You are on page 1of 2

Organizarea materialului genetic Genomica

In natura exista forme acelulare de viata, reprezentate prin virusuri, viroizi, plasmide si forme
celulare de viata (organisme), reprezentate prin organismele procariote si eucariote. Formele
acelulare de viata nu au organizare celulara si metabolism propriu, iar dezvoltarea lor are loc
obligatoriu intr-un organism sau celula gazda, fiind parazite (viroizii si virusurile) sau simbionte
(plasmidele).
Organismele procariote nu au nucleu inconjurat de invelis nuclear, nu prezinta mitoza si meioza,
nu au ciclu de condensare al cromozomului, materialul genetic este reprezentat printr-o molecula
de ADN necomplexata cu proteinele, iar citoplasma necompartimentata. Sunt reprezentate prin
bacterii, arhebacterii si alge albastre-verzi.
Organismele eucariote au nucleu inconjurat de invelis nuclear, materialiul genetic este reprezentat
prin cromatina nucleara (la nivelul careia ADN este complexat cu proteinele), iar citoplasma este
compartimentata in organite cu structura si functie diferita. Prezinta mitoza, meioza si ciclu de
condensare al cromozomilor. Eucariotele sunt reprezentate prin: protociste simple (paraziti simpli,
alge si mucegaiuri), fungi, plante si animale.

1. Forme acelulare si celulare de viata


Organizarea materialului genetic la formele acelulare de viata (virusuri)
Organizarea cromozomului la virusuri: Dupa materialul genetic pe care il contin, virusurile sunt de
doua feluri: ribovirusuri, cu ARN, din care fac parte virusul mozaicului tutunului, virusul
imunodeficientei umane (HIV), virusul gripei, al turbarii, poliomielitei si dezoxiribovirusuri, cu ADN,
din care fac parte majoritatea bacteriofagilor, virusul herpesului, al variolei etc.
Cromozomul viral este alcatuit de obicei dintr-o singura molecula de ARN sau ADN, monocatenare
sau bicatenara, de forma lineara (mai rar circulara), pe care genele sunt dispuse linear, intr-o
anumite ordine. Virusurile contin in medie 50 de gene. Fagul MS2 are un genom ARN alcatuit din 4
gene, pe cand fagii mai complecsi si virusuile celuleor animale au peste 250 de gene. Virusul
mozaicului tutunului, spre exemplu, prezinta o molecula de ARN lineara, pe cand virusul
mozaicului conopidei sau virusul simian SV40 prezinta o molecula de ADN circular bicatenar.
Unele virusuri au un genom segmentat, respectiv poseda mai multe molecule de acid nucleic.
Astfel, virusul gripal (influenza virus), prezinta un genom segmentar, alcatuit din 8 molecule de
ARN-viral, protejate de o capsida virala. Daca fragmentele de genom se afla in capside diferite,
virusul este heterocapsidic, iar daca se afla in aceeasi capsida, virusul este izocapsidic.
Viroizii sunt o grupa de agenti infectionsi, alcatuiti dintr-o singura molecula de ADN circular,
monocatenar, constituita din circa 300 (240-350) de nucleotide. Prin pliere, poate forma o structura
secundara bicatenara avand capetele legate. Provoaca unele boli ca boala tuberculilor fuziformi la
cartof, boala Kadang-Kadang a palmierilor sau marmorarea clorotica a crizantemelor. Sunt replicati
in celula gazda sub actiunea enzimei ARN-polimeraza.
Plasmidele sunt molecule de ADN bicatenar, de forma circulara sau lineara, capabile de replicare
autonoma, independent de cromozomul celulei gazda. Au fost descoperite initial la bacterii, fiind
ulterior identificate si in celulele altor specii, inclusiv la om (asociate cu nucleul sau in mitocondrii si
cloroplaste). Pot fi transferate de la o celula la alta. In celula bacteriana se pot gasi 1-200 de copii
ale aceluiasi plasmid. Plasmidele prezinta un rol biologic foarte important in celula bacteriana, fiind
implicate in fenomenele de parasexualitate (plasmide tip F), inducerea rezistentei la unii factori de
stres (plasmide tip R), sau plasmide implicate in producerea de antibiotice bacteriocine care
omoara orice alt tip de bacterii, fiind inofensive pentru propriul grup.
Plasmidele bacteriene sunt utilizate pentru producerea ADN-recombinant. Plasmidul tip Ti prezent
la bacteria Agrobacterium tumefaciens prezinta largi aplicatii in ingineria genetica si biotehnologie,
datoria capacitatii de a include in constitutia sa un ADN exogen, care poate fi introdus apoi in
cromozomul unei celule gazda, rezultand astfel celule si organisme modificate genetic.

You might also like