Scoala postliceala FEG

Modul 51 -Urgente medico chirurgicale

Asist. med. pr. Georgeta Pasnicu
INGRIJIREA PLAGILOR
BIbliografie:
Prim jutor calificat-sef lucrari Dr Raed ArafarAsist!med!"r!#ass$aj%al&autori si colaboratori-Buc!'(()
G*id de %ursi%g +ol I-Lucretia ,itirca-Editura #iata -edicala Roma%easca-Buc!'((.
/rge%te medici-c*irurgicale 0si%te1e- Lucretia ,itirca-ed!-edicala
Definiie
Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii
tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate) leziunea pielii sau a mucoasei poate fi
cu sau fr leziuni tisulare de profunzime!
"lasificare#
Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic):
$! mecanice#
- prin tiere
- prin nepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuii, prin lo!ire
- prin stri!ire
- prin arme de "oc
- prin mu#ctura de animale slbatice $domestice
- prin mu#ctura de #arpe, !iper
1
%! termice% - cldur, "rig, electricitate
&! ageni ionizani % radiaii
'! ageni c(imici % acii, bae, sruri
Dup circumstanele de producere pot fi:
a& accidentale - de munc, de circulaie, casnice
b& intenionale ' suicid, agresiuni
c& iatrogene - inter!enii chirurgicale, in(ecii, puncii
Dup timpul scurs de la producere:
- recente )sub * ore&
- !echi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se consider plgi infectate
Dup profunzime:
- super"iciale+ pro"unde
Dup straturile anatomice interesate - pentru ca!iti naturale )abdomen, torace, craniu&, pot "i%
- nepenetrante - c,nd nu dep#esc n!eli#ul seros
- penetrante - se re"er la learea seroasei parietale )peritoneu, pleur, dura mater&+ plgile
penetrante pot "i simple sau pot interesa #i un !iscer parenchimatos sau ca!itar - perforante
Dup evoluie pot fi:
- necomplicate+ complicate
"aracteristicile plgilor
prin tiere - au marginile regulate, limitate, se !indec repede+ cele operatorii sunt
de obicei aseptice
prin nepare - sunt cele mai "rec!ente #i cele mai n#eltoare, gra!itatea lor este n raport
cu ad,ncimea, sediul #i gradul de in"ectare+ plgile limitate ad,nci "a!oriea de!oltarea
germenilor anaerobi+ plgilor prin nepare cu creion chimic le trebuie acordat o atenie
deosebit, mai ales c,nd n plag, rm,n "ragmente de creion, deoarece substana chimic
continu s acionee #i s distrug esuturile+ nepturile m,inii pot produce leiuni
in"lamatoare
- determin panariii
prin contuzii - n caul unor contuii pro"unde se pot produce leiuni distructi!e, deci plgi
ale organelor pro"unde% creier, mu#chi, "icat, splin, rinichi, intestin etc., "r s e.iste o
plag a pielii.
prin muctur de animale ' se suprain"ectea cu regularitate+ pot "i poarta de intrare pentru
turbare+
2
prin arme de foc ' se caracteriea prin distrucii mari , sunt "oarte comple.e
Plgi prin nepare cu spini vegetali:
- spinul trebuie e.tras complet, la ne!oie, recurg,ndu-se la inciie chirurgical
- dac nu s-a e.tras este posibil de!oltarea unei in"ecii )abces, "legmon&
Plgile prin nepare plantar (cui, srm! "a!oriea de!oltarea unor in"ecii !irulente+ se
tratea chirurgical n ser!icii de specialitate.
Plgile prin neptur de insect (al"ine, viespi), prin inoculare de venin, produc "enomene
alergice% prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crie de su"ocare, "risoane,
on!ulsii, #oc ana"ilactic sau colaps.

Simptomatologia plgilor
Simptome locale:
durerea este !ariabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup antialgice+ reapariia cu
caracter pulsatil atrage atenia asupra de!oltrii in"eciei
impotena funcional este partial sau total #i are drept cau durerea sau learea
elementelor musculo-articulare, osoase sau ner!oase
Semne obiective:
prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, a#a-numitele plgi cu mari
dilacerri, se pot obser!a distrugeri mari at,t de piele, c,t #i de !ase, mu#chi, ner!i,
"ragmente de oase sau di"erite organe situate n pro"unime+ uneori, pri din aceste organe
pot s ias prin marginile plgii+ aceasta se numeste evisceraie
hemoragia este !ariabil, ca #i abundena s,ngerrii, n "uncie de !asul leat.
Semne generale:
pulsul poate "i rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii e.terne sau interne sau de
#oc traumatic.
tensiunea arterial - dac scade - denot preena unei hemoragii sau a unui #oc traumatic
3
"ebra poate a!ea semni"icaia debutului in"eciei sau resorbia unor hematoame
)indecarea plagilor
)indecarea plgilor se poate realia prin%
- !indecare primar
- !indecare secundar
- !indecare teriar
#indecarea primar($per primam% sau $per primam intentionem%!- este !indecarea ce se
obine de la nceput, "r complicaii+ este !indecarea ideal pentru orice plag operatorie+
!indecarea se produce n *-/ ile
#indecarea secundara )0per secundam1 sau per secundam intentionem1&%- n acest tip de
!indecare este ntotdeauna preent in"ecia, spre deosebire de !indecarea primar&
#indecarea tertiar )0per tertiam intentionem1&%- se produce atunci c,nd o plag e!oluea
un timp pe linia !indecrii secundare #i apoi se suturea n scopul scurtrii e!oluiei.
2indecarea este un proces interacti!, care se des" oar n trei "ae%
Faza $% "aa in"lamatorie - apare ntre iua 3 i 4
5n aceast "a apar hemostaa i in"lama ia.
Faza %% "aa de granula ie - apare ntre iua 4 i 16
5n aceast "a se "ormea esutul de granula ie i restaurarea !ascular.
Faza &% "aa de regenerare ' este cel mai lung proces i se ntinde pe durata a 4 sptm,ni.
7ontrac ia plgilor este mecanismul "iiologic care diminuea dimensiunile plgii i !indec ona
n care rana este preent. Aceasta repreint o "a-cheie n procesul de !indecare i ncepe la
apro.imati! o saptm,n din momentul apari iei rnii.
*ratamentul local al plgilor
8ratamentul !aria n "uncie de ni!elul la care se acord asistena )locul accidentului, la cabinet
medical sau la spital&. 9ndi"erent de ni!elul la care se inter!ine, pentru a ngri(i o plag n mod
corespuntor se cere ca%
ngri(irea s se "ac n condiii de asepsie
s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor
plaga s "ie prote(at de "actorii noci!i ' termici, in"ecio#i din mediul ncon(urtor
s "ie asigurat un repaus al regiunii leate
Prim ajutor la locul accidentului:
4
hemostaa pro!iorie
aplicarea unui pansament protector
transportul accidentatului la o unitate sanitar
nu se e.ploreaa plaga la locul accidentului cu nici un "el de instrument
nu se scot "ragmente osoase
nu se scot tesuturile care nu au "ost eliminate cu apa o.igenata)pericol de hemoragie&
+ngri,irea plgilor recente care nu au dep-it . ore de la accident
calmarea durerii
toaleta si dein"ectia tegumentului
- dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n (urul plgii p,n la o distan de *
cm de marginea plgii
- se spal pielea neleat din (urul plgii cu apa si sapun ,apoi cu ser "iiologic
- se dein"ectea cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari circulare din (urul plagii
spre e.terior
toaleta plagii%
- curatarea plagii prin turnare in (et cu apa sterila,ser "iiologic,antiseptice neiritante)apa
o.igenata 4:,cloramina 3,;-3,6:&+acestea au rol de a indeparta cu a(utorul (etului,in mod
mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dein"ecta plaga
- tamponarea plagii cu comprese si tampoane de ti"on sterile +nu se face tamponare cu
vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe si
cavitati naturale
dein"ectia din nou a tegumentului
- dein"ectia tegumentului din (urul plagii cu tinctura de iod apoi cu alcool
- acoperirea plagii
- acoperirea plagii se "ace cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu
;-4 cm
"i.area pansamentului
- se "ace cu leucoplast,gali"i. sau prin in"asare,in "unctie de intinderea ei si de e!entualele
complicatii
pro"ila.ie antitetanica-anato.ina tetanica )A8PA & 3,5ml intramuscular in muschiul deltoid.
ratamentul diferitelor plagi
Plagile fetei si a scalpului
5
<ata si scalpul sunt one bine !asculariate. =atorita acestei bune !asculariari,
o plaga relati! mica poate "i insotita de o s,ngerare abundenta.
>e poate controla hemoragia prin presiune directa pe plaga. Acest lucru este
posibil deoarece reteaua !asculara se a"la in apropierea osului. =aca s,ngerarea continua ,se
incearca cu o a doua compresa, insa "ara a o indeparta pe prima. =upa oprirea s,ngerarii, aplicati
banda(ul in (urul capului
/anda,ul plagii scalpului. a. Aplicati presiune directa p,na se opreste hemoragia% b. Aplicati
banda(ul.
?a cap, pansamentele se realieaa cu a(utorul "eselor, tipica pentru acest
segment "iind capelina care incepe cu ; ture circulare trecute pe "runte, deasupra
spr,ncenelor, pa!ilioanelor urechilor dupa care se trece succesi! inainte si inapoi )spre radacina
nasului si spre cea"a&, de mai multe ori, p,na c,nd acopera tot capul. 7apetele "eselor se "i.eaa apoi
cu c,te!a ture circulare.
Pentru plagile mucoasei obrazului, aplicati un tamponament compresi! in gura.
=aca este necesar, puteti sa aplicati de asemenea un tamponament si pe partea e.terna a obraului.
A!eti gri(a sa mentineti caile respiratorii libere.
Plagile se!ere ale scalpului se pot asocia cu "racturi craniene si chiar leiuni
cerebrale. =aca sunt !iibile "ragmente osoase sau tesut cerebral, nu aplicati presiune la ni!elul
plagii. Pansati plaga necompresi!, a!,nd gri(a sa nu se e.ercite nici un "el de presiune asupra
creierului sau a "ragmentelor osoase.
=aca pacientul are un traumatism la ni!elul capului, coloana si madu!a spinarii
ar putea "i de asemenea a"ectate. Miscati capul c,t mai putin posibil si stabiliati g,tul. @n caurile cu
traumatism cranian, e!aluati intotdeauna starea de constient a pacientului.
Monitoriati cu atentie caile aeriene si respiratia pacientului ii prote(ati coloana !ertebrala.
Plagile g0tului
G,tul este sediul unor structuri "oarte importante% traheea, eso"agul, artere mari,
!ene, muschi, !ertebre si madu!a spinarii. =eoarece o leiune la ni!elul oricareia din
aceste structuri poate "i "atala, toate plagile g,tului sunt se!ere.
Aplicati presiune directa pentru a controla plagile hemoragice ale g,tului. =upa
ce hemoragia s-a oprit, banda(ati g,tul.
/anda,area plagilor g0tului! a. Plasati o compresa peste plaga. b. Plasati banda(ul peste compresa si pe sub umarul din
partea opusa.
6
9n cauri rare, puteti "i ne!oit sa aplicati presiune digitala deasupra si sub ni!elul leiunii pentru a
pre!eni o hemoragie ulterioara.
Au uitati niciodata ca un traumatism ma(or al g,tului, se poate asocia cu probleme la ni!elul cailor
aeriene si$sau cu "racturi ale coloanei sau leiuni ale madu!ei spinarii. =e aceea, mentineti libertatea
cailor aeriene si stabiliati capul si g,tul.
Plagile toracelui
Brganele importante ce pot "i a"ectate in plagile toracice sunt plam,nii, !asele
mari si inima. Brice plaga ce a"ecteaa aceste organe, este un traumatism cu potential letal.
Poitionati pacientul cu traumatism toracic intr-o poitie con"ortabila )de obicei se,nd&.=aca un
plam,n este per"orat, aerul din el iese, iar plam,nul se colabeaa )nu mai poate "unctiona la
capacitatea lui normala&. Pacientul poate tusi s,nge rosu aprins. Pentru a mentine presiunea aerului
la ni!elul plam,nului, primul dumnea!oastra gest este sa acoperiti orice plaga deschisa a toracelui
cu un material impermeabil pentru aer, inchi,nd-o ermetic. Aceasta acoperire se numeste
pansament ocluzi1. <olositi pentru aceasta ambala( plastic de la produsele medicale pe care le a!eti
la indem,na, "olie de aluminiu, "olie de plastic. Brice material ce !a etanseia plaga este su"icient si
e"icient. 9n caul plagilor penetrante )ad,nci& a"lat la ni!elul toracelui "olosim comprese de
dimensiuni mai mari dec,t plaga si-l !om "i.a cu beni de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se
lasa liber, ne"i.ata, permit,nd pansamentului sa "unctionee ca o supapa. @n timpul inspirului, c,nd
toracele se destinde, pansamentul se lipeste de torace nepermit,nd intrarea aerului. 9n timpul
e.pirului, c,nd toracele re!ine, pansamentul se departeaa de peretele toracelui, permit,nd iesirea
aerului si la acest ni!el.
B.igenoterapia este importanta in tratamentul initial al unui plam,n traumatiat.
Aceasta trebuie administrata de personalul medical autoriat c,nd a(unge sau de primul a(utor daca
este instruit corespunator si are echipamentul disponibil.
?eiunile toracice pot a"ecta si inima. Ctanseiasi plaga in maniera descrisa mai
sus. Monitoriati caile aeriene, respiratia si circulatia. 8ratati socul, daca apare, si initiati
resuscitarea, daca este ne!oie.
23iecte penetrante
=aca e.ista un obiect penetrant, aplicati un pansament stabiliator si transportati
pacientul imediat la cea mai apropiata unitate medicala. Uneori obiectul penetrant este prea lung
pentru ca pacientul sa poata "i miscat din locul accidentului, inc,t acesta nu este transportabil. 9n
aceste cauri, poate "i necesar sa stabiliati obiectul penetrant si sa-l taiati cu gri(a aproape de
pacient. =aca !a int,lniti cu o ast"el de situatie, stabiliati obiectul penetrant c,t de bine puteti si
cereti imediat a(utor specialiat de la o echipa care are uneltele si antrenamentul necesar pentru
ast"el de situatii.
=aca gasiti pacientul cu un cutit sau alt obiect penetrant la ni!el abdominal, nu
incercati sa-l indepartati. >tabiliati obiectul inc,t sa nu se miste. Aplicati o rola mare de pansament
7
de "iecare parte a obiecului si asigurati rolele cu alt pansament in"asurat in (urul organismului. Cste
important sa stabiliati obiectul inc,t acesta sa nu se miste in cursul transportului la spital. Brice
miscare a obiectului penetrant poate produce noi leiuni interne.
Danda(area >i "i.area unui obiect penetrant
Au incercati sa mobiliati obiectul penetrant.
>tabiliati obiectul cu comprese.
Plasati banda(ul peste comprese.
Plagi a3dominal inc(ise
Plagile abdominale inchise apar de obicei ca urmare a unei lo!ituri directe cu un
obiect bont. 8rebuie sa cautati leiuni abdominale inchise de "iecare data c,nd o "orta s-a aplicat la
ni!elul abdomenului. Uitati-!a dupa escoriatii sau alte urme la ni!elul
abdomenului ce pot indica o lo!ire cu un obiect bont.
=e "iecare data c,nd un pacient traumatiat intra in soc, aduceti-!a aminte ca
numeroase leiuni interne abdominale sunt asociate cu hemoragie. 7,nd e.ista hemoragie interna ,
abdomenul poate de!eni destins, rigid, chiar dur. Pacientii cu leiuni abdominale inchise si semne de
soc trebuie poitionati pe spate cu picioarele usor ridicate )numai daca nu sunt dispneici&. Pastrati
temperature corpului.
=aca un pacient preinta hematemea )!arsa s,nge, culoare de la rosu aprins
P,na la maro inchis&, acesta poate indica hemoragie de la ni!elul eso"agului sau
stomacului. Monitoriati "unctiile !itale ale pacientului cu atentie, deoarece poate aparea socul. Au
administrati pacientului nimic per os )pe gura&. 8ransportati-l imediat la cea mai apropiata unitate
medicala.
Plagi a3dominale desc(ise
Plagile abdominale deschise sunt de obicei cauate prin taiere cu cutitul sau alt
obiect ascutit si sunt intotdeauna traumatisme se!ere.
Pentru a trata o plaga a3dominala desc(isa, urmariti acesti pasi#
aplicati o compresa sterile, umeda la ni!elul plagii+
mentineti temperatura corpului+
poitionati pacientul pe spate cu picioarele usor ridicate+
poitionati pacientul dispneic in poitie semise,nda+
administrati o.igen, daca este disponibil si sunteti pregatiti corespunator
=aca a!em o plaga abdominal !om "olosi pansament pe care de aceasta data il
8
!om "i.a pe toate cele patru laturi. =aca plaga este complicate cu e!isceratia )iesirea
organelor abdominale in e.terior& !om "olosi un pansament umed. Poitionati pacientul in decubit
dorsal )culcat pe spate& cu genunchii indoiti, pentru a rela.a musculatura abdominala.

!" incercati sa introduceti intestinele inapoi in abdomen.
Personalul medical autoriat are ser "iiologic steril, ce poate "i turnat pe compresa pentru a pastra
organele protrudate umede. <olositi doar ser "iiologic steril.
Plagile organelor genitale
Brganele genitale au o !asculariatie importanta, at,t la se.ul "eminin c,t si la
cel masculin. 8raumatismele genitale sunt "rec!ent asociate cu hemoragie se!era. Aplicati presiune
directa la ni!elul plagii genitale, cu o compresa uscata, sterila. Presiunea directa opreste de obicei
hemoragia. =esi poate "i (enant sa e.aminati regiunea genitala a pacientului pentru a determina
se!eritatera traumatismului, trebuie sa procedati ast"el c,nd suspectati leiuni genitale. Pacientul
poate su"eri o pierdere critica de s,nge daca nu gasiti plaga si nu controlati s,ngerarea.
Plagile e4tremitatilor
Pentru toate plagile deschise ale e.tremitatilor, aplicati o compresa sterila uscata
pe leiune si un banda( compresi! deasupra. Eidicarea membrului traumatiat determina scaderea
hemoragiei si a tume"actiei. 8rebuie sa imobiliati toate e.tremitatile traumatiate, "iindca pot
e.ista "racturi subiacente.
Plagile impuscate
Unele plagi impuscate pot "i trecute usor cu !ederea daca nu e"ectuati o
e.aminare atenta si complete a pacientului.
Ma(oritatea deceselor prin plagi impuscate apar datorita leiunilor la ni!elul
organelor interne sau a !aselor sang!ine mari. =eoarece plagile impuscate sunt gra!e,
tratamentul prompt si e"icient este important. Plagile impuscate toracice si cer!icale sunt o caua
importanta de leiuni ale coloanei si madu!ei spinarii. <iindca nu puteti !edea traseul glontelui prin
organism, acesti pacienti trebuie tratati ca si c,nd ar a!ea leiuni ale madu!ei spinarii.
Pentru a trata o plaga impuscata, urmati acesti pasi#
9
Cliberati caile aeriene si asigurati o !entilatie si o circulatie corespunatoare.
7ontrolati orice hemoragie e.terna, acoperind plagile cu comprese sterile si
aplic,nd presiune directa sau un pansament compresi!
C.aminati pacientul cu atentie pentru a "i sigur ca ati gasit toate ori"iciile de
intrare si de iesire.
8ratati simptomele socului%
- mentineti temperatura corpului
- plasati pacientul pe spate cu picioarele usor ridicate+
- plasati pacientul dispneic in poitie semise,nda+
- administrati o.igen daca este posibil.
8ransportati prompt pacientul la o unitate medicala apropiata.
Eesuscitati pacientul daca acesta intra in stop cardiac ca urmare a pierderii de s,nge.
Plagile muscate
Muscaturile de animale sau de om pot "i de la minore p,na la se!ere. 8oate
muscaturile sunt "oarte susceptibile de a pro!oca in"ectie. Muscaturile animalelor
ne!accinate pot determina ra3ie. Plagile muscate minore se spala cu apa si sapun, daca este posibil.
Plagile muscate ma(ore trebuie tratate control,nd hemoragia si aplic,nd o compresa si un banda(
corespunator.
8oti pacientii ce au "ost muscati de un animal sau de o alta persoana, trebuie
tratati de un medic. 9n ma(oritatea tarilor, personalul medical autoriat trebuie sa raportee
muscaturile de animale la directia de sanatate locala sau la politie.
Plgile 1ec(i
Plgile care dep#esc * ore de la accident se consider in"ectate+ li se "ace acela#i tratament descris
mai sus, ns plaga nu se suturea primam.
?a plagile septic pielea din (urul lor se cur circular, de la e.terior spre interior. Plgile !echi,
in"ectate, secretante, nesuturate se aseptiea prin splri cu soluii antiseptice, pansamente locale
umede cu cloramin #i ri!anol sau soluie de antibiotic con"orm antibiogramei. 7ompresa umed !a
"i acoperit cu una-dou comprese uscate, apoi se "i.ea pansamentul, "ie prin n"#urare
)banda(are&, "ie "i.,nd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu gali"i.+ plgile !echi
se pansea #i se controlea ilnic
5ngri,irea unei plgi operatorii
Plaga suturat nein"lamat se tratea prin pansare steril.
- se dein"ectea cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan de *-F
cm, "olosind, la "iecare #tergere, alt tampon
- plaga suturat se dein"ectea, de asemenea, printr-o singur #tergere cu tamponul
mbibat n tinctur de iod sau alcool
- apoi se dein"ectea din nou tegumentul din (urul plgii
- se acoper plaga cu compres steril ' pansamentul se "i.ea dup metoda cunoscut
10
11