SUPORT DE CURS Tema 3: Afectivitatea

1. 2. 3. 4. 5. Afectivitatea i procesele afective definiie i caracteristici Formele proceselor afective Tipologia emoiilor Inteligena emoional i modalitile de exprimare a emoiilor i sentimentelor Emoiile i expresiile emoionale

Cuvnt introductiv: Nu poate exista transformare a ntunericului n lumin, fr emoie. (Carl !stave "!ng# $m!l remarc o%iectele i fenomenele prin intermedi!l proceselor cognitive& sesi'ea' raport!rile dintre ele& prec!m i diferitele lor caliti i (ns!iri& iar atit!dinea fa de conin!t!l c!noaterii& relaiile l!i c! sit!aiile c! care se confr!nt& o manifest prin %!c!rie& tristee& spaim& nelinite& fric& admiraie& plcere& nem!l!mire& ent!'iasm& indignare& etc) Ansam%l!l acestor fenomene psi*ice alct!iesc procesele afective) +rin procesele afective om!l (i exprim& de asemenea& satisfacia sa! insatisfacia vi'avi de tre%!inele sale& activitatea reali'at& atit!dinea fa de nat!r i fa de ali oameni) ,e exempl!& ne %!c!rm at!nci c-nd c-tigm !n conc!rs sa! ne indisp!nem p-n la lacrimi at!nci c-nd am fost apreciai eronat de ctre colegi sa! c!notine) .n!l i acelai o%iect sa! fenomen& (n f!ncie de valoarea i semnificaia sa pentr! s!%iect& (n diferite sit!aii poate tre'i stri i triri afective diferite& (n !nele ca'!ri satisfacie deplin& iar (n altele satisfacie parial sa! insatisfacie) Imaginai/v c (n plin noapte a!'ii soneria de la !) 0nainte de a desc*ide !a s!ntei c!rios i& poate& p!in (ngri1orat) ,ac este !n prieten drag& s!ntei foarte %!c!ros) ,ac (ns aceast sit!aie se va repeta frecvent& este posi%il s simii o emoie op!s fie de f!rie& fie de iritare sa! de deplin insatisfacie) 1. Afectivitatea i procesele afective definiie i caracteristici 2trile i tririle s!%iective care reflect relaiile om!l!i c! medi!l& atit!dinea l!i fa de ali oameni i fa de sine (ns!i poart den!mirea de procese afective. Afectivitatea (ansam%l!l proceselor afective# (l caracteri'ea' pe om ca personalitate& delimit-nd trst!rile l!i individ!ale) ,espre !nii oameni sp!nem c s!nt veseli& despre alii c s!nt mo*or-i) 3anifestrile afective depind de tip!l de sistem nervos& de temperament) Ele s!nt (n interaci!ne c! toate procesele cognitive& interesele& tre%!inele i aspiraiile noastre) Este c!nosc!t fapt!l c at!nci c-nd avem dispo'iie %!n& (nregistrm re'!ltate mai %!ne (n orice activitate am (ntreprinde& o%servm l!cr!ri pe altdat nici n! le l!am (n seam& memorm mai %ine informaia& etc) Astfel& afectivitatea ne modific esenial comportament!l: ne comportm (ntr/!n fel c-nd s!ntem fericii i c! tot!l altfel c-nd s!ntem deprimai) +rocesele afective reflect caracter!l tre%!inelor& intereselor& atit!dinea om!l!i fa de o%iect!l tre%!inelor) 2atisfacerea tre%!inelor noastre ne provoac stri emoionale po'itive: %!c!rie& iar nesatisfacerea lor negative: indignare& tristee& fr!strare) 4

+rocesele afective se caracteri'ea' prin !rmtoarele partic!lariti: Polaritate pot fi po'itive sa! negative5 de exempl!& %!c!rie/tristee& c!ra1/fric& vioici!ne/deprimare) Intensitate fora& tria& prof!n'imea prin care se manifest trirea afectiv) Intensitatea emoiei este determinat de valoarea afectiv a o%iect!l!i& de semnificaia l!i (n raport c! tre%!inele s!%iect!l!i& de capacitatea afectiv a s!%iect!l!i) Stabilitate / instabilitate !nele procese afective s!nt constante i pot d!ra ore (o spaim# sa! ani (o pasi!ne#& pe c-nd altele s!nt insta%ile& a! o d!rat foarte sc!rt de timp) E presivitate oricine poate (nelege dac prieten!l s! este vesel sa! trist) Expresia emoional este trdat de tim%r!l vocii& de priviri& de mimic i gest!ri& de modificrile fi'iologice (sporirea sa! dimin!area ritm!l!i respiraiei& a p!ls!l!i& tremor& lacrimi& etc)#) Alte caracteristici ar fi: 2trile afective implic o apreciere, o atit!dine po'itiv sa! negativ) ,ac !n o%iect este (n concordan c! tre%!inele noastre re'!lt o stare po'itiv& pe care o caracteri'm ca plc!t& fiind (nsoit de tendine& micri de apropiere) Afectele s!nt subiective (n sens!l dependenei lor de tre%!inele noastre act!ale) .n pa*ar c! ap rece& vara c-nd ne e cald i sete& ne face plcere) Aceeai ap& iarna& pe !n ger de /678& c-nd ne e frig i trem!rm& ne displace& n! tim c!m s/o evitm& ea contra'ic-nd cerinele organism!l!i) 0nseamn c strile afective se pot sc*im%a !or (n f!ncie de sit!aie) Tot!i& c-nd e vor%a de str!ct!ri afective complexe& c!m ar fi !n sentiment& reaciile noastre se direcionea' foarte sta%il i pentr! m!lt vreme) $ alt caracteristic este totalitatea. Afectele exprim !n raport c! toate tendinele pre'ente (ntr/!n an!mit moment i n! doar c! efect!l !nei stim!lri parial) ,e pild& m!tar!l provoac !st!rimi ale lim%ii& dar tot!i impresia e agrea%il& (ntr!c-t predomin nevoia de excitare a stomac!l!i care primete !n aliment %ogat (n grsimi) 2trile afective creea' o sinte' specific a t!t!ror imp!ls!rilor activate)

Afectivitatea permite o reglare prompt i eficace a comportament!l!i& (ndeplinind rol!l de acceptor al aci!nii) $ emoie& c*iar lipsit de intensitate& sc*iea' imediat !n (ncep!t de aci!ne& (nainte ca o deli%erare contient s (nceap) C*iar dac n! tre%!ie s ne lsm g*idai n!mai de afecte& exist sit!aii (n care n! e timp de reflexie i reacionm (n f!ncie de afect!l dominant& care poate fi salvator) !. "or#ele proceselor afective Afectivitatea !man este extrem de variat ca manifestare) Astfel& distingem: 1) afecte statice exprim raport!l dintre noi i l!me& a! !n sla% efect dinamogen& n! s!nt motive de activitate (ndel!ng& dei pot provoca p!ternice reacii momentane: a# stri afective elementare& care c!prind at-t d!rerea i plcerea sen'orial& c-t i agrea%il!l i de'agrea%il!l5 %# dispoziiile; c# emoiile; 2) afecte di a!ice " constit!ie cele mai p!ternice i d!ra%ile motive ale comportament!l!i !man: a# sentimentele; %# pasiunile. 6

Afecte#e statice$ a$ St%rile afective ele#entare& agrea%il!l& d!rerea& de'agrea%il!l& s!nt triri afective de sla% intensitate i de sc!rt d!rat) b$ &ispo'iiile a! i ele o sla% intensitate& dar d!rea' m!lt vreme& 'ile& poate c*iar i sptm-ni& infl!en-nd!/ne tririle afective care apar (n acest rstimp: c-nd cineva e prost disp!s& vede n!mai aspectele neplc!te ale existenei& triete emoii negative& n/are c*ef de l!cr! etc) Invers& %!na dispo'iie ne face s vedem tot!l (n c!lori l!minoase& s avem c*ef de gl!me i s m!ncim c! spor) Aceste stri de spirit& pe care le/am n!mit dispo'iii& a! o dubl condiionare: Ca!'ele de ordin intern s!nt: o%oseala& proasta f!ncionare a !nor organe interne& o %oal incipient ori& dimpotriv& o sntate (nfloritoare& res!rse energetice a%!ndente) Ca!'ele exterioare s!nt constit!ite de existena !nor conflicte (n familie sa! la loc!l de m!nc& stri de fr!strare& apariia !nor pericole) Ele pot favori'a i %!na dispo'iie: aprecierile po'itive ale !nor persoane importante pentr! noi& perspective atrgtoare& etc) ,esig!r& adesea am%ii factori creea' o an!me stare de spirit) ,ispo'iiile n! consta! n!mai (n a fi %ine disp!s ori r! disp!s& exist i stri (ndel!ngate de nelinite& anxietate) .neori s!ntem foarte irita%ili& orice fleac ne enervea') $ric!m& dispo'iiile infl!enea' performana (n proces!l m!ncii) C-nd& de exempl!& d!minic a av!t loc !n m!lt ateptat meci de fot%al& l!ni dimineaa& dac ec*ipa s!sin!t de (ntreprindere a c-tigat meci!l& m!ncitorii s!nt %ine disp!i& gl!mesc i depesc normele) ,ar dac ea a fost (nfr-nt lamenta%il& salariaii se ceart& s!nt nervoi i prod!cia va fi (n s!ferin) c$ E#oiile s!nt stri afective& de sc!rt d!rat& care trad!c !n specific al relaiilor mele c! !n o%iect ori o sit!aie& deci a! !n caracter sit!aional) Emoiile s!nt procese afective complexe specifice doar om!l!i i animalelor) ,esig!r emoiile om!l!i se deose%esc de cele ale animal!l!i& om!l fiind capa%il s (i regle'e emoiile) Emoiile om!l!i poart amprenta model!l!i social al vieii l!i) 2e delimitea' emoii stenice (active# i astenice (pasive#& pozitive i negative (fig!ra 4)#

ste ice

aste ice

E'O())
po%itive e&ative
Fig!ra 4) Emoiile stenice amplific activism!l& energia& activitatea vital& generea' (ncordare& av-nt& transformri vegetative po'itive: fortific l!cr!l inimii i circ!laia s(ngel!i& respiraia se intensific i se ad-ncete) 2im!lea' om!l la activitate& pot (nlt!ra m!lte maladii) Incl!d %!c!ria& admiraia& f!ria& !ra& etc) 3

Emoiile astenice dimin!ea' activism!l& energia& in*i% dorina de m!nc& %tile inimii devin mai rare) 9a ele se refer tristeea& melancolia& de'nde1dea& etc) Emoiile pozitive s!nt o consecin a satisfacerii tre%!inelor i expectanelor& iar cele negative s!nt generate de nesatisfacerea lor) Afecte#e di a!ice a$ Senti#entele s!nt triri afective complexe& de d!rat& sta%ile i de intensitate moderat care persist (n a%sena oricr!i stim!l) 2!nt procese afective s!perioare contienti'ate care intensific percepiile noastre i ne infl!enea' cond!ita) 9a om sentimentele a! rol similar c! cel al instinctelor la animale) Acestea c! c-t s!nt mai primitive& c! at-t s!nt diri1ate mai exact de ctre instinct) ,ar& c*iar la psri i la mamifere& instinctele organi'ea' activitatea lor 'ilnic) Animalele domestice& trind (ntr/!n medi! limitat i av-nd !n permanent contact c! om!l& care le diri1ea' comportament!l& (ncep s fie dependente i de sentimentele ce se str!ct!rea'& datorit raport!l!i lor permanent c! an!mite persoane) Cel p!in c-inele manifest !n ataament fa de stp-n& c-teodat mai p!ternic dec-t instinct!l: el se repede la !n animal peric!los care (i atac stp-n!l& risc-nd!/i viaa& (mpotriva instinct!l!i s! de conservare care l/ar imp!lsiona s f!g) Comportament!l !man este s!%ordonat& (n mare ms!r& reglementrilor sociale& tot!i& cel p!in (n timp!l s! li%er om!l acionea' potrivit intereselor ce coresp!nd orientrii sentimentelor sale) b$ Pasiunile s!nt triri afective sta%ile& foarte intense& de l!ng d!rat& care generea' o energie orientat spre atingerea scop!l!i sa! o%inerea o%iect!l!i pasi!nii) $%iecte ale pasi!nii pot fi toate domeniile de activitate ale om!l!i: tiina& te*nica& arta& an!mite o%iecte& !n alt om) +asi!nea este (n f!ncie de orientarea inteniilor i n'!inelor om!l!i) Ea exprim o atit!dine prof!nd selectiv i este insepara%il de personalitate& reflect lat!rile ei intelect!al& emotiv i volitiv (legat de voin#) :! s!nt deose%iri mari (ntre pasi!ni i sentimente) E o c*esti!ne mai m!lt de intensitate& pasi!nile fiind (nro%itoare& acoperind sa! s!%ordon-nd!/i toate preoc!prile& domin-nd p!ternic (ntreaga via afectiv) Exist i!%irea/pasi!ne& avariia& pasi!nea social/politic& pasi!nea artistic& tiinific& sportiv etc) Este necesar s facem o delimitare (ntre pasi!nile po'itive i cele negative) ozitive (m%ogesc viaa psi*ic cel p!in (ntr/!n domeni! i permit reali'ri importante& mai ales c-nd se (mpletesc i c! !n talent a!tentic) ,intre acestea fac parte cele menionate& c! excepia avariiei) Negative 'g-rcenia este o pasi!ne negativ5 i mai d!ntoare s!nt aa n!mitele ;patimi<: %eia& goana contin! d!p alcool& c! o%sesia aer!l!i de c-rci!m5 apoi dependena de drog sa! pasi!nea 1oc!rilor de noroc))) toate a! distr!s viei& familii) +asi!nile negative d!c la o srcire accent!at a vieii psi*ice& la degradarea moral i fi'ic) (. )ipolo*ia e#oiilor Emoiile pot fi declanate de o (mpre1!rare: real5 imaginat (g-nd!l c poliia poate fi pe !rmele sale sperie t-l*ar!l care are %anii f!rai (n geamantan#) Intensitatea emoiilor e foarte variat: vag; mi!locie; =

 foarte mare, 'g!d!ind (ntreg!l organism) 0n acest !ltim ca'& vor%im de e#oie+oc ,afect#) Exist patr! emoii/oc& tipice : frica (teroarea#5 f!ria5 tristeea (n forma sa ac!t (disperarea#5 %!c!ria explo'iv) ,ar acestea pot aprea& (n condiii o%in!ite& c! o intensitate mi1locie: cineva se teme s intre la dentist5 altcineva se enervea' c prieten!l s! (nt-r'ie la (nt-lnire5 !n t-nr se (ntristea'& fiindc logodnica i s/a (m%olnvit de grip5 elevii se %!c!r& deoarece profesor!l n/a p!t!t veni la or) ,ar s!nt m!lt mai m!lte emoii dec-t acestea: de'g!st!l& r!inea& nem!l!mirea& regret!l& indignarea& simpatia& antipatia& sperana& mila& satisfacia& ne*otr-rea& sfidarea etc)& etc) Exist i emoii (n relaie c! m!nca intelect!al: mirarea& nesig!rana& certit!dinea& (ndoiala))) 2entimentele se deose%esc de emoii i de simplele dorine prin amploarea& prin extensi!nea lor) Ele s!nt transsit!aionale& persist-nd (n variate (mpre1!rri i c*iar (n a%sena o%iect!l!i principal) 2entiment!l i!%irii n! se exprim n!mai (n pre'ena fiinei (ndrgite& (ndrgostit!l aflat departe se g-ndete mere! la ea& (i deapn amintiri& (i scrie scrisoare d!p scrisoare& visea' la o no! (nt-lnire& (i organi'ea' activitatea (n aa fel (nc-t s progrese'e (n direcia apreciat de i!%ita sa etc) E#oiile+oc s!nt o categorie aparte de stri afective datorit intensitii lor deose%ite i a exteriori'rii lor p!ternice prin diferite expresii emoionale& modificri fi'iologice i reacii sla% controlate) Ele apar c-nd exist o stare de tensi!ne nervoas ac!m!lat i intervine %r!sc o sit!aie neateptat) "uria este declanat c-nd cineva ne ofensea' (n c*ip 1ignitor& de m!lt vreme& ori ne/a ca!'at !n r! nota%il i apoi se am!'& intervenind moment!l ;pa*ar!l!i plin<) Acces!l de f!rie se manifest prin (nroirea feei& vinele feei i g-t!l!i se (ngroa& oc*ii ies din or%ite i se in1ectea'& p!ls!l se accelerea'& persoana g-f-ie& (ncepe s !rle& se agit& gestic!lea'& !neori ar!nc diferite o%iecte din cale) ,ar s!nt i ca'!ri de ;m-nie palid<& c! manifestri oarec!m op!se) F) ,ostoievs>i descrie (n cartea sa ;Amintiri din casa morilor? !n dein!t care& c-nd socotea c a fost nedreptit sa! (nelat& devenea palid& livid& imo%il& dar toi f!gea! din calea l!i& fiindc deodat p!nea m-na pe c!it i ataca pe cel considerat vinovat) "rica, teroarea s!nt provocate de apariia %r!sc a !n!i mare pericol& c!m ar fi !n c!trem!r& c-nd tot!l se clatin& se pr%!ete& sa! apariia !n!i !rs agresiv (n pd!re) Ta%lo!l expresiilor e relativ op!s f!riei: totdea!na apare o paloare cadaveric& oc*ii larg desc*ii c! p!pilele lrgite fix-nd de'astr!l sa! pericol!l iminent& pr!l se face mci!c& pe fa apar %ro%oane de s!doare& se declanea' !n trem!r& m!c*ii devin rigi'i ori se contract conv!lsiv& se fac gest!ri de (ndeprtri5& i'%!cnete !n strigt asc!it de teroare& persoana fie (nlemnete& fie pornete (ntr/o f!g disperat) 2!nt ca'!ri c-nd frica provoac !n stop cardiac fatal) #isperarea (tristeea prof!nd# poate fi ca!'at de moartea neateptat a !nei persoane dragi sa! incendierea loc!inei) @i aici intervine paloarea feei5 spr-ncenele devin o%lice& faa se al!ngete& col!rile g!rii se las (n 1os& apar c!te pe fr!nte& privirea devine tears& inexpresiv& inima i respiraia (i (ncetinesc ritm!l& persoana s!spin& !neori pl-nge c! *o*ote& i se (nmoaie picioarele& apar trem!rt!ri i sen'aia de frig) $ucuria exploziv s!rvine c-nd aflm& pe neateptate& despre !n eveniment fericit& m!lt dorit: candidat!l& care se credea respins la !n examen foarte important& afl c tot!i a re!itA 2pre deose%ire de tristee& %!c!ria implic manifestri dinamice : !nii sar (n s!s& dansea'& %at din palme& r-d din toat 7

inima& %tile inimii se accelerea'& stat!ra se (ndreapt& faa se (m%!1orea'& oc*ii sticlesc& trst!rile feei capt o al!r ascendent) Exist sit!aii c-nd persoana reacionea' oarec!m invers& paradoxal) 2!nt ca'!ri c-nd (n loc de pl-ns persoana prof!nd afectat de !n deces i'%!cnete (ntr/!n r-s spasmodic) Tot aa& datorit ep!i'rii& cineva afl-nd o veste min!nat (ncepe s pl-ngA (nc-t& dei fiecare dintre emoile/oc pre'int !n ta%lo! dest!l de specific& exist i excepii: se poate pli i de fric& i de m-nie& se pl-nge la tristee& dar i la %!c!rie& se trem!r de fric& dar i (ntr/!n acces de disperare))) (n toate ca'!rile emoiile/oc s!nt (nsoite de p!ternice modificri fi'iologice i expresive) 0n emoiile o%in!ite ele s!nt pre'ente& dar manifestrile s!nt a%ia sc*iate& deseori o%servate doar de cine este (n c!notin de ca!') -. Inteli*ena e#oional% i #odalit%ile de e pri#are a e#oiilor i senti#entelor 3a1oritatea a!torilor care/si prop!n sa consilie'e cititorii c!m sa/si de'volte valentele asc!nse (ncep prin a le prop!ne acestora sa intre (n contact c! emotiile lor) ,e ce este at-t de importantB Emotiile noastre constit!ie factorii care ne infl!entea'a cel mai m!lt mod!l (n care reactionam& l!am deci'ii& ne raportam la propri!l sistem de valori si& n! (n !ltim!l r-nd& com!nicam c! ceilalti) Astfel& daca re!sim sa ne controlam emotiile& p!tem avea l!cr!rile s!% control& indiferent de context) :i s/a sp!s mere! sa n! ne exprimam emotiile& mai ales (n p!%lic& pentr! ca asta (nseamna imat!ritate) :i s/a sp!s ca om!l este o fiinta rationala) Ac!m apar deodata niste oameni de stiinta care ne sp!n ca om!l este o fiinta emotionala& ca oricare alta de pe acest +am-nt) +e cine sa credemB +-na de c!r-nd emotiile era! considerate ceva de care tre%!ie sa scapi daca vrei sa n! ai neplaceri) A'i se stie ca emotiile pot fi ed!cate si ca %eneficiile o%tin!te (n !rma acest!i proces s!nt enorme) ) te#i&e ta e!otio a#a redefineste imaginea despre l!me si om) A'i stim ca emotiile s!nt cele mai importante res!rse ale om!l!i si ca fel!l c!m este constr!it creier!l !man (i permite acest!ia mai (nt-i sa i!%easca) 0n legat!ra c! emotiile exista mai m!lte mit!ri: 1. .Inteli*enta /nsea#na doar I0.. Adevar!l: IC este doar o parte a inteligentei noastre generale) IC/!l n! poate fi de'voltat si nici ed!cat) Inteligenta generala creste daca se de'volta inteligenta emotionala) !. .Succesul la locul de #unca si /n viata depinde de I0.. Adevar!l: Cercetarile a! aratat ca s!cces!l nostr! la loc!l de m!nca sa! (n viata depinde DEF de inteligenta emotionala si doar 6EF de intelect) 0n timp ce intelect!l ne a1!ta sa re'olvam pro%leme& sa facem ca calc!le sa! sa procesam informatii& inteligenta emotionala (EC# ne permite sa fim mai creativi si sa ne folosim emotiile pentr! a ne re'olva pro%lemele) ) te#i&e ta e!otio a#a este <a%ilitatea de a percepe si exprima& de a asimila emotii (n g-ndire& de a (ntelege prisma emotiilor si de a regla emotiile proprii si ale altora< (2aloveG& 3aGer& Car!so& 6EEE#) Conform l!i HoIard ardner & rep!tat!l specialist (n psi*ologie ed!cationala de la Harvard& exista n! !n!l& ci sapte tip*ri de i te#i&e ta e!otio a#a$ Inteli*enta spatiala / capacitatea de a vedea str!ct!ri si forme c! preci'ie5 cei care poseda acest tip de inteligenta se exprima foarte !sor prin desene& fotografii sa! sc!lpt!ri)

Inteli*enta 1ineste'ica / capacitatea de a !tili'a corp!l c! preci'ie& coordon-nd miscarile foarte %ine si& (n acelasi timp& p!t-nd sa (nteleaga rapid toate n!antele !nei miscari) Inteli*enta #u'icala / capacitatea de a identifica stil!l !n!i compo'itor si de a rec!noaste diverse partit!ri m!'icale) Inteli*enta lin*vistica / capacitatea de a (nvata foarte !sor o lim%a straina sa! de a de'volta !n voca%!lar foarte %ogat) Inteli*enta lo*ico+#ate#atica / capacitatea de a re'olva c! !s!rinta pro%leme si de a te simti foarte conforta%il at!nci c-nd se l!crea'a c! n!mere5 aceasta este cea care determina o%tinerea !nor scor!ri foarte mari la testele care masoara coeficient!l de inteligenta traditional) Inteli*enta interpersonala si cea intrapersonala / capacitatile care te a1!ta sa (ntelegi sentimentele celor din 1!r si& respectiv& sa (ti (ntelegi propriile sentimente5 acestea s!nt responsa%ile (n %!na mas!ra pentr! cele DE F ale s!cces!l!i organi'ational) Ked!sa la esenta& inteligenta emotionala are trei componente: (4# c!noasterea propriilor emotii& (6# <gestionarea< acestora si (3# (ntelegerea si l!area (n considerare a emotiilor celorlalti) +res!p!n-nd ca emotiile s!nt constienti'ate (n totalitate& (n ci!da fapt!l!i ca !nele dintre ele sp!n despre noi l!cr!ri pe care n! am vrea sa le a!'im& partea cea mai dificila este sa (nvatam sa le gestionam (n mod constr!ctiv (n vederea atingerii !n!i an!mit scop) 0n acest proces este esentiala (ntelegerea fapt!l!i ca orice emotie are at-t o lat!ra po'itiva& c-t si !na negativa& iar acest l!cr! este vala%il si (n ca'!l emotiilor considerate (n mod traditional negative& asa c!m ar fi m-nia) ,aca lat!ra negativa a m-niei este legata de fapt!l ca (i (ndepartea'a pe cei din 1!r& tensionea'a corp!l si afectea'a rati!nea& lat!ra po'itiva priveste f!nctia a!to/protectoare pe care aceasta o are pentr! individ& prec!m si capacitatea de a mo%ili'a la acti!ne) ,e a%ia d!pa ce aceste etape s!nt parc!rse& se poate vor%i de (ntelegerea si l!area (n considerare a emotiilor celor din 1!r) 0n acest scop trei elemente s!nt esentiale si ele n! repre'inta o no!tate pentr! nimeni: (4# asc!ltarea activa& ceea ce (nseamna mai m!lt dec-t a astepta ra%dator sa iti vina r-nd!l sa sp!i ceva& (6# a%ilitatea de interpreta corect lim%a1!l corp!l!i si& n! (n !ltim!l r-nd& (3# a%ilitatea de a distinge (ntre diferitele n!ante ale emotiilor !nei persoane) ,oar !tili'area (mpre!na a acestor a%ilitati ne permit sa com!nicam eficient la nivel emotional c! cei din 1!r& recept-nd si transmit-nd at-t lat!ra rationala& c-t si cea afectiva a !n!i mesa1) .n aspect interesant (l repre'inta fapt!l ca& spre deose%ire de inteligenta logico/matematica& cea care s!fera modificari nesemnificative o data c! sf-rsit!l adolescentei& inteligenta emotionala se poate de'volta de/a l!ng!l timp!l!i& fara limita de v-rsta& c! conditia sa (i fie acordata atentia si efort!rile necesare) Ci ci !otive pe tr* care !erita sa + cercati sa de%vo#tati i te#i&e ta e!otio a#a. Kelatii mai %!ne c! cei din 1!r) Creativitatea ridicata) Capacitate mai %!na de a te motiva si a/i motiva pe cei c! care l!cre'i) Capacitate mai %!na de a cond!ce) 3odalitatea prin care reali'e'i ca do'area propriilor emotii este o acti!ne care are !n rol determinant in mod!l in care esti percep!t de ceilalti repre'inta !n factor c*eie in cadr!l inteligentei emotionale) +ersoanele care a! !n EC ridicat sti! in general sa/si directione'e foarte %ine acti!nile in viata) ,incolo de fapt!l ca/si prioriti'ea'a si (si fixea'a o%iective realiste& (n pl!s& a! capacitatea de a apela la rational at!nci c-nd s!nt p!si sa ia deci'ii& mai exact apelea'a la a!tocontrol) L

$amenii de stiinta aprecia'a ca (nainte de a g-ndi& simtim si ca aceasta tine de instinct!l nostr! de conservare) $ric!m& o data ce (ncepi sa te temi pentr! ceea ce simti ai sansa sa fii de1a pe dr!m!l cel %!n) Capacitatea de a te retrage pentr! !n moment in expectative pentr! a anali'a ceea ce simti te determina sa apele'i la a!tocontrol& prel!-nd an!mite sa%loane comportamentale pe care le/ai sesi'at la altii) .n rol esential (n management!l emotiilor (l 1oaca optimism!l& a%ilitatea de a vedea permanent 1!matatea plina a pa*ar!l!i) C! alte c!vinte& stiind c!m sa reactione'i po'itiv in momente mai p!tin faste& depasind o%stacolele si adapt-nd starea care te avanta1ea'a cel mai m!lt in acel moment repre'inta !n management al emotiilor optim) 2i pentr! ca s!cces!l sa fie deplin& este necesara o do'a generoasa de perseverenta) 'oda#it,-i de de%vo#tare a ) te#i&e -ei E!o-io a#e$ MTine cont ca emotiile& ca de altfel si fericirea ta& sta! in m-inile tale5 MFoloseste/ti energia pentr! a/ti anali'a propriile acti!ni dec-t sa/ti pier'i timp!l critic-nd!/i pe altii5 M Fii constr!ctiv si preia din comportament!l celorlalti ceea ce ti se potriveste5 M Invata sa te relaxe'i c-nd simti ca a!tocontrol!l (ti cam 1oaca feste si mergi mai departe c-nd simti ca ti/ai revenit5 M 0ncearca sa faci *a' de neca' in ca' de cri'a5 M Fii cinstit c! tine ins!ti5 rec!noaste at!nci c-nd gresesti si ve'i care este s!rsa greselilor astfel (nc-t sa poti re'olva sit!atia respectiva (ntr/!n mod c-t mai optimal5 M Arata ca te respecti respect-nd la r-nd!l ta! sentimentele celorlalti5 M Evita/i pe cei care (ncearca sa te p!na intr/o sit!atie de inferioritate sa! n!/ti respecta sentimentele5 M 0nvata sa asc!lti mai m!lt dec-t vor%esti5 M Fii atent la com!nicarea non/ver%ala: !ita/te la fee& asc!lta ton!l vocii si st!dia'a lim%a1!l tr!p!l!i5 M Constienti'ea'a ca pentr! (m%!natatirea inteligentei tale emotionale ai nevoie de timp si de m!lta ra%dare) 2. E#oiile i e presiile e#oionale O e.presie / orice caracteristic exterioar a om!l!i d!p care tragem concl!'ii c! privire la caracter!l s! ori privitor la starea sa de spirit) 2tarea de spirit constit!ie& (n mod esenial& o stare afectiv& deseori trad!c-nd o emoie) 2e disting cinci gr!pe de expresii: %. "izionomia: totalitatea trst!rilor feei care (i da! o (nfiare caracteristic5 expresia imo%il a feei) &imica constit!ie aspect!l feei (n micare& adic s!ccesi!nea contraciilor diverilor m!c*i (n raport c! emoiile trite de o persoan) Ea ne de'vl!ie m!lt mai !or& mai clar& afectele ce anim pe interloc!tor!l nostr!) '. ostura (i gesturile s!nt i ele foarte expresive) Fel!l c!iva de a sta pe sca!n& de a merge& de a sal!ta& de a str-nge m-na& de a dansa& micrile pe care le face c-nd vor%ete toate s!nt caracteristice& d!p ele p!tem rec!noate pe cineva& d!p c!m (i p!tem g*ici i starea de spirit) est!rile acestea mr!nte n! s!nt s!praveg*eate de nimeni& ele s!nt mai a!tentice dec-t mimica)

). *ocea (i modul de a vorbi) Nocea se mod!lea' (n f!ncie de emoie) Cineva speriat sa! indignat (ncepe s vor%easc piigiat i repe'it) 0n momentele grave& vocea se (ngroa i ritm!l vor%irii (ncetinete) D

+. ,ezultatele comportamentului legate de mi(cri complexe (i expresive : scris!l& desen!l& am%ele s!nt (n relaie c! trst!rile personalitii& dar s!fer modificri i (n f!ncie de afectele pre'ente& (n timp!l desf!rrii !nor asemenea aci!ni)

Te!e s*p#i!e tare pe tr* co!* ic,ri$ 4) Ataament!l 6) +rietenia ca relaie afectiv 3) ,ragostea la prima vedere exist sa! n!B =) Cele 7 lim%a1e ale i!%irii 7) Etapele de de'voltare a relaiei de c!pl! J) ,e'voltarea inteligenei emoionale L) Impact!l m!'icii as!pra sferei emoionale O afectivitii

/)/0)O1RA2)E$ 4) Cosmovici& Andrei& si-ologie general5 6) Plate& 3iel!& .ntroducere n psi-ologie5 3) 2avca& 9!cia& si-ologie& man!al pentr! licee5 =) *ttp:OOpsi*oteca)infoOcategorGOintre%ariO