UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE MECANICA

PROIECT R.M.O.P

- 2008 -

ORTEZA MEMBRUL INFERIOR (GENUNCHI)

SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR Membrul inferior are trei segmente: - coapsa, al carui schelet este format din femur; - gamba, al carui schelet este format din tibie si fibula; - piciorul, in scheletul caruia gasim tarsul, metatarsul si falangele

FEMURUL: este cel mai lung os din intregul schelet. El are un corp si doua extremitati. Extremitatea superioara este formata din cap, gat si tromantere. - capul femurului are forma sferica si este orientat in sus si medial, se articuleaza cu cavitatea cotiloida; - gatul femurului este aproape cilindric, lung de 6 cm si orientat de pas in pas; - trahantrele sunt doua proeminente asezate la locul de unire a gatului cu corpul.

La marginea superioare a gatului exista o proeminent mare cu contur patrulater care prezinta trahanterul mare; pe parte dorsala a limitei dintre gat si corp se gaseste o proeminenta mai mica care prezinta trahanterul mic. e la trahanterul mare porneste spre trahanterul mic, creasta intreahanterica. !rahanterele si creasta intrahanterica servesc pentru insertii musculare. "orpul femurului are forma de prisma triungiulara si prezinta o curbura cu concavitatea indreptata posterior. "ele trei fete sunt convexe si netede. intre muchii numai cea posterioara prezinta caractere particulare si poarta denumirea de linie aspra. #n partea mi$locie, linia aspra se prezinta ca o creasta groasa; extremitatea superioara este trifurcata, iarextremitatea inferioara este bifuracta. %e linia aspra se insereaza muschi ai coapsei. Extremitatea inferioara este alcatuita din doua mase voluminoase ovoide, numite codili, un codil intern si unul extern. %e fata anterioara, codilii se unesc si formeaza o suprafata articulara forma de scripete, trahela femurala care se articuleaza cu rahela iar pe fata posterioara, ei sunt despartiti printr-o mare scobitura, incizura intercondiliana. &uprafata condililor serveste pentru articularea cu oasele gambei. OASELE GAMBEI: &cheletul gambei este format din doua oase asezate paralel: tibia si fibula. TIBIA - os lung situat in partea interna a gambei; este mai voluminoasa decat fibula. %rezinta un corp si doua extremitati. Extremitatea superiaora ' este mai volumnioasa decat cea inferioara, este formata din doua tuberozitati, care sunt niste condili: condilul lateral si condilul mediu.

%e fata lor superioara condilii au suprafete articulare, cavitatile glenoide ale tibiei care se articuleaza cu condili femurali. %e partea anterioara a acestei extremitati exista o proeminenta, tuberozitatea anterioara, pe care fixeaza tendonul radelei. "orpul tibiei are forma de prisma triungiulara. %e fata posterioara prezinta o creasta care porneste din dreptul candilului lateral si merge in $os si medial; ea se numeste linia oblica a tibieisi serveste pentru insertia muschiului sobar si tibial posterior. %e fata inferioara are o creasta foarte ascutita in partea ei mi$locie, creasta anterioara. Extremitatea inferioara este mai putin voluminoasa decat cea superioara. Ea prezinta o fata articulara pentru trahelea astrogalului. La partea interna, extremitatea inferioara se prelungeste sub forma unei apofize numita maleala mediala, caresearticuleaza tot cu astrogalul. %e fata laterala a acestei extremitati se gaseste o fateta articulara, fibula. FIBULA ' este cunoscuta si sub denumirea veche de paraneu. Este un os lung, mai subtire decat tibia, asezat pe partea laterala a gambei. %rezinta un corp si doua extremitati prin carese articuleaza cu tibia. Extremitaea superioara se prezinta ca o ingrosare numita capul fibiei. %e fata superioara are o articulara pentru condilul lateral al tibiei, iar lateral de acesta este apofiza piramidala, apofiza stibiala. "orpul fibulei este subtire si are forma de prisma triunghiulara cu suprafete neregulate, pentru insertia muschilor. Extremitatea inferioara formeaza maleala laterala si se prezinta ca o ingrosare ovala, turtita lateral, care coboara sub nivelul extremitatii ionferioare a tibiei. %e fata mediala are suprafete articulare pentru tibie si pentru astrogal.

ROTULA ' os scurt, turtit, antero-posterior, (patela) asezat in partea anterioara a genunchiului. *re forma aproximativ triunghiulara, prezentand o baza si un varf. %e suprafetele articulare de pe fata posterioara se articuleaza cu condilii femurului iar pe ia se insera muschi si ligamente. Este cuprinsa in grosimea tendonului, muschiul cvadicepsla nivelul genunchiului, din care cauza este considerata un os sesanoid. MUSCULATURA MUSCHII COAPSEI upa asezarea lor topografica se impart in + grupe : a.) Muschii anteriori ai coapsei - Muschiul tensor al fasciei lata ( m. tensor fasciae latae ). %rin actiunea sa contribuie la abductia coapsei si la extensia genunchiului. - Muschiul croitor ( m. sartorius ). !recand peste articulatiile coxofemurala si cea a genunchiului, el face flexia coapsei pe bazin si contribuie la rotatia mediala si la flexia gambei pe coapsa. - Muschiul cvadriceps femural ( m. ,uadriceps femoris ).*re capete de origine : reptul femural ,vastul medial ,vastul lateral si vastul intermediar. "ele - capete se unesc si se termina pe un tendon puternic, care inglobeaza rotula denumit tendonul rotulian, prin care se insera pe tuberozitatea tibiei. %rin actiunea de extensie a gambei pe coapsa el are un rol important in statica ( ortostatism ) si mers. b.) Muschii mediali ai coapsei - Muschiul gracilis ( m. gracilis ). %e langa adductie a coapsei el face si flexia gambei pe coapsa. - Muschiul pectineu ( m. pectineus ). %e langa miscarea de adductie contribuie si la flexia coapsei pe bazin, de la orizontala in sus. - Muschiul adductor lung ( m. adductor longus ). Este cel mai superficial din grupul muschilor adductori, isi are originea pe unghiul pubelui si se insera pe buza mediala a liniei aspre a

femurului, in treimea mi$locie. - Muschiul adductor scurt ( m. adductor brevis ). Este situat sub pectineu si adductor lung, isi are originea pe ramura inferioara a pubelui si se insera pe buza mediala a liniei aspre a femurului. - Muschiul adductor mare ( m. adductor magnus ). #si are originea pe ramura ischiopubiana si pe tuberozitatea ischiatica; se insera pe buza mediala a liniei aspre a femurului si cu o alta portiune, pe condilul medial al femurului. #ntre cele . capete de insertie ale sale se delimiteaza un orificiu ' hiatul tendinos al adductorului mare ' prin care artera femurala insotita de vena femurala trec in regiunea posterioara a genunchiului, unde devin artera si vena poplitee c.) Muschii posteriori ai coapsei !recand peste articulatia soldului si a genunchiului ei contribuie la realizarea extensiei coapsei pe bazin, iar ca actiune principala realizeaza flexia gambei pe coapsa. - Muschiul biceps femural ( m. biceps femoris ). El se insera pe capul fibulei, pe langa extensia coapsei pe bazin si flexia gambei pe coapsa, bicepsul femural face si rotatia laterala a gambei. - Muschiul semitendinos ( m. semi-tendinosus ). #si are originea pe tuberozitatea ischiatica si insertia pe tibie, formand planul profund al /labei de gasca0. - Muschiul semimembranos ( m. semimembranosus ). %e langa flexia gambei pe coapsa, el face impreuna cu semitendinosul rotatia mediala a gambei ; LIGAMENTELE 1asele unei articulatii sunt actionate de catre muschi. *cestia se leaga de articulatii prin tendoane lipsite de elasticitate. Ligamentele, care au o elasticitate redusa, conecteaza oasele articulare si le mentin pozitia prin limitarea mis-carilor. 2ara ligamente oasele ar putea fi foarte usor dislocate. Ligamentele sunt o forma de tesut con$unctiv. !esutul cartilaginos al ligamentelor este format din colagen si elastina.

#n ma$ontatea ligamentelor, acest tesut este asezat ordonat in fascicule fibroase. *ceste fascicule de fibre sunt dispuse in diverse directii, in functie de solicitarile la care sunt supuse. #n ligamentele cu o forma cilindrica, fibrele sunt dispuse longitudinal si rezista la intindere. *lte ligamente, care au rolul de a preveni miscarea laterala a articulatiilor, sunt dispuse sub forma unei retele incrucisate de fibre.

AFECTIUNILE GENUNCHIULUI *rtrita genunchiului. Leziunile ligamentelor: - leziunile ligamentelor incrucisate anterior si posterior - leziunile ligamentelor colaterale medial si laterall. Leziunile si afectiunile tendoanelor: - tendinita si ruptura de tendoane - sindromul de banda iliotibiala. *lte afectiuni ale genunchiului: - osteocondrita disecanta - osteomelita

DIAGNOSTICAREA AFECTIUNILOR DE LA NIVELUL GENUNCHIULUI anamneza ' pacientul relateaza detaliat simptomele si eventualele in$urii, afectiuni concomitente care ar putea sa explice durerea examinarea fizica ' medicul face miscari de flexie, extensie, rotatie si presiune asupra genunchiului pentru a localiza durerea si a determina gradul de limitare al miscarilor teste diagnostice ' se efectueaza unul sau mai multe teste pentru a determina natura afectiunii radiografia ' un fascicul de raze 3 este trecut prin genunchi, formand o imagine bidimensionala a structurii osoase computer tomografie axiala ' un fascicul cu raze 3 cu durata de o fractiune de secunda, este trecut prin genunchi din unghiuri diferite, detectat de un scanner si analizat de un computer; se produc o serie de sectiuni ale genunchiului, care vizualizeaza tesuturile moi mult mai clar decat radiografia normala; imagini individuale pot fi combinate de un computer, pentru a realiza o imagine tridimensionala a genunchiului OSTEOMIELITA Este o infectie hematogena a osului, produsa cel mai frecvent de stafilococul auriu, localizata de obicei in metafiza oaselor lungi la copii si adolescenti. !ermenul de osteomielita indica alterarea osului, accentuand participarea maduvei la procesul inflamator. %entru a scoate in evidenta afectarea primara pe cale hematogena a maduvei osoase, unii autori, i-au dat numele de M#EL#!* *"4!* "15645"!#7*, iar altii din contra,

concentrandu-se asupra procesului distructiv osos propriu-zis o numesc 1&!E#!*. 8oala a fost cunoscuta din timpul lui 9ipocrate sub numele de : "aria spontana; iar %asteur (in <==>) arata etiologia ei ca fiind produsa de stafilococul auriu denumit si :furuncul osului;. #n general se apreciaza ca morbiditatea si mortalitatea datorita osteomielitei sunt in continua scadere, estimandu-se ca posibile ?@ complicatii dupa aceasta afectiiune. PATOGENIE si PATOLOGIE in punct de vedere patogenic se poate admite o anomalie septica sau o tromboza a vaselor nutritive ale osului. 1steomielita acuta se produce frecvent intre ? si <? ani, rar la adulti avand ca agent etnologic stafilococul auriu sau alti germeni (streptococul, stafilococul alb, pneumococul, colibacilul, bacilul Eberth) LOCALIZARE 1steomielita poate afecta orice fragment osos, dar in general boala se localizeaza la nivelul oaselor lungi (=-,-@), femur, tibie, humerus, si mai rar la nivelul oaselor late, (+,A@) craniu, omoplat si scurte (?,.@), vertebre, calcaneu. intre oasele lungi cele mai afectate sunt: femurul si tibia (B>@),localizari constatate si de !rueta in anul <A?<. #nfectia osteomilitica ca proces infectios cu localizare exclusiv osoasa se desfasoara in trei etape succesive: - initial se constata aparitia unui factor infectios primitiv; - invazia organismului dominata de manifestari generale; - 2ixarea germenului la nivelul osului si declansarea osteomielitei TRATAMENTUL OSTEOMIELITEI !ratamentul osteomielitei acute este complex si se bazeaza pe urmatoarele principii: - combaterea infectiei

- marirerea reactivitaii organismului - imobilizarea segmentului afectat - interventie chirurgicala in focar Mi$loacele terapeutice sunt medicale, ortopedice si chirurgicale. ORTEZELE 1 ortezC este un dispozitiv utilizat pentru a susDine o parte a corpului slCbitC, instabilC, rCnitC. ExistC orteze pentru spate, braD Ei umCr, membrul inferior Ei aEa mai departe. Multe din aceste tipuri sunt produse doar pentru membrul inferior. "hiar Ei un susDinCtor plantar mic, executat la comandC, ce apare simplu la o primC privire este rezultatul final al unui proces de potrivire nevoilor speciale ale celuia cCruia Fi este destinat. 1rtezele trebuie sa corespunda anatomic fiecCrui pacient. 2iecare ortezC produsC se fabricC urmGnd recomandarea unui medic. 1rtezistul creazC dispozitive ce oferC susDinere pCrDilor corpului unui pacient pentru a compensa paralizia muEchilor, asigurC atenuarea durerii sau previn deformCrile ortopedice Fn formare. 1rtezistul trebuie sC FnDeleagC anatomia, fiziologia Ei patologia corpului uman Ei forDele de presiune ce pot fi aplicate asupra corpului. &copul primordial este acela de a FmbunCtCDi Ei a menDine calitatea vieDii pacientului. %acienDii care necesitC dispozitive ortotice vor beneficia de susDinerea, protecDia Ei funcDia FmbunCtCDitC pe care le oferC dispozitivele. 5oi mCsurCm, concepem Ei fabricCm dispozitive ortotice chiar aici Fn centrul nostru, oferind un dispozitiv executat la comandC Fntr-un timp foarte scurt. omeniul ortezCrii include dispozitive pentru membrul inferior, trunchi, gGt Ei membrul superior.

1rteza este un dispozitiv ortopedic utilizat pentru a susDine, alinia, preveni sau corecta deformCrile unei pCrDi a corpului sau pentru a FmbunCtCDi funcDia pCrDilor mobile ale corpului. Exa !"a#$a %!&!'( Examinarea Ei evaluarea ar trebui sC identifice tulburCrile patomecanice care afecteazC funcDiile individuale. *liniamentul scheletal sau articular viciat poate interveni Fn stabilitatea pacientului. eficienDele musculare exercitC efort inegal asupra articulaDiilor Ei compromite tiparul de mers al individului. 5europatiile pot de asemenea afecta mersul. !estarea pacientului include evaluarea coordonCrii, sensibilitCDii Ei reflexelor. Examinarea condiDiei pielii Ei Desuturilor subcutanate este esenDialC pentru a face o prescriere medicalC a unui dispozitiv ortopedic. Escarele, rCnile nevindecate, edemele Ei anumite grupe musculare atrofiate afecteazC selectarea dispozitivului ortotic. 4n alt factor fizic este vCzul. %acienDii cu disfuncDionalitCDi severe necesitC o anumitC fixare Ei un tip de ortezC care le va oferi Eansa de a putea sC FEi punC Fn mod independent orteza. #ndiferent de partea corpului care va necesita o ortezC, examinarea va trebui sC aibe Fn vedere capacitatea pacientului de a-Ei folosi mGinile. 7a putea pacientul sC mGnuiascC FnchizCtorile de la ortezC sau orteza necesitC modificCriH D)#a*a %acientul ar trebui informat cu privire la durata de utilizare a ortezei, atGt din punct de vedere a perioadelor din timpul zilei cGnd dispozitivul trebuie purtat cGt Ei cu privire la timpul de reevaluare a ortezei, saptCmGni sau luni mai tGrziu. acC scopul utilizCrii ortezei este de termen lung, este esenDialC utilizarea materialelor Ei componentelor ferme.

C+a,!%!'a#$ O#*$&$ -$ $ .#) !"%$#!/#

1rtezele de picior pot fi un suport plantar purtat Fn interiorul pantofului, o modificare interioarC lipitC Fn interiorul pantofului sau o modificare exterioarC fixatC pe cClcGiul pantofului. 1 ortezC de gleznC-picior acoperC o anumitC porDiune din laba piciorului Ei gleznC. 1rtezele de genunchi se extind de la porDiunea distalC a coapsei la partea proximalC a piciorului. 1 ortezC de genunchigleznC-picior cuprinde coapsa, gamba Ei laba piciorului. 1rtezele de Eold Fncon$oarC Eoldul. 1 ortezC de Eold-genunchi-gleznC-picior porneEte de la pelvis Ei se terminC la laba piciorului. 1 ortezC de trunchi-Eold-genunchi-gleznC-picior FncercuieEte torsul, ambele coapse Ei gamblele Ei se terminC la labele picioarelor.

O#*$&$ '$#0!'a+$ 1! -$ *#)"'2! Ma$oritatea ortezelor de trunchi sunt numite dupC secDiunea de tors conDinutC sau FncercuitC precum Ei dupC tipul de control pe care Fl asigurC orteza. e exemplu, o ortezC lombosacralC de control al flexiei Ei extensiei se extinde de la zona de mi$loc a toracelui pGnC la nivelul pelvisului Ei are bare verticale Ei o pGnzC frontalC care

restricDioneazC raza de flexie Ei extensie a trunchiului.

O#*$&$ -$

$ .#) ,)3$#!/#

1rtezele de membru superior pot fi: orteze de umCr, orteze de cot, orteze de FncheieturC a mGinii, orteze de mGnC sau orice combinaDie Fntre acestea.

F)"'4!$ !oate ortezele aplicC forDe asupra corpului. 8eneficiul terapeutic al aplicCrii forDei poate fi acela de a se opune sau a asista miEcarea, de a transfera forDC sau de a prote$a o parte a corpului. 2orDa Ei partea corpului supusC la forDa respectivC influenDeazC confortul ortezei. 1rtezele sunt de asemenea utilizate pentru a controla miEcarea excesivC sau nedoritC (de exemplu pentru a preveni scolioza toracicC sC se agraveze poziDionGnd strategic cCptuEeli Fntr-o ortezC de trunchi). %e lGngC rezistenDa la miEcare, ortezele pot menDine un aliniament particular. 1 ortezC de Eold poate Dine capul femural Fn cavitatea acetabularC, la un adolescent cu boala "alve %erthes. 1 ortezC de FncheieturC a mGinii poate minimaliza deviaDia ulnarC la

un pacient cu artritC reumatoidC. 1rtezele pot fi de asemenea concepute pentru a transfera forDe dintr-o poziDie a corpului la alta (de exemplu o ortezC de picior care transferC greutate de la pintenul calcaneu la antepicior). 1 ortezC care cuprinde tuberozitatea ischiaticC Ei are partea inferioarC cCptuEitC, transferC greutate de pe pelvis pe capCtul distal al ortezei trecGnd scheletul membrului inferior. 4nele orteze prote$eazC pCrDi ale corpului, prevenind deformCri sau rCniri. e exemplu, pacienDii cu arsuri au nevoie de prote$area grefelor de piele de alte traume. In mod asemCnCtor, individul cu o gleznC instabilC Ei cu tulburCri de sensibilitate, datoratC bolilor neuropatice va fi mai stabil cu o ortezC de protecDie de gleznC-picior. E%!'a'!*a*$a -!,3/&!*!0$+/# /#*/*!'$ eEi confortul este o primC condiDie pentru toate ortezele, beneficiul terapeutic al dispozitivului se va realiza doar dacC dispozitivul va aplica eficient forDele. 1 ortezC purtatC peste un segment al corpului aliniat necorespunzCtor, poate exercita forDC pentru a corecta sau a reduce deformarea dacC articulaDia anatomicC cedeazC la forDa pasivC. acC deformarea nu poate fi redusC pasiv, atunci orteza trebuie sC se adapteze aliniamentului necorespunzCtor. e exemplu, pacientul poate avea un genunchi care rCmGne Fn poziDia de genu valgum. In momentul Fn care tehnicianul aplicC forDC manualC corespunzCtoare, genunchiul va atinge un aliniament mai drept. Intr-un asemenea caz, pacientul va beneficia de o ortezC corectoare, care va menDine poziDia FmbunCtCDitC. *lternativ, o persoanC poate avea o deformitate fixC de halux valgus care nu se schimbC atunci cGnd se exercitC o forDC corectoare. #ndividul va beneficia de un pantof a$ustat astfel FncGt, deEi nu schimbC aliniamentul piciorului, va fi confortabil.

5"*#$4!"$#$a /#*$&$! %entru ca orteza sC funcDioneze Fn mod corespunzCtor pe durata de utilizare anticipatC, din planul zilnic de tratament ar trebui sC facC parte un program structurat de Fngri$ire a ortezei. 1rteza trebuie pCstratC Fntr-un aliniament Fn extensie, pe masC sau pe sol, atunci cGnd nu este purtatC. IntreDinerea ortezei implicC inspecDia regulatC a pielii Ei atenDie la condiDia componentelor, materialelor Ei accesoriilor. S'/3)#!+$ '$ *#$.)!$,' a*!",$ +a 3)#*a#$a )"$! /#*$&$ &tabilirea de scopuri FnsoDeEte prevenirea deteriorCrii, reducerea funcDionCrilor limitatorii Ei minimalizarea dizabilitCDii. &copurile pe termen scurt derivC din scopurile specifice pe termen lung Ei trebuie sC fie notabile, mCsurabile Ei sC aibe o duratC stabilitC. %lanurile trebuie sC includC instruire cu privire la punerea, darea $os Ei FntreDinerea ortezei Ei Fngri$irea pielii. 1 perioadC de acomodare permite pacientului sC se obiEnuiascC cu purtarea dispozitivului. %acienDii pot Fntrerupe tratamentul atunci cGnd au fost atinse scopurile pe termen lung sau atunci cGnd tehnicianul determinC faptul cC individul nu va beneficia de nimic Fn urma intervenDiei suplimentare.

SOLUTIA CONSTRUCTIVA REALIZATA IN S/+!-6/#7, D$,'#!$#$a 3#/-),)+)!: - asigura o stabilizare optima, datorita principiului celor - puncte de sustinere. *re o stabilitate mare, datorita materialelor moderne ce intra in compozitia sa. Jamele ortezei se adapteaza foarte bine la forma anatomica. #ndicatii: tratamentul conservativ al tuturor instabilitatilor ligamentare izolate sau combinate in urma interventiilor chirurgicale, in cazul rupturii ligamentului incrucisat anterior,rupturii ligamentului incrucisat posterior traumatismelor ligamentelor intraarticular si colateral lateral. Ma*$#!a+)+ %/+/,!*: - material termoformabil (polietilena) - sistem de fixare si a$ustare cu banda 7elcro (arici)

%J#5 EJE

&"*#E!E