), A 2-a ans (Regia:
Frdric Krivine, Cu: Julien Boisselier), Unlikely Angel (Regia:
Michael Switzer, Cu: Dolly Parton), Moarte clinic - Resurrection
(Regia: Daniel Petrie, cu: Ellen Burstyn, Sam Shepard), Quo Vadis
(Cu: Robert Taylor, Deborah Kerr, Peter Ustinov), Codul Da Vinci
The Da Vinci Code (Regia: Ron Howard, cu: Tom Hanks, Audrey
Tautou, dup romanul lui Dan Brown), La Prophtie d'Avignon
(Regia: David Delrieux, cu: Louise Monot, Guillaume Cramoisan,
Marthe Keller), Le Sang des Templiers - Das Blut der Templer (Regia
: Florian Baxmeyer, cu : Mirko Lang, Alicja Bachleda-Curus),
BabÀziz / BabÀziz, prinul care i contempl sufletul (FranaGermania-Anglia-Iran-Tunisia-Ungaria 2005, Regia: Nacer Khemir,
cu: Parviz Shaminkhou, Maryam Hamid), Requiem (Regia: HansChristian Schmid, cu: Sandra Hueller, Burghart Klaussner, Imogen
Kogge, Anna Blomeier), i ngerii se ndrgostesc Made in
Heaven (Regia: Timothy Hutton, cu: Kelly McGillis, Maureen
Stapleton), Picat din cer Holy man (Regia: Stephen Herek, cu:
Eddie Murphy, Jeff Goldblum), Kundun (Regia: Martin Scorsese, cu:
Tenzin Thuthob Tsarong, Gyurme Tehtong), Miracolul Maldonado
The Maldonado Miracle (Regia: Salma Hayek, cu: Peter Fonda, Mare
Winningham, Ruben Blades, Eddy Martin) etc
Natura realitii: Matrix 1-3 (Keanu Reeves), Dark City
(Kiepher Sutherland), Etajul 13 (SUA 1999, Regia: Josef Rusnak,
cu: Armin Mueller-Stahl), Scara lui Iacob Jacobs Ladder (Regia:
Adrian Lyne, cu: Tim Robbins), Al 6-lea sim i The Kid (Bruce
Willis), Phenomenon (John Travolta), Casa din cri de joc House
of cards (Regia: Michael Lessac, cu: Kathleen Turner, Tommy Lee
Jones), Terenul de baseball-joc din vis Field of dreams (Regia:
Phil Alden Robinson, cu: Kevin Costner, Ray Liotta), Trezirea Awakenings (Regia: Paul Marshall, cu: Robert De Niro, Robin
Williams), Solaris, Oglinda, Cluza, Sacrificiul (Tarkovski),
Siberiada (A. Koncealovski), Omul care tunde iarba (Pierce
Brosnan), Langolierii The Langoliers (Dup Stephen King, Regia:
Tom Holland, cu: Patricia Wettig, Bronson Pinchot, Dean Stockwell),
Puterea visurilor Lathe of Heaven (Regia: Philp Haas, cu: James
Caan, Lukas Haas; dup Ursula K. Le Guin), American Beauty
(Kevin Spacey), Nirvana (Christopher Lambert), Legenda lui
Bagger Vance (cu Will Smith, regia: Robert Redford), videoclipurile
lui Peter Gabriel i Frozen Ray of Light (Madonna), Preul libertii
A Price above Rubies (SUA 1998, Renee Zellweger i Julianna
Marguilles), Inamici din dragoste Enemies: A love story (Cu: Ron
Silver, Anjelica Huston), Izvorul Out of time (Canada 2000, Cu:

Mel Harris), The Night Train to Kathmandu (Regia: Robert Wiemer,
Cu: Milla Jovovitch), Samsara (Miramax, Italia/Frana/India 2001,
Regia: Nalin Pan, Cu: Shawn Ku), Spring, summer, fall, winter... and
spring Primvara, vara, toamna, iarna... i din nou primvara
(Coreea de Sud/Germania 2003, Regia: Ki-duk Kim, Cu: Yeong-su
Oh, Jae-kyeong Seo), Culoarul morii The Green Mile (Regia:
Frank Darabont, cu: Tom Hanks, Michael Clarke Duncan, David
Morse, Bonnie Hunt), Don Juan De Marco (Regia: Jeremy Leven,
cu: Johnny Depp, Marlon Brando, Faye Dunaway), Forrest Gump
(Regia: Robert Zemeckis, cu: Tom Hanks, dup un roman de Winston
Groom), Lost Room (Scenariul: Christopher Leone, Laura Harkom,
Paul Workman, regia: Peter Chomsky, cu: Peter Krause, Julianna
Margulies), Bee season (Regia: David Siegel, cu: Richard Gere),
The Animatrix - The Final Flight of the Osiris (d.a.), In your
dreams (Regia: Gary Sinyor, cu: Dexter Fletcher), Blueberry
(Regia: Jan Kounen, cu: Vincent Cassel, Juliette Lewis, Michael
Madsen), Wanted (cu: Angelina Jolie), I.A. Artificial Intelligence
etc
Heroic Phantasy: Stpnul inelelor 1-3, Trmul magicEarthSea (dup Ursula K. Le Guin, cu Isabela Rosellini, Shawn
Ashmore, Danny Glover), Cronicile din Narnia: ifonierul,
vrjitoarea i leul + Prinul Caspian (Walt Disney Production, dup
C.S. Lewis), CrossWorlds - ntre 2 lumi - Cristalul magic i
Domnia oim (Rutger Hauer), Highlander 1-3 i Mortal
Kombatt 1, 2 (Christophe Lambert), Merlin (Sam Neill), Conan
barbarul 1-3, The Red Sonja Sonia cea Roie (Regia: Richard
Fleischer, cu: A.S., Brigitte Nielsen) (A. Schwarzenegger), The
Neverending Story 1-3 (Regia: Wolfgang Petersen, cu: Barret
Oliver), Indiana Jones - Seria (Harrison Ford), Zardoz, First
Knight King Arthur, Dragon Heart, Sword of the Valiant,
Medecine Man (Sean Connery), Copacul Znelor Photographing
Fairies (HBO, Regia: Nick Willing, cu: Toby Stephens), Trmul
Magic Cltorie fantastic Cltoria Inorogului Voyage of the
Unicorn (Regia: Philip Spink, cu: Beau Bridges), Magica legend a
spiriduilor The Magical legend of the Leprechauns (Regia: John
Henderson, cu: Randy Quaid, Whoopi Goldberg), 1001 de Nopi
Arabian Nights (Hallmark, SUA 2000, Regia: Steve Barron, cu: Mili
Avital, Alan Bates), Cltorie spre Vest The Monkey King The
Lost Empire (Hallmark, cu: Thomas Gibson, Bai Ling, Russell
Wong), Alice n ara Minunilor Alice in Wonderland (Whoopi
Goldberg) i Alice in ara Oglinzii (Hallmark, Regia: John
Henderson, cu: Kate Bekinsale), Criasa Zpezii The Snow
Queen (Hallmark, Regia: David Wu, cu: Bridget Fonda), Lna de

Aur Jason and The Argonauts (Hallmark, Regia: Nick Willing, cu:
Jason London), Odiseea-Ulise (Hallmark, cu: Armand Assante),
Alb ca Zpada Snow White (Hallmark, Regia: Caroline
Thompson, cu: Miranda Richardson, Kristin Kreuk), Gulliver`s
Travels (Regia: Charles Sturridge, cu: Ted Danson), Al 13-lea
rzboinic (Regia: John McTieran, cu: Antonio Banderas, Omar
Sharif), Excalibur (Regia: John Boorman, cu: Nigel Terry, Nicol
Williamson, Hellen Mirren), Ceurile din Avalon (Juliana Margulies),
Episoade din: Tarzan, Xena, Hercule, Lumea pierdut a lui
Conan Doyle Arthur Conan Doyle`s Lost World (Cu: Peter Mc
Cauley, William Snow, Jennifer O`Dell, Rachel Blakely),
Beastmaster Stpnul fiarelor, Cltoriile lui Sinbad Marinarul,
Cuttorii de comori / Relic hunter (Tia Carrere), Charmed /
Farmece, Unitatea special 2 Special Unit 2, Psi factor,
Sliders, Miracole - Miracles, La limita imposibilului etc; Al 10lea Regat (Regia: David Carson+Herbert Wise, cu: Kimberly
Williams, Scott Cohen), The last Unicorn (d.a.), Piraii Apei Negre
(d.a.), The Dark Crystal (Regia: Frank Oz, cu: Jim Henson), Lara
Croft Tomb Raider 1 (Angelina Jolie), Paznicul visurilor Dreamkeeper (povetile amerindiene, Hallmark, cu: August
Schellenberg, Simon Baker, Eddie Spears), Jack i vrejul de fasole
Jack and the beanstalk: The real story (SUA 2001, Regia: Brian
Henson, cu: Mia Sara, Matthew Modine, Vanessa Redgrave),
Legend (Regia: Ridley Scott, cu: Tom Cruise), Inelul Nibelungilor
(Regia: Uli Edel, cu: Benno Furmann, Kristanna Loken), Dragoste de
vrjitoare - Un amour de sorcire (Cu: Vanessa Paradis, Jeanne
Moreau, Jean Reno), Willow (Regia: Ron Howard, cu: Val Kilmer),
Kull cuceritorul / Kull the conqueror (cu Kevin Sorbo), Dungeons
and dragons, Comoara din spatele crilor 2 The Librarian 2:
Return to King Solomons Mines (cu: Noah Wyle, Gabrielle Anwar),
Ella fermecata Ella enchanted (Regia: Tommy OHaver, cu: Anne
Hathaway), Criasa Zpezii: O poveste de iarn (cu: Chelsea
Hobbs, Bridget Fonda), Eragon (cu: Garrett Hedlund), Bridge to
Terabithia (dup Katherine Paterson, regia: Gabor Csupo, cu: Josh
Hutcherson, Anna Sophia Robb), Fntna Vieii The Fountain of
Life (Regia: Darren Aronofsky, cu: Hugh Jackman, Rachel Weisz),
Zna Mselu, Labirintul lui Pan (Regia: Guillermo del Toro, cu:
Sergi Lopez, Ivana Baquero), Grdina de la miezul nopii Toms
midnight Garden (Regia: Willard Carroll, cu: Anthony Way, Greta
Scacchi), Vrjitoarele The Witches (Regia: Nicolas Roeg, cu:
Anjelica Huston), Femeia mrii The Seventh Stream (Regia: John
Gray, cu: Saffron Burrows, Scott Glenn), Hocus Pocus (Regia:
Kenny Ortega, cu: Jason Marsden, Bette Midler, Sarah Jessica
Parker), Prietenul din adncuri Magic in the water (Regia: Rick

Stevenson, cu: Mark Harmon), Piraii din Caraibe (seria veche i
cea nou cu Johnny Depp), Charlie i fabrica de ciocolat Charlie
and the Chocolate Factory (Regia: Tim Burton, cu: Johnny Depp),
Miss Potter (Regia: Chris Noonan, cu: Rene Zellweger, Ewan
McGregor), Copacul fermecat The Wishing Tree (Regia: Ivan
Passer, cu: Alfred Woodard, Helen Shaver, Blair Underwood), Fraii
Grimm The Brothers Grimm (Regia: Terry Gilliam, cu: Matt
Damon, Heath Ledger, Lena Headey), Beowulf (Regia: Robert
Zemeckis, cu: Angelina Jolie, Ray Winstone), Busola de Aur - The
Golden Compass (Regia: Chris Weitz, cu: Nicole Kidman), Epoca
de ghea 1 i 2 (d.a.), Lady in the water (Regia: M. Night
Shyamalan, cu: Paul Giamatti, Bryce Dallas Howard) etc
Arte Mariale: Sanjuro, Judo, Judo Saga, Harakiri,
Rashomon, Cei 7 samurai, Ran, Macbeth, Dreams, Barb
Roie, Ultimul samurai, Povestirile Lunii Palide dup ploaie,
Dersu Uzala (R: A. Kurosawa, cu Toshiro Mifune), Soarele rou
Soleil rouge (Regia: Terence Young, cu: Charles Bronson, Toshiro
Mifune, Alain Delon), Hiena 1, 2, Maestrul beiv Drunken master
1, 2, Vulturul n umbra arpelui (seria clasic de arte mariale cu
Jackie Chan), Enter the Dragon (idem cu Bruce Lee), Karate Kid
1-4 (Pat Morita), Sport sngeros (Jean Claude Van Damme),
Expertul (Samo Loo), Lupttorii din Valea Misterioas, Lancea
de Argint, Legenda unui lupttor (seria China i Hong Kong),
Tigru i Dragon Crouching tiger, hidden dragon (Regia: Ang Lee,
cu: Michelle Yeoh, Zhang Ziyi, Chow Yun Fat), Eroul - Hero (cu: Jet
Li, Tony Leung, Maggie Cheung), Casa sbiilor zburtoare House
of Flying Daggers (Regia: Yimou Zhang, cu: Ziyi Zhang, Andy Lau,
Takeshi Kaneshiro), Spring, summer, fall, winter... and spring
Primvara, vara, toamna, iarna... i din nou primvara (Coreea de
Sud/Germania 2003, Regia: Ki-duk Kim, Cu: Yeong-su Oh, Jaekyeong Seo), Shinobi Rzboinici din umbr (Japonia 2005, Regia:
Ten Shimoyama, cu: Yukie Nakama, Tomoka Kurotani), Azumi
(Japonia 2003, Regia: Ryuhei Kitamura, cu: Aya Ueto, Shun Oguri),
Rzboinicii cerului i pmntului Tian di ying xiong (China 2003,
Regia: Ping He, cu: Kiichi Nakai, Xueqi Wang), Curse of the Golden
Flower (Regia: Zhang Yimon, cu: Gong Li, Chow Yun Fat), Ashura
(Regia: YojiroTakita, cu: Somegoro Ichikawa, Rie Miyazawa), Fr
team - Fearless (cu: Jet Li, Shido Nakamura), Zatichi (Regia:
Takeshi Kitano, cu: Takeshi Kitano), Legenda dragonului rou
Hong Xiguan zhi Shaolin wu zu (Regia: Jing Wong, cu: Jet Li), Kung
Fu Panda (d.a.) etc
S.F.: Star Wars / Rzboiul stelelor - Seria (Regia: George Lucas),

Oameni n negru 1,2 (Will Smith), Insula Dr. Moreau (Regia: John
Frankenheimer, cu: Val Kilmer, Marlon Brando), Al 5-lea element
(Regia: Luc Besson, cu: Milla Jovowitch), Armata celor 12 maimue
(Bruce Willis), Contact (Jodie Foster), Tommy knockers (dup
Stephen King), Back to the Future - napoi n viitor (Regia: Robert
Zemeckis, cu: Christopher Lloyd, Michael J. Fox), Event Horizon
(Sam Neill), Charlie Jade, Terminator 1-3, Total Rekall,
Predator 1, 2 (Danny Glover) (Schwartzenneger), Seria Alien
(cu: Sigourney Weaver), Predator vs. Alien, Odiseea spaial 1,
2, Total Recall 2070, Capcana de visuri Dream catcher, Regii
nisipurilor (Beau Bridges), Cltorie spre centrul Pmntului
(Regia: George Miller, cu: Treat Williams, Jeremy London, Tushka
Bergen), The Infinite Worlds of H.G. Wells - Lumile lui H.G. Wells
(Hallmark; Regia: Robert Young, cu: Tom Ward), Elektra, Cronicile
lui Ridick, Krull (Regia: Peter Yates, cu: Ken Marshall, Lysette
Anthony, Freddie Jones), Planeta interzis Forbidden Planet (SUA
1956, Regia: Fred Wilcox, cu: Walter Pidgeon, Leslie Nielsen, Anne
Francis), Culoarele timpului 1-3 (Jean Reno), Poliist temporal
(Jean Claude Van Damme), Undeva, cndva (Jane Seymour),
Episoade din: Dosarele X, La limita imposibilului-Beyond
Reality, Zona Crepuscular, Cltorii n lumi paralele (John
Rhys-Davies, Jerry O`Connell), Odyssey 5 (Regia: Manny Coto, cu:
Peter Weller, Sebastian Roche, Christopher Gorham), Andromeda
(Kevin Sorbo S.F.), Star Trek seriile + cinema, Rzboinicii stelari
Planeta Fiar (d.a.), Fiare Cibernetice Beast Transformers
(d.a.), Babylon 5, Terra 2, Lost in Space-Pierdui n spaiu,
Lexx, Farscape - Pierdut n Univers (Moira LeviathanStarship,
John Crichton), (SUA/Australia, cu: Ben Browder, Claudia Black),
Smallville, Cronici paranormale Psi factor etc; Seriile
Stargate: Stargate Cinema 1-2, Stargate SG1, Stargate Atlantis,
Mutant X, Nemuritorul i Invazia E.T. (Adrian Paul) etc , Specii
1, 2, Regatul pierdut al lui Atlantis (d.a.), Final Fantasy-The Spirit
Within - Spiritele ascunse (d.a.; voci: Ming-Na Wen, Alec Baldwin),
Johnny Quest (d.a.), Pocahontas (d.a.; Duhul Naturii), Regele
Leu (d.a.; Spiritul Impersonal), Aeon Flux (d.a. i filmul n Regia:
Karyn Kusama, cu: Charlize Theron), Planeta maimuelor (cele
vechi i cele noi), ntlnire de gradul 3, Hangar 19, Battlefield
Earth (John Travolta i cel cu Scott Bakula), Cer ntunecat Dark
Skies (Scenariu: Bryce Zabel, cu: Eric Close, Megan Ward, J.T.
Walsh), Taken Istoria dup Steven Spielberg Steven Spielberg
presents Taken (Regia: Breck Eisner i Felix Enriquez Alcala, cu:
Julie Benz, Steve Burton), E.T., A.I., Rzboiul lumilor (R.:
Steven Spielberg), Minority Report (Tom Cruise), X Men 1, 2,
The Day after Tomorrow, Experimentul Philadelphia 1, 2 (Regia:

Stephen Cornwell, cu: Brad Johnson), The final countdown USS
Nimitz (Regia: Don Taylor, cu: Kirk Douglas), Unicul (Jet Li),
Virus (Jamie Lee Curtis), Serenity (Regia: Joss Whedon, cu:
Nathan Fillion, Gina Torres), Vocea morii White noise (Regia:
Geoffrey Sax, cu: Michael Keaton), Flatliners (Julia Roberts, Kevin
Bacon), Independence Day, Jurasic Park 1-3, Cocoon 1, 2
(Regia: Daniel Petrie, cu: Don Ameche), Immortel Ad Vitam Immortal (Regia: Enki Bilal, Cu: Linda Hardy), Vntoare fatal A
sound of thunder (Regia: Peter Hyams, Cu: Edward Burns, dup
Ray Bradbury), Dreamcatcher Talismanul visurilor (Regia:
Lawrence Kasdan, Cu: Morgan Freeman), Wing Commander
(Regia: Chris Roberts, Cu: Freddie Prinze Jr.), The 4400 (Scenariul:
Scott Peters i Ren Echevarria, Regia: Scott Peters, cu: Joel Gretsch
etc), K-Pax (Regia: Iain Softley, cu: Kevin Spacey, Jeff Bridges),
Tunelul timpului (Regia: Irvin Allen), The Time Machine Maina
timpului (Regia: Simon Wells, cu: Guy Pearce, Samantha Mumba,
Jeremy Irons), Dr. Who (Marea Britanie 2005, Regia: Keith Boak,
Euros Lyn, Joe Ahearne, cu: Christopher Eccleston, Billie Piper),
Batman, Spider man, Copiii Tatlui / Children of men, Legturi
extraterestre - Communion (Regia: Philippe Mora, cu: Christopher
Walken), Dincolo de trecut Dja-vu (Regia: Tony Scott, cu:
Denzel Washington), Misiune n Triunghiul Bermudelor The
Triangle (Regia: Craig R. Baxley, cu: Sam Neill, Lou Diamond
Phillips, Eric Stolz, Catherine Bell), Pitch Black (cu: Vin Diesel),
Johnny Mnemonic (Regia: Robert Lango, cu: Keanu Reeves),
Abisul (cu: Ed Harris), Pi (Regia: Darren Aronofsky, cu: Sean
Gulette, Mark Margolis), Below (Regia: David Twohy, cu: Matthew
Davis, Bruce Greenwood), Ghost rider (Regia: Mark Steven
Johnson, cu: Nicholas Cage, Jon Voight), Transformers (Regia:
Michael Bay, cu: Shia La Beouf, Megan Fox), His dark materials:
The Golden Compass (Regia: Chris Weitz), Sunshine (Regia:
Danny Boyle), Portocala mecanic A Clockwork Orange (Regia:
Stanley Kubrick, cu: Malcolm McDowell), Waterworld (Regia: Kevin
Reynolds, cu: Kevin Kostner), The last Mimzy (Regia: Robert
Shaye, cu: Chris ONeil), Sunshine (Regia: Danny Boyle, cu: Chris
Evans) , Invasion (Regia: Oliver Hirschbiegel, cu: Nicole Kidman),
Zbor de fluture Butterfly effect (Regia: Eric Bress, J. Mackye
Gruber, cu: Ashton Kutcher, Melora Walters, Amy Smart), Frecvena
vieii - Frequency (Regia: Gregory Hoblit, cu: Dennis Quaid, James
Caviezel, Shawn Doyle), Pulbere de stele - Stardust (Regia:
Matthew Vaughn, cu: Robert de Niro), Magneto, Avatar,
Wolverine, 10 000 B.C., The Spiderwick Chronicles, Mutant
chronicles, The Waterhouse, Casa de pe lac (cu: Keanu Reeves,
Sandra Bullock), Eu, robotul I, robot (Regia: Alex Proyas, cu: Will
Smith), Next Capcana viitorului (Regia: Lee Tamahori, cu:
Nicholas Cage, Julianne Moore, Jessica Biel), Numrul 23 The
Number 23 (Regia: Joel Schumacher, cu: Jim Carrey, Virginia
Madsen, Logan Merman), Resident evil: Extinction (cu: Milla
Jovovich), Earth: Final Conflict (serialul 1997-2002; regia: Gene i
Majel Roddenberry, cu: Kevin Kilner, Robert Leeshock, Lisa Howard,
Von Flores, Leni Parker), Battlestar Galactica, Next (cu: Nicolas
Cage), Premonition (cu: Sandra Bullock), Silencers - Invadatorii
(cu: Jack Scalia), Dark breed (cu: Jack Scalia), Southland tales
(Regia: Richard Kelly, cu: Sarah Michelle Gellar), Torus 2: Epoch:
Evolution (Regia: Ian Watson, cu: David Keith, Billy Dee Williams,
Brian Thompson, Angel Boris Reed), Torus (Regia: Matt Codd, cu:
David Keith), The man from Earth (Regia: Richard Schenkman, cu:
John Billingslay), The Butterfly Effect Zbor de fluture (Regia: Eric
Bress, J. Mackye Gruber, cu: Ashton Kutcher, Amy Smart ), [2012:
The War for Souls, The Surrogates, Interstellar, Battle Angel,
Rendezvous with Rama, Avatar, Land of the Lost], Jumper
Oriunde, oricnd (Regia: Doug Liman, cu: Hayden Christensen),
Afterworld (d.a.), City of Ember Oraul din adncuri (Regia: Gil
Kenen, cu: Bill Murray, Saoirse Ronan), Das Jesus video - Relicva,
The fall (Regia: Tarsem Singh, cu: Lee Pace, Justine Waddell), Max
Payne (Regia: John Moore, cu: Mark Wahlberg, Beau Bridges),
Control total Control factor (Regia: Nelson Mc Cormick, cu: Adam
Baldwin, Elisabeth Berkley) etc
Apocaliptic-Escatologice: Frumuseea diavolului La
beaut du diable (1950, regia: Ren Clair, cu: Michel Simon, Grard
Philipe), A 7-a pecete (Demi Moore), Apocalipsa
(Schwartzenneger), Misiune in ara Sfnt The Body (cu:
Antonio Banderas, dup romanul lui Richard Sapir) / n legtur i
cu documentarul Mormntul pierdut al lui Isus [???] de pe
Discovery (Regia: James Cameron, realizator: Simcha Jacobovich,
referitor la descoperirea arheologului evreu Amos Kloner din 1980),
Constantine (Keanu Reeves), Armata ngerilor 1-3 (God`s Army
The Prophecy 1, 2, Regia 1: Gregory Widen, Regia 2: Greg
Spence, cu: Christopher Walken), Codul Omega 1-3 (Omega
Code, cu Michael York, Meghiddo i Judecata - Judgement,
Regia: Andre Van Heerden, cu: Corbin Bernsen, Nick Mancuso), Fie
copilul binecuvntat! (Kim Basinger), Copilul de aur (Eddy
Murphy), Scandal n Cartierul Chinezesc - Big trouble in Little
China (Regia: John Carpenter, cu: Kurt Russell), Virus mortal The
Stand (cu: Gary Sinise, Rob Lowe, dup Stephen King), Episoade
din: Millenium etc, Nostradamus S.F. (SUA/Canada 2000,
Regia: Tibor Takaks, Cu: Rob Estes, Joely Fisher, Gene Davis),
Nostradamus (Regia: Roger Christian, cu: Tchky Karyo, Rutger
Hauer, Amanda Plummer), Apocalypto (Regia: Mel Gibson),
Revelations The End is here (Scenariu: David Seltzer, Regia:
David Semel, cu: Bill Pulmann, Mark Rendall, John Rhys-Davies),
Hellboy i Hellboy 2: The Golden Army (Regia: Guillermo del
Toro, cu: Ron Perlman, Selma Blair), Unde vei fi poimine The Day
Aftertomorrow (Regia: Roland Emmerich, cu: Dennis Quaid, Emmy
Rossum), I am legend (cu: Will Smith), Monstruos - Cloverfield,
The day the Earth stood still (cu: Keanu Reeves), The Happening
- ntmplarea (Regia: M. Night Shyamalan, cu: Mark Wahlberg,
Zooey Deschanel), Children of men etc
Horror educativ: Creatorii de comaruri In the mouth of
madness (R.: John Carpenter, cu Sam Neill), Enigma vrjitoarei
(Cu: Dennis Hopper=H.P. Lovecraft), arpele i Curcubeul (Regia:
Wes Craven, cu: Bill Pullman), Mr. Frost, Musca 1, 2, Hideaway Criminalul satanist (Regia: Brett Leonard, dup Dean R. Koontz),
Holy Man (+ Eddie Murphy), Buckaroo Banzai (Jeff Goldblum),
Pact cu diavolul (Keanu Reeves), Beetlejuice, Poltergeist 1-3
(cu: Jo Beth Williams), Poltergeist: The Legacy (Scenariu: Richard
Barton Lewis, cu: Derek de Lint, Martin Cummins, Helen Shaver),
Pluta Meduzei (R. Burton), Comar pe Elm Street 1-6 (Wes
Craven), Wes Craven presents: They (Regia: Robert Harmon, Rick
Bota, cu: Laura Regan, Marc Blucas, Ethan Embry), Spawn (Regia:
Mark A.Z. Dippe, cu: Michael Jai White, Jason Wynn i cel d.a.),
Arma dreptii, Mumia 1, 2 (Brendan Fraser), Regele scorpion
(Regia: Chuck Russell, cu: Wayne Johnson), Fantoma de la Luvru
(Sophie Marceau), It, Furtuna secolului Storm of the century,
Shining (dup Stephen King), Vidoq (Gerard Depardieu), Snow
White A tale of terror (cu: Sigourney Weaver), Ghostbusters
Vntorii de fantome 1, 2 (Sigourney Weaver), Profeiile omului
molie The mothman prophecies (Regia: Mark Pellington, Cu:
Richard Gere, dup romanul omonim al lui John Keel), The Relic
(Regia: Peter Hyams, Cu: Penelope Ann Miller), The Caveman`s
Valentine Profetul din grot (Regia: Kasi Lemmons, Cu: Samuel L.
Jackson), Suflete pierdute n Atlantida Hearts in Atlantis (Regia:
Scott Hicks, cu: Anthony Hopkins), Haunting Sarah Viziunile lui
Sarah (Regia: Ralph Hemecker, cu: Kim Raver), Pars vite et
reviens tard (Regia: Rgis Wargnier, cu: Jos Garcia), Destinaie
final Final destination 1-3 (regia: David R. Ellis, cu: Ali Larter, A.J.
Cook, Michael Landes) etc
Documentare: Enigmatica Terra (documentare Monica

Leno pe TVR 2), Documentarele lui Paul Barb Neagr (dup opera
lui M. Eliade), Documentarele de pe Discovery Channel: despre
Atlantida fcute de David Wickham , prezentator Graham Hancock:
Quest for lost civilisations, Potopul, Egipt (Totul despre
piramide, Piramide, mumii, morminte, Ghidul piramidelor,
Egipteni celebri etc), Misterul mumiei negre/copilului negru,
cele despre constelaiile incae (War against time), cele despre
fluviul Congo, cele despre Shaolin, Petra, indienii pueblo Canionul
Chaco, sacrificiile umane i canibalism, Barbarii lui Terry Jones
(episodul Ce nu au spus romanii etc), Pgnii, Celii, Vikingii
(de ex.: Sngele vikingilor, proiect de analiz ADN al prof. David
Goldstein), civilizaia minoic i cea micenian Apocalipse ale
antichitii Insula Santorini-Thera, Un nou Pompei, descoperirea
Troiei, Elena din Troia, Templul pierdut al zeilor - Herakleopolis,
Preotese rzboinice, Amazoanele, Mumiile albe din China,
Mumiile din Canare, n cutarea Vii Pierdute Shangri La (n
legtur i cu documentarul Regatul tibetan Gug/Tsaparang [200
1630 e.n.] de pe France 5 din 2006), Regele Midas, civilizaia
moche-mohica, populaiile nord, sud i central americane
(chacopaya/chachapoya, civilizaia Misissipi, pueblo, anasazi, inca,
azteci, tolteci, olmeci, moche etc), Petera craniilor strlucitoare /
Honduras, civilizaiile i migraiile polineziene, cosmologieastrofizic, inversarea polilor Terrei, schimbrile climatice, formarea
continentelor, oceanic belt-curentul oceanic global, cercetri
etnogenetice i lingvistice (de ex.: limbile i scrierea pe Terra,
Arhivele Turnului Babel / Archives of Babel, Genographic Project
- lucrrile dr. Spencer Wells cu markeri genetici, poporul lemba,
cromozomul Y cohanit, Misterele ADN-ului, Adam-ul genetic
primordial, Eva genetic primordial .a.), istoria evoluiei
omului, paleontologie, formarea Terrei, geologie, geofizic,
paleontologie, biologie, exobiologie, ultimele descoperiri medicale
(genetic, durata vieii, culturi de organe n laborator, memoria
coninut n transplanturi, secvenele de deconectare a creierului n
timpul morii, viaa de dup, parapsihologie, tratarea orbirii,
surzeniei, maladiei Parkinson, transplanturi/incl. transplantul de
cap, funcionarea creierului i a organelor de sim etc), Ultimele
voci din Paradis-Siva Pacifica, Ins. Solomon, Muzica mistic a
Islamului, mumiile Shingon (Cei care s-au mumificat singuri),
Misterul mumiei tibetane, Oracolele Zeiei Gaia, Cumae, Baia,
din Grecia Antic Coborre n iad, Stigmatizaii, vindecri
miraculoase, Life after death, ngerii, Uriaii, Chivotul,
Lancea sfnt, Graalul, Cei 3 Magi, Arca lui Noe de pe
Muntele Ararat, Grdina Edenului din Munii Zagros/Iran, Sf.
Pavel vs. Sf. Iacob biografie alternativ a lui Iisus / Jesus the Real
Man, Isus, Sf. Ap. Iacob, fratele lui Iisus - osuarul, Moise Cine
a fost Moise, Codul Da Vinci realizator Rudy Bednar i cel
prezentat de Tony Robinson, Area 51, Moon landing, faked,
Cercurile din lanuri, Cele mai ciudate poveti cu OZN-uri din
lume: Adevrul despre Roswell; ntlnirile de gradul 3; Marea
conspiraie ET; ET au construit piramidele; Vampirii ET etc, Istorii
neelucidate: Marele cutremur de la San Francisco, Cltorii la
captul Pmntului Etiopia / Crciunul-Timkat la copi, Cltorii
la captul Pmntului Iran / Adoratorii Focului-Luminii, Cltorii
la captul Pmntului Australia, mumiile din Insulele Aleutine
(Alaska), Planeta Albastr, Planeta Slbatic, Uluitoarea
planet Pmnt, Extreme (cldura, frigul, ploaia .a.m.d.) etc;
Documentarele de pe National Geographic: n cutarea Potopului
Biblic Ron Ballard, Redescoperind Stonehenge-ul, Codul Da
Vinci, Evanghelia lui Iuda, Biblia secret, Coranul (realiz.
Anthony Thomas; + Christoph Luxenberg), n cutarea Vii
Pierdute Shangri La, Expediia nazist n Tibet, Shaolin, Tabu,
Evoluia vieii pe Terra, Planeta la control Ciocnirea
continentelor, cele despre artele mariale ale lui Josette
Normandeau, Geniul vikingilor, Lumina de la captul Pmntului
Light at the Edge of the World, episodul: Natura / Structura minii
(realizatori: dr. antropologie i etnobotanic Wade Davis + scriitor
Matthieu Ricard, regizor: Andrew Gregg, imagine: Michael Wood);
Documentarul BBC 1996 Craniile de cristal Mt. Alban, Nebra
Disc; Documentarele de pe Viasat History (Discovery): Adevratul
chip al Sf. Nicolae/Mo Crciun, Regina din Saaba, Organizaia
Opus Dei i Codul da Vinci, Viaa i vremurile Papei Ioan-Paul al IIlea, Conspiraii sub lup: Moartea Papei Ioan-Paul I, Viaa i
vremurile Fridei Kahlo, Newton ereticul, Mituri i eroi: Regina din
Saaba / Lna de aur / Shangri La etc; Documentarele de pe Animal
Planet: Animal X, etologie i inteligen animal (ciori, papagali,
maimue, delfini, balene etc); Documentarele despre Tibet, Zen,
Budism ale lui Arnaud Desjardins, Documentarul Descoperirea
Cetii cu Totul de Aur Berenice PanChrisya (de ctre fraii
Castiglioni), Documentarul Misterele de la Rennes le Chateau al
lui Georges Combe, documentarul Dezlegarea Codului Da Vinci
fcut de Disinformation Company Ltd. (sic!), Documentarul de pe
TV5 / France 3 Cest nest pas de la magie: episodul Istoria
Universului etc
Diverse: Cteva zile din viaa lui Oblomov (Regia: Nikita
Mihalkov, cu: Oleg Tabakov), Drumul spre Wellville (Anthony
Hopkins), Amlie Le fabuleux destin dÀmlie Poulain (Regia:
Jean-Pierre Jeunet, Cu: Audrey Tautou), Sirena ndrgostit Splash (Regia: Ron Howard, cu: Tom Hanks, Daryl Hannah) etc
De ascultat muzica:
Klaus Schulze Time Wind, Body love, Vanghelis
Spirala, Heaven and hell etc., Kitaro Kojiki etc., Ravi Shankar
Ragas etc. (sitar), Enya The memory of trees etc., Jean
Michel Jarre Oxigene 1-6, Magnetic fields etc., J. S. Bach,
preclasici (Vivaldi, Scarlatti etc.), Ceaikovski, Rahmaninov,
Prokofiev, Grieg, Chopin, Muzic bisericeasc ortodox rus,
Eurythmics, Sting, Bee Gees, Scorpions, Chris Rea, Queen, Sinead
O`Connor, Beatles, Simon & Garfunkel, Emerson Lake & Palmer,
Police, Genesis, The Carpenters, Fleetwood Mac, Phil Collins etc.
De citit:
Biblia,
Evanghelia
lui
Toma,
Vieile
Sfinilor,
Proloagele, Patericul (Egiptean, Pecerski, al Muntelui Athos,
Tebaidei Nordului / Nordului Rusiei, Lavrei peterilor de la Kiev etc),
Matericul, Limonariul, Viaa i Minunile Maicii Domnului,
Cartea de RugciuniV, Filocaliile, Acatistierul, Psaltirea,
Evangheliile apocrife, Cartea lui Enoh, Textele eseniene i
gnostice (Manuscrisele de la Marea Moart i Qumran, vezi de
ex.: Elaine Pagels), Bhagavad Gita, S(h)rimat Bhagavatam,
Coranul, Vedele, Upaniadele, Puranele, Aranyakas,
Tantras, Lao Tz Tao Te King 1, 2, Ramakrishna, Ramana
Maharishi, Nisargadatta Maharaj, Ranjit Maharaj, Poonja, Patanjali
Yoga
Sutra,
(Goraknashataka,
Shivasamhita,
Hathayogapradipika, Gherandasamhita), Lie Tz, Chuang Tz, I
King-ul, spusele directe i neprelucrate ale sfinilor i maetrilor
Tradiiei (i de privit fotografiile ori icoanele lor, zilnic): cretini
ortodoci i catolici, hindui, shivaii, vishnuii, jainiti, tibetani,
yoghini (de diverse religii), buditi, chinezi i japonezi Chàn-Zen,
taoiti i shinto, islamici, sufii, ai tradiiei iudaice clasice (Zoharul,
Cabala, povestiri hasidice etc), nativi nord-americani, ai tradiiei
central i sud-americane, ai tradiiei aborigene australiene, amani
siberieni, eschimoi, basmele, povetile, miturile nemuritoare,
precum i folclorul (pentru romni de ex.: Marcel Olinescu, Tudor
Pamfile, Ioan Fl. Marian etc) tuturor popoarelor etc (Ramakrishna:
Toate tradiiile snt ci care duc la Dumnezeu, dar nu snt
Dumnezeu). De ex.: Meister Eckhart, Jacob Boehme, Angelus
Silesius Cltorul heruvic etc, Jan van Ruysbroeck Podoaba

nunii spirituale etc, Jakob Loerber (mpria misterioas a
spiritelor: Evoluia unui suflet n lumea de dincolo de moarte etc),
Anna Katherina Emmerich, Emanuel Swedenborg, Imitatio Christi,
Pelerinul rus, Taisen Deshimaru Zen (Zen i Artele Mariale,
Satori, mari maetri Zen etc), Bodhidharma, Hui Neng, Hyakujo,
Obaku, Tozan, Sozan, Nyojo, Dogen, Ryokan, Basho, Takuan, Sosan,
Ekai Mumon, Kodo Sawaki, Morihei Ueshiba AikiDo (Arta Pcii
etc), Jigoro Kano, Gigin Funakoshi KarateDo (Calea mea n via
etc), Musashi Myamoto Tratatul celor 5 cercuri, Bushido, Sun
Tz Arta rzboiului 1, 2, Texte budiste (Canonul Pali,
Tripitaka, Sutrele Budiste, Dhammapada etc), Milarepa,
Marpa, Naropa, Tilopa, Dattatreya, Siddharameswar, Jnaneswar,
Shantideva, Ma Ananda Mayi (de ex.: Melita Maschmann
ntlnind Beatitudinea: O cltorie cu Ma Ananda Mayi), Swami
Shivananda Saraswati, Shri Aurobindo (i Mirra Alfassa Mama de la
Pondichery: de ex.: Satprem Mama i Materialismul Divin,
Mama i Specia Nou, Mama i Mutaia Morii, Mintea
celulelor etc), Shri Yukteshwar, Swami Yogananda Autobiografia
unui yoghin, Kshemaraja, Shankaracharya, Nagarjuna, Ramdas,
Abhinavagupta, Lalla, Uptaladeva, Tsonghapa, Gopi Krishna (The
awakening of Kundalini etc), Samkhya Karika, red. W.Y. Evans
Wentz - Yoga tibetan i doctrinele secrete etc, Hermes
Trismegistus (Zeul Thot) Tablele de Smarald .a., Popol Vuh Cartea Maya a zorilor vieii, Rumi, Ibn Arabi, Hafiz, Khalil Gibran,
Ommar Khayam, Hazrat Inayat Khan, Kabir etc, Bardo-Cartea
Tibetan a Morilor, Sogyal Rinpoche Cartea tibetan a vieii i a
morii, Cartea Egiptean a Morilor, Ion Ghinoiu (Cartea
Romneasc a morilor, Lumea de aici, lumea de dincolo: ipostaze
romneti ale nemuririi, Obiceiuri populare de peste an:
Dicionar, Panteonul romnesc: Dicionar, Srbtori i obiceiuri
romneti, Vrstele timpului, Popasuri etnografice romneti
etc), Sf. Vasile cel Nou nfricoatele vmi ale vzduhului i
dreapta judecat a lui Dumnezeu, dr. Raymond Moody Viaa
dup via 1-3 etc, dr. Elisabeth Kbler-Ross (On Death &
Dying, Death: The Final Stage of Growth, Remember The
Secret, Unfolding the Wings of Love, Longing to Go Back Home,
Why Are We Here etc), Francois Brune Morii ne vorbesc, Peter
i Mary Harrison Viaa nainte de natere, Camille Flammarion
(Viaa dup moarte, La mort et son mystere etc), Patrice Van
Eersel Izvorul Negru, Cristian Bdili Clugrul i moartea,
Jan Van Helsing Omul negru a venit, dr. Ian Stevenson - (Twenty
Cases Suggestive of reincarnation Twenty Cases Suggestive of
Reincarnation. 1966. (2nd rev. ed. 1980), Children Who Remember
Previous Lives. A Quest of Reincarnation. 2001., European Cases

of the Reincarnation Type. 2003), Robert Monroe - (Journeys Out
of the Body, Far Journeys, The Ultimate Journey), Scott Rogo
(In Search of the Unknown, Miracles: A Parascientific Inquiry into
Wondrous Phenomena, The Search for Yesterday etc), dr. Kenneth
Ring (Life at Death, Heading Toward Omega, The Omega
Project, Mindsight and Lessons from the Light etc), Johannes
Greber Comunicarea cu spiritele bune ale lui Dumnezeu, Alan
Kardec (Cartea spiritelor, Cartea mediumurilor, Biblia dup
spiritism etc), M. Valtora LÈvangile tel quìl mà t rvl,
Jean Prieur Les temoins de lìnvisible etc, Guy Ritchie Retour
de làu dela, J. Guesn Le Grand Passage, Pierre Monnier
Lettres de Pierre, Rolland de Jouvenel, Gitta Mallasz Dialogurile
cu ngerul, Timothy Wyllie (Dolphins, Telepathy & Underwater
Birthing, Dolphins, ETs & Angels, Ask Your Angels, A Practical
Guide for Contacting your Angels through Movement, Meditation, &
Music, Adventures Among Spiritual Intelligences, The Helianx
Proposition etc), Gregg Braden (Trezirea la punctul zero, Codul
lui Dumnezeu, Efectul Isaia, Pasind intre lumi, Matricea
Divina etc), Brian L. Weiss (Multe viei, muli maetri, Acelai
suflet, multe trupuri, Mesaje de la maetri etc), August
Strindberg Legende, Rudolf Steiner Iniiere n lumile oculte
superioare etc, Rn Gunon Simbolismul Crucii etc, Jiddhu
Krishnamurti, Fulcanelli Misterul Catedralelor, Stanislas de
Guaita, Edgar Cayce, Herbert Thurston The physical phenomena
of mysticism, Giuseppe Tucci Teoria i practica Mandalei,
Heinrich Zimmer (Miturile indiene, Regele i cadavrul), Angelo
Moretta (Miturile Indiei i Miturile Americii de Sud), Mircea
Eliade (Nopi la Serampore, Secretul Doctorului Honnigberger,
Yoga nemurire i libertate, Jurnalul din India, Istoria credinelor
i ideilor religioase, Arta de a muri: Antologie, Alchimia
asiatic, Cosmologie i alchimie babilonian, Aspecte ale
mitului, De la Zalmoxis la Genghis-Han : studii comparative
despre religiile si folclorul Daciei si Europei, Dictionar al religiilor,
Erotica mistica n Bengal : studii de indianistica (1929-1931),
Faurari si alchimisti, Imagini si simboluri : eseu despre
simbolismul
magico-religios,
India ; Biblioteca
Maharajahului ; Santier,
Intro
mnastire
din
Himalaya,
Mefistofel si androginul, Mitul eternei reintoarceri : arhetipuri si
repetare, Mitul reintegrarii, Mituri, vise si mistere, Nasteri
mistice, Nostalgia originilor : istorie si semnificatie in religie,
Oceanografie, Ocultism, vrajitorie si mode culturale : eseuri de
religie comparata, Piatra Serpilor. Studiu de folklor comparat,
Sacrul si profanul, Proz fantastic, amanismul i tehnicile
arhaice ale extazului etc), Ioan Petru Culianu (Arborele

gnozei : mitologia gnostica de la crestinismul timpuriu la nihilismul
modern, Calatorii n lumea de dincolo, Cult, magie,
erezii : articole din enciclopedii ale religiilor, Eros si magie in
Renastere. 1484, Experiente ale extazului : extaz, ascensiune si
povestire vizionara din elenism pina in Evul mediu, Gnozele
dualiste ale Occidentului : istorie si mituri, Onirism si hipnagogie,
Pergamentul
diafan ; Ultimele
povestiri,
Psihanodia : o
prezentare a dovezilor cu privire la ascensiunea celest a sufletului
i la importana acesteia etc), Paul Brunton (India secret,
Egiptul secret), Dalai Lama, Kalu Rinpoche, Chogyam Trungpa,
Swami Rama, Swami Ajaya, Swami Vivekananda, Edwin C.
Steinbrecher Inner Guide Meditation, dr. Stanislav Grof
(Realms Of The Human Unconscious: Observations From LSD
Research (1975), The Adventure Of Self-Discovery: Dimensions of
Consciousness And New Perspectives In Psychotherapy (1988),
Jocul cosmic (1998) etc), Ken Wilber (Graie i for. O
vindecare spiritual dincolo de moarte, Fr granie: abordri
orientale i occidentale ale dezvoltrii personale etc), Michael
Newton Ph.D. (Cltoria sufletelor - studii de caz asupra vieii
dintre viei, Destinul sufletelor - noi studii de caz asupra vieii
dintre viei, Viaa dintre viei - hipnoterapie pentru regresie
spiritual etc), Romain Rolland (Vie de Ramakrishna, Vie de
Vivekananda, Colas Breugnon etc), Hermann Hesse
(Siddhartha, Lupul de step, Jocul cu mrgelele de sticl,
Narziss i Goldmund etc), Karl Gjellerup (Pelerinul Kamanita,
Cltori n Eternitate etc), Carlos Castaneda (nvturile lui
Don Juan, Un alt fel de Realitate, Cltorie la Ixtlan, Povestiri
despre Putere, Al 2-lea Inel al Puterii, Darul Vulturului, Focul
luntric, Puterea Tcerii, Arta visatului, Pase magice, Latura
activ a Infinitii, Roata timpului i toate scrierile sale n ordinea
lor cronologic), Don Miguel Ruiz - (Cele 4 Legminte toltece,
Ghid practic la cele 4 Legminte, Arta de a iubi, Vocea
cunoaterii etc), Michael Harner The Way of the Shaman etc,
Taisha Abelar (The Sorcerer's Crossing: A Woman's Journey /
Trecerea vrjitorilor etc), Carol Tiggs, Florinda Donner Grau
(Shabono: A Visit to a Remote and Magical World in the South
American Rain Forest (1992), The Witch's Dream, Being-InDreaming: An Initiation into the Sorcerers' World (1992) etc),
Borges (proza), J.R.R. Tolkien (Ciclul - Stpnul inelelor,
Hobbitul, Roverandom, Silmarillion, Povestiri neterminate
etc + filmele respective), C. S. Lewis Ciclul Cronicile din
Narnia, Paulo Coelho (Alchimistul, La rul Piedra am ezut i am
plns, Al 5-lea munte, Domnioarea Prym, Veronika se
hotrte s moar, Zahir, Jurnalul ultimului alchimist etc),

Anthony de Mello, D.T. Suzuki Essays in Zen Buddhism (3
volumes) etc, Julius Evola (The Doctrine of Awakening: The
Attainment of Self-Mastery According to the Earliest Buddhist /
Buddhist Texts, Yoga Puterii: Tantra, Shakti i Calea Secret etc),
Karlfried von Drckheim (Hara: The Vital Center of Man. Inner
Traditions, Weg der bung - Geschenk der Gnade etc), Alain
Danielou Histoire de l'Inde etc, John Woodroffe alias Arthur
Avalon - (Shakti and Shakta, Principles of Tantra (2 vols),
Mahanirvana Tantra (Tantra of the Great Liberation), The Garland
of Letters etc), C. Kerneiz - Hatha Yoga etc, Marc de Smedt, Paul
Arnold - (Le Yoga, Le Zen etc), J.M. Riviere - Tantric Yoga etc,
Niyoity Sakurazawa alias Georges Oshawa Macrobiotica etc,
Michio Kushi Zen Macrobiotic, Okakura Kakuzo Cartea
ceaiului, Francois Cheng Vid i plin, Philip Kapleau (Les trois
pilliers du Zen, "Awakening to Zen" etc), Ananda Coomaraswamy
Hinduism and Buddhism etc, Surendra Nath Dasgupta (profesorul
lui Mircea Eliade) (Filosofia Yoga n relaie cu alte sisteme de
gndire indian - Yoga Philosophy in Relation to Other Systems of
Indian Thought, History of Indian Philosophy (5 vol.), General
Introduction to Tantra Philosophy, A Study of Patanjali, A History
of Sanskrit Literature etc), John Blofeld (The Path to Sudden
Attainment, a treatise of the Ch'an (Zen) school of Chinese
Buddhism by Hui Hai[ar] of the T'ang Dynasty - 1948, Le
Bouddhisme Tantrique du Tibet etc), Robert Linssen (Budism,
Taoism i Zen, Sensul Zenului etc), Alan Watts (The Spirit of
Zen, The Way of Zen etc), Sergiu Al. George, Lama Anagarika
Govinda (Foundations of Tibetan Mysticism (1959), The Way of
the White Clouds (1966) etc), Alexandra David Neel (Voyage
d'une Parisienne Lhassa, Mystiques et Magiciens du Tibet etc),
Titus Burckhardt Alchimia etc, Rabindranath Tagore Sadhana
etc, Jean Varenne (Le yoga et la tradition hindoue, Clbration
de la Grande Desse (Dv-mhtmya), Upanisads du Yoga etc),
prof. J.B. Rhine (et al.) (Extra-sensory Perception after Sixty
Years), dr. Alexis Carrel L`homme, cet inconnu (cu rezerva
necesar!), Michael Talbot (Universul holografic, Mysticism and
the New Physics, Beyond the Quantum etc), Bob Toben & Fred
Alan Wolf & Jack Sarfatti Space-time and beyond: Toward an
explanation of the unexplainable, dr. Janine Fontaine (Medic de
3 corpuri, Notre quatrieme monde - A patra noastr lume , Nos
3 corps et les 3 mondes - Cele trei corpuri si cele trei lumi ,
Medicina chakrasurilor, Medic de 3 corpuri dup 20 de ani
etc), dr. William Brugh Joy (Joy`s way: A Map for the
Transformational Journey - Transformarea (Calea bucuriei) : O harta
pentru calatoria transformationala ; O prezentare a posibilitatilor de

vindecare cu energiile organismului , Avalanche: Heretical
reflections on the dark and the light etc), dr. Jean Marc Kespi
Omul i simbolurile sale n Medicina Tradiional Chinez, dr. Karl
Pribram, Jacques Monod Hazard i necesitate, David Bohm de
ex.: Sfritul timpului (mpreun cu Jiddu Krishnamurti), Olivier
Costa De Beauregard Corpul subtil al evanescentei Realiti etc,
John Stewart Bell (Speakable and Unspeakable in Quantum
Mechanics, Bell`s Theorem), Leon Weinberger Primele 3
minute ale Universului, Stephen William Hawking (Scurt istorie
a timpului, Foarte scurt istorie a timpului, Universul ntr-o coaj
de nuc, Visul lui Einstein i alte eseuri etc), Albert Einstein
(Cum vd eu lumea, Cuvinte memorabile, Evoluia fizicii etc),
Fritjof Capra (Taofizica, Conexiuni ascunse, nelepciune
neobinuit: Dialoguri cu oameni remarcabili i Punctul de cotitur
- Turning point etc), Joel L. Whitton Life between life, Thor
Heyerdhal (Expediia Kon Tiki, Expediia Ra), Pierre Teilhard de
Chardin (Le Phnomne Humain, L'Avenir de l'Homme, Hymn
of the Universe, Christianity and Evolution etc), James Lovelock
seria Gaia, T.H. Huxley, Aldous Huxley (Perennial philosophy,
The doors of perception, Heaven and Hell, Punct i
contrapunct etc), Terence McKenna (The Invisible Landscape Mind Hallucinogens and The I Ching, True Hallucinations, Food of
the Gods : The Search for the Original Tree of Knowledge - A Radical
History of Plants, Drugs, and Human Evolution, The Archaic
Revival etc), Rupert Sheldrake (A New Science of Life, The
Presence of the Past, Seven Experiments That Could Change the
World, The Sense Of Being Stared At, The Evolutionary Mind,
Chaos, Creativity and Cosmic Consciousness, The Physics of
Angels etc), Timothy Leary (?!) (In 1965, Leary commented that
he "learned more about... (his) brain and its possibilities... (and)
more about psychology in the five hours after taking these
mushrooms than... (he) had in the preceding fifteen years of
studying doing [sic] research in psychology." (Ram Dass Fierce
Grace, 2001, Zeitgeist Video)., The Interpersonal Diagnosis of
Personality, The Psychedelic Experience: A Manual Based on the
Tibetan Book of the Dead, El Trip de La Muerte etc), Lyall Watson
(Supernature: A Natural History of the Supernatural, Beyond
Supernature: A New Natural History of the Supernatural, Dreams
of Dragons: Essays on the Edge of Natural History etc), dr. Dumitru
Constantin Inteligena materiei, Eugen Celan Materia vie i
radiaiile ei, Joan Halifax Shamanic voices: A Survey of Visionary
Narratives", Michael Ende (Povestea fr sfrit i Momo etc),
Luc Besson (seria Arthur: Arthur et les minimoys etc), Peter
Beagle Ultima licorn, Richard Bach Pescruul Jonathan

Livingston etc, Umberto Eco Numele Trandafirului etc, Mihail
Bulgakov (Maestrul i Margareta, povestiri etc); Platon, J.W.
Goethe Faust, Dante Divina Comedie, Thomas Mann Dr.
Faustus, Nikos Kazantzakis (Zorba Grecul, Hristos rstignit a 2a oar, Raport ctre El Greco, Ultima ispit a lui Christos),
William Blake (All Religions Are One, Songs of innocence,
Songs of experience, The Marriage of Heaven and Hell etc),
Chikamatsu Monzaemon, Yasunari Kawabata, Ryunosuke Akutagawa
Rashomon, Haiku-uri, Matsuo Basho, Inazo Nitobe Bushido,
Teatru No, Lafcadio Hearn ntr-o ceac de ceai: Povestiri,
Povestiri i poezii clasice japoneze, Povestiri i poezii clasice
chinezeti, Cao Xue-Qin Visul din Pavilionul Rou, Shi Naian &
Luo Guangzhong Osndiii mlatinilor, Wu Jingzi ntmplri
din lumea crturarilor, Li Baojia ntmplri din lumea
mandarinilor, Lanling Xiaoxiao Sheng Lotus de Aur, Vaza i
Prunior de Primvar, U Ceng En Cltorie spre Soare-Apune,
Vasile Voiculescu poezii i povestiri, E. A. Poe, Juan Ramon Jimenez
poezii, Ralph Waldo Emmerson, William Butler Yeats, T.S. Elliot,
Emily Dickinson, Walt Whitman, Robert Browning, Coleridge, William
Wordsworth, William Blake, Rabindranath Tagore, Guillaume
Appolinaire, Paul Verlaine, Paul Valery, Arthur Rimbaud, Paul Eluard,
Keats, Shelley, Milton Paradisul pierdut etc, Byron, Rudyard
Kipling (povestirile, de ex. : Biatul din tufi, Dac, Anti
Dac, Kim etc), Eminescu, Nichita Stnescu, Marin Sorescu,
Blaga, Arghezi, St. Exupery (Citadela i Micul prin etc),
Maurice Maeterlinck Pasrea albastr .a., Annick de Souzenelle
(Simbolismul corpului uman, Oedip interior etc), Gustav
Meyrinck (Golem, Faa verde, ngerul din fereastr etc ),
E.T.A. Hoffmann Ulciorul de aur etc, Jokai Mor, Novalis, Eliphas
Levi, Martin Buber (Eu i tu, Povestirile Rabinului Nahman),
Axel Munthe Cartea de la San Michele, E. M. Forster (Cltorie
n India, povestiri etc), Marguerite Yourcenar - Povestiri orientale,
Virginia Woolf Orlando, Gala Galaction Moara lui Clifar,
Andre Gide, Malraux Calea Regal etc, A. France (povestirile,
La rotiserie de la reine Pedauque etc), Voltaire, Maupassant
povestirile etc, Cehov, Turghienev, Gogol Povestirile din ctunul
Dikanka etc, Lev Tolstoi, Dostoievski, Evgheni Evtuenko Dulce
inut al poamelor etc, Serghei Esenin Focul vnt etc, Maxim
Gorki Cntecul psrii furtunii, Viktor Astafiev Visul crestelor
albe, William Somerset Maugham povestiri etc, Jack London
(Povestirile Marelui Nord, Povestiri din mrile sudului etc),
Hemingway, Joseph Conrad Lord Jim etc, H.G. Wells, Jonathan
Swift Cltoriile lui Gulliver, James Hilton Orizont pierdut,
Abraham Merrit (Chipul din abis, Rtcii n miraj), Cornelia

Petratu i Bernard Roidinger Pietrele din Deertul Ica,
-{Toni
Victor Moldovan Programul Terra, Preston B. Nichols i Peter
Moon Seria Montauk, Frank Herbert (Ciclul Dune i Proiectul
Pandora 1-3), Os Kuhlen Istoria secret a omenirii, Zecharia
Sitchin A 12-a Planet etc, Francois Brune Noul secret al
Vaticanului, Jan van Helsing, Graham Hancock Amprentele
Zeilor, Robert Bauval - The Orion Mystery - Poarta secret spre
stele, Graham Hancock i Robert Bauval Keeper of Genesis,
Horst Bergmann i Frank Rothe - Codul piramidelor : tiintele
secrete despre cosmos i nemurire la vechii egipteni, Robert
Charroux, Jacques Vale - Passport to Magonia etc, Ovid.
Densuianu Dacia preistoric, Paul Lazr Tonciulescu, Vasile
Lovinescu (Al patrulea hagialc : exegez nocturn a Crailor de
Curtea-Veche, Creanga si creanga de aur, Dacia Hiperboreana,
O icoan crestin pe Columna Traian : (Glose asupra
melancoliei), Incantatia sngelui : (cteva elemente esoterice din
iconografia i literatura cult), Interpretarea esoterica a unor
basme si balade romanesti, "Ivan Turbinca". Interpretare inedita,
Jurnal alchimic, Magnus opus : Realizarea este Marea Opera,
tinta suprema a Omului si a Universului, Meditatii, simboluri,
rituri, Mitul nu este inventie, nici conventie omeneasca, Mitul
sfisiat : (Mesaje stravechi), Monarhul ascuns : permanenta si
ocultare, Scrisori crepusculare, Steaua fara nume, nsemnari
initiatice etc), Romulus Vulcnescu (O mitologie a luminii,
Mitologie romna, Mtile populare, Aspectele esentiale ale
mitologiei romne, Coloana cerului, Drumuri si popasuri
stravechi, Fenomenul horal Scurt privire asupra mitologiei
romneti etc), Napoleon Svescu, Jacques Bergier (Crile
blestemate ale omenirii, Dimineaa magicienilor .a.), Alexandru
Ciulean Enigme descifrate. Calul de la Uffington, Simone
Weisband Tiahuanaco: 10000 de enigme incae, Erich von
Daeniken, Horia C. Matei Enigmele Terrei, Kai Helge Wirth,
Christopher Knight i Robert Lomas (Aparatul lui Uriel, Al 2-lea
Mesia, Secretul lui Hiram, Cartea lui Hiram, Hiram secretul
dezvluit), Christopher Knight i Alan Butler Prima civilizaie,
Lynn Picknett i Clive Prince (Misterul templierilor, Giulgiul de la
Torino i Conspiraia Stargate), Richard Barber Sfntul Graal
imaginaie i credin, John Ray Osiris, Ahmed Osman (Din
Egipt: dezvluirea originilor cretinismului, Moise Faraonul
Egiptului. Misterul lui Akhnaton este elucidat, The House of The
Messiah), Michael Baigent, Richard Leigh, Henry Lincoln (The
Holy Blood and The Holy Grail, Motenirea mesianic), Malcolm
Godwin The Holy Grail, Mabinogion trad. n englez de Gwyn
Jones i Thomas Jones, Chrtien de Troyes - Le Conte del Graal,

Queste del San Graal (culegere cistercian), Wolfram von
Eschenbach Parzival, Perlesvaus, Sir Gawain i Cavalerul
Verde, Thomas Malory La Morte dÀrthur, Robert Boron
Roman de lÈstoire dou Saint Graal, A.E. Waite The Hidden
Church of The Holy Graal, Jacques Huynen LÈnigme des Vierges
Noires, Peter Redgrove The Black Goddess, Richard Andrews i
Paul Schellenberg The Tomb of God, J.M. Robertson Pagan
Christs, Burton L. Mack The lost Gospel: The Book of Q and
Christian Origins, Morton Smith Jesus the Magician i
Evanghelia secret, Meyer & Smith Ancient Christian Magic,
Raphael Patai The Hebrew Goddess, Morton Smith Clement of
Alexandria and a Secret Gospel of Mark, Margaret Starbird - The
Woman with the Alabaster Jar, Elaine Pagels The Gnostic
Gospels, Lucius Apuleius Mgarul de aur, Peter Jones
Identitate furat, James L. Garlow & Peter Jones Codul spart al
lui da Vinci, Dan Brown Codul Da Vinci, Holger Kersten Jesus
lebte in Indien Sein geheimes Leben vor und nach der
Kreuzigung, Pico della Mirandola La Strega, J.K. Huysmans
La-Bas Acolo jos, Giordano Bruno Degli eroici furori, Michael
Baigent i Richard Leigh The Temple and the Lodge, John J.
Robinson Born in blood, D.H. Lawrence The Man who died
Omul care a murit, Jacobus de Voragine Legenda de Aur, Begg
Ean The Cult of The Black Virgin, Leo Talamonti Univers
interzis, Helen Wambach & Chet Snow Visuri n mas despre
viitor, Michael Grosso The Final Choice, Raymond E. Fowler
(OZN Allagash Cazul Betty Andreasson, The Watchers I, II, The
Andreasson Affair Phase Two etc), Daniel Pinchbeck - (Breaking
Open the Head: A Psychedelic Journey into the Heart of
Contemporary Shamanism, 2012: The Return of Quetzalcoatl),
Dean Radin - The Conscious Universe: The Scientific Truth of
Psychic
Phenomena,
Whitley
Strieber
(Communion,
Transformation, The Grays, 2012: The War for Souls), Chris
Morton & Ceri Louise Thomas Enigmele craniilor de cristal,
Gerard Klein Gambitul stelelor, Roger Zelazny Domn al
Luminii, Arthur C. Clarke (Mnia lui Dumnezeu, Sfritul
Copilriei i Odiseea Spaial 1-4) (v. i studiul Global
Consciousness Project al Universitii Princeton n legtur cu vol.
Carantina, (v. i Luminiscent .a.) de Greg Egan, Principiul
Antropic i Teorema lui Bell, Clifford Simack Calea Eternitii, Ian
Watson Ambasad extraterestr, Ray Bradbury Cronici
mariene, Robert A. Heinlein (Strin n ar strin, Mnuitorii
de zombi Master of puppets) }-, Ursula K. LeGuin Lumii i
spuneau pdure, Gerard Klein Seniorii rzboiului, Dan i Lucian
Merica Revolt n labirint, Asimov Sfritul Eternitii,

Ciclul Fundaia i Imperiul, Gordon Dickson Furtun de timp,
Michel Jeurry Poney Dragon etc, Poul Anderson Patrula
timpului, A. i B. Strugaki Picnic la marginea drumului etc,
Vladimir Colin Babel, Stanislav Lem Solaris etc, Sam Lundvall
Lumea Alisei, Al. Beleaev, I. Efremov (Coroana Neagr i
Nebuloasa din Andromeda), Alexei Tolstoi (Aelita,
Hiperboloidul inginerului Garin, Cheia de aur: Burratino etc),
Gh. Ssrman Himera, Herbert W. Franke (Reeaua
Gndurilor, Zona Zero i Capcana de sticl), Frank Herbert i
Bill Ransom Proiectul Pandora 1-3, Philip Jose Farmer Lumea
fluviului, Norman Spinrad (Copiii din Hamelin i Mainria rock
and roll), George R. R. Martin (Un cntec pentru Lya,
Peregrinrile lui Tuf .a.), John Brunner (Infinitivul de la Go, Un
labirint de stele etc), Kurd Lasswitz,
Roger Zelazny
(Plsmuitorul, 9 prini din Amber etc), Ray Bradbury
Cosaul, A.E. Van Vogt (Odiseea Vasului Space Beagle, Lumea
NonA), Brian Aldiss (Criptozoic, Sera etc), Robert Silverberg
Poarta timpului etc, Philip K. Dick Labirintul morii etc, Bernard
Werber Thanatonauii etc, Stephen King, Michael Crichton
(Sfera, Congo etc), H.P. Lovecraft etc.
Avertisment !!!: Madame H.P. Blavatsky, Alice Bailey, Annie
Besant, C.W. Leadbeater, colonel James Churchward, Osho,
Rajneesh, Sri Chinmoy, Mataji (Sahaja yoga), scrierile micrii
raelite (Rael Claude Vorilhon), scrierile ufologilor mesianici, Alister
Crowley, L. Ron Hubbard (dianetica, biserica scientologic), T.
Lobsang Rampa, bivolarienii (Gregorian Bivolaru) etc etc sunt
pseudo scrieri, pseudo maetri / iniiai / profesori.
De mers mcar 1 dat (cel puin) la Biseric, la slujbele:
Liturghie (dimineaa), Vecernie (seara), Paraclisul Maicii Domnului,
Maslu (miercurea sau vinerea), Botez, Dezlegare (n perioada
posturilor), Molitfe, Crciun, Boboteaz, nviere, nlare, Pogorrea
Sf. Duh, Schimbarea la Fa (6 august), Naterea Maicii Domnului (8
septembrie), Bunavestire (25 martie), Adormirea Maicii Domnului
(15 august), nlarea Sf. Cruci (14 septembrie), Sf. Arhangheli
Mihail i Gavriil (8 noiembrie), ziua oricrui Sfnt; 1 dat pe
sptmn de intrat n orice biseric i stat 5 minute, pur i simplu
i dac se poate mprtit de Crciun i Pate. De vizitat, atunci
cnd se poate: biserici catolice, o moschee, un templu budist, un
templu hindus, un templu shinto, un sit sfnt din vremuri dacotracice i predacice (de ex: Cetuia, Nmieti, Polovragi, Corbii de
Piatr, Buzu etc), un sit celtic-druidic, un sit al nativilor nord
americani, un sit sud american, locuri sacre-de putere ale oricrei

religii etc, sau mcar privit fotografii ale lor.
(
http://www.youtube.com/watch?v=x7Hkdd06OfU
http://www.youtube.com/watch?v=sRv2CX0mRIA
http://www.youtube.com/watch?v=rbc_CsJYSGE )
Bibliografie academica
Motto: Nu v lsai copleii de Scripturi, ci, mai degrab, copleii-le prin voi
niv!
***
Epopeea lui Ghilgame
***
Bucureti: Editura pentru literatur universal, 1966

Evanghelia dup Toma
***
Iai: Editura Polirom, 2003

Evanghelii apocrife / traduse i editate de Cristian Bdili
***

Folclor poetic / volum ngrijit de Pavel Ruxndoiu
***
Bucureti: Editura tiinific, 1967

Folclor poetic nou / ediie alctuit de Ioan Meioiu
***

Folclor vechi romnesc / ediie ngrijit de C. Ciuchindel
***
Bucureti: Editura Minerva, 1990

Gndirea asiro-babilonian n texte
***

Gndirea fenician n texte
***
Bucureti: Editura tiinific i enciclopedic, 1979

Gndirea hittit n texte
***

Marele Duh Nevzut : Evanghelii gnostice i cretine
***
Bucureti: Editura Herald, 1999

Mitologia nordic: Mituri i legende
***
Bucureti: Editura enciclopedic , 1992

Popol Vuh : Cartea Maya a Zorilor Vieii
***
Bucureti: Editura Humanitas, 2000

Scripta Aramaica
Al-George, Sergiu

Arhaic i universal
Bucureti, Editura Eminescu, 1981
Limb i gndire n cultura indian
Apan, Ioan Sorin

Taina Cerului astronomie i folclor
Bucureti, Editura Arania, 2004
Taina Mrii Negre oceanografie i folclor

Arntz, William
Bucureti, Editura Arania, 2003

What the bleep do we know!? = Ce naiba tim noi, de
fapt?! Descoperirea posibilitilor nesfrite de a-i afecta
Chasse, Betsy
realitatea de zi cu zi
Bucureti: Editura Cartea Daath, 2007
Vicente, Mark
Atkins, Peter
Regatul periodic : o cltorie pe trmul elementelor
William
chimice
Amprenta lui Galileo
Atwater, P.M.H.
Bucureti: Editura All, 2008

Copiii cei noi i experienele din preajma morii
Aviezer, Nathan
Editura For You, 2007

La nceputuri... Creaia biblic i tiina
Baltrusaitis, Jurgis
Editura Doina, 2004

Formri, deformri
Barrow, John D.
Bucureti: Editura Meridiane, 1989

Originea universului
Mic tratat despre nimic
Bucureti: Editura Tehnic, 2006
Cartea infinitului
Bl, Paul i

Mitul cretin
Chean, Octavian
Bucureti: Editura enciclopedic romn, 1972
Blceanu-Stolnici, Incursiune n antropogenez
Constantin i
Bucureti: Editura Medical, 2006
Glavce, Cristina;
Raicu, Florina;
Apvloae, Ligia
Bergier, Jacques
Crile blestemate ale omenirii

Bucureti: Editura Pro Editur i Tipografie, 2006
Stpnii oculi ai timpului
Bertalanffy,

Teoria general a sistemelor
Ludwig von
Biedermann, Hans
Bucureti: Editura Politic, 1982

Dicionar de simboluri
Bleahu, Marcian
Bucureti: Editura Saeculum I.O., 2002

Omul i petera
Bohm, David
Bucureti: Editura Sport-Turism, 1978

Plenitudinea lumii i ordinea ei
Braden, Gregg

Matricea Divina
Bucuresti: Editura For You, 2008
Trezirea la punctul zero
Codul lui Dumnezeu
Efectul Isaia
Pasind intre lumi
Braga, Corin

De la arhetip la anarhetip
Branite, Ene

Liturgica general
Bucureti: Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romne, 1995
Liturgica special
Bria, Ion
Bucureti: Editura Nemira, 2002

Dicionar de teologie ortodox
Brune, Franois

Hristos i karma: spre reconciliere?
Bucureti: Editura Univers enciclopedic, 1997
Morii ne vorbesc
Buber, Martin
Bucureti: Editura Enciclopedic, 1994

Eu i tu
Povestiri hasidice
Burckhardt, Jacob
Bucureti: Editura Univers, 1998

Art i istorie
Burckhardt, Titus

Alchimia
Calvin, William H.

Cum gndete creierul : Evoluia inteligenei
Candrea, Ioan-

Simbolismul n terapeutica popular: magia imitativ
Aurel
similia similibus curantur

Bucureti: Editura Fundaiei Culturale Mihail
Capra, Fritjof
Koglniceanu, 1940
Conexiuni ascunse: Integrarea dimensiunii biologice,
cognitive i sociale ntr-o tiin a durabilitii
nelepciune aparte: Dialoguri cu oameni remarcabili
Momentul adevrului: tiin, societate i noua cultur; o
viziune fascinant asupra unei noi realiti nconjurtoare;

o reconciliere a tiinei cu spiritul uman, pentru un viitor
durabil
Taofizica: o paralel ntre fizica modern i mistica oriental
Castaneda, Carlos

Arta visatului
Bucureti, Editura RAO, 2000
Cltorie la Ixtlan
Cealalt realitate
Latura activ a infinitii
Povestiri despre putere
Casti, John L.

Paradigme pierdute. Tatonnd misterele neelucidate ale
tiinei moderne
Celan, Eugen
Editura Pergament, 2007

Materia vie i radiaiile ei
Charing, Howard

Shaman. Spiritul plantelor
G. i
Bucureti: Editura Elena Francisc Publishing, 2007
Heaven, Ross
Cheng, Franois
Vid i plin. Limbajul pictural chinezesc
Chevalier, Jean i

Dicionar de simboluri: mituri, vise, obiceiuri, gesturi,
Gheerbrant, Allain
forme, figuri, culori, numere
Cocagnac, Maurice
Bucureti: Editura Artemis, 1994-1995

Simbolurile biblice: Lexic teologic
Coman, Mihai

Mitologie popular romneasc
Bucureti: Editura Minerva, 1986-. vol. 1: Vieuitoarele

Commoner, Barry
pmntului i ale apei, vol. 2: Vieuitoarele vzduhului

Cercul care se nchide
Comte, Fernand

Mitologie universal : Dicionar de personaje
Bucureti: Editura Olimp, 2000

Constantin-Dulcan, Inteligena materiei
Dumitru (dr.
Bucureti: Editura Teora, 1992
medicin)
Culianu, Ioan Petru
Arborele gnozei: mitologie gnostic de la cretinismul

timpuriu la nihilismul modern
Cltorii n lumea de dincolo
Cult, magie, erezii: Articole din enciclopedii ale religiilor
Eros i magie n Renatere: 1484
Experiene ale extazului: extaz, ascensiune i povestire
vizionar din elenism pn n Evul Mediu
Gnozele dualiste ale Occidentului
Religie i putere
Cummings,

Ioan al Domnului: Vindectorul brazilian care a influenat
Heather i Leffler,
viaa a milioane de oameni
Karen
Daniel, Constantin
Editura Adevrul Divin, 2008

Civilizaia sumerian
Bucureti: Editura Sport-Turism, 1983
Cultura spiritual a Egiptului antic

Danilou, Jean
Bucureti: Editura Cartea romneasc, 1985

Simbolurile cretine primitive
Davies, Paul
Timioara: Editura Amarcord, 1998

Ultimele trei minute : ipoteze privind soarta final a
universului
Dawkins, Richard

Gena egoist
Un ru pornit din Eden : codul genetic, computerul i
evoluia speciilor
De Broglie, Louis

Certitudinile i incertitudinile tiinei
Dennett, Daniel C.

Tipuri mentale : O ncercare de nelegere a contiinei
Deutsch, David

Textura realitii
Dewdney, A. K.

Planiversul. O lume n dou dimensiuni
Dodds, E. R.

Dialectica spiritului grec
Drouot, Patrick

amanul, fizicianul i misticul
Bucureti, Editura Humanitas, 2004
Viei trecute, viei viitoare
Dumitrescu, Ioan
Bucureti: Editura Lucman, 1999

Acupunctur tiinific modern
Florin (dr.
Iai: Editura Junimea, 1977
medicin)
Electronografia: Metode electrografice n biologie
Omul i mediul electric: Fenomene bioelectrice de
suprafa
Durand, Gilbert

tiina despre om i tradiia
Einstein, Albert
Iai: Editura Fundaiei Culturale Ideea Europeana, 2006

Cum vd eu lumea: o antologie
Cum vd eu lumea: teoria relativitii pe nelesul tuturor
Cuvinte memorabile
Eliade, Mircea

Alchimia asiatic
Bucureti, Editura Humanitas, 1991
Aspecte ale mitului
Bucureti: Editura Univers, 1978
De la Zalmoxis la Genghis-Han
Imagini i simboluri
Nateri mistice
Nostalgia originilor
Ocultism, vrjitorie i mode culturale
Sacrul i profanul
amanismul i tehnicile arhaice ale extazului
Tratat de istorie a religiilor

Eliade, Mircea i

Dicionar al religiilor
Culianu, P. Ioan
Ende, Michael
Poveste fr sfrit
Evseev, Ivan

Dicionar de simboluri i arhetipuri culturale
Simboluri folclorice: lirica de dragoste i ceremonialul de
nunt
Feynman, Richard
Timioara: Editura Facla, 1987

Despre caracterul legilor fizicii
P.

ase lecii uoare. Bazele fizicii explicate de cel mai
strlucit profesor
QED Strania teorie despre lumin i materie
Frazer, James

Creanga de aur
George

Folclorul n Vechiul Testament
Bucureti: Editura Scripta, 1995
Le trsor lgendaire de lhumanit
Frobenius, Leo
Paris: Editura Librairie de France, 1925

Cultura Africii
Fulcanelli

Misterul catedralelor
Gennepp, Arnold

Riturile de trecere
van
Ghinoiu, Ion
Paris, 1981
Cultul morilor la romni
Bucureti: Editura Biblioteca Bucuretilor, 2001

Panteonul romnesc
Srbtori i obiceiuri
Srbtori i obiceiuri romneti
Gorovei, Artur
Bucureti: Editura Elion, 2004

Folclor i folcloristic
Goswami, Amit
Chiinu: Editura Hyperion, 1990

Doctorul cuantic. Ghidul unui fizician pentru sntate i
vindecare
Gramatopol, Mihai
Bucureti: Editura Orfeu, 2008

Civilizaia elenistic
Greene, Brian

Universul elegant
Grof, Stanislav

Aventura descoperirii de sine
Cltoria ultim. Dincolo de frontierele morii
Dincolo de raiune. Natere, moarte i transcenden n
psihoterapie
Bucureti: Editura Curtea Veche, 2007
Jocul cosmic
Bucureti: Editura Antet, 2004
Psihologia viitorului
Guja, Cornelia i

Fiina uman biointerfa de comunicare arhetipal
Oprescu, Ioan;
Bucureti: Editura Prospect-Anthropos, 1997
Iliescu, Elena;
Iliescu, Gabriela;
Daroczi, Diana;
Godeanu, Marioara
Harner, Michael
The Way of the Shaman: A guide to Power and Healing
Hawking, Stephen
NY, Harper&Row Publishers, 1980

O mai scurt istorie a timpului / Stephen W. Hawking,
W.
Mlodinow Leonard
Scurt istorie a timpului: de la Big Bang la gurile negre
Universul ntr-o coaj de nuc
Visul lui Einstein i alte eseuri
Hehaka Sapa
Bucureti: Editura RAO, 1997

Marea Viziune
Hidiroglou, Patricia

Apa divin i simbolistica ei : eseu de antropologie
religioas
Hillis, Daniel
Bucureti: Editura univers enciclopedic, 1997

Maina care gndete : cum funcioneaz calculatoarele

Ionescu, Anca Irina Mitologia slavilor
Jones, Peter
Bucureti: Editura Lider, 2000

Identitate furat
Jung, Carl Gustav
Cluj-Napoca: Editura Aqua Forte, 2006

n lumea arhetipurilor
Bucureti: Editura Jurnalul literar, 1994
Opere complete vol. 12: Psihologie i alchimie
Kakuzo, Okakura

Cartea Ceaiului. n Itinerarii spirituale
Kapia, P.L.

Experiment, teorie, practic
Kastler, Alfred

Aceast stranie materie
Kato, Shuichi

Form, stil, tradiie
Kernbach, Victor

Dicionar de mitologie general
Bucureti, Editura Albatros, 1983
Mituri eseniale

Krishnamurti, Jiddu Sfritul timpului
i Bohm, David
Le Bon, Gustave

Psihologia popoarelor
Leakey, Richard
Bucureti: Editura Eminescu, s.a.

Originea omului
Leroi-Gourhan,

Gestul i cuvntul
Andr

Prhistoire de lart occidental
Lvi-Strauss,
Paris: ditions dart Lucien Mazenod, 1965

Antropologie structural
Claude

Gndirea slbatic: Totemismul azi
Mitologice
Lovelock, James
Bucureti: Editura Babel, 1995

Gaia
Lovinescu, Vasile
Editura Devadata, 2006

Al patrulea hagialc
Bucureti: Editura Rosmarin, 1996
Creang i creanga de aur
Bucureti: Editura Cartea Romneasc, 1989
Dacia hiperborean
Interpretarea ezoteric a unor basme i balade populare

romneti
Bucureti: Cartea Romneasc, 1993
nsemnri iniiatice
Meditaii, simboluri, rituri
Mitul sfiat
Iai: Institutul European, 1993
O icoan cretin pe Columna Traian
Bucureti, Editura Rosmarin, 1996
Lupasco, Stphane Logica dinamic a contradictoriului
Malraux, Andr

Ispita Occidentului. n Itinerarii spirituale
Marian, Marin B.

Mitologia oului
Marian, Simion

Basme populare romneti
Florea

Botanic romneasc
Bucureti: Editura Paideia, 2000
Cromatica poporului romn
Legendele psrilor
Iai: Editura Junimea, 1975
Mitologie romneasc
Bucureti: Editura Paideia, 2000
Srbtorile la romni: Studiu etnografic

Bucureti: Editura Grai i Suflet Cultura Naional, 2001 . vol.1: Crnilegile, vol.2: Presimile, vol.3: Cincizecimea
Trilogia vieii: studiu etnografic
Bucureti: Editura Saeculum I. O., 2000. - vol.l: Naterea la
romni, vol. 2: Nunta la romni, vol. 3.: nmormntarea la
Mayr, Ernst
romni
De la bacterii la om : Evoluia lumii vii
Maxim

Ambigua
Mrturisitorul,
Sfnt
Mmula, Ioan (dr.
Fenomene parapsihologice: psihokinezia, premoniia,
fizic)
retrocogniia...
MacLuhan,

Galaxia Gutenberg
Marshall
Mihilescu, Vintil

Antropologie, cinci introduceri
Mihu, Achim

Antropologia cultural
Mircea, Ioan
Cluj: Editura Dacia, 2001

Dicionar al Noului Testament
Mir, Joan

Culoarea visurilor mele
Monod, Jacques

Hazard i necesitate. Eseu despre filozofia natural a
biologiei umane
Moretta, Angelo

Miturile vechilor civilizaii mexicane
Moretta, Angelo

Mituri indiene
Moss, Richard

Fluturele negru. O invitaie la transformare radical
Murakami, Kazuo

Codul divin al vieii
Myss, Caroline
Bucureti: Editura Daksha, 2007

Anatomia spiritului

De ce nu ne vindecm i cum putem s o facem?
Narby, Jeremy

arpele cosmic. ADN-ul i originile cunoaterii. amanii
stpnii haosului
Nisargaddata
Editura Dao Psi, 2005

Eu sunt Acela
Maharaj

Realitatea ultim: Dialoguri despre contiin i absolut
http://www.realization.org/page/topics/nisargadatta.htm
Oertwig, Siegfried
Cltorie prin orae disprute
Oiteanu, Andrei

Ordine i haos, mit i magie n cultura tradiional
romneasc
Olinescu, Marcel

Mitologie romneasc
Pagels, Elaine

Evangheliile gnostice
Pamfile, Tudor

Mitologie romneasc
Pandrea, Andrei
Bucureti: Editura All, 1998

Etnologice
Pauwels, Louis i
Bucureti: Editura Albatros, 2006

Dimineaa magicienilor
Bergier, Jacques
Penrose, Roger

Mintea noastr cea de toate zilele : Despre gndire, fizic i
calculatoare
Mintea omeneasc ntre clasic i cuantic
Petratu, Cornelia i

Pietrele din deertul Ica: Mesaje ale unei alte civilizaii
Roidinger, Bernard
Polkinghorne, John
Bucureti: Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, 1996

Quarci, haos i cretinism
Pop, Mihai
Bucureti: Editura Curtea Veche, 2007

Folclor literar romnesc
Ramakrishna
Bucureti: Editura didactic i pedagogic, 1978

LEnseignement de Ramakrishna
(editor: Jean
Paris: ditions Albin Michel, 2005
Herbert)
http://www.ramakrishna.org/rmk.htm
Ramana Maharshi
neleptul de la Arunachala
http://www.ramana-maharshi.org/
http://www.youtube.com/watch?v=x7Hkdd06OfU
http://www.youtube.com/watch?v=rbc_CsJYSGE
Rees, Martin
Doar ase numere : forele fundamentale care modeleaz

universul
Rivire, Claude

Socio-Antropologia Religiilor
Rolland, Romain

Viaa lui Ramakrishna
http://www.ramakrishna.org/rmk.htm
Rowley, George
Principiile picturii chineze
Rudic, Tiberiu

Psihologia omului n proverbe
Ruiz, Miguel

Cele patru legminte ale nelepciunii toltece
Bucureti: Editura Mix, 2003

Svescu, Napoleon Noi nu suntem urmaii Romei
Scholem, Gerhom
Bucureti: Editura Romnia Azi, 1999

Cabala i simbolistica ei
Schroedinger,

Ce este viaa? Spirit i materie
Erwin
Schuon, Frithjof

Introducere n spiritualitatea lumii musulmane
Selye, Hans

Mesajul omului de tiin
Sendrail, Marcel

nelepciunea formelor
Simu, Octavian

Civilizaia japonez tradiional
Singh, Simon

Big Bang. Originea universului
Smolin, Lee

Spaiu, timp, univers. Trei drumuri ctre gravitaia cuantic
Souzenelle, Annick

Egiptul interior sau cele apte plgi ale sufletului
de

Oedip interior: Prezena Logosului n mitul grec
Simbolismul corpului uman
Sparks, Tav

Ua larg deschis
Stewart, Ian

Numerele naturii : ireala realitate a imaginaiei matematice
Stingl, Miloslav

Pe urmele comorilor din oraele maya
Strassmann, Rick
Bucureti. Editura Albatros, 1975

DMT. Molecula spiritului
Szent-Gyrgyi,
Bucureti: Editura Elit, 2007

A tri pentru via
Albert
afran, Alexandru

nelepciunea Cabalei
andru, Dumitru
Bucureti: Editura Hasefer, 1997

Folclor romnesc
tefnuc, Petre V.

Folclor i tradiii populare
Talbot, Michael
Bucureti: Editura tiina, 1991

Universul holografic
Tartler, Grete
Bucureti, Editura Cartea Daath, 2004

nelepciunea arab
Thunbery, Lars

Antropologia teologic a Sf. Maxim Mrturisitorul
Toffler, Alvin
Bucureti, Editura Sofia, 2005

ocul viitorului
Toynbee, Arnold

Oraele n micare
uea, Petre

Omul Tratat de antropologie cretin
Uehli, Ernst
Iai: Editura Timpul, 1992

Mitologia nord-germanic n perspectiva misterelor
Unamuno, Miguel

Agonia cretinismului
de
Valle, Jacques
Iai: Institutul European, 1993

Confruntri
Vaysse, Jean-Marie
Bucureti: Editura Valdo, 1994

Incontientul modernilor : Eseu asupra originii metafizice a
psihanalizei
Vlduescu,
Bucureti: Editura Trei, 2003

Introducere n istoria filozofiei medievale
Gheorghe
Vulcnescu,

Dicionar de etnologie
Romulus

Mitologie romn
Watson, Lyall
Bucureti: Editura Academiei RSR, 1987

Moartea ca linie a vieii : biologia morii
Weinberg, Steven

Primele trei minute ale Universului : un punct de vedere
modern asupra originii Universului
Descoperirea particulelor subatomice
Weisband, Simone

Tiahuanaco. 10 000 de enigme incae
Weiss, Brian L.

Multe vieti, multi maestri
Acelasi suflet, multe trupuri

Mesaje de la maestri
Weizscker, Carl

Der Garten des Menschlichen
Friedrich von
Wiener, Norbert
Mnchen, 1977
Snt matematician
Wilber, Ken

Fr granie: abordri orientale i occidentale ale
dezvoltrii personale
Graie i for Treya Killam Wilber: o vindecare spiritual
dincolo de moarte
Zimmer, Heinrich

Mituri i simboluri n civilizaia indian
Regele i cadavrul
i pentru ca s nu ne spargem dinii notri de lapte n nuca tare a Scripturilor

(cum spun Sfinii Prini) i pentru c Atunci cnd mirenii se apuc s citeasc
Scripturile [i nu le neleg cum trebuie] atunci apare erezia i rtcirea.
S facem / trim:
Rugciunea
Dar nu exista fara rugciune, ridicare a mintii pe alt plan de cunoastere, pe
planul intalnirii personale cu Dumnezeu, Care Se revarsa ca lumina : "In lumina
Ta vom vedea lumina" (Ps. 36, 9). Acelasi principiu este valabil si pentru
contemplarea in Sfanta Scriptura a stratului ascuns al cuvintelor lui
Dumnezeu : "Sa nu te apropii de cuvintele tainelor din Dumnezeiasca
Scriptura, fara ajutorul lui Dumnezeu, primit prin rugaciune si cerere, ci spune :
"Doamne, da-mi sa primesc simtirea puterii celei din ele" (Rugaciunea Citirii).
"Socoteste ca, cheia intelesurilor adevarate din Dumnezeiestile Scripturi e
rugaciunea" (Sf. Isaac Sirul, Cuvantul LXXII, in Filoc. rom., vol. 10).
"Chiar daca pana acum n-ati nadajduit sa castigati o simtire a acestui fel de
bunatati si de aceea nu ati cautat-o, cel putin de acum inainte, odata ce credeti
ca acestea sunt adevarate si in conglasuire cu Dumnezeiestile Scripturi,
trecand prin toate acestea, fiti incredintati ca pecetea Sfantului Duh (Efes. I,
13) ni s-a dat inca de aici in chip constient celor ce credem. Si odata ce credeti,
alergati, asa ca sa luati (Filip. III, 12), luptati-va, dar nu ca batand aerul (I Cor.
XI, 27). Si pe langa acestea, "cereti si vi se va da ; bateti si vi se va deschide"
(Matei VII, 7), fie aici, fie in veacul viitor. Deocamdata primiti invatatura,
deocamdata pocaiti-va, faceti ascultare, postiti, plangeti, rugati-va. Prin
acestea si prin unele ca acestea alergati, straduiti-va, urmariti, cautati, bateti,
cereti, neintorcandu-va spre nimic altceva, pana ce veti lua, pana ce veti
apuca, pana ce veti primi, pana vi se va deschide si veti intra, pana veti vedea
inlauntrul camerei de nunta pe Mirele, pana veti auzi : "Bine, sluga buna si
credincioasa, peste putine ai fost credincios, peste multe te voi pune" (Matei
XXV, 21), pana va veti face fii ai luminii si fii ai zilei. Dar inainte de a fi vazut si
luat si patimit acestea, sa nu va amagiti pe voi insiva si sa socotiti pe nedrept
ca sunteti ceva, nefiind nimic (Gal. VI, 3). Si sa nu va inchipuiti, fiind cazuti din
constiinta, ca sunteti duhovnicesti, inainte de a fi luat pe Duhul Sfant" (Sf.
Simeon Noul Teolog, A cincea cuvantare morala, in Filoc. rom., vol. 6).
De aceea va zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit
si le veti avea. (Ev. Marcu 11:24)
Cu nebiruita si neobosita nadejde: Toata cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca
veti lua si va fi voua. (Ev. Marcu 11:24)
Biocentrismul i Principiul Antropic

In direct cu NASA
Cogito, ergo sum (I)
de Alexandru Mironov :
o lucrare semnata de Robert Lanza, intitulata, dramatic, A New Theory of
the Universe (O noua teorie asupra Universului) si publicata, in varianta
hartie + electronica, in revista The American Scholar. Autorul, universitar de
calibru, este presedintele unui grup de reflexie (think tank, ii spun
americanii), Advanced Technology si profesor la facultatea de medicina de la
Wake Forest University, din SUA. Scriitor de stiinta prolific (20 de carti),
profesorul Lanza pune un subtitlu foarte interesant lucrarii sale: Biocentrismul
bazat pe fizica cuantica, avand in ecuatie viata! si are ca moto o superba
metafora a lui Loren Eiseley, despre un fluture care zboara pe o scena
iluminata, traind insa in propriul sau univers, complet insensibil la universul
oamenilor universuri paralele, absolut intangibile. Robert Lanza ne
avertizeaza, de la primele randuri ale lucrarii, ca lumea nu este cea din cartile
de scoala. Legile fizicii si chimiei pot explica biologia sistemelor vii (oxidare,
metabolism biofizic, carbohidratare) dar nu pot explica esentialul: ce este
viata. Degeaba avem microscoape puternice, nu putem prinde esenta
intamplarilor din celule si molecule. Fiecare faptura, afirma universitarul
american, este centrul propriei sale realitati. Stiinta zilelor noastre nu e
capabila sa discearna proprietatile speciale ale fenomenului numit viata,
fundamentale pentru realitatea materiala. Biocentrismul se invarte in jurul
experientei subiective, a constiintei fiecaruia dintre noi, a acestui - inca mister de nepatruns. Este nevoie de o revolutie in gandire, spune Lanza,
pentru a fi capabili sa intelegem in profunzime lumea. Iar factorul esential in
aceasta schimbare dramatica de paradigma poate fi ideea ca eu, creatura
biologica, fac observatiile, cercetez lumea care ma inconjoara. Deci, ma
amestec in ea. La prima vedere pare putin probabil ca biologia sa fie sursa unei
noi teorii asupra Universului (desi biologii au descoperit ceva interesant, celulastem, celula universala). Dar daca legile naturii au fost special create pentru
a fi observate, pentru a se arata si dezvalui observatorului? se intreaba Robert
Lanza. Si daca actiunea de a observa, de a intra in intimitatea materiei, pentru
a o cerceta, creeaza ea, aceasta actiune, realitatea? Caci stiinta moderna nu
poate explica de ce legile fizicii par a fi special create pentru ca noi,
observatorii, sa existam si sa le observam! Stim, de la ceea ce se numeste
Principiul Antropic, ca daca Big Bangul, expolozia Atomului initial, va fi fost
doar cu o miliardime mai puternic, ar fi zvarlit materia prea repede, nedand
posibilitatea galaxiilor sa se formeze, deci nici stelele, nici planetele, nici noi.
Daca forta nucleara tare ar fi fost doar cu 2% mai putin puternica, nucleiele
atomice n-ar fi ramas compacte, deci materia din care suntem alcatuiti, noi si
stelele nu ar mai fi existat, sub forma care face posibila viata. Observatorul si
intregul Univers ar fi ramas incarcat doar cu atomi de hidrogen. Daca forta
gravitationala ar fi mai mica decat este, Soarele si celelalte stele nu s-ar fi
aprins.
...Nu mai putin de 200 de parametri fizici sunt exact cat trebuie sa fie pentru
ca noi si Universul sa existam postuleaza Principiul Antropic. Universul pe
care noi il observam necontenit, spune Lanza. Realitatea, deci, cea pe care o
percepem cu simturile noastre, ajutate de aparatele inventate de noi. Dar care
realitate ne surprinde el nu ar exista, fara capacitatea noastra de a o
percepe! Nici macar timpul, afirma Lanza, nu este scutit de biocentrism! Stim,
din teoria lui Heisenberg, ca nu putem observa, in acelasi timp, pozitia si
momentul unei particole cuantice caci constiinta Observatorului determina
comportarea
particulei
la
un
moment
dat.
Spatiul si timpul nu pot fi aduse in laborator pentru disectie si analiza. Ba, eu
cred, indrazneste Robert Lanza, ca spatiu-timpul intra mai degraba in parohia
biologiei - a perceptiei prin simturi a Observatorului decat in cea a fizicii!
Poate ca tocmai constiinta noastra creeaza lumea asa cum este si nu vorbesc
aici de solipsism (lumea exista numai doar in inchipuirea noastra), spune
Lanza. Ca sa raspundem la intrebarile fundamentale (Cum de a aparut
Universul? De ce exista Universul? De ce exista viata si oamenii?) trebuie sa ne
intoarcem la logica vietii, la biologie, la constiinta Observatorului, in care, de
pilda, spatiul si timpul sunt concepte axiomatic pentru noi, caci nu ne intrebam
si nu ne indoim de existenta si valabilitatea lor, sunt naturale ca aerul pe
care il respiram. Dar din teoriile stiintifice ale Big Bang-ului si Evolutiei spatiul
si timpul lipsesc, observa surprinzatorul Observator Robert Lanza. Suntem
cumva noi, Observatorii, creatori de timp si spatiu, si nu robi ai timpului si
spatiului, asa cum ne-o spune bunul simt? Este o idee extraordinara si va fi
nevoie de dramatice schimbari de perspectiva pentru orice reprezentant al
speciei Homo Sapiens, cei nascuti cu spatiu-timpul in propria constiinta ca sa
accepte ideea ca bios-ul, creierul insusi, constiinta fiecaruia dintre noi produc
spatiul si timpul in care ne traim, ne infasuram vietile! Spatiul si timpul nu sunt
concrete, tusabile, argumenteaza biologul american, ele sunt mai degraba
fenomene de natura gravitatiei. De fapt, teoretizeaza el, noi, observatorii,
traim pe o muchie de timp, undeva unde ziua de maine inca nu s-a intamplat...
Si credem ca tot ce a existat inaintea acestui moment al istoriei Universului a

disparut
pentru
totdeauna.
Ganditi-va, spune Lanza, la faptul ca noi suntem vii acum, in aceasta secunda,
din toate secundele timpului. Incercati sa va imaginati toate zilele si orele
trecute de la inceputul timpurilor, puneti-le una peste alta, asezati-va deasupra
gramezii de timp si intrebati-va : de ce suntem noi acum aici? Probabilitatea
acestei intamplari este aproape zero, este un accident fara sansa sa se
intample si stiinta nu il poate explica. Descris de Einstein si Darwin, timpul este
un univers mecanicist (Universul a aparut acum 13,7 miliarde de ani, Homo
erectus a aparut acum 4 milioane de ani etc.) dar hai sa ne imaginam, spune
Robert Frost, ca realitatea este ca o placa de patefon infinita, ca noi ne aflam
exact acolo unde acul o inteapa acesta este prezentul dar toate, absolut
toate melodiile de pe placa exista simultan, iar noi nu le putem auzi, deci trai,
in afara momentului acum. Dar daca am avea acces la intreg si nu avem,
constiinta noastra nu o permite am trai simultan cu intreg Universul:
Distinctia dintre trecut, prezent si viitor este numai o persistenta si
incapatanata iluzie, spune Albert Einstein, fluxul continuu de evenimente
legand Soarele, stelele, galaxiile fiind doar pura fantezie.
[Desenul Divin, n care pare s existe cauzalitate, i c o fotogram decurge din
alta, dar, de fapt, toate sunt desenate de Aceeai Mn, pe o unic foaie fcut
din substana Divin a Vidului - <pnza (*) multiuniversului esut din
filamentele Energiilor Increate = asista icoanelor, reprezentat metaforic i
plastic ca un pergament pe care l desfoar la nceput i apoi l nfoar la
Sfrit ngerii lui Dumnezeu> - emanat din Divinitate: prin Care toate s-au
fcut, prin lucrarea Fiului i mpreun lucrarea Sfntului Duh]
S ne amintim conex i de:
episodul din serialul The 4400 Cei 4400 (Scenariul: Scott
Peters i Ren Echevarria, regia: Scott Peters, cu: Joel Gretsch etc)
n care personajul Alana Mareva (interpretat de actria Karina
Lombard) face s apar i s dispar o lume-realitate alternativ;
miniseria TV: "Camera pierdut - Lost room" (Scenariul:
Christopher Leone, Laura Harkom, Paul Workman, regia: Peter
Chomsky, cu: Peter Krause, Julianna Margulies), in care la sfrit,
dac ar fi fost pregtii, oamenii/fiinele ar fi putut deveni / fi
cocreatori alturi de Dumnezeu (fii prin infiere ai Lui, cum se zice
in Sf. Scripturi), dar ei au vrut sa devina dumnezeu in locul lui
Dumnezeu si ua tuturor posibilitatilor le-a fost inchisa, pna cnd
se vor coace. Eu am zis: Dumnezei suntei i toi fii ai Celui
Preanalt. Dar voi ca nite oameni murii (Psalmul 81:6);
holospaiul din Star Trek New Generation;
filmele: Nirvana (cu Christopher Lambert), Matrix 1-3 (cu
Keanu Reeves), Dark City (cu Kiepher Sutherland), Etajul 13
(SUA 1999, Regia: Josef Rusnak, cu: Armin Mueller-Stahl),
Sacrificiul (Regia: A. Tarkovski), Puterea visurilor Lathe of
Heaven (Regia: Philp Haas, cu: James Caan, Lukas Haas; dup
Ursula K. Le Guin), Viaa e minunat ( SUA 1956, James Stuart),
5 prieteni n viaa de apoi The 5 people you meet in Heaven
(Regia: Lloyd Kramer, Scenariu: Mitch Albom, cu: Jon Voight),
Comoara din spatele crilor 2 The Librarian 2: Return to King
Solomons Mines (cu: Noah Wyle, Gabrielle Anwar), Charlie
Jade, Odyssey 5 (Regia: Manny Coto, cu: Peter Weller,

Sebastian Roche, Christopher Gorham), Planeta interzis
Forbidden Planet (SUA 1956, Regia: Fred Wilcox, cu: Walter
Pidgeon, Leslie Nielsen, Anne Francis), episodul cu lumea ca vis
amanic din Lumea pierdut a lui Conan Doyle Arthur Conan
Doyle`s Lost World (cu: Peter Mc Cauley, William Snow, Jennifer
O`Dell, Rachel Blakely) etc;
povestirea Plsmuitorul i romanul SF Stpnul visurilor de
Roger Zelazny;
egregorele = entitile materializate din coninutul subcontient
al memoriei participanilor la edinele de spiritism;
Oprirea lumii stopping the world i deschiderea crpturii
lumii-realitii / crpturii dintre lumi / vaginul cosmic din
crile non fiction ale lui Carlos Castaneda;
somnul / visul oricruia dintre noi i lumea etc
Exemplificrile din filme sunt folosite mereu pentru c se apropie mai
mult de gndirea n parabole / imagini / metafore, care este mai clar i mai
uor asimilabil pentru mintea uman fa de gndirea raional-abstract a
unei demonstraii matematice. Un simbol / imagine / parabol valornd ct 10
000 de explicaii raionale. Ca ntr-o transmisie radio ultracodat / nfurat /
condensat. Poate cuprinde zeci de mii de pagini de explicai detaliate /
desfurate / raionale. n lupta dintre raiune i imaginaie, ntotdeauna ultima
ctig! Aa suntem fcui!
http://en.wikipedia.org/wiki/Anthropic_principle
http://www.theamericanscholar.org/sp07/newtheory-lanza.html
Not (*):
Msurtorile recente din astrofizica cosmologic ale valorilor
parametrului de densitate a universului (, care exprim curbura universului)
au artat c acesta este aproximativ 1 ( = 1). Adic universul nostru este
plan. n pnza de spaiu-timp fiind cuprinse toate lucrurile (ca nite sectoare /
ri diferite pe o hart). Ceea ce confirm mitul lumii plane, inut pe
spinarea a 4 elefani, care se sprijin la rndul lor pe spinarea unei broate
estoase (existnd diverse variante).
n privina filamentelor Energiilor Increate s ne amintim de teoria
superstringurilor din fizica modern.
De unde tiau cei vechi aceste lucruri ultramoderne? Pentru c memoria
evoluiei universului este n fiecare fiin / lucru. i pentru c lumea este creat
(generat i rezorbit) n mod continuu din 10-23 secunde n 10-23 secunde
(crononul, cuanta de timp). Vino, puternice: Tu nencetat toate le faci
[sublinierea noastr] se spune ntr-o rugciune ctre Sf. Duh a Sfntului
Simeon Noul Teolog.
http://en.wikipedia.org/wiki/Chronon
Detaliind:
Apropo de pnza spaiu-timpului.: Ziua de prznuire a sfntului (i n
general ziua oricrui praznic mprtesc al Mntuitorului sau al Maicii
Domnului) reprezint nu doar o (re)amintire a ce a fost cndva. Atunci e i
acum n timpul mistic/mitic al Prezentului Divin. Iisus Hristos ieri i azi i n
veci este Acelai. (Evrei 13:8 i Apocalipsa 1:18). Mica doxologie: Glria
Ptri et Flio et Spirtui Sncto (Slav Tatlui i Fiului i Sfntului Duh). Partea
a II-a: Scut rat in princpio, et nunc et smper et in sacula saeculrum.
Amen (Precum era la nceput, i acum i pururea i n vecii vecilor. Amin)
[introdus n Occident n sec. al VI-lea, neacceptat de Orient]. n Acatistul Sf.

Treimi: Iar noi, ca unii ce suntem praf si cenu cu lesnire ar fi mai ales a iubi
tcerea; ns pentru ca s nu ne artam neaductori aminte si nemulumitori,
pentru attea ndurri revrsate ntru zidirea si rscumprarea cea asupra
noastr, urmnd doxologiei celor de sus, cu credin si cu dragoste grim
unele ca acestea: Sfnt, Sfnt, Sfnt eti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce
eti inlimea desvirilor celor nespuse si adncul tainelor celor neurmate;
Sfnt, Sfnt, Sfnt eti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pretutindenea eti si
toate le mplineti, Cel ce Unul eti, Acelai ieri, astzi i in veac; Sfnt, Sfnt,
Sfnt eti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pe toate le faci numai cu voia,
aducnd ntru fiin pe cele ce nu sunt, ca i cum ar fi; Cel ce pogori pn la
iad i iari ridici; Sfnt, Sfnt, Sfnt eti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce
cerci inimile si rrunchii oamenilor; Cel ce numeri stelele i lor tuturor nume le
dai; Sfnt, Sfnt, Sfnt eti Doamne Dumnezeul nostru, ale Cruia toate cile
sunt adevrate i toate judecile drepte si totodat si dorite; Cu totul
pretutindenea eti, si totdeauna purttor de grij pentru toat zidirea Ta, nu
numai cu puternicia nemsuratei puterii Tale, ci i cu bogia cea
atotlucrtoare; iar nou, precum a zis Fiul Tu, c i perii capului toi sunt
numrai la Tine, ca nici unul dintr-nii s nu cad fr voia Ta. Pentru aceasta,
ndjduind spre pronia Ta, cu ndrzneal i cu dragoste grim: Sfnt, Sfnt,
Sfnt eti Doamne Dumnezeul nostru, Cel Ce ai binevoit ca tot neamul
omenesc sa se impart in seminii si neamuri, si fiecruia din ele i-ai rnduit
locul si timpul vieuirii n Acatistul Sfntului Calinic de la Cernica: Bucurte, c toi cei ce urmm nvturilor Divine ntreolalt suntem una i cu
Dumnezeu asemenea; Bucur-te, far cluzitor, ce ne ndrumezi s trim viaa
n iubire i pace, n curie i n desvrit armonie a Preasfintei Treimi, a
Unimii n Treime. aducnd doxologia noastr cea dup putere, mulumim
mpreun cu tine Domnului Celui Unuia, Cruia se pleac tot genunchiul al
celor cereti, al celor pmnteti i al celor dedesubt, pentru toate pe care le
tim i pe care nu le tim, pentru binefacerile cele artate i cele neartate
care s-au fcut nou i ludnd mreia cea neajuns a Dumnezeirii, cu veselie
aducem Domnului cntare sfnt: Aliluia! ...Dumnezeu cel negrit i
necuprins cu gndul, nevzut, neajuns, pururea fiind i Acelai fiind
pentru aceea i noi, ca unii ce n Dumnezeu viem, trim i ne micm, aducem
Domnului toat slava, lauda, cinstea i nchinciunea, zicnd : pe Tine
Doamne, Cel ce Te odihneti ntru sfini binecuvntndu-Te, Te adorm, pe Tine
Te ludm, ie Ii mulumim, ie ne nchinm, in tot locul stpnirii Tale, ie Ii
aducem ale Tale dintru ale Tale, de toate si pentru toate, cntnd: Aliluia!
Apropo de iluzia lumii: Lumea are natura visului i a minii, fiind iluzorie
(i totui Maya este Nirvana). Ceea ce vedem-percepem exist, dar nu este (ca
n vis). Avnd cunotina celor ce sunt ca i cum nu ar fi, ai trecut cu vederea
trectoarele desftri ale vieii... se spune n Acatistul Sf. Antonie cel Mare.
n Acatistul Sfinilor Voievozi Mihail i Gavriil: Bucur-te, fptur a Minii celei
ce a fcut lumea! [Arhanghelul Mihail]. Iar n alt rugciune: Iisuse, Mintea
cea mai presus de minte. [Mintea minii; Mintea minilor]. n Acatistul Sfntului
Gheorghe: Dumnezeiasc iubire ai avut in inima ta, Mucenice, i foc al
dragostei celei ctre Hristos; de care, infierbntndu-i-se mintea, ndumnezeit
cu totul i nfocat te-ai fcut; i pe toate acestea de fa ca un vis le-ai socotit,
strignd lui Dumnezeu: Aliluia! Dup Ziditorul cu rvn rvnind, de sine-i
chemat, ntru nevoine ai intrat. Bucur-te, lumescule om, mai presus de
lume cu mintea. Bucur-te, curat nelucrare a firii. [aciunea prin nonaciune a
Divinului] n rugciunea de invocare a Sf. Duh a Sfntului Simeon Noul Teolog:

Vino, Tu Cel pururea nemicat, cu toate c n orice clip Te miti i vii ctre
noi, cei ce zacem n prpastie, pe cnd Tu Te afli mai presus de ceruri.
Sfinii i Puterea din icoane vine (sic!) din spatele visului Fiind. Iar n cadrul
visului-lume se manifest - ia o anume form, corespunztor cu nivelul nostru
de nelegere, dup Voia LUI-EI. Iar noi percepem din aceasta, uneori, i mai
puin, doar o anume franj, conform egoismului din noi.
S dm sfinilor cinstirile cuvenite i s-i vedem mai degrab n strlucirea
luntric i ascuns, dect n ceea ce sunt pentru trup. (Sf. Chiril al
Alexandriei)
A se vedea i cazul visurilor cu Sfini si moate care nu exist aici, in lumea de
aici (caracterul iluzoriu - dar util-ptc ne cheam spre ceea ce sunt ei in
realitate - a ceea ce percepem din Sfini).
Kabir povestete:
- "Dumnezeu este n noi i totui alergm n cutarea Lui. Unii l caut n crile
sfinte, devenind plini de cunoatere inutil, alii n locurile sfinte, adornd
lucruri moarte. Privete n tine: trupul tu este templul Lui, El te-a ales deja, ia fcut sla n tine. Nenumrate viei L-ai cutat aiurea fr s-L gseti i n
tot acest timp El era n tine, ateptnd rbdtor.
- Ascuns dincolo de cer e inta
La dreapta e Soarele, Lunai-i la stnga
Bisectoarea trebuie s fie ascuns
Corpul e arcul, vizualizarea e Coarda
Sunetul nesunat este Sgeata dreapt i gata de zbor
Sgeata-i slobozit, lsnd n urm Corpul-instrument
E solul Adevratului Guru.
n ciuda sgeii trase, nu rmne urm de ran pe corp.
Numai cei lovii o triesc.
Spune Kabir: Ascult, srguitorule ucenic,
Cei care o triesc o cunosc.
- Caui s dai de Mine?
Sunt pe locul de lng tine,
Umrul Meu l atinge pe-al tu.
N-ai s gseti nici n stpa, nici n templul hindus,
Nici n sinagog, nici n catedral:
Nici n slujb, nici n kirtan, nici n picioarele
ncolcite n jurul gtului, nici n post.
Cnd M caui cu adevrat, M vei zri dintr-o dat
M vei gsi n cea mai mrunt msur de timp.
Kabir zice: Ucenice, spune-mi, ce e Dumnezeu?
El e suflarea dinluntrul suflrii.
I-am zis fpturii voitoare din mine:
Ce e rul acesta pe care vrei s-l treci?
Nu-s cltori pe calea rului i nu e nici o cale.
Vezi tu pe cineva micndu-se pe malul acela,
Sau fcndu-i cuib?
Nu exist nici un ru, nici luntre, nici luntra
Nu exist nici funie de tras, nici cine s-o trag.
Nu exist pmnt, nici cer, nici timp, nu exist

Nici mal, nici vad!
i nu exist nici corp, nici minte!
Crezi tu c exist vreun loc care s fac sufletul mai puin nsetat?
n marea absen nu vei gsi nimic.
Fii deci puternic i intr n propriu-i trup,
Acolo ai loc tare pe care poi pune piciorul.
Gndete-te bine!
Nu pleca hoinrind aiurea!
Kabir zice: Azvrle-i doar toate cele gndite despre lucruri nchipuite,
i rmi statornic n ceea ce eti (sahaj).
Nu-i dect ap n iazurile sfinte.
tiu pentru c am notat n ele.
Toi zeii sculptai n lemn i n filde
Nu pot scoate un cuvnt
tiu, fiindc i-am strigat.
Sfintele scripturi nu sunt dect cuvinte.
M-am uitat ntre coperile lor ntr-o zi.
Kabir nu vorbete dect despre lucruri
Pe care le-a trit. Dac nu ai trit un lucru,
Nu este adevrat.
Doamne, eu es pnza Numelui Tu
Munca zadarnic
De a ese pentru lume
A ajuns la capt
Am atins
Strlucitoarea stare de beatitudine
Liber de spaim, liber de durere
Sunt estorul Numelui Tu, Doamne
Eu es i culeg rodul legturii mele luntrice cu Tine.
Sunt estorul Numelui Tu.
F-i araci din vzul i auzul luntric
Seamn bobul de gru al Sinelui
Nu lsa raza ndoielii s se strecoare-nuntru
Seamn bobul de Naam [sunetul launtric].
Patru paznici n fiecare n cele patru direcii
S nu lase cerul la bob
Du roada la conacul Stpnului
Cednd toat truda muncii.
Ard lmpi n fiecare cas, orbule! i tu nu le poi vedea
ntr-o bun zi i se vor deschide ochii deodat, i ai s vezi:
i ctuele morii i vor cdea de la ncheieturi.
Nu e nimic de spus sau de auzit, nu e nimic de fcut.
Cel care e n via, dar mort, e cel care nu va mai muri nicicnd.
Pentru c triete n singurtate, yoghinul spune c slaul lui e departe.
Domnul tu este aproape: dar tu te caeri n palmier s-L caui.
Brahmanul trece din cas n cas i iniiaz oamenii ntru credin:
Vai! Adevrata fntn a vieii e lng tine, iar tu ai ridicat un bolovan
La care te nchini.
Kabir spune:
"N-am s pot spune niciodat ce dulce e Domnul meu.
Yoga, iragurile de mtnii, virtutea i viciul toate astea nu sunt nimic pentru
El."
Cnd n sfrit ai ajuns la oceanul fericirii, nu te ntoarce nsetat.
Trezete-te, omule, smintitule! Cci moartea te pndete
Ai aici, dinaintea ta, ap curat: bea-o cu fiecare rsuflare.
Nu porni n urmrirea mirajului cu piciorul, ci nseteaz de nectar;
Dhruva, Prahlad i Shukadeva au but din el, i de-asemenea Ramdas l-a
gustat:
Sfinii sunt bei de iubire, setea lor e de iubire.
Kabir spune: "Ascult-m, frioare! Cuibul spaimei este frmat.
Nici mcar o clip n-ai stat fa n fa cu lumea:
Tu i tei propria robie din minciuni, vorbele tale sunt pline de amgire:
Cu povara de dorine pe care o pori pe cap, cum s fii uor?"
Kabir spune: "Pstreaz n tine adevrul, detaarea i iubirea."
Spre ce rm vrei s treci, inima mea?
Nu se afl cltor naintea ta, nu exist cale:
Unde e micarea, unde e repaosul, pe rmul acela?
Nu exist ap, nici barc, nici barcagiu nu exist,
Nici un alt om care s-o trag,
Pmnt, cer, timp, orice: nimic nu este locul
Care va liniti setea sufletului?
Nu vei gsi nimic n acea pustietate.
Fii puternic i intr-i n propriul trup: acolo calci ferm.
Ia bine seama, o, inima mea!
Nu te duce n alt parte!
Kabir spune: "D la o parte toate nchipuirile i rmi statornic
n ceea ce eti (sahaja)."
Nu sunt nici n rnd cu lumea nici n afara ei,
Nu triesc dup bunul plac,
Nu sunt nici vorbitor nici asculttor, nici slujitor,
Nici stpn nu sunt, nici legat, nici liber,
Nu sunt nici desprins, nici prins.
Nu sunt departe de nimic, nu sunt aproape de nimic.
Nu voi merge nici n iad, nici n rai.
Eu svresc toate faptele; totui sunt n afara tuturor faptelor.
Puini mi pricep neleseul: cel care l poate nelege,
Acela st nemicat. Kabir nu caut nici
S ntemeieze, nici s distrug.
Ceea ce vezi nu este; iar pentru ceea ce este nu ai cuvinte.
Dac nu vezi, nu crezi: ce i se spune, nu poi primi.
Cel care tie s cearn cunoate prin cuvnt, ignorantul
St cel mai adesea cu gura cscat
Unii contempl ceea ce nu are form, alii mediteaz asupra formei:
Dar neleptul tie c Brahman este dincolo de amndou.
Acea frumusee a Lui nu se vede cu ochiul; acel vers al Lui
Nu se aude cu urechea.
Spune Kabir: "Cine a gsit i iubirea i renunarea nu coboar
Niciodat n moarte."
Flamura ascuns e-nfipt n templul ceresc;
Acolo coviltirul albastru mpodobit cu luna i
ncrustat cu nestemate strlucitoare st ntins.
Acolo strlucete lumina soarelui i a lunii:
Linitete-i mintea pn la tcere naintea acelei splendori.
Kabir spune:
"Cel care a but din nectarul acesta rtcete ca un nebun."
Cine eti i de unde vii?
Unde slluiete Supremul Spirit
Cum i desfoar El jocul n toate fpturile?
Focul e n lemn; dar cine l trezete dintr-o dat?
Atunci se preface n scrum, i unde s-a dus puterea focului?
Adevratul maestru nva c materia n-are nici hotar nici nesfrire
Kabir spune:
"Brahman i potrivete limbajul la nelegerea celui ce aude."
Exist un copac ciudat care se nal fr rdcini
i leag rod fr s nfloreasc;
Nu are nici ramuri; nici frunze; e tot numai un lotus.
Dou psri cnt acolo: una e Maestrul, cealalt, nvcelul:
nvcelul alege roadele felurite-ale vieii i gust din ele;
Iar Maestrul l privete cu bucurie.
Ce spune Kabir este greu de neles:
"Pasrea e dincolo de orice cutare, dar poate fi vzut n chip limpede.
Cel ce nu are form e-n snul tuturor formelor.
Eu cnt gloria formelor."
Ce greu e s-L ntlneti pe Stpnul meu!
Pasrea ploii se tnguie nsetat dup ploaie:
Aproape c moare de dorul ei, i totui nu vrea
S bea alt ap dect ploaia.
Ademenit de iubirea de muzic, cprioara iese
Din crng: ea moare pentru c a ascultat muzica,
i totui nu d ndrt de fric.
Soia vduvit st lng trupul soului ei defunct:
Ei nu-i e fric de prjol.
D de-o parte orice fric pentru acest biet trup.
O, inim! N-ai cunoscut toate tainele acestei ceti a iubirii:
n netiin ai venit n netiin te ntorci.
O, prietene, ce-ai fcut cu viaa ta? i-ai luat pe cap povar grea,
Bolovani, i cine s i-o uureze?
Prietenul tu st pe malul cellalt, dar ie nu-i trece nicicnd
Prin cap c te-ai putea ntlni cu El.
Luntrea e spart iar tu ezi ntr-una pe mal;
i te bat valurile, fr vreun rost.
Kabir slujiorul te roag s cugei:
Exist oare cineva care s i fie prieten pn la sfrit?
Eti singur, n-ai nici un tovar:

Vei suferi urmrile propriilor tale fapte.
Inima mea! S mergem n ara unde locuiete Iubitul,
Cel Care mi-a rpit inima!
Acolo iubirea i umple ulciorul din fntn,
Dei nu are frnghie cu care s scoat apa,
Acolo norii nu acoper cerul, dei cad ropote blnde de ploaie;
O, tu, cel fr de trup! Nu sta n pragul casei;
Du-te i scald-te n ploia aceea!
Acolo-i mereu lumina lunii i niciodat nu e ntuneric;
i ce s vorbim de un singur soare?
ara aceea e iluminat de razele a milioane de sori.
Femeia [sufletul] desprit de Iubitul ei deapn la roata de tors
Cetatea trupului se ridic n frumuseea ei;
i nluntrul ei a fost zidit palatul minii.
Roata iubirii se rotete n cer iar jilu-i fcut din nestematele cunoaterii:
Ce fire subire ese femeia i le subiaz cu iubirea i veneraia ei!
Kabir spune: "Eu es ghirlanda zilei i a nopii.
Cnd Iubitul meu vine i m atinge cu picioarele Sale,
Am s-I druiesc lacrimile mele."
Sub marea umbrel a Regelui meu strlucesc
Milioane de sori i lune i stele!
El este Mintea din mintea mea: El este Ochiul din ochiul meu.
Ah, de-ar fi una mintea i ochiul meu!
De-ar putea iubirea mea s-L ating pe Iubit!
De s-ar putea rcori aria-nvpiat a inimii mele!
Kabir spune: "Cnd uneti iubirea cu Iubitul, atunci ai desvrirea iubirii."
La cine s merg s aflu despre Iubitul meu?
Kabir spune: "Aa cum nu poi afla nicicnd pdurea
Dac ignori copacul, tot astfel El nu poate fi gsit
Niciodat n abstraciuni."
Am nvat limba sanscrit, aa c oamenii
mi spun c-s nelept:
Dar ce folos din asta, cnd plutesc n voia soartei,
Ars de sete, prjolit de aria dorinei?
Degeaba pori pe cap povara aceasta de mndrie
i deertciune.
Kabir spune: "Pune-o jos n colb i iei degrab
n ntmpinarea Iubitului. Spune-I pur i simplu:
Doamne."
Exist vreun nelept care s asculte muzica
Aceea solemn ce se nal n vzduh?
Cci El, sursa a toat muzica, mplinete toate
Vasele i rmne El nsui n deplintate.
Cel care e trup e mereu nsetat, fiindc urmrete
Ceea ce e n parte:
Dar totdeauna acolo susur adnc i tot mai adnc sunetul

"El este acesta acesta este El"
Topind dragostea i renunarea ntr-una.
Kabir spune: "O, frate! Aceea e Lumea Dinti."
This union with the guru, O Kabir,
Sets me free; like salt mingled
With flour, I am no more I!
Now I have no caste, no creed,
I am no more what I am!
O dear brother!
By what name would you call me?
I do not quote from the scriptures;
I simply see what I see.
When the bride is one
with her lover,
who cares about
the wedding party?
I am not a Hindu,
Nor a Muslim am I!
I am this body, a play
Of five elements; a drama
Of the spirit dancing
With joy and sorrow.
A drop
Melting into the sea,
Everyone can see.
But the sea
Absorped
In a drop-A rare one
can follow!
I am looking at you,
You at him,
Kabir asks, how to solve
This puzzle-You, he, and I?
Dying, dying, the world
Is dying only.
But lo! None knows how to die
In such a way
That he dies never again.
Man, here is your worth:

Your meat is of no use!
Your bones cannot be sold
For making ornaments,
And your skin cannot be played
On an instrument!
Where there is neither sea nor rains,
Nor sun nor shade;
Where there is neither creation
Nor dissolution;
Where prevails neither life nor death,
Nor pain nor pleasure;
Beyond the states of Sunn and trance;
Beyond words, O friend,
Is that unique state of Sahaj.
It can be neither weighed
Nor exhausted,
Is neither heavy nor light;
It has no upper regions
Nor lower ones;
It knows not the dawn of day
Nor the gloom of night;
Where there is neither wind
Nor water nor fire,
There abides the perfect Master.
It is inaccessible,
It is, and it will ever be;
Attain it through the Masters grace.
Sayeth Kabir: I surrender myself
At the feet of my Master,
I remain absorbed
In his true company.
I am in all
All that is, is I
The different forms in existence
Are my myriad manifestations,
Yet I am apart from all.
Call me Kabir,
Call me Ramrai [God the Emperor],
It is one and the same.
I am not a child,
I am not old,
And the glow of youth
Never can touch me.
I go not at anyones bidding
Nor come at anyones command.
In my state of Sahaj
I am in the verdure of bliss
Call me Kabir,
Call me Ramrai,

My covering is a single sheet
And people sneer at me:
My weavers calling inspires no respect;
My dress is tattered,
Patched at ten places
Yet beyond the three attributes
Beyond the region of the fruit [the law of karma]
I dwell in the realm of bliss;
Thus have I acquired the name Ramrai.
I see the entire world,
The world cannot see me;
Such is the unique state
that Kabir has attained.
Call me Kabir,
Call me Ramrai,
Prietene, va trece oceanul
Numai cel ce-alunga egoul din mintea sa.
Frate, unii spun ca sunt invatati,
Altii spun ca au renuntat la toate,
Unii spun ca si-au supus simturile
Dar boala ego-ului ii chinuie inca.
Frate, unii spun ca sunt yoghini,
Altii spun ca au dobandit beatitudinea interiora
Dar "eu" si "al meu", "tu" si "al tau"
Nu le-au alungat din mintea lor
Ce sansa mai au de a supravietui
Cand sunt loviti de o asemenea boala?
Prietene va trece oceanul
Numai cel ce alunga ego-ul din mintea sa.
Unii spun ca dau cu generozitate pomana,
Altii spun ca fac cu vigoare penitente
Dar ei nu cunosc Adevarul,
Ei nu realizeaza Ham(eu sunt spiritul)
Ei toti vor fi inghititi de Maya(iluzie)
Unii spun ca sunt specialisti in multe practici,
Altii spun ca duc o viata pura
A adevaratului Sine
Toate pretentiile lor sunt desarte

Unii spun ca au practicat toate formele de cucernicie,
Altii spun ca au facut toate posturile rituale
Dar nodul ego-ului lor este nedesfacut;
Ei doar au ingramadit, pe capul lor, mai multe datorii.
http://www.geocities.com/ganesha_gate/kabir.html
http://robertbr.tripod.com/spirit/nanak_songs.htm
Michael Talbot: Universul holografic

Subcapitolul: Universul omnijectiv
Lumea de apoi nu este singurul trm n care putem ntlni apariii
holografice sculptate de credinele noastre. Se pare c uneori putem avea
asemenea experiene pe propriul nostru nivel de existen. Unele dintre
apariiile miraculoase ale Fecioarei Maria nu sunt fenomene mistice, ci proiecii
holografice create de credinele colective ale rasei umane. O viziune
marianic ce are un iz holografic special este apariia Fecioarei din 1879 de la
Knock, Irlanda. Cu aceast ocazie, paisprezece persoane au vzut trei figuri
strlucitoare i de o nemicare stranie, reprezentndu-i pe Sf. Maria, Sf. Iosif i
Sf. Ioan Evanghelistul (identificat pentru c semna mult cu o statuie a
sfntului din satul din apropiere) stnd pe o pajite lng biseric. Aceste figuri
luminoase, strlucitoare, erau att de reale, nct, atunci cnd martorii s-au
apropiat , puteau chiar s citeasc scrisul din cartea pe care o inea Sf. Ioan.
ns cnd una din femeile prezente a ncercat s o mbrieze pe Fecioar,
braele sale au cuprins doar aerul gol. Figurile preau att de complete i
naturale, nct nu am putut s neleg de ce minile mele nu au putut s simt
ceea ce era att de limpede i clar pentru ochii mei., a scris mai trziu femeia.
O alt viziune marianic n mod impresionant holografic este la fel de
faimoasa apariie a Fecioarei de la Zeitoun, Egipt. Viziunile au nceput n 1968,
cnd doi mecanici auto musulmani au vzut o apariie luminoas a Fecioarei
Maria stnd pe pervazul domului central al Bisericii Copte dintr-o suburbie
srac a oraului Cairo. n urmtorii trei ani, imagini tridimensionale
strlucitoare ale Fecioarei Maria, ale Sf. Iosif i ale lui Hristos copil au aprut
sptmnal deasupra bisericii, uneori plutind n aer timp de ase ore. Spre
deosebire de figurile de la Knock, apariiile de la Zeitoun se micau n jur i
fceau semne cu mna spre mulimea care se aduna mereu s le vad. Parc
pentru ca lucrurile s fie i mai complicate pentru raiune, erau nsoite uneori
de mirosuri bisericeti de mir percepute chiar i de la distan, doar de ctre
anumii oameni, care puteau s nu fie cretini. Au existat i cteva cazuri clare
de vindecri. n orice caz, i ele aveau multe aspecte holografice. Apariia lor
era ntotdeauna vestit de un fulger de lumin strlucitoare. Ca i hologramele
care se schimb din aspectele de frecvene i se focalizeaz treptat, apariiile
erau la nceput amorfe i se nchegau treptat ntr-o form uman. Adesea erau
nsoite de porumbei alctuii din lumin pur, care se nlau spre ceruri, la
mari nlimi deasupra mulimii, dar niciodat nu i flfiau aripile. Mai gritor
dect toate, dup trei ani de manifestri i cnd interesul pentru fenomen a
nceput s dispar, figurile de la Zeitoun au disprut i ele, devenind din ce n
ce mai vagi, pn cnd, n ultimele cteva apariii, erau ceva mai mult dect
nori de cea luminoas. n orice caz, n timp ce erau culminante, figurile au
fost vzute literalmente de sute de mii de martori i au fost fotografiate foarte
mult. Am intervievat un numr nsemnat din aceti oameni i cnd i auzi
vorbind despre ceea ce au vzut nu poi scpa de sentimentul c descriu un fel
de proiecie holografic, spune filozoful Michael Grosso.
n provocatoarea sa carte The Final Choice Alegerea final, Grosso
spune c, dup ce a studiat mrturiile, este convins c asemenea viziuni nu
sunt apariii ale personajului istoric Maria, ci sunt de fapt proiecii holografice
create de subcontientul colectiv. Interesant, nu toate apariiile marianice sunt
tcute. Unele, ca manifestrile de la Fatima (cnd micarea i culorile
neobinuie ale Soarelui erau observate doar pe o raz de 30 de km, iar rzboiul
s-a terminat nu dup cteva luni cum a spus apariia, ci mult mai trziu)
vorbesc, iar atunci cnd vorbesc, mesajul lor este n mod invariabil un
avertisment despre apocalipsa iminent, dac noi, muritorii , nu ne ndreptm
pe drumul cel bun. Grosso interpreteaz acest lucru ca o dovad c
incontientul colectiv uman este adnc tulburat de impactul violent al tiinei
moderne asupra vieii umane i ecologiei Terrei. Visurile noastre colective sunt,
n esen, avertizri asupra posibilitii de a ne autodistruge.
i alii au fost de acord c, credina n Maica Domnului este fora
motivant care face ca aceste proiecii s apar. De pild, n 1925, n timp ce
se construia biserica copt care a devenit teatrul manifestrilor de la Zeitoun,
filantropul care a contribuit la construirea acesteia a avut un vis n care
Fecioara i-a spus c Ea va aprea la biseric de ndat ce aceasta va fi
terminat. Nu a aprut la momentul prezis, dar profeia era binecunoscut n
comunitate. Prin urmare acolo a existat o tradiie de patruzeci de ani c n cele
din urm va avea loc o vizit a fecioarei Maria la acea biseric. Poate c aceste
preocupri au construit treptat un proiect psihic al Fecioarei n biserica nsi,
adic un fond comun mereu crescnd de energie psihic creat de gndurile
localnicilor, care n 1968 a devenit att de nalt, nct o imagine a Fecioarei
Maria s-a impus n realitatea fizic.
Exist dovezi c i unele OZN-uri pot fi un fel de fenomene holografice.
La sfritul anilor 1940, cnd oamenii au nceput s relateze c vd ceea ce
preau a fi nave spaiale din alte planete, cercettorii care au spat destul de
adnc n rapoarte pentru a nelege c, cel puin unele din ele trebuiau luate n
serios, au presupus c acestea erau exact ceea ce preau a fi: ocheade la nite
nave ghidate inteligent din civilizaii mai avansate i probabil extraterestre.
Totui, cum ntlnirile cu OZN-urile devin mai rspndite n special cele
implicnd contactele cu ocupanii OZN-urilor i datele se acumuleaz, devine
din ce n ce mai vizibil pentru muli cercettori c aceste aa-numite nave
spaiale nu sunt extraterestre la origine.
Unele din trsturile acestui fenomen care indic faptul c nu este
extraterestru, includ urmtoarele:
1. exist prea multe observaii; au fost documentate literalmente mii
de ntlniri cu OZN-uri i cu ocupanii lor, att de multe nct este
dificil de crezut c ar putea fi toate vizite reale din alte planete.
2. ocupanii OZN-urilor adeseori nu au trsturile la care te-ai

atepta de la o form de via cu adevrat extraterestr; prea
muli dintre ei sunt descrii ca fiine umanoide care respir aerul
nostru, nu arat nici o team c ar putea contracta germeni
pmnteni, sunt bine adaptate la gravitaia Pmntului i la
emisiile electromagnetice ale Soarelui, etaleaz emoii
recognoscibile pe feele lor i vorbesc (netelepatic) limba englez
toate sunt trsturi posibile, dar improbabile pentru adevraii
vizitatori extrateretri.
3. ei nu se comport ca nite vizitatori extrateretri. n loc s-i fac
proverbiala aterizare pe pajitea de la Casa Alb, ei apar unor
fermieri i automobiliti rzlei. Vneaz avioane cu reacie, dar
nu atac. Ei merg iute ca sgeata pe cer, ngduind la zeci i
uneori sute de martori s i vad, dar nu arat nici un interes
pentru stabilirea unui contact oficial. i adesea, cnd contacteaz
indivizi, comportamentul lor nc pare ilogic. De pild, unul dintre
tipurile de contact cel mai larg raportate este cel care implic un
gen de examinare medical. i totui, argumentabil, o civilizaie
care deine capacitatea tehnologic de a merge pe trasee
aproape de neneles n spaiu-timp, mai mult ca sigur deine cele
necesare tiinific pentru a obine asemenea informaii fr nici
un contact fizic, sau cel puin fr s aib nevoie s rpeasc
numrul mare de oameni care par s fie victime legitimate ale
acestui fenomen misterios.
4. n sfrit, cel mai curios lucru din toate, OZN-urile nici mcar nu
se comport ca obiectele fizice. Au fost urmrite pe ecrane radar
cum fceau ntoarceri instantanee la unghiuri de 90 de grade, n
timp ce se micau cu viteze enorme o ciudenie care ar fi rupt
n buci un obiect fizic. Ele i pot schimba mrimea, pot disprea
instantaneu n neant, apar de niciunde, i schimb culoarea i i
schimb chiar forma (caracteristici etalate i de ocupanii lor). Pe
scurt, comportarea lor nu este deloc ceea ce ai atepta de la un
obiect fizic, ci a unui lucru destul de diferit. Astrofizicianul Jacques
Vale, unul dintre cercettorii OZN cei mai respectai din lume (i
modelul pentru personajul La Combe din filmul ntlnire de
gradul trei), a declarat recent: Este comportamentul unei
imagini, sau o proiecie holografic.
Cum calitile nonfizice i holografice ale OZN-urilor devin din ce n ce
mai evidente pentru cercettori, unii au tras concluzia c mai degrab dect s
fie din alte sisteme solare ori galaxii, acestea sunt de fapt vizitatori din alte
dimensiuni sau alte niveluri ale realitii. Oricum, aceast explicaie nu
lmurete totui n mod adecvat multe din celelalte aspecte bizare ale
fenomenului, cum ar fi motivele pentru care OZN-urile nu stabilesc contacte
oficiale, de ce se comport att de absurd i aa mai departe.
ntr-adevr, insuficiena explicaiei extradimensionale, cel puin n
termenii n care a fost formulat iniial, devine doar mai evident pe msur ce
alte aspecte neobinuite ale fenomenului OZN intr n obiectiv. Unul dintre cele
mai derutante aspecte este nmulirea dovezilor c ntlnirile cu OZN-uri sunt
mai puin o experien obiectiv i mai mult una subiectiv sau una
psihologic. De pild, binecunoscuta cltorie ntrerupt a lui Betty i Barney
Hill, unul dintre cele mai atent documentate cazuri de rpiri de ctre OZN-uri
din arhive, pare s fi fost un contact extraterestru n toate privinele, cu o
singur excepie: comandantul OZN-ului era mbrcat cu o uniform nazist,

lucru care nu are sens dac rpitorii familiei Hill ar fi fost cu adevrat vizitatori
din alte civilizaii, dar are sens dac evenimentul a fost de natur psihologic i
mai asemntor cu un vis sau halucinaie, experiene care conin adesea
simboluri i evidente fisuri deconcertante n logic.
Alte ntlniri cu OZN-uri au un caracter nc i mai suprarealist i
asemntor cu visul, iar n literatur se pot gsi adesea cazuri n care entiti
OZN cnt cntece absurde sau arunc cu obiecte ciudate (cum ar fi cartofi) n
martori; cazuri care ncep ca simple rpiri la bordul navei, dar se termin ca
nite cltorii halucinante printr-o serie de realiti danteti; i cazuri n care
umanoizi extrateretri i schimb forma n psri, insecte gigantice i alte
creaturi fantasmagorice.
Prin 1959, i nainte chiar ca multe din aceste mrturii s apar,
componenta psihologic i arhetipal a fenomenului OZN l-a inspirat pe Carl
Jung s presupun c farfuriile zburtoare erau n realitate un produs al
incontientului uman colectiv i un fel de mit modern n curs de creare. n
1969, pe msur ce dimensiunea mitic a experienelor OZN a devenit i mai
clar, Jacques Vale a dus observaia cu un pas mai departe. n cartea sa
Paaport pentru Magonia, el scoate n eviden faptul c, departe de a fi un
fenomen nou, n realitate OZN-urile par a fi un fenomen foarte vechi n
veminte noi i seamn cu diferite tradiii folclorice, de la descrierile elfilor i
gnomilor din rile europene la povestirile medievale cu ngeri i la fiinele
supranaturale descrise n legendele nativilor americani. Sau, cineva-ceva
acceseaz imaginile arhetipale din incontientul colectiv al omenirii, folosinduse de acestea.
Comportarea absurd a entitilor OZN este la fel cu comportarea
pozna a elfilor i znelor din legendele celtice, a zeilor scandinavi i a
figurilor neltoare dintre nativii americani, spune Jacques Vale. Cnd sunt
dezgolite pn la arhetipurile lor fundamentale, toate fenomenele de acest fel
sunt o parte a unui ceva mai vast, care pulseaz, un ceva proteiform care i
schimb nfiarea pentru a corespunde culturii i epocii n care se manifest,
dar care a fost mpreun cu rasa uman de mult, mult timp. Ce este acest
ceva? n Paaport pentru Magonia, Vale nu d nici un rspuns concret (poate
c nici nu se poate da) i spune numai c acesta pare s fie inteligent, n afara
spaiu-timpului i s fie fenomenul pe care sunt ntemeiate toate miturile.
Ce sunt atunci OZN-urile i toate fenomenele nrudite? Vale spune c
nu putem exclude posibilitatea ca acestea s fie expresia unei inteligene
nonumane extraordinar de avansate, o inteligen care ne depete att de
mult, nct logica ei ne apare doar ca o absurditate. Dar dac acest lucru este
adevrat, cum trebuie s explicm concluziile experilor n mitologie, de la
Mircea Eliade la Joseph Campbell, c miturile sunt o expresie organic i
necesar a rasei umane, un produs uman secundar, la fel de inevitabil ca
limbajul i arta? Putem oare accepta cu adevrat c psihicul uman colectiv este
att de neproductiv i pueril nct a produs mituri numai ca rspuns la o alt
inteligen?
i totui, dac fenomenul OZN i celelalte legate de el sunt doar
proiecii psihice, cum trebuie s explicm urmele fizice pe care le las, cercurile
arse i imprimrile adnci n pmnt gsite la locurile aterizrilor, traiectoriile
inconfundabile pe care le produc pe ecranele radarelor i cicatricile i semnele
de incizii pe care le las pe oamenii asupra crora realizeaz examinri
medicale? Doar prin efecte psihokinetice? Asemenea fenomene sunt dificil de
clasificat din cauz c noi ncercm s le introducem ntr-o imagine a realitii
care este fundamental incorect. Dat fiind c fizica cuantic ne-a artat c
mintea i materia sunt nlnuite ntr-un mod complicat i de neneles pentru
raiune, s-a sugerat c OZN-urile i fenomenele nrudite sunt dovezi
suplimentare ale acestei lipse fundamentale de diviziune ntre lumea
psihologic i cea fizic. Ele sunt ntr-adevr un produs al psihicului uman
colectiv, dar ele sunt de asemenea destul de reale. Altfel spus, ele sunt ceva ce
rasa uman nu a nvat nc s neleag n modul potrivit, un fenomen care
nu este nici subiectiv, nici obiectiv, ci omnijectiv, un termen propus de
Michael Talbot pentru a se referi la aceast stare de existen neobinuit,
asemntor termenului imaginal folosit de Corbin pentru a descrie aceeai
stare vag, neclar a realitii, n contextul experienelor mistice ale sufiilor.
Reacia pmntenilor la fenomenul E.T. e asemntoare cu reacia
btinailor n cadrul viziunii cargo cults din mitologie.
Acest punct de vedere a devenit din ce n ce mai rspndit printre
cercettori. ntr-un articol al su, Kenneth Ring aduce argumente c ntlnirile
cu OZN-uri sunt experiene imaginale i sunt similare nu numai cu confruntrile
cu lumea real (dar aceea creat de minte), pe care le triesc indivizii n timpul
experienelor din pragul morii, ci i cu realitile mitice pe care amanii le
ntlnesc n timpul cltoriilor prin dimensiunile mai subtile. Acestea sunt, pe
scurt, dovezi suplimentare c realitatea este o hologram multistratificat
generat de minte.
Astfel apar conexiuni ntre domenii care, n cea mai mare parte,
fuseser studiate de categorii diferite de savani. amanismul tinde s fie
adugat la antropologie. Experienele din pragul morii sunt studiate de
psihologi i specialiti n medicin. Stanislaf Grof studiaz experienele
psihedelice din perspectiva psihologiei transpersonale. Exist motive
ntemeiate pentru a spera c imaginalul poate fi, iar holograficul s-ar putea
dovedi a fi perspective care pot permite s vedem nu identitatea, ci nlnuirea
i nrudirea acestor tipuri de experiene.
Dr. Peter Rojcewicz, folclorist la Juilliard School din New York, a ajuns i
el la concluzia c OZN-urile sunt omnijective. El crede c a venit timpul ca
folcloritii s neleag c, probabil, toate fenomenle discutate de Vale n
Paaport pentru Magonia sunt la fel de reale pe ct sunt de simbolice pentru
procesele din adncul psihicului uman. Exist acolo un continuum de
experiene unde realitatea i imaginaia curg imperceptibil una n alta, declar
el, apreciind c acest continuum este o dovad suplimentar a unitii tuturor
lucrurilor despre care vorbete fizicianul David Bohm, iar n lumina dovezilor c
asemenea fenomene sunt imaginale/omnijective, nu mai este scuzabil pentru
folcloriti s le trateze ca simple credine/superstiii.
Numeroi ali cercettori, inclusiv Vale, Grosso i Whitley Strieber,
autorul crii de mare succes Communion - Comuniune i una dintre
victimele celebre ale unei rpiri OZN spun c ntlnirile cu fiinele din OZN-uri
pot fi prima noastr descoperire cuantic n lumea la scar larg: Chiar actul
de a observa poate s o creeze ca realitate concret, cu nelegere, definire i o
contiin proprie. Ceva n genul scenariului povestirii SF Lumea Alisei scris
de Sam Lundvall, n care oamenii se intlnesc cu personajele din mituri n
form obiectivat, palpabil n realitatea de zi cu zi, rzboindu-se fr nici o
ans cu propriul lor incontient colectiv.
Exist un consens crescnd printre cercettorii acestui fenomen
misterios c imaginalul nu este limitat la trmul de dup moarte, ci s-a
revrsat n aparenta soliditate a lumii noastre de lemn i piatr. Nemaifiind
nchii n viziunile amanilor, vechii zei au venit cu brcile lor cereti drept n
pragul generaiei computerului, numai c n loc de corbii cu cap de dragon,

vasele lor sunt nave spaiale, iar ei i-au schimbat vechile capete de oim cu
cti de cosmonaui. Poate c ar fi trebuit s anticipm cu mult nainte aceast
revrsare a imaginalului, aceast fuzionare a Lumii Morilor cu propriul nostru
trm, pentru c, aa cum ne-a atenionat cndva Orfeu, poetul-cntre al
mitologiei greceti: Porile lui Hades nu trebuie s fie descuiate, nuntru este
un popor de visuri.
Orict de semnificativ ar fi nelegerea acestui lucru c
multiuniversul nu este obiectiv, ci omnijectiv, c dincolo de grania vecintii
noastre sigure se ntinde o vast neasemnare, un peisaj nutritor (mai potrivit
spus un peisaj al minii), o terra incognita n aceeai msur n care este astfel
i o parte din propriul nostru psihic (a se vedea i capitolul savuros Tonalul i
Nagualul / Insula Tonalului din volumul Povestiri despre Putere al lui Carlos
Castaneda) ea nu face totui lumin asupra celui mai adnc mister dintre
toate. Cum observ Carl Raschke, membru al Department of Religious Studies,
University of Denver: n cosmosul omnijectiv, unde OZN-urile i au locul pe
lng quasari i salamandre, chestiunea statutului de veridic sau halucinant al
apariiilor strlucitoare circulare devine discutabil. ntrebarea este nu dac ele
exist, sau n ce sens exist, ci care este scopul ultim crora servesc.
Cu alte cuvinte, care este identitatea ultim a acestor fiine? Din nou,
ca i n cazul entitilor ntlnite pe trmul din pragul morii, nu exist
rspunsuri precise. La un capt al spectrului, cercettori ca Kenneth Ring i
Michael Grosso nclin spre ideea c, n ciuda efectului lor n lumea materiei,
acestea sunt mai mult proiecie psihic dect inteligen nonuman. Grosso, de
pild, crede c, asemenea viziunilor marianice, ele sunt dovezi suplimentare c
psihicul rasei umane este ntr-o stare de nelinite. El afirm: OZN-urile i
celelalte fenomene extraordinare sunt manifestri ale unei tulburri n
incontientul colectiv al speciei umane.
La cellalt capt al spectrului se afl acei cercettori care susin c, n
ciuda caracteristicilor arhetipale, OZN-urile sunt mai mult inteligen
extraterestr dect proiecie psihic (este posibil ca ambele unghiuri de vedere
s fie valide, fiecare n felul su, nefiind opuse ci complementare). De exemplu,
Raschke crede c OZN-urile sunt o materializare holografic dintr-o
dimensiune conjugat a universului i c aceast interpretare trebuie s aib
categoric prioritate fa de ipoteza proieciei psihice, care se menine cu
greutate cnd se examineaz cu atenie caracteristicile uimitoare, vii,
complexe i consecvente ale extrateretrilor i ale navelor spaiale descrise
de cei rpii .
i Vale se afl n aceast tabr: Eu cred c fenomenul OZN este una
din modalitile n care o form de inteligen nonuman de o incredibil
complexitate comunic cu noi n mod simbolic. Nu exist nici un indiciu c
este extraterestr. n schimb, exist dovezi crescnde c eavine din
alte/altfel de dimensiuni care sunt dincolo de spaiu-timp; dintr-un multivers
care este tot, de jur mprejurul nostru i de care am refuzat cu ncpnare s
inem cont, n ciuda mrturiilor care ne stau la dispoziie de milenii, poate chiar
din zorii omenirii.
Probabil nici o explicaie unic nu poate da rspunsuri pentru toate
variatele aspecte ale fenomenului OZN. Dat fiind vastitatea aparent a
nivelurilor mai subtile ale realitii exist nenumrate specii nonfizice n
domeniile vibratorii mai nalte. Cu toate c abundena de OZN-uri poate fi un
semn c ele nu sunt extraterestre dat fiind obstacolul ridicat de distanele

intergalactice imense care separ Pmntul de celelalte stele din galaxie ntrun univers holografic, un univers n care pot exista o infinitate de realiti
ocupnd acelai spaiu cu lumea noastr, aceasta nceteaz nu numai s fie un
punct de sprijin, ci poate fi de fapt o dovad a ct de insondabil de abundent
n viaa inteligent este superholograma.
Adevrul este c pur i simplu nu avem informaiile necesare pentru a
aprecia cu cte specii nonfizice mprim propriul nostru spaiu. Dei cosmosul
fizic se poate dovedi a fi o Sahara ecologic, ntinderile fr timp i fr spaiu
ale cosmosului nostru luntric pot fi la fel de bogate n via ca pdurea
tropical i reciful de coral. Pn acum cercettorii experienelor din pragul
morii i ai experienelor amanice ne-au luat doar dincolo de graniele acestui
trm nvluit n nori. Nu tim nc ct de largi sunt continentele sale sau cte
oceane i lanuri muntoase conine.
i dac suntem vizitai de fiine care sunt la fel de insubstaniale i
plastice n form ca i corpurile n care se trezesc cei care trec prin
experienele din pragul morii dup ce ies n exterior, nu este de loc
surprinztor c acestea ar putea aprea ntr-o multitudine cameleonic de
forme. De fapt nfiarea lor adevrat ar putea s depeasc nelegerea
noastr att de mult, nct minile noastre organizate holografic s fie cele care
le dau aceste forme. Aa cum transformm noi fiinele de lumin pe care le
ntlnim n timpul experienelor din pragul morii n personaje istorice religioase
i norii de informaie pur n biblioteci i instituii de nvmnt, tot aa minile
nostre pot s sculpteze nfiarea exterioar a fenomenului OZN.
Adevrata realitate a acestor fiine este att de transpmntean i
ciudat nct trebuie s sondm cele mai adnci regiuni ale amintirilor noastre
populare i ale incontientului mitologic ca s gsim simbolurile necesare
pentru a le forma. nseamn i c trebuie s fim extrem de grijulii n
interpretarea aciunilor lor. De exemplu, examinrile medicale care sunt piesa
central a multor rpiri OZN, ar putea fi numai o reprezentare simbolic a ceea
ce se petrece. Mai degrab dect s sondeze corpurile noastre fizice, aceste
inteligene nonfizice ar putea sonda n realitate unele poriuni ale noastre
pentru care n prezent noi nu avem etichetri, poate anatomia subtil a eurilor
noastre energetice sau chiar a sufletelor noastre. De acest fel sunt problemele
cu care ne-am confrunta dac fenomenul ar fi ntr-adevr o manifestare

omnijectiv a unei inteligene nonumane.
Pe de alt parte, dac este posibil pentru credina cetenilor din Knok i
Zeitoun s pricinuiasc apariia unor astfel de imagini luminoase ale Fecioare,
pentru minile fizicienilor s se joace cu realitatea unui neutrino i pentru
yoghini ca Sai Baba s materializeze obiecte fizice din vzduh, se nelege de la
sine c i noi ne-am putea pomeni acoperii de proiecii holografice ale
credinelor i miturilor noastre. Ce puin unele experiene anormale pot intra n
aceast categorie. Spre exemplu, istoria ne spune c mpratul Constantin i
soldaii si au vzut pe cer o cruce enorm cuprins de flcri, un fenomen
care pare a fi nimic mai mult dect o exteriorizare psihic a emoiilor pe care
armata responsabil pentru nimic mai puin dect cretinarea lumii pgne le
simea n ajunul ntreprinderii istorice. Binecunoascuta manifestare a ngerilor
de la Mons, n care sute de soldai britanici din timpul primului rzboi mondial
au vzut pe cer o apariie imens a Sfntului Gheorghe i un escadron de ngeri
n timp ce ddeau o lupt pe care o pierdeau de la nceput pe frontul din
Belgia, la Mons, pare s intre de asemenea n categoria proieciilor psihice.
Este posibil ca acea cruce n flcri a lui Constantin s fi fost o
manifestare a unei inteligene extradimensionale. Atunci cnd credinele i
emoiile noastre colective devin destul de nalte pentru a crea o proiecie
psihic, poate c ceea ce facem n realitate este s deschidem o u ntre
aceast lume i urmtoarea. Poate c singura dat cnd aceste inteligene pot
s apar i s interacioneze cu noi este atunci cnd credinele noastre
puternice creaz pentru ele un fel de ni psihic.
Un alt concept al fizicii poate fi relevant aici. Dup admitere faptului c
agentul care permite unei particule subatomice precum un electron s vin
rapid n existen este contiina, nu ar trebui s srim la concluzia c noi
suntem singurii ageni ai acestui proces creator, avertizeaz John Wheeler de la
University of Texas. Noi creem particule subatomice i prin urmare ntregul
univers, spune Wheeler, dar i acestea ne creaz pe noi. Fiecare l creaz pe
cellalt n ceea ce numete el o cosmologie n raport cu sine. Vzute n
aceast lumin, entitile OZN pot fi foarte bine arhetipuri din incontientul
colectiv al rasei umane, dar i noi putem fi arhetipuri din incontientul lor
colectiv. Noi putem fi o parte din procesele lor psihice adnci la fel de mult cum
ele sunt o parte din ale noastre. Strieber a fcut i el s rsune aceast idee i
spune c universul fiinelor care l-au rpit i al nostru se nvrt n jurul altuia
ntr-un act de comuniune cosmic.
Spectrul evenimentelor pe care le punem laolalt n categoria larg de
ntlniri OZN poate include i fenomene cu care nu suntem nc obinuii. De
pild, cercettori care cred c acest fenomen este un fel de proiecie psihic
presupun invariabil c acesta este o proiecie a minii noastre colective. Totui,
ntr-un univers holografic noi nu mai putem vedea contiina ngrdit numai n
creier. Unele aspecte ale OZN-urilor i ale fenomenelor nrudite pot fi proiecii
ale acestor mentaliti colective. Anumite trsturi ale ntlnirii lui Michael
Harner antropolog, cu fiine asemntoare dragonilor sugereaz cu siguran
faptul c el se confrunta cu un soi de manifestare vizual a inteligenei
moleculei ADN. n acelai stil Strieber a sugerat posibilitatea ca fiinele din
OZN-uri sunt lucrul cu care seamn fora evoluiei cnd este aplicat unei
mini contiente. Trebuie s rmnem deschii la toate aceste posibiliti. ntrun univers care este contient pn n adncurile sale, plantele, animalele i
chiar materia nsi pot participa toate la crearea acestor fenomene.
ntr-un univers holografic, un univers n care separarea nceteaz s
existe i cele mai luntrice procese ale psihicului se pot mprtia n afar i
pot deveni o parte a peisajului obiectiv n aceeai msur ca florile i copacii,
realitatea nsi devine puin mai mult dect un vis mprtit, la care
participm n mas. n dimensiunile mai nalte ale existenei, aceste aspecte
asemntoare visului devin nc mai vizibile i, ntr-adevr, multe tradiii au
comentat acest fapt.
Cartea
Tibetan
Morilor
accentueaz
mod
repetat
natura
asemntoare cu visul a trmului de dup moarte i tot acesta este, desigur,

motivul pentru care aborigenii australieni se refer la el ca fiind timpul visului.
Odat ce acceptm aceast noiune, realitatea de toate nivelele este
omnijectiv i are acelai statut ontologic ca un vis, ntrebare devine: Al cui vis
este?
Cele mai multe dintre religiile i tradiiile mitologice care i-au pus
aceast ntrebare dau acelai rspuns: Este visul unei inteligene divine unice,
visul lui Dumnezeu. Vedele hinduse i textele yoghine afirm iar i iar c
universul este visul lui Dumnezeu. n cretinism, sentimentul este rezumat n
spusele repetate c noi toi suntem gnduri n mintea lui Dumnezeu, sau cum
spune poetul Keats, noi toi suntem pri ale lungului vis nemuritor al lui
Dumnezeu. Dar suntem visai oare de o inteligen divin unic, de Dumnezeu,

ori suntem visai de contiina colectiv a tuturor lucrurilor de toi electronii,
particulele Z, fluturii, stelele de neuroni, castraveii de mare, inteligenele
umane i nonumane din univers? Aici intrm din nou cu capul nainte n barele
propriilor limitri conceptuale, pentru c ntr-un univers holografic aceast
ntrebare nu are sens. Nu putem ntreba dac partea creeaz ntregul sau
ntregul creeaz partea, pentru c partea este ntregul. Astfel, dac numim
contiina colectiv a tuturor lucrurilor Dumnezeu sau pur i simplu
contiina tuturor lucrurilor, nu schimb situaia. Universul este susinut
printr-un act de o asemenea creativitate mrea i inefabil, nct pur i
simplu nu poate fi redus la asemenea termeni. Iari este o cosmologie n
raport cu sine. Sau, cum au spus cu atta elocven Boimanii din Kalahari :
Visul se viseaz pe sine.
Ian Watson: SF-ul reprezint partea beletristicii care d cel mai mult de
gndit cititorilor ce se apropie de el cu mintea deschis, nct deseori Science
Fiction-ul este atacat tocmai pentru ceea ce el folosete cel mai bine de la om,
i anume: inteligena.
La
ce se va ajunge n final? Deocamdat putem doar s facem nite
speculaii (educated guesses cum zic englezii). Iat n continuare cteva

posibiliti (A-G). Vom tri i n cel mai ru caz vom muri i vom vedea.
Nimeni dintre oamenii obinuii nu scap viu din via!
A) n Zen se spune, ntr-un limbaj paradoxal i profund mictor:
Ceea ce faci/tii i va fi de folos cu ceva cnd vei fi la hotarul dintre
via i moarte?;
Nu nseamn c nu mai suntem vii dup ce vom muri, nici c nu
existam nainte de a ne nate.;
70 de ani / Cernui ntre apus i rsrit. / Ultimul cuvnt? / t! t!;
Mi-e dor de Tatl meu i de Mama mea de dinainte de natere! (Tatl
Ceresc i Mama Divin);
Cnd sunetul clopotului se aude n zori,
Universul se deschide;
Discul soarelui, luminos, se nal n Marele Rsrit.
Ce principiu este acesta, nu tiu.
Gura mea, incontient, se umple cu hohote de rs.

Bucurai-v!
B) Viitorul ar putea s nu fie singurul lucru care poate fi alctuit i
reorganizat de gndul omenesc. Ideea c noi putem modifica evenimente care
s-au ntmplat deja este o noiune tulburtoare, pentru c noi suntem att de
adnc programai s credem c trecutul este ncremenit ca un fluture n sticl,
nct este dificil pentru noi s ni-l imaginm altfel. Dar ntr-un univers complex,
n care timpul este o iluzie, iar realitatea nu mai mult dect o imagine creat de
minte este o posibilitate cu care poate c trebuie s ne deprindem. Este oare
grania ntre prezent i trecut att de firav nct putem, n condiii potrivite, s
hoinrim n trecut cu aceeai uurin cu care hoinrim printr-o grdin? n
acest moment pur i simplu nu tim, dar ntr-o lume care este alctuit mai
puin din obiecte solide cltorind n spaiu i timp i mai mult din intersecii de
unde de probabilitate (funcia de und a fizicii cuantice), din holograme
fantomatice de energie, susinute de procese care sunt cel puin parial legate
de contiina uman, asemenea evenimente pot s nu fie att de imposibile
cum par. Iar dac acest lucru pare tulburtor, ideea c minile noastre i chiar
corpurile noastre sunt mult mai puin limitate de cenzurarea timpului dect neam imaginat pn acum, ar trebui s ne aducem aminte c ideea c Pmntul
este rotund s-a dovedit cndva la fel de nfricotoare pentru o omenire
convins c era plat. Suntem nc copii cnd se ajunge la cunoaterea
adevratei naturi a spaiu-timpului i realitii. i ca toi copiii care se
echilibreaz n pragul maturitii, ar trebui s lsm deoparte temerile i s
ajungem la nvoial cu felul n care lumea este cu adevrat.
C) Capacitatea contiinei de a comuta dintr-o realitate intact n alta
sugereaz c o lege, de genul focul arde carnea uman, nenclcat n mod
obinuit, poate fi doar un program n computerul cosmic, dar un program care
a fost repetat aa de des, nct a devenit una din obinuinele naturii. Conform
concepiilor noii fizici, materia este de asemenea un fel de obinuin i se
nate constant din ordinea implicit ntr-un chip nou, la fel cum aspectul unei
fntni este creat ntr-un chip nou din uvoiul permanent de ap care i d
form. Peat se refer cu umor la natura repetitiv a acestui proces ca la una
din nevrozele universului: Cnd ai o nevroz, tinzi s repei n viaa ta acelai
model ori s faci aceeai aciune, ca i cum ar exista o memorie construit, iar
acel lucru ar fi fixat de ea. Tind s cred c lucruri precum scaunele i mesele
sunt i ele aa. Ele sunt un fel de nevroz material, o repetiie. Dar exist
ceva mai subtil care merge mai departe, o nfurare i o desfurare continu.
n acest sens, scaunele i mesele sunt doar obinuine n acest flux, dar fluxul
este realitatea, chiar dac noi tindem s vedem doar obiceiul.
Dat fiind c universul i legile fizicii care l guverneaz sunt de asemenea
produse ale acestui flux, atunci i acestea pot fi vzute ca obinuine. n mod
clar, ele sunt obinuine adnc nrdcinate n holomicare, dar talentele
supranormale, ca imunitatea la foc, indic faptul c, n ciuda aparentei lor
constane, cel puin unele dintre legile care guverneaz realitatea pot fi
suspendate. Aceasta nseamn c legile fizicii nu sunt spate n piatr, ci sunt
mai mult ca nite vortexuri, bulboane de for inerial att de vaste, nct
sunt ca i fixate n holomicare, la fel cum propriile noastre obiceiuri i
convingeri adnci sunt fixate n gndurile noastre.
Presupunerea lui Grof c pentru a face asemenea schimbri n implicit
pot fi necesare stri modificate de contiin este atestat i de frecvena cu
care imunitatea la foc este asociat cu credina exaltat i fanatismul religios.
Cu ct convingerile noastre sunt mai adnci i mai ncrcate emoional, cu att
mai mari sunt schimbrile pe care le putem face n corpurile noastre i n
realitatea nsi.
n acest punct ne-am putea ntreba: dac n circumstane speciale
contiina poate face asemenea modificri extraordinare, ce rol joac ea n
crearea realitii noastre de zi cu zi?
Prerile sunt extrem de variate. n
conversaiile particulare, Bohm recunoate temeinicia convingerii c universul

este n ntregime gnd i realitatea exist numai n ceea ce gndim, dar nc
o dat prefer s nu fac speculaii despre ntmplri miraculoase. Pribram
crede c exist un numr de realiti poteniale diferite, iar contiina are un
anumit grad de libertate n a alege pe care s o manifeste.
Biologul Lyall Watson spune: Nu am nici un dubiu c realitatea este n
foarte mare msur o construcie a imaginaiei.
Gordon Globus, profesor de psihiatrie i filozofie la University of California
din Irvin consider c mintea construiete realitatea concret din materia prim
a implicitului. Iar aparent inepuizabilul ir de realiti separate pe care
Castaneda le-a experimentat sub tutela lui Don Juan i chiar irul la fel de
vast de realiti pe care le experimentm n timpul strii obinuite de vis

indic faptul c exist un numr infinit de realiti poteniale cuprinse n
implicit. Mai mult, pentru c mecanismele folosite pentru a construi realitatea
de fiecare zi sunt aceleai folosite pentru a construi visurile i realitile
experimentate n timpul strilor modificate de contiin, n modul lui
Castaneda, el crede c toate cele trei tipuri de realitate sunt fundamental
aceleai.
Robert G. Jahn, profesor de tiine aerospaiale i decan emerit la coala
de Inginerie i tiin Aplicat de la Princeton i psihologul clinician Brenda
Dunne consider c realitatea se stabilete numai n interaciunea unei
contiine cu mediul su. Dup ei, orice este capabil s genereze, s primeasc
ori s utilizeze informaii poate fi considerat contiin. Aadar, animale, virui,
ADN, maini (cu inteligen artificial sau altfel) i aa-numitele obiecte fr
via, toate pot avea proprieti eseniale pentru a lua parte la crearea
realitii. S ne amintim de povetile n care personaje principale, alturi de
erou sunt i : copacul, cuptorul, fntna etc
Principiul de baz al fizicii cuantice este c noi nu descoperim realitatea,
ci participm la crearea ei. Se poate ca pe msur ce sondm mai adnc n
nivelurile realitii, natura participativ a realitii s devin nc i mai
evident. Astfel, trebuie s fim extrem de precaui cnd e vorba s spunem c
am descoperit o anume structur sau dinamic, cnd n realitate poate chiar
noi am creat ceea ce am gsit.
D) Arthur C. Clarke Sfritul copilriei (Este util s ne amintim c A.
Clarke a inventat sateliii i c, deci, tot ceea ce spune nu este doar n
domeniul speculativ. Mutatis mutandis, putem trage i noi o serie de concluzii
valide.): - De ce a nceput totul? i unde va duce? / - La aceste ntrebri nu
putem rspunde. n Univers exist multe rase, iar unele dintre ele au
descoperit puterile respective cu mult nainte ca voi sau noi s fi aprut pe
scena vieii. V-au ateptat s v alturai lori acum a sosit clipa. / - Atunci ce
cutai voi aici? / - Probabil c, aidoma majoritii oamenilor, ne-ai privit
mereu ca pe stpnii votri. Nu-i adevrat. N-am fost altceva dect nite
paznici, executnd o sarcin impus Sarcina aceea este greu de definit: ne
putei considera nite moae care supravegheaz o natere dificil. ncercm
s ajutm la apariia a ceva nou i minunat. Suntem moaele. Noi ns suntem
sterpi. / n momentul acela, omul nelese c se gsea naintea unei tragedii ce

o depea pe a lui. Incredibil, totui adevrat: n ciuda puterilor i strlucirii lor,
Overlorzii ajunseser la captul unei fundturi evoluioniste. Alctuiau o ras
mrea i nobil, superioar omenirii pe toate planurile, dar lipsit de viitor i
contieni de acest lucru. / Munca noastr se apropie de sfrit. Acum, v
putem spune tot adevrul Exist multe lucruri pe care a fost necesar s vi le
ascundem, aa cum ne-am ascuns i noi, aproape jumtate din ederea
noastr pe Pmnt. tiu c unii dintre voi au considerat inutil aceast
tinuire. Suntei obinuii cu prezena noastr i nu v putei imagina cum ar fi
reacionat strmoii votri. Dar cel puin ai putut afla motivul acestui mister i
ai neles c aciunea noastr avea o explicaie. Marele secret tinuit fa de
voi a fost scopul venirii noastre pe Pmnt, scop asupra cruia ai speculat la
nesfrit. Nu vi l-am putut destinui pn acum, deoarece secretul acela nu ne
aparinea. Acum atia ani, am sosit pe planeta voastr i v-am salvat de la
autodistrugere. Nu cred c exist cineva care s nege acest adevr, ns n-ai
fi tiut niciodat n ce const autodistrugerea. Deoarece am interzis armele
nucleare i celelalte jucrii ucigae acumulate n arsenale, pericolul anihilrii
fizice a fost nlturat. Ai crezut c aceea fusese singura primejdie. Noi v-am
ncurajat s credei aa, dar nu era adevrat. Pericolul uria ce v atepta avea
un alt caracter i nu privea numai rasa voastr. Multe lumi au ajuns la
rscrucea puterii nucleare, au evitat dezastrul i au construit civilizaii panice
i fericite care aveau s fie nemilos distruse de fore despre care nu cunoteau
nimic. n secolul XX, ai nceput i voi s ntlnii forele respective. Din aceast
cauz, a trebuit s intervenim. n tot acel secol, rasa uman era trt ncet
ctre prpastie, fr a bnui nimic. Peste prpastia respectiv exista o singur
punte. Puine rase au descoperit-o fr s fie ajutate. Unele s-au ntors cnd
mai era nc timp, evitnd att pericolul, ct i devenirea. Planetele lor au
ajuns Insule Elizee, oaze de mulumire lipsit de efort, i nu vor mai juca nici
un rol n istoria Universului. Acesta n-ar fi fost niciodat destinul sau norocul
vostru. Avei o ras prea vital pentru aa ceva. V-ai fi ruinat, trnd i pe alii
mpreun cu voi, pentru c n-ai fi gsit niciodat puntea. M tem c n
continuare multe din spusele mele se vor baza pe asemenea analogii. Nu
posedai conceptele pentru multe lucruri pe care doresc s vi le spun, iar
cunoaterea noastr este de asemenea trist de mrginit. Ca s nelegei,
trebuie s v ntoarcei n trecut i s redescoperii lucruri pe care strmoii
votri le-ar fi considerat banale, dar pe care voi le-ai uitat pe care, de fapt,
noi v-am ajutat, intenionat s le uitai. ntreaga noastr edere aici se bazeaz
pe o mistificare uria, pe tinuirea unor adevruri pe care nu erai pregtii s
le nfruntai. n perioada dinaintea sosirii noastre, savanii Pmntului au
descoperit secretele lumii fizice i v-au dus de la energia aburului la cea a
atomului. Ai abandonat superstiiile: tiina devenise singura religie a
umanitii. Ea constituia darul minoritii occidentale pentru restul omenirii i
distrusese toate celelalte credine. Cele nc existente n momentul sosirii
noastre i triau ultimele clipe. Se prea c tiina putea explica totul. Nu
existau fore pe care s nu le fi prevzut sau evenimente care s nu-i
gseasc, n cele din urm, o explicaie. Originea Universului putea rmne
necunoscut pe vecie, dar tot ceea ce se petrecuse de atunci, asculta de legile
fizicii. Cu toate acestea, misticii votri, dei pierdui n propriile amgiri,
ntrezriser frnturi ale adevrului. Exist puteri ale creierului i puteri dincolo
de creier pe care tiina voastr nu le-ar fi putut aduce niciodat n cadrul ei
fr s-l sfrme complet. De-a lungul anilor, au existat nenumrate
consemnri ale unor fenomene stranii poltergeist, telepatie, pre i
retrocogniie,
psihokinezie,
mediumnitate,
trans,
hipnoz,
vindecri
miraculoase, amanism .a.m.d. etichetate de voi fr a le putea explica. La

nceput, tiina le-a ignorat, apoi le-a negat existena, n ciuda dovezilor a cinci
milenii. ns aceste dovezi exist i, pentru a fi complet, orice teorie asupra
universului ar trebui s le ia n considerare. n prima jumtate a secolului XX,
civa dintre savanii votri au nceput s cerceteze aceste probleme. Nu tiau,
dar se jucau cu zvorul cutiei Pandorei. Forele pe care le-ar fi putut elibera
depeau cu mult pericolele atomului. Fizicienii ar fi putut ruina numai
Pmntul, pe cnd parapsihologii ar fi rspndit dezastrul printre stele. Aa
ceva nu se putea permite. Nu pot explica ntreaga natur a ameninrii pe care
o reprezentai voi. Pentru noi nu este un pericol i de aceea nu putem nelege.
S zicem c puteai deveni un cancer telepatic, o mentalitate malign care, n
pieirea ei inevitabil, ar fi otrvit alte mini, chiar i mai dezvoltate. Pentru
aceea am venit am fost trimii pe Pmnt. V-am oprit dezvoltarea pe orice
nivel cultural i am interzis orice fel de cercetare tiinific a fenomenelor
paranormale. Sunt contient c, datorit decalajului dintre civilizaiile noastre,
am inhibat i alte forme de creaie. Acesta ns a fost un efect secundar, lipsit
de importan. Trebuie s v destinui un amnunt ce vi se va prea extrem
de surprinztor, poate chiar incredibil. Noi nu posedm i nici nu nelegem

aceste poteniale, aceste puteri latente Intelectul nostru este mult mai
puternic dect al vostru, totui n creierele voastre exist ceva ce ne-a ocolit
ntotdeauna. De cnd am venit pe Pmnt, v-am studiat i am nvat multe.
Vom nva i mai multe, dar m ndoiesc c vom afla tot adevrul. Rasele
noastre au multe lucruri comune: de aceea am fost alei pentru aceast
sarcin. ns din alte puncte de vedere, ambele reprezint faze finale a dou
evoluii diferite. Minile noastre au ajuns la captul dezvoltrii. La fel, n forma
lor actual, i minile voastre. Voi ns putei face saltul spre treapta urmtoare
i aici apare diferena ntre noi. Potenialul nostru este epuizat, pe cnd al
vostru e neatins. ntr-un fel necunoscut nou, suntei n legtur cu puterile
menionate puteri care se trezesc acum n lumea voastr. Noi am oprit ceasul
i v-am fcut s batei pasul pe loc, pn ce forele acelea se dezvoltau, pn
cnd puteau umple canalele pregtite pentru ele. Tot ceea ce am fcut pentru
mbuntirea vieii pe planet: creterea nivelului de trai, instaurarea pcii i
dreptii, am fi fcut oricum, odat ce eram nevoii s intervenim n
dezvoltarea voastr ns toate aceste transformri mree v-au ndeprtat de
adevr, slujindu-ne scopul. Noi suntem paznicii votri, nimic mai mult. Pesemne
c adesea v-ai ntrebat ce poziie ocup rasa mea n ierarhia Universului. Aa
cum noi suntem deasupra voastr, exist ceva i deasupra noastr, ceva care
ne folosete pentru a-i sluji scopurile. N-am descoperit ce anume este, dei
epoci ntregi i-am slujit ca unelte i n-am ndrznit s nu-i dm ascultare.
Dintotdeauna am primit dispoziiile, ne-am deplasat spre o lume unde
nmugurea civilizaia i am condus-o pe un drum nchis nou drumul pe care
pornii voi acum. Am studiat permanent transformarea pe care am fost trimii
s-o supraveghem, spernd c vom nva s evadm din limitele noastre. Dar
am
ntrezrit
numai
frnturi
ale
adevrului.
Ne-ai
numit
overlorzi
suprastpni fr s v dai seama de ironia denumirii. n mod asemntor,

putem spune c deasupra noastr se afl Overmintea Supramintea care se
folosete de noi precum olarul se folosete de roat. Iar rasa voastr este lutul
modelat pe roata aceea. Noi credem, este doar o ipotez, c Overmintea
ncearc s sporeasc, s-i extind puterile i cunoaterea Universului.
Presupunem c reprezint nsumarea mai multor rase i c a prsit de mult
vreme tirania materiei. n totalitate, este o contiin inteligent. Cnd a tiut
c v-ai apropiat de prag, ne-a trimis s v pregtim pentru transformarea ce
ncepe acum. Schimbrile anterioare cunoscute de rasa voastr au durat epoci

ntregi. Aceasta ns este o transformare a minii, nu a trupului. Dup normele
evoluiei, va fi ceva cataclismic, instantaneu. Deja a nceput. Trebuie s v
obinuii cu ideea c suntei ultima generaie de Homo sapiens. V putem
spune foarte puine despre natura transformrii. Nu tim cum se produce, ce
impuls declanator acioneaz Overmintea atunci cnd consider c a sosit
momentul. Tot ce am descoperit este c ncepe printr-un singur individ,
ntotdeauna un copil, apoi se extinde exploziv, aidoma formrii cristalelor n
jurul primului nucleu dintr-o soluie saturat. Adulii nu vor fi afectai, ntruct
mintea lor a intrat n mod ireversibil pe un ablon rigid. Totul se va termina
peste civa ani, iar rasa uman se va divide n dou. Pentru lumea cunoscut
vou nu exist viitor sau ntoarcere. Toate speranele i visurile voastre se
opresc acum. V-ai zmislit succesorii, dar n mod tragic nu-i vei nelege
niciodat nu vei putea nici mcar s comunicai cu minile lor. Ei nu vor
avea mini ca ale voastre. Vor fi o singur entitate, aa cum voi suntei suma a
miliarde de celule. Nu-i vei considera oameni i nu vei grei. Ce vom face cu
supravieuitorii aduli, cnd rolul vostru a luat sfrit? Cel mai simplu, i poate
cel mai milos, ar fi s-i distrug aa cum voi niv ai scurta chinurile unui
animal drag. Noi ns nu putem face asta. V vei alege singuri viitorul, pentru
anii care v-au mai rmas. Sper c omenirea i va gsi odihna n pace, tiind c
n-a trit n zadar. Este adevrat: ceea ce ai adus pe lume s-ar putea s vi se
par absolut strin, nu v va mprti speranele i dorinele, va privi cele mai
de seam realizri ale voastre ca pe nite jucrii, dar, cu toate acestea, va
nsemna ceva minunat i va fi creaia voastr. Cnd rasa mea o s fie uitat, o
parte din voi va continua s dinuie. De aceea, nu ne condamnai pentru ceea
ce am fost silii s facem. i amintii-v: noi v vom invidia mereu! / Deci
acesta era sfritul omului. Un sfrit pe care nu-l ntrevzuse nici un profet,
contopind optimismul i pesimismul. Drumul spre stele se bifurca n dou
direcii, dar nici una din ele nu ducea ctre un el care s ia n seam
speranele sau temerile omului. La captul unei bifurcaii se gseau overlorzii.
Acetia i pstrau individualitatea, personalitatea; erau contieni de ei nii,
iar pronumele eu avea un neles n graiul lor. Posedau sentimente, unele
similare cu cele umane. ns ajunseser ntr-o fundtur din care nu mai
puteau evada. Minile lor erau de zece sau poate de o sut de ori mai puternice
dect ale oamenilor. De fapt, nu avea nici o importan n privina rezultatului
final. Erau tot att de neajutorai, tot att de copleii de inimaginabila

complexitate a unei galaxii cu o sut de mii de
milioane de sori i a unui
Univers cu o sut de mii de milioane de galaxii. Iar la captul celeilalte

bifurcaii se afla Overmintea, indiferent ce-ar fi nsemnat ea, avnd fa de om
aceeai relaie pe care acesta o avea fa de amoeb. Potenial infinit, dincolo
de moarte, oare de ct vreme absorbea ras dup ras, pe msur ce se
extindea ntre stele? Avea i ea dorine i eluri? Acum nglobase toate
realizrile rasei umane, ceea ce nu nsemna o tragedie, ci o mplinire. / n
trecut a ncercat s acioneze direct asupra minilor altor rase, pentru a le
influena dezvoltarea cultural. ntotdeauna, tentativa a euat probabil c
efortul este prea mare. Noi suntem intermediarii, paznicii. Sau, ca s folosim
una din metaforele voastre, ngrijim cmpul pn se prguiete recolta.
Overmintea culege roadele, iar noi plecm spre alt sarcin. Aceasta este cea
de-a cincea ras creia i-am urmrit apoteoza. De fiecare dat, nvm ceva
nou. / - Dar nu v deranjeaz faptul c ndeplinii rolul unor unelte? / - Relaia
noastr prezint unele avantaje. n plus, nici o fiin inteligent nu este
ofensat de inevitabil. / - La prima noastr ntlnire, v-ai temut de noi i ne-ai
recunoscut. Nu era chiar o amintire. Ai avut deja dovada c timpul este mult
mai complex dect i-a imaginat vreodat tiina voastr. Amintirea aceea nu
provenea din trecut, ci din viitor erau acei ultimi ani cnd rasa uman tia c
totul se terminase. N-a fost un sfrit uor. i pentru c noi apream acolo, neam identificat cu moartea rasei voastre. Da, chiar dac era un eveniment situat
la 10 000 de ani n viitor! A fost aidoma unui ecou reflectat n cercul nchis al
timpului, din viitor n trecut. S nu-i spunem amintire, ci presimire. / Exista
pesemne o memorie a rasei, cumva independent de timp. Pentru ea, viitorul
i trecutul erau totuna. / ntr-o explozie tcut de lumin, miezul Pmntului i
eliber energiile acumulate. Pentru scurt timp, undele gravitaionale traversar
dus i ntors Sistemul Solar, modificnd foarte puin orbitele planetare. Dup
aceea, ceilali copii ai Soarelui i reluar potecile strvechi, aa cum un
lemnior, plutind pe un iaz linitit, clrete micile valuri create de undele
aprute n urma cderii unei pietre. Din Pmnt nu mai rmsese nimic. Ei
sorbiser ultimii atomi ai substanei sale. Planeta i hrnise n momentele
culminante ale uluitoarei lor metamorfoze, aa cum hrana nmagazinat ntr-un
bob de gru alimenteaz firicelul plantei ce se nal spre Soare.
E) A se vedea consideraiile din volumul Universul holografic de Michael

Talbot (Editura Cartea Daath, 2004), subcapitolul: Un impuls evolutiv spre o
contiin superioar (pp. 377-382).
F) n Yoga exist un viitor al omenirii, n care toi mpreun, o clip, vor fi
n starea de Paramhamsa Yoga, practicnd simultan i devenind contieni c
sunt 1 Singur Om. Astfel se va realiza saltul la viitorul nivel al fiinei, s-l
numim Antropogon Cel nscut din om, o fiin colectiv, care va permite i
individualitile componente, care se vor pstra, dar integrate n fiina colectiv
comun. Despre aceasta a vorbit sibilinic Ramana Maharishi.
G) Gerard Klein Seniorii rzboiului (cea mai bun carte de non fiction
SF dup prerea multora; a fost scris direct n doar 3 zile, n timp ce autorul ei
se afla ntr-un fel de trans, n care, de altfel, nu credea!): Era singur. i totui
glasul sparse tcerea, ca un uvoi de bule ntr-o ap limpede. l percepu mai
nti ca pe o muzic pur i-i trebui o bucat de vreme pn s neleag c i
se adresa, dar cuvintele-i rmneau spate n amintire de parc ar fi fost
splat, retopit, nentinat din nou i lacom s afle. / - Aadar, eti un
criminal de rzboi. / - Aadar, eti un zeu. / Glasul ncepu s rd. Prea
aproape copilros, dar rsuna ca i cum ar fi fost purtat de o infinitate de
ecouri abia desprite unele de altele i ca i cum Corson n-ar fi perceput dect
unul, cel mai apropiat de el, cel mai inteligibil pentru el, n vreme ce n
unduirile luiar mai fi fost ascunse i alte glasuri, unele mrave. Glasul prea
aproape un glas de copil. Dar putea fi i glasul unei oprle, al unui pianjen,
uierul de foc al unei stele, scrnetul unui obolan, clinchetul a dou elitre
frecate una de alta, suflarea articulat a vntului. / - Dispunem de mai multa
puteri dect zeii pe care i-ai putea nchipui. / - Zeii sunt atotputernici, zise el. / Atotputernici, zise glasul. O vorb. Un ansamblu gol. Nu poi atribui dect
puterile pe care eti n stare s le defineti. i, prin urmare, s le dobndeti. /
- Suntei nemuritori. / - Da i nu. Nu faci o deosebire net ntre infinit i
nelimitat. Nu suntem nemuritori, dac nelegi prin asta c vieile ar trebui s
ne fie infinite. Nimic nu-i infinit n sensul acesta, nici mcar universul, nici
mcar ceea ce universul cuprinde. Dar vieile ne sunt nelimitate. Putem s le
relum i s le retrim n mod diferit i s le modificm. Nimic din ce se
petrece nuntrul vieilor noastre nu ne scap. / O existen nu era, pentru
acele fiine , o iremediabil form turnat n bronzul trecutului i prelunginduse orbete n ceurile viitorului. O existen era pentru ei, de la un capt la
altul, un continuum plastic, modelabil. Nu cunoteau un nainte i un dup.
Vieile lor nu aveau lungime. La drept vorbind, se ntreb el, care-i limea unei
viei omeneti? i care-i grosimea? i concepeau vieile ca un singur ntreg,
coerent i deformabil. n funcie de consecine, schimbau cauzele. Prezentul nu
era pentru ei dect un punct de vedere. Controlau timpul. Tria le provenea din
aceast putere. Asemenea oamenilor care, mult vreme nlnuii de distana
pe care membrele le ngduiau s-o strbat, distan jalnic pn i-n cursul
unei viei ntins pe un secol, cuceriser spaiul i navigau printre stele, acele
fiine cuceriser timpul. Oamenii erau pentru ei nite biete fiine nlnuite,
infirme. / E o putere cumplit, i spuse Corson, apoi, ca i cum puterea i-ar fi
fost propus, nu m simt dispus s-o exercit. / - Nu eti un om. / Cine sunt ei ca
s se joace aa cu vieile noastre? Nvlitori ivii dintr-o alt galaxie, dintr-o
alt dimensiune? Spirite pure, creatorii notri, divinitile legendelor? / - Ai s
fii ca noi, zise glasul. / - V-ai ivitdup noi? / - Nu ne-am ivit dup voi. Suntem
n acelai timp cu voi, de vreme ce umplem ntreaga durat. Cele dou
existene ale noastre sunt coextensive, dac preferi. Dar, ntr-un neles foarte
special, dac asta te poate liniti, am venit dup voi, ne-am nscut din voi. /
Sunt deci urmaii notri. Totodat, mult mai vechi dect noi. Din punctul, situat
n viitor, n care ramura lor s-a desprins dintr-a noastr, au npdit tot
universul, din care nu ocupm dect un segment derizoriu. S-au nscut din noi,
dar erau acolo de la nceputurile noastre. / - i celelalte specii? / - Nici o
deosebire, zise glasul. / - Unde ne aflm? / n afara universului, la suprafaa lui,
pe pielea lui. Trebuie s iei dintr-un ansamblu pentru a-l putea nelege i
pentru a-l transforma. / - Ce se afl n afara universului? / - Universul la propria
sa putere, zise glasul. Ceva ce nu ine nici de timp i nici de spaiu. Exteriorul
nu exercit nici o influen asupra interiorului i nu poate fi, deci, cunoscut
nemijlocit. / Impas. Puterea acestor fiine are oare o limit sau limita const n
srcia conceptelor pe care le mnuiesc eu? [Referitor la noiunea de
nelimitat ar trebui s ne amintim aici de holospaiul din Star Trek ntr-o
camer de 4/4 ncpea ncape o lume ntreag i, de asemenea de noiunea
non fiction de bul a percepiei din tradiia toltec, prezentat de Carlos
Castaneda. Bul a percepiei care este interiorul/corpul i exteriorul din jurul
Miezului Care Sunt Eu (desigur c nu cel din buletin, persoana-masca, ci
identitatea adevrat).] / ncercm s ne obinuim cu ideea de a tri altfel.

Numim asta hipervia. nseamns trieti concomitent mai muli posibili,
poate toi posibilii. nseamn s exiti simultan pe mai multe linii de
probabilitate - variante paralele/posibile de evoluie/existen, creode. S fii
mai muli deodat, rmnnd totui unic. Multidimensional. i gndete-te ce
se ntmpl cnd fiecare fiin introduce n istorie propriile ei modificri. Ele se
combin cu modificrile celorlali, fac interferene, unele favorabile, altele nu.
Nici o fiin omeneasc nu poate ajunge singur i teafr la minte la
hipervia! Fiecare e posibilul altuia. i trebuie s cunoti foarte bine pe cineva
pentru a ndrzni s-i influenezi destinul, i propriul tu destin. Pentru asta ne
pregtim. Ne rmne de strbtut o cale lung / - Vei deveni asemenea
zeilor din Aergistal. / - Ei sunt altfel, ntr-adevr schimbai, vor fi schimbai de
o evoluie nu, termenul e greit de care nici unul dintre conceptele noastre
nu ne ngduie s ne apropiem. Nu vor mai fi oameni, nici psri, nici saurieni,
nici un fel de urma al unei specii pe care o poi visa. Vor fi toate astea la un
loc sau, mai bine zis, vor fi fost toate astea. Nu tim nimic despre Aergistal. Ce
tim e ce putem vedea. Nu ce ni se ngduie s vedem, ci ce suntem n stare
s vedem. Aproape nimic. nvemntm Aergistalul n culorile noastre. Ne
vedem pe noi nine acolo. Ei vor domina ceva de care ne temem. / Moartea? / - O, nu. Moartea nu-i mai nspimnt pe cei ce-au ntrezrit
hiperviaa. S mori o dat nu-i grav, atunci cnd i rmne o infinitate de
existene paralele. Dar exist ceea ce numim hipermoarte. nseamn s fii
alungat n virtual, s fii eliminat de ctre o perturbare din toate liniile de
probabilitate. Trebuie s controlezi toate creodele universului pentru a fi sigur
c scapi. Trebuie s-i identifici proprii posibili cu cei ai continuumului, n
ntregime. / - Nite zei schizofreni! Se strduiesc spre bine. Potrivesc istoria n
aa fel nct s duc la ei. A extirpa rzboiul, a cunoate rzboiul, a salva
rzboiul. S-au pitit ca nite obolani n fundul timpului, de teama Exteriorului! /
E doar jumtatea istoriei. Ei suntem noi. / - Sunt urmaii notri. Ne dispreuiesc
de la nlimea miliardului lor de ani. / - Ei suntem noi. Noi suntem cei din
Aergistal. Dar nu tim asta, i suntem nevoii s-o descoperim i s nelegem.
Sunt toi posibilii, ai speciei steia, a noastr i ai tuturor celorlalte, chiar ai
celor pe care nici nu le poi visa i care nu te pot visa. Sunt toate fragmentele
Universului i toate privirile ndreptate asupra Universului. Nu suntem strmoii
zeilor, nici ei urmaii notri, ci o parte a lor, desprit de originile sau, mai bine
zis, de totalitatea ei. Fiecare dintre noi e unul din posibilii lor, un amnunt, o
creod care aspir n mod confuz la unitate i care lupt n noapte pentru a se
impune, pentru a fiina de sine stttor. Cndva s-a ntmplat undeva ceva ce
nu nelegem nici noi prea bine. Dar nici la nceputul i nici la sfritul
vremurilor. Nu exist nici nainte, nici dup. Pentru ei, puin i pentru noi, de
pe-acum, timpul e o lungime n care evenimentele coexist ca nite obiecte ce
se ating. Suntem o clip a lungului mar ce duce spre Aergistal, spre unitatea
contiinei posibililor, iar cei din Aergistal sunt fiecare dintre mrluitori. /
Existau cel puin trei niveluri ale existenei. Nivelul existenei virtuale, unde nu
erau nimic mai mult dect o probabilitate. Nivelul vieii liniare, unde rmneai
nchis ntre natere i moarte. i, n sfrit, nivelul hipervieii, care se desfura
simbolic ntr-un spaiu perpendicular pe axa timpului, care te elibera de timp. /
- Nimeni nu moare. O via e ca o pagin de carte. Alturi e alta. Nu spun
dup, ci alturi. / - E o poveste nstrunic. Cine-mi spune c-i adevrat? / Nimeni! Ai s-o descoperi din frnturi. Poate c povestea pe care o vei descoperi
va fi puin deosebit. Nimeni n-are privilegiul adevrului.
Jivanmukta
Motto: Cerul se dezintegreaz i se transform n pulbere,
Marele pmnt se linitete, nimeni nu l poate vedea.
Pe neateptate, copacul uscat i deschide singura lui floare,
Chemnd o alt primvar, dincolo de istorie.
Ceea ce l-a nvat Maestrul Daichi pe samuraiul
Kikushi n zpad.
Motto: Apa este pur i ptrunde n adncurile pmntului
Aa c un pete notnd n ea
Este ne-pete cu adevrat.
Cerul este vast i transparent pn la marginile cosmosului
Aa c o pasre zburnd n el
Este ne-pasre, cu adevrat.
Dogen Spiritul ZaZenului
Motto: A nu ti este ceva extrem de intim. Acest Nu tiu. al tu este
vastitatea
propriei
tale
naturi
profunde
care
natere
mprtierii
constelaiilor cosmice, umbrei copacilor din curte i propriei tale inimi

btnde.
Kuei Chìn (maestru Chàn din secolul IX)
[ v. si Norul Necunoasterii Divine + Sf Antonie, mai jos]
Cine poate vorbi de-adevarat despre starea de jivanmukta? Doar un jivanmukta

sau cineva care este pe un nivel echivalent sau superior!
Shri Ramakrishna ca si toti jivanmuktas (Ramana, Nisargadatta, Ranjit Maharaj,
Ma Ananda Mayi etc) era/erau/sunt o astfel de fiinta (total, complet si definitiv
topiti in Dumnezeire). Si deci stia mai bine ce e cu el insusi.
Ca atare, e de preferat sa-i credem/avem incredere pe/in ei-jivanmuktas
confirmati (desi mai multi, Unul).
Sri Swami Shivananda [cel din M. Eliade "Nopti la Serampore"]:
A Jivanmukta is a liberated sage. He is released even while living. He lives in

the world, but he is not of the world. He always revels in the eternal bliss of the
Supreme Self. He is Ishvara (God) Himself. He is a God on earth.
He is ever cheerful and peaceful.
He radiates peace and joy everywhere.
You will experience a deep sense of peace and harmony, great elevation and
inspiration, in his presence...
and He has the ability to clear any kind of doubt of aspirants. Doubts vanish
when one remains in His company.
Remember that he was also rotting in those days in the quagmire of Samsara
(the round of births and death), like yourself. You can also ascend to summit if
only you will.
Sri Ramakrishna:
- A existat o data o papusa din sare care a a vrut sa masoare adancimea
Oceanului. Ea a adus pentru aceasta un fir de sfoara si un plumb. S-a indreptat
spre malul apei si a contemplat nesfarsitul Ocean care se intindea in fata sa.
Pana in acel moment , ea fusese intotdeauna aceeasi papusa de sare, care isi
conservase propria sa individualitate. Dar acum, pe masura ce facea un pas in
plus, intra cu atit mai mult in apa si in curand ea s-a contopit cu Oceanul. Toate
particulele de sare care o compuneau s-au topit in apa marii. Sarea din care ea
era facuta provenea din Ocean si iata ca ea s-a intors in Ocean pentru a se uni
din nou cu El. Diferentierea se topise in nediferentiere. Fiinta umana este
ca aceasta papusa de sare egoul este cel care diferentiaza, individualizeaza.
Absolutul, Neconditionatul, este infinitul Ocean sarat. Papusa din sare nu va
putea reveni sa ne vorbeasca despre profunzimea marelui Ocean. La fel este si
in cazul celui care are fericirea sa-L cunoasca pe Dumnezeul Absolut in
profunzimile insondabile ale starii de nirvikalpa samadhi, care sterge orice
individualitate. Nediferentiat cum este, el nu poate iesi din nou din adincuri
pentru a explica lumii natura lui Dumnezeu Absolut si a neconditionarii. Si daca
vreodata, prin vointa Mamei sale [Divine], va fi posibil pentru papusa de sare
sa revina la stadiul de diferentiere, ea va trebui sa se exprime in functie de
limitele care ii vor fi impuse, in limbajul diferentierii; ea va trebui sa se
comporte ca un locuitor al lumii relative si fenomenale. Acesta este motivul
pentru care Marele Mister nu poate fi in intregime revelat fiintelor limitate.
Absolutul, Neconditionatul, nu poate fi exprimat in functie de relativ si
conditionat. Infinitul nu poate fi descris in limbajul finitului.
- Cu cat te apropii de Fiinta Divina, cu atat mai mult se reveleaza Natura Sa
infinita, ajungand in final sa te topesti in Ea, obtinand suprema intelepciune. Nu
este suficient sa stii de existenta lui Dumnezeu. Chiar viziunea Lui nu este
punctul culminant al vietii spirituale. Trebuie sa te apropii de El, sa intri intr-o
comuniune intima cu El si sa te topesti plin de iubire in El. Exista oameni care
au auzit vorbindu-se despre Dumnezeu; exista altii care L-au vazut, dar sunt
foarte putini cei care L-au primit in ei cu adevarat, pentru totdeauna. Multi
oameni pot sa-L cheme in ei doar ca oaspete al lor.
- Exista 3 tipuri de papusi; prima e facuta din sare, a 2-a din cirpe, iar a 3-a din
piatra. Daca aceste papusi ar fi scufundate in apa, prima s-ar dizolva si si-ar
pierde forma, a 2-a ar absorbi o mare cantitate de apa, dar si-ar pastra forma,
in timp ce a 3-a ar fi impermeabila la apa. Prima papusa reprezinta omul care
isi contopeste sinele in Sinele Universal si aflat in toate si devine una cu El,
este Mukta purusha - eliberatul; a 2-a reprezinta un adevarat adorator sau
Bhakta, care este plin de de fericirea si cunoasterea Divine; iar a 3-a reprezinta
un om lumesc, care nu va absorbi nici macar un strop din adevarata
cunoastere.
- Intrebare: Este posibil pentru sufletul uman sa obtina Uniunea atat de
completa cu Dumnezeu incat sa poata spune So Ham / Eu sunt El si cum
putem face pentru a atinge aceasta stare?
Raspuns al lui Ramakrishna: Aceasta este povestea unui vechi servitor, care
devine dupa numerosi ani, ca un membru al familiei, atunci cand stapanul
casei este satisfacut de seviciile sale. Vine o zi cand i se face semn sa se aseze
in locul de onoare sau chiar pe scaunul Stapanului si li se spune membrilor
familiei Sale: De acum inainte nu exista nici o diferenta intre el si Mine, noi
suntem Unul; va veti supune ordinelor sale la fel ca ordinelor Mele. Altfel veti fi
pedepsiti. Si daca servitorul ezita, din smerenie, sa ocupe acest loc, Stapanul
sau il obliga sa-l accepte. Este acelasi lucru pentru sufletele care ating starea
de So Ham. Dupa ce L-au servit mult timp pe Dumnezeu, El le reveleaza
gloria Sa si atributele Sale si le ridica pana la propriul Sau tron al Suveranitatii
Universale.
Sf. Nectarie de Eghina:
In Dumnezeu sfintii devin asemenea lui Hristos, pretutindenea fiind,
atotputernici, atoatestiutori. In Dumnezeu omul insusi se arata a fi un
dumnezeu, si ia parte la toate facerile lui Dumnezeu. Omul traieste Viata lui
Dumnezeu Insusi, devine desavarsit precum Insusi Dumnezeu.
Eu [Domnul] am zis: Dumnezei sunteti si toti fii ai Celui Preanalt. Dar voi ca
niste oameni muriti (Psalmul 81/6)
Sf. Varsanufie (prznuit pe 29/28 februarie) despre care se spune n
Vietile Sfintilor:
Ajungnd s dobndeasc curtia inimii si desvrsita neptimire, s-a asezat
ntr-o chilie retras, fr s primeasc pe cineva timp de peste cincizeci de ani.
Gria despre el nsusi ca si cum ar fi vorbit despre altcineva: "Fiul lui
Dumnezeu mi este martor, Stiu de un om aici n mnstire, care poate rmne
fr nici un fel de hran sau butur, si fr hran pn la venirea Domnului.
Nu-i lipseste nimic din toate acestea, pentru c hrana lui, butura lui, haina lui,
vesmntul lui, sunt Duhul Sfnt". Uneori totusi si ngduia mrturia rpirilor si
extazurilor lui, spunnd, de pild, c el cunostea un om care suise pn la al
saptelea cer, sau scriind: "Griesc naintea Lui si nu mint, cci stiu pe un rob al
lui Dumnezeu ntre oamenii de acum, n aceast vreme si n acest loc
binecuvntat, care poate scula mori ntru numele Stpnului nostru Iisus
Hristos, si poate alunga demoni si vindeca boli de nevindecat, care poate opri
si rzboaie, poate nchide si deschide cerul ca Ilie. Cci totdeauna are Domnul
slugi adevrate, pe care nu le mai numeste slugi, ci fii (Gal. 4,7).Si, precum a
lucrat prin primii Si ucenici, asa poate lucra si prin cei de acum". El descoperi
atunci, tainic, c era unul din acei "trei brbai desvrsiti naintea lui
Dumnezeu care au ntrecut msura omeneasc si au primit puterea s lege si
s dezlege. Ei stau drepti, neclintiti mijlocitori, ca s nu nimiceasc dintr-o dat
lumea, ci, prin rugciunile lor, s o certe cu milostivire. Nu se cunoaste cum si
cnd Sfntul Varsanufie si-a sfrsit petrecerea sa pmnteasc.
Petru a vzut venind dup el pe ucenicul pe care-l iubea Iisus, acela care la
Cin s-a rezemat de pieptul Lui / Pe acesta deci, vzndu-l, Petru a zis lui
Iisus: Doamne, dar cu acesta ce se va ntmpla? / Zis-a Iisus lui: Dac voiesc ca
acesta s rmn pn voi veni, ce ai tu? Tu urmeaz Mie. / De aceea a iesit
cuvntul acesta intre frati, c ucenicul acela nu va muri. (Ioan 21:21-23)
Din spusele lor:

Cunoate-te pe tine nsui! Grecia antic.
Cine sunt eu? Maieutica spiritual a lui Socrate, Ramana Maharishi,
Poonja, Nisargadatta Maharaj, Ranjit Maharaj etc a tuturor nelepilor
autentici (jivanmuktas = eliberai n via, fiine care s-au topit n Dumnezeire,
maximul la care poate ajunge un om nainte de Mntuire).
Acela n Care se afl toate fiinele i Care Se afl n toate fiinele, Care
este druitorul graiei tuturor, Sufletul Suprem al universului, fiina fr de
limit Acela sunt eu. Amritabindu Upanishad
Cine sunt eu? Aceasta este metoda de urmat. - Ramana Maharishi
Acela Care ptrunde totul, pe Care nimic nu-L transcende i Care, ca i
spaiul universal din jurul nostru, umple complet toate lucrurile din interior i
din afar, acel non-dual Brahman Suprem Acela eti tu. Sankaracharya
Totul ncepe din zero. Mergi aadar dincolo de zero. Maestrul te nva
cum s faci asta. Tu nu poi ti. Cum ai putea ti? Tu nsui eti zero.
Cunoaterea este zero i eu sunt este de asemenea zero. Toate ncep i se
sfresc n zero Tu ai uitat de tine nsui i de aceea Maestrul i spune toate
lucrurile astea. De fapt, tu i Maestrul suntei unul. Cnd nimic nu exist, ce
mai rmne? Doar tu nsui rmi. Uit egoul, uit eul i niciodat nu vei mai
simi tristee. Totul este realitatea, nimic altceva. Este numit starea fr
stare sau, realitatea fr gndire. Ranjit Maharaj
Dup disoluia universului, cnd nici un alt vestigiu al creaiei nu va mai
fi aparent, ceea ce va rmne va fi starea mea perfect. n decursul crerii i
disoluiei eu rmn neatins. Starea mea nu a simit niciodat
crearea i
disoluia universului. Eu sunt principiul care supravieuiete tuturor creaiilor,

tuturor distrugerilor. Aceasta este starea mea, i a voastr de asemenea, dar
voi nu o realizai deoarece v agai de propria existen. Realizarea acestui
lucru este posibil doar atunci cnd cineva este ajutat de o credin de
neclintit.
Eu nu sunt o persoan n sensul pe care l dai tu cuvntului, cu toate c
pentru tine pot prea o persoan. Eu sunt acel ocean infinit de contiin n
care se ntmpl totul. Eu sunt de asemenea dincolo de ntreaga existen i
cunoatere, beatitudinea pur a existenei. Nu exist nimic de care s m simt
separat, prin urmare eu sunt totul. Eu nu sunt nici un lucru, eu nu sunt nimic.
Aceeai putere care face focul s ard i apa s curg, care face
seminele s ncoleasc i copacii s creasc, m face pe mine s rapund la
ntrebrile tale. n mine nu exist nimic personal, cu tote c limbajul i stilul ar
putea s par personale. O persoan este un tipar prestabilit de dorine i
gnduri i de aciunile care decurg din ele; n cazul meu nu exist un astfel de
tipar. Nu exist nimic pe care s-l doresc sau de care s m tem cum ar
putea s existe vreun tipar?
: Cu siguran, tu vei muri.
M: Viaa va scpa, corpul va muri, dar asta nu m va afecta ctui de
puin. Dincolo de spaiu i de timp sunt eu, fr cauz, fr a cauza i cu toate
acestea eu sunt chiar matricea existenei. Nisargadatta Maharaj
ntr-un spital, fiecare pacient devine centrul unei activiti de vis
complexe i variate. Cnd suntei infectai de virusul eu-sunt-corpul, un
ntreg univers apare brusc n existen. Dar cnd v-ai sturat de el, nutrii cu
grij nite idei fanteziste despre eliberare i urmai ci de aciune complet
inutile. V concentrai, meditai, v torturai mintea i corpul, facei tot felul de
lucruri inutile, dar scpai esenialul care este eliminarea persoanei. Putei sri
peste toat pregtirea i s pornii direct n cutarea ultim nuntru. Dintre
toate cile Yogi, aceasta este cea mai simpl i cea mai scurt. Realul este
simplu, deschis, clar i blnd, frumos i voios. El este complet liber de

contradicii. El este mereu nou, mereu proaspt, perpetuu creator. Fiin i
nefiin, via i moarte, toate distinciile se contopesc n el. Cel care percepe
i ceea ce este perceput sunt conceptuale, faptul perceperii este real.
Absolutul este locul de natere a perceperii. El face percepia posibil. ns
prea mult analiz nu te conduce nicieri. Exist n tine nucleul fiinei care este
dincolo de analiz, dincolo de minte. Tu l poi cunoate numai n aciune.
Exprim-l n viaa ta de toate zilele i lumina lui va deveni mereu mai
strlucitoare. Funcia legitim a minii este de a-i spune ceea ce nu este ea.
Dar dac vrei o cunoatere pozitiv, tu trebuie s treci dincolo de minte.
Singurul lucru de valoare din tot universul este Puterea Iubirii. Nisargadatta
Maharaj
Sf Antonie cel Mare (17 ianuarie):
Zis-a avva Antonie : parintii cei de demult, cand mergeau in pustie, intai se
vindecau pe sine si facandu-se doctori alesi, vindecau si pe altii. Iar noi iesind
din lume, mai inainte de a ne vindeca pe noi singuri, indata incepem a vindeca
pe altii si intorcandu-se boala asupra noastra, se fac noua cele de pe urma mai
amare decat cele dintai si auzim de la Domnul zicand : Doctore, vindeca-te mai
intai pe tine.
Intrebat-a avva Pamvo pe avva Antonie : ce voi face ?
Zis-a lui batranul : sa nu fii nadajduindu-te spre dreptatea ta, nici sa te caiesti
pentru lucrul trecut; si stapaneste-ti limba si pantecele.
Au mers odata niste batrani la avva Antonie si era avva Iosif cu dansii. Si vrand
batranul ( Antonie ) sa-i cerceteze pe ei, a pus inainte un cuvant din Scriptura si
a inceput de la cei mai mici a intreba care este cuvantul acesta si fiecare zicea
dupa puterea sa. Iar batranul zicea fiecaruia : inca n-ai aflat. Mai pe urma de
toti a zis catre avva Iosif : tu cum zici ca este cuvantul acesta ? Raspuns-a : Nu
stiu. Deci a zis avva Antonie : cu adevarat a aflat calea, caci a zis nu stiu. [ v. si
Norul Necunoasterii Divine]
Oarecari frati s-au dus de la Schit la avva Antonie si intrand intr-o corabie sa
mearga la el, au aflat pe un batran care si el voia sa mearga acolo, dar nu-l
cunosteau fratii. Si sezand acela in corabie, graiau cuvinte de ale parintilor si
din Scripturi si iarasi pentru lucrul mainilor lor. Iar batranul tacea. Si venind ei
la vad, s-a aflat ca si batranul merge la avva Antonie. Si dupa ce au venit la
avva, le-a zis lor ( Antonie ) : buna tovarasie ati avut pe batranul acesta. A zis si
batranului : buni frati ai aflat cu tine, avvo. Zis-a batranul : buni sunt, cu
adevarat, dar ograda ( curtea ) lor n-are usa si cel ce voieste, intra in grajd si
dezleaga asinul. Iar acestea zicea, insemnand, ca cele ce vin la gura, acelea
graiesc.
S-au dus oarecari frati la avva Antonie si i-au zis lui : spune-ne noua cuvant,
cum sa ne mantuim ? Zis-a lor batranul : ati auzit Scriptura ? Bine va este voua.
Iar ei au zis : voim sa auzim si de la tine, parinte. Si a zis lor batranul : zice
Evanghelia : de te va lovi cineva peste fata cea dreapta a obrazului, intoarce-i
lui si pe cealalta. Zis-au lui : nu putem face aceasta. Zis-a lor batranul : de nu
puteti intoarce si pe cealalta, macar pe aceea una s-o suferiti. Zis-au lui : nici
aceasta nu putem. Zis-a batranul : daca nici aceasta nu puteti, nu dati in locul
aceluia ce ati luat. Si au zis ei : nici aceasta nu putem.
Deci, zis-a batranul, ucenicului sau : fa-le putina fiertura caci sunt neputinciosi.
Daca aceasta nu puteti si aceea nu voiti, ce sa va fac voua ? De rugaciuni este
trebuinta.
From the poem "Dijos de Luz y Amor" written by San Juan de la Cruz, a poem
which appeared on the first page of "Talks of Power" by Carlos Castaneda, a
poem which we must write on the door of our room yet for eternity:
The conditions of a solitary bird are five.
The
The
The
The
The
first, that it flies to the highest point;

second, that it does not suffer for company, not even of its own kind;
third, that it aims its beak to the skies;
fourth, that it does not have a definite color;
fifth, that it sings very softly.
I've been poor and had only my dreams. I have stretched my dreams under
your feet. Tread softly, because you tread on my dreams.
[Yeats]
Citirea Bibliei
"Rasaritul soarelui sa te gaseasca cu Biblia in mana". Aceasta exclamatie a lui
Evagrie exprima foarte bine traditia patristica. Canonul 9 al Sinodului "trullan",
prescrie preotilor sa-i initieze pe credinciosi in cea mai mare intimitate cu
Biblia. Sfantul Ioan Gura de Aur insista foarte energic: "Eu nu sunt calugar, vor
spune unii dintre voi... Dar aici este greseala voastra de a socoti ca citirea
Scripturilor nu priveste decat pe monahi, in timp ce aceasta va este mult mai
necesara voua, celor care va aflati in mijlocul lumii. Mai rau decat a nu citi
Scriptura nu este alta decat a socoti citirea ei inutila" - practica satanica",
striga el.
"Revenind de la Biserica, sotul va trebui sa repete ceea ce s-a citit acolo; si se
va pregati astfel, pe langa masa materiala cea spirituala". Si Sfantul indeamna
a se studia acasa pasajul care trebuie sa fie citit la Biserica, si de a avea grija
sa ne obisnuim copiii cu lectura atenta si zilnica a Sfintei Scripturi.
Pentru Origen, citirea nu se adauga vietii ca un simplu exercitiu, ci formeaza o
parte organica a vietii spirituale, si transforma viata zilnica in citire vie a
Cuvantului, in locul unde Verbul vorbeste neincetat. Ea conduce lupta si suisul
sufletului si prin aceasta citire sufletul devine anima ecclesiastica si omul, dupa
Clement al Alexandriei, devine teodidact".
In Pravila Sfantului Pahomie, Scriptura hraneste spiritul monahilor, toata ziua.
In timpul orelor de lucru, ei canta si recita Scriptura si seara, toti laolalta,
asculta comentariul. Recitarea pe de rost a Scripturii era o practica curenta.
Pentru Sfantul Nil, foamea de Scriptura masoara fiinta noastra spirituala,
pentru Sfantul Isaac: "Meditatia constanta asupra cuvantului este lumina
sufletului".
Dar un alt avertisment din partea Sfintilor Parinti este acela de a nu profana
Cuvantul facand din el un obiect de speculatie sau de cunoastere pentru
cunoastere, caci: "A intelege ca ascetul si rugaciunea sunt ca o interogatie

careia Domnul ii raspunde printr-o descoperire a sensului Scripturilor". De
asemenea, un tropar de la Ceasul al noualea zice: "intre cei doi talhari, crucea
Ta a aparut ca o balanta a dreptatii, unul din talere infundandu-se in iad, sub
greutatea blasfemiei, celalalt usurandu-se de pacate pentru a cunoaste
cuvantul lui Dumnezeu".
Citirea presupune deci "starea de rugaciune", care maturizeaza intelegerea
cuvantului: "Rugaciunea face ca Dumnezeu sa lumineze spiritul pentru a-1 face
sa inteleaga ceea ce citeste". Dumnezeu S-a facut om "pentru a ne fi mai intim
decat sufletul", pentru a ne face sa "avem mintea lui Hristos" ca sa ascultam
propria Lui lectura, adevarata, cea a Evangheliilor. De aceea, pentru Nicolae
Cabasila "Evanghelia il infatiseaza pe Hristos insusi si ne ajuta sa ne saturam
ochii si inima de Cel care ne atrage numai spre El si sa ne unim numai cu El".
Pentru Sfantul Iustin, Scriptura opereaza marea intalnire, si orice martir da
marturia unei citiri corecte prin moartea lui. Metoda esentiala pentru a citi
Scriptura, dupa Nicodim Aghioritul, este de a merge "de la cuvantul scris la
cuvantul esential" si in aceasta mutatie, decisiva pentru viata spirituala,
comentariile patristice apar ca un ghid sigur.
Parintii Bisericii traiau Biblia, gandeau si vorbeau prin ea, cu acea admirabila
patrundere care, merge pana la identificarea fiintei lor cu substanta biblica
insasi. Daca mergi la scoala lor, vei intelege repede ca, citit si ascultat,
Cuvantul conduce totdeauna spre Persoana vie a Verbului. Sfantul Ioan Gura de
Aur se roaga astfel inaintea Cartii Sfinte: "Doamne Iisuse Hristoase, deschidemi ochii inimii ca sa inteleg si sa implinesc voia Ta". De asemenea, Sfantul
Efrem sfatuieste: "Inaintea oricarei lecturi, roaga-te si implora-L pe Dumnezeu
ca El sa se descopere tie". Iar Sfantul Atanasie declara: "In cuvintele Scripturii
se afla Domnul, a Carui prezenta demonii nu o pot indura".
S-ar putea spune ca pentru Sfintii Parinti, Biblia este Hristos, fiindca fiecare din
cuvintele ei ne pune in prezenta Sa: "El, pe care-L caut in Scripturi",
marturiseste Sfantul Augustin.
Deja Clement al Alexandriei arata ca trebuie sa ne hranim din semintele vietii
continute in Biblie, asa cum ne hranim cu Euharistia, dar cel care fixeaza sensul
mancarii din Scriptura este Origen, iar traditia ii urmeaza; se consuma
"euharistie" "cuvantul tainic frant". Ieronim spune asemenea: "Noi mancam
trupul Lui si bem sangele Lui in divina euharistie" dar si prin citirea
Scripturilor". Sfantul Grigorie de Nazianz asimileaza lectura cu consumarea
Mielului pascal.
Aceasta maniera euharistica de a consuma Cuvantul presupune epideza
oricarei citiri. Cuvantul este viu prin Duhul care odihneste in el, asa cum s-a
salasluit in Fiul la Boboteaza. Trebuie deci sa citim Scriptura in dimensiunea
Paracletului, care este aceea a trupului lui Hristos, al Bisericii, al Traditiei in
care Cuvantul vorbeste. Dumnezeu a vrut ca Hristos sa formeze Trupul in care
cuvintele Sale vin sa rasune ca niste cuvinte vii; trebuie deci ca Scriptura sa fie
citita in Hristos, in launtrul Lui, in Biserica citita si ascultata. Numai Biserica

pastreaza Cuvantul, fiindca ea poseda duhul care a dictat-o, invata Origen.
In timpul Liturghiei, poporul este invitat sa asculte mai intai si apoi sa consume
Cuvantul prezent. Auzirea zideste poporul lui Dumnezeu, formeaza sintaxa
euharistica pregatita sa consume verbul, sa intre in comuniune substantiala cu
Cuvantul.
Evanghelia Sfantului Luca ne spune ca Hristos "deschide mintea" ucenicilor sai,
aratandu-le cum trebuie sa citeasca Biblia pentru a descoperi in ea "tot ceea ce
s-a scris despre Mine", "si incepand de la Moise si de la toti profetii, le explica,
in toate Scripturile, cele cu privire la El". Astfel, Domnul "deschidea sensul
Scripturilor" si revela ca Biserica este in intregime icoana verbala a lui Hristos.
Citind Scripturile se poate distinge sensul prefigurativ tipologic si implinirea
profetiilor in timpul mesianic al venirii lui Hristos. Se poate, de asemenea,
sesiza intelesul istoric si eshatologic si implinirea Istoriei care se revarsa in
imparatie. Dar cel care ofera metoda meditatiei bisericesti este cultul divin in
care Cuvantul este vestit, cantat, rugat si trait. Cultul se prelungeste in viata
credinciosilor si se regaseste in lectio divina zilnica ce continua a fi o forma de
rugaciune si de comuniune. Aici Dumnezeu vorbeste, intervine in viata fiecarui
om, il invita sa ia drumul in compania ingerilor si a apostolilor. O asemenea
lectura sta la baza fiintei si ea constituie desavarsirea existentei. Dupa Sfantul
Ioan Gura de Aur, citirea Scripturilor este sacerdotiul laicilor si-i conduce la
sfintenie.
De aceea, in orice lectura si meditatie asupra textului, trebuie sa se evite
cumplita secatuire prin rationalizarea, dar si suprimarea oricarei reverii
emotionale. Putem sa facem cu usurinta dintr-un text un cadavru, noi nu-i
putem da viata, aceasta vine numai din prezenta lui Dumnezeu. Se poate citi
Biblia continuu, tot anul, se poate alege o carte sau se urmareste o tema de-a
lungul tuturor cartilor; se poate medita pe un verset sau un singur cuvant.
Orice metoda este buna de vreme ce lectura biblica alimenteaza viata noastra
spirituala. La inteligenta se adauga contemplatia. Cutare descriere evoca
realitati istorice, contemplatia percepe adancurile lor tacute. Plecand de la
istorie, orice citire adevarata contempla icoana imparatiei. Astfel, citirea
deschide accesul la viata lui Dumnezeu, dar ea impune, de asemenea, datoria
de a comunica celorlalti mesajul revelat. Lectio divina conduce la apostolat,
caci "cuvantul" dupa Sfantul Pavel consta intr-o dovedire a duhului si a puterii".
Paul Evdochimov
Evanghelia Cartea / Scriptura Vietii

Motto: Atunci cnd un copac cade n pdure i nu e nimeni n preajm
s-l aud, mai face el zgomot? - Zen
Motto: Nu v lsai copleii de Scripturi, ci, mai degrab, copleii-le prin
voi niv!
Miturile n forma lor explicit sau implicit de: film, poveste, art, basm
(vechi sau repovestit), catedral (arhitectura tradiional a catedralelor i
templelor, transmite ntr-un limbaj ezoteric non verbal, ctre subcontient
mesajul
miturilor;
acelai
lucru
petrecndu-se
cazul
arhitecturii
tradiionale/moderne a caselor, oraelor, grdinilor-de ex. grdina islamic

octogonal Riad reprezint Paradisul cu cele opt pori ale sale etc), desen de
otron, fotbal, vizit la moatele/relicvele Sfinilor din Biseric ori Yoga (ci
directe, fr ocoliuri, de transmitere a mesajului miturilor, ntr-o modalitate
care pare implicit; disciplinele spirituale/sapieniale tradiionale precum Yoga,

Zen,
Arte
Mariale
ca
Do
etc
deschid
puternic
apetena/sensibilitatea/receptivitatea omului pentru mesajul mitic profund al

Miezului fiinei) etc
intesc ctre / pe structura mitic/mistic profund a
nucleului fiinei noastre / mele. n hipnoz profund orice om, indiferent de

cultur, credin religioas(sau ateism) ori epoc va intra n trans mistic.
Deci putem spune c aceasta este starea de baz din care i n care se
nasc/ntorc toate celelalte. Nu stri modificate de contiin, ci celelalte stri
sunt cele modificate fa de starea baz, care le permite pe toate celelalte.
Edgar Cayce celebrul medium i vindector american vorbea de o stare n care
toate minile sunt reunite. Asemntor spuneau i chirurgii psihici filipinezi,
dintre care muli nu sunt farsori, de ex. Antonio-Tony Agpaoa cu care a lucrat
dr. anestezist/terapie intensiv Janine Fontaine. Starea Martor, moartea, coma,
somnul profund fr visuri, somnul cu visuri, veghea din tradiia yoghin.
Somnul din templu: Egipt i Grecia Antic. Somnul lucid din Yoga, din tradiia
toltec (despre care vorbete Castaneda), din psihanaliz etc toate conduc la
aceeai concluzie. Lumea are natura visului i este visul Fiinei.
ntreaga lume (orice ar fi, orice exist; a se vedea filmul La Montagna
Sacra Muntele Sacru al lui Yodorowski) este iniiatic n mod automat , de la
sine,
prin
nsi
natura
sa,
nefiind
lume,
ci
Dumnezeu
form
manifestat/Realitatea Profund Care a luat form de lume (cum spunea

misticul indian Ramakrishna, iar un jivanmukta este cea mai autorizat fiin
spre a vorbi despre Realitate, pentru c a ajuns practic s fie Realitatea, unit cu
ea. Dac nu-l credem pe el, s lum n consideraie filiera pornit de la el, ctre
Romain Rolland (care a scris o biografie a lui Ramakrishna), Panait Istrati etc
sau pe cea pornit de la Ramana ctre Jung, William Somerset Maugham i Carl
Von Weizacker, marele fizician atomist german, fost director al Institutului Max
Planck i frate al fostului preedinte al RFG. Lumea este Dumnezeu care
vorbete depre Sine nsui. Orice din lume vorbete despre Dumnezeu.
Realitatea vorbete despre Realitate prin orice lucru. De la Dumnezeu la
Dumnezeu, cum spunea Miguel de Unamuno. n Biblie se afirm: Dumnezeu a
fcut lumea pentru om, iar pe om pentru Dumnezeu. Magistral expunere a
ultramodernului Principiu Antropic, mult nainte ca acesta s fie descoperit de
ctre fizicienii de astzi.
Iisuse, ziditorul celor mai presus de lume i al celor din lume, i mulumesc
ie c pentru mine ai fcut amndou lumile. i Tu Care Eti, nelepciunea
cea mai dinainte de veci, pe om l-ai zidit, Cuvinte, din gndire i simire, ca pe
o lume mic ntru cea mare i ca un cuvnt de pe urm al Cuvntului Tu celui
a toat lumea i l-ai pus pe el n rai nchintor stpnirii Tale. Care dup ce a
clcat porunca Ta, s-a pocit i s-a nvat a-i cnta ie: Aliluia! n Acatistul
Domnului nostru Iisus Hristos, Mntuitorul lumii. Universul e ca o Carte a
Vieii, iar noi, ca nite furnici care merg pe o carte: ar vedea hrtie etc, un
obiect, dar nu ar putea citi ce scrie n ea. Nu ar vedea informaia i nici pe
Dumnezeu Care a generat-o. Limbajul Realitii este Realitatea nsi. Iisuse,
Domnul minilor celor nematerialnice, Te slvim pe Tine Cel ce fr de tcere
Dumnezeu Te cuvintezi de fiinele cele gnditoare; Iisuse, mpodobitorule al
tuturor zidirilor i mulumesc ie c prin darul minii, privitor al acestora pe
mine m-ai artat. n acelai acatist. ntr-un text gnostic (Evanghelia
Adevrului XXII i XXIII), Iisus vorbete despre o Carte Vie cu litere magice
scrise de Unitate, adic de Tatl. Acestea nu sunt literele familiare. Ele nu
sunt corespondente consoanelor sau vocalelor obinuite (chiar dac pot fi
transliterate sau pronunate prin acestea), ntruct n-ar fi dect o form logic
de expresie a oamenilor care folosesc ndeobte litere. n cuprinsul acestei
Cri Vii fiecare liter este, mai curnd, pe ci misterioase, un gnd deplin, n
i prin sine, pe care l putem ptrunde doar prin intermediul intuiiei spirituale.
Aceast Carte a celor Vii este Epistola Tatlui.
Conceptele de cuvnt,
liter, carte sunt, aici, n mod limpede redefinite n direcia unui misticism
extrem sau a ceea ce se numete uneori, n literatura ocult, scriere
spiritual. Pe parcursul a ase dintre textele de la Nag Hammadi (Evanghelia
egiptenilor, Discursul desprea 8-a i a 9-a, Zostrianos, Marsanes,
Allogenes, Protennoia trimorfic) se regsesc repetiii stranii ale unor
sunete-cuvinte aparent aberante. Unii, poate mai avizai, au mers pn la a
afirma c reprezint chiar rmie ale vechii limbi atlante. Iat un exemplu:
Zoxathazo a oo ee ooo eee oooo ee oooooo ooooo oooooo uuuuuu
oooooooooooo ooo Zozazoth. (n Discursul desprea 8-a i a 9-a XLVI: 17-20)
Gnosticismul faciliteaz accesul la o via spiritual imediat i tangibil prin
mijocirea a ceea ce un crturar modern al Psihologiei Transpersonale dr.
Stanislav Grof, numete tehnologii ale sacrului. Psihologia Transpersonal
modern folosete metode de respiraie (respiraia holotropic de exemplu),
droguri psihedelice (mai ales LSD), percuia, incantaiile, mantrasurile, iniieri

mistice, yoga, meditaie spre iraionalitate etc Toate aceste tehnici verificate n
timp sunt eseniale pentru amanism, ngduindu-i individului s intre n
legtur cu realitile spirituale ale lumii de dincolo/aici/dincoace. Ernst Uehli n
lucrarea sa Mitologia nordic-germanic n perspectiva misterelor spunea:
neleptul fiu al lui Blthorn este Mimir. El accept zlogul [ochiul sacrificat]
lsat de Odin. El este pstrtorul runelor. Ele izvorsc din creierul lui
Heiddraupnir, din cornul lui Hoddraupnir. Acestea sunt alte nume ale lui Mimir,
la fel ca i Modsognir. Din izvorul lui Mimir ia natere nelepciunea runelor. Una
din cele trei rdcini ale copacului Yggdrasil ajunge pn la izvorul nelepciunii
al lui Mimir: rdcina limbajului. Limba iniial a luat natere din fntna lui
Mimir. Odin este iniiat de el n taina runelor. Jakob Grimm a ncercat s
descifreze misterul lui Mimir din punct de vedere lingvistic. A gsit n lexicul
anglo-saxon forme cum ar fi mimor, meomor, gemimor (memoriter notus),
merian (memoria tenere) i n cel german: mimeren (a face fantezii), la
acestea se adaug analogia cu latinescul memor (memorie). Exist
denumiri geografice ca Memleben sau Minden (Mimidum) sau nume de ruri ca
Mimling. La fel cuvntul german Mime pentru actor amintete tot de Mimir;
el are o dubl semnificaie memorie i limb, ambele fiind incluse n arta
mimatului. Pentru a-l nelege mai bine pe Mimir trebuie s revenim la
perioada primordial. Limba este creaia acestei epoci. Omul din perioada
primordial era un clarvztor. Starea de spirit de clarviziune din acea vreme
era una cosmic. Astfel omul timpuriu se considera, prin prisma concepiei
vechi germanice despre lume, ca un copac al lumii, ca un copac solar similar
cu frasinul lumii Yggdrasil. Pe aceast treapt de evoluie, omul a fost n
principal unul al memoriei i nu unul dotat cu limbaj; limba se dezvolt din
puterea de a memora. Ca om cu memorie, el se simea purttor de eu.
Memoria i limba formeaz una din cele trei rdcini ale omului dotat cu eu.
Oare ce i amintea omul dotat cu eu datorit capacitii lui clarvztoare, pe
care o avea doar ca un dar al naturii? i amintea de ceea ce nseamn
cuvntul Runa. i Runa nseamn a susura, tain optit [exist i n Yoga
i n Upaniade o iniiere care se transmite prin optire: de la gura maestrului la
urechea dicipolului]. Prin starea lui clarvztoare, el percepea tainele sunetelor
naturii. Natura i se dezvluia ca o nelepciune ancestral sonor, creatoare.
Runele lumii susurau n apa care curge. Mimir a numit cunoaterea misterelor
germanice vechi sonoritatea plin de nelepciune ce se auzea n apa

curgtoare. Mimir a fost marele vorbitor al runelor. nsui numele Mimir este o
sonoritate tainic. n reluarea ritmic mi-mi-r i n rotacizantul r la sfritul
cuvntului ntlnim o imaginaie sonor ce amintete de o ap n valuri,
curgtoare, de ropotul ploii. Pentru omul cu memorie, izvorul lui Mimir a
nsemnat nelepciunea ancestral susurnd a lumii. Pentru ca omul cu
memorie s devin unul vorbitor trebuie ca amintirea ancestral a runei
vorbitoare s evolueze spre limbaj. Odin a primit de la Mimir, prin
renunarea la o alt ascensiune n sfere superioare, puterea asupra secretului
sunetelor din natur. nelepciunea runelor a lui Mimir, prin care se exprim
fora iniial a lucrurilor, nu este una uman, ci o limb cosmic. Pentru a fi
transformat ntr-o limb uman, limbajul nelepciunii naturii trebuie degradat
spre om, deci laringele trebuie transformat ntr-o cavitate care s preia limbajul
i s l stpneasc. De aceea Odin trebuie s i nsueasc miedul celor mai
nobile fore ale organismului laringelui. El trebuie s transforme omul dotat cu
memorie, ntr-unul vorbitor. Dac butura ar rmne la uriai, omul nu ar mai
putea obine darul vorbirii. Aceasta este una din cele trei rdcini ale omului
purttor de eu. Animalul nu are un eu, nu poate vorbi, butura a rmas la
uria. Misterele lui Odin i au originea n iniierea zeilor. Ele anun secretul
crerii vorbirii din cosmos prin zeul poporului. Runatl conine o
prezentare a crerii vorbirii n epoca primordial Limbajul ancestral a fost
unul al naturii. Prin cuvntul pronunat se manifesta fora naturii. n sunet
aciona puterea lucrului, care denumea sunetul. Prin fora naturii a cuvntului
a putut fi atins i un efect natural, cum ar fi accelerarea creterii plantelor [aa
numitul mango trick, care era un truc iluzionist hipnotic la fachiri, ns era
ceva real la yoghinii deintori de siddhisuri / puteri miraculoase]. Prin cuvnt
se putea tmdui. Cnd, n perioada mai trzie, n cuvnt a intrat abuzul de
for a naturii coninut de el, prin puterea cuvntului se putea distruge.
Ceea ce s-a transmis prin Rntl sau prin alte cnturi despre rune i
nelepciunea lor provine din perioada de sfrit a vorbirii naturale atlante,
deoarece ea a fost una a runelor. Avnd n vedere c misterele atlante i-au
gsit continuarea nemijlocit n cele vechi germanice, ele au pstrat apariia i
coninutul limbii primare atlante. Urmrind iniierea lui Odin n misterul
cuvntului, n Rntl putem gsi i tiina runelor. n urmtorul vers se face
un fel de istorie a apariiei runelor: Vei gsi rune i beioare, / Beioare
foarte tari, / Beioare foarte puternice, / Au fost nscocite de cuvnttorul

principal, zeii le-au creat, / Au fost trasate de cel mai mare dintre stpni.
n cea de-a treia strof din Rntl apar nou cntece principale, nvate de
Odin de la Mimir. Dar n continuarea textului vedem c sunt optsprezece care
prezint tiina runelor. Aceast cifr dubl corespunde cu configuraia
cntului, care i dezvluie coninutul printr-un ritm egal la fel ca i n procesul
respiraiei inspiraia i expiraia. Aceste optsprezece cnturi ale runelor sunt
ordonate dup perechile de rune, sunt nou perechi de rune i fiecare din
aceste perechi formeaz dou pri ale unui ntreg. Perechile de rune formeaz
un tot conform unei ritmiciti n aceste perechi de rune triete ritmul
interior i exterior, al distrugerii i creaiei, al morii i al vieii. Sunt exemple
care ilustreaz acest lucru. Prima pereche de rune este a discordiei i
tmduirii, cea de a doua arat cum s legi un duman i cum s scapi din
nctuare. Cea de a cincea pereche de rune se refer la deintorul forelor
elementare ale vntului prin puterea vorbitului (runele vntului); o run
accelereaz furtuna pe mare, cealalt alung spiritele vrjmae din aer.
Perechea a aptea este a runelor numelor. Prin atribuirea unui nume la botez,
cel care a primit botezul putea fi aprat prin fora unei rune, iar pe de alt
parte numele zeilor nu puteau fi rostite dect de ctre cei ce deineau secretul
sunetelor coninute n fiecare nume de zeu. Fiecare nume al unui zeu este o
run. Runele nu erau numai pronunate, ci i scrise. Semnele runelor erau
imprimate, respectiv scobite n acele obiecte prin care runa putea aciona. n
timpul zgrierii, runa era pronunat, iar atunci fora runei aciona prin
intermediul respectivului obiect, independent de cel ce o imprimase. De obicei
runele erau scobite n lemn, mai trziu n piatr. Folosirea runelor s-a pstrat
n Islanda mult dup nceperea erei cretine. Legendele islandeze relateaz
despre folosirea magiei runelor (Colecia Thule). Scrierea runelor pe obiecte,
care au devenit dup aceea purttoare de puterea lor, nsemna transferarea
forei naturale a limbii asupra lemnului, fierului, cornului etc i ea se baza pe o
nsuire anume a semnelor iniiale ale runelor. Ele nu proveneau nici dintr-un
alfabet existent, nici nu formau vreun alfabet. Semnele iniiale ale runelor
corespund unei dinamici precise, ritmice, a micrilor corpului subtil din
laringe. Ele apar prin trirea interioar spiritual, provocat de tonurile sonore
venite din afar. Acesta a fost iniial limbajul natural al runelor: cel care
provoca, prin trirea sunetelor i a respiraiei n corpul subtil al laringelui,
forme de micare, ale cror copii sunt semnele runelor. Prin formele de micare
fora runelor putea fi transmis unui obiect mai mare, prin aceea c aceste
forme erau ntiprite pe el concomitent cu rostirea runelor. n consecin,
sensul crerii runelor din Rntl este urmtorul: Fimbultulr provoac n
suflet trirea undelor cosmice sonore . Ginnregin le transform n forme
unduitoare n organismul laringelui. Ele au devenit limbajul runelor prin
expiraia venit de la Odin. Fimbultulr i Ginnregin, forele sonore i subtile ale
laringelui, trebuie s coparticipe cu fora lui Odin pentru ca el s poat scrie
runele n laringe ca omul s dobndeasc capacitatea rostirii lor. Esenialul
acestor cntece din Hvmal nu se afl n coninutul ideatic, ci n magia
sunetelor. Motenirea actual conine doar o imagine foarte palid despre
efectul acestor cntece cnd erau rostite sau cntate. n ele mai dinuie
rsunetul forei sunetelor din limba iniial atlant care putea i s vindece.
Dac se ine cont de ce nsemna aceast magie a sunetelor pentru omul
strvechi dotat cu fore premoniiale, atunci se poate recunoate perimetrul de
unde provin zictorile i sfaturile dintr-un cntec att de profund cum este
Hvmal. Ele par a fi descoperiri arheologice ale naturii spirituale a
trecutului, unde raportul dintre un spirit i cellalt spirit nu era unul
convenional, ci unul magic. n legendele islandeze se mai gsete un suflu
al acestei repercursiuni magice de la om la om. Ea poate fi simit dac
suntem ateni la subtilitile fine ale dialogului. De aici se vede c
Hvmal nu este un cntec profan, ci se bazeaz pe fapte din mistere.
Alctuirea lui n trei trepte, cea superioar fiind Rnatl, iniierea zeiasc, se
dovedete a fi o verig a ritualului de iniiere din misterele lui Odin.
[S ne amintim i de povestirea Cartea de nisip din volumul omonim al lui J.L.
Borges.]
Apa este pur i ptrunde n adncurile pmntului
Aa c un pete notnd n ea
Este ne-pete cu adevrat.
Cerul este vast i transparent pn la marginile cosmosului
Aa c o pasre zburnd n el
Este ne-pasre, cu adevrat
Dogen Spiritul ZaZenului
amanismul i alte zone misterioase similare de cercetare au ctigat

n semnificaie pentru c ele postuleaz idei noi despre minte i spirit. Ele
vorbesc despre lucruri ca extinderea vast a domeniului contiineicredina,
cunoaterea i chiar experiena c lumea noastr fizic a simurilor este o
biat iluzie, o lume a umbrelor, iar instrumentul tridimensional pe care l
numim corpul nostru servete doar ca un container sau reedin pentru ceva
infinit mai mre i mai cuprinztor dect acest corp i care constituie matria
vieii adevrate.
Holger Kalweit Timpul visului i spaiul interior
Transmiterea mesajului miturilor poate fi n modul explicit sau implicit
(ca de ex.: reclame sau videoclipuri .a. care au un alt scop explicit/declarat,
dar pot conine referiri indirecte la mesaje mitice).
Mitul intr n noi prin n pori:
prin contient i prin sub/incontient,
prin simuri/polisenzorial (cele cinci simuri + simul intern - n

care se ntorc i din care se nasc celelalte cinci),
prin poarta psihoafectiv/emoional,
prin poarta energetic (corpurile din energie),
prin mental,
visuri,
evenimente tip sincronicitate,
simboluri,
prin revelaie,
sufletete direct (acces dincolo de orice, inefabil),
prin evenimentele vieii obinuite etc
Evenimentele cotidiene, ca i cele din Biblie sunt att evenimente

banale ct i parabole (cu apte niveluri de decriptare: a se vedea
ilustraia Sursa mit fig 07, 08.jpg). De exemplu: intrarea lui Iisus n
Ierusalim de Florii clare pe mnzul asinei: nsemna c El clrea un
mgar, dar mgarul este i simbolul egoismului, nvins de ctre Cel care
l ncalec. n Facerea 12 (1) / Chemarea lui Avraam se spune: Dup

aceea a zis Domnul ctre Avraam: "Iei din pmntul tu, din neamul
tu i din casa tatlui tu i vino n pmntul pe care i-l voi arta Eu..
Aceasta la primul nivel al lecturii. Dar textul n aramaic / ebraic poate
fi citit, metaforic i pe un alt nivel: Dup aceea a zis Domnul ctre
Avraam: "Mergi ctre tine nsui!... cum explic Annick de Souzenelle
n lucrarea sa Biblia reinterpretat etc Aceasta pentru c Universul e
ca o Carte a Vieii, iar noi, ca nite furnici care merg pe o carte: ar
vedea hrtie etc, un obiect, dar nu ar putea citi ce scrie n ea. Limbajul
Realitii este Realitatea nsi. A se vedea i ilustraiile: Introducere
fig 01,02,03,04,05.jpg
Concret, transmiterea se face prin nenumrate modaliti i ci
specifice sau nespecifice:
poveti,
folclor,
ritual clasic sacru sau modern profan,
biseric/religie,
cri/art [literatur, poezie, teatru, pictur, sculptur, arhitectur

(Misterele Catedraleleor Fulcanelli;), muzic, dans etc] sacre
sau profane, din domeniul cult ori popular (costume populare,
ou ncondeiate, mpodobirea lingurilor i uneltelor casnice,
colinde, obiceiuri populare etc Pe linia de gndire recunoscut i
de Mircea Eliade, Vasile Lovinescu, Romulus Vulcnescu, acad. Ion
Ghinoiu i prof. etnologie Ion Sorin Apan, precum i de Rudolf
Steiner .a.). Existnd n toate i un mesaj / limbaj ocult ce se
adreseaz subcontientului fiinei umane, care l recepioneaz n
mod automat,
prin discipline sapieniale (de tipul: Yoga, Zen, Arte Mariale ca Do

etc),
prin transmisie iniiatic (privire, auz, atingere, Vid/prin simpla

prezen a Maestrului-Adevrului),
prin jocuri i jucrii profane ori sacre,
prin limbaj, scris / oral i formulri lingvistice, de genul: UAU (ce

chestie grozav)! (exclamaie interjectiv; a se vedea mai jos i
consideraiile despre limbajul Kototama), Mmmm (ce prjitur

bun)! (s ne amintim i despre mantra OM i isonul din
cntarea psaltic ortodox), Unde-i sunt minile?; Al 9-lea cer;
A da duhul; vz-duh; a sus-ine, Zu/Zeu-l, Te ia Gaia,
cu-vnt, se nelege de la sine, cu de la sine putere, n
sinea
ta
(Sinele
vedantin),
omul
negru
(a
se
vedea
consideraiile din lucrrile: Clugrul i moartea de Cristian

Bdili i Omul negru a venit de Jan Van Helsing), Bau-Bau
(de la dragonul mitologic Babao(s)), abracadabra (de la
entitatea / fiina Abraxas din evangheliile gnostice, al crei
adorator a fost C.G. Jung), ai tot timpul n fa, las grijile la
spate (Akshara Yantra, structura cruciform a universului),
bunul sim / simul comun (simul simurilor-simul surs a
simurilor-simul interior, manasul, sensus cois al lui Giordano
Bruno) [exprimrile spontane / incontient instinctiv-intuitive (de
ex. cele de tip Freud), ca i cele populare (expresii, proverbe,
zictori, ghicitori etc) ori cele din categoria interjeciilor exprim
literalmente adevruri profunde / cosmice], firul Ariadnei, fata
Morgana, ca o cosnzean, ca o valkirie, sgeata lui
Cupidon, a n-Amor-a, tanatologie, cerber, psihologie,
fobie, narcisism, druid, Ciclop atelier auto, mercurial
tabel cu preuri maximale n piee, babilonie + a blbi / to
babble / balbutier de la turnul Babel, turbin eolian (Eol, zeul
vnturilor), gargar (de la latinescul gargulio = gtlej;
amintind de engl. gargoyl i fr. gargouille = himerele-cpcun
ca jgheaburi de la catedralele gotice), clinic i nclinat /
nclinare, precum i canapea (provenind din greaca veche
klinis = patul nclinat din templele lui Esculap pe care trebuia ca
bolnavul s doarm un somn magic / mistic spre a fi vindecat de
zeu; s ne amintim i de lcaul din stnc unde dormea Sf. Ap.
Andrei n petera sa din Dobrogea, unde azi este Mnstirea
Petera Sf. Ap. Andrei, i unde oamenii bolnavi dorm peste
noapte spre a fi vindecai de sfnt), mnca-te-ar mama / tata !
(aluzie
la
canibalismul
ritualic,
care
vine
nc
de
la
Neanderthalieni), juggernaut camion mare, n limba englez
(de la Jagannath, unul din avatarurile Zeului Suprem Vishnu)

.a.m.d. Cuvintele care denumesc nu sunt ntmpltoare. Atunci
cnd le gndim, rostim sau citim etc subcontientul nostru trece
n revist ultra rapid i ultra condensat ntreaga lor semnificaie
(inclusiv dimensiunea mitic). Tot aa cum, atunci cnd deschide
un fiier, un calculator trece n revist n subsidiar (i ultra rapid,
ntr-o fraciune de milisecund) o serie de caracteristici ascunse
ale acestuia (locaie pe hard disk, tip de fiier, scanare antivirus
etc), dar utilizatorul vede doar deschiderea fiierului. Coran: Sura
2 Vaca: 30-33: Cnd Domnul tu spuse ngerilor: Vreau s-Mi fac
un lociitor pe pmnt., ei au rspuns: Vrei s faci un lociitor
care s-i zdrniceasc rostul i s risipeasc uvoaie de snge,
n vreme ce noi Te preamrim cu laude i Te presfinim?! Atunci,
El spuse: Eu tiu ceea ce voi nu tii. / El l-a nvat pe Adam
toate numele fpturilor, apoi le-a nfiat ngerilor, spunnd:
Dai-mi de tire numele acestora, dac spunei adevrul! / Ei au
spus: Mrire ie! Noi nu avem tiin dect de ceea ce Tu ne-ai
nvat, cci Tu eti tiutorul, neleptul. / El spuse: Adame, dle de tire numele lor! Dup ce Adam le-a dat de tire numele
lor, Domnul spuse: Nu v-am apus c Eu cunosc Taina cerurilor i
a pmntului, c Eu cunosc ceea ce artai i ceea ce
ascundei? .a.m.d.;
njurturi (ntoarcere la origini; sex sacru, Tantra de mna stng

etc), existnd limbi cu caracter sacru, precum japoneza, ebraica,
sanscrita, romna etc care sunt extrem de bogate n sensuri, iar a
traduce n limbile obinuite un simplu/singur cuvnt/noiune
necesit zeci i chiar sute de pagini. Prin forma literelor i
grafemelor din scriere ori a fonemelor din vorbire. n fiecare liter
i sunet este ncorporat tainic i condensat o ntreag mitologie.
Iar evoluia formei grafemelor i fonemelor s-a fcut pe baza
acestei mitologii vii. A se vedea i explicaiile prezentate de
rabinii cabaliti ori de alchimitii cretini cu privire la semnificaia
fiecrei litere din alfabet (pentru fiecare liter fiind alocate zeci de
pagini
de
cuvinte
obinuite-profane),
precum
disciplina
mantras-urilor din India. Savanii fizicieni din URSS au transpus n

forma unei unde sonore explozia Big Bangului i au obinut AOUM!
Nu i putem acuza nicidecum de gndire mistic, burghezretrograd.
Tot
ei
au
formulat,
cu
un
aparat
matematic
hipercomplex i cu demonstraii experimentale la acceleratoarele

lor de particule (de ex. Serpuhovo) teoria vidului precuantic,
din care i n care se nasc / ntorc toate particulele elementare
(foarte asemntoare cu Vidul Median Taoist i cu explicaia
Vidului - Shunya din budism). Morihei Ueshiba, fondatorul AikiDoului [art marial ca Do / Cale Spiritual / Eu sunt Calea,
Adevrul, Viaa, Legea-Dharma i Lumina spunea Iisus Hristos,
cel mai mare maestru al Artelor Mariale ca Do] a elaborat
sistemul su, pornind de la termenii Kototama, tiina sunetului
Spiritului. Disciplina Kototama se afl n centrul renaterii
Shinto, bazat pe sunetele pure ale limbii japoneze. De fapt,
Kototama i are originea n sistemul spiritual tantric sphotavada i n calea mantrayana din hinduismul i budismul
strvechii Indii, care au fost aduse n Japonia de patriarhul budist
Kukai (sec. IX e.n.) ca shingon = sunete adevrate. Cuvntul
Suprem (n sanscrit Shabda Brahman, n japonez Su) este
Esena cea mai profund a Fiinei. n teologia cretin, acest lucru
este exprimat prin La nceput a fost Cuvntul i Cuvntul era
cu/ctre Dumnezeu. Din acest Cuvnt Suprem au izvort (n
sanscrit sphota, n japonez musubu) 50 de sunete pure (n
sanscrit varna/matrika, n japonez koto), cristalizate ca
vibraii (n sanscrit nada, n japonez hibiki) de diferite
frecvene, care sunt percepute ca sunet, culoare i form, care
alctuiesc lumea fenomenal. Aceste spirite sunet, purttoare
de energie cosmic (n sanscrit shakti/prana, n japonez
ki/qi), anim i susin creaia. Prin interaciunea acestor sunete,
universul ia fiin. Dup Kototama, fiecare principiu are un
sunet smn sacru, care i conine esena; cine cunoate-ontic
semnificaia sunetului poate nelege acel principiu i va fuziona
cu el. Un text tantric spune n acest sens: Realiznd esena
sunetului ce se afl dincolo de respiraie, rmi n propria ta
natur i orice succesiune este eliminat. Dup purificarea

vorbirii i retragerea ei n minte, dup ruperea tuturor legturilor
i fiind liber, dup realizarea luminii interioare, cel care i-a
depit toate limitrile devine unit cu Supremul. ntotdeauna
nainte de antrenament, Morihei Ueshiba emitea un intens sunet
esen pentru activarea fluxului de energie i lumin spiritual.
Surs a toate, origine a celor 75 kototama, nvtor plin de
compasiune
al
Cii
AiKi.
se
vedea
ilustraia
Morihei
Ueshiba.jpg. El amintea mereu c, corpul este o miniatur a

universului. Ideea c tot ce exist n univers exist aidoma n
corp este specific Tantrei Ceea ce este aici, este pretutindeni;
ceea ce nu este aici, nu este nicieri. i budismului Chiar n
acest corp, afirma Buddha, nalt de 6 picioare, cu percepiile
sale senzoriale, cu gndurile sale i cu concepiile sale, se afl
lumea,
originea
lumii
sfritul
lumii.
Paralel
cu
convingerea/trirea intim a faptului c Eu sunt Universul. (dar

nu eul de buletin!, ci Sinele) apare i convingere/trirea Eu
sunt nimic.; adic, i: nici o entitate nu exist independent de
imensitatea creaiei. Maestrul exclama: Esena AiKiDo-ului este
Nimicul. Dac nu te contopeti cu goliciunea Vidului Pur, nu vei
cunoate niciodat Calea. Unete-te cu cosmosul, i gndul
transcendenei
va
disprea.
Transcendena
aparine
lumii
profane; cnd orice urm de transcenden dispare, adevrata

fiin Fiina Divin, devine manifest. Golete-te pe tine nsui i
las Divinul s lucreze. Cele 3000 de lumi sunt revelate pe dat;
o floare va nflori i ua de piatr va fi deschis a doua oar.
n general deci, prin orice cuvnt, cifr/liter-grafem, sunetfonem. Chiar dac unele au intrat n uzul comun/curent i am
uitat de originea lor lingvistic (etimologie) i mitologic, care
acum este greu decelabil. Clugrii pot spune aceleai rugciuni
ca i ceretorii, tot aa cum oamenii profani vorbesc, emind
aceleai sunete ca i maetrii n mantras-uri, dar atitudinea
interioar este cu totul diferit,
prin toponimice, hidronimice, nume onomastice,
prin numele constelaiilor i planetelor (populare i tiinifice),
prin denumirea zilelor sptmnii i a lunilor anului (s notm c

septembrie, dei vine de la 7, este luna a 9-a, octombrie, dei
vine de la 8, este luna a 10-a, noiembrie, dei vine de la 9, este
luna a 11-a, decembrie, dei vine de la 10, este luna a 12-a;
deci exist un decalaj n ordinea i numrul lor, iniial erau deci
altele, altfel); chiar denumirea de or (i hor) are legtur cu
mitologia: Horae sunt cele patru anotimpuri, fetele zeului solar
Helios si al zeitei lunii Selene, fiecare reprezentata cu atribute
conventionale. Mai trziu, cnd ziua a fost mpartita n 12 parti
egale, fiecare dintre ele a primit numele Hora. De aici provine
denumirea actuala a unitatii de timp, ora. Cele 12 Horae sunt
legate de notiunea de ciclicitate a timpului, de roata timpului,
existenta n mitologie. n Iliada, Horae erau zeitele care pazeau
portile Olimpului, locul sacru al zeilor, la fel cum hora care se
deschide pentru a primi numai pe cei curati, delimita un spatiu
sacru. Si daca Olimpul avea 12 porti, tot attea avea si templul
din Ierusalim, cte una pentru fiecare semintie a evreilor, dup
cum 12 a fost i numrul apostolilor, 12 meridiane principale de
acupunctur n fiecare qi-ul / energia vital circulnd timp de
1+1 ore, 12 ca numr sacru etc. Descoperirea de la BodestiFrumusica a unei reprezentari n ceramica a unei hore formate din
6 femei, apartinnd Culturii Cucuteni (3700-2500 .Hr.), ultima
mare cultura cu ceramica pictata din Europa, indica faptul ca hora
a aparut cu mai mult de 5000 de ani n urma pe pamntul vechii
Dacii.
datarea epocilor istorice: AD, BC; Hr., dHr.; .e.n, e.n.
denumirile tiinifice din taxonomia zoologic i botanic, dar i

cele populare sau cele din limba uzual (de ex. : Mna Maicii
Domnului pentru caprifoi, Trei frai ptai, hidra de ap dulce,
harpia, gorgona de mare, lotus nymphea, Pan troglodytes
etc),
denumirea prilor/anatomice ale corpului (n limbaj tiinific i

comun): tendonul lui Ahile, osul sacru, muntele lui Venus,
vertebra cervical 1 atlas, foiele meningeale dura mater,

arahnoida i pia mater etc
simboluri i denumiri medicale, farmaceutice i din alte domenii

care provin din vechile simboluri alchimice etc De exemplu: sigla
medicinii i a farmaciilor, dermato-venerologie, saturnism
(intoxicaia cu plumb) .a.
denumirile tiinifice i populare/comune din chimie i fizic:

mercur hidrargir, seleniu
prin filme,
clipuri, reclame,
benzi desenate,
mijloace multimedia (inclusiv emoticoanele din programe)
.a.m.d.
Ce se poate spune despre transmisia iniiatic sau despre revelaie? n

fapt, nimic.
Cerul se dezintegreaz i se transform n pulbere,
Marele pmnt se linitete, nimeni nu l poate vedea.

Pe neateptate, copacul uscat i deschide singura lui floare,
Chemnd o alt primvar, dincolo de istorie.
Ceea ce l-a nvat Maestrul Daichi pe samuraiul Kikushi n
zpad
i pentru ca s nu ne spargem dinii notri de lapte n nuca tare a Scripturilor

(cum spun Sfinii Prini) i pentru c Atunci cnd mirenii se apuc s citeasc
Scripturile [i nu le neleg cum trebuie] atunci apare erezia i rtcirea.
S facem / trim:
Rugciunea
Dar nu exista fara rugciune, ridicare a mintii pe alt plan de cunoastere, pe
planul intalnirii personale cu Dumnezeu, Care Se revarsa ca lumina : "In lumina
Ta vom vedea lumina" (Ps. 36, 9). Acelasi principiu este valabil si pentru
contemplarea in Sfanta Scriptura a stratului ascuns al cuvintelor lui
Dumnezeu : "Sa nu te apropii de cuvintele tainelor din Dumnezeiasca
Scriptura, fara ajutorul lui Dumnezeu, primit prin rugaciune si cerere, ci spune :
"Doamne, da-mi sa primesc simtirea puterii celei din ele" (Rugaciunea Citirii).
"Socoteste ca, cheia intelesurilor adevarate din Dumnezeiestile Scripturi e
rugaciunea" (Sf. Isaac Sirul, Cuvantul LXXII, in Filoc. rom., vol. 10).
"Chiar daca pana acum n-ati nadajduit sa castigati o simtire a acestui fel de
bunatati si de aceea nu ati cautat-o, cel putin de acum inainte, odata ce credeti
ca acestea sunt adevarate si in conglasuire cu Dumnezeiestile Scripturi,
trecand prin toate acestea, fiti incredintati ca pecetea Sfantului Duh (Efes. I,
13) ni s-a dat inca de aici in chip constient celor ce credem. Si odata ce credeti,
alergati, asa ca sa luati (Filip. III, 12), luptati-va, dar nu ca batand aerul (I Cor.
XI, 27). Si pe langa acestea, "cereti si vi se va da ; bateti si vi se va deschide"
(Matei VII, 7), fie aici, fie in veacul viitor. Deocamdata primiti invatatura,
deocamdata pocaiti-va, faceti ascultare, postiti, plangeti, rugati-va. Prin
acestea si prin unele ca acestea alergati, straduiti-va, urmariti, cautati, bateti,
cereti, neintorcandu-va spre nimic altceva, pana ce veti lua, pana ce veti
apuca, pana ce veti primi, pana vi se va deschide si veti intra, pana veti vedea
inlauntrul camerei de nunta pe Mirele, pana veti auzi : "Bine, sluga buna si
credincioasa, peste putine ai fost credincios, peste multe te voi pune" (Matei
XXV, 21), pana va veti face fii ai luminii si fii ai zilei. Dar inainte de a fi vazut si
luat si patimit acestea, sa nu va amagiti pe voi insiva si sa socotiti pe nedrept
ca sunteti ceva, nefiind nimic (Gal. VI, 3). Si sa nu va inchipuiti, fiind cazuti din
constiinta, ca sunteti duhovnicesti, inainte de a fi luat pe Duhul Sfant" (Sf.
Simeon Noul Teolog, A cincea cuvantare morala, in Filoc. rom., vol. 6).
De aceea va zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit
si le veti avea. (Ev. Marcu 11:24)
Cu nebiruita si neobosita nadejde: Toata cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca
veti lua si va fi voua. (Ev. Marcu 11:24)
Atunci ncep s se ntmple lucruri minunate, care nu pot fi descrise n
cuvinte... Iar pentru noi [ncuiaii] acesta este sfritul tuturor povetilor...
Pentru ei [cei care se trezesc] ns n-a fost dect nceputul povetii adevrate.
Toat existena lor n aceasta lume i toate aventurile lor... n-au fost dect
coperta i prima pagin; acum, n sfrit, ncepeau Capitolul Unu al Mreei
Poveti, pe care nimeni pe pmnt n-a citit-o, povestea care nu se sfrete
niciodat, povestea n care fiecare capitol e mai bun dect cel dinaintea lui.
(C. S. Lewis Cronicile din Narnia. Ultima btlie)

Despre Sfmoastesibibliografieposibilaptpelerinullaic

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Despre Sfmoastesibibliografieposibilaptpelerinullaic

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Sf. Lumin la Ierusalim

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Chipul de pe Sf. Giulgiu

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Sf. Chip - Mandylion

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Hristos privit de / privindu-l pe Padre Pio

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Holy Blood Bruges

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Sf. Graal Valencia

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Cmaa lui Hristos - Argenteuil

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Maica Domnului Portria Muntele Athos

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Brul Maicii Domnului Muntele Athos

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Sancta Camisia - Maica Domnului Chartres

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Sf. Mina prieten cu Hristos

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Racla Sf. Mina

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Sf. Bernadette Soubirous (1844-1879) azi !!!

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Despre Sfintele Moate

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

rspndit n milioane de exemplare un mesaj extrem de pernicios referitor la

Relicvariu cuprinznd un dinte al lui Buddha

R: Ai fi vzut roadele propriei tale gndiri rtcite de simuri.

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

unei cete de demoni! n sfrit, inei minte c de la nceput i pn la sfrit

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Iar femeia, infricosandu-se si tremurand, stiind ce i se facuse, a venit si a cazut

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

pe toate le faci numai cu voia, aducnd ntru fiin pe cele ce nu sunt, ca i

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Cinstirea Sfintelor Moaste este in stransa legatura cu sfantul caruia ii apartin.

n El [Dumnezeu] suntem, vieuim i ne micm.

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Enigma / Return to the Innocence: http://www.youtube.com/watch?

Un milion de sori strlucesc plini de

O mare de albastru se revars n

Despre Sf Moate i bibliografie posibil pt pelerinul laic

Febra vieii se linitete i toate

Cltorind fr crare, am ajuns n

Dac-i topeti viaa n Oceanul

Astfel ndrgostitul este liberat de

Eu am zis: Dumnezei suntei i toi fii ai Celui

(Subcontientul cunoate viitorul, pentu c, n profunzimea fiinei nu

Din cauza greelilor existeniale care se acumuleaz n timp,

fric, se pare c nu mai vrem s evolum s mergem mai departe),

dominante. O astfel de persoan poate s nu prezinte simptome

experienele n curs de emergen i s-i ajute pacientul s nving

multidimensional care implic diverse strategii de tratament

fi uneori mai importante dect terapia efectiv. ntreaga procedur

Ascuns in fundalul modelelor geometrice de mare