Professional Documents
Culture Documents
CAPITOLUL 15
UTILIZAREA ECUA|IILOR
∞
3n
an = ∑
n =1 n + 1
2
Editorul de ecua\ii este o component[ de sine st[t[toare, dar poate fi activat direct
din Word =i alte aplica\ii Office. Poate fi folosit =i independent de aplica\iile Office, ca
un simplu editor destinat textelor =tiin\ifice, matematice, prin lansarea ]n execu\ie a
programului EQNEDT32.EXE.
Pentru a crea o nou[ ecua\ie trebuie parcur=i urm[torii pa=i:
1. Se pozi\ioneaz[ cursorul text ]n document ]n pozi\ia ]n care va fi inserat[
ecua\ia.
2. Se aplic[ comanda Insert, Object. Pe ecran apare fereastra de dialog Object
(figura 15.1).
3. }n fereasta Object:
• se selecteaz[ butonul Create New
• din lista Object Type se selecteaz[ op\iunea Microsoft Equation 3.0.
• se selecteaz[ butonul OK.
La lansarea editorului de ecua\ii se schimb[ con\inutul ecranului: meniul con\ine
alte comenzi, barele de instrumente din Word nu mai sunt afi=ate, apare ]n schimb o nou[
bar[ de instrumente specific[ editorului de ecua\ii (figura 15.2). Fereastra de lucru a
documentului r[m`ne vizibil[, dar este activ[ doar ]n zona ]n care va fi inserat[ ecua\ia.
Aceast[ zon[ este ]ncadrat[ ]ntr-un chenar:
Figura 15.2
Dac[ se aplic[ un clic de mouse ]n afara acestei zone sau a barei de ecua\ii,
editorul de ecua\ii este p[r[sit =i se activeaz[ din nou fereastra documentului principal.
Imediat dup[ lansarea editorului de ecua\ii zona destinat[ ecua\iei con\ine o
singur[ caset[, caset[ de baz[, care va con\ine ]ntreaga ecua\ie.
O ecua\ie este compus[ din mai multe casete. Fiecare caset[ este reprezentat[
printr-un dreptunghi imaginar. Dac[ dreptunghiul este gol laturile sunt afi=ate punctat,
dac[ nu laturile nu sunt vizibile. Fiecare element al unei ecua\ii: variabil[, operator,
simbol, etc., este introdus ]ntr-o caset[. Introducerea simbolurilor se face folosind
tastatura =i bara de ecua\ii. Trecerea de la o caset[ la alta se poate face ]n mai multe
moduri:
- pozi\ion`nd cursorul mouse-ului ]n pozi\ia dorit[ =i aplic`nd un clic.
- cu tastele s[ge\i.
- tast`nd <Tab>.
Afi=area/Ascunderea barei de ecua\ii se face cu comanda View, Toolbars. Pe
primul r`nd al barei sunt grupate butoane utilizate pentru inserarea a diferite simboluri:
operatori matematici, s[ge\i, liniu\e, litere grece=ti, etc.. Al doilea r`nd al barei de ecua\ii
este compus dintr-o serie de butoane care con\in =abloane pentru inserarea unor ansamble
cum ar fi: matrici, sume, integrale, etc..
Pentru a ]ntelege mai u=or modul de lucru cu ecua\iile, se va prezenta mai ]nt`i un
exemplu. }ntr-un document se va introduce ecua\ia:
1
f ( x) =
2x + 3
Pa=ii carte trebuie efectua\i sunt urm[tori:
1. Se pozi\ioneaz[ cursorul text ]n punctul ]n care trebuie inserat[ ecua\ia.
2. Se lanseaz[ editorul de ecua\ii.
3. Se pozi\ioneaz[ cursorul text ]n caseta de baz[ (care va con\ine ]ntrega
ecua\ie).
4. Se tasteaz[ f(x)=
Utilizarea ecua\iilor
fost inserat ansamblul pentru sum[ cu limite, casetele pentru limitele sumei nu pot fi
=terse dec`t dac[ se =terge ]ntreg ansamblul.
Dup[ reactivarea ferestrei de lucru o ecua\ie poate fi =tears[ ]n modul urm[tor:
1. Se pozi\ioneaz[ cursorul mouse-ului pe ecua\ia respectiv[.
2. Se aplic[ un clic.
3. Se apas[ tasta <Delete>.
Acest buton este folosit pentru a introduce simboluri rela\ionale ]ntr-o ecua\ie
Exemple:
X≤ 3
X ≠ 25
1
≠ 0,33
3
Butonul 2
Primul simbol din acest[ list[ aliniaz[ mai multe linii dintr-un sistem de ecua\ii.
Acest simbol se pozi\ioneaz[ pe fiecare linie care trebuie aliniat[. Editorul de ecua\ii
aliniaz[ liniile sistemului la st`nga sau la dreapta simbolului de introdus. Simbolul de
aliniere apare ]n fereastra ]n care sunt editate ecua\iile, dar la revenirea ]n documentul
principal el nu este afi=at.
La editorul de ecua\ii tasta Space este dezactivat[. Pentru a realiza spa\ierea se
folose=te combina\ia <Ctrl>+<Space>. De asemenea se pot folosi urm[toarele 5 butoane
din lista butonului 2.
Tot aceast[ list[ mai con\ine =i caracterele “puncte-puncte” care pot fi utilizate de
exemplu, pentru reprezentarea unor matrici cu num[r neprecizat de elemente.
Utilizarea ecua\iilor
Exemplu:
Butonul 3
Acest buton este folosit pentru construirea unor expresii matematice cum ar fi: ≠,
⊄, ∈ =i pentru scrierea derivatelor.
Exemplu:
f ′( x) = x 2 + 4
Butonul 4
f o g = ( x − 3) × (3 − 2 x) ÷ 2
Butonul 5
Acest buton con\ine 14 simboluri care includ c`teva tipuri de s[ge\i S[ge\ile din
primele dou[ r`nduri se folosesc ]ntr-o varietate de aplica\ii referindu-se la convergen\a
limitelor. Restul au semnifica\ia unor implica\ii specifice (rezult[, dac[ =i numai dac[,
Procesoare de texte – Microsoft Word
etc.).
Exemplu:
(
lim x 5 + 5 5 x − 4
x →0
)
Butonul 6
Butonul 7
Butonul 8
Acest buton cuprinde simboluri care nu intr[ ]n alte categorii: ∠ este folosit pentru
unghiuri, ⊥ este folosit pentru perpendicular, ∞ pentru a scrie infinit, iar ℜ =i ℑ reprezint[
mul\imea numerelor reale, respectiv mul\imea numerelor imaginare.
Utilizarea ecua\iilor
Butonul 9
Butonul 10
Exemple:
∆x
x=
∆ princ
Butonul 11
Exemple:
x 2 + {x 4 − y 4 + xy[3x − y (4 − y )]} = ∆ 1
x ∈ [0,+∞ )
Butonul 12
Exemple:
x2 − 2
=0
y4
x3 + 3 x2
=0
19
Butonul 13
Utilizarea ecua\iilor
Butonul 14
Butonul 15
.Exemple:
∞ x x2
∫4
+
6 8
∞
x x2
∫4 7 + 5
Butonul 16
Butonul 16 este folosit pentru a scrie expresii cu bar[ (deasupra sau dedesubt).
Aceste bare pot fi simple sau duble =i se pot folosi la scrierea numerelor complexe, pentru
limite inferioare sau superioare.
Procesoare de texte – Microsoft Word
Exemple:
x+ y=x+ y
AU B⊂ AI B
lim (3 x + 2)
n →∞
Butonul 17
Exemple:
1 n →∞
→ 0
n +2
2
2 n →0
→ ∞
n +7
4
Butonul 18
Pentru scrierea produselor se folosesc simbolurile din primul r`nd. Cele din al
doilea r`nd sunt utilizate pentru scrirea coproduselor, iar simbolurile din ultimele dou[
r`nduri pentru reuniuni =i intersec\ii de elemente.
Utilizarea ecua\iilor
Butonul 19
Ultimul buton este folosit pentru scrierea matricilor. Primele butoane din lista
ata=at[ butonului destinat matricilor indic[ exact num[rul de elemente ale matricii. Cu
ultimul buton se pot crea matrici la care pot fi stabilite num[rul de coloane =i de linii. La
ap[sarea acestui buton este afi=at[ fereastra de dialog Matrix (figura 15.3).
1 4 9 8
3 9 4 6
A=
5 3 0 0
7 3 6 1
X = ( x1 x 2 x3 x 4 )
1 2
Exemple: A =
3 4
Categorie Stil
Numere Number
Matrici Matrix
Simboluri Symbol
Nume de variabile Variable
Nume de func\ii Function
Litere grece=ti mici L. C. Greek
Utilizarea ecua\iilor
Editorul de ecua\ii stabile=te automat stilul fiec[rui element introdus ]ntr-o ecua\ie
astfel:
• dac[ se insereaz[ un caracter utiliz`nd butonul pentru litere grece=ti mici se
aplic[ stilul L.C. Greek
• dac[ se insereaz[ un caracter utiliz`nd butonul pentru litere grece=ti mari se
aplic[ stilul U.C. Greek
• dac[ se insereaz[ o matrice utiliz`nd butonul pentru matrici, se aplic[ stilul
Matrix
• dac[ se insereaz[ un caracter cu unul din cel[late butoane din bara Equation,
se aplic[ stilul Symbol
• dac[ se introc numere de la tastatur[ se aplic[ stilul Number
• dac[ se introduc de la tastatur[ litere, pe m[sura introducerii textului editorul
de ecua\ii verific[ dac[ textul introdus este numele unei func\ii matematice
uzuale (de exemplu sin, cos, ln). }n caz afirmativ, textului i se aplic[ stilul
Function. }n caz contrar se aplic[ stilul Variable.
}nainte de a introduce un =ir de caractere care s[ fie considerat text, trebuie lansat[
comanda Style,Text. Dup[ lansarea acestei comenzi toate caracterele introduse de la
tastatur[ vor fi considerate text p`n[ la alegerea unui alt stil. Dac[ ]ntr-un text este inserat
un simbol prin intermediul barei Equation, acel simbol va avea stilul predefint
corespunz[tor lui, dar, ]n continuare va fi aplicat tot stilul Text.
Unui element al unei ecua\ii i se poate aplica =i un alt stil dec`t cel asociat
implicit. Pentru a realiza acest lucru se selecteaz[ elementul respectiv =i se aplic[
comanda corespunz[toare din meniul Style.
Caracteristicile stilurilor predefinite pot fi modificate cu comanda Style, Define.
La aplicarea acestei comenzi este afi=at[ fereastra de dialog Styles (figura 15.4).
Fereastra con\ine lista stilurilor predefinite. Pentru fiecare stil se specific[ fontul
asociat din lista Font corespunz[toare. Dac[ se valideaz[ op\iunile Bold =i Italic
corespunz[toare, caracterele stilului vor fi scrise ]ngro=at, respectiv, ]nclinat.
Procesoare de texte – Microsoft Word
Fiecare element al unei ecua\ii are o anumit[ dimensiune predefinit[ care depinde
de func\ia casetei care ]l con\ine. Dimensiunile predefinite sunt:
• Full pentru nume de variabile, nume de func\ii, numere, texte.
• Subscript/Superscript pentru exponen\i, indici, limite de sume, limite de
integrale, etichete de s[ge\i.
• Symbol pentru caracterele introduse utiliz`nd butoanele barei de ecua\ii (at`t
butoanele pentru simboluri, c`t =i cele pentru ansamble).
• Sub-Symbol pentru caracterele de tip Symbol care apar ]ntr-o caset[, de tip
exponent, indice, limit[. De exemplu ]n ecua\ia:
n
∑i
X i =1
∑i
X i =1
lim f ( x)
x →∞
Aceast[ fereastr[ con\ine lista distan\elor dintre diferitele elemente care pot ap[rea
]ntr-o ecua\ie =i valorile prestabilite corespunz[toare. La selectarea unei distan\e aceasta
este indicat[ ]ntr-o caset[ plasat[ ]n partea dreapt[ a ferestrei.
Dac[ se ac\ioneaz[ butonul Apply vor fi utilizate noile valori ale distan\elor. Dac[
se ac\ioneaz[ butonul Default se revine la valorile implicite asociate distan\elor.
Procesoare de texte – Microsoft Word
15.5. Exemple
I. S[ se introduc[ ecua\ia:
5 x + 3 , x < 5
f ( x) = 2 x − 7 + x
, x≥5
x2
II S[ se introduc[ ecua\ia:
0 2
A =
3 4
Rezolvare:
1 4 9 8
3 9 4 6
A=
5 3 0 0
7 3 6 1
6. Se selecteaz[ ultimul buton (num[rul 19) din bara de ecua\ii. Din lista afi=at[
se selecteaz[ al treilea buton din prima linie.
7. Se aplic[ un clic ]n caseta fiec[rui element din matrice =i se introduce valoarea
corespunz[toare.
8. Se aplic[ un clic ]n afara editorului de ecua\ii pentru a reveni ]n documentul
principal.
Rezolvare: