- Iniţierea şi administrarea afacerilor în turism -

Profesor îndrumător:
Nelu FLOREA Masteranzi:
Paula Gabriela ANICULĂESEI
Cristina CHIRIAC
Livia DORNESCU
Alexandra NICODIM
Lucica POPA
Ioana ŞERBAN
Luiza ŞERBAN

IAŞI,2009
CUPRINS
IV. Evaluarea procesului de producţie (fezabilitatea tehnică).............................................18
IV.1. Specificaţii de producţie / modalităţi de prestare a serviciilor.....................................18
IV.2. Cantităţi de materiale necesare şi furnizorii.................................................................19
IV.4. Echipamente necesare....................................................................................................24
IV.5. Spaţiile de producţie necesare.......................................................................................30
V.2.Situaţia principalelor calificări necesare.........................................................................34
..............................................................................................................................................36
V.3 Cerinţele manageriale necesare şi responsabilităţile managerilor.................................36
VI. Evaluarea financiară (fezabilitatea financiară)..............................................................39
VI.1. Estimarea mărimii fondurilor necesare........................................................................39
VI.2. Compararea cu alternativa cumpărării unei afaceri....................................................39
VI.3 Estimarea surselor posibile de finanţare........................................................................41
VII. Riscuri şi probleme majore..............................................................................................42

I. Descrierea afacerii

I.1. Descrierea generală a domeniului

Afacerea pe care vrem să o demarăm constă în deschiderea unei pensiuni turistice (+
SPA şi alte servicii auxiliare) în zona balneară Slănic – Moldova . Aceasta va avea
următoarea adresă: Str. Nicolae Bălcescu, nr. 72, Bacău, jud. Bacău. Sediul social al societăţii
noastre se afla la adresa: Str. Prieteniei, nr. 12, bl. 12, sc. B, parter, ap. 1, Bacău, jud. Bacău.
Turismul balnear este o formă specifică a turismului care a cunoscut, mai ales în
ultimele decenii, o amplă dezvoltare, odată cu creşterea stresului, a bolilor profesionale şi a
celor provocate de ritmul vieţii moderne din marile aglomeraţii urbane. Are avantajul că se
bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, care este practic inepuizabil,
valorificarea acestuia fiind independentă de condiţiile atmosferice. Această particularitate
generează şi o altă caracteristică a turismului balnear, şi anume faptul că nu prezintă
concentrări sezoniere semnificative.
Un alt motiv de a intra în acest domeniu este conturarea, din ce în ce mai mult, a
concepţiei de calitate a vieţii, bunăstare, stil de viaţă, care au determinat o reevaluare a
asistenţei medicale din staţiunile balneo-climaterice, a balneologiei în general, ca şi a
turismului tradiţional. Între balneologia tradiţională şi turismul tradiţional a apărut turismul de
bunăstare, materializat prin spa-urile moderne.
Turismul de sănătate se află astfel la graniţa dintre îngrijirea sănătăţii şi loisir, fiind
considerat un produs destinat îngrijirii sănătăţii care depăşeşte conceptul de boală şi urmăreşte
realizarea acestei „stări de bine” a populaţiei, a cărei evoluţie este determinată de o serie de
factori socio-demografici ca: urbanizarea, feminizarea populaţiei active, dezvoltarea
sectorului social şi nu în ultimul rând, de factorii socio-economici.
În plus, atunci când motivaţia practicării turismului balnear este îngrijirea sănătăţii,
durata sejurului este mare. Această particularitate a turismului balnear constă în faptul că în
funcţie de recomandarea medicului cura este un multiplu de 7 zile putând ajunge însă, la 18-
21 zile.
România dispune de o suită impresionantă de staţiuni balneare neutilizate însă la
potenţialul maxim. Aceste staţiuni sunt vizitate în general de persoanele în vârstă care doresc
să îşi trateze diferitele afecţiuni. Însă un sejur de câteva zile în staţiunile balneare poate fi
benefic şi chiar recomandat şi persoanelor tinere care pot astfel sa contracareze efectele
nocive ale vieţii în marile oraşe: stresul, poluarea, viaţa sedentară şi multe altele. Este nevoie
în acest sens de o promovare corespunzătoare a acestui tip de servicii, a spa-urilor.
Turismul balnear reprezintă 16-17% din turismul naţional (care are o contribuţie de
3,4% la formarea PIB1), adică în jur de 1 – 1,2 milioane de turişti, dar trebuie precizat că peste
90% din ei sunt români, majoritatea veniţi în staţiunile balneoclimaterice prin Casa de Pensii
sau prin Casa Asigurărilor Sociale”, a declarat Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei
Naţionale a Patronatelor din Turismului Balnear din România.
Multe din unităţile de cazare din staţiuni sunt în general învechite şi nu corespund unei
eventuale cereri din partea altor categorii de persoane, care să dea bani pentru sănătatea lor. În
ultimii ani, însă, conform statisticilor, numărul unităţilor de cazare a crescut, ceea ce denotă şi
o creştere a cererii.

1
http://www.cotidianul.ro/udrea_vrea_sa_tripleze_ponderea_turismului_in_pib-74017.html

3
 Evolutia numarului structurilor de cazare pentru
turismul balnear din Romania

380

Structuri de cazare
370

360

350

340

330
2002 2003 2004 2005 2006
Anul

Graficul 1. Evoluţia numărului unităţilor de cazare din staţiunile balneare din România pe perioada 2002
- 20062

Evoluţia numărului de turişti în staţiunile balneare din România

800000
780000
760000
Număr turişti

740000
720000
700000
680000
660000
640000
620000
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Anul

Graficul 2. Evoluţia numărului de turişti în staţiunile balneare din România pe perioada 2003 - 20083

Totuşi, în comparaţie cu numărul structurilor de cazare din alte ramuri ale turismului,
cele din turismul balnear rămân puţine.

2
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap20.pdf
3
Surse: http://www.hotnews.ro, http://www.curierulnational.ro/Economie, www.wall-street.ro/articol/Turism

4
 Graficul 3. Numărul structurilor de cazare turistică în anul 2006

I.2. Descrierea generală a serviciilor

O scurtă incursiune istorică ne arată că turismul balnear are rădăcini adânci în istoria
omenirii. Primele forme de valorificare a proprietăţilor terapeutice ale factorilor naturali de
cură se pierd în timp şi sunt legate de băile în apele termale.
Îmbăierea a fost o consecinţă importantă a culturii greceşti. În perioada greco-romană
unii învăţaţi şi tămăduitori au utilizat apele termo-minerale în tratarea bolilor. Homer a fost
primul care a lăudat calităţile îmbăierii în tratarea bolilor şi Hipocrate (460-370), a fost
fondatorul terapiei naturale.
Aceste idei au fost repede acceptate de romani, ceea ce a avut ca rezultat dezvoltarea
băilor în teritoriile ocupate. O dovadă grăitoare în acest sens este şi staţiunea din vechea
Dacie, Băile Herculane. Este una din puţinele staţiuni balneare construite de romani care îşi
mai păstrează şi azi funcţia de altă dată. Istoricii au stabilit că bazele acestei staţiuni au fost
puse de însuşi împăratul Traian, cuceritorul Daciei, în perioada 102-117 e.n.
În perioada medievală, mai ales din secolul al XVII-lea, în Europa devin faimoase,
pentru apele lor cu puteri tămăduitoare, câteva locuri ca: Montecatini şi Lucca în Italia; Varna
în Bulgaria; Vichy şi Bourbon – Lancy în Franţa; Epsom şi Tunbridge în Anglia.
Tot din această perioadă provine şi originea cuvântului staţiune balneară ( în engleză
„spa” ). Espa, în limbajul volon, înseamnă fântână. Pe lângă acest punct de vedere, denumirea
în engleză, spa, se consideră că este abrevierea din latină pentru: S = salud (sănătate); P= per
(prin); A = agua (apă).
Staţiunea Slănic – Moldova, izvoarele căreia au fost descoperite acum 250 de ani,
asigură tratament pentru tulburări digestive (gastrite cronice hipo şi hiperacide, ulcere gastrice
şi duodenale, la un interval de cel puţin 3 ani de la faza dureroasă, afecţiuni stomacale
postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipaţie cronică), boli
hepatobiliare (dischinezie biliară, colecistită cronică cu sau fără calculi, stări postoperatorii în
boli ale ficatului), boli metabolice şi nutriţionale (diabet melitus, forme uşoare şi
intermediare, obezitate), boli ale rinichiului şi urinare (stări de după tratamentul infecţiilor
urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglări renale).
Cura externă cu apele minerale de la Slănic-Moldova ajută la tratamentul bolilor
reumatismale degenerative şi diartritice, al celor cardiovasculare şi respiratorii (astma

5
alergică, traheobronşite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor
endocrine (stări prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice.
Staţiunea este situată la o altitudine de 530 m, pe versantul estic al Carpaţilor
Răsăriteni, într-o depresiune străbătută de Pârâul Slănic.
Obiectivele turistice din zonă sunt: Salina Slănic, Mănăstirea Ştefan cel Mare şi Sfânt,
Parcul - Rezervaţie botanică, Cheile 300 de scări, pe Valea Slănicului, muntele Pufu şi Corbu,
Ruinele Curţii Domneşti, barajul şi lacul Poiana Uzului, Mănăstirea Bogdana, Tarcatoarea -
rezervaţie cinegetică. Principala atracţie rămâne cadrul natural deosebit, peisajele cu vegetaţie
şi relief montan.
Pensiunea turistică va furniza serviciul de bază: cazare şi o serie de alte servicii, care au
menirea să atragă consumatorul, răspunzând nevoilor sale specifice de turism balnear.
Pe lângă serviciul de bază vom oferi:
• Day Spa;
• Sală de fitness;
• Piscină în aer liber;
• Teren tenis de câmp;
• Restaurant dietetic.
Când un potenţial client merge într-o staţiune balneară, avantajele căutate de el sunt
relaxarea, refacerea sănătăţii. Unităţile de cazare existente caută să ofere aceste avantaje
bazându-se pe cadrul natural – aer de munte, peisaje – şi fitness, elemente de spa: saună.
Produsul nostru va avea însă un element esenţial în plus – alimentaţia. Pentru că în
cazul turismului balnear alimentaţiei îi revine un rol important în efectuarea cu succes a
tratamentelor, ea poate reprezenta fie o prelungire a tratamentului (fiecărui tip de afecţiune
fiindu-i recomandat un anumit regim alimentar), fie o modalitate de tratament în sine –
dietoterapia. Alimentaţiei i se pot asocia o serie de sfaturi nutriţioniste care vizează educaţia
în scopul asigurării unei vieţi sănătoase.
Mai mult, noi oferim un Spa complet, ce propune un întreg program ce combină
tratamentul şi relaxarea.
Problema dezvoltării agrementului se pune tot mai acut în cazul turismului de sănătate
al cărui slogan este „punerea în formă”, de aceea vom oferi şi o sală de fitness, un teren de
tenis, precum şi ghid pentru excursii în împrejurimi: obiective turistice, izvoare.
Un astfel de produs se va adresa nu doar persoanelor în vârstă, ci şi celor tinere sau de
vârstă mijlocie.

6
 Îmbinând tratamentul balnear cu relaxarea (masaj, piscină), punerea în formă (fitness,
tenis), o nutriţie corectă (restaurant dietetic) vom oferi clientului un produs complet pentru
sănătatea lui, care să răspundă conceptului conturat recent de calitate a vieţii.
Pornind de la balneologia tradiţională vom crea aşa-numitul turism de bunăstare,
presupus mult mai atractiv pentru clienţi.

II. Descrierea detaliată a serviciilor(fezabilitatea serviciului)

II.1. Stadiul de elaborare (idee, prototip, licenţă sau comercializare)

Acest studiu de fezabilitate nu va face altceva decât să analizeze ideea noastră de a ne

deschide propria afacere, şi anume de a avea o pensiune în staţiunea Slănic Moldova. Această
pensiune va fi o structură de cazare pentru acei turişti care practică turismul balnear. În acelaşi
timp, studiul nostru de fezabilitate ne va arăta dacă ideea noastră va fi profitabilă.

7
II.2. Fotografii şi specificaţiile aferente
Pensiunea PERLA MOLDOVEI va fi situată la poalele munţilor şi are următoarea
structură de cazare: 22 locuri în 7 camere duble, 4 camere single şi 2 apartamente cu 2
camere, bucătărie şi baie.
Facilităţile generale oferite de către pensiunea noastră sunt următoarele: parcare, acces
bucătărie, acces grătar, încălzire centrală şi acces cu animale de companie. Dotările camerelor
vor fi: TV, mini-frigider, grup sanitar propriu cu cabină de duş.

Serviciile oferite de către pensiunea noastră au fost prezentate şi în primul capitol, însă
acum vor fi exemplificate prin fotografii pentru a putea fi vizualizate, aceasta însemnând o
încercare de a face serviciile oarecum „tangibile”. Pensiunea oferă clienţilor lor DaySpa,
masaj, pentru a se relaxa, a se destinde poate după o săptămână stresantă. Acest serviciu vine
şi în ajutorul balneo – tratamentelor. Clienţii pensiunii noastre pot beneficia de acest serviciu
plǎtind o taxǎ de 10EURO/client.

8
 Alături de aceste tratamente foarte relaxante, pot alege să facă puţină mişcare. Pe
lângă excursiile ce pot fi făcute, în cadrul pensiunii turiştii pot alege să joace tenis de câmp
sau să meargă în sala de fitness pentru a se elibera de stres sau a-şi îmbunătăţi tonusul. Atât pe
terenul de tenis, cât şi în sala de fitness, turiştii cazaţi la PERLA MOLDOVEI pot beneficia
de aceste servicii în mod gratuit. În schimb, cei care sunt cazaţi în alte structuri pot beneficia
de serviciile noastre, însǎ, trebuie să plătească un anumit tarif: pentru sala de fitness – 3
EURO/h, iar pentru terenul de tenis – 5 EURO/ persoană şi pentru închirierea rachetelor de
tenis – 2 EURO/persoană.

9
 Tot spre binele clienţilor pensiunea are şi o piscină acoperită, unde iubitorii de apă şi
înot se pot bucura de aceasta, indiferent de starea vremii. Lângă piscină este instalat un
jacuzzi, iar alături de încăperea dată, o saună. Piscina este gratuită pentru cei cazaţi în cadrul
pensiunii PERLA MOLDOVEI, iar doritorii din afara pensiunii pot beneficia de aceasta
plătind o taxă de intrare de 5 EURO/persoană.

După cum s-a precizat anterior, pensiunea deţine şi un restaurant cu un meniu dietetic,
la alegere. Acesta va fi recomandat atât turiştilor care suferă de boli cât şi celor care doresc să
facă o cură de detoxifiere a organismului pe perioada sejurului la Slănic Moldova.

Propunem următorul program turistic prin care încercăm să atragem câţi mai mulţi
clienţi, având în vedere că vom fi noi pe piaţă.
„O SĂPTĂMÂNĂ DE SĂNĂTATE” – cu doar 500 RON
Acest program cuprinde cazare cu pensiune completă timp de 7 zile/ 6 nopţi.

10
II.3. Puncte tari şi puncte slabe

a. Puncte tari
Un prim punct tare al ideii ce a determinat elaborarea prezentului studiu de fezabilitate
este unicitatea în Europa a fondului balnear al staţiunii Slănic Moldova. Pe o zonă relativ
restrânsă se găsesc multe izvoare variate în ceea ce priveşte compoziţia, concentraţia,
complexitatea chimică şi efectele terapeutice.
Un alt atu este faptul că oraşul Slănic Moldova face parte din sistemul oraşelor Oneşti
– Târgu Ocna – Slănic Moldova, între care sunt relaţii de interdependenţă, cum ar fi:
tratament combinativ în Sanatoriul Balnear Târgu Ocna, amenajat în mina Salina, unde se
tratează bolnavii cazaţi la Slănic Moldova, veniţi la tratament în staţiune.
Poziţia geografică a staţiunii Slănic Moldova este un alt punct tare, ce ar putea fi
asociat şi pensiunii în cauză. Acest oraş se află la 86Km de Bacău, 160km de Braşov, 210km
de Iaşi, 330km de Bucureşti şi 350km de Cluj. Acest avantaj poate fi explicat astfel:
apropierea de mari oraşe poate determina un număr mai mare de turişti să vină la Slănic
Moldova şi, prin urmare, la pensiunea Perla Moldovei.
Sejurul balnear este unul de lungă durată, media stabilindu-se undeva în jurul a 15
zile, ceea ce poate însemna numai lucruri de bine pentru pensiunea noastră, turiştii aducând
un profit ce creşte o dată cu numărul de zile pe care în petrec la noi.
Crearea de ofertă de servicii cât mai variată pentru toate vârstele şi toate gusturile este
un alt punct forte al pensiunii. Aici intră Day Spa-ul, terenul de tenis, piscina acoperită, sala
de fitness, şi nu în ultimul rând, posibilitatea servirii unui meniu dietetic.
Un alt punct forte este cel al preţului scăzut pentru practicarea turismului balnear, ceea
ce poate determina o creştere a numărului de turişti care să apeleze la serviciile pensiunii
Perla Moldovei.
Creşterea numărului de persoane care apelează la metode de tratament alternativ este
un alt punct forte ce va putea fi valorificat prin oferirea serviciilor ce îndeamnă la sănătate.

b. Puncte slabe
Un prim punct slab ar fi că pentru o perioadă de timp vom fi în faza de lansare a
serviciilor noastre, şi până vom reuşi să ne facem un portofoliu de clienţi, s-ar putea să aibă de
câştigat concurenţa, întrucât are mai multă experienţă decât noi.
Un alt punct slab este determinat de demararea activităţii pe o piaţă unde numărul
concurenţilor direcţi este destul de mare.

11
 Insuficienta exploatare a potenţialului turistic este un alt punct slab, alături de uzura
morală a echipamentelor de tratament, ceea ce poate determina fluxul de turişti să se îndrepte
acolo unde echipamentele sunt moderne şi la standarde ridicate.
O promovare „greşită” a turismului balnear determină o piaţă ţintă a populaţiei de
vârsta a III-a, ceea ce ar determina ca unele servicii oferite de către pensiune să nu aibă
succes.
Combinarea caracterului foarte specializat al tratamentului cu o durată lungă a
sejurului, pentru ca tratamentul să aibă efect, poate fi un punct slab. Acest lucru poate fi
explicat prin prisma turiştilor care urmăresc poate doar un week-end să se relaxeze sau a
tinerilor care vor distracţie dar nu pentru mult timp, aceştia putând interpreta acel punct slab
ca fiind o zonă, staţiune, în care nu ar avea ce face.

Factori cheie de succes

1. Calitatea apei
2. Diversitatea resurselor naturale
3. Poziţia geografică
4. Sezonalitatea
5. Gradul de dotare
6. Calificarea personalului
7. Tarife
8. Infrastructura
9. Accesul/ transport
10. Proximitatea amenajărilor turistice
III. Evaluarea preliminară a pieţei (fezabilitatea de marketing)

III.1. Mărimea şi tendinţele

a. Potenţialul total al pieţei
Turismul balnear în România nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci şi
celor care vor să se relaxeze să îşi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică, mentală şi
spirituală. Datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi
economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale, spre
care se centrează importante mijloace materiale şi umane, cu implicare tot mai profundă a
ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un
înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei.

12
 Piaţa noastră ţintă este formată din persoane din mediul urban, cu o vârstă cuprinsă
între 25 – 60 de ani, cu un venit lunar de peste 1500 RON, cu un stil de viaţă activ, care
determină nevoia de relaxare, refacere a sănătăţii. Fiind o categorie foarte largă de persoane,
potenţialul pieţei este destul de mare.
Turismul balnear ocupă locul doi în oferta turistică a României, deţinând circa 11,2%
din capacitatea pe ţară. Astfel, la nivelul anului 2008, staţiunile balneoturistice dispuneau de
367 structuri de primire cu 48.000 locuri, din care aproape 30.000 de locuri în hoteluri. Oferta
de cazare la structurile cu confort redus (1 şi 2 stele) însumează circa 44.000 locuri şi
reprezintă aproximativ 97% din capacitatea totală de primire din staţiunile balneare.
Cele mai mari staţiuni, incluse în circuitul internaţional, cu un număr total de locuri cuprins
între 2.500 şi 8.500 sunt, în ordine: Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata, Băile Herculane,
Sovata, Slănic Moldova, Băile Olăneşti, Băile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buziaş. În
multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cură şi complexe
sanatoriale moderne, în care serviciile de cazare, masă, diagnostic şi tratament sunt oferite în
cadrul aceleiaşi clădiri. Staţiunea balneară cu cea mai mare capacitate de cazare este Felix,
urmată de Herculane. Totuşi pentru potenţialul turistic balnear din ţara noastră avem nevoie
de pensiuni în zonele balnear turistice şi care se adresează la diferite standarde de calitate
aşteptate de turişti. La noi în ţară ar putea fi exploatat mult mai mult potenţialul turistic
balnear, dar pentru asta trebuie să ne ridicăm la standardele europene, iar staţiunile balneare
să se adreseze nu doar celor de vârsta a treia. Dacă se investeşte în servicii de calitate, cu
siguranţă potenţialul ar creşte semnificativ comparativ cu alte tipuri de turism.

b. Volumul de vânzări trecute şi prezente

Previziune: Turismul din România va creşte cu 5% în 2009.

În contextul crizei financiare internaţionale, piaţa de turism din România ar putea
să crească în 2009 cu numai 5%.
În 2008, analiştii estimau ca turismul românesc va înregistra creşteri de până la
20% pe segmentul de outgoing şi majorări de 10% pentru sectorul turismului intern,
informează Business Standard.4
Potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT),
industria turismului va fi afectată de criza, însă nu va înregistra scăderi foarte mari asemeni
altor ţări europene . În aceste condiţii, un plus de 5% va fi o creştere firească în comparaţie
cu unele ţări care estimează o recesiune pe segmentul de turism, înregistrând în condiţii
4
www.standard.ro

13
 normale creşteri de maxim 2%.
Potrivit lui Dragoş Anastasiu, preşedinte al ANAT, criza ar putea oferi o şansă
dezvoltării turismului din România. Autorităţile mizează pe atragerea turiştilor străini şi
ademenirea celor români în a opta pentru pachetele de vacanţă pe teritoriul ţării lor.
„În criză, turiştii vor alege destinaţii apropiate de ţara lor şi mai ieftine, de aceea,
România ar putea fi o destinaţie pentru aceştia. Dar, pentru a atrage turişti, trebuie să
mărim sezonul şi să oferim preţuri competitive ", a declarat Anastasiu.5

III.2. Determinarea cotei de piaţă

Principala atracţie a staţiunii Slănic Moldova, Mina Unirea, cunoscută popular sub
denumirea de Salina Slănic este vizitata anual de peste 80.000 de turişti 6. Mare parte dintre ei
vin aici pentru a-şi rezolva problemele medicale, pentru astmatici tratamentul în salină fiind
foarte eficient.
Ţinând cont de faptul că avem 8 concurenţi direcţi şi peste 10 concurenţi indirecţi,
speranţa noastră este să acaparăm pentru început o cotă de piaţă de 6 % .
Numărul de clienţi pe care sperăm să-l obţinem în primul an de activitate fiind =
80.000 (numărul de turişti ce vizitează anual Slănic Moldova)* 5% (creşterea pentru anul
2009)* 6% (cota de piaţă a pensiunii Perla Moldovei) = 5040 clienţi/ an

III.3. Evaluarea concurenţei

a. Competitorii direcţi şi indirecţi

Concurenţii direcţi
Principalul concurent direct al pensiunii Perla Moldovei este Pensiunea Cristal, de
asemenea clasificată cu 3 margarete, aceasta oferind aceleaşi servicii: sala fitness, piscină
acoperită, saună, cabinete masaj, jacuzzi. Pensiunea Cristal are în plus biliard şi tenis de masă,
iar noi încercăm să îi răspundem prin terenul de tenis de câmp.

Denumire Nr. Margarete/ stele Element diferenţiere

Pensiunea Păltiniş 3 Spa, biliard
Pensiunea Cerbul 2 Masaj, reflexoterapie
Hotel Coroana Moldovei 4 Saună, jacuzzi
5
www.ziare.com
6
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social

14
Vila Rica 2 Salon recreere, jacuzzi
Vila Teleconstrucţia 3 Piscină, saună, restaurant
Hotel Dobru 3 Bază tratament, saună, fitness
Hotel Venus 2 Bază tratament, restaurant
Vila Ioana 3 Tratament

Concurenţii indirecţi

Serviciile prin care încercăm să ne diferenţiem faţă de concurenţa sunt Spa-ul şi

restaurantul dietetic. În aceste condiţii, concurenţii indirecţi, adică cei ce satisfac aceleaşi
nevoi – de relaxare, refacere a sănătăţii, dar prin servicii de natură diferită, sunt pensiunile şi
alte unităţi de cazare din zonă, dar care nu dispun de serviciile menţionate mai sus.

Denumire Nr. Margarete/ stele Element diferenţiere

Pensiunea Poiana Verde 3 Parc propriu 10 ha
Pensiunea Filip 2 Localizare lângă râu
Pensiunea Margareta 3 Piscină aer liber, cai excursii
hipice
Vila Palas 3 Baza tratament a Hotelului
Venus
Vila El Greco 2 -
Vila Don Sergio 2 -
Casa Alex 2 -
Pensiunea Sara 1 -
Complex hotelier Euro 3 Piscină, sală fitness
Vacanţa
Casa Albă 3 -

b. Modalităţi prin care se pot depăşi avantajele competitive ale concurenţilor

Pensiunea turistică pe lângă serviciul de bază, cazare, va oferi şi o serie de servicii
adiţionale, care au menirea să atragă consumatorul, răspunzând nevoilor sale specifice de
turism balnear.
Pe lângă serviciul de bază vom oferi:
• Day Spa;
• Sală de fitness;

15
 • Piscină acoperită;
• Teren tenis de câmp;
• Restaurant dietetic.
• Consultare nutriţională

Când un potenţial client merge într-o staţiune balneară, avantajele căutate de el sunt
relaxarea, refacerea sănătăţii. Unităţile de cazare existente caută să ofere aceste avantaje
bazându-se pe cadrul natural – aer de munte, peisaje – şi fitness, elemente de spa: saună.
Produsul nostru va avea însă un element esenţial în plus – alimentaţia. Întrucât în
turismul balnear, alimentaţiei îi revine un rol important în efectuarea cu succes a
tratamentelor, ea poate reprezenta fie o prelungire a tratamentului (fiecărui tip de afecţiune
fiindu-i recomandat un anumit regim alimentar), fie o modalitate de tratament în sine –
dietoterapia. Alimentaţiei i se pot asocia o serie de sfaturi nutriţioniste care vizează educaţia
în scopul asigurării unei vieţi sănătoase.
Mai mult, noi oferim un Spa complet, ce propune un întreg program ce combină
tratamentul şi relaxarea.
Problema dezvoltării agrementului se pune tot mai acut în cazul turismului de sănătate
al cărui slogan este „punerea în formă”, de aceea vom oferi şi o sală de fitness, un teren de
tenis, precum şi ghid pentru excursii în împrejurimi: obiective turistice, izvoare.
Un astfel de produs se va adresa nu doar persoanelor în vârstă, ci şi celor tinere sau de
vârstă mijlocie.
Îmbinând tratamentul balnear cu relaxarea (masaj, piscină), punerea în formă (fitness,
tenis), o nutriţie corectă (restaurant dietetic) vom oferi clientului un produs complet pentru
sănătatea lui, care să răspundă conceptului conturat recent de calitate a vieţii.
Pornind de la balneologia tradiţională vom crea aşa-numitul turism de bunăstare, presupus
mult mai atractiv pentru clienţi.

III.4. Tactici de marketing

a. Metode şi tehnici folosite pentru a vinde serviciile noastre

În primul rând folosim strategia de diferenţiere - clienţii să fie mulţumiţi şi plăcut
impresionaţi de calitatea serviciilor oferite la preţuri accesibile. Determinarea clienţilor să
beneficieze de servicii diferenţiate faţă de ofertele concurenţilor. Diferenţierea constând în
oferirea la alegere a unui meniu dietetic şi punerea la dispoziţie a clienţilor pensiunii o
piscină acoperită.

16
 Pentru început este bine să intrăm pe piaţă cu preţuri un pic mai mici decât concurenţa
pentru a câştiga măcar un sfert din clientela concurenţei, aplicând strategia preţului de
penetrare dar cu ajutorul diferenţierii chiar reuşim să atragem o parte considerabilă de
piaţă.

b. Efort promoţional necesar pentru susţinerea metodei de vânzare aleasă

- Reclama TV la emisiunile cu cel mai mare rating (Dansezi pentru tine, înainte
ştirilor de la ora 19.00 ) şi de obicei înainte de sezon apelam la reclama TV.
- Reclama radio în care sa prezentam exact serviciile oferite, dar mai ales prin ce ne
diferenţiem.
- Bannere atunci când avem oferte foarte bune, pliante si catalog de prezentarea
pensiunii.
- Un site special făcut în flash în care sunt prezentate toate produsele şi serviciile din
cadrul pensiunii, dar şi punctele de atracţie turistică din zonă.
- Colaborări cu agenţii de turism pentru a ne mări cât mai mult piaţa şi pentru a fi cât
mai cunoscuţi.

c. Serviciile oferite şi garanţiile post vânzare

Serviciile de bază sunt cazarea şi restaurantul cu specific naturist, asta nu înseamnă
că nu avem şi meniuri tradiţionale, ne adaptăm în funcţie de cerere. Alte servicii oferite
pentru cei cazaţi la pensiunea noastră sunt: salon spa cu tot ce include de la piscină, saună
până la masaje de relaxare. Garanţia calităţii serviciilor unei pensiuni se cunoaşte prin
numărul de margarete pe care le are, alte condiţii sunt la o pensiune de 3 margarete decât la
o pensiune de 2 margarete. Calitatea serviciilor dorim sa fie la cote destul de ridicat de
aceea cu fiecare angajat înainte de angajare face training special de amabilitate şi
comportament cu clienţii.
O altă metodă ce poate fi folosită drept garanţie post-vânzare este marketing-ul direct:
trimiterea de mail-uri clienţilor cu ocazia diferitor sărbători, informare cu privire la noi
servicii sau pachete, oferte. Metoda poate servi şi la fidelizarea clienţilor. De asemenea,
putem face poze clienţilor în incinta pensiunii şi apoi să le trimitem prin poşta electronică, cu
mulţumiri pentru că au ales pensiunea noastră şi cu invitaţia de a veni din nou.

17
IV. Evaluarea procesului de producţie (fezabilitatea tehnică)
IV.1. Specificaţii de producţie / modalităţi de prestare a serviciilor

Încă de la sosire turiştii sunt întâmpinaţi de ospitalitatea personalului şi gazdelor.

Aceştia sunt cazaţi în camerele curate şi primitoare, cu vedere spre munte.
Adulţilor li se pregăteşte un program special de relaxare la SPA – ul pensiunii: masaj,
saună, manichiură, pedichiură, precum şi sport: fitness, piscină, tenis de câmp. În acest scop
vom avea angajaţi specializaţi – maseuri/ maseuze, manichiuriste.
De asemenea, turiştii pot opta pentru excursii pe munte, la izvoarele cu apă minerală
sau la obiectivele turistice din zonă.
Restaurantul nostru va servi, pe lângă un meniu normal, un meniu dietetic, fiecărui tip
de afecţiune fiindu-i asociat un anumit regim alimentar. În acest scop vom avea un bucătar
specializat pe produse dietetice. Se va servi gratis apă minerală adusă de la izvoarele din
zonă.
18
 Copiilor le este acordată o atenţie deosebită: sunt lăsaţi să se joace sub supravegherea
strictă a personalului pregătit în acest scop, se încurajează dezvoltarea relaţiilor de prietenie
între aceştia, sunt încurajaţi să socializeze şi să se ajute unii pe alţii.
În cadrul pensiunii există o relaţie client-personal directă, personalul este respectuos cu
turiştii, iar în cazul apariţiei unei probleme se intervine imediat în vederea soluţionării.
În cazuri de vârf de sarcină vom prelungi programul angajaţilor din diferite ture, pentru
a se suprapune în orele cele mai solicitante, şi aceştia vor fi plătiţi pentru ore suplimentare.

IV.2. Cantităţi de materiale necesare şi furnizorii

Pe terenul în suprafaţă de 1600 mp, amplasat în localitatea Slănic Moldova, judeţul

Bacău, la intrare în staţiunea balneară urmează să se amenajeze construcţia.
De asemenea, pentru îndeplinirea funcţiunilor de pensiune turistică rurală clasificată la
un nivel superior, de 3 margarete, se prevăd si amenajări exterioare ce vor consta în realizarea
de alei pietonale, organizare spaţii verzi, amenajare cu mobilier de grădină, parcare auto, etc.

Pensiunea turistică:
Destinaţia încăperilor propuse şi suprafaţa acestora separată pe nivele este prezentată
în cele ce urmează:
Subsol parţial:
- Adăpost ALA = cca. 33,34 mp
SC subsol = cca. 58,90 mp
Parter:
- Recepţie - hol intrare = cca. 28,66 mp
- Hol = cca. 39,10 mp
- Casa scării = cca. 13,24 mp
- Sala mese / Restaurant = cca. 49,38 mp
- Oficiu = cca. 7,66 mp
- Vestiare + gr. sanitare = cca. 10,12 mp
- Spălător vase = cca. 7,15 mp
- Bucătărie rece = cca. 17,76 mp
- Bucătărie caldă = cca. 21,57 mp
- Preparări carne = cca. 4,09 mp
- Preparări legume = cca. 4,07 mp
- Preparări peşte = cca. 4,09 mp

19
 - Magazie marfă = cca. 17,22 mp
- Depozitare gunoi, ambalaje = cca. 6,58 mp
- Platformă descărcare marfă = cca. 9,09 mp
- Centrala termică = cca. 10,31 mp
- Depozitare lemne = cca. 6,72 mp
- Sală lobby = cca. 18,36 mp
- Grup sanitar = cca. 7,08 mp
- Sală fitness + gr. sanitar = cca. 16,61 mp + 7,30 mp
- Saună + gr. sanitar = cca. 11,57 mp + 4,38 mp
- Sală masaj + gr. sanitar = cca. 12,74 mp + 4,38 mp
- 4 camere cazare duble + gr. sanitar:
- 3 camere cazare duble + gr. sanitar = cca. 24,05 mp + 4,00 mp
- 1 camera cazare dubla + gr. sanitar = cca. 24,10 mp + 4,00 mp
- Terasă acoperită = cca. 50,78 mp.
SU parter = cca. 451,45 mp
SC parter = cca. 606,09 mp, din care:
SC parter existent = cca. 474,58 mp

Etaj:
- Hol = cca. 55,51 mp
- Hol etaj = cca. 23,01 mp
- Casa scării = cca. 13,61 mp
- Oficiu = cca. 7,57 mp
- Sală multifuncţională = cca. 51,58 mp
- Gr. sanitar = cca. 2,00 mp
- Apartament cazare = cca. 79,23 mp
- living = cca. 32,31 mp
- baie = cca. 7,39 mp
- hol = cca. 4,68 mp
- dormitor = cca. 34,85 mp
- Apartament cazare = cca. 64,65 mp, compus din:
- living = cca. 22,23 mp
- baie = cca. 7,43 mp
- hol = cca. 4,76 mp

20
 - dormitor = cca. 30,23 mp
- Camera dublă cazare + gr. sanitar = cca. 25,27 mp + 4,00 mp
- Camera dublă cazare+ gr. sanitar = cca. 25,13 mp + 4,00 mp
- Camera dublă cazare + gr. sanitar = cca. 25,19 mp + 4,00 mp
- Camera dublă cazare + gr. sanitar = cca. 25,84 mp + 4,00 mp
- Terasă = cca. 42,04 mp
- Terasă = cca. 13,24 mp
SU etaj = cca. 480,29 mp
SC etaj = cca. 577, 27 mp
Suprafeţele utile au fost stabilite de către beneficiar, în conformitate cu Ordinul
ministrului turismului nr. 510/ 2002, pentru o categorie de clasificare a pensiunii turistice
propuse la 3 margarete.
Amenajările exterioare constau în:
- alei pietonale de acces la clădire;
- zone verzi amenajate, gratar în aer liber, s.a.;
- parcare parţial acoperită.
Infrastructura: - fundaţii beton, elevaţii de beton şi cărămidă tradiţională pe zona subsolului.
Suprastructura: - structura de zidărie portantă cu sâmburi de b.a., zonele de portic - stâlpi de
lemn.
Planşee: - planşee peste parter din b.a.;
Mansardă: - zidărie, şarpantă lemn;
Pardoseli: - gresie antiderapantă în zona diurna (băi, bucătării, holuri);
- mocheta în apartamente şi camerele de cazare, în sălile de petrecere a timpului liber.
La interior, în camere, hol, recepţie, sala multifuncţională, se propun pardoseli calde
din duşumea de lemn. Se vor folosi pardoseli reci pentru băile modulelor de cazare, vestiar,
bucătării şi sala de mese. Pardoseala din portic se propune din gresie de exterior cu imitaţie de
piatră şi rugozitate accentuată. Subsolul propus pentru depozitare alimente va fi pardosit cu
cărămidă plină, montată pe pat de nisip.
Finisajele interioare la pereţi şi tavane:
- vopsea lavabila în încăperile de locuit, baie, bucătărie, holuri;
- placaj faianţa în bucătării şi băi.
La exterior se vor aplica tencuieli simple, driscuite, pe care se va aplica finisaj în
culori pastel.
Tâmplăria va fi propusă a fi din aluminiu cu geam termopan.

21
 Pentru finisaje se încearcă folosirea cât mai multor materiale tradiţionale, cele
moderne fiind folosite doar în zonele în care cele tradiţionale nu corespund.
Pereţii şi tavanele încăperilor vor fi tencuite driscuit lis cu colţuri rotunjite şi zugrăviţi
cu lapte de var.
Pereţii şi tavanele mansardei vor fi lambrisate cu scândura geluită şi lăcuită în mai
multe straturi incolor.
La exterior, zona parterului va avea soclu din piatra aparentă, iar pereţii tencuiţi şi
driscuit lis cu colţuri rotunjite zugrăviţi cu lapte de var pigmentat. Zona de mansardă se
propune cu scândura aparentă montată în sistem solzi (pentru o bună scurgere a apelor din
precipitaţii), tratata cu grunduri pigmentate hidrofug şi antiparaziti. Învelitoarea va fi din ţiglă
ceramica solzi. Coşul de fum de la bucătărie, aparent pe faţadă, pentru posibilitatea legării la
un cuptor în aer liber, este din zidărie de piatră tratată aparent, eventual lăcuit pentru protecţie
la intemperii.
Având ca scop izolarea termică şi hidrofugă se prevăd următoarele:
-stratificarea pereţilor exteriori: zidărie cărămida 25 cm + tencuială Termosistem de 5 cm
(polistiren + tencuială de fibră de sticlă);
- stratificarea planşeelor:
- finisaj 5 cm;
- polistiren 5 cm pentru planşeul de la subsol şi la intradosul planşeului de la parter;
- stratificarea şarpantei:
- învelitoare metalică din tabla profilată;
- carton asfaltat + astereală + căpriori+doli+popi+cosoroabe;
- termoizolaţie.
Izolarea la zgomotul de impact se asigură prin pardoseli amortizoare de zgomot:
- pachet pe duşumea oarbă la etaj;
- pardoseli de gresie + sapa + polistiren 24 mm la băi şi bucătării.

Destinaţia încăperilor propuse separată pe nivele este prezentată în cele ce urmează:

Demisolul construcţiei va fi ocupat de restaurantul de 24 locuri.
Parterul înalt va fi compus din recepţie şi 3 camere duble (twin), 1 cameră single şi un
apartament cu 2 camere.
La etajul I se vor afla: 4 camere duble, 3 camere single şi un apartament cu 2 camere.
Pensiune, restaurant, roomservice, parcare amenajata, tenis de câmp, închirieri diferite
articole sportive.

22
 Total locuri de cazare 22. Total camere 7 camere duble, 4 camere single si 2
apartamente cu 2 camere.
Camerele vor fi moderne, luxoase, dotate cu televizor color, frigider, telefon, mobilă
din lemn masiv, fiecare cameră având baie proprie cu gresie, faianţa, duş.
De asemenea pensiunea va oferi restaurant, bar de zi, terasă în timpul verii, sală de
fitness şi săli de tratamente.
Din punct de vedere al accesului la infrastructura de bază, investiţia va beneficia de
acces la şoseaua principală, energie electrică de la reţeaua electrică din localitate, telefonie
fixă prin racordare la reţeaua Romtelecom, alimentare cu apă din puţ propriu. Canalizarea
menajeră se va face într-o fosă vidanjabilă, apele ce provin de la bucătărie fiind trecute printr-
un separator de grăsimi înainte de a fi evacuate la fosă.
Din punct de vedere tehnic pensiunea va beneficia de tehnologii moderne de construcţii,
arhitectură adaptată la peisajul înconjurător, acces la toate utilităţile necesare unui astfel de
obiectiv şi nu în ultimul rând va genera un impact minim asupra mediului înconjurător.
Furnizorii pentru activele ce fac obiectul proiectului, cât si cei pentru materiile prime
pentru punerea în funcţiune a proiectului, vor fi aleşi pe baza celui mai bun raport calitate/preţ
al perioadei, plecând de la standardul cerut de cele 3 margarete şi de la poziţionarea pensiunii
pe piaţa sa specifică: categorie superioară de confort, beneficiind de dotări corespunzătoare
standardelor de 3 margarete.

Achiziţionarea Dotărilor este programata pentru ultimele trei luni de implementare a

Proiectului.
Cheltuielile cu utilajele şi echipamentele, precum şi dotările pentru pensiune au fost
prevăzute în bugetul proiectului ca şi cheltuieli neeligibile.
În ceea ce priveşte materiile prime, aprovizionarea, excepţie făcând produsele
tradiţionale locale, se va face de la reţele de tip „cash&carry” şi hyperrmarket, în cea mai
mare parte.
Produsele alimentare de bază şi cu precădere cele tradiţionale (carne, pâine, brânza,
lapte, fructe şi legume etc.) se achiziţionează pe plan local, de la producători tradiţionali sau
de la comercianţii din zonă.

IV.3.Timpul necesar şi structura calificării personalului

23
 Construcţia pensiunii va începe în luna aprilie şi intenţionăm ca până la sfârşitul
lunii august aceasta să fie finalizată, iar pensiunea să fie dată în folosinţă .
Urmărim implementarea unei culturi a calităţii serviciilor prin educaţie şi training în
turism.
Structura calificării personalului: se va alege un personal calificat, tânăr, tocmai
pentru a oferi serviciilor noastre pe lângă calitate şi un plus de dinamism. Pensiunea Perla
Moldovei are nevoie de următorul personal :
• 2 cameriste;
• 2 ospătari;
• 2 bucătari din care unul specializat pe preparate dietetice;
• 2 maseuri;
• 1 manichiuristă;
• 1 persoana specializată care sa se ocupe de piscina;
• 2 persoane specializate care să aibă grijă de copii;
• 1 instructor de fitness;
• 2 recepţionere;
• 1 agent de pază.
În primă fază, pentru prepararea meniului naturist beneficiem de colaborarea cu
specialişti în alimentaţie naturală. În acelaşi timp, organizăm cursuri de pregătire
profesională pentru personalul propriu, urmând ca în 3 luni aceştia să dobândească
cunoştinţele necesare preparării şi servirii meniului. Pentru aceasta sunt necesari: 1
bucătar, un ajutor de bucătar şi 2 ospătari .
Personalul ce intră în contact direct cu clienţii participă la trening – uri de
specializare tot pe o perioadă de 3 luni.
Construirea şi amenajarea la cheie a pensiunii şi împrejurimilor necesită o echipă de
muncitori. Am optat în acest sens pentru oamenii din zonă motivul fiind acela că aceştia
sunt pricepuţi în domeniu şi forţa de muncă este ieftină.

IV.4. Echipamente necesare

În primă fază se urmăreşte procurarea unei instalaţii electrice, instalaţie de gaz, centrală
termică proprie, reţea de canalizare, instalaţie de ventilare a aerului, sistem de alarmă.

INSTALAŢII DE APĂ ŞI CANALIZARE

24
 Necesarul de apă va fi asigurat printr-un puţ forat de medie adâncime în incinta
obiectivului. Apa provenind de la acesta va fi utilizată în scopuri menajere, de alimentare a
obiectelor sanitare cât şi a centralei termice şi pentru întreţinerea spaţiilor verzi (curtea
pensiunii). Apa va putea fi folosită şi pentru băut, cu acordul organelor sanitare. Se
menţionează ca puţul se va amplasa la o distanta de minim 10 metri de orice sursă posibilă de
poluare.
Camerele din imobil vor fi dotate cu grupuri sanitare echipate cu lavoar, WC, duş /
cadă de baie.
Alimentarea cu apă rece şi caldă menajeră a obiectelor sanitare se va realiza cu tuburi
multistrat tip „PEXAL” montate în sapa pe pardoseală şi aparent în nişele de conducte pentru
etaj.
Canalizarea menajeră: evacuarea apelor uzate menajere se va realiza printr-un sistem
tubular.
Coloanele verticale de legătură şi ventilare se vor racorda la căminele de canalizare din
incintă, iar de aici la fosa septică vidanjabilă de cca. 50 mc capacitate, amplasată în incinta
obiectivului, conform planurilor de arhitectură (la o distanţa de minim 10 metri de cea mai
apropiata locuinţă). Tuburile de canalizare se vor monta îngropat în panta de scurgere de 1%
spre haznaua vidanjabilă.
Canalizarea pluvială: evacuarea apelor pluviale se va face prin jgheaburi şi burlane la
trotuar şi de aici va fi drenată spre rigola stradală.

INSTALAŢII ELECTRICE
Alimentarea cu energie electrică a obiectivului nou se va face de la un bloc de măsură
şi protective montat la limita incintei, în firida. Soluţia de alimentare cu energie electrică va fi
stabilită de SC ELECTRICA SA, ca urmare a solicitării de către beneficiar a Avizului de
racordare.
Instalaţiile electrice necesare vor fi:
- iluminat interior şi exterior;
- instalaţii prize 220 V;
- instalaţii forţă;
- instalaţii de legare la pământ şi paratrăsnet;
- instalaţii TV;
- instalaţii telefonice;
- instalaţii interfon;
- instalaţii antiefracţie;

25
- instalaţii Internet.
Branşamentul electric trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
- Puterea instalată Pi = 92 KW.
- Puterea absorbită Pa = 50 KW.
- Curentul de calcul Ic = 95 A.
- Frecvenţa = 50 Hz.
- Tensiunea = 400/230 V.

INSTALAŢII TERMICE
Încălzirea clădirii (agent termic apă caldă) şi prepararea apei calde menajere se va face
local cu o centrală termică cu lemne, amplasată la parterul construcţiei. Corpurile de încălzire
utilizate vor fi radiatoare de aluminiu.

MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI

Protecţia calităţii apelor. În urma activităţilor pensiunii pe amplasamentul analizat,
vor rezulta mai multe categorii de apă uzată:
- ape uzate colectate din sistemul de colectare a apelor pluviale, atât de pe acoperişuri, cât şi
de pe platformele betonate şi alte drenaje ale terenului neamenajat;
- ape uzate fecaloid-menajere provenite de la bucătării şi de la grupurile sanitare ale clădirii.
Dintre tipurile de ape uzate prezentate mai sus, cele mai importante pentru protecţia
mediului sunt cele din a doua categorie, respectiv apele provenite de la bucătării şi de la
grupurile sanitare. Pentru aceşti factori de poluare atât a solului cât si a subsolului, dar şi a
aerului se prevede colectarea apelor uzate la o fosă septică vidanjabilă. Apele ce provin de la
bucătărie vor fi trecute printr-un separator de grăsimi înainte de a fi evacuate la fosa.
Apele de suprafaţă provenite din sistemul de scurgeri pluviale sunt dirijate spre rigola
stradală.
Protecţia calităţii aerului. Singura sursă care se poate aminti ar fi evacuarea gazelor
arse rezultate de la sistemul de încălzire centrala pe lemne. Acestea sunt dirijate prin coşuri de
fum, dar ele nu constituie totuşi un factor major de poluare a aerului.
Bucătăria caldă va fi prevăzută cu o hotă cu putere de absorbţie mare şi care va avea
filtre pentru purificarea de mirosuri a aerului evacuat.

Gospodărirea deşeurilor: reziduurile produse din activitatea pensiunii vor fi de două

tipuri:
a) apele uzate cu caracter menajer – preluate de fosa septică din incinta curţii;

26
b) reziduuri solide menajere – colectate periodic de o societate autorizată specializată.

Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice. Activitatea turistică şi de cazare nu va

afecta vegetaţia şi fauna din zonă, nici vecinătăţile amplasamentului.

1. Centrală termică cu combustibil solid (lemne), amplasata la parter, în încăpere special

destinată acestui scop, care corespunde prescripţiilor Normativului I 13-2002. Puterea utilă a
centralei este de 150KW pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră. Centrala termică va
fi echipată cu următoarele utilaje şi accesorii:
- cazan încălzire centrala Pu = 150 KW cu funcţionare pe combustibil solid - 1 buc.
- boiler pentru preparare şi acumulare apă caldă menajeră 1.000 l - 1 buc.
- vas expansiune 150 l - 1 buc.
- pompe de circulaţie - 2 buc.
- supape de siguranţă - 2 buc.
- distribuitor - colector - 1 buc.
- armaturi de închidere şi reglaj
- termomanometre pe tur şi retur
- coş evacuare gaze arse - 250 mm.
2. Hidrofor (pompa imersată + vas de acumulare 500l) cu un debit de minim 9 mc/h la o
presiune de 5 bar.

INSTALAŢIILE AFERENTE CONSTRUCŢIILOR

1) Instalaţii de apă şi încălzire
a) Instalaţii de apă şi canalizare
Principalele lucrări de instalaţii sanitare necesare funcţionării în condiţii optime a
obiectivului odată cu construirea acestuia sunt următoarele:
1. Dotarea grupurilor sanitare, a spălătoriei şi a bucătăriei cu următoarele obiecte sanitare:
- cadă de duş Cd 900 – 13 buc.
- cadă de baie Cd 1800 – 1 buc.
- lavoar L 500 – 15 buc.
- spălător de vase 1100 – 2 buc.
- spălător de haine 1000 – 1 buc.
- robinet dublu serviciu maşină de spălat – 2 buc
- vas de closet – 15 buc.
- robinet dublu serviciu – 1 buc.

27
2. Tratarea apei reci prin montarea unui filtru de particule şi a unui dispozitiv de sterilizare cu
UV.
3. Realizarea unui separator de grăsimi pe reţeaua de evacuare a apei uzate de la bucătărie şi
construirea unei fose vidanjabile de 50 mc (15 zile). Ca variantă se propune montarea unei
ministaţii de tratare a apelor uzate.
b)Instalaţii termice.
Asigurarea agentului termic în cadrul pensiunii se va realiza prin intermediul unei
centrale proprii pe lemne. Instalaţia de încălzire existentă se va extinde şi moderniza prin:
- montarea a 35 de calorifere plus 13 suport prosoape pentru băi împreună cu furnitura
aferentă (robineţi, teruri, suporturi, eventual capete termostatice).
2) Instalaţii electrice
- instalaţii de iluminat interior şi exterior
- instalaţii prize 220 V
- instalaţii forţă
- instalaţii de legare la pământ şi paratrăsnet
- instalaţii TV
- instalaţii telefonice
- instalaţii interfon
- instalaţii antiefracţie
- instalaţii internet

UTILITĂŢI ALIMENTARE CU APĂ

Necesarul de apă va fi asigurat printr-un puţ forat de medie adâncime în incinta
obiectivului. Apa provenind de la acesta va fi utilizată în scopuri menajere, de alimentare a
obiectelor sanitare cât şi a centralei termice şi pentru întreţinerea spaţiilor verzi (curtea
pensiunii). Apa va putea fi folosită şi pentru băut, cu acordul organelor sanitare. Se
menţionează ca puţul se va amplasa la o distanţă de minim 10 metri de orice sursă posibilă de
poluare.
Conform normelor în vigoare, necesarul zilnic de apă pentru o persoană cazată este de
150 l apa rece, din care 80 l apa caldă la 60o C. În acest context, pentru obiectivul de faţă, (20
persoane) nevoia zilnică de apa rece este de 3.000 l din care 1.600 l apă caldă la 60oC.
Coeficientul de neuniformitate al consumului este de 3,00.
Necesarul de apă caldă se va asigura de la o sursa locală – boiler – cazan de baie 80 l,
utilizând combustibil solid (lemn).

28
TELECOMUNICAŢII ŞI TRANSMISII DE DATE
Pentru telefonie pensiunea se va racorda la reţelele existente în localitatea Slănic
Moldova (RomTelecom).
Se va realiza o instalaţie de televiziune racordată la reţeaua TV Cablu sau o antenă
parabolică, cu prize TV în camere.

Camerele vor fi dotate cu mobilier modern, televizor şi toate facilităţile.

Denumire Cantitate Preţ Furnizor
Pat dublu 7 800 Dedeman, Bacău
Pat simplu 8 500 Dedeman, Bacău
Masă 13 + 3 + 6 (restaurant) 300 Dedeman, Bacău
Noptieră 22 200 Dedeman, Bacău
Canapea + fotolii 2 (apt) + 1 (recepţie) 1000 Dedeman, Bacău
Dulap 13 + 3 600 Dedeman, Bacău
Scaun 22 + 24 + 4 100 Dedeman, Bacău
Cuier 13 + 10 90 Dedeman, Bacău
Dulapuri vestiar 3 700 Dedeman, Bacău
suprapuse

Pernă 22 30 Dedeman, Bacău

Pilote 22 80 Dedeman, Bacău
Pătură 18 90 Dedeman, Bacău
Set lenjerie pat 35 24 Dedeman, Bacău
Prosop 35 20 Dedeman, Bacău
Halat 25 50 Dedeman, Bacău
Papuci de cameră 100 5 Dedeman, Bacău

Televizor 13 + 1 250 Altex

Uscător de păr 13 50 Altex
Aspirator 2 350 Altex
PC 2 1700 Altex

Şezlonguri piscină 10 110 D’Alex Star SRL

Mese masaj 2 700 BioDesign
Minipiscina jacuzzi 1 20 000 Wellis
Echipamente tenis 4 500 Carrefour
Bicicletă fitness 2 650 ArtSport
Bandă alergare 1 1200 ArtSport
Bancă forţă 1 670 ArtSport
Minge gimnastică 2 56 ArtSport
Set gantere 1 175 ArtSport
Saltea fitness 2 200 ArtSport

Mixer 2 110 Altex

Blender 2 200 Altex

29
Robot de bucătărie 1 400 Altex
Storcător de fructe 1 150 Altex
Dulap frigorific 1 900 euro Horeca Bucureşti
Maşină de gătit cu 2 1300 euro Horeca Bucureşti
cuptor
Masă lucru inox cu 1 200 euro Horeca Bucureşti
poliţă inferioară
Grătar neutru deschis 1 650 euro Horeca Bucureşti
Hotă inox perete 1 350 euro Horeca Bucureşti
Cuptor convecţie 1 1300 euro Horeca Bucureşti
Cuptor microunde 1 100 euro Horeca Bucureşti
Friteuză simplă 1 1500 euro Horeca Bucureşti
Set ustensile bucătărie 2 50 Horeca Bucureşti
Set vase bucătărie 2 1000 Horeca Bucureşti
Platouri 2 200
Veselă servit 5 300 Ascensis SRL
Faţă de masă 12 20 Dedeman Bacău
Set 24 tacâmuri inox 3 40 MinostoCom SRL
Olivieră 5 6 Ascensis SRL
Şorţ 4 4 Dedeman, Bacău
Halat de lucru 8 10 Dedeman, Bacău

Mătură + făraş 5 11 Dedeman, Bacău

Mop + găleată 5 16 Dedeman, Bacău

Pentru amenajarea saunei avem nevoie de bănci de lemn, instalaţii de producere a

aburului şi vestiar.
Dotarea unei bucătării care prepară natural alimentele cuprinde:
Utilaje necesare: mixer, amestecător, blender, robot de bucătărie, storcător de fructe,
frigider reglat la temperatura de păstrare a fructelor şi zarzavaturilor, aragaz.
Instrumentar necesar: planşete din lemn obişnuite, de teflon, toată dotarea de ustensile a
oricărei bucătării (castroane, vase de sticlă, strecurători, tacâmuri de lucru, borcane, pâlnii,
sucitor de lemn, palete de lemn şi plastic etc.) cu specificarea că se evită folosirea vaselor din
metal.
Vesela pentru servirea preparatelor este aceeaşi, cu foarte mici modificări.
Întreaga tehnică şi tehnologie a acestei alimentaţii nu implică alte necesităţi la nivel de dotare
şi organizare .

IV.5. Spaţiile de producţie necesare

Spaţiile de producţie ale pensiunii sunt bucătăria şi sala de masaj.

30
 Bucătăria ca o schiţă arată în felul următor:

Cele două săli de masaj vor arăta aproximativ ca cea din imaginea de mai jos.

Sala de fitness va fi dotată cu câteva aparate: 2 biciclete, o bandă de alergare, o bancă

de forţă, 2 mingi gimnastică, gantere şi saltele. Piscina şi jacuzzi vor fi în aceeaşi încăpere.
Imaginile sunt prezentate în capitolul 2.

31
V. Evaluarea factorului uman(Fezabilitatea factorului uman)

V.1 Fondatorii firmei, pregătirea şi experienţa lor

Pensiunea PERLA MOLDOVEI este o societate în comandită simplă, înfiinţată din

februarie 2009 având ca obiectiv principal atragerea a cât mai mulţi clienţi, fie că au nevoie de
recuperare fizică sau că este vorba doar de recreare şi distracţie, pensiunea noastră având
posibilitatea să ofere servicii pentru toate gusturile.
Pensiunea "Perla Moldovei", este situată pe valea Slănicului, în Carpaţii Răsăriteni la 530m
altitudine, având sediul pe strada Nicolae Bălcescu nr.72. Partenerii acestei investiţii sunt
persoane cu pregătire în domeniul turistic performanţele obţinute până în prezent fac dovada
calităţii a ceea ce oferim clienţilor noştri.

Aniculăesei Paula
 Studii : Master de Specialitate în domeniul Management turistic şi hotelier
Universitatea „Al. I. Cuza” Iasi : Facultatea de Economie şi Administrarea
Afacerilor
Absolventă a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor / Specializarea
Economia comerţului, turismului şi serviciilor
Participarea la cursurile organizate de Şcoala Bella Italia
 Experienţă profesională :
1. Bucătar şef Complex Eclipsa 2007- 2009
2. Bucătar Arkadia Restaurant Bacău 2004 -2007
3. Ajutor bucătar la restaurantul Select din Bacău 2000 -2004

Chiriac Cristina
 Studii : Master de Specialitate în domeniul Management turistic
şi hotelier
Universitatea „Al. I. Cuza” Iasi : Facultatea de Economie şi
Administrarea Afacerilor
Absolventă a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor /
Specializarea Economia comertului,turismului şi serviciilor

32
  Experienţă profesională :
 Maseur tratamente SPA la complexele Om Shanti Spa (2002-
2005)şi Eden Spa(2005-2009)

Dornescu Livia

 Studii : Master de Specialitate în domeniul Management turistic şi

hotelier
Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi : Facultatea de Economie şi Administrarea
Afacerilor
 Absolventă a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor /
Specializarea Finanţe şi Bănci
 Colegiul Economic „I. Ghica” Bacău
 Experienţă profesională :

1. Contabil la firma Pambac din Bacău 2004-2006

2. Contabil la Camera de Comerţ din Bacău în perioada 2006-2009

Nicodim Alexandra
 Studii : Master de Specialitate în Management şi marketing în sport /
Specializarea Fitness şi estetică corporală
Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi : Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport /
Specializarea Kinetoterapie şi motricitate specială;
 Experienţă profesională : instructor fitnes
1. Instructor fitness pentru firma EnerGym Center şi Resurs Consult din Slănic
Moldova în perioada 2007-2009.

Popa Lucica
 Studii : Master de Specialitate în domeniul Management turistic şi hotelier
Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi : Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Absolventă a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor / Specializarea Management
 Experienţă profesională :

33
 1. Recepţioner la hotelul „Dumbrava” din Bacău în perioada
2005-2009;
2. Ospătar la hotelul Iaki din Mamaia în sezonul estival 2004 şi
2005.

Şerban Luiza
 Studii : Master de Specialitate în domeniul Management turistic şi hotelier
Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi : Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Absolventă a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor / Specializarea Management
 Experienţă profesională :
Manager Executiv al Agenţiei de turism „Moldova Tour” din Bacău în perioada 2007-2009.

Şerban Ioana
 Studii : Master de Specialitate în domeniul Logistică şi Management
Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi : Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Absolventă a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor / Specializarea Marketing.
 Experienţă profesională :
1. Organizator evenimente pentru firma AB Plus în perioada2008-2009;
2. Consultant logistică pentru firma LaDorna Group 2006-2008.
Toţi cei şapte fondatori ai pensiunii Perla Moldovei au participat la diferite cursuri de
formare profesională în Management turistic precum şi la numeroase training – uri de
specialitate.

V.2.Situaţia principalelor calificări necesare

Pensiunea PERLA MOLDOVEI oferă servicii diversificate ce pun accentul pe tradiţie

şi pe calitate.
În ceea ce priveşte organizarea pensiunii PERLA MOLDOVEI aceasta este împărţită în
patru departamente :
1. Recepţia : este una dintre cele mai importante părţi ale unităţii hotelului. Principalele ei
responsabilităţi sunt de a distribui camere turiştilor, de a face rezervări, de a încasa banii
de la clienţi, de a furniza datele necesare cameristelor pentru a-şi putea îndeplini

34
 activitatea. Recepţia funcţionează în regim non-stop pentru a putea rezolva problemele ce
apar pe parcurs.
2. Personalul de întreţinere : de camerele pensiunii sunt responsabile cameristele. Acestea
se ocupă de efectuarea curăţeniei generale în momentul eliberării lor şi menţinerea în stare
optima pentru cazare în timpul când acestea sunt libere. Când turistul este plecat din
camera menajul constă în schimbarea prosoapelor, schimbarea lenjeriei, aprovizionarea cu
gel de duş, cu şerveţele parfumate sau golirea coşului de gunoi.
Pensiunea noastră este alimentată cu apă caldă în regim non-stop. Aceasta va fi furnizată
de propria centrală termică. Personalul de întreţinere se va ocupa de buna funcţionare a
acesteia, de întreţinere a piscinei, de reparaţiile generale în întreaga unitate.
3. Contabilitate : una din principalele responsabilităţi pe care departamentul „contabilitate”
o are este de a ţine o evidenţă clară privind încasările şi plăţile efectuate de unitate. Astfel
orice aprovizionare cu materiale, orice plată efectuată către un furnizor trebuie să se
evidenţieze în contabilitate.
4. Managementul : Principala sarcina pe care managementul firmei o va avea este de a trasa
sarcini precise subordonaţilor, fiind un exemplu pentru aceştia. El trebuie să motiveze
subordonaţii, să obţină rezultate maxime în funcţie de posturile ocupate în cadrul
pensiunii. Pentru aceasta obiectivele sale trebuie să fie bine identificate şi cât mai realiste.
Rezultatele obţinute vor fi cele aşteptate dacă reuşeşte să menţină o relaţie apropiată cu
ceilalţi subordonaţi pentru o colaborare de succes.

35
 MANAGERGENERAL
MANAGER GENERAL

MANAGEREXECUTIV
MANAGER EXECUTIV

RECEPŢIE
RECEPŢIE CONTABILITATE
CONTABILITATE

REPARAŢII
REPARAŢII CAMERELE
CAMERELE

V.3 Cerinţele manageriale necesare şi responsabilităţile managerilor

Managerul sau administratorul pensiunii PERLA MOLDOVEI se ocupă în principal cu

organizarea activităţii în cadrul pensiunii turistice, verificarea gestionării financiare,
promovarea imaginii pensiunii precum şi promovarea directă a produselor turistice,
încheierea contractelor cu clienţii, efectuarea operaţiilor specifice de cazare şi alimentaţie,
asigurarea unui climat favorabil turiştilor, oferirea serviciilor pensiunii către client,
organizarea programelor turistice opţionale, oferirea informaţiilor de interes turistic, precum
şi rezolvarea reclamaţiilor clienţilor.
Calităţile pe care trebuie să le aibă managerul, pot fi structurate astfel:
 fermitate în decizii;
 aptitudini umane care să permită crearea unui climat favorabil cooperării şi
comunicării deschise între componenţii grupurilor de lucru ;
 aptitudini profesionale date de totalitatea cunoştinţelor de specialitate pe care
managerul este capabil să le aplice în efectuarea unor activităţi concrete sau în îndrumarea
personalului din subordine , care execută aceste operaţii şi are nevoie de sprijinul
managerilor;

36
  oportunitate;
 nu descurajează pe cei care au avut un eşec;
 este atent la modul de cheltuire a resurselor;
 ascultă opiniile şi se consultă cu specialiştii înainte de luarea deciziilor;
 inventivitate;
 capacitate de delegare a autorităţii;
 disponibilitate de asumare a riscului;
 acordă atenţie modului de fundamentare a deciziilor;
 capacitate de supervizare a salariaţilor;
 capacitate de motivare şi de obţinere a sprijinului subalternilor;
 loialitate faţă de firmă;
 integritate morală;
 rapiditate şi intuiţie în luarea deciziilor.

Responsabilităţile managerului depinde de treapta ierarhică pe care se situează şi de

mărimea afacerii, astfel încât:
a. Managerul este răspunzător pentru activitatea sa şi cea a subordonaţilor. Acesta
trebuie să elaboreze obiective concrete şi criterii de evaluare pentru a face acţiunile lor cât
mai eficiente . De asemenea , managerii sunt responsabili de acţiunile subordonaţilor , pentru
că realizările sau nerealizările acestora din urmă sunt considerate o reflectare a succesului sau
insuccesului managerului .
b. Managerul trebuie să asigure un echilibru între scopuri şi priorităţi aflate în
competiţie . În situaţiile în care obiectivele organizaţionale , problemele şi necesităţile
pensiunii noastre nu sunt în concordanţă cu resursele de care dispunem , trebuie să-şi
elaboreze o ordine de prioritate , acordând atenţie , în primul rând , problemelor cele mai
importante .
c. Gândesc analitic şi conceptual. Pentru a trata problemele ce apar pe parcursul
activităţii , trebuie să procedeze la “secţionarea” şi analiza problemelor în elemente
componente , dar trebuie să nu piardă din vedere ansamblul problemei şi implicaţiile unei
anumite soluţionări .
d. Acţionează că mediatori. Este important să existe o armonizare între interesele
individuale , de grup , şi cele ale organizaţiei , în ansamblul ei , deci să existe o comunicare
strânsă între manager şi restul salariaţilor pensiunii .

37
 e. Aplică un stil adecvat fiecărei situaţii în parte. Managerul trebuie să asigure suportul
motivaţional al personalului pentru a-i încuraja în activitatea lor şi astfel , afacerea noastră să
fie mai profitabilă.
f. Reprezintă un simbol, de aceea, corectitudinea şi loialitatea acestuia faţă de firmă pot
fi insuflate şi celorlalţi salariaţi .
g. Iau decizii eficiente. În acest scop managerul, trebuie să analizeze şi să compare
ansamblul de informaţii şi să le treacă prin filtrul propriilor raţionamente . Managerii nu sunt
doar cei care rezolvă problemele care apar ci sunt cei care identifică oportunităţile pe care le
oferă mediul înconjurător.

V.4. Relaţiile organizaţionale şi potenţialul de dezvoltare organizaţională

Relaţiile organizaţionale între angajaţii pensiunii au la bază principiile de etică în

afaceri astfel încât mediul de muncă să fie plăcut iar randamentul lor să devină mai
eficientă în atingerea obiectivelor propuse. Managerul este cel care coordonează acţiunea
în unitatea de cazare, astfel încât este răspunzător şi de relaţiile dintre angajaţi, ţinând cont
de faptul că factorul uman este resursa vitală a unei organizaţii. Ne bazăm pe punctele
forte ale afacerii şi al personalului angajat urmărind valorificarea resurselor de care
dispunem.
Managementul pe care îl promovăm pune mare accent pe latura motivaţională
deoarece calitatea muncii în domeniul serviciilor depinde în mare măsură de atitudinea
personalului pentru ca aprecierea clientului să fie favorabilă. Modalităţile de a răsplăti
angajaţii iau mai multe forme, fiind de natură financiară (prime de sărbători, bonusuri în
funcţie de performanţe – exprimate în funcţie de numărul de clienţi - pentru întreg
personalul) dar şi din punct de vedere moral ( oferim diplome pentru angajatul lunii sau
angajatul anului).
Dezvoltarea organizaţională pe termen lung, în cadrul pensiunii Perla Moldovei se referă
la eventualele modificări ce pot apărea la nivelul structurii sistemului şi la nivelul
personalului. Vom începe cu extinderea spaţiului prin includerea unei săli de conferinţă în
care se vor desfăşura reuniuni pentru diferite ocazii ce va avea o capacitate de 45 de
persoane precum şi cu un spaţiu de joacă în aer liber destinat copiilor care să includă
balansoare, topogane şi leagăne, etc.
Suplimentarea personalului angajat încă nu reprezintă o necessitate dar este o opţiune pe
care noi o vom lua în calcul în momentul în care timpul de muncă va deveni o problemă în
a răspunde cererilor clienţilor noştri.

38
VI. Evaluarea financiară (fezabilitatea financiară)
VI.1. Estimarea mărimii fondurilor necesare

În urma consultării unei echipe de specialişti s-a ajuns la estimarea fondurilor necesare
de aproximativ 385 120 euro.
Cheltuielile au următoarea structură:
Cheltuieli Suma (euro)
Teren 158 400
Echipamente dotări 29 470
Construcţia 197 250
Total 385 120

VI.2. Compararea cu alternativa cumpărării unei afaceri

39
 Chiar dacă iniţierea afacerii este mai dificilă decât cumpărarea uneia existente sau
concesionarea, suntem dispuşi să ne asumam riscurile, dar pe de altă parte avem şi
numeroase avantaje, cum ar fi:
Flexibilitatea de a iniţia afacerea în maniera dorită;
Posibilitatea de a crea imaginea dorită, aceasta fiind o importantă strategie
antreprenorială;
Posibilitatea selectării unui personal eficient care să contribuie la realizarea
succesului pensiunii;
Posibilitatea creării propriului sistem de lucru, neavând în spate insuccese sau
succese;
Amplasarea adecvată a pensiunii în urma unui studiu propriu poate contribui la
reuşita afacerii;
Crearea pensiunii conduce implicit şi la formarea de noi locuri de muncă, dând
posibilitatea şi persoanelor tinere fără prea multă experienţă, dar cu o dorinţă mare de
afirmare să-şi găsească un loc de muncă;
În cazul reuşitei ne putem mândri că am iniţiat afacerea, şi nu am cumpărat-o;
Şi nu în ultimul rând , un aspect foarte important îl reprezintă costul mai scăzut al
unei afaceri iniţiate, decât achiziţionate.

Dezavantajele iniţierii unei afaceri:

 Rezistenţa consumatorilor . Atitudinile şi obiceiurile consumatorilor sunt un mare
obstacol pentru o firmă nouă . Acestea se schimbă lent , aşa încât noul întreprinzător
trebuie să lupte cu consecvenţa împotriva acestui obstacol important
 Timp de lansare îndelungat:în lipsa unor activităţi precedente întreprinzătorul
trebuie să înceapă totul de la debut-trebuie găsiţi furnizori , surse de finanţare , locaţie ,
achiziţionări de echipamente şi angajări de personal . În felul acesta timpul dintre decizia
de lansare în afaceri şi cel în care afacerea este afectiv lansată poate fi destul de lung . Este
necesară o perioadă de timp până ce afacerea se stabilizează .
 Dificultăţi în finanţare-fiind mai greu de găsit surse de finanţare pentru iniţierea
afacerilor . Lipsa unor situaţii financiare precedente face mai puţin predictive succesul
afacerii şi băncile vor fi rezervate în a finanţa astfel de firme .
 Răspunsul agresiv al concurenţilor . Prezenţa unei noi firme pe o piaţă matură sau
în declin nu este binevenită . Firmele deja existente vor răspunde agresiv la reacţia noului
intrus şi vor face eforturi susţinute să-şi menţină partea de piaţă .

40
  Dificultatea formării unei imagini proprii. Întreprinzătorul trebuie să verifice
motivele care atrag clienţii : un produs nou , un preţ mai mic , servicii superioare sau o
combinaţie a acestor elemente .
 Costuri suplimentare-costurile dezvoltării pot fi estimate la niveluri mai mici
,uneori la jumătate din cât este necesar . La acestea se pot adăuga costurile necesare
diferitelor schimbări : recalificări ale salariaţilor, schimbarea furnizorilor, alte
echipamente .
 Efort prelungit - iniţierea unei afaceri presupune un mare efort. Ea cere de multe
ori 16-18 ore pe zi, 7 zile pe săptămână şi lipsa concediului .
 Birocraţie - pentru a iniţia o afacere sunt necesare o serie de formalităţi.
 Risc ridicat - întreprinzătorul are de luat un număr mare de decizii atunci când
înfiinţează o firmă. Estimarea greşită a unor acţiuni , evenimentele neprevăzute şi
optimismul exagerat pot duce la eşec încă de la început .

VI.3 Estimarea surselor posibile de finanţare

Sursele posibile de finanţare sunt proprii (economii personale, prieteni, rude,

parteneri) şi din împrumuturi (credit bancar, programe de promovare a IMM-urilor,
leasing-ul).
Banii necesari demarării afacerii provin atât din fonduri proprii, cât şi din finanţări
neramsursabile din partea Uniunii Europene. O sursă posibilă este Fondul European de
Dezvoltare Regională, care are drept scop reducerea disparităţilor dintre regiunile UE şi are
ca direcţii de intervenţie următoarele (conf. reglementării parlamentului European şi
Consiliului nr. 1783 /1999):
- investiţii productive pentru crearea şi menţinerea unor locuri de muncă durabile;
- investiţii în infrastructură – contribuie astfel la revitalizarea, diversificarea şi
îmbunătăţirea accesului pentru zonele economice şi industriale aflate în declin economic,
zonele urbane inactive, zonele rurale şi zonele dependente de pescuit;
- iniţiative de dezvoltare locală şi activităţi de afaceri ale întreprinderilor mici şi mijlocii
(IMM) – au drept scop dezvoltarea de servicii pentru întreprinderi, transferul tehnologic,
dezvoltarea de instrumente financiare, oferirea de sprijin direct pentru investiţii, asigurarea
infrastructurii locale şi sprijinirea structurilor ce furnizează servicii în vecinătate;
- investiţii în educaţie şi sănătate.
Suma ce va proveni din fondul structural este de 200 000 euro.

41
 Suma restantă din necesarul de finanţare va fi finanţată din surse proprii ale
investitorilor.

VII. Riscuri şi probleme majore

Riscuri există şi vor exista întotdeauna în orice afacere. Acestea pot fi mai mari sau
mai mici, dar mai important este cum reuşeşti, tu ca antreprenor, să diminuezi aceste riscuri,
cât mai mult posibil.
Riscurile pe care societatea noastră le-ar putea întâmpina ar putea fi cu privire la piaţă,
proprietate, personal sau clienţi.
Riscurile privind piaţa pot fi generate de deteriorarea condiţiilor economice. Acest
lucru poate avea un efect negativ asupra afacerii, gestionarea riscului fiind deosebit de
dificilă. În cazul nostru reducerea veniturilor ne poate face vulnerabili.
Cele mai multe riscuri privind proprietatea pot fi asigurate. Acestea pot proveni din
incendii, calamităţi naturale, furturi. Aceste riscuri le vom reduce prin semnarea, în viitorul
apropiat, a unei poliţe de asigurare.
Riscurile privind personalul se datorează acţiunii salariaţilor. Acestea se datorează
angajării unor persoane, fără a le verifica atent înainte de angajare; obişnuinţei cu un nivel de
42
trai mai ridicat, politicii de personal neadecvată, care creează impresia salariaţilor că nu sunt
plătiţi suficient şi vor fura în completare; relaţiilor necorespunzătoare dintre întreprinzător şi
salariaţi, care vor crea o atmosferă de neîncredere; oportunităţii de a fura, prin lipsa unei
metode de prevenire a furturilor de către salariaţi; condiţiile economice, care fac imposibil un
trai decent.
Împotriva furturilor se pot lua unele măsuri ca:
 separarea sarcinilor de plată, recepţie;
 ţinerea unei bune evidenţe şi verificarea ei periodică;
 plătirea corectă a salariaţilor;
 atenţie la cei mai de încredere salariaţi, care pot fura de fapt cel mai
mult;
 pedepsirea salariaţilor care au fost prinşi furând;
 nefolosirea a doi membri ai aceleaşi familii în acelaşi loc;
Împotriva fraudelor se poate lupta prin următoarele mijloace: în primul rând un proces
de recrutare şi selecţie detaliat pentru posturile cu mai multă responsabilitate, în al doilea rând
motivarea personalului atât financiar, cât şi non-financiar. Angajaţii care au furat trebuie
pedepsiţi pe măsura faptelor comise.
Clienţii sunt sursa principală de profit, însă prezintă şi anumite riscuri. În primul rând
preţul oferit pentru serviciile pensiunii „PERLA MOLDOVEI” ar putea să nu fie pe placul
clienţilor, întrucât ei îl consideră prea mare. Acest lucru va fi contracarat prin serviciile de
calitate.
Un risc posibil ar fi faptul că nu vom putea avea o creştere rapidă, datorită existenţei
unui număr ridicat de concurenţi atât direcţi cât şi indirecţi. Acest risc va fi atenuat prin
diversitatea serviciilor oferite de o singură pensiune, şi anume: spa, saună, teren de tenis,
piscină acoperită sau sală fitness.
Un alt risc ar putea fi cel al imposibilităţii realizării unei creşteri rapide a cotei de
piaţă. Acest lucru este determinat de faptul că suntem noi pe piaţă. Însă, prin calitatea
superioară a serviciilor, şi chiar prin unicitatea unora dintre ele, vom reuşi să ne câştigăm
clienţii şi să-i facem fideli pensiunii „PERLA MOLDOVEI”. Însă nu trebuie să avem un
supraoptimism asupra planului nostru de afacere, întrucât acest lucru ne-ar putea determina să
ne îndepărtăm de realitate şi să pierdem din vedere lucruri importante.
Urmăm ca în viitorul apropiat să ne extindem firma prin oferirea clienţilor servicii de
calitate la preţuri rezonabile.

43
44