Afazia Clasificare 1. Afazia Broca(motore) 2. Wernike(senzoriala) 3. Globala 4. De conducere (asociativa) 5. Anomica(nominala) 6. Transcorticala 7. Subcorticala 8. Expresiva 9. Receptiva 10.

Amnezica 11. Anatrie pura 12. Surditate verbala 13. Dinamica 14. Motora eferenta 15. Motora aferenta 16. Acustico-mnezica 17. Semantica N.B. Luria imparte afazia Broca in: Motora eferenta si Motora aferenta Anatrie pura Surditate verbala Globala De conducere (asociativa) Anomica(nominala) Transcorticala Subcorticala Expresiva Receptiva Amnezica Globala Receptiva Amnezica Globala Dinamica Acusticomnezica Semantica Botez M. Nume autor Verza E. Luria A. Clasificarea traditionala Globala De conducere (asociativa) Anomica (nominala) Transcorticala Subcorticala Mititiuc I. si Tobolcea I. In clasificarea acestor autori intilnim doar: motora si senzoriala

Comune pentru toate clasificarile sunt: Broca(motora) Wernike(senzoriala)

1. Afazia Broca(motore)-persoanele sunt incapabile sa foloseasca vorbirea(e vorba se mutism) sau folosesc cuvinte izolate, prin care vor sa exprime o intreaga propozitie.1 olarescu

2. Wernike(senzoriala)- caracterizat prin tulburri accentuate ale n elegerii limbajului i printr-o produc ie verbal fluent, normal din punct de vedere fonetic, dar profund alterat semantic, de neneles pentru interlocutor.

3. Globala- toate functiile bazale ale limbajului sunt afectate, individul poate avea dificultati in vorbire, dar reuseste sa scrie bine, simte slabiciuni in partea dreapta a corpului
1

4. De conducere(asociativa)-conduce la dezintegrarea intregii sfere psihologice a omului, dereglind intii de toate, functia comunicativa a limbajului(A. Luria) 5. Anomica(nominala)-se exprima prin imposibilitatea de a gasi numele unei persoane sau denumirea corecta a unui obiect:de cele mai multe ori obiectul este descris, nu numit. 6. Transcorticala - exista 3 tipuri : motorie , senzoriala si mixta. Toate formele difera de celelate prin abilitatea individului de a repeta cuvintele, frazele si propoziii. 7. Subcorticala - se aseamana cu formele tradiionale de afazie, dar circumscrie si tulburri atipice ale limbajului. 8. Expresiv - se refera la dificultatea utilizarii limbajului in exprimarea gandurilor (tulburare a limbajului expresiv) si poate implica probleme de vorbire, scris sau ambele. De exemplu, oamenii vorbesc cu multe intreruperi, incoerent si reiau de multe ori acelasi subiect, pot folosi in mod gresit cuvintele, omit cuvintele de legatura sau utilizeaza cuvintele in ordinea gresita. Aceste persoane se straduesc sa comunice corect, desi nu au nici o problema in a intelege limbajul celorlalti. 9. Receptiva - este caracterizata prin intelegerea cu dificultate a limbajului si poate provoca probleme de vorbire, intelegere, lectura etc. Oamenii pot auzi ce se spune si sunt capabili de a citit un text insa nu pot intelege. 10. Amnezica - tulburare de comunicare usoara care se limiteaza la uitarea mai mult sau mai putin accentuata a substantivelor. 11. Anatrie pura se manifesta sub forma unei imposibilitati de a executa actele motorii necesare producerii unei foneme 12. Surditate verbala o dificultate izolat, adesea grav n recunoaterea informaiilor sonore constitutive ale limbajului oral, n timp ce auzul este intact i semnificaia diverselor sunete non verbale este recunoscut 13. Dinamica 14. Motora eferenta aceasta tulburare se manifesta n primul rind prin aceia ca este dereglata vorbirea orala este nu numai ca un defect al organizarii vorbirii,ci si ca un act motor, dar si prin dereglarea grav a structurii gramaticale a vorbirii 15. Motora aferenta 16. Acustico-mnezica

17. Semantica

Intervenii recuperative:
Activitatea de restabilire a vorbirii la afazici se ncepe numai dup ce fenomenele acute ale bolii au ncetat . Unele cauze sunt pur mecanice i trebuie s se atepte vindecarea complet a rnii, dispariia durerilor de cap i a spasmelor. S-a constat c rezultatele terapiei sunt mai rapide i mai reuite dac se ncepe restabilirea vorbirii imediat ce este posibil. Primele exerciii sunt scurte (cteva minute) pentru a evita oboseala i eventualele complicaii cerebrale. Este indicat ca primele exerciii s se desfoare sub supravegherea medicului. Durata exerciiilor va fi stabilit n fiecare moment n funcie de rezistena la efort a fiecrui afazic. Se poate ajunge pn la 30-40 minute, iar pentru activitile n grup pn la 40-60 minute. Metodele i procedeele trebuie s fie flexibile i variate i este indicat abordarea individual inndu-se cont de posibilitile fiecrui subiect. n unele cazuri vorbirea se restabilete uor, folosind exerciii de conversaie, citire, dar la majoritatea afazicilor sunt necesare exerciii detaliate de pronunie , de nelegere, pornind de la sunete i silabe.

Tratament:
1. Tratament complex: participa echipa multidisciplinar neurolog, kinetoterapeut,logoped; 2. Oamenii care sufer de afazie sunt spitalizai pentru o perioad de timp; 3. Tratamentul de cele mai multe ori este individual, ulterior asociat cu terapia de grup. 4. Durata tratamentului este legat de particulariti psihoclinice ale pacientului; 5. Recuperarea funcional,este datorat capacitii creierului de a crea noi conexiuni interneuronale, ceea ce se numete plasticitate cerebral.

La afazicii motori trebuie contientizate toate micrile articulatorii. Pentru aceasta i se cere s observe n faa oglinzii forma i consecvena fiecrei micri, solicitndu-i s realizeze aceste micri, concomitent, reflectat, apoi independent. De obicei se pornete de la micrile pstrate i se formeaz treptat articulaiile sunetelor, ncepnd cu vocalele. Sunetul reprodus se consolideaz i se generalizeaz. Se face legtura ntre fonem i grafem.. Urmeaz asociaia contient a vocalelor (au, ua) folosind demonstraia. n mod asemntor se formeaz i consoanele, ncepnd cu cele care necesit micri mai simple (p,b,m,n,f,v). Se poate apela la ajut or mecanic, s simt vibrarea laringelui n momentul pronunrii sunetului deoarece nu poate pronuna sunetul dup auz, structurile vechi fiindu-i distruse. La afazicul senzorial, accentul se va pune pe latura semantic a vorbirii, pe fixarea unui neles pentru fiecare cuvnt. n prima etap este indicat s se dezvolte auzul fonematic, folosindu-se analiza kinestezic, tactil, optic. Pentru fixarea particularitilor pronuniei subiectul trebuie s pipie laringele, cutia toracic, s simt jetul de aer pe mn, s urmreasc n faa oglizii articulaia sunetului respectiv, s simt ncordarea organelor de vorbire prin atingerea cu mna n regiunea rdcinii limbii. n general, afazia senzorial se corecteaz mai rapid dect cea motorie i poate dispare fr a desfura o munc special.