Cuprins

1. Introducere
2. Noiuni generale
2.1 Definirea omajului
2.2 Clasificare omajului
2.3 Teorii sociologice
3. Msuri de diminuare a omajului si a efectelor sale
3.1 Msuri care privesc direct pe omeri
3.2 Msurile ce privesc populaia activ ocupat
3.3 Alte msuri
4. Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc
5. Rata omajului n Romnia
6. Concluzii

1. Introducere
Am ales aceast tem deoarece trateaz un subiect care ar trebui s se afle in atenia tuturor
categoriilor de persoane. Munca, factor de productie activ si determinant in activitatea
economica, impune o analiza ampla la nivel macroeconomic si microeconomic
Munca ocup, n universul sociologilor, un loc preponderent. Ea mobilizeaz iscusinele,
permite omului s depaseasc constrngerile mediului i constituie o component esential a
cererii reprezentate de gospodrii si permit accesul la consum. Indiferent c este vorba de
atribuirea posturilor, de ierarhia calificrilor, sau de organizarea relaiilor profesionale, gestiunea
resurselor umane regrupeaz aceste diferite caracteristici i pune n joc mai multe problematici.
Unele trimit la dezbateri teoretice, altele se refer la contribuii mai factuale; de exemplu, cum se
explic progresia somajului de lung durat: trebuie sa incriminm rigiditatea aparatului
productiv, s ne pronunm in favoarea unei redefiniri a procedurilor de indemnizare sau sa
evocm recompunerea relaiilor sociale; trebuie s raionm n termeni de integrare i de
polivalena sau s punem accent pe delocalizarea activitilor si reducerea posibilitilor de
angajare. O alta tem de actualitate: precarizarea locurilor de munc, inegalitatile dintre
categoriile minii de lucru ce risc s se accentueze.
Fiind un fenomen care afecteaz n diferite proporii, toate trile, prin nivelul, structura, durata
si consecinele sale, omajul s-a impus ateniei guvernelor si forelor sociale, devenind o
preocupare general. Pe termen scurt, obiectivul major al tuturor acestora l formeaz atenuarea
exacerbrii consecinelor sale, iar pe termen mediu si lung obiectivul const in diminuarea sau
chiar reabsorbirea resurselor de munca aflate in stare de omaj. Numeroasele aspecte
interdependente, prin natura lor, vizeaz att firmele ct i societatea, att pe cei care lucreaz, ca
i pe omeri. Toate acestea formeaz obiectul unor reglementari sau orientri care, n totalitatea
lor, sunt cunoscute ca politici sau msuri de reducere a omajului.

2. Noiuni generale
2.1 Definirea omajului
Somajul defineste o situatie de dezechilibru pe piata muncii, in care oferta depseste cererea de
fort de munc si este considerat un fenomen negativ pentru economia unui stat. Oamenii de stiint
au identificat si un ,,somaj de echilibru sau natural1, considerat benefic pentru functionarea
echilibrat a economiei, in sensul c ii motiveaz pe cei ocupati s munceasc mai bine pentru a nusi pierde locul de munc, crescand astfel productivitatea muncii.
Etimologic, cuvantul somaj provine din termenul francez chmage, preluat din latinescul caumare
si grecescul cauma, desemnnd ,,caldur mare din cauza creia nceta orice fel de activitate. Ideea
de somaj ca inactivitate a fost folosit de-a lungul timpului pentru a desemna absenta de activitate
din diferite cauze: inactivitatea de duminic, din zilele lucrtoare, intreruperea lucrului datorit lipsei
de comenzi, de materii prime, in timpul unei crize economice, etc.
In Romania, in Legea nr. 1 din 7 ianuarie 1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea
lor profesionala, se arata ca: persoanele apte de munca ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri de
munca disponibile corespunzatoare pregatirii lor, sunt considerate someri.Aceasta definitie, ins,
lasa loc unor speculatii, nefacand deloc referire la intentia unor asemenea persoane de a munci.
In statistica oficiala, definitia somajului este abordata cu mai multa rigurozitate, pentru a asigura
posibilitatea determinarii indicatorilor statistici relativi si absoluti ai somajului, precum si pentru
asigurarea comparabilitatii internationale. Astfel, problema somerilor este abordat din doua
perspective:
a) somerii inregistrati;
b)somerii in sens B.I.M2., adica respectand criteriile Biroului International al Muncii.
Somerii inregistrati sunt ,,persoanele apte de munc ce nu pot fi incadrate din lips de locuri de
munc disponibile3 si care s-au inscris la Oficiile teritoriale ale fortei de munca si somaj, indiferent
daca primeau sau nu alocatie de sprijin, ajutor de somaj sau alte forme de protectie sociala, potrivit
cu O.U.G. nr. 98/1999.
Incepand cu 1 martie 2002 a intrat in vigoare Legea 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru
somaj si stimularea ocuprii fortei de munc care prevede c ,,somer inregistrat este persoana care
indeplineste cumulativ urmtoarele conditii:
-este in cutarea unui loc de munc de la varsta de minim 16 ani si pan la indeplinirea
conditiilor de pensioner
-starea de sntate si capacittile fizice si psihice o fac apt pentru prestarea unei munci;
1
2

Ilie, Simona apud Pop, Luana, 2002, Dictionar de Politici Sociale, Editura Expert, Bucuresti, p.787
Conform Institutului Naional de Statistic

Legea 1/1991 republicat in 1994 si completat prin Ordonanta Guvernului 47/1997, privind protectia sociala a somerilor si
reintegrarea lor profesionala;

-nu are loc de munc, nu realizeaz venituri din activitti autorizate potrivit legii mai mari decat
indemnizatia de somaj ce i s-ar cuveni;
-este disponibil s inceap lucrul in perioada imediat urmtoare dac s-ar gsi un loc de munc;
-este inregistrat la Agentia National pentru Ocuparea Fortei de Munc sau la alt furnizor de
servicii de ocupare care functioneaz in conditiile prevzute de lege4
Somerii in sens B.I.M.5 sunt persoanele in varst de 15 ani si peste, care in decursul perioadei de
referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii:
- nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri;
- sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode
pentru a-l gasi: se inscriu la oficiul de forta de munca teritorial sau la agentii particulare de plasare,
fac demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, public anunturi sau raspunsuri la
anunturi, fac apel la rude, prieteni, sindicate etc;
- sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca s-ar gasi imediat un loc de
munca6
Potrivit Legii nr. 1/1991, republicat in anul 1994 si completat prin O.G. nr. 47/1997, persoanele
considerate someri beneficiaz de ajutor de somaj pe o perioad de 270 zile. Dupa expirarea acestei
perioade, persoanele care nu au putut fi angajate si sunt lipsite de mijloace de intretinere beneficiaz
de alocatie de sprijin timp de 18 luni.
Sunt asimilati somerilor si beneficiaz de ajutor de integrare profesional, conform prevederilor
legale:
a) absolventii institutiilor de invtmant in varst de minim 18 ani care nu au surse de venit proprii
la nivelul a cel putin jumtate din salariul de baz minim brut pe tar si care, intr-o perioad de 60
zile de la absolvire, nu au reusit s se incadreze in munc;
b) absolventii institutiilor de invtmant in varst de minim 16 ani fr sustintori legali sau ai cror
sustintori legali nu pot presta obligatia legal de intretinere;
c) tinerii care inainte de efectuarea stagiului militar nu au fost incadrati cu contract de munc si care,
intr-o perioad de 30 de zile de la data lsrii la vatr, nu s-au putut anga
d) absolventii scolilor speciale pentru handicapati care nu au loc de munc.
Fac parte din randul somerilor si beneficiaz de plti compensatorii persoanele crora li s-a desfcut
contractul individual de munc ca urmare a concedierilor colective potrivit O.U.G. nr. 98/1999.
Sunt considerate someri si persoanele care nu beneficiaz de indemnizatii bnesti potrivit
prevederilor legale, dar care s-au inregistrat la agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munc
fiind in cutarea unui loc de munc.
4

Legea 76/2002, privind sistemul asigurrilor pentru somaj si stimularea ocuprii fortei de munc,
publicat in Monitorul Oficial;
5
Conform Institutului Naional de Statistic
6

Ilie, Simona apud Pop, Luana, 2002, Dictionar de Politici Sociale, Editura Expert, Bucuresti, p.790

Unii autori sunt de prere c somajul nu poate fi desfiintat ,, pentru c el este generat permanent de
cresterea demografic, pe de o parte si de inlturarea muncitorului de la locul de munc, prin
automatizarea proceselor de productie, pe de alt parte. In acest fel , numrul somerilor absorbiti in
sfera serviciilor este mult prea mic comparativ cu nivel actual si cel prognozat al somajului, iar cei
rmasi fr o ocupatie zilnic vor fi impinsi spre comiterea de fapte antisociale.
Somajul este considerat asadar, un fenomen negativ al economiei, ,,ca expresie a unor dezechilibre:
pe piata muncii, atunci cand oferta de fort de munc depseste cererea, si pe piata bunurilor si
serviciilor, cand productia este inferioar cererii. Pierderea locurilor de munc de ctre o parte a
populatiei ocupate si sporirea ofertei de munc prin atingerea de ctre noile generatii a varstei legale
pentru a se angaja reprezint cele doua mari procese ce determin aparitia si permanentizarea
somajului.

2.2 Clasificarea omajului

Cartile de specialitate alcatuiesc o clasificare a formelor de somaj, luand in considerare mai multe
criterii:
1. Dupa modul de manifestare :
somaj voluntar (lucratorii nu sunt dispusi sa se angajeze cu salariul real existent);
somaj involuntar (datorat insuficientei cererii);
2. Dupa sex, varsta si pregatirea persoanelor afectate :
somaj feminin;
somaj juvenil;
somaj intelectual ,etc.
3. In analize care cupleaza criterii, cauza, sfera de cuprindere si durata, se disting :
somaj conjunctural (ciclic) - care apare in urma reducerilor de activitate ce au loc in fazele de
recesiune, depresiune sau criza ori datorita unor perturbari din viata economica;
somaj tehnologic - reprezentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor in
aparatul tehnic de productie.Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca sau chiar
reconversia ei, fiind necesara o perioada mai lunga de timp penru reincadrarea lucratorilor;
somaj structural - generat de modificari in structura activitatii si a mobilitatii profesionale;
poate rezulta si dintr-o inadecvare a ofertei de munca, la nevoile diverselor domenii de activitate;
somaj sezonier - intalnit cu regularitate in ramurile si sectoarele de activitate cu caracter
sezonier (agricultura, turism);
somaj total - cuprinde intregul timp de lucru al unui salariat;
somaj partial - reducerea temporara sau de durata a timpului de lucru (saptamana incompleta
sau zi incompleta), destul de des intalnit;
somaj de oferta - atunci cand intreprinzatorii refuza sa mai produca si sa mai angajeze
lucratori in conditiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le considera incceptabile;
somaj de excludere, reprezentativ pentru lucratorii mai vartsnici;
somaj de insertie, propriu celor sub 25 de ani;
somaj de reconversiune, legat de restructurarile industriale.
5

2.3 Teorii sociologice

Exista o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai somajului :

Teoria clasica sustine ideea ca somajul exista numai pentru persoanele care vor sa se angajeze,
dar cu un salariu superior celui stabilit pe piata muncii. Ca urmare, somajul are cauza rigiditatea
salariului real la scadere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucratori si presiunile sindicale
asupra modului de determinare a salariului care impiedica intreprinzatorii sa ridice cererea de forta
de munca la nivelul care ar absorbi intreaga oferta existenta la un moment dat. Somajul voluntar
rezulta din faptul ca o parte din someri accepta voluntar sa ramana in aceasta situatie pentru o
perioada mai scurta sau mai lunga de timp. Ea s-ar datora dorintei lor de a avea mai multa
informatie despre locurile de munca ce se ofera. Considerand insuficiente informatiile furnizate pe
piata muncii, ei prefera sa examineze singuri ansamblul de oportunitati in baza unor calcule de tip
cost / avantaj (costul = lipsa ocuparii, iar avantajul = un loc de munca mai bun).

Teoria lui John Maynard Keynes sustine ideea ca somajul involuntar exista daca, in cazul unei
cresteri usoare, in raport cu salariul nominal, a preturilor la bunurile pe care le consuma muncitorii,
cat si cresterea totala de mana de lucru dispusa sa munceasca la salariul nominal curent, cat si
cererea totala de mana de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decat volumul existent al ocuparii.
Cauza somajului involuntar este insuficienta cererii de consum. Cum cererea de forta de munca e
derivata din cererea pentru bunurile la producerea carora este folosita, explicatia somajului
involuntar nu se gaseste pe piata muncii, ci pe piata bunurilor si serviciilor.

3.Msuri de diminuare a omajului si a efectelor sale

Prin coninutul lor, asemenea masuri au efecte directe si indirecte asupra omajului sau asupra
consecinelor sale. Oricare dintre ele nu se limiteaz la un singur aspect, uneori efectele unei aciuni
nefiind numai pozitive, ci si contradictorii. Masurile pentru diminuarea omajului, dup aspectul concret
la care se refera, pot fi grupate in trei mari categorii: -masuri care privesc direct pe omeri,
-masuri care privesc populaia ocupata,
-alte masuri.
3.1 Masuri care privesc direct pe omeri
Din aceasta categorie se remarca: masurile de organizare a pregtirii si calificrii celor in cutarea unui
loc de munca pentru a putea face fata noilor tehnici si tehnologii, facilitatile acordate de stat pentru
crearea de noi ntreprinderi care ofer locuri de munca si pentru crearea de noi locuri de munca in
activitati publice. Sa remarcam totui ca, in mai toate tarile, se pune concomitent problema
rationalizarii forei de munca din sectorul public. O mare importanta au dobndit, in ultimii ani,
masurile pentru trecerea la noi forme de ocupare: angajare pe timp parial sau cu orar atipic; angajare
provizorie cu contract(de obicei medie sau scurta); angajri specifice, stagii sau contracte de munca de
tipuri deosebite, create in cadrul politicilor recente de diminuare a omajului, inexistente in trecut. Fata
6

de ocuparea normala, aceste forme prevd angajri pentru obiective precise si limitate. Politica de
diminuare a omajului prevede masuri selective pentru formarea si angajarea tinerilor si omerilor de
lunga durata. De regula, asemenea masuri au ca rezultat asigurarea unor salarii mai mici dect cele
normale. Conducnd la scderea costului salarial al firmelor, ele sunt nu numai acceptate si practicate
de utilizatorii de munca, dar si iniiate de ei.
Din cadrul primei categorii de masuri fac parte si unele reglementari juridice inexistente mai inainte.
Una dintre acestea consta in radierea din rndul omerilor a celor care pana la pensionare mai au o
perioada egala cu perioada pentru care se acorda indemnizaie de omaj. In acest fel, oficiile de plasare a
forei de munca diminueaz numrul omerilor pe termen scurt, realiznd o orientare a locurilor de
munca spre alte categorii sociale.
3.2 Msurile ce privesc populaia activ ocupat
Acestea au ca scop, pe de o parte, sa previn creterea omajului printr-o calificare adecvata, iar pe de
alta parte, tind sa diminueze omajul prin crearea de posibilitati suplimentare de angajare care se asigura
prin reducerea timpului de munca si duratei vieii active, precum si prin ndeprtarea imigranilor si
revenirea lor in tarile de origine.
De fapt, cea mai semnificativa problema care privete populaia ocupata se refera la impartirea
(partajul) muncii intrei cei angajai si crearea unor noi posibilitati de angajare. Aceasta decurge din
insasi realitatea creterii lente sau chiar a descreterii, in anumite momente, a volumului necesarului de
munca. In aceste condiii, singura maniera de a face sa lucreze cat mai muli sau chiar toi, este ca
fiecare sa lucreze mai puin. Aceasta presupune o impartirea a muncii la scara economiei si afirmarea
unor principii de organizare a muncii si produciei.
Considerata ca atare, impartirea muncii nu poate reprezenta o msura de durata pentru diminuarea si
resorbirea omajului. Trebuie neaprat completata cu amplificarea investiiilor si creterea
productivitatii in condiiile unei noi organizri a muncii, despre care se spune ca trebuie sa aib ca
rezultat, pe termen mai scurt sau mai lung, acceptarea condiiilor proprii formelor noi de ocupare
caratcerizate prin nesigurana sporita, durata zilnica mai mica, orar atipic, salarii mai mici etc.
Desigur, diminuarea reala a omajului nu poate fi dect rezultatul crerii de noi locuri de munca ce sunt
insotite de rezultate benefice corespunztoare. In aceasta etapa, literatura economica atribuie creterea
numrului locurilor de munca in mare parte proteciei mediului natural. Dei corespunde intr-o oarecare
msura realitatii si convine unor forte sociale si (sau) politice, aceasta se refera, in fond, la o gama mai
larga de activitati, unele dintre ele avand doar legtura indirecta si ndeprtata cu protecia mediului
natural. Crearea locurilor de munca decurge insa din tendinele generale ale dezvoltrii societatii
contemporane.
Studiile realizate in tarile care au reuit sa creeze in ultimii ani un numr apreciabil de locuri de munca
releva urmtoarele:
- crearea noilor locuri de munca se realizeaz o data cu sporirea activitatilor existente in economia
tarii;
- activitatile care participa la crearea noilor locuri de munca sunt mai ales de natura industriala, cu
toate ca ponderea industriei in economie are tendina sa scad;
- cu cat piaa muncii este mai flexibila, cu att creste si se diversifica oferta de locuri de munca in
procesul dezvoltrii activitatilor din economie;
- are loc o reconsiderarea ocuprii nesalariate si neagricole a forei de munca, sporind capacitatile
micilor firme de a angaja efective mai mari de salariati.

Masurile pentru diminuarea omajului si ameliorarea condiiilor celor afectai de omaj figureaz printre
revendicrile tuturor organizaiilor sindicale si sunt sprijinite de largi grupuri socioprofesionale.
Programele de aciune ale sindicatelor cuprind insa si alte obiective care privesc populaia ocupata:
garantarea locurilor de munca, creterea salariilor si imbunatatirea condiiilor de odihna, nlturarea
marilor discrepante intre salariile medii ale barbatilor si cele ale femeilor etc.
Pentru a lupta mpotriva omajului trebuie s inem seama c: folosirea forei de munc nu este un
obiectiv politic, ci unul economic, deoarece piaa forei de munc este o pia ca oricare alta a crei
funcionare nu trebuie cu nimic perturbat; cel puin pe termen scurt, moneda trebuie s rmn neutr;
aceasta pentru c micrile ample i manipulaiile masei monetare perturb anticipaiile i destabilizeaz
economia;
decorsetarea ntreprinderilor, de orice mrime, de povara sarcinilor fiscale; aceasta ar fi natur s dea un
nou impuls activitii economice, care n virtutea acestui fapt vor crea noi locuri de munc; reducerea
cheltuielilor publice i n general reducerea statului; slujbele fictive, birocratice, fr motivaie,
trebuie s dispar; nlturarea oricrei piedici din calea liberei iniiative;
3.3 Alte msuri
omajul determinat de o conjunctur economic, cnd cererea se reduce pe piaa economic, se
poate realiza printr-o politic fiscal flexibil de a echilibra pierderile provocate prin reducerea
vnzrilor.In SUA aceast politic este mai flexibil n comparaie cu Europa, dac aceast politic este
aplicat raional va exclude posibilitatea repetrii zilei de vinerea neagr pe Wall Street SUA la data de
25 octombrie 1929, cnd a izbucnit o criz economic mondial ce a dus la falimentarea bncilor,
devalorizarea valutei. Acest fenomen bineneles nu aa de intens a fost observat ncepnd din anul 1970
i n Germania cnd impozitele erau mari, omajul cretea, salariile devenind mari, determinnd ca
preurile s fie ridicate la produsele germane ,care nu puteau concura cu cele produse mai ieftin n alte
ri.
O msur pentru combaterea omajului structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin
colaborare mai bun dintre sindicate i conducerea firmelor, ca tarifele s fie reglate n funcie de gradul
ratei de inflaie. Metoda prelungirii colarizrii elevilor i pensionarea timpurie a angajailor s-a dovedit
pe o perioad mai lung de timp ca o msur costisitoare i neeficace. O alt msur de reducere a
omajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post s fie ocupat de doi angajai.
Msuri politice active pentru reducerea omajului sunt:

la noii angajai este un timp de prob, timp n care primesc o retribuie mai mic, flexibilitate a
timpului de lucru, uurarea desfacerii contractului de munc i tarife de salarizare flexibile dup
conjunctura economic
instruirea i trenarea omerilor n felul n care trebuie s-i caute un loc de munc
integrarea n acest proces a celor care triesc n ar i au o cetenie strin
ridicarea nivelului de calificare i pregtire a colilor

4. Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc

Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc (ANOFM) este organul central al serviciului
public de specialitate, abilitat cu: promovarea politicilor, strategiilor i programelor de stat n
domeniul dezvoltrii pieei forei de munc, protecia social a persoanelor aflate n cutarea unui
loc de munc, prevenirea omajului i combaterea efectelor sale sociale, implementarea politicii de
migraie a forei de munc monitorizarea activitii ageniilor private pentru ocuparea forei de
munc.
Misiunea ageniei este: susinerea implementrii strategiilor naionale pentru ocuparea forei de
munc, prin asigurarea accesului egal la programe i servicii de ocupare calitative i bine
direcionate.
Anual, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, intocmeste programul de ocupare a
fortei de munca, avand in vedere atributiile conferite de legislatia in vigoare.
Pentru anul 2013, proiectarea programului de ocupare a avut la baza obiectivele Europene in
materie de ocupare in perspectiva Europa 2020, iar principalele obiective generale ale Programului
de ocupare a forei de munc pentru anul 20137, sunt:
Creterea gradului de ocupare si promovarea incluziunii sociale
Creterea gradului de ocupare a tinerilor si a persoanelor de etnie rom
Facilitarea tranziiei de la omaj ctre ocupare
mbuntirea i consolidarea competentelor profesionale ale persoanelor n cutare de loc
munc

Msurile prevzute a se implementa prin Programul de ocupare a forei de munc n anul

2013 au n vedere ambele segmente ale pieei muncii i constau n:
Acordarea de servicii gratuite de mediere pe locurile de munc vacante sau nou create prin
furnizarea de informatii privind locurile de munca disponibile si punerea in legatura a
persoanelor in cautarea unui loc de munc cu angajatorii, ntocmirea pentru fiecare persoan
a unui plan individual de mediere, organizarea bursei generale a locurilor de munca sau a
burselor specializate pentru anumite grupuri tinta in functie de nevoile pietei muncii. Pentru
aceasta agentiile teritoriale vor actiona pentru dezvoltarea relatiilor personalizate cu
angajatorii, punndu-se accent pe calitatea seleciilor i repartiiilor de personal n
conformitate cu cerinele locului de munc
Acordarea de servicii gratuite de informare i consiliere profesional persoanelor n cutarea
unui loc de munc, prin furnizarea de informaii privind piaa muncii i evoluia ocupaiilor,
evaluarea i autoevaluarea personalitii in vederea orientrii profesionale, dezvoltarea
abilitii i ncrederii n sine a persoanelor n cutarea unui loc de munc, precum i instruirea
n metode i tehnici de cutare a unui loc de munc
Conform Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc

Stimularea rencadrrii n munc prin completarea veniturilor salariale pentru omerii care se
ncadreaz nainte de expirarea omjului, ncercndu-se astfel prevenirea omajului de lung
durat n rndul tinerilor pn n vrsua de 25 de ani si a celorlalte categorii de someri, supui
riscului rmnerii n omaj mai mult de 6 luni, respective 12 luni
Stimularea mobilitii forei de munc prin acordarea de prime de ncadrare sau instalare,
dup caz
Organizarea de cursuri de formarea profesionala pentru persoanele aflate n cutare unui loc
de munc n vederea ridicrii gradului de calificare sau dezvoltarea de competene,
urmrindu-se ca la absolvire rata de success, respective ncadrarea n munc s fie ct mai
ridicat
Acordarea gratuit de servicii de consultan i asisten pentru nceperea unei activiti
independente sau iniiere unei afaceri, n scopul creterii gradului de ocupare prin nfiinarea
propriei afaceri
Acordarea de subvenii angajatorilor pentru ncadrarea persoanelor aparinnd unor categorii
dezavantajate sau cu acces mai greu pe piaa muncii:omeri de peste 45 de ani, omeri care
sunt prini unici susintori ai familiilor monoparentale, persoane care mai au 3 ani pn la
ndeplinirea condiiilor de pensionare, absolveni de nvmnt i absolveni cu dizabiliti,
corelat cu o consiliere profesional de calitate n rndul tinerilor, persoane cu handicap
Acordarea de acompanient personalizat tinerilor cu risc de marginalizare social prin
ncheierea de contracte de solidaritate i oferirea de servicii specifice, inclusivprin acordarea
de subvenii angajatorilor de inserie care ncadreaz persoane din aceast categorie

5. Rata omajului n Romnia

Conform statisticilor realizate de ANOFM8, rata omajului n Romnia, a avut urmtoarele valori
la finele lunii octombrie, anul 2014:
Rata omajului nregistrat la sfritul lunii Octombrie 2014, la nivel naional, a fost de
5,13%, mai mare cu 0,02 pp dect cea din luna Septembrie a anului 2014 i mai mic cu
0,27 pp dect cea din luna Octombrie a anului 2013.
Numrul total al omerilor nregistrai n evidenele ageniilor judeene pentru ocuparea
forei de munc la finele lunii Octombrie a fost de 463.629 persoane, cu 1.807 persoane
mai multe fa de cele de la finele lunii anterioare.
n ceea ce privete rata omajului nregistrat pe sexe, comparativ cu luna precedent,
rata omajului masculin a crescut de la 5,44% n luna Septembrie la 5,49%, iar rata
omajului feminin a sczut de la 5,72%, la 5,71%.
8

Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc

10

Structura omajului pe grupe de vrst n luna Octombrie 2014 se prezint astfel : 83.040
omeri au sub 25 de ani; 36.842 omeri au ntre 25 i 29 de ani; 97.429 omeri au ntre 30
i 39 de ani; 121.861 omeri au ntre 40 i 49 de ani; 58.442 omeri au ntre 50 i 55 de
ani; 66.015 omeri au vrsta peste 55 ani.
Referitor la structura omajului dup nivelul de instruire, omerii fr studii si cei cu
nivel de instruire primar, gimnazial i profesional au ponderea cea mai mare n totalul
omerilor nregistrai n evidenele ageniilor judeene pentru ocuparea forei de munc
(73,26 %). omerii cu nivel de instruire liceal i post-liceal reprezint 20,32% din totalul
omerilor nregistrai, iar cei cu studii universitare 6,41%.
Cele mai ridicate niveluri ale ratei omajului au fost atinse n judeele: Vaslui (10,86 %),
Teleorman (10,43 %), Mehedini (10,03 %), Buzu (9,41 %), Galai (8,99%), Dolj (8,90 %),
Olt (7,93 %), Dmbovia (7,61 %) urmate de judeele Clrai (7,30%)i Gorj(7,26%).
Din totalul omerilor nregistrai, 126.921 au fost omeri indemnizai i 336.708
neindemnizai. Numrul omerilor indemnizai a sczut cu 1.274 persoane, iar numrul
omerilor neindemnizai a crescut cu 3.081 persoane fa de luna precedent.

11

6.Concluzii
Msuri de diminuare i control a omajului pot fi pe termen scurt avnd rolul de a proteja
omerii prin garantarea unui venit minim numit indemnizaie de omaj diferit de la o ar la alta
i de la o perioad la alta; se acord difereniat pe categorii de vechime n munc dar i n
funcie de salariu.Msuri pe termen mediu i lung sunt orientate att spre populaia omer ct i
spre populaia ocupat spre a preveni omajul i pot implica activiti cum ar fi organizarea
cursurilor de recalificare i reconversie profesional, faciliti acordate de ctre stat pentru
crearea de noi locuri de munc, exploatarea unor domenii noi capabile s ofere locuri de munc (
gestionarea deeurilor i a pdurilor ,conservarea mediului, cercetare-dezvoltare)
n multe situaii, msurile active au ca efect sporirea numrului i a intensitii barierelor de
pe piaa muncii, accentund omajul. Eliminarea tuturor barierelor de pe piaa muncii (normele
specifice legislaiei muncii), ar avea drept consecin eliminarea oricrei forme de omaj
involuntar, sporirea competiiei dintre salariai pentru cele mai bune locuri de munc (salarii i
condiii de munc superioare), sporirea competiiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariai,
efectele fiind creterea productivitii muncii, reducerea birocraiei, creterea generalizat a
veniturilor reale ale populaiei i va fi stimulat dorina oamenilor de a se instrui.

12

Bibliografie
1. Ilie, Simona apud Pop, Luana, 2002, Dictionar de Politici Sociale, Editura
Expert, Bucuresti.
2. Legea 76/2002, privind sistemul asigurrilor pentru somaj si stimularea
ocuprii fortei de munc, publicat in Monitorul Oficial nr. 103 din
6.02.2002;
3. Site-ul oficial al Ageniei Naionale de Ocupare a Forei de Munc
www.anofm.ro
4. Site-ul oficial al Insitutului Naional de Statistic www.insse.ro
5. Eroarea major a gndirii economice keynesiste - Robert P. Murphy
(Traducere de Mihai Manciu)
6. OUG 13/2010 privind reglementarea unor msuri in vederea stimulrii
crearii de noi locuri de munc si diminurii omajului n anul 2010
(publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 136 din 1 martie 2010

13