Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a VI-a, 2008 215

Modelarea structurilor spaţiale în Arhicad

Văleanu Alexandru – elev, Grupul Şcolar Industrial Râşnov, e-mail:

vali_alex_10@yahoo.com
Dudulean Cristian, ing. drd., Grupul Şcolar Industrial Râşnov, e-mail:
duduleanc@yahoo.com

Abstract
Lucrarea îşi propune exemplificarea modelării tridimensionale a structurilor
arhitectonice cu ajutorul programului ARHICAD al companiei Graphisoft. Pentru
exemplificare s-a ales clădirea unei unităţi şcolare, iar modelul rezultat a fost
prezentat sub forma unui proiect în vederea obţinerii certificatului de competenţă
profesională, la sfârşitul clasei a XII-a de liceu. Lucrarea conţine modul de lucru şi
etapele parcurse în vederea modelării 3D a clădirii Grupului Şcolar Industrial Râşnov,
pornind de la planurile reale în 2D ale clădirii.

1. Proiectarea asistată de calculator în arhitectură

Proiectarea asistată de calculator se aplică pe scară largă în diverse domenii de activitate:

mecanică, arhitectură, medicină, astronomie, etc. Procesul presupune folosirea unor softuri
specializate, softuri ce pot fi grupate după domeniul de utilizare astfel:
− Aplicaţii CAD având caracter general, folosite în diverse domenii de activitate:
(AutoCAD, Inventor, SolidWorks, CATIA, SolidEdge etc.)
− Aplicaţiile CAD specializate pe un domeniu restrâns (Allplan, ArhiCAD - pentru
arhitectură, OrCAD pentru electronică)
Programele CAD au permis trecerea de la desenul de planşetă,
la realizarea desenelor pe calculator, iar prin apariţia bibliotecilor pentru elementele
componente standardizate s-a putut mări productivitatea. În arhitectură, folosirea metodelor de
proiectare pe calculator (termenul consacrat este Computer Aided Architectural) oferă
posibilitatea divizării proiectului în părţi mai mici care vor putea fi refolosite în cadrul altor
proiecte, se crează posibilitatea de scalare automată a desenelor, lucru ce măreşte
productivitatea şi scade posibilitatea apariţiei erorilor.[1]
Aplicaţiile CAD sunt utilizate în majoritatea atelierelor de proiectare ale inginerilor şi
arhitecţilor, astfel că, din punct de vedere profesional, este obligatorie cunoşterea celor mai
reprezentative softuri din domeniu. De regulă, aceste aplicaţii se folosesc pentru proiectare, de
la realizarea schiţelor până la tipărirea desenelor. Desenele sunt obţinute fie sub o formă care să
permită prezentarea proiectului beneficiarilor, fie sub forma unor desene de execuţie ce vor
servi drept documentaţie de lucru pentru constructori. Desenele se prezintă fie în formă clasică
(2D), fie se construieşte mai întâi un model 3D al proiectului (folosit pentru prezentări) din care
softul extrage automat vederile, secţiunile şi cotele pentru desenul 2D în vederea tipăririi
documentaţiei pentru constructori şi autorizări. Proiectarea în arhitectură presupune îmbinarea
unor cunoştinţe solide de ingineria construcţiilor, logistică, design, geometrie, ergonomie, toate
aflate sub principiile esteticii şi artei. Practic, arhitectura se află la intersecţia dintre tehnic,
artistic şi social.
216 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea “Ovidius” Constanţa

Programele CAD specializate pe arhitectură caută să răspundă cerinţelor enunţate anterior.

Producători ca Nemetschek, Bentley, Graphisoft sau Autodesk au inclus în fiecare versiune a
pachetelor soft, elemente care să ofere produselor atributul de „BIM compliant” (BIM- Building
Information Model) adică model informaţional flexibil al construcţiei. O prezentare detaliată a
conceptului se face în [2]. Mai mult, producători cum este Nemetschek şi-au extins domeniul de
activitate mergând dincolo de graniţele proiectului, către zona de administraţie publică, oferind
suport (programul se numeşte Allfa) pentru exploatarea construcţiei pe toată durata de viaţă a
acesteia. Se utilizează informaţii din zona de proiectare (dimensiuni şi calităţi de suprafeţe,
volume etc.) în partea de exploatare: cine ştie mai bine decât proiectantul câtă suprafaţă de
zidărie este într-un hotel (pentru programarea zugrăvirii), ce suprafaţă are planşeul (pentru
schimbarea mochetei), ce suprafaţă are tâmplăria (pentru vopsit), sau, ce suprafaţă locuibilă are
un imobil închiriat (pentru calculul taxelor). [3]

2. Arhicad – instrument de proiectare 3D al clădirilor virtuale

Archicad oferă o soluţie completă şi flexibilă de proiectare, produsul făcând parte din
categoria BIM (Building Information Modeling). Ultima versiune apărută în 2008, (ArchiCAD
12) se concentrează pe viteză, proiectare şi documentaţie, introducând suport multi-procesor, un
nou sistem de Pereţi Cortină şi functia 3D Document, o premieră pentru o aplicaţie BIM,
menţinând eficienţa şi acurateţea în documentaţie.[4]
ArchiCAD beneficiază de conceptul Virtual Building, de obiecte inteligente, de vizualizare
imediată, de o arhivare eficientă şi de o interfaţă intuitivă [5].
În figura 1 se prezintă principalele zone ale interfeţei Arhicad:
− Toolbox – amplasată în marginea din stânga a ferestrei de lucru, această zonă
cuprinde o serie de butoane de selecţie, construcţie 3D, desen 2D şi vizualizare.
− Info Box – oferă un permanent feedback asupra elementelor de construcţie.
Permite accesul permanent la setările oricărui element şi modificarea imediată a
parametrilor acestuia, afişază pictograma activă împreună cu metodele geometrice
de construcţie curente.
− Quick Option Bar – conţine scara de reprezentare a desenului, stratul (layerul)
desenului şi planul desenului.
− Menu bar – conţine meniurile derulante cu comenzi.
O facilitate oferită de Arhicad este posibilitatea salvării proiectului într-o serie de
formate, compatibile cu cele mai răspândite softuri de modelare 3D, interesantă fiind opţiunea
salvării modelului în format VRML, iar de aici posibilitatea vizualizării acestuia prin tehnici de
realitate virtuală.
Programul foloseşte concepte obişnuite cum ar fi: pereţi, uşi, planşee, acoperiş. Procesul de
proiectare urmăreşte aceeaşi paşi ca în proiectarea tradiţională, dar în loc să proiectăm în 2D, se
folosesc obiecte inteligente în 3 dimensiuni cu atribute complexe.
Scopul lucrării este elaborarea practică a modelului 3D al clădirii Grupului Şcolar Industrial
Râşnov, pornindu-se de la desenele în 2D ale acesteia. Rezultatul final, modelul 3D, a constituit
partea practică a lucrării de obţinere a certificatului de competenţă profesională nivelul 3,
calificarea tehnician-proiectant CAD la sfârşitul clasei a XII-a. – Figura 2.
Pentru documentare am folosit mai ales tutorialul „ Descoperiţi Arhicad-ul – Clădirea
virtuală, calea uşoară prin folosirea Arhicad-ului” [5].
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a VI-a, 2008 217

Bara de informaţii Bara de meniu

Navigator
Bara de instrumente

Fereastra de lucru

Bara pentru opţiuni rapide

Butoane de navigare

Figura 1. Interfaţa ArhiCad

Figura 2. Modelul 3D al clădirii

218 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea “Ovidius” Constanţa

3. Etapele realizării practice a modelului 3D

3.1. Stabilirea bazei de construcţie

Figura 3. Crearea unei baze de construcţie Figura 4. Fereastra 3D Explore

Information
Se parcurg următorii paşi:
- Crearea unei baze de construcţie – figura 3 – se obţine prin activarea comenzii Slab

din Toolbox şi a comenzii “Settings Dialog” cu ajutorul butonului

din Info Box. Fereastra “Slab Default Settings” permite iniţializarea setărilor
necesare, inclusiv cele legate de geometrie, poziţionare, plaşeu, secţiune, model
(Geometry and Positioning, Floor Plan, Section, Model, Materials). De asemenea,
putem alege stratul (layer-ul) în care se va plasa elementul. Pornind din origine se
desenează un dreptunghi care va constitui baza de construcţie a clădirii. Pentru a
vizualiza desenul 3D se deschide fereastra 3D din meniul derulant Window, butonul
“Explore”, disponibil doar în proiecţie perspectivă, care permite navigarea şi
explorarea rapidă folosind tastatura după cum se specifică în fereastra “3D Explore
Information” (figura 4).
- crearea fundaţiei clădirii – prin activarea comenzii Wall din

Toolbox şi efectuarea setărilor din ferestra “Wall Default Settings” (se aleg
înălţimea, grosimea şi culoarea zidului) după care se începe trasarea pereţilor.
- crearea planşeului parterului - se activează comanda Slab şi se setează înălţimea la care
va fi desenat, precum şi culoarea. Figura 5 prezintă baza de construcţie reprezentată în 2D,
utilizatorul având permanent posibilitatea vizualizării rezultatelor în 3D.
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a VI-a, 2008 219

Figura 5. Baza de construcţie în 2D

3.2. Crearea pereţilor parterului

Pereţii se trasează prin activarea comenzii Wall din Toolbox, după care se alege

înălţimea pereţilor şi înălţimea bazei acestora, din ferestra “Wall Default Settings” şi se
trasează pereţii exteriori ca în etapa anterioară.
În acelaşi mod se vor construi pereţii interiori rezultatul putând fi vizualizat fie în 2D, ca în
figura 5, fie în 3D, ca în figura 6.

Figura 6. Vizualizarea în 3D a parterului

3.3. Construcţia uşilor şi a ferestrelor

Se activează comanda Door , se deschide fereastra “Door Settings Dialog”

şi se introduc dimensiunile uşilor, se alege modelul dorit, panourile uşilor, se aleg materialele şi
modul de ancorare a uşii. Punctele de ancorare pot fi Center (mijloc) şi Side (pe o parte). În
220 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea “Ovidius” Constanţa

funcţie de metoda aleasă modul de inserare diferă. De exemplu daca alegem metoda Center
pentru a insera o uşă trebuie să specificăm un punct care va fi centrul uşii şi partea în care
aceasta se va deschide. Dacă alegem, metoda Side se va specifica un punct faţă de care urmează
a fi plasată uşa după care se indică partea în care aceasta se va deschide.
Pentru ferestre se activează comanda Window , şi se deschide ferestra “Window

Settings Dialog” . De aici putem alege modelul de geam dorit şi se pot atribui
parametrii necesari. Geamurile se insereaza în model la fel ca uşile, adică au tot două puncte de
ancorare (Center şi Side) iar inserarea se face la fel cum am explicat la uşi.

3.4. Introducerea mobilierului

Mobilarea interioarelor se face cu ajutorul comenzii Object care, odată activată ne pune la
dispoziţie o largă varietate de obiecte de mobilier cum ar fi: bănci, mese, tablouri, flori, dulapuri
etc. Dacă este cazul, softul permite vizualizarea unor obiecte din biblioteci exterioare.

3.5. Construcţia scăriilor

Se activează comanda Stair , se deschide fereastra “Stair Settings Dialog”

, din care se alege tipul de scară dorit. Avem două variante de construcţie a scărilor, fie
alegem o scară completă, fie alegem să construim una din bucăţi.

Figura 7. Modelul final al parterului în 3D Figura 8. Modelul unei săli la nivelul etajului I

După parcurgerea acestor etape, parterul este finalizat - figura 7, astfel că se poate trece la
nivelul următor. În figura 8 se prezintă modelul vizualizat în 3D al unei săli de la nivelul etajului I.

3.6. Construcţia tavanului

Tavanul va fi construit dintr-o bucată de planşeu cu comanda Slab. Modul de inserare este
identic cu cel al planşeului de la parter doar că acesta va sta deasupra pereţilor şi va avea
prevăzute două decupaje pentru scări.

3.7. Construcţia etajului I şi II

Pentru modelarea etajelor I şi II se parcurg aceleaşi etape şi comenzi ca cele folosite la

construcţia parterului, singura diferenţă fiind aceea că trebuie precizată înălţimea tuturor
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a VI-a, 2008 221
obiectelor faţă de sol, ca în figura 9. Pentru construirea etajului II, fie se construieşte un etaj
identic cu etajul I schimbându-se înălţimea la care vor fi inserate obiectele, fie etajele fiind
identice se poate copia etajul I, în întregime, la înălţimea etajului II, cu comanda Multiply.

3.8. Construcţia acoperişului

Se activează comanda Roof ,

se fac setările necesare din fereastra “Roof
Settings Dialog” şi se precizează metoda
aleasă pentru construire.

4. Concluzii
Forma finală a modelului, de la desenul
clasic 2D la modelul interactiv 3D (softul
permite navigarea în interiorul modelui) este
prezentată în figura 10. Modelarea virtuală în
3D a construcţiilor cu Arhicad are la bază
conceptul de model integrat, oferind suport
pentru coordonarea şi estimarea construcţiei,
vizualizări şi animaţii superioare,
documentaţii automate, calcule şi simulări.
Formatele în care se poate salva modelul sunt
foarte diverse de la pdf şi sgi la photoshop,
3dstudio, vrml, dwg şi dxf, ceea ce oferă
Figura 9. Modelarea etajului I modelului portabilitate şi compatibilitate cu
cele mai utilizate softuri din domeniu.
Lucrarea poate fi folosită drept tutorial pentru deprinderea tehnicilor de modelare 3D, precum şi
pentru studierea unor variante de design ambiental.

Planul 2D

Modelul 3D

Figura 10. Modelul 3D la final

222 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea “Ovidius” Constanţa

5. Bibliografie
[1]. Introduction to Computer Aided Drafting, http://en.wikiversity.org/wiki
[2]. Jiri Hietanen, State-of-the-art VBE applications and technologies, Tampere University of
Technology, Virtual Building Laboratory, 2006
[3]. www.nemetschek.ro
[4]. www.consoft.ro
[5]. Descoperiţi Arhicad-ul – Clădirea virtuală, calea uşoară prin folosirea Arhicad-ului,
Graphisoft, www.consoft.ro
[6]. Thomas M. Simmons, ArchiCAD Step by Step Tutorial, Graphisoft, 2001
[7]. www.graphisoft.com