PUNGTE FOLOSITE LA BRODERII SI CUSATURI EL mai simplu punct de Iucra folosit Ia custituri si broderii este punctul inaintea acului si se execut de la dreapta spre stinga, astfel : © “Acul cu af se infige de dou%-trei_ori in acelasi loc _pentiu fixarea afei, dup% care se iau pe ac doua-patru (sau _ mai multe) _ fire dupi desimea pinzei, spre stinga in linie dreapti. Se last liber acer lasi numar de fire, apoi se ia din nou pe ac acelasi numar ‘de fire si se continui astfel Iuind pe ac mai multe puncte deo- dat, cind pinza permite, Se scoate si se lucreaz& in continuare, la fel, formindu-se un sir de linioare orizontale intrerupte, cite se cer in model (fig. 1). Cu acest punet de linii drepte, mergind paralel cu firul test- turii, se pot obtine motive omamentale geometrice variate si foarte frumoase. Acest punct se foloseste cel mai mult Ja : instilat, facut creturi, urzitul festonu- ui la broderii, la unele cusituri duble cum este cusitura franfuzeasci sau risfrinti si altele, Fig. 1. Punctul ,inaintea acului Punctul in urma acului, se \ucreazi tot de la dreapta spre stinga, astfel Se ia pe ac o distanta de dowd ori mai mare ca la punctul precedent, adic doua 10 puncte (patru-sase sau mai multe fire). Pe fata Iucrului, la jumatatea distanfei, se in- fige acul in urma cu dowd fire, se trece pe dedesubtul celor doud fire si spre stinga in linie orizontala, se trece pe sub alte pa- tru fire. Se scoate acul si se repet& punctul infigind acul in urm& cu dou fire si scofindu-I pe sub urmatoarele patru fire. Astfel, repetind dup& necesitate, pe fata Jucrului se creeazi puncte si distanfe egale intre ele (fig. 2). Punctul ,,in urma acului“ este punctul de cus&tur& cu ajutorul ciruia se unesc dout foi de pinz& pe dos, sau se foloseste la conturarea si delimitarea broderiilor. Fig. 2. Punctul ,in urma acului". Tighelul este o insiruire de puncte unite fara intervale intre ele. Se lucreazi Ja fel ca punctul ,,in urma acului“ fara insd a se lasa distan}& intre puncte, astfel : Se iau trei-patru fire din pinz& pe ac, se trage firul, se infige acul inapoi in locul de unde s-a pornit primul punct, se scoate inainte in linie orizontali la o dists egalé cu primul punct. Se continua int gind acul inapoi, unde se intilneste cu firul punctului precedent (fig. 3). Tighelul, ca dealtfel si punctul in urma acului“, se foloseste la cus&turile care cer o rezistenti mai mare, ca de exem- plu la conturarea broderiilor sau la reali- zarea unor motive.Fig. 3. Punctul ,tighelul*. Punctul oblic se lucreazi de la stinga spre dreapta (sau invers), iar liniile oblice se pot forma numai pe fat, pe dos ré- minind liniile drepte ca in figura 4, @ sau se pot forma linii oblice atit pe fast cit si pe dos ca in figura 4, b. Distanta intre fire, atit pe lungime cit si pe latime, se las& cit mai micd, dupa apreciere, pentru aspectul frumos si trtinicia Jucrului. Bazat pe teh- nica ,punctului oblic se pot obtine puncte de ornamentatie ca : cruciulite, zigzaguri, stelute si altele. ‘Acest punct se foloseste mult la deli- mitarea rindurilor de altiti pe minecile si pieptul iilor, la costumul national Fig. 4. Punctul ,oblic”. Drugul se lucreazi de la stinga spre dreapta, cu linii oblice sau lini drepte foarte apropiate. Drugul este punctul de broderie care poate fine si loc de tiv, intirind marginea pinzei intocmai ca si festonul. Se foloseste la diferite obiecte de or- namentafie. Pentru tiv, la margine se in- doaie o dati pinza (inainte de a se face, broderia), pentru a da un aspect mai plin, mai frumos (fig. 5). Fig. 6. Punctul .festonul”, Festonul, ca si drugul, se lucreaza in linie orizontali de la stinga spre dreapta si poate si sin’ loc de tiv. Dact festonul se lucreazi la marginea unui obiect, marginea se indoaie si insti- Teazi o dat%, iar dack se lucreaz& ca punct folosit pentru broderie, se urzese doui-trei rinduri de puncte ,inaintea acului* pe toati lungimea modelului ce urmeaza a se festona, Se mai pot aplica doua-trei fire de ati (mai groas) deasupra urzelii peste care se festoneazi. Aceste fire fac ca fes- tonul si fie mai reliefat, dindu-i un aspect frumos si o rezistenf’ mai mare broderiilor la splat, Festonul se lucreaz& astfel Se introduce acul peste dout-trei fire scofindu-l in partea de jos a urzelii (dacé se lucreazi pe un tiv, se scoate acul la ‘marginea tivului). Firul de at& se trece in. spatele acului formind un lat. Se scoate acul, iar nodul se formeazi in punctul unde s-a scos acul, apoi se trece mai de- parte (fig. 6). Pentru reusita festonului se cere ca linia modelului si fie dreaptd, iar punctele s& se lucreze cit mai des si cit mai egal. Fig. 5 Punctul wdrugol” Gura pépusii se executi dupa princi- piul festonului, avind forma rotund sau piitrati. Se lucreazi in forma circular’, astfel Se porneste din mijlocul motivului, in forme de raze, executindu-se punctul de feston, Se va avea griji ca distantele intre fire si fie egale si si se contureze dup forma ceruti de model — rotunda sau pitrati (fig. 7, ¢, 6). Fig. 7. Punctul ,gura pépusiBrdduful se formeazi dintr-un sir de puncte oblice care se executi astfel Pe fata lucrului, de la stinga la dreapta si de jos in sus, se trece acul peste patru fire in sens oblic, astfel incit punctul jn care se infige acul sé fie mai la dreapta cu dou fire decit punctul de plecare, dup’ care se scoate in jos peste doua fire (fig. 8, @). Rindul urmitor se pomeste cu doua fire mai sus si cu dou’ fire mai la stinga, apoi se infige acul peste patru fire spre dreapta in sus, adic in punctul unde intilneste firul din rindul precedent, continuindu-se astfel rindul (fig. 8, B). ‘Acest punct se foloseste in ‘Oltenia, Moldova si Muntenia la completarea mo- tivelor pe ile costumelor nationale si la alte obiecte decorative. Fig. 8. Punctul ,brédutul”. Punctul zigzag se lucreazi de la stinga spre dreapta (sau invers) din linii oblice in ambele direcfii, cap la cap. Acest punct se executl astfel : Se scoate acul pe fafa Iucrului, se duce fn jos linie oblicl spre dreapta peste pa~ tru-sase fire in lung si tot atitea fire pe lat, Se infige acul si se scoate in partea de sus dreapta, peste acelasi numir de fire, astfel c& si pe dosul Iucrului se va forma © linie oblick invers celei de pe fata. Se va continua pe toati distanja ceruti de model, dup& care, se intoarce lucrul exe- cutindu-se in acelasi fel. In acest rind se completeaz& liniile rimase libere de la du- cere si astfel Iucrul va fi la fel pe ambele plirfi. Se pot executa mai multe rinduri in zigzag aranjate diferit, cle constituind mo- tive oramentale (fig. 9, a, B, c). © alti varianta @ acestui punct se lu- creazi de la stinga spre dreapta, astfel Pe fata lucrului se infige acul de la dreapta 1a stinga, in partea de sus, apu- cind dou%-trei fire in linie orizontalé, se trece in partea de jos a modelului (con- turului peste cinci-sase fire, de unde se jaa doud-trei fire, apoi iarisi in sus peste acelasi numir de fire si se continua astfel mai departe, la mijloc firéle ‘incrucisin- du-se pe fata lucrului in init didgonale, jar pe dos formindu-se puncte de tighel, Punetele se pot Iucra mai dese sau mai rare. ‘Acest punct ,,zigzag incrucisat“ se folo- seste la completarea broderiilor (fig. 9, 4). EEE ce Bat Fig. 9. Punctul zigzag". Punetul ocolul, ca si punctul zigzag, poate constitui un motiv de ormamentatie, avind acelasi motiv pe fai ca si pe dosul Jucrului, Acest punct se lucreaz astfel : Se scoate acul pe fata lucrului de la dreapta spre stinga, se infige in linie ori- ontald peste patru-sase fire, se scoate in jos peste acelasi numar de fire ; apoi ia- rasi in linie orizontala se trece spre stinga, scotindu-se in sus peste acelasi numir de fire, Se continu astfel, o dati in jos.si 0 dati in sus, pe distanta cerutd de model. In felul acesta se vor obtine pe dosul h crului linii egale verticale, iar pe fat linit orizontale, La capiit, se intoarce lucrul si se lucreaz’ numai in linie orizontalit si anume : 0 dati pe sub firul tras in rindul anterior sus si o dat pe sub firul orizon- fal de jos, astfel c& pe fafa lucrului se vor forma linii verticale, iar pe dos linii ori- zontale, avind acelasi motiv pe fafa lucru- Tui ca si pe dos (fig. 10). Cu punctul ocolul se pot face chenare sau se completenzX uncle motive de or namentafie, conturindu-le pe margini. 12Fig, 10. Punctul ,ocolul”. Cruciulifa sau ,pe muste" este cel mai cunoscut punct de jucru si cel mai folosit in broderiile ornamentale, Acest punct se Iucreaz de Ja stinga spre dreapta sau in- vers, astfel : Se scoate acul pe fafa lucrului, se nu- mir trei-patru fire spre dreapta si tot ati- tea in sus infigind acul in linie oblic& si se scoate in jos pe sub acelasi numar de fire. Se continu& astfel pe toata distanfa ceruté de model, objinindu-se pe fata lucrului puncte oblice — adici cite o jumitate de cruciulifi — (punct de goblen), iar pe dos Iinii verticale, Rindul urmator se lucreazi de Ja dreapta spre stinga (sau se intoarce Jucrul) realizindu-se mai usor decit primul rind, intrucit acul se infige in locul punc- telor Jucrate anterior (fari a se mai nu- mira firele), Se trece cu firul in sens in- vers astfel ci pe dosul lucrului liniile verticale se dubleazi, iar pe fafa lucrului Iiniile oblice vor forma cruciulife (fig. 11). Cruciulifele se mai pot executa si cu doua fefe. Acestea se realizeaz’ din patru rinduri (siruri) de puncte oblice. Se folo- sesc la lucruri mai fine, unde ambele parti trebuie si fie la fel de frumos executate ca: perdele, mansetele jilor, reverele gu- Ierelor, servefele etc. Punctele cruciulife sau ,,pe muste“ se folosesc Ia executarea motivelor ornamen- tale si completarea unor spafii intre motive. Cu punctele jumit&ji de cruciulisa sau punct de goblen se lucreazi goblenuri (ta- blouri) si se completeaz unele motive. Fig. 11, Punctul ,cruciulife” sau .pe muste’. Léngisorul se lucreaz cu fire mai pline (groase) decit firul materialului pe care se brodeazi. Acest punct se executi astfel : Se scoate firul pe fafa lucrului, se infige acul in acelasi punct si se scoate peste pairu-sase fire in linie dreapti, for- mindu-se o bucll peste care se scoate acul lisind firul lejer ; pentru bucla urmétoare se infige acul cu doua-trei fire mai lateral decit locul unde s-a infipt acul prima dati ; urmeazi apoi acceasi migcare ca pentru prima bucla, realizindu-se astfel intre cele dou& impunsaturi o distanti de doua-trei fire (fig. 12, a). In alti variant’, 1infigorul se mai poate realiza infigind acul in acelasi punct de unde s-a scos la mijlocul buclei (fig. 12, 6). LAnjisorul se foloseste la conturarea unor motive de broderie, cit si la comple- tarea unor spatii ale motivelor, prin exe- cutarea mai multor rinduri (siruri) apro- piate. PEE is Fig. 12. Punctul ,l&nfisorul”. Stelufa se incepe din mijlocul stabilit pentru executarea stelufei, dup cum urmeazi : Se duce firul pe vertical&, peste patru- sase fire (in functie de marimea stelu- fei), apoi pe orizontala si pe diagonala se formeaz& opt laturi (raze) din acelasi punct (fig. 13, a), Tot de la mijloc se in- cepe imbricarea firelor (razelor) astfel : Se trece acul in urmi pe sub prima laturd si pe dedesubtul laturei urm&toare a stelu- fei, scofindu-se firul pe deasupra acesteia (ptin infisurare) ; se trece iarasi in urma celei de a doua laturi si astfel se continua, formindu-se cercuri concentrice pind la completarea celor opt laturi (fig. 13, b). Stelufele se folosesc la broderii in di- verse culori ; cu fire de afi degrade (sau muline), se pot executa floricele, care aranjate si grupate cu gust intr-un buche- Jel sau cosulef, completeazi in mod pliicut © faji de masi, o pernifa sau alt obiect.Fig, 13. Punctul ,steluta*. Ajurul Pentru infrumusefarea obiectelor ce urmeazi a se broda, la marginea tivului se pot executa diferite ajururi formate din giurele simple, géurele duble si gdurele zigzag. Géurelele simple se lucreazi de la stinga spre dreapta astfel : Se scot patru-cinci fire din pinzi (dupa desimea materialului si lafimea ajurului). La marginea din stinga a tivului, se fixeazi aja. Se iau pe ac de la stinga spre dreapta trei-patru fire trecind cu acul peste firul de aj, astfel ci prin stringerea lui sa se formeze prima géuricd. Se infige din nou acul la marginea tivului, repetindu-se me- reu aceasti operatie pe toatd distanja de pe care s-au scos firele (fig. 14, a). Géurelele duble se lucreazi la fel ca si gdurelele simple, dar se scot cu doud- trej fire mai multe decit la g&urelele sim- ple. Dup& terminarea giurelelor primei p&rfi (prinse de tiv ca la gaurelele simple), se va trece la partea opus’, prin- zindu-se aceleasi grupuri de fire Iucrate anterior (si in acelasi fel), realizindu-se ast- fel giurelele duble, care se fixeaz apucind dous-trei fire din material (fig. 14, 6). Gaurelele zigzag se lucreazi primul rind de giurele ca mai sus la giurelele simple prinse de tiv, dar se va avea grijii ca firele s& fie cu sof (patru-sase). La exe~ cutarea rindului urmitor, (partea opust) 4 grupul de fire se va despirfi si anume : jumitate din fire se iau din primul grup, iar cealalt& jum&tate din grupul al doilea (urmi&tor) si apoi se fixeaz& prinzind de doui-trei fire ale pinzei, Se continua in acest fel pind Ja terminarea lucrului (fig. 14, ¢). Cheifele Cheifele servesc ca puncte de unire a dou& sau mai multe bucifi de pinz’, avind rol decorativ. Ele se pot executa cu acul sau cu croseta. Se va avea grijé ca punc- tele, cit si distantele intre ele, si fie egale, iar firul s& fie la fel de strins intre fiecare punct lucrat. Cheija festonatd incrucisat se reali- zeazii unind dou& buc&ti de material prin- tr-un punct de feston (doui-trei fire de jos si acelasi numar de fire de sus), trecind firul de la 0 margine Ja alta, in mod alter- natiy ; se va lisa o distant& de trei-patru fire intre puncte, iar acul se va trece peste firul de afi cu virful indreptat spre latura opusi respectiv marginea pinzei (fig. 15, a).Chieita js 7% 1a, fe acte de festor pe o varte, apoi se trece alti parte, Iuctindu-se alte tre i si asife! se continua mai depate e (fig 15, 6). Cheita festonati inegal se lucreazi | ca cheita festonata triplu, cu ‘ea ca firvl din mijloc va fi ceva @ decit cele dou’ fire din parti (fig. 15, ¢). Cheitele se pot lucra cu fire colorate, in diferite forme ; ele pot constitui puncte de completare la broderiile ornamentale, Se folosese [a ‘nhinarea pieselor costumu- lui popular, recurs si la unirea pinzei la fetele de masa, servete si alte obiecte lu- crate in stil romanesc sau broderii florale. ty CAC r Fig. 15, a. Punctul ,cheité festo- naté inerucisat", Fig. 15, b. Punctul ,cheité festo- naté triplu drept", Fig. 15, c. Punctul ,cheifé festo- naté inegal*,