Afectiunil e cardiovasculare

Inima, pompa care asigura circulatia sngel ui "n

organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru,
alcatui t din patru cavitati, doua superioare (atrii) si
doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica
cu ventriculul de aceeasi parte printr- un orificiu
prevazut cu valvule ce au functia de supape;
valvulele permi t circulatia sngel ui "n sens unic, si
anume dinspre atrii "nspre ventricule. Orificiul din
partea dreapta are trei valvule iar cel din partea st
nga numai doua. Unele oli inflamatorii, cel mai
frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea
acestor valvule! str mt orarea orificiului, stenoza, st
n" eni ndu- se astfel scurgerea sngel ui din atriu "n
ventricul sau "mpiedicarea etanseitati i "n momentul
"nc#iderii valvulelor, insuficienta , ceea ce are ca
rezultat revenirea sngel ui "n sens invers, din
ventricul "n atriu; uneori amele tipuri de leziuni se
pot asocia.
Inima desfasoara o munca enorma, pentru
"ndeplinirea careia peretii sai musculosi treuie sa
fie foarte ine irigati cu snge o$igenat. %n acest
scop, imediat dupa plecarea arterei aorte din
ventriculul st ng, se desprind din ea doua ramuri
ce "ncon"oara suprafata inimii ca o coroana (fapt
pentru care au fost numi te artere coronare ) si care
se divid apoi "n ramuri din ce "n ce mai fine, form
nd o retea ogata de vase capilare, "n "urul
firelor musc#iului cardiac. &ezarea arterelor
coronare pre"udiciaza #ranirea musc#iului inimii, asa
cum se "nt mpl a "n olile cunoscute su numele de
angina pectorala, infarct miocardic, cardiopatie
ischiemica cronica .
Oricare dintre elementel e anatomi ce sau functionale
pot suferi agresiunea diferi tilor factori de
"molnavire, motiv pentru are olile de inima sunt
foarte deoseite "ntre ele.
%n categoria olnavilor denumi ti cardiovasculari,
intra toti acei care au semne de "molnavire din
partea inimii si vaselor precum si persoanele carora li
se descopera o tulurare sau o leziune a inimii sau a
vaselor, fara ca ele sa sufere prea mul t, uneori nu au
nici o suferinta evidenta.
'imptomel e olilor de inima sunt diferite nu numai
"n raport cu elementul structural ce a avut de suferit
"n cea mai mare masura (miocardul, pericardul,
valvulele, arterele coronare etc.), ci si "n raport cu
stadiul "n care se gaseste oala, e$ist nd deoseiri
mari "ntre stadiul de "nceput si cel avansat. (ceasta
se datoreste faptului ca inima nu foloseste "n toate
"mpre"urarile "ntreaga forta de care dispune; ea are
o importanta rezerva pe care o utilizeaza numai "n
situatii deoseite, cum ar fi efortul fizic. (sadar,
functia inimii este uneori asigurata ca si cum
organismul ar fi "n stare de sanatate. (cesti olnavi
de inima sunt cunscuti su numele de compensati
sau latenti . )aca modificarile produse de oala
depasesc anumi te limi te, functia inimii se deregleaza
si "ncep sa apara anumi te simptome ce atrag atentia
asupra "molnavi rii ei.
Un simptom important este dispneea , care "nseamna
greutatea "n respiratie. *olnavul simte o lipsa de aer
ori senzatia ca se sufoca. %n aceasta situatie se
constata cresterea frcventei si ampli tudi nii miscarilor
respiratorii. 'indromul este "nt l ni t la mitrali si
aortici , la hipertensivi , "n pericardi te si miocardi te .
+oate aceste oli au o caracteristica comuna! s
ngel e este "mpiedicat sa parcurga cu usurinta
camerele st ngi ale inimii si de aceea stagneaza "n
plamni , micsor nd posiilitatile acestuia de a
efectua sc#imurile gazoase, preluarea o$igenului
din aer si eliminarea io$idului de caron. 'tagnarea
sngel ui "n reteaua de vase capilare a plamni l or
este accentuata si de faptul ca ventriculul drept, fiind
sanatos, tri mi te spre inima aceeasi canti tate de
normala de snge, pe care ventriculul st ng,
suferind, nu o mai poate "mpinge "n totali tate mai
departe. )aca un astfel de olnav este nevoit sa faca
un efort fizic mai mare (urcarea ct orva eta"e),
apare o dispnee intensa si destul de "ndelungata,
care oliga olnavul sa se opreasca si sa se
odi#neasca.
Foarte frecvent, dar "ndeosei dupa un efort fizic mai
mare, pot aparea dureri "n partea st nga a
pieptul ui. %n unele afectiuni cum sunt angina
pectorala, infarctul miocardic si pericardi ta uscata ,
durerea toracica este foarte intensa, constiuind
simptomul dominant. %n angina pectorala si "n
infarctul miocardic durerea este provocata de
irigarea deficitara a musc#iului cardiac, iar "n
pericardi ta ea apare datori ta frecarii "ntre ele a
foitelor pericardice inflamate si "ngrosate.
)urerea de inima mai poate fi "nt l ni t a si "n unele
cazuri de crestere a volumul ui anumi tor camere ale
inimii, care compri ma oasele coloanei verterale sau
osul stern. (sa se "nt mpl a uneori "n stenoza
mitrala cnd dilatarea atriului st ng provoaca
dureri "n spate, "n regiunea omoplatului. %nsa nu
orice durere resimti ta "n dreptul inimii este cauzata
de suferinta acestui organ. )e e$empl u cresterea
e$agerata a aerului "n stomac sau "n intestin,
cunoscuta su numele de aerogastrie sau aerocolie,
se poate "nsoti de dureri localizate "n dreptul inimii,
dar care "n realitate sunt datorate faptului ca punga
de aer, uneori foarte mare, apasa pe inima, mai ales
cnd cel "n cauza se culca pe partea st nga.
Inima ate zi si noapte, "nsa contractiile sale ritmice
nu deran"eaza; cnd acestea devin perceptiile, se
produce o senzatie neplacuta, incomoda, palpitatia .
%n mod normal e$ista un anumi t prag al sensiilitati i
nervoase. ,umai cnd acesta este depasit, ataile
inimii sunt cunoscute su forma de palpitati i. Unele
persoane manifesta o stare de e$citaili tate crescuta
a sistemul ui nervos, datori ta faptului ca pragul
sensiili tatii este depasit cu mul ta usurinta. )in
aceasta categorie fac parte surmenati i, emotivii, cei
care auzeaza de tutun, cafea alcool, ceai, precum si
persoanele care sufera de diferite tulurari ale
glandelor cu secretie interna, cei cu retentii gazoase
mari "n stomac sau "n intestin. +oti acestia se pl
ng deseori de palpitatii, desi inima lor nu este
olnava, iar ritmul ei este normal.
Uneori tulurarea cardiaca nu are o importanta
deoseita sau este c#iar lipsita de consecinte pentru
sanatatea olnavului. (cesta este cazul atailor de
inima care survin mai devreme dect normal, asa-
numi tele extrasistole , cu conditia ca ele sa fie rare,
sa se produca la persoane relativ tinere, fara o
afectiune cardiaca confirmata.
&a unii cardiaci se tumefiaza, se umfla anumi te
regiuni ale corpului, "n special picioarele. -$plicatia
este urmatoarea! "ntr- un numar important de
afectiuni lic#idele nu mai sunt evacuate suficient din
organism, producndu- se infiltrati i apoase ale
diferi telor tesuturi sau organe, cunoscute su
numele de edeme , ale caror mecanism de producere
este comple$. (stfel,se stie ca "n anumi te situatii s
ngel e stagneaza "n plamni , datori ta faptului ca
ventriculul st ng nu mai este "n stare sa-l "mpi nga
"n canti tate suficienta spre sistemul arterial. %n
aczurile mai avansate ostacolul se face simti t si
asupra camerelor drepte ale inimii, care pot ceda "n
fata presiunii pul monare crescute si vor da nastere
unei stagnari a sngel ui "n sistemul venos general
al organismului, compromi t nd una o$igenare si
avnd ca rezultat infiltrarea apoasa a tesuturilor din
marea circulatie. &ucrul acesta se poate "nt mpl a si
"n "molnavirile valvulare din cavitatile drepte sau
"n unele oli cronice ale plamni l or, deci ori de c
t e ori se va produce un ostacol "n calea
"ntoarcerii sngel ui venos. &a cardiaci edemele
apar de oicei la glezne sau pe partea corpului pe
care sta culcat olnavul; odata cu agravarea olii ele
se e$tind si "n alte regiuni ale corpului.
-$ista simptome din partea inimii, "n prezenta carora
treuie sa se actioneze de urgenta! sufocarea
intensa din edemul pul monar acut, durerea foarte
puternica din infarctul miocardic, pierderea
cunostiintei din anumi te tulurari ale inimii etc. Ori
de ct e se constata aparitia izolata a unuia dintre
simptomel e descrise, se impune o consultati e
medicala, pentru a preciza daca acesta apartine sau
nu unei tulurari cardiace.
'-a vazut ca dispneea, simptom important pentru
diagnosticarea olnavilor de inima, survine dupa
efortul fizic. Fiecare om resimte dupa un efort fizic
intens un anumi t grad de dispnee, cu at t mai
mare cu ct efortul a fost mai intens si mai
"ndelungat. )ar dispneea ce "ncepe sa-si faca
apari tia la eforturi oisnui te sau dispneea
disproportionat de intensa dau de anui t asupra unor
dereglari "n activi tatea inimii, pentru precizarea este
necesar un consult medical. ,ici apari tia de edeme
nu "nseamna neaparat "molnavirea inimii. -$ista
nenumarate afectiuni, oli de rinic#i si ficat sau oli
produse de lipsa proteinelor din alimentati e, ce pot fi
"nsoti te de aparitia edemelor.
*olile inimii pot fi "nt l ni t e la orice vrsta, c#iar si
la nou- nascuti. Fiecarei categorii de vrsta "i sunt
"nsa caracteristice anumi te forme de "molnavi re.
%molnavirea inimii "n a doua copilarie la adolescenti
si la adulti tineri su ./ de ani,are drept cauza
oisnui ta o afectiune des "nt l ni t a si urmata de
consecinte foarte serioase! infectia reumatica
produsa e un micro, streptococul , care produce
oala numi ta reumatism poliarticular acut . &a adulti
si la vrst ni ci numarul ridicat al "molnavirilor
datorate olilor cardiovasculare este atriui t
#ipertensiunii arteriale, frecvent asociata cu
arteroscleroza. 0ravitatea #ipertensiunii arteriale
consta "n amplicatiile cardiace, renale si cererale,
precum si "n asocierea cu arteroscleroza si cu
degradarea rapida si progresiva a arteriolelor, cum
este cazul "n forma maligna a #ipertensiuni arteriale.
111
Cauzele bolilor de inima
*olile de inima sunt provocate de nenumarate cauze.
Una din ele o reprezinta malformati ile congeni tale,
care sunt rezultatul actiunii unor factori de mediu ce
provoaca oprirea dezvoltarii inimii "n emrion. )intre
acesti factori fac parte! virusul rueolei, care poate
cauza malformati i congeni tale ale inimii la fat daca
gravida face oala "n pri mele doua luni ale sarcinii si
sifilisul. 'tudii recente au aratat ca si virozele
respiratorii sunt incri mi nate "n producerea unor
mutatii genetice daca oala a fost contactata "n
pri mele doua luni ale sarcinii. 'i unele sustante
medicamentoase pot avea efecte asemanatoare c
nd sunt administrate "n perioada precoce a
sarcinii.
-$punerea la raze 23ntgen, at t de mul t utilizate "n
medicina, consti tuie unul dintre cei mai puternici
agenti teratogeni cunoscuti. )in aceasta cauza,
utilizarea e$amenelor radiologice "n perioada initiala
a sarcinii este contraindicata.
%ntre factorii ce pot produce malformati i congeni tale
ale inimii s-au mai inclus carentele vitami nice si
eredi tatea.
&a copii si la tinerii cea mai frecventa cauza o
constituie oala reumatismala sau reumatismul
poliarticular acut. *oala "mraca o forma acuta, cu
fera si dureri aticulare. (rticulatiile devin calde,
umflate si foarte dureroase. Fenomenele inflamatorii
se muta de la o articulatie la alta. )aca nu se
insti tuie un tratament energic de la primele semne
de oala, aceasta forma de reumatism atinge cu
severitate inima, dnd leziuni definiti ve. &eziunile
reumatismal e se localizeaza mai frecvent la orificiul
mitral sau aortic, producnd "ngustarea sau lipsa
de etanseitate a acestora, adica stenoza sau
insuficienta.
4nd infectia reumatismal a cuprinde musc#iul
inimii (miocardi ta reumatismala ), apar frecvente
tulurari ale ritmul ui cardiac. &ocalizarea infectei la
pericard (pericardi ta ), produce inflamarea foitelor din
care acesta este alcatui t, cu aparitia unui lic#id "n
sacul pericardic, ce actioneaza ca un tampon asupra
inimii.
5revenirea infectiei reumati ce este posiila prin
depistarea purtatorilor de streptococ "n r ndul
copiilor si tratament ul cu penicilina, prin institui rea la
cei care au suferit de aceasta oala, unui tratament
preventi v "ndelungat cu penicilina uleioasa
adminstrata la intervale rare, dar cu regulari tate. 5e
leziunile valvulare produse de strptococ se pot
localiza "n cursul unor oli infectioase sau provenind
din infectiile de focar diferi ti altfel de microi, care
determi na o complicatie grava, endocardi ta lenta ,
oala "n trecut mortala, astazi vindecaila prin
folosirea unor mari canti tati de antiiotice.
&a adulti si la vrst ni ci numarul ridicat de
"molnaviri sau decese datorate inimii este atriui t
altor cauze! #ipertensiunii arteriale, arterosclerozei,
sifilisului. -$ista posiilitatea ca inima sa sufere si din
cauza altor afectiuni de aza, cum sunt de e$empl u
afectiunile cronice pul monare, diaetul za#arat,
#iperti roidismul si alte afectiuni endocrine.