Professional Documents
Culture Documents
- un istm
- glandele paratiroide:
- raport chirurgical important cu nervul recurent, ramura a nervului vag, (poate fi lezat
iatrogen în cursul intervenţiilor pe glandă)
Fig 1 Anatomia tiroidei
Clinică:
- semne generale:
- astenie, apatie, păr, piele - uscate, edeme, anemie, bradicardie, bradipsihie (în
hipofuncţia tiroidiană)
- stridor, dispnee
Fig 2 Hipotiroidie
- examen local:
- formaţiuni nodulare
- semne inflamatorii
- pareza de recurent
Paraclinică:
- radiografia cervicală:
- echografia:
Fig 3 US tiroidei
- scintigrafia:
- modificarea radiodensităţii
- globală (hipertrofie tiroidiană difuză - creşterea densitatii)
- creşte în tireotoxicoze
- anticorpii antitiroidieni
- biopsia extemporanee
• Definiţie
• Etiologie
- factori de mediu:
- carenţa de iod
- factori individuali:
- factori ereditari
• Simptomatologie
- deviaţia traheală
• Diagnostic diferenţial
- chistul sebaceu
- adenopatie
- hipertiroidia
- cancerul tiroidian
- tiroidite cronice
• Tratament
• Definiţie
• Etiologie
- suprasolicitările nervoase
- infecţiile şi intoxicaţiile
• Simptomatologie
- tremurături
- exoftalmie
Fig 6 Exoftamie
- hipertrofia tiroidiană
- slăbirea în greutate
- termofobia
- alte semne
- semne oculare
- hiperreflectivitate tendinoasă
• Diagnostic pozitiv
- iodocaptare
- scintigrafie
- metabolism bazal
- colesterolemie
- iodemie
- EKG
- radiografie cervicală
• Diagnostic diferenţial
- tahicardia paroxistică
- delirium tremens
- TBC
• Forme clinice
- boala Basedow
• Tratament
- medical - antitiroidiene
- chirurgical
- cancer intracapsular
• Anatomie patologică
- tumori epiteliale
- carcinom vezicular
- carcinom papilar
- carcinom medular
- tumori neepiteliale
- fibrosarcom
- tumori diverse
- hemangioendoteliom malign
- limfom malign
- teratoame
- tumori secundare
• Simptomatologie
- semne locale - iniţial, formaţiune dură, mobilă, apoi fixată, care prezintă pusee
evolutive, durere, compresiune pe:
- trahee (dispnee)
- esofag (disfagie)
- semne generale
- hipertiroidie
• Diagnostic pozitiv
- biopsia extemporanee
• Diagnostic diferenţial
- tiroidite cronice
- hipertrofii tiroidiene calcificate
• Tratament
- curativ:
- iod radioactiv
- cobaltoterapie
- citostatice
- hormonoterapie
- chirurgical - tiroidectomie
- etiologie:
- autoimună
- genetică
- hipersecreţia TSH
- morfopatologic:
- infiltraţie limfocitară
- leziuni foliculare
- fibroză
- clinic:
- diagnostic pozitiv:
- clinic
- evoluţie:
- hipotiroidism
- degenerare malignă
- tratament:
- hormonoterapie substitutivă
- corticoterapie
- morfologic
- diagnostic pozitiv
- clinic
- VSH crescut
- iodocaptarea
- histopatologic
- diagnostic diferenţial
- cancerul tiroidian
- tratament
- hormonoterapie tiroidiană
- chirugical
9. PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A MAMELEI
- la palpare, cancerul apare moale sau dur, fiind slab delimitat; în suspiciune,
se va urmări mamela evolutiv timp de 4 săptămâni, pentru a avea o
notă comparativă între starea glandei pre - şi postmenstrual.
Mastita acută
- inflamaţia mamelei cu retenţie lactată, care apare mai ales în timpul alăptării
- simptomatologia:
- tumefiere
- durere
- induraţie şi roşeaţă
- antibioterapie
- epifascial (retromamar)
a - abcesul pectoral
b - abces intraglandular
c - abces retroglandular
d - abces preglandular
Mastita cronică
- diagnosticul diferenţial faţă de un cancer inflamator este foarte dificil şi poate fi stabilit
doar prin biopsie
- reprezintă proliferări nodulare sau chistice ale ţesutului conjunctiv sau canalicular,
estrogen - dependente şi apar mai ales la femei între 20 - 50 de ani
- histopatologic - chisturile mari pline cu secreţii cu perete subţire sunt deseori decelate
prin palpare (apar la femei tinere)
- chisturile mici modifică sânul sub forma unor neregularităţi dure ("bob de mazăre") mai
ales la femei în vârstă
- complicaţii:
- degenerarea malignă
Fibroadenomul mamar
- clinic - nodul dur, izolat, bine delimitat şi mobil pe glandă, care poate apare izolat sau
bilateral (10 - 15%) cu diametru de 1 - 5 cm
Mamela secretantă
- secreţii seroase sau hematice care se eliberează din mamelă în mod spontan sau la
exercitarea unei presiuni
- mastopatie chistică
- biopsie extemporanee
• Etiologie - idiopatică:
- adenoame
- mastopatii
- multiparele
- predispoziţia genetică
infero - intern- 5%
• Simptomatologia:
- tardivă
- retracţia mamelonului
- edemul
• Diagnostic diferenţial:
- mastopatii
- adenom
- fibrom
- papilom
T - tumora primară
Tis - carcinoame "în situ" - carcinom intraductal, carcinom lobular "în situ" şi
boala Paget a mamelonului fără tumoră (boala Paget asociată cu tumoră se va clasifica
în funcţie de mărimea tumorii)
M - metastazele la distanţă
Gruparea pe stadii:
Stadiul O Tis N0 M0
I T1 N0 M0
II T0 T1 T2 N0 N1 M0
T3 N0 M0
III T0 T1 T2 N2 M0
T3 N1,2 M0
IV orice T orice N M1
I - grupul axilar
II - grupul interpectoral
• Tratament
- chirurgicale
- radioterapice
- hormonoterapia şi
- terapia cu citostatice
- în aceste stadii se mai poate efectua doar o ablaţie paleativă a corpului glandular cu
radio - hormonoterapie şi citostatice
- std. II - 50%
- caverne efracţionate
- bule de emfizem
- hemotorax
- respiraţie paradoxală
- fractură sternală
- emfizem mediastinal
- pneumotorax
- tumori
- aspiraţii
- edem laringean
- compresiune traheală
- strumă
- tromb din vena iliacă, plexul prostatic, teritoriul pleural sau tibial.
Pneumotoraxul închis
- pierderea presiunii scăzute din cavitatea pleurală cu colaps pulmonar parţial sau total
prin egalarea presiunii cu aerul atmosferic, la un perete toracic închis
- etiologie:
Pneumotoraxul deschis
- egalizarea presională în cavitatea pleurală produsă prin împungere, tăietură sau glonţ,
care, în funcţie de mărimea şi comportamentul comunicării, duce la complicaţii severe
ca: flutter mediastinal, respiraţie pendulantă, emfizem mediastinal sau pneumotorax cu
supapă
- un aforism pentru această boală - "bolnavul îşi pompează singur jumătatea toracică
lezată"
- etiologie: breşă în cavitatea pleurală de forma unui ventil, survenită din afară printr-o
leziune a peretelui toracic sau dinăuntru printr-o leziune pulmonară sau bronşică
- simptomatologia: - dispnee
- cianoză
Respiraţia paradoxală
- reprezintă colapsul peretelui toracic (care este instabil), în inspiraţie, datorită aspiraţiei
diafragmatice, iar în expiraţie - comportament inversat
- tratament: - primul ajutor constă în fixarea temporară a toracelui prin bandaj compresiv
a - inspir
b - expir
10.2. HEMOTORAXUL
- etiologie: ruptura arterelor intercostale, a arterelor mamare sau a aortei după fracturi
costale şi traumatisme compresive ale toracelui
- dispnee
- puls accelerat
- hemoptizie
- durerea dată de aceste leziuni poate masca hemoragia, care astfel nu este decelată
întotdeauna
- când cantitatea depăşeşte 800ml/24 h există evidenţa unei hemoragiii importante, care
necesită toracotomie şi revizia sursei de sângerare.
- simptomatologa tamponadei:
- stază jugulară
- dispnee
- criterii diagnostice:
- tensiunea arterială
- frecvenţa pulsului
- respiraţia şi saturaţia în O2
- colaps necontrolabil
a.) Determinarea capacităţii vitale (CV), adică a volumului aeric, care este expirat după o
inspiraţie profundă.
b.) Determinarea volumului rezidual: volumul aeric care rămâne în plămân după o expiraţie
maximă (metoda cu Heliu).
c.) Determinarea volumului respirator pe minut: volumul de aer care este ventilat într- un minut.
e.) Testul TIFFENEAU - cantitatea de aer care, după o inspiraţie forţată, este expirată în prima,
a doua şi a treia secundă (capacitate secundară). Se exprimă în % din CV.
Bronhografie
Angiografie
- forme histopatologice:
- carcinom epielial diferenţiat în 36% din cazuri - sunt deosebit de maligne, căci
metastazează timpuriu
- diseminare:
- locală - de-a lungul vaselor, pericardului cu prinderea atriilor, mai rar cu invazia
nervilor frenici şi recurenţi, invazie în mediastin, invazia venei cave superioare, invazia
esofagului şi invazia în bolta toracică, mai ales în carcinoame apicale (aşa - numita tumoră
PANCOAST)
- simptomatologie: iniţial este "mut" - diagnosticat precoce doar de către un examen radiologic
efectuat întâmplător; semnele caracteristice sunt din păcate date de simptomele tardive:
- tuse iritativă
- spută hemoragică
- simptomele tumorii periferice "în manşon" sunt puţine - mult timp, latentă clinic, devine
manifestă doar când s-a produs diseminarea pleurală
- simptomatologia carcinomului hilar este caracteristică - debutul sub forma unei "gripe febrile",
o infecţie generalizată care este expresia pneumoniei şi atelectaziei din spatele stenozei
bronşice
- tratament: îndepărtarea tumorii prin rezecţie pulmonară e posibilă doar la 1/3 din bolnavi -
indicaţia de rezecţie pulmonară presupune certitudinea existenţei unui cancer şi
excluderea inoperabilităţii
- metastaze la distanţă
- prognostic:
- sarcoame
- hipernefroame
- cancere:
- testiculare
- mamare
- tiroidiene
- prostatice
- gastrice
- de importanţă chirurgicală sunt doar metastazele cu creştere lentă care apar cel mai
devreme la un an de la îndepărtarea tumorii primare
14. PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A DIAFRAGMULUI
- forma cea mai gravă a herniilor congenitale este aplazia totală a unui hemidiafragm
- o malformaţie, care priveşte şi esofagul, este esofagul scurt (Short- Esophagus) - o hernie
diafragmatică la un esofag prea scurt; la sugar va fi tratată conservator prin hrănirea acestuia în
poziţie şezândă
- cea mai slabă zonă diafragmatică din punct de vedere mecanic este hiatusul esofagian; aici au
sediul herniile hiatale
a - normal
c - hernie para-esofagiana
d - hernie completă
- simptomatologie:
- esofagita (pirozis)
- presiunea retrosternală
- durere epigastrică
- diagnostic pozitiv:
- clinic
- diagnostic diferenţial:
- "Short - esofagul"
- tratamentul chirurgical:
- simptomele (care apar în 90% din cazuri ) sunt aceleaşi ca la hernia prin alunecare
- tratament:
- localizare:
- mecanism de producere:
- acţiune indirectă
- compresiune abdominală
- simptomatologie:
- uneori, leziunea se poate evidenţia şi după câţiva ani, sub forma unei dispnei cronice
- diagnostic pozitiv:
- clinic:
- la percuţie - matitate
- tratament: deoarece breşa diafragmatică are de cele mai multe ori margini dure, sutura
acestora duce la o închidere rezistentă.
- melena
15. PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A ESOFAGULUI
Date generale
Sindromul esofagian
- caracteristicile bolilor esofagiene sunt tulburările de pasaj induse de strictură sau stenoză,
cu simptomul specific - disfagia
- mecanisme de producere:
- obturarea lumenului
- corpi străini
- atrezii
- comprimarea externă
- tumori mediastinale
- hernii hiatale
- cardiospasmul (achalazie)
- disfagia senilă
Fig.15.1.Disfagia - cauze
a - diverticuli
b - compresiune extrinsecă
c - anevrism de aortă
d - stenoză
e - corpi străini
f,g - neoplasm
h - hernie hiatală
- ei rămân înclavaţi de obicei într-una din strâmtorile fiziologice ale esofagului, mai ale (75%) în
dreptul celei de a 6-a vertebre cervicale
- diagnostic pozitiv:
- anamneză
- esofagografie
- endoscopie
- simptomul de bază este disfagia spastică; pe de altă parte, unii corpi străini, care sunt
plastici şi se pot modela (ca de ex. resturi de carne) pot rămâne mult timp
asimptomatici
- diagnostic diferenţial: cu cancerul esofagian
- tratament:
- leziunea prin baze - duce la necroză de colicvaţie (profundă) - urmări majore, foarte severe
evolutiv
- arsura acidă - duce la necroză de coagulare (superficială) - urmări minime, prognostic bun
- diagnostic pozitiv:
- anamneză
- tratament:
- după 4-5 zile se vor începe dilataţiile cu bujii, efectuat cu atenţie, cu sondă moale,
elastică; el trebuie continuat timp de 6 săptămâni (faza de sinteză a colagenului în
procesul de cicatrizare)
- complicaţii:
10- 15 ani
- îngustări inelare sau longitudinale, care sunt cel mai frecvent urmarea arsurii bazice (de
colicvaţie)
- tratament:
- după instituirea unei gastrostomii - dilataţie cu "firul fără sfârşit" de care e prins o
bujie care e trasă retrograd
- în stricturile pe distanţe mici este indicată plastia locală, iar la cele pe distanţe mari
plastie esofagiană prin interpoziţionare de colon; esofagectomia asociată prin
"stripping" înlătură riscul malignizării segmentului by-pass-at
- diagnostic diferenţial:
- modificare accentuată prin acţiune peptică asupra mucoasei esofagului distal ca urmare a
ineficienţei mecanismului de închidere a cardiei şi refluxul sucului gastric peptic sau al
conţinutului biliar.
- tratament : - igienico-dietetic
- chirurgical:
- denumirea de acalazie este mai potrivită decât cea de cardiospasm; este vorba de tulburări de
motilitate şi peristaltică esofagiană, care împiedică relaxarea zonei hiperbarice din joncţiunea
gastro- esofagiană
- etiologie - este incriminată o degenerare în tot corpul esofagian a plexului Auerbach, precum
şi tulburări funcţionale ale nervilor vagi
- factorii declanşanţi - stress-ul şi suprasolicitările psihice; femeile între 20- 40 de ani sunt mai
des afectate decât bărbaţii.
- simptomatologia:
- durere retrosternală şi
- scădere treptată în greutate.
- radiologic - achalazia se recunoaşte după dilataţia care la polul inferior se termină printr- o
pâlnie" scurtă (semnul "paharului de vin")
- complicaţii - inflamaţia peretelui cu sclerozarea fibroasă a peretelui, boala trecând dintr -un
stadiu funcţional într- unul morfologic
- Leiomioame - Fibroame
- este cea mai frecventă boală a esofagului, mai frecventă la bărbaţi decât la femei
- cele mai frecvente sunt carcinoamele cu celule plate, mai rar adenocarcinoamele, care cresc
în mucoasă sau submucoasă
- localizare - se găseşte în toate cele trei etaje şi se manifestă în jurul vârstei de 50 de ani
- creşterea tumorală circumferenţială apare relativ timpuriu, iar cea longitudinală relativ tardiv.
- etiopatologic - se incriminează o esofagită cronică care apare la etilici sau cei care consumă
obişnuit alimente fierbinţi.
• Simptomatologie
- foetor ex ore
- pirozis şi disfagie
- semnele clinice ale spasmului sunt frecvente, iar scăderea în greutate este un simptom
tardiv
• Complicaţii
• Diagnostic pozitiv
- când apar durerile osoase şi creşte fosfataza alcalină serică, trebuie să se verifice
existenţa metastazelor vertebrale şi a oaselor lungi prin radiografii scheletale
• Diagnostic diferenţial
- doar după excluderea unui carcinom esofagian, ne vom gândi la o esofagită de reflux,
o achalazie, un carcinom bronşic sau o tumoră benignă (leiomiom)
• Tratament
- carcinomul din teritoriul toracic (superior, mijlociu şi inferior) necesită rezecţie totală a
esofagului toracic cu interpoziţie de colon
- intervenţiile paleative se practică în cazul unei tumori care nu mai poate fi rezecată
prin metode radicale şi constă în anastomoză de ocolire, instituirea unei proteze de
material sintetic sau a unei gastrostomii cu radioterapie ulterioară şi chimioterapie.
• Prognostic - rata de supravieţuire la 5 ani este, la carcinomul extirpat radical, din treimea
inferioară, de cca 15%.