You are on page 1of 15

DENSITATEA POPULAIEI

Concepte
Densitatea populaiei raport intre numarul populatiei la un moment dat si suprafata teritoriului locuit de aceasta. Tipuri de densiti:

a. Densitatea general (medie) a populaiei b. Densitatea brut numarul populatiei raportat la perimetrul construibil al localitatii
( loc. / ha. ) c. Densitatea neta numarul populatiei raportat la zonele de locuit ( loc. / ha. ) d. Densitatea agricola numarul populatiei care lucreaza in agricultura raportat la unitatea de suprafata cultivata. e. Densitatea fiziologica numarul populatiei pe unitatea de suprafata cultivabila. f. Densitatea populatiei urbane numarul locuitorilor unui oras raportat la suprafata administrativa a acestuia. g. Densitatea populatiei rurale numarul locuitorilor unei comune raportat la suprafata acesteia. h. Densitatea circulatiei rutiere numarul participantilor la circulatie ( vehicule, calatori ), la un anumit moment, pe unitatea de lungime a unei cai rutiere. i. Densitate a constructiilor raportul dintre numarul cladirilor si suprafata de teren ( ha ) pe care se afla acestea. Indica gradul de ocupare a terenului. j. Densitate a localitatilor in teritoriu raportul care exprima numarul de asezari umane prezente pe o anumita suprafata. oate fi ! densitate a asezarilor urbane ( suprafata de raportare este de "### $m% ), densitate a asezarilor rurale ( care se calculeaza la "## $m% ). k. Densitate a locuintelor numarul de locuinte raportat la suprafata de teren ( ha ). l. Densitate a retelei de transport indicator care exprima lungimea cailor de comunicatie pe o anumita suprafata. m. Densitate a retelei de transport in comun raportul dintre lungimea strazilor incluse in reteaua de transport in comun si suprafata teritoriului localitatii respective. n. Densitate a retelei stradale indicator care exprima lungimea sau suprafata carosabila raportata la suprafata teritoriului localitatii. o. Densitatea robotica indicator care exprima masura gradului de automatizare industriala a unei tari, exprimat prin numarul de roboti industriali raportat la "#.### de persoane anga&ate in industria prelucratoare.

p. Densitate a anga&atilor masura a densitatii muncitorilor in industrie obtinuta pentru


fiecare loc de munca, astfel ! numarul obisnuit de locuitori / spatiul ocupat ( ha. ).

FACTORII CARE INFLUENEAZA REPARTI IA GEOGRAFIC A POPULAIEI 'actorii fizico(geografici deosebit de importanti in repartitia geografica a populatiei , fapt usor constatat prin examinarea zonelor nepopulate sau slab populate ale planetei , acestea corespunzand aproape in toate cazurile unui mediu ostil sau putin favorabil existentei umane . )ediul natural afecteaza repartitia geografica a populatiei , dar e greu de apreciat rolul exact al acestuia . *olul cel mai semnificativ ! +,I)- si *.,I.'/, . +,I)- cea mai importanta impune limitele cele mai stricte . 0onele de vid demografic de pe harta populatiei mondiale arata influienta a trei elemente! 1 temperaturile prea scazute 1 temperaturile prea ridicate 1 pluviozitatea *.,I.'/, Densitatea se reduce in functie de relief cauze ! 2 pantele accentuate impiedica sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului . 2 reducerea 34+ o data cu cresterea altitudinii nu e favorabila anumitor culturi . In cadrul acestuia exista doua relatii ! 5 relatia populatie ( altitudine 5 relatia populatie relief 'actorii istorici mult mai importanti decat factorii naturali numeroase ratiuni istorice pot explica in acest caz formarea densitatilor . 6cuparea initiala a teritoriului depinde de vechimea popularii . +urentele migratorii au afectat numarul populatiei , in sensul cresterii sau scaderii acestuia in perioadele mai recente . 'actorii economici au o influienta deosebita , insa numai acolo unde exista tehnici pentru exploatarea acestora . -cestia cuprind doua componente ! 7 resursele minerale si energetice

7 progresul tehnic si inovatiile Tabel nr.3. - Raspandirea populaiei pe regiuni geografice (1950 - 2012 - 2050) - % anul "89# %#"% %#9# Total mondial "##: "##: "##: Africa ;,; "9." "8.; America de Nord <.< >.8 >.> America Latin <.; ;.9 8." Asia 99.< <#.> 98." Europa %".= "#.> =.# ceania #.9 #.9 #.9

E!oluia densitii generale "medii# a populaiei Terrei$ %n inter!alul &'() * +)&). 3arile cu cele mai mici densitati , respectiv ! )onaco , ?ingapore , )alta , @ahrein , Aatican , )aldive , @angladesh , /ruguaB , Cuineea .cuatoriala , Insulele ?olomon , Aanuatu , ?udan , araguaB , 'inlanda , Doua 0eelanda , 0ambia , -rgentina , 6mar , -lgeria , -rabia ?audita , ?omalia , Dorvegia , @elize , apua Doua Cuinee , 3ur$menistan , )ali , Digeria , +ongo , -ngola , *usia , @olivia , +iad , *epublica +entral(-fricana , Eazahstan , Cabon , CuBana , +anada , ,ibia , )auritania , Islanda , ?urinam , @otsFana , -ustralia , Damibia , )ongolia G au ca si cauze ale densitatii scazute a populatiei ! influienta factorilor naturali (clima si relieful ( spre exemplu *usia , Dorvegia ) , razboaiele ( spre exemplu ,ibia ) , suprafata mica a statului ( spre exemplu )aldive , )onaco , )alta ) , saracia ( spre exemplu +ongo , *epublica +entral( -fricana ) , degradarea conditiilor de igiena ( in general in tarile din -frica ) , mortalitatea generala si infantila foarte ridicata , frecventa ridicata a anumitor parazitoze sau afectiuni grave . 3arile cele mai populate , respectiv ! @arbados , 3aiFan , Dauru , )auritius , +oreea de ?ud , ?an )arino , 3uvalu , 6landa , ,iban , +omore , Haponia , India , Insulele )arshall , *Fanda , .l ?alvador , @elgia , ?ri ,an$a , ?f. Aicentiu si Crenadine , Israel , 'ilipine , Iaiti , @urundi , ?fanta ,ucia , Crenada , Aietnam , Hamaica , )area @ritanie , Cermania , ,iechtenstein , 3rinidad(3obago , a$istan G au ca si cauze ale densitatilor mari ale populatiei ! au o clima favorabila ( spre exemplu , 6landa , 'ilipine ) , suprafata mare a statului ( spre exemplu India , Israel ) , bogatia ( Cermania care este cea mai mare putere economica din lume ) , conditii de igiena foarte bune ( spre exemplu )area @ritanie , @elgia ) .

DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI GEODEMOGRAFICI N INTERVALUL 1950 2012

CONCEPTE a. MICAREA NATURAL : To a!" a #a $o%"&"'a("!o( '# a)a( "* *+$a(+! ," , (+' +(a )o)+!a "#" - 'a +($a(# a *a, #("!o( ," %#'#,#!o( 'a,a o(""!o( ," %".o( +("!o( . /. Na a!" a # : F(#'.#* a *a, #("!o( %# 'o)"" ."" "* 'a%(+! +*#" )o)+!a "" - "* (0o a*+$" a )#("oa%a %# "$) . '. Mo( a!" a # : F(#'.#* a 'a1+("!o( %# %#'#, - a)a(+ # "* 'a%(+! +*#" )o)+!a "" "* (0o a*+$" a )#("oa%a %# "$) . %. 2)o( *a +(a! : D"&#(#* a %"* (# *+$a(+! %# *a,'+ " ."" ," *+$a(+! %# %#'#,# 3#*#(a!# .

,ND,CAT -, DE E.AL/A-E

a. -ata brut de natalitate "N# msoar frecvenJa sau intensitatea naKterilor Ln cadrul unei anumite populaJii Ki se calculeaz prin raportarea numrului de nscu i-!ii ("!) la efec#i!ul mediu al popula iei ($m) exprimMndu(se Ln promile. DeKi la numitorul relaJiei este cuprins Lntreaga populaJie, nu numai cea supus riscului de a naKte, rata brut de natalitate este un indicator des utilizat atMt Ln statisticile naJionale, cMt Ki Ln comparaJiile internaJionale. Nn mod obiKnuit intensitatea natalitJii populaJiei se determin pentru perioada anului calendaristic. Dac anumite situaJii o cer ea se poateimpune determinarea densitJii medii anuale a nscuJilor vii prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristic a anului (O<9 zile) Ki durata perioadei pentru care se calculeaz rata natalitJii. b. -ata general de fertilitate "0g# este expresia raportului dintre numrul de nscuJi vii (Dv) Ki numrul populaJiei feminine Ln vMrst fertil .

Aaloarea acestui indice este influenJat nu numai de fertilitJile specifice dup vMrst, ci Ki de structura populaJiei feminine dup vMrst. *ata general de fertilitate apropie Ln mod considerabil efectivul nscuJilor vii de unul din factorii determinaJi, care condiJioneaz potenJialul intrrilor Ln sistemul populaJiei Ki anume dimensiunea contingentului fertil feminin. Nntre rata general de fertilitate Ki rata general de natalitate exist o conexiune direct, Ln sensul c intensitatea fertilitJii determin nivelul de natalitate. 1ilan2ul demografic natural -naliza separat a natalitJii sau mortalitJii nu ofer posibilitatea LnJelegerii Ln toat complexitatea sa a procesului privind miKcarea natural a populaJiei. -cest lucru este posibil confruntMnd cele dou fenomene demografice prin sistemul bilan2ului demografic natural "Bdn# care reprezint diferenJa dintre na#ali#a#e (") Ki mor#ali#a#e (% ) . Nn funcJie de raportul dintre naKteri Ki decese, bilanJul demografic poate fi! ( po&i#i!' cMnd N>M Ki se numeKte spor sau e(ceden# na#uralG ( nul' cMnd N = MG ( nega#i!, cMnd N<M, numindu(se deficit natural. 1ilan2ul demografic natural reprezint diferenJa dintre natalitate Ki mortalitate Ki nu are nici o semnificaJie pentru puterea de reproducere a populaJiei. +u toate acestea, el este folosit pe scar larg, acordMndu(i(se o importanJ pe care el nu o poate avea. .l apare Lns foarte util Ln aprecierea tranziJiei demografice, mai cu seam prin faptul c unul Ki acelaKi bilanJ natural se poate realiza la nivele diferite ale natalitJii Ki mortalitJii. De aceea, pentru analiza demografic este util s se de#ermine ra#a bilan ului demografic na#ural, ca medie pe perioade semnificative, din punctul de vedere al istoriei demografice. @ilanJul demografic natural ne a&ut s descriem Ki s LnJelegem creKterea demografic, Ki nu reproducerea populaJiei. )ai mult chiar un bilanJ natural pozitiv poate s camufleze perspectivele reproducerii populaJiei. Dac bilanJul natural, ne a&ut s LnJelegem creKterea demografic, aceasta.
Tabel nr.1 - Evoluia ratelor natalitii, mortalitii i sporului natural n intervalul 1950 -2012 i perspectiva 2050

Tabel nr.1
Nasteri pe an Perioada ambele sexe combinate 3 994 4 336 4 200 3 613 3 370 3 379 3 649 3 870 3 965 3 884 4 081 4 243 4 351 4 469 4 550 4 608 4 724 4 877 5 002 5 093 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Ambele sexe combinate 1 558 1 682 1 820 1 944 1 978 1 941 2 051 2 183 2 260 2 354 2 455 2 522 2 647 2 776 2 931 3 133 3 392 3 672 3 909 4 067 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Sporul natural 1.62 1.70 1.36 0.98 0.90 0.96 0.96 0.99 1.00 1.18 0.99 0.89 0.85 0.80 0.74 0.67 0.61 0.56 0.52 0.48

19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050

Factorii care au influenat evoluia natalitii, mortalitii, sporului natural 'actorii care determina evolutia natalitatii sunt ! P factorii economici nivelul general de dezvoltare economica , conditiile de viata . P factorii politici fiecare stat isi elaboreaza propria politica demografica ! incura&are a nasterilor ( pronatalista ) G limitare a acestora ( antinatalista ) G neutra, care nu intervine deloc in evolutia normala a natalitatii .

P factorii socio culturali statutul femeii in societate , religia , climatul psihologic general si varsta populatiei . 'actorii care determina evolutia mortalitatii sunt ! Q Divelul general de dezvoltare economica progresul tehnico(economic , ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei , imbunatatirea alimentatiei , cresterea mi&loacelor de lupta impotriva unor maladii , reducerea timpului de lucru si salariile mai ridicate au contribuit in tarile avansate la scaderea ratei natalitatii . Q ?istemul de ingri&ire medicala calitatea serviciilor , gradul de pregatire al personalului medical , infrastructura si echipamentele sanitare. Q Divelul general de instruire a populatiei dieta , limitarea consumului de alcool , renuntarea la tutun, un anumit comportament fata de maladii , exercitatea anumitor meserii comporta riscuri ce ridica nivelul . Q ?tructura pe grupe de varsta si sexe o populatie cu un numar ridicat de varstnici se va caracteriza printr(o rata a mortalitatii ridicata , in timp ce tarile cu o populatie tanara numeroasa ar trebui sa prezinte rate ale mortalitatii mai reduse . Diferentieri pe cele doua sexe ! o supramortalitate masculina in tarile dezvoltate G o supramortalitate fenomen in tarile islamice , in subcontinentul indian si in statele cu civilizatii agrare traditionale . +auze ! activitatii dificile la care sunt supusi barbatii , accedentele de munca , accidentelor rutiere , maladiilor datorate consumului de alcool si tutun . +u cat nivelul de dezvoltare economica este mai ridicat , cu atat supramortalitatea masculina tinde sa creasca . Q @olile incurabile cardiace ischemice , cerebrovasculare ( atacuri cerebrale ( hipertensiunea), infectii ale sistemului respirator inferior ( pneumonie , bronsite acute , abcese pulmonare , pneumonii ) , infectioase ( IIA / ?ID- ) , pulmonare obstructive cronice ( gradul inalt de poluarea din anumite orase ) , diareica , tuberculoza, malaria , cancerul ( de toate tipurile dar in special cel de trahee/ bronhii / plamani ) . Q -ccidentele rutiere au cel mai mare impact mediatic cand vine vorba despre cauzele deceselor . 'actorii care determina evolutia sporului natural sunt ! R ozitiv cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor . R Degativ daca nivelul natalitatii e mai redus decat nivelul mortalitatii in acest caz preferandu(se insa termenul de dificit natural ori cel de declin demografic . R S # S cand valoarile ratei natalitatii sunt egale cu cele ale ratei martalitatii .

DIFERENIERI TEMPORALE I 2PAIALE ALE MORTALITII INFANTILE- 2PERANEI DE VIA I V4R2TEI MEDII

CONCEPTE
3ortalitate infantil T frecvenJa deceselor Ln primul an de viaJ la o mie de copii nscuJi vii. 4perana de !ia este durata medie a viaJii unui individ sau numrul mediu de ani viaJ rmaKi la o anumit vLrst. ?peranJa de viaJ depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. Nn Jrile cu mortalitate infantil ridicat, speranJa de viaJ la naKtere este foarte mult influenJat de rata mortalitJii Ln primii ani viaJ. Nn aceste cazuri, se msoar de exemplu speranJa de viaJ la vLrsta de 9 ani.

INDICATORI DE M2URARE
*ata mortalitatii infantile indicator statistic care indica numarul copiilor decedati in varsta sub un an la "### de nascuti vii intr(o anumita perioada de timp , in general un an calendaristic . *ata de mortalitate infantila pe medii se calculeaza ! numarul de decese a copiilor de pana la " an de viata raportat la numarul de nascuti vii , la o populatie de "### de locuitori . *ata de mortalitate infantila pe sexe numarul de decese a copiilor de pana la " an de viata , de sex masculin sau femin raportat la numarul de nascuti vii , de sex masculin sau feminin , la o populatie de "### de locuitori . *ata neonatala precoce decesele copiilor intre #(< zile de la nastere / numarul de nascuti vii , la "### de locuitori . *ata neonatal tardiva decesele copiilor intre =(%= zile de la nastere / numarul de nascuti vii , la "### de locuitori . *ata neonatal decesele copiilor intre #(%= zile de la nastere / numarul nascutilor vii , la "### de locuitori .

*ata postneonatala decesele copiilor %;(O<> zile de la nastere / numarul de nascuti vii , la "### de locuitori . *ata perinatala numarul copiilor nascuti morti plus decesele intre #(< zile de la nastere / numarul de nascuti vii , la "### de locuitori .

Factorii care au influenat evoluia mortalitii, infantile speranei e via, v!rstei me ii

'actorii de risc ai mortalitatii infantile +onditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc. Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr(o viziune sistemica, clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. -ceasta clasificare tine seama de integrarea biosistemului mama(copil in alte biosisteme! familia, populatia, mediul (fizic si social), fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. ". @iosistemul mama( copil! 'actori endogeni! (care tin de mama! (virsta (sub "8 ani, peste O9 ani)G (paritateG (avorturi in antecedenteG (patologie generala si obstetricalaG (accidente in timpul nasteriiG (interventii obstetricale. (care tin de copil! (greutate mica la nastereG (sexul masculinG (rangul nou(nascutuluiG (virsta (primul trimestru)G (handicapuri biologice (malnutritie, rahitism, anemie, malformatii, infectii in interferenta cu factori exogeni). 'actori exogeni! 9# (intoxicatiiG (accidenteG (factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). %. 'actorii care tin de familie! (starea civila a mamei (mama celibatara)G (familie dezorganizataG (nivelul scazut de instructieG (venitul familieiG (conditii de locuit nesatisfacatoareG (familii cu domiciliul nestabilG (alcoolismulG (vagabonda&ulG (tinerele familii in primul an de la constituirea lor. O. 'actori demografici! (variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatiiG (planificarea familiala.

3,CA-EA NAT/-AL5 E. L/,A 0E-T,L,T5,, , A -E6- D/CE-,, NETE

C NCE6TE .7rst fertil : vMrst Ln limitele creia femeia sau brbatul sunt apJi pentru procreare. 0ertilitate : capacitate de reproducere a unui organism. si raportul dintre numrul copiilor nscuJi vii Ki cel al femeilor la vMrsta de procreare -eproducere net : fenomen demographic de inmultire, in genere , pentru un cuplu casatorit care va continua cuplul parental G o generatie inlocuieste generatia precedenta . *eproducerea in demografie se calculeaza in functie de numarul de fiice , chiar daca se crede ca % copii inlocuiesc cuplul care i(a adus pe lume . *eproducerea poate fi asigurata doar din momentul in care fiicele respective a&ung si ele la varsta la care dau nastere propriilor urmasi . Intervine , nu numai numarul de copii ssau descendenta finala , ci si factorul de mortalitate . Daca mortalitatea este redusa sunt sanse foarte mari ca descendenta sa a&unga la varsta de reproducere , aducand pe lume copii necesari . 6bservarea longitudinala fiind destul de dificil de realizat , demografia recomanda o metoda simplificata , observarea transversala si indicii obtinuti p baza ei . ?e calculeaza mai intai rata totala de fertilitate ( *3' ) , ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupa varsta din perioada respectiva . ?e aplica apoi raportul de feminitate la nastere , cca. #,>;; pentru a evidentia numarul de nasteri feminine ( fiice ) , se folosesc apoi probabilitati de supravietuire pana la >8 de ani . In felul acesta se obtine rata totala de fertilitate ( numarul de copii ) , apoi rata bruta de reproducere ( *@* ) , ca numar de fiice , fara sa se ia in considerare efectul viitor al mortalitatii si rata neta de reproducere . entru inlocuirea simpla a generatiilor , rata neta de reproducere trebuie sa fie " , adica o fiica supravietuitoare care inlocuieste pe mama ei . 6 rata supraunitara inseamna o reproducere ingustata , si deci , in perspectiva , declinul demografic . ?(au conturat cateva tipuri de reproducere a populatiei , din cele mai vechi timpuri pana in prezent ! reproducere traditionala , reproducere exploziva si reproducere in declin . -eproducere demografica in declin : tip de reproducere cunoscuta si sub denumirea de criza demografica specifica tarilor dezvoltate economic . -cest tip de reproducere se face simtit odata cu inceputurile muncii industriale , respective ale revolutiei industriale . ?e caracterizeaza prin natalitate in faze moderat reduse , mortalitate si respectiv spor natural moderate si marcheaza scaderea constanta a natalitatii , trecerea , de catre ma&oritatea tarilor din aceasta categorie , de la reproducerea largita la reproducerea # si regresiva . 6rientativ reproducerea in decline este marcata de un spor natural de sub "# U . -eproducere demografica traditinala : 3ip de reproducere specifica perioadei premergatoare secolului a VIV lea , cand toate statele au o natalitate foarte mare decompensata de mortalitate , de asemenea , foarte accentuata , iar sezultatul fiind un spor natural redus . -semenea evolutii se desfasurau in conditiile unei durate a vietii de

%9(O9 de ani , caracterizata prin conditii grele de viata si generata de conditiile necorespunzatoare de igiena sanitara si de un nivel de cultura redus . Imaginile unei asemenea reproduceri sunt si astazi prezente la o serie de popoare ramase mult in urma atat din punct de vedere economic , cat si cultural . -eproducerea demografica e8plo9i!a : 3ip de reproducere caracteristica tarilor care pana la cel de(al doilea *azboi )ondial se distingeau prin evolutia specifica tipului traditional . -cest tip de reproducere se distinge printr(o natalitate S forte S si o mortalitate moderata , relative redusa , ceea ce finalizeaza un spor natural ridicat si foarte ridicat . -semenea evolutii , in present , caracterizeaa tarile in curs de dezvoltare ( ale -fricii 6ccidentale , 6rientale , -siei de ?ud(Aest si -mericii +entrale ) care au beneficiat de un avans economic , social(sanitar in conditiile unei independente politice si economice . *eproducerea demografica exploziva se distinge printr(o natalitate care a&unge pana la 9#(99 U ceea ce corespunde in medie unui numar de "#("% nasteri la o femeie . 6rientativ , valoarea medie a natalitatii in cadrul acestui tip de reproducere este de O" U cu o valoare medie a mortalitatii de "% U , un spor mediu natural deci de %O U . ?pecificul vietii in tarile mentionate este dat de durata medie a vietii de pana la 99 ani , de faptul ca femeia participa nesemnificativ in productie , gradul lor de ocupare nedepasind 9 : . 3ot aici casatoriile inca se mai practica de foarte timpuriu , la ">("< ani , in unele tari chiar mai devreme G exemplu ! in India pana la obtinerea independentei , casatoriile se practicau la varsta de "%("O ani , dupa care s(au legiferat la "9 ani , iar in present la "; ani . *eproducerea exploziva confirma trecerea de la reproducerea traditionala la S explozia demografica S .

,ND,CAT -, DE 354/-A-E *ata bruta a natalitatii masoara frecventa sau intensitatea nasterilor in cadrul inei anumite populatii si se calculeaza prin raportarea numaruluio de nascuti vii la efectivul mediu al populatiei exprimandu(se in promile ( U ) . *ata fertilitatii generale indicator calculat prin raportarea numarului total de nasteri la populatia feminina de varsta fertila . *ata totala de fertilitate reprezinta numarul mediu de copii pe care l(ar naste o femeie ( o generatie de femei ) in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varsta si in absenta mortalitatii . I@* numarul mediu de fetite pe care le(ar naste o femeie in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii . +alendarul fertilitatii distributia ratelor de fertilitate pe grupe de varsta . Iar perioada de fertilitate a femei este impartita in = grupe cincinale ! "9("8 , %#(%> , ... , >9(>8 .

0actorii care au influenat e!oluia fertilitii i a reproducerii nete

'actorii demografici distributia pe sexe , structura populatiei , in special a populatiei feminine pe grupe de varsta , nuptialitatea si divortialitatea . 'actori medico(biologici sterilitatea primara si secundara , sterilitatea masculina , patologia genitala , igiena sexuala . 'actorii sociali prelungirea scolarizarii , gradul de anga&are a femeilor in activitatile socio(economice . )igratia populatiei ca fenomen de masa determinata de factori sociali , politici , economici , culturali 'actorii legislativi prevederile codului muncii si codului familial , sistemul de alocatii pentru copii , programe de protectie materno fetale . 'actorii subiectivi atitudinea fata de copii , numarul de copii doriti , numarul de copii realizati , metode si mi&loace contraceptive 'actorii locali traditionali nivelul cultural , obiceiurile locale , religie .

3,:-AT,,LE ,NTE-NAT, NALE

C NCE6TE

'lux migratoriu numarul total al deplasarilor efectuate de populatie in cursul unei perioade ( zi , ora , luna , an , etc. ) de la o zona de origine comuna spre o zona de destinatie comuna , din diferite motive . ( .rdeli W +.6. , pag. "%8 ). )igratia internationala migratie ce are loc in afara granitelor unui stat . -ccentuarea curentilor migratorii , a fortei de munca mai ales , are la baza marile decala&e economice intre tari . 'luxurile migratorii se orienteaza dinspre tarile slab dezvoltate spre cele cu un nivel ridicat de dezvoltare economica . )igratia selectiva proces prin care cei care migreaza sunt selectati pe criterii de varsta , aptitudini si alte caracteristici personale G in cazul migratiei internationala , tara gazda decide conditiile privind varsta , sanatatea , ocupatia , moralitatea etc. imigrantilor. )igrant activ migranti care cauta destinatii convenabile , care sa ii garanteze prosperitatea viitoare . )igratie neta proces prin care persoanele isi schimba locul de rezidenta in mod definitiv sau temporar . .lementele ! timp si spatiu sunt integrate conceptului , inpunandu(se relevarea lor in analiza . 3rebuie facuta diferenta dintre circulatie si migratie , care implica schimbarea resedintei . Din punct de vedere geografic , scara spatiala la care se efectueaza migratia este foarte importanta si poate fi ! intraurbana , rurala spre urbana , urbana spre urbana , interregionala , internationala etc. . De asemenea migratia poate fi centripeta caz in care populatia se deplaseaza spre centrele urbane din zonele rurale incon&uratoare si centrifuga , caz in care populatia se deplaseaza din zonele centrale ale oraselor spre arealele rurale incon&uratoare sau spre orasele mai mici din impre&urimi . *ata de migratie indice care masoara intensitatea migratiei sau a mobilitatii spatiale prin raportarea valorii migrantilor la numarul mediu al populatiei se calculeaza ! numarul total al migrantilor / numarul mediu al populatiei , la "### de locuitori .

0actorii care au influientat migratia internationala

De obicei oamenii isi parasesc locurile natale din motive economice, plecand in cautarea unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu , pentru a scapa de saracie . Desigur , multi altii se deplaseaza in arii geografice noi ca urmare a unor persecutii culturale si religioase , sau datorita unor conditii politice adverse . 6ricum , dintre toti

factorii care influienteaza fluxurile migratorii cei economici raman determinanti ! foamete , soma& , lipsa terenurilor agricole . ?e intelege ca fluxurile migratorii determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare . .xista , insa cauze involuntare ! transferare fortata a unor populatii dintr(un continent in altul , razboaiele , expulzare , calanitati naturale de proportii etc. -stfel , intre "9## si ";9# negustorii de sclavi au transferat fortat din -frica in -merica , aproximativ 8.9 milioane de oameni , in principal pentru a servi drept forta de munca gratuita in agricultura . Dupa primul razboi mondial , datorita unor restrictii puse de ?/- in calea imigrarii , aceasta tara a continuat sa gazduiasca strainii , intr(un ritm mult mai mic , respectiv in &urul a <##.### de persoane pe an . Dupa cel de(al doilea razboi mondial , migratia internationala a continuat , cauzele fiind diferite - continuat migratia spre -merica de Dord , -stralia si -frica de ?ud G razboiul din Aietnam a dat nastere unui val de refugiati G s(au intensificat fluxurile migratorii dinspre -merica ,atina spre ?tatele /nite ale -mericii G migratia evreilor spre Israel , in special din .uropa +entrala si din *usia , mai nou , migratia est europenilor este .uropa de Aest si ?./.-. . 3oate aceste miscari de populatie nu reprezinta decat o parte a unui tablou global , care nu poate fi descris in toate detaliile sale , pentru ca nu sunt suficient de bine cunoscute proportiile migratiei ilegale . In general , migreaza generatiile tinere cu o pregatire profesionala superioara .

You might also like