TEORIE

A1 Decizie - definiie, niveluri i tipuri de decizii

Definiie: rezultatul unor activitati constiente de alegere a unei directii de actiune si a angajarii in
aceasta, fapt care implica, de obicei, alocarea unor resurse. Apartine unei persoane sau unui grup de
persoane care dispun de autoritatea necesara si care raspund pentru folosirea resurselor in anumite
situatii date.
Tipuri:
Deciziile strategice determin obiectivele, resursele i politicile organizaiei.
Deciziile tactice - de control managerial urmrirea eficienei i a eficacitii cu care
sunt utilizate resursele, precum i a eficienei unitilor operaionale.
Deciziile operaionale - de control operational determin modalitile n care se execute
sarcinile stabilte la nivelele superioare.
Deciziile privind cunotinele evaluarea ideilor privind noi produse i servicii,
metodelor de comunicare a noilor cunotine i de difuzare a informaiilor n cadrul
organizaiei.
Deciziile nestructurate (neprogramabile)
o elementele deciziei sunt mai mult calitative
o obiectivele si scopurile nu sunt precise
o nu exista un algoritm de rezolvare cunoscut fac apel la judecata, evaluarea,
experienta decidentului
Deciziile structurate (programabile)
o obiectivele i scopurile sunt precise
o exist un algoritm de rezolvare, o procedura clara deci nu trebuie sa fie tratate ca
fiind probleme noi
o Repetitive, de rutina
Deciziile semistructurate
o decizia are elemente predominant cantitative
o obiectivele si scopurile nu sunt precise
o procedura algoritmic de rezolvare nu acoper n totalitate ansamblul elementelor
problemei.

Tipul de decizie Nivelul de decizie
Operaional Tactic (managerial) Strategic
Structurat Facturi
Plai
Ordine de intrare
Analiza bugetului
Planificare pe termen
scurt
Situaii privind
personalul

Management financiar
Sistem de distribuie
Amplasarea depozitelor
Semistructurat Planificarea produciei
Gestiunea stocurilor

Evaluarea creditelor
Elaborarea bugetului
Planificarea proiectelor
Construirea de noi
uniti
Fuziuni i achiziii noi
produse sau servicii

Nestructurat Aprobarea
mprumuturilor

Negocieri
Angajri la nivelul
conducerii
Cercetare dezvoltare
Planificare termen lung
Dezvoltarea de noi
Lobby tehnologii

A2 Procesul de adoptare a deciziilor - definiie, etape, activiti i suport software pentru
faza de informare general
A3 Procesul de adoptare a deciziilor - definiie, etape, activiti i suport software pentru
fazele de concepie si alegere
A4 Procesul de adoptare a deciziilor - definiie, etape, activiti i suport software pentru
faza de implementare

Definiie - un ansamblu de activitati pe care le desfasoara un individ/grup, confruntat cu un
eveniment ce genereaza mai multe variante de actiune, obiectivul fiind alegerea unei variante care
corespunde sistemului de valori al individului/grupului.
Etape:
Informare general (problema);
Concepere (model);
Alegere (decizia);
Implementare.
A2 - Informare general
Identificarea problemei;
Clasificarea problemei;
Descompunerea problemei in subprobleme;
Stabilirea responsabilitatilor.
REZULTAT: descrierea formala a problemei identificate, a categoriei din care face parte si a
responsabilitatilor implicate.
Suportul software un suport de asistare a deciziei in aceast atap de informare general trebuie s
aib capacitatea de a prelua i de a interpreta informaiile externe i interne. Multe dintre
tehnologiile informaiilor destinate asistrii deciziei i pot dovedi utilitatea n aceast etap:
- Sisteme informatice destinate conducerii executive EIS care au drept obiectiv principal
monitorizarea surselor de informaii interne i externe pentru a sesiza n timp posibilitatea
apariiei unor probleme.
- Noile tehnolotii cum ar fi descoperirea de no informaii Data Mining sau prelucrarea
analitic a datelor n timp real OLAP
- Sistemele expert pot furniza informaii privind natura unei anumite probleme, clasa n care
se poate ncadra.
A3 - Concepere:
Alegerea unui criteriu de selectie (normativ/descriptiv)
Generarea alternativelor (automat/manual euristici)
Stabilirea rezultatului fiecarei alternative (certitudine/risc/incertitudine).
Suportul software in identificarea actiunilor posibile, in analiza criteriilor de analiza a acestora si
in previzionarea consecintelor se pot utiliza metodele standard furnizate de SIAD, in cazul
problemelor complexe este necesara expertiza care poate fi furnizata de catre un produs
Brainstorming sau un sistem expert. Daca identificarea celor mai bune optiuni implic utilizarea
unui brainstorming se pot utilizaq cu succes sistemele de asistare a deciziei de grup SADG.
Alegere:
Alegerea este etapa cea mai important pentru c aici se concretizeaz rezultatele etapelor
anterioare. n aceast etap se caut cea mai bun aciune pentru rezolvarea rpoblemei. n funcie de
criteriile care stau la baza acestei alwegeri se pot identifica mai multe tipuri de metrode de cutare:
- Metode analitice utilizeaz formule matematice pentru a obtine o solutie optima. Se aplic
in general problemelor structurale aflate la nivel operaional
- Metode exhaustive (blind search) presupune inspectarea tuturor cilor de actiune pentru
atingerea scopului urmarit. Este un proces neghidat in urma caruia se alege solutia optima
insa posibilitatile de cautare sunt limitate.
Indiferent de metoda de cautare a caii de actiune ce trebuie urmata ea trebuie sa fie cuplata cu
evaluarea rezultatelor ce corespunde solutiei respective.
Suportul software SIAD pot oferi un real suport in aceasta faza, prin metodele cu ajutorul carora
se identifica rapid solutia optima, se realizeaza analiza de senzitivitate. De asemenea, un sistem
expert poate analiza oportunitatea anumitor actiuni si poate recomanda divrese scenarii.
A4 Implementare
Tehnologii si sisteme suport:
- Comunicaii / tehnologii collaborative
- Groupware
- IA - Sisteme expert - consultan
Definirea planului de actiune general
- deliverabile
- deadlines
- actiuni
- restrictii
- probleme
Detalierea planului de actiune
- descompunerea actiunilor in operatii
- identificarea resurselor
- alocarea resurselor la nivel de operatie
Programarea planului de actiune

B1 SIAD - definiie, caracteristici, clasificri
B2 SIAD - definiie, caracteristici, utilizare

SIAD este un sistem informatic destinat asistrii decidenilor n rezolvarea unor probleme prin
mbinarea judecii umane cu procesarea automat a informaiilor n scopul ameliorrii calitii
procesului decisional (Eficacitate in primul rand si nu eficienta).
SIAD - caracteristici
se utilizeaz pentru toate tipurile de decizii
particip n toate fazele procesului decisional
funcioneaz sub controlul utilizatorului
se adreseaz tuturor nivelelor decizionale
ofer suport pentru decizii multiple, independente sau interdependente
se adreseaz mai multor contexte decizionale: individuale, de grup, de echip
B1 - Clasificari:
1. SIAD bazate pe modele
2. SIAD bazate pe date
3. SIAD bazate pe cunostinte
4. SIAD bazate pe dialog (comunicare)
5. SIAD bazate pe analiza textelor
6. SIAD bazate pe tehnologiile WEB

B2- Utilizare:
SIAD alaturi de celelalte sisteme informatice se utilizeaza pe scara tot mai larga si ca urmare in
ultimii ani s-au dezvoltat tot mai multe siteme in diverse domenii de activitate. Beneficiile asteptate
de utilizarea de SIAD s-au concretizat in:
o mai buna calitate a procesului decisional
o mai buna comunicare in cadrul organizatiei
reducerea costurilor
cresterea productivitatii
cresterea satisfactiei clientilor si angajatilor.
Principalele motive care duc la utilizarea unor astfel de sisteme sunt:
instabilitatea mediului economic
competitia din ce in ce mai acerba
aparitia si dezvoltarea comertului electronic
necesarea efectuarii unor analize special privind profitabilitatea si eficienta
necesitatea informarii cat mai corecte
sistemele infdormatice existente nu asista procesul decisional.

B3 Locul SIAD n cadrul sistemului informaional al ntreprinderii, tipuri de sisteme
informatice i posibiliti de integrare

Plecand de la modelul OID (Operatie Infirmatie Decizie) la care se aduga sistemul de cunostinte
al unei organizatii (modelul OICD) putem plasa diferitele tipuri de siteme informatice. Sistemele
informatice care se ocupa numai cu culegerea datelor, stocarea si prezentarea lor in detaliu se chema
sisteme informatice tranzactionale (ST).
Sistemele informatice utilizate pentru conducerea operativa a sistemului operational (SCO)
descompun deciziile in oridine si le transmit spre executie sistemului operational.
Sistemele informatice care se ocupa de prelucrarea datelor preluate din ST pentru obtinerea
informatiilor de sinteza care sunt necesare sistmeului de decizie sunt sisteme informatice
manageriale (MTS).
Sistemele inforatice de asistare a deciziei sunt sisteme inforatice care au ca obiectiv asistarea
procesului managerial. In anumite cazuri conducerea poate apela la servicii de consultanta oferite de
experti de la care primeste confrmari sau infirmari de supozitii diagnostice, sfaturi, propuneri si
solutii. Aceste tipuri de siteme care sustin consilierea sunt denumite sisteme informatice inteligente
(SII).
Pe masura dezvoltarii tehnologiilor informatice a aparut posibilitatea integrarii divereselor tipuri de
sisteme informatice:
MIS&ST - MIS preia datele direct din sistemul operational, lucru posibil datorita tehnologiilor
bazelor de date.
SIAD& SCO - SIAD se extinde spre implementarea deciziei prin descompunerea acesteia in ordine
SIAD&ST - SIAD isi extrage informatiile necesare prin explorarea datelor de detaliu furnizate de
ST
SIAD&MIS - SIAD utilizeaza datele de sinteza produse de MIS pe langa datele preluate din alte
surse externe intreprinderii pentru a fundamenta decizia la nivel executiv (EIS adica sisteme
informatice destinate conducerii executive).
In cadrul SIAD, EIS este o clasa aparte fiind cel mai bine delimitat sistem de asistare a deciziilor. A
aparut initial ca sisteme care implementau conceptul de tablou de bord al intreprinderii si s-au
dezvoltat cu rapiditate datorita necesitatii de informare a conducerii, fiind sisteme extrem de
prietenoase care permit accesul rapid la informatiile de detaliu necesare adoptarii deciziilor.
SIAD&SCO&MIS - In aceasta configuratie se pot incadra sistemele de asistare a deciziei prin
simulare. Se utilizeaza un model al sistemului operational pe baza caruia se experimenteaza
deciziile prin descompunere in ordine.
SIAD&SE - SIAD face apel la tehnologiile inteligente pentru a putea rezolva acele probleme a
caror context este insuficient definit si parametrii sunt mai mult calitativi.
In aceasta configuratie avem de a face cu un SIAD inteligent (SIIAD). Cea mai mare parte a SIIAD
sunt sisteme expert care sunt destinate rezolvarii unor probleme nestructurate cu ajutorul
tehnologiilor inteligentei artificiale utilizand cunostintele unui expert uman in domeniul respectiv.
SIAD& MIS& SCO&ST - Toate tipurile de sisteme informatice integrate pe verticala se constituie
in sisteme informatice integrate pentru management (ERP). Toate acetse integrari au fost posibile
odata cu aparitia arhitecturii client-server care s-a impus datorita necesitatii de partajare a datelor in
intreprinderi necesara pentru actualizari rapide si pentru procesul decizional.

B4 SIAD bazate pe sinteza i analiza datelor generaliti

Sinteza datelor consta in transformarea datelor in informatii si a acestora in cunostinte.
Centralizarea lor dupa anumite criterii rezulta sisteme de sinteza, rapoarte periodice pentru
informarea managerilor constituiind suportul pe care acestia isi sintetizeaza decziile. Pentru
sintetizarea datelor informatica de gestiune a oferit solutia:
programe dedicate care exploateaza flexibilitatea limbajelor procedurale in gruparea dupa
anumite criterii si sintetizarea datelor;
interogari care grupeaza datele dupa criteriile cerute si aplica functii pe domeniile astfle
create (group by sql, sum, count, average, min, max etc)
Tehnicile clasice de sintetizare au inceput sa devina inaplicabile in cazul unui volum mare de date
din cauza timpului necesar pentru procesare. Tehnicile de centralizare transforma datele in
informatii sinteza.
Analiza datelor:
Identificarea anumitor tipare si corelatii urmate de interpretarea lor. Incearca sa descopere relatiile
dintre datele sintetizate tipare, asocieri, corelatii in plan structural si cauzal. Cea mai simpla analiza
consta in compararea datelor sintetizate cu date similare. De exemplu vanzarile din anul trecut din
zona de vest cu vanzarile din anul acesta din aceasi zona. Se modifica un singur criteriu pentru
comparatie toate celelalte ramannd identice.
Comparatia permite scoaterea in evbidenta a unor similitudini sau din potriva sesizeaza abaterile,
exceptiile, situatiile anormale. S-au dezvoltate tehnici de observare analitica a datelor fundamentate
pe teorii matematice care compatra datele reale cu datele teoretice produse de un model ipotetic.
Daca se potrivesc, modelul poate fi considerat ca o reprtezentare corecta a procesului care a produs
setul de date. Daca nu se schimba modelul ipotetic isi reia priocesul de comparatie pana se obtine
un model suficient de reprezentativ. Tehnicile de observare automata se bazeaza pe date.
Rezultatele acestor tehnici se pot concretiza intr-un model general utilizabil ca fundament teoretic
in primul rand de tehnic de oobservare. Aceste tehnici de observare analitica se grupeaza intr-o
tehnica moderna, Data Mining.
Observarea analitica conduce la: tipare, corelatii sau chiar modele din care se pot deduce tendinte.
Puterea descrioptiva a modelului reprezentativ permite interpretarea datelor.

C1 Sisteme suport pentru decizii - structura general, funcii

SIAD ca orice alt sistem informatic presupune existenta unui Suport software care asigur un mediu
de dezvoltare, ntreinere i funcionare.
Principalele funcii ale unui SIAD
gestiunea datelor
gestiunea modelelor
gestiunea cunotinelor
gestiunea dialogului
Pe baza acestor functionalitati un sistem suport pentru realizarea unui SIAD va cuprinde in
arhitectura sa urmatoarele subsiteme:
subsitemul de gestiunea a datelor
subsitemul de gestiune a modelelor
subsitemul de gestiune a cunotinelor
subsitemul de gestiune a dialogului


D1 Modele - definiie, tipuri de modele, structura unui model

Modelarea implica conceptualizarea unei probleme, abstractizarea ei in expresii cantitative si/sau
calitative. Modelarea se aplica in activitatea de productie, de distributie , financiara si in gestiunea
resurselor umane. Modelele sunt o reprezentare simplificata a realitatii.

Tipuri de modele
In functie de gradul de abstractizare modelele sunt fizice, simbolice sau mentale.
Modelele mentale reprezinta cea mai abstracta reprezentare a realitatii - imaginatia.
Modelele verbale fac parte din categoria modelelor simbolice i reprezint transcrierea n cuvinte
a modelului mental teoriile.
Modelele matematice fac i ele parte din categoria modelelor simbolice, realitatea este
reprezentat prin intermediul unor relaii matematice.
Modelele analogice sunt modele fizice care se caracterizeaz prin faptul c pun n eviden
caracteristicile fizice, la un alt nivel de mrime, care se compar cu cele din realitate, se focalizeaz
pe anumite funcii sau legturi existente n realitatea care se vrea reprezentat. (organigramele dintr-
o instituie, hri).
Modelele iconice sunt modele fizice i reprezint replici la o scar mai mare sau mai mic a
realitii. Acestea pot fi tridimensionale (machete) sau bidimensionale (poze).

Clasificare 2: Modelele mai pot fi statistice si dinamice.
Analiza statistica - model statistic ce prezinta o unica situatie, un singur interval si o stare de
echilibru.
Analiza dinamica - model dinamic, depedenta de timp, evalueaza scenarii care se modifica in timp,
putem reprezenta trenduri/patternuri.
Clasificare 3:
Modele normative - selecteaza cea mai buna solutie-optimizare, sunt bine definite si structurate,
procesul decizional fiind complet rational
Modele descriptive - nu ofera o solutie,ci doar informatii care pot conduce la o solutie, descriu
lucrurile asa cum sunt, procesul decizional nu este complet rational si mai putin structurat.
Modele euristice - se alege alternativa cea mai buna dintr-un set de posibilitati, ajungem la o
solutie satisfacatoare rapida, suboptimizare.
Clasificare 4:
Modele finaciar-contabile estimarea rezultatelor actiunilor posibile pe baza definitiilor contabile
(planificare, bugetare)
Modele de reprezentare evalueaza consecintele actiunilor posibile pe baza simularilor
(planificare, bugetare)
Modele de optimizare posibile cai de actiune prin generarea unor solutii optime (planificare,
alocarea resurselor)
Modele sugestive sugereaza o directie de actiune pentru o decizie structurata (operational)
Clasificare 5:
Modele calitative: au loc relatii simbolice intre elementele modelului
Modele cantitative: au loc relatii matematice intre elementele modelului

Structura unui model
Modelul este format din variabile de decizie, parametri si variabile rezultat.
Variabilele de decizie - descriu posibile aciuni alternative. Nivelul variabileleor este determinat de
ctre decident.
Parametri - variabile care influeneaz rezultatul dar care nu pot fi controlate de ctre decident,
devin restrictii ale problemei, limitand solutiile posibile.
Variabile rezultat - sunt variabile dependente att de adoptarea unei anumite aciuni, ct i de
parametrii modelului respectiv.


D2 Optimizarea - descriere, utilizare

Optimizarea este o operatie de baza, predictie pentru a furniza cea mai buna decizie. Este un model
normativ ce prezinta reticenta din partea decidentilor in comparatie cu simularea.
Cele mai utilizate tipuri de modele in cadrul procesului de adopatare a deciziilor in domeniul
economic sunt:
Optimizarea problemelor in care intervin putine alternative ce au ca obiectiv gsirea celei
mai bune (optime) soluii pentru un numr redus,finit de alternative
Optimizarea cu ajutorul unui algoritm(programarea matematica) reprezinta gsirea soluiei
optime pentru un numr foarte mare sau infinit de alternative printr-un proces iterativ de
optimizare

D3 Simularea - descriere, utilizare

Simularea imita realitatea si surprinde complexitatea acesteia, este o tehnica pentru efectuarea unor
experimente, descriptiva si nu normativa. Este utilizata frecvent pentru rezolvarea unor probleme
complexe.
Simularea trebuie utilizata doar atunci cand problema este mult prea complexa pentru a putea fi
abordata cu ajutorul unei metode normative.
Etapele Simularii: se porneste de la realitate avand ca scop modificarea acesteia.
definirea problemei
realizarea modelului de simulare
testarea i validarea modelului
stabilirea modalitii de efectuare a experimentelor
realizarea experimentelor evaluarea rezultatelor
implementarea rezultatelor simulrii
Simularea ofera o imagine de condesare a tipului, permitand decidentilor o abordare prin incercari
repetate a solutionarii unei probleme. Este un model contruit din perspectiva decidentului, fiind
surprinsa complexitatea reala a problemei.
Se poate utiliza asupra unei mari diversitati de probleme manageriale, fiind si usor de utilizat prin
intermediul produselor software pentru efectuarea de simulari. Totusi construirea modelului de
simulare poate necesita mult timp si un cost destul de mare, iar solutiile unor simulari anterioare nu
pot fi fructificate.

D4 Previziunea - descriere, utilizare

Previziunea are ca obiectiv anticiparea viitorului pe baza informaiilor trecute pentru anumite
scenarii. Modelele predictive prezinta interes practic deosebit, un suport teoretic solid, rezultatele
furnizate reprezentand un mare grad de incredere. Se pot formulaca ipoteze un numar mare de
relatii cauzale, testarea acestora realizandu-se automat, toate calculele statistice fiind realizate cu
ajutorul unor programe specializate.
Necesita totusi un volum mare de date necesar si costuri de colectare a acestora pentru stabilirea
ecuatiei de regresie initiala si pentru analiza validitatii sale in timp. Se utilizeaza in previziunile pe
termen lung si pentru variabile agregate.
Sunt rezolvate cu metode statistice prin modele bazate pe serii temporale, dar si prin modele
asociative cum ar fi analiza de regresie (stabilirea tipului de legatura ale unei variabile dependende
de una sau mai multe variabile independete) sau analiza de corelatie (valoarea intensitatii relatiei
dintre doua/mai multe variabile).

E1 Depozite de date - definiie, coninut, caracteristici i utilizare

DD definitie - O colectie de date orientate pe subiecte, integrate, corelate in timp, non-volatile
care se constituie in suport pentru procesul de decizie
DD - continut
Centralizeaz, consolideaz,organizeaz i stocheaz date din diverse surse eterogene
Se pot stoca i date noi, calculate pe baza celor existente, date cerute de regul n majoritatea
rapoartelor (sume,procente, medii)
DD - caracteristici
Se construiete ntr-o manier incremental
Datele stocate sufer un proces de curire i transformare care asigur calitatea informaiei
generate pe baza lor
Transformarea codurilor n date explicite integrarea datelor din nomenclatoare n datele
despre tranzacii - denormalizarea tabelelor din bazele de date primare
Redundana datelor este permis
DD utilizare
DD au fost gandite ca structuri unice, integrate si cumulative destinate sa asiste informational
procesul de decizie de la diverse nivele ale intrerinderii. Dat fiind faptul csa sunt orientate spre
necesitatile utilizatorului final, anumiti factori de decizie pot selecta din depozit doar datele care le
sunt utile pentru a le putea procesa mai usor sau pentru a le transporta pe calculatoarele personale.
Astfel de colectii, specializate domenii, regiuni, ani sau alte criterii se numsc magazii de date (data
marts).
Un alt mod de abordare a DD este stocarea exhaustiva a datelor din sistemele tranzactionale in DD
in vederea aplicarii unei alte tehnologii de procesare asupra lor (Data Mining). Aceasta tehnologie
relativ noua castiga din cde in ce mai mult teren prin capcitatea sa de a descoperi aspecte noi aslre
activitatii desfsurate, aspecte trecute in mod normal cu vederea: corelatii intre evenimente, asociatii
intre anumite fapte, secvente, tipare de comportament toate extrem de utile in precesele de luare a
deciziei.

E2 Proiectarea depozitelor de date - concepte fundamentale ale modelrii
multidimensionale

Modelarea dimensional ofer suportul necesar pentru proiectarea structurii depozitului de date.
Structura se implementeaz sub forma unei baze de date care s asigure att stocarea unui volum
imens de date ct i accesul rapid la ele (baze de date client-server).
Urmtoarea etap este popularea cu date a depozitului. Aceast etap va fi reluat periodic pentru
a aduga datele noi.
n final, depozitul este dat n exploatare curent (explorare, analiz, raportare) - activiti asistate
de instrumente software de la simple browsere i generatoare de rapoarte la instrumente sofisticate
de data mining.
Exploatarea curent va evidenia noi cerine informaionale pentru asistarea deciziei, cerine care
vor conduce la extinderea structurii depozitului,popularea cu date istorice a extensiei integrarea
noilor date n aplicaii de analiz.
Procesul de dezvoltare a depozitelor de date este incremental i ciclic pe tot parcursul vieii.
1. Fapte colectii de fapte -
2. Dimensiuni (criterii de analiza, context) parametrii activitatii masuratre, decuplajul din
activitatrea globala care corespunde masurii (zi ,luna, produs, amngajat). Tot ca dimensiune se pot
modela scenarii, valori reale, valori bugetate, valori estimate.
Ierarhii
3. Masuri (variabile, indicatori) aspectul cantitativ comensurabil in unitati clasice de masura. Ex:
volumul vanzarilo, costul transportului, profitul.
4. Granularitate
5. Grad de imprastiere

E3 OLAP - definiie, caracteristici, domenii de utilizare

Definitie - tehnologie de agregare a datelor stocate n depozite ntr-o abordare multidimensional
care asigur acces rapid la informaiile necesare decidenilor ntr-o manier consistent, interactiv
i foarte flexibil. (OLAP Online Analytical Processing).
Caracteristici:
Perspectiv (view) multimensional asupra datelor;
Capacitate de calcul intensiv;
Orientare n timp (time intelligence);
Domenii de utilizare:
Instrumentele OLAP i aplicaiile construite cu aceast tehnologie i gsesc multiple domenii de
utilizare n activitatea ntreprinderilor: vnzri, marketing finane, producie.
Departamentele financiar i contabilitate
construirea bugetelor;
analiza performanelor financiare;
modelare financiar.
Departamentul vnzri
analize complexe ale vnzrilor;
previziuni.
Departamentul marketing
cercetri i analize de pia;
analize ale campaniilor publicitare;
analiza clienilor i a segmentelor de pia.
Activitatea de producie
planificarea operaiilor;
asigurarea i controlul calitii produselor;
analiza rebuturilor;
optimizarea raportului cost-performan.

E4 Operaii specifice structurilor multidimensionale

E5 Tehnologia Data mining - descriere, utilizare

Descriere: un proces de extragere de informaii noi din coleciile de date existente.
dat - descriere a unui eveniment precis, produs n lumea real i verificabil prin raportare la
aceasta.
informaia (cunoaterea transmis) - descrierea unei categorii abstracte, ce acoper mai multe
evenimente sau exemple concrete reorientare semnificativ n utilizarea volumelor de date
stocate, de la un proces de explorare retrospectiv spre unul cu caracter prospectiv.
Utilizeaza metode statistice, matematice si tehnologii IA pentru a identifica si a extrage informatii
utile si cunostinte din colectii de date (reguli, corelatii, trenduri, predictii
Premise
existena coleciilor de date istorice memorate pe suporturi informatice
maturizarea algoritmilor i a produselor program dedicate
creterea capacitii de memorare i prelucrare a calculatoarelor, care permite tratarea n
corelaie a volumelor foarte mari de date.
Reducerea costurilor de stocare si procesare a datelor
Competitia
Tendinta de demasificare a practicilor de afaceri
Consolidarea inregistrarilor in bazele de date ( o singura perspectiva pentru utilizator) si a
bazelor de date (depozite de informatii)
Analiza datelor este realizata direct de utilizatorul final decidentul
Instrumentele DM sunt de obicei corelate cu alte instrumente soft pentru a permite o analiza
rapida a informatiilor obtinute
Procesare paralela
Principiul de funcionare :
se prelucreaz datele referitoare la perioadele trecute, examinnd o varietate de situaii care
s-au produs i ale cror rezultate sau consecine cunoscute
se evideniaza caracteristicile acestora,
se elaboreaza un model, care poate fi aplicat situaiilor noi de acelai tip.
Informaiile obinute prin data mining sunt de natur predictiv descoperirea de
comportamente viitoare
de narur descriptiv caracterizarea generala a datelor (comportamente individuale)

Subsistemul de gestiune a datelor
Subsistemul de gestiune a datelor este alctuit din urmtoarele componente:
Baza de date proprie SSAD sau creat prin extragerea de date din alt baz de date sau chiar dintr-
un depozit de date. Datele pot fi extrase din surse interne i / sau externe organizaiei acestea putand
fi meninute in cadrul bazei de date sau accesate direct in momentul utilizrii sistemului.
SGBD datele nu pot fi utilizate decat prin intermediul unui SGBD, cele mai multe SSAD au
incorporate un SGBD relaional i / sau sisteme de gestiune a bazelor de date multidimensionale.
Dicionarul datelor este catalogul tuturor datelor din baza de date coninand definiiile datelor i
fiind utilizat in prima faz a procesului decizional, informare general, in identificarea problemelor.
Faciliti de interogare a datelor- sunt limbaje declarative de interogare.

C3/ Subsistemul de gestiune a modelelor
Subsistemul de gestiune a datelor este alctuit din urmtoarele componente:
Modelele (biblioteca de modele) - reprezint setul de modele cantitative care confer sistemului
capacitatea de a analiza i soluiona problemele de decizie. Capacitatea de a utiliza modele este
caracteristica esenial care difereniaz SIAD de celelalte siteme informatice.
Sistemul de gestiune a modelelor (gestionar de modele) are rolul de a crea noi modele
utilizand limbaje de programare, instrumente de asistare a deciziei, de a actualiza modelele
existente fiind capabil s coreleze modelele prin intermediul unei baze de date.
Dicionarul de modele este un catalog al modelelor care conine definiiile acestora, domenii de
aplicare sau alte informaii privind utilizarea lor.
Procesorul de execuie i integrare a modelelor este utilizat in procesul de interpretare a
instruciunilor privind modelele de la utilizator i transmiterea acestora ctre sistemul de gestiune a
modelelor, in combinarea mai multor modele, sau in integrarea sistemului de asistare a deciziei in
alte aplicaii.