Prevenirea i sancionarea faptelor de corupie n dreptul penal romnesc

Doina Livia Stanciu Judector nalta Curte de Casaie i Justiie

Starea proprie societilor bulversate de revoluii sau crize sociale de amploare (aa cum a fost i cazul Romniei n anul 1989 i n perioada ce a urmat) este determinat de disconfortul social materializat n insecuritatea ceteanului i a societii. Privit ca fenomen social, corupia este expresia unor manifestri de descompunere moral i degradare spiritual; ea reprezint o problem social complex, ale crei modaliti de manifestare, consecine sociale i ci de soluionare intereseaz opinia public i nivelul instituionalizat al controlului social. Cuvntul corupie vine de la termenul latin coruptio, caracteriznd o anumit comportare a funcionarului care i comercializeaz, i vinde atributele funciei i ncrederea acordat de societate, primind n schimb bani sau alte foloase. n acest context, fenomenul corupiei include toate faptele i actele unor subieci de drept care, profitnd de funcia sau poziia social pe care o ocup, acioneaz pentru obinerea unor avantaje personale, prin mijloace ilicite, renunnd la respectul fa de lege i moral, ca o reflectare a strii de decdere a societii. Corupia este perceput de ctre majoritatea segmentelor din populaie ca un fenomen deosebit de grav i periculos, care submineaz structurile de putere i autoritate i se refer, mai ales, la darea i luarea de mit, primirea de foloase necuvenite i traficul de influen, ntruct svrirea acestor infraciuni, n care sunt implicai uneori demnitari sau foti demnitari, reprezentani ai Guvernului, parlamentari, magistrai i cadre din instituiile care trebuie s apere legalitatea determin, n rndul populaiei, o percepie negativ asupra credibilitii instituiilor publice. Obiectivele marii corupii sunt duble: profitul i puterea care se pot
2

realiza numai prin infiltrarea n structurile de stat i utilizarea canalelor internaionale. Conceput n cel mai popular sens al cuvntului, corupia reprezint folosirea abuziv a puterii n avantaj propriu. O dat cu amploarea pe care o capt corupia pe ntreg globul i cu dezvoltarea public puternic a efectelor acesteia, corupia devine o problem tot mai vizibil i mai preocupant. n procesul tranziiei Romniei la economia de pia, fenomenul corupiei a suferit i sufer modificri cantitative i calitative, manifestate prin dorina avid a ntreprinztorilor i investitorilor particulari de a obine, n timp scurt, profituri uriae prin utilizarea unor sume de bani, oferite ca dar funcionarilor publici. Astfel, majoritatea infraciunilor complexe descoperite n economie privind procesul de privatizare, transferurile nelegale de capital, sustragerile de mari proporii etc. sunt nsoite de acte de corupie, comise de multe ori de ctre persoane cu funcii de conducere sau atribuii de control. Implicarea n activiti cu caracter privat a unor factori de conducere, prin nfiinarea direct sau prin intermediari, de firme cu profil similar unitilor cu capital de stat i parazitarea acestora din urm, au determinat, de asemenea, numeroase acte de corupie. Numeroase persoane fizice i juridice, profitnd de imperfeciunile reglementrilor legale, precum i de insuficienta exercitare a controlului financiar i fiscal, ignornd regulile elementare de protecie a intereselor statului, au desfurat i desfoar ample aciuni de contraband i evaziune fiscal fundamentate pe acte de corupie. Actele de corupie au sporit considerabil, implicnd funcionari din toate domeniile vieii economice i sociale, iar pericolul social concret al acestor fapte s-a localizat n cuantificarea unor prejudicii patrimoniale enorme, produse patrimoniului public, uneori cu consecine deosebit de grave la nivelul ntregii structuri economice, ireparabile sau imposibil de evaluat. Pentru sistemul de drept penal romnesc, corupia este un concept
3

normativ prioritar ce desemneaz nclcarea sau transgresiunea ilegal i imoral a normelor referitoare la ndatoririle funcionarului public, agenilor economici sau persoanelor care efectueaz diferite operaii financiare sau bancare. Plecnd de la acest neles larg, putem identifica n legislaia penal, chiar de la nceputul ei i pn n prezent, o serie de incriminri care au drept mobil un numitor comun, respectiv avantajul material. Termenul de corupie, cu nelesul de avantaj material a fost introdus n legislaia romn, o dat cu Codul penal, intrat n vigoare la 1 ianuarie 1969, i reluat n Legea 83/21 iulie 1992 privind procedura urgent de urmrire i judecare pentru unele infraciuni de corupie. n vederea mbuntirii cadrului legal a fost adoptat i Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea i sancionarea faptelor de corupie care arat care sunt , infraciunile de corupie, infraciunile asimilate infraciunilor de corupie i infraciunile n legtur direct cu infraciunile de corupie. O nou iniiativ legislativ de bun augur s-a dovedit a fi i nfiinarea Parchetului Naional Anticorupie, prin Ordonana de Urgen nr. 43/2002, ca organism specializat ce acioneaz la nivel naional, n cadrul Ministrului Public. De asemenea, Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei i Ordonana de Urgen nr. i 24 /21.04.2004 privind creterea de prevenire transparenei i combatere n a exercitarea demnitilor publice i a funciilor publice, precum intensificarea msurilor corupiei, care a modificat i completat Legea nr. 115/1996 pentru declararea i controlul averii demnitarilor, magistrailor, a unor persoane cu funcii de conducere i de control i a funcionarilor publici i Ordonana de Urgen 43/2002
4

privind Parchetul Naional Anticorupie constituie un pas important n vederea armonizrii legislaiei romneti la exigenele Uniunii Europene, fiind o lege care a mbuntit reglementrile n materie. Putem sublinia c prin act de corupie se nelege orice fapt prin care o persoan ncearc ori reuete s determine un funcionar, aflat n exerciiul atribuiilor ca, n schimbul unor foloase materiale sau al altor avantaje necuvenite, s comit un act contrar legii ori ndatoririlor sale de serviciu sau s favorizeze, n orice mod, persoanele implicate. Drept urmare, apare ca justificat lrgirea sferei faptelor incriminate n cadrul acestor categorii de infraciuni n strns legtur cu transparena activitii economice i cu diversificarea formelor de manifestare a lor. Recepionat ca un adevrat flagel care tinde s erodeze nsei bazele instituiilor fundamentale ale statului de drept, corupia, cu profunde rezonane internaionale, constituie un fenomen care n prezent ngrijoreaz att guvernele, ct i opinia public din ntreaga lume. Aadar, ntr-o lume confruntat cu probleme diferite i complexe, activitile de corupie i de obinere a unor sume de bani pe ci ilicite, sunt tot mai frecvente. Istoria societii umane pune n eviden c infracionalitatea i corupia, sub toate formele de manifestare (delapidare, trafic de influen, dare i luare de mit, evaziune fiscal, primirea de foloase necuvenite) a existat i s-a manifestat cu diverse intensiti, din cele mai vechi timpuri. Corupia, ca fenomen exist nc din antichitate, fiind un comportament din cele mai grave, i n acelai timp cel mai rspndit n detrimentul administrrii treburilor publice de ctre funcionarii publici. n Romnia au aprut i s-au dezvoltat noi forme de corupie, specifice tranziiei la economia de pia, manifestate prin diferite mijloace, cum ar fi: transferuri ilegale de capital i de bunuri, deteriorarea treptat a patrimoniului public, bancrute frauduloase, scoaterea din ar ilegal a unor importante valori i bunuri economice aparinnd patrimoniului cultural naional etc.
5

n prezent, infraciunile de corupie de serviciu sau n legtur cu serviciul sunt prevzute n primul capitol al Titlului VI ( Infraciuni care aduc atingere unor activiti de interes public sau altor activiti reglementate de lege) din Codul penal, partea special, intitulat Infraciuni de serviciu sau n legtur cu serviciul . Aceste infraciuni dup cum arat denumirea lor, aduc atingere unor activiti de interes public sau altor activiti reglementate de lege. Aceste infraciuni, dei sunt numeroase i de o mare varietate, au fost totui incluse ntr-un titlu unic, deoarece ele prezint o trstur esenial comun, constnd n aceea c, prin svrirea lor, se aduce atingere unor relaii sociale de aceeai natur, relaii care privesc activitatea de serviciu sau regimul stabilit pentru anumite activiti reglementate de lege. n codul penal sunt incriminate n cadrul acestei grupe urmtoarele fapte:

abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor abuzul n serviciu prin ngrdirea unor drepturi abuzul n serviciu contra intereselor publice abuzul n serviciu n form calificat neglijena n serviciu purtarea abuziv neglijena n pstrarea secretului de stat luarea de mit darea de mit primirea de foloase necuvenite traficul de influen.

Prin Legea nr. 65 din 1992 s-au adus o serie de modificri n ceea ce privete infraciunile de corupie; astfel, la infraciunea de luare de mit a fost introdus variant agravat care se realizeaz atunci cnd fapta a fost svrit de un funcionar cu atribuii de control, iar la infraciunile de primire de foloase necuvenite i trafic de influen s-au ridicat limitele
6

speciale ale pedepsei nchisorii. Prin Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, ce cuprinde unul dintre cele mai moderne sisteme de reglementare a regimului incompatibilitii n cadrul statelor europene, salutat de oficialii europeni s-au adus modificri importante Legii 115/1961 n privina controlului averilor parlamentarilor, care asigur o mai bun transparen. Astfel, legea: -oblig publicarea declaraiilor de avere pe pagina de internet a instituiei respective; -oblig actualizarea declaraiei de avere anual n situaia n care parlamentarii dobndesc anumite bunuri n perioada mandatului; -n caz de constatare judectoreasc a unei fraude, hotrrea irevocabil se va publica n Monitorul Oficial , Partea a III-a; -este permis posibilitatea nceperii unor investigaii de avere n privina demnitarilor de dup 1989, dac exist dovezi certe c anumite bunuri ori valori, pe care le au n patrimoniu, au fost dobndite n mod ilicit; -nu exist ns n lege norme privind reglementarea conflictelor de interese n care s-ar putea afla parlamentarii; Omisiunea este regretabil, avnd n vedere faptul c legislativul este o autoritate/putere public cu risc de corupie mare (corupie legislativ state capture n doctrina internaional). n plus, regimul discriminator de care se bucur parlamentarii este incorect, avnd n vedere rolul teoretic al acestora ca reprezentani direci ai cetenilor n lupta anti-corupie. -calitatea de deputat sau de senator este incompatibil cu exercitarea oricrei funcii publice de autoritate, potrivit Constituiei, cu excepia celei de membru al Guvernului, precum i cu funciile private de preedinte, vicepreedinte, director general, director, administrator, membru al
7

consiliului de administraie sau cenzor la societile comerciale, inclusiv bncile sau alte instituii de credit, societile de asigurare. Parlamentarii si mentin in continuare puterea de decizie in cadrul AGA deoarece nu le este interzisa participarea in cadrul acestor organizatii. In plus, ei pot detine pachetul majoritar si pot face afaceri cu statul fara nici un fel de restrictie legala in aceasta calitate. Exista o exceptie de la regula de incompatibilitate de mai sus conform careia"in mod exceptional, Biroul permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului, la propunerea Guvernului si cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului in adunarea generala a actionarilor ori ca membru in consiliul de administratie al regiilor autonome, companiilor sau societatilor nationale, institutiilor publice ori al societatilor comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, de interes strategic sau in cazul in care un interes public impune aceasta" (art. 82, al. 2). Trecand peste faptul c nu exista nici o justificare a impunerii acestei exceptii, grav este faptul ca nu exista nici un fel de obligatie de transparenta cu privire la motivele si modalitatea adoptarii unei astfel de masuri exceptionale. Avand un caracterexceptional, ea ar trebui sa se pastreze in aceste limite extraordinare, si sa fie facuta publica. Incoerenta acestei exceptii prezinta un risc ridicat de abuz/coruptie. Parlamentarilor care sunt in acelasi timp si avocati le este interzis sa pledeze in cauzele ce se judeca la judecatorii sau tribunale, sau sa acorde asistenta juridica la parchetele de pe langa aceste instante, in cauze care vizeaza infractiuni de coruptie, infractiuni asimilate celor de coruptie, infractiuni impotriva intereselor financiare ale UE etc. De asemenea, avocatului parlamentar ii este interzis sa pledeze in cauze comerciale sau civile impotriva statului, autoritatilor sau institutiilor publice.Aceasta prevedere este binevenita, avand in vedere problemele de conflict de
8

interese ridicate de dubla calitate avocat-parlamentar. Totusi, este de neinteles de ce interdictia se opreste la nivelul tribunalelor, cand exista alte doua trepte de judecata - Curtea de apel si Curtea Suprema de Justitie? Omisinea este mult prea vadita pentru a putea fi categorisita drept intamplatoare. Acest lucru este cu atat mai grav cu cat caile de atac omise sunt cele mai importante intr-un proces si au un potential ridicat de a implica acte de coruptie. Teoretic, ar putea exista o situatie de exceptie in care parlamentarul avocat sa isi pledeze propria cauza. Desi este putin probabil sa se intample asa ceva, situatia ipotetica de exceptie ar putea avea potential de coruptie tocmai in astfel de cazuri de implicare a parlamentarilor avocati ca parte in proces. Asadar, chiar intr-o astfel de ipoteza cu o probabilitate foarte mica, institutirea de exceptii este indezirabila. Nu exista modalitati de control a veridicitatii declaratiilor de avere sau asituatiilor de incompatibilitate ale deputatilor sau senatorilor. Astfel de scapari ale legii risca sa faca inutile prevederile normative ale acesteia cu privire la respectarea incompatibilitatilor sau cu privire la veridicitatea declaratiilor de avere. Eventualele neconcordante, omisiuni sau chiar declaratii mincinoase nu vor putea fi surprinse decat in mod intamplator sau prin reclamatii (ori delatiuni) din partea unor terti, ceea ce implica un risc de santaj/coruptie. Ca o concluzie, dei Legea 161/2003 aduce n privina legislativului modificari pozitive legate in mod special de transparenta, este marcat nc de omisiuni si exceptii vadite, foarte greu explicabile, fapt care nu rezolva problema riscului de coruptie in cadrul acestuia. Aparent, legea este proiectata pentru a favoriza situatia parlamentarilor. Drept urmare, legislativul ramane si dupa intrarea in vigoare a acestei legi, un pilon de integritate cu o structura precara. Daca adaugam faptul ca nu s-a luat o hotarare in privinta modului de alegere a parlamentarilor, in sensul responsabilizarii lor nemijlocite fata de
9

electorat, putem concluziona ca fara schimbari substantiale, puterea elementara a oricarui sistem democratic legislativul- va fi grevat de riscuri de coruptie majore. n privina executivului, Legea 161/2003 amendeaz Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, permitand oricarui cetatean sa se adreseze primului-ministru, Procurorului General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie sau Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie, daca are cunostinta despre savarsirea unei fapte penale de catre membrii Guvernului in exercitiul functiei lor, in scopul sesizarii Presedintelui Romaniei. Acesta din urma, hotrrre asupra raportului prezentat de Comisia Special de Investigare comunicarea soluiei catre mass media. Acest amendament imbunatateste accesul cetatenilor la lupta anticoruptie si stimuleaza participarea lor la dezvaluirea eventualelor acte de coruptie. In mod special, acorda societatii civile, mass media, capacitatea de a se implica in mod efectiv in combaterea actelor de coruptie si a persoanelor implicate. Totodat, Legea 161/2003 a modificat Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, introducand noi infractiuni de coruptie la adresa fondurilor europene, care vizeaza in principal folosirea improprie a acestora. Aceasta masura este un raspuns la adresa criticilor privitoare la modalitatile de utilizare a fondurilor europene in Romania. Totusi, Corpul de Control al Guvernului detine monopolul verificarii sesizarilor primite in legatura cu fraudele la adresa fondurilor europene. In plus, se creeaza un conflict de jurisdictie, deoarece si Comisia Speciala de Control a reclamatiilor privitoare la savarsirea de acte de coruptie de catre membrii guvernului are atributii in aceasta materie, lucru care nu este clarificat. Pe de alt parte, legea extinde jurisdictia faptelor de coruptie la manageri, directori, auditori, controlori, administratori la orice companie
10

i dispune

de stat sau privata, sau regii autonome, la oficialii romani care isi desfasoara activitatea la organizatii internationale, in Romania sau n strainatate, precum si asupra functionarilor straini care isi desfasoara activitatea in Romania. Asadar, legea extinde conceptul de coruptie si la anumiti functionari din domeniul privat, in conformitate cu practica internationala. Totodat, legea anuleaza prevederea anterioara privitoare la faptul ca notificarile anonime nu sunt luate in consideratie, insa nici nu cere organului de control sa le verifice in mod obligatoriu. Noua prevedere acorda o putere de discretie controlorilor, un spatiu de manevra care poate consitui o zona cu factor de risc pentru coruptie. Tinand seama de faptul ca aceasta lege are un caracter public prin excelenta, existenta unor norme supletive la indemana unor autoritati de investigatie nu face altceva decat sa le acorde acestora o putere discretionara, deci sa creeze un risc de coruptie chiar in randul autoritatii anticoruptie. Legea 161/2003 aduce amendamente importante respectiv: -Oblig publicarea declaratiilor de avere ale membrilor guvernului pe website-ul respectivei institutii sau in Monitorul Oficial, Partea a III-a. De asemenea, concluziile Comisiei de Control rezultate ca urmare a investigatiilor declansate, sau, dupa caz, a deciziilor finale ale instantelor in cazuri de diferente nejustificate de avere, se publica in Monitorul Oficial, Partea a III-a. Aceasta masura este de natura a asigura o transparenta obligatorie a averilor demnitarilor, lucru care va implica o mai buna informare a publicului cu privire la cei care ii conduc sau reprezinta, deci o imputernicire a cetatenilor in relatia cu statul si reprezentantii acestuia, sub conditia evidenta ca acestia din urma sa foloseasca acest drept ca atare. Legii 115/1996

11

Este de apreciat includerea n varianta final a legii a cerinei declarrii obligaiilor patrimoniale ce depesc 10.000 Euro. Forma iniial a legii era lacunarea deoarece cerea declararea depozitelor sau a creanelor care depesc 10.000 Euro. Ea a fost modificat n sens pozitiv prin Ordonana de Urgen nr. 40 din 2003 prin obligarea parlamentarilor la declararea cuantumului averilor care depesc 10.000 Euro n total. n privina conflictelor de interese pentru functionari publici sunt de evideniat urmtoarele aspecte: Definitia conceptului juridic de conflict de interese este limitata sau incompleta, deoarece se reduce doar la aspectele materiale avute in vedere de functionar sau oficial, si care ar putea afecta decizia sa. Totusi exista si interese personale de natura nepatrimoniala care ar putea afecta obiectivitatea deciziei sale si care nu vor intra in categoria conflictelor de interese. De asemenea, legea se limiteaza doar la interesele imediate ale functionarului sau oficialului in cauza, omitand interesele rudelor acestuia. Definitia este asadar limitativa, atat cantitativ, cat si calitativ. Din punct de vedere cantitativ, ea nu acopera situatia in care rude sau alte persoane apropiate functionarului ar avea interese legate de activitatea publica a acestuia din urma si, prin urmare, ar putea sa determine o alterare a deciziilor publice in conformitate cu scopurile lor. Din punct de vedere calitativ, definitia nu include interesele de ordin nepatrimonial ale functionarului, care pot fi si ele determinante in luarea deciziilor administrative. Cu privire la eventualele conflicte de interese ale membrilor guvernului, sau altor membri ai administratiei centrale si locale, legea introduce dreptul oricarui cetatean de a notifica Primului Ministru orice situatie de acest gen. Ulterior,cetateanului i se va comunica in scris modalitatea de rezolvare a reclamatiei privind existenta unui conflict de interese in cadrul guvernului sau administratiei centrale sau locale.
12

Potrivit art . 72 din lege se cere membrilor Guvernului, secretarilor si subsecretarilor de stat, prefectilor si subprefectilor, sa se abtina de la emiterea de acte administrative sau de la incheierea de acte juridice sau chiar de la participarea la luarea unei decizii in exercitarea functiei publice de autoritate, care produc un folos material pentru sine, pentrul sotul ori rudele sale de gradul I. Prevederea nu urmeaza in totalitate Recomandarea Consiliului Europei R (2000) 1010 deoarece opreste incompatibilitatea privind emiterea de acte administrative sau incheierea de acte juridice la rudele de gradul I, in timp ce prevederea europeana mai sus mentionata se refera la membrii familiei in general. Asadar, rudele de gradul al II-lea nu sunt excluse din categoria persoanelor in favoarea carora ar putea fi emise acte administrative sau incheiate contracte, desi aceastea ar putea avea o influenta majora asupra functionarului in cauza. Emiterea de acte normative constituie o exceptie de la aceasta regula. Aparent, exceptia cauta sa evite situatia in care un functionar sau oficial ar fi pus in imposibilitatea de a adopta anumite acte normative, datorita incompatibilitatii generate de includerea rudelor acestuia in categoria subiectilor acelei legi care ar putea astfel beneficia de prevederile ei. Totusi, legea omite situatiile in care oficialul care are autoritatea de a emite acte normative, se prevaleaza de exceptie doar in scopul gratificarii unui apropiat sau chiar pe sine insusi. Astfel, scopul teoretic de ordin general al legii s-ar circumscrie in primul rand unor interese particulare, deturnand ratiunea de a exista a legii. Asadar, intrebarea fireasca care decurge din acest amestec de regula si exceptie este urmatoarea: care interes public va fi mai important, cel pentru care este instituita exceptia sau cel pentru care este instituita regula?! Legea nu vine sa clarifice o astfel de situatie ipotetica, i nu gaseste

13

de cuviinta sa ceara in mod imperativ o cuvenita transparenta a situatiilor care reclama apelul la exceptie. Nu exista prevederi vizand monitorizarea aleatorie sau sistematica a eventualelor conflicte de interese. Procedura de control se institutie numai pe baza de notificare de catre o terta persoana. Situatia este similara cu cea eferitoare la modalitatile de monitorizare a veridicitatii declaratiilor de avere. O prevedere importanta este cea cuprins n art. 75 care acorda oricarei persoane care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intrun interes legitim ,ca urmare a existentei unui conflict de interese, dreptul de a se adresa instantei de judecata competente. Acest fapt va imputernici cetateanul cu posibilitatea de a se opune situatiilor de abuz de acest gen din partea administratiei, cu conditia de a fi informat suficient cu privire la aceasta si de a actiona in conformitate cu dreptul sau. In privinta incompatibilitatilor, membrii guvernului, secretarii si subsecretarii de stat sunt incompatibili cu orice alte pozitii publice sau private, cu exceptia celei de parlamentar. Totusi, legea prevede o exceptie prin care Guvernul poate aproba participarea lor ca reprezentanti ai statului in adunarea generala a actionarilor ori ca membri in consiliul de administratie al regiilor autonome, companiilor sau societatilor nationale, institutiilor publice ori al societatilor comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, de interes strategic sau in cazul in care un interes public impune aceasta. Trecand peste motivele vagi ale instituirii acestei exceptii, ceea ce este important de subliniat este faptul ca aceasta exceptie este institutita fara garantii de transparenta in privinta implementarii ei. Asadar, ar fi fost necesar sa se stipuleze foarte clar obligativitatea publicitatii acestor situatii si a motivelor care au condus la aplicarea exceptiei.

14

Prefectii, subprefectii, trebuie sa respecte aceleasi prevederi de incompatibilitate ca si membrii Guvernului mentionati anterior. Toti oficialii trebuie sa declare la momentul ocuparii functiei publice ca ei respecta prevederile de incompatibilitate. n concluzie, n privina executivului Legea 161/2003, desi aduce imbunatatiri evidente la cadrul anterior, contine frecvente omisiuni si neclaritati, care creeaza posibilitati de coruptie.Pentru aceste motive, pilonul 'Executiv' se prezinta ca o entitate partial neprotejata de riscurile coruptiei, mai ales la nivel inalt si foarte inalt. n privina Justiiei, legea detaliaza categoriile de incompatibilitati adresate magistratilor, adaugand un plus de precizie fata de reglementarile anterioare, prevazute in Legea 92/1992. Astfel, magistratilor le este interzis: s desfoare activiti de arbitraj n litigii civile, comerciale sau de alt natur; s aib calitatea de asociat, membru n organele de conducere, administrare sau control la societi civile, societi comerciale, inclusiv bnci sau alte instituii de credit, societi de asigurare sau financiare, companii naionale, societi naionale ori regii autonome; s desfoare activiti comerciale, direct sau prin persoane interpuse; s aib calitatea de membru al unui grup de interes economic ( Art. 102). Detalierea incompatibilitatilor adresate magistratilor reprezinta un punct pozitiv al acestei reglementari, desi astfel de incompatibilitati erau prevazute, in mod generic, in legislatia veche. In plus, ele nu au fost considerate o problema in rapoartele Comisiei Europene.

15

Legea stipuleaza, in mod expres obligatia magistratilor de a nu se subordona scopurilor si doctrinelor politice (Art. 103), lucru care era numai subinteles in legea veche. Este impus totodat, obligaia magistrailor de a reclama orice ingerinta n actul de justiie de natur politic sau economic, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane (Art. 107). Aceste doua cerinte, insotite de sanctiuni disciplinare pentru nerespectarea lor, constituie un pas important pentru asigurarea unei independente decizionale a magistratilor. Totusi merita observat faptul c se ncearc asigurarea independenei magistrailor prin scoaterea acestora de sub tutela executivului, lucru cerut de altfel de muli ani de Rapoartele de progres ale Comisiei Europene. Acest lucru nu poate fi realizat dect printr-o schimbare de lege fundamental, care este deja proiectat , i care va modifica modalitatea de numire, promovare , sancionare i demitere a judectorilor. Pe de alt parte legea a mbuntit cadrul legal necesar pentru prevenirea si controlul coruptiei si armonizarea legislatiei nationale cu prevederile Conventiei penale privind coruptia a Consiliului Europei, ratificata de Romnia prin Legea nr.27/2002 si Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si Protocoalele sale aditionale, elaborate n baza articolului K.3 din Tratatul Uniunii Europene. Legea cuprinde dispozitii privind incriminarea faptei cumparatorului de influenta, largirea sferei persoanelor care savrsesc fapte de coruptie, infractiuni mpotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, majorarea termenelor de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiunile de coruptie si infractiunile mpotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si constituirea obligatorie a completelor specializate n judecarea faptelor prevazute n Legea nr.78/2000, formate din 2 judecatori.

16

scopul

nlaturarii

birocratiei,

prevenirii

coruptiei

si

comportamentului arbitrar ori abuziv din partea magistratilor si personalului auxiliar, Ministerul Justitiei a procedat la identificarea sectoarelor vulnerabile si a factorilor de risc existenti n interiorul justitiei, respectiv: cetatenia, relatiile cu publicul, activitatile economice, de investitii si administrative, resursele umane si organizare, activitatile judiciare, penitenciarele, grefele si arhivele, birourile de carte funciara, activitatea de repartizare a cauzelor. nca din anul 2001 au fost luate masuri cu caracter administrativ pentru prevenirea actelor de coruptie si ntarirea disciplinei n rndul magistratilor si personalului auxiliar. Masurile privesc redefinirea, n cadrul noului Regulament, a sistemului de selectie, numire si promovare; cresterea rolului controlului si sporirea exigentei n evaluarea si sanctionarea abaterilor disciplinare si a faptelor de natura penala; ridicarea nivelului de pregatire profesionala; mbunatatirea conditiilor de lucru prin construirea de noi sedii pentru instante si parchete; asigurarea unei salarizari corespunzatoare. Masurile specifice de stopare a birocratiei constau n instituirea, prin ordinul ministrului justitiei nr.854/2002 a unor norme stricte si clare privind modul de acordare a audientelor, de primire si rezolvare a petitiilor, care sa asigure adoptarea n termen a unor solutii legale si temeinice. A fost nfiintat Secretariatul Tehnic care asigura evidenta si circulatia unitara a documentelor n cadrul institutiei si a fost instituit un sistem informatizat de evidenta a accesului n minister. Serviciul de informatii si protectie anticoruptie din cadrul Ministerului Justitiei a asigurat, prin valorificarea eficienta a informatiilor, o protectie anticoruptie reala, de natura sa garanteze caracterul echitabil al actului de justitie si sa previna coruptia n rndul magistratilor. n vederea prevenirii si controlului faptelor de coruptie, ntr-un domeniu auxiliar justitiei care este cel al medicinei legale, prin Ordonanta
17

Guvernului nr.57/2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, a fost adoptat un set de masuri avnd ca scop sporirea controlului, mbuntirea sistemului de numiri pentru funciile de conducere i ntrirea legalitii n activitatea de medicin legal. Aparitia unor noi forme de criminalitate precum: spalarea banilor, criminalitatea organizata, criminalitatea informatica si traficul de persoane au impus o reactie legislativa prompta, care sa determine ntarirea actiunilor de prevenire si control a criminalitatii, n general si a criminalitatii organizate, economico-financiare si coruptiei, n special. Legea nr.656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor contribuie la armonizarea legislatiei interne cu prevederile Conventiei europene privind spalarea, depistarea, sechestrarea si confiscarea produselor infractiunii, ratificata de Romnia prin Legea nr.253/2002 si ale Conventiei O.N.U. mpotriva criminalitatii organizate transnationale, ratificata prin Legea nr.565/2002. Potrivit noii legii, spalarea banilor este incriminata indiferent de natura infractiunii din savrsirea careia provine bunul. n vederea reprimarii actelor de criminalitate organizata, prin Legea nr.565/2002 a fost ratificata Conventia O.N.U. mpotriva criminalitatii transnationale organizate si cele doua protocoale aditionale semnate de Romnia, ceea ce a impus elaborarea unui act normativ care sa asigure crearea cadrului juridic corespunzator n domeniu si transpunerea n dreptul intern a prevederilor documentelor juridice internationale mentionate. Programul PHARE 1999 de ntrire a capacittii institutiilor statului de lupt mpotriva coruptiei si a criminalittii organizate este o dovad a faptului c Romnia acord prioritate prevenirii i combaterii corupiei.

18

Programul are dou componente: una de nfratire institutional si a doua de investitii. Pentru prima component, de nfratire, a fost aleas Spania ca stat partener din cadrul Uniunii Europene. Conventia de nfratire a fost semnat n august 2001. O importanta parte din activitatile prevazute n conventie s-a referit la evaluarea cadrului legislativ si institutional anticoruptie, propuneri de mbunatatirea legislatiei n materie. Partenerii spanioli au fost implicati n elaborarea proiectelor de legi cu impact asupra combaterii coruptiei; printre acestea se evidentiaza Ordonanta de Urgent privind Parchetul National Anticoruptie (OU 43/2002, M Of. 244/11.04.2002 ), aprobata prin Legea nr. 503/2002. Corupia nu trebuie privit ca fenomen singular, separat, ea fiind ntro strns corelaie cu o serie de mecanisme distructive i de dereglare politic, economic, normativ i moral, dovedind prin aceasta o sfidare la adresa ntregii societi. Analiza fenomenului corupiei trebuie fcut din perspective multiple, nu numai juridice, ci i criminologice, sociologice, psihologice etc. Corupia apare ca fiind comportamentul care deriv de la ndatoririle normale ale unui rol public sau violeaz legi mpotriva exercitrii anumitor tipuri de influen: mit, nepotismul, deturnare de fonduri . Corupia ncepe cu ascunderea sau deformarea realitii, pentru a obine anumite rezultate la care nu se poate ajunge promovnd adevrul i continu cu plasarea n posturi i promovare a rudelor, prietenilor, inclusiv amicilor politici. Ea este urmat de darea i primirea de foloase patrimoniale sau de alt natur pentru obinerea unor drepturi cuvenite, pentru ca la un nivel superior sa se recurg la darea sau primirea unor foloase patrimoniale pentru obinerea unor drepturi sau avantaje necuvenite.
19

Analiza criminologic a fenomenului corupiei i propune identificarea, explicarea i prevenirea cauzelor obiective (sociale, economice, politice i culturale) i subiective (legate de personalitatea individului) care contribuie la naterea i evoluia acestui fenomen. Cauzele obiective pot fi att generale, marcate de costul ridicat al vieii, lipsa de elasticitate a politicii fiscale, ct i speciale, cum ar fi cele politice, administrative etc. Cauze de ordin politic ar fi: lipsa autoritii puterii politice, incapacitatea guvernanilor de a sanciona abaterile guvernanilor. Cele juridice se refer la ineficiena legilor conjugat cu lipsa de fermitate n aplicarea acestora, devansarea juridicului de realitatea infracional i slaba motivare financiar a membrilor organelor juridice. Dintre cauzele administrative putem enumera: existena unui sistem birocratic complicat, greoi, controlul insuficient i ineficient. n categoria cauzelor socio-culturale intr automatizarea excesiv a societii i existena mentalitii conform creia individul care acioneaz cu succes la limita sau mpotriva legii, este apreciat, precum i tolerana fa de mica corupie ca dovad de respect, recunotin i bun cretere fa de funcionarul public. Cauzele subiective in de personalitatea individului. Omul este un produs al mediului i i elaboreaz contient atitudinea fa de acest mediu, dar la aceast atitudine contribuie i particularitile personalitii sale. n consecin, cauzele de ordin subiectiv trebuie cutate n modul in care indivizii au perceput i asimilat informaiile perturbante aprute n contextul schimbrii sociale. Indivizii cu o accentuat orientare antisocial a personalitii, chiar cu antecedente penale, au perceput schimbarea ca pe o excelent oportunitate pentru svrirea unor fapte antisociale orientate spre profit. Constatnd c pot opera fr team, ei s-au dovedit abili i inventivi. Actele lor infracionale constituie rezultatul unei stri de frustrare pe un fond psihologic marcat de spiritul de competiie i dorina de a tri mai bine, n condiiile n care societatea a valorizat ideea bunstrii
20

personale, dar nu a oferit mijloace legale, pentru a face posibil aceast stare. n ceea ce privete metodele folosite de infractori, din cercetrile efectuate rezult c, pentru intrarea n posesia unor sume de bani sau alte foloase materiale, elementele necinstite utilizeaz n principal urmtoarele metode:

pretind i primesc, direct sau prin intermediari, diferite foloase de la persoanele crora sunt obligate a le ndeplini cererile conform atribuiilor de serviciu (eliberri de acte, executarea unor lucrri, etc.) sau de la persoanele care urmeaz a rspunde material sau penal n cazul cnd funcionarul i-ar ndeplinii n bune condiii atribuiile de serviciu (constatarea unor lipsuri sau plusuri n gestiune, abuzuri n exercitarea profesiunii, executarea de controale etc.); prin invocarea unor motive mai mult sau mai puin reale tergiverseaz rezolvarea celor solicitate, determinndu-i prin aceasta pe solicitani s le dea bani sau alte foloase materiale; creeaz impresia c pentru ndeplinirea actului este necesar s depun un efort n plus, l favorizeaz pe cel n cauz fa de alte persoane ori ncalc legea prin rezolvarea favorabil a celor solicitate; pretind, pentru ncheierea unor contracte, efectuarea unor prestri de servicii ori intervenii la organele puterii de stat, aa-zisele comisioane pe care le depun n conturi personale.

Avnd n vedere ascensiunea fenomenului de corupie n prezent, se impune o reglementare distinct a faptelor de corupie, cu instituirea unor msuri adecvate de prevenire i combatere a tuturor faptelor ce se pot circumscrie noiunii de corupie. Nu n ultimul rnd, nlturarea corupiei presupune msuri de ordin
21

educaional, respectiv eliminarea mentalitii de tip orientalo-balcanic i a toleranei fa de mica corupie, perceput de opinia public drept o dovad de bun cretere i recunotin fa de funcionarul care ndeplinete un act conform atribuiilor sale. n prezent, n Romnia se manifest o preocupare sporit fa de acest fenomen, concretizat n crearea de organisme specializate, nsprirea sanciunilor, cooperarea cu alte ri i organisme internaionale.

22

23