1. Scurt istoric despre ftiziologie. Tuberculoza c a boala infectioasa si sociala .

Tuberculoza este o boal infecto-contagioas de lung durat cu afectarea intregului organism, cu o localizare preponderent pulmonar. Cunoscut din antichitate, tuberculoza este atestat pe scheletele mumiilor faraonilor egipteni cu 3000 ani inaintea erei noastre. Cunotinele despre tuberculoz sunt legate de descrierile clinice ale lui Hipocrate, Avicenna, Galen. Hipocrate a descries formele avansate de tuberculoz care se manifestau prin febr, inapeten, scdere ponderal, transpiraii nocturne, astenizare. Boala a fost numit "ftizie", de la cuvantul grec "phthizis", ceea ceinseamn topire, slbire somatic. Aceast etap empiric a durat pan in secolul X1X, cand ainceput s se dezvolte etapa anatomo -morfologic. Primii savani care au descris unitateamorfologic a rocesului tuberculos au fost savanii francezi Bayle i Laennec (17811826) care aunumit-o "tuberculum" in limba latin, fapt ce a dat numirea bolii - tuberculoza. Netiind c tuberculoza este o boal infecioas ambii savani nu s-au protejat i au a decedat din cauza acesteimaladii. Laennec a mai descoperit tetoscopul i metoda de auscultaie in medicin. In a. 1865medicul militar francez J.Villemin demonstreaz experimental pe animale caracterul infecios al tuberculozei i pericolul contagios al bolnavilor. Ins cea mai mare scoperire avea s fie efectuatde ctre savantul german Robert Koch a agentului patogen al tuberculozei la 24 martie 1882, care apus baz etapei bacteriologice in dezvoltarea cunotinelor despre aceast boal. In a. 1890 R. Koch propune omenirii uberculina i pune baza dezvoltrii etapei alergologice in diagnosticarea tuberculozei. In a. 1895 savantul german Conrad Rhoentgen descoper razele "X", iar metoda radiologic devine important in depistarea precoce a bolnavilor de tuberculoz. Folosind tuberculina lui R. Koch savantul Von K.Pirquet (Viena) propune proba tuberculinic cutanat, iar in anul 1908Charles Mantoux-proba tuberculinic intradermal, care este folosit i astzi in diagnosticarea tuberculozei la copii. Pe parcursul a 13 ani 2 savani francezi (A.Calmette i G.Guerin) efectueaz treceri succesive pe medii de cultur (251) cartofi glicerinai i bil de bou tipul bovin de micobacterii i in a. 1921 au adus la cunotina omenirii crearea unui vaccin viu atenuat pentru vaccinarea contra tuberculozei. Cauzele epidemiei tuberculozei Probleme politice si socioeconomice : somajul, malnutritia, saracia, etilismul, vagabondajul, migratia, conditiile din inchisori, conflictele armate, refugiati, cresterea nivelului criminalitatii, utilizarea drogurilor. Carentele sistemului sanitar. Factorii epidemiologici care contribuie la infectarea populatiei: incidenta mare a cazurilor, durata expunerii la infectie, numar de contacti susceptibili pe unitate de timp expusi la infectie. 2. Agentul patogen al tuberculozei . Mycohacterium tuberculosis a fost descoperit de ctre Robert Koch ca agent etiologic al tuberculozei in 1882 Termenul"M.tuberculosis complex" include 4 specii ale genului Mycobacterium i anume M.tuberculosis hominis, M.bovis, M.africanum i M.microti. M.tuberculosis hominis este factorul etiologic preponderent al tuberculozei la oameni. M.bovis poate declana tuberculoza la bovine i specia uman. Alte dou specii, M.africanum, un microorganism considerat a fi un intermediar intre M.tuberculosis hominis i M.bovis i care are o circulaie restrans in Africa i M.microti, un patogen pentru roztoare, sunt strans legate de primele prin caracteristici biologice i omologie ADN. Micobacteriile, privite la microscop, sunt colorate uniform, uneori prezint granulaii. Bacilii sunt dispui sub form de agregate sau imperecheai caracteristic in unghi. Pentru colorarea lor sunt utilizate metode speciale care s favorizeze ptrunderea coloranilor prin peretele bacterian. Odat ptruns, colorantul este greu indeprtat, chiar utilizand un amestec de alcooli i acizi. Aceast proprietate, numit acido-alcoolo-rezisten, st la baza depistrii microscopice a micobacteriilor in sput. O proprietate distinct a micobacteriilor este coninutul bogat in lipide al peretelui cellular (apr. 60%), ceea ce ii confer hidrofobie. Acizii micolici sunt acizi grai ramificai. Datorit bogiei in lipide, micobacteriile sunt inaccesibile ac substanelor hidrosolubile i aciunii unor enzime proteolitice, avand o rezisten mare de acizi, eteri, aceton. in schimb sunt sensibile la aciunea substanelor cu bipolari hidro- i liofil, de tipul detergenilor. M.tuberculosis are colonii "R", conopidifoi in care indivizii bacterieni sunt compactai paralel intre ei, descriind nite formaiur nuoase, denumite corzi. M.tuberculosis poate fi deosebit de celelalte micobacterii prin cateva trsturi sf ficei: crete lent, este nepigmentat, produce niacin, reduce nitraii, produce catatermosensibil in cantiti relativ mici i, in mod obinuit, este sensibil la izoniazida. Penile rezistente la izonizid nu produc catalaz. M.tuberculosis este natural rezistent la multe antibiotice, ceea ce face dificil tratamentul tuberculozei. Rezistena este cauzat in primul rand de hidrofobia crescut a peretelui bacterian care acioneaz astfel ca o barier impermeabil. In plus, exist i determii de rezisten codificai genetic. Acetia codific enzime hidrolitice sau modificatoar antibiotice cum sunt (3-lactamazele i aminoglicozid-acil transferazele i multe sistem eflux ale antibioticelor.

3. Patogenia tuberculozei. Anatomia pat ologica a tuberculozei . Modificrile morfopatologice i imunologice in cadrul tuberculozei pulmonare au un caracter diferit - reacii inflamatorii nespecifice, specifice i paraspecifice. Infecia cu M.tuberculosis reprezint un model clasic de infecie cu un patogen intra- celular fa de care organismul se protejeaz, elaborand un rspuns mediat celular. Este vorba despre un rspuns al limfocitelor T orientat impotriva macrofagelor incrcate cu agentul patogen. Echilibrul dintre activitatea bacterian a macrofagului i virulena bacilului este probabil corelat cu existena peretelui celular bogat in lipide i a capsulei sale glicolipidice, care confer rezisten la aciunea complementului i a radicalilor liberi ai fagocitelor.'La stadiul iniial al interaciunii bacteriemacrofag" are loc limitarea multiplicrii bacilare prin producia de enzime proteolitice i citochine. Dac bacilii se multiplic, creterea lor determin rapid distrugerea macrofagului care se lezeaz. Monocitele neactivate, atrase din curentul sanguin ia locul respectiv de ctre factorii chemotactici diveri, fagociteaz bacilii eliberai din macrofagele lezate. Aceste stadii iniiale ale infeciei sunt de obicei asimptomatice. La a 6-8 sptman de la infecie se dezvolt 2 reacii suplimentare ale gazdei la aciunea M.tuberculosis: o reacie de distrugere tisular i o reacie de activare a macrofagelor. Reacia de distrugere tisular este rezultatul unei reacii de hipersensibilitate de tip intarziat la antigenul baciiar, care distruge macrofagele neactivate ce conin bacili in diviziune. Reacia de activare a macrofagelor este un fenomen celular mediat ce determin activarea macrofagelor capabile s distrug i s fagociteze bacilii tuberculoi. Ambele reacii pot inhiba creterea micobacteriilor, intre ele existand un echilibru care determin fo de tuberculoz ce se va instala ulterior. Tabloul morfologic al inflamaiei tuberculoase const din 3 tipuri: I tip de reacii au la baza lor hipersensibilitatea de tip intarziat i se caracterizeaz prin reacii inflamatorii productive; al II tip - exudativ-necrotice, ca rezultat al reaciilor imune; al III tip mixt. Formarea granulomului reprezint un mecanism de protecie al organismi infecia cu bacterii facultativ intracelulare, rolul su fiind de limitare a replicrii i de localizare a procesului infecios. Aceste deziderate sunt realizate prin: Activarea macrofagelor, celule care au capacitatea de a inhiba creterea incapsularea leziunii prin fibroz i calcificare; Procese de necroz care duc la reducere a nutrienilor i a aportului de oxigen. Totui, in cele mai multe cazuri, reaciile imune de la nivelul leziunii granular reuesc eradicarea agenilor patogeni care vor supravieui in stare de laten teria persistent in focar i mecanismele de aprare a le gazdei se stabilete i labil, care poate fi meninut perioade indelungate de timp. 4. Imunitatea si alergia in tuberculoza . Reaciile imune de interaciune i sensibilizare a macrofagelor i T-limfocitelor activate i acumularea lor pan la dezvoltarea sfaritului logic (formarea granulomului) contribuie la dezvoltarea unor reacii in diferite organe, numite de A.Strucov paraspecifice. Ele au o origine toxico-alergic, polimorf, de tip mononuclear. A.Strucov descrie 5 tipuri de reacii paraspecifice: reacie macrofagal difuz, reacie macrofagal nodular, infiltratie limfo-histiocitar, vasculite nespecifice, necroze fibrinoide. Aceste reacii se dezvolt in diferite organe i esuturi, provocand un polimorfism clinic in form de "mti" ale tuberculozei. Primele 3 tipuri de reacii se intalnesc mai des. Reacie macrofagal difuz - o acumulare de celule macrofagale extins in capsulele i interstiiu! multor organe interne, in foiele seroase, miocard, etc. Aceast reacie manifest o hiperergie a organismului i o stare neechilibrat a imunitii celulare. Reacie macrofagal nodular - localizarea preponderent este in miocard cu formarea granulomelor macrofagallimfocitare in jurul vaselor sangvine asemntoare cu cele reumatice. Infiltraie limfo-histiocitar, care se atest in capsul i stroma organelor (plmani, miocard, epicard, renichi, ficat etc.). In rezultatul acestor reacii apar miocardite, nefrite, hepatite interstiiale. Vasculitele nespecifice implic in proces vasele sanguine ale microcirculaiei i se manifest prin infiltraii iimfoide perivasculare de tip coronarit etc. Necroze fibrinoide se dezvolt atat in focarele de inflamaie specific, cat i in afara lor, se pot localiza in vasele sanguine, in peretele alveolar i in interstiiu, deseori sunt insoite de formarea trombelor. Aceste reacii paraspecifice fiind morphologic nespecifice au la baza lor etiologia tuberculoas. Multitudinea modificrilor paraspecifice i a reaciilor celulare sunt rezultatul proceselor imunologice. Aceste reacii constau in pronunarea strii alergice a organismului caracteristice tuberculozei primare la copii i adolesceni i tuberculozei diseminate i au un caracter hiperergie. Dup caracterul reaciilor celulare primele 3 tipuri reprezint o reacie de hipersensibilitate de tip intarziat, al 4-lea - de tip imediat, iar al 5-lea - de tip mixt.

5. Epidemiologia tuberculozei. Indicii epidemiologici ai tuberculozei in lume si in tara . Tuberculoza rmane i in prezent o problema major de sntate public, fiind o boal cu o morbiditate i o letalitate ridicat. Suferinele pricinuite populaiei planetei de ctre M.tuberculosissunt extrem de mari. Ele depesc suma daunelor provocate de toate celelalte bacterii, luate impreun. Cauzele inrutirii situaiei epidemiologice in lume sunt urmtoarele: 1. Cretereasemnificativ a incidenei n ultimii ani este cauzat i de infecia cu virusul imunodeficieneiumane (HIV)/SI DA care scade capacitatea de aprare a organismului i amplific de aproximativ 30 de ori riscul imbolnvirii in urma contactului cu Mycobacterium tuberculosis. 2.Stareaeconomic precar a rii la momentul actual. Rolul factorilor sociali (malac social) indezvoltarea tuberculozei este primordial. 95% din cazurile de tuberculoz sl depistate in rile cu oeconomie slab dezvoltat. in Europa incidena tuberculozei es mai mic in regiunea de Vest, apoi incea Central i are un nivel inalt in Europa de Est. 3.Rspndirea rezistenei la M.tuberculosis a preparatelor antituberculoase. 4.Migraia populaiei. Creterea tuberculozei in rile economicdezvoltate are loc d contul populaiei migrante. incepand cu a. 1980 migra ia a atins un nivelconsiderabil. Evoluia tuberculozei in Republica Moldova a cptat un caracter epidemic in perioacanilor 1990 ai secolului trecut. Odat cu implementarea PNCT bazat pe strategia DOTS,incepandcu a.2001 s-a imbuntit depistarea cazurilor de tuberculoz infecioas i ar. in aceast perioad rata de depistare a pacienilor TB infecioi a crescut de la 21' in 2001 pan la 65% in 2006. In anul2007 in republic s -au inregistrat 5321 cazuri de tuberculoz cu o morbidital global de 129,3 la100000 populaie (in anul 2006 au fost 5471 bolnavi de tuberculoz Mortalitatea prin tuberculoz continu s se menin la o rat destul de inalt - 830 pacieni decedai de TB, ce constituie 20,2%din numrul total de pacieni notificai in a.2007 pe teritoriul rii. 6. Sursele si caile de infectare cu tuberculoza . Sursa principalde infecie o reprezint bolnavul cu TB pulmonar. Bolnavii cu TB extrarespiratorie activ, fistulizate (urogenitale, ostioarticulare,Animalele bolnave de tuberculoz, care rspandesc infecia prin produsele aliment (lactate) sau in timpul ingrijirii animalelor. Aerogen,transplacentar(hematogen), alimentar,cutanat 7. Metodele paraclinice de examinare a bolnavului de tuberculoza .Diagnosticul microbiologic. Testul tuberculinic. Examenul radiologie. Investigaii clinice de laborator.(mai jos) 8. Tipuri de tuberculina. Utilizarea in practica medicala. Scopurile de folosire a tuberculinei. oldtuberculin", PPD-RT21, PPD-RT23, I CT68, PPD-IC65, PPD-L, IP48 Pasteur. Tuberculina reprezint un extract dincultura micobacterian de tip uman i bovin cu vechime de 6-8 sptmni, concentrat prin evaporare pn la 1/10 din volumul iniial. -depistarea TBC la copii si adolescentsi -diagnostic diferentsial -aprecierea activitatii procesului tuberculos primar -aprecierea sensibilitatii organi la tuberculina -aprecierea procentului populatiei infectate -alegerea contingentului care necesita vaccinarea BCG -tratament -P. Montoux -p.Koch -p. Pirquet 9. IDR Mantoux cu 2UT: indicatii, metodica, rezultate . Locul introducerii - faa anterioar a treimii de mijloc a antebraului. Tehnica introducerii - dup o dezinfectare in prealabil a tegumentelor cu alcool 70% sau alcool eter, se introduce strict intradermic 0,1 ml (2UT). In momentul inoculrii se formeaz o papul cu aspect de coaj de portocal" cu dimensiuni de 5-6mm, care dispare peste 10 minute. Interpretarea IDR Mantoux 2 UT se efectueaz peste 72 ore, luandu-se in consideraie doar dimensiunile induraiei palpabile(diametrul transversal), care se msoar cu ajutorul unei rigle transparente in milimetri (mm).Negativ: Prezena unui punct doar la locul inoculrii tuberculinei. Prezena hiperemiei. Prezena papulei pan la 4 mm (inclusiv) la cei nevaccinai i pan la 9 mm (inclusiv) la cei vaccinai. Pozitiv: Prezena papulei de la 5 mm la nevaccinai i de la 10 mm la cei vaccinai, respectiv pan la 16 mm (inclusiv) la copii i pan la 20 mm (inclusiv) la maturi. Hipereraic: Diametrul papulei - 17 mm i mai mare la copii i adolesceni; 21 mm i mai mare la maturi. Reacia veziculonecrotic. Limfangit i/sau adenopatie regional. IDR Mantoux 2 UT pozitiv, aprut pentru prima dat in urma primoinfeciei tube loase, se numete viraj tuberculinic.

10. Diagnosticul bacterioscopic a materialelor patologice la BAAR . Metoda microscopic permite detectarea micobacteriilor in prezena a mai mult de 5 000 - 10 000 de corpi microbieni intr-un ml de material. Aceast cantitate de micobacterii se conine in sputa bolnavilor cu fc avansate in progresie, pe cand in stadiul iniial al maladiei, in lipsa destruciei esutului pulmonar,, cantil micobacteriilor eliminat de bolnav este sub limita de detectare prinmetoda microscopic. Astfel, la majoritatea bolnavilor care elimin o cantitate neinsemnat demicobacterii screning-ul primar menionat mai sus este insuficient pentru depistarea procesului tuberculos i trebuie suplimentat cu metode mai sensibile.In afar de aceasta, detectarea microscopic a micobacteriilor acidorezistente nu permite tipizarei cobacteriilor in cadrul M.tuberculosis complex, precum i diferenierea de micobacteriile nontuberculi - agenii patogeni ai micobacteriozelor i micobacteriile saprofite care nu afecteaz omul i animale i, urmare, nu permit determinarea exact a etiologiei procesului. Rezultat 0BAAR/100 cimpuri negativ, 1-9BAAR/100 cimpuri pozitiv, 10-99BAAR/100 cimpuri +, 1-9BAAR in c/m ++, >10BAAR in c/m +++ 11. Diagnosticul bacteriologic a materialelor patologice la BAAR . scopul: diagnosticului diferenial al tuberculozei; testrii sensibilitii agentului patogen la preparatele antituberculoase; confirmrii exacte a naturii tuberculoase a maladiei; determinrii apartenenei taxonomice a agentului patogen. Izolarea micobacteriilor tuberculozei are particularitile sale. Ele constau in multiplicarea excesi lent a micobacteriilor timpul de divizare a celulei microbiene constituie 1820 ore. Aceasta necesit termen indelungat de incubaie pentru a obine creterea vizibil a coloniilor. Termenul indelungat de baie dicteaz necesitatea respectrii unui ir de reguli pentru a pstra viabilitatea celulelor i propriet de cretere a mediului nutritiv. Avantajele principale in aplicarea culturii: Metoda de cultivare este cu mult mai sensibil decat microscopia Permite izolarea culturii pure de micobacterii Permite diferenierea tipului de micobacterii Permite tipizarea micobacteriilor in cadrul M.tuberculosis complex Permite determinarea exact a etiologiei procesului specific Testarea sensibilitii agentului patogen izolat la preparatele specifice. Interpretarea rezultatelor: 0colonii negativ, 1-20colonii 1+, 21-100colonii 2+, >100colonii 3+. 12. Sindroamele radiologice in tuberculoza . Opacitati lineare si reticulare diseminare hematogena tuberculoasa; Opacitati micronodulare tuberculoza pulmonara miliara; opacitati pulmonare nodulare tuberculoza nodulara; opacitati macronodulare multiple tuberculoza pulmonara; opacitati rotunde solitare tuberculomul; opacitati pulmonare intinse tuberculoza pulmonara infiltrativa; hipertransparente pulmonare circumscrise caverna tuberculoasa; hipertransparente pulmonare difuze; modificarile din regiunea hilului tuberculoza ganglionilor limfatici intratoracici. 13. Tuberculoza primara. Primoinfectia tuberculoasa latenta . Tuberculoza primar cuprinde totalitatea manifestrilor biologice, imunt gice, morfologice, funcionale i clinice, determinate de primul contact al unui organ uman cu infecia tuberculoas. Tuberculoza care apare in urma infeciei, la persoanele neinfectate anterior, este nu t tuberculoz primar. Primoinfecia tuberculoas (latent, ocult) urmeaz dup pri contact de scurt durat al copilului i ptrunderea in organism a unui numr mic de m bacterii. Aproximativ 90% din persoanele infectate rman in stadiul de infecie tubercul s latent, numai 10% din persoanele infectate vor face tuberculoza-boal in urmtorii Perioada dintre momentul ptrunderii micobacteriilor in organism i pan ia apariia prc tuberculinice pozitive se numete prealergic i dureaz 2-10 sptmani (in mediu 6 sptmani). in aceast perioad se dezvolt hipersensibilitatea de tip intarziat, care pronun prin pozitivarea probei tuberculinice. Ea este asimptomatic. Pentru dezvolte tuberculozei-boal este necesar ptrunderea in organism a unui numr mare de m bacterii virulente, un contact de lung durat i o imunitate deprimat a organismului. 14. Viraj tuberculinic: definitia, semnificatia clinica, t actica medicului . Virajul tuberculinic consta in pozitivarea unei testari care succede uneia cu rezultat negativ si daca nu este consecinta unei vaccinari BCG, traduce o infectie TBC recenta.

15. Clasificarea clinica a tuberculozei. Criterii de formulare a diagnosticului . Tuberculoza aparatului respirator Tuberculoza pulmonar A 15.7 Complexul primar; A 19.0 Tuberculoza pulmonar diseminat (miliar) A 15.0.1.2.3 Tuberculoza pulmonar nodular A 15.0.1.2.3 Tuberculoza pulmonar infiltrativ A 15.0.1.2.3 Tuberculoza pulmonar fibro -cavitar A 15.5Tuberculoza traheo-bronic. Tuberculoza extrapulmonar A 15.6 Pleurezia tuberculoas (empiemul) A 15.4 Tuberculoza ganglionilor limfatici intratoracici A 15.8 Alte forme de tuberculoz a cilor respiratorii. Tuberculoza extrarespiratorie (a altor organe) A 17.0.1.8.9 Tuberculoza sistemului nervos A 19.1 Tuberculoza generalizat (poliserozita miliar cu localizri multiple) A 18.0 Tuberculoza oaselor i articulaiilor A 18.1 Tuberculoza aparatului uro-genital A 18.2 Adenopatia tuberculoas periferic A 18.3 Tuberculoza peritoneului, intestinului, ganglionilor limfatici mezenterici A 18.4 Tuberculoza pielii i esutului celular subcutanat A 18.8 Tuberculoza altor organe precizate 16. Complexul tuberculos primar: patogenie, clinica, diagnostic, diagnostic diferential , tratament. Complicatiile complexului tuberculos primar. Definiia - complexul tuberculos primar este o form a tuberculozei primare la copii i adolesceni cu substratul morfologic - inflamaia specific a esutului pulmonar (afectul im ar),implicarea in proces a cilor limfatice (limfangit) i a ganglionilor limfatici intrato- acici (limfadenit) sau adenopatie. Clinica - debutul poate fi acut sub masca de pneumoniei, bronit, grip; subacut, insidios, inapercept. Tabloul clinic este format din sindromul de intoxicaie i sindromul bronhopulmonar. Obiectiv - simptomeie generale de intoxicaie i locale. Simptome generale de intoxicaie sub dezvoltare fizic, paliditatea pielii, eritem nodos pe gambe, cheratoconjunctivit flicte- lular, mrirea ganglionilor limfatici periferici in 10-12 grupe. Ganglionii limfatici la inceput sunt moi, elastici, mobili, indolori, apoi devin duri. Ganglionii limfatici periferici se mresc 3an la gradul III inclusiv. Mrimea ganglionilor limfatici periferici de gradul IV - VI este ca- acteristic pentru tuberculoza ganglionilor limfatici periferici i se pronun intr-un grup. Analiza sangelui: anemie hipocrom, leucocitoz moderat cu deviere spre stane aneozinofilie, limfocitopenie, VSH accelerat. Microscopia sputei la BAAR - pozitiv n 10-15%.Probele tuberculinice - proba Mantoux in majoritatea cazurilor este hiperergic coincide cu un viraj tuberculinic. Radiologie - se manifest prin 4 stadii: stadiul pneumonic, de resorbtie, de organizare, de petrificare. Complicaiile: extinderea procesului inflamator, compresia gangliobronic cu formarea atelectaziei, formarea cavernei primare care la rindul su se poate complica cu hemoptizie, pneumotorax spontan, diseminri bronhogene, caverne gangtiobronice, fistule gangliobronice, pleurezie sero fibrinoas. Diagnosticul diferenial se efectueaz in cazul tumorilor benigne i maligne, pneumoniile nespecifice. 17. Tuberculoza ganglionilor limfatici intratoracici: patogenie, clinica, di agnostic, tratament . Diagnosticul diferential si complicatiile tuberculozei ganglionilor limfatici intratoracici. Definiie - adenopatia este o form primar extrapulmonar cu inflamaie specific a ganglionilor limfatici intratoracici, care se intalnete preponderent la copii i adolesceni. Sunt afectai preponderent ganglionii limfatici conform schemei Suchenicov - Esipov (paratraheali, traheo-bronhiali, de bifurcaie, bronho-pulmonari) i Engel. Frecvena - 70%. Frecvena inalt a adenopatiei fa de complexul tuberculos primar depinde de masivitatea infeciei care ptrunde in organism. Majoritatea savanilor accept in ultimul timp afectarea primar a ganglionilor limfatici, iar modificrile pulmonare ca o rspandire retrograd limfogen. ins o parte din autori confirm c adenopatia tuberculoas se dezvolt cand copilul este imunizat i sursa de infecie este mai mic, iar complexul tuberculos primar se dezvolt atunci cand in organism ptrunde o infecie masiv pe cale aerogen. Particularitile patogeniei - infecia ptrunde aerogen in cile respiratorii, se implementeaz la nivelul inelului limfatic Pirogov (amigdale, faringe), apoi este reinut in ganglionii limfatici intratoracici prin cile limfatice descendente. La captarea infeciei de nodulii limfatici contribuie celulele dendritice foliculare. Se dezvolt la copiii din focare de tuberculoz, cu imunitate sczut, care sufer amigdalite, faringite, etc. Aspectul clinic este determinat de forma clinic a adenopatiei: forma infiltrativ, forma pseudotumoral ,adenopatia traheobronic de volum mic. Obiectiv simptomul Filatov se determin la inspecia general cearcne sub ochi, lungi, sprancene stufoase, ochi strlucitori (in intoxicaie tardiv - pronunat). La inspeci tiei toracice, pe partea anterioar a acesteia se observ o dilatare a reelei venoase perii in spaiile inter costale l-ll, uni- sau bilateral (simptom Vidergoffer).

18. Particularitatile generale ale tuberculozei primare la copii si adolescenti . Tuberculoza primar se dezvolt dup primul contact al copilului cu micobacteriile tuberculoz. Se intalnete preponderent la copii i adolesceni; Are loc conversia probei tuberculinice cu apariia virajului tuberculinic; Se dezvolt pe un fon de hipersensibilitate de tip intirziat, de aceea probele tuberci ce sunt hiperergice; Sunt caracteristice reacii paraspecifice - eritemul nodos, cerato-conjunctivit flictenular, sindromul poliarticular (reumatismul Ponse), poliserozite; in procesul patologic este implicat sistemul limfatic, tuberculoza primar fiind o infe limfotrop; Poate avea o evoluie grav la copiii mici, pan la virsta de 3 ani, cu complicaii se (diseminri hematogene, meningit tuberculoas) care poate finaliza cu deces; La majoritatea copiilor evolueaz benign cu vindecare spontan, chiar in lipsa tratamentului;Se inregistreaz multirezistena primar a micobacteriilor de tuberculoz fa de preparatele antituberculoase. 19. Meningita tuberculoasa: patogenie, clinica, diagnostic, diagnostic diferential, tratament . Caracteristica lichidului cefalorahidian in meningita tuberculoasa. Forma meningeal in care manifestrile clinice se aseamn cu meningita: temperatura inalta cefalee, vom. In forma meningeal a tuberculozei miliare semnele meningiene sunt mai puin pronunate decat in meningita tuberculoas redoarea cefei, simptomul Kerning slab pozitiv. In lichidul cefalorahidian presiunea crete nesemnificativ( 70 picturi norma 60 - picturi), se majoreaz puin coninutul de proteine, celule - 20-25 in cm2 (norma pana 10 celule), fara culoare, glucoza/clorurile norma, reactia Pandi negativa. 20. Pleurezia tuberculoasa: patogenie, clinica, diagnostic, tratament . Pleurezia tuberculoas este o complicaie a tuberculozei primare, cat i a celei secundare. Este o form a tuberculozei extrapulmonare. in structura formelor clinice ale tuberculozei frecvena pleureziei este de 10-12%. Se intalnete mai des la copiii cu varsta de peste 6-7 ani, adolesceni i aduli tineri. Pleureziile tuberculoase la varsta de pan la 40 ani ocup aproximativ 70% din toate pleureziile. In patogenia pleureziei infecia endogen este prioritar i se situeaz in ganglionii limfatici intratoracici sau in parenchimul pulmonar. Rolul declanator in imbolnvire il are scderea imunitii celulare, hipersensibilizarea pleurei in urma unor infecii asociate, a traumei etc. in perioada infeciei primare, in urma reaciei de hipersensibilizare de tip intarziat se dezvolt mai frecvent pleureziile alergice (paraspecifice) fr substrat specific in foiele pleurale; in tuberculoza diseminat sau secundar de tip nodular i infiltrativ se poate dezvolta tuberculoza pleurei. Cile de ptrundere a infeciei in aceste cazuri sunt hematogene, limfogene i per (perifocale) cu substrat morfologic specific local. Tabloul clinic depinde de forma pleureziei care poate fi fibrinoas i exudativ. In pleurezia fibrinoas tabloul clinic este srac, cu puine semne de intoxicaie, cu dureri locale la inspir. La auscultaie se pot auzi frecturi pleurale. Radiologie sunt posibile depuneri pleurale. Tabloul clinic al pleureziei exudative este pronunat. in pleureziile alergice debutul este acut, in pleurezia tuberculoas propriu zis,dup o perioad latent cu sindro m de intoxicaie se instaleaz o febr pan la 38-39C, dureri in cutia toracic la inceputul acumulrii exudatului, dispnee care se agraveaz in dinamic. Datele obiective locale nu se deosebesc de alte pleurezii exudative: rmanerea in urm in actul de respiraie al prii afectate, freamtul vocal nu se transmite, la percuie se atest o matitate cu prezena liniei Damuaso, a triunghiurilor Groco-Raufus i Garleande. La inceputul acumulrii lichidului i in perioada de resorbie se ascult frotaiile pleurale. in perioada de acumulare masiv a lichidului respiraia lipsete. Puncia pleural scoate in eviden un exudat de caracter seros, mai rar hemoragie i purulent (in caz de empiem pleural). Exudatul este serocitrin, cu o densitate de 1015-1025, cantitatea de proteine 3-6g/l, in 90-95 % de cazuri predomin limfocitele, iar glucoza este sczut. Reacia Rivalt este pozitiv. BAAR in lichidul pleural se apreciaz in 2-3% cazuri, preponderent prin cultur. Pentru pleurezia tuberculoas sunt caracteristice: varsta tanr, contact cu bolnavi de tuberculoz sau care suport la moment o form de tuberculoz pulmonar sau extrares piratorie, debutul lent al bolii, predominarea limfocitelor in lichidului pleural, prezena BAAR in lichid, caracterul specific al modificrilor morfologice la biopsie (granulomul tuberculos). Lichidul se reabsorbe lent, formand depuneri pleurale mari, cu tendin spre inchistare. in diagnosticul diferenial un rol important il are biopsia pleurei prin toracoscopie.

21. Tuberculoza pulmonara diseminata: patogenie, clinica, diagnostic, tratament , semnificatia epidemiologica. Definiia - tuberculoza pulmonar diseminat este o complicaie a tuberculozei primare la copii i adolesceni i secundar la aduli, substratul morfologic al creia sunt leziunile nodulare cu d =2 mm (forma miliar)i de diferite mrimi (formele subacut i cronic) situate simetric pe toate ariile pulmonare cu rspandirea infeciei pe cile hematogene, limfogene i bronhogene. Particularitile patogeniei - rolul principal in dezvoltarea tuberculozei diseminate il are infecia endogen. Una din condiiile obligatorii ale patogeniei este hipersensibilitatea oganismului i scderea rezistenei acestuia sub influena diferitor factori patogeni externi i interni: superinfecia exogen, subalimentaia, surmenajul psihic i fizic, migraia, detenia, alcoolismul cronic, narcomania, HIV infecia, gripa etc. Reactivarea micobacteriilor de tuberculoz in ganglionii limfatici intratoracici are loc in timpul implicrii lor intr-un proces nespecific cu mrirea permeabilitii vaselor, decaicinarea ganglionului, dezvoltarea limfangitei din jur i ptrunderea infeciei in sistemul limfatic - duetul toracic, vena cav superioar, inima dreapt, circuitul mic, afectarea capilarelor cu formarea de-a lungul lor a multiplelor leziuni nodulare de mrimea boabelor de mei (d = 2 mm), forma miliar sau la nivelul anastomozelor arterio - venoase (formele subacut i cronic). Clinic - tabloul clinic depinde de forma tuberculozei diseminate. Deosebim urmtoarele forme clinice: forma acutisim (sepsisul tuberculos sau tifobaciloza Landuzi), tuberculoza diseminat acut sau miliar, tuberculoza diseminat subacut, tuberculoza diseminat cronic. 22. Tuberculoza miliara: patogenie, clinica, diagnostic, tratament, semnificatia epidemiologica. Tuberculoza miliar acut - debutul este acut cu febra pan la 38 - 39C i are diverse manifestri clinice in dependen de subforme: 1. tifoid, 2. meningeal, 3. pulmonar. Forma tifoid seamn cu febra tifoid (tifosul abdominal). Forma pulmonar predomin simptomele pulmonare - tuea, dispneea. La percuie timpanit, respiraia aspr, crepitaii. Tabloul radiologie: plmanul prezint in primele zile doar un desen pulmonar accentuat, pentru ca mai apoi s apar nodulii pulmonari punctiformi sau miliari, la inceput mai mici i mai rari, cu intensitate mic, contur ters pentru ca intr-un timp scurt s devin de o intesitate costal, bine conturai, situai pe intreaga arie pulmonar bilateral, simetric, armonic in oglind". 23. Tuberculoza pulmonara infiltrativa: patogenie, clinica, diagnostic, tratament , semnificatia epidemiologica. Definiia - tuberculoza pulmonar infiltrativ este o form a tuberculozei pulmonare secundare cu substratul morfologic in form de leziune nodular cu necroza in centru i zona perifocal din jur mai mare de 1 cm situate mai frecvent in segmentele posterioare ale plmanilor ( S1, S2, S6, S10). Particularitile patogeniei - rolul principal in dezvoltarea tuberculozei infiltrative ii revine infeciei endogene care este situat in ganglionii limfatici intratoracici sau in sechelele posttuberculoase in plmani (nodulii Simon, Ashoff - Puhl etc). in sechelele posttu- berculoase primare (pulmonare, ganglionare, extrarespiratorii) persist micobacterii de tip L", dormante care sunt aprate de aciunea imunitii celulare. in cazul scderii imunitii locale poate avea loc reversia L-formelor micobacteriilor cu reactivarea procesului. Suprapunerea infeciei exogene contribuie suplimentar la reactivarea focarelor vechi prin dezvoltarea hipersensibilitii de tip intarziat. A. Abricosov ii atribuie infeciei exogene un rol decisiv odat cu apariia infiltratelor in segmentele intacte ale plmanului. Ravici - erba a explicat c in plmani, in urma tuberculozei primare rman zone de hipersensibilizare, unde in caz de scdere a imunitii se dezvolt procese infiltrative cu predominarea inflamaiei de caracter exudativ necrotic. Un rol important in dezvoltarea acestei forme il are scderea imunitii generale i celulare. De aceea se intalnete mai frecvent la bolnavii cu factori medico-biologici severi (diabet zaharat, tratament cu imunodepresani, alcoolism cronic, HIV - infectai etc), i/sau condiii sociale nesatisfctoare. Aspectul clinic. Debutul bolii depinde de extinderea procesului. in infiltratele limitate debutul este

insidios cu astenie nepronunat, pofta de mancare sczut, subfebrilitate sau chiar asimptomatic. Debutul subacut se intalnete la formele cu extindere medie i cu forme extinse de tuberculoz. La aceti pacieni clinica evolueaz sub diferite forme pseudogripal, pseu- dopneumonic, pseudobronitic, hemoptoic. in aceste cazuri,cu excepia sindromului de intoxicaie (astenie general, transpiraii nocturne, febr) va fi pronunat i sindromul bronho-pulmonar (junghi toracic, tuse cu expectoraii mucopurulente, dispnee, hemoptizie). Rezultatele examenului fizic depind iari de extinderea i caracterul infiltratului. in infiltratele limitate datele obiective lipsesc sau sunt neinsemnate. in infiltratele cu extindere medie se scot in eviden urmtoarele semne: la inspecie -raminerea in urma a prii afectate a cutiei toracice in actul de respiraie; la palpaie - rigiditatea muchilor centurii scapulare (simptomul Vorobiov Pottenger); la percuie - submatitate; la auscultaie - respiraie diminuat, raluri umede in" zonele de alarm " (spaiu suprascapular, supra i sub- clavicular). in formele infiltrative extinse - respiraie tubar. Manifestrile clinice depind de forma infiltratului. Clinico-radiologic deosebim urmtoarele infiltrate: Limitate: bronho-lobular (Graw), infiltratul rotund Assman i ovalar - Redeker . Cu extindere medie:infiltratul nebulos (Rubintein), periscisurit, lobita si pneumonie cazeoas. 24. Tuberculoza pulmonara infiltrativa; patogenie, clinica, diagnostic, tratament, semnificatia epidemiol ogica . Definitia - tuberculoza pulmonara infiltrativa este o forma a tuberculozei pulmonare secundare cu substratul morfologic in forma de leziune nodulara cu necroza in centru si zona perifocala din jur mai mare de 1 cm situate mai frecvent in segmentele posterioare ale plaminilor ( S1, S2, S6, S10). Frecventa - este cea mai frecventa forma a tuberculozei pulmonare (70 %). Particularitatile patogeniei - rolul principal in dezvoltarea tuberculozei infiltrative ii revine infectiei endogene care este situata in ganglionii limfatici intratoracici sau in sechelele posttuberculoase in plamini (nodulii Simon, Ashoff - Puhl etc). in sechelele posttuberculoase primare (pulmonare, ganglionare, extrarespiratorii) persista micobacterii de tip L", dormante care sunt aparate de actiunea imunitatii celulare. in cazul scaderii imunitatii locale poate avea loc reversia L-formelor micobacteriilor cu reactivarea procesului. Suprapunerea infectiei exogene contribuie suplimentar la reactivarea focarelor vechi prin dezvoltarea hipersensibilitatii de tip intirziat. Aspectul clinic. Debutul bolii depinde de extinderea procesului. in infiltratele limitate debutul este insidios cu astenie nepronuntata, pofta de mincare scazuta, subfebrilitate sau chiar asimptomatic. Debutul subacut se intilneste la formele cu extindere medie si cu forme extinse de tuberculoza. La acesti pacienti clinica evolueaza sub diferite forme - pseudogripala, pseu- dopneumonica,pseudobronsitica, hemoptoica. in aceste cazuri,cu exceptia sindromului de intoxicatie (astenie generala, transpiratii nocturne, febra) va fi pronuntat si sindromul bronho-pulmonar (junghi toracic, tuse cu expectoratii mucopurulente, dispnee, hemoptizie). Rezultatele examenului fizic depind iarasi de extinderea si caracterul infiltratului. in infiltratele limitate datele obiective lipsesc sau sunt neinsemnate. in infiltratele cu extindere medie se scot inevidenta urmatoarele semne: ia inspectie - a partii afectate a cutiei toracice in actul de respiratie; la palpatie rigiditatea muschilor centurii scapulare (simptomul Vorobiov - Pottenger); la percutie - submatitate; la auscultatie - respiratie diminuata, raluri umede in" zonele de alarma " (spatiu suprascapular, supra si sub- clavicular). in formele infiltrative extinse - respiratie tubara. Analiza clasica a singelui pentru tuberculoza avansata anemie, leucocitoza moderata cu deviere spre stinga, eozinopenie, limfocitopenie, monocitoza, VSH - accelerat. Probele tuberculinice sunt anergice - anergie negativa. BAAR in sputa pozitiv. Radiologie - opacitate imensa de intensitate medie neomogena, cu multiple sectoare de hipertransparenta ("faguri de miere") cu leziuni nodulare diseminate in plaminul vecin. Diagnosticul diferential in cazul: pneumoniilor bacteriene, abcesului pulmonar, cancerului periferic, infiltratele eozinofilice, echinococului, tumorilor benigne, chisturilor, cancerului central cu atelectazie. Tratamentul - formele de infiltrate limitate cu BAAR negativ sunt tratate in categoria III DOTS, formele extinse BAAR+ se trateaza in categoria I.

25. Formele limitate de tuberculoza pulmonara infiltrativa, particularitatile clinice, semnificatia epidemiologica. 1. Limitate: bronho-lobular (Graw) - o opacitate cu dimensiunile de 1,5-2 cm situat in segmentele superioare (S1 S2); infiltratul rotund Assman si ovalar - Redeker de aproximativ 2-4 cm situate in spatiile subclaviculare mai des omogene, de intensitate mica, cu contur sters. Aceste infiltrate au o clinica neinsemnata si bolnavii se adreseaza la medic rar din proprie initiativa. Adeseori ele se incapsuleaza formind tuberculoame. Bolnavii sunt depistati prin metoda activa (control radiologie). 2. Cu extindere medie: infiltratul nebulos (Rubinstein) in forma de nour. Reprezinta o opacitate cu dimensiunile de 5-6 cm, neomogena cu sector de hipertransparenta in centru, cu contur difuz. Acest infiltrat este adeseori insotit de hemoptizie. periscisurita - in forma de triunghi marginal descris de Sergent - cu baza pe peretele toracic si vfriul spre hil, latura inferioara este formata de pleura interlobara. Cel mai frecvent simptom care il aduce pe bolnav la medic il constituie durerile in cutia toracica. 26. Formele extinse de tuberculoza pulmonara infiltrativa, particularitatile clinice, semnificatia epidemiologica. . Infiltrate extinse: lobita (L. Bernard) cu manifestari clinice pronuntate sindromul de intoxicatie, tuse cu eliminari de sputa, dispnee, junghi toracic, hemoptizie. Obiectiv - partea afectata ramine in urma in actul de respiratie, vibratiile vocale - pronuntate, submatitate, respiratia tubara, raluri de calibru mic reduse; pneumonie cazeoasa - cea mai extinsa si severa forma a tuberculozei infiltrative. Se dezvolta la persoanele cu imunitatea compromisa, cu multipli factori de risc atit sociali cit si medicobiologici. Clinic apar manifestari pronuntate ale sindromului, de intoxicatie cit si al sindromului bronhopulmonar. Examenul fizic are un caracter pronuntat. Se observa un habitus ftizicus - tras la fata, ochi sclipitori afundati in orbite, pometii rosii. in plamini se aud raluri de calibru diferit. Evolutia procesului este intr-o progresie rapida, diagnosticul e nefavorabil, adesea finalizindu-se cu deces sau cu dezvoltarea si cronicizarea tuberculozei fibrocavitare. 27. Tuberculoza pulmonara fibrocavitara: patogenie, clinica, diagnostic, tratament, semnificatia epidemiologica. Tuberculoza pulmonara fibro-cavitara reprezinta o forma clinica a tuberculozei secundare, substratul careia este o cavitate (sau mai multe) cu pereti duri si fibroza masiva in tesutul invecinat, cu diseminare bronhogena in regiunile inferioare si deplasare a mediastinului spre plaminul lezat; aspectul clinic se caracterizeaza printr- o evolutie cronica manifestata prin schimbul perioadelor de acutizare si remisiune a procesului. Ea se intilneste de obicei la maturi si adolescenti. Tuberculoza fibro-cavitara provine din formele incipiente ale tuberculozei: Infiltrativa - 50-60%; Nodulara - 25%; Diseminata - 10-15%. Cauzele cronicizarii cavernei: 1. esec terapeutic (neregulat, de scurta durata, cu incalcari de regim), 2. refuzul interventiei chirurgicale, 3. utilizarea abuziva a alcoolului de catre persoane, 4. detentia in care se afla persoanele 5.prezenta unor boli asociate la bolnavi (diabet zaharat, ulcer gastric, boli psihice). Formarea cavitatii din formele incipiente ale tuberculozei tine in majoritatea cazurilor de necrotizarea maselor cazeoase (sub actiunea enzimelor proteolitice) in focarul pneumonie si detasarea lor in bronhie (cavitatea pneumoniogena). in alte cazuri cavitatea se formeaza in urma infectarii micobacteriene a bronsiectaziei sau ulcerului tuberculos al peretelui bronhial (cavitate bronhogena). Caverna este intotdeauna drenata de una sau doua bronhii. Starea bronhiei de drenaj influenteaza starea ulterioara a cavernei. in caz de implicare a peretelui bronhiei de drenaj in procesul specific poate avea loc ingustarea lume- nului bronsic, accentuarea suflajului si

constituirea cavernei baionate". Alteori obstructia bronhiei prin leziuni specifice poate duce la stagnarea si acumularea secretiei bronhice in interiorul cavitatii, ducind la umplerea treptata a acesteia - caverna umpluta". Daca dupa 2 ani de la luarea in evidenta si instituirea tratamentului cu tuberculostatice caverna continua sa ramina activa, bacilifera, atunci procesul se considera fibrocavitar. Structura cavernei: 1. strat intern - cazeos-necrotic; 2. strat mijlociu - granulativ; o 3. strat extern - fibros. Cavernele tuberculoase dupa dimensiuni: 1. mici pina la 2 cm; 2. mijlocii pina la 4 cm; 3. mari pina la 6 cm; 4. gigante peste 6 cm. Avansarea procesului tuberculos care se efectueaza pe cai bronho- si limfogene, duce la extinderea lui prin aparitia unor focare bronholobulare cu caracter confluent, la constituirea unor noi caverne si cresterea in dimensiuni a celor vechi. Tabloul clinic: Variante clinice de evolutie a tbc fibro-cavitare: 1. limitata si relativ stabila cind datorita tratamentului se produce o stabilizare a procesului si acutizarea poate lipsi timp de mai multi ani; 2. evolutiva, care se caracterizeaza prin alternarea acutizarilorsi remisiilorcu perioade diferite intre ele - scurte si indelungate, insa in timpul acutizarilor cu aparitia de noi infiltrate si caverne. in unele cazuri plaminul se distruge complet, iar alteori, in caz de tratament ineficient,survine o pneumonie cazeoasa; 3. TB fibro-cavitara complicata - de multe ori aceasta varianta are o evolutie progresiva, cu dezvoltarea la bolnavi a insuficientei cardio-pulmonare, amilodozei,etc. in acutizare: astenie marcata, inapetenta, pierdere ponderala pronuntata, transpiratii nocturne abundente, febra remitenta, dureri toracice, tuse cu expectoratii muco-purulente considerabile (100 uneori hemoptizii, dispnee, tahicardie compensatorie,cianoza. habitus ftizicus"- casexie cu atrofii musculare, deformarea cutiei toracice prin micsorarea in volum a hemitoracelui lezat, retractia spatiilor intercostale, supra- subclaviculare, micsorarea amplitudinii respiratorii a hemitoracelui. atrofia muschilor centurii scapulare (s. Vorobiov-Pottenger deplasarea traheii in directia plaminului lezat submatitate, caverne gigante - o sonoritate timpanica. La auscultatie: la nivelul cavernei pe fundalul respiratiei tubare sau amforice se aud diferite raluri uscate si umede. in perioada remisiunii - semnele de intoxicare sunt slabe sau lipsesc; uneori pot fi prezente tuse cu expectoratii si dispnee datorita pneumosclerozei, bronsitei nespecifice si bronsiectaziei. Tabloul radiologie: ingustarea spatiilor intercostale si a cimpului pulmonar lezat, prezenta unor caverne deformate, cu dimensiuni mari si pereti grosi, pe un fondai fibros, pe alocuri emfizem pulmonar, opacitati bronholobulare diseminate in regiunile inferioare, deformarea hilului si retractia lui superioara, deplasarea mediastinului in directia plaminului lezat Testele tuberculinice negative in perioada de acutizare, pozitiva in remisiuni. Analiza generala a singelui: cresterea leucocitelor cu devierea formulei leucocitare in stinga, micsorarea limfocitelor si a eozinofilelor, accelerarea VCH, anemie. Analiza generala a urinei: proteinurie,cilindri granulosi si serosi. Valorile ventilatiei pulmonare sunt scazute. FBS - afectiuni tuberculoase - 10-20%, endobronsita nespecifica. Analiza sputei la BAAR: chimiorezistenta. Diagnosticul diferential: abcesul pulmonar, cancerul pulmonar, pneumosclerozele de etiologii diferite, actinomicozele.

28. Complicatiile tuberculozei pulmonare fibrocavitare. Reversibile:empiem,hemoragie,pneumotorax spontan,TBC bronsic. Ireversibile:Fibroza pulmonara, Bronsiectazii,Cord pulmonar cronic, Amiloidoza organelor interne. 29. Hemoragia pulmonara, ajutorul de urgenta . Hemoptizia este definita ca prezenta striurilor de singe in sputa. Hemoragia pulmonara reprezinta eliminarea unei cantitati considerabile de singe rosu spumos la fiecare expiratie. Exista doua mecanisme - "per diapedisin" si "et per rexin". Factorii care contribuie la aparitia hemoptiziei si hemoragiei pulmonare sunt: frigul, oscilatiile mari ale presiunii atmosferice si ale temperaturii aerului, schimbarea brusca a timpului, supraincalzirea corpului, administrarea anticoagulantelor, abuzul de alcool. Intoxicatia de lunga durata in cazul maladiilor pulmonare, antibioticoterapia masiva, chimioterapia, insuficienta respiratorie si dereglarea circulatiei sangvine se reflecta in starea functionala a organismului si organelor.Tratament: repaus absolut la pat, in pozitie semisezinda, daca este posibil pe partea leziunii; repaus vocal absolut. in primele ore sau zile - alimentatie formata exclusiv din lichide reci; punga cu gheata pe hemitoracele presupus bolnav sau pe stern. Urmeaza a fi aplicate garouri pe portiunile proximale ale membrelor pe o durata de 30-40 minute (in acelasi timp vor fi palpate pulsul pe arteria radiala si tibiala). 30. Pneumotoraxul spontan; diagnosticul, asistenta m edicala de urgenta . Pneumotoraxul este definit prin prezenta aerului in spatiul pleural in rezultatul dereglarii integritatii pleurei viscerale. El poate fi spontan, atunci cind poate aparea in absenta unui traumatism toracic in antecedente, sau traumatic atunci cind un asemenea eveniment a avut loc in trecut. Pneumotoraxul primar apare pe fond de plamin intact, iar cel secundar- pe fond de schimbari patologice ale plaminului. Pneumotoraxul primar se dezvolta in rezultatul ruperii bulelor emfizematoase, localizate subpleural la apex. Pneumotoraxul spontan primar apare aproape exclusiv la fumatori, ceea ce sugereaza ca exista intr-adevar o suferinta pulmonara subclinica. Pneumotoraxul secundar se asociaza cu bolile pulmonare difuze (tuberculoza, silicotuberculoza, sarcoidoza etc). Tratamentul: Tratamentul isi propune sa combata durerea si dispneea (prin decomprimarea plaminului si tratamentul cu antalgice, antitusive si oxigen), sa determine reexpan- siunea plaminului si sa previna recidivele.in caz de pneumotorax spontan hipertensiv este importanta micsorarea presiunii intrapleurale. in acest scop se efectueaza punctia pleurala cu eliminarea a 500-600 ml de aer. Punctia se efectueaza in spatiul intercostal II pe linia medioclaviculara. Uneori se introduce imediat dupa punctie un microdrenaj dupa Selidinger. Drenarea activa dupa Bylau se efectueaza timp de 2-3 zile. Aproape la toti pacientii cu pneumotorax spontan secundar trebuie practicata toracostomia, cu instilarea unui agent sclerozant, ca doxi- ciclina sau talcul. Pacientii cu pneumotorax spontan, primar sau secundar, la care persista o fistula sau la care nu a avut loc reexpansiunea plaminului dupa 5 zile de la practicarea toracostomiei, sunt candidati la toracoscopie cu rezectie si abraziune pleurala. 31. Principiile de baza a tratamentului antituberculos . Principiile care se impun pentru cresterea eficientei terapiei si prevenirea instalarii chimiorezistentei: terapie standardizata, etapizata (regimuri bifazice): faza de atac (initiala sau intensiva) si faza de continuare, asocierea medicamentelor tuberculostatice, regularitatea si continuitatea administrarii, individualizarea terapiei. Regimul bolnavului de tuberculoza: I - regim de pat (pentru formele grave de tuberculoza si complicatii - hemoragie pulmonara, pneumotorax spontan). II - regim limitat - pentru formele evolutive de tuberculoza cu stari satisfacatoare ale organismului. III - regim general - pentru perioade de stabilizare a procesului. Dieta bolnavului de tuberculoza - masa N 11 (regim dietetic consistent) - diversa, bogata in proteine si vitamine.

32. Clasificarea si caracteristica preparatelor antituberculoase . Clasificarea preparatelor antituberculoase o Preparatele antituberculoase de linia I: o perorale (H, R, Z, E) o injectabile (S) o Preparatele antituberculoase de linia II: o injectabile (Km, Cm, Am) o fluorochinolone (Cfx, Ofx, Lfx, Mfx, Gfx) o altele (Eto, Pto, Cs, PAS, Th) o Preparatele antituberculoase de linia III: Amx/CIv, Cfz, Cir prelegere::::: Preparate de linia I: Izoniazida, rimfapicina, pirazinamida, etambutol, streptomicina. Preparate linia II: Aminoglicozide: kanamicina, capromicina, amicacina. Tioamide: ethionamida, prothionamida Fluorochinolonele: ofioxacina, ciprofloxacina, levofloxacina, moxifloxacina, gatifloxacina Altele: cicloserina, PAS acid paraaminossalicilic Medicamentele de prima linie au urmatoarele proprietati importante: o majoritatea lor au actiune bactericida, o capacitatea de sterilizare, o capacitatea de a preveni instalarea rezistentei. Izoniazida si rifampicina sunt active pentru toate populatiile de M.tuberculosis sensibile si au cea mai puternica capacitate bactericida. Pirazinamida este activa doar in mediul acid. Streptomicina actioneaza asupra M.tuberculosis in faza de multiplicare rapida. Etam- butolul se utilizeaza in asociere cu alte medicamente antituberculoase pentru prevenirea tulpinilor rezistente. Izoniazida - H (hidrazida acidului izonicotinic) are o actiune bactericida H inhiba sinteza acidului micolic din peretele microbian, interfereaza sinteze ADN, micsoreaza posibilitatea de mutatie a microbilor si formarea rezistentei. Se administreaza oral in pastile 5 mg/kg zilnic si 10 mg/kg de 3 ori pe saptamina (intermitent), in solutie 10% - i/muscular, intravenos. spasmarea vaselor coronariene ( dureri in regiunea cordului), tahicardie, spasmarea vaselor craniene (chefalee), ar- tralgii, ginecomastie. Contribuie la hipovitaminoza B(6), de aceea se indica profilactic 10 mg/zi piridoxina. Reactii alergice - eruptii cutanate. s Rifampicina (R) - antibiotic de spectru larg asupra bacteriilor GRAM - negative. Are actiune bactericida extra si intracelulara. Blocheaza sinteza proteica. Formeaza un complex stabil cu AD ARN surmenind transcriptia mesajului genetic. Difuzeaza bine in toate lichidele si tesuturile organismului inclusiv LCR Doza zilnica si intermitenta este de 10 mg/kg. Fenomenele toxice sunt - hepatita, bloc hepato-renal, anemia hemolitica. Pirazinamida (Z) - este un chimiopreparat cu actiune bactericida. Actioneaza preponderent intracelular in mediul acid al fagolisomilor PH < 5,0), Se administreaza oral in doze 25 mg/kg zilnic si 35 mg/kg intermitent. Fenomenele adverse - hepatita, artralgii, guta. Etambutolul (E) - chimiopreparat cu efect bacteriostatic. Eficacitatea terapeutica este mai joasa ca la celelalte preparate, insa in combinatie cu ele scade posibilitatea dezvoltarii rezistentei. Doza zilnica este de 15 mg/kg, iar intermitenta -30 mg/kg. Toxicitatea sa oculara (nevrite retrobuibare manifestate prin acuitate vizuala scazuta, scotoame centrale, discromatopsie si ingustarea cimpurilor vizuale periferice) este reversibila la intreruperea tratamentului. Streptomicina (S) - aminoglucozid cu actiune bacteriostatica. Actioneaza exclusiv extracelular, nu traverseaza membranele biologice. Mecanismul de actiune consta in inhibarea sintezei proteice. Doza zilnica si intermitenta este de 15 mg/kg. Reactiile adverse toxice sunt: afectarea nervului vestibular (cefalee, greata, voma, ameteli, tulburari de echilibru) urmate de zgomot in urechi, surditate, polineurezii, nefroto- xicitate. Reactii alergice ( eruptii cutanate, laringospasm sau chiar soc anafilactic). 33. Tratamentul tuberculozei clasice sensibile la preparatele antituberculoase . Tratamentul bolnavului de TB include doua faze: -Faza intensiva -Faza de continuare. Faza intensiva este prima faza de tratament, dureaza 2-3 luni, cu administrarea a 4-5 preparate antituberculoase, in dependenta de regimul de tratament indicat bolnavului, in timpul acestei faze are loc:

 Nimicirea rapida a M.tuberculosis; Prevenirea aparitiei chimio-rezistentei bacteriilor; R Bolnavul devine ne-contagios. Tratamentul in faza intensiva are loc, de obicei, in conditii de stationar (desi nu este exclusa posibilitatea tratamentului in conditii de ambuiator) in faza de continuare, a doua faza de tratament (cind se reduce cantitatea de preparate administrate in comparatie cu prima faza intensiva de tratament) are loc: Actiunea asupra formelor persistente a M.tuberculosis; Sanarea focarului in organul afectat. Faza de continuare se va efectua in conditii de ambuiator indiferent de categoria bolnavului. Regimul de tratament indicat fiecarui bolnav se determina conform tipului de pacient si cazului de tuberculoza. Faza de continuare se va efectua in ambulatoriu indiferent de categorie, sub supravegherea medicului de familie la locul de trai. in municipii si in centrele raionale faza de continuare poate fi efectuata de catre serviciul teritorial de ftiziopneumologie. Ritmul de administrare a medicamentelor in aceasta faza va fi stabilit de medicul ftiziopneumolog, care va decide inceperea tratamentului antituberculos si va completa formele TB 01 "Fisa de tratament a bolnavului de tuberculoza" si TB 02 "Fisa de identificare a bolnavului". Pe parcursul fazei de continuare cu o periodicitate de o data pe luna, pacientul va fi examinat de medicul ftiziopneumolog care va efectua investigatiile de specialitate conform schemelor de monitorizare. 34. Rezistenta BAAR fata de preparatele antituberculoase(primara, secundara; monorezistenta, polirezistenta, MDR, XDR, XXDR) 35. Tratamentul tuberculozei rezistente: MDR TB, monorezistentei, polirezistentei, XDR TB , XXDR TB. Tuberculoza rezistenta la tratamentul medicamentos exista atunci cind tratamentul cu un medicament stopeaza dezvoltarea unor bacili (sensibili la acel medicament), insa permite multiplicarea organismelor existente ce sunt rezistente la tratamentul medicamentos. Rezistenta antituberculoasa apare in urma unor mutatii spontane prin selectia micobacteriilor la care in mod natural sunt prezente gene ce determina rezistenta. Tipurile de rezistenta la preparatele antituberculoase: Rezistenta primara - se constata la bolnavii cu TB cazuri noi, care in trecut nu au primit in mod sigur un tratament antituberculos sau l-au primit nu mai mult de 1 luna. Rezistenta secundara (achizitionata) apare in procesul tratamentului antituberculos, de obicei in rezultatul devierilor de la schemele de tratament si al greselilor in utilizarea preparatelor; intreruperi in tratament s.a. Rezistenta secundara se apreciaza dupa 1 luna de tratament antituberculos la bolnavii cazuri noi sau la bolnavii care au primit tratament anterior (recidive, reactivari) Monorezistenta este definita ca rezistenta la un singur preparat antituberculos. Polirezistenta este definita ca rezistenta la 2 sau mai multe preparate antituberculoase (excluzind combinatia INH+RMP) Multirezistenta - MDR este un tip specific de rezistenta la INH+RMP, cu sau fara rezistenta la alte preparate antituberculoase. XDR-TB este definita ca rezistenta cel putin la rifampicina si izoniazida din cadrul preparatelor antituberculoase de linia 1 (si care are definitia de MDR-TB) si aditional rezistenta la oricare preparat din seria fluorochinolonelor si la cel putin unul din trei preparate injectabile din linia a 2 utilizate in tratamentul TB (capreomicia, kanamicia sau amikaci- na). XXDR-TB este definita ca rezistenta la toate preparatele antituberculoase de linia 1 si aditional rezistenta la toate preparatele antituberculoase de linia 2. Principii utilizate in tratamentul tuberculozei multirezistente: 1. Regimuri care includ 5 medicamente considerate sensibile la cultura. Deseori, in cazul cind tipul de sensibilitate nu este cunoscut sau e prezenta o maladie pulmonara bilaterala, se vor utiliza mai mult de 5 medicamente. 2. Medicamentele se vor administra de 6 ori pe saptamina, de obicei, de 2 ori pe zi (pentru a elimina efectele secundare, unele medicamente vor fi administrate de 3 ori pe zi) 3. Se vor aplica dozele maximale

4. Agentii injectabili (aminoglicozida sau capreomicina) se vor utiliza la cel putin 6 luni dupa conversia culturii. 5. Regimul de 18-24 luni va fi aplicat la cel putin 18 luni de la conversia culturii. 6. Orice doza este administrata sub directa observatie (DOT) pe parcursul intregului tratament,. Fiecare doza administrata va fi introdusa intr-un registru de observatii cu referire la tratament. 7. inainte de initierea tratamentului se va semna "Consimtamintul pentru tratament". 8. Toti pacientii trebuie inregistrati in baza de date creata special pentru pacientii TB MDR. Aici vor fi introduse si rezultatele finale. Strategii in tratamentul tuberculozei multirezistente: Standardizat -un regim medicamentos standard pentru toti pacientii cu tuberculoza multirezistenta (testul la sensibilitate nu este aplicat). Empiric - fara TS efectuat, regim adaptat pentru fiecare bolnav Individual - bazat pe rezultate testului la sensibilitate la preparate de linia I si II Standardizat cu transfer la regim individual Empiric - cu transfer la regim individual ulterior 36. Strategiile DOTS si DOTS Plus in tratamentul tuberculozei . DOTS constituie cea mai eficienta strategie disponibila pentru controlul TB si este implementata in peste 180 tari ale lumii. Fiind implementata pe scara globala incepind din 1995, 10 milioane pacienti infectiosi au fost tratati cu succes prin programe DOTS. Strategia DOTS, recomandata de OMS, este o combinatie de activitati tehnice si manageriale care asigura disponibilitatea unei retele de diagnostic si tratament accesibila populatiei. Aceasta strategie contribuie la diminuarea transmiterii infectiei si prevenirea dezvoltarii TB rezistente, al carei tratament este foarte costisitor si care este, de multe ori, fatal. DOTS, recomandata de OMS constituie cea mai efectiva strategie de control a TB: DOTS + se obtine o rata de vindecare pina la 95% DOTS + previne aparitia cazurilor noi de infectare prin tratamentul pacientilor infec- tiosi DOTS - previne dezvoltarea tuberculozei multidrogrezistente Banca Mondiala apreciaza DOTS ca una dintre cele mai cost-efective interventii de sanatate. Componentele Strategiei OMS pentru Controlul TB 1. Implicarea Guvernului in sustinerea activitatilor de control al TB la nivel national si regional. 2. Depistarea cazurilor TB infectioase prin microscopia sputei in rindul pacientilor simptomatici 3. Un regim de tratament de scurta durata standardizat cu o durata medie de 6-8 luni care asigura un management potrivit al cazului pentru toti pacientii cu TB. Acest regim include observarea directa a tratamentului si servicii de sprijin social. 4. Furnizarea continua a medicamentelor esentiale de buna calitate pentru TB. 5. Un sistem standardizat de inregistrare si raportare bazat pe analiza de cohorta trimestriala, care permite analizarea rezultatelor tratamentului pentru fiecare pacient si a programului de control al TB in general. Aceste componente reprezinta masurile minime necesare controlului TB. Tarile cu o morbiditate inalta a TB pot implementa aceasta strategie recomandata ca fiind esentiala in stabilirea propriilor programe nationale de control al TB, care sa tina cont de resursele si circumstantele locale. DOTS constituie strategia de control a tuberculozei in Republica Moldova. in 2001 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Programul National de Control al Tuberculozei ceea ce a constituit reorientarea asistentei acordate bolnavilor de TB catre principiile OMS. in scopul realizarii Programului National de control al tuberculozei a fost elaborat Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 180 din 10.08.2001 Cu privire la implementarea Programului National de control al tuberculozei in Republica Moldova pentru anii 2001-2005", care prevedea mecanismul de indeplinire a masurilor principale, atit la nivel national, cit si la nivel teritorial si local. in scopul stabilizarii situatiei epidemice a tuberculozei in Republica Moldova si reducerii raspindirii infectiei in societate si luind in consideratie importanta impactului medico-so- cial al

afectiunii a fost a elaborat noul PNCT. Programul National de Control si Profilaxie a Tuberculozei (PNCPT) pentru anii 2006 - 2010, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. Nr.1409 din 30.12.2005 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 16-19/87 din 27.01.2006), are drept scop stabilizarea situatiei epidemice a tuberculozei in tara pe parcursul urmatorilor ani, cu ameliorarea acesteia catre anul 2010 si reducerea indicilor incidentei si mortalitatii prin atingerea urmatoarelor obiective: Obiectivele Programului National: Depistarea a 70% din bolnavii eliminatori de bacili prin examinarea simptomaticilor la adresare cu microscopia sputei la BAAR. Vindecarea a 85% din cazurile noi de tuberculoza pulmonara microscopic pozitive in momentul precizarii diagnosticului. Pentru atingerea obiectivelor preconizate in noul program se vor realiza un sir de strategii prioritare identificate si incluse in Program: implementarea masurilor de asistenta medicala pentru pacientii cu forme de tuberculoza rezistenta; controlul co-infectiei TB/HIV/SIDA; controlul infectiei tuberculoase; sustinerea sociala a bolnavilor de tuberculoza 37. Monitorizarea tratamentului antituberculos . Monitorizarea tratamentului Monitorizarea regulata a tratamentului de catre serviciile specializate de tuberculoza e necesara in determinarea progresului si rezultatelor terapeutice. Monitorizarea tratamentului este unul din cele mai importante elemente ale unui program de control eficace al tuberculozei. Monitorizarea tratamentului ne poate ajuta sa evaluam: Daca un pacient devine mai mult sau mai putin contagios Cum progreseaza un pacient din punct de vedere clinic Cind este complet tratamentul Efectele adverse posibile ale medicamentelor antituberculoase Monitorizarea tratamentului se va efectua in baza a patru modalitati: Evolutia bacteriologica, Monitorizarea ridicarii medicamentelor, Evolutia clinica pacientului, Monitorizarea radiologica. Monitorizarea bacteriologica a pacientilor cu TB pe perioada de tratament este prezentata in tabela 10.4. Evaluarea bacteriologica este cea mai efectiva metoda de monitorizare a rezultatelor terapeutice la bolnavii pozitivi prin microscopie. Dupa 2 luni de tratament peste 80% din cazurile noi pozitive prin microscopie trebuie sa se negativeze, iar dupa 3 luni aceasta rata trebuie sa fie de peste 90%. Cazurile recidive trebuie sa aiba aceeasi rata de conversie a sputei, iar in cazul "esecurilor terapeutice" aceasta trebuie sa ajunga ia 75% dupa 3 luni de retratament. Monitorizarea ridicarii medicamentelor este destinata pacientilor cu tuberculoza, conform Fisei de tratament" (forma TB 01), care trebuie sa fie direct observata de lucratorii medicali. Tratamentul standardizat sub directa observare (DOT) prezinta un component important al strategiei DOTS. in cadrul DOT lucratorul medical priveste cum pacientul isi inghite preparatele antituberculoase, asigurindu-se ca acesta ia medicamentele in mod corect. Evolutia clinica a pacientului - se efectueaza prin evaluarea periodica a semnelor clinice, iar dupa necesitate si acelor paraclinice. Monitorizarea radiologica - se efectueaza pentru toate cazurile de TB evolutiva, pulmonara si extrapulmonara, la finele fazei intensive de tratament si la sfirsitul curei de tratament.

38. Evaluarea rezultatelor tratamentului bolnavilor de tuberculoza . Rezultatele tratamentului antituberculos pentru bolnavii initial microscopic pozitivi conform recomandarilor OMS sunt: Tabelul 10.4 Monitorizarea bacteriologica a pacientilor cu TB pe perioada de tratament Categoria I Cazuri noi cu microscopie pozitiva Sfirsitul lunii a 2-a (sfirsitul lunii a 3-a daca frotiul a fost pozitiv la sfirsitul lunii a 2-a); inceputul lunii a 5-a; Sfirsitul tratamentului (inceputul lunii a 6-a). Categoria I Cazuri noi grave microscopic negative Numai ia sfirsitul lunii a 2-a. Categoria II Cazuri readmise Sfirsitul lunii a 3-a. (sfirsitul lunii a 4-a daca frotiul a fost pozitiv la sfirsitul lunii a 3-a); Sfirsitul lunii a 5-a; Sfirsitul tratamentului (inceputul lunii a 8-a). Categoria III Cazuri microscopie negativa (lipsite de gravitate) Numai sfirsitul lunii a 2-a;Tabelul 10.5 Rezultatele tratamentului antituberculos 39. Tuberculoza in situatii speciale (diabet zaharat, boala ulceroasa, sarcina, dependenta de alcool si droguri) . DIABETUL ZAHARAT Sl TUBERCULOZA Este o asociere de boii reciproc dezavantajoasa. Diabetul zaharat favorizeaza dezvoltarea tuberculozei prin reducerea activitatii fagocitare a feucocrtefor, deprimarea tuturor reactiilor imune, acidoza tesuturilor.Tuberculoza pulmonara se intilneste de 2 ori mai frecvent la diabetici decit la nediabetici. La bolnavii cu diabet zaharat predomina formele secundare ale tuberculozei - tuberculoza pulmonara infiltrativa si tuberculoza pulmonara fibro- cavitara. Cea mai grava evolutie a tuberculozei se evidentiaza la diabetul zaharat evoluat in copilarie si perioada prepubertata (tip I) sau dupa o trauma psihica si este mai favorabila aparuta la virstnici (tip ll).] Izoniazida reduce activitatea insulinei si este necesara o monitorizare foarte minutioasa. . TUBERCULOZA Sl MALADIILE TRACTULUI GASTROINTESTINAL Afectarea tractusului gastrointestinal contribuie la micsorarea rezistentei totale a organismului in urma reducerilor dietetice: disproteinenii, hipovitaminozei. Printre bolnavii cu boala ulceroasa tuberculoza se intilneste de 2 ori mai frecvent, decit la bolnavii care nu sufera de aceasta patologie. Rezectia stomacului sporeste reactivarea tuberculozei si riscul imbolnavirii la cei infectati. Tuberculoza se dezvolta mai frecvent pe fundalul maladiei ulceroase, in cazurile acestea evolutia procesului specific fiind mai grava, cu predominarea formelor locale. La initierea tratamentului TB sunt necesare datele din anamneza despre: prezenta dereglarilor din partea tractusului gastrointestinal, intoleranta medicamentoasa, particularitati de alimentare. . Femeile in primul trimestru al sarcinii si dupa avort sunt cel mai sensibile la infectia tuberculoasa. in timpul sarcinii se intilnesc cel mai frecvent urmatoarele forme ale tuberculozei: pleurezie tuberculoasa tuberculoza pulmonara infiltrativa cu destructie La gravidele care sufera de tuberculoza, nasterea prematura (indeosebi la pacientele din grupele social-vulnerabile) se intilneste de 2 ori mai des. Progresarea tuberculozei la femei in timpul sarcinii constituie o problema ampla(depinde de forma tuberculozei, gradul insuficientei respiratorii). Nou-nascutii se imbolnavesc mai des, copiii se nasc subponderali (cu masa corporala mica), riscul mortalitatii perinatale creste de 6 ori. Tuberculoza aparuta la femei in timpul sarcinii sau in perioada postnatala evolueaza de obicei mai grav decit cea depistata inainte de sarcina. Aceasta se explica prin restructurarea endocrina a organismului femeii in perioada de sarcina si alaptare a copilului, precum si prin posibilitatile reduse de examen si tratament. Graviditatea duce la mobilizarea tuturor resurselor din

organismul feminin. Cele mai nefavorabile sunt primele 3 luni de sarcina, Sarcina nu prezinta o contraindicatie in cazul tuberculozei incipiente, doar ca se recomanda aminarea ei pina la vindecare. Sarcina este contraindicata in cadrul oricarei tuberculoze evolutive distructive upa luna a patra de sarcina procesele anabolice sunt intensificate, ceea ce favorizeaza tratamentul tuberculozei. 11.4. TUBERCULOZA Sl DEPENDENTA DE ALCOOL Sl DROGURI Consumul regulat de alcool nu doar ca deregleaza homeostaza, dar si duce la afectarea toxica a ficatului, creierului si a pancreasului si nu in ultimul rind duce la degradarea personalitatii, scaderea autocriticii contribuind in rezultat la scaderea nivelului j ' de trai. Contactele frecvente cu persoane asociate reprezinta un risc sporit de imbolnavire de tuberculoza. Recidivele tuberculozei se evidentiaza frecvent la persoanele care in trecut au suferit de tuberculoza si consuma in mod regulat alcool. Persoanele care sufera de alcoolism cronic nu trec adeseori controlul profilactic. Persoana care foloseste alcool se adreseaza tardiv la medic, deoarece astenia, dereglarile vegetative sunt apreciate ca sindromul de abstinenta, iar tusea este explicata ca o consecinta a fumatului. Probele tuberculinice la bolnavii de tuberculoza si alcoolism pot fi negative din cauza progresarii tuberculozei, alimentarii neadecvate, hipovitaminozei si disproteinemiei. La pacientii bolnavi de tuberculoza care fac abuz de alcool sunt depistate mai frecvent forme extinse cu destructie. Alcoolismul scade eficacitatea tratamentului. Dependenta pacientului de alcool si droguri nu este o contraindicatie absoluta la tratamentul tuberculozei. Este recomandabil ca tratamentul TB si al dependentei sa decurga in paralel, cu consultatia narcologului (in caz de necesitate). Tratamentul TB la acesti pacienti necesita supravegherea minutioasa DOT (strict supravegheat!). Cicloserina poate provoca reactii adverse grave pacientilor care fac abuz de alcool si droguri, insa daca aceasta este necesara, administrarea ei va fi strict supravegheata! 40. Coinfectia TB/HIV/SIDA . Influenta infectiei HIV in evolutia tuberculozei creste riscul infectiei dupa expunerea la M.tuberculosis, favorizeaza transformarea infectiei in boala, creste rata recidivelor de TB si mortalitatea prin TB prin asocierea HIV. Tuberculoza este cea mai frecventa boala infectioasa tratabila la HlV-infectati, poate aparea in orice stadiu al infectiei HIV si accelera imunodepresia datorata HIV. Diagnosticul tardiv al tuberculozei creste rata mortalitatii. Manifestarile clinice ale tuberculozei la HlV-pozitivi sunt nespecifice, multe cazuri fiind diagnosticate tardiv din aceasta cauza. La HlV-infectati se depisteaza frecvent TB extra- pulmonara (limfocite CD4 mai mic de 100 mkl). La majoritatea din ei TB extrapulmonara este asociata cu TB pulmonara. TB extrapulmonara la HlV-infectati afecteaza: ganglionii limfatici periferici (cervicali, axilari, inghinali) si ganglionii limfatici centrali (mediastinali, bronhopulmonari, mezenterici). Tuberculoza miliara afecteaza frecvent: sistemul nervos central (meningita, tubercuiomul cerebral); oasele; pielea si tesutul celular subcutanat; membranele seroase (pleurezie, pericardita, peritonita). Diagnosticul tuberculozei la HlV- infectati este dificil deoarece in majoritatea cazurilor pacientii sunt nonbacilari si tabloul radiologie este atipic. Bolnavilor cu tuberculoza activa li se ofera posibilitatea de a fi testati la infectia HIV la inceputul tratamentului antituberculos (in caz de esec al tratamentului antituberculos testarea la HIV este repetata). Testarea la HIV este efectuata doar cu acordul benevol al pacientului. inainte de a testa bolnavul cu tuberculoza la HIV medicul ftiziopneumolog efectueaza consilierea pre-test, explica beneficiile testarii si urmeaza regulile confidentialitatiiIn cadrul programului de dispensarizare a persoanelor HIV pozitive se va efectua examenul profilactic la tuberculoza de 2 ori pe an. Acesta va include examenul clinic, examenul sputei (prin microscopie si culturala) si radiografia cutiei toracice. Persoanelor HIV pozitive li se vor explica simptoamele ce sugereaza tuberculoza, pentru a asigura diagnosticul precoce al tuberculozei. Tabloul radiologie clasic al tuberculozei pulmonare la acesti bolnavi consta in afectarea preponderenta a segmentelor apicale, prezenta opacitatilor nodulare, a cavitatilor, pleureziei si sunt

caracteristice in stadiile precoce ale HIV - infectiei. in stadiile tardive ale HIV - infectiei tabloul radiologie clasic se intilneste mult mai rar. La astfel de bolnavi sunt afectate mai frecvent segmentele medii si bazale a pulmonilor, ganglionii limfatici intratoracici, se depisteaza diseminatie miliara, aspect radiologie reticulonodular, lipsesc cavitatile. Conform clasificarii OMS tuberculoza pulmonara la adulti reprezinta stadiul clinic III SIDA, iar tuberculoza extrapulomonara - stadiul clinic IV SIDA. Din cauza riscului major de transmitere pe calea aerogena a M.tuberculosis, initierea tratamentului antituberculos nu trebuie aminata. Tratamentul tuberculozei are prioritate in raport cu tratamentul antiretrovirai, urmind a fi initiat in momentul in care a fost stabilita diagnoza de tuberculoza activa. Tratamentul antituberculos se efectueaza conform schemelor standarde de tratament. Cel mai bun raspuns terapeutic se obtine daca schema terapeutica include izoniazida si rifampicina. De regula, cele mai bune rezultate sunt obtinute atunci cind se aplica urmatoarea metoda: se incepe cu tratamentul antituberculos, ce este asociat cu tratamentul antiretrovirai peste 4-8 saptamini. La adultii HlV-infectati cu tuberculoza extrapulmonara si/sau limfocitele CD4 < 200 mkl-1 tratamentul antiretrovirai trebuie initiat imediat. Tratamentul antituberculos este prescris de catre medicul ftiziopneumolog. in timpul primelor 2 - 4 saptamini de tratament TB, trebuie efectuata o evaluare clinica completa in fiecare saptamina. Initierea timpurie a tratamentului antiretrovirai (in primele 2-4 saptamini dupa inceperea tratamentului antituberculos) poate reduce progresarea HlVinfectiei, dar poate fi asociata cu o incidenta destul de inalta a efectelor secundare si reactiilor paradoxale (unele destul de grave pentru a determina intreruperea tratamentului antiretrovirai si antituberculos). Anularea initierii tratamentului antiretrovirai pe o durata de 4-8 saptamini dupa initierea tratamentului antituberculos creeaza avantajele atribuirii unei cauze specifice pentru efectul secundar al medicamentelor, reducind gravitatea reactiilor paradoxale si dependenta pacientului. Conform recomandarilor OMS si UNAIDS tratamentul profilactic cu Izoniazida 5mg/kgc administrat zilnic persoanelor HIV pozitive se va efectua numai dupa excluderea TB active, inclusiv prin metoda culturala. Durata tratamentului profilactic e de 6 luni si se efectueaza direct observat. OMS recomanda vaccinarea BCG tuturor copiilor cu exceptia celor care manifesta simptome clinice HIV/SIDA in tarile cu o incidenta inalta a bolnavilor de tuberculoza. 41. Particularitatile tuberculozei la adolescenti . 42. Particularitatile tuberculozei la virstnici . 43. Metodica vaccinarii BCG. Indicatiile si contraindicatiile . Definitia - vaccinul BCG reprezinta o suspensie de bacili tuberculosi de tip bovin atenuati prin treceri succesive pe medii de cultura speciale (cartofi glicerinati cu adaos de bila de bou) cu mentinerea calitatilor imune. Vaccinul BCG este al doilea vaccin care se introduce in maternitate copilului nou-nascut ia a 35-a zi de viata.. Doza pentru vaccinare este 0,05 ml, pentru revaccinare - 0,1 ml. Locul introducerii este treimea superioara a bratului sting, in locul de inserare a m. deltoid, strict intradermal. revaccinare care se efectueaza la virsta de 7 ani. Contraindicat>ii: - reactiile anafilactice, alergice, - copii nou-nascuti suferinzi de boli acute, - traume natale severe cu simptoamele neurologice (sindromul convulsiv), - imunodeficitele primare, - afectiuni generalizate BCG manifesta la alti copii in familie, - eruptii cutanate difuze. Vaccinarea se efectueaza fara testarea tuberculinica prealabila pina la virsta de 2 luni in cazul anularii contraindicatiei. Dupa implinirea virstei de 2 luni vaccinarea se efectueaza doar la copiii cu proba tuberculinica negativa. 44. Revaccinarea BCG. Indicatii , contraindicatii . . Contraindicatiiie la revaccinare: - copii cu reactii pozitiva la tuberculina, - starile acute cu febra, - bolile cronice in perioada de acutizare, - copii cu complicatii la vaccinare, afectiuni cutanate difuze

45. Reactiile locale ale vaccinarii BCG. Reactiile locale normale la introducerea vaccinului BCG: aspectul cojii de portocala in locul introducerii vaccinului la o luna se formeaza o papula la 3 luni - o pustuia cu crusta, care cade si la 1 an se formeaza o cicatrice -cu dimensiuni de 4-8 mm Imunizarea BCG este insotita de reactii nedorite si complicatii. 46. Complicatiile vaccinarii BCG, cauzele dezvoltarii lor. Complicatiile imunizarii BCG (conform clasificarii OMS, I categorie: leziuni cutanate locale: Limfadenita regionala, Abces rece, Ulcer cutanat II categorie: infectia BCG persistenta si diseminata fara sfirsit letal: Lupus eritema- tos,Osteita, Uveita III categorie: infectia BCG diseminata ;afectarea generalizata cu sfirsit letale IV categorie: sindromul postBCG: Eritem nodos, Eruptii cutanate, Cicatrice che- loid Se considera complicatie a imunizarii BCG ulceratia cu diametrul de peste 1 cm, ade- nite supurate cu afectarea ganglionilor limfatici regionali, cu un diametru mai mare de 10 mm.Este necesar controlul ganglionilor limfatici la 3, 6 si 12 luni. Cauzele complicatiilor post BCG sunt urmatoarele : - reactogenitatea marita a vaccinului, - imunitatea scazuta a copilului, - introducerea incorecta a vaccinului Frecventa complicatiilor post-BCG in diferite tari difera mult, mai cu seama dupa inlocuirea unui vaccin cu cel al altor producatori. in prezent, conform datelor colaboratorilor diferitor programe de imunizari, majoritatea complicatiilor post-BCG sunt in legatura cu erorile tehnice. Un grup cu risc major al dezvoltarii complicatiilor il reprezinta nou-nascutii cu perioada postnatala agravata. Imunizarea contra tuberculozei si testele cu tuberculina sunt efectuate de personalului medical instruit care dispun de certificat de calificare. in tratamentul limfadenitelor post-BCG in faza de infiltratie si abcedare, chimioterapia generala se asociaza cu cea locala, sub forma de aplicatii de 20% solutie de Dimexid si Rifampicina. Tratamentul BCG-osteitei trebuie sa fie complex si include chimioterapia antituberculoasa si tratamentul functional ca o etapa de baza a interventiei chirurgicale. Terapia antituberculoasa cu 3 4 preparate este initiata in ziua stabilirii diagnosticului, pina la interventia chirurgicala, si dureaza nu mai putin de 10 - 12 luni (aceasta fiind cura de baza). 47. Principiile de diferentiere ale alergiei post-vaccinale si infectioase. 48. Chimioprofilaxia tuberculozei. Scopul, indicatii, metodica. Deosebim chimioprofilaxia primara care are ca scop prevenirea infectarii cu micobacterii de tuberculoza in focarul de tuberculoza si se aplica copiilor neinfectati (cu proba Mantoux negativa) si chimioprofilaxia secundara, care se indica copiilor infectati si previne imbolnavirea de tuberculoza. Este de asemenea indicata persoanelor din focarul de tuberculoza care au contact cu bolnavi baciliferi, copiilor cu viraj tuberculinic, probe tuberculinice hiperergice. Chimioprofilaxia este recomandata copiilor sub 18 ani din focarele de tuberculoza. Metodica: este utilizata izoniazida in doza de 5 mg/kg. Copiii sunt testati tuberculinic (IDR Mantoux 2 UT). Izoniazida este indicata pe un termen de 6 luni copiilor infectati (testul tuberculinic pozitiv). in caz ca testul tuberculinic este negativ chimioprofilaxia se efectueaza timp de 3 luni. Apoi testul tuberculinic se repeta si daca este negativ chimioprofilaxia este intrerupta, iar daca testul tuberculinic e pozitiv, chimioprofilaxia dureaza inca 3 luni 49. Profilaxia sanitar. Dezinfecia n tuberculoz: metodele, formele. Dezinfecia global este efectuat de staia epidemiologic. in caz c bolnavul este cronic i se trateaz la domiciliu dezinfecia curent va fi efectuat de ctre bolnav sau unul din membrii familiei sub controlul serviciului medicinii preventive. Pentru asanarea focarelor de tuberculoz sunt utilizate urmtoarele metode de dezin- fecie: metoda mecanic metoda termic metoda chimic Dezinfecia vaselor se efectueaz prin fierbere cu bicarbonat de sodiu 2,0% - 20 - 30 min. Sputa se dezinfecteaz cu soluie de cloramin 5,0% - 12 ore, soluie de clorur de var activat - 20,0 gr. - 100,0 ml - 1 or, soluie de cloramin activat 2,5% - 4 Cearafurile, lenjeria - fierbere, clcat. Suprafeele - cu soluie de cloramin 5,0%, soluie de clorur de var activat - 0,5%

50. Profilaxia sanitar a tuberculozei. Criteriile de formare a focarelor de tuberculoz. Focar grupa I a. bolnav cu eliminare de bacili confirmat plus: prezena in anturaj a copiilor i/sau a adolescenilor, gravidelor, condiii sanitaro-igienice nesatis fctoare, nerespectarea regimului igieno-sanitar, nerespectarea prescripiilor; b. Bolnav cu coinfecie TB evolutiv + HIV/SIDA. Focar grupa II a) bolnav cu eliminare de bacili confirmat de: lipsa copiilor i/sau adolescenilor, gravidelor condiii sanitaro-igienice satisfctoare respectarea de ctre bolnav a regimului i a prescripiilor b) bolnav cu proces pulmonar distructiv fr eliminare de bacili c) bolnav cu tuberculoz evolutiv confirmat fr eliminare de bacili, in legtur cu contingentul periclitant Focar grupa III a) bolnavi cu tuberculoz evolutiv care nu pot fi inclui in primele dou grupe b) tuberculoza la animale in gospodrie. Dup depistarea MBT intr-un interval de 24 ore se asigur informarea Centrelor de Medicina Preventiv prin indeplinirea i transmiterea formularului 060e i a indeplinirii fiei de declaraie urgent 058-e in cazul depistrii Cazului Nou de tuberculoz Prima vizit in focar este efectuat de ctre 3 specialiti epidemiolog, ftiziolog i medic de familie. 51. Msurile antiepidemice n focarele de tuberculoz. 52. Focar de tuberculoz de grupa I, caracteristica lui. Aciunile medicului epidemiolog n asanarea acestui focar. Focar grupa I b. bolnav cu eliminare de bacili confirmat plus: prezena in anturaj a copiilor i/sau a adolescenilor, gravidelor, condiii sanitaro-igienice nesatisfctoare, nerespectarea regimului igieno-sanitar, nerespectarea prescripiilor; Bolnav cu coinfecie TB evolutiv + HIV/SIDA. Msurile antiepidemice in focar sunt urmtoarele: - izolarea bolnavului prin spitalizare, - dezinfecia global, - dezinfecia curent, - examinarea contacilor, - administrarea chimioprofilaxiei, - abordarea ameliorrii condicilor socio -economici - educaia sanitar 53. Focar de tuberculoz de grupa II, caracteristica lui. Aciunile medicului epidemiolog n asanarea acestui focar. Focar grupa II a) bolnav cu eliminare de bacili confirmat de: lipsa copiilor i/sau adolescenilor, gravidelor condiii sanitaro-igienice satisfctoare respectarea de ctre bolnav a regimului i a prescripiilor b) bolnav cu proces pulmonar distructiv fr eliminare de bacili c) bolnav cu tuberculoz evolutiv confirmat fr eliminare de bacili, in legtur cu contingentul periclitant Msurile antiepidemice in focar sunt urmtoarele: - izolarea bolnavului prin spitalizare, - dezinfecia global, - dezinfecia curent, - examinarea contacilor, - administrarea chimioprofilaxiei, - abordarea ameliorrii condicilor socio -economici - educaia sanitar 54. Focar de tuberculoz de grupa III, caracteristica lui. Aciunile medicului epidemiolog n asanarea acestui focar. Focar grupa III a) bolnavi cu tuberculoz evolutiv care nu pot fi inclui in primele dou grupe b) tuberculoza la animale in gospodrie. Dup depistarea MBT intr-un interval de 24 ore se asigur informarea Centrelor de Medicina Preventiv prin indeplinirea i transmiterea formularului 060e i a indeplinirii fiei de declaraie urgent 058-e in cazul depistrii Cazului Nou de tuberculoz Prima vizit in focar este efectuat de ctre 3 specialiti epidemiolog, ftiziolog i medic de familie. Msurile antiepidemice in focar sunt urmtoarele: - izolarea bolnavului prin spitalizare, - dezinfecia global, - dezinfecia curent, - examinarea contacilor, - administrarea chimioprofilaxiei, - abordarea ameliorrii condicilor socio -economici - educaia sanitar

55. Dezinfecia global. Indicaiile i termenii de efectuare. Metodele. Dezinfecia terminala in focar in toate grupele de risc epidemiologic se efectueaza la izolarea i scoaterea din eviden a bolnavului, responsabil de acesta fiind CSP teritorial. Dezinfecia global este efectuat de staia epidemiologic. in caz c bolnavul este cronic i se trateaz la domiciliu dezinfecia curent va fi efectuat de ctre bolnav sau unul din membrii familiei sub controlul serviciului medicinii preventive. Pentru asanarea focarelor de tuberculoz sunt utilizate urmtoarele metode de dezin- fecie: metoda mecanic metoda termic metoda chimic Dezinfecia vaselor se efectueaz prin fierbere cu bicarbonat de sodiu 2,0% - 20 - 30 min. Sputa se dezinfecteaz cu soluie de cloramin 5,0% - 12 ore, soluie de clorur de var activat - 20,0 gr. - 100,0 ml - 1 or, soluie de cloramin activat 2,5% - 4 ore. Cearafurile, lenjeria - fierbere, clcat. Suprafeele - cu soluie de cloramin 5,0%, soluie de clorur de var activat - 0,5% 56. Dezinfecia curent. Indicaiile. Metodele de efectuare. Dezinfecia curent in focar in toate grupele de risc epidemiologic se efectueaza pe perioada riscului de transmitere a infeciei, responsabili de acesta fiind bolnavul, membrii familiei; asisten medical primar. Vezi 55 57. Controlul infecici tuberculoase (administrativ, ingineresc, protecie respiratorie personal) n staionarele de ftiziopneumologie. 1) I nivel de control al infeciei Controlul Administrativ - reduce riscul expunerii pacienilor i lucrtorilor medicali 2) ll-lea nivel de control al infeciei Controlul Inginerescprevenirea rspandirii i reducerea concentraiei nucleolilor ae- rozolici 3) Ill-lea nivel de control al infeciei Protecia personal cu respirator - in zonele cu risc sporit de expunere Controlul administrativ const din urmtoarele activiti: - Desemnarea unei persoane responsabile de controlul tuberculozei intr-o anumit instituie; - Efectuarea unei evaluri a gradului de risc in cadrul instituiei; - Crearea i instituirea unui plan de monitorizare a maladiei, pentru a asigura depistarea imediat, luarea msurilor de precauie anaerobe i tratamentul persoanelor cu suspec- ie de tuberculoz sau la care aceasta a fost confirmat; - Implementarea practicilor eficiente de lucru pentru supravegherea pacienilor cu tuberculoz suspectat sau confirmat; - Asigurarea cureniei, sterilizrii sau dezinfectrii echipamentului contaminat; - Instruirea i educarea personalului medical referitor la tuberculoz, in special prevenirea, transmiterea i luarea in cauz a simptoamelor tuberculozei; - Screening-ul i evaluarea personalului medical care este expus riscului infectrii cu tuberculoz i care ar putea fi expui M.tuberculosis; - Aplicarea principiilor epidemiologice de prevenire a maladiei; - Utilizarea regulilor de igien respiratorie i igien a tusei; - Colaborarea intre Ministerul Sntii i centrele medicale locale. in cadrul serviciilor de ftiziopneumologie, zonele cu risc pentru transmiterea infeciei tuberculoase sunt prezentate in felul urmtor: - Zonele cu risc foarte inalt: laboratorul de bacteriologie, serviciul de bronhologie, serviciul de radiologie, serviciile de primire a urgenelor, seciile de TB pulmonar, secia de TB multidrogrezistent, spaiile de colectare a sputei, slile de chirurgie, autopsie - Zonele cu risc inalt: seciile de chirurgie toracic, seciile de TB extrapulmonar, secia de terapie intensiv, serviciile de consult ambulatoriu, serviciile de fizioterapie, explorri funcionale respiratorii - Zonele cu risc mediu: laboratorul clinic, farmacia, serviciile administrative, serviciile de intreinere. Controlul mediului (ingineresc) de baz const in verificarea sursei de infecie utilizand sistemul local de ventilare, diluarea i eliminarea aerului contaminat prin utilizarea ventilaiei sistemice, instalarea filtrelor HEPA. Controlul secundar al mediului const in verificarea curentului de aer pentru a preveni contaminarea aerului in locarurile adiacente sursei. Muli experi sunt adepii altor metode inginereti cum ar fi razele ultraviolete. Dezinfecia cu raze ultraviolete (UV)

58. Controlul infeciei tuberculoase (administrativ, ingineresc, protecie respiratorie personal) n focarele de tuberculoz. Vezi 57 59. Programul Naional de control i profilaxie al tuberculozei n RM: scopul, obiectivele. DOTS constituie strategia de control a tuberculozei in Republica Moldova. in 2001 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Programul Naional de Control al Tuberculozei ceea ce a constituit reorientarea asistenei acordate bolnavilor de TB ctre principiile OMS. in scopul realizrii Programului Naional de control al tuberculozei a fost elaborat Ordinul Ministerului Sntii nr. 180 din 10.08.2001 Cu privire la implementarea Programului Naional de control al tuberculozei in Republica Moldova pentru anii 2001-2005", care prevedea mecanismul de indeplinire a msurilor principale, atat la nivel naional, cat i la nivel teritorial i local. Obiectivele Programului Naional: Depistarea a 70% din bolnavii eliminatori de bacili prin examinarea simptomaticilor la adresare cu microscopia sputei la BAAR. Vindecarea a 85% din cazurile noi de tuberculoz pulmonar microscopic pozitive in momentul precizrii diagnosticului. Pentru atingerea obiectivelor preconizate in noul program se vor realiza un ir de strategii prioritare identificate i incluse in Program: implementarea msurilor de asisten medical pentru pacienii cu forme de tuberculoz rezistent; controlul co-infeciei TB/HIV/SIDA; controlul infeciei tuberculoase; susinerea social a bolnavilor de tuberculoz 60.Structura serviciului de ftiziopneumologie, integrarea lui cu medicina preventiv. Sistemul de control al TB urmeaz o structur situat la cateva nivele care cuprind nivelul naional, nivelul raional i nivelul local. Funciile, rolurile i responsabilitile fiecrui nivel pot varia in funcie de structura serviciilor de sntate deja existente, reflectand atat populaia cat i resursele sale. Aceste funcii reflect rolurile operaionale ale controlului TB i definete responsabilitile diverilor profesioniti aflai la fiecare nivel al structurii controlului TB: nivelul central - Institutul de Ftiziopneumologie Chirii Draganiuc". Coordonarea programului este efectuat de coordonatorul Principal al PNCT nivelul raional/municipal este reprezentat de Seciile Teritoriale de Ftiziopneumologie nivelul primar este reprezentat de ctre Centrele medicilor de familie i este unul din cele mai importante Bolnavii depistai sunt la eviden in fiierul de dispensar al bolnavilor de tuberculoz. Fiierul de dispensarizate este destinat supravegherii continue i are un caracter dinamic. Fiierul de dispensarizate se imparte in: Fiierul activ este destinat urmririi bolnavilor cu forme evolutive de tuberculoz pulmonar i extrapulmonar i se imparte in urmtoarele subgrupe. Fiierul de supraveghere include bolnavii cu calificativul "vindecat" sau "tratament incheiat". in caz de recdere (recidiv) a procesului tuberculos pacienii se vor inregistra in grupele 1 "A" i "E". Durata supravegherii este de 12 luni. Fiierul pasiv este arhiva cabinetului de ftiziopulmonologie pentru bolnavii vindecai. La apariia recidivelor sunt reinregistrai pentru eviden in grupa 1 "A" sau 1 "E". Aceste persoane sunt incluse in grupele cu risc sporit de imbolnvire i sunt supui controlului activ anual. in caz de reactivare a procesului tuberculos (recidiv) ei sunt reintori la tratament in categoria II DOTS 61.Metoda pasiv de depistare a bolnavilor de tuberculoz. Examinarea clinic a simptomaticilor depistai la adresare. Metoda pasiv Cel mai comun simptom (95% cazuri) este tuea care dureaz cel puin 3 sptmini. Persoanele care prezint acest semn clinic necesit indreptarea la ftiziopneumolog pentru a efectua urgent microscopia sputei. Tusea poate fi insoit i de alte semne clinice: astenie; febr; transpiraie; anorexie; pierdere ponderala deral; hemoptizie, hemoragie;dispnee. Un pacient cu tuberculoz extrapulmonar poate avea simptoame generale: scdere ponderal; febr; transpiraii nocturne. La aceste semne se adaug simptomatologia organului afectat. Odat ce

pacientul este suspectat de tuberculoz extrarespiratorie el necesit indreptarea la medicul ftiziopneumolog. Formele ascunse sau mtile" tuberculozei necesit o atenie deosebit: pneumonic; bronitic; - gripal; laringian; hemoptoic etc. Este important ca membrii familiilor ce au fost in contact cu pacienii microscopic pozitivi i cu simptoame de tuberculoz s fie indreptai la medicul ftiziopneumolog pentru o examinare mai detaliat. Cunoaterea simptomatologiei tuberculozei este decisiv in depistarea precoce a bolii. Lucrtorii AMP, la depistarea un pacient cu simptome sugestive de tuberculoz sau cu un examen radiologie pulmonar anormal, trebuie s direcioneze pacientul ctre un medic specialist (ftiziopneumolog), care va efectua examinrile necesare pentru a infirma sau confirma tuberculoza. Persoanele cu tuberculoz pot rmane asimptomatice. Mai mult de 90% din pacieni cu afectare pulmonar rapid progresiv au una sau mai multe simptome clinice. Aceste simptome apar imediat dup debutul bolii determinand muli bolnavi de tuberculoz s cear sfatul medical. Simptomele tuberculozei pot fi depistate la pacienii care nu cunosc semnele tipice de TB i care se prezint la o unitate de medicin primar pentru tratamentul altor afeciuni. 62.0rganizarea examinrii sputei la BAAR prin metoda microscopic. .Examenul microscopic se efectueaz in tuberculoz cu scopul: 24. depistrii unor bolnavi noi, eliminatori de bacili i pentru diagnosticul precoce al TB, monitorizrii bacteriologice in dinamic a bolnavilor cu diagnosticul de tuberculoz confirmat i verificarea eficacitii tratamentului. Metodele cunoscute de examen microscopic sunt: *colorarea frotiuiui prin metoda Ziehl-Neelsen i examinarea la microscop obinuit; *colorarea cu substane fluorocrome i examinarea cu ajutorul microscopiei fluorescente. Examenul microscopic al sputei pentru BAAR are o valoare exclusiv in diagnosticul precoce al tuberculozei. Acesta este superior altor metode prin conirmaTe rapid, cost redus, accesibilitate major. Dar are i unele dezavantaje - sensibilitatea redus i necesitatea corectitudinii in executare. La colorarea cu fucsin fenicat micobacteriile tuberculozei se depisteaz sub form de bacili fini, uor incurbai, de culoare roie-zmeurie, ce conin cantiti variate de granule. Unele microorganisme care nu aparin M.tuberculosis pot avea diferite forme - de la bacili lungi pai coci cu intensitate de colorare diferit. Metoda microscopic permite detectarea micobacteriilor in prezena a mai mult de 5 000 - 10 000 de pi microbieni intr-un ml de material. in afar de aceasta, detectarea microscopic a micobacteriilor acidorezistente nu permite tipizarea micobacteriilor in cadrul M.tuberculosis complex, precum i diferenierea de micobacteriile nontuberculi - agenii patogeni ai micobacteriozelor i micobacteriile saprofite care nu afecteaz omul i animale i, urmare, nu permit determinarea exact a etiologiei procesului. 63. Metoda activ de depistare a bolnavilor de tuberculoz. Locul RFM i a testrii tuberculinice n depistarea tuberculozei. Metoda activ Este important examinarea periodic, conform unui algoritm prestabilit, a grupurilor de risc sporit de infectare i dezvoltare a tuberculozei.. Un risc sporit pentru expunere la infecie o au urmtoarele categorii: - persoanele care au contactat cu bolnavii de TB baciliferi sau cu tuberculoz activ fr eliminri de bacili; - persoanele care au contactat cu animalele bolnave de tuberculoz; - pacienii cu sechele posttuberculoase; - bolnavii cu maladii cronice pulmonare nespecifice; - persoanele cu etilism cronic, narcomanie, HIV infectai; - pacienii cu diabet zaharat, ulcer stomacal; - bolnavii tratai cu imunodepresante (inclusiv i cu corticosteroizi); - gravidele i perioada postnatal; - copiii nevaccinai; - persoanele cu dezavantaj material (pensionarii, invalizii, neangajaii in campul muncii etc.) - persoanele cu condiii de trai nesatisfctoare (boschetarii, cminele i apartamentele aglomerate, subsolurile etc.);

- lucrtorii cu condiii nesatisfctoare de munc (migraia, surmenaj fizic i psihic, alte noxe profesionale); contingentul de deinui, inclusiv in primele 6 luni dup eliberare. Componena grupelor de risc nu este constant i este supus schimbrilor dinamice permanente, in legtur cu care e necesar modificarea i perfecionarea lor in dependen de situaia epidemiologic i social-economic din teren. in cazul apariiei simptomatologiei sugestive pentru tuberculoz persoanele din aceste grupe vor fi examinai conform documentelor in vigoare ale Ministerului Sntii. Grupele periclitante sunt examinate pentru prevenirea rspandirii tuberculozei de ci angajaii din sfera de deservire a populaiei (salariaii din intreprinderile alimentare, ir tuiile medicale, comunale i cele pentru copii) care se realizeaz prin examene medi( profilactice i periodice ale acestor angajai (la angajare i o dat pe an). 64. Grupele periclitante, examinarea lor, rolul medicului epidemiolog. Grupele periclitante sunt examinate pentru prevenirea rspandirii tuberculozei de ci angajaii din sfera de deservire a populaiei (salariaii din intreprinderile alimentare, ir tuiile medicale, comunale i cele pentru copii) care se realizeaz prin examene medi( profilactice i periodice ale acestor angajai (la angajare i o dat pe an). Sunt supuse controlului radiologie persoanele care se angajeaz la serviciu, studii, | militarii, la depunerea actelor pentru cstorie, plecarea peste hotare sau cu alte sco diagnostice sau profilactice (control radiologie ocazional). Radiofotografia medical e contraindicat copiilor, adolescenilor (bieii pan la 16 ani, fetele pan la 18 ani), ferm gravide i in perioada postnatal. La prezenta manifestrilor clinice metoda radiologiei examinare va fi radiografia cutiei toracice - radiaia mai mic (0,1 R) i posibiliti diagr tice mai mari, radiografia medical (0,56 R). 65. Grupele cu risc sporit de mbolnvire n tuberculoz (epidemiologici, medico- biologici, sociali), rolul medicului epidemiolog n examinarea lor. Receptivitatea pacientului la infecie depinde de mai muli factori care influeneaz rezistena sczut a macroorganismuiui i formeaz grupele sociale cu risc sporit de imbolnvire: subalimentaia; pturile social-vulnerabile (omerii, pensionarii, invalizii etc), condiiile de lucru nefavorabile (migranii, surmenajul fizic i psihic, nociviti termice, chimice, radiologice), condiiile de trai nefavorabile (boschetarii, cminele, apartamentele supraaglomerate, umede, intunecate, penitenciarele). Receptivitatea macroorganismuiui depinde i de factorii medico-biologici cu risc sporit de imbolnvire: c) bolile cronice ale aparatului respirator; d) diabetul zaharat; e) ulcerul gastro-duodenal; f) etilismul cronic; g) tratamentul cu imunodepresani (cu glucocorticosteroizi tuberculoza steroid); h) sarcina i perioada postnatal; i) HlV-infectaii,bolnaviSIDA. j) in dezvoltarea tuberculozei o mare importana il are factorul de varst, cei mai recep fiind copii: a) Prima varst ftiziogen este intre 0 -1 an b) A doua varst ftiziogen este intre 1 - 3 ani c) A treia varst ftiziogen este cea prepubertan, mai ales la fete, i este motivat prin modificrile hormonale care au loc la aceast varst. Dac situaia epidemiologic se amelioreaz, atunci imbolnvirea are loc mai mull btrani (reactivarea infeciei endogene). in perioada de timp cu o extindere major a tub culozei persist o tendin a imbolnvirii persoanelor tinere (infecie masiv exogen). Republica Moldova 70% din incidena tuberculozei o constituie varsta apt de munc. ( mai frecvent fac tuberculoza brbaii, raportul dintre brbai - femei este de 2,5.

66. Educaia sanitar a populaiei n domeniul tuberculozei. (1) Guvernul este responsabil, la nivel naional, de informarea i educaia populaiei privind prevenirea tuberculozei, care se realizeaz prin intermediul: a) mass-mediei (rularea de spoturi publicitare, emisiuni televizate i radiodifuzate); b) editrii i distribuirii materialelor informative: brouri, postere etc.; c) derularea programelor de educare a populaiei, inclusiv a copiilor, adolescenilor i tinerilor, menite s le formeze comportamente inofensive; d) desfurarea activitilor educative formale i neformale, altor activiti de propagare a msurilor de profilaxie a tuberculozei. (2) Activitile de instruire i de promovare a msurilor profilactice in domeniu, de asigurare informaional a copiilor necolarizai se desfoar in centrele pentru tineret i in cele pentru copii, in alte instituii de menire social. (3) Programele educaionale se bazeaz pe principiile: nediscriminrii, promovrii unei atitudini tolerante fa de persoanele cu tuberculoz, respectrii i garantrii drepturilor acestora. 67,Organizarea tratamentului strict supravegheat in condiii de ambulatoriu. 68. 0bligaiunile medicului epidemiolog in controlul tuberculozei. 69. Evidena i raportarea cazurilor noi de tuberculoz Centrelor de Medicin Preventiv. Ancheta epidemiologic a bolnavului de tuberculoz. 70. Analiza indicilor epidemiologici n teritoriu Indicatori epidemiometrici in tuberculoz Studierea epidemiologiei tuberculozei permite msurarea amplorii bolii i evoluia e timp, spontan sau ca urmare a aplicrii Programelor Naionale de Control al Tuberozei. Morbiditatea prin tuberculoz. Amploarea imbolnvirilor prin tuberculoz este exprimat prin doi indicatori majori: cidena i prevalena. Incidena este definit ca numrul de cazuri de tuberculoz nou diagnosticat in < curs de un an raportat la 100.000 de locuitori. Prevalenta este definit ca numrul de cazuri de tuberculoz existente in comunitate la un moment dat raportate la 100.000 de locuitori. Prevalena infeciei poate fi determin doar prin studii costisitoare i dificile, efectuate pe eantioane reprezentative din popule general. Prevalena surselor de infecie (tuberculoz pulmonar M+) constituie un indi tor important al gravitii endemiei tuberculoase intr-un teritoriu. Prevalena infeciei (pe grupe de varst) evalueaz numrul persoanelor cu IDR la berculin pozitive la 100 de copii. Riscul infectrii reprezint numrul persoanelor cu I pozitiv la tuberculin, care a aprut pe parcursul unui an (pe grupe de varst). Ultimii dici sunt dificil de apreciat din cauza vaccinrii BCG i fiindc probele tuberculinice nu mai efectueaz integral. Mortalitatea prin tuberculoz. Este definit ca numrul de decese datorate tuberculozei in decurs de un an rapo la 100.000 de locuitori. inainte de apariia medicamentelor antituberculoase circa 50% bolnavii de tuberculoz decedau. Pentru o evaluare ampl a situaiei epidemiologice a tuberculozei in lume i in dife teritorii concrete OMS a elaborat diferii indicatori de performan pentru notificarea i a liza activitilor de control al tuberculozei. Datele astfel acumulate fac posibile evalua corect a situaiei privind tuberculoza i a pronosticurilor necesare pentru activitile control ale acestei infecii in diferite teritorii.