Carte Biocarburanti PDF

I
BIOCARBURANII N
ROMNIA

BUCURETI, 2004

II

BIOCARBURANII N
ROMNIA

Monografia a fost realizat de S.C. CHIMINFORM DATA S.A.

BUCURETI, 2004

III
BIOCARBURANII N ROMANIA

Coordonatori:
Biochim. Diana Dragot, CHIMINFORM DATA si ing. Valeriu Moisescu, MASTER SA
Consultanti:
Gen lt. (r) Prof. univ. dr. H.C. Vasile Cndea
Prof. Dr. ing. Valeriu Tabr
Conf. Dr. Ing. Horia Victor Hlmjan
Prof. Dr. Cordos Emil
Dr. ing. Emil Buzdugan
Ing. Sanda Velea
Dr. ing. Mircea Vntoru
Dr. ing. Grigore Pop
Dr. ing. Emil Stepan
Dr. ing. Nicolae Lut
Dr. ing. Eugen Marica
Prof. Du Ruiheng
Prof. Boguslaw Bieda
Prof. Costas Drainas
Ing. Constantin Enchioiu
Dr. ing. Mircea Chintoanu
Ing. Dana Marinescu
Dr. ing. Ioan Antohe
Drd. ing. Daniela Mihaela Mihilescu
Ing. Petre Petrescu Prodan
Ing. Gheorghe Manea
Ing. Stefan Manea
Ing. Constantin Ianculescu
Ing. Petre Albstroiu
Ec. Rodica Buzdugan
Dr. Giuliano Grassi

Adresa: Calea Plevnei 139, 060011, Sector 6, Bucureti, C.P. 12-202
Tel: 40-(0)21-224-8332; Fax: 40-(0)21-222-9165;
Adresa Internet: http://www.chiminform.home.ro; http://www.asticontrol.ro; E-mail: tripsa@asticontrol.ro
Cont IBAN RO12 RNCB 5065 0000 0144 0001, BCR Sucursala Plevna, Bucureti; Reg. Com.: J40/11709/1991
Cod fiscal: R434344

EDITAT CU SPRIJINUL MINISTERULUI
EDUCATIEI SI CERCETRII

ISBN 973 87023 2 - 1
Tirajul: 200 exemplare
Pret de vnzare: 200 000 lei
Cuprins

II
CUPRINS

BIOCARBURANII TREBUIE PRODUI I FOLOSII N ROMNIA................................. i

Capitolul I . ASPECTE GENERALE, biochimist Diana Dragot................................................ 1
1. Biocarburantii - stadiul actual si de perspectiv.................................................................... 1
1.1. Politicile i reglementrile n domeniul biocarburanilor....................................... 2
2. Tipuri de biocarburani existeni........................................................................................ 4
2.1. Etanolul i ETBE...................................................................................................... 4
2.2. Biodieselul ................................................................................................................. 5
2.3. Biogazul .................................................................................................................... 6
3. Potenialul biocarburanilor i cerinele viitoare .............................................................. 6
Bibliografie................................................................................................................................ 7

Capitolul II. PROCESE I TEHNOLOGII DE OBINERE A BIOCARBURANILOR....... 9
1. Procese i tehnologii de obinere a bioetanolului prin fermentaie,
biochimist Diana Dragot ...................................................................................................9
1.1. Aspecte generale .................................................................................................. ....9
1.2. Materii prime utilizate n fabricarea etanolului .................................................... 11
1.3. Tehnologia de obinere a etanolului din biomas celulozic................................ 13
1.3.1. Hidroliza acid ............................................................................................ 13
1.3.2. Hidroliza enzimatic.................................................................................... 15
1.4. Exemple de proiecte europene pentru fabricarea etanolului benzin.................. 16
2. Procese i tehnologii de obinere a biogazului, biochimist Diana Dragot ................... 18
2.1. Importana biogazului ............................................................................................ 19
2.2. Tehnologia de fermentare anaerob...................................................................... 20
2.2.1. Conceptia procesului de fermentare anaerob............................................. 20
2.2.2. Tipuri de fermentatoare si sisteme de amestecare....................................... 22
2.3. Stadiul actual i perspectivele utilizrii biogazului ............................................... 26
2.4. Aspecte economice i legislative ............................................................................. 29
3. Procese i tehnologii de obinere a biometanolului, biochimist Diana Dragot ........... 32
3.1. Aspecte tehnice ale obinerii biometanolului......................................................... 33
3.1.1. Obtinere de biometanol prin ndeprtarea CO
2
-ului, utiliznd
Biocarburantii n Romnia

III
hidrogen/oxigen obtinut electrolitic(V1) ................................................... 34
3.1.2. Obtinere de metanol din biomas si hidrogen / oxigen electrolitic,
fr ndeprtare de CO
2
(V2)................................................................... 35
3.1.3. Obtinere de biometanol cu separare de CO
2
si furnizare de oxigen
printr-un proces de adsorbtie prin modificarea periodic a
presiunii (V3)........................................................................................... 36
3.1.4. Comparatie ntre diferitele procese de obtinere a metanolului .................... 37
3.1.5. Obtinere de metanol din alte surse de CO
2
................................................ 40
3.1.6. Obtinerea metanolului prin tehnologia Battelle Columbus ......................... 41
4. Procese i tehnologii de obinere a biodieselului, biochimist Diana Dragot ............... 44
4.1 Chimismul biodieselului .......................................................................................... 45
4.1.1. Cataliza bazic............................................................................................. 47
4.1.2. Cataliza acid si combinarea catalizei acide cu cea bazic ......................... 51
4.1.3. Instalatii continue folosite n procesul de transesterificare.......................... 52
4.2. Relaia dintre compoziia materiei prime i caracteristicile biodieselului .............. 55
4.3. Noi materii prime aflate n cercetare ...................................................................... 57
4.4. Industria biodieselului ............................................................................................. 58
4.5. Performanele biodieselului n motoarele diesel ..................................................... 59
4.6. Tehnici de extracie a uleiului vegetal .................................................................... 60
4.7. Inconvenientele tehnologiei ..................................................................................... 64
4.8. Substane reziduale i produse secundare rezultate n timpul procesului de
fabricaie a biodieselului ....................................................................................... 65
4.8.1. Glicerina ..................................................................................................... 65
4.8.2. Fina si turtele furajere ................................................................................ 66
4.8.3. Lecitina ........................................................................................................ 66
4.8.4. Solventii....................................................................................................... 66
4.8.5. Alcoolul ....................................................................................................... 67
4.8.6. Acidul sau baza............................................................................................ 67
4.8.7. Spunul ........................................................................................................ 67
4.8.8. Alte produse................................................................................................. 67
4.9.Proces continuu pentru producerea biodieselui ..................................................... 67
4.10. Utilizarea biodiesulului n Romnia, ing. Valeriu Moisescu.............................. 70
Cuprins

IV
5. Procese i tehnologii de obinere a uleiului vegetal presat la rece, biochimist
Diana Dragot .................................................................................................................... 84
5.1. Aspecte generale ..................................................................................................... 84
5.2. Comparaie ntre presarea descentralizat la rece i extracia industrial
pe baz de solveni................................................................................................... 85
5.3. Presarea descentralizat la rece a seminelor uleioase .......................................... 86
5.3.1. Consideratii generale privind procesul de extractie .................................... 86
5.3.2. Instructiuni generale privind o instalatie de ulei complet.......................... 86
5.3.3 Factori care influenteaz calitatea produsului n morile
descentralizate de ulei .................................................................................. 90
5.3.4. Aspecte economice...................................................................................... 95
5.3.5. Exemple de moar de ulei complete............................................................ 97
5.4. Prese pentru semine uleioase ............................................................................... 101
5.4.1. Echipament de pretratare a semintelor ...................................................... 103
5.4.2. Productori de instalatii de presare pentru obtinerea uleiului ................... 104
5.5. Purificarea uleiului obinut din plante .................................................................. 111
5.5.1. Productori de filtre................................................................................... 115
5.6. Accesorii ................................................................................................................ 117
5.6.1. Pompe........................................................................................................ 117
5.6.2. Rezervoare................................................................................................. 118
5.7 Standardizarea uleiului presat la rece obinut din semine de rapi .................... 118
6. Obinere de biocarburani din gazul de sintez rezultat prin gazificarea
biomasei, ing. Dana Marinescu....................................................................................... 120
6.1. Obinerea Hidrogenului......................................................................................... 126
6.2. Obinerea metanolului i a derivailor si ............................................................ 130
6.3. Obinerea etanolului .............................................................................................. 139
6.4. Obinerea amestecurilor de alcooli superiori ....................................................... 145
6.5. Sinteza Fischer - Tropsch ..................................................................................... 151
6.6.Randamente, consumuri energetice i eficiene ale reaciilor de conversie a
gazului de sintez........................................................................................................... 161
Bibliografie ........................................................................................................................... 169
Capitolul III. Lucrrile prezentate la diferitele simpozioane internaionale
organizate de CHIMINFORM DATA .............................................................................. 170
Biocarburantii trebuie produsi si folositi n Romnia

i
BIOCARBURANII TREBUIE PRODUI I FOLOSII N ROMNIA

Prof. Dr. Doc. Ing. Iosif Tripa Preedintele Asociaiei Biocombustibilii n Romnia

n ultimii ani, au fost cercetate exhaustiv si bine definite cele trei mari pericole ce amenint
ntreaga omenire, indiferent de particularittile trilor componente:
1) poluarea tot mai grava a aerului, apei si solului, care contribuie hotrtor la deteriorarea
snttii populatiei (n special a copiilor si vrstnicilor);
2) nclzirea global a Terrei, care provoac deja fenomene meteorologice catastrofale si
amenint cu schimbarea complet a conditiilor ce fac posibil viata pe planeta noastr;
3) epuizarea apropiat n timp a rezervelor cunoscute de combustibili fosili (gaze naturale,
petrol si crbuni), care a dus la scumpirea continu si rapid, n ultimii treizeci de ani, a pretului lor pe
piata mondial si va face, peste cteva decenii, s dispar principalele ramuri economice actuale.
Transportul rutier, feroviar si naval, mpreun cu termoenergetica, chimia si metalurgia, sunt
mari consumatori de carburanti procesati din combustibili fosili si, deci, principali responsabili de
agravarea, pe zi ce trece, a celor trei pericole semnalate mai sus. Iat de ce, nc de la nceputul anilor
1980, n trile dezvoltate si nu numai, s-au ntreprins actiuni pentru a pune la punct, a produce si
consuma carburanti alternativi celor clasici, fosili. Si n tara noastr s-au ntreprins si se fac cercetri n
acest domeniu, dar rezultatele practice las loc pentru mai bine.
Pentru a intensifica att activitatea de cercetare, dar si aplicarea rezultatelor obtinute n
practic, n luna iulie 2003, un grup de specialisti inimosi au constituit Asociatia Biocombustibilii n
Romnia, care a cptat personalitate juridic si a reusit, n scurt timp, s determine cresterea
interesului pentru producerea si folosirea biocarburantilor att din partea administratiei centrale si
locale, a mass-media, a societtii civile, ct si a posesorilor de autovehicule.
Pentru a rspunde complet la toate ntrebrile posibile ale acestor factori, s-a elaborat, editat si
tiprit, cu sprijinul financiar al Ministerului Educatiei si Cercetrii, aceast monografie. Tot tirajul
disponibil al acesteia a fost achizitionat de Asociatia Biocombustibilii n Romnia n scopul punerii ei
gratuite la dispozitia factorilor de decizie la toate nivelurile, bibliotecilor universitare si a institutelor
de cercetare. n plus, Asociatia Biocombustibilii n Romnia a editat un tiraj suplimentar, pe suport
electronic, din aceast monografie, pentru a satisface numeroasele solicitri ale persoanelor de
autovehicule.
Prezentm n continuare cteva date privind scopul, obiectivul si activittile preconizate ale
Asociatia Biocombustibilii n Romnia.

ii
SCOPUL NFIINRII ASOCIAEI:
Sprijinirea logistic a producerii si utilizrii biocombustibililor n Romnia, ca alternativ ecologic la
combustibilii fosili.
OBIECTIVUL ASOCIAIEI:
Dezvoltarea de surse de energie noi si regenerabile, ca alternativ la cele traditionale, n
vederea reducerii majore a consumului de combustibili fosili si a emisiilor de gaze de ser, conform
angajamentelor asumate de tara noastr n respectarea protocolului de la Kyoto.
SITUAIA PRODUCERII I UTILIZRII BIOCOMBUSTIBILILOR PE PLAN
INTERNAIONAL
Combustibilii fosili de tipul titeiului si gazelor naturale sunt n prezent una dintre principalele
surse energetice exploatate ale planetei. Conform ultimelor evaluri, rezervele certe de titei sunt de
cca. 1000 miliarde barili. Se estimeaz c la nivelul actual de consum, rezervele de titei ar putea
acoperi necesarul mondial pentru cel mult 44 ani. Resursele fosile sunt neuniform repartizate pe glob si
limitate cantitativ, n timp ce consumul anual este n crestere. Analiznd distributia pe glob a
rezervelor de titei, s-a constat o situatie alarmant n unele zone mari consumatoare de derivati
petrolieri, ca spre exemplu Europa de vest.
Criza titeiului, nceput n octombrie 1973, urmat de cresteri semnificative ale preturilor
derivatelor petroliere de la nceputul lui 80 a declansat interesul general pentru sursele alternative de
energie si pentru materii prime de provenient ne-petrochimic. Dup criza din Golf, a anului 1990,
astfel de preocupri au devenit majore, la nivel de politici de stat.
Pe plan international, scderea rezervelor de titei si majorrile consecutive ale pretului acestuia,
au creat premize favorabile abordrii fabricatiei de combustibili alternativi.
n acelasi sens benefic actioneaz si legislatiile antipoluare, care limiteaz sever cantitatea de
emisii poluante din gazele de esapament ale motoarelor cu ardere intern. Oxizii de azot si de sulf,
fumul si hidrocarburile incomplet arse din gazele esapate de motoarele care utilizeaz combustibili
clasici, sunt agenti poluanti majori ai atmosferei. De asemenea, acumularea n atmosfer a bioxidului
de carbon rezultat din arderea combustibililor clasici, contribuie la amplificarea efectului de ser. Se
impunea astfel obtinerea unor combustibili alternativi prin a cror ardere s se diminueze sensibil
cantitatea de emisii poluante evacuate n atmosfer, si prin utilizarea unor resurse de materii prime re-
nnoibile s se elimine efectul de ser datorit acumulrii de bioxid de carbon n atmosfer.
Unul dintre cei mai consumati si recunoscuti biocarburati este Biodiesel-ul, combustibil de
origine fie vegetal obtinut din ulei de rapit, floarea soarelui, soia sau palmier, sau de origine animal
obtinut din uleiuri arse si materii UFO (resturi animaliere, grsimi, pr, etc.)

iii
La crearea actualului concept de " Biodiesel Word " au contribuit, si concur din ce n ce mai
mult, att reprezentanti ai mediului stiintific mondial din varii sectoare, tehnicieni de nalt
profesionalitate din domeniul motoarelor Diesel, clasa politic a curentului verzilor", ct si
consumatorii direct interesati, de la fermieri si angrosisti agricoli, cresctori de animale si productori
de vehicule si masini agricole, pn la utilizatorii din sectorul transporturilor urbane, transportului
naval, etc.
n S.U.A. protejarea rezervelor strategice de titei si asigurarea protectiei mediului ambiant,
constituie factori determinanti ai politicii administratiei de stat. n 1993, Bank of America era
proprietara celui mai mare parc de vehicule particulare din lume, care functionau cu combustibili
alternativi. O solutionare pozitiv a acestor probleme s-a ivit o dat cu introducerea n fabricatie a
combustibililor pentru motoarele diesel, obtinuti prin chimizarea uleiurilor vegetale. n prezent, clasica
dar poluanta motorin, poate fi nlocuit cu succes de astfel de biocombustibili ecologici fr a fi
nevoie de modificri ale motoarelor diesel. Produsele respective care s-au impus cu rapiditate pe piat,
si sub diverse denumiri ca Biodiesel, Petrole vert, LKW diesel, se pot achizitiona de la benzinrii din
tri ale Europei si S.U.A., la aceleasi preturi cu cel al motorinei (n unele locuri chiar usor mai
sczute).
Pe plan international au existat si exist numeroase preocupri legate de obtinerea si utilizarea
combustibililor alternativi din uleiuri vegetale. Preocupri de acest gen exist deja n multe tri
europene, care a crescut la 1 800 000 t/an n 2003.
Astfel, n anul 2000 n 10 tri din Europa functionau instalatii productoare de biocombustibili
diesel, obtinuti prin procesarea chimica a uleiurilor vegetale, cu o capacitate total de 1.210.000 t/an.
n tabelul 1 se prezint situatia din anul 2000 a productorilor de biocombustibil diesel din
Europa, cu referire la capacittile instalatiilor productoare si cantittile vndute pe categorii de
utilizri: biocombustibil ca atare, amestec cu combustibil clasic si intermediari pentru industria
oleochimic.
Dintre trile Europei se detaseaz net Germania, cu o capacitate productiv de 550.000 t/an si o
productie realizat de 415.000 t/an.
Preocupri sustinute n domeniu exist si n unele tri din fostul lagr socialist. Astfel, n
Ungaria exist o instalatie industrial de biocombustibil la Babolna, iar n Cehia la Olmutz.
Lansarea n fabricatie a biocombustibilului a fost sustinut pe lng asociatia productorilor
agricoli si de fabricantii de autovehicule, deoarece normele EURO III si EURO IV, care
reglementeaz sever nivelul emisiilor poluante, vor putea fi respectate si n conditiile utilizrii acestui
tip de combustibil.

iv
TABEL 1
ara /
Producie
Firma Localitatea
Capacitate
(t/an)
Cantiti vndute
(t/an)
Produc
ie din
anul
Henkel Dusseldorf 200.000 160.000 0 0 -
Connemann /
OMH
Keer 100.000 10.000 75.000 10.000
1991
/1993
/1995
Oelmuehle
Hbg / ADM
Hamburg 100.000 10.000 60.000 20.000
1999/
2000
Bio-diesel Wittemberg 50.000 0 20.000 0 1999
VNR Ochsenfurt 50.000 0 20.000 0
1999/
2000
L.U.T. Rudisleben 40.000 0 20.000 0
1999/
2000
Hallertauer/
Agrana
Mainburg 5.000 0 4.000 0 1996
ADIBAPV Henningsleben 3.000 0 2.000 0 1997
Vogtlander Grossfriesen 2.000 0 2.000 0 1997
GERMANIA/
415.000
Total 550.000 180.000 205.000 30.000
Robbe/Diester Compiegne 40.000 0 0 40.000
1994/
1996
Diester Rouen 120.000 0 0
120.00
0
1995
Sdobre-Srnova Boussens 70.000 30.000 0 40.000
1993/
1995
Novaol/ICI Verdun 60.000 0 5.000 55.000
FRANTA /
266.000
Total 290.000 5.000 70.000
255.00
0

Bakelite Solbiate 30.000 0 0 5.000 1996
Novaol / altii Livorno 90.000 0 0 20.000 1993
Oleofici
Italiani
Bari 20.000 0 0 0 1995
Distillerie
Parma
Napoli 30.000 0 0 0 1995
Focus Petroli Ancona 20.000 0 0 0
Sisas / altii Milano 50.000 0 0 10.000 1995
ITALIA /
160.000
Total 240.000 0 0 35.000
BELGIA /
85.000
Sisas Feluy 80.000 0 10.000 20.000 1995
Oleofina Ertvelde 30.000 30.000 0 0
Total 110.000 30.000 15.000
DANEMARC
A
Otterup 0 0 0 0
FINLANDA 0 0 0 0
NORVEGIA 0 0 0 0
United Oil
Seed
Liverpool 2.000 0 1.000 0 1996 ANGLIA /
2.000
Cargill Hull
AUSTRIA/
20.000
RME Bruck Bruck 15.000 0 15.000 0 1994
SPANIA Biocat Barcelona 0 0 0 0 1999

v
ara /
Producie
Firma Localitatea
Capacitate
(t/an)
Cantiti vndute
(t/an)
Produc
ie din
anul
Ecobransle Skive 6.000 0 6.000 5.000 1992 SUEDIA /
6.000 Altii 5.000 0 2.000 1.000 1996
Milo Olomouc Olmutz 30.000 0 0 30.000 1995
CEHIA /
32.000 Altii 17.000 0 0
1992/
1994
UNGARIA Babolna 20.000 0 0 1995
TOTAL Anul
Capacitate total
(t/an)
Total esteri metilici
(t/an)
Biodiesel in motoare
(t/an)
Amestec
(t/an)
EUROPA 2000 1.200.000 1.020.000 245.000 390.000

Utilizarea biocombustibilului din uleiuri vegetale este aprobat pentru toate modelele de
automobile si autoutilitare AUDI si VW, pentru MERCEDES C 220 si E 220, pentru toate modelele
FORD echipate cu motoare 1,8 si 2,5l, pentru unele modele MAN, pentru toate modele de tractoare
fabricate de ISEKI, HOLDER, KHD, FENDT, FIAT, AGRI, CASE, JOHN DEER, MASSEY-
FERGUSON, RENAULT, STEYER.
Deoarece cererea are tendinta de a depsi oferta de biocombustibil, strategiile de dezvoltare
directioneaz utilizarea lui n prezent spre zonele sensibile din punct de vedere ambiental ca de
exemplu:
- transportul public local: taxi, autobuze, servicii postale;
- vehicule municipale: salubrizarea strzilor, colectarea gunoiului menajer, ntretinerea spatiilor
verzi;
- vehicule ale armatei si cilor ferate;
- navigatia pe apele interioare;
- vehicule agricole si de transport n zonele agricole
Biodieselul este un produs domestic, un combustibil regenerabil ce poate fi utilizat n
motoare diesel care nu necesit modificri asupra sistemului de alimentare. Este un produs sigur,
biodegradabil reducnd serios produsii poluanti ca: cenusa, particulele solide, monoxidul de carbon,
hidrocarburile si noxele. Performantele, cerintele legate de stocare, precum si cele legate de ntretinere,
sunt similare combustibililor petrolieri. Biodieselul nu contine aromatice si nici sulfuri, are o cifr
cetanic destul de ridicat si are calitti de ungere superioare combustibilului petrolier.
Beneficiile Biodiesel-ului
Biodiesel-ul un combustibil ultra curat nu contine nici sulf si nici aromatice, ceea ce
contribuie la reducerea emisiilor poluante. Un studiu al Departamentului pentru Energie al Statelor
Unite arat c productia si utilizarea Biodiesel-ului n comparatie cu combustibilul diesel petrolier,

vi
conduce la o reducere cu 78,5% a emisiilor de CO
2
. Mai mult, Biodiesel-ul are o balant energetic
pozitiv: pentru fiecare unitate de energie necesar producerii unui galon de biodiesel se cstig 3,24
unitti de energie.
Avnd n vedere c Biodiesel-ul este legat de producerea uleiurilor vegetale si deci regenerabil
la preturi de productie reduse, comparative cu preturile de producere a produselor petroliere, este clar
c acest combustibil devine din ce n ce mai prietenos. Este, de asemenea, foarte clar si c Biodiesel-
ul va utiliza toate surplusurile domestice vegetale sau animale, ceea ce confer o mare securitate din
punct de vedere energetic. Deoarece Biodiesel-ul poate fi fabricat pe cale industrial folosind
capacittile industriale existente, acesta devine o foarte important problem legat de securitatea
energetic a unei tri.
Dac avem n vedere costurile petrolului importat si deci dependenta energetic de piata
mondial a petrolului, este evident c importanta combustibililor re-nnoibili de tipul biodieselului
creste exponential, mai ales pentru domeniul securittii nationale militare. De asemenea, Biodiesel-ul
va aduce beneficii importante pe piata muncii, stiut fiind c de exemplu n S.U.A. la fiecare miliard de
dolari cheltuit pentru importul de petrol se pierd 10000 25000 de locuri de munc.
De asemenea, Biodiesel-ul aduce beneficii semnificative din punct de vedere microeconomic,
att n sectorul urban, ct si n cel rural. Departamentul Agriculturii din Statele Unite a demonstrat c o
crestere a cererii medii anuale echivalente a 200 milioane de galoane de biodiesel bazat pe uleiul de
soia, va nsemna o productie cumulat pn n 2010 de 5,2 miliarde de dolari, ceea ce nseamn o
crestere net a productiei n ferme de circa 300 milioane de dolari pe an. Pretul fasolii soia ar putea
creste cu o medie de 17 centi anual pe o perioad de 10 ani, datorit cresterii cererii de Biodiesel.
Toxicitatea: Biodiesel-ul pur nu este toxic. Doza letal LD 50, este mai mare de 17,4 g/kg corp
omenesc. Prin comparatie de exemplu sarea de buctrie este de 10 ori mai toxic dect Biodiesel-ul
pur.
Iritarea pielii umane: aplicarea timp de 24 de ore unei comprese cu Biodiesel pur a produs o iritare
usoar. Iritarea pielii a fost mai mic dect cea produs de o solutie apoas de 4% spun.
Biodegrabilitatea: Biodiesel-ul este de 4 ori mai biodegradabil dect combustibilul diesel petrolier. n
timp de 28 de zile biodieselul pur s-a degradat n procent de 85 88% n ap. De exemplu dextroza
care este folosit pentru comparare se degradeaz n aceeasi rat.
Punctul de inflamabilitate: punctul de inflamabilitate al unui combustibil este definit ca fiind
temperatura la care acesta se aprinde atunci cnd este expus unei scntei sau unei flame. Punctul de
inflamabilitate al Biodiesel-ului este peste 300 F (130 C), n timp ce al unui combustibil diesel
petrolier este de 125 F. Testrile au artat c punctul de inflamabilitate al amestecurilor biodiesel

vii
creste cu cresterea procentajului de biocombustibil diesel. De aceea, Biodiesel-ul pur si amestecurile
Biodiesel cu motorina sunt mai sigure din punct de vedere al stocrii, manevrrii si utilizrii dect
combustibilii diesel conventionali.
Nivelul emisiilor poluante ale combustibilului biodiesel, dup National Biodiesel Board
Combustibilul Biodiesel este primul si singurul combustibil alternativ care are o evaluare
complet a emisiilor poluante produse prin arderea sa n motoarele cu ardere intern. Agentia Statelor
Unite privind protectia mediului (EPA) a evaluat n cadrul sectiunii privitoare la curtenia aerului
211(b), efectele asupra snttii produse de arderea biocombustibilului diesel. n acest sens s-au
derulat n ultimii 2 ani o serie de programe referitoare la cele mai stringente protocoale de testare
cerute de EPA pentru certificarea combustibililor si/sau aditivilor. S-a realizat un inventar complet al
opiniilor culese de la marii productori de motoare referitor la utilizarea biocombustibilului diesel. De
asemenea s-au efectuat teste de laborator care au pus n evident nivelul emisiilor poluante si care sunt
sintetizate n tabelul 2:

TABEL 2
Compararea emisiilor poluante produse de BIODIESEL cu combustibilul convenional
Tipul emisiilor poluante B100 B20
Regulate
HC nearse -68% -14%
CO -44% -9%
Particule solide -40% -8%
NO
x
+6% +1%
Neregulate
Sulfati -100% -20%
*
Hidrocarburi aromatice policiclice (HCAP)
**
-80% -13%
Nitriti ai hidrocarburilor aromatice policiclice (nHCAP)
**
-90% -50%
***
Potential asupra nivelului de ozon indus de HC -50% -10%
*
Estimri fat de rezultatele obtinute pentru B100
**
Reducere medie privind toate componentele msurate
***
2-nitrofluorine-le rezultate au fost testate prin metoda variatiei
B100 biocombustibil diesel 100%
B20 amestec format din biocombustibil diesel 20% (ca aditiv) si 80% combustibil diesel
conventional

viii

Concluzii
1. Potentialul de alterare a stratului de ozon prin formarea smogului este mai mic n cazul
biocombustibililor diesel (B100 si B20) dect n cazul combustibilului diesel conventional, cu cca.
50%, prin scderea nitratilor hidrocarburilor aromatice policiclice.
2. Emisiile de sulfuri sunt eliminate complet prin utilizarea B100. Emisiile poluante din gazele de
evacuare nu mai contin oxizi sulfurici si nici sulfati (componente importante ale ploilor acide),
deoarece n structura molecular nu se mai gseste sulful, n cazul B100 comparativ cu motorina.
3. Criteriile de apreciere a emisiilor poluante pun n evident reducerea puternic a acestora n
raport cu combustibilul diesel conventional.
4. Biocombustibilul diesel reduce riscurile de mbolnvire asociate motorinei. Emisiile produse de
biodiesel pun n evident reducerea HCAP si a nitritilor nHCAP, rspunztori ai producerii
cancerului. Cercetrile recente au condus la reducerea cu 75 85%, cu exceptia benzo(a)antracene-lor
care s-au redus cu cca. 50%. De asemenea, s-au redus 2-nitrofluorine-le si 1-nitropirene-le s-au redus
cu 90%, n timp ce celelalte nHCAP s-au redus la nivelul unor vagi urme.
Biodieselul, produs prin procedee chimice relativ scumpe, fiindc foloseste temperaturi si
presiuni mari, iar catalizatorii au preturi ridicate, are n ultimii ani un rival direct, redutabil datorit
pretului sczut. Acest rival este chiar uleiul vegetal crud, obtinut prin presarea la rece a semintelor
oleaginoase, excluzndu-se folosirea solventilor organici. Spre deosebire de biodiesel (care este, de
fapt, esterul uleiurilor vegetale), aceste uleiuri crude nu sunt miscibile cu motorina (adic nu dau
amestecuri perfect omogene, conditie strict obligatorie pentru buna functionare a motoarelor diesel).
Ele nsele sunt perfect omogene si pot fi folosite ca atare (100%, adic neamestecate cu motorina) n
motoarele diesel. Evident c ele sunt mai ieftine dect biodieselul, inclusiv pentru c la esterificarea lor
n biodiesel o parte important se pierde sub forma glicerinei, care are alte utilizri dect alimentarea
motoarelor diesel.
Trebuie s reamintim cititorilor nostri c de la inventarea lor si pn prin 1910, motoarele
diesel au functionat numai cu ulei vegetal crud. Inventatorul lor, genialul inginer neamt Diesel, a
gndit functionarea acestui motor numai pe ulei vegetal crud (pentru c derivatii petrolieri au fost
produsi ncepnd cu anul 1907), adic cu un carburant diferit de cel pentru motoarele cu aprindere cu
ajutorul scnteii electrice produse de bujii. Aceste motoare se numesc motoare otto tot dup numele
inventatorului lor german. n aceeasi perioad de timp (de nceput: 1860 - 1907), motoarele otto
functionau toate cu etanol (adic alcool etilic sau, mai popular, spirt). La nceputul producerii lor,
derivatii petrolieri (benzina si motorina) erau de cteva ori mai ieftini dect concurentii lor (etanolul si

ix
uleiul vegetal). De aceea, au fost promovati rapid si lumea a uitat de primii carburanti. A venit acum
vremea revenirii (din motivele artate) la vechii carburanti (etanol sau ulei vegetal crud sau esterificat).
SITUAIA PRODUCERII I UTILIZRII BIOCOMBUSTIBILILOR PE PLAN NAIONAL
n timp ce n ultimele decenii, restul lumii de la Europa si Asia pn la continentul american, a
dezvoltat o concertat si serioas activitate de cercetare si implementare a proiectelor destinate
biocombustibililor, vzuti ca o alternativ tot mai probabil si iminent a combustibililor traditionali,
societatea romneasc continu s ignore o realitate creia nici politicul, nici mass-media sau
societatea civil nu i nteleg importanta si relevanta.
Cele cteva organizatii a cror activitate vizeaz problemele de mediu se concentreaz mai
mult asupra unor solutii destinate nsntosii sectorului industriilor poluante, nici una neavnd
preocupri legate de poluarea indus prin combustie, cu toate c recent, n cea ce priveste pericolul
deteriorrii mediului ambiant, sectorul transporturilor a trebuit, n fata Comisiei Europene, s si asume
o clar responsabilitate, avnd n vedere c, n ultimii 15 ani, acesta a contribuit substantial la cresterea
nclzirii globale a Terrei, depsind n acest sens sectorul industrial si cel domestic, 75% din poluarea
acid fiind rezultatul emisiilor de motoare.
Din acest motiv, reactia Comisiei Europene a fost aceea de instituire a noi directive privind
calitatea combustibililor, prin impunerea de noi specificatii privitoare la emisiile din esapamente.
Nici activitatea aferent integrrii europene desfsurat n prezent de Guvernul Romniei, prin
agentiile, departamentele si ministerele sale, nu vizeaz punctual strategii destinate inovrii, cercetrii
si producerii de biocombustibili, cu toate c, din ce n ce mai multe fonduri europene, au drept subiect
de aplicatie resursele regenerabile.
n perspectiva iminentei integrri europene, sectorul transporturilor romanesti nu a fcut
nici un efort de creativitate sau de investitie pentru mbunttirea calittii combustiilor, marile
aglomerri urbane continund a fi din ce n ce mai sufocate de poluarea acid rezultat din emisiile de
motoare.
n timp ce n lume marii productori si distribuitori de combustibili, dar si productori de
motoare diesel, au investit n ultima decad de timp sume considerabile si un apreciabil efort de
inventivitate, att pentru productia de biocombustibili n sine ct si pentru rentabilizarea acestui sector,
principalii operatori romni n domeniu, PETROM, ROMPETROL, ca productori-distribuitori de
combustibili pentru motoarele cu ardere intern, sau ARO, ROMAN sau TRACTORUL nu au nici
mcar o schit de strategie menit a polariza, n mediul cercetrii si proiectrii, n cel de afaceri, dar
mai ales n cel politic, un curent de opinie si de preocupri pe aceast tem.

x
Cu toate c perspectivele actuale ale unei dezvoltri institutionalizate si generalizate ale acestui
produs, sunt nc conditionate de obtinerea unor costuri ale materiilor prime agricole rezonabile, n
viitor, societatea international are de nfruntat problema stringent a dependentei de importurile de
combustibili fosili, trebuind s fac fat riscurilor securittii aprovizionrilor cu energia necesar
sectorului transporturilor.

INSTITUIONALIZAREA ACTIVITILOR DE PRODUCERE I UTILIZARE A
BIOCARBURANILOR
Raportul prezentat UNIUNII EUROPENE de ctre Agentia International de Energie pune n
evident:
Declinul comertului mondial posibil datorit nivelului cobort al productiei de combustibil fosil n
raport cu cererea;
Scderea treptat a extractiei de petrol din Marea Nordului, preconizat a se reduce drastic pn la
epuizarea rezervelor nainte de anul 2010;
Cresterea dramatic a cererii de energie din partea tarilor non-OECD; ex. China si India;
Trile europene se confrunt deja cu o simtitoare crestere a cererii de combustibili alternativi n
sectorul transporturilor, biocarburantii fiind unii dintre acestia.
Scenariul prezentat la Forumul Comisiei Europene preconizeaz c pn n anul 2010, cel putin
12% din piata resurselor energetice va fi ocupat de biocombustibili.
Avnd n vedere c ultimii 15 ani au demonstrat: o impresionant crestere mondial a
productiei de biocombustibili, o puternic preocupare de rennoire a resurselor energetice, o agresiv
activitate civic de impunere a conceptului de salvgardare a mediului nconjurtor", precum si o
preocupare deosebit pentru reasezarea politicii agricole mondiale, biocarburantii au sanse deosebite
pentru a deveni un subiect atractiv si pregnant la nivelul clasei politice mondiale, lumii afacerilor si, nu
n ultimul, la nivelul opiniei publice generale.
Comunitatea european cunoaste de mult timp o efervescent si avansat activitate de
promovare a conceptului de combustibil ecologic", productia, standardizarea si consumul de
biocarburanti devenind prioritti ale politicilor de mediu, agricultur si transporturi.
Att activitatea institutionalizat dedicat biocarburantilor, materializat prin nfiintarea
unor departamente si agentii guvernamentale, ct si structurarea intereselor tehnico-economice din
mediile: cercetrii stiintifice (n special universitti si institute de cercetare de profil), afacerilor
(productori si consumatori) si societtii civile n organizatii non-guvernamentale si asociatii au
condus la crearea unui for european n materie - EUROPEAN BIODIESEL BOARD.

xi
Principala activitate a EEB este aceea de a canaliza si fructifica orice initiativ de
dezvoltare a productiei si consumului de biocarburanti n Europa, dar si aceea de a se constitui ntr-un
interlocutor cu autoritate si greutate n fata guvernelor majorittii trilor europene si a Comisiei
Uniunii Europene.
Rapoartele si studiile ntocmite de acest for sunt dezbtute si analizate de ctre Comisiile
Uniunii Europene, concluziile ce se desprind din acestea fiind premize importante n luarea unor
decizii referitoare la politicile stabilite de ctre U.E.
Si Statele Unite ale Americii au institutionalizat n ultimele decenii activittile legate de productia si
consumul de biocarburanti, pe ntreg cuprinsul continentului american activnd multe si puternice
asociatii ce deservesc att interesele locale si regionale aferente, ct si interesul national al USA.
n anul 2000 a luat fiint THE NATIONAL BIODIESEL BOARD, for a crui imagine si
influent a impus senatului american si Casei Albe recunoasterea biocarburantilor drept combustibil
ecologic de important strategic n dezvoltarea viitoare a politicilor energetice si agrare.
Rostul acestei introduceri este s fac o scurt prezentare a temei biocarburantilor, a
biodiesel-ului n particular, cu scopul de a demonstra, nu numai necesitatea coagulrii timidelor
preocupri din domeniu n Romnia pentru producerea si consumul acestuia, dar si necesitatea crerii
unei voci" pertinente si autoritare ce poate si trebuie s dialogheze, s informeze si chiar s se impun
n fata unor interlocutori considerati actori de frunte n societatea noastr, de la mediile
guvernamentale si prezidentiale, la cele de cercetare stiintific, pn la cel de afaceri si mass-media.
O ROMNIE ce se pregteste asiduu s fac fat exigentelor integrrii europene are nevoie
de un climat efervescent si matur n care activittile creative si de productie n domeniul
biocarburantilor ecologici s constituie o component cu semnificatie, european si progresist.
Demararea n concret a unor activitti de productie si consum de biocarburanti are ns
nevoie de reglementri legislative apriori stabilite, de o cunoastere profund a avantajelor ce urmeaz a
decurge din atare activitate, de o punctual si pertinent informare a mediilor romnesti asupra
beneficiilor economice, de mediu, dar si de imagine pe care le poate avea ntreaga societate.
Eventualele strategii guvernamentale ce vor viza o politic punctual de dezvoltare si de
implementare a biocarburantilor pot avea n ASOCIATIA BIOCOMBUSTIBILII N ROMNIA, un
partener de discutii si de conlucrri avizat, cunosctor al situatiei internationale din acest sector, un
operator capabil s ntocmeasc si s-i pun la dispozitie rapoarte si studii pertinente n domeniu.
Viitoarea asociatie va putea, n numele si n interesul societtii romnesti, s ncheie
acorduri de colaborare si de parteneriat cu asociatiile omonime europene si nu numai. Asociatia se va

xii
constitui ntr-un veritabil sprijin al celor ce doresc s demareze activitti de cercetare si de
implementare n sectorul biocombustibililor.
Printr-o concertat si asidu activitate de promovare a conceptului de combustibili
ecologici" (simpozioane, expozitii, interviuri, publicatii etc.), ASOCIATIA BIOCOMBUSTIBILII IN
ROMNIA, va fi n msur s disemineze n plan national toate cunostintele sale din acest domeniu,
s sensibilizeze si s conving opinia public romneasc asupra necesittii ntocmirii unui Plan
National de stimulare si de implementare a productiei si consumului de biocombustibili.

Raportul de activitate pe anul 2003 al
ASOCIAIEI BIOCOMBUSTIBILII N ROMNIA

A. nfiinarea Asociaiei, obinerea personalitii juridice, nregistrarea fiscal.
n urma hotrrii Adunrii grupului de initiativ din 30 iulie 2003 de a se nfiinta Asociatia
noastr, am actionat cu hotrre, perseverent si promptitudine pentru parcurgerea ntregului lant de
formalitti n vederea obtinerii autorizatiilor legale de functionare a Asociatiei si anume:
1. La data de 19.08.2003 s-a obtinut dovada disponibilittii denumirii Nr. 20945 de la Ministerul
Justitiei.
2. La data de 07.09.2003 s-a obtinut avizul favorabil al Ministerului Economiei si Comertului Nr.
192.054.
3. La data de 16.09.2003 s-au autentificat (cu nr. 3508 si 3509) la Notarul Public Actul Constitutiv
si Statutul ABR, definitivate n Adunarea General ABR din data de 20.08.2003.
4. La data de 25.09.2003 s-a pronuntat n sedinta public a Judectoriei Sectorului 6 Bucuresti
hotrrea privind acordarea personalittii juridice ctre ABR (dosar 103 PJ/203).
5. La data de 22.10.2003 Judectoria Sectorului 6 Bucuresti ne-a eliberat Certificatul de nscriere a
persoanei juridice fr scop patrimonial.
6. La data de 04.11.2003 am obtinut de la Administratia Financiar Sector 6 Bucuresti Certificatul
de nscriere fiscal.
7. La data de 13.11.2003 s-a deschis la BCR Sucursala Plevnei contul ABR nr. 2511.1-8492.1/ROL.
Rezult c din data de 13.11.2003 s-au ndeplinit toate formalittile legale pentru buna
desfsurare a activittii ABR.
B. Organizarea activittii ABR.
Elaborarea proiectelor Actului Constitutiv si al Statutului ABR, discutarea lor aprofundat
(Adunarea de constituire din 30 iulie) si aprobarea final n Adunarea General din 20 august au dus la

xiii
adoptarea unanim a conceptiei de baz c suntem o asociatie format numai din membrii activi,
hotrti s-si consacre timp, energie si competent pentru transpunerea n viat a obiectivelor din
Statut. Ca urmare, fiecare membru, persoan fizic, a completat n adeziunea scris rubricile: doresc
s m ocup de:
a) bunele relatii ale Asociatiei cu organele locale din judetele .
b) bunele relatii ale Asociatiei cu asociatii (federatii, uniuni) din trile .
c) Organizarea si buna activitate (Participarea la activitatea) grupei de studiu .
Pe baza acestor optiuni, Adunarea general din 29.10.2003 a aprobat organizarea grupelor de
activitate pe judete, tri si probleme. Este necesar ca n perioada urmtoare s activizm toate grupele
de lucru si, deci, pe toti membrii ABR, persoane fizice. Ca urmare, este necesar ca fiecare dintre noi s
informeze asociatia, prin intermediul domnului ing. Constantin Ianculescu, asupra dorintei lor concrete
de a activa n grupele dorite de lucru, rspunznd astfel la sugestiile noastre cuprinse n circulara nr.
38/ 10.10.2003. V rugm s faceti aceste informri ct mai repede cu putint si nu mai trziu de data
de 15 martie 2004.
C. Activitatea din anul 2003 n scopul promovrii producerii si utilizrii biocombustibililor n
Romnia va fi prezentat conform fluxurilor tehnologice si apoi celor informationale.
a) Grupa pentru intensificarea culturilor agricole care asigur biomateria prim pentru
producerea biocombustibililor, condus de dl. Dr. Ing. Ion Antohe a desfsurat o ampl si intens
activitate pentru intensificarea cultivrii sorgului zaharat si pentru organizarea unei mari culturi ( pe
20000 ha) n Romnia.
n acest sens, a pregtit continutul monografiei Sorgul Zaharat, cultura si industrializarea lui
total pe care CHIMINFORM DATA a editat-o n 200 exemplare, cumprate de ABR pentru a fi
distribuite gratuit att factorilor de decizie, care pot contribui la rspndirea culturilor de sorg zaharat
ct si detintorilor de suprafete agricole care si exprim interesul s nceap asemenea culturi.
Aceast grup desfsoar o activ campanie de popularizare a culturii sorgului zaharat
folosind reteaua de ndrumare a fermierilor din judetele din sudul trii.
De asemenea, aceast grup a participat activ la pregtirea unor informatii n limba englez (
cuprinsul si continutul capitolelor din Monografia tiprit, tabelele cu datele de baz etc) pe care le-am
trimis n Italia, d-nei Angela Grassi, responsabila proiectului UE de pregtire a unor mari culturi
demonstrative ( 20000 ha) n Italia si n China (dou culturi), pregtind astfel posibila acceptare a
Romniei n proiectul UE. Datorit nceperii tratativelor dintre ABR si un important grup de firme
germane doritoare s importe, ncepnd cu primul semestru 2006, din Romnia mari cantitti de
bioetanol ( 2 milioane tm/an), activitatea acestei grupe a devenit prioritar pentru urmtorii ani, fiind

xiv
necesar sustinerea ei de ctre toate celelalte grupe tehnologice, asa cum s-a stabilit la dezbaterea
comun, organizat n luna decembrie 2003, a tuturor acestor grupe, la dezbatere participnd
conducerea fermei Dorobantu (comuna Mihail Koglniceanu) detintoare, prin arendare, a suprafetei
necesare pentru cultura sorgului zaharat avut n vedere.
Mentionm c laboratorul din cadrul Institutului de la Fundulea (condus de dl. Dr. Ing. Ion
Antohe) dispune si de smnta necesar pentru trei soiuri diferite de sorg zaharat (romnesti) cu care
se vor face culturile mari. n paralel se vor face si culturi duble (cu smnt chinezeasc, cumprat de
ABR n cazul cnd vom fi acceptati drept parteneri n proiectul UE).
Amnuntele importante acestei activitti au fost prezentate n informarea fcut de dl. Dr. Ing.
Ion Antohe n Adunarea General ABR din 25 februarie 2004.
b) Grupa pentru promovarea tehnologiilor de extragere din biomaterii prime a
precursorilor de biocombustibili, condus de dl. Prof. Dr. ing. Gheorghe Mencinicopschi, Directorul
General al Institutului de Cercetri Alimentare, a desfsurat, de asemenea, o ampl si intens activitate.
I. I.C.A. si membrii Asociatiei BIOCOMBUSTIBILII N ROMNIA au participat activ la
toate manifestrile organizate de asociatie, cea mai important fiind participarea la Simpozionul
International BIOENERGY ENLARGED PERSPECTIVES de la Budapesta, n perioada 16 17
octombrie 2003.
Institutul de Cercetri Alimentare a participat la prestigioasa manifestatie stiintific de mai
sus, organizat cu scopul de a permite trilor candidate la UE s-si etaleze realizrile n domeniul
surselor bioenergetice, subiect de mare perspectiv pe plan european si mondial.
La acest simpozion au participat, din partea ICA :
Prof. dr. Mencinicopschi Gheorghe, directorul Institutului;
Prof. dr. Stroia Alexandru, seful Laboratorului de Procese Extractive;
Ing. Nikolic Vasilie, seful Laboratorului de Inginerie Ecologic;
Ing. Burcea Dan, sef Compartiment Marketing-Relatii.
n cadrul Simpozionului de la Budapesta, delegatia I.C.A. a participat activ la toate conferintele si
sedintele organizate cu acest prilej.
n vederea participrii a fost elaborat si realizat un Poster n conformitate cu modelul transmis de ctre
organizatori.
Posterul ICA a cuprins trei prti distincte:
Realizri n domeniul Biogazului
Realizri n domeniul Alcoolului carburant
Realizri n domeniul carburantilor tip BIODIESEL

xv
BIOGAZ
n domeniul Biogazului posterul a indicat, n primul rnd, potentialul bioenergetic al
Romniei rezultat n urma ultimelor evaluri. Acest potential se cifreaz la 23,9 x 10
6
GJ pe an.
n continuare au fost prezentate tiposeriile de instalatii de biogaz pentru gospodrii
individuale si mici colectivitti precum si instalatii industriale de mare capacitate. Acestea au fost
prezentate sub form tabelar, desigur n limba englez. n prezentul material ele vor fi prezentate n
limba romn.
Att pentru instalatiile mici ct si pentru cele industriale, au fost prezentate n poster imagini
color ilustrnd principiile de realizare a lor pentru a se ntelege modul lor de functionare.

Instalaii pentru gospodrii individuale i mici colectiviti :
CARACTERISTICI U.M. TIPOSERIA DE INSTALATII
Volum util de fermentare m
3
5 10 25 50
1,6 3,2 30 60 Productia de biogaz: - brut
- net
m
3
/zi
1,6 3,2 23,7 47,4
Autoconsum % -- -- 21 21
Energie obtinut GJ/an 13,16 26,33 182,8 365,7
Dejectii necesare (porc) m
3
/zi 0,083 0,166 0,830 1,660
Durata medie de fermentare zile 60 60 30 30
Regim termic de fermentare --- criofil criofil mezofil mezofil
11 22 165 330 Animale necesare: - porci, sau
- vaci
capete
2 4 30 60

Instalatii pentru producerea industrial a biogazului :
Caracteristici U.M. Tiposeria de instalatii industriale proiectate
Volum util fermentare m
3
100 200 500 1400 2000 3000
120 240 600 1800 2570 3850 Productia de -brut
biogaz -net
m
3
/zi
90 180 450 1400 2000 3000
Autoconsum % 25 25 25 22 22 22
Energie net GJ/an 693,4 1387 3450 10830 15420 23140
Rata de alimentare m
3
/zi 3,3 6,6 16,5 80 117,6 176
Durata de fermentare zile 30 30 30 17 17 17
Regim termic --- mezofil inferior mezofil superior
660 1320 3330 10000 14280 21390 Necesar de -porci
animale -vite
capete
120 240 450 1400 2000 3000

Realizrile ICA n domeniul biogazului sunt de cert originalitate fiind brevetate la OSIM, pe
msura conceperii lor.


xvi
ALCOOL CARBURANT

Pentru realizarea alcoolului carburant au fost indicate, ca resurse, materialele cu continut
ridicat de hidrati de carbon de provenient preponderent agricol. A fost prezentat schema de obtinere
a alcoolului carburant si anume:

Materii prime Procesare enzimatic Procesare bio - fizic

Celuloze Celulaz
Hemiceluloze Hemicelulaz

Produse coninnd Amilaze
amidon Amiloglucozidaze

Polifructozane Inulinaz

BIODIESEL
Pentru realizarea combustibililor tip BIODIESEL au fost indicate ca resurse :
Uleiurile vegetale (rapi, in etc.)
Floarea soarelui
Soia
Grsimile animale
Ca mod de procesare a fost indicat ESTERIFICAREA FILM
Participarea la Simpozionul de la Budapesta a fost filmat rezultnd un film cu o durat de
cca. 60 minute. n film au fost nregistrate cele mai reprezentative momente ale Simpozionului.
II. n cadrul uneia din ultimele dezbateri din decembrie 2003 organizat de ABR, la care au
participat reprezentanti ai mai multor grupe tehnologice, precum si, n mod special, productorii directi
de sorg, membrii ABR din I.C.A. s-au angajat s colaboreze la valorificarea sorgului n bio-alcool,
precum si a deseurilor rezultate prin procesare n biogaz.
De asemenea I.C.A. s-a angajat s elaboreze o lucrare privind potentialul bioenergetic al
Romniei.
III. Dup nceperea tratativelor dintre ABR si grupul de firme germane, viitoare importatoare
de bioetanol din Romnia, membrii ABR din I.C.A., actioneaz pentru antrenarea unor investitori
Fermentare Distilare

ALCOOL

CARBURANT

xvii
romni la investitii de instalatii pentru extragerea sucului dulce din sorg, fermentarea si distilarea
bioetanolului si pentru esterificarea acestuia.
c) Grupa pentru promovarea tehnologiilor de esterificare a bioetanolului, condus de dl.
Ing. Grigore Pop de la Institutul Zecasin a participat la dezbaterea din decembrie 2003, mpreun cu
celelalte grupe tehnologice si cu conducerea fermei Dorobantu, asigurnd asistenta tehnic necesar
pentru acest proces tehnologic.
Dl ing. Grigore Pop a elaborat capitolul corespunztor din Monografia Sorgul Zaharat,
cultura si industrializarea lui total si a elaborat n limba englez informarea pentru coordonatoarea
proiectului european, dna. Angela Grassi.
d) Grupa pentru promovarea producerii biodieselului,condus de dl. Sever erban,
Directorul General al ICECHIM, a efectuat un important volum de activitate stiintific pentru
desfsurarea fazei definitive pilot pentru punerea la punct a acestei tehnologii industriale la
Combinatul Chimic VIROMET S.A. din orasul Victoria, judetul Brasov.
e) Grupa pentru producerea industrial pe scar mare a biodieselului, condus de dl.
Ing. George Colcea, Director General al VIROMET S.A. si-a propus, cu ajutorul stiintific al
ICECHIM, ca n scurt timp s asimileze n fabricatia curent, obtinerea biodieselului. Pentru realizarea
acestui lucru, n cursul anului 2003 s-au initiat o serie de actiuni, din rndul crora mentionm:
Elaborarea unui program de activitate, a crui finalitate vizeaz asimilarea si fabricarea
biodieselului n productie industrial;
ntocmirea de ctre compartimentele de specialitate a unui Buletin de informare despre
biodiesel care s lmureasc mai multe aspecte, cum ar fi: materii prime necesare fabricrii
biodieselului, tehnologii de fabricatie, tendinte n acest domeniu si perspectivele reale n Romnia,
costuri estimative, aspecte calitative etc;
Experimentri n faz de laborator, stabilindu-se parametrii procesului tehnologic, tipul de
materie prim optim pentru acest scop etc;
n paralel cu experimentele de laborator, s-a trecut la proiectarea si adaptarea unei instalatii
pilot existente, n vederea fabricrii biodieselului. Pe instalatia pilot s-au realizat ncercri pe mai
multe tipuri de materii prime, precum ulei de floarea soarelui, ulei de soia si ulei de rapit;
Testele specifice realizate la institute si societti de profil au artat c produsul obtinut de ctre
noi corespunde cerintelor Uniunii Europene n scopul lansrii lui pe piat;
Pentru anul 2004 se prevede omologarea produsului (program n derulare cu INMA Bucuresti),
continuarea finalizrii tehnologiei si realizarea unei microproductii pentru promovarea produsului.

xviii
Dup nceperea tratativelor ABR cu grupul de firme germane, ncercm s le interesm ntr-un
eventual import din Romnia si de biodiesel. n acest scop, grupa condus de domnul Ing., George
Colcea ntocmeste documentatia necesar.
f) Grupa pentru promovarea combustibililor ecologici n transportul urban, condus de
dl. Dr. ing. Mircea Chintoanu, Directorul ICIA Cluj Napoca, a avut urmtoarele activitti:
I. Participare la Simpozionul BIO-ENERGY Enlarged Perspectives, Budapesta 16-17 oct. 2003
1. s-a participat la conferinta BIO-ENERGY Enlarged Perspectives, Budapesta 16-17 oct. 2003 cu
lucrarea ECOLOGICAL BIODIESEL AND GLYCERINE OBTAINED THROUGH CHEMICAL
PROCESSING OF THE RENEWABLE RESOURCES.
2. s-au stabilit contacte cu unitti cu preocupri similare (bioenergie, biocombustibili) din Ungaria,
Germania, Italia, Letonia.
3. se lucreaz la propunerea unor proiecte comune prin PC6 cu unitti din Ungaria, Italia, Germania si
Anglia.
II. Participarea la misiunea economic LOOK EAST NET, 12-13 dec. 2003, Friuli-Venetia-Giulia
(Italia)
ICIA a participat la misiunea economic LOOK EAST NET avnd ca domeniu de activitate
mediu.
Programul de lucru a avut ca desfsurare participarea la ntlniri bilaterale cu firme care
activeaz n domeniul mediului precum si participarea la workshop-uri sustinute de experti ai Comisiei
Europene DG Enlargement. Printre firmele contactate enumerm:
SW UMWELTTECHNICK Austria
Sector: Managementul tehnologiilor de mediu
Domeniu de activitate: biogaz, biocombustibili
CONTENTO TRADE SRL Italia
Domeniu de activitate: Tehnologii inovative de mediu, neutralizarea deseurilor industriale
IRIS I SONTINA RETI INTEGRARE E SERVIZI SPA
Domeniu de activitate: Managementul integrat al resurselor biologice de energie
LABOR SRL Italia
Domeniu de activitate: Cercetare dezvoltare n bioenergie
LINFA SRL Italia

xix
Domeniu de activitate: Mediu ecologie resurse naturale
n urma ntlnirilor s-au convenit urmtoarele:
- participarea ca parteneri ai Romniei la proiecte finantate de UE n domeniu;
- informarea reciproc a rezultatelor deosebite obtinute n domeniu;
- schimburi de experient n domeniu;
III. Centrul de transfer tehnologic
n cadrul I.C.I.A. se lucreaz la acreditarea unui Centru de transfer tehnologic, CENTI, n
domeniul MEDIULUI incluznd si domeniul BIOENERGIE si BIOCOMBUSTIBIL.
IV. Proiectul TUCA
S-a propus si s-a obtinut finantarea n cadrul programului AMTRANS a proiectului
Utilizarea combustibililor alternativi ecologici n transportul urban pentru limitarea efectelor
poluante n marile orae, TUCA.
Proiectul are ca obiectiv general propunerea utilizrii combustibililor alternativi ecologici n
transportul urban pentru limitarea efectelor poluante n marile orase n cadrul dezvoltrii unui sistem
de transport eficient si sigur, care s protejeze mediul nconjurtor. n acest scop, n cadrul proiectului
se va determina si recomanda tipul optim de combustibil ecologic ales pe baza valorii noxelor emise,
precum si proiectul de adaptare a motorului pentru functionarea cu noul tip de combustibil la
randament maxim si cu emisii nocive sczute.
g) Grupa pentru standardizarea, caracterizarea i cuantificare utilizrii
biocombustibililor n motoare termice, condus de domnul ing. Valeriu Moisescu, Directorul
Executiv al Institutului MASTER S.A. a participat foarte activ la Conferinta BIO-ENERGY Enlarged
Perspectives, Budapesta 16-17 oct. 2003, stabilind numeroase contacte cu cercettorii din trile
membre si candidate la Uniunea European.
A continuat activitatea de cercetare pentru caracterizarea, standardizarea si cuantificarea
utilizrii biocombustibililor n motoare termice, precum si n stabilirea reglrilor / modificrilor
necesare la aceste motoare.
A fost prima grup tehnologic care a prezentat n adunarea general a ABR din 29 octombrie
2003 o informare privind nceperea activittii sale n cadrul ABR.
Domnul Ing. Valeriu Moisescu si-a onorat din plin functia de prim-vicepresedinte ABR
participnd direct la luarea tuturor hotrrilor de organizare si functionare a ABR.
h) Grupa de cercetri economice n favoarea promovrii biocombustibililor, condus de
domnul Dr. Ing. Stefan Rglie, Directorul Centrului de Cercetri Economice pentru Industrie si

xx
Servicii din cadrul Academiei Romne a asigurat contactele necesare ntre ABR si cercettorii
economisti ai Academiei Romne, inclusiv cu colectivul care elaboreaz capitolul Politici energetice
i resurse naturale din cadrul Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabil a Romniei cu Orizontul
2025.
Astfel ABR a cptat posibilitatea promovrii prin presedintele su, Prof. Dr.doc. Ing. Iosif
Tripsa a propunerilor stiintifice, tehnice si economice (inclusiv de facilitti) necesare promovrii
biocombustibililor n Romnia, ncepnd cu bioetanolul.
Grupa economic este antrenat n elaborarea schemei practice de finantare a programului
ABR, de cultur mare demonstrativ pe 20000 ha a sorgului zaharat si de industrializare total a
recoltelor respective.
Grupa economic va sprijini, de asemenea, tratativele ABR cu grupul de firme germane,
viitoare importatoare de bioetanol si eventual de biodiesel.
i) Grupa de stimulare a activitii membrilor ABR persoane juridice, condus de domnul
Ing. Constantin Ianculescu a antrenat sapte societti pentru a deveni membrii persoane juridice si
anume: ULLPROD (Uniunea Patronal a Productorilor de Ulei), INTEGRA S.A., ENERGI-CO
HOLDING SRL, RATACFL Turda, CHIMINFORM DATA, MASTER S.A., VIROMET Victoria,
Brasov. Urmeaz s se ntocmeasc programe speciale de activitate cu fiecare dintre membrii persoane
juridice.
j) Grupa de pres, condus de Dr. Ec. Ioan Erhan, presedintele grupului de pres
Economistul a asigurat publicarea tuturor materialelor informative elaborate de ABR, inclusiv
anunturile privind constituirea ABR si convocarea tuturor adunrilor generale ale ABR.
Grupa de pres a asigurat, de asemenea, publicarea n Economistul, n Profitul Agricol si
n Albina a mai multor stiri despre activitatea ABR si n special despre cultura si industrializarea
sorgului zaharat. S-a convenit cu revista Albina s se publice pe foiletoane (cte dou pagini pe
numr) monografia Sorgul Zaharat, cultura i industrializarea lui total.
Desi domnul Prof. Dr. Ing. Napoleon Antonescu, rectorul Universittii de Petrol si Gaze
Ploiesti, ne-a invitat clduros s publicm studiile ABR n Revista Petrolului, deocamdat nu s-a
reusit elaborarea unor asemenea articole stiintifice. Rugm grupele tehnologice, n special cele care se
ocup direct cu biocombustibilii s-si prevad n planul de lucru pe anul 2004 elaborarea acestor
materiale.
k) Grupa de lobby parlamentar n favoarea biocombustibililor, condus de domnul Prof.
Dr. Ing. Napoleon Antonescu, deputat n Parlamentul Romniei, a pregtit traducerea Directivei
Uniunii Europene pentru promovarea biocombustibililor, urmnd s ntocmim adresa de nsotire ctre

xxi
factorii de decizie si s distribuim traducerea Directivei Uniunii Europene n vederea adoptrii ei
urgente si n Romnia.
l) Grupa pentru colaborri cu organizaii romneti condus de doamna ec. Rodica
Buzdugan a nceput activitatea pentru asigurarea colaborrii cu organizatii romnesti prin invitarea la
Adunarea General din 29 octombrie 2003 a doamnei Speranta Rsan care a prezentat succint
activitatea Centrului de Relatii pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii, precum si posibilittile de
colaborare cu ABR.
A doua actiune a acestei grupe a constat n invitarea la Adunarea General a ABR din 25
februarie 2004 a domnului Ing. Mihai Cristian Tntreanu, Director Executiv care a prezentat pe scurt
activitatea Centrului pentru Promovarea Energiei Curate si Eficiente n Romnia si posibilittile
colaborrii cu ABR.
m) Grupa de colaborare cu organele locale este n curs de organizare si va trebui s-i
acordm mai mult atentie n viitorul apropiat. Propunem ca aceast grup s fie condus de doamna
Mariana Patac.
n) Grupa de relaii internaionale condus de doamna Dr. Ing. Ioana Andreas, a desfsurat
o intens activitate de informare a membrilor ABR despre manifestrile stiintifice internationale ce s-
au desfsurat n perioada sfrsitului anului 2003, ca urmare, ABR a fost prezent cu zece din membrii
si la Conferinta brokeraj BIO-ENERGY Enlarged Perspectives, Budapesta 16-17 octombrie
2003; despre activitatea delegatilor ABR la aceast conferint s-a prezentat o informare n Adunarea
general din 29 octombrie 2003, mentionndu-se faptul c toti delegatii ABR si-au suportat cheltuielile
din fonduri proprii si c rezultatele au fost importante prin documentatiile adunate si prin contactele
personale stabilite. De altfel, activitatea important desfsurat pe linia sorg bioetanol biobenzin
n-ar fi fost posibil fr participarea ABR la conferinta de la Budapesta si de la urmtoarele conferinte
europene, la care a participat presedintele ABR, Prof. Dr. Doc. Ing. Iosif Tripsa si anume la Bled,
Slovenia, n 3 5 noiembrie 2003, la Viena 4 6 decembrie si la Bergen, Olanda, n 9 11 decembrie
2003. La ultima manifestare, n fapt o dezbatere ntre experti prezentnd proiecte de bioenergie, au
participat, de asemenea, si membrii ABR domnul Dr. Ing. Nicolae Sdrula si domnul Ing. Gabriel
Lazlu.
A doua mare directie pe care s-a actionat de grupa de relatii internationale a constat n
afilierea ABR la institutii europene si mondiale. Astfel, ABR a devenit membr cu depline drepturi la
urmtoarele institutii:
1. World Council for Renewable Energy, cu sediul la Bonn, Germania.
2. EUROSOLAR, cu sediul la Bonn, Germania.

xxii
3. VIEWLS (Centrul European de Diseminare a Cunostintelor despre Biocombustibili), Olanda, la care
ABR este membru n categoria DIAMOND VIP.
o) Grupa financiar contabil, condus de doamna ec. Roxana Boencu a reusit s determine
ncasarea n anul 2003 a contributiei de nscriere de 200000 lei pentru toti membrii persoane fizice si
contributia de minimum 2000000 lei pentru fiecare dintre cei 7 membrii persoane juridice. n plus, a
reusit s obtin o sponsorizare de 40 milioane lei din partea CHIMINFORM DATA. Situatia
financiar anual pentru 2003 si bugetul de venituri si cheltuieli pe 2004 vor fi expuse separat, ca si
Raportul Comisiei de Cenzori.
p) Activitatea Consiliului Director al ABR
Deoarece ndeplinirea formalittilor legale pentru nfiintarea ABR a durat din 30 iulie 2003
pn n 13 noiembrie 2003, fiind necesar s desfsurm trei adunri generale (din care prima adunare a
fost de constituire), ntreaga activitate a Consiliului Director ABR s-a desfsurat n aceste adunri
generale, foarte deschis si pe deplin transparent. Am apreciat n mod deosebit colaborarea marii
majoritti a membrilor nscrisi nainte de 31 decembrie 2003, crora li s-a acordat titlul si diploma de
membrii fondatori, conform prevederilor articolului 7 din Statutul ABR, cu mentiunea statutar c
viitorii membrii ABR vor fi primiti numai cu recomandarea a doi membrii fondatori.

x
x x

n concluzie, desi foarte scurt si aglomerat cu formalittile legale de nfiintare, anul 2003 a
reprezentat un succes pentru activitatea ABR dovedindu-i vitalitatea acestei Asociatii.
Anul 2003 ne-a convins c Asociatia noastr poate deveni un membru important al societtii
civile romnesti.

Succint prezentare a activitii Asociaiei Biocombustibilii n Romnia n anul 2004
n urma aprobrii n Adunarea General a planului de activitate pentru anul 2004, s-au stabilit,
ca obiective prioritare pentru urmtoarea perioad, patru carburanti alternativi, care au cele mai bune
conditii pentru implementarea urgent n Romnia, si anume: bioetanolul, uleiul vegetal crud presat la
rece si gazul petrolier lichefiat.
Pentru promovarea acestor carburanti alternativi s-au publicat mai multe articole n cotidianul
Econiomistul si n revista sptmnal Profitul agricol.

xxiii
S-au organizat si desfsurat, mpreun cu Camera de Comert si Industrie Clrasi, o
consftuire judetean cu investitorii doritori s abordeze cultura plantelor (sorg si rapit) si producerea
biocarburantilor respectivi.
La Arad, mpreun cu Universitatea de Vest Vasile Goldis, a avut loc o consftuire
interjudetean la care au participat factorii interesati din judetele Timis, Arad, Bihor, Satu Mare si
Slaj. Principalul subiect abordat (Prof. Dr. A. Ardelean, rectorul universittii si colaboratorii si) s-a
referit la cultura sorgului zaharat, n special pe soluri srturate. Se cunoaste faptul c sorgul zaharat
este printre putinele plante care pot fi cultivate pe soluri srturate si c aria acestor soluri se apropie
de 500 000 ha situate, mai ales, n partea de vest a trii. Dar, cultura de sorg zaharat si industrializarea
lui n zona de vest a trii are o important deosebit determinat de necesitatea exportului masiv de
bioetanol n vestul Europei, obiectiv deosebit de important, care va face ca Romnia, primul exportator
de carburanti n Europa secolului douzeci, s devin n secolul douzeci si unu un mare exportator de
biocarburanti. Dou zone ale trii corespund bine acestui obiectiv: zona din vest (pentru exportul
biocarburantilor pe calea ferat) si zona de sud si est (pentru exportul de biocarburanti pe Dunre).
La a treia consftuire interjudetean, consacrat culturii rapitei si producerii biodieselului si
uleiului vegetal crud presat la rece, au participat reprezentanti din zece judete din sudul si estul trii.
Consftuirea a fost organizat de Dl. Dr. Ing. H. V. Hlmjan de al Universitatea Agronomic si
Veterinar Bucuresti si de Dl. Conf. Univ. Dr. Victor Ciupin, prorectorul Universittii Ovidius din
Constanta, n ale crei amfiteatre s-au desfsurat lucrrile, deschise de Dl. Prof. Dr. H.C. Vasile
Cndea, presedintele Academiei Oamenilor de Stiint din Romnia.
La toate aceste consftuiri, din partea ASOCIATIEI BIOCOMBUSTIBILII N ROMNIA
(ABR) au participat presedintele ABR, Prof. Dr. Doc. Ing. Tripsa Iosif, Dl. Dr. Ing. Antohe Ion, dl ing.
Cazan Laurentiu.
n aprilie 2004, a avut loc la Weimar, n Germania, prima rund de tratative cu grupul german
de firme, care au transmis oficial scrisoarea lor de intentie de a importa din Romnia, ncepnd cu
aprilie 2006, cte 80 000 tone de bioetanol pe lun, timp de zece ani, cantitatea exportat putnd s se
dubleze n acest timp.
A doua rund de tratative a avut loc la Bucuresti, n luna iunie, si n prezent se pregteste
contractul cadru pentru ntreaga operatie.
n cadrul celei de a doua Conferinte Mondiale Biomas pentru energie, industrie si protectia
climatului (care a avut loc la Roma, n zilele de 10 14 mai 2004, cu peste 1200 participanti din 70
tri, inclusiv Romnia) s-a desfsurat si Adunarea de constituire a consortiului mondial pentru
finantarea Proiectului bioetanol produs n Romnia din sorg zaharat. Initiativa convocrii acestei

xxiv
adunri a apartinut domnilor Dr. Ing. Giuliano Grassi, secretar general al EUBIA (Asociatia European
pentru industrializarea biomasei), si Prof. Dr. Doc. Ing. Iosif Tripsa, presedintele Asociatiei
Biocombustibilii n Romnia. Adunarea a fost onorat de participarea unor personalitti mondiale,
precum: H. Scheer, Presedintele World Council Renewable Energies; D. Richardson din U.S.
Department of Energy, Washington, D.C.; B. Utria, World Bank General Council; Prof. Dr. H. C. S.
Kyritos, presedintele Academiei Elene de Stiinte Agronomice; Dr. R. N. R. Jaussen, vicepresedintele
WIP Muenchen, RFG; Prof. Dr. Liu Ronghou, Ministerul Agriculturii din Regiunea N E a Chinei;
Prof. Dr. N. Sviridov din Ministerul Rus al Industriei; L. C. C. Carvalho, Directorul CANAPLAN din
Brazilia; Dr. E. Tzimas din J. R. C. al Uniunii Europene s.a. Dup o amnuntit si temeinic dezbatere
a principalilor indicatori stiintifici, tehnici si economici ai proiectului prezentat de cei doi initiatori,
adunarea a hotrt nfiintarea Consortiului pentru finantarea acestui proiect cu sediul la Bruxelles,
avnd ca Guvernator General firma francez PARAGON LITWIN, copresedinti ai Consiliului Director
pe cei doi initiatori si ca secretar general firma belgian de avocati Berwin Leigton Paisner. S-a
hotrt, de asemenea, initierea subscribtiei capitalului social n valoare de minimum 85 milioane euro,
din care viitorii asociati romni au drept de preemtiune pentru participarea total de 22 milioane euro
(reprezentnd circa 50% din cheltuielile de 44 milioane euro ce se vor efectua n Romnia, restul de 29
milioane euro reprezentnd importul de masini si utilaje). Exercitarea dreptului de preemtiune al
viitorilor asociati romni expir la ora 24 n ziua de 7 iunie 2004.
Oferta se adreseaz n special investitorilor din judetele Timis, Arad, Oradea si Satu Mare,
zon n care se prefer construirea sediului central al viitoarei biorafinrii, obiectul proiectului
prezentat; precum si investitorilor din judetele din sudul trii unde se vor construi cteva centrele
zonale. Sunt preferati membrii Asociatiei Biocombustibilii n Romnia. Att biorafinria central, ct
si centrele zonale se vor afla n mijlocul unor plantatii de sorg zaharat, fiecare pe cte o suprafat mai
mare de 20000 ha.
Ideea de baz a proiectului este transformarea n viitorul apropiat a Romniei din traditionalul
prim exportator de benzin din Europa n viitorul mare exportator european de bioetanol, potentialul
nlocuitor modern al benzinei.
n final s-a toastat, n cinstea construirii consortiului financiar, cu cte o cup dintr-un
excelent vin romnesc, oferit de investitorul clrsan Gh. Popescu.
mpreun cu Dr. G. Grassi, Prof. Dr. Doc. Ing. Iosif Tripsa a participat la prezentarea oficial
a programului Federatiei Ruse pentru promovarea surselor regenerabile de energie, care a avut loc n
luna iunie la Rbinsk, 350 km la nord de Moscova. Scopul participrii acestora a fost atragerea
specialistilor rusi n activitatea de punere la punct a unor tehnologii inovative, cu consum mic de

xxv
energie, necesare perfectionrii fabricatiei de etanol din sorgul zaharat n viitoarele unitti finantate de
consortiul nfiintat la Roma si nregistrat la Bruxelles. Mai multe institute de cercetri din Federatia
Rus si-au exprimat intentia de a participa la cercetrile preconizate. Aceeasi intentie si-au exprimat-o
valorosi cercettori canadieni cu ocazia discutiilor special organizate pe acest subiect n orasul
Montreal, la sfrsitul lunii august 2004.
n cadrul mesei rotunde, organizate n data de 23 septembrie 2004, la Institutul National de
Cercetare - Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, din Bucuresti, cu tema Cultura i
Industrializarea Total a Sorgului Zaharat s-au dezbtut aprofundat toate posibilittile de
mbunttire a principalelor procese tehnologice, subliniindu-se necesitatea valorificrii tuturor
subproduselor si a functionrii instalatiilor industriale tot timpul anului (nu numai n perioada de 90 de
zile a recoltrii sorgului) pentru ieftinirea costului etanolului carburant.
Aceleasi probleme, sintetizate n mod corespunztor, au fost prezentate ntr-un atelier de lucru
organizat n luna octombrie n cadrul Institutului pentru energie al Uniunii Europene, situat n
localitatea Petten, n Olanda. Cu aceast ocazie, s-a hotrt constituirea unei echipe europene de
cercettori care s ntocmeasc o propunere de proiect pentru producerea, n Romnia, a etanolului din
sorg zaharat, n vederea obtinerii unor fonduri europene pentru cercetare, dezvoltare si inovare.
n iunie 2004, sub egida ASOCIATIEI BIOCOMBUSTIBILII N ROMNIA s-a initiat
actiunea national Aer curat n toate orasele Romniei, s-a lansat chemarea ctre toti factorii de
decizie din societatea civil si din administratia central si local pentru aderarea la coalitia care va
determina refacerea aerului curat si sntos n toate orasele Romniei. n data de 16 noiembrie 2004 s-
a obtinut hotrrea judectoreasc pentru acordarea personalittii juridice ctre aceast coalitie. ntre
timp, organizarea coalitiei a fost adus la cunostinta celor 240 coalitii similare din toat lumea.
Urmarea s-a produs destul de repede prin invitarea primriilor din Bucuresti, Cluj-Napoca si Constanta
s participe la un program demonstrativ al mai multor orase europene pentru trecerea treptat la
folosirea carburantilor alternativi pe taxiuri si autobuze. De asemenea, Asociatia Biocombustibilii n
Romnia si Coalitia au fost invitate s participe activ la miscarea european a oraselor cu
biocarburanti (Biofuels Cities). n conformitate cu protocolul ncheiat la Beijin, China, n luna
noiembrie, a nceput colaborarea Asociatiei Biocombustibilii n Romnia cu Institutul de Cercetri
Agronomice al Academiei de Agricultur si Silvicultur din Hebei. La nceput, se vor face schimburi
de seminte si documentatii stiintifice privind sorgul zaharat. n viitor, se preconizeaz si activitti
practice comune.

xxvi
Cele mai importante sunt ns rezultatele practice. n 2004, s-au cultivat peste 800 ha cu sorg
zaharat, folosind toat smnta existent la Institutul de plante tehnice Fundulea, n scopul principal de
a produce smnt pentru culturile mari viitoare. S-a obtinut smnt pentru 70 000 ha.
Tot n 2004 s-a recoltat smnt de rapit de pe 5 000 ha (din care 3000 ha n Insula Marea a
Brilei, unde s-au obtinut 3 600 kg smnt la hectar, cu 20% mai mult dect media european). n
septembrie 2004, s-a nsmntat rapit de toamn pe 8 000 ha (din care 6 000 ha n Insula Mare a
Brilei ).
Se poate spune c activittile Asociatiei Biocombustibilii n Romnia au avut un bun nceput.
Judecnd ns dup numrul mare de vizitatori care au studiat exponatele noastre despre biocarburanti,
din standurile Asociatiei Biocombustibilii n Romnia de la expozitia IndAGRA, de la ROMEXPO,
din luna noiembrie, rezultatele viitoare vor fi si mai bune.
I. Aspecte generale

1
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE

1. Biocarburanii - stadiul actual i de perspectiv

Biocombustibilii sunt alcooli, eteri, esteri si alte substante chimice obtinute din biomasa
celulozic, cum ar fi plantele ierboase si lemnoase, reziduurile forestiere si agricole, precum si o mare
parte din reziduurile industriale si municipale [1].
n prezent, are loc o crestere continu a utilizrii biocombustibililor din transport
(biocarburanti) n multe regiuni ale lumii, respectiv n Europa, America de Nord si America de Sud.
n mod curent, se foloseste, anual, un total de aproximativ 25 miliarde de litri de
biocombustibili. Aceast crestere se datoreaz nu numai aspectului practic, dat de utilizarea lor n
autovehicule, ci si abordrii biocombustibililor din punct de vedere politic.
Biocarburantii sunt practici deoarece ei sunt usor de folosit n parcul de autovehicule
existente. Biocarburantii, care includ etanolul, ETBE-ul (etil-tertiar butil-ester) si biodieselul, sunt, n
mod obisnuit, amestecati cu benzin sau motorin obtinut din petrol. Amestecuri, avnd concentratii
sczute de biocarburanti, respectiv de aproximativ 5 20%,, sunt complet compatibile cu parcul de
masini moderne. Amestecurile ce contin concentratii mai mari de biocarburanti, cum ar fi amestecurile
cu 85% etanol, sunt, de asemenea, usor de utilizat n asa numitele vehicule cu combustibil flexibil.
Modificri relativ minore, la sistemul combustibil, permit utilizarea unei varietti de amestecuri
combustibile, fr modificri exterioare.
n anumite zone, etanolul sau biodieselul sunt folositi drept combustibili fr a fi amestecati
cu produse petroliere. Indiferent de starea n care se afl biocarburantii, respectiv nediluat sau n
amestec, ei reprezint o oportunitate, n viitorul apropiat, de nlocuire a produselor petroliere, n
vehiculele existente.
Biocombustibilii sunt priviti si din punct de vedere politic. n acest sens, n prezent, exist trei
orientri politice majore:
Aspectele legate de mediu.
Siguranta energiei.
Beneficiile economice.


2
Aspectele privind mediu nconjurtor
Beneficiile legate de mediu reprezint un factor determinant n sustinerea biocombustibililor.
Biocombustibilii sunt resurse regenerabile care ajut la reducerea, n atmosfer, a emisiilor de dioxid
de carbon si a altor gaze. n timpul fazei de crestere, plantele folosesc dioxidul de carbon din
atmosfer. Biomasa este ulterior transformat n biocombustibili si ars n vehiculele cu motor.
Numeroase evaluri ale ciclului de viat ale biocarburantilor au confirmat c utilizarea acestora va
reduce, n mod sigur, emisiile de dioxid de carbon. De asemenea, biocombustibilii aduc beneficii prin
reducerea emisiilor nedorite de la teava de esapament a automobilului. Prin ardere, biocarburantii duc
la mai putine emisii de produse nedorite, cum ar fi hidrocarburile nearse si monoxidul de carbon.
Capacitatea biocombustibililor de a satisface obiectivele internationale, cu privire la reducerea
gazelor care contribuie la modificrile globale de mediu si la mbunttirea calittii aerului la nivel
local, reprezint o fort major care contribuie la extinderea international rapid a biocarburantilor.

Sigurana energiei
Biocombustibilii obtinuti din plante regionale sau locale asigur o surs sigur de
combustibili pentru autovehicule. Acesti combustibili sunt oarecum izolati de incertitudinile si
ntreruperile de furnizare care pot aprea din cauze politice internationale. De asemenea,
biocarburantii, prin reducerea costurilor pentru energia importat, contribuie la siguranta energiei
nationale.

Beneficiile economice
Beneficiile economice includ crearea de locuri de munc, crearea oportunittilor de dezvoltare
pentru comunittile locale, precum si capacitatea natiunilor de a cupla eficient politicile agricole cu
producerea de energie. n concluzie, industria de bioenergie si cea a biocombustibililor asigur conditii
pentru cresterea economic local si regional, care la rndul ei sustine politica national.

1.1. Politicile i reglementrile n domeniul biocarburanilor

n prezent, costurile biocarburantilor sunt mai mari dect ale produselor corespunztoare
obtinute din petrol. n tabelul I.1 sunt comparate preturile vnzrilor angro ale etanolului si ale
biodieselului cu preturile echivalente ale motorinei si petrolului. Aceste preturi sunt date pentru
cantitti foarte mari de combustibil la poarta rafinriei sau a fabricii, n SUA, iunie 2002. Costurile
I. Aspecte generale

3
reale au variat semnificativ n timp, asa c cifrele din tabel ar trebui aproximate. Cu toate acestea,
preturile bioproduselor sunt mai mari, n ambele cazuri, dect ale produselor petroliere.
Tabel I.1.
Comparatie ntre preturile angro ale biocarburantilor si ale combustibililor petrolieri
Combustibil Pre, $ SUA/L, iunie 2002
Etanol din porumb 0,28
Benzin calitate medie 0,20
Biodiesel 0,34
Motorin din petrol 0,18

Trile care recunosc beneficiile pe care le aduc biocombustibilii au legiferat o serie de politici
si de reglementri n domeniul biocombustibililor. Cel putin, pe termen scurt, aceste politici si
reglementri sunt cruciale n asigurarea intrrii biocombustibililor n competitia de piat. Desi, detaliile
unor astfel de politici variaz foarte mult, n general ele se bazeaz pe una dintre urmtoarele aspecte:
Politicile de taxe.
Politicile agricole.
Calittile de combustibil.

Politicile care au la baz taxele se refer, n general, la reducerea accizelor pentru carburanti.
Biocarburantii n amestec sau nediluati sunt supusi unor taxe mai mici dect combustibilii
petrolieri. Reducerea taxelor pe carburati fac ca pretul acestora la pomp s fie la fel sau asemntor cu
cel al combustibililor petrolieri.
n functie de felul n care este structurat politica de taxe, reducerile relativ mici de taxe ale
carburantului pot duce la rezultate semnificative n ncurajarea dezvoltrii biocarburantilor. De
exemplu, politica de taxe, aplicat n America de Nord, a fost eficient n cresterea utilizrii etanolului
n motoarele diesel.
Politicile agricole au fost, de asemenea, folosite, n unele zone pentru reducerea pretului
biocombustibililor. n aceste tri, creditele pentru agricultur au fost acordate pentru cresterea de
biomas pe prloage. Politicile care reduc efectiv costul biomasei, ca materie prim, fac posibil
reducerea costului biocarburantilor.
Politicile agricole au fost folosite mult mai mult n Europa. Franta, de exemplu, utilizeaz
carburanti care contin o anumit cantitate minim de biocarburant. De asemenea, n Brazilia benzina
contine cel putin 22% etanol. Si Uniunea European a propus alternativa acestui combustibil pentru

4
statele sale membre. nlocuirea combustibilului conventional cu cel obtinut din biomas este discutat
si n alte zone, cum ar fi America de Nord.

2. Tipuri de biocarburani existeni

2.1. Etanolul i ETBE
n momentul de fat, etanolul este cel mai utilizat biocombustibil, din care se foloseste, drept
carburant anual n ntreaga lume, aproximativ 20 miliarde litri.
O prezentare pe scurt a utilizrii etanolului este fcut n tabelul I.2.
Tabel I.2.
Utilizarea etanolului drept biocarburant, milioane de litri/an
Regiune
Utilizare etanol
Milioane litri/an
Procent din totalul de benzin
America de Nord
Canada 240 0,7
USA 8.000 1,8
Europa
Franta 120 0,6
Spania 100 1,0
Suedia 60 1,3
Brazilia 13.000 20 - 24

n America de Nord si Sud, precum si n unele zone din Europa, etanolul este folosit, n mod
obisnuit, n amestecuri cu benzina unde se afl n concentratii de 5 20% (E5 pn la E20).
n Franta si Spania, etanolul este folosit pentru producere de ETBE, care se amestec cu
benzina n concentratii care ajung pn la 10%. Cantitti limitate de amestecuri, ce contin concentratii
superioare de etanol (85%), sunt folosite n unele regiuni. E85 este folosit n vehiculele cu combustibil
flexibil, n sisteme cu injector de combustibil, capabil s functioneze cu amestecuri formate din
benzin petrolier si etanol (pn la E85) sau cu orice amestec.
n Brazilia se utilizeaz n automobilele obisnuite att amestecuri de etanol cu benzin din
petrol (E22), ct si etanol cu ap fr benzin n vehicule modificate n acest scop.

I. Aspecte generale

5
2.2. Biodieselul
Biodieselul este cel de-al doilea biocarburant folosit n prezent. Capacitatea de productie
actual pentru biodiesel este de un miliard de litri/an. Aceasta reprezint o crestere spectaculoas fat
de anul 1990 cnd nu se produceau cantitti importante de biodiesel.
O prezentare, pe scurt, a capacittii de productie a biodieselului este fcut n tabelul I.3.

Tabel I.3.
Capacitatea de productie a biodieselului, la nivelul anului 2002, milioane de litri /an
Regiune Capacitate de producie, milioane litri/an
America de Nord
Canada < 1
SUA 22
Europa
Austria 22
Belgia 90
Italia 275
Germania 230
Suedia 11

Biodieselul este obtinut prin esterificarea unor uleiuri vegetale, cum ar fi uleiul de soia, rapit,
mustar sau esterificarea resturilor de grsime provenit din prepararea produselor alimentare.
Biodieselul rezultat poate fi amestecat cu motorin (amestecuri B2 pn la B20 ) sau poate fi folosit ca
atare (B100), nlocuind, astfel, complet motorina.
Viabilitatea acestui combustibil a fost demonstrat cu succes prin numrul de kilometrii
parcursi pe sosea. Munca intens, fcut pentru standardizarea si controlul calittii acestui produs, a
ajutat la acceptarea sa pe piat.
n prezent, biodieselul este folosit n Europa si ca o un combustibil regenerabil pentru
producere de cldur si energie. Cifrele din tabelul 3 includ utilizrile biodieselului drept carburant si
combustibil.
n ultimii ani, a avut loc o creste spectaculoas a productiei de biodiesel. Aceast crestere se
asteapt s continue datorit cererii mrite pentru motorina cu continut mic de sulf.


6
2.3. Biogazul
Biogazul este cel de-al treilea biocarburant folosit n prezent, dar utilizarea sa este mult mai
limitat dect cea a etanolului si a biodieselului.
Biogazul, compus n special din metan si dioxid de carbon, este obtinut n timpul digestiei
anaerobe a biomasei.
Metanul poate fi comprimat si utilizat n vehicule care folosesc gazul natural.
n acest moment, n Europa, biogazul se foloseste ntr-un numr limitat de zone. De exemplu,
n Suedia, statiile de umplere din unele orase furnizeaz biogaz comprimat provenit din gropile de
gunoi.

3. Potenialul biocarburanilor i cerinele viitoare

Cresterea rapid a utilizrii biocombustibililor, respectiv a biocarburantilor, se asteapt s
continue. Combinarea beneficiilor economice, ale mediului si ale sigurantei energiei, care rezult din
utilizarea biocombustibililor, atrage interesul si suportul populatiei, dar si al multor guverne.
Drept rezultat al acestui interes, este probabil ca utilizarea biocarburantilor s creasc, n
America de Nord si Europa, la aproximativ 5 10 % din totalul amestecului carburant. n anumite
zone, si pe termen mai lung, pot fi fezabile niveluri mai ridicate de utilizare a biocarburantilor. De
exemplu, n Brazilia se foloseste peste 20% biocarburant n benzin.
Orientarea spre utilizarea crescut a biocarburantilor va necesita si schimbri referitoare att
la biomasa folosit drept materie prim, ct si la tehnologiile de conversie utilizate pentru fabricarea de
biocombustibili. n mod sigur, este foarte important utilizarea n continuare a porumbului, zahrului si
a culturilor de seminte oleaginoase. n plus, n afara acestor materii prime, trebuie s aib loc si
cresterea altor surse de materii prime, cum ar fi biomasa lemnoas, iarba si alte culturii destinate
obtinerii de energie. Aceste noi resurse vor contribui att la evitarea conflictelor potentiale, care pot
aprea ntre productorii de combustibil si de hran, din surse agricole, ct si la cresterea potentialul
general de nlocuire a petrolului.
Deoarece caracteristicile fizico-chimice ale materiilor prime mai noi sunt diferite de cele ale
resurselor traditionale, vor fi necesare tehnologii noi de prelucrare. Pe o perioad mai mare de timp,
vor fi, de asemenea, posibile orientri spre noi biocombustibili si noi ci de productie.
Pe termen scurt, trebuie s nceap orientarea spre utilizarea crescut a materialelor
lignocelulozice. n prezent, are loc o cercetare intens referitoare la tehnologiile de conversie biologic
a materialelor lignocelulozice n etanol. n ultimele dou decenii, au fost nregistrate progrese n
I. Aspecte generale

7
domeniul cercetrii, iar conceptele de conversie se apropie de etapa de demonstratie. La nivel
industrial, are loc o adaptare a instalatiilor existente la noua tehnologie sau construirea de noi instalatii
n scop demonstrativ.
n viitorul apropiat, este important s se ia n consideratie ceea ce poate fi numit generatia
viitoare de biocombustibili. Acesti biocombustibili vor fi produsi prin procese mai eficiente de
transformare a carbonului din biomas n combustibili lichizi.
Se urmreste utilizarea unor noi tehnologii mai eficiente de producere a biocombustibililor
existenti sau obtinerea unor biocombustibili complet noi. Exemple de procese potential mai eficiente
includ producerea de etanol prin cile biologice si termice sau dezvoltarea unor tehnologii noi de
obtinere a gazului de sintez pentru obtinerea din biomas a produselor diesel mai ieftine.
Conversiile cu eficiente mbunttite sunt importante pentru a ridica la maxim producerea de
biocombustibili dintr-o anumit cantitate de biomas.
Exemple de combustibili noi includ produse, cum ar fi dimetil-eter (DME) sau metil-
tetrahidrofuran (MTHF). Acestea sau alte produse pot n viitor conferi motorului performante
mbunttite.
n viitorul mai ndeprtat, s-ar putea, de asemenea, utiliza drept carburant hidrogenul obtinut
din biomas. n momentul de fat, productorii de vehicule au dezvoltat celule combustibile robuste
pentru vehiculele din subteran si au fcut un numr restrns de demonstratii cu aceast tehnologie.
Urmeaz s se stabileasc dac vehiculele cu celule combustibile vor folosi hidrogenul sau dac se vor
folosi combustibili lichizi bogati n hidrogen, cum ar fi metanolul sau etanolul. n fiecare situatie
biomasa poate fi folosit ca resurs de baz pentru producerea acestui biocombustibil.

Bibliografie

D. J. Stevens, Status and prospects of biofuels for transportation, Proceedings of the Twelfth
European Biomass Conference, Amsterdam, 17 21 june, 2002.

8

II. Procese si tehnologii de obtinere a biocarburantilor

9
CAPITOLUL II
PROCESE I TEHNOLOGII DE OBINERE A BIOCARBURANILOR

1. Procese i tehnologii de obinere a bioetanolului prin fermentare aerob
1.1. Aspecte generale

Utilizarea etanolului drept carburant este n continu crestere n ntreaga lume dintr-o serie de
motive: scade dependenta de importul combustibilului fosil, reduce poluarea aerului si schimbarea
climei globale produs de efectul de ser si creeaz noi locuri de munc. De asemenea, spre deosebire
de benzin, etanolul este un combustibil oxigenat cu un continut de 35% oxigen, care reduce att
particulele de suspensie n aer, ct si emisiile de NOx rezultate din combustie [1].
n 1970 Compania American de Petrol si alte cteva companii importante de petrol americane
au nceput s comercializeze etanolul ca adaos la benzin pentru cresterea cifrei octanice [2]. Etanolul
a fost amestecat direct cu benzina n urmtoarele concentratii: 10% etanol si 90% benzin. Acest
amestec se gseste sub numele de gazohol.
n 1978, Congresul American a aprobat Actul pentru Promovarea Energiei Nationale, care
prevede exonerarea de la taxele federale pentru benzina care contine 10% alcool. Aceast subventie
federal a redus costul etanolului la nivelul apropiat de cel angro al benzinei, fcndu-l astfel rentabil
ca un component n amestec cu benzina.
Cresterea productiei de etanol s-a mrit substantial datorit introducerii stimulentelor pentru
productori. Astfel, productia de etanol a crescut de la 45,5x10
6
litri n 1979 la 796x10
6
litri n 1980.
ncepnd cu 1980 productia de etanol a crescut cu aproximativ 12% pe an ajungnd la 6,36 x
10
9
litri n 1998 (figura II.1.).
n 1990, Congresul american, prin Amendamentele Actului pentru Aerul Curat, a favorizat
folosirea combustibililor oxigenati (cu un minim de 2,7% oxigen, n volum) n SUA, n lunile de iarn,
pentru reducerea dioxidului de carbon. Pentru cresterea nivelului de oxigen al benzinei se utilizeaz
amestecul de benzin cu metil-tert-butil-eter sau cu etanol. Deoarece etanolul are un continut mai
ridicat de oxigen dect metil-tert-butil-eterul, este nevoie de numai jumtate din volumul necesar,
pentru a obtine aceeasi cantitate de oxigen n benzin. Aceasta permite etanolului (care este mai scump
dect metil-tert-butil-eterul) s intre n competitie cu metil-tert-butil-eterul n lunile de iarn.


10
Din pcate, volatilitatea mare a etanolului limiteaz utilizarea sa n perioada clduroas, deoarece
vaporii de etanol pot contribui la formarea ozonului otrvitor.
Etanolul poate fi fabricat sintetic din petrol sau prin conversia microbian a biomasei prin
procesul de fermentatie. n 1995, aproximativ 93% din etanolul de pe glob a fost produs prin
fermentatie si numai restul de 7% prin metoda sintetic.

Procesul de fermentatie, n general, cuprinde 3 etape:
1. Obtinerea unei solutii de glucide fermentescibile.
2. Fermentarea glucidelor la etanol.
3. Separarea si purificarea etanolului, care se face, de obicei, prin distilare.
Fabricarea etanolului din porumb este o tehnologie matur, care, probabil, nu mai permite
reduceri semnificative ale costurilor de productie [2]. Substantiale reduceri ale costurilor de productie
pot fi, totusi, posibile prin utilizarea materialelor lignocelulozice n locul porumbului. Unii productori
de etanol au instalatii care pot transforma materiile lignocelulozice, tratate n prealabil, cu acid
sulfuric, n glucide fermentescibile. Desi procesul este scump initial, progresele obtinute n
biotehnologie pot scdea substantial costurile de conversie.
Capacitatea de a produce etanol din biomas la cost sczut va fi cheia fabricrii etanolului la un
pret competitiv cu cel al benzinei.

Figura II.1. Productia etanolului drept combustibil n SUA n perioada 1980 - 1998

11
1.2. Materii prime utilizate n fabricarea etanolului

Materii prime glucidice
Fermentatia implic folosirea microorganismelor care metabolizeaz glucidele fermentescibile,
n cadrul procesului, ce se transform n etanol. Aceste microorganisme pot consuma, n mod obisnuit,
glucide cu 6 atomi de carbon, una dintre cele mai comune substante fiind glucoza. Prin urmare,
biomasa, care contine cantitti mari de glucoz sau precursori ai acesteia, este usor de convertit n
etanol. Aceste materiale intr n procesul de fabricare a produselor alimentare umane care, de obicei,
sunt prea scumpe pentru a fi folosite pentru producerea etanolului folosit drept combustibil.
Un exemplu de materie prim bogat n glucide este trestia de zahr. Brazilia a dezvoltat
cu succes un program de fabricare a etanolului benzin pornind de la trestia de zahr, dintr-o serie de
considerente:(1) Brazilia, n mod traditional, se baza pe importul de petrol pentru carburanti, cu
impact asupra economiei trii; (2) Brazilia poate obtine cantitti foarte mari de trestie de zahr si (3)
Brazilia s-a confruntat perioade ntregi cu excesul zahrului pe piat.
Pentru fermentarea glucozei la etanol se foloseste drojdia de panificatie, Saccharomyces
cerevisiae, care, teoretic poate transforma 100 g glucoz n 51,4 g etanol si 48,8 g CO
2
. Practic, ns,
microorganismele folosesc o parte din glucoz pentru crestere si, n consecint, randamentul real este
mai mic de 100%.

C
6
H
12
O
6
2C
2
H
5
OH + 2CO
2

Alte materii prime bogate n glucide (denumite si zaharide) includ sfecla de zahr, sorgul
zaharat, unele fructe, amidonul si lignoceluloza vegetal.

Materii prime amidonoase
O important materie prim pentru obtinerea etanolului este amidonul care este o substant
format din lanturi lungi de molecule de glucoz. Materialele amidonoase pot fi fermentate dup
scindarea moleculelor de amidon n molecule simple de glucoz.
Exemple de materii prime amidonoase folosite pentru fabricarea etanolului sunt: porumbul,
grul, cartoful, cartoful dulce si maniocul.
n 1990 au fost cultivate n lume aproximativ 475 milioane tone de porumb, din care 200
milioane tone n SUA. n jur de 8 9 milioane tone din porumbul din SUA a fost convertit n etanol.

12
n functie de tehnologie, o banit de boabe de porumb (36,35 litri) poate fi convertit n 9,4 10, 9 litri
etanol pur.
Materialele amidonoase necesit o reactie de amestecare a amidonului cu apa (hidroliz) pentru
scindarea amidonului n zaharuri fermentescibile (zaharificare). Pentru aceasta, amidonul amestecat cu
apa formeaz o suspensie care este ulterior amestecat si nclzit pentru ruperea peretilor celulari. n
timpul ciclului de nclzire sunt adugate diferite enzime care rup legturile chimice dintre moleculele
de glucoz.
La fel ca materiile prime glucidice si cele amidonoase prezint dezavantajul c sunt scoase din
ciclul de producere a alimentelor umane si, n consecint, sunt scumpe.

Materii prime lignocelulozice
Exemple de materiale lignocelulozice sunt: hrtia, cartonul, lemnul si alte materiale din plante
fibroase. Aceste materiale sunt, n general, foarte rspndite. De exemplu, pdurile cuprind 80% din
biomasa globului. Fiind n cantitate mare si neintrnd n procesele de fabricare a produselor alimentare
umane, aceste materii prime sunt relativ ieftine si, deci, accesibile pentru producerea etanolului
benzin. Materialele lignocelulozice sunt formate din lignin, hemiceluloz si celuloz.
n general, lemnul contine cantitti mari de lignin, cu rol de suport structural al plantei, care
nu contine molecule de glucoz. Ea, ns, ncapsuleaz molecule de celuloz si hemiceluloz
ngreunnd hidroliza acestor molecule.
Molecule de celuloz constau din lanturi lungi de molecule de glucoz la fel ca si amidonul,
dar au o configuratie structural diferit de acesta. Caracteristicile structurale mpreun cu ncapsularea
dat de lignin fac hidroliza materialelor lignocelulozice mult mai dificil dect a celor amidonoase.
Moleculele de hemiceluloz sunt formate, de asemenea, din lanturi lungi de molecule glucidice
de 6 si 5 atomi de carbon.
Deoarece glucidele cu 5 atomi de carbon reprezint un procent ridicat din zaharuri, recuperarea
si utilizarea lor n fermentatia alcoolic este important pentru eficienta si economia procesului.
Recent, microorganisme speciale au fost modificate prin inginerie genetic dobndind capacitatea de a
fermenta glucidele cu 5 atomi de carbon n etanol. Un astfel de exemplu l reprezint microorganismul
(patent, SUA 5000000) produs de Universitatea din Florida care are capacitatea de a fermenta att
glucidele cu 6 atomi de carbon, ct si pe cele cu 5 atomi de carbon.


13
1.3. Tehnologia de obinere a etanolului din biomas celulozic

Dac obtinerea etanolului din surse bogate n glucide, cum ar fi porumbul, este un proces
simplu care are la baz fermentatia glucidelor cu 6 atomi de carbon n etanol, cu ajutorul drojdiilor,
materialele lignocelulozice (compuse din celuloz si hemiceluloz) sunt mai dificil de convertit n
glucide fermentescibile.
n momentul de fat exist dou procese de baz pentru obtinerea etanolului prin fermentatie
pornind de la celuloz: hidroliza acid si hidroliza enzimatic cu variante pentru fiecare. Prin aceste
procese celuloza trebuie mai nti convertit la glucide si apoi fermentat la etanol (figura II.2). [2].

1.3.1. Hidroliza acid
Exist dou tipuri de baz ale procesului acid: hidroliza cu acid diluat si hidroliza cu acid
concentrat, fiecare cu variante [1].
Procesele cu acid diluat sunt caracterizate de temperaturi si presiuni ridicate, precum si de
timpi de reactie de ordinul secundelor sau minutelor. Un exemplu de hidroliz acid const n
utilizarea de celuloz pur si acid sulfuric (concentratie 1%), ntr-un reactor cu flux continuu, la o
durat de stationare de 0,22 min si o temperatur de 237
0
C, cnd se obtine un randament de peste 50%
glucide. n acest caz, 0,9 t de lemn uscat va duce la aproximativ 189 litri etanol pur. Utilizarea

Figura II.2. Fabricarea etanolului din porumb si celuloz

14
temperaturilor si presiunilor ridicate determin folosirea unor materiale speciale, scumpe, pentru
constructia reactorului.
Cele mai multe procedee cu acid diluat sunt limitate la o eficient de recuperare a zaharurilor
de aproximativ 50%. Aceasta din cauza faptului c exist cel putin dou reactii n timpul procesului.
Prima reactie transform materiile celulozice n glucide, iar cea de-a doua degradeaz glucidele n alte
substante chimice. Din pcate, conditiile care determin desfsurarea primei reactii sunt valabile si
pentru cea de-a doua reactie. Astfel, de ndat ce molecule celulozice se scindeaz, au loc rapid si
reactiile de degradare a moleculelor glucidice n alte produse, dintre care furfurolul reprezint o parte
semnificativ. Randamentul glucidelor scade nu numai din cauza transformrii lor n alti produsi, ci si
din cauz c furfurolul si alti produsi de degradare pot omor microorganismele de fermentatie.
Marele avantaj al procesului cu acid diluat este viteza mare de reactie care permite realizarea
unui proces continuu.
Deoarece, glucidele cu 5 atomi de carbon se degradeaz mai repede dect cele cu 6 atomi de
carbon, o modalitate de a reduce degradarea este utilizarea unui proces n dou etape. Prima etap este
realizat n conditii blnde pentru recuperarea glucidelor cu 5 atomi de carbon, n timp ce cea de-a
doua este realizat n conditii mai dure pentru recuperarea glucidelor cu 6 atomi de carbon. Cu toate
acestea, degradarea glucidelor continu s fie o problem si cantittile de etanol sunt limitate la
aproximativ 272litri/t lemn uscat
Hidroliza cu acid concentrat utilizeaz conditii relativ blnde de temperatur si presiune.
Presiunea procesului este cea care rezult din pomparea materialelor dintr-un vas n altul [1]. Procesul
prezint o etap de pretratament cu acid diluat pentru separarea hemicelulozei si a celulozei. n
continuare, biomasa este uscat nainte de adugarea acidului (sulfuric) concentrat. Se adaug ap
pentru diluarea acidului si se nclzeste pentru punerea n libertate a glucidelor, rezultnd un gel care
poate fi separat de reziduurile solide [2].
Avantajele hidrolizei cu acid concentrat sunt: eficient ridicat de recuperare a glucidelor din
hemiceluloz si celuloz (peste 90%); temperaturi si presiuni sczute; utilizarea unor materiale relativ
ieftine, cum ar fi conducte si bazine din poliesteri armati cu fibre de sticl.
Dezavantajele hidrolizei cu acid concentrat sunt: proces cu vitez relativ sczut; utilizarea
unor mari cantitti de oxid de calciu pentru neutralizarea acidului din solutia de zahr; sulfatul de
calciu format creeaz probleme legate de depozitarea deseurilor.
Alte dezavantaje ale hidrolizei acide cu acid diluat sau concentrat:
- separarea si concentrarea acidului complic procesul;
- acidul sulfuric este foarte coroziv si dificil de manipulat;

15
- ambele procese au loc la temperaturi ridicate (100 si 220
0
C), care pot degrada glucidele,
si, n cele din urm, scznd randamentul de etanol.
O alt abordare a hidrolizei acide, care trebuie luat n considerare, este hidroliza n
contracurent care este un proces n dou etape. n prima etap materialul celulozic este introdus, cu
ajutorul unui transportor, ntr-un reactor orizontal cu flux paralel. Pentru a creste temperatura la 180
0
C
se introduce abur (nu se introduce deloc acid n aceast etap). Dup o perioad de stationare de 8
minute, n timpul creia aproximativ 60% din hemiceluloz este hidrolizat, materialul este scos din
reactor si introdus ntr-un reactor vertical care functioneaz la 225
0
C. Aici are loc cea de-a doua etap
a procesului. n continuare, se adaug acid sulfuric diluat n reactor unde, virtual, toat hemiceluloza
rmas si, n functie de timpul de stationare, 60 pn la 100% din celuloz sunt hidrolizate.
Procesul de hidroliz n contracurent este mai avantajos din punct de vedere al costului dect
procesul cu acid sulfuric diluat. Laboratorul National de Energie Regenerabil al SUA estimeaz c
acest proces permite atingerea unor randamente de glucoz de 84%, o temperatur de fermentatie de
55
0
C, o crestere a randamentului de etanol la 95%, cu economii de aproximativ 0,12 centi pe m
3
.

1.3.2. Hidroliza enzimatic
O alt metod de hidroliz este hidroliza enzimatic [1]. Pentru ca procesul enzimatic s poat
avea loc este necesar o etap de pretratament pentru scindarea structurii cristaline a lignocelulozei. n
felul acesta se ndeprteaz lignina si se asigur accesul enzimei la moleculele de celuloz si
hemiceluloz. n functie de natura biomasei se pot aplica metode fizice sau chimice de pretratament.
Metodele fizice, care constau n mcinare, iradiere, congelare sau utilizarea unor temperaturi si
presiuni ridicate, necesit consum ridicat de energie. Metodele chimice sunt pe baz de solventi.
Cel mai mare randament de obtinere a etanolului se obtine prin hidroliza enzimatic a celulozei
[2].
Enzima celulaza folosit n momentul de fat n industria textil si cea de detergenti,
nlocuieste acidul sulfuric n etapa de hidroliz. Celulaza poate fi folosit la temperaturi mai sczute,
de 30 - 50
0
C, care reduc degradarea glucidelor.
mbunttiri actuale ale procesului permit ca zaharificarea si fermentarea s aib loc simultan.
n acest tip de proces, celulaza si drojdia de fermentatie se adaug n acelasi timp astfel nct glucidele
produse sunt transformate n etanol n aceeasi etap. Pe termen lung, se asteapt ca tehnologia cu
enzime s aib cea mai mare rentabilitate.
Laboratorul National de Energie Regenerabil al SUA estimeaz o reducere a costului pentru
procesul enzimatic de 4 ori mai mare dect pentru procesul cu acid concentrat si de 3 ori dect pentru

16
cel cu acid diluat. Realizarea unor astfel de reduceri ar necesita micsorri substantiale al costului actual
al productiei de celulaz si un randament crescut n conversia glucidelor, altele dect glucoza, n
etanol.
ndat ce hidroliza este realizat, zaharurile rezultate trebuie fermentate la etanol. n urma
hidrolizei celulozei rezult glucide cu 5 si 6 atomi de carbon care nu pot fi usor convertite de ctre
microorganismele obisnuite. Drojdiile obtinute prin inginerie genetic pot transforma glucidele la
alcool, dar din pcate cu randamente mici. Urmeaz s se studieze dac aceste drojdii pot fi fcute
suficient de eficiente pentru a industrializa procesul.
Procesele cu acid diluat si concentrat se desfsoar pe termen scurt datorit maturittii lor.
BC International a construit o instalatie n Louisiana destinat conversie bagasei (resturile de la
trestia de zahr) n etanol prin procesul cu acid sulfuric diluat, desi planul pe teren lung este de a
adapta instalatia pentru un proces enzimatic.
Masada Resource Group utilizeaz deseurile solide municipale ntr-o instalatie de etanol din
New York folosind procesul de hidroliz acid care poate fi mai bine adaptat la sursele celulozice
eterogene dect procesul enzimatic.
Firma Arkenol construieste o instalatie comercial n Sacramento, California, pentru
transformarea paielor de orez n etanol, utiliznd hidroliza cu acid concentrat.

1.4. Exemple de proiecte europene pentru fabricarea etanolului benzin

Spania: Fabricarea a 176000 t/an de bioetanol pentru obtinerea de etil tertbutil-eter n
Spania [3]
Proiectul const din trei activitti principale:
1. Fabricarea a 226 000m
3
/an bioetanol n dou instalatii din Spania. Prima instalatie, care
apartine firmei Ecocarburantes Espanolesse (Cartagena), este n functiune cu o productie de 126
000m
3
/an. Cea de-a doua instalatie, construit de Bioetanol Galicia SA n localitatea Curtis (Galicia),
este proiectat s produc 126 000m
3
/an.
2. Fabricarea a 500 000 m
3
/an etil tertbutil-eter.
3. Comercializarea benzinei curate n aproximativ 78% din instalatiile de benzin din Spania.
Acest proiect este, probabil, unul dintre cele mai mari din domeniul biobenzinei. El este o
realitate cu mare putere de convingere, deoarece se desfsoar la scar industrial. Instalatia din
Cartagena produce etanolul, iar rafinriile din Puertollano, La Coruna si Algeciras fabric etil tert-
butil-eterul, care nlocuieste benzina.

17
Italia: Obtinerea bioetanolului din sorg zaharat
O echip de cercettori italieni a demarat, n anul 2000, un proiect european integrat de
cercetare, la care particip deocamdat Italia si China, proiect ce urmreste producerea pe scar
industrial a bio-etanolului din sorg zaharat [4].
Principalul obiectiv al acestui proiect european const n acumularea cunostintelor tehnice
necesare producerii etanolului, din sorg zaharat, deoarece s-a constatat lips general de informatii
know-how. Deoarece cultivarea sorgului zaharat este obisnuit n China, aceast tar a oferit conditii
prielnice cercetrii agricole, inclusiv selectiei unor soiuri foarte productive.
Proiectul are n vedere faptul c prelucrarea sorgului zaharat poate fi fcut cu tehnologiile
industriale existente, dar aplicarea acestor tehnologii este foarte inovatoare si este nevoie de o
activitate de cercetare. n plus, posibilitatea obtinerii din astfel de culturi a mai multor produse chimice
determin un mare interes pentru clarificarea tuturor aspectelor tehnice privind cultivarea sorgului,
obtinerea si utilizarea energetic a bioetanolului.
Multitudinea cunostintelor din domeniul energiei si agriculturii, experienta industrial si
tehnologiile noi propuse pentru definirea complexului industrial de bioenergie reprezint factorii cheie
ai proiectului.
Studiul de fezabilitate pentru proiect defineste fiecare etap n parte pentru implementarea
complexului sistem de bioenergie:
selectia soiurilor de sorg zaharat pentru producere de bioetanol;
analiza ntregul lant industrial, pornind de la recoltarea materiei prime pn la
producerea bioetanolului, a energiei si cldurii simultane, precum si a altor produse;
identificarea celor mai bune configuratii pentru amplasamentele marilor culturi de
sorg zaharat;
analiza economic aferent, planul financiar al proiectului si evaluarea impactului
asupra mediului, precum si principalele reglementri legale.
Prin urmare, implementarea acestui proiect european necesit un numr mare de parteneri.
Pn n momentul de fat exist 13 parteneri din sase tri si trei continente, iar Asociatia
Biocombustibilii n Romnia face demersurile necesare pentru realizarea la noi n tar a unei mari (20
000 ha) culturi de sorg zaharat.
Complexul de sorg zaharat integrat poate contribui la realizarea politicilor si obiectivelor att
a trilor membre sau candidate la UE, ct si a trilor n curs de dezvoltare. Producerea energiei
regenerabile la un cost competitiv, diversificarea surselor de energie, producerea proteinelor vegetale
si crearea de noi locuri stabile de munc sunt obiective relevante pentru primul grup de tri. Lupta

18
mpotriva srciei si a somajului, un fenomen tipic pentru zonele rurale si cele izolate, precum si
inovarea si dezvoltarea tehnologiilor avansate sunt obiective importante pentru trile n curs de
dezvoltare.
S-au studiat o serie de scheme pentru obtinerea bioenergiei din sorg zaharat, in Italia si China.
S-au trecut n revist cele trei amplasamente alese pn n prezent si s-au identificat suprafetele
adecvate pentru cultivarea sorgului, precum si activittile de prelucrare industrial corespunztoare.
Au fost concepute dou abordri diferite. Una dintre ele a urmrit proiectarea unei scheme
generale la scar mare care urmeaz s fie aplicat n Basilicata (Italia) si n Dongying (RP Chinez),
n timp ce, cea de-a doua, a fost pregtit pentru Huhhot (RP China), unde s-au asociat mai multe
unitti mici agricole, asociere posibil n zonele rurale care dispun de soluri de calitate inferioar.
Proiectul a demonstrat c schema integrat de obtinere a benzinei este fezabil, din punct de
vedere tehnic, pe baza tehnologiilor industriale existente, Aspectele economice ale proiectului sunt
favorabile, chiar dac este nevoie de unele fonduri pentru a face investitia mai rentabil economic. n
plus, combinarea productiei de bioetanol din sorg cu bioetanol din alte culturi creeaz posibilitatea
utilizrii instalatiei de etanol pe tot parcursul anului si, prin urmare, mbuntteste indicatorii
economici.

2. Procese i tehnologii de obinere a biogazului

Fermentarea anaerob asigur posibilitatea obtinerii de energie regenerabil din deseuri
organice n locuri descentralizate. n afara faptului c reprezint o surs de energie regenerabil,
instalatiile de fermentare anaerob au si alte efecte pozitive, cum ar fi ntrirea sistemului
managementului de reciclare cu bucl nchis, reducerea emisiilor provenite din depozitarea
ngrsmntului natural si producerea unui ngrsmnt organic valoros. Ele reprezint, de asemenea,
si o nou surs de venituri pentru fermieri. Din cauza unor obstacole care includ lipsa cadrului
legislativ si a stimulentelor pentru potentialii investitori, n prezent, se folosesc mai putin de 1 % din
beneficiile potentiale ale fermentrii anaerobe. Tri, precum Danemarca, Germania, Austria si Suedia
promoveaz, prin msuri politice mecanisme eficiente, pentru obtinerea biogazului din reziduurile
organice. Se apreciaz c fermentarea anaerob reprezint unul dintre elementele importante pentru
furnizarea n viitor a energiei durabile si ecologice, reprezentat de biogaz. Perioada necesar pentru a
atinge acest scop este dependent de cadrul legislativ din diferitele tri ale Uniunii Europene.


19
2.1. Importana biogazului

Prin asigurarea uneia dintre formele de energie regenerabil, instalatiile de biogaz contribuie
la economisirea resurselor naturale. Pentru agricultur, tehnologia de producere a biogazului are o
serie de avantaje importante, cum ar fi stocarea mai usoar a ngrsmntului organic, reducerea
mirosului, a oxidului de azot si a emisiilor de metan. n plus, ngrsmntul natural lichid, pretratat
prin fermentare anaerob, nlocuieste ngrsmintele chimice si pesticidele, contribuind, astfel, la
mbunttirea calittii apei freatice.
Controlul mirosului i al mutelor: n fermentatoarele anaerobe se distrug compusi nocivii din
ngrsmntul natural. n urma unui studiu s-a pus n evident faptul c n urma fermentrii anaerobe a
fost redus mirosul ngrsmntului proaspt cu 97%. De asemenea, continutul de material organic din
ngrsmntul fermentat este mai mic dect n cel nefermentat, limitnd astfel nmultirea mustelor [5].
Producerea de energie: nu toate instalatiile de fermentare existente produc energie. n unele
cazuri, mirosul este ndeprtat, dar gazul produs este ars. Utilizarea, ns, a metanului pentru a produce
energie poate asigura o recuperare semnificativ a banilor. De obicei, metanul, care reprezint
aproximativ 55-70% din biogaz, este ars ntr-un generator pentru a produce electricitate, iar cldura
gazelor reziduale se foloseste pentru mentinerea temperaturii fermentatorului sau pentru nclzirea
apei. Cu o functionare eficient a fermentatorului, o ferm poate produce, n general, o cantitate de
energie de dou-trei ori mai mare dect necesarul ei.
Valoare mrit de ngrmnt a biosolidelor rmase dup fermentare. Substantele
biologice solidele rmase dup fermentarea anaerob au un continut mai mare de azot, fosfor, potasiu
si urme de elemente, dect al ngrsmntului nefermentat. De asemenea, azotul din substantele solide
se afl mai degrab sub form mineralizat (amoniu sau nitrat) dect sub form organic, fiind mult
mai accesibil plantelor, asemntor azotului din ngrsmintele comerciale. Substantele solide pot, de
asemenea, fi compostate si comercializate ca ameliorator de sol.
Distrugerea patogenilor i a seminelor de buruieni. Din cauza lipsei oxigenului si a
temperaturii procesului de fermentare, cea mai mare parte a semintelor de buruieni si mai mult de 90%
din microorganismele patogene, cum ar fi E. Coli, sunt distrusi.
Uniunea European sustine activ ideea cultivrii si a utilizrii descentralizate a substantelor
organice. Ca urmare, fermierii care produc biogaz vor avea o situatie mai bun deoarece ei vor produce
nu numai hran, ci si energie (electricitate si cldur).[5].


20
2.2. Tehnologia de fermentare anaerob

Fermentarea anaerob reprezint descompunerea bacterian a materialelor organice n absenta
oxigenului. n urma acestui proces rezult un gaz, denumit biogaz, compus din metan si dioxid de
carbon. n timpul procesului de fermentare anaerob au loc urmtoarele patru reactii:
1. Hidroliza: polimerii mari sunt descompusi cu ajutorul enzimelor.
2. Acidogeneza: fermentatiile acidogene sunt cele mai importante, acetatul fiind principalul produs
final. De asemenea, se formeaz acizi grasi volatili mpreun cu dioxid de carbon si hidrogen.
3. Acetogeneza: descompunerea acizilor volatili la acetat si hidrogen.
4. Metanogeneza: acetatul si hidrogenul sunt transformati n metan si dioxid de carbon.

2.2.1. Conceptia procesului de fermentare anaerob

Conceptia procesului de fermentare anaerob este caracterizat de patru principii prezentate n
figura II.3:

n timpul procesului de fermentare se disting, n special, dou domenii diferite de
temperatur:
Temperaturi mezofile, care variaz de la 25 la 35
0
C.

Figura II.3. Cele patru principii ale conceptiei procesului de fermentare anaerob

21
Temperaturi termofile, care variaz de la 49 la 60
0
C.
Majoritatea instalatiilor de biogaz agricol functioneaz la temperaturi mezofile. Temperaturile
termofile sunt aplicate, n special, n instalatiile de biogaz mari, centralizate, de cofermentare, unde
sunt necesare conditii sanitare mult mai stricte.
Modul de alimentare al fermentatorului poate fi continuu sau discontinuu.
n sistemele discontinue substratul proaspt este introdus n vasul de reactie mpreun cu un
inocul de material fermentat. n timpul uneia din primele dou zile materialul este aerat pentru
cresterea temperaturii. n urmtoarele dou sau trei sptmni, substratul este anaerob degradat, la
nceput cu o crestere zilnic a productiei de gaz. Dup ce a atins un maxim, dup aproximativ 10 14
zile, productia de gaz scade din nou pentru a atinge un platou ce se situeaz la aproximativ jumtate
din productia maxim. Pentru a compensa formarea nestationar a gazului, sunt puse n functiune, n
paralel, trei sau patru fermentatoare, dar care sunt umplute n momente diferite.
O alt form de realizare a procesului discontinuu este reprezentat de sistemele de stocare. Ele
combin tancul de fermentare si cel de stocare ntr-un singur. Acesta este umplut ncet cu ngrsmnt
natural proaspt, n functie de cantitatea disponibil. Avantajul acestui sistem l reprezint costurile
sczute. Problemele apar din pierderile mari de cldur si vitezele neuniforme de formare a gazului.
Sistemele cu acumulare si curgere continu (figura II.4) reprezint instalatiile cele mai

Figura II.4. Instalatie de biogaz: sistem cu acumulare si curgere continu

22
obisnuite de fermentatoare pentru obtinere de biogaz folosite n ferme. ngrsmntul proaspt curge n
fermentator n dat ce este produs. ngrsmntul natural fermentat este ndeprtat periodic, n
momentele cnd este necesar pentru fertilizarea terenurilor agricole. Cnd nu este nevoie de acesta,
fermentatorul deverseaz ntr-un bazin de pstrare care este acoperit cu o membran de cauciuc, care
serveste drept captator de gaz.
Un alt sistem popular este reactorul tanc avnd curgere continu. Aici materia prim este
pompat regulat ntr-un fermentator, nlocuind un volum egal de material fermentat, volumul din
fermentator rmnnd constant. Majoritatea celor mai mici sisteme sunt alimentate o dat sau de dou
ori pe zi. Fermentatoarele mai mari functioneaz, n cea mai mare parte, continuu cu intervale de
alimentare mai mici de o or.

2.2.2. Tipuri de fermentatoare si sisteme de amestecare

Exist cteva tipuri de fermentatoare si sisteme de amestecare
O instalatie de biogaz implic mai mult dect un vas de fermentare sau o groap de blegar,
ea este, de obicei, construit din patru elemente:
1. Unitatea de productie, care include fermentatorul anaerob, posibil un bazin de stocare
si/sau o unitate de salubrizare si sistemul de ndeprtare a ngrsmntului natural.
2. Sistem de stocare si purificare a gazului.
3. Echipament pentru utilizarea gazului si a ngrsmntului.
Exist nenumrate tipuri de configuratii pentru fiecare din cele patru elemente, unele dintre
cele mai rspndite fiind prezentate n continuare.
Fermentatorul poate fi proiectat orizontal sau vertical. Fermentatorul orizontal are urmtoarele
avantaje: pot fi folosite agitatoare eficiente si economice din punct de vedere energetic; substratul
proaspt nu este amestecat cu substratul fermentat la cellalt capt al fermentatorului. Astfel, rezult
cantitti mari de gaz. Din motive tehnico-economice fermentatoarele orizontale au volume de maxim
200 300 m
3
.
Pentru instalatiile de biogaz cu volume de peste 300 m
3
se folosesc, de obicei, fermentatoare
verticale. Acestea sunt construite, n general, din motive de securitate, din beton cu o sectiune
transversal rotund. n comparatie cu modelul orizontal, fermentatoarele verticale au avantajul unui
raport superior suprafat / volum. n felul acesta, cerintele materiale si pierderile termice sunt reduse.
Un dezavantaj cheie este faptul c nu se poate mpiedica antrenarea materialului proaspt introdus cu
materialul deja fermentat si n curs de evacuare.

23
n figura II.5. sunt prezentate diferite tipuri de fermentatore si sisteme de amestecare.
A. fermentator orizontal cu amestector orizontal cu palete
B. fermentator vertical cu amestector vertical cu palete
C. fermentator vertical cu amestector elice reglabil
D. fermentator vertical cu amestector elice pe un brat pivotant
E. fermentator vertical cu amestecare hidraulic
F. fermentator aerlift vertical
ntr-un fermentator de biogaz agricol, substratul este, de obicei, amestecat n urmtoarele
scopuri:
inocularea substratului proaspt cu ngrsmntul fermentat
distributia cldurii pentru a realiza o temperatur uniform n tot fermentatorul
evitarea(sau distrugerea) formrii sedimentului si spumei
eliberarea bulelor de gaz retinute de substrat
Dac substratul nu este amestecat mecanic el tinde s se separe, adic se formeaz un
sediment sau o mzg solid la suprafat. Aceast mzg este dificil de ndeprtat dup ce s-a uscat n
timpul producerii continue de gaz.
n fermentatoarele mai mari se folosesc dou sau trei amestectoare amplasate la diferite
adncimi ale fermentatorului. n instalatiile de dimensiuni mici, din motive economice, se instaleaz
Figura II.5. Diferite tipuri de fermentatore si sisteme de amestecare

24
numai un singur amestector. Prin urmare, este important ca acesta s fie reglabil n vederea
amestecrii unui posibil sediment sau spume care se formeaz.
Indiferent care este motivul pentru care este nevoie de amestecare in fermentator, viteza de
amestecare nu este important. De obicei, se folosesc amestectoare rotative ncete cu rotatii de 15-50
rpm. Nu toate tipurile de amestectoare sunt la fel adaptate pentru toate substraturile posibile.
Amestectoarele hidraulice si pneumatice sunt limitate pentru substraturile diluate, cum ar fi dejectiile
de porc cu mic potential de formare a spumei. Pe de alt parte, un amestector orizontal cu palete este,
n special, conceput pentru dejectiile de vite bogate n paie. Cele mai des folosite amestectoare sunt
cele cu elice. Acestea permit cea mai flexibil aplicare n functie de compozitia substratului, forma si
dimensiunea fermentatorului. Singura limit este dat de temperatura pentru motoarele submerse.
Pentru o temperatur de fermentare de peste 40
0
C nu se realizeaz o rcire suficient.
Dac fermentatorul functioneaz corespunztor, se mbuntteste calitatea gazului produs.
Pentru ndeprtarea hidrogenului sulfurat, de obicei, este necesar desulfurarea gazului. Astfel se evit
coroziunea (care poate distruge unitatea integrat de cldur si electricitate) si formarea, dup
combustie, a unor cantitti ridicate de dioxid de sulf. n instalatiile de biogaz de la ferme, se foloseste
adesea metoda biologic de ndeprtare a hidrogenului sulfurat din gaz. Aceast metod se bazeaz pe
capacitatea unor microorganisme, cum ar fi Thiobacillus oxidans, de a oxida sulfurile, transformnd
hidrogenul sulfurat n sulf elementar si sulfat. Pentru ca aceast oxidare microbiologic s aib loc
trebuie introdus aer n biogaz. De obicei, aerul necesar reactiei este introdus direct n fermentator sau,
n unele cazuri, este introdus n vasul de pstrare a gazului sau ntr-o unitate special de purificare a
gazului. Cantitatea de oxigen utilizat n scopul amintit variaz ntre 2 si 6% din biogaz, n functie de
concentratia de hidrogen sulfurat. Pentru fermentatoarele mai mari (de ex. instalatiile centralizate de
fermentare anaerob) se folosesc, adesea, scrubere biologice externe sau coloane chimice absorbante.
O alt clasificare a fermentatoarelor anaerobe [5]
Bacteria care produce metanul se dezvolt la temperaturii de 35 40,5
0
C. Prin urmare,
fermentatoarele nclzite sunt productori mult mai buni de metan dect cele nenclzite. Exist patru
configuratii de baz pentru instalatiile de fermentare anaerob din ferme: fermentatorul lagunar
acoperit, fermentatorul cu amestecare complet, fermentatorul cu curgere n transe si fermentatorul
anaerob cu trepte de temperatur.
Fermentatorul lagunar acoperit. Fermentatorul lagunar acoperit este o simpl lagun de
ngrsmnt natural cu o copertin impermeabil. Copertina capteaz gazul produs n urma
descompunerii ngrsmntului. Acest fermentator este adecvat ngrsmntului natural lichid ce
contine mai putin de 2% substante solide. Deoarece viteza de producere a metanului este functie de

25
temperatura ambiant, acest fermentator nu este considerat eficient pentru producere de energie din
biogaz n zonele nordice. Cu toate acestea, fermentatorul lagunar acoperit este cel mai ieftin din cele
patru tipuri de fermentatoare si este eficient n reducerea mirosurilor, chiar n zonele reci.
Fermentatorul cu amestecare complet. Fermentatorul cu amestecare complet este adecvat
pentru ngrsmntul natural cu un continut de 3 10% substante solide, cum ar fi dejectiile, de porci
si de vite, colectate prin splare. ngrsmntul este prelucrat ntr-un bazin nclzit aflat n / sau
deasupra pmntului. Pentru mentinerea substantelor solide n suspensie este necesar un amestector
mecanic. Acest tip de fermentator este mai scump att din punct de vedere al instalatie, ct si din punct
de vedere al functionrii, dect un fermentator cu curgere continu n transe.
Fermentatorul cu curgere continu n trane. Fermentatorul cu curgere continu n transe este
cel mai adecvat pentru ngrsmntul natural avnd un continut de 14% substante solide, cum ar fi
dejectiile de la vite, colectate prin rzuire. Materia prim intr prin unul dintre capetele fermentatorului
si se descompune n timp ce aceasta se deplaseaz prin fermentator. Nou materie prim introdus n
fermentator mpinge materialul vechi spre captul de descrcare. Substantele solide grosiere din
ngrsmnt, pe msur ce fermenteaz, formeaz un material dens lipicios, care limiteaz separarea
substantelor solide si, care n final duce la formarea unei trans. O copertin impermeabil, flexibil
care acoper digestorul, capteaz biogazul rezultat n urma fermentrii. n cazul unei digestii optime,
dureaz douzeci de zile pentru trecerea complet a unei transe prin digestor. Majoritatea
fermentatoarelor construite, n mod obisnuit, sunt fermentatoare cu curgere n transe sau unele variante
ale acestora.
Fermentatorul anaerob cu trepte de temperatur. Fermentatorul anaerob cu trepte de
temperatur este o variant a unui digestor cu amestecare complet, dezvoltat recent la Universitatea
Statului Iowa din America. El este un reactor n dou trepte utilizat pentru o recuperare optim a
metanului din procesul de fermentare. Prima treapt se desfsoar la o temperatur mai ridicat
(57,2
0
C), n timp ce cea de-a doua treapt se desfsoar la o temperatur mai sczut (35
0
C). La fel ca
si n cazul digestorului cu amestecare complet, sistemul functioneaz bine cu ngrsmnt natural mai
diluat. n comparatie cu digestorul conventional cu curgere n transe, cercetarea initial cu acest tip de
reactor indic o eliminare superioar a mirosului, o reducere a spumrii, o degradare superioar a
substantelor solide, precum si caracteristici de deshidratare mbunttite, De asemenea, temperaturile
ridicate din prima treapt omoar mai multi agenti patogeni, ducnd la o calitate superioar a
produsului solid. Desi sistemul acesta este promittor, exist putine date disponibile obtinute n urma
testrilor n cmp.


26
2.3. Stadiul actual i perspectivele utilizrii biogazului

n cea mai mare parte, biogazul se foloseste n instalatiile integrate de cldur si energie sau
n cazul n care nu este posibil racordarea la reteaua electric, se obtine cldur prin arderea gazului
ntr-un cazan [6]. Pentru instalatiile mai mici de biogaz se utilizeaz, n special, instalatii integrate de
cldur si energie care folosesc drept combustibil att biogazul, ct si combustibilul diesel, n situatia
n care capacitatea electric instalat este mai mic de 100 kWel. Aceste sisteme necesit injectia a
aproximativ 8-10% combustibil diesel pentru aprindere si sunt, prin urmare, capabile s utilizeze
biogaz de o calitate variat. Aplicatii cu o utilizare mai eficienta a biogazului se obtin cu motoarele
Otto pe gaz, care nu necesit combustibil lichid si au o eficient electric superioar. n viitorul
apropiat, celulele combustibile pe biogaz pot deveni eficiente comercial si, n functie de legislatia
local, racordarea biogazului la reteaua national de gaze naturale reprezint alternative posibile de
utilizare a acestuia (figura II.6.).

n momentul de fat, numrul aplicatiilor fermentatiilor anaerobe, din Europa, este limitat. Cu toate
acestea, se poate afirma c numrul instalatiilor de fermentare anaerob este extrem de ridicat, dar,
totusi, insuficient. Calculele fcute pe baza diferitelor studii, referitoare la potentialul din Germania, a
artat c, n mod obisnuit, se foloseste mai putin de 1% din potentialul de fermentare anaerob de la
ferme. n figura II.7 sunt se prezint situatia utilizrii n Europa a instalatiilor de fermentare anaerob
pentru obtinere de biogaz. Cifrele provin de la partenerii din Reteaua de Fermentare Anaerob.

Figura II.6. Schema diferitelor posibilitti de utilizare a biogazului

27

Argumentele pentru extinderea utilizrii fermentrii anaerobe pentru producere de biogaz
sunt, n special, de protectia mediului nconjurtor (figura II.8). Aceste argumente pot convinge
decidentii politici s creeze conditii n care fermentatiile anaerobe s devin viabile din punct de
vedere economic. Realizarea unui numr mare de generatoare electrice pe baz de biogaz n Romnia,
dup ce energia regenerabil a devenit o important fort n Germania, va demonstra foarte clar dorinta
noastr de a ne alinia Uniunii Europene n utilizarea fermentrii anaerobe pentru obtinere de energie
regenerabil, sub form de biogaz, fiind necesar si la noi introducerea unei compensatii bnestii
pentru energia produs (figura II.9).

Figura II.7. Situatia utilizrii n Europa a instalatiilor de fermentare anaerob pentru
obtinere de biogaz (numr instalatii de biogaz)

28
Figura II.8. Evaluarea efectelor fermentrii anaerobe asupra mediului n Germania

29

2.4. Aspecte economice i legislative

Pentru introducerea cu succes a tehnologiei de fermentare anaerob, pentru obtinere de
biogaz, trebuie s fie satisfcute dou cerinte:
fezabilitatea economic
fezabilitatea legislativ
Fezabilitatea economic
Instalatiile de fermentare anaerob vor fi realizate numai dac va fi favorabil un studiu de
fezabilitate care s arate clar c investitia financiar va fi returnat ntr-o perioad rezonabil de timp si
c sunt favorabile proiectului conditiile n zona amplasamentului.
Deoarece instalatiile de fermentare anaerob sunt sisteme complexe care sunt supuse unor
legi, ordonante si reglementri, este foarte clar c orice proiect trebuie s fie aprobat de autorittile
locale.
Fezabilitatea din punct de vedere economic trebuie s fie dovedit prin costurile de realizare a
proiectului, costurile echipamentului tehnic si costurile de functionare. De asemenea, trebuie s se tin
cont de veniturile obtinute din vnzrile de energie, de scderea costurilor pentru ngrsmnt, precum
si de taxele de colectare a diferitelor deseuri organice.

Figura II.9. Numrul instalatiilor de fermentare anaerob pentru obtinere de biogaz si puterea
electric instalat n Germania pe baz de biogaz (Sursa: Asociatia German de Biogaz)

30
n acest stadiu de dezvoltare a procesului de fermentare anaerob ntr-o instalatie de biogaz,
specialistii caut substraturi suplimentare din toate tipurile de reziduuri organice. Taxele de colectare
pe care acestia le primesc, n urma prelucrrii acestor reziduuri, reprezint un venit suplimentar care, n
unele cazuri, duc la succesul economic al instalatiei de fermentare anaerob.
Cele dou surse de venituri, respectiv subventiile pentru instalatie si taxele de colectare pentru
reziduuri, nu reprezint o surs sigur pentru o investitie economic de 100 000 pn la cteva
milioane de euro, n functie de mrimea si standardul tehnic al instalatiei. n consecint, este foarte clar
c pentru cresterea cantittii de energie cu ajutorul fermentatoarelor anaerobe cea mai credibil
garantie pentru electricitatea produs este o compensatie fix ,. Desigur c pretul trebuie s reflecte
costurile reale ale producerii acestui tip de energie regenerabil. Legea German a Energiei
Regenerabile, intrat n vigoare n aprilie 2000, a pus bazele necesare securittii investitiei. Cifrele din
figura II.9., referitoare la dezvoltarea centrelor de biogaz din Germania, reflect clar efectul acestei
legislatii.
Dup patru ani de aplicare in Germania a Legii Energiei Regenerabile a devenit o certitudine
faptul c compensatia de 10,2 centi pentru 1 kWh nu acoper costurile de productie pentru centrele
mici de fermentare anaerob cu o putere electric instalat mai mic de 200 kWh. Prin urmare, situatia
economic a instalatiilor de biogaz din ferme este adesea dependent de prezenta bioreziduurilor si a
taxelor de colectare pltite pentru tratarea acestor materiale. n timp ce numrul de instalatii de biogaz
a crescut n ultimii ani, piata deseurilor biologice a sczut. n consecint, pentru moment, realizarea
multor astfel de centre de biogaz nu reprezint un succes economic. n urma studiilor fcute asupra
pretului electricittii provenite din biogaz, pentru a fi rentabile instalatiile mici de fermentare anaerob
compensatia trebuie ridicat pn la 18,2 centi pe kWh.
Fezabilitatea legislativ
n afara problemelor economice, realizarea unei instalatii de biogaz de succes depinde foarte
mult de cadru economic. O astfel de instalatie de fermentare anaerob trebuie s se supun legislatiei
care are n vedere managementul reziduurilor si al materialului rezultat prin fermentare, emisiile de
gaze, racordarea electricittii la sistemul national, precum si sistematizarea si siguranta constructiei.
Pn acum, fermentarea anaerob, n cele mai multe tri, nu este o form binecunoscut a
unui management adecvat pentru reziduuri si aproape toate reglementrile trebuie s fie adaptate
necesittilor instalatiilor de biogaz.
Reglementrile legislative difer de tar la tar. Danemarca, care este un pionier n sectorul
tratrii reziduurilor prin fermentare anaerob, a creat primele reglementri n acest sector. n ultimii

31
ani, Germania, Austria si Suedia promoveaz tehnologia biogazului, folosind experienta Danemarcei
pentru propriile reglementri.
O problem general este c cea mai mare parte a acestor legi si ordonante nu este adecvat
necesittilor fermentrii anaerobe. Punctele cheie ale managementului produsului rezultat prin
fermentare le reprezint aspectele legate de mediu si de igien. Reteaua European de Fermentare
Anaerob (o retea european de profesionisti care lucreaz n domeniul fermentrii anaerobe) strnge
date referitoare la reglementrile din fiecare tar.
Aplicarea tehnologiei de fermentare anaerob ntr-o tar porneste de la entuziasmul si
initiativa celor interesati s valorifice avantajele economice ale acestei tehnologii de producere a unei
energii regenerabile. n dat ce instalatiile functioneaz corect, urmeaz convingerea politicienilor
pentru gsirea subventiilor publice necesare generalizrii folosirii acestei tehnologii utile societtii
umane.
ntruct fermentatia anaerob de obtinere a biogazului are nc un mare potential referitor la
managementul reziduurilor si la producerea de energie regenerabil n ntreaga Europ, ne putem
astepta ca aceasta complicat problem s fie dominat de legislatia Uniunii Europeane.
n martie 2004, s-au discuta, la nivelul Uniunii Europene, dou reglementri care vor avea un
impact asupra dezvoltrii instalatiilor de fermentare anaerob n Europa:
1. Reglementri sanitare referitoare la produsele secundare animale nedestinate consumului
uman (EG Nr. 1774/2002).
Acestea sunt importante pentru: utilizarea grsimilor reziduale si de flotatie, de origine
animal; aprovizionarea cu deseuri folosite drept co-substrat n fermentatoarele anaerobe.
Reglementrile pentru centrele de biogaz privesc, de asemenea, tratamentul de
igienizare, pasteurizarea, curtarea si dezinfectarea vehiculelor, precum si activitatea de
laborator.
2. Documentul referitor la managementul reziduurilor biodegradabile.
Acesta este important pentru tratamentul tuturor reziduurilor organice. Reglementri
pentru centrele de biogaz, respectiv: tipul de reziduu biologic utilizat ca substrat,
cantitatea si calitatea materialului fermentat rspndit pe cmp, conditiile de autorizare,
cerintele de igienizare.
De asemenea, trebuie luate n considerare reglementrile cu privire la siguranta constructiei si
functionarea centrelor de biogaz. Unele tri, cum ar fi Austria, Belgia, Germania, Italia si Elvetia au
elaborat, deja, reglementri pentru sectorul de fermentare anaerob. Experienta diferitelor tri va

32
contribui la elaborarea unor legi internationale de sigurant pentru sisteme de fermentare anaerob de
diferite mrimi si aplicatii.

Concluzii

Fermentarea anaerob deschide un potential imens, putnd deveni un furnizor foarte important
de energie regenerabil. Efectele pozitive, ce au n vedere protectia mediului, efectele de structur din
regiunile rurale si siguranta furnizrii de energie, confer fermentrii anaerobe o valoare deosebit care
este unic n cadrul energiilor regenerabile.
Deoarece fermentatia anaerob este nc o tehnologie nou, cadrul legislativ nu este nc
adecvat nevoilor sale la nivel national si european. Pentru ca proiectele din domeniu s se bucure de
succes, n afara reglementrilor la nivel legislativ, trebuie s se construiasc si o baz economic
solid. Experienta pozitiv a aplicrii legilor energiei regenerabile, din Germania, arat c o
compensatie fixat pentru energia produs duce la dezvoltarea durabil a sectorului de fermentare
anaerob.

3. Procese i tehnologii de obinere a biometanolului

Metanolul derivat din biomas este obtinut n procesul de gazificare. Biomasa este convertit
n gaz de sintez care, la rndul su, este transformat n metanol. Din cei 4,5 x 10
6
m
3
de metanol
produs anual n SUA, cea mai mare parte se obtine din gaz natural si este folosit ca solvent, ca antigel
sau pentru sinteza altor substante chimice. Aproximativ 38% din metanol este folosit n transport n
amestecuri sau n benzina reformulat.
Sistemele de energie actuale nefiind cicluri nchise au o actiune duntoare asupra mediului
[7]. Recircularea dioxidului de carbon contribuie la reducerea emisiilor gazelor de ser, precum si la
reducerea consumului de combustibil fosil. Recircularea dioxidului de carbon, care se foloseste pentru
a obtine combustibilii lichizi, cum ar fi metanolul, este de interes deosebit pentru transportul rutier si
pentru transportul intercontinental care foloseste energie regenerabil.
n afara diferitelor surse de dioxid de carbon, pentru sinteza metanolului se pot folosi biomas
si diferite reziduuri.
Metanolul regenerabil poate fi utilizat, astzi, drept combustibil ntr-un motor cu combustie
usor adaptabil sau, n viitor, n masini care folosesc celule combustibile.

33
Deoarece transportul vehiculelor produce o parte important din totalul emisiilor de CO
2
,
nlocuirea combustibililor din petrol fosil cu metanol regenerabil conduce la o reducere semnificativ a
emisiilor n acest sector.
n continuare se prezint trei variante ale procesului de sintez a metanolului din gazul de
sintez obtinut din biomas si hidrogenarea ulterioar a amestecului CO/CO
2
.
Deoarece procesul de gazificare a biomasei, n general, duce la un gaz de sintez cu exces de
carbon (n special sub form de CO
2
), se analizeaz diferitele ci de satisfacere a stoechiometriei
cerute de sinteza metanolului. Sunt examinate cerintele tehnice, eficienta energetic, randamentul
metanolului si aspectele economice. Rezultatele sunt comparate cu cele obtinute pentru generarea
metanolului din surse regenerabile, altele dect biomasa, care folosesc ca materie prim CO
2
.

3.1. Aspecte tehnice ale obinerii biometanolului

n comparatie cu procesul de gazificare pentru producere de electricitate, procesul de obtinere
a metanolului din biogaz este limitat de prezenta gazelor inerte (CH
4
, N
2
) care nu se convertesc n
timpul sintezei metanolului.
O cerint important pentru compozitia gazului de sintez este un continut ridicat de
hidrogen, deoarece o parte important din biomas este convertit la CO
2
n etapa de gazificare (CO
2
necesit 3 moli de hidrogen pentru hidrogenare si obtinere de metanol).
Raportul optim H
2
/CO n gazogen trebuie s fie mai mare de 2.
Pentru sinteza metanolului exist dou ci principale pentru ajustarea factorului
stoechiometric adecvat (raportul componentelor: H
2
, CO si CO
2
) al gazului de sintez obtinut din
biomas:
a) Separarea dioxidului de carbon din amestecul de gaze.
b) Adugarea de hidrogen.
Un gaz de sintez echilibrat (ntr-o compozitie corespunztoare) este cerinta principal pentru
o conversie ridicat a carbonului. Excesul de carbon, sub form de CO
2
, poate fi ndeprtat fie printr-
un proces de separare a unui gaz acid, fie prin adugarea unei cantitti adecvate de H
2
pentru
hidrogenarea CO
2
.
S-a folosit un gazogen aloterm cu aburi avnd o capacitate de alimentare cu biomas de 2 tone
pe or (tehnologia exist astzi). A fost ales un gazogen de aproximativ 10 MW deoarece satisface
obiectivul de a produce descentralizat combustibil din biomas n cantitti mai mici de 50 de tone.

34
Au fost studiate mai multe ci de producere a oxigenului pentru gazificare si de ajustare
stoechiometric a gazului de sintez.

3.1.1. Obtinere de biometanol prin ndeprtarea CO
2
-ului, utiliznd hidrogen/oxigen obtinut
electrolitic (V1)

n acest proces (varianta 1), oxigenul necesar n gazogen este generat ntr-o unitate de
electroliz. S-a recurs la utilizarea combinat a hidrogenului / oxigenului electrolitic
Hidrogenul produs n electrolizor poate fi folosit pentru ajustarea partial a factorului
stoechiometric. Deoarece hidrogenul rezultat din electroliz nu este suficient pentru conversia
complet a carbonului, o parte din carbon trebuie ndeprtat sub form de CO
2
.
O diagram a fluxului acestui proces si compozitia gazului de sintez corespunztor sunt
prezentate schematic n figura II.10.

Asa cum se vede n figura III.3, mai mult de 60% din dioxidul de carbon format este eliberat
n atmosfer, ceea ce nseamn o conversie relativ sczut a carbonului n metanol, cu o productie de
1,2 t etanol pe or.

Figura II.10. Diagrama fluxului tehnologic pentru sinteza metanolului cu hidrogen / oxigen
electrolitic si ndeprtarea CO
2
-ului (V1).


35
3.1.2. Obtinere de metanol din biomas si hidrogen / oxigen electrolitic, fr ndeprtare de
CO
2
(V2)

n aceast variant, electrolizorul poate fi proiectat pentru a produce suficient hidrogen pentru
ajustarea corespunztoare a stoechiometriei gazului de sintez. n aceast situatie nu este necesar
ndeprtarea dioxidului de carbon.
n comparatie cu varianta 1, necesarul de electricitate va creste de aproximativ trei ori. Se
produce un exces de oxigen care poate fi folosit pentru tratarea apelor de canalizare, precum si n alte
aplicatii.
Cantitatea mare de CO
2
, care se separ n procesul V1, este hidrogenat n varianta 2 prin
furnizare de hidrogen electrolitic suplimentar.
Datorit conversiei ridicate a biomasei n metanol, prin acest proces se obtin cantitti de dou
ori mai mari de metanol dect n procesul V1.
O diagram a fluxului acestui proces si compozitia gazului de sintez corespunztor sunt
prezentate schematic n figura II.11.

Figura II.11. Diagrama fluxului tehnologic pentru sinteza metanolului cu hidrogen / oxigen
electrolitic, fr ndeprtarea CO
2
-ului (V2)

36
3.1.3. Obtinere de biometanol cu separare de CO
2
si furnizare de oxigen printr-un proces de
adsorbtie prin modificarea periodic a presiunii (V3)

n aceast variant, oxigenul necesar este obtinut printr-un proces de adsorbtie care are loc
prin modificarea periodic a presiunii (AMP) (figura II.12).
Pentru satisfacerea cantittii stoechiometrice de CO
2
s-a inclus n proces o etap de separare a
CO
2
-ului.
Dac necesarul de energie electric este mult mai mic dect n celelalte dou variante
prezentate mai sus, productia de metanol este substantial redus din cauza separrii a 75% din CO
2
,
ceea corespunde unei separri a carbonului de peste 50%.
Un alt dezavantaj al variantei V3 este concentratia mare de metan, de 17%, din gazul de
sintez echilibrat care contine aproximativ 40% din puterea caloric a gazului. Aceast cantitate
mare de gaz inert nu este convertit n unitatea de sintez a gazului si trebuie ndeprtat ca un gaz de
purjare.
n toate procesele, gazul de purjare este introdus n instalatie pentru a produce vapori si
cldur pentru procesul de gazificare aloterm.

Figura II.12. Diagrama fluxului tehnologic pentru sinteza metanolului cu separare de CO
2
si
furnizare de oxigen printr-un proces de adsorbtie prin modificarea periodic a presiunii (V3)
AMP adsorbtie prin modificarea periodic a presiunii

37
3.1.4. Comparatie ntre diferitele procese de obtinere a metanolului

Comparatia, pe scurt, a variantelor de sintez a metanolului din biomas este prezentat n
tabelul II.1.

Tabel II.1.
Comparatie ntre diferitele variante de sintez a metanolului
Variante
Producie
metanol
(t/h)
Conversie -
Carbon
(%)
Randament
1

(%)
Putere
electric
2

(MW)
Investiie

(10
6
)
Costurile
metanolului
(/t)
V1
O
2
-
Electroliz
1,2 44 46 5,9 15,8 440
V2
H
2
-
Electroliz
2,2 81 51 14,7 21,4 383
V3
O
2
AMP
3

0,6 22 32 1,1 13,5 0,590
1
se refer la puterea caloric inferioar a metanolului n comparatie cu masa si electricitatea introdus
n reactie
2
energia electric necesar electrolizei, comprimrii gazului de sintez si producerii de oxigen
3
AMP proces de adsorbtie prin modificarea periodic a presiunii

Calculele se bazeaz pe urmtoarele presupuneri:
Materia prim, care este lemn cu un continut de 10% ap, este alimentat cu 2 tone pe
or.
Randamentele au n vedere puterea caloric inferioar a metanolului.
Toate costurile sunt date n euro.
Costurile sunt determinate, n special, de costurile pentru alimentarea cu energie si cu
biomas si de costurile de capital ale instalatiei de productie.
Costurile de functionare si ntretinere au fost estimate la 2,5% din costurile de
investitie.
Pentru toti vectorii s-a presupus c hidroelectricitatea s-a furnizat la 0,025 /kWhe.

38
Costurile de capital sunt calculate pe baza unei dobnzi reale de 8% si a unor perioade
de recuperare de 15 ani.
Capacitatea instalatiei a fost calculat pentru a produce aproximativ 25 50 de tone
de metanol pe zi.
Pentru a evalua costurile de investitie si costurile de productie a etanolului s-a avut n
vedere un flux de materie prim gazoas de 3000 m
3
/h.
Costurile materiei prime pentru deseurile de lemn natural sunt 25 /t.
Asa cum se vede n tabelul III.4, productiile de metanol din variantele V1 si V3 sunt mult mai
mici dect cele din varianta V2.
n varianta V2, introducerea hidrogenului, care echilibreaz complet gazul de sintez, duce la
o conversie crescut a gazului de sintez si la productii ridicate de metanol ce depsesc 2 tone pe or.
Valorile sczute ale productiei de metanol, precum si ale conversiei de carbon, din variantele
V1 si V3, pot fi explicate prin ndeprtarea, din motive stoechiometrice, a CO
2
-ului.
Fr o suplimentare cu hidrogen electrolitic si o ndeprtare a 95% CO
2
din dioxidul de
carbon existent n gazul de sintez, conversia carbonului scade la aproximativ 20%, iar productia
metanolului este de numai 0,6 tone pe or.

Figura II.13. Randamentele energetice pentru diferitele variante ale
procesului de sintez a metanolului

39
Asa cum reiese din figura II.13, randamentele energetice (capacitatea caloric inferioar a
metanolului raportat la alimentarea cu materie prim si electricitate) pentru variantele cu furnizare de
hidrogen/oxigen sunt de 46% (V1) si respectiv 51% (V2).
Randamentul variantei V3, de numai 32%, se datoreaz prezentei n gazul de sintez a unei
concentratii mari de CH
4
inert, care necesit o purjare mai puternic. Prin urmare, o cantitate mare de
energie este pierdut pentru procesul de sintez a metanolului.
n cazul unui randament de 32%, nu se ia n consideratie continutul de energie din gazul de
purjare, care ar putea fi folosit pentru producere de electricitate.
Costurile de investitie sunt cele mai mari n varianta V2 cu producerea unei cantitti ridicate
de hidrogen electrolitic si cele mai sczute n sistemul cu separare de CO
2
si furnizare de oxigen printr-
un proces de adsorbtie prin modificarea periodic a presiunii (V3). Cu toate acestea, costurile de
productie ale metanolului n cele trei cazuri discutate prezint un tablou diferit. Costurile cele mai
sczute pentru productia de metanol pot fi obtinute folosind o instalatie de metanol corespunztoare
variantei 2 (383 t/t). Acest lucru se datoreaz unei rate de productie a metanolului mult mai ridicate
dect n cazul celorlalte dou variante. Costurile de productie pentru metanol sunt prezentate n figura
II.14.
Pentru comparatie: pretul mediu de piat al metanolului n 1997 a fost de 167 t/t si pretul
metanolului (taxat) echivalent motorinei, n Europa, a fost de aproximativ 500 t/t.

Figura II.14. Costurile de productie ale metanolului pentru
diferitele variante ale procesului de sintez a metanolului

40
Costurile metanolului sunt calculate fr a se tine cont de beneficiile provenite din vnzarea
electricittii. n special, n varianta V3 se pot reduce costurile specifice utiliznd gazul de purjare
pentru obtinere de electricitate.
Chiar dac cele mai mici costuri se pot obtine cu varianta V2, costurile pentru investitii
reprezint un risc economic superior.
Dezavantajele evidente ale variantelor V1 si V3 sunt conversia sczut a carbonului si
disiparea unei cantitti mari de CO
2
.

3.1.5. Obtinere de metanol din alte surse de CO
2

S-a comparat producerea metanolului din biomas cu producerea lui prin dou procese care au
folosit ca materie prim alte surse de CO
2
,. Cele dou procese au utilizat CO
2
capturat din cosul de
fum al unei centrale termoelectrice pe baz de crbune si CO
2
absorbit din atmosfer.
Pentru recuperarea CO
2
ului din centralele termoelectrice, calculul are n vedere o instalatie
ce foloseste crbune pulverizat si scrubarea cu monoetanolamin. Se consider c energia pentru
separarea CO
2
ului din cosul de fum se obtine prin ardere de combustibil fosil ntr-o instalatie de 500
MW(e), astfel c productia electric orar rmne de 500 MWh(e). La o recuperare a CO
2
ului de
90%, randamentele de producere a energiei electrice scad de la 40 la 29%.
Dac pentru obtinerea metanolului se foloseste CO
2
atmosferic si energie regenerabil,
sistemul este aproape nepoluant pentru mediu.
Asa cum se constat n figura II.13, randamentul energetic de obtinere a metanolului este de
46 % n procesul care foloseste CO
2
capturat din cosul de fum de la centralele termoelectrice si de
38% n cel care foloseste CO
2
atmosferic.
Costurile vectorilor metanol - CO
2
sunt, n special, determinate de energia necesar si de
costul de capital al instalatiei de productiei (figura II.14).
Costul productiei de metanol este de aproximativ 500 t/t (CO
2
capturat din cosul de fum de la
centralele termoelectrice) si 700 t/t metanol (CO
2
atmosferic), metanolul nefiind supus taxelor.

Concluzii

Singura posibilitate de a realiza o conversie ridicat n procesul de sintez a metanolului din
biomas este adugarea hidrogenului n gazul de sintez. Conversia biomasei n metanol, prin
adugarea de hidrogen din exterior, necesit costuri de investitie ridicate pentru o unitate de

41
electroliz, dar asigur rate ridicate de productie a metanolului. Totusi, adugarea de hidrogen este fr
sens dac electricitatea pentru electroliz este scump sau creeaz CO
2
suplimentar.
Utiliznd gazificarea conventional, fr adugare de hidrogen, dar cu ndeprtare de dioxid
de carbon, costurile de investitie sunt mai sczute, ns prezint dezavantajul c procesul de conversie
este limitat din cauza ajustrii stoechiometrice si prezentei unei cantittii mari de gaz de purjare. n
acest caz este necesar o producere concomitent a metanolului si a electricittii cu o conversie
suplimentar a gazului de purjare.
Comparnd costurile de productie a metanolului din biomas cu cele din CO
2
, se constat c
producerea metanolului din biomas este mai ieftin dect cea care foloseste cele dou surse de CO
2
,
cu exceptia variantei V3. Totusi, varianta V3 este atractiv datorit costurilor de investitie mai mici si
lipsei etapei de suplimentare cu hidrogen, n comparatie cu celelalte dou variante de obtinere a
metanolului din biomas si din CO
2
.
Din punct de vedere economic si energetic, obtinerea metanolului din CO
2
captat de la
centralele termoelectrice poate fi considerat o alternativ competitiv la producerea metanolului din
biomas.
n functie de pretul de pe piata de mrfuri disponibile, metanolul din resurse regenerabile este
de cel putin 2 3 ori mai scump dect metanolul din resurse fosile. Comparnd costurile metanolului
din resurse regenerabile nesupus taxelor cu pretul benzinei supus taxelor, se constat o diferent
destul de mic.
Dac se foloseste hidrogen electrolitic pentru obtinere de metanol, biomasa este mult mai
ieftin dect vectorii CO
2
/H
2
.
n cazul n care nu exist disponibil hidrogen regenerabil pentru procesul de sintez, cerinta
pentru un viitor proces de gazificare (adaptat pentru metanol) ar fi un gaz preechilibrat cu un continut
ridicat de hidrogen si cu un continut sczut de metan, combinat cu un proces de separare a dioxidului
de carbon.

3.1.6. Obtinerea metanolului prin tehnologia Battelle Columbus

Principiul procesului
Conceptia general a procesului Battelle Columbus este prezentat n figura II.15. Gazogenul
functioneaz la presiunea atmosferic si este nclzit, la temperatura necesar gazificrii, indirect prin
intermediul nisipului fierbinte recirculat. Datorit presiunii atmosferice din gazogen, gazul de sintez

42
urmeaz s fie comprimat, ulterior n desfsurarea procesului, pentru a atinge presiunea de sintez a
metanolului [8].
Comprimarea gazului de sintez este un consumator important de energie. Deoarece stratul
fluidizat circulant utilizeaz aer ca oxidant si necesarul de cldur pentru gazificare se satisface prin
intermediul nisipului fierbinte, nu este necesar nici o unitate de separare a .oxigenului din aer.

Descrierea procesului
Sistemul de gazificare Battlelle Columbus este un proces care functioneaz la presiunea
atmosferic. si const din dou unitti de strat fluidizat circulant. Prima unitate este un gazogen n care
are loc piroliza rapid a biomasei. Temperatura necesar reactiilor este asigurat biomasei cu ajutorul
nisipului fierbinte. Acesta creeaz un transfer eficient de cldur, iar timpul de mentinere n gazogen
este sczut, aproximativ o jumtate se secund, ceea ce face ca volumul din gazogen s poat fi
mentinut la o valoare sczut. Cu toate acestea, reactiile din gazogen duc la formarea unei cantitti
considerabile de mangal. Acesta mpreun cu aerul ajung n cel de-al doilea strat fluidizat circulant,
unde mangalul este ars cu aer pentru nclzirea nisipului, iar nisipul este n continuare recirculat n
gazogen. Gazele de ardere fierbinti, provenite din cel de-al doilea strat fluidizat, sunt folosite pentru
producere de abur si pentru uscarea combustibilului.

Fig. II.15. Obtinerea de metanol din biomas utiliznd procesul Battelle Columbus.

43

Descompunerea gudronului
Gazul brut fierbinte provenit din gazogen este introdus n instalatia urmtoare, unde este
supus unui proces de prelucrare n care:
1. gudroanele sunt descompuse,
2. monoxidul de carbon mpreun cu apa este transformat n hidrogen si dioxid de
carbon, conform urmtoarei reactii.

CO + H
2
O H
2
+ CO
2

Descompunerea gudroanelor face ca scrubarea cu ap s fie mai putin sever, deoarece apa
folosit contine numai urme de gudroane nedescompuse. Aceast etap de proces este necesar pentru
a realiza reactia de conversie 2 de mai sus, fcnd inutil un reactor suplimentar.

Scrubarea cu ap
Dup rcire, gazul crud este splat cu ap pentru a fi siguri c gazul este fr urme de gudron
si pulberi.

Comprimarea gazului de sintez
nainte de transformarea sa chimic n metanol, gazul de sintez este comprimat.

Purificarea gazului/reformarea metanului
Gazul brut trebuie s fie purificat de componentele cu sulf si de cea mai mare cantitate de
dioxid de carbon. De asemenea, continutul de metan trebuie redus, reducere care se realizeaz n bucla
de metanol, din care se elimin o cantitate de metan care este reformatat ntr-un reactor special.

Sinteza metanolului
Dup ce gazul brut a fost adus la calittile necesare gazului de gaz, acesta este introdus n
instalatiile de sintez si de purificare a metanolului.


44
4. Procese i tehnologii de obinere a biodieselului

Biodieselul reprezint o surs de combustibil lichid complet regenerabil care poate fi folosit
ca o alternativ la combustibilul diesel obtinut din petrol. Industria de biodiesel este o nou piat a
crei prim pomp de biodiesel pentru consumator a fost pus n functiune n America n anul 2001
[9].
Din punct de vedere tehnic, biodieselul este un metil ester al unui acid gras. El este obtinut, n
mod obisnuit, prin reactia lipidelor (trigliceride) cu un alcool primar (metanol) si o baz (hidroxid de
sodiu). Acest proces se refer la procesul de cataliz bazic.
baz
Trigliceride + Metanol Metil ester + Glicerin

Reactia de mai sus, cunoscut sub numele de transesterificare, duce la formare de biodiesel si
glicerin ntr-un raport volumetric de 10 : 1. n situatia n care materia prim contine valori ridicate de
acizi grasi liberi, se recomand procesul de cataliz acid n locul celei bazice. Cnd se foloseste
procesul de transesterificare, n care se folosesc baze, acizii grasi liberi formeaz spun.
Sursele obisnuite de trigliceride folosite pentru obtinere de biodiesel le reprezint uleiurile din
plante si grsimile animale. Cele mai utilizate materii prime vegetale sunt: boabele de soia (aproape tot
biodieselul fcut n SUA este obtinut din soia), canola (planta asemntoare rapitei), floarea soarelui,
semintele de bumbac si semintele de rapit (cea mai folosit materie prim din Europa). Exist, n
momentul de fat, cercetri promittoare referitoare la surse noi de materii prime, cum ar fi algele si
mustarul.
Biodieselul este utilizat ca un combustibil pur (100%) sau mult mai des n amestec cu
motorina din petrol. n SUA, amestecurile contin de la 5% (amestec B5) pn la maxim 20% (B20)
biodiesel.
Glicerina rezultat n timpul procesului poate fi folosit brut sau rafinat si reprezint sursa
cheie de venit pentru industria biodieselului de astzi.
La nivelul anului 2002, productia total de biodiesel n SUA a fost de aproximativ 75 x 10
6

litri, iar capacitatea national de productie, de aproximativ, 208 x 10
6
litri biodiesel.
SUA foloseste anual aproximativ 124 x 10
9
litri de combustibil diesel. Rezult c o nlocuire
total a biodieselului din petrol cu cel din biomas nu este fezabil utiliznd capacitatea existent.
Pentru a se face o nlocuire semnificativ a celor doi combustibili este necesar asigurarea unei cresteri
spectaculose a capacittii de productie a biodieselului.

45
La nceputul anilor 2000, cele mai multe instalatii de productie pentru biodiesel, din SUA, au
avut capacitti n jur de 7,5 x 10
6
litri pe an. Costurile de constructie depind de scara instalatiei. Totusi,
se consider c 1 $ pe 3,78 litri din capacitatea de productie anual este o cifr acceptabil. Costurile
de productie reprezint factorul cheie care mpiedic maturizarea procesului de fabricare a acestui
biocombustibil.
Astzi, costurile de productie raportate variaz de la 0,42 si 0,63$/litru. Aproximativ 70% din
costurile de productie sunt asociate cu materia prim de natur lipidic.
Din punct de vedere al performantei, s-a constatat, n general, c biodieselul arde n motoarele
diesel existente fr probleme majore. De fapt, multe studii au artat c biodieselul arde mult mai
curat.
Din punct de vedere energetic, biodieselul are aproximativ 85% din potentialul energetic al
combustibilului diesel din petrol. Cnd biodieselul este amestecat cu motorina din petrol la valori mai
mici de 20%, amestecurile se comport, n general, ca si dieselul conventional.
US Park Service a folosit biodieselul n multe din parcurile sale de autovehicule din SUA si a
obtinut o baz de date bogat referitoare la performantele combustibilului folosit ntr-o mare varietate
de autovehicule. Datele lor arat performante excelente si dovedesc potentialul ridicat al biodieselului
de a nlocui combustibilul conventional.
Din punct de vedere al protectiei mediului, biodieselul polueaz mult mai putin dect
motorina din petrol, cu reduceri semnificative ale cantittilor de substante poluante, cu exceptia
nivelurilor putin mai ridicate ale NOx (pn la 5%). n cazul scurgerilor n mediul nconjurtor,
biodieselul este inofensiv pentru zona respectiv deoarece este biodegradabil. Din contr, motorina
conventional reprezint o amenintare pentru ecosistem deoarece multe dintre componentele dieselului
din petrol sunt canceroase si persistente.

4.1. Chimismul biodieselului
Din punct de vedere chimic, biodieselul este un amestec de mono-alchil esteri ai acizilor grasi
obtinuti din uleiurile extrase din plante si /sau grsimi animale. Att uleiurile din plante, ct si
grsimile animale sunt considerate materii prime lipidice. Uleiurile din plante cele mai folosite pentru
obtinere de biodiesel contin n cea mai mare parte acid oleic si linoleic.
Din punct de vedere tehnic, uleiurile vegetale crude pot fi folosite direct n motoarele diesel.
Cu toate acestea, ele au cteva caracteristici care le fac mai putin adecvate acestui scop (viscozitate
ridicat n timpul celor mai multe conditii de functionare). De fapt, cnd Diesel si-a construit motorul,
el a folosit la nceput, drept combustibil, uleiurile vegetale. Uleiurile vegetale folosite ca atare sunt mai

46
putin corespunztoare calittii de carburant dect cele care sunt transformate n alcool esteri. Prin
urmare, n ultimii ctiva ani, se afl n curs de dezvoltare/optimizare conversia uleiurilor crude ntr-un
combustibil superior (biodiesel). Astfel, numeroase tehnici de prelucrare continu sau discontinu, care
au la baz reactii de cataliz acid sau bazic, au fost testate si dovedite a fi viabile din punct de vedere
tehnic. n momentul de fat, sunt cercetate si alte tehnici, cum ar fi cea dezvoltat de Departamentul de
Agricultur al Statelor Unite referitoare la reactiile induse de lipaze.
n SUA, procesul predominant de producere a biodieselul este metil-transesterificarea uleiului
de soia catalizat de o baz. n acest proces, uleiul de soia reactioneaz cu un alcool primar (metanol)
si o baz (hidroxid de sodiu) pentru a forma mono-alchil-esterul unui acid gras (n acest caz, un metil
ester).
Reactia, clasificat ca reactie de transesterificare, este similar reactiei de saponificare, care se
foloseste pentru a produce spun din acizi grasi. n reactia de mai sus pentru fiecare 45 kg de ulei si 4,5
kg metanol rezult 45 kg metil ester si 4,5 kg glicerin. Aceast reactie, prin formarea metil-esterului,
reduce greutatea molecular a trigliceridelor cu 60%. n plus, viscozitatea este redus de opt ori, iar
volatilitatea creste. n locul metanolului se poate folosi etanol.
Reactia de transesterificare se realizeaz n reactoare nchise cu alcool si baze care se adug
ca un singur reactiv dup ce au fost cei doi compusi au fost amestecati n prealabil. n mod real,
metanolul si baza reactioneaz pentru a forma metoxid de sodiu, un compus foarte reactiv, care
scindeaz molecula de triglicerid n metil-ester si glicerin. n reactor, substantele sunt amestecate si
adesea nclzite la temperaturi de aproximativ 60
0
C pentru a accelera reactia (unele procese au loc la
temperatura camerei). Perioada de stationare n reactor variaz de la o or la opt ore, n functie de
compozitia reactantilor si a conditiilor de reactie. Cercetri recente arat posibilitatea reducerii
timpului reactiei de transesterificare prin introducerea unor co-solventi care micsoreaz separarea pe
faze a reactantilor. Prin urmare, are loc reducerea limitrii transferului de mas.
n urma reactiei se formeaz dou faze, glicerin si etanol/alcool, deoarece glicerina are o
greutate specific mai mare si nu este miscibil n biodiesel. Pentru separarea acestor dou faze, adesea,
se foloseste un vas de sedimentare sau un separator centrifug. ndat ce glicerina este separat, se
ndeprteaz alcoolul din biodiesel utiliznd distilarea sau evaporarea cu detent. n cele mai multe
procese, biodieselul este purificat folosind una sau mai multe ape de splare. Biodieselul final satisface
cerintele Societtii Americane pentru Testare si Materiale.
n afar de puritatea reactivului, factorii determinanti ai calittii, vitezei si eficientei
procesului de obtinere a biodieselului includ: temperatura, amestecarea, concentratia si tipul
catalizatorului, precum si raportul alcool:ester.

47
Glicerina este colectat si poate fi vndut si utilizat ca materie prim pentru alte procese sau
poate fi rafinat pentru a fi vndut industriei farmaceutice. Biodieselul si alcoolul sunt separate cu
recircularea alcoolului n cadrul instalatiei. Biodieselul colectat este supus, n continuare, procesului de
purificare care const din splare cu ap, distilare, uscare si filtrare.

4.1.1. Cataliza bazic
Reactia de cataliz bazic este superioar, din punct de vedere economic, celei acide din
urmtoarele motive:
Se folosesc temperaturi (60 65
0
C) si presiuni (6,8 Pa) sczute pentru procesul de prelucrare.
Randamente mai ridicate (peste 90%) cu timpi de reactie mai mici.
Conversie direct la alchil ester fr etape intermediare.
Nu necesit materiale scumpe sau deosebite pentru constructie.
Freedman si colab., au stabilit n urma unui studiu, urmtoarele conditii optime pentru formarea
de alchil esteri:
1. Materia prim trebuie s fie un ulei rafinat cu un continut de acizi grasi liberi mai mic de
0,5%.
2. Alcoolul cu caten scurt trebuie s nu contin ap.
3. Conversia este optim cnd raportul alcool : ulei este de 6 : 1.
4. n laborator trebuie s se foloseasc, drept catalizator, metoxid de 0,5%, dar pentru reactiile
la scar ridicat, catalizatorul utilizat trebuie s fie NaOH cu o concentratie de 1%,
deoarece el este mai ieftin.
5. Catalizatorul trebuie s fie stocat n conditii anhidre si n lipsa aerului, pentru a
prentmpina oxidarea catalizatorului.
Dac conditiile de mai sus sunt ndeplinite, se atinge o conversie la ester de 96 98% prin
transesterificarea materiei prime cu alcooli, cum ar fi metanol, etanol sau butanol, la 60
0
C, 75
0
C, si
respectiv 114
0
C, timp de 1 or.
Chiar la 32
0
C, uleiurile vegetale pot fi 99% transesterificate cu un catalizator alcalin, n
aproximativ 4 ore.
Pentru ca reactia de transesterificare bazic s fie foarte eficient, continutul n acizi grasi
liberi ar trebui s fie mai mic de 0,5%. Acizii grasi liberi sunt acizi carboxilici care nu esterific.
Prezenta unei cantitti mai mari de acizi grasi liberi necesit mai mult catalizator alcalin din cauza
acidittii crescute si produce formarea de spun, care, la rndul su, duce la cresterea viscozittii sau la
formarea de gel care interfer cu separarea alchil- esterilor de glicerin.

48
Cnd acizii grasi liberi reactioneaz cu alcoolii cu caten scurt, unul dintre produsi este apa.
Prin urmare, cantitatea de ap format creste o dat cu cresterea cantittii de acizi grasi liberi. O
concentratie de minim 0,3 % ap (n greutate) poate reduce randamentul reactiei deoarece apa
consum catalizatorul alcalin pentru a produce spun, astfel c nivelul de ap trebuie limitat foarte
mult.
Figura II.16 prezint schema bloc a fluxului unui proces de transesterificare bazic.
Prima etap a procesului este introducerea discontinu a alcoolului, uleiului vegetal si a
catalizatorului ntr-un reactor cu agitare energic. De obidei, reactorul este nclzit la o temperatur
sub temperatura de fierbere a alcoolului folosit pentru transesterificare.
ndat ce reactia este complet, urmeaz separarea produsilor.
Stratul de biodiesel se va strnge deasupra stratului de glicerin. n ambele straturi exist nc
impuritti care necesit mai multe etape de purificare. Nivelul de purificare depinde de sursa materiei
prime, deoarece uleiurile rafinate au mai putine impuritti dect uleiurile sau grsimile reziduale. n
cazul biodieselului, acestea pot fi usor amestecate cu ap utiliznd mai multe metode, cum ar fi
splarea prin barbotare cu aer sau prin pulverizare cu ap. Cnd apa se introduce n biodiesel, se
formeaz ap sub stratul de biodiesel deoarece apa este mai dens si cele dou substante sunt
nemiscibile. Prin metoda de barbotare cu aer, aerul este introdus n stratul apos unde se formeaz bule
si acestea se ridic n stratul de biodiesel. n timp ce bulele trec prin biodiesel, ele car un film de ap
care adsoarbe impurittile, cum ar fi metanolul nereactionat si spunurile alcaline. Atunci cnd bulele
ajung la suprafat, ele se sparg si elibereaz apa, care se rentoarce prin stratul de biodiesel si adsoarbe
impurittile pentru a doua oar. ndat ce apa ajunge la stratul de ap, concentratia impurittilor este
distribuit ntr-un volum mai mare de ap care poate fi ndeprtat si poate fi adugat ap proaspt.

Figura II.16. Schema bloc a fluxului unui proces de transesterificare bazic.

49
Avantajul splrii prin barbotare de aer este c aceast metod necesit o cantitate mai mic de ap
dect alte metode de splare.
Sistemele de splare cu ap fin dispersat pulverizeaz apa pe suprafata de sus a fazei de
biodiesel. Particulele mici de ap absorb impurittile n timp ce trec prin biodiesel. Aceast metod
consum mai mult ap dect cea anterioar deoarece apa nu are capacitatea de splare dubl prin
deplasarea ei n susul si n josul stratului de biodiesel.
ndat ce splarea este complet, biodieselul este nclzit la o temperatur la care sunt
ndeprtate, prin evaporare, orice urm de ap si alcool. Pentru a reduce cheltuielile pentru materia
prim, alcoolul poate fi recirculat n sistem.
Dac sunt prezenti acizi grasi liberi, ei vor ajunge n stratul de glicerin mpreun cu o parte a
metanolului nereactionat. n functie de cantitatea de acizi grasi liberi si spun existent, glicerina poate
necesita o purificare ulterioar.
Asa cum s-a mentionat, apa reactioneaz cu catalizatorul formnd spun, care este bazic (pH
>7). Dac nivelul de spun este ridicat, pH-ul biodieselului si al glicerinei poate fi prea mare ceea ce
necesit o ajustare a acestuia. Dup adugarea acidului mineral n stratul de glicerin are loc separarea
acestuia de acizii grasi si de metanol, prin distilare, sedimentare si evaporare. Glicerina poate fi
vndut sub forma unor produse, cum ar fi lesie brut de spun sau sub forma unui produs brut
saponificabil. Spunurile pot, de asemenea, fi recuperate si vndute ca produse cu utilizare industrial,
cum ar fi degresantii.
Figura II.17. prezint schema unui proces tehnologic de transesterificare bazic adaptat de la
Canakci si colaboratorii. Cnd se foloseste, ca materie prim, uleiul de soia, procesul, n mod obisnuit,
are un randament de 95%. Prin urmare, dintr-un kg de materie prim rezult 0,95 kg biodiesel.
Pentru o instalatie la scar pilot au fost folosite urmtoarele conditii:
1. Materia prim este depozitat ntr-un vas cu fund conic, la temperatura camerei.
2. O pomp transfer materia prim la principalul vas de reactie, care este din otel inoxidabil si
echipat cu mixer de 1750 rpm rezistent la explozie.
3. Se foloseste un raport molar alcool/materie prim de 6/1, iar cantitatea de reactanti este msurat
cu o capsul dinamometric instalat pe vasul de reactie.
4. Dac alcoolul si catalizatorul sunt cumprati deja amestecati, atunci ei trebuie depozitati pn
sunt folositi, dar dac alcoolul si catalizatorul sunt cumprati separat, atunci ei trebuie
amestecati.
5. Amestecul alcool-catalizator este introdus n bazinul de reactie utiliznd o pomp actionat de
aer.

50
Reactantii sunt amestecati opt ore si apoi amestecul este transferat ntr-un vas cu fundul conic
pentru separarea glicerinei si splarea esterului.
6. Separarea fazelor poate fi observat n cel mult 10 minute si poate fi definitiv la dou ore dup
ce amestecarea a fost oprit. Cu toate acestea, separarea complet a fazelor poate avea loc n cel
mult douzeci de ore.
7. Dup ce fazele s-au separat se adaug 5,5% ap si se amestec 5 minute. Apa mai cald de
aproximativ 60
0
C este mai eficient dect apa rece pentru separarea spunului si glicerinei libere
de ceilalti esteri.
8. ndat ce glicerina decanteaz din nou este ndeprtat din stratul de ester si trimis n bazinul de
stocare a glicerinei.

Figura II.17. Schema unui proces tehnologic de transesterificare bazic adaptat de
Canakci si colaboratorii

51
9. Se foloseste un proces n dou etape pentru splarea esterilor. O solutie apoas de splare este
adugat esterilor la o concentratie de 28% din volumul uleiului mpreun cu 1 gram de acid
tanic pe litru pentru neutralizarea pH-ului.
10. Dup adugarea solutiei ap-acid n esteri, componentii sunt agitati usor.
11. Utiliznd metoda de splare prin barbotare, aerul este usor introdus n stratul apos n timp ce are
loc agitarea. Acest proces se continu pn stratul de ester devine clar.
12. n continuare, solutia apoas este ndeprtat din esteri si, pentru o splare final, se introduce
ap cu o concentratie de 28% din volumul uleiului. Apa rezidual de splare poate fi recirculat
spre apa de splare a procesului. Esterii pot fi apoi filtrati cu un filtru de celuloz de 20 microni
si pompati n bazine de stocare exterioare.
13. Biodieselul trebuie s fie depozitat n containere uscate si curate pentru a mpiedica
contaminarea. Containerele trebuie s fie izoterme pentru a preveni expunerea la temperaturi
extreme. Materialele folosite la construirea containerelor pot fi din aluminiu, otel, polietilen
florinat, polipropilen florinat si teflon. Nu pot fi folosite materiale cum ar fi cuprul, plumbul,
zincul deoarece acestea sunt usor corodate de biodiesel.
14. Glicerina trebuie depozitat ntr-un container nchis.
15. Un densimetru fixat la iesirea din tancul de separare identific, n timpul separrii, interfetele de
glicerin, ap si ester.

4.1.2. Cataliza acid si combinarea catalizei acide cu cea bazic
Cnd continutul de acizi grasi este mai mare de 1%, reactia de cataliz bazic nu este la fel de
eficient. Prin urmare, alte metode de transesterificare trebuie folosite. Una dintre metodele cercetate
este transesterificarea catalizat de un acid.
Cataliza acid decurge n acelasi mod ca si cataliza bazic cu exceptia folosirii unui
catalizator acid n locul celui bazic. Dezavantajul major al catalizatorului acid este conversia cu vitez
sczut a trigliceridelor n alchil esteri. n schimb, s-a constatat c acest tip de cataliz este eficient n
conversia n esteri a acizilor grasi liberi. Acest lucru a dus la proiectarea unui proces care utilizeaz
dou etape de reactie: o etap de pretratament catalizat de un acid, urmat de o etap de
transesterificare catalizat de o baz. Principiul acestui proces n dou etape const n aceea c prin
reducerea acizilor grasi la un nivel sczut (mai putin de 1%) poate fi aplicat o reactie mai rapid de
transesterificare bazic a trigliceridelor cu formare de biodiesel. Figura II.18 ilustreaz reactiile care au
loc n procesul de pretratament.

52
n cataliza acid, adesea, se foloseste metanolul, dar este adecvat orice alcool cu caten scurt.
Produsii de reactie sunt metil esterii, apa, acidul sulfuric nereactionat si trigliceride din materia prim.
Figura II.19. prezint schema fluxului tehnologic alctuit dintr-o unitate de pretratament si o unitate de
cataliz bazic.
Metoda cu pretratament acid se aplic pentru materii prime cu continut ridicat de acizi grasi
liberi, cum ar fi grsimile animale.
Unul dintre cele mai mari avantaje ale schemei lui Canakci este posibilitate folosirii simultane
de materii prime cu continut sczut si ridicat de acizi grasi liberi. Ambele surse de biodiesel pot fi
amestecate si depozitate mpreun.

4.1.3. Instalatii continue folosite n procesul de transesterificare
Instalatiile care produc mai putin de 37,8 x 10
6
litri de biodiesel pe an sunt, n mod obisnuit,
instalatii cu functionare discontinu. Instalatia lui Canakci este o instalatie discontinu. Dac productia
este mai mare de aceast valoare, este adecvat un proces continuu.
Instalatiile discontinue necesit o investitie de capital mai mic dect instalatiile continue, dar
sunt mult mai costisitoare din punct de vedere al functionarii corespunztoare obtinerii unei unitti de
biodiesel.

Figura II.18. Reactia acid de pretratament

53

agl* - acizi grasi liberi
Figura II.19. Schema fluxului tehnologic a unei unittii de pretratament mpreun cu
unitatea de reactor principal (Canakci si Van Gerpen, 2003)


54
Studiul fcut de Peterson si colaborrii prezint un exemplu de proces continuu (figura II.20.)
Reactantii folositi au fost: uleiul de canola, etanolul si hidroxidul de potasiu drept catalizator
bazic. Ca material de splare s-a folosit apa. Echipamentul necesar pentru acest proces include
urmtoarele:
Dou centrifuge continue.
Containere de stocare pentru ulei, biodiesel si glicerin.
Pomp dozatoare.
Pomp de amestecare centrifug actionat hidraulic.
Pomp dozatore de ulei.
Debitmetru de ulei.
Agitatoare statice n-linie.
Supap cu ac.
Debitmetru de benzin.

Figura II.20. Proces continuu de producere a biodieselului

55
Tubulatur de PVC.
Debitele uleiului si ale amestecului alcool-catalizator sunt dozate cu dou pompe dozatoare
diferite, nainte ca cele dou materii prime s fie introduse n pompa cu amestecare centrifugal.
Reactantii sunt amestecati cu o fort de forfecare ridicat si apoi trecuti printr-o serie de agitatoare
statice nainte de reteaua de stationare. Aceast retea este fcut din tubulatur de clorur de vinil si
actioneaz ca un vas de reactie pentru proces. ndat ce reactia ncepe, amestecul biodiesel - glicerin
trece printr-o alt serie de agitatoare statice si biodieselul este, n continuare, purificat prin splare cu
vapori foarte fini. nainte ca produsii s fie separati n centrifug, ei sunt trecuti printr-o alt serie de
agitatoare statice.
Avantajul folosirii unui proces continuu, n comparatie cu cel discontinuu, include timpul si
costul redus de productie, precum si obtinerea unei cantitti mai mari de biodiesel pe un lucrtor. De
asemenea, la un debit de ulei de 22,8 L/h sistemul continuu produce la fel de mult biodiesel n 41,5
ore, ct produce un sistem discontinuu cu o ncrctur de 945L, presupunnd c procesul discontinuu
dureaz o sptmn. Una dintre problemele nregistrate cu sistemul centrifug este pierderea vaporilor
de alcool, care pot fi duntori pentru operatori. Dac procesul nu se desfsoar ntr-o arie bine
ventilat, trebuie instalat un sistem de captare a vaporilor.

4.2. Relaia dintre compoziia materiei prime i caracteristicile biodieselului
Tipul de acizi grasi si concentratia lor depind de tipul de materie prim. Uleiul de soia este
principala materie prim din care se obtine biodieselul n SUA. n America de Sud, uleiul de cocos
este folosit pentru a produce biodieselul, n timp ce n Europa uleiul de rapit este principala materie
prim. Compozitia si caracteristicilor acestor uleiuri depind mult de clima n care ele sunt crescute.
Tipul si concentratia acizilor grasi din materia prim determin, n mod direct, cteva dintre
propriettile cheie ale biodieselului. Combustibilul diesel conventional este format din lanturi lungi de
hidrocarburi, neramificate. Unul dintre motivele importante pentru care biodieselul este un substitut
adecvat pentru dieselul din petrol este faptul c acesta const din lanturi, lungi neramificate de acizi
grasi.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale oricrui combustibil diesel este cifra
cetanic, care este o msur a calittii de aprindere a dieselului. Calitatea de aprindere este direct
legat de timpul de ntrziere la aprindere al combustibilului, respectiv cu ct este mai scurt timpul de
ntrziere la aprindere cu att este mai mare numrul cetanic. Hidrocarburile saturate, cu caten lung
si neramificate au numere cetanice ridicate, n timp ce hidrocarburile ramificate si cele aromatice au
numere cetanice mici. Cu toate acestea, numerele cetanice prea mari sau prea mici pot duce, n ambele

56
cazuri, la o ardere incomplet. Cei mai multi productori de motoare recomand o cifr cetanic ntre
40 si 50. Dac o materie prim este compus, n special, din acizi grasi saturati, biodieselul derivat din
aceast materie prim ar putea avea o cifr cetanic prea ridicat. Dac, din contr, materia prim este
compus din acizi grasi n cea mai mare parte nesaturati, atunci cifra cetanic a biodieselului ar putea
fi prea mic.
Dou alte proprietti importante ale unui carburant sunt temperatura de tulburare si cldura
de combustie. Temperatura de tulburare este temperatura la care combustibilul devine tulbure din
cauza formrii cristalelor de cear, iar cldura de combustie este cldura care se elibereaz atunci cnd
arde o anumit cantitate de materie. Ambele caracteristici sunt direct legate de nivelul de saturare si de
numrul de atomi de carbon al acizilor grasi. n general, cu ct un acid gras devine mai saturat sau
dac numrul de atomi de carbon din caten creste, atunci temperatura de tulburare si cldura de
combustie cresc si ele.
Punctul de lichefiere este parametrul indicator al propriettilor de curgere a biodieselului la
temperaturi sczute. O valoare ridicat a acestui parametru ar putea limita utilizarea biodieselului n
regiunile cu clim rece. Temperatura de lichefiere este direct corelat cu compozitia uleiurilor sau a
grsimilor animale. Grsimile animale au un continut ridicat de acizi grasi saturati si o valoare relativ
ridicat a punctului de lichefiere. Din contr, acizii grasi din uleiurile vegetale sunt, n cea mai mare
parte, nesaturati ceea ce confer performante mai bune pe vreme rece. Tabelul II.2. compar
compozitia uleiurilor materiilor prime potentiale pentru producerea de biodiesel din Mississippi,
incluznd grsimile reziduale din industria de prelucrare a crnii.
Dup cum se poate vedea n tabel, uleiurile din seminte contin peste 70% acizi grasi nesaturati
n comparatie cu aproximativ 50% ct contin grsimile reziduale din industria de prelucrare a crnii.
Prin urmare, compozitia materiei prime joac un rol important n determinarea compatibilittii
unei materii prime pentru procesul de productie a biodieselului.
Cnd biodiselul se foloseste drept carburant fr a fi amestecat cu motorina din petrol el se
numeste biodiesel curat. Totusi, cel mai des este vndut pe piat n amestec cu motorina. Un amestec
de 20 % biodiesel si 80% motorin se gseste pe piat sub numele de B20. Este important de notat c
att Agentia de Protectia Mediului, ct si Departamentul de Energie din SUA clasific B20 ca un
combustibil alternativ. Biodieselul nu trebuie confundat cu combustibilul n curs de dezvoltare care
este amestecul de etanol si motorin (E-diesel), care nu contine biodiesel, dar care contine etanol si
motorin.


57
Tabel II.2.
Compozitia uleiului din materiile prime folosite n Mississippi
Materii prime
Acid gras Semine
bumbac
1

Boabe
soia
1

Tre
orez
2

Porumb
1
Sorg
3
Grsimi
1

reziduale
C 12:0 0,1
C 14:0 0,7 0,1 0,49 0,1 3,2
C 14:1 0,9
C 15:0 0,5
C 16:0 21,6 10,6 13,89 10,9 14,0 24,3
C 16:1 0,6 0,1 0,2 3,7
C 17:0 0,1 1,5
C 17:1 0,1 0,8
C 18:0 2,6 4,0 2,01 2,0 2,1 18,6
C 18:1 18,6 23,3 43,60 25,4 31,0 42,0
C 18:2 54,4 53,7 36,60 59,6 49,0 2,6
C 18:3 0,7 7,6 1,17 1,2 2,7 0,7
C 20:0 0,3 0,91 0,4 0,2
C 20:1 0,3
C 22:0 0,3 0,1
1
OBrian, 1998
2
Salunkhe si colab., 1991
3
Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite, 1995

4.3. Noi materii prime aflate n cercetare
Alegerea materiei prime este probabil decizia cea mai important de luat n cadrul procesului
de fabricatie, deoarece costul materiei prime reprezint, n mod obisnuit, 60 80% din costul total de
productie. De asemenea, disponibilitatea pe termen lung a materiei prime este un element care trebuie
luat n consideratie atunci cnd se face selectia reactantilor. n plus, n timpul realizrii planului de
afaceri, trebuie s se tin cont de felul n care cresterea pietei de biodiesel influenteaz costurile pe
viitor ale materiei prime (si a glicerinei).
Nu este surprinztor c n America de Nord, materia prim cea mai folosit pentru fabricare
de biodiesel este uleiul de soia, avnd n vedere c acesta reprezint 75% din totalul uleiurilor vegetale
obtinute anual n aceast tar. La nivelul anului 2002, uleiul de soia (8,3 x 10
9
kg) este urmat, n ordine
descresctoare, de uleiul de porumb (1,08 x 10
9
kg), uleiul de seminte de bumbac (458 x 10
6
kg), de
floarea soarelui (453 x 10
6
kg) si de alune americane (99,8 x 10
6
kg).
Cele mai obisnuite uleiuri folosite ca materie prim, n procesul de fabricare a biodieselului,
sunt cele de soia, de canola, porumb, rapit si de palmier. Noile uleiuri de plante potentiale pentru
acest proces includ: uleiul din seminte de mustar, alune americane, floarea soarelui, alge si seminte de
bumbac.

58
4.4. Industria biodieselului

Desi chimismul de la baza procesului de obtinere a biodieselului este cunoscut de ani de zile,
piata existent a dieselului din petrol, preocuprile consumatorilor legate de performantele tehnice,
precum si costurile ridicate ale materiilor prime au dus la o dezvoltare slab a unei piete viabile de
biodiesel n interiorul Statelor Unite.
Piata consumatorilor de biodiesel a nceput, literalmente, numai cu trei ani n urm, n 2001,
cnd n luna mai 2001, dou statii de distributie a carburantilor au nceput s ofere biodiesel
consumatorilor. Aceste dou statii se afl n San Francisco (California) si Sparks (Nevada).
Asa cum s-a mentionat mai devreme, costurile materiilor prime reprezint piedica cea mai
important n dezvoltarea si rspndirea biodieselului n SUA. Dezvoltrile tehnice din domeniul
culturilor de plante ameliorate (productia crescut de ulei pe hectar si costurile reduse de cultivare),
randamentul de extractie a uleiului si costurile reduse de procesare, mpreun cu descoperirea si
utilizarea materiilor prime alternative (cum ar fi grsimile), au mbunttit perspectiva asupra
industriei de biodiesel. Cu toate acestea, gsirea unor piete profitabile pentru glicerin si furnizarea
unor cantitti suficiente de materii prime, la un cost adecvat, continu s creeze probleme pentru
industria de biodiesel.
Guvernul Statelor Unite a ncercat s creasc piata de biodiesel prin amendamentul din 1998
privind includerea utilizrii biodieselului n cadrul Politicii Energetice. Aceasta a avut ca urmare o
crestere a bazei de utilizatori care includ Serviciul Postal al SUA si Serviciul Parcurilor de Vehicule.
Specialistii se asteapt ca pn la sfrsitul anului 2010 productia de biodiesel din SUA s ajung la 7,5
x 10
9
litri pe an.
Uniunea European a estimat ca pn n 2005 partea de biodiesel utilizat s depseasc 5%
din totalul carburantilor.
n SUA, peste 200 de parcuri de automobile folosesc drept carburant, deja, amestecuri de
biodiesel. Una dintre statisticile deosebit de promittoare arat c utilizarea biodieselului la nivelul
anului 2002 n SUA a crescut la peste 40%, respectiv la peste 45,42 x 10
6
litri.
n Europa, biodieselul este un combustibil mult mai utilizat dect n SUA: n Germania s-au
folosit peste 2840 x10
6
litri n anul 2002. Cea mai mare din acest biodiesel a fost obtinut din seminte
de rapit. n anul 2003 productia de biodiesel a crescut cu circa 30% fat de anul 2002.
Pentru cresterea pietei de biodiesel pot fi folosite dou strategi pe termen lung. Prima
defineste biodieselul ca un nlocuitor al motorinei. Prin aceast strategie se asigur, n mod teoretic, o
surs complet regenerabil de combustibil. Cu toate acestea, nu exist n momentul de fat o capacitate

59
de productie care s satisfac cerintele existente. n plus, costurile ridicate ale biodieselului ar putea
avea un efect invers asupra economiei generale, cu impact asupra tuturor aspectelor legate de productia
industrial, pornind de la agricultur si pn la consumator, (din cauza costurilor ridicate de transport).
O abordare mai realist, din punct de vedere al unui marketing privit n totalitate, este
introducerea biodieselului ca adaos n carburantii din petrol. Aceast abordare asigur nlocuirea
dieselului din petrol, ceea ce rspunde obiectivului energetic national de a reduce dependenta de
petrolul strin si de a se orienta spre sursele regenerabile. Capacitatea de productie a Statelor Unite
pare s aib potentialul de satisfacere a acestei optiuni.
Un alt aspect interesant al cresterii pietei de biodiesel implic stabilirea si mentinerea pietelor
nis. Cteva dintre aceste piete au nceput s se instaleze n SUA. Exemplele includ crearea unei
baze de utilizatori printre consumatorii care tin cont de impactul combustibilului asupra mediului,
contracte de furnizare ctre agentii guvernamentale si parcuri de vehicule private/guvernamentale,
precum si vnzarea produsului ca un combustibil diesel pentru ambarcatiunile maritime (datorit
pericolului mai mic pentru fauna si flora marin ).
Alte optiuni includ vnzarea biodieselului ca aditiv pentru dieselului din petrol pentru
mbunttirea unor caracteristici ale acestuia, cum ar fi lubricitatea.
Un moment important pentru industria biodieselului din SUA l-a constituit anuntul fcut la
data de 24 februarie 2003 de ctre Green Star Products Inc., prin care se fcea cunoscut construirea
celei mai mari unitti de productie pentru biodiesel n localitatea Bakersfield, California. Aceasta va
avea o capacitate de productie de 132,5 x 10
6
litri pe an.

4.5. Performanele biodieselului n motoarele diesel
Biodieselul si amestecurile cu biodiesel ar trebui s fie folosite numai n motoarele cu
aprindere prin compresie care satisfac specificatiile asa cum sunt definite de Societatea American de
Testare si Materiale.
S-a constatat c biodieselul folosit n form pur reduce usor viata motorului. Cu toate
acestea, costurile utilizatorului pentru aceast usoar reducere a vietii motorului poate fi compensat
de costul pentru implementarea mijloacelor de reducere a emisiilor motorului. Au fost cercetati aditivi
care pot reduce uzura motorului n cazul utilizrii biodieselului. Experientele au artat c B20 poate
reduce viata motorului n aceeasi msur n care o face si motorina, dar, n schimb, asigur beneficiile
unor emisii poluante sczute, precum si ale reducerii cererii de petrol. De fapt, studiindu-se
functionarea unor motoare cu B100 s-a constat c acestea sunt mai curate n interior si functioneaz
mai bine. Biodieselul are o lubricitatea superioar, ceea ce contribuie la prelungirea vietii motorului.

60
Numai n cazuri izolate s-a raportat degradarea elementelor de etansare, izolare si a furtunilor dup
folosire ndelungat a biodieselului curat. Studii ale compatibilittii elastomerilor cu biodieselului au
indicat c cauciucul butadien- nitrilic, nylon-ul 6/6 si polietilena cu densitate ridicat au fost afectate
pe termen lung n contact cu biodieselul. ns, nu s-a constat nici o influent a biodieselului cnd
acesta a venit n contact cu Teflonul si vitons, 401 c si GFLT.
SeQuential Fuels Inc. (Eugene, Oregon) recomand ca toate componentele din cauciuc, care
vin n contact cu biocombustibilul pur, n interiorul motorului, si care se degradeaz, s fie nlocuite cu
prti mai compatibile. Ei recomand, de asemenea, detinerea la bord a unui filtru de rezerv pentru
biocombustibil ( n special pentru primele cteva umpleri ale rezervorului) deoarece acesta tinde s
spele mizeria si depozitele de carbon din interiorul sistemului de ardere.
Una dintre preocuprile importante legate de utilizarea biodieselului este incapacitatea
potential a amestecurilor cu biodiesel de a functiona bine n zonele reci. Utiliznd un amestec B20,
Five Sesons Transportation Inc., nu a raportat nici o problem pe parcursul celor 2,25 x 10
6
km fcuti
de flota sa. Exist ctiva aditivi comerciali care pot fi folositi pentru a reduce problemele asociate
utilizrii pe timp rece.
Productorii de autovehicule au aprobat cu greu utilizarea biodieselului n motoarele lor
garantate. Cea mai mare parte a acestor productori au aprobat, pn n momentul de fat, utilizarea
amestecului B5. Principala lor preocupare se refer la degradarea biodieselului, prin oxidare, ceea duce
la cresterea cantittii de ap liber cu impact advers asupra performantei si longevittii motorului.
Majoritatea expertilor consider c biodieselul trebuie s fie depozitat pe perioade mai mici de sase
luni, ceea ce face ce face greu de realizat supraproductia si depozitarea produsului, asta n cazul n care
nu se realizeaz o stabilitate mbunttit. Unii productori de autovehicule si tractoare au aprobat
utilizarea dieselului curat n motoarele lor si prin urmare ofer garantii pentru biodiesel. Printre
aceste companii se numr Caterpillar si John Deere. Cu toate acestea, operatorii de echipament sunt
ncurajati s contacteze furnizorul de servicii al productorului respectiv pentru a asigura performanta
si specificatiile de garantie referitoare la utilizarea produselor ce contin biodiesel n propriile
echipamente.

4.6. Tehnici de extracie a uleiului vegetal
n instalatiile mici, extractia uleiului se realizeaz n cea mai mare parte prin metode de
presare, n timp ce n instalatiile mari, industriale, presarea este urmat de extractia cu solventi. Dac
extractia prin presare poate duce la obtinerea turtelor de furaje cu un continut de 5 6% ulei rezidual,
extractia cu solvent duce la o turt cu un continut de numai 1- 2% ulei.

61
Metodele de preparare ale semintelor sunt aplicate nainte de extractia prin presare sau cu
solvent. Astfel, pentru a evita degradarea materiei prime, semintele sunt depozitate n conditii de
curtenie, precum si de temperatur si umiditate (< 13%) sczute. nainte de extractie, semintele se
zdrobesc, iar cojile sunt ndeprtate prin suflare de aer. Separarea cojilor duce la un spatiu mai mare n
extractor pentru tesutul oleaginos. Materialul sfrmat este nclzit cu abur pentru a mri extractia de
ulei si convertit n aschii prin trecerea materialului printre dou valturi. Aschiile mici sunt asociate cu
un randament ridicat de extractie. Cu toate acestea, aschiile mai mici de 0,254 mm pot colmata
sistemul de extractie. Prin urmare, dimensiunea optim a acestor aschii, care are ca rezultat o extractie
relativ ridicat de ulei, precum si costurile minime totale, pot fi determinate n fiecare situatie.
Aschiile se introduc n extractoarele cu solvent sau cu presiune. n timpul extractiei la
presiune, aschiile sunt introduse ntr-un snec rotativ care are la exterior o teav grea orizontal. n timp
ce aschiile intr prin primul capt al cilindrului, ele sunt supuse presiunii existente ntre snecul rotativ
si teava fix. Presiunea existent forteaz s ias uleiul prin orificiile tevii, turta presat fiind
transportat orizontal n directia axului si descrcat la cellalt capt. Capacitatea (60 de tone pe zi)
acestor sisteme este mic n comparatie cu extractia cu solvent (4 000 tone pe zi). n plus, eficienta
procesului de extractie a uleiului este mai mic. Uleiul rezidual, rmas n cantitate mai mare n
materialul presat, poate rncezi, devenind, astfel, inacceptabil ca hran animal. Un avantaj al metodei
de presare la rece este adaptarea acesteia la o mare varietate de seminte.
Extractia cu solventi este alternativa preferat de extractie a uleiului n instalatii mari
industriale.
Figura II.21. ilustreaz un proces de extractie. Hexanul este, n momentul de fat, cel mai
folosit solvent de extractie pentru semintele oleaginoase, n ntreaga lume, deoarece este ieftin si se
gseste n cantitti mari.
n mod obisnuit, aschiile si hexanul sunt introduse, n contracurent, n extractor pentru a
maximiza eficienta transferului de mas. Hexanul este continuu recuperat din ulei printr-o serie de
operatii de evaporare / condensare. Solventul este ndeprtat din aschiile degresate prin injectare de
abur ntr-un dispozitiv special, unde are loc si nclzirea aschiilor cu formare de compusi inactivi, cum
ar fi inhibitorii de tripsin, esential ca valoare nutritiv. n continuare, aschiile sunt rcite si mruntite
la o dimensiune adecvat amestecrii cu nutret.
Dup extragere, uleiul este rafinat pentru obtinerea unui ulei cu propriettile fizico-chimice
dorite.

62
Figura II.22. prezint etapele caracteristice de prelucrare a uleiului pentru obtinere de ulei
rafinat. ntr-o prim etap, uleiul este rafinat (degumat) prin ndeprtarea fosfolipidelor si a lecitinei.
Acesti compusi sunt ndeprtati, deoarece sunt insolubili si precipitarea lor n ulei, n timpul
depozitrii, duce la formarea unui amestec vscos, dificil de manipulat.
Gumele sunt ndeprtate prin splare cu ap, urmat de centrifugare. Guma sau lecitina
recuperat reprezint un produs secundar valoros care poate fi folosit n industria alimentar ca
emulgator sau agent de micsorare a lipiciozittii.
Acizii grasi liberi formeaz spunuri n timpul procesului de transesterificare bazic, ducnd
la o separare mai dificil a amestecului biodiesel/glicerin.
Acizii grasi liberi pot fi ndeprtati printr-un tratament caustic n timpul rafinrii uleiului sau
pot fi convertiti la alchil esteri utiliznd transesterificarea catalizat de acid. Cu toate acestea,
cantittile relativ mici de acizi grasi liberi din uleiurile vegetale fac ca metoda de conversie n alchil

Figura II.21. Extractie cu hexan

63
esteri s fie nepractic. Astfel, acesti acizi grasi, aflati n uleiurile vegetale folosite ca materie prim
pentru fabricare de biodiesel, sunt ndeprtati prin splare cu o solutie diluat de hidroxid de sodiu sau
potasiu, urmat de centrifugare.
Acizii grasi liberi pot fi recuperati pentru industria spunului.
Pigmentii si urmele rmase de la gume, acizi grasi liberi si substantele minerale sunt
ndeprtate prin albire, care se face pin adugarea unor argile. Argilele dup ce adsorb materialele
nedorite sunt separate din ulei prin filtrare. n aceast etap, o parte din ulei este adsorbit mpreun
cu materialele nedorite, dar, n mod normal, recuperarea acestui ulei nu renteaz din punct de vedere al
costului.
Multe uleiuri vegetale au cantitti mici de ceruri care solidific si tulbur uleiul la
temperatur joas. Cerurile sunt ndeprtate prin rcirea uleiului la temperaturi cuprinse ntre 6,1 si
7,7
0
C, urmat de cristalizarea cerurilor (4 ore) si nclzirea cu grij a uleiului pn la 17,7
0
C naintea
filtrrii pentru separarea cristalelor de cear din uleiul lichid. n procesul de fabricare a biodieselului,
utilizarea uleiurilor cu un continut relativ ridicat de cear, (cum ar fi uleiul de porumb, canola si
floarea soarelui) din care nu au fost ndeprtate cerurile, duce la uleiuri cu performante slabe la

Figura II.22. Etapele de rafinare ale uleiului brut

64
temperaturi sczute. Depuneri de cear se pot forma n rezervor si/sau n sistemul de injectie, ducnd,
pe termen lung, la distrugerea sever a motorului.

4.7. Inconvenientele tehnologiei
Tehnologia actual de producere si prelucrare a biodieselului duce la un combustibil alternativ
de o calitate excelent care satisface cerintele standardelor pentru motorin ale Societtii Americane
pentru Testare si Materiale.
Principala problem referitoare la biodiesel, n ultimii douzeci de ani, o reprezint costurile
mari de productie cauzate de preturile ridicate ale materiei prime. De exemplu, cea mai mare parte din
biodiesel este obtinut n SUA din ulei de soia, ca principal materie prim. Uleiul de soia este cel mai
ieftin ulei vegetal industrial (0,44 $/kg ). Din 3,30 kg ulei de soia se obtin 3,78 litri de biodiesel.
Astfel, numai pretul materiei prime este de 0,39 $/L biodiesel obtinut din soia. n plus, utilizarea
biodieselului va creste cererea si, n consecint, pretul uleiului de soia va creste. Figura II.23 ilustreaz
relatia dintre costul pe litru de biodiesel si costul pe kilogram de materie prim.
Din figura II.23. reiese c biodieselul ncepe s devin competitiv, din punct de vedere al
costului, cu motorina, atunci cnd costul materiei prime este de aproximativ 0,22$/kg sau mai putin si
productia ajunge la 37,8 x 10
6
litri pe an. n prezent, numai grsimile reziduale din industria de
prelucrare a crnii satisfac aceste cerinte.

Figura II.23. Costul de productie teoretic pe litru de biodiesel (Tyson, 2002)

65
O alternativ de a face fezabil, din punct de vedere economic, procesul de obtinere a
biodieselului este valorificarea altor substante cu valoare adugat din produsele rezultate din proces.
Astfel, metil esterii de acizi grasi pot fi transformati in substante chimice si materii prime pentru
sinteze ulterioare. Alcanolamidele, alcoolii grasi si poliesterii de sucroz sunt ctiva produsi care pot fi
obtinuti pornind de la esteri metilici de acizi grasi, care au deja piat n industria de materiale plastice,
farmaceutic si cosmetic. Trebuie implementat un concept de biorafinare pentru a obtine profituri si
din alte piete care se dezvolt n afara celei de biodiesel.

4.8. Substane reziduale i produse secundare rezultate n timpul procesului de fabricaie a
biodieselului
Ca si n multe alte procese de fabricatie, si din procesul de obtinere a biodieselului rezult
unele substante reziduale, dar si o serie de produse secundare cu valoare semnificativ de piat. De
fapt, astzi, viabilitatea economic a industriei de biodiesel, este att de fluctuant nct viabilitatea
economic general este dependent, n mare msur, de pretul pe piat a acestor produse secundare.
4.8.1.Glicerina
Glicerina n forma sa pur este un lichid vscos, limpede, fr culoare si miros, cu un gust
dulce, complet miscibil cu apa si alcoolii si putin solubil n alti solventi comuni si insolubil n
hidrocarburi. Punctul de fierbere al glicerina este de 290
0
C. Este un compus relativ stabil si este
considerat inflamabil.
nc dup al doilea rzboi mondial, aproape toat glicerina comercial a fost obtinut ca un
produs secundar n procesul de fabricare a spunului sau n cel de hidroliz a grsimilor si uleiurilor.
Astzi, cantitti importante de glicerin sintetic sunt produse din propilen.
Glicerina brut este purificat pentru a obtine diferite calitti de glicerin, cum ar fi calitatea
de dinamit, de distilat galben si cea de glicerin chimic pur. Numai sortimentele cele mai pure sunt
folosite n industria chimic si alimentar.
O piat de glicerin profitabil este foarte important pentru mentinerea unei economii
rentabile n procesul de fabricare a biodieselului. Dac biodieselul este principalul produs al
procesului, trebuie gsiti potentialii cumprtori si pentru glicerin, care este un produs secundar.
Glicerina de mare puritate are multi potentiali cumprtori n ntreaga lume, cum ar fi
productorii de produse farmaceutice si cosmetice.
Glicerina este mult utilizat ca solvent, ndulcitor, n fabricarea dinamitei, a cosmeticilor,
spunurilor lichide, bomboanelor, cernelurilor si lubrifiantilor. Este, de asemenea, utilizat pentru a
mentine pliabile testurile, drept component n amestecurile antigel, ca surs de substante nutritive

66
pentru culturile de fermentatie n productia de antibiotice si n multe domenii ale medicinii. Poate fi
folosit ca lubrifiant acolo unde uleiul nu este eficient. Ea este recomandat s fie folosit n
compresoarele de oxigen, deoarece este mai rezistent la oxidare dect uleiurile minerale.
Separarea glicerinei de biodiesel este relativ simpl. Centrifugarea dup terminarea reactiei
sau sedimentarea gravitational sunt dou metode la fel de eficiente pentru separare, n functie de ct
de repede urmeaz s fie fcut separarea si de puritatea dorit a glicerinei.
4.8.2. Fina si turtele furajere
Fina si turtele de soia este principala materie rezidual rezultat din boabe dup extragerea
uleiului. Datorit numrului mare de potentiali cumprtori, aceast fin reprezint un produs cu
valoare ridicat, care poate fi vndut ca surs de protein alimentar, ca ngrsmnt pentru terenurile
de soia sau pentru multe alte utilizri. Gsirea unei piete pentru fina de soia este un obiectiv foarte
important.
Recent, piata pentru fina de soia a crescut deoarece cererea de surse de proteine att pentru
consumul uman, ct si pentru cel animal, s-a mrit constant. Cu aceast cerint crescut pentru fina de
soia, cantitatea de ulei produs depseste cererea. Procesul de fabricare a biodieselului nu numai c
asigur o piat pentru excesul de ulei de soia, dar are avantajul unui pret deja sczut al uleiului.
Etapa de extractie a uleiului este foarte important pentru stabilirea potentialilor cumprtori
ai finii de soia. Astfel, dac se foloseste extractia cu solvent, fina rezultat nu poate fi folosit dect
ca hran pentru animale sau ca ngrsmnt. n situatia n care se aplic extractia la presiune, ea este un
produs cu valoare adugat care poate fi folosit drept aditiv alimentar.
Fina de soia se vindea, la nivelul anului 2003, cu un pret n jur de 190$ pe ton.
4.8.3. Lecitina
Lecitina, substant a crei denumire chimic este fosfatidilcolin, este larg folosit n
alimente, ca emulgator, stabilizator si antioxidant. Lecitina se separ din uleiul de soia prin adugare
de ap si centrifugare. Ea este purificat nainte de a fi folosit ca aditiv alimentar. Lecitina, n mod
obisnuit, se vinde la un pret, de aproximativ, 1,10 $/kg.
4.8.4. Solventii
Cei mai multi productori de ulei de soia din SUA folosesc metoda de extractie cu solvent. n
acest proces, se foloseste, de obicei, hexanul pentru solubilizarea uleiului din boabele de soia. n
procesul care utilizeaz extractia sub presiune rezult numai ulei, fin si urme de ap, n timp ce n
procesul care utilizeaz solvent, fluidul de extractie trebuie separat de uleiul brut. Dup o etap de
distilare, acesta poate fi recirculat n sistem si refolosit.


67
4. 8.5. Alcoolul
Metanolul este unul din cei doi reactanti principali care particip n procesul de fabricare a
biodieselului. Deoarece eficienta procesului nu este de 100%, nu tot alcoolul se va converti n
biodiesel si glicerin. Excesul de alcool, sub form de vapori, va fi capturat si recirculat n sistem.
Mentinerea unui flux de reciclare eficient poate duce la costuri reduse de proces, prin diminuarea
cantittii de metanol rezidual. Prin reciclare, excesul de alcool nu mai constituie un reziduu.
4.8.6. Acidul sau baza
n reactia de transesterificare, se foloseste un acid sau o baz drept catalizator. Prin definitie,
un catalizator nu se consum n timpul reactiei si, prin urmare, el trebuie recirculat. Acest lucru este
valabil si pentru procesul de fabricare a biodieselului. Acidul sau baza poate fi recirculat dup etapa de
separare. Din motive economice, n cele mai multe procese la scar ridicat se utilizeaz o baz.
Temperatura si presiunea sczut si o conversie ridicat fac reactia de cataliz bazic mult mai
fezabil. Cele mai obisnuite baze folosite sunt hidroxidul de sodiu si de potasiu care sunt, de obicei,
amestecate, cu metanolul nainte de reactie.
4.8.7. Spunul
O cantitate foarte mic de ap este implicat n acest proces. Cantitti extrem de mici de ap
pot fi prezente n boabele de soia nainte de extractie. Din cauza apei, care poate ajunge n proces dup
presarea boabelor, se poate forma spun n sistem. Spunul n combinatie cu glicerina poate face
dificil separarea. De obicei, uleiul brut se degumeaz nainte de rafinarea caustic. n mod obisnuit,
productorii de ulei adaug acid stocului de spun pentru a forma un ulei acid care poate fi vndut
prelucrtorilor de acizi grasi. Dac stocul de spun nu a fost degumat, nainte de prelucrarea caustic,
atunci se va forma o emulsie ap ulei acid, care va ridica probleme. Rafinarea caustic a uleiului
degumat, ntr-o centrifug de autoepurare, va reduce la minim problemele de ndeprtare a deseurilor.
O alt ap asociat procesului este cea folosit n unitatea de nclzire. Pentru nclzirea din
timpul procesului se foloseste ap, dar condensarea acesteia si reutilizarea n acelasi scop, nu face din
aceast ap un produs rezidual. De asemenea, trebuie s se tin cont de apele de splare.

4.9. Proces continuu pentru producerea biodieselului
Sunt disponibile cteva procese industriale de producere, din uleiuri vegetale, a esterilor
metilici ai acizilor grasi [10].
Institutul Francez de Petrol a dezvoltat un nou proces industrial de obtinere a biodieselului n
care reactia de transesterificare este initiat de un catalizator eterogen. Calitatea metil esterului obtinut

68
satisface toate caracteristicile de biodiesel, iar glicerolul si produsii secundari sunt aproape puri si au
valoare ridicat de comercializare.

Procesele de metanoliz ale uleiurilor vegetale
1. Proces de cataliz omogen
Transesterificarea catalitic cu metanol a uleiurilor vegetale s-a realizat, pn n perzent,
utiliznd un sistem catalitic lichid omogen. Catalizatorii bazici, cum ar fi soda caustic sau metilatul
de sodiu sunt catalizatorii cunoscuti pentru aceast aplicatie. .Reactia de transesterificare este o reactie
de echilibru, n care trebuie s se foloseasc metanol n exces pentru realizarea unui grad ridicat de
conversie.
Diagrama procesului omogen de obtinere a biodieselului, realizat de Institutul Francez de
Petrol, este prezentat n figura II.24. Uleiul, catalizatorul si metanolul sunt introdusi n acelasi reactor
unde reactioneaz catalitic.
2. Proces de cataliz eterogen
Timp de ctiva ani, laboratoarele institutului au lucrat pentru obtinerea unor catalizatori acizi
sau bazici aplicabili ntr-un proces continuu eterogen. Zincul, staniu, magneziu, plumbul si titanul sunt

Figura II.24. Diagrama bloc a procesului omogen de obtinere a biodieselului, realizat de
Institutul Francez de Petrol

69
catalizatori cunoscuti pentru reactiile de metanoliz, dar prezint inconvenientul c devin solubili
odat cu formarea spunurilor metalice. Catalizatorul obtinut de Institutul Francez de Petrol este un
amestec de oxizi capabili s catalizeze reactia de transesterificare fr nici un fel de pierdere de metal.
Acest catalizator a fost testat mai mult de un an fr nici o pierdere a activittii sale.
Schema procesului de cataliz eterogen continu este prezentat n figura II.25.
Zona de cataliz include reactoare n strat fix care sunt alimentate cu metanol si ulei ntr-un
raport dat si la o temperatur moderat. Presiunea este astfel aleas nct s permit functionarea n
faz lichid. Excesul de metanol este ndeprtat printr-o evaporare partial urmat de o evaporare
final n vid. Biodieselul si glicerolul sunt separati ntr-un decantor. n final, metilesterii sunt
purificatii pentru ndeprtarea ultimelor urme de glicerol.
Comparaie ntre procesele de cataliz omogen i eterogen
Cataliza eterogen prezint cteva avantaje:
puritatea metil esterilor este mai mare de 99%, cu un randament aproape de 100%
(randament teoretic),
nu se produc reziduuri de acizi grasi de valoare sczut,
tratarea glicerinei este mult mai usor de fcut dect n cazul procesului omogen,
o simpl eliminare a metanolului prin evaporare este suficient, nefiind necesar
utilizarea de substante chimice.

Figura II.25. Schema procesului de cataliz eterogen continu realizat de Institutul
Francez de Petrol

70
Datorit avantajelor prezentate, procesul eterogen poate fi considerat ca un proces ecologic.
Glicerina produs este, de asemenea, neutr, foarte clar si nu contine deloc sruri. O glicerin
de o puritate de peste 98% se obtine fr nici un fel de tratament chimic suplimentar. Acest produs ar
putea fi folosit n obtinerea multor substante chimice, cum ar fi monogliceridele sau poligliceridele. n
functie de necesitti se poate obtine si glicerin de calitate farmaceutic.

4.5. Utilizarea biodieselului n Romnia
Situaia pe plan naional i internaionala biocombustibilului diesel
Orientri, directii, obiective cunoscute, stadiul existent
Combustibilii fosili de tipul titeiului si gazelor naturale sunt n prezent una dintre principalele
surse energetice exploatate ale planetei. Conform ultimelor evaluri, rezervele certe de titei sunt de
cca. 1000 miliarde barili. Se estimeaz c la nivelul actual de consum, rezervele de titei ar putea
acoperi necesarul mondial pentru cel mult 44 ani. Resursele fosile sunt neuniform repartizate pe glob si
limitate cantitativ, n timp ce consumul anual este n crestere. Analiznd distributia pe glob a
rezervelor de titei, s-a constat o situatie alarmant n unele zone mari consumatoare de derivati
petrolieri, ca spre exemplu Europa de vest [11].
energie si pentru materii prime de provenient nepetrochimic. Dup criza din Golf, a anului 1990,
Situaia pe plan extern
Pe plan international, scderea rezervelor de titei si majorrile consecutive ale pretului acestuia,
au creat premize favorabile abordrii fabricatiei de combustibili alternativi.
n acelasi sens benefic actioneaz si legislatiile antipoluare, care limiteaz sever cantitatea de
noxe din gazele de esapament ale motoarelor cu ardere intern. Oxizii de azot si de sulf, fumul si
hidrocarburile incomplet arse din gazele esapate de motoarele care utilizeaz combustibili clasici, sunt
agenti poluanti majori ai atmosferei. De asemenea, acumularea n atmosfer a bioxidul de carbon
rezultat din arderea combustibililor clasici, contribuie la amplificarea efectului de ser. Se impunea
astfel realizarea unor combustibili alternativi prin a cror ardere s se diminueze sensibil cantitatea de
noxe evacuate n atmosfer, si prin utilizarea unor resurse de materii prime regenerabile s se elimine
efectul de ser datorit acumulrii de bioxid de carbon n atmosfer.
n S.U.A. protejarea rezervelor strategice de titei si asigurarea protectiei mediului ambiant,
constituie factori determinanti ai politicii administratiei de stat. ntreprinderile particulare si sectorul

71
public au reactionat la dependenta (din punct de vedere al aprovizionrii cu titei) de trile OPEC, nc
din anul 1973. n 1993, Bank of America era proprietara celui mai mare parc de vehicule particulare
din lume, care functionau cu combustibili alternativi. O solutionare pozitiv a acestor probleme s-a ivit
o dat cu introducerea n fabricatie a combustibililor pentru motoarele diesel, obtinuti prin chimizarea
uleiurilor vegetale. n prezent, clasica dar poluanta motorin, poate fi nlocuit cu succes de astfel de
biocombustibili ecologici fr a fi nevoie de modificri ale motoarelor diesel. Produsele respective
care s-au impus cu rapiditate pe piat, si sub diverse denumiri ca biodiesel, petrole vert, LKW diesel,
se pot achizitiona de la benzinrii din tri ale Europei si S.U.A., la aceleasi preturi cu cel al motorinei
(n unele locuri chiar usor mai sczute). Un exemplu tipic de astfel de biocombustibil, are la baz esteri
metilici obtinuti prin metanoliza trigliceridelor continute n uleiul de rapit. Pe plan international au
existat si exist numeroase preocupri legate de obtinerea si utilizarea combustibililor alternativi din
uleiuri vegetale. Preocupri de acest gen deja exist n multe tri europene. Astfel, n anul 2000 n 10
tri din Europa functionau instalatii productoare de biocombustibili diesel, obtinuti prin procesarea
chimica a uleiurilor vegetale, cu o capacitate total de 1.210.000 t/an. n tabelul II.3. se prezint
situatia productorilor de biocombustibil diesel din Europa, cu referire la capacittile instalatiilor
productoare si cantittile vndute pe categorii de utilizri: biocombustibil ca atare, amestec cu
combustibil clasic si intermediari pentru industria oleochimic. Dintre trile Europei se detaseaz net
Germania, cu o capacitate productiv de 550.000 t/an si o productie realizat de 415.000 t/an.
Preocupri sustinute n domeniu exist si n unele tri din fostul lagr socialist. Astfel, n
Ungaria exist o instalatie industrial de biocombustibil la Babolna, iar n Cehia la Olmutz.
Lansarea n fabricatie a biocombustibilului a fost sustinut pe lng asociatia productorilor
agricoli si de fabricantii de autovehicule, deoarece normele EURO III si EURO IV, care
reglementeaz sever nivelul emisiilor poluante, vor putea fi respectate si n conditiile utilizrii acestui
tip de combustibil.
Utilizarea biocombustibilului din uleiuri vegetale este aprobat pentru toate modelele de
automobile si autoutilitare AUDI si VW, pentru MERCEDES C 220 si E 220, pentru toate modelele
FORD echipate cu motoare 1,8 si 2,5l, pentru unele modele MAN, pentru toate modele de tractoare
fabricate de ISEKI, HOLDER, KHD, FENDT, FIAT, AGRI, CASE, JOHN DEER, MASSEY-
FERGUSON, RENAULT, STEYER.
Deoarece cererea are tendinta de a depsi oferta de biocombustibil, strategiile de dezvoltare
directioneaz utilizarea lui n prezent spre zonele sensibile din punct de vedere ambiental ca de ex.:
- transportul public local: taxi, autobuze, servicii postale;


72
Tabel II.3.
Situatia productorilor de biocombustibil diesel din Europa
ara /
Producie
Firma Localitatea
Capacitate
(t/an)
Cantiti vndute
(t/an)
Producie
din anul
Henkel Dusseldorf 200.000 160.000 0 0 -
Connemann /
OMH
Keer 100.000 10.000 75.000 10.000
1991/1993
/1995
Oelmuehle Hbg
/ ADM
Hamburg 100.000 10.000 60.000 20.000 1999/2000
Bio-diesel Wittemberge 50.000 0 20.000 0 1999
VNR Ochsenfurt 50.000 0 20.000 0 1999/2000
L.U.T. Rudisleben 40.000 0 20.000 0 1999/2000
Hallertauer/
Agrana
Mainburg 5.000 0 4.000 0 1996
ADIBAPV Henningsleben 3.000 0 2.000 0 1997
Vogtlander Grossfriesen 2.000 0 2.000 0 1997
GERMANIA/
415.000
Total 550.000 180.000 205.000 30.000
Robbe/Diester Compiegne 40.000 0 0 40.000 1994/1996
Diester Rouen 120.000 0 0 120.000 1995
Sdobre-Srnova Boussens 70.000 30.000 0 40.000 1993/1995
Novaol/ICI Verdun 60.000 0 5.000 55.000
FRANTA /
266.000
Total 290.000 5.000 70.000 255.000
Bakelite Solbiate 30.000 0 0 5.000 1996
Novaol / altii Livorno 90.000 0 0 20.000 1993
Oleofici Italiani Bari 20.000 0 0 0 1995
Distillerie
Parma
Napoli 30.000 0 0 0 1995
Focus Petroli Ancona 20.000 0 0 0
Sisas / altii Milano 50.000 0 0 10.000 1995
ITALIA /
160.000
Total 240.000 0 0 35.000
BELGIA /
85.000
Sisas Feluy 80.000 0 10.000 20.000 1995
Oleofina Ertvelde 30.000 30.000 0 0
Total 110.000 30.000 15.000
DANEMARCA Otterup 0 0 0 0
FINLANDA 0 0 0 0
NORVEGIA 0 0 0 0
United Oil Seed Liverpool 2.000 0 1.000 0 1996 ANGLIA /
2.000 Cargill Hull
AUSTRIA/
20.000
RME Bruck Bruck 15.000 0 15.000 0 1994
SPANIA Biocat Barcelona 0 0 0 0 1999
Ecobransle Skive 6.000 0 6.000 5.000 1992
SUEDIA / 6.000
Altii 5.000 0 2.000 1.000 1996
Milo Olomouc Olmutz 30.000 0 0 30.000 1995
CEHIA / 32.000
Altii 17.000 0 0 1992/1994
UNGARIA Babolna 20.000 0 0 1995

TOTAL Anul
Capacitate total
(t/an)
Total esteri metilici
(t/an)
Biodiesel in motoare
(t/an)
Amestec
(t/an)
EUROPA 2000 1.200.000 1.020.000 245.000 390.000
- vehicule municipale: salubrizarea strzilor, colectarea gunoiului menajer, ntretinerea spatiilor
verzi;
- vehicule ale armatei si cilor ferate;

73
- navigatia pe apele interioare;
- vehicule agricole si de transport n zonele agricole
Biodieselul este un produs domestic, un combustibil re-nnoibil periodic, care poate fi
utilizat n motoare diesel care nu necesit modificri asupra sistemului de alimentare. Este un produs
sigur, biodegradabil reducnd serios produsii poluanti ca: cenusa, particulele solide, monoxidul de
carbon, hidrocarburile si noxele. Performantele, cerintele legate de stocare precum si cele legate de
ntretinere sunt similare combustibililor petrolieri. Biodieselul nu contine aromatice si nici sulfuri, are
o cifr cetanic destul de ridicat si are calitti de ungere superioare combustibilului petrolier. n plus,
de exemplu n S.U.A., utilizatorii pot beneficia de credite acordate de EPAct (Energy Policy Act), deci
printr-o politic la nivel guvernamental.
Tehnologia de obtinere
Biocombustibilul diesel se obtine pe cale chimic prin reactia dintre alcooli cu diverse uleiuri
vegetale, grsimi animale sau reziduuri grase alimentare (uleiuri de gtit arse) sau nealimentare (de
natur industrial). Datorit acestui fapt este folosit adesea n amestecuri de 2% sau 20% cu motorina.
Aceste amestecuri poart tot denumirea de biodiesel, fiind clasificate dup continutul procentual de
ulei: B2 amestec de motorin cu 2% biocombustibil diesel, B20 amestec de motorin cu 20%
biocombustibil diesel. Produsul B100 contine 100% biocombustibil diesel.
O caracteristic important a uleiurilor vegetale si grsimilor animale este aceea a lipsei
sulfului si compusilor acestuia. De asemenea, faptul c uleiurile se pot obtine din culturile de soia si de
rapit, deci prin cultur agricol periodic, confer o deosebit atractivitate, prin faptul c sursa
primar a biodieselului este ntr-o permanent re-nnoire (anual) fiind dependent numai de
periodicitatea nsmntrilor si de calitatea solului n care se fac aceste culturi.
B100 si amestecurile biodiesel sunt sensibile la vremea rece, necesitnd msuri anti-congelare
precum alte sortimente de motorin neaditivat n acest sens.
Biodieselul actioneaz ca un veritabil aditiv detergent, nlturnd sau dizolvnd sedimentele
din tancurile de stocare. Datorit calittilor de solvent, B100 poate produce gume si alte
componente, care pot nfunda diferitele sisteme de alimentare fabricate nainte de 1994. B20
minimalizeaz toate aceste probleme. De aceea atunci cnd se trece de la functionarea cu
combustibilul petrolier conventional trebuie avut n vedere c la fundul rezervorului sau al tancului,
exist de obicei sedimente care pot fi dizolvate si antrenate n sistemul de alimentare de ctre
biodiesel. De aceea, este necesar splarea rezervorului sau tancului de depozitare de orice urm de
motorin si nlocuirea filtrelor de combustibil, existnd, n caz contrar, pericolul de nfundare cu

74
gume ce se pot produce prin dizolvarea sedimentelor de ctre biodiesel. Acest fenomen nu se
observ la motoarele care functioneaz numai cu biodiesel.
Acelasi lucru este valabil si n cazul intrrii n contact cu suprafetele vopsite, care vor fi decapate cu
sigurant de ctre biodiesel.

POZIIA DEPARTAMENTULUI DE STAT AL STATELOR UNITE PENTRU ENERGIE
DOCUMENT PREZENTAT DE OFICIUL EFICIENEI ENERGETICE I AL ENERGIEI
RE-NNOIBILE
BIODIESELUL OFER CEA MAI BUN ALTERNATIV LA COMBUSTIBILUL DIESEL
CONVENIONAL
Creditul EPAct
n Ianuarie 2001, DOE a publicat regulile finale pentru utilizarea biodieselului pentru
ndeplinirea cerintelor EPAct. Aceast regul permite acoperirea consumului de combustibil diesel
pn la 50% pentru autovehiculele lor alternative. n concordant cu regula final acoperirea
necesarului poate fi realizat prin utilizarea unui credit pentru fiecare al 450-lea galon cumprat de
B100. Creditele vor fi acordate numai dac acest combustibil contine cel putin 20% biodiesel si este
utilizat n vehicule cu greutate mai mare de 8500 lb. Dac se utilizeaz amestecuri, numai cantitatea de
biodiesel folosit n amestec poate fi creditat. De exemplu, 2,250 de galoane de B20, contin 450 de
galoane de biodiesel pur si numai pentru aceast cantitate se acord credite la cumprare ca
autovehicul ce utilizeaz combustibili alternativi. Nici un credit partial nu este permis si se acord
numai n anul n care a fost utilizat acest combustibil. Regulile care sunt aplicate se regsesc n
Registrul Federal ncepnd cu 11 Ianuarie 2001. Creditele pentru biodiesel nu pot fi comercializate sau
trecute de pe un an pe altul.
Sntate si mediu
B100 a trecut testele de nivel 1 si 2 privind cerintele de testare conform Actului privind
curtenia aerului (Clean Air Act). Aceast testare a condus la concluzia c emisiile datorate
biodieselului sunt nontoxice si prezint un risc mic pentru sntatea oamenilor. Rezultatele testelor
au artat c potentialul de producere a cancerului datorit particulelor de substant produse prin
arderea lui B100 este cu 94% mai mic dect n cazul motorinelor normale, iar n cazul lui B20 cu 27%
mai redus.
Biodieselul are cteva beneficii legate de mediu. Vehiculele care folosesc acest combustibil
emit mai putine hidrocarburi grele si mai putine particule de substant, mai putin CO si CO
2
. Testele
au indicat ns o usoar crestere a NO
x
-urilor, dar cteva teste recente prin reducerea unor aditivi au

75
artat rezultate promittoare. Deoarece biodieselul nu contine sulf, el nu contribuie la emisiile de SO
2

si nici nu otrveste catalizatorii din traseul de evacuare, atunci cnd se utilizeaz B100, mbunttind
n mod real eficienta catalizatorilor de oxidare.
Avantajele BIODIESELULUI
Uurin n utilizare: Biodieselul poate fi utilizat fr a modifica infrastructura de alimentare
a vehiculelor ce au n constructie motoare diesel, cu mici sau fr modificri ale motorului din acest
punct de vedere.
Flexibilitate: Biodieselul este usor de introdus sau scos, astfel nct se poate mentine o
flexibilitate n tehnologiile aflate n desfsurare.
Creditele EPAct: Utilizatorii primesc un credit pentru fiecare 450 galoane de biodiesel
cumprate. Utilizatorii de B20, care contine 20% biodiesel, beneficiaz de credit pentru fiecare 2250
galoane consumate.
Performane demne de ncredere ale motoarelor care utilizeaz biodieselul: Biodieselul
are o cifr cetanic ridicat si calitti de ungere ridicate, ceea ce confer performante, sigurant si
economie de combustibil.
Mai curat i re-nnoibil: Biodieselul produce emisii de evacuare reduse, micsoreaz fumul
negru, efectul de ser si emisiile de particule si de noxe si nu produce SO
2
(rspunztor de ploile
acide).
Disponibilitate si Costuri
Biodieselul poate fi cumprat de la un numr cresctor de productori si companii de distributie
a produselor petroliere. Eficienta distributiei ar putea creste prin extinderea volumului pietei de
desfacere. n prezent B100 cost ntre 1,25$ si 2,25$ per galon, n functie de cantitatea si costurile de
desfacere. Biodieselul este taxat ca un combustibil diesel, astfel nct taxele sunt adugate la pretul de
vnzare. La pretul zilei B20 cost cu 13 la 22 centi mai mult per galon fat de combustibilul diesel
conventional. Totusi, datorit faptului c foloseste infrastructura existent si aceleasi mijloace de
transport, biodieselul poate fi o alternativ cu costuri nensemnate pentru EPAct. Diferentele de cost se
asteapt a se reduce datorit cresterii pretului petrolului, a noilor reglementri EPA (Environmental
Protection Agency) referitoare la reducerea continutului de sulf din combustibilii diesel si datorit
perfectionrii industriei productoare a biodieselului, cum ar fi construirea unor fabrici cu tehnologii
avansate de producere.
Pozitia unor firme si utilizatori importanti ai biodieselului
Stanadyne a testat biodieselul si a ajuns la concluzia c aditivarea cu numai 2% a
combustibilului conventional cu biodiesel, este suficient pentru ca uzurile din sistemul de injectie s

76
scad, datorit mbunttirii calittilor de lubrifiere. n acest sens cteva state au reconsiderat legislatia,
astfel c ncepnd cu acest an s fie obligatorie aditivarea cu 2% a motorinei.
U.S.ARMY Tank Command Comandamentul Tancurilor ale Armatei Statelor Unite
precum si celelalte comandamente de arme si de transporturi din Armata Statelor Unite, au aprobat
Documentatia de cumprare pentru procurarea combustibilului B20 pentru a netezi calea de cumprare
a biodieselului. TACOM (comandamentul diviziilor de transporturi si armament) are responsabilitatea
dezvoltrii specificatiilor de combustibili folositi de U.S. Army si s contribuie la dezvoltarea
programelor de cercetare cu Departamentul de Stat pentru Energie al Statelor Unite, n domeniul
utilizrii biocombustibililor. ncepnd cu anul 2001 B20 este folosit de U.S. Army numai la vehiculele
non-tactice. Datorit avansrii programelor de cercetare n urmtorii 2 ani biocombustibilul va fi
folosit si n cazul echipamentelor tactice militare.
NBB (The National Biodiesel Board) a realizat o organizatie de cercetare-dezvoltare cu
TACOM (Comandamentul Tancurilor si Transporturilor al U.S. Army), pentru a contribui la
introducerea biodieselului n categoria proviziilor de carburanti pentru toate ramurile militare din
Statele Unite.
Amestecurile biodiesel au fost introduse n programul secolului 21 referitor la transporturile
rutiere grele, att militare ct si civile.
Parcurile de vehicule guvernamentale din Statele Unite vor putea obtine biodiesel pentru
utilizarea frecvent la fel de usor ca si combustibilul conventional datorit unui program de accelerare
a productiei sustinut pe linie guvernamental. Initial s-a solicitat utilizarea lui B20. Combustibilul va fi
livrat n diverse puncte din toat America pentru utilizri att militare ct si civile.
SERVICIUL DE CERCETARE AL AGRICULTURII din Statele Unite, agentie
guvernamental component a Departamentului pentru Agricultur, a anuntat c fermierii utilizeaz n
Maryland, combustibilul B20 pentru 150 de motoare ncepnd cu diesel-generatoarele de puteri mari,
autobuse si chiar la vestitul HUMVEE. Practic agentia a ajuns la concluzia c acest combustibil va
deveni indispensabil la fel cum este combustibilul conventional n prezent. Astfel, deja combustibilul
diesel conventional, motorina, se clasific drept Regular, n timp ce biodieselul se clasific drept
Premium.
Arizonas Deer Valley Unified School District are un parc de autovehicule care foloseste
biodiesel.
Ei au anuntat de curnd c au parcurs peste 4 milioane de mile utiliznd biodieselul. Este doar
una dintre marile districte scolare din Statele Unite care folosesc combustibili curati la arderea n
motoarele autobuzelor scolare. Acest combustibil este foarte curat pentru scoal si n plus este

77
foarte sigur pentru copii nostri, a subliniat de curnd domnul Paul Cochran, presedintele School Bus
Fleet Mangers Association of Arizona (Asociatia Managerilor de Flot a Autobuzelor Scolare).
Pozitiile Caterpillar si Cummins fat de biodiesel martie, respectiv august 2001
Biodieselul care are la baz esterii metilici ai acizilor grasi derivati din uleiurile vegetale, din grsimile
animale sau din uleiurile arse de gtit, are proprietti similare cu cele ale combustibilului conventional
folosit la arderea n motoarele cu aprindere prin comprimare.
Caterpillar nu aprob dar nici nu se opune utilizrii biocombustibilului biodiesel. Caterpillar nu se afl
n pozitia de a evalua multitudinea de tipuri de biodiesel, si asupra efectelor pe termen ling asupra
performantelor, durabilittii si emisiilor poluante ale produselor sale. Utilizarea biodieselului nu
afecteaz materialele si nici utilizatorii motoarelor Caterpillar. Defectiunile rezultate din utilizarea
oricrui combustibil, nu sunt imputabile Caterpillar si de aceea costurile de reparatie nu sunt acoperite
prin garantie.
Biodieselul se ncadreaz n specificatia Caterpillar, att n forma B100 ct si sub forma altor
amestecuri cu motorina. Recomand utilizarea amestecului 5% biocombustibil si 95% motorin pentru
seriile 3003 la 3034, 3054 la 3056.
Recomandri:
Intervalul de timp de schimb de ulei poate fi afectat prin utilizarea biodieselului. Se recomand
analizarea periodic a uleiului n laboratoare specializate.
Prin utilizarea biodieselului se reduce puterea nominal a motorului cu cca. 5-7%, datorit
reducerii puterii calorifice inferioare, n raport cu motorina. Aceast reducere este proportional cu
tipul amestecului cu motorina: de la 5-7% n jos, ncepnd cu B100.
Verificati periodic scurgerile de combustibil datorate garniturilor din elastomeri ce vin n contact
cu biodieselul.
Se vor lua msuri speciale pentru depozitarea la temperaturi sczute. Este necesar, la fel ca si n
cazul motorinei mai grele, nclzirea sistemului de alimentare si filtrare.
Biodieselul are o slab stabilitate oxidant si de aceea pot apare probleme la stocarea pe termen
lung. Stabilitatea oxidant slab poate accelera oxidarea combustibilului n sistemul de alimentare.
Aceast situatie poate fi ntlnit mai ales la motoarele cu injectie electronic la care sistemul
lucreaz la temperaturi mai ridicate.
Biodieselul este un excelent mediu pentru dezvoltarea microbilor. Acestia pot cauza coroziunea
conductelor si colmatarea prematur a sistemului de filtrare. Este necesar utilizarea unor aditivi
anti-microbieni.


78
Pozitia John Deere
Biodieselul este mijlocul ideal pentru reducerea emisiilor poluante. John Deere ncurajeaz
utilizarea biodieselului n aplicatiile din agricultur.
Pozitia Detroit Diesel
Desi biocombustibilul diesel n amestec sau nu cu motorina reduce emisiile de CO, CO
2
, HC si
de particule, arderea sa n motoarele diesel determin o crestere usoar a emisiei de NO
x
. De aceea,
utilizarea sa impune din acest punct de vedere controlul mai riguros al arderii, ceea ce va determina, n
cazul schimbrii raportului dintre consumul de motorin petrolier si biodiesel, n sensul cresterii celui
din urm, cercetri teoretice si experimentale mai amnuntite.
Beneficiile biodieselului
ncepnd cu anul 2000 biodieselul a devenit singurul combustibil alternativ din Statele Unite
care a avut un succes complet si care a corespuns standardelor EPA, nivelul I si II, privitor la poluarea
aerului si la riscurile de mbolnvire.
Biodieselul un combustibil ultra curat nu contine nici sulf si nici aromatice, ceea ce
contribuie la reducerea emisiilor poluante. Un studiu al Departamentului pentru Energie al Statelor
Unite arat c productia si utilizarea biodieselului n comparatie cu combustibilul diesel petrolier,
conduce la o reducere cu 78,5% a emisiilor de CO
2
. Mai mult, biodieselul are o balant energetic
pozitiv: pentru fiecare unitate de energie necesar producerii unui galon de biodiesel se cstig 3,24
unitti de energie.
Avnd n vedere c biodieselul este legat de producerea uleiurilor vegetale si deci este re-
nnoibil la preturi de productie reduse, comparative cu preturile de producere a produselor petroliere,
este clar c acest combustibil devine din ce n ce mai prietenos. Este, de asemenea, foarte clar si c
biodieselul va utiliza toate surplusurile domestice vegetale sau animale, ceea ce confer o mare
securitate din punct de vedere energetic. Deoarece biodieselul poate fi fabricat pe cale industrial
folosind capacittile industriale existente, acesta devine o foarte important problem legat de
securitatea energetic a unei tri.
Dac avem n vedere costurile petrolului importat si deci dependenta energetic de piata
mondial a petrolului, este evident c importanta combustibililor re-nnoibili de tipul biodieselului
creste exponential, mai ales pentru domeniul securittii nationale militare. De asemenea, biodieselul va
aduce beneficii importante pe piata muncii, stiut fiind c de exemplu n S.U.A. la fiecare miliard de
dolari cheltuit pentru importul de petrol se pierd 10000 25000 de locuri de munc.
Din punct de vedere economic biodieselul aduce beneficii semnificative din punct de vedere
microeconomic att n sectorul urban ct si n cel rural. Departamentul Agriculturii din Statele Unite a

79
demonstrat c o crestere a cererii medii anuale echivalente a 200 milioane de galoane de biodiesel
bazat pe uleiul de soia, va nsemna o productie cumulat pn n 2010 de 5,2 miliarde de dolari, ceea
ce nseamn o crestere net a productiei n ferme de circa 300 milioane de dolari pe an. Pretul fasolii
soia ar putea creste cu o medie de 17 centi anual pe o perioad de 10 ani, datorit cresterii cererii de
biodiesel.
Toxicitatea: biodieselul B100 nu este toxic. Doza letal LD 50, este mai mare de 17,4 g/kg corp
omenesc. Prin comparatie de exemplu sarea de buctrie este de 10 ori mai toxic dect biodieselul
B100.
Iritarea pielii umane: aplicarea timp de 24 de ore unei comprese cu B100 a produs o iritare usoar.
Iritarea pielii a fost mai mic dect cea produs de o solutie apoas de 4% spun.
Biodegrabilitatea: biodieselul este de 4 ori mai biodegradabil dect combustibilul diesel petrolier. n
timp de 28 de zile biodieselul B100 s-a degradat n procent de 85 88% n ap. De exemplu dextroza
care este folosit pentru comparare se degradeaz n aceeasi rat.
Punctul de inflamabilitate: punctul de inflamabilitate al unui combustibil este definit ca fiind
temperatura la care acesta se aprinde atunci cnd este expus unei scntei sau unei flame. Punctul de
inflamabilitate al biodieselului este peste 300 F (130 C), n timp ce al unui combustibil diesel
petrolier este de 125 F. Testrile au artat c punctul de inflamabilitate al amestecurilor biodiesel
creste cu cresterea procentajului de biocombustibil diesel. De aceea, biodieselul pur B100 si
amestecurile biodiesel sunt mai sigure din punct de vedere al stocrii, manevrrii si utilizrii dect
combustibilii diesel conventionali.
NIVELUL EMISIILOR POLUANTE ALE COMBUSTIBILULUI BIODIESEL, DUP NATIONAL
BIODIESEL BOARD
Combustibilul biodiesel este primul si singurul combustibil alternativ care are o evaluare
complet a emisiilor poluante produse prin arderea sa n motoarele cu ardere intern. Agentia Statelor
Unite privind protectia mediului (EPA) a evaluat n cadrul sectiunii privitoare la curtenia
aerului 211(b), efectele asupra snttii produse de arderea biocombustibilului diesel. n acest sens
s-au derulat n ultimii 2 ani o serie de programe referitoare la cele mai stringente protocoale de testare
cerute de EPA pentru certificarea combustibililor si/sau aditivilor. S-a realizat un inventar complet al
opiniilor culese de la marii productori de motoare referitor la utilizarea biocombustibilului diesel. De
asemenea s-au efectuat teste de laborator care au pus n evident nivelul emisiilor poluante si care sunt
sintetizate n tabelul II.4.:


80
TABEL II.4.
Compararea emisiilor poluante produse de BIODIESEL cu combustibilul convenional
Tipul emisiilor poluante B100 B20
Regulate

HC nearse -68% -14%
CO -44% -9%
Particule solide -40% -8%
NO
x
+6% +1%
Neregulate

Sulfati -100% -20%
*
Hidrocarburi aromatice policiclice (HCAP)
**
-80% -13%
Ntitriti ai hidrocarburilor aromatice policiclice (nHCAP)
**
-90% -50%
***
Potential asupra nivelului de ozon indus de HC -50% -10%
*
Estimri fat de rezultatele obtinute pentru B100
**
Reducere medie privind toate componentele msurate
***
2-nitrofluorine-le rezultate au fost testate prin metoda variatiei
B100 biocombustibil diesel 100%
B20 amestec format din biocombustibil diesel 20% (ca aditiv) si 80% combustibil diesel
conventional

Concluzii
5. Potentialul de alterare a stratului de ozon prin formarea smogului este mai mic n cazul
biocombustibililor diesel (B100 si B20) dect n cazul combustibilului diesel conventional, cu
cca. 50%, prin scderea nitratilor hidrocarburilor aromatice policiclice.
6. Emisiile de sulfuri sunt eliminate complet prin utilizarea B100. Emisiile poluante din gazele de
evacuare nu mai contin oxizi sulfurici si nici sulfati (componente importante ale ploilor acide),
deoarece n structura molecular nu se mai gseste sulful, n cazul B100 comparativ cu
motorina.
7. Criteriile de apreciere a emisiilor poluante pun n evident reducerea puternic a acestora n
raport cu combustibilul diesel conventional.
8. Biocombustibilul diesel reduce riscurile de mbolnvire asociate motorinei. Emisiile produse de
biodiesel pun n evident reducerea HCAP si a nitritilor nHCAP, rspunztori ai producerii
cancerului. Cercetrile recente au condus la reducerea cu 75 85%, cu exceptia
benzo(a)antracene-lor care s-au redus cu cca. 50%. De asemenea, s-au redus 2-nitrofluorine-le
si 1-nitropirene-le s-au redus cu 90%, n timp ce celelalte nHCAP s-au redus la nivelul unor
vagi urme.


81
PRODUCEREA BIOCOMBUSTIBILULUI DIESEL
Biodieselul este acel amestec combustibil care contine o concentratie de minim 20%
biocombustibil denumit B20. Biodieselul cu o concentratie de 100% de biocombustibil se denumeste
B100.
Biocombustibil diesel sau alchil esterii se pot obtine din uleiuri si grsimi pe trei ci:
1. transesterificarea catalitic a uleiurilor cu alcool;
2. esterificarea catalitic acid direct a uleiurilor cu metanolul;
3. conversia uleiurilor la acizii grasi si apoi la alchil-esterii cu ajutorul catalizatorilor acizi.
Majoritatea alchil-esterilor produsi astzi sunt produsi pe baze catalitice, deoarece este
procedeul cel economic datorit urmtoarelor motive:
procesare la temperaturi si presiuni reduse (150 F respectiv 20 psi)
conversie deosebit de ridicat cca. 98% n timpi de reactie redusi;
conversia direct la metil-esteri fr faze intermediare;
nu sunt necesare materiale deosebite si nici constructii tehnologice deosebite.
Procesarea este prezentat mai jos: grsimea sau uleiul reactioneaz cu un alcool, ca de
exemplu cu metanolul, n prezenta unui catalizator producndu-se glicerin si metil-esteri
biocombustibilul diesel. Metanolul este ncrcat n exces pentru a asigura conversia rapid si
recuperarea pentru reutilizare. Drept catalizator se foloseste de obicei, hidroxidul de sodiu sau
hidroxidul de potasiu, care se amestec n prealabil cu metanolul.
Schema producerii biodieselului este prezentat n figura II.26.
Formula esterilor metilici obtinuti din fasolea soia si greutatea molecular
Recuperator de
alcool
Separator -
decantor
Reactor Purificare Evaporare Spalare
Neutralizare -
Evaporare
Distilare
Separator -
decantor
Alcool
Ulei vegetal
Catalizatori
Acid
mineral
Acizi grasi
~
~
Biodiesel
Glicerina

Figura II.26. Schema producerii biodieselului

82
Masa molecular medie a esterilor metilici obtinuti din uleiul de soia este de 292,2 kg/kmol.
Aceasta a fost calculat folosind distributia medie a acizilor grasi pentru esterii metilici obtinuti din
uleiul de soia. n tabelul II.5. sunt prezentate formulele chimice ale esterilor componenti si masele lor
moleculare.
Tabel II.5.
Formulele chimice ale esterilor componenti ai biodieselului si masele lor moleculare
Acidul gras Concentraie
masic (%)
Greutate
molecular
Formula
Palmitic 12,0 270,46 C
15
H
31
CO
2
CH
3

Stearic 5,0 298,52 C
17
H
35
CO
2
CH
3

Oleic 25,0 296,50 C
17
H
33
CO
2
CH
3

Linoleic 52,0 294,48 CH
3
(CH
2
)
4
CH=CHCH
2
CH=CH(CH
2
)
7
CO
2
CH
3

Linolenic 6,0 292,46 CH
3
(CH
2
CH=CH)
3
(CH
2
)
7
CO
2
CH
3

Pentru protejarea pietei, ASTM (American Society of Testing and Materials) a elaborat un
standard pentru industria biodieselului, avnd n vedere piata de desfacere a biodieselului aflat n
expansiune n Statele Unite.
n mai 2002, a difuzat n regim de urgent un standard intitulat: Specificatia Standard a
Combustibilului Biodiesel (B100) Stocarea Amestecului Pentru Combustibilii Obtinuti pe cale
Distilat. n acest standard se precizeaz c biodieselul se poate utiliza n orice motor diesel, fr a fi
necesare modificri aduse motorului. Acest biocombustibil este la fel de performant cu combustibilul
diesel conventional, avnd o putere calorific inferioar apropiat cu combustibilul conventional,
precum si o cifr cetanic superioar. Acest combustibil ofer o ungere superioar si emisii poluante
coborte n comparatie cu combustibilii de natur petrolier. Concentratiile mai mari de
biocombustibil vor fi acceptate numai cu aprobarea companiilor productoare de motoare. Mai mult de
100 de mari companii detintoare de parcuri de autovehicule din Statele Unite folosesc curent B20,
cum ar fi: Serviciul Postal, Administratia Orasului Philadelphia, Departamentul de Stat al Agriculturii,
Districte scolare, NASA, s.a.
n tabelul II.6. se prezint o propriettile biodieselui.B100.
Biodieselul este nregistrat la EPA, fiind cu cca. 75 90% mai putin cancerigen dect
combustibilii petrolieri.
Biodieselul: combustibilul tnr pentru tineret: n data de 26.06.2002 o echip de tineri
studenti cercettori de la Universitatea Wisconsin-Madison au dezvoltat un sistem avansat hibrid
electric ce utilizeaz biodieselul, reusind o crestere randamentului unui motor pentru Ford Explorer si
o scdere a efectului de ser 50% produs de acesta fr a sacrifica performantele sau siguranta n trafic.
Echipa de studenti a reusit s realizeze o economie de 45% a consumului de combustibil al acestui

83
vehicul. Acest proiect a cstigat competitia din acest an a concursului Future Truck (Camionul
viitorului). La competitie au participat 15 echipe din universittile de top din America de Nord.
Tabel II.6.
Propriettile biodieselului (B 100)
Proprietate Metoda ASTM Limite Uniti de msur
Punct de inflamabilitate D 93 130 min.
o
C
Apa si sediment D 2709 0.050 max. % vol.
Vscozitatea cinematic la 40
o
C D 445 1.9 6.9 mm
2
/ sec
.
Cenusa de sulfati D 874 0.020 max. % masa
Sulf D 5453 0.05 max. % masa
Coroziune pe lamela de Cu D 130 No. 3 max.
Cifra cetanic D 613 47 min.
Punct de rou D 2500 Report
o
C
Reziduuri de carbon

D 4530 0.050 max. % masa
Aciditate D 664 0.80 max. mg KOH / gm
Glicerin liber D 6584 0.020 max. % masa
Glicerin total D 6584 0.240 max. % masa
Continut de fosfor D 4951 0.001 max. % masa
Temperatura de distilare echivalent
temperaturii de recuperare 90%
D 1160 360 max.
o
C
Situaia pe plan intern
Avnd n vedere diminuarea productiei proprii de titei a Romniei, ct si epuizarea rezervelor
sale ntr-un viitor apropiat, se impune cu stringent realizarea unor combustibili alternativi avnd la
baz materii prime provenite din resurse regenerabile, de tipul uleiurilor vegetale.
Necesitatea reducerii polurii mediului datorit gazelor de esapament, ct si alinierea la
normativele Uniunii Europene n acest domeniu, recomand de asemenea nlocuirea motorinei cu un
combustibil ecologic.
n Romnia nu exist instalatii industriale productoare de biocombustibili din uleiuri
vegetale, iar cercetrile n domeniu sunt n faz incipient.
La noi n institut s-a ncercat obtinerea biodieselului, cu rezultate neconvingtoare din punct
de vedere al separrii si purificrii.
n prezent, n tar colaborm cu ICECHIM n ceea ce priveste aplicatiile pe motoarele diesel
indigene. De asemenea, suntem la nceput de drum ntr-o colaborare international ntr-un parteneriat
din care fac parte: MASTER SA Bucuresti, Universitatea Politehnica Bucuresti, Universitatea
Tehnica din Perugia si Universitatea din Torino, prin care urmrim realizarea unor modele de simulare
numeric a functionrii motorului alimentat cu biodiesel, precum si dezvoltarea unor metode de
evaluare a diversilor biocombustibili obtinuti din uleiuri vegetale si din uleiuri arse rezultate n
industria Fast Food.

84
5. Procese i tehnologii de obinere a uleiului vegetal presat la rece
5.1. Aspecte generale

De mult vreme, uleiurile presate la rece au fost extrase din semintele cu continut ridicat de
substante uleioase, fiind folosite la prepararea hranei si a medicamentelor. n ultimii ani, datorit
cresterii polurii si reducerii resurselor de uleiuri minerale, aceste uleiuri au nceput s fie folosite si n
domeniul tehnologiilor industriale.
Uleiul vegetal este folosit n mod curent ca materie prim natural n fabricarea linoleumului, a
vopselelor, lacurilor, cosmeticelor si a aditivilor pentru detergenti. In domeniul tehnic se remarc o
crestere a consumului pe piata lubrifiantilor (ulei pentru fierstru cu lant, ulei pentru angrenaje, ulei
de motor ), a uleiurilor hidraulice si pentru domenii speciale (ex. a uleiurilor de protectie contra
coroziunii si a uleiurilor pentru cofraje la betoane). Avantajele uleiului vegetal fat de produsele
uleioase fosile sunt c se degradeaz mult mai repede n pmnt si nu polueaz apa, ele avnd aceleasi
performante tehnice ca si uleiurile industriale [6].
Utilizarea energetic a uleiului vegetal crud n motoare (co-generarea electricittii si cldurii, n
motoarele diesel pentru vehicule) materializeaz dorinta de nlocuire a combustibililor fosili. In
prezent, tehnologia este deja testat si definitivat. Combustibilul pe baz de ulei vegetal crud prezint
avantajul unui continut sczut de sulf si fosfor, precum si o mai mare sigurant n utilizare. Folosind
ulei vegetal presat la rece n loc de combustibil diesel fosil, se reduce productia de gaze cu efect de
ser, CO
2
.
Dac se ia n considerare combustia, atunci uleiul vegetal este CO
2
neutru, deoarece
plantele consum, din nou, ntreaga cantitate emis de CO
2
. Astfel gazele cu efect de ser au un circuit
nchis. Cnd este considerat ntregul proces de obtinere de produse din rapit, productia semnificativ
de cldur, obtinut prin arderea tulpinilor de rapit, conduce la o balant energetic pozitiv, deoarece
se adun cu productia de turte si de ulei din seminte de rapit. Aceasta nseamn c procesul asigur o
reducere a emisiilor de CO
2
.
Oricine si poate produce propriul combustibil dac are semintele de rapit. Procesul de presare
la rece nu necesit instalatii complicate. Caracteristic pentru acest proces este necesarul redus de
energie si faptul c nu se foloseste nici un agent chimic extractiv. Aceste instalatii de extractie pot s
functioneze continuu si nu necesit o supraveghere special.
Productia descentralizat de ulei vegetal presat la rece asigur si o productie valoroas de
furaje, sub form de turte-presate. Turtele bogate n proteine pot nlocui partial boabele de soia
importate si astfel se reduce dependenta de import si riscul de a folosi furaj/nutret din boabe de soia
modificate genetic. Este stimulat astfel si economia local.

85
Acest studiu este un ndrumar practic pentru gsirea echipamentelor adecvate producerii
turtelor-presate, bogate n proteine, ct si a uleiului vegetal crud presat la rece si ia n considerare toti
parametrii importanti ai procesului tehnologic. Sunt enumerati ctiva productori de utilaje, punndu-
se accentul pe o list complet de asemenea productori de instalatii de presare a semintelor uleioase.
Pentru echipamentul de preparare si filtrare sunt, probabil, furnizori si mai buni dect cei enumerati.
Specificatiile tehnice ale instalatiilor cuprinse n list se refer n special la procesarea culturii
de rapit, care este principala plant uleioas cultivat n Europa.

5.2. Comparaie ntre presarea descentralizat la rece i extracia industrial pe baz de solveni
Presarea la rece, descentralizat Extracia industrial cu solveni
Scar medie, firm privat sau cooperativ

Localizate n apropierea culturilor agricole

Conectate direct sau indirect la productia
agricol ( fr intermediari)

Capacitti < 25 t/ zi

Producere de ulei vegetal presat la rece si turte
furajere valoroase de la presa de extractie

Valoare nutritiv superioar a turtelor de pres

Costuri reduse de investitii

Consum redus de energie (80 kWh/ t de seminte)
(n medie de 6 ori mai redus dect n cazul
extractiei industriale)

Nu se folosesc solventi chimici sau conditionri
termice ale semintelor
Fr ap rezidual

Cheltuieli logistice si msuri de securitate reduse

Transport local pe distante mici (de obicei sub
50 km), stimularea economiei locale

Flexibilitate mrit (proces mai rapid de
adaptare pentru alt fel de seminte uleioase)

Crearea de valori rurale suplimentare
ntreprinderi ce sunt de cele mai multe ori
conectate la concerne multinationale

Localizate n apropierea cilor de comunicatii
(feroviare si rutiere)

In mod normal separate de productia agricol

Capacitti > 500 t/ zi

Producere de ulei vegetal rafinat si
semirafinat, turte furajere srace

Continut de ulei n turtele de pres <1%

Costuri mari de investitii

Consum mare de energie (470 kWh/t de
seminte)

Extractie pe baz de solventi chimici si
preconditionare termic
Ap rezidual de la rafinare (aprox. 50 L/L
ulei)

Cheltuieli logistice si msuri de securitate
mari

Transport pe distante mari, uneori
internationale, spre sau de la instalatii
centrale, cheltuieli mari de investitii pentru a
se asigura protectia mediului


86
5.3. Presarea descentralizat la rece a seminelor uleioase

5.3.1. Consideratii generale privind procesul de presare
Schema general a procesului de obtinere a uleiului presat la rece, obtinut din seminte
oleaginoase, este prezentat n figura II.27.

5.3.2. Instructiuni generale privind o instalatie complet de ulei
Este mult mai eficient s se foloseasc gravitatia n deplasarea materialelor de baz si a
produselor n cursul procesului tehnologic. Din acest motiv se recomand ca ntreaga instalatie s fie
amplasat ntr-o cldire cu mai multe etaje.
Depozitul principal pentru seminte poate fi amplasat n afara sau n interiorul cldirii unde se
afl moara de ulei. Instalatii transportoare duc semintele sus la rezervorul de depozitare pozitionat
deasupra presei. Aici semintele vor fi nclzite pn la temperatura camerei nainte de a fi turnate, pe
baza gravitatiei, n pres. Rezervorul de depozitare trebuie s aib dimensiunea adecvat capacittii de
procesare zilnice. Un senzor de nivel controleaz nivelul de umplere al rezervorului.
Este important s se curete semintele de pietre, posibile bucti metalice si resturi de plante.
Aceast operatiune asigur o calitate constant, mai bun, a uleiului si reduce posibilitatea deteriorrii

Figura II.27. Schema general a procesului de obtinere a uleiului
presat la rece din seminte oleaginoase

87
presei. Contaminarea cu impuritti s fie sub 2%. n acest scop, este folosit o sit pentru ndeprtarea
resturilor de plante, si un separator magnetic pentru posibilele bucti metalice. Pentru curtirea
semintelor de rapit, se recomand o plas cu ochiuri cu dimensiunea de 2,2 pn la 2,5 mm.
Semintele sunt prenclzite pn la aproximativ 20
o
C cu ajutorul unei instalatii speciale sau al unui
schimbtor de cldur care foloseste cldura de la presarea la cald a turtelor. Prenclzirea semintele
peste 20
o
C nu aduce nici un beneficiu n plus, dar poate influenta negativ continutul de fosfor al
uleiului.
Din motive economice, automatizarea morii de ulei este recomandat numai pentru capacitti
de peste 500 kg/or, n cazul semintelor de rapit si de peste 700 kg/or, n cazul celor de floarea
soarelui. Dup pres, se recomand amplasarea unui rezervor de depozitare, cu unitate de omogenizare
(vezi moara de ulei Plankstetten) n cazul folosirii unui filtru semiautomat sau automat, pentru a avea
particulele solide din uleiul crud uniform distribuite. Dimensiunea rezervorului trebuie s fie de 1 pn
la de 2 ori mai mare dect capacitatea de productie zilnic.
Pentru operarea automatizat a ntregului proces este necesar controlul urmtorilor parametrii:
Controlul cantittii de materie trecut prin instalatie, fcut, de obicei, la iesirea turtelor presate.
Controlul temperaturii la duz si la rezervorul pentru turtele presate.
Nivelul de umplere a rezervorului de ulei crud curat si a rezervorului de turte presate.
Depozitarea uleiului vegetal crud
Conditiile urmtoare sunt favorabile depozitrii uleiului vegetal:
Nivelul total sczut de impuritti n ulei.
Temperatura sczut de depozitare.
Evitarea variatiilor de temperatur (si ndeprtarea condensului).
ntunericul (din aceast cauz cisternele metalice sunt mai bune dect cele din plastic).
Pentru ulei de uz alimentar se foloseste un container din otel inoxidabil, fr materiale din
cupru sau otel, evitndu-se contactul cu oxigenul sau apa.
Rezervoarele trebuie s fie usor de curtat.
Utilizarea turtelor rezultate de la presarea uleiului
Turtele care sunt obtinute prin presare la rece au un continut mai mare de ulei rezidual si din
aceast cauz au o mai mare valoare nutritiv pentru animale dect cele obtinute prin presare la cald
sau prin extractie industrial normal fcut cu solventi. Prin presarea a 3 kg de seminte de rapit se
obtin aproximativ 1 kg de ulei de seminte de rapit si 2 kg de turte presate. Turtele sunt partea cea mai
valoroas a procesului tehnologic si produsul principal al procesului de presare la rece. Un hectar de

88
pmnt plantat cu cultur de rapit produce, n medie, o cantitate de aproximativ 2000 kg de turte din
seminte de rapit si aproximativ 1000 L de ulei.
Turta presat, crud, bogat n grsimi constituie un furaj bogat n proteine si este folosit pe
scar larg n zootehnie. Cea mai valoroas utilizare a turtei presate este folosirea ei ca furaj pentru
animale. Folosirea propriei turte presate constituie un pas spre auto-alimentare, auto-control si venituri
suplimentare pentru fermieri. Turta rezultat din presarea la rece a semintelor uleioase locale poate
nlocui furajul asigurat de boabele de soia importate.
Turta poate fi administrat bovinelor, porcinelor, psrilor, oilor si cailor si este o important
surs de substante nutritive si energie pentru animale. Turta de rapit si floarea soarelui este un furaj
optim pentru vitei. Uleiul presat la rece, n special cel bogat n sedimente, este folosit ca ulei de furaj
pentru mbunttirea furajelor srace energetic, pentru porcine. De asemenea, turta de la curtarea
plcii de filtru, cu un continut de 35-50% ulei, constituie un remarcabil furaj.
Turtele ar trebui depozitate ntr-un loc rece, ntunecos si uscat. Dup presare, turta are o
temperatur cuprins ntre 40 60
o
C. Rcirea turtei presate imediat dup presare este recomandat n
cazul depozitrii n siloz. Aceast rcire se poate realiza n timpul transportului turtelor spre siloz, pe
banda rulant. Rcirea previne procesul de condensare si deteriorare a turtelor n siloz. Alternativ
aceast cldur poate fi recuperat cu un schimbtor de cldur si folosit la nclzirea semintelor.
Astfel de instalatii eficiente sunt oferite de o serie de fabricanti de utilaje.
Turta presat de rapit, avnd o umiditate < 10%, nu este mai perisabil dect grnele. Firma
Straehle a raportat o perioad de depozitare de o jumtate de an a turtelor presate, fr probleme,
respectnd conditiile sus mentionate. Un alt raport mentioneaz depozitarea turtelor trei luni, fr
efecte negative asupra calittii nutritive a acestora. Cipsurile de turt, de la presele cu filtru, pot fi
presate sub form de pelete, cu ajutorul unor masini speciale. Turta presat sub form de pelete are
urmtoarele avantaje:
produce praf mai putin n timpul transportului;
poate fi depozitat pe o perioad mai lung, de cel putin o jumtate de an, pentru evitarea
aparitiei Alfa-toxinei.
Valorile nutritive si ingredientele turtei de rapit presate
Materie uscat - 87%
Protein brut - 33%
Grsime brut - 15%
Fibre brute - 10%
Energie (MJ/kg) - 13,5 MJ/kg

89
Minerale Ca/ P/ Na (g/kg) - 6,3/ 10,8/ 0,1
Conform legislatiei germane privind alimentatia animalelor, urmtoarele tipuri de turte presate
se recomand n alimentatia animalelor: din seminte de rapit, de in, de floarea soarelui si sofran.
Avantajele hrnirii animalelor cu turte din rapit fat de cele de soia, se remarc la porcine prin
cresterea calitativ a crnii, iar la bovine prin cresterea calittii si cantittii de lapte.
Toate evalurile se refer la materie uscat n proportie de 90%.
Aplicndu-se o presare mai puternic sau una mai slab, asupra materiei prime, se obtin
valorile prezentate n tabelul II.7.
Tabel II.7.
Valorile produselor rezultate n urma presrii unor seminte ce contin 40% grsime si 20% proteine
Presare
Unitate de
msur
Mai slab Mai puternic
Gradul de valorificare a 100 kg
semine
- Ulei
- Turt

kg
kg

27,5
72,5

32,5
67,5
Valoarea de nutre a turtei
- Grsime brut
- Protein brut
- Energie convertibil
n cazul porcinelor

g/kg
g/kg
MJ/kg

170
280
12,6

110
300
11,4
Continutul de grsime brut din turt (ulei rezidual) se refer, n mod normal, la 100% materie
uscat. Continutul de umiditate din turta presat variaz ntre aproximativ 5 si 10%. Aceasta nseamn

Figura II.28.Uleiul rezidual din turte n functie de randamentul de ulei obtinut prin presare

90
c valorile de grsime brut din turt vor creste, n exemplul nostru, de la 170-110 g/kg la 191-123
g/kg, n conformitate cu continutul de 19,1 si 12,3% ulei rezidual din turt (figura II. 28. )
Test experimental de calcul aproximativ al continutului de ulei rezidual n turt:
Luati ulei si seminte de cteva ori simultan (de ex. 5 min) si cntriti-le. Valoarea nsumat a
ambelor reprezint greutatea semintelor folosite. Calculati procentul gradului de valorificare a uleiului
din totalul de seminte introduse n pres. Folositi gradul de valorificare a uleiului din tabelul 6 pentru
determinarea aproximativ a uleiului rezidual din turta presat. Rezultatul poate fi diferit n functie de
continutul de ulei al semintelor presate. Un grad mai mare de valorificare a uleiului determin o
productie mai mic de turt presat, cu un continut de ulei rezidual mai sczut.
Important pentru valoarea nutritiv a turtei din seminte de rapit este, pe lng continutul de
proteine brute, continutul de grsimi si de glucosinolat (influenteaz acceptarea de ctre animale).
Continut optim de grsimi n turt (ulei rezidual la 90% materie uscat): 17%
Continut maxim de glucosinolat n smnt (la 90% materie uscat): 18 mmol/kg
1

Continut maxim de glucosinolat n turt (la 90% materie uscat si 13,5 ulei rezidual): 20 mmol/kg
2

1
mmol glucosinolat reprezint aproximativ 0,45g
2
mmol/kg = mol/g

5.3.3 Factori care influenteaz calitatea produsului n morile descentralizate de ulei
Factorii care influenteaz productia de ulei din seminte de rapit si cea de turte rezultate n

Figura II.29. Factorii care influenteaz productia de ulei din seminte de rapit si cea de turte
rezultate n procesul de presare

91
procesul de presare, sunt prezentati n figura II.29.
Fluxul de materiale n procesul de presare la rece a semintelor de rapit
Bilantul de materiale al semintelor de rapit la presarea la rece
Distributia cantittii de materiale pe parcursul presrii la rece este prezentat n figura II.30.
Procentul total de ulei si turt de 8-12%, corespunde unui continut de ulei rezidual n turt de
12,7-17,7%.
Pre-tratarea semintei
Pentru a obtine o calitate superioar de ulei de uz tehnic (vezi 5.7 Standardizarea uleiului presat la
rece obtinut din seminte de rapit), n special cu un continut sczut de fosfor, este important
temperatura si umiditatea semintei.
Bilantul fosforului
Bilantul fosforului n procesul de presare la rece este prezentat n figura III.20.
Cnd are loc procesul de presare, cea mai mare parte din cantitatea de fosfor, care este
component a semintei, intr n compozitia turtei presate si nu a uleiului. Acest lucru este unul din
avantajele presrii la rece fat de procesul industrial de presare la cald a semintelor uleioase, unde
continutul ridicat de fosfor din ulei trebuie redus prin rafinare, cu costuri ridicate.
Prin procesul de purificare a uleiului se ndeprteaz o parte din cantitatea de fosfor si din acest
motiv operatiunea trebuie fcut corespunztor. Dac umiditatea semintelor este redus, randamentul
de ulei creste si continutul de fosfor scade. Totusi, capacitatea de productie scade si continutul de
solide creste.

Figura II.30. Distributia cantittii de materiale pe parcursul presrii la rece

92

n afar de aceste aspecte, n cazul procesrii unor seminte prea uscate, va creste consumul de
energie (tabel II.8.). O umiditate corespunztoare a semintelor va diminua frecarea dintre ele n timpul
procesului de presare, cantitatea de material ce trece prin instalatie va creste, iar randamentul de ulei va
scdea.
Tabel II.8.
Influenta umidittii semintelor asupra procesului de presare la rece cu o pres cu surub tip duz
Umiditatea seminelor :
Continut de fosfor
Cantitatea de seminte ce trece prin instalatie
Continut de particule
Randamentul de ulei
Necesar de energie

Sgetile din tabelul de mai sus reflect tendintele. Prin scderea umidittii apar rezultate
contrarii. Umiditatea semintelor ar trebui s fie ntre 6,5 si 7,5% de greutate. In acest domeniu, se
poate opera cu parametrii optimi: capacitate, randament de ulei, continut de fosfor si solide n uleiul
brut.
In tabelul II.9. este prezentat relatia dintre caracteristicile principalele si parametrii procesului
de presare la rece.

Figura II.31. Bilantul fosforului n procesul de presare la rece

93
Tabel II.9.
Relatia dintre cteva caracteristici principalele si parametrii procesului de presare la rece
Parametrii
Caracteristicile urmrite
RPM Umiditatea seminei Temperatura seminei
Continut de fosfor
Cantitatea de materie ce trece
prin instalatie

Continut de particule
Randament n ulei
Necesar de energie
n procesul de presare la rece a uleiului vegetal, urmtoarele valori trebuie permanent
echilibrate ntre ele:
maximizarea cantittii prelucrate de seminte
maximizarea randamentului de ulei
minimizarea procentului de solide n ulei
Sfrmarea semintelor nainte de presare d rezultate proaste, n special un continut crescut de
solide si de fosfor n uleiul vegetal. Numai n cazul nucilor si plantelor tropicale este necesar
zdrobirea lor la dimensiunea unei boabe de mazre. Unii productori de prese de ulei ofer
echipamente adecvate, ex. IBG Monforts. Pentru presele cu surub de mare capacitate ( >1000 kg
seminte/h) se recomand ca semintele s fie trecute prin valturi (n special n cazul semintelor de
rapit) pentru a se obtine un randament mai mare de ulei (vezi firma Reinartz). Morile cu valturi nu
sunt folosite, n mod normal, n cazul instalatiilor descentralizate de mori de ulei.
Pre-nclzirea semintelor ar trebui s se fac pn la 20
o
C. Nu se constat efecte pozitive prin
folosirea unei temperaturi mai mari pentru nclzirea semintelor, ci din contr - o crestere a
continutului de fosfor - n special la pre-nclzirea semintelor peste 60
o
C.
Unii productori de prese de ulei ofer unitti de recuperare a cldurii, preluate de la procesul
de presare a turtei si o dirijeaz la rezervorul de alimentare pentru nclzirea semintelor imediat nainte
de intrarea lor n pres (ex. Firma Straehle).
Schimbtorul de cldur va trebui s evite contactul direct dintre aerul cald si umed de la pres
si semintele reci, deoarece umiditatea semintelor va creste prin efectul de condensare. Dac semintele
sunt prea reci (< 10
o
C), randamentul de ulei va fi sczut ( o multime de seminte ntregi vor fi vizibile
n turta presat) si vor fi mai multe particule solide n ulei.
Semintele de floarea soarelui trebuie decorticate nainte de presare. Acest lucru reduce
deteriorarea instalatiilor, se constat un continut mai ridicat de ulei n turta presat si o reducere a
cantittii de cear n ulei.

94
Parametrii presei
Exist dou tipuri de prese cu snec pentru producerea de ulei vegetal presat la rece (figura
III.21) Diferentele sunt la snec si la tipul de orificii de scurgere a uleiului. Orificiile de scurgere pot fi
construite ca un filtru, ceea ce nseamn c mantaua presei este confectionat din bare metalice
apropiate unele de altele. Spatiul dintre bare formeaz orificiile de scurgere a uleiului care pot varia n
functie de tipul de seminte uleioase (vezi schemele din figura II.32). Turtele presate ies printr-o duz
reglabil sub form de discuri (un gen de chipsuri) (figura II.32a).
Sistemul de iesire a uleiului din alte tipuri de prese de ulei const din rnduri de orificii fcute
n special n tubul cilindrului. Turta presat este fortat s ias sub form de pelete printr-o duz
reglabil de la captul cilindrului (figura II.32.b).
Pentru a se evita obturarea orificiului de iesire a turtei presate, la unele tipuri de prese cu snec,
este necesar nclzirea acestei prti a presei. Aceast nclzire se recomand s fie ntre 60 si 80
o
C.
Cresterea temperaturii la orificiul de iesire a turtei presate va duce la un continut mai mare de fosfor n
ulei. Aceast temperatur are efect asupra temperaturii uleiului, care nu trebuie s treac de 40
o
C. O
temperatur mai sczut la orificiul de iesire a turtei presate va determina cresterea continutului de
particule solide n ulei.
Diametrul exterior al duzei si al orificiului duzei depinde de felul semintei. Diametrul optim al
duzei variaz ntre 6 si 8 mm. Cu un diametru de 6 mm si o temperatur de 60
o
C a duzei si cu o
umiditate sczut a semintelor, se va diminua continutul de fosfor n ulei. In aceste conditii este ns
posibil aparitia riscului de obturare a duzei. Semintele preseaz cu o fort mai mare orificiul mic de
evacuare a turtei, randamentul de ulei creste, iar capacitatea de prelucrare descreste.
Un parametru important n procesul de presare a uleiului este uleiul rezidual din turta presat.
O valoare sczut a acestuia de pn la minimum 10% este posibil printr-o presare foarte puternic si
indic un procent ridicat de ulei obtinut (pn la 38%). O presare mai puternic n cazul preselor cu

Figura II. 32. Tipuri de prese cu snec

95
duze este obtinut prin micsorarea diametrului duzei. Pentru cresterea presiunii la o pres cu filtru este
necesar ajustarea orificiului de iesire a turtei si schimbarea segmentelor de separare ale surubului.
Cnd cantitatea de materie introdus n instalatie este redus (ex. Viteza de rotatie a surubului
este redus), randamentul de ulei creste, dar creste si continutul de particule solide n ulei. Reciproc,
cnd creste cantitatea de materie introdus n instalatie, randamentul de ulei este redus si continutul de
particule solide n ulei scade. Este posibil s se gseasc un compromis optim n functie de scopul
urmrit cu ajutorul unei prese cu surub reglat prin numrul de rotatii. Aceast pres permite, de
asemenea, presarea unei game largi de seminte uleioase. Viteza optim de rotatii a surubului este ntre
20 si 50 rpm. In aceast gam de rotatii, este nevoie de un consum minim de energie. Cu ct este mai
mare cantitatea de seminte ce trece prin instalatie cu att trebuie s fie mai mare si capacitatea de
purificare a instalatiei de ulei. O dat cu cresterea productiei de ulei, creste si cantitatea total de
particule solide din ulei.

5.3.4. Aspecte economice
n tabelul II.10. sunt prezentate costurile de productie ale uleiului obtinut din seminte de rapit
n trei exemple de mori de ulei cu presare descentralizat la rece cu capacitti de 15 kg, 130 kg si 750
kg/h.
Tabel II.10.
Costurile productiei de ulei de rapit n morile de dimensiuni mici
Suprafata culturii de
rapit
Pn la aprox. 40 ha Pn la aprox. 350 ha Pn la aprox 2000 ha
Capacitate instalatie 15 kg/h 130 kg/h 750 kg/h
Randament ulei 31 kg ulei/100 kg
seminte
33 kg ulei/ 100 kg
seminte
33 kg ulei/ 100 kg
seminte
Productie de ulei 4,65 kg/h 42,9 kg/h 247,5 kg/ h
Investitie n DKK 57.000 912.000 4.332.000-
Timp de operare
n ore/an
1000 4000 7500 4000 7500 4000 7500
Costuri de productie
DKK/ kg ulei curat

ntretinere/reparatii 0,023 0,023 0,023 0,023 0,023 0,023 0,023
energie electric 0,080 0,080 0,080 0,080 0,080 0,080 0,080
salarii 0,342 0,342 0,342 0,220 0,220 0,384 0,205
Costuri fixe DKK/kg
ulei curat
1,839 0,460 0,247 0,771 0,414 0,673 0,357
Costuri de conversie
(DKK/L ulei din
semine de rapi)
2,101 0,832 0,635 1,007 0,676 1,068 0,612


96
Toate datele se bazeaz pe condiii i preuri germane la nivelul anului 1997!
Prima instalatie cu o capacitate de 15 kg seminte/h, este moara de ulei W. Koenig din
Weiherhof n apropiere de Empfingen, a doua cu o capacitate de 130 kg/h este moara de ulei W.
Unsoeld n apropiere de Herrenberg, iar a treia cu capacitatea de 750 kg/h este moara de ulei
particular n apropiere de Ufenheim.
Sunt luate n calcul diferite preturi si ore de operare. Costurile anuale aferente instalatiei sunt
de aproximativ 15% din investitie, pentru piesele de schimb si pentru ntretinere sunt de 7,6 DKK/t
seminte folosite si la un necesar energetic de aproximativ 35 kWh/t seminte 26,6 DKK sunt
comercializate.
Timpul de lucru necesar este de : 20 de minute/zi de lucru, la o instalatie de 15 kg, ceea ce
nseamn 38 DKK. La o instalatie de 130 kg, este de 1 or/zi, deci la 230 DKK; iar la morile mari este
de om an pentru un specialist, lundu-se n calcul 300.000 DKK.
Costurile de procesare pot fi calculate ntre 0,66 si 0,74 DKK per kg de ulei de rapit purificat
pentru o perioad de operare a instalatiei de 7.500 ore/an. Costurile de conversie cresc semnificativ cu
aproximativ 1,14 DKK per kg ulei n cazul unei instalatii n care se opereaz 4.000 ore/an. Utilizarea
redus a instalatiei duce la costuri de transformare asa de ridicate nct ele pot fi compensate numai
printr-un pret corespunztor, ridicat al uleiului (productie de ulei alimentar, ulei pentru aplicatii
speciale).
Costul materiei prime este de 1,37 DKK/kg ulei, n conditii optime (pretul semintelor de rapit
106 DKK/100 kg si pretul turtei presate 95 DKK/100 kg turt)
si 3,68 DKK/kg ulei n conditii nefavorabile (171 DKK/100kg seminte de rapit si doar 76 DKK/100
kg turt presat de rapit.
Este ntotdeauna mai eficient cnd turta presat este recuperat de productorul de seminte de
rapit si folosit ca furaj pentru animalele din propria sa ferm. Atunci profitul poate fi calculat n
functie de valoarea proteic a turtei de rapit. Valoarea turtei este mai mare cnd substituie hrana
reprezentat de boabele de soia provenite din import.
Fortele de piat pot produce modificri neprevzute n pretul semintelor de rapit, a uleiului si
a turtei presate. Din aceast cauz este important s se demonstreze c ambele (att turta ct si uleiul)
pot fi produse sub pretul pietei. Costurile materiilor prime pentru o moar de ulei n conditiile redate
mai jos reprezint aproximativ 75% din costurile totale.
Repartizarea costurilor de prelucrare ntr-o moar de ulei descentralizat, fr costurile
materiilor prime, sunt prezentate n figura II.33.

97
5.3.5. Exemple de moar de ulei complete
Moara Gueltsteiner
Capacitatea de productie de ulei vegetal: 700 t ulei/an
Componenta instalatiei
Rezervor de depozitare a semintelor 3000 m
3

Separator magnetic
Pre-nclzitor al semintelor (pn la max. 20
o
C)/ Unitate de recuperare a cldurii de la
operatiunea de presare a turtei
Pres cu snec, REINARTZ, tip AP 14 cu o capacitate de 300-320 kg seminte/h
Rezervor de depozitare intermediar de 3000 L, cu unitate de omogenizare
Pomp cu surub
1. Filtru pres cu camer, SCHENK tipul KFP 470-20-18 (pentru ulei tehnic)
2. Filtru pres cu camer, SCHENK umplut cu rumegus (pentru ulei alimentar)
Rezervor de depozitare de 54 m
3

Perioad de operare anual: 7000 8000 h
Om-ore necesare pe zi: 1 h (20 min. pentru curtirea manual a filtrului)
Investitii: DKK 1.520.000 ( 1.102.000 DKK pentru instalatie si 418.000 DKK pentru investitii
n constructii )

Figura II.33. Moar de ulei cu o capacitate de 750 t seminte/an: costurile de prelucrare
133 DKK/100 kg seminte de rapit si 5000 h/an timp de operare, investitie 1,2 Milioane DKK.

98
Costuri de ntretinere: 1,14 DKK /t de smnt pe o perioad de 4 ani
Necesar de energie: 138 kWh/t ulei filtrat
Oberes Werntal Oelfruchtmuuehle
Capacitatea de productie a instalatiei de ulei vegetal: 8,5 t seminte/zi si
2,83 t ulei vegetal/zi
Componenta instalatiei:
Carcas
Rezervor siloz pentru semintele uleioase
Pres cu surub tip REINARTZ, AP 14 cu o capacitate de 330 360 kg seminte/h
Filtru 1: SCHENK, tip Niro 490 B, 5 m
Rezervor de ulei curat
Conducte, pompe
Operatiuni desfsurate pe parcursul unui an:
- Dependente de anotimp, n crestere total n ultimii ani
- Pe perioada recoltrii: 24 h/zi
Om ore necesare: 2 ore/zi
- 1ore/zi pentru curtirea manual a celor dou filtre
Investitii: 1.900.000 total DKK
Produse: 2/3 ulei vegetal ne-alimentar, 1/3 ulei comestibil,
turte furajere
Moar de ulei Plankstetten pentru colectiviti mici
Capacitatea total a instalatiei: (700 t ulei vegetal/an)
Productie actual:
1200 t seminte de rapit/an (9 t seminte/zi)
400 t ulei vegetal/an
800 t turt de rapit/an
Componenta instalatiei:
Rezervor de stocare a semintelor ( capacitate pentru 2 zile);
Filtru scuturtor pentru ndeprtarea pietrelor, buctilor metalice, diferitelor prti de plant (
dimensiunea ochiurilor de 3 mm);
Pres de ulei REINARTZ AP 14 cu o capacitate de 330 360 kg seminte/h;
Rezervor de stocare intermediar, izolat, cu agitare (pentru evitarea sedimentrii particulelor; o
bun amestecare necesar pentru filtrare); nclzirea rezervorului pentru ca temperatura

99
uleiului s fie de cel putin 35
o
C, necesar procesului de filtrare; procesul de filtrare ncepe prin
pomparea n circuit nchis a uleiului brut, timp de 30 de minute, pentru a crea o membran de
filtrare extrafin;
Filtru tip AMA FILTER ( cu capacitate dubl fat de pres, n vederea unei dezvoltri
ulterioare), cu curtare automat cu aer comprimat a filtrului;
Compresor pentru curtarea filtrului;
Rezervoare de stocare a uleiului vegetal pur;
Conducte si pompe pentru ulei.
Operatiuni desfsurate pe parcursul unui an: 300 zile/an, 12h/zi,
total 3600 h/an
Om ore necesare: 1or/zi
Necesarul energetic: pentru 370kg seminte/zi 12-15 kWh (cu filtrare) pentru a obtine 125,8
kg ulei/h, cu randament de 34%;
95-119 kWh/t ulei filtrat;
Investitii: presa de ulei: 490.000 DKK
Filtru : 450.000 DKK
Total: aproximativ 1.900.000 DKK
Moara este proprietatea a circa 100 fermieri si este instalat la o companie de depozitare a
semintelor.
ntretinere: de la punerea n functiune a prelucrat circa 5000 t de seminte, fr schimbare de
piese si numai cu schimbarea uleiului de la pres.
Schema unei mori de ulei Plankstetten este prezentat n figura II.34.
Exemplu de investiie pentru o instalaie descentralizat de ulei
Un exemplu de moar complet de ulei este moara Gltsteiner a crei instalatie este prezentat
n figura II.35. Prtile componente ale instalatiei sunt:
1. Siloz pentru depozitarea semintelor de rapit (neinclus n preul complet !.,)
2. Separator magnetic,
3. Rezervor tampon de depozitare, aproximativ 5 m
3
,
4. Unitate de prenclzire a semintelor (pn la maxim 20
0
C)/ Unitate de rcire a turtei presate,
5. Pres de ulei cu snec pentru 150 kg seminte/or, 300 kg seminte/or sau 500 kg seminte/or,
6. Recuperator de cldur de la turta presat si ventilator,
7. Rezervor de depozitare a turtei de la pres (nu este inclus n pre !),
8. Rezervor pentru uleiul brut (aprox. 3000 4000 L) cu unitate de amestecare de 1,5 kW,

100

9. Sistem de filtrare: ori un filtru pres cu camer (semiautomat) cu pomp cu piston sau un filtru
total automat (filtru Niagara) pentru instalatii cu capacitate de 300 500 kg seminte/h; necesit
un compresor n plus pentru curtare automat,
Filtru pres cu camer semiautomat este inclus n pre !
10. Rezervor pentru uleiul curat ( de ex. de 20 m
3
, din otel inoxidabil V2A).
Preturi recomandate:
Instalatie complet cu o pres snec la o capacitate de 150 kg seminte/h aprox. 570 000 DKK
Costurile suplimentare, care depind de situatia locale, sunt necesare pentru:
- instalatii, amenajarea cldirii
- benzi de transport, conducte pentru transportul semintelor, turtelor si uleiului

Figura II.34. Schema morii de ulei Plankstetten

101

5.4. Prese pentru semine uleioase
Diferenta dintre diferite prese cu snec pentru presarea la rece a semintelor uleioase este la
dispozitivul de iesire a uleiului din pres. Aceast diferent are efect asupra tipului de snec si a
dispozitivului de iesire a turtei din presa de ulei.
Exist dou tipuri principale de dispozitive la presele de ulei:

Figura II.35. Moar complet de ulei Gltsteiner

102
Tipul cu carcas perforat
Schema presei cu cilindru perforat este prezentat n figura II.36.
Dispozitivul de evacuare a uleiului are forma unor orificii n carcasa presei. Semintele creaz o
presiune crescnd n directia capului presei. Uleiul din seminte este extras prin presare n
apropierea orificiilor de iesire si directionat spre ele. Perforatii speciale n interiorul tubului
mpiedic rotirea turtei presate/amestecului de seminte concomitent cu surubul. Altfel, n-ar
avea loc miscarea de naintare. Turta este presat cu ajutorul duzelor variabile si se transform
n pelete. Majoritatea tipurilor de duze sunt nclzite pentru a se evita blocarea turtei presate.
Exist tipuri de cilindrii perforati pentru capacitti mici (pn la aproximativ 100 kg
seminte/or).
Modificrile presei pentru trecerea la alt tip de seminte se fac prin schimbarea duzei si vitezei
de rotatie
Mai usor de curtat si modificat dect o pres cu filtru
Tipul cu filtru
Schema presei cu filtru este prezentat n figura II.37.
Evacuarea uleiului se face prin filtre. Filtrele sunt montate ntre barele reglabile n rosturile lor.
In cea mai mare parte, toat lungimea presei const din filtre. Diametrul surubului este mai mare. Turta
presat iese din pres sub form de plci.

Figura II.36. Presa cu snec cu carcas perforat

103

Diametrul surubului (snecului) este diferit pe lungimea acestuia pentru a se obtine mrirea
presiunii asupra semintelor. Modificarea diametrului poate fi fcut de cteva ori pe surub. In timp ce
semintele trec prin pres, uleiul este directionat spre filtru, care nconjoar spatiul unde are loc
presarea. Dimensiunea presei poate fi modificat pentru a presa mai puternic semintele.
Unele instalatii pot ndeprta cldura care se dezvolt n jurul filtrelor printr-un rcitor cu ap.
Pentru presarea ctorva tipuri de seminte uleioase, este necesar modificarea dimensiunii orificiilor
barelor filtru, pe unde iese uleiul pentru a obtine un randament optim de ulei vegetal. La unele tipuri de
prese cu filtru este posibil schimbarea unor segmente ale surubului n scopul modificrii comprimrii
semintelor. Alti furnizori ofer suruburi speciale. Dimensiunea presei si viteza de rotatie trebuie s fie
modificate n functie de sortimentul semintelor presate. Presele cu filtru exist ntr-o gam larg de
capacitti de la aproximativ 15 la 2000 kg seminte/h.

5.4.1. Echipament de pretratare a semintelor
Cimbria A/S
Conduct magnetic
Tip MR 100 Capacitate 6 t seminte/h
Pret 11.400 DKK
Firma produce de asemenea o gam larg de sisteme de curtat seminte si de prese cu surub
(vezi CIMBRIA SKET)

Figura II.37. Schema presei cu filtru

104
La Mecanique Moderne
Dispozitiv de curtat seminte
Tip Curtitor rotativ cu ciclon exterior Capacitate pn la 1000 kg seminte/h
Putere motor 0,37 kW
Putere ventilator 0,75 kW
Pret 59 900 DKK
Not: Semintele sunt expuse ntr-un strat uniform si sunt suflate cu aer. Proportia de reziduuri usoare
ndeprtat este stabilit prin modificarea intensittii ventilatiei. Semintele intr ntr-un cilindru rotativ
a crui perforatii las semintele s ias si retine impurittile mari care ies pe la captul cilindrului.
Curtitorul ndeprteaz reziduurile usoare si separ semintele sparte si impurittile mari, de semintele
curtate. O aspirare cu actiune dubl urmat de trecerea semintelor prin cilindrul rotativ efectueaz
aceast operatie. Utilizarea de site cu perforatii de diferite dimensiuni confer acestui echipament
posibilitatea de a fi aplicat pentru toate tipurile de seminte si la toate capacittile.
n tabelul II.11. sunt prezentati productorii de prese pentru obtinerea la rece a uleiului din
seminte. Tabelul este ordonat dup preturile unittilor. n el nu este inclus firma Cimbria Sket,
deoarece aceasta nu au furnizat informatii despre pret.
5.4.2. Productori de instalatii de presare pentru obtinerea uleiului
ABC Hansen A/S
Pres cu snec
Pres de ulei 80 kg seminte de floarea soarelui/h 54.200, DKK
Pres de ulei 300 kg seminte de floarea soarelui/h (18 kW, 380 V trifazic,
Viteza axului 50 RPM, presiunea de lucru este reglabil)
286.900 DKK
Presa asigur presarea la rece a uleiului de floarea soarelui, in, canola (seminte de rapit),
dovleac, arahide, soia, copra (miezul uscat al nucii de cocos), smburi de palmier, jojoba,
smburi de caise si de piersici etc.;
Coeficient de extractie a semintelor de floarea soarelui decorticate 30-35%, n functie de
materia prim;
Decorticarea este necesar n cazul presrii semintelor de floarea soarelui;
Se recomand decorticarea semintelor de rapit nainte de a fi presate;
Echipamentul este fabricat n Africa de Sud (MALETSATSI virgin oil industries (PTY) LTD)
Sistemul electric asigur operatiuni semi-automate.
Echipamentul complet al instalatiei
Curtitor de seminte cu magnet 38.250 DKK

105
Suflant si elemente de conditionare 12.750 DKKok
Moar pentru turte si transportor 4 kW 24.000 DKK
Pre-filtru 80 kg/h 39.850 DKK
Pre-filtru 300 kg/h 57.380 DKK
Filtru fin 80 kg/h 47.820 DKK
Filtru fin 300 kg/h 57.400 DKK
Siloz 50 m
3
54 200 DKK
Tabel II.11.
Productori de prese pentru obtinerea uleiului presat la rece
Firma Tipul presei
Capacitate
[kg semine/h]
Putere
[kW]
Greutate
[kg]
Pre
[DKK]
Tby 40a 8 -16 1,1 60 20 100
IBG Monforts KOMET CA 59 G 5 - 8 1 55 24 966
Karl Strhle SK 60/1 15 3 135 25 855
Swea Snec dublu 30 1,5 34 500
Heizomat Heizopress 10 0,55 27 200
Tby 55 20 -36 1,5 90 35 700
KEK P 0015 15 30 2,2 165 37 734
Karl Strhle SK 60/2 30 3 194 43 502
ABC Hansen 80 80 54 200
IBG Monforts KOMET D 85 1G 10 25 1,5 210 58 520
Tby 70 40 60 2,2 122 63 770
Reinartz AP 08 30 40 4 79 040
IBG Monforts KOMET DD 85 G 20 50 3 260 89 262
Tby 90 80 108 4 187 89 860
La Mecanique Moderne MBUL 20 10 100 7,5 94 300
Frandsen Ecotec 40 1 100 100 000
KEK P 0101 100 7,5 1080 122 240
Reinartz AP 10/6 70 100 7,5 124 640
De Smet Rosedowns Mini 100 100 110 7,5 146 556
IBG Monforts KOMET S 120 F 70 100 7,5 550 150 100
Karl Strhle SK 130/3 150 7,5 750 152 000
De Smet Rosedowns Mini 200 200 15/22 199 000
Reinartz AP 12 160 200 15 221 160
ABCHansen 300 300 18 286 900
Karl Strhle SK 190/1 300 22 3000 311 600
Reinartz AP 14/22 220 300 22 323 000
La Mecanique Moderne MBU 75 25 300 18,5 343 600
KEK P 0350 360 450 22 4000 453 720
Reinartz AP 14/30 400 500 30 471 200
Karl Strhle SK 250/1 500 30 4500 478 800
La Mecanique Moderne MBU 130 - 75 650 55 660 800
La Mecanique Moderne MBU 260 - 125 1000 90 749 000
Reinartz AP 15/45 700 900 45 931 000
Reinartz AP 25/110 1]500 1800 110 1 653 000
Pomp de noroi 1 920 DKK
Pomp de nalt presiune 7 970 DKK

106
Sistem de conducte 80 kg/h 4 000 DKK
Sistem de conducte 300 kg/h 7 970 DKK
Decorticator de seminte de floarea 21.700 DKK
soarelui 80 kg/h
Decorticator de seminte de floarea 57.400 DKK
soarelui 300 kg/h
Container de depozitare 3 m
3
12.750 DKK
Rezervor de plastic cu suport 10 000 L 9.400 DKK
Instalatia complet
Sistemul principal de presare a semintelor de floarea 253.100 DKK soarelui 80 kg/h:
Sistemul principal de presare a semintelor de floarea 710.400 DKK
soarelui 300 kg/h:
Sistemul de presare si de depozitare a uleiului de 850.000 DKK
floarea soarelui 300 kg/h:
Sistemul de presare si depozitare a uleiului de 1.307.700 DKK floarea soarelui
600kg/h:
Sistemul de presare si depozitare a uleiului de 2.544.000 DKK
floarea soarelui 1200kg/h:
Cimbria SKET GmbH
Pres cu snec
Tip KP 15 Capacitate 250 330 kg seminte/h
Ulei rezidual n turt 10 15 %
Putere 15 kW
Greutate aprox. 2 t
Not:
- presa cu snec este prevzut cu nclzire si rcire pentru a evita pierderile de pornire si
supranclzirea,
- snec si piese de schimb foarte rezistente,
- cadru de pres solid,
- transmisie prin curea trapezoidal si cu roti dintate cilindrice,
- set de unelte pentru toate presele CIMBRIA SKET disponibil contra unei sume suplimentare,
- instalatie de distributie electric care poate fi furnizat contra unei sume suplimentare.
Cerinte referitoare la seminte:
- continutul de materie contaminant si strin s nu depseasc 1%,

107
- semintele care vor fi prelucrate s nu contin particule feromagnetice sau pietre.
Continut de ulei : 20 50%,
Continut de ap: 5 7%,
Temperatura semintelor: 15 25
o
C.

Tip KP 21 Capacitate 1 t seminte/h
Putere 77 kW
Greutate aprox. 7,5 t
Not:
- snec cu alimentator cu vitez variabil,
- snec cu piese de schimb foarte rezistente,
- cadru de pres solid,
- set de unelte pentru toate presele CIMBRIA SKET disponibil contra unei sume suplimentare,
- instalatie de distributie electric care poate fi furnizat contra unei sume suplimentare.
Cerinte referitoare la seminte:
- continutul de materie contaminant si strin s nu depseasc 1%,
- semintele care vor fi prelucrate s nu contin particule feromagnetice sau pietre.
Tipul de seminte: seminte de rapit si seminte decojite de floarea soarelui,
Continut de ulei : 39 46%,
Continut de ap: 6 7%,
Temperatura semintelor: 20 30
0
C.
De Smet Rosedowns Limited
Pres cu snec
Tip MINI 100 Capacitate 100 110 kg seminte rapit/h
Randament de ulei ~ 32 %
Procent de substante solide n ulei 6 9% din volum
Continut de ap n ulei <0,2%
Putere 77 kW
Pret 131.760 DKK
Motor electric 7,5 kW 14.800 DKK
Not:
- datele tehnice ale procesului corespund semintelor de rapit cu un continut de 42% ulei,
continut de 6 8% ap si care au fost destul de curate,
- presa poate functiona si cu un motor diesel HATZ n locul unui motor electric.


108
Tip MINI 100 Capacitate 200 kg seminte/h
Ulei rezidual n turt 12 - 14 %
Randament de ulei ~ 30 %
Pret 178.960 DKK
Motor electric 15 kW 20.412 DKK
Frandsen Ecotec ApS
Pres cu snec.
Tip 40 1 Capacitate 95 115 kg seminte/h
35 42 L ulei vegetal/h
Ulei rezidual n turt ~ 11 - 12 %
Viteza 15 80 rpm
Pret 100.000 DKK
Heizomat GmbH
Pres cu snec
Tip Heizopress S1 Capacitate pn la 10 kg seminte/h
Putere motor 0,55 kW
Viteza 0,48 rpm
Pret 27.200 DKK
IBG Monforts GmbH & Co.
Pres cu snec
Tip Capacitate (kg seminte/ore) Puterea motorului (kW) Pret (DKK)
CA 59 G 5 - 8 1,1 24.970
D 85 IG 10 25 3 58.520
DD 85 G 20 50 3 89.262
S 120 F 70 100 7,5 150.100
Not:
- toate presele cu snec pot fi livrate att cu motor diesel sau electric, ct si cu actionare manual
- presa cu dublu snec DD 85 G este livrat cu dou snecuri separate pentru fiecare pres, pentru
presarea diferitelor tipuri de seminte
- presa cu snec D 85 1G este livrat cu dou snecuri separate pentru presarea optim a
diferitelor tipuri de seminte oleaginoase
Filtru cu plci (filtrare prin hrtia de filtru)
Model 20 x 20 Capacitate 20 60 L ulei brut/h
Pomp de alimentare 380 V
Greutate 70 kg
Pret 47.500 DKK
Model 20 x 40 Suprafata filtrului 0,16 3,2 m
2

Capacitate 120 240 L ulei brut/h
Greutate 160 kg
Pomp de alimentare 380 V
Pret 85.500 DKK
Hrtii de filtru (100) 1500 DKK

109
Centrifug
- din anul 2000 si pn n prezent este posibil s se obtin o nou centrifug produs de IBG
Monforts pentru purificarea uleiului vegetal brut direct dup presare,
- avantaje: - nu exist probleme cu blocarea filtrului si este mai usor de operat,
- separ toate particulele mai mari de 5 m.
Capacitate: pn la 500 L ulei/or
Pret: ~ 95 114.000 DKK
Karl Strhle GmbH & Co. KG
Pres cu snec
Tip Capacitate (kg seminte rapit/h) Pret (DKK)
SK 60/1 15 25.855
SK 60/2 2 x 15 43.500
SK 130/3 150 152.000
SK 190/1 300 311.600
SK 250/1 500 478.800
KEK Egon Keller GmbH & Co.
Pres cu snec
Tip KEK - P0015 Capacitate 20 kg seminte de rapit
Ulei rezidual n turt 15%
Puterea motorului 2,2 kW
Turatie 13 79 rpm
Pret 30.210 DKK
Tablou electric de comand 7.524 DKK
Tip KEK - P0101 Capacitate 100 kg seminte de rapit/h
Ulei rezidual n turt 12 %
Puterea motorului 7,5 kW
Turatie 36 rpm
Pret 110 090 DKK
Tablou electric de comand 12 160 DKK
Tip KEK - P0350 Capacitate 400 - 550 kg seminte de rapit/h
Ulei rezidual n turt 10 - 12%
Puterea motorului 22 kW
Turatie 36 rpm
Pret 431.300 DKK
Filtru cu plci
Tip KEK - P0350 Capacitate 10 cadre de filtru 250 x 250 mm,
membrane de bumbac pentru filtru,
pomp cu roat dintat cu motor
electric 0,12 kW, sistem de conducte
Volumul turtei de filtrare 0,01m
3

Pret 29.260 DKK

110
La Mecanique Moderne
Pres cu snec
Tip MBUL 20 10 Capacitate 100 kg seminte/h
Putere 7,5 kW
Greutate 880 kg
Pret 94.300 DKK

Filtru cu plci propus pentru aceast pres cu
snec: Tip FILHA8P
Capacitate 40 L ulei brut/h
Pomp 0,37 kW
8 filtre cu plci, racord si conducte
Pret 31.718 DKK
Tip MBUL 75 25 Capacitate 300 kg seminte/h
Putere 18,5 kW
Pret 343.600 DKK

Filtru cu plci propus pentru aceast pres cu
snec: Tip FILHA16P
Capacitate 100 L ulei brut/h
Pomp 0,37 kW
16 filtre cu plci, racord si conducte
Pret 49.340 DKK

Maschinenfabrik Renartz GmbH & Co.KG
Pres cu snec
Tip Capacitatea (kg seminte/h) Motoreductor (kW) Pret (DKK)
Model AP 08 30 40 4 79.040
Model AP 10/06 70 100 7,5 124.640
Model AP 12 160 200 15 221.160
Model AP 14/22 220 300 22 323.000
Model AP 14/30 400 500 30 471.200
Model AP 15/45 700 900 45 931.000
Model AP 25/110 1500 - 1800 110 1.653.000

SWEA Produktion A/S
Pres cu snec
Caracteristici tehnice Capacitate 30 kg seminte/h
Ulei rezidual n turt aprox. 21% (seminte rapit)
Putere motor 2,2 kW
Necesar de energie aprox. 125 kW/t ulei
Pret 34.500 DKK


111
Skeppsta Maskin AB
Prese cu snec
Tip 40a Capacitate 8 16 kg seminte/h
Putere motor 1,1 kW
Pret 20.100 DKK
Pret snec de rezerv 1 540 DKK

Tip 55 Capacitate 20 36 kg seminte/h
Putere motor 1,5 kW
Pret 35.700 DKK
Pret snec de rezerv 3.100 DKK

Putere motor 2,2 kW
Pret 63.770 DKK
Pret cu motor HATZ 58 633 DKK

Putere motor 4,0 kW
Pret 89.860DKK
Pret snec de rezerv 1 540 DKK

5.5 Purificarea uleiului obinut din plante
Uleiul vegetal, dup presarea la rece, contine particule solide n proportie de 1-13%, n functie
de felul semintelor si conditiile de presare. Prin sedimentare, filtrare sau centrifugare uleiul crud se
poate purifica. De asemenea, este posibil o operatie combinat de sedimentare urmat de filtrare sau
centrifugare. n cazul folosirii uleiului n procese tehnice, este necesar purificarea acestuia de toate
particulele mai mari de 5 m.
Intre procesul de presare si cel purificare nu trebuie s fie o perioad mai lung de 3 luni. Cnd
uleiul n-a fost depozitat n conditii optime, din cauza unei oxidri naintate este posibil s apar o serie
de probleme la filtrare.
Sedimentarea
Sedimentarea este modul cel mai simplu si ieftin de purificare a uleiului, folosindu-ne de
gravitatia pmntului. Purificarea prin sedimentare se recomand numai pentru instalatiile cu
capacitate mic de procesare de maximum 1 t de seminte/zi si de 200-300 L ulei/zi.

112
Din consideratii de spatiu si timp nu se recomand folosirea unui sistem de sedimentare pentru
capacitti de procesare mai mari.
Dezavantajul procesului de sedimentare este pierderea unei mari cantitti de ulei n sediment.
Filtrarea si centrifugarea sunt solutii mai bune pentru extragerea unei cantitti mai mari de ulei dup
procesul de purificare.
Urmtorul sistem de sedimentare (figura II.38.) lucreaz dup principiul decantrii. In fiecare
rezervor (etap de sedimentare) uleiul trebuie s stea 2-4 zile la o temperatur ambiant de 20 grade C.
Din acest motiv volumul rezervorului trebuie s asigure preluarea zilnic a mai multor sarje de ulei
brut. Perioada de sedimentare depinde de temperatur din cauza cresterii rapide a viscozittii la
temperaturi sczute . Temperaturi mai sczute nseamn o perioad mai lung de sedimentare.
Dimensiunea sistemului de conducte dintre rezervoare ar trebui s fie de cel putin 20-30 mm pentru a
se evita curgerea rapid si a mentine sczut posibilitatea de aparitie a turbulentelor.

O solutie pentru a mentine sistemul de sedimentare n conditii de lucru continue ar fi
urmtoarea: sedimentul de la partea inferioar a rezervorului poate fi dirijat spre un recipient de
separare. Din rezervor, sedimentul poate fi evacuat cu o pomp. Pentru aceast pompare se recomand
montarea unei conducte ntre rezervor si recipientul de separare pentru a se evita pierderea de ulei.

Figura II.38. Sistem de purificare prin sedimentare si filtru fin

113
Altfel veti curta rezervorul ntrerupnd procesul de producere a uleiului printr-un sistem mult mai
simplu.
Sedimentul poate fi filtrat pentru a avea pierderi ct mai mici de ulei. El constituie si un bun
furaj cu un continut mai mare de grsimi dect turta de la pres.
In conditii optime, sedimentarea nltur toate particulele mai mari de 8 m din uleiul crud. Din
aceast cauz uleiul vegetal, dup sedimentare trebuie purificat cu un filtru de sigurant (e.g. filtru sac
sau un filtru fin) pentru a putea fi folosit drept carburant de masini. Sistemul de sedimentare n
rezervor este realizat, de cele mai multe ori, de procesatori.
Centrifugarea
Acest mod de purificare foloseste forta centrifugal si este o sedimentare mult mai rapid. In
purificarea uleiului de msline se folosesc decantoare si separatoare, uneori n combinatie. Tipul lor
este ales n functie de continutul de particule solide din ulei si de dimensiunea particulelor. Deoarece
viscozitatea uleiului vegetal, n procesul de centrifugare, este la fel de important ca si n cazul filtrrii,
ea trebuie verificat nainte de alegerea metodei de purificare. Unii furnizori ofer o unitate special de
prenclzire pentru atingerea unei viscozitti sczute .
Filtrarea
n procesul de filtrare, uleiul crud este trecut printr-o membran unde se retin impurittile.
Materialele din care este confectionat membrana sunt testuri, hrtie si metal. Diametrul porului
membranei este ales astfel, nct s fie putin mai mare la filtrele cu plci, filtrele cricket sau filtrele-
cartus pentru a se evita colmatarea lor. Din aceast cauz, n prima etap de filtrare, particulele mai
mari trec prin filtru pn cnd formeaz o membran suplimentar. Aceast membran suplimentar de
particule asigur o filtrare mai fin. Astfel, unele unitti de filtrare opereaz pe perioade scurte de timp
ntr-un ciclu anterior de filtrare nainte de nceperea propriu-zis a procesului de filtrare (vezi exemplu
morii de ulei Plankstetten: se pompeaz 30 minute uleiul crud ntr-un circuit prin filtrul cricket
nainte de nceperea propriu-zis a operatiunii de filtrare).
Temperatura uleiului vegetal este foarte important. La temperaturi sczute (sub 10 grade C),
se va produce o oarecare cantitate de glicerin din ulei care va colmata repede filtrul. De asemenea la
temperaturi mai joase trecerea uleiului prin filtru se va ngreuna. Din cauza viscozittii ridicate, se
recomand filtrarea uleiului vegetal la cel putin 20 - 30 grade C, dar s nu depseasc 60
0
C din cauza
unei oxidri naintate si a scderii capacittii de depozitare a uleiului purificat.

Schema de functionare a unui filtru cu plci
Schema de functionare a unui filtru cu plci este prezentat n figura II.39.

114
Membrana filtrului este confectionat din materiale cum ar fi polipropilena (PP), bumbacul,
poliesterul (PE) sau hrtia n cazul filtrelor cu plci sau a filtrelor cu camer. Suplimentar pe
membran se poate lipi hrtie pentru a realiza mai usor purificarea.
Pentru toate tipurile de filtru este important capacitatea de retinere a impurittilor. Un volum
mare de sedimente permite o perioad mai mare de operare nainte ca filtrul s fie curtat sau chiar
nlocuit.
Filtrele cu plci sunt flexibile si pot fi mrite, n cazul unor capacitti crescute, prin adugarea
unor rame de filtru suplimentare. Acest tip de filtru este mult aplicat n industria alimentar (ex. n
productia de bere, vin). ndeprtarea turtei de pe filtru poate fi manual sau automat. Pentru
ndeprtarea manual a turtei trebuie planificat, zilnic, aproximativ o jumate de or de munc. n
cazul filtrelor cu plci, turta de pe filtre contine ulei n proportie de 35 pn la 50%. Se obtin 2-4 kg de
turt de filtru prelucrnd 100 kg de seminte de rapit.
Firma Schenk a recomandat, pentru propriile filtre cu plci, un continut optim de particule
solide n uleiul crud de 5%. Intervalele de purificare vor fi mai scurte la un continut mai mare de
impuritti a uleiului. Altfel, dac particulele solidele sunt mai putine, turta de filtru se va forma mai
greu.

Figura II.39. Schema de functionare a unui filtru cu plci

115
Filtrele sac sunt construite din materiale netesute ca polipropilena creia i se d forma unui sac.
Uleiul crud este introdus n acest sac si este filtrat prin orificiul de jos, prin actiunea fortei
gravitationale sau a unei presiuni. Sacul se umple cu particule filtrate si este apoi golit.
Filtrul cartus contine un set de cartuse asezate ntr-un sasiu. Unele dintre ele pot fi curtate, dar
timpul necesar acestei actiuni ar trebui comparat cu pretul unui nou set de cartuse.
Filtrele cricket, filtrele cu cartus si cele cu cartuse verticale se curt automat, utiliznd aer
comprimat. Sistemul de evacuare a turtei actioneaz automat. Este necesar un compresor suplimentar.
Filtrele fine, care se folosesc dup sedimentare au dimensiunea ochiului de plas de 5 m, si
pn n prezent nu au fost splate. Ele sunt de unic folosint. n cazul filtrelor fine, este bine s se
aib n vedere pretul elementelor unui filtru. Capacitatea de retine a sedimentelor este important n
calcularea timpului de exploatare a filtrelor.
Filtrele de debit principal si de efluent, care sunt folosite, n mod obisnuit, la obtinerea uleiului
de motor si a uleiului hidraulic, pot fi folosite ca filtre fine pentru obtinerea uleiului alimentar dup
sedimentare. Aceste filtre au orificiile membranei de 1 m. Materialul filtrului trebuie s poat absorbi
o parte din cantitatea de ap, altfel ele se vor colmata prea repede si vor determina cresterea costurilor
pentru noi insertii de filtru. Faptul c uleiul vegetal are un continut mai mare de ap dect cel mineral,
trebuie avut n vedere atunci cnd se alege tipul de filtru.
5.5.1. Productori de filtre
Aage Christensen A/S
Filtru pentru purificare direct dup presarea la rece
Capacitate 300 400 kg ulei brut de seminte
de rapit/h
Temperatura de filtrare 35 40
0
C
Continut de umiditate max. 0,1%
Continut substante solide max. 6 8%
Capacitatea de retinere a turtei

375 m
3

Numrul de membrane ale filtrului 11
Spatiul ntre membrane 70 mm
Diametrul bazinului 1070
Greutatea fr ncrctur 1350 kg
Tip AMA filtru vertical
Model 42V195MS32
Pret 156 980 DKK
Ciclul tipic de filtrare Umplere 0,1 h
Circulare 0,1 0,2 h
Filtrare 2 4 h
Golire 0,1 h
Uscare turt 0,2 h
Descrcare turt 0,1 h


116
Filtru pentru purificarea uleiului presat la rece dup sedimentare
Tip filtru cu cartus AMA Capacitate 50 kg ulei/h la 5 m
Model 4 AFW 1T - 2 Pret 5 150 DKK
1 set cu 4 cartuse de filtru 100 DKK
Cartuse de 25 cm

Model 24 AFW 4T - 2 Pret 6 800 DKK
1 set cu 6 cartuse de filtru 600 DKK
Cartuse de 100 cm

Model 36 AFW4T3F
M3
Pret 15 300 DKK
1 set cu 9 cartuse de filtru 1 350 DKK
Cartuse de 100 cm

Alfa Laval A/S
Separator centrifugal de retinere a substantelor solide pentru purificarea
uleiului brut
Tip Modul Separator Alfa Laval Capacitate 80 -120 L ulei/h
Cup de solide MIB 303S 13/33 Temperatura de separare 35 65
0
C
Greutate total 93 kg
Volumul de reziduuri a cupei 0,6 L
Viteza cupei 7 300 rpm
nclzitor 700 2 100 W
Pret: 115 000 DKK
CJC C.C. Jensen A/S
Fractionarea uleiului dup sedimentare
Tip Modul de filtru fin Capacitate 90 L ulei/h
LG 15/25 L Volum de reziduu 1,5 L
Greutate 16 kg
Presiune max. 2 bari
Absorbtia total a apei 1 kg
Pretul include 1 filtru 7 860 DKK
Filtru de rezerv 623 DKK
Flottweg GmbH
Centrifug
Capacitti: 3 500 L ulei/h
Volumul decantorului: 1,5 pn la 15 L
Viteza cupei: 8 580 rpm
Pretul variaz: de la 114 000 la 380 000 DKK
Decantor

117
Capacittii: ncepnd cu 300 kg ulei /h
Preturi: ncepnd de la 380 000 DKK

KHS Skandinavien ApS
Filtrarea materiei prime dup sedimentare
Tip SF 220 Suprafata filtrului 0,076 m
2

Capacitate aprox. 15 20 L ulei brut/h
Diferent maxim de presiune 3 bari
Pret din otel inoxidabil: 10 572 DKK
din alam: 7 449 DKK
Filtrarea materiei prime direct dup presarea cu filtre cu plci
Tip BECO SF 2000 Format filtru 200 x 200 mm
Suprafat filtru ntre 0,07 m
2
si 1,2 m
2

Presiunea de functionare 10 bari
Tip BECO SF/ASF 4000 Suprafat filtru ntre 0,28 m
2
si 14 m
2

Presiunea de functionare 6 bari

SCHENK-Filterbau GmbH
Filtru pentru purificarea uleiul brut dup sedimentare
Tip Filtru modul Capacitate 600 L ulei/h
MF 325 1 Pret pentru suport de filtru 38 000 KK
Pret pentru 1 modul 684DKK
cu suprafata filtrului de 2,1 m
2

Tip Filtru modul Capacitate 1260 L ulei/h
MF 325 2 Pret pentru suport de filtru 41 800DKK
Pret pentru 2 module cu suprafata
filtrului de 4,2 m
2

1 368 DKK

5.6. Accesorii
5.6.1. Pompe
Tip Pomp cu rotor Capacitate ncepnd cu 60 L ulei/h
Presiune ncepnd cu 1 bar
ncepnd cu 2 828 DKK

Tip Pomp cu roti dintate Capacitate 360 L ulei/h
Presiune 40 bari
Pret 7 256 DKK
Pentru pomparea reziduurilor (de ex. la sistemul de sedimentare) se folosesc pompe cu
membrane.


118
5.6.2. Rezervoare
COGTIL SCANDINAVIA A/S
Sistem complet: Pompe autoaspiratoare cu rotor, tub si pistol
Capacitate: 40/50 L/h
Pret: 1 200 DKK
Pretul unei pompe singulare: 900 DKK
Contor cu flux continuu
Unitate mecanic de nregistrare, reglabil (important pentru uleiul vegetal datorit
viscozittii lui diferite de cea a titeiului) Pret: 695 DKK
Filtru de sigurant dup pomp
Capul filtrului; Pret: 90 DKK
Element filtru 10 m; Pret: 100 DKK

5.7 Standardizarea uleiului presat la rece obinut din semine de rapi
Uleiul vegetal carburant pentru motoarele Diesel adaptate

Pentru a fi siguri c uleiul vegetal poate fi folosit cu succes la motoarele diesel adaptate trebuie
definit o anume calitate a acestui carburant. In cadrul grupului de lucru Presarea descentralizat a
uleiului organizat de Landtechnik din Weihenstephan (Germania), reprezentantii productorilor de
motoare, productorilor de ulei, institutelor de analiz, tehnologilor, oamenilor de stiint si
reprezentantii ministerelor au elaborat un standard pentru uleiul extras din semintele de rapit, folosit
drept carburant la motoarele diesel adaptate (tabel II.12). Standardul cuprinde un numr important de
parametrii care descriu caracteristicile uleiului natural (ex: puterea caloric, viscozitatea) si diferite
continuturi (ex: continutul total de impuritti si de fosfor), date importante pentru functionarea
motoarelor. Standardul este provizoriu pn cnd se vor definitiva si alti parametrii n urma
experimentrilor n curs de efectuare. Deocamdat, exist aceast baz comun, care confer garantii
productorilor de motoare, productorilor de ulei si soferilor: standardul provizoriu.
O viscozitate ridicat a uleiului poate cauza o vitez sczut de pompare si posibilitti de
filtrare mai dificile. Din aceast cauz se recomand ca uleiul din semintele de rapit n procesul de
filtrare (inclusiv nainte de injectarea motorului diesel) s aib o temperatur cuprins ntre 20 si 35
o
C
n functie de tehnologia de filtrare.
Variatia viscozittii uleiului de rapit cu temperatura este prezentat n figura II.40.

119
Tabel II.12.
Standard de calitate pentru uleiul din seminte de rapit folosit drept carburant n motoarele diesel
adaptate 05/2000
Valori limit Proprietti/Continut Unitti
Min. Max.
Metoda de testare
Proprieti caracteristice pentru uleiul de rapi
Densitate (15
0
C) kg/m
3
900 930 DIN EN ISO 3675
DIN EN ISO 12185
Punct de aprindere
0
C 220 DIN EN 22719
Putere caloric kJ/kg 35000 DIN 51900 -3
Viscozitate cinematic (40
0
C) mm
2
/s 38 DIN EN ISO 3104
Comportament la temperatur sczut Viscozimetru rotativ
Numr cetanic Metoda de testare va fi
revizuit
Reziduu de carbune Mas % 0,40 DIN EN ISO 10370
Indice de iod g/100 g 100 120 DIN 53242 - 1
Continut de sulf mg/kg 20 ASTM D5453 93
Proprieti variabile
Contaminare mg/kg 25 DIN EN 12662
Indice de aciditate mg KOH/g 2,0 DIN EN ISO 660
Stabilitatea la oxidare (110
0
C) h 5,0 ISO 6886
Continut de fosfor mg/kg 15 ASTM D3231 - 99
Continut de cenus Mas % 0,01 DIN EN ISO 6245
Continut de ap Mas % 0,075 pr EN ISO 12937

Figura II.40. Variatia viscozittii uleiului de rapit cu temperatura

120
6. Obinere de biocarburani din gazul de sintez rezultat prin gazificarea biomasei

n forma sa cea mai simpl, gazul de sintez este compus din dou molecule diatomice, CO si
H
2
, pe care se bazeaz un domeniu larg de sintez a diferitilor compusi chimici sau combustibili. De-a
lungul timpului, acest amestec de gaze a fost cunoscut sub diferite denumiri, dintre care mentionm:
gaz productor, gaz de turn, gaz de sintez, singaz. nceputul secolului XX a marcat sinteza
combustibililor si produselor chimice din acest gaz [13].
Datorit vechimii istorice a conversiei gazului de sintez ct si cercetrilor intense si
eforturilor de dezvoltare a acestui domeniu de lucru, nu este surprinztor c exist o vast literatur
disponibil privind tehnologiile, chimismul proceselor, catalizatorii, tipurile de reactoare, metodele de
purificare a gazelor, performantele privind protectia mediului nconjurtor ct si aspectele economice.
Sinteza hidrocarburilor prin hidrogenarea CO a fost descoperit de Sabatier si Sanderens, n
1902, care au obtinut metan prin trecerea amestecului de CO si H
2
peste un catalizator de Ni, Fe si Co.
Cam n aceeasi perioad s-a obtinut, la scar industrial, H
2
din gazul de sintez produs prin
reformarea cu abur a metanului. Haber si Bosch au descoperit sinteza amoniacului din H
2
si N
2
, n
1910, iar prima instalatie industrial de fabricare a amoniacului s-a pus n functiune n 1913.
Producerea de hidrocarburi lichide prin conversia gazului de sintez pe catalizator de Fe s-a descoperit
de Fischer si Tropsch n 1923. Variatii ale acestei tehnologii de sintez s-au folosit la scurt timp,
pentru obtinerea selectiv de metanol, amestecuri de alcooli si produsi de izosintez. O alt dezvoltare
a sintezei Fischer Tropsch a fost hidroformilarea olefinelor descoperit n 1938.
Diagrama prezentat n figura II.41. subliniaz procesele specifice care vor fi tratate n
continuare.
Multe din procedeele de conversie a singazului au fost dezvoltate n Germania, n timpul
primului si celui de al doilea rzboi mondial, cnd resursele naturale erau putine si se impunea gsirea
unor ci alternative de producere a hidrogenului, de sintez a amoniacului si a combustibililor pentru
transportul auto.
Odat cu dezvoltarea industriei petroliere n anii 1940 si pe de alt parte din cauza ineficientei
economice a multora dintre cile de conversie a gazului de sintez, obtinerea produselor s-a realizat
prin chimizarea petrolului, obtinerea carburantilor si chimicalelor din produse petroliere cucerind
piata mondial, n perioada imediat urmtoare.
Situatia politic din Africa de Sud si abundenta rezervelor locale de crbune au creat conditii
pentru obtinerea celui mai mare succes comercial al procedeului de sintez Fischer Tropsch, la nivel

121
mondial, pe baza obtinerii gazului de sintez prin gazificarea crbunelui. Astfel, firma Sasol, a livrat,
pe pietele locale si mondiale, benzin, carburant Diesel si alte hidrocarburi de mare valoare.

Embargoul arab asupra petrolului, din anii 1970, a subliniat dependenta Statelor Unite si a
multor alte tri de petrolul de import, si a dus la rennoirea interesului privind tehnologiile de conversie
a gazului de sintez.
Cresterea preocuprilor privind mediul nconjurtor, din ultima perioad de timp, ct si
severitatea reglementrilor privind utilizarea combustibililor fosili, au contribuit la reluarea cercetrii
si dezvoltarea tehnologiilor curate de conversie a gazului de sintez pentru producerea curat (teoretic
fr sulf) de carburanti si produse chimice.
n principiu, gazul de sintez se poate obtine din orice materie prim care contine carbon si
hidrogen. Alegerea tehnologiei pentru producerea gazului de sintez depinde de capacitatea instalatiei
si de utilizarea gazului. Cel mai mare impact pentru mbunttirea eficientei economice a instalatiei de
conversie gaz-lichid l are scderea costurilor de capital legate de productia gazului de sintez si
mbunttirea eficientei termice prin combinarea si integrarea instalatiei de conversie gaz-lichid cu o
instalatie de generare de energie, pentru valorificarea aburului rezidual de joas presiune.

Figura II.41. Diagrama proceselor de conversie a gazului de sintez

122
Compozitia gazului de sintez, n principal raportul H
2
/CO, variaz n functie de procesul
tehnologic si de natura materiei prime utilizate la obtinerea lui.
Procesele catalitice de conversie a gazului de sintez sunt, n general, exoterme, genernd
cantitti mari de cldur, ceea ce conduce la necesitatea ndeprtrii excesului de cldur si la controlul
atent al temperaturilor de reactie ct si la mentinerea conditiilor optime de proces.
Catalizatorii joac un rol esential n reactiile de conversie a gazului de sintez. De fapt,
sinteza carburantilor si a produselor chimice, din gazul de sintez nu are loc n absenta catalizatorilor
specifici. Una dintre diferentele functionale fundamentale ntre catalizatorii utilizati este dac
moleculele de CO adsorbite disociaz sau nu pe suprafata catalizatorului. Pentru sinteza Fischer
Tropsch si sinteza alcoolilor, disocierea CO este o conditie de reactie necesar. Pentru sinteza
metanolului, legtura CO rmne intact. Hidrogenul are rol dublu n reactiile catalitice ale gazului de
sintez. n primul rnd este reactantul necesar pentru hidrogenarea CO, iar n al doilea rnd, este
utilizat pentru reducerea catalizatorilor metalici si pentru activarea suprafetei metalice.
De la descoperirea procedeelor de conversie a gazului de sintez pentru obtinerea
carburantilor si diferitelor produse chimice, o activitate impresionant de cercetare - dezvoltare s-a
desfsurat n scopul optimizrii randamentului si eficientei proceselor. Aceasta a inclus descoperirea
catalizatorilor cu formula optim, care contin cele mai active metale, n combinatie cu aditivii specifici
pentru mbunttirea activittii si selectivittii unui anumit proces. S-au efectuat studii ale
mecanismelor de reactie n scopul interpretrii specificittii proceselor de conversie si msurrii
vitezelor de desfsurare ale reactiilor chimice principale.
Proiectarea reactoarelor si studiul ingineriei de proces a reprezentat un alt domeniu principal
de cercetare si dezvoltare n cadrul tehnologiei de conversie a gazului de sintez.
Controlul temperaturii si stabilitatea ei n reactorul de conversie reprezint un parametru critic
datorit excesului mare al cldurii de reactie. Ingineria amnuntit a proceselor, tinnd cont de
recuperarea cldurii si recircularea gazului de sintez, pentru mbunttirea eficientei conversiei, a dus
la optimizarea proceselor de sintez la scar industrial.
n scopul securittii si independentei energetice, al optimizrii calittii mediului nconjurtor
si al snttii economice, n trile dezvoltate s-au initiat si se desfsoar programe privind utilizarea
biomasei si a energiilor regenerabile, programe care urmresc promovarea si dezvoltarea tehnologiilor
de transformare a cantittilor regenerabile de biomas n biocombustibili curati si obtinuti la nivel
local, n bioenergie, si n bioprodusi cu valoare ridicat, ceea ce va conduce la dezvoltare economic,
la ci alternative de furnizare a energiei si la securitate si independent energetic. n acest context se

123
evalueaz, n continuare, procesele disponibile la scar industrial sau semiindustrial, de conversie a
gazului de sintez, din punct de vedere tehnologic, economic si al impactului asupra mediului ambiant.
n tabelul II.13 se prezint produsele care se pot obtine din gazul de sintez ct si avantajele si
dezavantajele diferitelor tehnologii. Conditiile de lucru si catalizatorii reactiilor de conversie a gazului
de sintez sunt prezentate n tabelul II.14.

Tabel II.13
Produsele obtinute din gazul de sintez Date, avantaje si dezavantaje
Produs Date Avantaje Dezavantaje
Hidrogenul - cea mai larg utilizare
a gazului de sintez
- obtinut predominant
prin reformarea cu
abur a metanului
- pare s fie optiunea cea mai
competitiv, din punct de
vedere economic, pentru
biomas;
- fabricantii de autovehicule
lucreaz la vehiculele
alimentate cu H
2
;
- este un carburant curat;
- fluxuri concentrate de CO
2
;
- tehnologie pus la punct;
- randamente ridicate.
- pretul de livrare poate fi
semnificativ mai mare
dect cel de productie.
Lichide
Fischer
Tropsch
- instalatii existente n
Africa de Sud,
Malayezia, Noua
Zeeland
- obtinute, predominant
din crbune, dar unele
instalatii din Africa
de Sud au trecut pe
gaze naturale;
- multe companii
studiaz combinatia
cu gaze naturale
- se obtin produse petroliere
care reprezint carburantii
actuali;
- tehnologie de succes;
reactor cu zona activ n
suspensie;
- nu rezult sulf sau produse
aromatice inferioare;
- emisii reduse comparativ cu
carburantii conventionali
diesel.
- randamente sczute;
- gam larg de produse,
selectivitate redus;
- e necesar s se utilizeze
toate produsele obtinute
pentru a fi economic,
ceea ce duce la
dimensiuni mari (Africa
de Sud realizeaz peste
200 de carburanti si
produse chimice);
- este economic avantajos
numai n zonele unde
nu exist petrol.
Amoniac
-
cel mai mare
consumator de H
2
- al doilea mare produs
chimic de sintez
- tehnologie pus la punct - toxic
Metanol - obtinut predominant
din gaz de sintez,
prin reformarea cu
abur a metanului;
- unii fabricanti de
autovehicule au
- tehnologie pus la punct;
- utilizri multiple pentru
MeOH (formaldehid, acid
acetic, dimetil eter, MTBE,
etc.);
- utilizat drept carburant ca
- trebuie s concureze cu
marile instalatii de
metanol;
- sinteza metanolului n
faz lichid este nc n
stadiu de dezvoltare;

124
dezvoltat prototipuri
pe baz de celule
combustibile cu
metanol;
- produs de larg
consum.
M100 si M85;
- posibil surs de H
2

- reformarea metanolului este
o tehnologie practicat.
- solubilitate sczut n
benzen si separare de
faze;
- mai coroziv dect
benzina;
- M85 nu este dezvoltat
la scar mare.
Dimetileterul
(DME)
- utilizri potentiale
multiple (carburant
diesel sau combustibil
menajer, agent
frigorific, materie
prim pentru chimie)
- deshidratarea in situ a
metanolului la DME creste
randamentul de metanol.

Acid acetic - jumtate din productia
mondial se
realizeaz prin
carbonilarea
metanolului

Formaldehid - cel mai mare
consumator de
MeOH;
- cererea pe piat
determinat de
industria de
constructii.

Metil
tertbutil
eterul
(MTBE)
- 95% utilizat ca aditiv
pentru benzin;
- America de Nord
consum 65% din
productia mondial
- ngrijorri n privinta
contaminrii apelor
freatice.
Olefine din
metanol si
benzin si
motorin din
metanol
- continut sczut de
aromatice n aceast
benzin;
- selectivitatea reactiei
olefinelor la benzin si
motorin este de peste 95%
- nu exist instalatii
industriale;
Benzin din
metanol
- o instalatia n Noua
Zeeland construit n
1985 dar care produce
numai metanol
- benzin de calitate
superioar, cu cifr octanic
ridicat
- continut ridicat de
aromatice n benzin;
- concentratie ridicat de
decalene
Sinteza
integrat a
benzinei
TOPSOE
- benzin din metanol - nu exist instalatii
industriale;
- benzin de calitate mai
sczut
Etanol - produs, n mod curent,
prin fermentatia
- este un aditiv pentru
combustibil;
- nu exist instalatie
comercial pentru gazul

125
direct a
carbohidratilor
- obtinut din biogaz, se poate
procesa aproape orice fel de
biomas
de sintez;
- multe institute au
cercetat tipurile de
fermentatoare, dar, n
general, nu se cunoaste
stadiul actual al
dezvoltrii.
Amestecuri
de alcooli
- utilizat de multi drept
carburant;
- unele amestecuri
testate n Europa.
- component mai atractiv
pentru benzin dect
metanolul;
- este necesar un raport
H
2
/CO mai sczut
industriale
independente;
- randamente sczute;
- selectivitate redus;
Produsi de
oxosintez
- hidroformilarea
olefinelor cu gaz de
sintez;
- se obtin aldehide C
3
-
C
15
care sunt
convertite n alcooli si
acizi.
H
2
/CO mai sczut;
- proces foarte versatil;
- proces industrial.
- separarea produsilor de
catalizatori este o
problem;
- este limitat la obtinerea
produsilor cu valoare
comercial ridicat.
Produsi de
izosintez
- convertirea gazului de
sintez n izobuten si
izobutan
H
2
/CO mai sczut
industriale;
- activitate catalitic
redus;
- reactia concureaz cu
izomerizarea butanilor
rezultati.

Tabel II.14
Conditiile de lucru si catalizatorii reactiilor de conversie a gazului de sintez
Condiii
Proces Catalizator
Tempe-
ratura
o
C
Presiunea
(bar)
Raportul
H
2
/CO
Procent de
conversie
fa de CO
(%)
Produi Selectivitate
Fe 300-350 10-40 1,7:1
Alfa-
olefine
benzin
ASF-max. 48%
Uzual - 15-
40%
Co 200-240 7-12 2,15:1
Ceruri
Motorin
ASF 40%
Sinteza
Fischer
Tropsch
Ru
50-90 cu
recirculare
Ceruri
ZnO/Cr
2
O
3
350 250-350 3:1 Sinteza
metano-
lului Cu/
ZnO/Al
2
O
3
220-275 50-100
99% (25%
max / trecere;
uzual 4 -7%/
trecere)
metanol
Peste 99% cu
recirculare

126
Condiii
Proces Catalizator
Tempe-
ratura
o
C
Presiunea
(bar)
Raportul
H
2
/CO
Procent de
conversie
fa de CO
(%)
Produi Selectivitate
Amoniac
Fe/FeO +
aditivi
430-480
(max.
550)
100-500
2-3:1
H
2
:N
2

10-35/ trecere Amoniac
Peste 99% cu
recirculare
Metal
alcalin/ZnO/
Cr
2
O
3
300-425 125-300 1:1 5-20
Alcooli
primari
ramificati

Metal
alcalin/Cu/
ZnO (Al
2
O
3
)
275-310 50-100 2-3:1 20-30
Alcooli
primari
30-45% C
2

17-25%CO
2

Metal
alcalin/CuO/
CoO
260-340 60-200 0,5-4:1 5-30
Alcooli
primari
liniari
ASF
Alcooli
n
amestec
Metal
alcalin/MoS
2

260-350 30-175 1:1 10
Alcooli
liniari
75-90% C
2+
n
produsul lichid
Co carbonil 110-200 200-300
1:1 +
olefine

P modificat
cu Co
160-200 50-100
1:1 +
olefine
C
11
C
14

Oxosinte
za
P modificat
cu Rh
60-120 7 -25
1:1 +
propilen

Aldehide
C
4

Peste 90%
ThO
2
400-450 100 -1000 0,85:1 40-50
Izosintez
ZrO
2
300-425 350 1:1 30
i-C
4
15

6.1.Obinerea Hidrogenului
Producerea de hidrogen este cea mai important utilizare a gazului de sintez. Principala
utilizare a hidrogenului este obtinerea amoniacului, urmat de fabricarea metanolului si rafinarea
titeiului. Cantitatea total de hidrogen, consumat la nivel mondial, n 1999, a fost de 450*10
9
m
3
; 20%
din aceast cantitate s-a consumat n Statele Unite. La nivel mondial, majoritatea hidrogenului (cca.
60%) s-a consumat pentru producerea de amoniac, 23% n rafinarea titeiului si 9% pentru metanol,
restul de 8% s-a comercializat ca atare.
n mod curent hidrogenul se produce prin reformarea cu abur a metanului. Electroliza se
foloseste, de asemenea, pentru obtinerea hidrogenului, acolo unde energia electric este ieftin. n
prezent, 77% din productia mondial de hidrogen , se obtine n petrochimie, 18% din crbune, 4% din
electroliza apei si 1% din alte surse.

127
O schem general pentru obtinerea hidrogenului din biomas este dat n figura II.42. [14].
n toate metodele termochimice pentru producerea hidrogenului din biomas se regseste etapa de
gazificare, care poate diferi n functie de conditiile de gazificare si de pre- sau post tratamentul aplicat.
Gazificarea se utilizeaz pentru convertirea biomasei n gaz de sintez si poate avea loc la
temperatur ridicat, medie sau joas. Biomasa poate fi pretratat prin piroliz pentru a o converti ntr-
o form mult mai usor de alimentat n gazogen. Gazul de sintez poate fi post tratat prin reformare cu
aburi sau prin oxidare partial pentru convertirea hidrocarburilor produse prin gazificare n H
2
si CO.
Apoi, gazul de sintez este procesat pentru producerea de H
2
prin reactia gazului de ap. n continuare
hidrogenul se obtine fie prin separarea CO
2
si metanare sau prin adsorbtie du presiune oscilant. Cnd
se utilizeaz ndeprtarea CO
2
si metanarea, concentratia celorlalte gaze n afar de H
2
si CO
2
trebuie
s fie foarte sczut, iar la obtinerea prin adsorbtie, concentratia H
2
trebuie s fie de peste 50% n
volume. n amndou cazurile este exclus utilizarea aerului ca mediu de gazificare.
Prin gazificare la temperatur nalt, de peste 1250
o
C, materia prim este complet convertit
n gaz de sintez (H
2
, CO, CO
2
, H
2
O). Cldura necesar gazificrii este asigurat (partial) de arderea
unei prti din materia prim si/sau a produsilor. Timpul de stationare al materiei prime n gazogen este
mic, ceea ce permite utilizarea gazogenelor cu flux antrenat. Acest tip de gazogen este bine dezvoltat si
utilizat pentru reziduurile petroliere si crbuni, dar experientele pentru biomas sunt foarte limitate.
Gazogenele cu flux antrenat necesit fie o materie prim lichid, fie una solid cu particule de
dimensiuni foarte mici. Pentru gazogenele cu flux antrenat, marile probleme de rezolvat n cazul

gazificare
piroliz
Reformare cu
abur/oxidare partial
Reactia gazului
de ap
ndeprtare
CO
2
Metanare
Adsorbtie cu
echilibrarea
presiunii
biomas gazificare
piroliz
Reformare cu
abur/oxidare partial
Reactia gazului
de ap
ndeprtare
CO
2
Metanare
Adsorbtie cu
presiune
oscilant
biomas
H
2
CO
2

H
2
Gaze
reziduale

Figura II.42. Fluxul tehnologic pentru producerea H
2
din biomas

128
biomasei sunt: producerea particulelor de dimensiuni mici, alimentarea biomasei si managementul
cenusii la iesirea din gazogen. Alimentarea n gazogen a uleiului de piroliz obtinut din biomas
trebuie nc cercetat si pus la punct.
Gazificarea la temperatur medie (750-950
o
C) converteste biomasa ntr-un amestec de gaz de
sintez si hidrocarburi (C
1
-C
4
si gudroane). Cldura necesar este asigurat, ca si n cazul gazificrii la
temperatur ridicat, prin arderea unei prti din materia prim si/sau din produse. Reactiile de ardere
pot avea loc fie direct n gazogen (gazificare direct), fie ntr-un reactor separat ( gazificare indirect).
Gazificarea direct necesit oxigen, n timp ce cea indirect poate avea loc cu aer. Temperatura medie
de gazificare conduce, n general, la o conversie relativ sczut a carbonului si n producerea de
gudroane. O caracteristic major a acestui tip de gazificare este aceea c o cantitate considerabil (30-
70%) din energia chimic a gazului produs este retinut de hidrocarburi (C
1
-C
4
). Post tratarea prin
oxidare partial sau reformare cu aburi, pentru conversia acestor hidrocarburi n gaz de sintez, este
necesar pentru atingerea unei eficiente ridicate de producere a hidrogenului. Gazificarea direct a
biomasei n strat fluidizat circulant este demonstrat, pentru dimensiuni mari, n aer, la presiune
atmosferic, dar pentru producerea H
2
este necesar folosirea oxigenului ca mediu de gazificare, si sunt
preferabile conditiile de lucru la presiune ridicat. Experienta n acest sens este foarte limitat.
Gazificarea la temperatur sczut (500-700
o
C) are loc n ap supercritic ( 200-400atm). n
acest sistem de gazificare pe lng gazul de sintez se obtin hidrocarburi (C
1
-C
4
), mangal si gudroane.
Analiza procesului realizat de Sparqle International (1998) arat c atunci cnd se foloseste aerul
pentru ardere, concentratia azotului n produsul rezultat este de 17% n volume. La gazificarea n ap
supercritic a rumegusului, concentratia metanului n produsul gazos este de 9% n volume. S-a
calculat c circa 1/3 din energia chimic a produsului gazos este retinut n CH
4
. conversia metanului
n H
2
si CO este necesar pentru a asigura producerea hidrogenului cu eficient ridicat. Se estimeaz
c producerea gazului de sintez are loc cu eficient relativ ridicat, datorit temperaturii de gazificare
sczute. Experienta practic de gazificare cu ap supercritic este limitat la experimentri de laborator
si pilot.
Impactul asupra mediului
Hidrogenul este un combustibil curat, dar producerea lui, n functie de materia prim utilizat,
poate genera cantitti considerabile de CO
2
. n plus, convertizorul cu abur genereaz oxizi de azot,
NO
x
, de la arderea combustibilului. Controlul emisiilor produse prin utilizarea unor materii prima mai
putin bogate n hidrogen este si mai dificil, materia prim variind de la gaze naturale, titei greu, cocs
sau crbune. Materia prim poate contine si alte impuritti cum ar fi sulf sau metale grele.

129
n tabelul II.15 se prezint o comparatie ntre studiile privind obtinerea hidrogenului din
biomas.
Tabel II.15.
Comparatie ntre studiile privind obtinerea hidrogenului din biomas.
Studiul Hammelink (2001) Larson (1992) Spath (2000)
Costurile n anul 2001 1991 2000
Viteza de alimentare a
biomasei (t/zi)
1920 1650 300 - 1500
Costul biomasei
2$/GJ
34$/t uscat
2$/GJ
34$/t uscat
2,7$/GJ
46,2$/t uscat
Pretul de vnzare al
electricittii
0,03$/kWh
0,05$/kWh
(cumprat)
0,05$/kWh
(cumprat)
Puterea net (MW) 0-85MW Nu exist exces
Nu este exces (excesul de
abur este produs si vndut)
H
2
produs (t/zi) 91-184 134-188 23-114
Pretul H
2
8-11 $/GJ 7-12$/GJ 14-21$/GJ
n tabelul II.16 sunt prezentate costurile obtinerii hidrogenului din biomas comparativ cu alte
surse.
Tabel II.16.
Costurile obtinerii hidrogenului din biomas comparativ cu alte surse.
Sursa IEA (1999)
IEA
(2001)
McKinley
(1990)
Evaluarea
Guvernului
Britanic
(1999)
Gregoire
Padro
(1999)
Amick
(2003)
Gaze naturale
5,6 $/GJ
7 $/GJ
(Gazele ~ 3$/GJ)
5,4 $/GJ
7$/GJ
(1987 $)
5,7 $/GJ
(Gaze
naturale ~
3$/GJ)
5,97-7,46
$/GJ
-
Crbune

10$/GJ
(crbunele~2$/GJ)
10 -12
$/GJ
15$/GJ
(1987 $)
10,3$ /GJ
(carbunele
~ 2$/GJ)
9,87 -19,3
$/GJ
9-10 $/GJ
Biomas - 12-13$/GJ
7$/GJ
(Biomasa
~15 $/t)
-
8,69-17,1
$/GJ
-


130
6.2. Obinerea metanolului i a derivailor si
Majoritatea metanolului se produce din gaz de sintez, printr-o reactie exoterm, la
temperatur si presiune ridicat, atingerea echilibrului limitnd conversia total la peste 99%.
ndeprtarea excesului mare de cldur de reactie si depsirea constrngerilor termodinamice
reprezint probleme care trebuie rezolvate pentru sinteza industrial a metanolului. Metanolul este
ntre primele 10 produse chimice cu cea mai mare productie, la nivel mondial. El poate fi utilizat direct
sau n amestec cu alte produse petroliere, ca un combustibil cu ardere curat, dar este si un important
intermediar pentru sinteza numeroaselor produse chimice, printre care: formaldehida, dimetil eterul,
metil-tertbutil eterul, acidul acetic, olefine, metilamine, halogenuri de metil s.a.
Sinteza metanolului a nceput pe la 1800 cu izolarea spirtului de lemn (un amestec de
aceton si metanol) de la distilarea uscat (piroliza) a lemnului. Studiile si cercetrile de la nceputul
secolului XX au dus la conversia gazului de sintez n combustibili lichizi si la obtinerea metanolului
ca produs secundar a reactiei Fischer Tropsch, atunci cnd se utilizeaz catalizatori cu promotori de
metale alcaline. n prezent sinteza metanolului este un proces catalitic bine pus la punct la scar
industrial, cu selectivitate ridicat ( peste 99%).
Tehnologia procesului
Gazul de sintez este introdus ntr-un vas de reactie, n prezent de catalizator, obtinndu-se
metanol si vapori de ap. Metanolul brut, care contine peste 18% ap, etanol, alcooli superiori, cetone,
eteri este dirijat ctre instalatia de distilare, care const ntr-o unitate pentru ndeprtarea volatilelor si
o unitate pentru ndeprtarea apei si a alcoolilor superiori. Gazul de sintez nereactionat este recirculat
n convertizorul de metanol, rezultnd o eficient total a conversiei de peste 99%. Schema
tehnologic a sintezei metanolului este prezentat n figura II.43.

Ca si n cazul sintezei Fischer Tropsch o problem tehnologic este ndeprtarea excesului
cldurii de reactie. Activitatea catalizatorului de sintez a metanolului creste la temperaturi mai mari,
dar, n acelasi timp, creste si posibilitatea desfsurrii de reactii secundare. Produsele secundare care se

Compresor
Convertizor de
metanol
Rcire si
distilare
Metanol
Purj
Biogaz
Recirculare gaz de sintez

Figura II.43. Schema tehnologic a sintezei metanolului

131
formeaz sunt: CH
4
, dimetil eterul, alcooli superiori si acetona. Durata de viat a catalizatorului este de
asemenea redus de operarea continu la temperaturi ridicate si, de aceea, temperatura este mentinut
sub 300
o
C pentru a minimiza sinterizarea catalizatorului.
Depsirea constrngerilor termodinamice este o alt problem n sinteza industrial a
metanolului. Conversia maxim a gazului de sintez, la o singur trecere, este limitat la circa 25%.
Conversii mai ridicate, pentru o singur trecere, se pot obtine la temperaturi mai sczute, cnd
echilibrul reactiei este dirijat ctre produsi; totusi, activitatea catalitic scade, n general, cu scderea
temperaturii. ndeprtarea metanolului pe msura formrii lui este o alt strategie pentru deplasarea
echilibrului si mbunttirea conversiei pentru o singur trecere a gazului de sintez prin reactor.
Metanolul este scos din mediul de reactie ( condensat si absorbit pe o suprafat solid) sau este
convertit n alte produse ca: dimetileter, formiat de metil sau acid acetic.

Reactoare
Controlul si disiparea cldurii de reactie ct si maximizarea conversiei la o singur trecere a
gazului de sintez sunt cele dou probleme majore care trebuie avute n vedere la proiectarea
reactorului de sintez a metanolului. Numeroasele tipuri de reactoare de sintez a metanolului care au
fost proiectate de-a lungul anilor pot fi separate n dou categorii: adiabatice si izoterme.
Reactoarele adiabatice contin, deseori, multiple straturi de catalizator, separate prin sisteme de
rcire a gazului, care sunt fie schimbtoare de cldur, fie prin injectarea de gaz de sintez rcit,
proaspt sau recirculat. Profilul temperaturii are aspectul dintilor de fierstru, cu minime n punctele
de ndeprtare a cldurii si cresteri liniare ntre zonele cu schimbtoare de cldur.
Reactoarele izoterme sunt proiectate pentru ndeprtarea continu a cldurii de reactie astfel
nct ele opereaz ca un schimbtor de cldur cu un profil izoterm al temperaturii axiale.
Unul dintre cele mai rspndite reactoare izoterme este convertizorul Lurgi. El are forma unei
scoici prelungit cu un tub. Tuburile contin un catalizator conceput de Lurgi (Cu/ZnO/Cr
2
O
3
+
promotori ) si sunt nconjurate de ap fierbinte pentru ndeprtarea cldurii de reactie. Aceast unitate
opereaz la 50-100 bar si 230-265
o
C. Variind presiunea apei la fierbere se poate controla temperatura
din reactor. Aburul obtinut ca produs secundar are 40-50 bar si poate fi folosit la actionarea
compresorului sau pentru producerea cldurii necesare procesului de distilare.
Convertizorul ICI cu rcire indirect la presiune sczut este cel mai utilizat convertizor
adiabatic. El functioneaz la 50-100 bar si 270
o
C. Catalizatorul Cu/ZnO/Al
2
O
3
este sub forma unui
singur strat sustinut de un material inert. Rcirea mediului de reactie are loc prin adugarea de gaz de
sintez rcit, proaspt sau recirculat, controlndu-se astfel temperatura de reactie. Gazul este injectat la

132
o anumit adncime n reactor prin niste pulverizatoare speciale. Exist straturi orizontale cu aceste
pulverizatoare care traverseaz reactorul dintr-o parte n cealalt si care prezint o suprafat exterioar
acoperit cu ochiuri metalice si un tub central care alimenteaz gazul rece. ICI detine si o variant
mbunttit a acestui reactor, cunoscut sub numele de convertizor ARC, principala diferent tehnic
fiind aceea c stratul de catalizator este mprtit cu ajutorul unor plci de distributie si formeaz mai
multe zone consecutive de catalizator.
Kellogg, Brown i Root (acum Halliburton) au pus la punct un convertizor adiabatic care are
mai multe reactoare n strat fix, aranjate n serie si separate prin schimbtoare de cldur. Toate
fluxurile de gaz de sintez recuperat sunt introduse direct n primul reactor. Reactorul are o geometrie
sferic pentru reducerea costurilor de constructie si reducerea cantittii de catalizator, comparativ cu
convertizorul ICI.
Convertizorul Haldor Topsoe se bazeaz pe un principiu de functionare similar. Fascicule de
suporturi verticale separ straturile de catalizator. Gazul introdus la baza reactorului asigur materia
prim proaspt care se distribuie radial n sus prin primul strat de catalizator. La vrful reactorului,
acest gaz este amestecat cu gaz rece si este distribuit astfel nct s curg radial n jos prin al doilea
strat de catalizator. Avantajul acestui tip de reactor este cresterea conversiei pentru fiecare trecere a
gazului.
Reactorul tubular rcit este simplu de operat. Gazul de sintez intr prin partea de jos a
reactorului unde este distribuit prin tuburi, care functioneaz ca schimbtoare de cldur, nainte de
intrarea gazului n stratul de catalizator.
Reactorul Linde, izoterm, cunoscut sub numele de convertizor Variobar, prezint o
caracteristic unic de proiectare si anume niste tuburi spirale elicoidale ncorporate n stratul de
catalizator pentru ndeprtarea cldurii. Distantierele separ spiralele multistrat si apa fierbinte circul
prin tuburi.
Superconvertizorul MGC/MHI ( Mitsubishi Gas Chemical n colaborare cu Mitsubishi Heavy
Industry) prezint tuburi cu pereti dubli, care sunt umplute cu catalizator n spatiul inelar dintre tubul
interior si cel exterior. Gazul de sintez intr n tubul interior si este nclzit pe msur ce avanseaz n
tub si apoi trece prin stratul de catalizator din spatiul inelar. Cldura este ndeprtat pe ambele prti
ale stratului de catalizator, de apa fierbinte care nconjoar tuburile n exterior ct si de gazul alimentat
n tubul interior. O conversie ridicat este mentionat pentru acest tip de reactor (14%)
Alte tipuri de convertizoare folosesc sistemele n trei faze, similare n principiu cu reactoarele
n suspensie utilizate la sinteza Fischer Tropsch. Aceast tehnologie este cunoscut ca sinteza
metanolului n faz lichid (LPMeOH). S-a pus la punct un reactor catalitic cu lichid antrenat care

133
transform gazul de sintez, care prezint un raport molar H
2
/(CO+CO
2
) sczut, n metanol. Abilitatea
de a transforma acest tip de gaz de sintez face aceste reactoare eficiente pentru obtinerea metanolului
din biogaz. Reactoarele n suspensie cu trei faze asigur un control mai bun al temperaturii prin
disiparea uniform a cldurii de reactie n lichidul cu capacitate caloric ridicat. Procedeul n faz
lichid utilizeaz un catalizator Cu/ZnO pe suport ( 20-45% n greutate) dispersat n ulei mineral
circulant, la 225-265
o
C si presiune de 49,35 atm. Brookhaven National Laboratory a dezvoltat un
proces de sintez a metanolului n faz lichid care are loc la presiune mai sczut, adic sub 5 atm.,
realiznd .o conversie de peste 90%, fr recircularea gazului de sintez.
Alte dou procese de conversie se bazeaz pe sisteme n care metanolul este ndeprtat
continuu din faza gazoas, prin adsorbtie selectiv pe un solid sau ntr-un lichid. Drept adsorbant solid
se utilizeaz SiO
2
/Al
2
O
3
, care este colectat n rezervoare speciale, iar metanolul este apoi desorbit. n
cealalt variant, se utilizeaz un solvent lichid pentru adsorbtia metanolului.

Chimismul procesului
Obtinerea catalitic a metanolului din gaz de sintez este o reactie tipic exoterm, la
temperatur si presiune ridicate, conversia materiei prime fiind limitat de stabilirea echilibrului.
Sinteza metanolului are loc dup urmtoarele reactii:
CO + 2H
2
CH
3
OH AH
r
= -90,64 kJ/mol
CO
2
+ 3H
2
CH
3
OH + H
2
O AH
r
= -49,67 kJ/mol
CO +H
2
O CO
2
+ H
2
AH
r
= -41,47 kJ/mol
Pentru sinteza metanolului, este preferat un raport stoechiometric, definit ca (H
2
-CO
2
)/ (CO +
CO
2
) de circa 2. Aceasta nseamn c va exista cantitatea de hidrogen stoechiometric necesar pentru
sinteza metanolului. Din motive cinetice si pentru controlul produsilor secundari, o valoare usor mai
mare de 2 este preferabil.
Desi metanolul se obtine din amestecul de H
2
si CO, reactia este de circa 100 de ori mai lent
cnd se gseste si CO
2
. Pn n anii 90, rolul CO
2
n sinteza metanolului nu era cu totul clarificat.
Studiile cu izotopi marcati au dovedit fr echivoc c CO
2
este sursa de C pentru metanol. CO este
implicat n reactia invers a gazului de ap, pentru obtinerea H
2
si CO
2
. CO
2
este acela care mentine
catalizatorul ntr-un stadiu de oxidare intermediar Cu
0
/ Cu
+
prevenind reducerea ZnO urmat de
formarea alamei. Mecanismul propus pentru sinteza metanolului trece prin formarea unui intermediar.
CO
2
este adsorbit pe suprafata metalic partial oxidat, ca un carbonat sau hidrogenat. Acest
intermediar este apoi hidrogenat ntr-o etap limitatoare de vitez. Centrii activi ai catalizatorul de
cupru prezint activitate ridicat pentru ruperea primei legturi C-O din CO
2
, ceea ce ajut la

134
mentinerea strii de oxidare a acestora. O concentratie ridicat de CO
2
reduce, totusi, activitatea
catalitic prin inhibarea sintezei metanolului. Compozitia gazului de sintez de alimentare este astfel
ajustat nct s contin 4-8% CO
2
pentru o activitate si selectivitate maxim. Chiar dac Cu prezint
selectivitate pentru reactia gazului de ap, cantitti excesive de ap conduc, de asemenea, la blocarea
centrilor activi, ceea ce scade activitatea, dar mresc selectivitatea prin reducerea formrii de produsi
secundari cu 50%.

Catalizatori
Primul catalizator utilizat pentru sinteza metanolului la temperatur si presiune ridicat a fost
ZnO/Cr
2
O
3
iar conditiile de lucru au fost 350
o
C si 246,7 -345,4 atm. Compozitia catalitic contine 20-
75 atomi % Zn. Acest catalizator demonstreaz activitate si selectivitate ridicat pentru sinteza
metanolului si dovedeste suficient rezistent la otrvirea cu sulf, n cazul prezentei acestuia n gazul
de sintez. n prezent se utilizeaz pentru productia industrial de metanol procedeul la temperatur si
presiune sczut (220 -275
o
C si 49,35 98,7 atm), pe baz de catalizator de Cu. Procesul de sintez a
fost modernizat astfel nct se obtine 1kg MeOH/ L catalizator / h, cu selectivitate pentru metanol de
peste 99,5%. Durata de viat a catalizatorilor este de 3-5 ani n conditii normale de lucru.
Alte formulri de catalizatori sunt puse la punct n scopul mbunttirii randamentului, la o
singur trecere a gazului de sintez. Adaosul de Cs la amestecul de Cu/ZnO a condus la cresterea
randamentului. Aceast constatare este valabil pentru metalele alcaline mai grele deoarece adugarea
de K la catalizatorul de sintez duce la cresterea randamentului n alcooli superiori. Catalizatorul
Cu/ThO
2
a demonstrat activitate ridicat pentru sinteza metanolului din gazul de sintez fr CO
2
.
acest catalizator se dezactiveaz rapid n prezenta dioxidului de carbon. Catalizatorul de Cu/Zr s-a
dovedit activ pentru sinteza metanolului din gaz de sintez fr CO, la 5atm si 160-300
o
C.
Catalizatorul de Pd pe suport s-a dovedit activ n cazul gazului de sintez fr CO
2
, la 5-110atm si
260-350
o
C.
Puritatea catalizatorilor este o conditie pentru asigurarea unei activitti si selectivitti optime
pentru sinteza metanolului. Este foarte important eliminarea impurittilor de Ni si Fe din precursori,
n timpul formulrii catalizatorului. Aceste impuritti duc la scderea selectivittii si cresc randamentul
de obtinere a CH
4
si produsilor Fischer Tropsch. Metalele alcaline trebuie de asemenea eliminate
deoarece reduc total activitatea catalizatorului si mresc productia de alcooli superiori. Prezenta
nedorit de SiO
2
n catalizator favorizeaz producerea de ceruri, iar alumina non-spinel conduce la
formarea de dimetileter. Alte otrvuri pentru catalizator sunt As si P.


135
Stadiul actual al tehnologiei
n prezent se obtine metanol la scar industrial prin procedeul la presiune sczut care este
mai eficient, are costuri de investitie si de exploatare mai mici. ICI si Lurgi ofer cele 2 procese de
sintez la presiune sczut cel mai rspndite. n tabelul II.17. sunt prezentati furnizorii mondiali
actuali de tehnologii de sintez a metanolului din gaz de sintez.

Tabel II.17.
Furnizorii mondiali actuali de tehnologii de sintez a metanolului din gaz de sintez
Furnizorul de
tehnologie
Temperatura
(
o
C)
Presiunea
(atm)
Observaii
ICI ( Synetix) 210-290 50-100 Licent pentru 4 tipuri de reactoare:
ARC, Tubular cu rcire, Linde izoterm
si Toyo
Lurgi 230-265 50-100 reactor izoterm tubular
Mitsubishi 240 77-97 reactor izoterm tubular
Haldor-Topsoe si
Nihon
260 48-300 Nu exist nc instalatii industriale
bazate pe acest proces
Halliburton (Kellogg,
Brown si Root)
- - Reactor cu geometrie sferic

La 1 ianuarie 2002, capacitatea anual mondial de metanol a fost 38 milioane tone (9
milioane GJ). n 2001, consumul n Statele Unite a fost de 28% din productia total, n timp ce
America de Nord a produs 20% din productia mondial de metanol. Cel mai mare productor mondial
de metanol este Methanex, cu 17% din capacitatea mondial; n Statele Unite exist 17 instalatii de
metanol. Lurgi a cstigat un contract pentru construirea unei instalatii n Iran, cu capacitate de 1,8
milioane tone/an, care va deveni cea mai mare unitate din lume.

Costul metanolului
n tabelul II.18 este prezentat o comparatie ntre datele de literatur referitoare la metanolul
obtinut din biomas.


136
Tabel II.18.
Comparatie ntre datele de literatur referitoare la metanolul obtinut din biomas.
Studiul
Hamelink
i Faaij-
2002
Novem -2000
Larson -
1992
Wyman-
1993
1990
Mudge-
1981
Anul de referint
privind costurile
2001 1999 1991 1989 1987 1980
Viteza de alimentare
a biomasei (t
biomas uscat/zi)
1920 1358 1650 1814
1814-
9841
1800
Pretul biomasei
$/GJ
$/t biomas uscat
2
38
3
55
2
38
2,45
46
2,45
46
1,2
22
Pretul de vnzare al
electricittii
$/kWh 0,03 0,067 0,05 - 0,04 0,03
Puterea net (MW)
Nu este
exces
Circa 150
Nu este
exces
Nu este
exces
Nu este
exces
Nu este
exces
Alti combustibili
utilizati
Nu
Ardere
mpreun cu
gaze naturale n
turbina de gaze
Nu Nu Nu Nu
Productia de metanol
(t/zi) 613-970 57-196 705-1004 790-1110 717-4577 900
Pretul metanolului
$/GJ
$/m
3
9-12
155-221
10,6-13,6
192-248
9,62-15,4
176-280
10,01-
19,60
181-357
10-18,9
181-344
8,2-10,3
149-186

Obinerea benzinei din metanol
Procesul de transformare a metanolului n benzin pus la punct de Mobil Oil Corporation,
implic conversia metanolului pe catalizator de zeoliti, la hidrocarburi. Acest proces, desi considerat
prima sintez nou, important, de combustibil, de la sinteza Fischer Tropsch, a fost descoperit
accidental, n 1970, de dou grupuri independente de cercettori de la Mobil, care ncercau s
transforme metanolul n etilenoxid sau cercetau metilarea izobutenei cu metanol pe catalizator zeolitic
ZSM-5.
Procesul de obtinere a combustibilului din metanol are loc n dou etape. n prima etap,
metanolul brut (17% ap) este supranclzit la 300
o
C si este deshidratat partial pe catalizator de
alumin, la 27atm, obtinndu-se un amestec n echilibru de metanol, dimetileter si ap. (este
transformat 75% din metanol ). Acest amestec este combinat cu gaz de sintez recirculat si este
introdus ntr-un reactor care contine catalizatorul de zeolit ZSM-5, la 350-366
o
C si la 19-23 atm pentru
a produce hidrocarburi (44%) si ap (56%). Procedeul cuprinde multiple reactoare de conversie cu

137
catalizator, legate n paralel, deoarece zeolitul trebuie regenerat frecvent, prin arderea cocsului format
n cursul reactiei. Reactoarele sunt ciclice, astfel nct un reactor poate fi regenerat fr oprirea
ntregului proces, n mod obisnuit la 2-6 sptmni.
Reactiile care stau la baza acestui proces sunt:

2CH
3
OH CH
3
OCH
3
+ H
2
O
CH
3
OCH
3
olefine C
2
-C
5
olefine C
2
-C
5
parafine, cicloparafine, aromatice

Selectivitatea pentru hidrocarburi din compozitia benzinei este mai mare de 85%, restul fiind
format din gaze petroliere lichefiate. Aproape 40% din benzina produs prin acest procedeu,
reprezint hidrocarburi aromatice si anume: 4% benzen, 26% toluen, 2% etilbenzen, 43% xilen, 14%
trimetilbenzeni, 12% alte aromatice. Prin acest procedeu rezult si 3-5% 1,2,4,5-tetrametilbenzen
(duren), de aceea benzina este, n general, distilat iar fractia grea este prelucrat ntr-o unitate de
tratare a benzinei grele, pentru a reduce concentratia de duren sub 2%. Astfel rezult o benzin de bun
calitate cu cifr octanic ridicat. Dar acest procedeu nu va rmne pentru nc mult timp o cale de
obtinere a benzinei deoarece amendamentele la Legea Aerului Curat din 1990 limiteaz continutul de
aromatice n benzina reformulat, n vederea reducerii noxelor. n California, de exemplu, continutul
total de aromatice este limitat la 25% (n volume).

Obinerea olefinelor, a benzinei i a motorinei din metanol
n paralel cu procedeul de obtinere a benzinei din metanol, Mobil a dezvoltat si alte procedee
de conversie a metanolului, cu catalizatori de zeoliti, n hidrocarburi. Deoarece olefinele usoare sunt
intermediari n procedeul de obtinere a benzinei, este posibil optimizarea procesului pentru sinteza de
olefine. Temperaturi de reactie mai mari (cca. 500
o
C) presiuni mai sczute si catalizator cu activitate
mai mic, favorizeaz producerea de olefine usoare. Raportul de sintez a olefinelor poate fi modificat
astfel nct 80% din produs s fie format din olefine C
2
-C
5
, cu propilen (32%), butene (20%) si o
fractie de benzin (36%).
Mobil a realizat si un procedeu pentru transformarea metanolului n benzin si motorin.
Oligomerizarea, disproportionarea si aromatizarea olefinelor produse prin procedeul anterior reprezint
reactiile de baz pentru acest procedeu, n care selectivitatea pentru benzin si distilate din olefine este
mai mare de 95%. Compozitia benzinei astfel obtinute este de: 3% parafine, 94% olefine, 1% naftene
si 2% aromatice. Nici unul din aceste procedee nu se aplic industrial.

138
Procedeul integrat TOPSOE de sintez a benzinei
Acest procedeu a fost dezvoltat de Harold Topsoe cu scopul de a minimiza costurile de capital
si pentru energie, prin integrarea sintezei metanolului cu etapa transformrii acestuia n benzin, totul
ntr-o singur faz, fr izolarea metanolului ca intermediar. Procedeul implic obtinerea unui amestec
de metanol si dimetil eter (DME), nainte de sinteza benzinei si necesit numai o singur bucl de
recirculare, de la sinteza benzinei la treapta de sintez a MeOH/DME. Datorit selectivittii reduse
pentru aromaticele din benzin, prin acest procedeu se obtine o benzin de calitate redus, cu cifr
octanic mai mic, comparativ cu procedeul de conversie a metanolului n benzin.
M100 i M85
Metanolul curat (M100) prezint multe proprietti corespunztoare folosirii drept carburant,
care l fac o alternativ atractiv la benzina obtinut din titei. Prezint o cldur de vaporizare ridicat
si o putere caloric relativ mic ( aproximativ jumtate fat de benzin) ceea ce conduce la o
temperatur de aprindere mai sczut comparativ cu benzina. Aceasta are drept urmare emisii mai
sczute de CO, NO
x
si hidrocarburi, dar emisii mai ridicate de formaldehid. n general, metanolul
curat se foloseste drept carburant numai la motoarele de curse de mare performant si la avioanele
care au fost complet modificate si adaptate la functionarea cu metanol. Aceasta implic nlocuirea
componentelor de plastic din sistemul de alimentare cu carburant, modificarea carburatorului sau a
sistemului de injectie si prenclzirea carburantului.
Metanolul este miscibil cu apa, dar n amestecurile cu concentratie sczut de metanol se poate
produce o separare de faze. Metanolul este mai coroziv dect benzina dar este mai putin toxic si nu
este carcinogen. Metanolul a fost folosit ca adaos n benzin pe la mijlocul anilor 80. Dup un timp,
Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite a interzis utilizarea metanolului, n benzina fr
plumb, fr adugarea unui cosolvent alcoolic. Aceasta n primul rnd pentru c metanolul prezint o
solubilitate sczut n benzin si apar probleme de separare de faze. Totusi, s-au obtinut unele succese
cu M 85, adic un amestec de metanol cu benzen (85% /15%, n volume), asa cum se foloseste n mod
obisnuit. Folosirea metanolului n aceast proportie cu benzina are dou motive: (1) flacra
metanolului este incolor si adaosul de benzin i d o oarecare coloratie, fcnd detectabil un incendiu
si (2) metanolul pur poate produce probleme de pornire la rece, iarna, sau o nchidere de vapori, vara.
Desi s-au fabricat automobile care s functioneze cu M85 si unele aparate de zbor continu s
functioneze cu acest amestec, el nu a fost dezvoltat la scar industrial si comercial. Printre factorii
care au contribuit la acest esec au fost perceptia negativ a consumatorului cuplat cu o lips a
infrastructurii, cu toate c sunt necesare numai mici modificri, la statiile de alimentare cu carburant,
pentru manipularea M85.

139
M100 se poate utiliza si n celulele combustibile cu metanol, utilizate la autovehicule. Aceste
celule permit utilizarea metanolului drept combustibil fr a necesita un procesor pentru a extrage
hidrogenul din metanol. Un progres semnificativ n acest domeniu s-a realizat prin gsirea unui
electrolit mai bun pentru a preveni ptrunderea metanolului prin membran. Temperatura de
functionare a acestor celule combustibile este aproape de 100
o
C. Un anod din catalizator corespunztor
faciliteaz oxidarea metanolului si elimin nevoia unei instalatii de reformare a metanolului n
hidrogen. DaimlerChrysler si Honda au fiecare cte dou prototipuri de vehicule cu celul
combustibil cu metanol. Unul din vehiculele DaimlerChrysler a finalizat un traseu de 4828 km de-a
lungul Statelor Unite.

6.3. Obinerea etanolului
n prezent, etanolul este singurul combustibil lichid regenerabil care se obtine n cantitti
industriale. Statele Unite au avut o productie n 2002, de 8,062*10
6
m
3
/an, mai mare dect n 2001 (
6,4345 *10
6
m
3
/an). n conformitate cu datele oficiale, necesarul de benzin este de circa 996*10
3
m
3
/
zi, sau circa 1,7 GJ/an. Astfel etanolul este responsabil pentru furnizarea numai a 1% din necesarul
energetic national pentru combustibilul tip benzin pentru vehiculele de transport.
Productia industrial de etanol se realizeaz prin fermentatia carbohidratilor sau prin hidratarea
etilenei. n Statele Unite, prin fermentatie direct se produce peste 95% din capacitatea total, care este
de 346*10
6
m
3
/an. Hidrolizatul de amidon de porumb obtinut din mcinarea umed sau uscat a
porumbului, reprezint principala surs de carbohidrat, n Statele Unite. Alt tar mare productoare de
etanol, Brazilia, cu o capacitate de peste 477*10
6
m
3
/an, utilizeaz sucul de trestie de zahr ca
principal surs de carbohidrat.
Necesarul de etanol este stabilit n principal, de utilizarea sa n amestec cu benzina. n afara
acestei utilizri, consumul de etanol a fost, n 2001, de numai 32,065*10
6
m
3
/an.
Disponibilitatea materiei prime este una din constrngerile exercitate asupra industriei existente
pe baz de porumb pentru a realiza un impact semnificativ n furnizarea de energie la nivel national.
Biomasa reprezint o surs abundent si ieftin de carbohidrati. Se estimeaz c n Statele Unite se
produc 1*10
12
L/an de etanol din biomas celulozic derivat din culturi energetice pe terenuri
nefolositoare sau neocupate, reziduuri ca furajul de porumb sau paiele de orez, deseuri municipale
solide, etc.
Un mod de a aborda utilizarea acestei bioresurse este modificarea procesului direct de
fermentatie, astfel nct n loc de fermentarea zaharurilor prezente n amidon, are loc fermentatia
direct a zaharurilor din celuloza si hemiceluloza din biomas si obtinerea de etanol. Din pcate,

140
zaharurile din celuloz si hemiceluloz sunt greu de eliberat si difer ca si compozitie de cele prezente
n amidon. Aceste dou aspecte conduc la diferente semnificative ntre cele dou modalitti de
fermentare direct.

Descrierea tehnologiei
n figura II.44 se prezint schema tehnologic simplificat pentru obtinerea etanolului din
gazul de sintez.

Gazul de sintez este convertit n etanol prin fermentatie. Procedeul indirect BCL/FERCO
utilizeaz un gazogen nclzit indirect care opereaz la presiune apropiat de cea ambiant. Rezult un
gaz de sintez de putere caloric medie, fr a fi nevoie de o fabric de oxigen. Biomasa este uscat si
introdus ntr-un strat fluidizat rapid unde este convertit n gaz de sintez. Nisipul circulant furnizeaz
cldura necesar gazificrii. Nisipul este separat de mangal ntr-un ciclon. Gazul de sintez este apoi
conditionat si comprimat. Nisipul si mangalul sunt alimentate n stratul fluidizat urmtor, unde sunt
amestecate cu aer si mangalul este ars. Cldura eliberat astfel n arztor este utilizat pentru nclzirea
nisipului circulant. Cldura este recuperat, de asemenea si de la gazele reziduale, fiind utilizat pentru
uscare sau pentru producerea de abur.
Acest gazogen special lucreaz la temperaturi destul de joase nct s nu se formeze zgur din
cenus, si anume 700-850
o
C si presiune putin mai mare dect cea atmosferic. n aceste conditii gazul

Tratare biomas
Fermentare gaz de
sintez
Separare
etanol
Etanol
Obtinere gaz de
sintez,
conditionare,
comprimare
Biomas
Cenus
Gaze reziduale Ap si nutrienti
Mas celular
Ap

Figura II.44. Obtinerea etanolului din biomas prin intermediul gazului de sintez

141
de sintez rezultat contine cantitti semnificative de metan, etilen si alte hidrocarburi usoare ct si
gudroane. Acestea nu sunt convertite n etapa urmtoare de fermentatie. Ele pot fi ndeprtate n etapa
de conditionare, pot fi transformate ntr-un plus de gaz de sintez, sau pot fi trecute prin treapta de
fermentare pentru a fi arse, mpreun cu gazele rezultate aici, ca un combustibil suplimentar, n focarul
gazogenului.
Gazul conditionat este introdus n fermentator unde este convertit n etanol cu ajutorul unor
bacterii. Bulionul de fermentatie rezultat este destul de diluat, continnd, n general, 2% sau chiar mai
putin etanol. Etanolul poate fi recuperat din acest bulion prin metodele utilizate industrial n cazul
porumbului. Masa celular rezultat de la fermentare nu este avizat pentru hrana animalelor. O
utilizare eficient este recircularea, drept combustibil, n gazogen.
Un avantaj al metodei de fermentare este c energia chimic stocat n biomas, inclusiv n
lignin, contribuie la cresterea randamentului n etanol.
n tabelul II.19 este prezentat comparativ randamentul n etanol obtinut prin fermentarea
direct a porumbului, prin fermentarea direct a biomasei, si prin procesul fermentrii gazului de
sintez ( la nivel de proiect). Este oarecum surprinztor c randamentul procesului de fermentare a
gazului de sintez nu este estimat a fi mai mare tinnd cont c lignina si alte componente care nu sunt
utilizate n metodele directe, sunt convertite n etanol prin procesul de fermentatie a singazului. Totusi
beneficiile sunt compensate prin pierderile de conversie la gazificare, conditionare si fermentatie.
Tabel II.19.
Cantitatea de etanol obtinut prin diferite metode
Mcinare
umed
Mcinare
uscat
mare
Mcinare
uscat
medie
Mcinare
uscat
fin

Fermentare
direct a
biomasei
Fermentare
gaz de sintez
Cantitate
etanol m
3
/t
biomas
(uscat)
0,4265 0,4273 0,4144 0,4114 0,3395 0,265-0,3975

Microorganismele utilizate pentru productia etanolului din gazul de sintez sunt neaprat
anaerobe, care utilizeaz pentru acetogenez o versiune heterofermentativ a acetilcoenzimei A (acetil-
CoA). Aceasta se sintetizeaz din amestecurile CO sau H
2
/ CO
2
. Intermediarul acetil-CoA este apoi
convertit fie n acid acetic fie n etanol, ca un prim produs de metaboliz. Principalele reactii sunt:


142
Producerea etanolului:
6 CO + 3 H
2
O CH
3
CH
2
OH + 4 CO
2
AG = -48,7 kcal/mol;
puterea caloric produs/ puterea caloric materie prim = 0,81
2CO
2
+ 6H
2
CH
3
CH
2
OH + H
2
O AG = 28,7

Producerea acidului acetic:
4 CO + 2 H
2
O CH
3
COOH + 2 CO
2
AG = -39,2
2CO
2
+4H
2
CH
3
COOH + 2H
2
O AG = -25,8

CO este un substrat preferabil fat de H
2
+CO
2
deoarece schimbrile n energia liber sunt
favorabile. Conversia obisnuit pentru CO, raportat n literatur, pentru fermentatia la nivel de
laborator este de cca. 90%, n timp ce pentru H
2
este de cca. 70%. Alte aspecte, cum ar fi transferul de
mas ntre faza gazoas si cea lichid pot contribui, de asemenea, la diferentele semnalate.
Raportul ntre productia de etanol si cea de acetat depinde de natura microorganismului si de
conditiile de fermentare. Organismele sunt inhibate de pH-ul sczut si de concentratia mrit de ioni
acetat. Cnd se formeaz acidul acetic, pH-ul scade si concentratia ionilor acetat creste, astfel c
organismele vor favoriza productia de etanol pentru a atenua inhibarea. n mod normal, pH-ul este
mentinut n jur de 4,5 pentru a produce etanol.
Multe dintre microorganisme sunt mezofile sau termofile, avnd un domeniu optim de
temperatur ntre 25 si 90
o
C. Un mediu de cultur destul de bogat n elemente nutritive este necesar,
dar temperaturi de lucru ridicate, nivele sczute ale concentratiei de carbohidrat si ridicate de CO (
care inhib microorganismele metanogene) si pH-ul sczut reduc riscul de contaminare.
Un simplu reactor tanc cu barbotare de gaz, care functioneaz continuu sau discontinuu, poate
fi folosit ca fermentator. Desi simplu, acest tip de reactor are dezavantajul unei productivitti
volumetrice sczute, a unei conversii sczute si a unui flux diluat de metanol. O mbunttire ar fi un
sistem de fermentatie n dou trepte, cu recircularea microorganismelor. n prima etap sunt create
conditiile pentru cresterea celulelor, n timp ce n treapta a doua sunt conditii pentru producerea de
etanol. Celulele sunt reciclate n treapta a doua pentru mbunttirea productivittii volumetrice si
cresterea conversiei.

143
Transferul de mas ntre faza lichid si gazoas poate limita performantele fermentatorului. n
contrast cu multe alte procese pe baz de gaz de sintez, performantele fermentrii gazului nu sunt
legate de un raport specific H
2
/CO. Cu toate c organismele prefer CO comparativ cu H
2
, pot fi
convertite simultan si amestecurile de CO si H
2
/CO
2
.

Situaia actual i furnizorii de tehnologie
- Universitatea din Arkansas/Bioengineering Resources Inc lucreaz n domeniul
fermentrii gazului de sintez nc din anii 80. Ei au descoperit si patentat tulpina Clostridium
ljungdahlii, i-au caracterizat performantele si au dezvoltat procesul n fermentatorul n dou trepte de
la scar de laborator/pilot, pn la faza industrial. Cercetrile au fost sustinute de granturi din partea
Departamentului de Energie al Statelor Unite, la nceputul anilor 90, pentru conversia CO si H
2

rezultat de la gazificarea crbunelui sau din gazele reziduale industriale mai mult dect din gazificarea
biomasei.
- Mississippi Ethanol LLC are o instalatie de gazificare a rumegusului recent finalizat, n
Winona, MS.
- Universitatea de Stat Mississippi, mpreun cu alte universitti lucreaz tot sub granturile
DOE prezentnd la simpozionul cu tema Biotehnologia pentru combustibili si produse chimice, din
mai 2003, un poster cu titlul Izolarea si optimizarea performantelor culturilor capabile s transforme
gazul de sintez n etanol
- Universitatea de Stat din Oklahoma lucreaz n domeniul fermentatiei gazului de sintez de
la mijlocul anilor 90, n prezent lucrnd la instalatia integrat de gazificare si fermentare, la nivel de
pilot.
- Universitatea de Stat din Michigan a publicat o serie de articole privind transferul de mas la
fermentarea gazului de sintez, la nceputul anilor 2000, concentrndu-se pe influenta dimensiunii
bulelor de gaz asupra transferului de mas gaz-lichid.

Performanele privind protecia mediului
Factorul principal care determin utilizarea etanolului n amestec cu benzina este rolul su ca
surs de oxigen, n scopul respectrii normelor legislative actuale. Aceste dispozitii au aprut n anii 90
cu scopul reducerii polurii aerului de ctre automobile, viznd, n special, reducerea emisiilor de CO.
Oponentii dispozitiei privind prezenta compusului oxigenat n benzin argumenteaz c motoarele
moderne ard combustibilul ntr-un mod mult mai curat dect acum 10-15 ani si de aceea prezenta

144
compusilor oxigenati n benzin nu mai este necesar pentru respectarea normelor privind emisiile de
CO.
Exist si controverse n privinta emisiilor rezultate de la utilizarea amestecului etanol-benzin.
Cnd etanolul este combinat cu alte hidrocarburi de amestec, amestecul rezultat are presiunea de
vapori mai mare dect cea asteptat pentru o combinatie liniar, deoarece etanolul tinde s formeze
minimum de azeotrop cu hidrocarburile aromatice si parafinice.
Metil tertbutil eterul (MTBE) scurs din rezervoarele de stocare a benzinei s-a constatat c
produce contaminarea apelor subterane. Prin contrast, etanolul care ajunge n acelasi mod n apele
subterane, nu este la fel de persistent si de toxic.
Probabil c dispozitia privind utilizarea unui compus oxigenat n amestec cu benzina va fi
nlocuit de un standard privind combustibilii regenerabili. Scopul acestei legislatii va fi scderea
emisiilor nete de CO
2
prin cresterea continutului de combustibil regenerabil din benzin. Etanolul,
componentul regenerabil majoritar utilizat astzi n amestec cu benzina, va fi probabil utilizat n
cantitti tot mai mari, dac se va adopta acest tip de legislatie. Din punct de vedere ecologic, emisiile
de CO
2
de la consumul combustibililor fosili n timpul producerii etanolului, difer foarte mult n
functie de modul n care se produc aburul si electricitatea necesare procesului de productie. n prezent,
majoritatea fabricilor productoare de etanol din porumb consum combustibili fosili pentru obtinerea
utilittilor necesare. Un sistem care utilizeaz biomasa pentru generarea utilittilor va avea ca rezultat
o scdere a emisiilor totale de CO
2
.

Costuri
Pretul etanolului a variat ntre 264 -398 $/m
3
n perioada 1999-2001, aceste valori nu includ
dispensele de taxe si accize.
Tabelul II.20 prezint o comparatie ntre costurile de productie ale etanolului din porumb, n
cadrul instalatiilor existente. Costurile difer n functie de tehnologia utilizat si de capacitatea
instalatiei. Instalatiile mici, cu mcinare uscat, au cele mai mari costuri. Costurile prezentate nu
includ extinderi, deprecieri, impozit pe venit sau amortismente. Diferenta raportat ntre pretul de
vnzare a etanolului si costurile cash acoper aceste probleme. Guvernul federal al Statelor Unite
subventioneaz micii productori pentru o productie anual de pn la 56775 m
3
.
Pretul de vnzare nu reflect valoarea actual a etanolului, drept component de amestec
pentru benzin, datorit impactului dispenselor de taxe acordate de guvern. Aceste dispense sunt un
avantaj acordat mai curnd distribuitorului de benzin amestecat cu etanol dect productorului de
etanol. Sustinerea de ctre guvern expir n 2007. Efectul acestei legislatii este scderea pretului

145
efectiv al etanolului astfel nct s concureze, pe baza valorii sale de utilizare, n pretul amestecului cu
benzin.
Tabel II.20.
Costurile cash ($/m
3
etanol )
Mcinare
umed
Mcinare uscat
mare
Mcinare uscat
medie
Mcinare
uscat fin
Porumb 126,68 139,6 139,6 157,25
Combustibil +energie 29,51 28,48 37,06 48,18
Alte variabile 49,16 27,08 35,08 43,45
Munca 20,16 18,81 18,67 25,41
Alte contributii 22,61 21,16 26,97 23,17
Costuri totale 248,13 235,14 257,43 287,47

Putsche a construit, n 1999 un model ASPEN si a estimat costurile investitiei plus cele ale
functionrii unei instalatii de fermentatie a gazului de sintez obtinut din ierburi, folosind un gazogen
BCL/FERCO. Instalatia prelucreaz 2000t (uscate)/zi, ar produce 183,5*10
3
m
3
/an etanol. Capitalul
fix a fost estimat la 153,6 mil. $. Costurile cash sunt de 184$/m
3
, cu un cost al materiei prime de 25$/t.
Pretul final estimate a fost de 351$/m
3
.
Rezultatele modelului Putsche se bazeaz pe un set rational de presupuneri, utiliznd nivelul
actual al tehnologiei. Cele mai curajoase presupuneri bazate pe mbunttirea randamentului,
reducerea costurilor de capital, etc., ar conduce la costuri mult mai favorabile. n orice caz, tehnologia
de fermentare a gazului de sintez apare competitiv cu tehnologia actual pe baz de porumb. Pentru
instalatia de fermentare a gazului de sintez sunt estimate costuri cash sczute, dar ele sunt compensate
de costuri mari de investitie.
Unul din avantajele clare ale metodei de fermentare a gazului de sintez este c se poate
prelucra orice biomas imaginabil. Instalatiile existente n prezent pe baz de porumb se limiteaz la
prelucrarea amidonului din cereale. Fermentatia direct a biomasei poate manipula o larg varietate de
biomas, dar materia prim mai recalcitrant implic costuri mult mai ridicate dect cele necesare
pentru prelucrarea porumbului. Materialele greu de prelucrat, cum ar fi lemnul moale ( de rsinoase),
se pot converti mai bine prin metoda fermentrii gazului de sintez.

6.4.Obinerea amestecurilor de alcooli superiori
Productia alcoolilor superiori din gaz de sintez este cunoscut nc de la nceputul secolului
trecut. Exist mai multe procese care pot fi utilizate pentru sinteza amestecurilor de alcooli superiori

146
din CO si H
2
si anume izosinteza, variante ale sintezei Fischer Tropsch, oxosinteza cu hidroformilarea
olefinelor si omologarea metanolului si a alcoolilor inferiori. Odat cu dezvoltarea diferitelor procese,
ca Fischer Tropsch si sinteza metanolului, s-a constatat c alcoolii superiori apar ca produsi secundari
n aceste procese atunci cnd catalizatorii sau conditiile de reactie nu sunt optimizate. Catalizatori ai
sintezei F-T sau metanolului, pot fi modificati cu promotori de metale alcaline obtinndu-se alcooli
superiori. Sinteza alcoolilor superiori poate fi optimizat, de asemenea, la temperaturi ridicate si viteze
spatiale mai mici, comparativ cu sinteza metanolului precum si cu un raport H
2
/CO- 1, n loc de 2 sau
mai mare.
n timp ce alte procese de conversie a gazului de sintez la produse lichide au fost
industrializate, dezvoltarea sintezei alcoolilor superiori a fost limitat de lipsa de selectivitate si de
randamentul sczut. Cantitatea de alcooli superiori obtinut la o singur trecere este de ordinul a 10%
din conversia gazului de sintez la alcooli avnd metanolul ca cel mai abundent component. Metanolul
poate fi recirculat pentru a produce mai mult alcooli superiori, sau poate fi ndeprtat si vndut ca
atare.
n 1913 BASF a brevetat un proces de sintez a amestecului de alcooli, aldehide, cetone si alti
compusi organici, din gaz de sintez, peste un catalizator de CoO alcalinizat, la 10-20 MPa si 300-
400
o
C. Fischer Tropsch a pus la punct procesul Synthol pentru producerea de alcool n 1923,
utiliznd un catalizator de Fe alcalinizat, la presiuni mai mari de 10MPa si la 400-450
o
C. n perioada
1935- 1945 sinteza industrial de amestecuri de alcooli s-a realizat cu catalizatori alcalini de
ZnO/Cr
2
O
3
. Cererea de amestecuri de alcooli obtinute din gaz de sintez a sczut dup 1945 o dat cu
cresterea disponibilittii de petrol si a necesarului de alcooli puri pentru sinteza altor produse chimice.
Embargoul asupra titeiului din anii 70 a reactualizat interesul pentru sinteza si utilizarea
alcoolilor superiori drept carburanti, n amestec cu benzina. Amestecul de alcooli este un component
de amestecare mai atractiv dect metanolul, conducnd la cresterea cifrei octanice. Prin folosirea
amestecului de alcooli, care contine metanol si alcooli superiori, se elimin inconvenientele existente
la utilizarea metanolului curat, si anume: volatilitatea ridicat, tendinta de separare a fazelor cnd se
gseste si ap si incompatibilitatea cu anumite componente ale sistemului de alimentare a motorului.
Amestecul de alcooli are o presiune de vapori sczut, o solubilitate mai bun cu componentele
hidrocarbonate, o tolerant mbunttit a apei si o putere caloric total mai mare comparativ cu
metanolul. De asemenea, cnd amestecul de alcooli este utilizat ca substitut de motorin, n proportie
de 20 -30%, n greutate, puterea caloric, propriettile lubrifiante si cele de aprindere, sunt
mbunttite, comparativ cu metanolul pur. Un alt aspect important este posibilitatea utilizrii
infrastructurii existente.

147
Impactul asupra mediului al componentelor oxigenate din benzin este un alt factor care
conduce la cresterea interesului pentru sinteza alcoolilor superiori. n 1990, legea privind aerul curat,
permite utilizarea sezonier a compusilor oxigenati n benzin, n anumite regiuni ale Statelor Unite,
pentru mbunttirea calittii aerului, prin reducerea emisiilor de hidrocarburi organice volatile, care
conduc la cresterea concentratiei de ozon la nivelul solului. Pn de curnd, componentul oxigenat
folosit era metil tertbutil eterul (MTBE). Cresterea rapid a necesarului de MTBE a dus la un deficit de
izobuten derivat din petrol, avnd n vedere c sinteza industrial a MTBE implic esterificarea
izobutenei cu metanol n prezenta de catalizator schimbtor de ioni acid.
Valorificnd aceast oportunitate, cercettorii si-au mrit eforturile pentru optimizarea
procesului de sintez a alcoolilor superiori si pentru alegerea catalizatorilor, n vederea obtinerii
amestecurilor de metanol si izobutanol, care pot fi combinate pentru producerea MTBE din surse
nepetroliere. Raportul molar optim ntre metanol si izobutanol pentru productia MTBE este 1.
Izobutanolul este deshidratat pentru obtinerea izobutenei care se combin cu metanolul, cu formare de
MTBE. Aceste cercetri s-ar putea s nu aib viitor avnd n vedere constatarea contaminrii apelor
subterane cu MTBE.

Chimismul reaciei
Mecanismul sintezei alcoolilor superiori implic un set complex de reactii, cu multiple ci, care
conduc la o varietate de produse care sunt influentate de constrngeri cinetice si termodinamice. n
functie de conditiile de lucru si catalizatorii utilizati, cele mai abundente produse care se obtin sunt
metanolul si CO
2
. Prima etap n sinteza alcoolilor superiori este formarea legturii C-C prin insertia
CO n molecula CH
3
OH. Alcoolii lineari sunt produsi printr-o modelare n trepte, care implic sinteza
metanolului urmat de omologri succesive la etanol, propanol, butanol etc. De aceea, catalizatorul
utilizat n sinteza alcoolilor superiori trebuie s aib activitate de sintez la metanol, acesta putnd fi
considerat un reactant recurent. Alcoolii superiori ramificati se formeaz prin sinteza modificat a
metanolului cu catalizatori Fischer Tropsch modificati, iar alcoolii ramificati se obtin cnd se
utilizeaz catalizator de MoS
2
alcalinizat.
Mecanismul de sintez a alcoolilor superiori pe catalizatori de sintez a metanolului modificati
pentru temperatur ridicat implic o serie de reactii care pot fi grupate n cteva tipuri distincte.
Crestere liniar de caten prin aditia carbonului la sfrsitul catenei cu obtinerea de alcooli
liniari primari;
Aditie de carbon, ntre C
1
si C
n
(n_2) cu obtinere, de exemplu de 1-propanol, sau alcooli
primari ramificati, ca 2metil-1-propanol (izobutanol);

148
Aditie ntre C
m
(m=2 sau3) si C
n
(n_2);
Formare de metilester via acid carboxilic obtinut din alcoolii sintetizati
Carbonilarea metanolului cu obtinere de metilformiat.
Mecanismul general de sintez a alcoolilor superiori prezint urmtoarea stoechiometrie
total:
nCO + 2nH
2
C
n
H
2n+1
OH +(n-1)H
2
O AH
r
= -61,2 kcal/mol
cu n variind ntre 1-8

Stoechiometria reactiei sugereaz c raportul optim CO/H
2
este 2, totusi aparitia simultan a
reactiei gazului de ap arat c raportul optim este cel apropiat de 1. Reactiile principale n complexul
reactiilor de sintez a alcoolilor superiori sunt: sinteza metanolului, reactii Fischer - Tropsch, reactii
de sintez a alcoolilor superiori si reactia gazului de ap.

CO + 2H
2
CH
3
OH sinteza metanolului
CO + H
2
O CO
2
+ H
2
reactia gazului de ap
CH
3
OH + CO CH
3
CHO + H
2
O aditie de CO cu formare de aldehide
CH
3
OH + CO + 2H
2
CH
3
CH
2
OH

+ H
2
O omologarea etanolului
C
n
H
2n+1
OH + CO + 2H
2
CH
3
(CH
2
)
n
OH + H
2
O omologare alcooli superiori
2CH
3
OH CH
3
CH
2
OH

+ H
2
O condensare/deshidratare
2CH
3
OH (CH
3
)
2
CO

+ H
2
O formare dimetileter
(CH
3
)
2
CO

+ H
2
(CH
3
)
2
CHOH sintez isoalcooli ramificati
2CH
3
CHO CH
3
COOCH
2
CH
3
sinteza esterului metilic

Reactii competitive:
nCO + 2nH
2
C
n
H
2n
+ nH
2
O formare de olefine
nCO + (2n+1)H
2
C
n
H
2n+2
+ nH
2
O formare de parafine

Formarea metanolului este favorizat de temperaturile sczute si presiunea ridicat. La
presiuni ridicate, sinteza alcoolilor superiori creste odat cu cresterea temperaturii, prin formarea
metanolului si minimizarea formrii de hidrocarburi. Pentru maximizarea alcoolilor superiori, raportul
H
2
/CO trebuie s fie apropiat de 1. Rapoarte molare mai sczute favorizeaz insertia CO si cresterea
catenei C-C.

149
n general, conditiile de reactie pentru sinteza alcoolilor superiori, sunt mai severe dect cele
pentru producerea metanolului. Pentru a creste cantitatea de alcooli superiori, metanolul poate fi
recirculat pentru urmtoarea omologare dac catalizatorul prezint o bun activitate de
hidrocarbonilare. Inevitabil reactiile principale prezentate mai sus duc la formarea H
2
O si CO
2
, ca
produsi secundari. Reactia gazului de ap joac un rol major si, n functie de activitatea catalizatorului,
unele reactii de deshidratare a alcoolilor pot avea loc in situ, ducnd la obtinerea de alcooli superiori,
esteri si eteri. De multe ori se obtin si cantitti nsemnate de metan.
Constrngerile termodinamice limiteaz randamentul teoretic de alcooli superiori, si ca si la
alte procese de obtinere de produse lichide din gazul de sintez, una din conditii este ndeprtarea
cldurii de reactie considerabile pentru mentinerea temperaturii de proces. Comparativ cu sinteza
metanolului, cu ct se formeaz mai putin alcool/mol de CO, cu att mai mult produs secundar se
formeaz per mol de alcool, si cu att degajarea de cldur este mai mare.

Catalizatori
Catalizatorii de sintez a alcoolilor superiori sunt catalizatori de hidrogenare bifunctionali, si
sunt mprtiti, n mod obisnuit, n mai multe grupe n functie de compozitia lor. O caracteristic
comun tuturor acestor catalizatori este adaosul de metale alcaline n formularea lor. Caracterul
activator al promotorilor constituiti din metale alcaline depinde de bazicitatea lor. Metalele alcaline
furnizeaz un centru activ bazic pentru cataliza reactiei de condensare aldolic prin activarea CO
adsorbit la suprafat si cresterea formiatului rezultat intermediar. Principalele 4 grupe de catalizatori
sunt urmtoarele:
1. catalizatori modificati pentru sinteza metanolului la presiune ridicat ZnO/Cr
2
O
3
dopat cu
alcalii;
2. catalizatori modificati pentru sinteza metanolului la presiune sczut Cu/ZnO dopat cu alcalii;
3. catalizatori modificati pentru sinteza Fischer Tropsch;
4. sulfuri, n special MoS
2
, dopate cu alcalii.
Unul din obstacolele care trebuie depsite pentru ca sinteza alcoolilor superiori s devin un
proces industrial este mbunttirea catalizatorului n vederea cresterii productivittii si selectivittii
pentru obtinerea de alcooli superiori.
Catalizatorii actuali modificati pentru sinteza metanolului si Fischer Tropsch s-au dovedit
mai activi n productia amestecurilor de alcooli; catalizatorii pe baz de sulfuri sunt mai putin activi
dect cei pe baz de oxizi.


150
Reactoare
Similar celorlalte procese de conversie a gazului de sintez, unul din cele mai importante
aspecte ale sintezei alcoolilor superiori este ndeprtarea excesului mare de cldur de reactie pentru
mentinerea controlului temperaturii de lucru, pentru maximizarea randamentului si minimizarea
dezactivrii catalizatorului prin sinterizare. Reactorul pentru sinteza alcoolilor superiori este similar
celui pentru sinteza metanolului si Fischer Tropsch. ChemSystem a efectuat cercetri la scar pilot
pentru sinteza izobutanolului ntr-un reactor cu zona activ sub form de suspensie, utiliznd un
catalizator de Cu/Zn/Al
2
O
3
cu promotor de Cs, ntr-un mediu de hidrocarburi uleioase (40% n greutate
suspensie), la 12,5 MPa si 350
o
C. Un alt procedeu care a fost cercetat se bazeaz pe o configuratie cu
dublu strat. Scopul este optimizarea productiei de metanol, din gazul se sintez, n primul reactor, la
temperatur mai sczut, utiliznd un catalizator pe baz de Cu. Al doilea reactor functioneaz la o
temperatur usor mai ridicat, cu un catalizator pe baz de oxid de crom, pentru cresterea
randamentului n alcooli superiori, prin maximizarea etapei de formare a legturii C-C.

Stadiul actual al tehnologiei / furnizori de tehnologie
Actualmente nu exist instalatie industrial pentru producerea amestecurilor de alcooli cu un
numr de 2-6 atomi de carbon n molecul. n tabelul II.21. sunt prezentate date privind companiile
care au desfsurat cercetri privind obtinerea amestecurilor de alcooli. n general raportul H
2
/CO este
1-1,4, exceptie fcnd Snamprogetti, care lucreaz n domeniul 0,5-3. n vederea industrializrii
procesului, Dow, Institutul Francez al Petrolului (IFP) si Snamprogetti sunt cel mai avansate n
dezvoltarea procedeului.
Tabel II.21.
Companiile care au desfsurat cercetri privind obtinerea amestecurilor de alcooli
Compania ara Tipul de
catalizator
Tempe-
ratura
o
C
Presiunea
(atm)
H
2
/CO Produi
(% n
greutate)
Conversie i
selectivitate
Lurgi Germania Pentru
MeOH
modificat
250 -420 49,3 - 98,6 1-1,2 53,5 MeOH
41,9 C
2
_C
6
Conversia CO
=20-60%
Union
Carbide
Statele
Unite
Rodiu 300 -350 68 -170 - - Conversia CO
la EtOH =60%
Sagami
Research
Center
Japonia Rodiu 200 -300 50 1,4 MeOH,
EtOH, CH
4
Conversia CO
=14%
Selectivitate la
EtOH peste
61%
Selectivitate la
alcooli =90%

151
Compania ara Tipul de
catalizator
Tempe-
ratura
o
C
Presiunea
(atm)
H
2
/CO Produi
(% n
greutate)
Conversie i
selectivitate
IFP Franta Pentru
MeOH
modificat
260 -320 57,8 98,6 1-2 30-50 C
2

C
4

Selectivitatea
CO la
EtOH=74,5%
Hoechst Germania Rodiu 275 98,95 - - Conversia CO
=17%
Selectivitatea
la alcooli =
71%
Snamprogetti Italia Pentru
MeOH
modificat
260 420 177,48
260
0,5 -3 20-40 C
2

C
4

Conversia
gazului de
sintez =40%
Selectivitatea
pentru
produsi=75%
Texaco
(sistem n
faz lichid)
Statele
Unite
Pentru
Fischer
Tropsch
modificat
220 240 450 - 12 -39
produsi
oxigenati
nealcoolici
Conversia CO
=10-40%
Selectivitatea
pentru alcooli
=85%
Dow Statele
Unite
Pentru
Fischer
Tropsch
modificat
299-310 102 - 136 1,1- 1,2 30 -70
MeOH

6.5. Sinteza Fischer-Tropsch

Sinteza hidrocarburilor prin hidrogenarea CO n prezenta catalizatorilor din metale de tranzitie
s-a descoperit n 1902, cnd Sabatier si Sanderens au obtinut CH
4
din amestec de H
2
si CO peste
catalizator de Ni, Fe si Co. n 1923 Fischer si Tropsch au raportat utilizarea catalizatorului de Fe
alcalinizat pentru producerea hidrocarburilor lichide bogate n compusi oxigenati, denumit procedeul
Synthol. n continuare s-au depus eforturi considerabile pentru dezvoltarea catalizatorilor optimi n
acest proces. Un catalizator format din Co (100 prti, n greutate), ThO
2
(5 prti n greutate), MgO ( 8
prti n greutate) si kieselgur ( 200 prti n greutate) a devenit catalizatorul standard pentru procesul
la presiune atmosferic. n 1936, Fischer si Pilcher au pus la punct un proces la presiune medie (9,87
14,8 atm). Urmare acestui proces, catalizatorul de Fe alcalinizat a fost implementat si la procedeul de
presiune medie, procesul de conversie a amestecului de CO si H
2
n hidrocarburi lichide, cu catalizator
de metal tranzitional, a devenit cunoscut ca sinteza Fischer Tropsch.
Dou caracteristici principale ale sintezei Fischer Tropsch este producerea inevitabil a unei
serii largi de hidrocarburi si eliberarea unei mari cantitti de cldur din reactia de sintez, care este
puternic exoterm. Ca urmare, dezvoltarea procesului si a reactorului s-au concentrat pe ndeprtarea

152
cldurii si controlul temperaturii. n privinta catalizatorului s-a urmrit mbunttirea duratei de viat,
a activittii si a selectivittii lui. O singur trecere a gazului de sintez prin reactorul de conversie
produce o gam larg de olefine, parafine si produsi oxigenati ca alcooli, aldehide, acizi si cetone, ct
si apa ca produs secundar. Distributia produsilor este influentat de temperatur, compozitia gazului de
sintez (H
2
/CO), presiune, tipul si compozitia catalizatorului. Selectivitatea produsului poate fi
mbunttit utiliznd procese n mai multe trepte.

Tehnologia procesului
Sunt patru trepte principale n reactia Fischer Tropsch: generarea gazului de sintez,
purificarea gazului, sinteza FT si purificarea produsului. n figura II.45. se prezint schema
tehnologic a procedeului FT.

Gazogen Purificare gaz de
sintez si conditionare
Reactor n
suspensie (Co)
si tubular (Fe)
Ceruri ( peste C
20
)
Hidrocracare
Reactor cu strat fluidizat
circulant sau fix
Olefine (C
3
-C
11
)
Oligomerizare
Izomerizare
Hidrogenare
Biomas
Aer, oxigen, abur
Motorin Benzin
Temperatur ridicat
Temperatur sczut

Figura II.45. Schema tehnologic a procedeului Fischer - Tropsch

153
n functie de tipul si cantitatea de produse FT urmrite, se utilizeaz sinteza la temperatur
sczut (200-240
o
C) sau ridicat (300-350
o
C), cu catalizator de fier sau cobalt. n mod obisnuit
temperatura este mentinut sub 400
o
C pentru minimizarea productiei de CH
4
, iar catalizatorul de Co
este utilizat numai pentru temperaturi joase. Temperaturile mai mici duc la formarea de ceruri cu
molecul liniar si mas molecular mare, n timp ce la temperatur ridicat se obtine benzin si
olefine cu mas molecular sczut. Pentru maximizarea cantittii de benzin obtinut, cel mai bine se
utilizeaz drept catalizator fierul, la temperatur ridicat, ntr-un reactor cu strat fluidizat fix. Pentru
maximizarea fractiei diesel, se foloseste un reactor cu suspensie si catalizator de cobalt. Reactoarele
FT lucreaz la presiuni ntre 10-40 bar. Concentrarea produsului se realizeaz printr-o combinatie de
hidrotratare, hidrocracare si hidroizomerizare, dup separarea produsului.

Chimismul reaciei FT
Reactia de sintez FT a fost mult timp considerat ca o reactie de polimerizare, avnd ca
principale etape urmtoarele:
1. adsorbtia reactantului (CO) pe suprafata catalizatorului;
2. initierea catenei prin disocierea CO urmat de hidrogenare;
3. cresterea catenei prin insertia de molecule CO, urmat de hidrogenare;
4. ntreruperea de lant;
5. desorbtia produsului de pe suprafata catalizatorului.
Grupele metil chemosorbite sunt formate prin disocierea moleculelor CO adsorbite si aditia, n
etapa urmtoare, a atomilor de hidrogen. Aceste specii metil pot fi apoi hidrogenate cu formarea
metanului, sau pot actiona ca initiatori pentru cresterea catenei. Cresterea catenei are loc prin aditii
succesive de grupe CH
2
.ntreruperea procesului de crestere a lantului poate interveni n orice moment,
prin desorbtia produsului, conducnd la obtinerea de u-olefine sau de n-parafine.
Reactiile procesului de sintez FT sunt urmtoarele:
1. CO + 2H
2
-CH
2
- + H
2
O AH
r
= -165kJ/mol
Reactia gazului de ap este o reactie secundar care apare cnd se utilizeaz Fe drept
catalizator. Combinarea reactiei 1. cu reactia 2. duce la reactia net 3., care caracterizeaz sinteza FT
cu catalizator de Fe.
2. CO + H
2
O H
2
+CO
2
( reactia gazului de ap)
3. 2CO + H
2
-CH
2
- + CO
2


154
Raportul molar H
2
/CO pentru catalizatorul de cobalt este 2,15, dar de cnd catalizatorul de Fe
favorizeaz si reactia gazului de ap n paralel cu reactia FT, raportul molar poate fi usor mai sczut
pentru acest catalizator.
Produsii FT specifici se sintetizeaz conform urmtoarelor reactii:
4. CO + 3H
2
CH
4
+H
2
O (metanare)
5. nCO + (2n+1) H
2
C
n
H
2n+2
+nH
2
O (obtinere de parafine)
6. nCO +2nH
2
C
n
H
2n
+ nH
2
O (obtinere de olefine)
7. nCO +2nH
2
C
n
H
2n+1
OH + (n-1)H
2
O (obtinere de alcooli)
Alt reactie concurent care este important n sinteza FT este reactia Boudouard:
8. 2CO C
s
+CO
2

Depunerea de carbon pe suprafata catalizatorului produce dezactivarea catalizatorului.
Reactia de sintez FT este controlat cinetic, iar treapta determinant de vitez este etapa de
crestere de caten, adic polimerizarea grupelor CH
2
la suprafata catalizatorului. Selectivitatea
produselor de reactie este determinat de abilitatea catalizatorului s catalizeze reactia de propagare de
lant n detrimentul reactiei de ntrerupere de lant. Viteza de polimerizare, deci cinetica, este
independent de produsii formati. Probabilitatea cresterii de caten si cea a ntreruperii de lant este
independent de lungimea catenei. Astfel, selectivitatea obtinerii diferitelor hidrocarburi poate fi
prevzut printr-o distributie statistic calculat din probabilitatea de crestere a catenei si numrul
atomilor de carbon. Modelul de cinetic pentru polimerizarea catenei, cunoscut drept modelul
Anderson-Shulz-Flory (ASF) este dat de urmtoarea ecuatie:
W
n
= n (1-u)
2
u
n-1

unde: W
n
reprezint procentul de greutate dintr-un produs continnd n atomi de carbon, iar u
reprezint probabilitatea cresterii de caten. Aceast ecuatie este reprezentat grafic n figura II.46. Se
prezint clar distributia posibil pentru cteva produse si sortimente de interes deosebit.
Independent de conditiile de lucru, n reactia FT se obtin ntotdeauna olefine, parafine si
compusi oxigenati ( alcooli, aldehide, acizi, cetone). Exist niste caracteristici unice ale produselor FT.
Produsele sunt predominant lineare si olefinice. Raportul molar parafine/olefine este mai mic dect cel
determinat termodinamic. Dubla legtur este predominant terminal (alfa). Se formeaz o cantitate
considerabil de catene laterale monometilice, iar gradul de ramificare scade pe msura cresterii
lungimii catenei. Teoretic, numai metanul poate fi produs cu selectivitate 100%, iar singurul produs
care se obtine cu selectivitate mare este parafina grea. Benzina are o selectivitate de maxim 48%, iar
produsii diesel de aproape 40% si variaz n functie de domeniul numrului de atomi de carbon.

155
Variabilele care influenteaz distributia produsului sunt: temperatura si presiunea din reactor,
compozitia gazului de alimentare, tipul de catalizator si promotorii de reactie.

Catalizatorii
Oxizii metalelor de tranzitie sunt considerati, n general, drept buni catalizatori de hidrogenare
a CO. Primii catalizatori utilizati n sinteza FT au fost Fe si Co, iar ordinea descresctoare a activittii
catalitice este: Ru>Fe>Ni>Co>Rh>Pd>Pt. Nichelul este de fapt un catalizator de metanare si nu are
activitatea larg a celorlalti catalizatori FT. Ru are o activitate foarte ridicat si o selectivitate destul de
mare pentru obtinerea produsilor cu greutate molecular mare, la temperatur mic. Fe este de
asemenea foarte activ si prezint activitate pentru reactia gazului de ap. El formeaz usor carburi,
azoturi si carboazoturi cu caracter metalic care au de asemenea, activitate n sinteza FT. Fe prezint o
tendint mai puternic dect Ni sau Co pentru formarea carbonului care se depoziteaz pe suprafata
catalizatorului si l dezactiveaz. Co prezint o durat de viat mai lung dect catalizatorii de Fe si nu
are activitate n reactia gazului de ap, ceea ce conduce la mbunttirea conversiei carbonului n
produsi utili, deoarece nu se formeaz CO
2
. Catalizatorii de Co conduc, n principal, la formarea
hidrocarburilor cu caten liniar si nu la produsi oxigenati, cum face Fe. Desi Ru este cel mai activ
catalizator n sinteza FT, el este de 3*10
5
ori mai scump dect Fe, care este de departe cel mai ieftin

Figura II.46. Distributia Anderson-Shulz-Flory (ASF)

156
catalizator pentru acest reactie dintre toate metalele active. Catalizatorii de Co sunt de 230 de ori mai
scumpi dect Fe, dar reprezint totusi o alternativ la catalizatorii de fier, deoarece prezint activitate
la presiuni de sintez mai mici, astfel nct costurile mai ridicate pentru catalizator sunt compensate de
costuri de operare mai sczute.
Cele trei proprietti cheie ale catalizatorilor FT sunt: durata de viat, activitatea si
selectivitatea fat de produsi. Optimizarea acestor proprietti pentru utilizare industrial a fost
preocuparea principal a cercetrii si dezvoltrii n domeniul catalizatorilor. Fiecare din aceste
proprietti poate fi influentat de diferite strategii, dintre care:
utilizarea promotorilor;
prepararea si formularea catalizatorilor;
pretratarea si reducerea;
otrvirea selectiv;
selectivitatea catalizatorului cu zeoliti.
Performantele catalizatorilor de Co nu sunt foarte sensibile la adaosul promotorilor. La
catalizatorii de Fe, promotorii si suportul reprezint componente esentiale ale catalizatorului. nc de la
descoperirea sintezei FT, K a fost utilizat ca promotor pentru catalizatorii de Fe, producnd o crestere
efectiv a bazicittii suprafetei catalizatorului. Scopul este cresterea adsorbtiei CO pe suprafata
metalului, care tinde s capteze electroni de la metal, furniznd un donor de electroni. Adugarea
oxidului de potasiu la catalizatorul de fier tinde s micsoreze hidrogenarea speciilor de C adsorbite, si
astfel mbuntteste cresterea catenei, ducnd la obtinerea de produsi olefinici cu greutate molecular
mai mare. Adugarea de promotori de K duce la activarea reactiei gazului de ap si deci la o vitez mai
mare de dezactivare a catalizatorului din cauza ratei crescute de depunere a carbonului pe suprafata
catalizatorului.
Cupru a fost folosit, de asemenea, cu succes ca promotor pentru catalizatorii de Fe. El creste
viteza reactiei FT mai mult dect K, dar scade viteza reactiei gazului de ap. S-a dovedit c cupru
faciliteaz reducerea fierului. Greutatea molecular medie a produsilor obtinuti creste n prezenta
cuprului, dar nu att de mult ca n prezenta potasiului. Promotorii de K nu sunt eficienti pentru
catalizatorii de Co.
Modul de preparare a catalizatorilor influenteaz performantele catalizatorilor de Fe si Co.
Catalizatorii de Fe se pot prepara prin precipitare pe diferiti suporti, cum ar fi SiO
2
sau Al
2
O
3
, sau sub
form de fier topit, care se obtine prin topirea fierului, urmat de rcire si sfrmare. Rolul suportului
la catalizatorii de Co este, de asemenea, important. Deoarece Co este mult mai scump dect Fe,

157
precipitarea concentratiei optime de metal pe un suport corespunztor, reduce costurile si maximizeaz
activitatea si durabilitatea catalizatorului.
Combinarea oxizilor metalelor de tranzitie usoare, cum ar fi MnO, cu fierul duce la cresterea
selectivittii pentru sinteza de olefine cu mas molecular mic. Catalizatorii de Fe/Mn/K prezint
selectivitate de 85-90% pentru olefinele C
2
-C
4
. Adaosul de metale nobile la catalizatorii de Co
mreste activitatea catalizatorului dar nu si selectivitatea lui.
Tipuri de reactoare
Una din problemele majore ale reactiei FT este ndeprtarea cantittii mari de cldur de reactie
general de sinteza exoterm. Insuficienta ndeprtare a cldurii de reactie duce la supranclziri
locale, care produc depuneri masive de carbon pe suprafata catalizatorului ducnd la dezactivarea lui.
Formarea metanului se produce n cantitate mare la temperaturi mari, n locul formrii produsilor de
sintez doriti. Pentru reactoarele industriale de mari dimensiuni, ndeprtarea cldurii si controlul
temperaturii sunt cele mai importante obiective ale proiectrii reactorului, pentru obtinerea unei
selectivitti optime a produsului si unei durate lungi de viat a catalizatorului. Exist 4 tipuri de baz
de reactoare utilizate industrial pentru sinteza FT, care sunt prezentate n figura II.47.

Figura II.47. Diferite tipuri de reactoare pentru sinteza Fischer Tropsch; 1.- intrare gaz de sintez;
2.-tuburi cu catalizator; 3- evacuare cear; 4.- iesire gaze; 5.-plnie; 6.-catalizator; 7.-tub de refulare;
8.- abur; 9.-ap de rcire; 10. strat de catalizator; 11.- strat n suspensie.

158
Unul dintre primele reactoare a fost cel tubular cu strat fix. Dup multi ani de cercetare,
Ruhrchemie si Lurgi au perfectionat acest concept realiznd un reactor de mare capacitate, denumit
ARGE, care a fost folosit pn la punerea n functiune a instalatiei Sasol 1. Reactoarele contin 2000 de
tuburi, umplute cu catalizator de Fe, imersate n ap la fierbere pentru ndeprtarea cldurii.
Temperatura bii de ap este mentinut n reactor prin reglarea presiunii. Gazul de sintez se introduce
pe la partea superioar a reactorului, trece prin tuburi iar produsii ies pe la partea inferioar. Ceara
reprezint 50% din produsi. Eficienta conversiei este de 70%. Reactorul lucreaz la 20 30 atm. si o
temperatur de 220-260
o
C. Un control suplimentar al temperaturii se realizeaz printr-o vitez mare a
gazului si prin recircularea lui. Gazul recirculat reprezint de 2,5 ori cantitatea de gaz proaspt introdus
n reactor. Durata de viat a catalizatorului este de 70-100 de zile, iar ndeprtarea catalizatorului este
destul de dificil.
Reactoarele cu strat fluidizat circulant la temperatur ridicat au fost realizate pentru productia
de benzin si olefine usoare. Acestea sunt cunoscute ca reactoare Synthol si lucreaz la 350
o
C si 25
atm. Alimentarea cu gaz combinat ( proaspt si recirculat) prin partea de jos a reactorului antreneaz
catalizatorul care curge de-a lungul conductei de legtur si prin robinetul cu sertar. Viteza mare a
gazului antreneaz catalizatorul si l transport n zona de reactie unde cldura este ndeprtat de
schimbtoarele de cldur. Produsele gazoase si catalizatorul sunt dirijate ctre o plnie pentru
catalizator, cu diametru mare, unde acesta sedimenteaz, iar gazele sunt eliminate printr-un ciclon.
Reactoarele Synthol au si ele unele dezavantaje: sunt foarte complexe, ceea ce implic circulatia unor
cantitti mari de catalizator, ceea ce duce la eroziuni considerabile n anumite regiuni ale reactorului.
Aceste reactoare prezint si limite de proiectare n privinta capacittii si tranzitrii materialelor
(capacitate de 895m
3
/zi).
Reactoarele Synthol perfectionate cu strat fluidizat fix au nlocuit reactoarele cu strat fluidizat
circulant. La acest tip de reactor gazul este introdus printr-un distribuitor si barboteaz prin stratul fix
de catalizator. Cldura este ndeprtat de un schimbtor de cldur intern imersat n stratul de
catalizator. Aceste reactoare sunt pe jumtate ca pret si dimensiuni, fat de cele cu strat circulant de
catalizator, pentru aceeasi capacitate. Ele au o eficient termic mai bun, cu un gradient de
temperatur mai mic si o pierdere de presiune mai mic, de-a lungul reactorului. Costurile de operare
sunt considerabil mai mici, procesul prezint o flexibilitate mai mare din punct de vedere al distributiei
produsului ct si posibilitatea de mrire a capacittii la 2385m
3
/zi. Conditiile de lucru sunt aceleasi ca
n reactorul Synthol.
Al patrulea tip de reactor este reactorul cu suspensie la temperatur sczut. Acest reactor cu
trei faze const ntr-un catalizator solid suspendat si dispersat ntr-un lichid cu capacitate termic

159
ridicat (adesea se foloseste produsul ceros al sintezei FT). Gazul de sintez este barbotat prin faza
lichid, realizndu-se un excelent contact cu particulele dispersate de catalizator. Aceste reactoare sunt
optime pentru productia de ceruri, la temperaturi joase, cu obtinere de cantitti reduse de metan.
Comparativ cu reactoarele n strat fluidizat, reactoarele n suspensie lichid, ofer avantajul unui
control mai bun al temperaturii, a unei ncrcri mai mici a catalizatorului si a unei viteze de uzur a
catalizatorului semnificativ mai mici. Conditiile izoterme mbunttite din reactorul cu suspensie
permit atingerea unei temperaturi medii mai ridicate, ceea ce conduce la o conversie mai eficient a
gazului de sintez. Aceste reactoare cost cu 75% mai putin dect reactoarele multitubulare cu strat
fix, mult mai complexe. Unul din dezavantajele acestui reactor este separarea catalizatorului de ceruri.
Catalizatorii si pot pierde activitatea ca urmare a :
1. conversiei unui centru metalic activ ntr-un centru oxidat inactiv,
2. sinterizrii;
3. pierderii suprafetei active datorit depunerii de carbon;
4. otrvirii chimice.
Unele din aceste mecanisme nu pot fi evitate dar altele pot fi prevenite sau minimizate prin
verificarea si stabilirea unui nivel de impuritti acceptabil, n gazul, de sintez.
Depunerea de carbon este cel mai important mod de dezactivare a catalizatorului, care poate fi
influentat prin adaosul de promotori, temperatura si presiunea de reactie. Acest mod de dezactivare nu
poate fi evitat iar procesul de sintez FT trebuie condus n asa fel nct pierderile cauzate de depunerile
de cocs s fie compensate economic de regenerarea sau nlocuirea catalizatorului. n general, datorit
activittii catalitice ridicate, viteza de depunere a cocsului este mai mare pentru Fe dect pentru Co,
deci Co are o durat de viat mai lung.
Comparativ cu combustibilii conventionali, carburantii FT nu contin sulf si contin putine
hidrocarburi aromatice. Aceste proprietti mpreun cu cifra octanic mare determin caracteristici de
combustie superioare. Testele efectuate pe vehicule de mare tonaj arat scderea emisiilor de
hidrocarburi, CO, NO
x
si particule impurificatoare (fum, funingine) la utilizarea carburantilor FT.
Carburantii diesel au fost testati pe o varietate de motoare si de vehicule de mare si mic tonaj. S-a
constatat c acesti carburanti FT prezint o reducere a emisiilor comparativ cu carburantul diesel
conventional.
S-au realizat mai multe studii de evaluare a ciclului de viat pentru o varietate de carburanti
inclusiv benzin si motorin FT. Majoritatea studiilor au evaluat numai emisiile de gaze cu efect de
ser si consumul de energie, exceptie fcnd General Motors care a examinat si cei cinci poluanti
criteriu stabiliti de EPA ( compusii organici volatili, CO, NO
x
, particulele cu diametrul mai mic de 10

160
si SO
x
). S-au examinat emisiile si consumul de energie de la extractia materiei prime pn la utilizarea
final a produsului, rezultatele studiilor variind n functie de materia prim, procurarea ei, tehnologiile
de conversie, si vehiculele evaluate. n general, nu a existat un avantaj pentru carburantii FT obtinuti
din combustibili fosili, din punct de vedere al consumului de energie si al emisiilor de gaze cu efect de
ser. Nu acelasi lucru se poate spune pentru carburantii FT obtinuti din gaz de sintez obtinut din
biomas. Datorit caracteristicilor de combustie mbunttite ale lichidelor FT, studiul evalurii
ciclului de viat, lund n considerare si poluantii criteriu, va arta, cel mai probabil, avantaje totale ale
utilizrii carburantilor FT comparativ cu cei traditionali.
Costuri
n tabelul II.22 se prezint rezultatele a trei studii care au examinat producerea de lichide FT
din biomas.
Tabel II.22.
Comparatie ntre preturile de obtinere a carburantilor FT din biomas
Studiul Tijmensen (2000)
a,b
Mitre (1996)
a,b
Novem (2000)
a,c
Consumul zilnic de biomas
uscat (t/zi)
1920 2000 1358
Costul biomasei
$/GJ
$/t
2
38
2,45
46
3
55
Puterea net (MW) 80-100 (din biomas) 110-120 Circa 150
Alti combustibili utilizati
Ardere n turbina de gaz
mpreun cu gaze
naturale
nu
Ardere n turbina de
gaz mpreun cu
gaze naturale
Productia de carburanti FT
10
9
m
3
/zi
145-241 162-204 58-164
Anul de referint a costurilor 1999 1993 1999
Pretul produselor (fr
costuri de distributie si taxe)
$/m
3

$/GJ
475-1083
13-30
290-502
8-14
317-475
9-13
a
s-au examinat gazogene directe si indirecte, la presiune atmosferic sau ridicat;
b
s-a examinat si situatia cu reciclarea gazului de sintez neconvertit si cu generare de energie din
gazul neconvertit,
c
a examinat numai cazul de generare combinat de cldur si energie.
n msura n care generarea gazului de sintez implic cele mai mari costuri de investitie,
eficienta gazificrii biomasei la cele mai mici costuri este esential pentru conversia biomasei n
produsi FT. Selectivitatea si durata de viat a catalizatorului vor juca un rol important n obtinerea cu
succes a produsilor FT din biomas.

161
6.6. Randamente, consumuri energetice i eficiene ale reaciilor de conversie a gazului de sintez

Se examineaz randamentul, consumul energetic si eficienta obtinerii celor 6 produse
prezentate, tinnd cont de materia prim din care se obtine gazul de sintez, comparndu-se cifrele
obtinute pentru biomas cu cele pe baz de materii prime fosile.
Randamentele variaz n functie de configuratia procesului ( cu o singur trecere a gazului sau
cu reciclare pentru maximizarea eficientei), de tehnologia utilizat ( n faz gazoas sau lichid) si de
tipul materiei prime. Bilantul de materiale este prezentat n tabelul II.23 n functie de materia prim si
pentru a compara diferentele s-a folosit o valoare care reprezint raportul dintre energia produsului
(exprimat n GJ) si energia materiei prime (GJ).

Tabelul II.23.
Bilantul de materiale
Sistemul Produs/materie
prim uscat
(kg/10
3
kg)
Energia produsului
/materie prim
uscat (GJ/10
3
kg)
Energia
produsului/energia
materiei prime (GJ/GJ)
H
2
din gaze naturale 337 40 0,83
H
2
din crbune 96 12 0,44
H
2
din biomas 52-105 6-13 0,36-0,73
CH
3
OH din gaze naturale 1445 29 0,61
CH
3
OH din crbune 518-666 11-14 0,40-0,52
CH
3
OH din biomas 246-554 5-11 0,29-0,65
Produsi FT din gaze
naturale
570-666 26-31 0,54-0,63
Produsi FT din biomas 60-159 3-7 0,16-0,43
Amestec de alcooli din
gaze naturale
1210 31 0,63
biomas
135-223 3-6 0,18-0,30
Olefine din gaze naturale 453 21 0,43
Olefine din biomas
(intermediar metanol)
77-174 4-8 0,21-0,46
Etanol din gaz de sintez
din biomas
228 7 0,35
Dup cum era de asteptat, n general, randamentul pentru orice produs obtinut din biomas este
mai mic dect pentru cel obtinut din gaze naturale n general, hidrogenul se obtine cu cel mai bun

162
randament din biomas, fiind urmat de metanol, n timp ce amestecurile de alcooli obtinute din
biomas au cel mai mic randament.

Ciclul de via energetic
Bilantul energetic al unui sistem se poate examina n mai multe moduri. n continuare se
analizeaz bilantul energetic al fiecrui sistem prin evaluarea ciclului de viat. Se calculeaz dou
rapoarte energetice:
1. raportul de energie fosil care este definit ca raportul dintre energia produsului obtinut si
energia fosil total consumat de la procurarea materiei prime pn la obtinerea produsului
finit;
2. raportul de energie primar care include, la numitor, si energia din biomas chiar dac este
regenerabil.
n tabelul II.24 se prezint rapoartele energetice pentru cteva produse, iar figurile II.49. si
II.50. redau reprezentarea grafic a datelor din tabel. Prima reprezentare foloseste o scal logaritmic,
astfel nct raportul ciclului de viat al energie fosile, care prezint valori subunitare, poate fi bine
reprezentat. Pentru sistemele din biomas, rapoartele energetice sunt considerabil mai ridicate dect
cele pentru sistemele fosile, deoarece n sistemele fosile principala surs de energie este nssi materia
prim. Astfel apare o economie considerabil de energie pentru obtinerea de combustibili din gazul de

Figura II.48. Randamentul produselor obtinute din materii prime fosile si din biomas;
1- gaze naturale; 2- crbuni; 3- biomas

163
sintez produs din biomas. Desi biomasa este o resurs regenerabil, atunci cnd continutul energetic
al biomasei este inclus n raportul energetic, mrimea cifrei este similar cu cea pentru sistemele fosile.

Tabel II.24.
Rapoartele ciclului de viat al energiei calculate pe baza puterii calorice inferioare
Sistemul
Raportul energiilor fosile
E
produs carburant
/ E
fosil consumat
Raportul energiei primare
E
produs carburant
/ E
fosil
+E
biomasei

consumat

H
2
din gaze naturale 0,66 0,66
H
2
din crbune 0,39 0,39
H
2
din biomas 14-29 0,35-0,71
CH
3
OH din gaze naturale 0,44 0,44
CH
3
OH din crbune 0,34-0,44 0,34-0,44
CH
3
OH din biomas 12-26 0,29-0,64
Produsi FT din gaze naturale 0,39-0,46 0,39-0,46
Produsi FT din biomas 6-17 0,16-0,42
Etanol din biomas via gaz de
sintez
16 0,35
Amestec de alcooli din gaze
naturale
0,46 0,46
biomas
8-13 0,18-0,29
Olefine din gaze naturale 0,31 0,31
Olefine din biomas (
intermediar metanol)
8-19 0,20-0,45
Benzin/motorin 0,83 0,83


164

Figura II.50. Ciclul de viat energetic exprimat prin raportul dintre energia produsului si
energia fosil consumat + energia biomasei (E
produs
/E
fosil
+E
biomas
) : 1- gaze naturale; 2-
crbuni; 3- biomas; 4 porumb, (reprezentrile biomasei n culoare deschis sunt date care au
o mare incertitudine)

Figura II.49. Ciclul de viat energetic exprimat prin raportul dintre energia produsului si
energia fosil consumat ((E
produs
/E
fosil
))( scal logaritmic): 1- gaze naturale; 2- crbuni; 3-
biomas; 4 porumb, (reprezentrile biomasei n culoare deschis sunt date care au o mare
incertitudine) etanolul din biomas se obtine via gaz de sintez.

165
nlocuirea produselor petroliere cu produse din biogaz

Folosind datele de bilant de materiale din tabelul II.22 s-a calculat posibilitatea nlocuirii
produselor petroliere cu carburanti derivati din biomas. Calculele s-au fcut folosind cantitatea de
biomas disponibil n Statele Unite, care este estimat la 512 mil. t./an, la un pret mai mic de
50$/t.uscat. Se estimeaz o crestere a cantittii de biomas, n urmtorii 20 de ani, la 800 mil. t/an. De
subliniat c fiecare produs prezentat n figura II.51. presupune c toat biomasa (512mil.t/an) se
foloseste numai pentru obtinerea acelui singur produs. De exemplu: din fig. rezult c dac toat
biomasa se transform n H
2
, acesta este echivalent cu 17% din produsele petroliere consumate n
2000, sau cu 30% din importul net de petrol din acelasi an. Aceast cantitate de hidrogen este
echivalent cu 47% din cantitatea de produse petroliere prevzut pentru 2020, comparativ cu anul
2000 si cu 44% din cresterea importului prevzut pentru 2020, comparativ cu 2000.

Fiecare coloan prezentat n figur reprezint:
1. procentul din totalul produselor petroliere consumate n 2000 care poate fi nlocuit cu produse

Figura II.51. nlocuirea potential a produselor petroliere cu produse din biomas
(s-a presupus c un produs se obtine din cele 512 mil t./an de biomas); 1- procentul din totalul
produselor petroliere consumate n 2000 care poate fi nlocuit cu produse derivate din biomas; 2-
procentul din importul net anual de petrol, din 2000, care poate fi nlocuit cu produs derivat din
biomas; 3- procentul din importul net anual de petrol, din 2000, care poate fi nlocuit cu produs
derivat din biomas; 4- procentul din cresterea anual a importului net estimat pentru 2020,
comparativ cu 2000, care poate fi nlocuit de produs derivat din biomas.

166
derivate din biomas;
2. procentul din importul net anual de petrol, din 2000, care poate fi nlocuit cu produs derivat
din biomas;
3. procentul din cresterea de produse petroliere estimat pentru 2020, comparativ cu 2000, care
poate fi nlocuit de produs derivat din biomas;
4. procentul din cresterea anual a importului net estimat pentru 2020, comparativ cu 2000, care
poate fi nlocuit de produs derivat din biomas.
Se constat, ca si din figurile precedente, c hidrogenul are potentialul cel mai mare de a nlocui
produsele petroliere, fiind urmat de metanol, iar amestecul de alcooli fiind pe ultimul loc. De subliniat
c aceast comparatie s-a fcut pe baza echivalentului energetic si nu ia n calcul eficienta energetic a
vehiculului sau economia de carburant. n unele cazuri, aceasta poate fi un avantaj semnificativ. De
exemplu, vehiculele pe baz de celule combustibile cu hidrogen, desi puternic controversate, se
estimeaz a fi de 2-3 ori mai eficiente energetic dect motoarele cu combustie clasic. Astfel,
hidrogenul obtinut din biomas ar nlocui o cantitate mai mare de produse petroliere dect cantitatea
artat n figura II.51., dac se ia ca baz distanta parcurs/vehicul.
n tabelul II.25 sunt prezentate preturile minime de vnzare a principalelor produse obtinute din
biomas via gaz de sintez, iar tabelul II.26 prezint preturile de comercializare actuale ale unor
produse.
Tabelul II.25.
Preturile minime de vnzare a principalelor produse obtinute din biomas via gaz de sintez
Produsul $/GJ (pe baza
puterii calorice
maxime)
$/GJ (pe baza
puterii calorice
minime)
Preul

Anul de
referin
Hidrogen 8-14 9-17 1,1-2,0 $/kg 2000-2001
Alcool metilic 12-13 13-14 211-240 $/m
3
2001
Lichide FT 19-25 20-27 713-951 $/m
3
2000-2003
Etanol obtinut din
fermentatia gazului
de sintez
14 16 343 $/m
3
1999
Amestec de alcooli
superiori
27-31 31-36 634-739 $/m
3
2000
Olefine (propilen) 17-19 18-20 0,81-0,92 $/kg 2002


167
Tabel II.26.
Preturile de piat actuale ale unor produse
Produsul
$/GJ (pe baza
puterii calorice
maxime)
$/GJ (pe baza
puterii calorice
minime)
Preul
$/m
3

Observaii
Gaze naturale 3,4 3,8
Benzin 5,6 6,1 195,5
Se exclud distributia
comercializarea si
taxele
Motorin 5,1 5,5 198
Hidrogen 5-10 6-12 185-370 $/kg La poarta fabricii
Metanol 4-10 5-12 79-185 1993-2001
Etanol 11-16 12-17 264-370 1989-2000
Etanol scutit
de taxe
6 7 140 Expir n 2007
Propilen 6-10 6-11 77-132

n figura II.52 sunt prezentate preturile produselor, sub form de $/GJ. Desi, n general,
preturile produselor derivate din biomas sunt mai mari dect preturile produselor obtinute pe ci
conventionale, unele produse, cum sunt hidrogenul, metanolul si etanolul, apar competitive, ca pret.

Figura II.52. Pretul produselor ($/GJ). 1-pretul produselor obtinute din biomas; 2- pretul de piat
al produselor;( sgetile indic date cu grad mare de incertitudine)

168

Pentru toate produsele examinate, productia gazului de sintez contribuie cu cel putin 50% n
costul produsului si, n multe cazuri, este aproape 75%. n figura II.53. sunt prezentate componentele
costurilor de investitie pentru productia metanolului din biomas, prin sistem de gazificare direct si
indirect. Purificarea si conditionarea gazului de sintez (o combinatie de pregtire a materiei prime,
gazificare, productie de oxigen, purificare si rcire a gazului, comprimare si reformare a gazului de
sintez) contribuie cu 60-64% n capitalul total.
Totusi ar trebui continuate cercetrile pentru optimizarea procesului de transformare a biomasei
n carburanti, pentru a obtine cel mai bun randament si configuratia cea mai economic. Dimensiunile
instalatiei pot juca un rol cheie n scderea costurilor produsului. Posibilitatea de alimentare a biomasei
mpreun cu crbune sau gaze naturale este o cale de a aduce pe piat carburantii regenerabili, dup
cum arderea biomasei mpreun cu crbune s-a aplicat n industria energetic.

Figura II.53. Costurile de investitie pentru obtinerea metanolului din biomas
A sistemul indirect ; B- sistem direct; 1- pregtirea materiei prime; 2-gazificare; 3-
instalatia de oxigen; 4-purificare si rcire; 5- compresia gazului; 6- reformare; 7-
ndeprtare CO
2
; 8- sinteza metanolului si comprimare; 9- generare de energie.

169
Bibliografie

1. P.C. Badger, Ethanol from cellulose: a general review, 2002.
2. Joseph DiPardo, Outlook for biomass ethanol production and demand.
3. Jose Antonio Moreno Delgado, Project funded by European Union: Bioethanol production for
ETBE in Spain.
4. Angela Grassi, Project funded by European Union: Large-scale production of bioethanol from
sweet sorghum.
5. Roxanne Pillars, Farm-based anaerobic digesters.
6. Claudio da Costa Gomez, Biogaz from agriculture a European overview, World Sustainable
Energy Days, 2004.
7. M. Specht*, A. Bandi*, F. Baumgart*, C. N. Murray**, and J. Gretz***, Synthesis of methanol
from biomass/CO
2
resources, Proceedings of the Twelfth European Biomass Conference,
Amsterdam, 17 21 June, 2002.
8. Feasibility phase project for biomass-derived alcohols for automotive and industrial uses,
ALTENER BAL-FUELS Project - Final Report, 1997
9. Mark Zappi, Rafael Hernandez, Darrell Sparks, Jeffrey Horne, and Matt Brough, A review of the
engineering aspects of the biodiesel industry, August 2003
10. Laurent Bournay, Jean-Alain Chodoroge, Bruno Delfort, New process for biodiesel production,
Proceedings of the Twelfth European Biomass Conference, Amsterdam, 17 21 June, 2002
11. Valeriu Moisescu, Utilizarea biodieselului n Romnia, Bioenergy. Enlarged perspective
Conference, Budapest, 16 17 Oct. 2003
12. Jessica Nelson, Harvesting lubricants, The Carbohydrate Economy, vol. Nr. 3, 2003
13. Spath P.L., Dayton D.C., Preliminary screening - technical and economic assessment of
synthesis gas to fuels and chemicals with emphasis on the potential for biomass derived
syngas, December, 2003.
14. Hemmes K., De Groot A., den Uil H., Bio-H
2
application potential of biomass related hydrogen
production technologies to the Dutch energy infrastructure of 2020 2050, April, 2003.

III. Lucrri prezentate la diverse simpozioane internationale organizate de CHIMINFORM DATA

170
CAPITOLUL III
LUCRRI PREZENTATE LA DIVERSE SIMPOZIOANE INTERNAIONALE
ORGANIZATE DE CHIMINFORM DATA

BIOCOMBUSTIBIL PENTRU MOTOARE DIESEL OBINUT DIN ULEI DE RAPI
Mircea Chintoanu, Abraham Bela, Cecilia Roman, Gabriela Pitl, Emil Cordo

Utilizarea uleiurilor vegetale drept carburanti, ca atare sau sub form de derivati, constituie o
nou cale care permite acoperirea partial a necesarului de combustibili auto al trilor care nu dispun
de petrol, dar care posed astfel de materii prime.
Una dintre metodele de valorificare a uleiurilor vegetale n calitate de combustibili este
reprezentat de utilizarea monoesterilor obtinuti prin transesterificarea uleiurilor vegetale.
Reactia de transesterificare este o reactie de transformare a triesterilor acizilor grasi ai
glicerinei (care se gsesc n uleiurile vegetale) n monoesteri ai alcoolilor inferiori, cu eliberarea
glicerinei.
Pentru realizarea procesului de transesterificare n calitate de alcool n cadrul prezentei lucrri
s-a utilizat metanolul lipsit de urme de ap. Cantitatea utilizat a fost de 22% din volumul uleiului
supus transesterificrii. Catalizatorul reactiei a fost hidroxidul de potasiu (puritate p.a.) dizolvat n
alcool. Cantitatea necesar catalizrii reactiei este de 1% (greutate) din volumul uleiului supus
transesterificrii. La cantitatea calculat de hidroxid de potasiu s-a mai adugat cantitatea necesar
neutralizrii acidittii libere a uleiului, determinat prin msurarea indicelui de aciditate. Cantitatea
determinat de hidroxid de potasiu a fost dizolvat n cantitatea calculat de metanol.
Reactia de transesterificare fiind o reactie de echilibru, deplasarea ei spre produsii de reactie
se poate realiza fie prin adugarea n exces a alcoolului fie prin extragerea din amestecul de reactie a
glicerinei rezultate. n vederea obtinerii unui randament ridicat transesterificarea s-a executat n dou
etape:
n prima etap s-a amestecat uleiul cu o cantitate de (alcool + catalizator). Dup separarea
monoesterilor metilici (strat superior) de glicerin, s-a extras prin aspirare glicerina.
n a doua etap s-a adugat cantitatea rmas de alcool amestecului de esteri si ulei
nereactionat, realiznd astfel un randament de 98 99 % n esteri.
n tabelul III.1 sunt dati parametrii fizico-chimici ai biodieselului ICIA obtinut din ulei de rapit.


171
Tabelul III.1
Parametrii fizico-chimici ai biodieselului ICIA obinut din ulei de rapi
Parametru R3D
Aspect limpede
Culoare galben
Densitate (g/cm
3
) la 15 C 0,884
Viscozitate cinematic (mm
2
/s) la 20C
6,28
Punct de inflamabilitate (C) 174
Continutul de ap (%) 0,028
Indice de aciditate (mgKOH/g) 0,284
Cifra cetanic 51
Continut de sulf (mg/kg) 9
Putere calorific inferioar (kcal/kg) 8900

BIOCOMBUSTIBILI DIESEL ECOLOGIC DIN MATERII GRASE NATURALE
Dr. ing. Emil Stepan, ing. Sever erban

Diminuarea productiei de titei a Romniei, ct si epuizarea rezervelor sale ntr-un viitor
apropiat, necesit realizarea unor combustibili alternativi avnd la baz materii prime din resurse
regenerabile.
Un astfel de combustibil are la baz esteri metilici ai acizilor grasi, obtinuti prin procesarea
uleiurilor vegetale. Biocombustibilul respectiv poate nlocui cu succes motorina, avnd fat de aceasta
urmtoarele avantaje:
are la baza materii prime din resurse regenerabile
nltur efectul de ser, avnd un ciclu al CO
2
nchis
este biodegradabil
emisiile de noxe prin gazele de esapament sunt substantial micsorate

BIODIESEL - COMBUSTIBIL ECOLOGIC DE NATUR VEGETAL
Gheorghe Florea , Luminia Smarandache

Biodieselul, combustibil ecologic de natur vegetal nu a fost si nu este produs, comercializat
sau consumat n Romnia.

172
Biodieselul este un produs alternativ al motorinei folosite pentru autotractiune si/sau al
crbunelui, pcurii sau gazului metan pentru retelele de termoficare si se obtine plecnd de la
materii prime de origine agricol, mai precis din uleiuri vegetale.
Biodieselul are practic aceleasi caracteristici ca motorina utilizat drept carburant pentru
autovehicole sau motoare diesel n general si poate fi amestecat n orice proportie cu aceasta,
avnd, din punct de vedere al utilizrii, aceleasi caracteristici de consum ca motorina.
Biodieselul nu polueaz sau polueaz mult mai putin ca motorina;
Biodieselul nu are efecte nocive nici asupra snttii umane nici asupra constructiilor
Bilantul energetic al biodieselului (adic diferenta dintre energia consumat n timpul
combustiei unui litru de biodiesel si cea cheltuit pentru producerea acestuia) - de la cultivarea
plantei oleaginoase pn la productia si utilizarea lui - este pozitiv cu cel putin 30%.
Deci productia de biodiesel nu "srceste" energetic ambientul natural.
Biodieselul, folosit n scopul obtinerii unei combustii optime, nu reclam nici o modificare
tehnic sau de alt natur a motoarelor endotermice cu circuit diesel, acestea putnd fi
alimentate att alternativ, cu motorina si cu biodiesel, ct si n amestec.
Biodieselul este un excelent lubrifiant al motoarelor.
Din punct de vedere chimic biodieselul este un ester metilic (sau etilic) al uleiului vegetal
obtinut din soia, rapit, floarea soarelui, palmier si altele.
Uleiului vegetal (format din esteri ai acizilor grasi si glicerina) i este extras glicerina (care
este nlocuit cu o cantitate echivalent de metanol sau etalon) printr-o reactie chimic denumit
transesterificare.
Rezult un ester metilic (sau etilic) al acizilor grasi continuti de uleiul original plus glicerina
industrial n proportie de 10% din cantitatea de biodiesel .
Esteri metilici, n comparatie cu uleiurile vegetale ca atare, au calitti deosebite folositi drept
carburanti si se comport ca motorina petrolifer chiar dac din punct de vedere chimic sunt extrem de
diversi.
Procesul n continuu poate folosi ca alcool de transesterificare att etanolul ct si metanolul.
O important si inovatoare caracteristic a procedeului continuu este garantarea unui produs
cu aciditate rezidual zero, (multumit particularittii tehnologiei de neutralizare finala) deci obtinerea
unui important salt calitativ (100%) vis-a-vis de valorile specifice internationale ale biodieselului
clasic si ale motorinei).
Acest salt calitativ are urmri benefice asupra duratei de viat a motoarelor, biodieselul
obtinut prin aceast metod fiind frecvent utilizat drept un excelent lubrifiant al acestora.

173
n mod evident, din punct de vedere ecologic, biodieselul are importante avantaje n
comparatie cu combustibilul petrolier ;
nu contine substante aromatice;
nu contine sulf;
este biodegradabil;
are o ardere mai bun n motoare (cu emisii minore de oxid de carbon si de particul fumigen)
Producerea de biodiesel prin metoda procesrii continue, conduce implicit la obtinerea, n
proportie de 1:1,3 din cantitatea total, de sroturi proteice (cunoscute sub numele de cake) si glicerina
industrial n proportie de 10%.
De retinut c, n conformitate cu acordurilor europene dar si n reglementrile altor state,
biodieselul este un produs nesupus regimului de taxe si accize destinate produselor petrolifere.
Factorul esential n estimarea oportunittii producerii Biodieselului prin metoda de procesare n
continuu, procedeu care diminueaz costurile investitiei la nivel tehnologic si al costurilor de
productie, este utilizarea uleiului industrial obtinut prin stoarcere, produsele secundare (srot si
glicerina) avnd calitti nutritionale superioare.
Rezult deci, n mod evident, c biodieselul este un produs superior combustibilului traditional,
att ecologic ct si economic, realizarea proiectului de implementare a instalatiilor de biodiesel fiind,
nu doar posibil, dar si profitabil n plan economic, ecologic si politico-social.

BIODIESEL UL O PROVOCARE PENTRU UN MEDIU MAI CURAT
Mariana Ghineraru

Biodiesel-ul, produs ecologic superior combustibilului petrolifer, poate rspunde principiului
de dezvoltare durabil din mai mult perspective si anume:
- dac se utilizeaz varianta clasic prezentat de obtinere a biodiesel-ului din seminte de oleaginoase,
respectiv ulei brut presat, se economiseste resursa de materie prim, neregenerabil petrolul,
nlocuindu-se aceasta cu o resurs regenerabil pe care ne-o ofer natura prin cultivarea
oleaginoaselor;
- scderea costului unitar pentru obtinerea combustibilului rspunde, de asemenea, principiului
dezvoltrii durabile;

174
- dac la acestea se adaug nlocuirea partial sau total a uleiului brut obtinut din oleaginoase cu
deseurile de ulei comestibil din restaurante, cantine, gospodrii etc., scade substantial att costul
investitiei, ct si costul unitar al biodiesel-ului;
- n plus, beneficiile pentru mediu, pentru protejarea calittii apelor uzate de tip menajer sunt evidente.
Lucrarea prezint pe scurt beneficiile economice si ecologice ale obtinerii biodiesel-ului din
deseuri de uleiuri alimentare, comparnd procedeul clasic de obtinere a biodiesel-ului din ulei brut de
oleaginoase si posibilitatea nlocuirii partiale sau chiar totale a uleiului brut folosind ca materie prim
pentru biodiesel, deseuri de ulei alimentar din restaurante, cantine, fastfood-uri etc.

DIMETIL ETER DIN GAZ DE SINTEZ
Grigore Pop, R. Ganea, N. Natu, C. Marinescu, C. Teodorescu

Fabricarea dimetileterului (DME) din gaz de sintez a cstigat n ultimii ani un interes pe
deplin justificat datorit numeroaselor domenii de utilizare care se ntrevd n viitor.
Se cunosc dou alternative de obtinere a DME din gaz de sintez:
- Procedeul ntr-o treapt
2 CO + 4 H
2
CH
3
O CH
3
+ 2 H
2
O
- Procedeul n dou trepte
2 CO + 2 H
2
CH
3
OH
2 CH
3
OH CH
3
O CH
3
+ H
2
O
Echilibrul termodinamic al transformrii directe a gazului de sintez n DME este mai
favorabil dect al reactiei de sintez a metanolului dar pn n prezent numai procedeul n dou trepte
este aplicat industrial.
Tehnologia romneasc, brevetat, utilizeaz procedeul n dou trepte. Eterificarea
metanolului se realizeaz pe catalizatori de tip site moleculare zeolitice si nezeolitice iat metanolul se
obtine n instalatii industriale cunoscute.
Catalizatorul optimizat, pe baz de sit molecular nezeolitic SAPO 34, realizeaz
conversii ale metanolului apropiate de echilibrul termodinamic la temperaturi apropiate de 200
o
C si
presiuni joase, de pn la 20 atm. Aceste conditii tehnologice l recomand si pentru procedeul direct,
ntr-o treapt.
Dintre utilizrile actuale si de perspectiv ale DME pot fi mentionate urmtoarele:
1. Agent frigorific n agregate de frig casnice

175
2. Propelant pentru spray-uri deodorante, de coloranti, medicamente, hair spray-uri sau spray-uri
pentru pornirea la rece a motoarelor diesel
3. Combustibil casnic, nlocuitor de GPL
4. Combustibil ecologic pentru termocentrale electrice de mare putere
5. Carburant ecologic pentru motoare diesel
6. Solvent si agent de metilare n industria chimic
Dimetil eterul nu este toxic, nu produce efect de ser si nu distruge stratul de ozon al
atmosferei terestre, astfel c din punct de vedere ecologic este acceptat n toate domeniile sale de
aplicatie.
Pe plan international dar si n tara noastr exist numeroase programe de cercetare
dezvoltare care au ca obiect extinderea utilizrii DME ca nlocuitor, cu calitti superioare, a unor
materiale toxice sau poluante.

BIOGAZUL N ROMNIA.RESURSE, TEHNOLOGIE, ASPECTE INOVATIVE ALE
PROCESRII
Vasile Nikoli, Gheorghe Mencinicopschi

Lucrarea prezint principalele actiuni desfsurate n Romnia n cadrul Programului National
de Biogaz n intervalul 1973 1992 de ctre diferite institutii stiintifice si tehnice. Accentul este pus
apoi pe contributia Institutului de Cercetri Alimentare (ICA) n realizarea tiposeriei de instalatii de
producere a biogazului de capacitate mic si mijlocie, aplicate practic pe ntreg cuprinsul trii n peste
5000 de exemplare.
Sunt prezentate evaluri ale potentialului energetic metanogen al Romniei, efectuate de ICA
n anii 1986, 1991 si 1999 cu explicarea cauzelor involutiei acesteia.
Un loc deosebit este rezervat activittii inovative a ICA n conceperea si realizarea unui
sistem de producere a biogazului la scar industrial. Acesta a rezultat ca urmare a analizei critice a
sistemelor traditionale, aprofundarea teoretic a aspectelor energetice a metanogenezei si elaborarea
tehnic a instalatiilor de biogaz bazate pe sistemul de productie flux orizontal.
Sunt prezentate principalele caracteristici si indicatori tehnici ai seriei de proiecte bazate pe
sistemul de productie n flux orizontal, instalatii care au confirmat practic consideratiile teoretice care
au stat la baza lor. Sunt prezentate, de asemenea, avantajele tehnice si economice ale noului sistem de
producere a biogazului.

176
ANALIZA COMPARATIV A INSTALAIILOR DE OBINERE A BIOGAZULUI
FOLOSITE N VALORIFICAREA DEEURILOR ORGANICE
Nela Caragea, Mariana Bran, Roibu Consuela

Dezvoltarea agriculturii si a zootehniei in Romnia, a dus la aparitia a numeroase ferme
zootehnice de mici dimensiuni. Astfel ca a aprut probleme in ceea ce priveste poluarea mediului
nconjurtor cu o gama larga de deseuri organice. Cea mai simpla metoda de depoluare este cea de
obtinere a biogazului care permite o depoluare prin tratarea materiei organice si o dezodorizare care
este foarte importanta in cazul tratrii apelor venite de la fermele zootehnice de crestere a animalelor si
de la unittile procesatoare.
Biogazul este un amestec de metan, dioxid de carbon, precum si vapori de apa si substante
volatile, care se obtine prin fermentatia anaeroba a materiei organice sub actiunea unor bacterii ce sunt
prezente in materialul folosit ca substrat.
Instalatiile folosite in obtinerea biogazului sunt de diferite tipuri constructive, mai complicate
sau mai simple din punct de vedere a numrului de elemente constructive ce o compun, iar aspectul
financiar si randamentul de obtinere a biogazului este un alt criteriu de alegere a tipului de instalatie pe
care productorul o va folosi in alegerea instalatiei.
Lucrarea prezint o analiza comparativa a instalatiilor de obtinere a biogazului, din prisma
eficientei, randamentului de obtinere a biogazului , precum si a costului de achizitie si de ntretinere
utilajului folosit in valorificarea deseurilor organice rezultate.

SFECLA DE DISTILERIE, O RESURS REGENERABIL DE ALCOOL CARBURANT
Alexandru Lucian Stroia

Sfecla de distilerie este o varietate de sfecl de zahr caracterizat printr-un continut de zahr
mai mic de 14%, n general cu valori cuprinse ntre 10-12%. Alte particularitti ale plantei sunt
productia ridicat la hectar, de pn la 100 tone si continutul de cenus conductometric de minim
0,250 g/100g sfecl. Datorit continutului sczut de zahr si a continutului ridicat de cenus
conductometric, din sucul acestei varietti de sfecl nu se poate obtine n conditii de eficient zahr
cristal. Planta este, asa dup cum o recomand si denumirea sa comercial, o surs excelent pentru
obtinerea alcoolului etilic. Randamentul n alcool etilic absolut este de 55-60litri /tona de rdcini si
depinde, binenteles, de continutul de zahr al rdcinilor.

177
Valorificarea sfeclei de distilrie prezint eficient dac, pe lng etanol se valorific si pulpa
din care s-a extras zahrul. Exist dou posibilitti de valorificare a pulpei din care s-a extras zahrul.
Exist dou posibilitti de valorificare a pulpei: prin brichetare si uscare sub form de peleti, care
sunt un valoros furaj, n special pentru vaci si prin transformare n biomas proteic furajer pentru
care am obtinut brevetul romnesc 70787, emis de OSIM.
Sfecla de distilerie nu este o plant nou. A fost definit nc din anul 1909 si este utilizat n
Franta n programul francez de alcool carburant. Are dezavantajul c pentru cultivarea, recoltarea si
prelucrare sa ( pn la extractia zahrului, inclusiv) se pot utiliza aceleasi echipamente folosite la
sfecla de zahr. Valorificarea acestei plante necesit completarea dotrii tehnice a unei fabrici de zahr
cu instalatia de fermentare, coloanele de distilare si instalatia de valorificare a pulpei de sfecl.

BIOCOMBUSTIBIL ECOLOGIC OBINUT DIN ULEIURI VEGETALE UZATE
Bela Abraham, Mircea Chintoanu, Gabriela Pitl, Cecilia Roman, Emil Cordo

n lucrare sunt comparate propriettile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale si ale
monometilesterii lor cu cele ale motorinei. Este dat schema de operare n procesul de
transesterificare pornind de la ulei uzat si metanol n scopul obtinerii unui amestec de
monometilesteri.

INSTALAIE BIODIESEL DE MIC CAPACITATE
Dr. Ing. Maurizio Germani

c) Considerente generale
Instalatiile de biodiesel de mic capacitate (cu prelucrare de 5 pn la 10 tone/zi/ 24 ore) sunt
dedicate implementrii lor n zonele rurale pentru a servi (si a fi gestionate) de ctre productorii
agricoli dornici a-si asigura propriile necesitti, precum necesarul de combustibil (drept resurs
energetic) folosit n transporturi, mecanizri si nclzire (termoficare) si nutreturi proteice (srot
ecologic) necesare cresterii animalelor, cu scopul rentabilizrii activittilor specific rurale.
Instalatiile pot folosi drept materie prim att uleiul crud obtinut din seminte oleaginoase
(rapita, floarea soarelui sau soia) uleiuri reciclabile (uzate) precum si grsimi animale
comestibile/necomestibile.

178
Instalatia este proiectat n module standard, sustinute de un schelet metalic, ce pot fi montate
n perimetrul dorit, gata de a fi conectate la depozitele (recipientele) de materii prime, la rezervoarele
de metanol si la acelea ale produselor finite care, din ratiuni de ordin economic, trebuiesc a fi
proiectate la dimensiunile adecvate destinatiilor finale (export/import) respectiv la caile de acces
aferente (drum rutier, cale ferata, etc.).
Rezervoarele n cauz trebuie ns s respecte specificatiile de calitate cerute. Instalatia este
automatizat n totalitate si poate fi gestionat de un numr de dou persoane pe schimb.
Dac este cazul, aceasta poate fi echipat cu un generator diesel de energie electric,
combustibilul necesar functionarii lui fiind chiar produsul obtinut n instalatie, respectiv biodiesel-ul
Instalatia functioneaz n proces continuu cu scopul de a minimiza dimensiunile
echipamentelor utilizate si poate fi oprit si repornit fr a fi necesar golirea sau curtarea sa.
n lipsa unei cldiri situate n perimetrul ales, instalatia poate fi montat si ntr-un spatiu
deschis cu conditia de ai fi alturat (conectata la), o anex care sa adposteasc camera de comanda,
panoul electric si laboratorul de testri a calittii.
ntretinerea instalatiei este minim datorit faptului c se folosesc reactoare statice,
echipamentele necesare curgeri (miscrii) fiind limitate la simple pompe ce pot fi rapid si cu usurint
reparate, dac este cazul.
d) Descrierea instalatiei (cu referire la o capacitate de 10 tone/zi/24 ore)
Instalatia contine urmtoarele module:
- Modul dozare materii prime si chimice
- Modul pre-tratare
5. Modul esterificare
5. Modul trans - esterificare
5. Modul recuperare metanol
5. Modul separare Biodiesel
2.1 Modul dozare materii prime i chimice
Acest modul contine pompele de dozare si recipientele de depozitare aferente (solvent,
catalizator si acid acetic) necesare conservrii produselor chimice.
Metanolul este introdus direct n instalatie din recipientul de recuperare, uleiul fiind pompat
de la recipientul de ulei (echipament ce nu este inclus in lista).
2.2 Modul de pre-tratare
n acest modul, uleiul crud sau grsimile sunt tratate pentru eliminarea impurittilor ce pot
duna procesului de productie a biodiesel-ului.

179
Tot n acest modul uleiul si solventul fac reactie ntr-un circuit nchis si apoi sunt filtrate cu
ajutorul unui filtru palet necesar ndeprtrii impurittilor.
Solventul este recuperat si el prin intermediul unei pelicule evaporatoare, care condenseaz
solventul si l recicleaz n interiorul rezervorului destinat acestui produs.
Uleiul purificat sau grsimea animal sunt transmise unui rezervor de conservare mic.
2.3 Modul de esterificare
n acest modul uleiul purificat sau grsimile sunt bombardate (fac reactie) cu metanolul pentru
a transforma acizii grasi liberi n acizii grasi fractionati, trigliceridele fractionate rmnnd neafectate.
Reactia este efectuat n prezenta unui catalizator solid care se afl permanent n interiorul
reactorului. Si are loc la o temperatur de 70-80C, la joas presiune.
Metanolul si uleiul sunt amestecate ntr-o instalatie de reactie de ctre pompele de dozare.
Metanolul n exces este descrcat ntr-o coloan de recuperare a acestuia.
2.4 Modul de trans-esterificare
Uleiul/grsimile ce provin de la reactia de esterificare sunt trimise ctre reactorul de trans-
esterificare unde trigliceridele fractionate ale uleiului/grsimilor sunt transformate n biodiesel (sau
metilester pur). Metanolul este alimentat n aceeasi proportie cu uleiul/grsimea.
Reactia se produce n prezenta unui lichid catalizator care este dozat de o pomp de dozare.
Mixtura care rezult (iese din reactor) este neutralizat cu un acid acetic pentru a distruge (neutraliza)
catalizatorul.
n timpul acestei reactii glicerolul (glicerina brut) este si ea separat ntr-o proportie de 10%
raportat la greutatea trigliceridelor fractionate (adic biodieselului).
2.5 Modul de recuperare a metanolului
Metanolul n exces este recuperat n dou serii de ctre filtrul evaporator si metanolul abur
este trimis ctre coloana de distilare unde acesta este transformat n ap si alte impuritti ce urmeaz a
fi reciclate n reactorul metanolului nsusi.
Biodieselul si glicerolul (glicerina brut) ies prin canalul evaporator si sunt transmise ctre
modulul de separare al biodieselului.
2.6 Modul de separare a Biodieselului
Biodieselul si glicerolul sunt separate prin depunere ntr-un decantor.
Biodieselul este trimis ctre recipientul destinat controlului de calitate si apoi ctre rezervorul
principal (nu este inclus n lista de echipamente).
Glicerina brut este si ea transmis ctre un rezervor din afara perimetrului si urmeaz a fi
vndut spre rafinare.

180
e) Calitatea de produs
Calitatea de produs a Biodieselului va fi n concordant cu specificatiile Europene ( UNI 10946
si UNI 10947).
Aceste specificatii fac referire la utilizarea uleiului de rapit ca materie prim, n cazul utilizrii
unui alt ulei drept materie prim existnd mici diferente de specificatii chimico-fizice al cror rezultat
se reflect n puritatea biodieselului (98% metilester, 0,8% monogliceride, 02% digliceride, 0,1%
trigliceride) utilizarea drept combustibil fiind ns garantat (posibil).
Glicerina bruta are un minim de continut de glicerina de 80% w/w.
f) Materiile prime si utilittile
Necesarul de materii prime si de consum utilitti pentru producerea unei tone de Biodiesel:
Item Unitate Cantitate
Ulei (crud)* Kg 1002
Metanol Kg 102
Chimicale & altele Kg 8
Abur (4 bari) Kg 600
Energie electrica Kwh 50
Apa rece M3 30
Pe produs
Glicerol (80%) Kg 122
(*) se refera la uleiul crud de rapit continnd 3 % FFA, 95 % trigliceride si 2% alte
Cerinele utilitilor pentru generatorul instalaiei sunt :
- Abur 4 bari , debit 500 kg/h
- Apa rece : presiune 3 bari , debit 15 m3/h
- Energie electrica; 380-400 V, 50 Hz 40 kW
a) Considerente socio economice
Instalatiile de biodiesel de mic capacitate (cu prelucrare de 5 pn la 10 tone/zi/24 ore)
destinate zonelor rurale, sunt de mai bine de 6-7 ani o solutie socio economic aplicat cu succes n
tri europene precum Cehia, Austria, Franta si Elvetia, dar in ultimii ani ea a cucerit America rural,
relansarea culturilor de soia ducnd, n Statele Unite ale Americii, la implementarea a mai mult de 600
astfel de instalatii.
Micile comunitti rurale, plecnd de la necesitatea valorificrii unor terenuri srace, a
asigurrii rotatiei pe sole si a diversificrii produselor agricole, au descoperit, implementnd instalatii
de biodiesel de mici capacitti, beneficiile colaterale, respectiv, utilizarea srotului proteic pentru
cresterea animalelor si comercializarea crnii pentru prelucrarea produselor ecologice din carne,

181
asigurarea activittilor mecanizate si de transport, dar si a termoficrii propriilor incinte (de productie
si private) precum si a spatiilor publice locale (scoli, policlinici, biblioteci, etc.) la costuri zero.
Toate aceste avantaje au permis comunittilor (zonelor) rurale s consume din ce in ce mai
putine resurse nationale de energie , s-si rentabilizeze activittile comerciale principale, s foloseasc
sumele sustrase astfel bugetelor locale pentru dezvoltarea unor proiecte socio-culturale pe care anterior
nu si le puteau permite.
Dincolo de aceste beneficii, cettenii respectivelor comunitti au simtit gustul
independentei decizii socio-politice pe care anterior nu le puteau lua fr acordul si sprijinul
administratiilor centrale si/sau structurilor guvernamentale, puteau fi luate si puse n practic de ei
nssi.

BIOTEHNOLOGIA OBINERII ALCOOLULUI ETILIC DIN DEEURI
Drd. Ing. Gheorghe Sebe

Materiile prime alternative denumite si deseuri pot fi siropuri de fructoz si glucoz, amidon
uscate, solutie de amidon, siropuri reziduale, boabe uscate si expirate, terciuri de drojdie de la bere,
zer, dulciuri reziduale, miere, zahr brut, fructe si legume alterate, cereale stricate sau sfrmate,
melas de citrice, citrice, etc.
n mod tipic, aceste materii sunt disponibile n cantitti mici, de aceea face imposibil
justificarea economic a valorificrii lor. Dar, tinnd cont de impactul lor asupra purittii apelor uzate
se justific folosirea lor ca materie prim pentru producerea alcoolului.
Procesele generale necesare prelucrarea acestor reziduuri la etalon sunt similare cu cele de la
operatia de mcinare uscat a porumbului.
Urmeaz prezentarea a dou tehnologii tipice de prelucrare a reziduurilor:
1. biotehnologia de prelucrare a reziduurilor de cartofi care tine cont de:
- continutul bogat n ap al cartofilor;
- continutul mare de nisip, pmnt, lujeri, tuberculi stricati, termen scurt de depozitare,
aprovizionare sezonier.
Tehnologia de prelucrare este format din urmtoarele faze:
- pregtirea materiei prime (cartofi uzati), lichefierea si zaharificarea amidonului continut n
terci, distilarea si rafinarea, prelucrarea borhotului prin evaporare sau tratament biologic.

182
2. biotehnologia de prelucrare a zerului pentru obtinerea alcoolului etilic, se foloseste pentru a evita
costurile de construire si operare a unor utilaje mari de tratare a reziduurilor.

PRODUCEREA BIOETANOLULUI DIN DEEURILE ORGANICE ALE MUNICIPIULUI
BUCURETI (Sinteza studiului tiinific tehnic pentru alegerea procedeului industrial modern
i schiarea aciunilor de ntreprins )
Prof. Dr. Doc. Ing. Iosif Tripa

Acest studiu st la baza propunerilor nainte primriilor marilor municipii din tar pentru
nceperea activittii necesare asigurrii finantrii pentru constructia unei instalatii pentru producerea a
200 t/zi de bioetanol din deseurile organice.
Sinteza prezentat are urmtorul cuprins:
Procese biochimice de conversie a deseurilor organice la fabricarea etanolului.
Materii prime utilizate n fabricarea etanolului prin fermentatie.
Etapele procesului de fabricare a etanolului din materiale lignocelulozice.
Pretratamentul:
Hidroliza acid.
Hidroliza n solventi organici (aceton) acidifiati procedeul ACOS.
Hidroliza enzimatic.
Zaharificarea si fermentarea simultan.
Fermentarea propriu-zis.
Distilarea.
Procedee Industriale:
Procedeul IOGEN.
Procedeul ARKENOL.
Procedeul NREL.
Procedeul BCI.
Procedeul ACOS.
Exemple de proiecte europene pentru fabricarea etanolului nlocuitor si/sau adaos n benzin.
Comparatia tehnico-economic ntre cele cinci procedee industriale de produs bioetanol din
deseuri organice municipale.
Concluzii si propuneri

183

BIOMASA, SURS DE ALCOOL I ENERGIE

Imensul covor verde care acoper n mare parte, planeta noastr, este, de fapt, o imens uzin
de captare a energiei solare, de transformare a ei n energie chimic si de depozitare n compusi
chimici sintetizati: glucide, protide si lipide.
Actuala situatie energetic mondial oblig ntreaga omenire nu numai la msuri ferme si
imediate ci si la profunde reconsiderri energetice pe termen lung, la gsirea unor surse noi de energie
care s nlocuiasc combustibilii fosili folositi n prezent pe scar larg.
Resurse de biomas care pot fi luate n considerare sunt:
- Resurse agroalimentare;
- Resurse forestiere;
- Algele cultivate special.
Tehnologiile ce pot aplicate pentru conversia biomasei n energie se numr:
- Tehnologii de conversie biochimic fermentarea;
- Tehnologii de conversie termochimic.
Posibilittile de obtinere a alcoolului etilic sunt:
1. Din materii prime direct fermentescibile;
2. Din materii prime amidonoase celulozice.
Din materii prime direct fermentescibile se impune sfecla de zahr si produsele intermediare
si secundare ale fabricrii zahrului. Prelucrarea acestor materii prime nu prezint probleme
tehnologice speciale.
Folosirea materiilor prime amidonoase si n special a celor celulozice cer stabilirea unor
tehnologii speciale astfel nct randamentul de transformare a celulozei n glucoza s fie ct mai mare.
Atingerea acestor obiective implic eforturi mari de cercetare si de dezvoltare tehnologic, dar
perspectivele merit aceste eforturi.
Fermentarea alcoolic a materiilor prime direct fermentescibile prezint perspectiva cea mai
rapid si sigur de aplicare.


184
TENDINE ACTUALE DE VALORIFICARE A BIOMASEI
Prof. Dr. Doc. Ing. Iosif Tripa, Ec. Rodica Buzdugan

Resurse de biomas
Resursele de biomas cuprind orice material regenerabil de natur organic, incluznd
culturile dedicate producerii de energie si pomii, plantele industriale, culturile agricole de uz alimentar
si nutreturi, deseurile si reziduurile agricole, plantele acvatice, deseurile de origine animal, deseurile
municipale precum si alte deseuri.
Culturile erbacee dedicate producerii de energie ajung n general la maturitate dup 2-3 ani si
sunt cele de miscanthus (iarba de elefant), bambus, sorg, tall fescue, kochia, pir etc. Culturile pomicole
dedicate de asemenea producerii de energie se bazeaz pe specii care ajung la maturitate rapid, dup
numai 5-8 ani si cuprind plopul hibrid, salcia hibrida, artarul, plopul, frasinul, nucul negru,
mesteacnul si platanul.
Plantele industriale se cultiv pentru a obtine substante si materiale industriale specifice: de
exemplu kenaf-ul (abutilonul) bumbacul si inul pentru fibre si fire, ricinul pentru acid ricinoileic, etc.
Au fost dezvoltate culturi transgenice care produc substantele chimice dorite ca parte a plantei,
necesitnd numai o simpl extractie urmat de purificare.
Culturile agricole alimentare sunt cerealele, plantele oleaginoase si plantele pentru obtinerea
zahrului. Materialele rezultate din aceste plante (uleiuri, amidon, zahr etc.) pot capt si alte utilizri,
de exemplu n industria farmaceutic si a materialelor plastice.
Culturile acvatice reprezint o surs foarte important de biomas si cuprind algele, ierburile
de mare si microflora marin. Exemple comerciale sunt extractul de iarb de mare ca agent de
aglutinare si aditiv alimentar, colorantii pe baz de alge si noi biocatalizatori utilizabili n bioprocesri
n conditii extreme.
Reziduurile de culturi agricole sunt acele prti ale plantelor cultivate n principal tulpini si
frunze care rmn pe ogoare dup cultivare, cum sunt cocenii, frunzele si pnusile de porumb, paiele
de cereale si de orez, constituie o cantitate foarte nsemnat de biomas. Este de asteptat ca, datorit
ponderii sale importante, reziduurile de porumb s devin o bioresurs major pentru aplicatii
energetice.
Reziduurile forestiere reprezint biomasa care rezult n urma exploatrii plantatiilor
forestiere de esent tare si de esent moale precum si materialele rezultate n urma unor operatii de
management a pdurilor cum ar fi rririle precomerciale si ndeprtarea (tierea) pomilor uscati sau
bolnavi.

185
Deseurile de origine animal din fermele zootehnice precum si cele rezultate n urma
operatiilor de prelucrare constituie o surs complex de materiale organice cu importante consecinte
asupra mediului nconjurtor. Aceste deseuri pot fi utilizate pentru obtinerea a numeroase produse,
inclusiv energie.
Deseurile municipale contin o proportie semnificativ de material organic (hrtie carton,
deseuri lemnoase, deseuri din grdini etc.) si constituie o important resurs regenerabil de energie.
Reziduurile si deseurile rezultate prin prelucrarea biomasei (de exemplu rumegusul, scoarta,
ramurile si frunzele / acele rezultate la producerea celulozei) au de asemenea un potential energetic
semnificativ. Acestea sunt usor de utilizat pentru c sunt deja colectate.
Sistemele de manipulare a biomasei constituie o parte semnificativ a capitalului investit ntr-
o instalatie de conversie a bioenergiei si a costurilor de exploatare aferente. Se includ aici
echipamentele si sistemele de stocare / depozitare, mruntire, curtire, uscare si alimentare.
Activitatea de cercetare-dezvoltare n domeniul valorificrii biomasei
Programele actuale de cercetare-dezvoltare pentru valorificarea biomasei cuprind cinci
domenii cheie: patru precomerciale (interfata bazei de materii prime, platforma zahrului, platforma
termochimic si domeniul produselor) si biorafinriile integrate, domeniul de cercetare-dezvoltare
exclusiv industrial.
Obiectivul interfetei de cercetare-dezvoltare n domeniul bazei de materii prime de biomasa
este de a dezvolta tehnologii sustenabile capabile s furnizeze, la preturi ct mai mici necesarul de
biomas lignocelulozic de nalt calitate pentru biorafinrii cu scopul de a produce biocombustibili,
cldur si energie combinate, substante chimice si alte materiale.


186
Platforma zahrului semnific descompunerea biomasei n zaharuri brute, utiliznd o gam de
procese chimice si biologice. Obiectivul platformei zahrului este de a dezvolta tehnologii care s
permit producerea de zaharuri ieftine, care apoi s fie transformate n combustibili, substante chimice
si alte materiale competitive cu cele obtinute pe ci conventionale din punctual de vedere al pretului.
Pentru asigurarea competitivittii bioetanolului cu combustibilii fosili, pretul zaharurilor fermentabile
trebuie s scad pn la 5 centi/kg. Reziduurile rezultate din aceste procese vor fi utilizate de asemenea
pentru generare de energie sau fabricarea altor produse.
Scopul platformei termochimice este de a transforma biomasa sau reziduurile de la
biorafinrii n intermediari de tipul motorinei de piroliza sau a gazului de sintez. Acesti intermediari
pot fi utilizati direct drept combustibil brut sau drept materii prime, fie se supun rafinrii pentru a
produce combustibili si produsi care sunt identici si deci pot nlocui produsele comerciale existente:
uleiurile, gazolina, combustibilul diesel, gaz natural sintetic si hidrogen de nalt puritate. Principala
problem pe care trebuie s o rezolve aceast platform const n reducerea costurilor si de a
mbuntti calitatea intermediarilor pentru a putea fabrica produsi finiti competitivi ca pret cu cei
existenti pe piat.
Aria produsilor derivati din biomas reprezint o nou oportunitate major de piata pentru
resursele interne de biomas. Obiectivele domeniului produsi sunt legate de rezultatele platformei
zahrului si de cele ale platformei termochimice. De exemplu transformarea intermediarilor rezultati n
aceste platforme (zahr, gaz de sintez si ulei de piroliz) n produsi finali: combustibili si substante
chimice. De asemenea, se urmreste s se dovedeasc posibilitatea de a produce mai multe produse n
cadrul unei singure biorafinrii. Desi activitatea de cercetare-dezvoltare se concentreaz asupra
produsilor ceruti pe piat n cantitti mari si cu valoare de ntrebuintare ridicat, se are n vedere
dezvoltarea de noi tehnologii pentru a creste valoarea produselor secundare complexe si de mai mic
valoare cum ar fi lignina, mangalul si reziduurile de proteine.
Biorafinria integrat reprezint scopul principal al ntregii strategii n domeniul valorificrii
biomasei. O biorafinrie const ntr-o instalatie care utilizeaz biomasa si este capabil de a produce o
gam larg de combustibili, cldura si energie combinate, substante chimice si materiale cu scopul de a
maximiza valoarea biomasei. n fapt biorafinria nmnuncheaz toate succesele tehnice realizate n
cadrul celorlalte patru domenii cheie. Prin urmare, atingerea obiectivului major al acestui domeniu
depinde de rezolvarea problemelor care apar n realizarea obiectivelor celorlalte domenii. Activitatea
de cercetare dezvoltare are n vedere elaborarea de noi tehnologii pentru integrarea productiei de
combustibili obtinuti din biomas si a celorlalte produse materiale si energetice ntr-o singur
instalatie.

187

BIOGAZUL O NOU MATERIE PRIM PENTRU CHIMIE
Prof. Dr. Doc. Ing. Iosif Tripa, ing. Dana Marinescu

Lucrarea prezint valorificarea gazului de sintez pentru producerea diferitelor materii prime
necesare industriei chimice cum ar fi : hidrogen, amoniac, metanol, etanol, amestecuri de alcooli
superiori, lichide Fischer-Tropsch, produsi de oxo si izosintez si cteva date comparative privind
obtinerea acestor produse din materii prime fosile (crbuni, petrol, gaze naturale) si din biomas.

UN COMBUSTIBIL CARE SE RECOLTEAZ: ULEIUL VEGETAL CRUD PRESAT LA
RECE, MAI ALES DE RAPI
Prof. dr. doc. ing. Iosif Tripa

Academia Oamenilor de Stiint din Romnia prezint rezultatele proiectului de cercetare
dezvoltare germano - danez privind folosirea drept carburant pentru motoarele diesel a uleiului vegetal
crud, presat la rece, admis n Directiva Uniunii Europene 30/2003 pe lista biocarburantilor
recomandati pentru a fi promovati n trile europene.
Acest ulei vegetal crud, presat la rece, este mai ieftin dect biodieselul, care este sustinut n
trile bogate (SUA, Japonia, vestul Europei, cu subsidii de 51 centi euro pe fiecare litru cumprat de
automobilisti pentru a-l face mai avantajos). Uleiul vegetal crud este de aproape trei ori mai ieftin
dect biodieselul si mai ieftin dect motorina. n plus, acest ulei crud lungeste viata motorului si
ieftineste ntretinerea lui.
Motoarele diesel existente trebuie adaptate si reglate pentru folosirea uleiului vegetal crud,
care este mai vscos dect motorina, mai ales la temperaturi sub 20 grade Celsius. Aceste adaptri si
reglaje se pot face chiar de ctre soferii profesionisti sub ndrumarea unor instructori specializati.
Uleiul vegetal industrial, procesat la cald si cu solventi, contine mult fosfor, care este duntor
pentru motoarele diesel si nu este recomandat pentru nlocuirea motorinei.
Pentru nlocuirea benzinei (carburant pentru motoarele Otto) se recomand folosirea
amestecului E-85, care contine 85% etanol si 15 % benzin, care este de asemenea mai ieftin (cu circa
25 centi americani pe galon = 3,875 litri) si nu are nevoie de subsidii pentru a fi competitiv.


188
SFECLA DE ZAHR, MATERIE PRIM PENTRU FABRICAREA ETANOLULUI

Sfecla de zahr pe lng o productie mare la hectar contine si o mare cantitate de glucide
fermentescibile sau amidon astfel:
- sfecla de zahr furajer cu o productie de 103 t/ha rezult 4650 l alcool.
Pentru sfecla destinat fabricrii etanolului se impune obtinerea unui soi de sfecl care s
contin 12 16 % zahr si un randament de 100 150 t/ha.
n prezent lucrrile de inginerie genetic au dus la obtinerea unor hibrizi ntre sfecla de zahr
si sfecla furajer care ndeplinesc conditiile de mai sus.
Procesul tehnologic de fabricare a alcoolului din sfecl comport urmtoarele faze principale:
- pregtirea materiei prime;
- fermentarea;
- distilarea si rafinarea.
Metodele de obtinere a alcoolului din sfecla de zahr se pot grupa n:
- metoda prelucrrii hidrotermice;
- metoda difuziei;
- prelucrarea mixt n amestec cu melasa sau cu materii prime amidonoase.
1. Metoda prelucrrii hidrotermice const n fierberea sfeclei de zahr ntreag sau mruntit la
presiune cuprins ntre 70 90 grade cu rcire ulterioar pn la temperatura de fermentare.
2. Metoda difuziei const n fermentarea zemei de difuzie folosind instalatii continue.
3. Prelucrarea mixt a sfeclei de zahr n amestec cu materii prime amidonoase sau melas e mai
rational dect prelucrarea singur deoarece permite obtinerea unor plmezi fermentate n
concentratie ridicat de alcool ce evit dificulttile la distilare.

ACTIVITI PRELIMINARE IMPUSE DE PROMOVAREA UNUI MANAGEMENT DE
CALITATE N GESTIONAREA REZIDUURILOR ORGANICE, CU OBINEREA DE
BIOGAZ I DE FERTILIZANI NATURALI
Dr. chim. uluca Elisabeta, ec. Buzdugan Rodica, Paul Covic, Sorin Nicolescu

Nerentabilitatea, soldat cu disparitia a peste 4000 de unitti de productie a biogazului,
amplasate pe ntreg teritoriul Romniei, in deceniile anterioare, s-a datorat n proportii variabile

189
(depinznd de localizri) unor cauze socio-economice, dar si ineficientei managementului stiintific si
tehnologic.
Actualele tendinte la nivelul global, sunt orientate n directia optimizrii nivelului de
recuperare al energiei nmagazinate prin fotosintez, de ctre structurile si reziduurile organice
indigestibile si putin utilizabile, ca atare n scopuri industriale.
n consecint, se impune o reconsiderare stiintific si tehnologic actualizat, a "bunelor
practici" n managementul integrat al deseurilor organice, cu precdere n directia digestiei anaerobe,
cu obtinerea de biogaz si de biomas fertilizant.
n contextul mentionat, se vor lua n considerare variantele performante de procesare sub
aspect microbiologic si tehnologic ale digestiei anaerobe si obligatoria implicare social, cu
preponderent a legturilor prilejuite de costurile externale de mediu.
Se are n vedere calitatea managementului din punctul de vedere al gestionrii riscurilor
generate de remanenta metalelor, de prezenta contaminantilor organici persistenti (xenobiotice) si de
patogeni.
De asemenea metodele de analiz si control, la nivelul standardelor de calitate ale Uniunii
Europene.
Ca punct de pornire, se evidentiaz tipurile de resurse naturale, reziduuri agroforestiere ca
atare si a celor provenite din procesrile de tip agroalimentar utilizate n Uniunea European pentru
obtinerea de biogaz.
Comparativ, se prezint datele de compozitie chimic si nivelul energiei metabolizabile din
resursele si reziduurile naturale similare existente n spatiul autohton, n perspectiva extinderii
productiei de biogaz si fertilizanti naturali in Romnia.
Se urmreste initierea activittilor de colaborare n parteneriat, n vederea ofertrii de proiecte
de cercetare si dezvoltare economic (RTD) a UE, la prioritatea tematic 6.

BIOCOMBUSTIBIL DIESEL DIN MATERII GRASE REZIDUALE
Dr. ing. Emil Stepan, dr. ing. Sever erban, ing. Sanda Velea

energie si pentru materii prime de provenient nepetrochimic. Dup criza din Golf, a anului 1990,

190
Diminuarea productiei de titei a Romniei, ct si epuizarea rezervelor sale ntr-un viitor
apropiat, impune fabricarea unor combustibili alternativi, avnd la baz materii prime din resurse
regenerabile.
n acelasi sens benefic actioneaz si legislatiile antipoluare, n curs de implementare si n
Romnia.
Un astfel de combustibil are la baz esteri metilici ai acizilor grasi, rezultati prin procesarea
chimic a materiilor grase.
Se prezint un procedeu original de obtinere a combustibililor diesel din materii grase
reziduale, mpreun cu caracteristicile fizico chimice ale produselor sintetizate.

NOI TIPURI DE COMBUSTIBILI DIESEL ECOLOGICI PE BAZ DE BIODIESEL
OBINUT DIN DIFERITE ULEIURI VEGETALE
Ing. M. Georgescu, ing. V. Moisescu, ing. A. Dobre, drd. ing. M. Radu

Prezenta lucrare prezint aspecte legate de obtinerea de noi biomaterii prime prin valorificarea
superioar a masei vegetale: ulei de floarea soarelui, rapit, in, cnep, etc. Prin procese chimice
adecvate se obtine un metil ester al acizilor grasi (MEAG) nesaturati care constituie biocombustibilul
biodiesel, carburant de substitutie ce se adaug n motorine n proportie de 20 100%.
Biotehnologiile pentru valorificarea superioar a unor materii prime de natur vegetal ieftine
si accesibile reprezint o surs de rennoire a resurselor energetice. n perspectiva mileniului trei
acestea reprezint o directie sigur a ntregii omeniri.

CELULELE COMBUSTIBILE PE BAZ DE ETANOL
- O SOLUIE DE VIITOR PENTRU PROPULSAREA AUTOVEHICULELOR
Prof. Dr. Doc. Ing. Iosif Tripa, Drd. Ing. Daniela Mihaela Mihilescu

Combustibilii utilizati actualmente de ctre motoarele cu ardere intern, benzina si motorina,
prezint numeroase dezavantaje. Cele mai importante sunt poluarea si resursele limitate. Pentru a trece
peste aceste dezavantaje au fost cutate solutii alternative.
O alternativ important a fost propulsarea autovehiculelor cu ajutorul motoarelor electrice
prin stocarea energiei electrice n baterii de acumulatori. Acest tip de propulsie nu s-a putut generaliza

191
datorit performantelor limitate ale acumulatorilor electrici, n ciuda progreselor tehnologice
nsemnate din acest domeniu. Ele ns sunt performante pentru transportul de persoane sau mrfuri n
interiorul oraselor, deci pe parcursuri limitate.
O alt directie a fost gsirea de combustibili alternativi n paralel cu perfectionarea motorului
cu ardere intern. S-a ajuns, n acest mod, la obtinerea unor performante spectaculoase n directia
reducerii emisiilor poluante generate de traficul auto. Principalii combustibili alternativi sunt gazele
naturale comprimate sau lichefiate, gazul petrolier lichefiat, etanolul, biodieselul, uleiul vegetal presat
la rece. Ultimii trei combustibili sunt obtinuti prin prelucrarea masei vegetale sau a diferitelor tipuri de
deseuri. Acesti combustibili pot fi utilizati ca atare n motoare cu ardere intern special construite sau
n amestec cu combustibili clasici, n diverse proportii, n motoare cu ardere intern clasice. Principalul
avantaj al etanolului obtinut prin prelucrarea masei vegetale sau a deseurilor este caracterul de resurs
regenerabil. Alt aspect important este echilibrarea circuitului dioxidului de carbon din natur. Arderea
combustibililor fosili ct si a etanolului duce la producerea de CO
2
. n cazul etanolului, pentru
cresterea masei vegetale ce serveste la producerea acestuia se consum o cantitate de CO
2
deci apare
un echilibru ntre producerea si consumul de CO
2
n cazul utilizrii de etanol n propulsarea
autovehiculelor prin motoare cu ardere intern.
Neajunsurile stocrii energiei electrice n baterii (cazul autovehiculelor cu propulsie electric)
poate fi depsit prin generarea electricittii de ctre celulelor combustibile. Celulele combustibile cu
hidrogen au fost utilizate pentru generarea electricittii n misiunile spatiale Apollo, dup care au fost
gsite numeroase alte aplicatii. Principalul neajuns al acestui mod de propulsie pentru autovehicule l
reprezint stocarea hidrogenului care se poate face ori n recipienti sub presiune, ori adsorbit pe hidruri
metalice. Construirea unei retele de distributie pentru hidrogen este, de asemenea, o mare problem.
O solutia este reprezentat de utilizarea celulelor combustibile ce utilizeaz hidrocarburi care
sunt purttoare de hidrogen. n acest fel se poate utiliza, cu mici modificri, reteaua de distributie
existent si se obtin vehicule cu performante ridicate al cror surs de energie nu mai este limitat de
randamentele impuse de ciclul Carnot. Din pcate, principalul dezavantaj al acestui sistem de propulsie
n reprezint caracterul neregenerabil al combustibililor fosili.
Dezvoltarea celulelor combustibile pe baz de etanol promite ns rezolvarea propulsiei
autovehiculelor precum si obtinerea energiei electrice din resurse regenerabile. Etanolul obtinut din
prelucrarea de mas vegetal sau deseuri reprezint o surs regenerabil de energie, inclusiv prin
producerea instantanee a hidrogenului. Celulele combustibile transform acest purttor de energie n
electricitate n conditii de eficient maxim, mult mai avantajos dect n motoarele cu ardere intern.


192

INFLUENA DIFERITELOR TIPURI DE COMBUSTIBILI ASUPRA PERFORMANELOR
MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Abraham Bela, Gabriela Pitl, Roman Cecilia, Chintoanu Mircea, Prof. Dr. Cordo Emil

Uleiul de rapit si produsele obtinute prin prelucrarea lui constituie surse regenerabile de
energie utilizate cu mult succes n transportul urban.
Trecerea motorului Diesel de la functionarea cu combustibili conventionali la functionarea cu
combustibili neconventionali pune probleme serioase legate de natura costului, producerii,
transportului, stocrii, autonomiei de mers, modificrii motoarelor, etc. Introducerea acestor
combustibili n motorul cu aprindere prin comprimare implic, pe lng problemele concrete de
adaptare sau proiectare a unor echipamente de injectie noi, si probleme de formare a amestecului aer-
combustibil, de control si desfsurare a procesului de ardere. Instalatia de alimentare pentru
autovehiculele care utilizeaz combustibil alternativ drept combustibil prezint unele probleme
generate de caracteristicile fizice si chimice ale biodieselului.
Lucrarea prezint influenta diferitelor tipuri de combustibili asupra performantelor motoarelor
cu aprindere prin comprimare.
Sunt prezentate rezultatele testelor efectuate pe un stand de motoare diesel: determinarea
caracteristicilor motorului si a variatiei concentratiei principalelor elemente poluante din gazele de
evacuare.
S-a constatat c prin utilizarea biocombustibililor n alimentarea motoarelor cu aprindere prin
comprimare ce echipeaz autobuzele utilizate n transportul urban se obtin avantaje certe fat de cazul
utilizrii ca si combustibil a motorinei.
Se consider necesar dezvoltarea cercetrilor n acest domeniu pentru tratarea tuturor
aspectelor legate: de alte modificri ale motoarelor ce se utilizeaz la autovehiculele de transport
urban, eventuale combinatii de amestecuri biocombustibil - motorin, comportarea altor tipuri de
motoare cu aprindere prin comprimare, durabilitate etc.


193
PROIECT BIOENERGETIC PENTRU PRODUCIA N ROMNIA DE BIOETANOL,
FURAJE I BIOPELETE COMBUSTIBILE DIN SORGUL ZAHARAT
Dr. G. Grassi, Prof. dr. doc. ing. Iosif Tripa

n prezent este ferm stabilit c biocarburantii si combustibilii neconventionali vor avea un rol
important n viitorul apropiat datorit epuizrii resurselor petroliere; iar securitatea aprovizionrii cu
combustibili a devenit o prioritate strategic si economic. n acelasi timp se constat o nruttire a
calittii titeiului extras (care este din ce n ce mai dificil de procesat), o poluare tot mai duntoare a
calittii aerului din marele orase si o agravare a fenomenului de nclzire global a planetei noastre.
Toate aceste cauze au ca efect necesitatea grbirii producerii si utilizrii biocombustibililor lichizi,
solizi si gazosi.
Uniunea European, ca si Statele Unite ale Americii, Japonia s.a. (Brazilia, n primul rnd,
care a nceput programul national de trecere a autovehiculelor pe biocarburanti nc n 1975) au luat
msuri mai ales pentru promovarea biocarburantilor: bioetanol si biometanol (care vor reprezenta circa
80% din biocarburanti), combustibili sintetici Fischer Tropsch, dimetileter (DME), biohidrogen si
uleiul vegetal crud.
Cel mai interesant biocarburant este bioetanolul deoarece:
Are cel mai avantajos pret posibil (de pn la 250 t/ton)
Are o mare productivitate specific (ntre 4 - 6 tone/ha n Europa, deci de trei ori mai
mare dect a biodieselului, care cost si de trei ori mai mult)
Bioetanolul poate fi produs relativ usor din zaharuri, amidon si biomas
lignocelulozic, inclusiv din deseurile organice municipale
Bioetanolul are un potential mondial considerabil (2 3 miliarde tone pe an)
Bioetanolul este capabil s ptrund n toate tehnologiile de utilizare (n transport, n
cogenerare de energie si cldur, n industria chimic si ramurile conexe).
Dintre biomateriile prime posibile a fi folosite la productia bioetanolului sunt recoltele de
trestie de zahr (n trile tropicale) si de sorg zaharat (n trile cu climat temperat). Cele mai bune
performante le au unele specii de sorg zaharat ameliorate n China (5,2 tone boabe/ha; 7,4 tone
zahr/ha; 18,8 tone mas lignocelulozic/ha).
n Romnia s-au desfsurat ample cercetri privind cultura si industrializarea total a sorgului
zaharat (vezi monografia cu acest titlu, editat de CHIMINFORM DATA n decembrie 2003).
Institutul de Plante Tehnice Fundulea al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice a pus la punct trei

194
sorturi de sorg zaharat adaptate diferitelor conditii pedoclimatice din tar. Cu smnta furnizat de
acest institut s-au nsmntat n acest an 2004
Scopul principal al acestor culturi este asigurarea semintei necesare pentru culturile din anii
2005 si 2006 (cnd suprafata culturilor de sorg zaharat trebuie s ajung la 125000 ha) pentru a putea
satisface comanda de 1 milion tone/an bioetanol (sau echivalent n suc concentrat si aseptizat) primit
de la grupul german BIOWAEN.
Urmtoarele caracteristici ale sorgului zaharat i-au creat faima de campion n productia de
bioetanol:
1. Sorgul zaharat are cea mai mare productie (circa 80 tone/ha) de biomas, continnd
zaharuri, mai ales cu 6 atomi de C n molecul si cu 5 atomi de carbon n hemiceluloz,
fiind, deci, cea mai promittoare cultur pentru Romnia.
2. Sorgul zaharat merge foarte bine pe terenurile pe care creste porumbul si este singura
cultur care d productii bune pe solurile srturate (exist circa 150000 ha de asemenea
soluri n vestul trii) avnd pH = 5,0 5,5. Necesarul de azot pentru ngrsarea pmntului
este mic (sub 100 kg/ha), ceea ce reduce pericolul polurii apelor freatice, iar n cazul
rotatiilor cu culturi legumicole se elimin total ngrsmintele chimice.
3. Sorgul zaharat are nevoie de cea mai mic umiditate a solului (aproximativ jumtate din
necesarul de ap al porumbului si numai o treime din necesarul trestiei de zahr). Sorgul
este, deci, foarte rezistent la secet.
4. Sorgul zaharat este o cultur repede cresctoare. ntr-un ciclu de 120 150 zile acumuleaz
cel putin 2600
o
C.
X
X X
n prezenta comunicare se prezint parametrii tehnici si economici ai proiectului italiano -
romn de finantare cu 73 milioane euro a constructiei n Romnia a facilittilor necesare productiei de
bioetanol din sorgul zaharat cultivat pe 20000 hectare, la care se adaug o finantare de 12 milioane
euro pentru un program de cercetare dezvoltare pentru reducerea consumului de energie pe ntregul
flux tehnologic de industrializare a produselor (bioetanol, furaje, pelete combustibile, s.a.)


195
ALCOOLUL ETILIC CARBURANT PROGRAME DE FOLOSIRE LA NIVEL
INTERNAIONAL

Industria alcoolului etilic a cptat dimensiuni noi odat cu declansarea crizei energetice cnd
n cutare de noi carburanti s-a constatat c alcoolul etilic poate fi cel mai bun substituent. Cele mai
ambitioase programe privind folosirea etanolului n scopuri energetice le are: Brazilia, S.U.A., Japonia,
Franta, Noua Zeeland.
Posibilittile de obtinere a alcoolului etilic sunt multiple, dar dintre variantele posibile pentru
etapa actual cea mai mare fezabilitate o prezint materiile prime agroalimentare, inclusiv deseurile
care rezult la prelucrarea acestora.
Alcoolul etilic reprezint o materie prim valoroas pentru numeroase sectoare industriale:
industria alimentar, industria chimic, medicamente, etc. Avnd n vedere propriettile sale adecvate
si disponibilitatea sa cvasiuniversal, etanolul este considerat un carburant posibil pentru motoare.
Solicitrile mari pentru alcoolul carburant au determinat c n Brazilia, spre exemplu, ntr-un an
productia s se ridice la peste zece miliarde de litri. n aceste conditii pentru obtinerea etanolului
trebuie reconsiderat toat biomasa care prezint, pe lng productie mare la hectar, si o cantitate
imens de glucide fermentescibile sau amidon. De asemenea cea mai important surs de alcool o
reprezint materiile prime celulozice sub form de deseuri agricole, deseuri industriale, vegetatie
nevalorificare care se apreciaz la cteva sute de bilioane de tone.
Pentru fiecare materie prim folosit n fabricarea alcoolului etilic e o biotehnologie de
obtinere a acestuia.

BIOETANOLUL - REDIVIVUS?
Lector dr. biochim. Stoian G.

Interesul lumii ntregi n utilizarea bioetanolului drept alternativ de stocare a energiei sau de
combustibil lichid a condus la nenumrate studii privind raportul dintre costuri si eficienta procesului
industrial de producere a sa. n mod traditional, el este produs prin fermentatie, utiliznd tulpini de
drojdii ce nu pot tolera concentratii crescute de etanol. Acest fenomen a condus la studii privind
cresterea nivelului de tolerant al drojdiilor la etanol ori la identificarea unor organisme alternative
utile procesului de fermentatie.

196
n acest context bacteria Gram negativ Zymomonas mobilis, a demonstrat un mare potential de
productie la scar industrial de etanol. Studiile comparative de laborator si la scar pilot privind
cineticile fermentatiei statice a bacteriei Z.mobilis versus drojdii, sunt n mod clar n favoarea
fermentatiei bacteriene. Rezultatele acestor cercetri au indicat o multitudine de avantaje fat de
productia traditional de etanol ce utilizeaz drojdiile drept microorganisme. Ele sunt: a) vitezele de
preluare ale carbohidratilor si de productie de etanol semnificativ mai mari (de 3- 4 ori), b)
randamentul n etanol mai mare (pn la 93- 96% din valoarea teoretic), c) productivittile
volumetrice de etanol n sisteme continue de recirculare a celulelor considerabil mai nalte (n jur de
120- 200 g
-1
h
-1
), d) lipsa unor necesitti privind controlul oxigenului adugat n mentinerea
viabilitattii celulare; e) marea tolerant fat de etanol si marea abilitate de a produce etanol (13%
greutate/ volum) si f) usurinta manipulrii genetice.
Dezavantajele majore n utilizarea Z.mobilis sunt: a) domeniul limitat al sursei de carbon
(glucoz, fructoza ori sucroz) alturi de b) sensibilitatea crescut fat de sruri minerale (precum cele
prezente n melasa de trestie si mai ales n melasa de sfecl de zahr) ori c) sensibilitatea la erbicide.
Studiile noastre au avut ca scop identificarea unor noi tulpini capabile s creasc si s
fermenteze melasa din sfecl de zahr cu randamente convenabile n etanol.
Analiza gaz-cromatografic a evidentiat tulpina Z.mobilis NCIB 1163/74 apt s creasc si s
produc etanol la concentratii crescute de melas din sfecl de zahr.
Bazele biochimice ale procesului sunt discutate.

SINTEZA RAPID A COMBUSTIBILULUI ECOLOGIC BIODIESEL
UTILIZND ENERGIA ULTRASONIC
Carmen Stavarache, Mircea Vntoru, Rokuro Nishimura, Yasuaki Maeda

Prefa
Omenirea a progresat din ce n ce mai mult pe msur ce mijloacele de transport si implicit cele
de comunicare fceau tot mai rapid schimbul de informatii. Dac la nceput transportul era asigurat de
animale, inventarea rotii a condus la cresterea volumului de mrfuri si persoane transportate,
culminnd cu inventarea motorului cu ardere intern si a combustibilului aferent lui, cu toate
consecintele mai mult sau mai putin benefice la care trebuie s facem fat astzi.
Procesarea din ce n ce mai eficient a petrolului brut, materie prim de origine fosil, a permis
dezvoltarea si eficientizarea motorului cu ardere intern si a condus la cresterea extraordinar a

197
numrului de vehicule ce utilizeaz combustibili fosili. Consecintele nu s-au lsat prea mult asteptate:
poluarea prin oxizi de sulf (element prezent n titeiul brut), oxizi de azot prin oxidarea azotului din aer
n timpul arderii, mono-oxid de carbon, gaz extrem de toxic pentru fiintele cu snge cald, hidrocarburi
alifatice si aromatice cancerigene, particule solide de carbon si alte materiale si, n fine, a dioxidului de
carbon CO
2
, gaz responsabil de efectul de ser si nclzire global.
Combustibilii pentru motoare: benzina, gazul petrolier lichefiat (GPL) si motorina provin n
prezent din resurse fosile, limitate si neregenerabile. Cu o exceptie, motorina produs n zilele noastre
din uleiuri vegetale sau grsimi animale, materii prime regenerabile si ca urmare si combustibilul
fabricat din ele devine regenerabil. Motorul diesel, ce foloseste drept combustibil motorina, a fost pn
de curnd cel mai poluant prin emisiile mai mari de gaze nocive. Solutii moderne au diminuat poluarea
acestuia dar nu au eliminat-o, in timp ce combustibilul biodiesel are potentialul de a reduce extrem de
mult poluarea motorului diesel fcnd din acesta motorul dorit n viitorul foarte apropiat. Otrvirea
continu a planetei n ultimii ctiva zeci de ani, constientizat azi din ce n ce mai multe tri, a condus
la necesitatea gsirii de solutii la problemele existente. Care este soluia? Cum putem depi, cel puin
pentru un tip de motor, diesel, poluarea produs de acesta?
Rspunsul oferit de chimisti acestei probleme este combustibilul BIODIESEL. Ca semnificatie
acesta ar putea nsemna: bio se refer la natural, biologic, compatibil cu viata, iar diesel desigur de la
natura utilizrii n motoare cu aprindere prin compresie inventate de Rudolph Diesel cu aproape un
secol n urm. Este de remarcat c Rudolph Diesel a propus nc de la inventarea acestui motor
folosirea drept combustibil a uleiului de alune. Biodieselul drept combustibil nlocuieste ntr-adevr cu
succes motorina de origine fosil. Biodieselul poate fi folosit drept combustibil n motoarele diesel fr
modificri majore ale acestora.
Pretul mare al materiilor prime, uleiurile vegetale si grsimi animale, precum si costurile relativ
ridicate de fabricatie fac acest combustibil s fie scump si dificil de promovat pe piat fr sprijinul
guvernelor. O modalitate de a reduce costurile finale ale biodieselului este simplificarea procesului de
fabricatie. Utilizarea ultrasunetelor de joas frecvent si mare putere ofer o solutie n sensul c timpii
de reactie pot fi redusi iar procesul transformat ntr-unul continuu. Despre acest procedeu vom vorbi pe
larg n continuare.
1. Introducere
Cu toate c atmosfera terestr are o capacitate extraordinar de rezistent si autocorectare a
schimbrilor poluatoare datorate activittii umane, este posibil ca aceste activitti s fi atins deja
punctul la care s afecteze profund clima. Si efectele sunt deja vizibile: poluarea major cu gaze de
ardere a combustibililor fosili, cresterea temperaturii globale, efectul de ser tot mai pronuntat, furtuni

198
devastatoare, ploi deluviene, secet prelungit, etc. Asemenea fenomene au un potential extrem de
mare de a cauza schimbri de mediu majore si ireversibile [1].
Este ct se poate de evident c factorul cu contributia cea mai mare la cresterea nivelului de
CO
2
n atmosfer este consumul de carbon continut n combustibilii fosili. Acestia sunt abundenti si n
ciuda rnilor provocate mediului rmn sursa dominant de energie, cel putin pentru viitorul
apropiat. Cu toate acestea folosirea lor este limitat n timp si deja creeaz probleme majore n lume
datorit politizrii excesive a exploatrii lor si a distribuirii zcmintelor n zone preferentiale.
Aspectele de ordin ecologic, cantittile limitate de combustibil fosil si necesitatea exploatrii
eficiente a resurselor agricole sunt cele mai evidente motive pentru trecerea la folosirea materialelor
regenerabile ca surs de energie.
Biomasa are un avantaj dublu: poate actiona ca substitut energetic al combustibililor fosili si
este un mijloc de a prelua excesul de bioxid de carbon din natur, mentinnd astfel un nivel constant si
benefic al acestuia n atmosfera terestr.
Din mas vegetal, sub diferitele ei forme se pot fabrica biocombustibili, iar acestia sunt
benefici pentru mediu nconjurtor deoarece ei adaug mult mai putine emisii nocive n atmosfer si
adesea utilizeaz deseuri agricole ca resurs [2]. Dac combustibili fosili au putin sau deloc oxigen n
structural or, biocombustibili sunt oxigenati deoarece contin oxigen n structural lor chimic cu
rezultate benefice pentru ardere si emisii de gaze de ardere mai putin poluante.
Cele mai cunoscute tipuri de biocombustibili sunt: bioetanolul si biodieselul. Bioetanolul este
definit ca alcool etilic de provenient natural iar biodieselul ca esteri metilici sau etilici ai acizilor
grasi. n standardul ASTM termenul biodiesel este definit ca monoalchil esteri ai acizilor grasi cu
lanturi hidrocarbonate lungi, derivati din surse regenerabile de lipide, cum ar fi uleiuri vegetale sau
grsimi animale, cu destinatia folosirii n motoare cu aprindere prin compresie (diesel) [3].
Combustibilul biodiesel este regenerabil, biodegradabil si netoxic cu multe avantaje fat de
motorina de origine fosil si prin urmare poate fi un combustibil foarte atractiv pentru utilizare n
agricultur, orase, mine, nave maritime si n parcuri nationale, adic acolo unde este cel mai necesar s
reducem sau s evitm poluarea.
n multe cazuri auzim fraze de tipul Nu ncercati asta acas. n cazul fabricrii biodieselului,
auzim exact contrariul: Puteti face biodiesel n propria gospodrie.
Oare chiar asa este?
Toti folosim n viata de zi cu zi uleiul vegetal n gospodrie. Si alcoolul nu este greu de
procurat, dac nu este metanol. Reteta este simpl: amestecati compusii la temperaturi de

199
aproximativ 60C, pentru o or, n prezent de sod de rufe si lsati s se separe dup care l puteti
utiliza direct n rezervor!
Pare simplu, dar nu este chiar asa. Este adevrat c un motor diesel va functiona o vreme cu
acest tip de biodiesel, dar este foarte sigur c va fi distrus destul de repede. La baza fabricrii
combustibilului biodiesel st un proces chimic complex, care necesit utilizarea de materii prime
adecvate si n cantitti precis calculate. Procesarea post-reactie este laborioas si necesit instalatii
adecvate, greu, dac nu imposibil de utilizat ntr-o gospodrie.
Reactia de transesterificare este o reactie de echilibru. Pentru deplasarea echilibrului n sensul
formrii produsilor de reactie, este necesar adugarea n exces a unuia din reactanti, alcoolul n acest
caz. Manipularea alcoolului metilic necesit aprobri speciale datorit toxicittii sale si este prin
urmare inaccesibil unor persoane neinstruite special.
Sfatul nostru este s nu ncercati fabricarea biodieselului acas ci s utilizati acest combustibil
fabricat de firme responsabile, care garanteaz compatibilitatea lui total cu motoarele diesel existente.
2. Fabricarea combustibilului BIODIESEL
2.1. Metode de fabricare a biodieselului
Uleiurile si grsimile sunt, chimic vorbind, esteri ai glicerinei cu acizii grasi si reactioneaz
chimic cu un alcool prin transesterificare n prezenta unui catalizator, conducnd la esteri ai acizilor
grasi cu alcoolul respectiv.

Alcoolul cel mai utilizat este metanolul si acesta a condus la numele de
FAME pentru biodiesel (Fatty Acids Methyl Esters). Din proces rezult ca subprodus glicerina, cu
utilizri n cosmetic, industria chimic si farmaceutic, compus ce poate contribui semnificativ la
diminuarea pretului biodieselului.
Transesterificarea este un proces descoperit si aplicat cu peste 100 de ani n urm de ctre E.
Duffy si J. Patrick (1853). Prin transesterificarea grsimilor masa molecular este redus la circa 1/3
din cea a grsimii si n acelasi timp este micsorat vscozitatea de circa opt ori cu cresterea accentuat
a volatilittii, proprietti fizice dorite pentru biodiesel.
Reactia de transesterificare necesit stoechiometric 3 moli de alcool la un mol de triglicerid
(grsime animal sau vegetal). n functie de procedeul utilizat cantitatea de alcool depseste cu mult
raportul stoechiometric (ajunge n unele procedee la 50:1).
Alcooli si grsimile nu sunt solubile si prin urmare reactia decurge la interfat fiind n
consecint un proces lent [4].
Reactia are loc conform schemei III.1.


200
Dup cum se observ din schem, reactia necesit prezenta a cel putin trei moli de alcool si a
unui catalizator. Doar pentru metanol n conditii de reactie n care metanolul se gseste n stare
supercritic nu este nevoie de catalizatori [5].
Dup reactie produsii se separ n dou straturi, stratul superior ce contine n majoritate esterii
metilici ai acizilor grasi, urme de metanol, catalizator si de glicerin alturi de 1-3% monogliceride si
digliceride si stratul inferior ce contine n principal glicerin, excesul de metanol, catalizatorul si ceva
mono si digliceride. Esterii sunt trimisi la fazele urmtoare de splare purificare iar glicerina la
recuperare si reciclare de alcool.
Un catalizator este de regul utilizat pentru a mri viteza de reactie si poate fi, n cazul
fabricrii combustibilului biodiesel, de natur acid, bazic sau enzimatic (biocatalizatori).
Biocatalizatorii sunt de regul lipaze, libere sau imobilizate si necesit o foarte mare grij n
asigurarea conditiilor de reactie pentru a mentine ct mai mult vreme activitatea catalitic intact.
Studii asupra reactiei catalizate de enzime au fost efectuate de ctre o serie de autori cu
rezultate mai mult sau mai putin promittoare [6]. n general timpul de reactie este foarte mare, de
ordinul orelor si conditiile de lucru dificile, necesitnd treceri multiple peste catalizator. Aceste
inconveniente au mpiedicat aplicarea industrial a fabricrii enzimatice a combustibilului biodiesel,
cel putin pn n prezent. Este posibil ca viitorul s conduc la descoperirea, bio-fabricarea de enzime
eficiente si rezistente n timp, lucru ce va face ca acest tip de tehnologii sa fie reconsiderate.
Procesele ce decurg n cataliz acid sunt foarte utile n cazul folosirii de grsimi sau uleiuri
vegetale ce contin cantitti mari (>5%) de acizi grasi liberi [7]. Cei mai utilizati catalizatori sunt acidul
sulfuric, acidul clorhidric uscat si acidul p-toluensufonic.
Literatura raporteaz numeroase studii asupra obtinerii biodieselului n cataliz acid,
rezultatele fiind suficient de promittoare pentru a fi incluse n procesele industriale de fabricare a
biodieselului, mai ales ca etap premergtoare procesului n cataliz bazic [8,9].
Cele mai utilizate sisteme catalitice sunt ns cele bazice, cele mai active fiind metoxidul de
sodiu sau potasiu. Acestea conduc la conversii de peste 98% ntr-un timp de reactie de cel mult 30
minute [9]. Metoxidul de sodiu sau potasiu sunt scumpe si necesit conditii speciale de fabricare:

Schema III.1. Ecuatia chimic a reactiei de transesterificare

201
absenta apei si procesare special dup reactia metanolului cu hidroxidul de sodiu sau potasiu, facnd
ca acest procedeu s nu fie adoptat industrial.
Bazele cele mai utilizate n prezent sunt hidroxidul de sodiu si de potasiu, n special din
ratiuni economice, accesibilitate si protectia mediului (hidroxidul de potasiu se transform usor n
fertilizator pentru agricultur) [10].
Pentru cataliza bazic exist numeroase procedee, diferenta ntre ele fiind dat de conditiile de
lucru si concentratiile de reactanti. Majoritatea, ns ofer randamente ridicate si conversii aproape
totale de ulei vegetal sau grsime animal [11].
Baze organice de tipul alchilguanidinelor au fost studiate n scopul eliminrii catalizatorilor
bazici anorganici [12], iar rezultatele au fost promittoare mai ales atunci cnd aceste baze au fost
utilizate ca atare (fiind solubile att n ulei ct si n alcool) dar si cnd au fost fixate n diversi suporti.
Cnd se folosesc hidroxizi alcalini formarea spunului este cel mai ru lucru ce se poate
ntmpla desi este practic inevitabil (se poate doar diminua formarea lui). Dac cresterea concentratiei
de hidroxizi alcalini are ca efect mrirea vitezei de reactie, acest efect este transmis tuturor reactiilor
inclusiv a celei de formare a spunului. Prezenta spunului n produsii de reactie mpiedic separarea
eficient si purificarea ulterioar a esterilor acizilor grasi si consecinta este reducerea randamentelor
[13].
Cele mai importante probleme asociate cu productia de biodiesel n cataliz bazic se refer la
faptul c att uleiul vegetal ct si grsimea animal nu sunt solubile n alcool si prin urmare e necesar
o amestecare extrem de bun pentru a realiza un contact eficient ntre reactanti. Majoritatea proceselor
n functiune pn n prezent se bazeaz pe amestecarea mecanic a reactantilor fiecare revendicnd
diferite metode de amestecare ca fiind cele mai eficiente.
Dezvoltarea de noi metode, cu un consum mai redus de timp, oferind randamente mai mari,
conditii de lucru usoare, simplitate n operare, etc., vor avea un impact deosebit n viabilitatea
economic a fabricrii combustibilului biodiesel ca alternativ la produsele petroliere fosile.
Printre metodele noi luate n studiu se numr si investigarea transesterificrii uleiurilor
vegetale sub influenta iradierii cu microunde n cataliz acid. Autorii revendic o reactie rapid ntr-
un minut, iar produsii similari cu cei obtinuti n conditii conventionale [14]. Tot sub influenta
microundelor n cataliz bazic alti autori revendic de asemenea timpi scurti de reactie si randamente
ridicate (aproape cantitative) n 1-2 minute de reactie [15].
Cea mai important limitare a acestui tip de proces l constituie dificultatea de a experimenta
sinteze la scar mai mare dect cea de laborator. Motivul este lipsa de utilaje functionnd cu

202
microunde de mare productie si cu un volum suficient pentru uz industrial, ct si a dificulttii
omogenizrii masei de reactie n timpul iradierii cu microunde.
Si ultrasunetele au fost utilizate n scopul fabricrii combustibilului biodiesel si s-a gsit c
acestea pot creste viteza de reactie, dar nu sunt date prea multe detalii despre mersul procesului [16],
cercetrile fiind reluate recent de grupul nostru [17].
2.2. Ultrasunetele i sonochimia
Deoarece n aceast lucrare vor fi prezentate procedee ce folosesc ultrasunetele pentru a
promova reactia considerm util o trecere n revist a acestei prti din stiinta chimic. Scopul
principal este de a familiariza cititorul cu sonochimia si de a-i oferi o baz minim de cunoastere a
acesteia pentru a o putea folosi cel putin pentru ncercri la nivel de laborator.
Utilizarea ultrasunetelor n chimie deschide o gam complet nou de aplicatii utilizabile de
ctre oamenii de stiint. n 1927 Alfred L. Lomis introduce primul ultrasunetele n chimie, observnd
c undele ultrasonice propagndu-se ntr-un mediu lichid de reactie au ca rezultat alterarea rspunsului
chimic [18]. A durat o perioad destul de mare pn cnd generatoare si traductoare ultrasonice
suficient de rezistente n timp au devenit accesibile cercettorilor si astfel n jurul anilor 1980 chimia
influentat de undele ultrasonice sonochimia s cunoasc un viguros reviriment [19].
Pe msur ce din ce n ce mai multi cercettori au descoperit c ultrasunetele promoveaz,
mresc viteza de reactie sau produc efecte dramatice asupra reactiilor chimice studiate, folosirea
ultrasunetelor n chimie devine din ce n ce mai popular. Termenul utilizat acum: sonochimia, poate fi
definit ca stiinta efectelor induse de undele ultrasonice asupra unei reactii chimice. De curnd termenul
a fost extins asupra multor altor domenii nrudite cu chimia, cum ar fi: extractia, separarea,
cristalizarea, distilarea, formarea nanoparticulelor, a nanopicturilor, etc.
Efectele ultrasunetelor asupra reactiilor chimice nu sunt rezultatul unei interactiuni directe, la
nivel molecular, a cmpului ultrasonic cu speciile chimice, deoarece frecventele ultrasonice sunt la
mare distant de frecventa vibrational a legturilor atomice n molecule. Motivul pentru care
ultrasunetele sunt capabile s produc efecte chimice este generarea de cavitatii (goluri n lichid) care
pe parcursul ciclurilor acustice cresc si apoi sufer colaps violent cu eliberarea, practic punctiform, a
unor enorme cantitti de energie.
Ultrasunetele sunt vibratii mecanice de frecvent ridicat, de regul peste 20000 cicluri pe
secund (Hertz). Sub aceast frecvent se afl domeniul sonor, audibil, respectiv sunetele. Generarea
ultrasunetelor este realizat de un obiect ce vibreaz. Aceast vibratie va face materia din vecintate,
care poate fi solid, lichid sau gaz, s vibreze si ea. Vibratiile acestea sunt de natur mecanic si devin
n materiale elastice unde de presiune si rarefiere.

203
Ca form sunt unde longitudinale, create prin compresia si expansiunea moleculelor n mediul
n care se propag: solid, lichid sau gaz. Orice punct n mediul ce conduce ultrasunetele este supus
unei compresii si apoi unei rarefieri, presiunea acustic fiind pozitiv n timpul compresiei sau
negativ n timpul rarefierii, asa cum se poate ilustra n figura III.1.
O und acustic poate fi reprezentat ca o variatie periodic a presiunii P
m
n jurul unei valori
medii P
o
(descris de ecuatia 1).
P
m
= P
o
+Asin2ct/ (eq. 1)
n care:
P
m

=

variatia de presiune

P
o

=

presiunea medie

c

=

viteza sunetului

=

lungimea de und

A

=

amplitudinea

t = timp
n cele ce urmeaz vor fi prezentate principalele efecte produse de propagarea ultrasunetelor n
lichide, n scopul ntelegerii fenomenologiei si a modului n care pot fi utilizate n fabricarea
combustibilului biodiesel.
Moleculele unui lichid sunt supuse unor forte de atractie ntre ele, forte ce sustin coeziunea
strii lichide. Aceste forte intermoleculare sunt forte de tip Van de Waals, legturi de hidrogen (acolo
unde sunt posibile) sau interactiuni dipol - dipol (n dipolii permanenti ai moleculelor lichidelor).
Asa cum se observ n figura 1, n perioada de rarefiere moleculele din lichid sunt supuse
unor forte de separare si dac puterea ultrasonic este suficient de mare se produc goluri sau cavitatii
n lichid. Cavitatiile produse ntr-un lichid si comportamentul lor ulterior constituie inima
sonochimiei.
Cavitatiile, odat induse, sufer dup cteva cicluri acustice colaps, implodeaz, fenomen ce
are loc n faza de compresie. Cavitatia sau bula cavitational nu este un gol perfect (vid) ci n cavitatie
Figura III.1. Reprezentarea schematic a unei unde longitudinale

204
ptrund vapori din lichid, substante dizolvate dac au o presiune de vapori suficient, gaze dizolvate,
pe cnd ionii sau moleculele nevolatile nu vor putea ptrunde n cavitatie [20]. Energia eliberat la
colaps (implozie) este suficient de mare pentru a induce excitarea, ionizarea sau chiar disocierea
moleculelor, avnd ca rezultat reactii chimice. Implozia unei cavitatii este influentat de ctiva factori
importanti, prezentati n continuare pe scurt.
2.2.1. Frecvena ultrasonic
Producerea unui gol, cavitatie ntr-un lichid necesit o perioad finit de timp pentru a lsa
moleculele s devin separate unele de altele. Aceast perioad de timp este n strns relatie cu
frecventa ultrasonic. Astfel cu cresterea frecventei faza de rarefiere devine tot mai redus ca timp si
prin urmare este mai dificil producerea de cavitatii. Pentru a induce totusi acest fenomen este nevoie
de o putere ultrasonic mai mare. De regul cu ct frecventa este mai mic cu att mai putin putere
este necesar pentru producerea fenomenului cavitational, si invers. Desigur acest lucru nu trebuie
privit chiar asa de simplu, ntotdeauna este necesar o anumit valoare a puterii introduse n mediul
lichid.
2.2.2. Intensitatea ultrasonic
Intensitatea este direct corelat cu amplitudinea vibratiei ultrasonice si n consecint cu puterea
introdus n mediu. O crestere a puterii va produce o crestere a numrului de evenimente cavitationale
si prin urmare a efectelor chimice. Cu toate acestea nu este recomandabil sa fie crescut prea mult
intensitatea ultrasonic pentru a nu ajunge n situatia decuplrii sursei de ultrasunete de mediu lichid
prin formarea unei perne de bule cavitationale ce nu mai permite introducerea undelor ultrasonice n
lichid, fiind disipate de pseudogazul produs de cavitatii. n aceste conditii sistemul functioneaz n
salturi: cuplajul cu lichidul produce cavitatii, acestea decupleaz sursa ultrasonic si dup ce dispar se
realizeaz recuplarea. Traductorul functioneaz n socuri si rezultatul poate fi distrugerea lui.
2.2.3. Gazul dizolvat
Gazele dizolvate n lichidul supus iradierii ultrasonice actioneaz ca centre de formare a
cavitatiilor, fiind punctele slabe ale legturilor intramoleculare din lichide. Cresterea concentratiei de
gaz dizolvat n lichid faciliteaz producerea cavitatiilor, dar n acelasi timp o concentratie prea mare
are ca efect amortizarea colapsului si n consecint o cantitate mai mic de energie eliberat de
implozie. Temperatura la finalul colapsului depinde de raportul politropic al cldurilor specifice
(=C
p
/C
v
) si de conductivitatea termic a gazelor dizolvate, cu ct raportul politropic este mai mic si
temperatura la sfrsitul imploziei va fi mai mic. O conductivitate termic mare are drept consecint o
vitez de transfer termic mai mare si prin urmare un efect termic mai mic [21].


205
2.2.4. Temperatura de lucru
Temperatura de lucru a lichidului iradiat ultrasonic are dou efecte contradictorii: o
temperatur sczut conduce la cresterea viscozittii si face mai dificil crearea de cavitatii. Cu toate
acestea colapsul cavitational este mult mai violent iar cantitatea corespunztoare de energie eliberat,
mai mare. Cu alte cuvinte cu ct temperatura de lucru este mai mic cu att vitezele de reactie vor fi
mai mari. Acest lucru este unul din asa-zisele paradoxuri ale sonochimiei. Crescnd temperatura
creste si presiunea de vapori n mediu, fcnd mai usoar producerea cavitatiilor, dar efectul
sonochimic va fi mult diminuat.
2.2.5. Presiunea extern
Cresterea presiunii externe aplicat lichidului nseamn c va fi nevoie de o mai mare putere
ultrasonic a fi introdus n lichid pentru a initia formarea de cavitatii. Colapsul cavitational va fi mult
mai violent si energia eliberat mai mare.
2.2.6. Natura solventului
Formarea cavitatiilor nseamn generarea unei structuri lichid-gaz. Prin interfata acestei
structuri are loc un schimb de gaze vapori cu lichidul nconjurtor. Acest proces produce o oarecare
presiune n interiorul cavitatiei ca rspuns al perturbrii mediului de cmpul ultrasonic cu scopul
reducerii diferentei ntre presiunea din cavitatie si cea a mediului. n solventi cu presiune de vapori
mare este dificil inducerea de cavitatii deoarece foarte putini vapori vor intra n cavitatie si prin
urmare e nevoie de puteri ultrasonice mai mari. De exemplu n glicerin este extrem de dificil
generarea de cavitatii.
Exist mai multe teorii despre modul n care ultrasunetele produc efecte chimice, teorii ce pot fi
gsite n crti de specialitate [22]. Una dintre ele este direct legat de temperatura atins la sfrsitul
colapsului cavitational si se numeste teoria punctului fierbinte (hot spot theory) iar cealalt se bazeaz
pe cmpurile electrice dezvoltate n timpul formrii si fragmentrii cavitatiei si se numeste teoria
electric.
n cele ce urmeaz vor fi prezentate pe scurt modurile de actiune ale ultrasunetelor, prin
cavitatiile generate, n medii omogene si heterogene.
2.2.7. Medii omogene:
n general mediul omogen este definit ca avnd o singur faz, lichid, gazoas sau solid. n
cazul nostru ne referim doar la faza lichid. Mediile lichide sunt acceptate a fi definite ca omogene,
desi n realitate este practic imposibil de atins aceast stare. n lichid se afl gaze dizolvate si
microparticule solide.

206

Figura III.2

Figura III.3.

Figura III.4.
Introducerea ultrasunetelor provoac dezorganizarea strii
omogene prin producerea cavitatiilor si prin urmare nu se poate vorbi
de efecte ultrasonice n medii strict omogene. Cu toate acestea n
chimie este acceptat c reactiile chimice desfsurate n mediu lichid au
loc n mediu omogen. Efectele chimice sunt urmare a colapsului
cavitational, asa cum a fost mentionat
mai nainte.
Cavitatia n medii omogene se
presupune a fi sferic (figura III.2) si se distinge prin trei zone: zona
central unde se ating cele mai mari temperaturi si presiuni, zona
imediat nconjurtoare n care valorile de temperatur si presiune sunt
mai mici. n aceast zon, inel de lichid nconjurtor, lichidul are
proprietti diferite de lichidul de lucru. Zona a treia se refer la
lichidul de lucru n care dup colaps se manifest de regul undele de soc (prezente si n inelul
nconjurtor) si forte de forfecare.
2.2.8. Medii heterogene:
Pentru reactiile desfsurate n cmp ultrasonic dou tipuri de medii heterogene sunt de interes:
medii lichid-lichid, figura III.1., compuse din dou sau mai multe lichide de regul imiscibile sau putin
solubile si medii solid-lichid, figura
III.4, n care este vorba de suspensii
de solide n diferite lichide.
n medii heterogene lichid-
lichid, colapsul cavitational din
apropierea interfetei genereaz jeturi
supersonice de lichid care sunt
mpinse unul n altul, conducnd la
formarea de emulsii foarte fine. n
esent se creeaz nano picturi dintr-un lichid n cellalt (figura III.3) si astfel amestecarea lor este
extrem de eficient. Consecinta este realizarea de reactii chimice la interfata dintre nano picturi.
n prezenta unor impuritti solide acestea actioneaz ca nuclee de formare a cavitatiilor prin
gazele captate n fisurile din particulele solide (figura III.4a). Colapsul cavitational poate avea loc n
apropierea acestor fisuri avnd drept consecint spargerea particulelor n bucti de ordinul
nanometrilor. Cnd colapsul cavitational se produce n apropierea suprafetei solide, colapsul este

207
asimetric (figura III.4b) si genereaz un jet supersonic care este ndreptat ctre solid, producnd
ruperea de mici particule de solid (efectul de curtare al ultrasunetelor) cu consecinta mentinerii
continui a unei suprafete de reactie curat si accesibil reactantilor din mediul lichid. Prin acest efect
se explic si influenta benefic a ultrasunetelor n cataliza heterogen.
n esent efectele sonochimice pot fi enumerate astfel:
1. Reduc timpul de reactie si/sau mresc randamentul;
2. Folosesc conditii mai blnde de reactie, temperaturi de reactie mai mici;
3. Posibil comutare a cii de reactie cu obtinerea de produsi diferiti de reactie n comparatie
cu reactia desfsurat clasic;
4. Folosirea unor cantitti mai mici de catalizatori sau n unele cazuri eliminarea
catalizatorilor;
5. Permite folosirea unor reactivi de calitate tehnic n locul celor chimic puri;
6. Activeaz metalele si catalizatorii;
7. Se reduce perioada de inductie;
8. Revitalizeaz unele reactii ce decurg n conditii dificile sau sunt foarte greu de realizat.
n aceast lucrare sunt prezentate rezultatele investigatiilor privind reactia de transesterificare a
uleiurilor vegetale cu metanol sau etanol avnd ca surs de energie ultrasunetele, cu scopul obtinerii de
esteri ai acizilor grasi: biodiesel. Lucrarea de fat este partial cuprins n teza de doctorat a autoarei
Stavarache Carmen, este publicat n dou articole stiintifice si face obiectul a dou cereri de brevet de
inventie [17].
2.3. Proceduri experimentale
2.3.1. Reactivi
Hidroxidul de sodiu si de potasiu, au fost procurati de la firma Wako Chemicals si au fost
utilizati dup mcinare pentru a facilita dizolvarea lor n alcool. Ambii alcooli, metilic si etilic au
aceeasi origine si au fost utilizati ca atare. Uleiul vegetal a fost de tip alimentar si are urmtoarele
proprietti de baz: indice de aciditate 1.247, indice de iod 70 si indice de saponificare 195.
2.3.2. Proceduri
Amestecul de reactie const n ulei vegetal, alcool si catalizator alcalin dizolvat n alcool.
Raportul molar alcool / ulei a fost 6 / 1. Cantitatea de catalizator a fost de 0.5, 1.0 si 1.5% (procente de
greutate raportate la cantitatea de ulei)
Reactia clasic a fost realizat folosind un agitator mechanic Matsushita Electric Ind., model
SCV35W la 1800 rot./min. Reactia ultrasonic a fost realizat folosind un utilaj Honda Electronics
Ultrasonic Cleaners WS 1200-28 si WS 1200-40, cu o putere total de 1200 W, operat la 60% din

208
puterea total. Reactia a fost monitorizat prin analiz TLC iar conversia a fost considerat total cnd
nu au mai fost detectate urme de ulei vegetal. Dup terminarea reactiei amestecul a fost lsat pentru
sedimentare si separare de faze timp de 8 ore. Faza superioar este constituit din amestecul de esteri
iar cea inferioar majoritar din glicerin. Catalizatorul remanent si alcoolul sunt distribuiti ntre faze:
ceva urme n stratul de esteri si cea mai mare parte n stratul glicerinos. Dup separarea fazelor, urmele
de alcool si catalizator au fost splate cu ap, iar amestecul de esteri uscat pe clorur de calciu.
Randamentele au fost calculate dup filtrarea clorurii de calciu si cntrirea esterilor obtinuti. Toate
reactiile experimentele au fost realizate ntr-un vas Erlenmeyer n volum de 100 ml.
Esterii metilici au fost sintetizati n varianta clasic si cea ultrasonic ntr-o singur etap de
transesterificare, urmat de separare, splare si uscare. n vasul Erlenmeyer au fost introdusi 9 ml de
alcool metilic (0.204 moli) ce aveau dizolvate 0.15 grame de NaOH si 30 grame de ulei vegetal (0.034
moli) si apoi fie agitate mecanic fie irradiate ultrasonic, ambele procedee avnd loc la temperatura
camerei.
La intervale de 10 minute au fost luate probe si analizate TLC, pe plcute Merck Silicagel
60F
254
, spoturile fiind vizualizate cu iod. Solventul de eluare a fost cloroform/eter de petrol 8/12
(vol/vol).
Dup separare stratul superior a fost spalat de 3 ori cu 30 ml ap continnd 30% clorur de
calciu in scopul ndeprtrii catalizatorului si a alcoolului nereactionat. n final esterii au fost uscati pe
clorur de calciu.
Similar s-a procedat pentru esterii etilici dar cantitatea de alcool etilic a fost de 13 ml.
Aranjamentele experimentale sunt redate n figura III.5, a aranjamentul ultrasonic si b
aranjamentul clasic.

a b
Figura III.5. Aranjamentele experimentale pentru reactia de obtinerea biodieselului

209
3. Rezultate i discuii
Procedurile care au loc n cataliz bazic sunt cele mai simple si mai rapide. Nu necesit exces
mare de alcool si nici aranjamente experimentale speciale. Singurul dezavantaj al acestor proceduri l
constituie formarea spunului ntr-o reactie concurent cu cea de transesterificare, mai ales cnd se
lucreaz cu concentratii mai mari de 1.5% de catalizator [23]. Din fericire formarea spunului are o
vitez de reactie mai mic dect transesterificarea. Totusi formarea spunului este necesar deoarece
actioneaz ca agent de transfer de faz si faciliteaz contactul dintre reactanti.
Mecanismul de reactie este de regul formulat ca avnd loc n trei pasi, dar n realitate este
mult mai complicat. Chiar dac considerm c uleiul este format dintr-un singur fel de acid gras,
reactia lui cu un alcool implic cel putin 12 echilibre de reactie (schema III.2).
n care:
Compus Structur
TG = triglicerid
H
2
C
HC
H
2
C
OCOR
1
OCOR
1
OCOR
1

DG1 = diglicerid
H
2
C
HC
H
2
C
OCOR
1
OH
OCOR
1

DG2 = diglicerid
H
2
C
HC
H
2
C
OCOR
1
OCOR
1
OH

MG1 = monoglicerid
H
2
C
HC
H
2
C
OCOR
1
OH
OH

MG2 = monoglicerid
H
2
C
HC
H
2
C
OH
OCOR
1
OH

Schema III.2. Mecanismul transesterificrii

210
Compus Structur
Gly = glicerin
H
2
C
HC
H
2
C
OH
OH
OH

Ester = ester metilic al acidului R
2
OCOR
1

3.1. Influena tipului i cantitii de catalizator
Avnd n vedere c cei mai economici catalizatori sunt hidroxidul de sodiu si potasiu doar
acestia au fost experimentati n lucrarea de fat. Nu exist mari diferente ntre cei doi catalizatori ca
timp de reactie, doar c sub ultrasunete hidroxidul de sodiu se dovedeste a fi mai eficient dect cel de
potasiu (tabelul III.2. si III.3).
Tabelul III.2.
Randamentele n esteri metilici izolati
0.5% (wt/wt) NaOH 1.0% (wt/wt) NaOH 1.5% (wt/wt) NaOH
Metoda
Timp,
min
Rand. %
Timp,
min
Rand. %
Timp,
min
Rand. %
Agitare mecanic 60 80 10 91 10 35
Iradiere ultrasonic 28
kHz
40 98 10 95 10 75
kHz
20 98 10 91 10 68
Din aceste rezultate se poate trage concluzia c ultrasunetele cu o frecvent de 40 kHz sunt
mai eficiente dect cele de 28 kHz, motivul pentru care se observ o asemenea diferent nefiind pe
deplin elucidat pn n prezent. De asemenea se poate spune c ultrasunetele promoveaz reactia si la
concentratii mici de catalizator, situatie favorabil industrial si care genereaz si cea mai mic cantitate
de spun.
Avantajele sunt transmise si n fazele ulterioare ale procesului n sensul c separarea la
concentratii mici de catalizator n cazul reactiei activate ultrasonic este mai rapid si de asemenea
fazele sunt mai bine delimitate. Cresterea concentratiei de catalizator conduce la cresterea cantittii de
spun si implicit la dificultti de separare si purificare, fcnd avantajul scurtrii timpului de reactie
inutil.
n cazul folosirii hidroxidului de potasiu cresterea cantittii de catalizator nu conduce la
modificri att de nsemnate de randament ca pentru cel de sodiu (tabelul 2).
Explicatia posibil pentru acest comportament poate fi faptul c spunul de potasiu este mai moale si
mai solubil n ap si nu spumeaz asa de mult ca cel de sodiu si n consecint pierderile n fazele
ulterioare reactiei sunt mai mici.

211
Tabelul III.3.
Randamentele n esteri metilici izolati
0.5% (wt/wt) KOH 1.0% (wt/wt) KOH 1.5% (wt/wt) KOH
Metoda Timp,
min
Rand. % Timp,
min
Rand. % Timp,
min
Rand. %
kHz
40 95 10 93 10 93
kHz
20 96 10 92 10 90
Acelasi tip de experimente au fost efectuate folosind etanol. Rezultatele sunt prezentate n tabelul III.4.
pentru hidroxidul de sodiu si tabelul III.5. pentru hidroxidul de potasiu.
Tabelul III.4.
Randamentele n esteri etilici izolati
0.5% (wt/wt) NaOH 1.0% (wt/wt) NaOH 1.5% (wt/wt) naOH
Metoda Timp,
min
Rand. % Timp, min Rand.
%
Timp,
min
Rand. %
kHz
50 74 20 75 20 75
kHz
20 88 10 48 10 30
Se observ usor c din nou hidroxidul de sodiu produce randamente mici cnd este folosit n cantitti
mari si acest lucru este datorat formrii de spun, cu consecintele ce decurg de aici n fazele ulterioare
reactiei. Etanolul dizolv ceva mai mult ulei dect metanolul si acest lucru este accelerat de aparitia
spunului care face ca cele dou faze s se solubilizeze rapid cu consecinta scurtrii timpului de
reactie. Ca si mai sus la concentratii mici de catalizator randamentele ultrasonice sunt mari ceea ce
nseamn c formarea spunului este defavorizat.
Folosind hidroxid de potasiu situatia este mult mai proast ca n cazul alcoolului metilic, randamentele
fiind mult mai mici (tabelul III.5.).
Tabelul III.5.
Randamentele n esteri etilici izolati
0.5% (wt/wt) NaOH 1.0% (wt/wt) NaOH 1.5% (wt/wt) NaOH
Metoda Timp,
min
Rand. % Timp,
min
Rand. % Timp,
min
Rand.
%
Iradiere ultrasonic 28 kHz 40 81 10 71 10 49
Iradiere ultrasonic 40 kHz 20 55 10 65 10 38

212
3.2. Influena tipului de ulei
Utilizarea ultrasunetelor pentru transesterificarea trigliceridelor este o tehnic nou, si nu
exist multe cunostinte n ceea ce priveste mecanismul reactiei n aceste conditii.
Din considerente economice, uleiurile vegetale folosite ca materie prim pentru biodiesel pot
proveni din mai multe surse, n functie de conditiile climatice. De exemplu, n America de Nord (SUA
si Canada), se produc la ora actual cantitti foarte mari de ulei de soia, n timp ce trile Europene
produc n special ulei de rapit. n Romnia cel mai utilizat este, n schimb uleiul de floarea soarelui.
n Asia se utilizeaz n special uleiul de palmier. Din aceste motive, n grupul nostru au fost conduse
studii privind transesterificarea mai multor tipuri de ulei n cmp ultrasonic, n cataliz bazic. n tabel
sunt prezentate uleiurile alese pentru acest studiu si caracteristicile lor.
Tabel III.6.
Propriettile bazice ale uleiurilor studiate
Ulei Indice de aciditate Indice de iod Indice de saponificare
Rapit 1.03 115 179
Porumb 0.60 120 187
Struguri 0.76 140 193
Msline 0.80 77 188
Palmier 1.3 62 198
Floarea-soarelui 0.80 91 186
Soia 0.39 117 189
Uleiul de msline are un continut ridicat de trioleina (OOO) si de palmitino-oleino-oleina
(POO) [24]. Uleiul de palmier contine linoelino-oleino-palmitin (LOP) ntr-un procent de 24%, urmat
de oleino-oleino-palmitin (OOP), n procent de 17% iar uleiul de rapit contine 23% olein-linolein-
olein (OLO) [25]. Acizii saturati sunt mai abundenti n pozitiile 1 si 3 iar cei nesaturati n pozitia 2
[25]. Uleiurile vegetale au o distributie specific a continutului n acizi grasi, si de aceea mecanismul
de transesterificare ar putea fi diferit, pentru fiecare tip de ulei. Conversia acestor uleiuri n esteri
metilici n varianta de laborator n sarje, la diferiti timpi de reactie, este exemplificat n tabelul III.7.
Tabelul III.7.
Conversia uleiurilor n esteri metilici
Ulei 10 min 20 min 30 min 40 min 50 min 60 min
Rapit 84.05 87.03 89.33 91.29 91.95 92.63
Struguri 76.92 84.53 88.51 90.83 90.46 93.83
Floarea-soarelui 75.72 85.22 88.70 91.25 92.49 93.52
Msline 78.67 86.25 88.88 90.33 91.57 91.84
Palmier 81.15 86.58 90.97 92.22 92.94 93.78
Porumb 82.77 88.40 90.88 91.93 93.31 94.28
Soia 84.35 88.36 91.12 92.45 93.14 93.42


213
Cea mai important concluzie a acestui studiu este c n cmp ultrasonic reactia de
transesterificare este rapid n primele 10 minute. Acest lucru permite extinderea concluziei spre
procesele n flux continuu n care timpul de rezident n reactoare ultrasonice special proiectate poate
fi foarte scurt. Concentratia de echilibru a amestecului const n peste 75% esteri metilici si mai putin
de 1% trigliceride, restul fiind mono- si di-gliceride, intermediari ai reactiei de transesterificare. n
timpul splrii o mare parte din produsii intermediari sunt eliminati din produsul final. Faptul c n
acest tabel conversiile nu sunt apropiate de 100% este datorat intentiei de studiu si anume de a ncerca
decelarea pasilor intermediari ai reactiei n scopul verificrii dac ultrasunetele promoveaz un anumit
tip de atac asupra trigliceridelor si dac acest lucru este influentat de natura uleiului luat n studiu.
Viteza mare de reactie, datorat practic transferrii reactiei de la interfata mare (picturi de dimensiuni
mari) generat prin agitare mecanic la interfat nano (nano-picturi ) generat de iradierea ultrasonic
nu a permis decelarea strilor intermediare, dar a condus la concluzia c reactia este foarte rapid.
3.3. Instalaie continu
n urma studiilor ntreprinse de grupul nostru privind reactia de transesterificare n cmp
ultrasonic a uleiurilor vegetale, am obtinut rezultate ncurajatoare pentru scopul final al cercetrilor:
aplicarea industrial a procedeului ultrasonic de obtinerea a combustibilului biodiesel. n acest scop am
ncercat s dezvoltm aceast metod ntr-un proces continuu de producere a biodieselului. n prim

Figura III.6. Instalatie continu pentru producerea biodieselului

214
faz s-a ncercat aplicarea tehnicii ultrasonice pentru o instalatie de laborator, utiliznd vase de volume
mici, dar care s functioneze n regim continuu.
Pe baza rezultatelor obtinute n experimentele de laborator n sarje a fost posibil punerea la
punct a unei instalatii continui de laborator, asa cum este prezentat n figura III.6.
Pentru experimentele n instalatia continu de laborator au fost utilizate dou tipuri de uleiuri
vegetale: ulei de palmier, provenient Thailanda si ulei de rapit varianta Canola, import din Canada.
Propriettile bazice ale acestor uleiuri sunt prezentate n tabelul III.7.
Instalatia const n rezervoare de materii prime, din sticl sau metal, dou pompe dozatoare,
peristaltice, utilaj ultrasonic Honda Electronics Ultrasonic Cleaners WS 1200-40, cu frecventa de 40
kHz si putere de 1200 watts, vas de reactie din sticl de 1000 ml volum total si rezervor de colectare a
produsului de reactie.
Pompa 1 introduce n reactor metanol avnd dizolvat n el catalizatorul, iar pompa 2 introduce
uleiul vegetal. Pentru uleiul de palmier este nevoie de nclzire pn la 50C, pentru a asigura o
curgere constant a acestuia prin tuburile de alimentare, deoarece uleiul de palmier este solid la
temperatura camerei. Din vasul de reactie produsul este colectat continuu ntr-un rezervor de stocare si
apoi prelucrat prin splare si uscare n vederea folosirii n motor.
Pentru a determina timpul optim de rezident n vasul de reactie pentru o conversie maxim,
au fost testate mai multe viteze de curgere, tabelul III.8.
Tabelul III. 8.
Viteza de curgere a materiilor prime
Timp de reziden
n reactor
Viteza de curgere a
metanolului (ml/min)
Viteza de curgere a
uleiului vegetal (ml/min)
Mas de reacie
prelucrat (l/or)
10 21.40 78.6 6.0
20 10.40 39.3 3.0
30 7.15 26.2 1.5
n conditii de operare continu la nivel de laborator, timpul de rezident de 30 minute a oferit
conversia maxim. Opernd la alt nivel tot n conditii de laborator pe un reactor cu un volum de lucru
de 2500 ml, cu un alt sistem ultrasonic, a fost posibil reducerea timpului de rezident la 10 minute.
Procesul de fabricare al biodieselului ce implic iradierea ultrasonic poate fi aplicat si la
scar industrial n reactoare de volume mai mari ct si la scar mic n instalatii ce pot fi operate
local, n ferme ce produc ulei vegetal si care pot folosi biodieselul pentru nevoi proprii. Pe baza
procesului tehnologic dezvoltat n laborator a fost construit o instalatie pilot n Osaka si urmeaz
studierea posibilittii de a construi o instalatie industrial n Thailanda, tar ce produce ulei de palmier
si ar putea avea o productie de biodiesel competitiv economic. Tot pe acest procedeu se studiaz si

215
posibilitatea construirii de unitti mobile (pe platforma unui camion) destinat deplasrii la ferme
agricole si procesarea pe loc a uleiului vegetal.
Deoarece material prim pentru fabricarea combustibilului biodiesel este n principal uleiul
vegetal si grsimea animal, biodieselul ar putea fi integrat ntr-o tehnologie agricol ce ar permite
valorificarea potentialului de materii prime grase, produsele secundare de la fabricarea biodieselului
putnd fi valorificate n ferm: catalizatorul KOH neutralizat la o form utilizabil ca ngrsmnt,
glicerina adugat n hrana animalelor sau folosit la conditionarea unor pesticide, excesul putnd fi
valorificat pe piat.
4. Concluzii
Avnd n vedere rezultatele prezentate n aceast lucrare, precum si cele publicate se poate
trage concluzia c ultrasunetele intensific transferul de mas ntre uleiul vegetal si alcool prin crearea
de nano structuri n masa de lichid conducnd la conversii si randamente mari de transesterificare.
Majoritatea uleiului vegetal este transformat n primele minute de reactie n cataliz bazic
sub ultrasunete. Restul timpului atingerii conversiei practic totale fiind consumat de reactiile mono- si
di-gliceridelor cu alcoolul prezent.
Folosirea ultrasunetelor conduce la procese ce necesit un consum mai mic de catalizator si
un raport alcool / ulei vegetal de doar 6 / 1, cu efecte economice benefice.
Conditii de lucru blnde, temperatur ambiant si presiune atmosferic fac din procedeul
sonochimic o tehnologie agreat de fabricare a combustibilului biodiesel.
Ultrasunetele devin n consecint o unealt de valoare n mna chimistilor pentru promovarea
reactiilor de transesesterificare a grsimilor vegetale si animale si nu numai pentru aceasta.
Instalatiile de producere a biodieselului sunt usor de condus, se preteaz la procese continui
foarte simple si au avantajul unui reactor de mare productivitate si mici dimensiuni.
Mulumiri:
Dr. Mircea Vntoru multumeste Societtii Japoneze pentru Promovarea Stiintei pentru bursa
de 6 luni oferit n anul 2002.
Autorii multumesc CHIMINFORM DATA pentru ocazia oferit de a face cunoscute
rezultatele obtinute n domeniul fabricrii combustibilului biodiesel.

5. Bibliografie:
1. S. E. Manahan, Environmental Chemistry, 7
th
edition, Lewis Publisher, Bocca Raton, New York,
2000.
2. R. E. H. Sims, The Brilliance of Bioenergy, James&James Ltd. Publishers, London, 2002.

216
3. Biodiesel Report, National Biodiesel Board, Jefferson City, MO, March 1996.
4. Y. M. Choo, A. N. Ma, Chem & Ind., 530, 2000.
5. D. Kusdiana, S. Saka, Fuel 80, 693, 2001.
6. Y. Shimada, Y. Watanabe, T. Samukawa, A. Sugihara, H. Noda, H. Fukuda, Y. Tominaga
JAOCS, 76(7), 789, 1999; A. Buthe, M.B. Ansorge-Schumacher, W. Hartmeier, 1st Joint
Symposium of the Working Group "Biotransformation" of the VAAM and the German Society
for Fat Science (DGF) March 26 - 28, 2003, Greifswald, Germany; V. Dossat, D. Combes, A.
Marty, Enzyme and Microb. Tech. 25, 194, 1999.
7. Y. Watanabe, Y. Shimada, A. Sugihara, H. Noda, H. Fukuda, Y. Tominaga, JAOCS, 77(4), 355,
2000; E.W. Eckey, JAOCS, 33, 575, 1956.
8. R. Alcantara, J. Amores, L. Canoira, E. Fidalgo, M.J. Franco, A. Navarro, Biomass and
Bioenergy, 18, 515, 2000; M. Canakci, J. van Gerpen, Trans. ASAE, 42(5), 1203, 1999.
9. D. Nimcevic, R. Puntigam, M. Worgetter, J. R. Gapes, JAOCS, 77, 275, 2000.
10. D. Darnoko, M. Cheryan, J. Am. Oil. Chem. Soc. 77, 1263, 2000; K. Komers, R. Stloukal, J.
Machek, F. Skopal, Eur. J.Lipid Sci. Technol. 103, 363, 2001; Y. Zhang, M. A. Dube, D.D.
McLean, M. Kates, Biores. Technol., 89, 1, 2003.
11. X. Lang, A.K. Dalai, N.N. Bakhshi, M.J. Reaney, P.B. Hertx, Bioresource Technology, 80, 53,
2001.
12. R. Sercheli, R. M. Vargas, U. Schuchardt, JAOCS, 76, 1999, 1207.
13. Ma, M.A. Hanna, Biores. Technol., 70, 15, 1999.
14. Dasgupta, P. Banerjee, S. Malik, Chem. Phys. Lipids 62, 281, 1992.
15. Loupy, A. Petit, M. Ramdani, C. Yvanaeff, M. Majdoub, B. Labiad, D. Villemin, Can. J. Chem.
70, 90, 1993.
16. S. Gryglewicz, Biores. Technol., 70, 249, 1999.
17. Carmen Eugenia Stavarache, Ultrasound and its Application to Environmental Remediation:
Degradation of Chlorobenzene and Production of Biodiesel by Ultrasonic Irradiation, Tez de
doctorat sustinut n 19 Mai 2004, la OSAKA Prefecture University; Carmen Stavarache, M.
Vinatoru, B. Yim, Y. Maeda, Chem. Lett., Vol. 32, No. 8, 716, 2003; Carmen Stavarache, M.
Vinatoru, R. Nishimura, Y. Maeda, Ultrasonics Sonochemistry, 2004, Accepted for publication;
Y. Maeda, M. Vinatoru, Carmen-Eugenia Stavarache, K. Iwai, H. Oshige, Japanese Patent
Application, reference number: 2002-300920, registered in 2002.10.15, Applicant Cosmo
Engineering Co., Ltd.; Y. Maeda, M. Vinatoru, Carmen-Eugenia Stavarache, K. Iwai, H. Oshige,
European Patent Application no. 03023081.7-, December 09, 2003.

217
18. W. T. Richards, A. L. Loomis, J. Am. Chem. Soc. 49, 3056, 1927.
19. T. J. Mason, Practical Sonochemistry, Users Guide to Applications in Chemistry and Chemical
Engineering, Ellis Horwood, London, 1991.
20. M. A. Margulis, Zh. Fiz. Khimii, 43, 1435, 1969.
21. W. B. McNamara III, Y. T, Didenko, K. S. Suslick, Nature, 401, 772, 1999.
22. E. A. Nepiras, B. E. Noltingk, Proc. Phys. Soc. (London), B63, 1032, 1950; M. A. Margulis,
The Nature of Sonochemical Reactions and Sonoluminiscence in Adavances in
Sonochemistry, T. J. Mason ed., vol. 1, JAI Press, London, 39, 1990.
23. D. G. Boocock, K. Konar, V. Mao and H. Sidi, Biomass and Bioenergy 11, 43, 1996.
24. K. Nam, J. Sohn, J. Korean Chem. Soc., 25(4), 283, 1981.
25. M. Holcapek, P. Jandera, J. Fischer, B. Prokes, J. Chromat. A 858, 13, 1999.


218

ISBN 973 87023 2 - 1

Carte Biocarburanti PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Carte Biocarburanti PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

I

You might also like