Isabela Panainte

Curs de limba latin

I notie de curs
I. Introducere
1. Limba latin face parte din limbile indo-europene, ca i greaca, slava, germana, daca, armeana, etc. Caracteristica acestor limbi este aceea c i modific terminaiile pentru a e prima diferitele raporturi gramaticale. !cest tip de modificare se numete fle iune "fle io, -onis# ndoire, fle iune$, iar limbile care au asemenea modificri se numesc fle ionare. Limba latin s-a vorbit mai nt%i in Italia, n Latium, o regiune la sudul &ibrului, unde s-a ntemeiat cetatea 'oma. (n Italia se mai vorbeau i alte limbi) osca "in sud$, umbriana "in nord est$ "limbi italice$, mesapica, etrusca, celtica. *ar dintre ele, limba latin este cea care s-a pstrat i rsp%ndit, datorit circumstanelor politice, a e pansiunii 'omei) de la +ceanul !tlantic la ,area -eagr, din .ritania p%n n !frica, de la 'in i *unre p%n la &igru i /ufrat i p%n la ,area Caspica. ,ulte din popoarele acestui Imperiu au disprut i li s-a uitat c0iar i numele, dar limba latin de at%tea veacuri continu s fie vorbit, scris i studiat. /a continu s triasc prin limbile romanice) italiana, spaniola, portug0e1a, france1a, catalana, rom%na. Limba rom%na pstrea1 structura gramatical a limbii latine, sistemul ei fonetic precum i o bun parte din le ic. (n consecin, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru c prin intermediul ei s-a transmis cultura antic0itii greco-romane, ci pentru c este i modalitatea cea mai fireasc de cunoatere a evoluiei limbii rom%ne i instrumentul indispensabil pentru nsuirea ei pe ba1e tiinifice.

II. Fonetica
1. Alfabetul, scrierea si pronunia !lfabetul latin cuprinde 23 de litere) !, ., C, *, /, 4, 5, 6, I, 7, L , ,, -, +, P, 8, ', 9, &, :, ;, <, =. /ste mprumutat de la greci. Literele > si 1 au fost introduse mai tar1iu, in cuvinte strine ca 1ep0>rus, =almo is. Literele ? si v erau necunoscute romanilor. 4onemul i cu valoare consonantic din iugum se pronun ca i din iasc. Pentru fonemul u vocal i u consoan"v$ romanii folosesc o singur liter) : "ma?uscul$ i u"minuscul$. Consoana @u se pronun AcuB, nu AcvB. Consoanele c, g, t se pronunau la fel, c0iar dac urma o vocal, e . Cicero se pronuna CiCero, gelidus se pronuna ca i 5allus, natio se pronuna ca atare. (n coala rom%neasca ele au fost adaptate sistemului de pronunie specific, cena se pronun ca cina, gelu ca ger, natio ca naiune, etc. 2. Cantitatea vocalelor Cantitatea este durata n timp, necesar pentru rostirea unei vocale. (n funcie de aceasta durat vocalele pot fi lungi sau scurte. /le sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparinut antic0itii, ci au fost adugate pentru a uura citirea) e .) mDlum "cu a lung$ nseamn mr, mlum cu a scurt nseamn ru. PEpulus "cu o lung$ nseamn plop, pFpulus "cu o scurt$ nseamn popor. 3. Cantitatea silabelor (n limba latina silabele pot fi lungi sau scurte. 9ilabele lungi pot fi) - lungi prin natur) cuprind o vocala lung sau diftongG e ) mater 1

- lungi prin po1iie) cuprind o vocal urmat de dou sau mai multe consoaneG e ) fenestra 9ilabele scurte pot fi) - scurte prin natur) cuprind o vocala scurtG e . femina, perdere - scurte prin po1iie) cuprind o vocala urmat de alta vocalG e ) patria, dormio. 4. Accentul -u era marcat n limba latin prin semne grafice. Hltima silab nu are niciodat accent. (n cuvintele formate din dou silabe, accentul cade pe silaba penultim. (n cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe) a. silaba penultim, dac este lung b. silaba antepenultim, dac penultima este scurt.

III. Morfologia
1 Substantivul !m amintit la nceputul e punerii faptul c limba latin este o limba fle ionar. Pentru a recunoate crei fle iuni aparine un cuv%nt trebuie s avem anumite indicii, care ne sunt furni1ate c0iar de dicionar, e . substantivele pot fi ncadrate n I declinri, fiecare declinare are terminaii specifice pentru - i 5. *eclinarea I) -) a, 5) a *eclinarea II) -) us, er "masculin$, um"neutru$, 5) i *eclinarea III) -) terminaii diverse 5) is *eclinarea I:) -) us, 5) us *eclinarea :) -) es, 5) ei 1.1 eclinarea I !"emele in #a$ *eclinarea I cuprinde substantive i ad?ective n ma?oritate feminine. / ist i c%teva substantive masculine care sunt) - nume de ocupaii "mprumutate din limba greaca$) poeta, nauta, auriga, etc. - nume proprii "de origine etrusca$) Catilina, -uma, etc.

Singular
Ca1ul -.: !c. 5. *. !bl. *esinenele 1ero -m -i ,odul de formare !@ua a@ua-m>a@uam Ja@ua-i>Ja@uai>a@uae

-i Ja@ua-i>Ja@uai>a@uae Kd care cade si se lungeste Jtoga-d>togad>togD compensatoriu finala temei

%lural
Ca1ul -.:. !. 5. *. !bl. *esinentele -i -Jns>s -Jsom>rum -is -is ,odul de formare Ja@ua-i>Ja@uai>a@uae Ja@ua-ns>a@uas Ja@ua-som>a@uarum a@ua-is>a@uis a@ua-is>a@uis

1. genitivul singular italic n Kas s-a pstrat n pater familias "tat de familie$ i mater familias "mama de familie$. 2. la substantivele mobile ca) filia, dea, liberta, asina, etc. *-abl. plural este n Kabus pentru a le deosebi de corespondentele lor masculine de declinarea a II-a) e .) filiis "fiilor$, filiabus "fiicelor$, dies "1eilor$, deabus"1eielor$. 3. declinarea I mai pstrea1 urme ale vec0iului locativ, cu desinena -i la nume de oraeG e .) 'omai>'omae L. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum "au numai plural$ e .) angustiae, arum# str%mtoare, divitae, arum# bogatie, deliciae, arum#plcere, etc. eclinarea II !substantivele in #o&e$' Cuprinde n principal subtantive i ad?ective masculine i neutre, precum i unele substantive feminine Singular Ca1ul *eclinarea -. bonus amicus :. !. 5. *. !bl. *esintenele i modificrile fonetice desinena Ks) amico-sM amicusG puero-sMpuersMpuerrMpuerG agrosMagrsMagrMager bone amiceG puer, ager 4orma n Ke, numai pentru subst. n -us bonum amicum, puerum, *esinena Km) agrum amico-mMamicum boni amici *esinena Ki) amico-iMamici bono amico, puero, agro *esinena Ki) amico-iMamico bono amico, puero, agro *esinena Kd) amico-dMamico %lural Ca1ul *eclinarea -.:. boni amici, pueri, agri 5. !. *. !bl. *esintenele i modificrile fonetice *esinena Ki) amico-iMamici bonorum amicorumG *esinena Ksom) puerorum, agrorum amico- som Mamicorum bonos amicos, pueros, *esinena Kns) agros amico-nsMamicos bonis amicis, pueris, agris *esinena Kis) amico-isMamiceisMamicis

eclinarea a II(a neutr Ca1ul Plural -.:. !. 5. *. !bl. bonum boni .ono 9ingular *esinene i modificri fonetice 9ingular Plural bona bonorum bonis -m -i -i -a " desinen de colectiv$ -somMorum -is

eclinarea a III(a !temele )n #i$' /ste cea mai complicat declinare i cuprinde o varietate de teme i genuri. /a se mparte n dou mari grupe) -teme consonantice -teme vocalice, terminate n Ki La genitivul plural se poate afla tema oricrui substantiv. 4inala temei dental na1al vocal etc. -r. 9ingular Plural - sg miles 0omo civis 5 sg militis 0ominis civis 5 pl milit-um 0omin-um civi-um &ema subtantivului milit0omincivi-

-ominativ 1ero sau s -es -a

esinene ca*uale !cu1ativ 5enitiv 1ero sau -em -is -es -um -a

*ativ -i -ibus

!blativ -e

eclinarea a I+(a !temele )n #u$ Cuprinde substantive ma?oritatea masculine, c%teva feminine i neutre. *eclinarea a I:-a nu are ad?ective. Singular

Ca1ul -. :. !. 5. *. !bl.

,asculin fructus fructum fructus fructui fructu

4eminin manus manum manus manui i manu manu

-eutru cornu cornu cornus cornu cornu

*esinene m, f. Ks neutre) 1ero m. f. Km neutre) 1ero -s -i -d) JfructudMfructu

%lural Ca1ul ,asculin -. :. fructus !. 5. *. !bl. fructus fructum fructibus 4eminin manus manus manuum manibus -eutre cornua cornua cornuum cornibus *esinene m.f.) esM-s neutre)-a m. f. KnsM-s neutre) -a -um -bus

eclinarea a +(a !temele )n (e$ /ste declinarea cea mai srac n cuvinte i a avut aceei e isten precar ca i declinarea a I:-a. &oate substantivele acestei declinri sunt feminine, n afar de dies care poate fi i masculin i feminin. Ca1ul 9ingular *esinene Plural *esinene -. :. dies -s dies -es !. diem -m dies -JnsMs 5. diei -i dierum -rum *. diei -i diebus -bus !bl. die J-d diebus -bus

,. Ad-ectivul
!d?ectivul nu are forme proprii n declinare, ci le mprumut de la substantive. ,.1. Clasificarea ad-ectivelor' Clasa &ema *eclinarea ade?ectivului I n Ko "m., n.$ a II-a -a "f.$ I a II-a n -i a III-a -umrul terminaiilor 3 -us, -a, -um -er, -a, -um aN3 er, is, e / emple bonus, -a, -um pulc0er, -ra, -rum liber, -era, -erum campester

a III- n consoan a

a III-a

bN2) is, e cN1 1

fortis, -e auda , cis vetus, -eris inops, -pis

,., Comparaia ad-ectivelor (n limba latin e ist, la fel ca i n limba rom%n) - po1itivul) gradul normal al ad?ectivelor - comparativul indic un lucru superior celuilalt - superlativul e prim nsuirea n gradul cel mai nalt sau calitatea considerat fr termen de comparaie Formarea comparativului %o*itiv Comparativul .ominativul /enitivul Ablativ .ominativ 0i /enitiv clarus, singular singular singular Acu*ativ plural -us, um m. f. singular clarior clarioris clariore m. f. n. clarius clariores clariorum n. clariora niger, m.f.nigrior nigrioris nigriore m.f. nigriores nigriorum -gra, n. nigrius n. nigriora grum fortis, -e m. f. fortioris fortiore m.f. fortiores fortiorum fortior n. fortiora n. fortius auda , m.f. audacior audacioris audaciore m.f. audaciorum -cis n. audacius audaciores n. audaciora

Alte tipuri de formare a comparaiei' 1.prin perifra1) e . sobrius# cumptat"grad po1itiv$, magis sobrius#mai cumoptat "comparativ$ 2. neregulat) prin forme total diferite de gradul po1itiv grad po1itiv grad comparativ bonus#bun melior, melius malus# ru peior, peius magnus#mare maior, maius parvus#mic minor, minus O

Superlativul I. 9e formea1 nlocuind desinena genitivului singular cu sufi ele) 1. -issimus "masc.$, issima "feminin$, -issimum "neutru$, e . clarus, a, um "po1itiv$ -clarissimus, a , um "superlativul$ 2. rimus, rima, rimum, e . pulc0er, a, um "po1itiv$ K pulc0errimus, a, um "superlativul$ 3. limus, lima, limum, e . difficilis, e "po1itiv$ K difficillimus, a, um"superlativul$ II. Hnele ad?ective formea1 superlativul cu prefi e) e . praeclarus # foarte vestit III. e ist i ad?ective cu superlativ neregulat grad po1itiv bonus#bun malus# ru magnus#mare parvus#mic grad superlativ optimus, a, um pessimus, a, um ma imus, a, um minimus, a, um

1. %ronumele
Pronumele"pronomen$ nlocuiete un nume "de unde si denumirea$. In limba latin avem apte categorii de pronume grupate n dou categorii mari, fr legtur ntre ele) I. pronumele personal, refle iv i posesiv II. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ i ne0otr%t 1.1. pronumele personal Ca1 Persoana I 9ingular Plural -. ego#eu nos#noi !c. me#pe nos#pe noi, ne mine, m, m5. mei# de nostri#de noi mine nostrum#dintre noi *. mi0i, mi# nobis#noua, mie, mi, ne, ni, pt. noi imi, pentru mine !bl. me#de"de nobis#de"de la$ mine, la$ noi, etc. etc. nobiscum# cu mecum#cu noi mine Persoana a II-a 9ingular Plural tu#tu vos#voi te#pe vos#pe voi, v, tine, te vtui#de tine tibi#ie, ti, iti, pentru tine tibi# de"de la$ tine tecum# cu tine vestri#de voi vestrum#dintre voi vobis#vou, va, vi, pt. voi vobis#de"de la$ voi vobiscum#cu voi Persoana a III-a 9ingular si plural se, sese#pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele, sui#de sine, de el, de ea, de ei, de ele sibi#siei, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li se "sese$#de "de la$ sine, de el, de ea, de ei, de ele

:.

tuQ

vosQ

(n limba latin nu e ist pronume personal de persoana a III-a nerefle iv i nici pronume refle iv pentru persoana I si a II-a. Pentru a reda persoana a III-a se folosete pronumele refle iv, daca se refera la subiect, sau pronumele is, ea, id sau ille, illa, illud daca se refera la altcineva. Pentru a reda ideea de refle iv la aceste persoane se folosete pronumele personal, e . me defendo# eu m apr. *esinenele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu are gen. 9pre deosebire de limba rom%n, pronumele personal are ca1ul genitiv, iar la plural are c0iar doua forme de genitiv) 1. genitiv partitiv) pars nostrum# o parte dintre noi 2. genitiv obiectiv) nostri# de noi. *aca pronumele personal la ca1ul ablativ sunt nsoite de prepo1iia cum, el se scrie enclitic) mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum. !desea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice) e . egomet. %ronumele refle2iv' -u are nominativ, are aceleai forme pentru singular i plural Persoana a III-a 9ingular si plural se, sese#pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele, sui#de sine, de el, de ea, de ei, de ele sibi#siei, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li se "sese$#de "de la$ sine, de el, de ea, de ei, de ele %ronumele posesiv' !re ca i n rom%n forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular i plural i pentru cele trei genuri) -umr +biectul posedat aparine Persoanei I Persoanei a II-a Persoana a III-a singular meus, -a, -um tuus, -a, -um suus, -a, -um plural noster, -tra, -trum vester,-tra, -trum Pronumele posesive se declin ca bonus, -a, um "ad?ective cu trei terminaii, dup declinarea a IIa la masculin i neutru i dup declinarea I la feminin. (n limba latin, pronumele posesiv nu se folosete c%nd poate fi sub%neles. R

II. a doua categorie de pronume "demonstrativ, relativ, interogativ i ne0otr%t$ are umtoarele caracteristici) 1. n general nominativul singular se termin n Ke) iste, ille i n Ks) is, @uis 2. nominativul i acu1ativul singular neutru se termin n Kd) id, illud, istud, @uod, @uid "dar i n Km) ipsum$ 3. e ist dou desinene comune pentru toate genurile) a. 5 singular) ius b. * singular) i %ronumele demonstrativ' %ronumele 0ic, 0aec, 0oc# acesta iste, ista, istud# acela ille, illa, illud# acela is, ea, id# acesta, acela idem, eadem, idem# acelai ipse, ipsa, ipsum# nsui %ronumele 3ic,3aec, 3oc Ca1 -. !c. 5. *. !bl. ,asculin 0ic 6unc 0uius 0uic 6oc 9ingular 4eminin 0aec 0anc 0uius 0uic 0ac 9ingular 4eminin ista istam istius isti ista -eutru 0oc 0oc 0uius 0uis 0oc ,asculin 0i 0os 0orum 0is 0is Plural 4eminin 0ae 0as 0arum 0is 0is -eutru 0aec 0aec 0orum 0is 0is Sensul pronumelui indic fiinele i lucrurile apropiate sau care aparin persoanei care vorbete indic fiinele i lucrurile apropiate sau care aparin persoanei cu care se vorbete indic lucruri, fiine deprtate antecedentul pronumelui relativ) is... @ui# cel... care pronume de identitate pronume de ntrire %ersoana la care se refer persoana I persoana a II-a persoana a III-a toate persoanele toate persoanele

%ronumele iste, ista, istud Ca1 -. !c. 5. *. !bl. ,asculin iste Istum istius isti Isto -eutru istud istud istius isti isto ,asculin isti istos istorum istis istis Plural 4eminin istae istas istarum istis istis -eutru ista ista istorum istis istis

%ronumele ille, illa, illud Ca1 ,asculin 9ingular 4eminin -eutru ,asculin Plural 4eminin -eutru S

-. !c. 5. *. !bl.

ille Illum illius illi Illo

illa illam illius illi illa 9ingular 4eminin ea eam eius ei ea

illud illud illius illi illo

illi illos illorum illis illis

illae illas illarum illis illis Plural 4eminin eae eas earum eis eis

illa illa illorum illis illis

%ronumele is, ea, id Ca1 -. !c. 5. *. !bl. ,asculin is /um eius ei /o -eutru id id eius ei eo ,asculin ei, ii eos eorum eis eis -eutru ea ea eorum eis eis

%ronumele idem, eadem, idem 9ingular Ca1 ,asculin 4eminin -. idem eadem !c. /undem eadem 5. eiusdem eiusdem *. eidem eidem !bl. /odem eadem %ronumele ipse, ipsa, ipsum 9ingular Ca1 ,asculin 4eminin -. ipse ipsa !c. Ipsum ipsam 5. ipsius ipsius *. ipsi ipsi !bl. /o ea

-eutru idem idem eiusdem eidem eodem

,asculin iidem eosdem eorundem eisdem eisdem

Plural 4eminin eadem easdem earundem eisdem eisdem Plural 4eminin ipsae ipsas ipsarum ipsis ipsis

-eutru eadem eadem eorundem eisdem eisdem

-eutru ipsum ipsum ipsius ipsi eo

,asculin ipsi ipsos ipsorum ipsis ipsis

-eutru ipsa ipsa ipsorum ipsis ipsis

4bservaii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative' 6ic canis# acest c%ine de l%ng mine Iste locus# acest loc unde stai tu Iste menda # mincinosul sta "uneori pronumele iste poate e prima dispreul$ Ille 0omo# acel om de l%ng el Ipse 0omo# omul nsui %ronumele relativ 9ingular Plural 1

Ca1 -. !c. 5 *. !bl.

,asculin @ui 8uem cuius cui 8uo

4eminin @uae @uam cuius cui @ua

-eutru @uod @uod cuius cui @uo

,asculin @ui @uos @uorum @uibus @uibus

4eminin @uae @uas @uarum @uibus @uibus

-eutru @uae @uae @uorum @uibus @uibus

%ronumele interogativ Ca1 -. !c. 5 *. !bl. ,asculin @uis 8uem cuius cui 8uo 9ingular 4eminin @uis @uam cuius cui @ua -eutru @uid @uod cuius cui @uo ,asculin @ui @uos @uorum @uibus @uibus Plural 4eminin @uae @uas @uarum @uibus @uibus -eutru @uae @uae @uorum @uibus @uibus

%ronumele ne3otr5te a. compuse %ronumele M. F. @uis @uae ali@uis ali@ua @uidam @uaedam @uispiam @uaepiam @uis@uam @uis@ue @uae@ue unus@uis@ue una@uae@ue @uivis @uaevis @uilibet @uaelibet @uicum@ue @uaecum@ue

Sensul .. @uid ali@uid @uiddam @uidpiam @uid@uam @uod@ue unum@uid@ue @uidvis @uidlibet @uodcum@ue cineva, ceva cineva, ceva un oarecare un oarecare un oarecare fiecare fiecare oricare "vrei$ oricare "i place$ oricare

/enitivul sg. cuius alicuius cuiusdam cuiuspiam cuius@uam cuius@ue unuscuius@ue cuiusvis cuiuslibet ciuscum@ue

b. cu form 0i valoare de ad-ectiv %ronumele ad-ectival Sensul unus, a, um unul singur ullus, a, um vreunul nullus, a, um nici unul uter, tra, trum unul din doi neuter, tra, trum nici unul din doi alter, era, erum cellalt din doi alius, a, ud altul

/enitivul singular unius ullius nullius utrius neutrius alterius alius

ativul singular uni ulli nulli utri neutri alteri alii 1

solus, a, um totus, a, um c. negative nomo# nimeni ni0il#nimic

singur tot, ntreg

solius totius

soli toti

4. +erbul
&ema verbului) indic aspectul de infectum#aciune ce nu s-a nc0eiat# tema de pre1ent sau perfectum #aciune ce s-a nc0eiat# tema de perfect 9ufi ele "indic modul i timpul$ *esinenele verbului "indic diate1a, persoana i numrul$) numrul persoana *iate1a activa "toate timpurile in afara de perfect$ singular I II III plural I II III -oNm -s -t -mus -tis -nt *iate1a Indicativ pasiva "timpurile Perfect din pre1ent$ activ Imperativ

-orN-r -reNris -tur -mur -mini -ntur

-i -isti -it -imus -istis -erunt

pre1ent activ pasiv 1ero -re -te -mini -

activ -to -to -to -nto

viitor pasiv -tor -tor -ntor

Indicativ' &impuri derivate din tema pre1entului) Indicativ pre*entul' tema pre1 T sufi U Tdesin) -o, -s, -t, N -mus, -tis, -nt Indicativ imperfect) tema pre1T sufi ) ba T desin) -m, -s, -tN -mus, -tis, -nt Indicativ viitor) tema pre1 - con? I, II Tsufi ) - bTi"-u-$Tdesin) -o, -s, -t N-mus, -tis, -nt - con? III, I:Tsufi ) -a-, -e- T desin) -m, -s, -tN -mus, -tis, -nt &impuri derivate din tema perfectului) Indicativul perfect' tema perf T sufi U T desin)-i, -isti, -it,N -imus, -istis, -erunt "ere$ Mai mult ca perfectul' tema pf.T sufi Kera-Tdesin) -m, -s, -tN -mus, -tis, -nt +iitor anterior' tema perfect T sufi Keri- T desin) -o, -s, -tN-mus, -tis, -nt Con-unctiv' 1

&impuri derivate din tema pre1entului) Con-unctiv pre*) tema pre1 - con? I Tsufi ) e T desin) -m, -s, -tN -mus, -tis,-nt "sa iubesc$ - con? I-I: Tsufi ) a T desin) -m, -s, -tN-mus, -tis, -nt Con-unctiv imperf' tema pre1 T sufi Kre- T desin) -m, -s, -tN-mus, -tis, -nt "as iubi$ &impuri derivate din tema pre1entului) Con-uctiv perfect' tema perf T sufi Keri- T desin) -m, -s, -tN-mus, -tis, -nt "sa fi iubit$ Con-uctiv mmcperf) tema perf T sufi Kisse- T desin) -m, -s, -tN-mus, -tis, -nt "as fi iubit$

Modul imperativ'
1. pre*ent' tema pre*entului6sufi2 7 6 desinenta 7&te8 trad' iubeste, iubiti "e ) con? I) pers II sg) ama, pers. II pl) amateG con? II) vide, videteG con? III) duc, duciteG lege, legiteG con? I:) audi, audite$ ,. viitor' tema pre*entului6sufi2 7 6 desintente' (to, (tote8 (to, (nto' trad. sa iubesti.. "e . Con?. I pers II sg) amato, pers II pl) amatoteG pers III sg) amato, pers III pl) amanto con?. II) videto"2sg$, videtote"2pl$G videto"3sg$, vidento"3pl$ con?. III) ducito"2sg$, ducitote"2pl$G ducito"3sg$, ducunto"3pl$ con?. I:) audito"2sg$, auditote"2pl$G audito"3sg$, audiunto"3pl$

Formele nominale derivate din tema pre*entului'

1. Infinitivul pre*ent' tema pre*entului6sufi2'(re6desinenta 78 trad' a iubi, ca iubesc "con? I) amare, con? II) videre, con? III) ducere, con? I:) audire$ ,.%articipiul pre*ent' tema pre*entului6sufi2' (nt6desinenta 78 trad' iubind, care iubeste (este un ad?ectiv verbal "ad?ectiv) se acorda ca ad?ectivul, verb) are timp si diate1a$ "con? I) amans, amantis, II) videns, videntis, III) ducens, ducentis, I:) audiens, audientis, toate se declina ca substantivele de decl III parisilabice dar la ablativ au doua forme) in Ki daca este considerat ad?ectiv, in Ke daca prevalea1a sensul verbal) me absente) eu fiind absent$ 1. /erun*iu' tema pre*entului6sufi2' nd6 desinente' (i, (o, ... /ste un substantiv verbal care completea1a declinarea infinitivului. 9e declina ca substantivele cu tema -oNe "declinarea a II-a$) 5) amanadi"de a iubi$, *) amando"spre a iubi$, !c. ad amandum"pt. a iubi$, !bl.amando"iubind$G n-are -) completat de infinitiv 4. /erundivul' tema pre*entului6sufi2 nd6desinente' (us, (a, (um /ste un ad?ectiv verbal cu fle iune completa, care se declina ca ad?ectivele de prima clasa) e .bonus, -a, -um. / prima obligatia, necesitatea, convenienta) amandus, -a, -um "care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit$ Formele nominale derivate din tema perfectului'

Infinitiv perfect' tema perfectului6sufi2 #isse6 desinenta 7, trad' a fi iubit, ca am iubit "e . amavisse, vidisse, cepisse, audivisse$ Substantivul verbal in #tu(!supinul$ 5ramaticii latini considerau ca acest substantiv verbal cu fle iunea substanivelor cu tema in Ku o declinare a infinitivului Kfiind ca si acesta un nomen actiones-limitata la trei ca1uri) !c. amatum *. amatui !bl. amatu Acu*ativul terminat in Ktum si Ksum apare alaturi de verbe de miscare) nuptum dare#a da i casatorie, dormitum ire# a merge la culcare, etc. e primand tinta acestora similara adesea cu scopul. ativul este asociat cu ad?ective) lepida memoratui# lucruri nostim de amintit, divisui facilis#usor de impartit, a@ua potui iucunda# apa buna de baut "poto, are, avi, atum#a bea$ 4ormele acestea sunt, din epoca imperiala pe cale de disparitie. Ablativul opsonatu redeo# ma intorc de la facut piata "opsono# a face piaa$ 4ormele de supin nu se pastrea1a in limbile romanice. &otusi, in limba romana, e presii ca vreme cosit, apa de baut, greu de cre1ut au putut fi interpretate ca urmase ale supinului latin. In realitate este vorba de folosiri speciale ale participiului perfect pasiv. Infinitivul viitor pasiv' /ste o forma analitica relativ recenta alcatuita din supin si infinitivul pre1ent pasiv al verbului ire' rumor venit datum iri gladiatores"s-a 1vonit ca se vor da ?ocuri de gladiatori$&erentius Infinitivul viitor pasiv are ocurenta foarte redusa. In limba tar1ie a fost inlocuit cu gerundivul sau cu infinitivul perifrasticii pasive) laudandum esse"trebuie laudat$ Ad-ectivul verbal in #turus' !d?ectivul verbal in Kturus, -tura, -turum, intrat in gramatici cu numele de participiu viitor activ, iar forma in Kturum"esse$ e denumita infinitivul viitor activ. !maturus, amatura, amaturum# care va iubi !maturum, amatuam, amaturum esse#ca va iubi Imbinat cu diverse timpuri ale verbului esse, participiul verbal activ alctuiete o sintagma colorata modal) facturus sum# doresc, am intenia s fac "con?ugarea perifrastic activ$ Ad-ectivul verbal in #to(' 9ufi ul Kto- de data indo-europeana i este atestat ca formant ad?ectival n toate limbile indoeuropene) e . lat) sutus#cusut, aiGsto?#invi1ibil 9ufi ul Kto- se atasea1a direct la radical %articipiul perfect pasiv' (n latina, atasat unor teme nominale, sufi ul Kto- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva) barbatus# cu barba, cornutus# cu coarne, etc. Ata0at unor teme verbale formea1 ad?ective "cu fle iune oNe, a, de tipul bonus, a, um$ care e prima dob%ndirea de ctre referentul substantivului a unei caliti derivate din aciunea verbal sau participarea lui la aceasta) amatum# iubit Hnele participii perfecte pasive se substantivi1ea1) legatus# trimis, tectum# acoperi Participiul perfect pasiv se pstrea1 in limbile romanice, at%t prin formele care le continua pe cele latine, c%t i ca sistem de producere a altora noi) Participii in Kt) rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it) detto, fatto, scritto participii in Ks) rom) ars, dus, 1isG it) c0iuso, riso, fr. clos, mis Limbile romanice continu i sistemul latin de mbinare a participiului latin perfect cu esse i 0abere alctuind astfel un nou perfect) perfectul compus) am m%ncat, tu as mange, 0o mangiato. 1

iate*a pasiv
I Introducere
"impurile si modurile diate*ei pasive sunt' 1. simple) timpurile derivate din tema pre1entului, sufi ele sunt aceleai ca si la desinena activa, ceea ce le diferenia1 sunt desinenele care sunt cele ale desinenei pasive 2. compuse) timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din) participiul perfect al verbului de con?ugat T timpurile verbului sum, esse, fui "a fi$ 3. desinenele verbale pentru diate1a pasiva sunt) numrul persoana *iate1a pasiva "timpurile din pre1ent$ Imperativ

singular

I II III I II III

-orN-r -reNris -tur -mur -mini -ntur

pre1ent -re -tor -tor -mini -ntor

viitor

plural

II. Modul de formare al timpurilor si modurilor'

1. Indicativul a. timpuri derivate din tema pre1entului) Indicativ pre*entul' tema pre1 T sufi U Tdesin) -or, -ris, -tur, N -mur, -mini, -ntur. "&rad.sunt iubit$ Indicativ imperfect' tema pre1 T sufi ) ba T desin) -or, -ris, -tur, N -mur, -mini, -ntur."&rad. eram iubit$ Indicativ viitor' tema pre1 - con? I, II Tsufi ) - bTi"-u-$Tdesin) -orN-r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini, -ntur "&rad. voi fi iubit$ - con? III, I:Tsufi ) -a-, -e- T desin) -r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini, -ntur b. timpuri derivate din tema perfectului) 1

Indicativul perfect' participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la pre1ent) sum, es, est, sumus, estis, sunt. "&raducere) am fost iubit$ Mai mult ca perfectul' participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la imperfect) eram, eras, erat, eramus, eratis, erant. "&raducere) fusesem iubit$ +iitor anterior' participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la viitor) ero, eris, erit, erimus, eritis, erunt. "&raducere) voi fi iubit$ ,. Con-unctivul a. timpuri derivate din tema pre1entului) Con-unctiv pre*' tema pre1 - con? I Tsufi ) e T desin) -orN-r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini, -ntur "&rad. sa fiu iubit$ - con? I-I: Tsufi ) a T desin) -orN-r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini, -ntur Con-unctiv imperf'tema pre1 T sufi Kre- T desin) -orN-r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini, -ntur "&rad. as fi iubit$ b. timpuri derivate din tema perfectului) Con-uctiv perfect' participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la con?unctiv pre1ent) sim, sis, sit, simus, sitis, sint "&rad sa fi fost iubit$ Con-uctiv mmcperf' participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la con?unctiv imperfect) essem, esses, esset, essemus, esseti, essent "&rad as fi fost iubit$ 1. Imperativul' a. timpuri derivate din tema pre1entului) Imperativul pre*ent' tema pre1entuluiTsufi U T desinene) -re -pers II sg "traducere) fii iubit$ -mini -pers. II pl "traducere) fiti iubii$ Imperativul viitor' tema pre1entuluiTsufi U T desinene) -tor -pers II sg "traducere) sa fii iubit$ -tor-pers III sg "traducere) sa fie iubit$ -ntor -pers III pl "traducere) sa fie iubii$ b. timpuri derivate din tema perfectului) nu e ista la diate1a pasiv

Formele nominale
4. Infinitivul a. timpuri derivate din tema pre1entului) Infinitivul pre*ent' tema pre1entuluiTsufi )-riN-iTdesinena UG "traducere) a fi iubi, ca sunt iubit$ Infinitivul viitor' supin T infinitivul pre1ent pasiv al verbului ire) iri. "traducere) ca voi fi iubit$ b. timpuri derivate din tema perfectului) Infinitiv perfect' forma de acu*ativ al participiului perfect pasiv 6 infinitivul pre*ent al verbului esse !traducere' a fi fost iubit, ca am fost iubit$ 9. %articipiul 1

a. timpuri derivate din tema pre1entului) nu e ista la diate1a pasiva b. timpuri derivate din tema perfectului) %articipiul perfect pasiv' este un ad?ectiv verbal in Kto, este alcatuit din radical T sufi ul Kto "&raducere) care a fost iubit$ 9ufi ul Kto este de data indo-europeana. In limba latina, atasat unor teme nominale, sufi ul K to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva) barbatus# cu barba, cornutus# cu coarne, etc. Ata0at unor teme verbale formea1 ad?ective "cu trei terminaii, cu fle iune oNe pt masculin i neutru si a pentru feminin, de tipul bonus, a, um$ care e prim dob%ndirea de ctre referentul substantivului a unei caliti derivate din aciunea verbal sau participarea lui la aceasta) amatum# iubit Hnele participii perfecte pasive se substantivi1ea1) legatus# trimis, tectum# acoperi Participiul perfect pasiv se pstrea1 in limbile romanice, at%t prin formele care le continua pe cele latine, c%t i ca sistem de producere a altora noi) Participii in Kt) rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it) detto, fatto, scritto participii in Ks) rom) ars, dus, 1isG it) c0iuso, riso, fr. clos, mis Limbile romanice continu i sistemul latin de mbinare al participiului latin perfect cu esse i 0abere alctuind astfel un nou perfect) perfectul compus) am m%ncat, tu as mange, 0o mangiato. :. /erundivul' tema pre1entuluiTsufi -ndTdesinenele) -us, -a, -um "traducere) care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit$ /ste un ad?ectiv verbal cu fle iune complet, care se declina ca ad?ectivele de prima clasa) e .bonus, -a, -um. / prima obligaia, necesitatea, convenienta) amandus, -a, -um. *evine cu timpul participiul viitor. 4bservatii asupra diate*ei pasive' 1. diate1a pasiva poate e prima sensul pasiv propriu 1is "subiectul sufer aciunea$) e .) mitteris# tu eti trimis 2. diate1a pasiv poate e prima sensul refle iv) liberamur# ne eliberm 3. diate1a pasiv poate e prima sensul impersonal) dicitur# se 1ice +erbele deponente' / ista in limba latina unele verbe care, dei se con?ug numai la diate1a pasiv, au doar sens activ. /le se con?ug la toate modurile i timpurile con?ugrii pasive, n afar de infinitivul viitor pasiv, care lipsete. !ceste verbe au totui i unele timpuri de la con?ugarea activ) 1. infinitivul viitor 2. gerun1iul 3. participiul pre1ent si viitor L. supinul. +erbele semideponente' / ist ase verbe semideponente. La timpurile derivate din tema pre1entului se con?ug la diate1a activ, iar la cele derivate din tema perfectului se con?ug la diate1a pasiv "sunt deci doar pe ?umtate deponente$. !ceste verbe sunt) 1. !udeo, audere, ausus sum# a ndr1ni 2. 5audeo, gaudere, gavisus sum# a se bucura 1

3. L. I. O.

9oleo, solere, solitus sum# a obinui 4ido, fidere, fisus sum# a se increde Confido, confidere, confisus sum# a avea incredre *iffido, diffidere, diffisus sum# a nu se increde

Hltimele dou verbe sunt compuii lui fido, fidere, fisus sum. :erbele deponente i semideponente nu au lsat urme n limbile romanice pentru c au fost nlocuite cu verbele active corespun1toare. +erbele neregulate :erbele neregulate sunt verbe ale cror moduri i timpuri se formea1 de la rdcini diferite. :erbele neregulate sunt) 1. sum , esse, fui# a fi refero, referre, retuli, relatum# a duce napoi, a compusii lui sum, esse, fui) raporta, a aduce la cunotina absum, abesse, afui# a fi departe, a lipsi suffero, sufferre, sustuli, sublatum# a pune sub, adsum, adesse, adfui# a fi de fata a suferi desum, deesse, defui# a lipsi transfero, transferre, transtuli, translatum# a obsum, obesse, obfui# a se opune, a vatama transporta, a purta peste praesum, praeesse, praefui# a fi in frunte L. eo, ire, ivi "ii$, itum # a merge possum, posse, potui# a putea compusii lui eo, ire, ivi "ii$, itum) prosum, prodesse, profui# a fi de folos abeo, abire, abivi "ii$, abitum # a pleca adeo, adire, adivi "ii$, aditum # a merge la, a 2. volo, velle, volui# a vrea vi1ita compusii lui volo, velle, volui) circumeo, circumire, circumitum# a ocoli, a nolo, nolle, nolui# a nu vrea merge in ?ur malo, malle, malui# a prefera e eo, e ire, e ivi "ii$, e itum # a iei 3. fero, ferre, tuli, latum# a purta, a suporta ineo, inire, inivi "ii$, initum # a intra compusii lui fero, ferre, tuli, latum) pereo, perire, perivi "ii$, peritum # a pieri affero, afferre,attuli, allatum# a aduce praetereo, praeterire, praeterivi, praeteritum# a aufero, auferre, abstuli, ablatum# a lua, a ridica trece peste, a trece pe l%ng confero, conferre, contuli, collatum# a aduna prodeo, prodire, prodivi, proditum# a inainta defero, deferre, detuli, delatum# a duce, a redeo, redire, redivi "ii$, reditum # a se napoia denuna transeo, transire, transivi "ii$, transitum # a trece difero, diferre, distuli, dilatum# a am%na, a se dincolo, a traversa deosebi, a despri @uaeo, @uire, @uivi, @uitum# a putea effero, efferre, e tuli, illatum# a scoate ne@ueo, ne@uire, ne@uivi, ne@uitum# a nu putea infero, inferre, intuli, illatum# a duce veneo, venire, venivi"veni$, ventum "format din offero, offerre, obtuli, oblatum# a oferi, a pune venum-eo$# a fi vandut, in fa ambio, ambire, ambivi, ambitum# a merge in praefero, praeferre, praetuli, praelatum# a duce ?ur- se con?uga regulat nainte, a duce nainte, a prefera I. edo, edere, edi, esum# a m%nca O. fio, fieri, factus sum# a deveni

Con-ugarea lor' 1. sum , esse, fui# a fi :erbul AesseB este cel mai neregulat din limba latina. Pre1ent & / , ! P Imperfect ' / = / & H L :iitorul H I Indicativ sum #sunt es est sumus estis sunt eram eram eras erat eramus eratis erant ero voi fi eris erit erimus eritis erunt Con?unctiv sim#s fiu sis sit simus sitis sint essem "forem$ a fi esses "fores$ esset "foret$ essemus essetis essent "forent$ Imperativ es fiiQ este fiiQ Infinitiv esse a fi Participiu

esto sa fiiQ esto sa fieQ estote sa fitiQ sunto sa fieQ

fore V futurumV futuramV futurumV futuros V futurasV futura V esse ca va fi ca vor fi fuisse a fi fost ca a fost ca au fost

futurus care va fi futura futurum

Perfectul & / , ! P / ,ai mult ' ca 4 perfectul / C

fui am fost fuisti fuit fuimus fuistis fuerunt fueram fusesem fueras fuerat fueramus fueratis fuerant

fuerim sa fi fost fueris fuerit fuerimus fueritis fuerint fuissem as fi fost fuisses fuisset fuissemus fuissetis fuissent

& :iitor H anterior L H I

fuero voi fi fost fueris fuerit fuerimus fueritis fuerint Indicativ Pre1ent fer o fer s fer t fer i mus fer tis fer u nt "duc$ Imperfect fer e ba m fer e ba s fer e ba t fer e ba mus fer e ba tis fer e ba nt "duceam$ :iitorul fer a m fer e s fer e t fer e mus fer e tis fer e nt "voi duce$ Perfectul tul i tul isti tul it tul imus tul istis tul erunt "am dus$ tul eram tul eras tul erat tul eramus tul eratis tul erant "dusesem$ Con?unctiv fer a m fer a s fer a t fer a mus fer a tis fer a nt "sa duc$ fer re m fer re s fer re t fer re mus fer re tis fer re nt "a duce$ Imperativ fer duQ ferte duceiQ Infinitiv ferre a duce Participiu ferens ferentis care duce, ducand

& / , ! P ' / = / & H L H I

ferto sa duciQ ferto sa ducaQ fertote sa duceiQ ferunto sa ducQ tul erim sa fi iubit tul eris tul erit tul erimus tul eritis tul erint tul issem tul isses tul isset tul issemus tul issetis tul issent " as fi iubit$

laturum, am, um esse ca va duce laturos, as, a esse ca vor duce tul isse a fi dus ca a dus

laturus latura laturum care va duce

& / , ! P / ' 4 / C & ,ai mult ca perfectul

9upin latum latu pentru a duce de dus

H L H I

:iitor anterior

tul ero tul eris tul erit tul erimus tul eritis tul erint "voi fi dus$

II. tabele gramaticale "A;<=< />AMA"ICA=<

Substantivul
Ca1 -. !c. 5. *. !bl. *eclinarea I 9ingular Plural a@ua a@uam a@uae a@uae a@ua a@uae a@uas a@uarum a@uis a@uis *eclinarea II ,asculin -eutru 9ingular Plural 9ingular Plural dominus domini scutum scuta dominum dominos scutum scuta domini dominoru scuti scutorum m domino dominis scuto scutis domino dominis scuto scutis

*eclinarea III Ca1 Imparisilabica Parisilabica ,asculin -eutru 4eminin -eutru 9ingular Plural 9ingular Plural 9ingular Plural 9ingular Plural consul consules nomen nomina avis aves mare maria consulem consules nomen nomina avem aves mare maria consulis consulum nominis nominum avis avium maris marium consuli consulibus nomini nominibus avi avibus mari maribus consule consulibus nomine nominibus ave avibus mari maribus

-. !c. 5. *. !bl .

Ca1 !c. 5. *.

*eclinarea a I: ,asculin -eutru 9ingular Plural 9ingular Plural sensus sensus genu genua sensum sensus genu genua sensus sensuum genus genuum sensui sensibus genu"i$ genibus

*eclinarea : 9ingular dies diem dies diei Plural dies dies dierum diebus 2

!bl.

sensu

sensibus

genu

genibus

die

diebus

+erbul
Con-ugarea I
& / , ! P ' / = / & H L H I Indicativ am o iubesc ama s ama t ama mus ama tis ama nt Imperfect ama ba m iubeam ama ba s ama ba t ama ba mus ama ba tis ama ba nt :iitorul ama b o voi iubi ama b i s ama b i t ama b i mus ama b i tis ama b unt Pre1ent Perfectul & / , ! amav i am iubit amav isti amav it amav imus amav istis amav erunt Con?unctiv am e m s iubesc am e s am e t am e mus am e tis am e nt ama re m a iubi ama re s ama re t ama re mus ama re tis ama re nt Imperativ ama iubeteQ amate iubiiQ

iate*a activ
Infinitiv amare a iubi Participiu amans amantis care iubeste, iubind

amato sa iubestiQ amato sa iubetiQ amatote sa iubiiQ amanto sa iubeascQ amav erim sa fi iubit amav eris amav erit amav erimus amav eritis amav erint

amaturum, am, um esse ca va iubi amaturos, as, a esse ca vor iubi amavisse a fi iubit ca a iubit

amaturus amatura amaturum care va iubi

9upin amatum amatu pentru a iubi de iubit

P / ' 4 / C & H L H I

,ai mult ca perfectul

:iitor anterior

amav eram iubisem amav eras amav erat amav eramus amav eratis amav erant amav ero voi fi iubit amav eris amav erit amav erimus amav eritis amav erint

amav issem as fi iubit amav isses amav isset amav issemus amav issetis amav issent

/erun*iu
5. amandi # de a iubi *. amando # spre a iubi !c. "ad$ amandum # pentru a iubi !bl. amando # iubind

Con-ugarea I
Pre1ent & / , ! P Imperfect ' / = / & H :iitorul L H I Indicativ am or #sunt iubit ama ris ama tur ama mur ama mini ama ntur ama ba r eram iubit ama ba ris ama ba tur ama ba mur ama ba mini ama ba ntur ama b or voi fi iubit ama b e ris ama b i tur ama b i mur ama b i mini ama b untur amatus, -a , um sum es est amati, -ae , -a sumus estis sunt Con?unctiv am e r#s fiu iubit am e ris am e tur am e mur am e mini am e ntur ama re r a fi iubit ama re ris ama re tur ama re mur ama re mini ama re ntur Imperativ amare fii iubitQ ama mini fii iubiiQ

iate*a pasiv
Infinitiv amari a fi iubit Participiu

amator sa fii iubitQ amator sa fie iubitQ amantor sa fie iubiiQ amatus, -a , um sim sis sit amati, -ae, a simus sitis sint

amatum iri c va fi iubit

Perfectul & / , ! P

amatum, -am, um esse c a fost iubit amatos, -as, a esse c au fost iubii

!d?ectiv verbal amandus, a , um care va fi iubit, care trebuie iubit amatus amata amatum iubit, iubit

/ ' 4 / C & H L H I

,ai mult ca perfectul

:iitor anterior

amatus, -a , um eram eras erat amati, ae, a eramus eratis erant amatus, -a , um ero eris erit amati, ae, a erimus eritis erunt

amatus, -a , um essem esses esset amati, ae, a essemus essetis essent

Con-ugarea a II(a
Indicativ Pre1ent move o mic & move s / move t , move mus ! move tis move nt P ' Imperfect move ba m micam / move ba s = move ba t / move ba mus move ba tis & move ba nt H :iitorul move b o L voi mica H move bis I move b i t move b i mus move b i tis move b unt Con?unctiv move a m s mic move a s move a t move a mus move a tis move a nt move re m a mica move re s move re t move re mus move re tis move re nt Imperativ move micQ move te micaiQ

iate*a activ
Infinitiv move re a mica Participiu move ns move ntis care mic, mic%nd

moveto sa mitiQ moveto sa mitiQ movetote sa mitiQ movento sa miteQ

moturum, am, um esse c va mica moturos, as, a esse c vor mica

moturus motura moturum care va mica

Perfectul & / , ! P / ' 4 / C & H L H I ,ai mult ca perfectul

:iitor anterior

mov i am micat mov isti mov it mov imus mov istis mov erunt mov eram micasem mov eras mov erat mov eramus mov eratis mov erant mov ero voi fi micat mov eris mov erit mov erimus mov eritis mov erint

mov erim s fi micat mov eris mov erit mov erimus mov eritis mov erint mov issem a fi micat mov isses mov isset mov issemus mov issetis mov issent

movisse a fi micat c a micat

9upin motum motu pentru a mica de micat

/erun*iu
5. movendi # de a mica *. movendo # spre a mica !c. "ad$ movendum # pentru a mica !bl. movendo # mic%nd

Con-ugarea a II(a
& / , ! Pre1ent Indicativ move or # sunt micat move ris move tur move mur move mini move ntur move bar# eram micat move ba ris move ba tur move ba mur move ba mini move ba ntur move b or voi fi micat move b e ris move b i tur move b i mur move b i mini move b untur Con?unctiv move ar # s fiu micat move a ris move a tur move a mur move a mini move a ntur move re r #a fi micat move re ris move re tur move re mur move re mini move re ntur Imperativ move re fii micatQ move mini fii micaiQ

iate*a pasiv
Infinitiv move ri a fi micat Participiu

P Imperfect ' / = / & :iitorul H L H I

movetor sa fii micatQ movetor sa fie micatQ moventor sa fie micaiQ

motum iri ad?ectiv c va fi micat verbal movendus, a um care va fi micat

Perfectul & / , ! P / ' 4 / C & H L H I

,ai mult ca perfectul

:iitor anterior

motus, a, um sum es est moti, ae, a sumus estis sunt motus, a, um eram eras erat moti, ae, a eramus eratis erant motus, a, um ero eris erit moti, ae, a erimus eritis erunt

motus, a, um erim eris erit moti, ae, a erimus eritis erint motus, a, um essem esses esset moti, ae, a essemus essetis essent

motum, am, um esse motos, as, a esse a fi micat c a micat

motus mota motum micat micat

Con-ugarea a III(a consonantic

Pre1ent & / , ! P Imperfect ' / = / Indicativ vinc o # nving vinc i s vinc i t vinc i mus vinc i tis vinc unt vinc eba m nvingeam vinc eba s vinc eba t vinc eba mus vinc eba tis vinc eba nt Con?unctiv vinc a m#s nving vinc a s vinc a t vinc a mus vinc a tis vinc a nt vince re m a nvinge vince re s vince re t vince re mus vince re tis vince re nt Imperativ vinc e nvingeQ vinc i te nvingeiQ

iate*a activ
Infinitiv vinc e re a nvinge Participiu vinc e ns vinc e ntis care nvinge, nving%nd

& :iitorul H L H I

vinc a m voi nvinge vinc e s vinc e t vinc e mus vinc e tis vinc e nt vic i am nvins vic isti vic it vic imus vic istis vic erunt vic eram nvinsesem vic eras vic erat vic eramus vic eratis vic erant vic ero voi fi nvins vic eris vic erit vic erimus vic eritis vic erint vic erim s fi nvins vic eris vic erit vic erimus vic eritis vic erint vic issem a fi nvins vic isses vic isset vic issemus vic issetis vic issent

vincito s nvingiQ vincito s nvingQ vincitote s nvingeiQ vincinto s nvingQ

Perfectul & / , ! P / ' 4 / C & H L H I ,ai mult ca perfectul

victurum, am, um esse c va nvinge victuros, as, a esse c vor nvinge vicisse a fi nvins c a nvins

victurus victura victurum care va nvinge

9upin victum victu pentru a nvinge de nvins

/erun*iu
5. vincendi # de a nvinge *. vincendo # spre a nvinge !c. "ad$ vincendum # pentru a nvinge !bl. vincendo # nving%nd

:iitor anterior

Con-ugarea a III(a consonantic

Pre1ent & / , ! P Imperfect ' / = / & Indicativ vinc or # sunt nvins vinc e ris vinc i tur vinc i mur vinc i mini vinc untur vinc eba r eram nvins vinc eba ris vinc eba tur vinc eba mur vinc eba mini vinc eba ntur Con?unctiv vinc ar#s fiu nvins vinc a ris vinc a tur vinc a mur vinc a mini vinc a ntur vince re r a fi nvins vince re ris vince re tur vince re mur vince re mini vince re ntur Imperativ vinc ere fii nvinsQ vinc i miniQ fii nviniQ

iate*a pasiv
Infinitiv vinc i a fi nvins Participiu vinc e ns vinc e ntis care nvinge, nving%nd

:iitorul

Perfectul & / , ! P / ' 4 / C & H L H I

,ai mult ca perfectul

:iitor anterior

vinc a r voi fi nvins vinc e ris vinc e tur vinc e mur vinc e mini vinc e ntur victus, a, um sum es est victi, ae, a sumus estis sunt victus, a, um eram eras erat victi, ae, a eramus eratis erant victus, a, um ero eris erit victi, ae, a erimus eritis erunt

vincitor Q s fii nvinsQ vincitorQ s fie nvinsQ vincuntorQ s fie nviniQ victus, a, um sim sis sit victi, ae, a simus sitis sint victus, a, um essem esses esset victi, ae, a essemus essetis essent

victurum iri c va fi nvins

ad?ectiv verbal vincendus, a, um care va fi nvins victus victa victum nvins, nvins

victum, am, um esse c fost nvins victos, as, e esse c au fost nvini

Con-ugarea a III(a vocalic

& / , ! P ' / = / Indicativ Pre1ent capi o # iau capi s capi t capi mus capi tis capi unt Imperfect capi eba m luam capi eba s capi eba t capi eba mus capi eba tis capi eba nt Con?unctiv capi a m # s iau capi a s capi a t capi a mus capi a tis capi a nt cape re m a lua cape re s cape re t cape re mus cape re tis cape re nt Imperativ cap e iaQ cap i te luaiQ

iate*a activ
Infinitiv cap e re a lua Participiu capi e ns capi e ntis care ia, lu%nd

& H L H I

:iitorul

capi a m voi lua capi e s capi e t capi e mus capi e tis capi e nt cep i am luat cep isti cep it cep imus cep istis cep erunt cep eram luasem cep eras cep erat cep eramus cep eratis cep erant cep ero voi fi luat cep eris cep erit cep erimus cep eritis cep erint cep erim s fi luat cep eris cep erit cep erimus cep eritis cep erint cep issem a fi luat cep isses cep isset cep issemus cep issetis cep issent

capito s ieiQ capito s iaQ capitote s luaiQ capiunto s iaQ

capturum, am, um esse c va lua capturos, as, a esse c vor lua cepisse a fi luat c a luat

capturus captura capturum care va lua

Perfectul & / , ! P / ' 4 / C & H L H I ,ai mult ca perfectul

9upin captum captu pentru a lua de luat

/erun*iu
5. capiendi # de a lua *. capiendo # spre a lua !c. "ad$ capiendum # pentru a lua !bl. capiendo # lu%nd

:iitor anterior

Con-ugarea a III(a vocalic

& / , ! P ' / = / Indicativ Pre1ent capi or # sunt luat capi ris capi tur capi mur capi mini capi untur Imperfect capi ebar eram luat capi eba ris capi eba tur capi eba mur capi eba mini capi eba ntur Con?unctiv Imperativ capi ar # s fiu luat cap ere capi a ris fii luatQ capi a tur cap i mini capi a mur fii luaiQ capi a mini capi a ntur cape re r a fi luat cape re ris cape re tur cape re mur cape re mini cape re ntur

iate*a pasiv
Infinitiv cap i a fi luat Participiu

& H L H I

:iitorul

Perfectul & / , ! P / ' 4 / C & H L H I

,ai mult ca perfectul

:iitor anterior

capi ar voi fi luat capi e ris capi e tur capi e mur capi e mini capi e ntur captus, a um sum es est capti, ae, a sumus estis sunt captus, a um eram eras erat capti, ae, a eramus eratis erant captus, a um ero eris erit capti, ae, a erimus eritis erunt

capitor s fii luatQ capitor s fie luatQ capiuntor s fie luaiQ captus, a um sim sis sit capti, ae, a simus sitis sint captus, a um essem esses esset capti, ae, a essemus essetis essent

capturum iri c va fi luat

ad?ectiv verbal capiendus, a ,um care va fi luat captus, capta captum luat, luat

captum, am, um esse c a fost luat captos, as, a esse c au fost luai

Con-ugarea a I+(a
Pre1ent & / , ! Indicativ audi o #aud audi s audi t audi mus audi tis audi unt Con?unctiv audi a m # s aud audi a s audi a t audi a mus audi a tis audi a nt Imperativ audi au1iQ audi te au1iiQ

iate*a activ
Infinitiv audi re a au1i Participiu audi e ns audi e ntis care aude, au1ind

Imperfect P ' / = / & :iitorul H L H I

audi eba m au1eam audi eba s audi eba t audi eba mus audi eba tis audi eba nt audi a m voi au1i audi e s audi e t audi e mus audi e tis audi e nt audiv i am au1it audiv isti audiv it audiv imus audiv istis audiv erunt audiv eram au1isem audiv eras audiv erat audiv eramus audiv eratis audiv erant audiv ero voi fi au1it audiv eris audiv erit audiv erimus audiv eritis audiv erint

audi re m a au1i audi re s audi re t audi re mus audi re tis audi re nt audito s audQ audito s audQ auditote s au1iiQ audiunto s audQ audiv erim s fi au1it audiv eris audiv erit audiv erimus audiv eritis audiv erint audiv issem a fi au1it audiv isses audiv isset audiv issemus audiv issetis audiv issent auditurum, am, um esse c va au1i audituros, as, a esse c vor au1i audivisse a fi au1it c a au1it auditurus auditura auditurum care va au1i

Perfectul & / , ! P / ' 4 / C & H L H I ,ai mult ca perfectul

9upin auditum auditu pentru a au1i de au1it

/erun*iu
5. audiendi # de a au1i *. audiendo # spre a au1i !c. "ad$ audiendum # pentru a au1i !bl. audiendo # au1ind

:iitor anterior

Con-ugarea a I+(a
& / , ! P Pre1ent Indicativ audi or #sunt au1it audi ris audi tur audi mur audi mini audi untur Con?unctiv audi a r # s fiu au1it audi a ris audi a tur audi a mur audi a mini audi a ntur

iate*a pasiv
Imperativ audireQ fii au1itQ audi miniQ fii au1iiQ Infinitiv audi ri a fi au1it Participiu

Imperfect

:iitorul

Perfectul & / , ! P / ' 4 / C & H L H I

,ai mult ca perfectul

:iitor anterior

audi eba r#eram au1it audi eba ris audi eba tur audi eba mur audi eba mini audi eba ntur audi a r #voi fi au1it audi e ris audi e tur audi e mur audi e mini audi e ntur auditus, a, um sum es est auditi, ae, a sumus estis sunt auditus, a, um eram eras erat auditi, ae, a eramus eratis erant auditus, a, um ero eris erit auditi, ae, a erimus eritis erunt

audi re r # a fi au1it audi re ris audi re tur audi re mur audi re mini audi re ntur auditor s fii au1itQ auditor s fie au1itQ audiuntor s fie au1iiQ auditus, a, um sim sis sit auditi, ae, a simus sitis sint auditus, a, um essem esses esset auditi, ae, a essemus essetis essent auditum iri c va fi au1it ad?ectiv verbal audiendus, a , um care va fi au1it auditus audita auditum au1it au1it

auditum, am ,um esse c a fost au1it auditos, as, a esse c au fost au1ii

III. Aplicaii
=a substantiv' Civis 'omanus sum. "sunt cetean roman$ 6ic 0omo civis 'omanus est."acest om este cetean roman$ Civis 'imanus esW "eti cetean romanW$ 3

Civis 'omanus sum. "sunt cetean roman$ 5aius"praenomen$ Iulius"nomen$ Caesar"cognomen$ 5aii filius "fiul lui 5aius$ ,arcus "praenomen$ &ullius"nomen$ Cicero "cognomen$ ,arci filius "fiul lui ,arcus$ &ullia ,arci filia "&ulia, fiica lui ,arcus$ 5aius Iulius Caesar T !urelia X 5aius Iulius T Cornelia Caesar "imperator$ X Iulia :erificai afirmaiile de mai ?os pornind de la arborele genealogic de mai sus) 1. 5aius Iulius Caesar, 5aii filius fuit imperator"5.I.C., fiul lui 5aius a fost mprat$. 2. 5aius Iulius Caesar, imperator fuit 5aii filius "5.I.C. a fost fiul mpratului 5aius$. 3. !urelia 5aii Iulii Caesaris mater est "!urelia est mama lui 5aius Iulius Caesar$. L. !urelia imperatoris mater fuit "!urelia a fost mama mpratului$. I. Iulia !ureliae mater fuit "Iulia a fost mama !ureliei$. O. 5aius Iulius Caesar 5aii et !ureliae filius fuit "5.I.C a fost fiul lui 5aius si !ureliei$ P. Iulia Corneliae et 5aii filia fuit "Iulia a fost fiica Corneliei si a lui 5aius$. R. Cornelia !ureliae soror fuit "Cornelia a fost sora !ureliei$. S. Cornelia est Caesaris u or et Iuliae mater "Cornelia est soia lui Caesar si mama Iuliei$ Caesaris u or Iulia est "Iulia este soia lui Caesar$. =a ad-ectiv' &raducei) 9cipio -asica censor factus gravem se ac severum praebuit. Cum e@uitum censum ageret, e@uitem @uendam vidit obesum et pinguem, e@uum vero eius macru met strigosum. A cur, in@uit censor, es tu @uam e@uus pinguiorWB - A @uoniam, respondit e@ues, ego me ipse curo, e@uum vero sevusB. 5raviter damnatus est ille e@ues."!ulus 5ellius, -octes !tti@uae, I:, 2U, 11$ =a verb' !. &raducei) 1. Laudo, laudamus facta !le andri ,agni # laud, laudam faptele lui !.c.,. 2. Cicero proconsulem :errem accusavit #C l-a acu1at pe proconsulul : 3. Pulc0ri versus aures !t0eniensium delectabant#versuri frumoase desfatau urec0ile atenienilor "pulc0er"3$, versus"L$, auris,is, at0eniensis"2$ 3

L. Litterae adulescentiam ornabunt, senectutem delectabunt#literatura va infrumuseta tineretea, va desfata batrinetea "littera"I$, la pl#literatura, scrisoare, adulescentia"I$, orno"I$, senectus, utis, delecto"I$ I. 5raeci partem praedae deis dabant#grecii dadeau 1eilor o parte din prada "graecus"II$, pars, partis, praeda"I$, deus"II$ O. APueri, dicebat suis filiis pigris pater muribundus, fodite campum et magnus t0esaurus erit vestri laboris praemiunG is continet divitias @uae vestra desideria satiabunt. Iuvenes oboedientes campus foderunt avidi t0esaurum @uaerentes. 6unc non reperuerunt, sed mo creverunt plantas fructus@ue @ui opulentas segetes promittebant. AIste t0esaurus est @uem pater noster pollicitus estY, di it unus e iis. #copii, 1icea un tata muribund fiilor sai lenesi, sapati cimpul si o mare comoara va fi recompensa muncii voastreG el contine bogatii care vor satisface dorintele voastre. Copiii ascultatori, au sapat cimpul cautind lacomi comoara. Pe aceasta ei n-au descoperit-o, dar curind au crescut plantele si fructele care promiteau o recolta bogata. !ceasta este comoara pe care tatal nostru ne-a promis-o, a 1is unul dintre ei. Puer"II$, piger"III$, muribundus"II$, fodio"III$, campus"II$, t0esaurus"II$, praemium"II$, is"acesta$, contineo"II$, divitiae, arum#bogatii, satio"I$, desiderium"II$, iuvenis, is, oboediens, ntis, @uaero"III$, 0unc"pe ac$, reperio, ire, ui, mo #curind, cresco, ere, evi, planta"I$, fructus"I:$, seges, etis"recolta$, promitto"III$, opulentus"III$, polliceor, eri, citus sum"a promite$ .. completai tabelele) /sse dicere ducere Castigare Ponere *are 6abere ,ittere :idere :enire 9um *ico *uco Castigo pono *o fui di i du i fuerunt castigaverunt posuerunt dederunt 0abui misi vidi venerunt erat ducebat ponebant dabat 0abebant videbat veniebat erant dicebant

1.ducere 2.amare 3. audire L. respondere I. clamare O. sentire P. acciperre R. ferre

ducit audit

ducunt amant

du it

du erunt amaverunt responderunt clamaverunt tulerunt 3

sentiunt accipit fert ferunt

clamavit sensit accepit

S. scire 1U.

scit ponit

scivit posuit

C. 5asii intrusii si ?ustificati-va raspunsul) 1. posuit-obsedit-di it-scripsit-considit"e pre1, celel. pf, pers.III$ 2. curo-curro-do-scio-filio"e abl, celel. vb$ 3. misit-sensit-vici-capit-fuit"persI, perf., celel. III$ L. veni-vidi-vici-duci-iussi"e *, subst, celel vb pf$ I. cura-homo-ministro "e -, celel. *-abl sg$ O. ducum-mundum-civem-curam "e 5. pl de la du , is, celel !c. 9g$ P. miles-e@uites-0ostes "e - sg, celel. !c pl$G e@ues, itis#calaretN e@uus, i#cal R. victorum-ministrorum-duci "5 sg,celel 5 pl$ S. filii-generi-duci "e * sg, celel 5 sg.$ 1U. labores-iniuriae-civi-lupi "e * sg. celel - pl$ *. &ransformati dupa model) 1. .is vincit @ui se vincitNpl.vincunt"pre1, 3 sgNpl$ 2. .is vicit @ui se vicitNpl. :icerunt "perf. 3sgNpl$ 3. .is vincet @ui se vincetNpl.vincent "viit. 3sgNpl$ L. .is vincebat @ui se vincebatNpl.vincebant"imperf.3sgNpl$ 1. "dat$Npl.dant 2. .is dedit @ui celeriter dedit.Npl. dederunt 3. "dabit$Npl.dabunt I. "dabat$Npl.dabant 1. !le ander ,agnus a matre epistolam accipitNpl accipiunt 2. accepitNpl. acceperunt 3. accipietNaccipient L. accipiebatNaccipiebant

iate*a pasiv
!. &raducei urmatorul te t si anali1ati cuvintele subliniate) *iagoras '0odius tres filios 0abuisse dicitur, unum pugilem, alterum pancratistem, tertium luctatorem) eos omnes vidit vincere +l>mpiae eodem die. Cum ibi eum tres adulescentes, coronis suis in caput patris positis, amplecterentur populus@ue in eum flores iaceret, ibidem in stadio, inspectante populo, animam efflavit. "!ullus K5ellius, -octes !tticae, III, 1I$ 3

:ocabular) .. &ransformati propo1itiile dupa model si !ler, altera, alterum# altul, cel de-al doilea traduceti-le) !nima, ae# suflet, suflu *iagoras tres filios 0abuisse dicitur. !tticus, a, um # din !tica "provincie a !t0enei$ *iagoras tres filios 0abuisse dicebatur Pugil, pugilis# bo er *iagoras tres filios 0abere dicebatur Pancratistes# pancratis, atlet care lupta si bo ea1a Luctator, luctatoris#luptator +l>mpia, ae# +limpia "oras din 5recia$ 1. Capta urbe, domina servos appelllavisse Idem, eadem, idem#acelasi, aceeasi dicebatur. Inspecto, are, avi, atum# a vedea, a se uita la, 2. !dulescens in stadio vicisse dicitur. a observa, a privi 3. !dulescens in stadio vincere dicebatur. Ibi# acolo L. !le ander ,agnus potionem bibisse dicebatur. 9tadium, ii # stadium, arena, intrecere I. !le ander ,agnus epistolas matri legisse Iacio, iacere, ieci, iactum#a arunca, a a1varli dicebatur. !mplector, amplecti, ple us sum# a imbratisa, O. 9iccenses gentem esse avidam vini dicebatur. a cuprinde P. ,ilites vinum ab imperatore accepisse dicuntur. !dulescens, ntis # adolescent R. Caesar in primam aciem procedure dicebatur. Ibidem#c0iar acolo S. &ullia cum matre epistolam ,arci legere /fflo, are, avi, atum#a da afara sufland, a varsa, dicebatur. !nimam efflare# a-si da sufletul 1U. Caesar cum centurionibs in prima acie fuisse dicitur.

I+. "este gril

&raduceti si alegeti varianta corecta "1U puncte trad., cate I puncte varianta corecta$) 1 dicebat autem et parabolam ad illos @uoniam oportet semper orare et non deficere *icebat +rare 1.pre1ent 1.infinitiv perfect 2.imperfect 2.con?uctiv imperfect 3

3.viitorul

3. infinitiv pre1ent

!legeti varianta corecta"I puncte varianta corecta$) 2. dicens iude @uidam erat in @uadam civitate @ui *eum non timebat et 0ominem non verebatur *icens &imebat 1.participiu pre1ent 1. viitor, II, sg 2.gerun1iu 2. imperfect II, sg 3.gerundiv 3. imperfect III, sg &raduceti si alegeti varianta corecta "1U puncte trad., cate I puncte varianta corecta$) 3. vidua autem @uaedam erat in civitate illa et veniebat ad eum dicens vindica me de adversario meo :eniebat :indica 1.imperfect, pers III, pl 1.infinitiv pre1ent 2.imperfect, pers III, sg 2.indicativ pre1ent, pers III sg 3.viitor, pers III, sg 3. imperativ, pre1ent, pers II sg !legeti varianta corecta "I puncte varianta corecta$) L. autem di it intra se et si *eum non timeo nec 0ominem revereor *i it &imeo 1.con? III, pre1ent, pers III, sg 1. con? II, pre1ent, pers I sg 2.con? III, perfect, pers III, sg 2. con? III, pre1ent, pers I sg 3.con? II, perfect, pers II sg 3. con? I, perfect, pers II pl I. tamen @uia molesta est mi0i 0aec vidua vindicabo illam ne in novissimo veniens suggillet me :indicabo 9uggillet 1.pre1ent, pers III sg 1.viitor, pers III sg 2.imperfect, pers I sg 2.con?unctiv, pers III sg 3.viitor, pers I sg 3. pre1ent, pers II sg 1. cum se formea1a con?unctivul imperfect si cel mai mult ca perfect si cum se traduc "I puncte pt fiecare$ 2. formati con?unctivul pre1ent, con? perfect de la amo, are, amavi, amatum si traduceti "I puncte pt fiecare $ T1U puncte din oficiu

1. !legeti varianta corecta) In principio"la inceput$ erat :erbum"Cuvantul$ et :erbum erat apud *eum"la *umne1eu$ et *eus erat :erbum In principio a$ - sg, b$ abl sg, c$ *. sg /rat 3

a$. ind. Pre1ent, pers III sg, b$ imperfect, pers III sg c$ perfect, pers III pl *eum a$ - sg, b$ !c pl c$ !c sg In ipso vita"viata$ erat et vita erat lu 0ominum vita a$ decl I, - sgG b$ decl II, - sgG c$ decl III, !c. sg lu a$ subst. *ecl I, !c sgG b$ pronumeG c$ subst. *ecl III, - sg. 0ominum a$ decl II, !c plG b$ decl III, 5 plG c$ decl II, 5. pl /t lu in tenebris"intuneric$ lucet "a straluci$ et tenebrae eam non conpre0enderunt. In tenebris a$ decl I, abl pl b$ decl III, abl sgG c$ decl II, 5. sg lucet a$ imperfect, pers III, sgG b$ indicativ pre1ent, pers III, sgG c$ perfect, pers. III pl 2. *eclinati subst. :ita, ae la 5 pl si !c sg

!. Completai tabelul urmtor) "fiecare linie corecta are 2 pcte) total 2U pcte$ 1.filia filiae fiica 2.,arcus ,arcus 3.mater L.soror 3

I. O. amicus P. R. S. lupus 1U.

servi fillii curae domini gri?a

.. &raduceti "fiecare are L pcte$) LUpcte

C. !legei varianta corecta) "fiecare are 2.IU pcte$ #1U pcte 1. *omina sineZ.. ad praetorem venit. 1. ,arcus fratri salutem dicit. a. servi 2. 6omo 0omini lupus est. b. sevis 3. ,arci u or 6eluiae salutem dicit. c. servorum L. &ulliae mater a@uam bibit. 2. 9erviZZ in urbem ducunt. I. .is dat @ui dat celeriter. a. dominorum O. .is vincit @ui se vincit. b. dominos P. 4ortes fortuna adiuvat. c. dominis R. Canis sine dentibus latrat. 3. ,arcus &ullius Cicero cumZ generum S. :asa inania plurimum sonant. vidit. 1U. 4rater filium videt et ad urbem a. filia"nominativ$ ducit. b. filia"ablativ$ c. filiam L. CiceroZ. epistolas scribit. a. filium b. filiae c. fratri

*. *eclinati e presiile urmatoare la ca1urile indicate si traduceti) 4iecare are I pcte) total 2U pcte -. sg. 5. sg. !c. sg. ira magna -. pl. 5. pl. !bl. pl. lupi avidi 1U pcte oficiciu

traducere manie mare lupi lacomi

1. Completai tabelul urmtor) miles militis filia ,arcus 0omo mater

soldatul ,arcus

soror civis servi minister fillii curae 2. 5asiti formele care lipsesc si traduceti) amare K a iubi amo K eu iubesc monere K a atrage atenia moneo K eu atrag atenia vincere vinco audire dicere - eu 1ic docere K a invata "pe cineva$ ponere K a pune clamare K a striga - a scrie scribo moveo K a mica dare respondere respondeo reddere - a nelege intelligo sentire K a simi, a percepe - eu simt, eu percep esse K a fi mittere - a veni scire K a ti - eu sunt scio est sunt gri?a amant K ei iubesc - ei nving audiunt dicunt ponunt clamant scribunt movent reddunt K ei restituie intelligunt tenent - ei sunt veniunt -

3. Completai tabelul dup model) esse Ka fi sum imperare K a porunci docere K a invata "pe altul$ invenire K a gasi dicere dico - a trimite mitto

mittunt

L. Completai spatiile goale din tabelele urmtoare) nominativ leo lupus ignis genitiv leonis lupi ignis traducere leu lup acu1ativ

cura minister frater &ullia vir nominativ urbs amicus centurio 'omulus civis lapis mater gener

curae ministri servi 0ominis viri genitiv iniuriae amici

gri?a servitor om barbat traducere oras centurion cetatean piatra acu1ativ urbem iniuriam centurionem civi lapidem generum dativ urbi iniuriae

epistolae matris ginere

I. !legei varianta corecta) 1. 4rater Z..videt et ad urbem ducit. a. filo b. filii c. filium 2. 9ervus vinum Z.. bibit a. dominus b. dominum c. domino d. domini 3. &erentia Z. !@uam dat. a. ,arco b. Cicero c. &ulliae d. 6eluia e. 8uinti L. Z. Pater et mater amant. a. filia b. filiae c. filiam I. 5aius Iulius CaesarZ.. u orem ducit a. Cornelia b. Corneliam c. Corneliae O. Iulia Caesaris et CorneliaeZ.. est a. filia L

b. filiam c. filiae P. ,arcus &ullius Cicero, consul filius, Z..videt. a. soror b. sorori c. sororis d. sororem R. ,arcus &ullius CiceroZ. celeriter respondet a. filiam b. filii c. filium S. Pater matri epistolam Z.. legit a. filio b. filii c. filium 1U. ,arcus adZ.u orem celeriter currit. a. filio b. patrem c. fratris O. Completai tabelele urmtoare si traducei dup modelul oferit de prima linie) esse dicere ducere castigar curare celare dare 0abere videre mittere curere venire ponere obsidere procedere detra0ere sum dico duco castigo curo do 0abeo curro pono obsedi procedo detra0o detra i eu am asediat eu am inaintat eu am tras ?os, am smuls fui di i du i castigavi curavi celavi 0abui vidi misi eu am fost eu am 1is fuerunt di erunt castigaverunt curaverunt eu am ascuns dederunt 0abuerunt eu am trimis eu am alergat cucurrerunt posuerunt processerunt

ducere amare monere vincere audire capere

ducit amat monet vincit audit capit

ducunt amant

du it amavit

du erunt amaverunt

clamare respondere tenere ponit scribunt scire procedere sentire accipere ferre scit procedunt sentiunt accipit fert ferunt

clamavit tenuit posuit

clamaverunt responderunt scripserunt

scivit processerunt sentit accepit tulerunt

P. !legei varianta corecta) 1. Z.Caesar vidit. a. 0ostis b. 0ostes c. 0ostium 2. *omina sineZ.. ad praetorem veniebat. a. servi b. sevis c. servorum 3. 9erviZZ in urbem du erunt. a. dominorum b. dominos c. dominis L. Cum centuriones a@uam dant, Z.. ira non considit. a. milites b. militum c. milite I. ,arcus &ullius Cicero cumZ generum videbat. a. filia"nominativ$ b. filia"ablativ$ c. filiam O. Z.. imperatori vinum dederunt. a. centurioni b. ministri c. e@ues P. CiceroZ. epistolas scribit. a. filium b. filiae c. fratri R. :este deposita, !le ander ,agnus ad ZZ. cucurrit. a. 0ostium b. fluvium c. a@uarum S. ZZ.. in muris currentibus, praetor rem esse in angusto di it. a. lupis b. 0ostis L

c. ducis d. lapidibus 1U. Hrbe capta, cives remZZ esse in angusto sciebant. a. legatum b. ducum c. servos. R. *eclinai e presiile urmtoare la ca1urile indicate i traducei) -. sg. ira magna gens avida civis 'omanus -. pl. lupi avidi fures captivi itinera magna 5. sg. gentis avidae !c. sg. traducere manie mare

5. pl.

!bl. pl. furibus captivis castris relictis

traducere lupi lacomi

itinerum magnorum

!legei varianta corect) "Luca 1I)11-13$ 6omo @uidam 0abuit duos filios 0omo a$ decl I, masc, -. sgG b$ decl III, masc. -. sgG c$ decl II !c. 9g duos a$ pronume b$ numeral cardinal c$ substantiv d$ numeral ordinal filios a$ decl II, !c. PlG b$ decl III, 5. pl, c$ decl I, *. pl /t di it adulescentior e illis patri) pater da mi0i portionem substantiae @uae me contingit et divisit" divido # a imparti$ illis substantiam"averea$ *i it a$ imperfect, pers. III, sgG b$ perfect, pers. III, sg.G c$ pre1ent, pers III, pl !dulescentior a$ substantiv, - sg., b$ ad?ectiv, grad comparativ, -. sgG c$ ad?., grad superlativ, !c pl Patri a$ decl. II, *. sg, b$ decl III, *. sg., c$ decl I, !c. Pl *a a$ subst., decl. I, -, sgG b$ verb, imperativ, pers. II, sgG c$ verb, pre1ent, pers II, sg ,i0i a$ pronume personal, *. sgG b$ pron. refle iv, !bl. 9g, c$ subst., decl I, !c. sg L

Contigit a$ verb, imperfect, pers III, sgG b$ perfect, pers III, sgG c$ pre1ent, pers III pl *ivisit a$ perfect, pers., III, sgG b$ pre1ent, pers. II, sg, c$ imperfect, pers I pl 9ubstantiam a$ subst, decl III, !c. PlG b$ subst. *ecl I, !c. 9gG c$ decl II, masc, *. pl 2. !nali1ati sintactic cuvintele si sintagmele subliniate din te tul de mai ?os) /t non post multos dies "nu dupa multe 1ile$ congregatis "congrego, are# a strange$ omnibus "omnis, is# tot$ adulescentior filius peregre profectus est "proficiscor # a pleca$ in regionem longin@uam et ibi"acolo$ dissipavit"a risipit$ substantiam suam"averea sa$ vivendo lu uriose I.&raducei) Lentulus, Ciceronis gener, 0omo e iguae staturae fuit. Cicero cum generum suum longo gladio accinctum vidisset, Y@uis, in@uit, generum meum ad gladium alligavitWB ,acrobius, 9aturnalii, II, 3 :ocabular) !ccingo, ere, !lligo, are, avi, atum# a In@uit# 1ice 9tatura, ae# statur, accin i, accinctum# lega Longus, a, um# lung nlime a narma / iguus, a, um# mic, scund II. identificai corect opo1iiile de mai ?os i traducei seriile verbale urmtoare) Prima serie) ! doua serie) ! treia serie) ! patra serie) 1. relin@uebat ) 1. dabat) 1. viderat) visus 1.capitur) capta est relin@uebatur dabatur erat 2. capiebatur) 2. relin@uerat) 2. cum daret) 2. videbat) captus erat relin@uebat cum daretur videbatur 3. cum caperetur) 3. relin@uerant) 3. dant) 3. cum videret) cum capta esset relicti erant dantur cum vidisset L. reli@uit) L. dederant) L. cum vidissent) relin@uitur datae errant cum visae essent I. cum relin@uerent) I. dederunt) cum viderent) cum dati sunt cum viderentur relin@uerentur I. vidit) visus est O. videt) videtur ! cincea serie) 1. victi sunt) vincuntur 2. victi erant) vicebantur 3. cum victi essent) cum vincerentur

relin@uo, [re, li@ui do, are, dedi, video, \re, vidi, capio, [re, cepi, vinco, [re, vici, lictum# a lsa n datum# a da visum# a vedea captum# a apuca, victum# a nvinge urm, a prsi a prinde III. &raducei) Hbi, apud Cannas e ercitus populi 'omani caesus est, mater, nuntio de morte filii allato, magno dolore affecta est. 9ed, is nuntius non verus fuit at@ue is adulescens non diu post e pugna in Hrbem rediit. ,ater, repente filio viso, copia gaudi oppresa e animata@ue est. :ocabular) adulescens, caedo, ere, cecidi, deT!bl.# n legtura cu, e T!bl# din, n afara L

ntis# adolescent affero, affere, attuli, allatum# a aduce apudT!c. #la opprimo, ere, oppressi, oppressum# a coplei, a cuprinde

caesum# a bate, a cdea, a face s cad copia, ae#mare cantitate, post# dup"T!c$ pugna, ae# lupt

despre diu#mult timp dolor, oris# durere

redeo, ire, ivi, itum# a reveni repente# deodat

e animo, are, avi, atum# a ucide gaudium, ii# bucurie inopinatus, a, um# neateptat mors, mortis# moarte nuntius, ii# veste se# dar verus#adevrat Hrbs, is# 'oma

+. %roverbe 0i ma2ime'
1. 4ortes fortuna adiuvat."Cicero$ -orocul ii a?uta pe cei cura?oi. 2. Canis sine dentibus latrat.":arro$ C%inele fara dini latr. 3. Canis timidus ve0ementius latrat @uam mordet."8. Curtius$ C%inele fricos mai tare latr dec%t musca. L. *onec eris feli , multos amicos numerabis."+vidius$ C%ta vreme vei fi fericit, muli prieteni vei avea. I. Inopiae desunt pauca, avaritiae omnia. "9>rus$ Puine lipsesc srciei, avariiei toate ii lipsesc. O. Hno in saltu apros capiam duos."Plautus$ P. 4abricando fit faber. R. -aturam e pelles furca, tamen us@ue recurret. S. :asa inania plurimum sonant. 1U. 4urem fur cognoscit, lupum lupus. 11. -i0il difficile amanti puto. 12. !gnum lupo eripere 13. Hbi est umbra, ibi est corpus. 1L. 5utta cavat lapidem. 1I. Paucos amicos rebus adversis probas. 1O. !busus non tollit usum. 1P. !d augusta per angusta. 1R. .is dat @ui dat celeriter. A !@uila non capit muscas. ":ulturul nu prinde muste$ !bsentem laedit, @ui cum ebrio litigat. "Cel care se cearta cu un betiv raneste un absent$ !d multos annosQ "La multi aniQ$ !egroto dum anima est, spes est. "Cat timp bolnavul sufla, mai este speranta$ L 1S. .is repetita placent. 2U. /rrare 0umanum est. 21. 4estina lente. 22. 4ugit irreparabile tempus. 23. 6omo 0omini lupus. 2L. ,edice, cura te ipsum. 2I. Labor omnia vincit improbus. 2O. Ira furor brevis est. 2P. ,emento, 0omo, @uia pulvis e set in pulverem reverteris. 2R. :ulnerant omnes, ultima necat. 2S. :erba volant, scripta manent. 3U. Hbi bene, ibi patria. 31. 9apiens ni0il affirmat @uod non probet. 32. 8uot capita, tot sensus. 33. 8ui bene amat, bene castigat. 3L. Parturiunt montesG nascetur ridiculus mus. 3I. .is vincit @ui se vincit. 3O. Cum tacent consentiunt. 3P. 8ui vos vincunt, a@uam bibunt. 3R. 4eli @ui potuit rerum cognoscere causas. 3S. 6oc volo, sic iubeo, sit pro ratione voluntas LU. !rs longa, vita brevis.

!micus Plato, sed magis amica veritas. ",i-e prieten Platon, dar mai prieten adevarul$ !mor patriae nostra le . "Iubirea patriei este legea noastra$ !lea ?acta est. "9oarta este 0otarataQ =arurile au fost aruncateQ$ Iulius Caesar cand a trecut Rubiconul. !rs longa, vita brevis. "!rta este lunga, viata este scurta$ !sinus asinorum in saecula saeculorum. ",agarul magarilor in secolele secolelor$ !udiatur et altera pars. "9a se asculte si cealalta parte$ !urea mediocritas. "!urita cale de mi?loc$ !uri sacra fames. "4aima sfanta a auruluiQ$ !ut Caesar, aut ni0il "9au Ce1ar, sau nimic$ !varus ipse miseriae causa est suae "!varul este cau1a propriei lui mi1erii$ !ve Caesar morituri te salutantQ "9a traiesti Caesar, cei care se duc la moarte te salutaQ$

.eatus, @ui prodest, @uibus potest. "4ericit este cel care se face util prin a?utorul dat$ .is dat, @ui cito dat. "Cine da rapid, da de doua ori$ .ene diagnoscitur, bene curatur. "Cine da un diagnostic bun, vindeca bine$ .ona diagnosis, bona curatio. ".un diagnostic, bun leac$ .ona valetudo melior est @uam ma imae divitiae. "9anatatea buna este mai valoroasa decat cea mai mare avere$ .onum vinum laetificat cor 0ominis. ":inul bun inveseleste inima omului$ .arba non facit p0ilosop0um. ".arba nu te face filosof$ .eneficium accipere, libertatem est vendere "*aca accepti un favor iti vin1i libertatea$

Carpe diem. "&raieste clipaG Profita de aceasta 1i$ Horatius Cave canem "Pa1este-te de caine$ Cibi condimentum est fames. "4oamea este condiment pentru orice mancare$ Concordia civium murus urbium. "!rmonia dintre cetateni, este 1idul oraselor$ Conditio sine @ua non. "Conditia necesara$ Consuetudinis vis magna est. "4orta obiceiului este mare$ Consuetudo altera natura est. "+biceiul este alta natura$ Contraria contrariis curantur. "+pusii sunt curatiti de catre opo1antii lor$ Contra vim mortis non est medicamen in 0ortis. "-u este medicament impotriva puterii mortii$ Cui bono W "Cine e beneficiarul W$ Cura, ut valeasQ "!i gri?a de tine$

*e gustibus et coloribus, non disputandum. "5usturile si culorile nu se discuta$ *e mortuis ni0il nisi bene. "*espre morti numai de bine$ *ivide et impera. :arianta *ivide ut imperes. "*e1bina si condu$. L

*ocendo discimus. "Invatand pe altii, invatam si noi$ *octus cum libro. "9avant cu cartea$. *ubito, ergo cogitoG cogito ergo sum. ",a indoiesc, deci cugetG cuget, deci e ist$ *ulce et decorum est pro patria mori. "/ste dulce si frumos sa mori pentru patrie$ Horatius. *um spiro, spero. "Cat timp respir, sper$ *ura le , sed le . "Legea e dura, dar e lege$ *ura necessitas. "-ecesitate dura$

<

/ fructu arbor cognoscitur. "!rborele se cunoaste dupa fructe$ /dere debes ut vivas, non vivere ut edas. "&rebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti ca sa mananci$ /go sum @ui sum. "/u sunt cel ce sunt$ /rgo bibamusQ "*eci, sa bemQ$ /rrare 0umanum est sed perseverare diabolicum. "! gresi e omenesc, dar a persevera ]in greseli^ este diabolic$ /st modus in rebus. "/ste o masura in fiecare lucru$ sau - mai complet - "-u este bine sa depasesti masura fiecarui lucru$. /ra scris pe frontonul templului din *elp0i. &ot acolo era scris si _-osce te ipsumQ_ "Cunoaste-te pe tine insutiQ$ /t in !rcadia ego. "9i eu am trait in !rcadia$ /t si omnes, sed non ego. "C0iar daca toti, eu nu$ /tiam unus capilus 0abet umbram suam "C0iar si un fir de par are umbra sa$ / ni0ilo ni0il. "*in nimic nu se creea1a nimic$ / ceptis e cipiendis. "/ ceptand ce este de e ceptat$ / osibus ultor. "*in mormant se ridica ra1bunatorul$ / perientia docet. "/ perienta te invata$

4amam multi curant pauci conscienciam ",ulti se ingri?esc de faima putini de constiinta$ 4estina lenteQ "5rabeste-te incetQ$ 4iat lu Q "9a se faca luminaQ$ 4lagrante delicto. "In flagrant delict$ 4luctuat nec mergitur. "/ 1guduit dar nu se scufunda ) stema orasului Paris$ 4ortes fortuna ?uvat. sau !udaces fortuna ?uvat. "-orocul il favori1ea1a pe cura?os$

5audeamus igitur "9a ne bucuram, deci$ 5loria victisQ "5lorie victimeiQ$ 9e opune sintagmei :ae :ictis 5rosso modo "In linii mari$ L

5utta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo. "9tropul face o gaura in piatra, nu prin forta, ci prin cadere repetata$

6abemus papamQ "!vem papaQ$ 6abent sua fata libelli. "Cartile isi au destinul lor$ 6annibal ante portas. "6annibal inaintea portilor. "Pierde timpul pe cand dusmanul este de?a aici.$$ 6ic et nunc. "!ici si acum$ 6ic et ubi@ue "!ici si peste tot$ 6ic '0odus, 0ic salta. "!ICI e '0odos, aici sariQ "*emonstrea1a !ICI si !CH, ce ai de demonstrat$$ 6odie mi0i, cras tibi. "!1i pentru mine, maine pentru tine$ 6omo 0omini lupus est. "+mul este un lup pentru om$ 6omo naturaliter animal sociale. "+mul prin natura este animal social$ Aristotel 6omo sum, 0umani ni0il a me alienum puto. "+m sunt, nimic uman nu-mi este strain$

Ignorantia iuris nocet. "Ignoranta ?udetului daunea1a$ Ignorantia legis non e cusat. "Ignoranta legii nu are scu1a$ Ignoti nulla cupido. "-ecunoscutul nu tentea1a$ Ovidiu Incredibile dictu. "Incredibil de 1is$ In 0oc signo vinces. "Cu acest semn vei invinge$ Inter arma silent leges. "In timpul ra1boiului, legile sunt mute$ In vino veritas. "!devarul este in vin$ Is fecit, cui prodest. "4acut de cel care profita de el$ Iunctis "?unctis$ viribus. "Hnirea face forta$ Iurare "?urare$ in verba magistri. "`ura pe cuvintele unui profesor$

Laborare est orare. "Lucrul este ruga$ Laborare omnia vincit. "Lucrul invinge tot$ Lapis p0ilosop0orum. "Piatra filosofilor$

,agister ludi "Invatatorul scolii$ ,anus manum lavat. "+ mana spala pe alta$ ,edicus curat, natura sanat. ",edicul il are-n gri?a, natura il insanatoseste$ ,emento mori. "-u uita ca esti muritorQ$ ,ens sana in corpore sano. ",inte sanatoasa in corp sanatos$ ,odus vivendi ",od de a trai$ ,utatis mutandis "9c0imband ce este de sc0imbat$

-aturalia non sunt turpia "Cele naturale nu sunt rusinoase$ -atura ab0orret a vacuo. "-atura detesta vidul$ -ec 6ercules contra plures. "-u e 6ercule cine lupta cu o droaie$ -emo prop0eta in patria sua. "-imeni nu-i profet in tara sa$ -emo nascitur sapiens. "-imeni nu se naste invatat$ -i0il lacrima citius arescit. "-imic nu usuca mai repede ca o lacrima$ -i0il novi sub sole. "-imic nou sub soare$ -i0il sine deo. "-imic fara *umne1eu$ -i0il sine numini. "-imic fara dorinta$ -omen est omen. "-umele este omul$ -ondum amabam, et amare amabam. "-u am iubit, c0iar daca am invatat sa iubesc$ -on omnia possumus omnes. "-imeni nu poate face orice$ -on sc0olae, sed vitae discimus. "-u invatam de la scoala, ci de la _scoala vietii$ -on solum armis sed libris "-u numai prin forta dar si prin cultura$ -on ut edam vivo, sed ut vivam edo. "-u traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc$ -on vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum. "-u vesmantul il face pe om, ci omul pe vesmant -osce te ipsumQ "Cunoaste-te pe tine insutiQ$ /ra scris pe frontonul templului din *elp0i. &ot acolo era scris si _/st modus in rebus._ -ulla dies sine linea. "-u e 1i fara linie$ -ulla est medicina sine lingua latina. "-u e medicina fara limba latina$ -ulla regula sine e ceptione. "-u e regula fara e ceptie sau / ceptia intareste regula$ -ulla res tam necessaria est @uam medicina. "-imic nu e mai necesar ca medicina$

+biter dicta "In treacat spuse$ +culi plus vident @uam oculus. ",ai multi oc0i vad mai mult decat unul$ +mnes 0omines sibi sanitatem cupiunt, saepe autem omnia, @uae valetudini contraria sunt, faciunt. "&oti oamenii vor sa aibe sanatate, dar des fac totul in contra ei$ +mnia mea mecum porto. "Port dupa mine tot ce e al meu$ +mnia vincit amor. "Iubirea invinge orice$ +mnium artium medicina nobilissima est. ",edicina este cea mai nobila arta$ +ptimum medicamentum @uies est. "Cel mai bun medicament este odi0na$ +ra et labora. "'oaga-te si lucrea1aQ$

Pa melior est @uam iustissimum bellum. "Pacea e mai buna decat cel mai ?ust ra1boi$ Pa vobiscumQ "Pacea cu voiQ$ Per aspera ad astra. "Cu greutate pana la stele. &rebuie sa muncesti mult - si greu - ca sa a?ungi la performanta -"Proverb romanesc) Cu amar se mananca dulcile$$ Per scientiam ad salutem aegroti. "9a vindeci boala prin stiinta$ I

Persona "non$ grata. "Persoana "ne$agreata$ Pia mater ",ama iubitoare$ Plenus venter non studet libenter. "+ burta plina nu iubeste studiul$ Plures crapula @uam gladius perdidit. ".etia ia mai multe vieti ca spada$ Post cenam non stare sed mille passus meare. "9a nu stai dupa cina, ci sa mergi pe ?os o mila$. Post mortem. "*upa moarte$ Post 0oc non est propter 0oc. "*upa asta, nu e din cau1a asta$ Praesente medico ni0il nocet. "Cand doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau$ Praevenire melius est @uam praeveniri. "! preveni e mai usor decat a trata$ Primum non nocere. "La inceput, nu dauna$ Primum vivere et deinde p0ilosop0ari. ",ai intai a trai si pe urma a face filosofie$ Prosit "9a fie de bine$

8ui rogat, non errat. "Cine roaga, nu greseste sau Incercarea moarte n-are$ 8ui scribit, bis legit. "Cine scrie, citeste de doua ori$ 8ui tacet, consentire videtur. "Cine tace e de-acord$ 8uid@uid agis, prudenter agas, et respice finemQ "+rice ai face, fa cu prudenta, fara sa-ti tai respiratia la sfarsit$ 8uid@uid discis, tibi discis. "+rice ai invata, inveti pentru tine$ 8uod erat demonstrandum. "Ceea ce era de demonstrat$ 8uod licet Iovis, non licet bovis. "Ceea ce-i este permis lui `upiter nu-i este permis si unui bou$ 8uod medicina aliis, aliis est acre venenum. ",edicamentul unuia, este veninul altuia$ 8uod scripsi, scripsiQ "Ceea ce am scris, am scrisQ$ 8uot capita, tot sententiae. "!tatea pareri, cate capete$

>

'epetitio mater studiorum est. "'epetitia este mama invataturii$ 'idendo castigat mores. "'a1and infrane1i moravurile$

9aepe morborum gravium e itus incerti sunt. "*es, soarta persoanelor grav bolnave este necunoscuta$ 9alus aegroti suprema le . "9anatatea pacientului, lege suprema$ 9emper idem. ",ereu acelasi$ 9ic transit gloria mundi. "!sa trece gloria lumii$ 4ormula folosita in trecut la investirea unui nou papa. 9imilia similibus curantur. "!semanarea vindeca asemanarea$ 9ine die "4ara termen preci1at$ 9ine ira et studio. "4ara ura si partinire$ I

9ine labore non erit panis in ore. "4ara munca nu mananci paine$ 9ine @ua non. "4ara de care nu se poate$ 9i tacuisses, p0ilosop0us mansisses. "*aca taceai, filosof ramaneai$ 9i vis pacem, para bellum. "*aca vrei pace, pregateste-te pentru ra1boi$ 9i vis pacem, para iustitiam. "*aca vrei pace, pregateste ?udetul$ 9ui generis. "In felul sau$ 9ummum ?us, summa in?uria. ",ai multa lege, mai putina ?ustitie$

"

&arde venientibus ossa. "Pentru cei care vin tar1iu, oase sau Pentru cei care intar1ie, oase$ &empora mutantur et nos mutamur in illis. "&impurile se sc0imba, si noi in ele$ &res faciunt collegium. "&rei se fac colegi$

Hbi bene ibi patria. "Hnde-i bine, acolo este patria mea$ Hbi concordia, ibi victoria. "Hnde este armonie, este si victorie$ Hbi tu 5aius, ibi ego 5aia. "Hnde esti tu 5aius, acolo voi fi eu, 5aia G formula de fidelitate 1isa de sotii romani dupa casatorie$ Hna 0irundo non facit ver. "Cu o randunica nu se face primavara$ Hnum castigabis, centum emendabis. "*aca reprimi o greseala, corecte1i o suta$ Hsus magister est optimus. "4olosirea profesorilor este cea mai buna$ Ht ameris, amabilis esto. "4ii amabil, iubit vei fi$ Ht sis nocte levis, sit cena brevis "*aca vrei sa dormi bine, mananca devreme$

:ae victisQ ":ai de cei invinsiQ$ :ade mecum ":ino cu mine$ :eni, vidi, vici "am venit, am va1ut, am invins$ Iulius Caesar :erba docent, e empla tra0unt. ":orbele predau, e emplele g0idea1a$ :erba volant, scripta manent. ":orbele 1boara, scrisul ramane$ :eritas odium paret. "!devarul seamana ura$ :incit omnia veritas. "!devarul invinge totul$ :o populi, vo dei. ":ocea poporului, vocea 1eilor$

+I. +ocabular
+4CA;A=A> =A"I.(>4MA.

A a, ab prep. T abl # de, de la C civis, is # cetean cognomen, inis n.T # cognomen, porecla, supranume 4 filia, ae f. # fiic filius, ii m. # fiu I imperator, oris m # conductor, cap, sef, comandant suprem al armatei, general, imprat , mater, tris f. # mam nomen, ninis, n. # nume P praenomen, inis n.# prenume ' 'omanus, a, um "ad?.$ # roman 9 soror, oris f. #sor H u or, oris, f. # soie 1. dico, ere, di i, dictum# a 1ice autem # insa, dar et# si parabola, ae# parabola, pilda ad#laT!c ille, illa, illud#acela"pron. demonstrativ$ @uoniam#dupa ce, pt ca, despre oportet#se cuvine semper#intotdeauna oro, orare, oravi,, oratum#a se ruga non# nu deficio, ere, feci, fectum# a renunta, a parasi, a inceta 2. iude , iudicis# ?udecator erat"de la a fiG sum, esse, fui$ @uidam, @uaedam, @uoddam#un oarecare, anumit, cineva civitas, tis#cetate, oras @uis, @uae, @uod# care *eus, *ei# 1eu timeo, ere, ui#a se teme, a-i fi frica 0omo, inis#om vereor, vereri, veritus sum#a respecta, a cinsti, a se rusina 3 viduva, ae# vaduva venio, ire, veni, ventum# a veni is, ea, id# acela, el I

vindico, are, avi, atum# a pedepsi, ra1buna, a face dreptate adeversarius, ii# adversar, potrivnic, dusman L. nole, nolle, nolui# a nu voi per#timp de, in timpul, multus"3$#mult tempus, i#timp post#dupa, dupa aceea, apoi, intra#in, inauntru se#sine, el si#daca nec#nici revereor, eri, veritus sum#a se sfii, a se teme, a respecta I.tamen#totusi @uia#pentru ca molestus"3$#suparator, neplacut, plictisitor, greu de suportat mi0i#pt mine, mie 0ic, 0aec, 0oc#aceasta vindico"I$#a ra1buna, a elibera, a scapa, a face dreptate ne# ca sa nu suggillo"I$# a defaima, a supara, a-si bate ?oc