Aditivi alimentari

In ziua de azi candtotul se miscacu o vitezaametitoare,ne grabimsa ajungemla serviciu,sa muncimcat mai mult, sa castigamcat mai bine, sa ne asiguramun confortcat mai maresi uitamde un lucrufoarteimportant,sanantatea noastra. Putine sunt persoanele care au grija de propria alimentatie. Toata lumea a auzit, macar in treacat, de aditivii alimentari, dar putini sunt cei care s-au interesat despre natura acestora si care stiu sa citeasca printre randuri o eticheta. Intrebarea mea este, cum putem ramane atat de indiferenti la o otrava ba mai mult, sa ne semnam testamentul cu pixul oferit cadou la asa-zisele sucuri naturale? Ce este de fapt aditivul alimentar? Aditivul alimentar (cunoscui n limbaj uzual i ca E-uri) reprezint orice sub stan natural sau chimic care nu este consumat ca aliment in sine i nu este folosit ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva i care se adaug inten ionat, cu un scop tehnologic (incluznd modificri organoleptice) n timpul producerii, procesrii, prepar rii, tratrii, mpachet rii, ambal rii, transportului, stocrii, sau n timpul altei modificri aplicate unui aliment, devenind un component sau afectnd ntr-un fel sau altul caracteristicile alimentelor. Undegasimacesti aditivi? In continutul tuturor produselor, incepand cu painea si continuand cu preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne, bauturile alcoolice si mai ales cele racoritoare, conservele de tot felul, plantele, fructele, cerealele si legumele modificate genetic si incheind cu banala guma de mestecat, se regasesc substante ce atenteaza la sanatatea si chiar viata consumatorilor. Companiile producatoare de la noi si de oriunde, care exporta in tara noastra, fie nu au caror reglementari sa se supuna, fie depasesc cu buna stiinta concentratiile admise de substante nocive in produsele la care ne referim. Daca unele E-uri sunt absolut interzise in alimentele si bauturile din majoritatea statelor UE, SUA, Australia si tari din fosta URSS, la noi sunt produse si comercializate fara nici o restrictie. Ideea care sta la baza acestui atentat la sanatatea populatiei este cea a riscului acceptat. Cu alte cuvinte, daca pe etichetele produselor sunt mentionate otravurile continute si concentratia acestora, consumatorii sunt informati cu privire la riscurile la care se expun, putand astfel consuma E-uri toxice fara masura. Nu se spune insa nimic despre ce efecte pot avea acestea. Mai grav este ca autoritatile de la noi nu par a fi interesate de aceasta problema si nu incearca sa puna capat acestui atentat la sanatatea consumatorilor. In timp ce principalele tari din Uniunea Europeana limiteaza pe cat este posibil E-urile din mancare si bautura, in Romania acestea pot fi intalnite in orice produs. PrincipaleleE-uri folositepentrumodificareamancarii sunt : Acidulcitric (E330) se gsete n cele mai multe sucuri care se afla n comer , mutar (sub form de arome), ciuperci conservate. Acidulfosforic(E338) produce tulburri digestive (indigestie, vom, colici abdominale s.a.); este folosit i n preparatele din brnza. Aspartamul(E951) este un ndulcitor des folosit i poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli, potrivit cercettorilor. Este cancerigen. Se ntlnete cel mai des n guma de mestecat, produse zaharoase, buturi rcoritoare. E951 joac un rol important n declanarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformaiilor i diabetului. Sunsetyellow(E110) intr n componena sucurilor, dropsurilor, ngheatei, a snack-urilor, precum i n unele buturi, medicamente, conserve de pete, prafuri de budinc , colorndu-le n galben apus de soare. Este considerat cancerigen (tumori renale) i are ca efecte congestia nazal , alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vom, indigestie. Carboximetilceluloza(E466) produce tulburri digestive (indigestie, vom, colici abdominale s.a.). QuinolineYellow(E104) este folosit n rujuri, produse pentru pr, parfumuri, o larg gam de medicamente.

Totodat este utilizat ca i colorant galben pentru ngheate, dropsuri, prafuri de budinc . Eritrozina(E127) este un colorant rou pentru compoturi i alte alimente. Cercet torii au ajuns la concluzia c provoac mutaii genetice, cancer al tiroidei la obolani (studiu din anul 1990), posibil i la om; ntlnit n buturi alcoolice, ngheata, prjituri, bomboane, sucuri rcoritoare; Indigotina(E132) este un colorant care se adug n tablete i capsule, nghe at , dulciuri, produse de patiserie, biscuii i poate provoca grea, vom, hipertensiune arterial, urticarie, probleme de respira ie i alte reacii alergice. Gumade ovz (E411) este un agent de ngroare, polizaharid natural, obinut din ov z care n concentra ie ridicat produce flatulen i balonare. Gumade guar (E412) , este un agent de ngroare, emulsificator i stabilizator op inut din ra ina de guar care poate provoca grea, meteorism i crampe i reduce nivelul colesterolului. Tartrazina(E102) este un colorant galben care se gsete n dulciuri (budinci, nghe ate, dropsuri), b uturi, mutar, supe instant, gemuri, cereale, snack-suri. Este considerat a avea aciune cancerigen (tumori tiroidiene), poate provoca mutaii cromozomiale i determina deficiene n vitamina B6 i zinc. Glutamatmonosodic(E621) aditivul se folosete pentru conservarea laptelui, brnzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor ngheate. Poate provoca simptomul mnc rii chineze ti. Manitolul(E421) posibil s provoace alergii. Este interzis n mncarea sugarilor putnd provoca diaree i disfuncii renale. Poate provoca grea, vom i se regsete n produse cu coninut redus n calorii. Silicatulde aluminiui potasiu(E555) este folosit n sare, lapte praf i fin sub forma granulelor gluten-kaolin numite Pesta. Dei se tie c aluminiul este cauza unor probleme placentare n timpul sarcinii i c este asociat cu boala Alzheimer, este permis n Romnia. Dupa unele studii de specialitate, un locuitor dintr-o tara civilizata consuma circa 4,5 kg de aditivi alimentari pe an.Cred k nici nu se pune problema sa ne intrabam cate consumam fiecare dntre noi ,nu? Potrivit dr. Pavel Chirila, medic primar boli interne (Alimentatia echilibrata a omului sanatos - Editura National - 2004), E-urile nocive sanatatii se impart in cinci categorii si anume: cele mai periculoase adaosuri cancerigene; adaosuri foarte cancerigene; adaosuri periculoase; adaosuri potential toxice; adaosuri suspecte. In prima categorie se inscriu E 330 acid citric/sare de lamaie prezent in majoritatea bauturilor racoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, mustarul sau branzeturile, E 621 glutamat monosodic folosit in sosuri si supe concentrate si conservantul E 211 benzoat de sodiu, toate interzise in SUA si Europa occidentala. In categoria adaosurilor foarte cancerigene se situeaza urmatorii aditivi alimentari folositi in prepararea alimentelor si bauturilor: E 123 amaranth, E 131 colorant bleu patent, E 142 colorant verde S, E 213 benzoat de calciu, E 214 hidrobenzoat de etil, E 215 hidrobenzoat de etil sodic, E 216 hidrobenzoat de propil, E 217 sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propil, E 239 hexametilen tetramina. De asemenea, aditivi periculosi pentru sanatate sunt considerati colorantii E 110 galben, E 124 rosu ponceau, E 102 tetrazina, E 120 acid carmic, E 122 azorubina, E 210 acid benzoic, E 212 benzoat de potasiu, E 228 bisulfit de potasiu, E 240 formaldehida, E 249 nitrit de potasiu, E 250 nitrit de sodiu si E 252 nitrat de potasiu. Alte adaosuri potential toxice provoaca boli intestinale (E 220 dioxid de sulf, E 221 sulfit de sodiu, E 224 metabisulfit de potasiu, E 226 sulfit de calciu), tulburari de digestie (E 338 acid fosforic, E 340 ortofosfati de potasiu, E 461 metilceluloza, E 463 hidroxipropil celuloza, E 466 carboximetil, E 470 saruri ale acizilor grasi), afectiuni dermatologice (E 230 difenil, E 232 ortofenil fenolat de sodiu, E 233 tiabendazol), tulburari metabolice ale colesterolului (E 321 butilhidroxitoluen BTH, E 320 butilhidroxianisol - antioxidant din margarina) si chiar afectiuni neurologice (E 311 octil galat, E 312 dodecil galat).