You are on page 1of 6

Glandele sudoripare

Glandele sudoripare, numite si sudorale, sunt anexe ale pielii, la fel ca parul, unghiile si glandele sebacee. Aceste glande produc sudoarea (transpiratia) si sunt de doua tipuri: glande ecrine si glande apocrine. Glandele sudoripare, numite si sudorale, sunt anexe ale pielii, la fel ca parul, unghiile si glandele sebacee. Aceste glande produc sudoarea (transpiratia) si sunt de doua tipuri: glande ecrine si glande apocrine. GLANDE ECRINE Glandele sudoripare ecrine se gasesc pe intreaga suprafata a pielii si sunt in numar de 2 pana la 5 milioane, cu o densitate mai mare pe palme, talpi si la axile. Ele secreta zilnic aproximati !"" ml de sudoare fluida, in mod continuu. Glandele ecrine au aspectul unor aglomerari de tuburi. #rificiile prin care se deschid la suprafata pielii se numesc pori si nu au legatura cu orificiile firelor de par. $udoarea pe care o produc aceste glande este apoasa, incolora si fara miros. %n compozitia ei intra &&' apa, iar restul de (' este constituit din substante solubile precum sarea, acidul lactic si ureea. )*olul acestei sudori este de a regla temperatura corpului: atunci cand temperatura exterioara creste, sistemul ner os egetati comanda secretia de sudoare, care prin e aporare face sa se piarda caldura din organism, iar corpul sa se raceasca), explica dr. +armen ,adeleine +urea, medic primar dermatolog la $pitalul +linic +olentina. *eglarea secretiei sudorale depinde de caldura mediului ambiant, dar si de factori ner osi (pentru ca aceste glande sunt strabatute de ner i) sau hormonali (aldosteronul si hormonul antidiuretic). GLANDE APOCRINE Glandele sudoripare apocrine se gasesc numai in axile, in zona organelor genitale, in -urul anusului si al mamelonului. $tructura lor este asemanatoare cu cea a glandelor ecrine, dar au dimensiuni mai mari, iar orificiul lor de secretie se deschide prin acelasi orificiu cu al firului de par. Glandele apocrine produc o sudoare mai ascoasa, alb.laptoasa, dar in cantitati mai reduse decat cea a glandelor ecrine. Aceasta sudoare are un miros specific, ce se datoreaza reactiei dintre transpiratie si bacteriile de la suprafata pielii. # data cu aceasta sudoare se elimina din organism nu doar apa, ci si saruri minerale si toxine rezultate din metabolismul celulelor. $ecretia nu se face in mod continuu, ci intermitent, cu perioade lungi de repaus. Ea nu este influentata de temperatura mediului, ci de factori hormonali si ner osi. Glandele apocrine se dez olta complet abia la pubertate, o data cu dez oltarea glandelor sexuale si cu dez oltarea caracterelor sexuale.

Afeciunile glandelor sudoripare Hiperhidroza este o transpira/ie excesi 0 care poate fi generalizat0 sau localizat0 pe fa/0, pielea capului, regiunea axilar0, mai frec ent pe m1ini 2i picioare. 3iperhidroza este transpira/ia exagerat0 (abundent0) a corpului datorit0 hiper.secre/iei sudorale. 4n func/ie de regiunea corporal0 2i de modul de secre/ie, se disting dou0 tipuri de glande sudoripare: ecrine, repartizate pe 4ntreaga suprafa/0 a corpului, 2i apocrine, localizate pe palme, plante, axile, organele genitale, 4n -urul mamelonului.
-1-

$ecre/ia glandelor sudoripare poart0 denumirea de sudoare. 5n om elimin0 4n medie 6"".!"" ml de sudoare 4n 27 de ore, iar 4n condi/ii de efort fizic, la temperaturi ridicate, secre/ia sudoral0 cre2te de zece ori, ceea ce poate duce la deshidratarea organismului. 8in cauza deshidrat0rii apar: febr0, cefalee, grea/0, om0, agita/ie psihomotorie, tegumente uscate. $udoarea degradeaz0 4mbr0c0mintea, fa orizeaz0 dez oltarea microbilor, fungilor 2i apari/ia degeraturilor. +olorarea sudorii la suprafa/a tegumentelor (pielii) se nume2te cromhidroz0. +olora/ia galben0, roz0, erzuie, albastr0 poate fi produs0 de oxidarea sudorii, 4mbr0c0minte, de pigmentul lipofusci.n0, secretat de glandele sudoripare apocrine, de fungii sau bacteriile cromogene de genul Corynebacterium. 9ranspira/ia este produs0 de glandele sudoripare ecrine, iar mirosul nepl0cut : de glandele sudoripare apocrine. ;a o temperatur0 mai ridicat0 secre/ia glandelor sudoripare spore2te, sudoarea abundent0 se ars0 pe suprafa/a pielii, produc1nd prin e aporare o r0cire a organismului. 5miditatea mare din mediul 4ncon-ur0tor 4mpiedic0 e aporarea sudorii. 8ac0 e aporarea sudorii este mai mic0 dec1t secre/ia glandelor sudoripare, pielea este umed0. +1nd sudoarea este supus0 ac/iunii unui microb, Bacterium foetidum, aceasta fermenteaz0 2i dega-0 un miros nepl0cut, boala poart0 denumirea de bromhidroz0. ,irosul nepl0cut al sudorii se mai datoreaz0 elimin0rii pronun/ate de amoniac 2i acizi gra2i olatili, descompunerii bacteriilor 2i fungilor. Hiperhidroza generalizat se 4nregistreaz0 4n hipertiroidism, eritrodermii cronice, 4n caz de eforturi fizice la o temperatur0 ridicat0 a mediului extern 2i boli febrile. Hiperhidroza localizat se constat0 la boli ner oase: tabes, siringomielie, mielit0< la persoanele cu factura psihic0 emoti 0. Hiperhidroza plantar, palmar 2i axilar sunt cele mai frec ente, adeseori asociate una cu alta. =rezint0 un num0r mare de caractere comune: debut 4n -urul pubert0/ii, tendin/a la regresie dup0 7" de ani, dispari/ia obi2nuit0 la subiec/ii in 1rst0 2i mai ales existen/a de crize sudorale psihogene la cel mai mic 2oc emoti (uneori, frica de transpira/ie este un moti ). +rizele de transpira/ie excesi 0 amplificate de c0ldur0 pot coexista cu acrocia.noza. +rizele sunt -enante mai ales dac0 sunt dese 2i creeaz0 o eritabil0 infirmitate, mai ales la persoanele 4ncadrate 4ntr.o ia/0 social0 important0. ;ucr0rile lui German 2i ,ailander ((&6> 2i (&!!) demonstreaz0 cauza genetic0, dominant. autosomal0 a hiperhidrozei palmoplantare. Hiperhidroza axilar. +u toat0 abunden/a lor 4n axil0, glandele sudoripare apocrine nu -oac0 practic un rol important 4n hiperhidroza axilar0. Ea este declan2at0 de stres 2i exist0 4nafara crizelor sudorale. #bi2nuit inodor0 prin dilu/ia sudorii apocrine, constituie un ade 0rat handicap mai ales pentru femei prin aspectul inestetic 2i implica/iile estimentare. Hiperhidroza palmar. +a 2i hiperhidroza axilar0, cea palmar0 este deosebit de -enant0 2i poate fi declan2at0 printr.o singur0 sugestie. Este incomod0, cauz4nd 4ncetarea acti it0/ii 4n anumite domenii profesionale: chirurgi, ioloni2ti, electricieni. Hiperhidroza plantar. Acest tip de transpira/ie antreneaz0 macerarea, fiind sursa unui miros ur1t dat de descompunerea bacterian0. =lanta piciorului este adesea ciuruit0 de erup/ii ?eratolitice prin ac/iunea germenilor gram.poziti . =lanta este hiperhidratat0, de ine sensibil0 la presiunea mersului, 2i poate dez olta dermite de contact la di er2i alergeni din 4nc0l/0minte ( opsele, lipiciuri, tanini). Astfel se explic0 necesitatea sp0l0rii frec ente, utilizarea de pulberi absorbante, a talonetelor din carbon, e itarea ciorapilor din fibre sintetice 2i a 4nc0l/0mintei din piele sintetic0, care 4mpiedic0 e aporarea. Tratamentul hiperhidrozei. =roduc/ia excesi 0 de sudoare poate fi o eritabil0 infirmitate 2i constituie un handicap profesional 2i social. #prirea secre/iei ecrine poate fi 4ncercat0 prin: : mi-loace generale, : mi-loace topice, : chirurgicale 2i : alte metode. 8eodorantele sunt considerate produse cosmetice, iar antiperspirantele, care sunt adresate modific0rii unei func/ii fiziologice, sunt incluse 4n categoria produselor parafarmaceutice.

-2-

9ermenul de antiperspirant se refer0 la materiale sau produse care diminueaz0 cantitatea de transpira/ie. 9ermenul deodorant indic0 materialele sau formul0rile acre mascheaz0 sau inhib0 formarea mirosurilor corporale nepl0cute. Interveniile a i tentei !n pro"e ul de !n#ri$ire 4n hiperhidroza generalizat0, pentru ameliorarea confortului, sf0tuie2te pacientul: @ s0 e ite factorii care pot declan2a hiperhidroza< @ s0 poarte 4nc0l/0minte 2i 4mbr0c0minte adec at0 1rstei 2i anotimpului cu e itarea 4nc0l/0mintei str1mte, 4mbr0c0mintei din material aspru sau din fibre sintetice, din /es0turi de nailon< @ se recomand0 utilizarea 4mbr0c0mintei confec/ionate dintr.un material care s0 nu cedeze colorantul 4n contact cu sudoarea< @ se schimb0 len-eria de pat 2i de corp, ori de c1te ori este ne oie< @ se asigur0 dezinfec/ia len-eriei de corp 2i de pat prin fierbere, c0lcare cu fierul de c0lcat< @ se recomand0 asigurarea unei camere cu temperatur0 mai sc0zut0, bine entilat0 (aerisirea 4nc0perii)< @ se recomand0 respectarea igienei personale (sp0lare sub du2 sau 4n cad0)< du2urile sau c0zile se or cl0ti cu ap0 rece p1n0 la limita suportabil0< @ se recomand0 o e itare a abuzurilor de s0punuri alcaline 2i folosirea s0punurilor acide, neurite, s0punurilor pe baz0 de tanin< @ se recomand0 dup0 baie sau du2, folosirea preparatelor dezodorizante, pentru anularea sau atenuarea mirosului de hiperhidroza< @ pentru pre enirea deshidrat0rii, se ofer0 pacientului lichide: 25"" : A""" ml pe zi (ceaiuri, sucuri de fructe, compoturi, produse lactate, supe)< @ se identific0 hipo olemia 2i semnele de deshidratare prin: : : : : m0surarea tensiunii arteriale< m0surarea pulsului< cercetarea turgorului< supra egherea mucoasei bucale<

@ se asigur0 echilibrul hidric normal prin hidratare parenteral0, conform indica/iilor medicale, /in1nd cont de pierderile de lichide prin transpira/ie< @ se administreaz0 medicamentele recomandate de medic (sedati e, calmante, tranchilizante, medica/ie antipiretic0, antimicotic0, antihistaminic0)< @ se anun/0 medicul despre toate modific0rile sur enite 4n starea pacientului< @ se m0soar0 temperatura corpului 2i noteaz0 4n foaia de temperatur0< @ se recomand0 alimenta/ie f0r0 condimente, f0r0 cafea 2i b0uturi alcoolice. n caz de transpira!ie abundent a picioarelor, acestea trebuie sp0late zilnic cu ap0 2i s0pun, 4n anotimpul cald : cu ap0 rece (apa cald0 fa orizeaz0 transpira/ia prin asodilata/ie): @ picioarele se or cl0ti cu infuzie de p0tlagin0 sau cu decoct de frunze de nuc 2i castan (2"" gr frunze la un litru de ap0) sau cu ap0 4n care s.a ad0ugat o linguri/0 de o/et alimentar diluat sau l0m1ie, @ dup0 baie, picioarele se 2terg bine cu un prosop, dup0 care se or face frec/ii cu alcool camforat, alcool mentolat, creme cu formol sau se or pudra cu talc< @ ciorapii or fi de bumbac 2i schimba/i zilnic< @ se or e ita ciorapii din fibre sintetice< @ 4nainte de 4nc0l/are interiorul ciorapilor se pudreaz0 cu talc sau pudre absorbante, antiseptice< @ 4nc0l/0mintea a fi 2tears0 4n interior cu solu/ii de formol 2i a fi din piele natural0. "n hiperhidroza palmar se impune sp0larea m1inilor cu s0pun pe baz0 de tanin. 8up0 sp0lare se recomand0 baie cu decoct de frunze de ste-ar timp de A" de min, fric/ii cu alcool camforat, creme, pudre sau lo/iuni contra transpira/iei. "n hiperhidroza axilar de dou0, trei ori pe s0pt0m1n0 se a rade p0rul, se a sp0la zilnic regiunea axilar0 2i se a dezinfecta pielea cu alcool, se or efectua fric/iuni zilnice cu acid acetic 5' sau urotropin0 ( ' 4n alcool de 6"B, creme cu formol sau cu urotropin0, deodorante. n hiperhidroza genital 2i perigenital0 se recomand0 badi-on0ri cu acid acetic 5', urotropin0 (', pudre antiseptice 2i astrigente.
-#-

Di hidroza este o infec/ie cutanat0 eziculoas0, pruriginoas0, recurent0 sau cronic0, localizat0 pe m1ini 2i picioare, 4n spa/iile interdigitale, pe fa/a lateral0 a degetelor, pe partea anterioar0 a bol/ii plantare, ap0r1nd toamna 2i prim0 ara la adolescen/i 2i adul/i 4ntre 2" 2i 7" de ani, la ambele sexe, cu predilec/ie la b0rba/i. Etiolo#ie. Apari/ia dishidrozei este fa orizat0 de hiperhidroza plantar0 2i palmar0. Ea apare ca o reac/ie la o micoz0 local0 la o dermatit0 de contact, se poate dez olta 4n corela/ie cu un focar de infec/ie streptococic0. Coala poate fi agra at0 de alergenul de contact administrat pe cale general0. $tresul emo/ional adesea contribuie la apari/ia puseurilor erupti e 2i a recuren/elor. %imptomatolo#ie. Erup/ia apare brusc sau progresi , 4n special 4n anotimpurile calde, fiind precedat0 de prurit 2i senza/ie de c0ldur0, uneori de edem al extremit0/ilor. ;eziunea elementar0 este o ezicul0 dur0, cu un perete gros 2i transparent, con/in1nd un lichid limpede, care poate de eni tulbure. Deziculele dureaz0 2.A s0pt0m1ni 2i apoi se usuc0. 8up0 uscarea eziculelor apare o descuama/ie lamelar0 cu contur geografic al degetelor 2i palmelor. Deziculele se pot suprainfecta cu germeni piogeni din focare infec/ioase (amig.daliene, dentare, urinare), transform1ndu.se 4n pustule. Asanarea focarelor duce la dispari/ia leziunilor. 8up0 puseuri repetate pot s0 apar0 modific0ri distrofice ale unghiilor, 4ngro2area 2i decolorarea lor. 4n afara dishidrozelor, 4n eziculele c0rora se pun 4n e iden/0 parazi/i criptoga.mici sau piococici, exist0 2i (dishidroze cu con/inut steril, care apar ca reac/ii) secundare ca urmare a unor dermite eczematiforme. $ratamentul dishidrozei a fi preponderent etiologic. Dor fi c0utate 2i tratate focarele micotice, focarele de contaminare cu piococi sau unele substan/e chimice. Atunci c1nd nu poate fi constatat0 cauza, se a face un tratament simptomatic, asem0n0tor cu cel din eczem0. 4n faza acut0 a erup/iei se recomand0 repausul, e itarea expunerii la soare 2i lumin0. $e aplic0 comprese umede cu solu/ii antiseptice pu/in concentrate. Culele mari pot fi deschise. =entru a e ita piodermiz0rile, este indicat tratamentul topic cu antibiotice, iod sau cu solu/ii de coloran/i. Anhidroza este lipsa de sudoare, apare la bolna ii cu eritrodermii generalizate, ihtioz0, prurigo. =ielea acestor bolna i este uscat0 2i predispus0 la infec/ii microbiene. &iliaria se caracterizeaz0 prin prurit, ezicule superficiale albe, localizate pe trunchi 2i zonele de flexie ale membrelor. Apare 4n cursul bolilor febrile, aplica/ii de comprese umede sau la transpira/iile abundente pro ocate de acti itatea fizic0 intens0 4n anotimpuri c0lduroase. %udamina este o erup/ie nepruriginoas0, care const0 din mici ezicule subcor.noase, transparente, pro ocate de o transpira/ie abundent0, care dispar 4n A.5 zile, l0s1nd o descuamare furfuracee. En hiperhidroz0 ca tratament general se administreaz0 pilocaprin0, acetilcolin0. 4n hiperhidroz0 palmoplantar0 se utilizeaz0 formalin0 4n lo/iuni spirtoase sau apoase de ("', cu care se badi-oneaz0 regiunea respecti 0 zilnic de 2.A ori. 4n hiperhidroz0 picioarelor se recomand0 zilnic b0i cu permanganat de potasiu, badi-on0ri cu formalin0 de ("', pudra- cu urotropin0, acid boric 2i acid salicilic de ("' 4n borax, oxid de zinc 2i talc< 4ngri-irea zilnic0 a ciorapilor 2i 4nc0l/0mintei. Clavu ul (b0t0tura) este frec ent 4n special la sporti i. $e localizeaz0 4n ni elul fe/elor dorsale 2i degetelor %D, D 2i la ni elul plantelor 4n dreptul capului metatar.sienelor % 2i %%, unde apare o hiper?eratoz0 circumscris0 4n urma unei compresiuni cauzate de 4nc0l/0minte nepotri it0, produc1nd la presiune durere spontan0. +linic, se prezint0 ca o forma/iune rotund0 sau o al0 de culoare g0lbuie, a 1nd un centru cornos, pielea din -ur este eritematoas0. 9ratamentul const0 4n 4nl0turarea factorilor traumatici, purtarea unei 4nc0l/0minte adec ate, aplicarea de substan/e ?eratolitice, chiuretarea sub anestezie a centrului cornos, aplicarea ocluzi 0 a unguentului cu uree de 7"', ceea ce a permite enuclarea acestuia.

Hidrosadenita. 8aca ti se intampla la scurt timp dupa ce te epilezi axilar sau inghinal sa iti apara mici umflaturi rosii si dureroase inseamna ca ai facut hidrosadenita. Aceasta reprezintainfectia glandelor sudoripare cu o bacterie numita stafilococ .
-%-

+auzele hidrosadenitei %n general hidrosadenita apare dupa epilare, pentru ca aceasta produce o iritare mecanica a pielii. Ai gri-a sa efectuezi acest procedeu cosmetic in conditii de maxima igiena, efectuand toaleta zonei inainte si dupa epilat cu apa cu sapun sau substante antiseptice (alcool medicinal). 8aca folosesti lama de ras sau epilatorul ,este recomandat sa le dezinfectezi cu alcool medicinal inainte de utilizare. Alte cauze ce favorizeaza aparitia hidrosadenitei sunt: - igiena precara a tegumentelor . iritarea mecanica a pielii prin scarpinare sau datorita etichetelor hainelor . acneea, seboreea (cresterea secretiei de sebum a glandelor sebacee) . diferite boli care slabesc sistemul imunitar precum: diabetul, avitaminozele, alcoolismul,surmenajul $imptomele hidrosadenitei Infectia se localizeaza in general la ni elul glandelorsudoripare din zona axilara, insa mai pot fi afectate si cele din areola mamara, zona pubiana, labiile mari sau din regiunea anala. 8aca ai facut hidrosadenita iti or apare leziuni nodulare ce secreta puroi. Acestea sunt dureroase, dure si aderente la piele. %n decursul e olutiei bolii, pot exista multiple leziuni ce duc la o infectie subcutanata. 5neori nodulii dispar fara tratament, insa recidi eaza. Alte semne pe care le poti a ea doar daca ai o hidrosadenita mai extinsa sunt: . cefalee . anorexie . febra . frisoane . alterarea starii generale Diagnosticul de hidrosadenita se poate pune pe baza aspectului leziunii. 9ratamnetul hidrosadenitei %nitial se face tratament conser ator cu antiseptice locale, antibiotice si e entual fizioterapie. 8aca hidrosadenita abcedeaza, se face o mica interventie chirurgicala sub anestezie locala. =rin mici incizii la baza abcesului se a e acua puroiul si se aplica mici mese pentru drena-. %n concluzie trebuie sa stii ca poti oricand face hidrosadenita daca nu respecti cu strictete regulile de igiena< daca faci aceasta infectie in mod repetat sau daca sistemul tau imunitar este mai slabit, te poti prote-a prin accinare antistafilococica. %TIATI CA Efortul fizic sau munca la temperaturi foarte ridicate (in constructii, metalurgie) stimuleaza secretia glandelor ecrine, cantitatea de sudoare putand a-unge chiar si la (" litri pe zi. %n palma se gasesc in -ur de A5" de glande sudoripare pe centimetrul patrat. 8eodorantele nu opresc secretia glandelor sudoripare, ci blocheaza interactiunea dintre bacterii si sudoare, impiedicand astfel aparitia mirosului specific. Carbatii au mai multe glande sudoripare decat femeile.
-&-

+u cat cantitatea de lichide consumata este mai mare, cu atat mai mare este si cantitatea de transpiratie produsa de glandele sudoripare. =rin epilare in zona axilei nu se reduce cantitatea de sudoare eliminata de glandele sudoripare. +antitatea a ramane aceeasi, dar in absenta parului ea se e apora mai repede.

-'-