http://www.agricultor.ro/article/42632/Zmeurul idee ok pentry my-garden.ro http://strongberry.ro/produse/ http://pepinierelehida.ro/php/arbusti-fructiferi/zmeur/polana/ http://pepinierelehida.

ro/php/

TEHNOLOGIA DE NFIINTARE A CULTURII ZMEURULUI Specificul producerii materialului sditor Zmeurul se nmulteste prin drajoni, butasi de rdcin si desprtirea tufelor. Drajonii se obtin n plantatiile specializate (10.000 14.000 plante/ha), nfiintate si ntretinute corespunztor unor plantatii elit. Dup doi ani dintr-o astfel de plantatie se obtin 150.000 200.000 de drajoni nrdcinati bine. nmultirea prin butasi de rdcin - se practic mai ales la soiurile care nu drajoneaz sau drajoneaz foarte putin. Butasii se recolteaz toamna (10-12 cm) si se planteaz primvara n rigole adnci (8-10 cm). Identificarea suprafetei pentru cultur Zmeurul necesit un teren nsorit, cu o buna miscare a aerului, cu umezeal suficient, ferit de vnturile puternice si de temperaturile foarte scazute din timpul iernii. n plantatiile nfiintate pe pantele cu expozitie sudic fructele se coc mai repede cu 7-8 zile, comparativ cu cele situate pe pante nordice. n aceeasi locatie, conditiile de microclimat si de sol pot fi foarte diferite. De aceea, pentru nfiintarea unei plantatii pe suprafete mari, arealul se poate testa timp de doi-trei ani, cultivnd o suprafat mai mic de zmeur. n acest caz sunt obligatorii analizele de sol privind continutul n diferite elemente chimice si pH-ul. Zmeurul se dezvolt cel mai bine pe solurile lutoase, bine drenate, bogate n materie organic, n general cu un humus de peste 2,5% si cu o bun capacitate de retinere a apei. Specia se poate cultiva si pe solurile mai nisipoase, dar n conditii de irigare. Nu se vor infiinta plantatii de zmeur pe soluri reci si argiloase, unde exist tendinta de bltire a apei, deoarece cultura va fi compromis nca din primii ani. Pe aceste soluri se poate planta zmeurul doar cu conditia asigurrii unui drenaj corespunzator si, eventual, plantarea pe straturi nltate.

Planta premergatoare Cerealele pioase pot fi bune premergatoare pentru zmeur, mai ales dac se face o erbicidare total dupa recoltat si rsrirea buruienilor. Alte premergatoare pot fi leguminoasele, care las terenul mbogtit n azot si, n general, curat de buruieni. Legumele timpurii, care se recolteaz in timpul verii, pot fi o alta solutie. Se evit urmatoarele premergatoare: cartofii, rosiile, vinetele sau ardeii, din cauza riscului infectiei cu Verticillium wilt (verticilioza), boal comun. Acolo unde exista zmeur sau mur din flora spontan n preajma plantatiei, acesta se va elimina prin mijloace mecanice sau prin erbicidare pe o raza de cel putin o sut de metri. ACHIZITIONAREA PLANTELOR Plantele de zmeur se procur din timp, din pepiniere autorizate, care sunt controlate si autorizate de Inspectoratele Teritoriale pentru Controlul Semintelor si Materialului Sditor si de Unittile Fitosanitare judetene. Nu se folosesc plante de provenient necunoscut sau recoltate din plantatii mbtrnite de zmeur, care poart bolile si duntorii specifici din plantatia mam. Zmeurul se poate planta att toamna, ct si primvara, ns numai dupa ce s-au luat toate msurile ce garanteaz aplicarea unei tehnologii care s respecte nevoile acestei specii n cultur. Pregtirea terenului Analiza solului este necesar inainte de nfiintarea plantatiei. pH-ul optim este de 6,5 dar zmeurul se poate cultiva n conditii bune si la un pH ntre 6 si 7. Daca acesta nu este corespunzator, se poate face o corectie prin aplicarea amendamentelor. Potasiul, fosforul si magneziul se administreaz concomitent cu pregatirea terenului nainte de plantare, iar ngrsmintele cu azot se aplic la cateva saptamani de la pornirea n vegetatie. Gunoiul de grajd bine fermentat, n cantitate de 60-80 de tone, se risipeste pe toat suprafata sau pe rndul unde urmeaz s fie plantat zmeurul si se ncorporeaz n sol cu freza. Avnd n vedere durata mare de viat a unei plantatii, de circa 12-15 ani, nainte de plantare este bine sa se faca o aratur de desfundare, la 40-50 cm. Dac, astfel, roca mam (stratul nefertil) se aduce la suprafat se va face doar o aratur mai putin adanc. n functie de analiza solului, se poate interveni cu un aport de magneziu. n general, se asigur: P2O5 - 100-250 unitati/ha; K2O - 200-300 unitati/ha; MgO -

80-100 unitati/ha. Aceste date sunt orientative, stiind ca o parte din solurile din Romania sunt bine aprovizionate cu potasiu. Inainte de plantare, solul se lucreaz cu freza sau cu grapa cu discuri. nfiintarea culturii Distanta de plantare ntre rnduri variaz n functie de vigoarea soiului, de puterea de drajonare, de fertilitatea solului si de modul de conducere a plantatiei. La soiurile viguroase, cu putere mare de drajonare, se las o distant mai mare. n general, aceasta este de 3-3,3 m, cnd se lucreaz mecanizat cu tractor mare si de 2,5-2,8 m, cnd se lucreaz cu un motocultor. ntre plante, pe rnd, se las 0,4-0,8 m, n functie de capacitatea de drajonare. nainte de plantare, se marcheaz rndurile cu o sfoar sau cu un marcator, pe o lungime de maxim o sut de metri, pentru a usura recoltarea si scoaterea lditelor n captul rndurilor, la drumurile de acces. Se recomand ca rdcina plantelor s se umecteze timp de 1-2 ore pentru a le rehidratata, sau s se mocirleasc. Plantarea se face manual n rigole deschise, mecanic sau cu cazmaua. Drajonii de zmeur se planteaz cu 2-3 cm mai jos fat de nivelul la care s-au dezvoltat n pepiniera. Daca se sdesc mai adnc, plantele se vor dezvolta mai greu si vor emite drajoni putini si de slab calitate. Planta se aseaz cu rdcina rsfirat, care se acoper apoi cu pamant, iar solul se taseaz usor n jurul plantei. La plantarea de primavar apare riscul deshidratrii, daca nu plou n primele zile dupa plantare, n acest caz fiind necesare udri. Functie de nivelul de aprovizionare a solului se vor efectua fertilizarea cu 60-80 t gunoi de grajd, 600-800 kg superfosfat si 400-500 kg sare potasic/ha. Desfundatul se face la 40-50 cm, cu subsolaj. Plantarea drajonilor se efectueaz toamna sau primvara foarte timpuriu n gropi de 40 x 40 x 40 cm sau n santuri astfel nct coletul s fie la suprafata solului. n prealabil drajonii se fasoneaz la 20-25 cm si se mocirlesc. Dup plantare, drajonii se musuroiesc si se scurteaz la nivelul musuroiului sau bilonului. Sistemul de conducere. Majoritatea soiurilor de zmeur necesit sistem de sustinere

Cel mai utilizat sistem este spalierul cu dou sau trei srme duble, fixate de stlpi din beton sau lemn. Primul rnd de srme se asaz la 60 cm fat de sol, iar cel deal II-lea la 1,2 m de sol. Pentru soiurile cu port nalt se foloseste spalierul cu trei rnduri de srme distantate la 50 cm una de alta. n acest sistem se realizeaz benzi continui cu latime de 40-50 cm. Cultura sub form de gard fructifer se realizeaz fr sistem de sustinere. Se folosesc soiuri cu tulpini erecte groase (The Lathan, June, Indian Summer etc. care se autosustin. Densittile mari, n ambele cazuri, conduc la productii calitativ inferioare. Conducerea sub form de evantai pe spalier sau araci (fig. 8). Tulpinile se paliseaz n pozitie aproape orizontal, jumtate ntr-o parte jumtate n cealalt.

Cartile de specialitate si realitatea insasi spun urmatorul lucru: 1. pentru 1 hectar de zmeur care in mod intensiv se planteaza la distante de 2,5metri intre randuri si 0,5 metri distanta pe rand, revine un numar total de 8000 plante la hectar. preturile anul acesta au fost intre 2,5 si 6 lei/ bucata, depinde de unde cumperi , ce material este si cat isi pune agentul comision, sau faze de genul asta. bun, astea sunt doar costuri posibile cu materialul saditor, urmeaza: 2. arat + disc, 500 + 250 = 750 de lei 3. gunoi de grajd, undeva in jur de 30 tone/hectar, aici e discutabil in functie daca terenul respectiv are nevoie de acest gunoi, de unde si la ce pret se cumpara gunoiul etc. 4. cheltuieli cu plantatul zmeurului, aici iar e discutabil oricum undeva intre 1000 si 2000 de lei o sa coste si astea, 5. pe urma vin stalpi de sustinere, sarme etc, costurile sunt discutabile dar ca idee poti sa te gandesti serios la cele de mai sus, eu am cumparat spre exemplu din ungaria de unde aduc toti zmeur de calitate si certificat, la un pret de 2,5-3 lei in timp ce acelas produs la noi era la 6 lei si tot din ungaria sunt costuri care se vor amortiza abia in urmatorii 2-4 ani

important este sa incepi chiar daca incepi cu 0,5 ha sa vezi cum merge si pe urma te extinzi, daca mai e nevoie de informatii sau ai nevoie de o carte buna despre arbusti fructiferi iti stau cu placere la dispozitie 0756 300 797 Spor la munca

La infiintare costul are foarte multe variabile si anume: - daca ai gunoi in apropiere, trebuie sau nu sa il cumperi, - trebuie amendat terenul sau nu - costul butasilor intre 1 si 4 lei/buc - schema de plantare si implicit densitatea la ha (intre 5000 ai 10000 buc la ha) - mana de lucru (costuri intre 30 si 70 lei /persoana/zi infunctie de zona) Proiectul si implicit autorizatia (10-30 milioane proiectul si drumurile la avizare - La un institut pomicol) - Costul stalpilor (intre 5 si 20 de lei/ buc) - Costul de plantare a stalpilor (aproximativ 3 lei/groapa) - Sarma (15-20/ha) - Gard costuiri foarte variabile in functie de tipul gardului - Sistem de irigare - Plasa de grindina - Paza - si ar mai fi alte optionale, in functie de buget Lucrari in primul an: - Completari - Sapat minim de 2 ori - cca 40 zile om/ha in functie de harnicia omului si densitatea buruienilor - Stropit o data -fungicid+insecticid - Curatari si taieri in toamna 4-5 zile om/ha Lucrari anul doi: - Sapat cca 2-3 ori in functie de inburuienare - Stropit de 2 ori fungicid+insecticid - Cost cules aproximativ 2-4 lei/kg - Curatat taiat toamna- 6-10 zile om/ha

Lucrile din anul 3 incolo se autosustin din productia anului respectiv Ca si cost minim sugerat pot spune 7000 euro/ha (la 4lei/euro) cat despre pretul maximal ...poate junge la peste 20.000 euro Cand va faceti cheltuielile atentie mare la exagerari: - Pretul la en gross nu depaseste 12-13 lei in nici o perioada media fiind in jurul la 9-10lei/kg! (nu va orientati dupa peretul din piata!!!) - Productia unui incepator rar depaseste 5000kg/ha - Cererea exista, dar cu conditii de calitate, cantitate, perioada si pret - Zmeura nu intra in productie economica decat in anul 3! Ea fructifica intradevar din primul an, dar economic rentabil numai din anul 3. - Nu asteptati castiguri fenomenale, si nici munca putina! Productiile sunt direct proportionale cu investitia si munca depusa insa castigurile sunt direct proportionale cu managementul! Va doresc tuturor celor care vreti sa incepeti o afacere cu fructe de padure succes si va astept cu interes spre a infiinta o asociatie! Slate Bogdan http://fermaslate.ro/contact.html S.C. Ferma Slate S.R.L. Adresa: Brasov, com. Crizbav, str. Mijlocie 199 E-mail: Ferma.Slate@gmail.com Persoana de contact: Slate Bogdan Tel: 0744.625.659 http://www.pomiculturasubmontana.ro/index.html

Am plantat in toamna 2012 unui cunoscut din Iasi zmeur din soiurile Veten, Canby si Norna pe suprafata de 2 ha. Materialul saditor era de la noi asa incat l-am ajutat si cu infintarea plantatiei. Daca doriti astept sa ma contactati pe blog http://pomifructifer...sti.blogspot.ro sau la nr. de tel. afisat acolo. Daca vrei iti pot trimite prin posta ,sau daca esti din buc,cativa lastari de Latan si remontat.Dar ideia la soiurile facute hidrid este sa ai grija de ele.Cele clasice

romanesti nu sunt pretentioase la tait si le poti lasa chair tufa.Cele hibrid sunt ca si cainii de rasa,sensibili. Un alt sfat ar fi sa nu le uzi prea mult .odata la 4 zile si foarte putin.Este un arbust care creste pe pietre si pe teren nisipos. Toate astea le stiu pentru ca tata are un hectar pus cu Latan si Remontat. secretul in cultivarea acestor fructe sta in primul rand in mentinerea plantelor cat mai aerisite posibil. Din aceasta cauza, atat murii cat si zmeura se cultiva pe spalier pentru ca lujerii sa fie cat mai ventilati. in acest fel si toate fructele vor primi in mod uniform lumina si caldura de care au nevoie. Evident ca si cultivarea lor in tufa nu este imposibila, in fond asa cresc in salbaticie. Problema este insa faptul ca aproape tot ce gasim astazi pe piata sunt hibrizi. O fi bine? O fi rau? Exista avantaje si dezavantaje. Principalul avantaj al speciei salbatice este rusticitatea deosebita pe care multi hibrizi nu o au. Hibrizii au insa niste avantaje incontestabile: mai mare rezistenta la boli, productivitate sporita, fructe mai mari. Fiind vorba de o locatie la malul marii, problema rusticitatii nu se pune. Merge in principiu orice hibrid va place sau gasiti pe piata. Atat murii cat si zmeura fructifica pe lastarii de un an, astfel incat lastarii vechi, ce au fructificat, nu mai sunt de folos si se taie. Se lasa doar ramurile crescute in anul respectiv, care in unele cazuri(in special la zmeur) fructifica inca din toamna respectiva. In primul an, asa cum spunea de altfel cineva mai sus, productivitatea este mica. Dupa aclimatizare, numarul de fructe va spori considerabil. Cand plantei ii va place locul pe care se afla, veti vedea ca principala problema va fi cum sa scapati de drajonii foarte numerosi ce iau nastere din radacinile plantei mama. Sa retineti un lucru care este valabil pentru toate plantele drajonante(chiar invadante) : cu cat raniti mai mult radacinile unei astfel de plante, cu atat va drajona mai puternic. Daca vreti sa le rariti, incercati sa scoateti plantulele cat mai intregi din sol si taiati la locul de insertie cu o taietura cat mai neteda, fara a strivi. O puteti planta apoi in alta locatie pentru ca va avea deja cateva radacini adevarate. Puteti inmulti astfel de plante si prin marcotaj(adica ingroparea unei ramuri in sol dar cu varful lasat afara). Este valabil pentru murii fara spini de exemplu si in general pentru toate plantele cu ramuri lungi si flexibile. Cred ca nu ma insel daca va spun ca zmeura nu va avea nevoie de inmultire artificiala, ea fiind indeajuns de invadanta si singura. in ceea ce priveste dilema soare - umbra, observatiile mele sunt urmatoarele: zmeura care a stat la semiumbra are fructele mai mari, mai frumoase; cea care a stat in soare le are mai mici dar mult mai dulci si mai aromate. Mentionez ca vorbesc de acelasi soi, pe care l-am inmultit din drajoni, si care in acest moment

ocupa cam 100 m din limita de proprietate (gard viu). In rest, cu cat mai bine o ingrijesti (curatare ramuri de an 2 care au fructificat si de an 1 debile, scurtare ramuri de an 1 prea lungi, plivire buruieni, tratamente cand e cazul), cu atat mai buna productie ai Coane, ai perfecta dreptate. Asta am observat si eu. Cu sportul asta cu zmeura, murele si coacazele ma ocup de vreo 15 anisori. Bine, pasiunea a aparut de pe la 4-5 ani cand mergeam la tataia in Oltenia prin zona Grecestilor unde sunt sunt niste dealuri acoperite de zmeuri si muri. E drept ca tot din cauza acestei pasiuni era sa o si mierlesc, ai mei gasindu-ma la 2 pasi de o vipera pe care o priveam cu o curiozitate vadita - asa rama mare nu mai vazusem in timp ce caram la ghiozdan zmeura cu amandoua mainile. Apoi la Soveja, peste ani, eu culegeam zmeura de pe o parte a boschetului , altcineva de pe partea opusa. Mie mi-a placut permanent competitia, dar cand am constatat ca rivalu' avea cu 200 de kile mai mult decat mine si ca se pregatea de hibernare mi-am dat seama ca e cazul sa ma apuc de cultivat la mine in curte.( Nu ca as sti cum isi pregatesc ursii hibernarea dar presupun ca dupa un strat de fructe vine un strat de proteina apoi iar un strat de fructe etc) Deci am facut rost de 3 soiuri diferite de zmeura: salbatica de la Soveja, hibrid de la Fetesti, fara ghimpi din Basarabia si am incercat o aclimatazare in Vrancea in zona deluroasa. Rezultat: cea salbatica s-a prins imediat dar vreme de 2-3 ani nu a dat nici macar o fructa, cea de campie s-a prins greu (la a 3-a a 4-a tentativa) si a rodit abundent din anul urmator , iar cea de Basarabia, provenita dintr-o zona cu relief similar dar cu un sol net superior s-a prins imediat dar rodeste mult mai putin decat la socra'miu in curte(adica la sursa). In fiecare primavara o tund pe cea veche(de un an) la 2-3 ochi iar din ea rodeste prima serie de zmeura. Din drajonii aparuti in primavara respectiva vor rodi urmatoarele valuri pana toamna tarziu. Zmaura are tendinta ca, in zona unde a fost plantata cu mai mult timp in urma, sa faca, de la an la an, fructe mai mici, dar mai gustoase. Am replantat-o in diverse locuri din curte si am constatat ca primii 3-4 ani de la replantare da cea mai buna productie. Murul salbatic n-a vrut cu nici un chip sa rodeasca asa ca am luat unul "modificat" de Ucraina fara ghimpi si care creste in tufe pitice. Nu stiu daca si in Ucraina ramane la max. 1m inaltime dar sunt foarte multumit de chestia asta. Partea proasta e ca e foarte sensibil la inghet si vreo 2 ani a tot trebuit sa trec fraudu los granita cu butasi pana m-am prins de problema.

Zmeura pusa in 2010 e pusa pe distanta destul de mica.Asta s-a intamplat din lipsa de experienta. E pusa spalieri la ~70cm intre randuri ceea ce e prea putin.Sunt cateva randuri intre care abia mai este loc sa recoltezi civilizat.Oricum,la toamna o mai raresc. Zmeura pusa acuma,in aprilie e pusa tot pe randuri dar la ~1m distanta.Am niste pari din plastic care inlocuiesc spalierul in primele 3-4 luni.Pana la toamna fac si spalierii cu 4 randuri de sarma ca la cea pusa in urma cu un an. Nu am stropit-o niciodata dar am auzit de la vecini ca exista ceva substante foarte eficiente care feresc Zmeura de boli si paraziti. Am numai cativa drajoni bolnavi.Daca se mai imbolnavesc si altii va trebui sa-i stropesc.Anu trecut a fost aceeasi situatie si nu am stropit deloc,isi revine singura daca ii dai suficienta apa. Planul de venituri si cheltuieli: - lucrari de pregatit teren: 1700 lei/ha; - defrisare, eliberat teren resturi vegetale, - lucrari mecanice de nivelat, scarificat in doua sensuri, dezinfectat teren, arat si discuit in doua sensuri; - infintare plantatie 21000 lei/ha; - material saditor, gunoi, ingrasaminte chimice; - manopera (scos plante de la stratificat, pichetat teren, fasonat, verificat plantele, facut gropi, plantat, taieri de formare) - lucrari mecanice (arat dupa plantat, discuit aratura) - imprejmuire teren si sistem de sustinere 5400 lei - manopera (pichetat, sapat gropi pentru spalieri, fixat spalierii, plasa de sarma si sarma zincata) - materi si materiale (spalieri, sarma zincata si plasa de sarma) - lucrari de ingrijire an 1 de 7700 lei/ha - lucrari de ingrijire an 2 de 2000 lei/ha - total investitie 38 000 lei/ha - durata de exploatare 15 ani - amortismet 38 000 / 15 = 2500 lei/an - productie 6000 kg/ha - pret vanzare 6 lei/kg - lucrari de exploatare pe rod de 8000lei/ha - lucrari de recoltare si valorificare 4500 lei/ha Investitia se va recupera in trei an de fructificare

http://romeo27.sunphoto.ro/ cayuga Am o plantatie de 1,5 ha de zmeur din soiul The Latham, si in primavara vreau sa mai plantez 0,5 ha de mur si 0,25 de coacaz negru. In consecinta vreau sa cumpar cca 2000-3000 buc butasi inradacinati de mur si 600 butasi de coacaz negru. De asemenea vand butasi de zmeur din soiut The Latham la pretul de 1,2 lei/buc la cantitati de pana la 1000 buc si 1 leu/buc la catitati de peste 1000 buc. fermaslate.ro tel:0744625659 cu cat e zmeura mai mica cu atat mai buna si parfumata. deci daca e pentru sufletelul tau si al copiilor ghideaza`te dupa reperul asta. de asemenea daca ai loc putin in curte sfatul meu e sa pui zmeur remontant (Heritage e comun) ca sa culegi tot anul din el. sau mai poti cumpara drajoni de un an direct de la pepiniera (toate soiurile pe care le au), ii plantezi repede si in cateva luni poate poti gusta si alege singur ce`ti place se planteaza de obicei pe randuri. 50 cm intre butuci si cca 2m intre randuri. daca plantezi un soi de toamna remontat, in octombrie cu un strat protector pe iarna, al doilea an poti sa te bucuri de primele fructe Zmeura este un arbust salbatic ,care creste ca orice planta salbatica.Din carti si dupa parerea specialistilor se planteaza toamna.In realitate se prinde din aprilie pana in august septembrie.Eu am pus la tara aproape un hectar de soi Remontat si sau prins 90 % .Sa plantat in iulie . Sunt plantati pe spalieri ,acestia aflanduse la 2.5 m unul de altul pentru a se putea intra cu tractorasul.Smeura pe randuri este pusa din 40 in 40 cm.Plus ca exista si un mic sistem de irigatie cu picuratori. Multa lume incurca marfa cu ambalajul si nu stiu cati dintre comentatorii de aici au dat cu sapa 2 zile la zmeura, sau au cules 20-30 de zile zmeura! Nu confundati plantatiile de 500-1000m cu plantatiile comerciale! Sub 5000m nici nu se pune problema de comert cu fructe de padure! Sa faca macar 200-300 kg la zi si apoi sa comenteze. Se planteaza cu un scop toamna si primavara si anume repausul vegetativ! zmeura se prinde foarte usor insa trebuie respectate cateva reguli si daca cineva studiaza face studii si scrie carti poate ca este de luat in seama, nu ca la romani "lasa ca

marge si vara" ca aruncati banii pe fereastra! Motivul pentru care se numesc plantatii comerciale este ca trebuie sa fie rentabile din punct de vedere economic, ceea ce inseamna ca ai cheltuielile sub control si ca produci cel putin incat sa le acoperi, nu ca ai 1000mp de zmeura in care bagi bani si imparti fructele pe la prieteni si rude! Daca plantati la 1,5m si ai un gard fructifer adevarat in caz de ploaie abundenta si caldura mare (ploi de vara) plantele se incing iar fructele incep sa faca mucegai, pentru ca nu se aerisesc. De asemenea fructele se coc mai greu pentru ca nu au soare suficient => pierderi economice. Nu ma intelegeti gresit, dar nu aplicati tehnologiile de la culturile mici si la suprafete mari, ca nu iese! Si in sensul asta nu mai dati sfaturi care in final o sa duca un incepator la esec cand va aplica tehnologia de 500 mp la 5000 mp. Si eu am fost mic inainte de a ma dezvolta (ca inca nu sunt mare) si am cultivat si eu in gradina si stiu cum este si de aceea imi permit sa zic ceea ce zic. Cand ai o plantatie mica nu calculezi costurile si implicit nici profitul, vinzi ceea ce iese si esti multumit, pentru ca daca exista pierderi le poti suporta, insa daca le inmulteti cu 10 macar nu stiu daca le mai suporti. Asa ca ma repet: nu aplicati tehnologii de la suprafete mici la suprafete mari! Pentru cei de pe forum si nu numai care chiar stiu cu ce se mananca zmeura si "nu dau din casa" nu am ce sa zic, tipic romanesc "sa moara si capra vecinului, sau sa moara macar a vecinului". Daca pun cap la cap sunt cateva luni nu zile de dat la sapa.! Zmeurul se poate planta att toamna, ct i primvara, ns numai dup ce s-au luat toate msurile ce garanteaz aplicarea unei tehnologii care s respecte nevoile acestei specii n cultur. Spre exemplu, n alegerea terenului potrivit trebuie s ne orientm cu cel puin un an nainte, innd cont att de condiiile climatice, ct i de planta premergtoare. Abia apoi se trece la lucrarea propriu-zis a solului. Pregtirea terenului Analiza solului este necesar nainte de nfiinarea plantaiei. pH-ul optim este de 6,5 dar zmeurul se poate cultiva n condiii bune i la un pH ntre 6 i 7. Dac acesta nu este corespunztor, se poate face o corecie prin aplicarea amendamentelor. Potasiul, fosforul i magneziul se administreaz concomitent cu pregtirea terenului nainte de plantare, iar ngrmintele cu azot se aplic la cteva sptmni de la pornirea n vegetaie.

Gunoiul de grajd bine fermentat, n cantitate de 60-80 de tone, se risipete pe toat suprafaa sau pe rndul unde urmeaz sa fie plantat zmeurul i se ncorporeaz n sol cu freza. Avnd n vedere durata mare de via a unei plantaii, de circa 12-15 ani, nainte de plantare este bine s se fac o artur de desfundare, la 40-50 cm. Dac, astfel, roca mam (stratul nefertil) se aduce la suprafa se va face doar o artur mai puin adnc. n funcie de analiza solului, se poate interveni cu un aport de magneziu. n general, se asigur: P2O5 - 100-250 uniti/ha; K2O - 200-300 uniti/ha; MgO 80-100 uniti/ha. Aceste date sunt orientative, tiind c o parte din solurile din Romnia sunt bine aprovizionate cu potasiu. nainte de plantare, solul se lucreaz cu freza sau cu grapa cu discuri. nfiinarea culturii Distana de plantare ntre rnduri variaz n funcie de vigoarea soiului, de puterea de drajonare, de fertilitatea solului i de modul de conducere a plantaiei. La soiurile viguroase, cu putere mare de drajonare, se las o distan mai mare. n general, aceasta este de 3-3,3 m, cnd se lucreaz mecanizat cu tractor mare i de 2,5-2,8 m, cnd se lucreaz cu un motocultor. ntre plante, pe rnd, se las 0,4-0,8 m, n funcie de capacitatea de drajonare. nainte de plantare, se marcheaz rndurile cu o sfoar sau cu un marcator, pe o lungime de maxim o sut de metri, pentru a uura recoltarea i scoaterea ldielor n captul rndurilor, la drumurile de acces. Se recomand ca rdcina plantelor s se umecteze timp de 1-2 ore pentru a le rehidratata, sau s se mocirleasc. Plantarea se face manual n rigole deschise, mecanic sau cu cazmaua. Drajonii de zmeur se planteaz cu 2-3 cm mai jos fa de nivelul la care s-au dezvoltat n pepinier. Dac se sdesc mai adnc, plantele se vor dezvolta mai greu i vor emite drajoni puini i de slab calitate. Planta se aeaz cu rdcina rsfirat, care se acoper apoi cu pmnt, iar solul se taseaz uor n jurul plantei. La plantarea de primvar apare riscul deshidratrii, dac nu plou n primele zile dup plantare, n acest caz fiind necesare udri. Sisteme de conducere i de palisare

Pentru a asigura ntreinerea optim a unei culturi de zmeur este necesar montarea unui sistem de susinere (palisare) care s asigure verticalitatea tulpinilor. ntruct recoltarea manual reprezint peste 55-60% din totalul cheltuielilor dintr-o plantaie de zmeur, n funcie de condiiile locale avem nevoie de cel mai bun sistem de palisare. Se vor lua n considerare mai muli factori: vigoarea soiului, modul de fructificare (pe tulpini anuale sau bianuale), o bun expunere la soare, gradul de aerare i costul sistemului de palisare. Sistemul de conducere la soiurile remontante. n aceast grup intr soiuri precum Polana, Polka, Pokusa i altele. Palisajul este simplu: se pun spalieri i se monteaz dou srme paralele la 1-1,2 m pentru susinerea plantei. Tulpina se taie n ras n fiecare an. Dac srmele sunt fixate cu cleme, acestea se pot strnge n toamn nainte de cosirea tulpinilor. Cultura pe spalier. Majoritatea soiurilor cultivate realizeaz producia de fructe pe tulpinile de doi ani. La acestea drajonii se planteaz la distana de 2,5-3 m ntre rnduri i de 0,4-0,6 m ntre plante pe rnd. Pe spalieri se prind dou rnduri de srme duble, aproximativ la 0,6 m i 1,4 m. Stlpii se amplaseaz pe rnd la distane de 8-12 m, n funcie de natura materialului (lemn, beton, fier) i de grosimea lor, montndu-se pe ei traverse (juguri) de lemn sau de metal prin care se conduc srmele. Distanele ntre srme, pe acelai nivel, pot fi ntre 0,5 i 0,8 m n funcie de limea benzii de fructificare. Acest sistem de cultur asigur o bun producie pe unitatea de suprafa, dar este mai costisitor. Cultura sub form de gard fructifer se preteaz la soiurile cu cretere erect i cu vigoare mai mic. Zmeurul se cultiv sub form de band fructifer, ca i n cazul sistemului cu spalieri, dar nu se monteaz nici un fel de susinere. Plantele se scurteaz la 1,21,4 m. Producia este diminuat din cauza ndeprtrii vrfurilor, dar nfiinarea i ntreinerea culturii este mai puin costisitoare. Acest sistem se folosete uneori la soiurile remontante. Cultura pe araci nu se practic dect ocazional, pe suprafee mici, n grdinile particulare. Alte tipuri de palisare sunt: - sub form de V simplu sau dublu, practicat n rile din sud-vestul Europei; - sub form orizontal, pentru a uura recoltarea mecanizat (Noua Zeeland i Australia); - gard simplu, cu srmele fixate pe o singur parte.

ntr-una din ediiile viitoare vom scrie despre ntreinerea culturii de zmeur i tierile care se aplic plantaiilor.

IDENTIFICAREA SUPRAFEEI PENTRU CULTUR Zmeurul necesit un teren nsorit, cu o bun micare a aerului, cu umezeal suficient, ferit de vnturile puternice i de temperaturile foarte sczute din timpul iernii. n plantaiile nfiinate pe pantele cu expoziie sudic fructele se coc mai repede cu 7-8 zile, comparativ cu cele situate pe pante nordice. n aceeai locaie, condiiile de microclimat i de sol pot fi foarte diferite. De aceea, pentru nfiinarea unei plantaii pe suprafee mari, arealul se poate testa timp de doi-trei ani, cultivnd o suprafa mai mic de zmeur. n acest caz sunt obligatorii analizele de sol privind coninutul n diferite elemente chimice i pH-ul. Zmeurul se dezvolt cel mai bine pe solurile lutoase, bine drenate, bogate n materie organic, n general cu un humus de peste 2,5% i cu o bun capacitate de reinere a apei. Specia se poate cultiva i pe solurile mai nisipoase, dar n condiii de irigare. Nu se vor nfiina plantaii de zmeur pe soluri reci i argiloase, unde exis tendina de bltire a apei, deoarece cultura va fi compromis nc din primii ani. Pe aceste soluri se poate planta zmeurul doar cu condiia asigurrii unui drenaj corespunztor i, eventual, plantarea pe straturi nlate. Planta premergtoare Cerealele pioase pot fi bune premergtoare pentru zmeur, mai ales dac se face o erbicidare total dup recoltat i rsrirea buruienilor. Alte premergtoare pot fi leguminoasele, care las terenul mbogit n azot i, n general, curat de buruieni. Legumele timpurii, care se recolteaz n timpul verii, pot fi o alt soluie. Se evit urmtoarele premergtoare: cartofii, roiile, vinetele sau ardeii, din cauza riscului infeciei cu Verticillium wilt (verticilioza), boal comun. Acolo unde exist zmeur sau mur din flora spontan n preajma plantaiei, acesta se va elimina prin mijloace mecanice sau prin erbicidare pe o raz de cel puin o sut de metri.

ACHIZIIONAREA PLANTELOR

Plantele de zmeur se procur din timp, din pepiniere autorizate, care sunt controlate i autorizate de Inspectoratele Teritoriale pentru Controlul Seminelor i Materialului Sditor i de Unitile Fitosanitare judeene. Nu se folosesc plante de provenien necunoscut sau recoltate din plantaii mbtrnite de zmeur, care poart bolile i duntorii specifici din plantaia mam. Cultura zmeurului partea I Posted on 07/02/2011 | 162 comentarii 33 7 Rate This

ZMEURUL (Rubus ideaus L. Fam. Rosaceae Subfam. Rosoideae)

Fructe de zmeur Pentru c mi pun sperane mari n cultura zmeurului n Romnia, i sunt ferm convins de faptul c zilnic se caut pe internet informaii despre aceast cultur, doresc s m altur i eu celor care pun la punct astfel de informaii n mediul online urmnd ca n acest articol s prezint informaii generale despre cultura zmeurului. Importana culturii Zmeurul se cultiv pentru fructele sale deosebit de apreciate att pentru consumul n stare proaspt, ct i pentru industrializare sub form de dulcea, compot, gem, sirop, suc, ngheat etc. Aceast valoare ridicat este dat de coninutul complex al fructelor: 4,5-10,6% zaharuri, 1,1-2,3% acizi organici, 0,5-2,8% pectine, 1,2% proteine, sruri de K, P, Ca, Mg, Mn, Na, Zn, Cu, Fe, etc., vitamina B1,B2,D,P,C (25mg/100g).

Fructe de zmeur nainte de recoltare. Fructele, lstarii i frunzele tinere se folosesc n industria farmaceutic pentru prepararea unor medicamente sau ceaiuri mpotriva, anginei, amigdalite, diareei etc. Specia are o mare plasticitate ecologic, fiind cultivat n diferite condiii de la es pn la altitudini foarte mari (peste 1000 m). Datorit drajonrii puternice i a sistemului radicular ramificat i destul de profund, zmeurul este i o plant care combate eroziunea solului, valorificnd n acelai timp solurile subiri, srace i improprii altor culturi. Plantaia de zmeur intr repede pe rod (dupa un an de zile) i permite recuperarea investiiilor n timp scurt. Cerintele zmeurului fata de factorii ecologici Lumina influenteaza pozitiv calitatea fructelor. Este o specie exigenta fata de lumina. De aceea zmeurul se va planta pe versantii cu expozitie favorabila. De asemenea, directia rndurilor se va orienta n asa fel nct sa valorifice la maximum lumina, mai ales n zonele nalte. Temperatura poate fi un factor limitativ pentru cultura zmeurului. Acesta nu suporta temperaturi excesiv de scazute (-20 -25C) n perioada de repaus, dar nici extrem de ridicate n perioada de vegetatie. Cultura reuseste bine n zone cu ierni blnde si veri n care temperatura medie nu depaseste 16-17C. Pentru desfasurarea normala a nfloritului necesita 580-600C. Temperatura solului nu trebuie sa depaseasca 16C. Daca, toamna este rece si umeda, lignificarea tulpinilor este deficitara iar rezistenta la ger scade pna la -15C.

Umiditatea reprezinta unul din factorii principali de care depinde reusita culturii zmeurului. Este o specie cu pretentii mari fata de umiditate. Se recomanda a se cultiva n zone cu 700-1000 mm precipitatii anuale, bine repartizate n perioada de vegetatie (iunieaugust). n caz contrar, este absolut obligatorie irigarea. Excesul de apa (baltirea) este, de asemenea, daunator putnd provoca asfixierea radacinilor. Pnza de apa freactica trebuie sa fie la peste 80 cm. Zmeurul creste si se dezvolta bine n zone n care umiditatea relativa este mai mare. Solul cel mai recomandat pentru cultura zmeurului este cel nisipo-lutos, bogat n humus, cu buna capacitate de retinere a apei si bine aerisit, cu pH = 5,6-6,5, cu subsol permeabil si cu o grosime de cel putin 50 cm, bogat n azot si proteine. Este sensibil la deficitul n Fe si Mn. Nu sunt recomandate solurile sarace, foarte grele, reci, sau uscate si calcaroase. Curentii de aer, iarna pot mari pagubele prin nghet, vara maresc seceta atmosferica etc. Totusi lipsa totala a acestora favorizeaza aparitia bolilor si mareste pericolul ngheturilor trzii de primavara. nfiintarea si ntretinerea plantatiilor Pentru esalonarea maturarii si a perioadei de recoltatare, ntr-o parcela se vor planta 3-4 soiuri cu diferite perioade de maturare. La pregatirea terenului se va fertiliza intens cu ngrasaminte organice si minerale, deoarece dupa intrarea pe rod lucrarea se efectueaza cu greutate datorita drajonarii puternice. Functie de nivelul de aprovizionare a solului se vor efectua fertilizarea cu 60-80 t gunoi de grajd, 600-800 kg superfosfat si 400-500 kg sare potasica/ha. Desfundatul se face la 40- 50 cm, cu subsolaj. Pe terenurile cu panta peste 20%, se amenajeaza terase pe care se vor planta minimum doua rnduri, iar pe cele cu panta sub 20%, zmeurul se planteaza sub forma de gard fructifer, pe directia curbelor de nivel. AICI OFERTA Butasi de zmeur, coacaz, mur, agrise Oferta toamna 2012 Epoca de plantare - toamna dup cderea frunzelor; - primvara dup dezghe, nainte de pornirea n vegetaie. Plantarea Plantarea se face n gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau dac solul nu este arat de 60/60/40 cm, i n anuri executate cu plugul la 30/32 cm adncime.

Plantarea zmeurului Distana pe rnd ntre plante este de 40-50 cm, iar ntre rnduri, n funcie de sistemul de conducere: - cultura n benzi cu spalieri 2,5-3 m; - cultura sub form de gard fructifer 2,5-3 m; - cultura sub form de evantai 1,5-2,5 m, iar distana pe rnd 1-l,2 m; - cultura pe araci -1,2 m. Cultura se preteaz la orice tip de sol, dar recolte maxime se obin pe soluri fertile, calde i reavene. Majoritatea soiurilor de zmeur necesita sistem de sustinere. Fiind autofertile, soiurile de zmeur nu au nevoie de polenizatori. Sistemul de sustinere cel mai indicat Sistem de sustinere sub forma de gard fructifer LUCRRILE DE NTREINERE solul se ntreine ca ogor negru; la 3 ani se aplic gunoi de grajd (3/4 kg/m2); n sezoanele secetoase este necesar udatul; primvara, se suprim de la baz tulpinile uscate (de 2 ani), care au rodit; tulpinile anuale se rresc, lasnd 18-20 tulpini la 1m liniar de band (lat de 40-50 cm), drajonii de prisos se suprim; fertilizarea cu must de gunoi de grajd si urin n cantitate de 3-4 l/plant (o parte must la 4 pari ap); combaterea bolilor: zmeurul necesit o stropire nainte de nflorire, contra bolilor (arsura lstarilor, ptarea frunzelor); acest tratament se repet de 2-3 ori si dupa nflorit; combaterea duntorilor: se fac stropiri cu insecticide contra: gndacului florilor, paianjenilor rosii, afidelor.

n continuare cteva poze despre modul de conducere a culturii de zmeur n Anglia. Mulumesc pe acest cale prietenilor Tudor T. i Mdlin G. pentru fotografiile spuse la dispoziie.

Privire de ansamblu a rndurilor de zmeur cultivat n solarii n sistemul intensiv sub form de gard fructifer.

Zmeur cultivat n containere.

Sistem de irigaie pentru containere.

Garduri fructifere de zmeur. n sperana c aceste cteva informaii (este doar partea I) legate de cultura zmeurului v sunt folositoare, v doresc spor la munc . Butasi de zmeur si mur oferta primavara 2013 Posted on 26/01/2013 | 4 comentarii

Pentru sezonul de primavara 2013 sunt disponibile urmatoarele soiuri de zmeur si mur:

Zmeura The Lathan 1. Zmeur The Lathan Soi timpuriu, fructe mari, cu o singura fructificare, dar abundenta incepand cu 15 iunie. Aclimatizat, rezistent la inghet si daunatori, soi erect nu are nevoie de sisteme de sustinere. Poate fi cules din doua in doua zile timp de aproximativ 45 de zile. pret: 3,5 lei/bucata la comenzi de pana la 200 bucati

3,0 lei/bucata la comenzi de peste 200 bucati . 2. Zmeur Cayuga Soi cu fructe mari, au o aroma deosebita si un gust foarte placut, fructifica abundent primavara incepand 15 iunie si apoi incepand din luna septembrie pana iarna rodeste continuu. Aclimatizat, rezistent la transport, inghet si daunatori. 3,5 lei/bucata la comenzi de pana la 200 bucati 3,0 lei/bucata la comenzi de peste 200 bucati 3. Zmeur Remontant Soi cu fructe foarte mari, culoare rosu aprins, fructifica incepand cu 15 iunie, tot timpul anului. Aclimatizat, rezistent la transport, la inghet, drajoneaza puternic. 3,5 lei/bucata la comenzi de pana la 200 bucati 3,0 lei/bucata la comenzi de peste 200 bucati 4. Zmeur Cytria Soi cu fructe mari, galbene aromate, fructifica abundent primavara incepand cu 15 iunie, fructifica si toamna. Produs autohton, rezistent la inghet si daunatori. 3,5 lei/bucata la comenzi de pana la 200 bucati 3,0 lei/bucata la comenzi de peste 200 bucati 5. Mur Thornfree (fara spini) Soi cu fructe mari, parfumate, foarte productiv si viguros. Nu are spini, poate fi cules si intretinut foarte usor fata de soiurile cu spini. 5,5 lei/bucata . . . . . Butasi se pot expedia oriunde in tara doar prin FanCourier. Pentru alte informatii sau comenzi: 0756300797 sau 0769538549 ruben_budau@yahoo.com Zmeur (Rubus idaeus) Denumire tiinific

Rubus idaeus Denumiri populare (regionale) Zmeurar, rug, mana-jidovului. Etimologie Derivare regresiv din zmeur / limba nigerian smeurn Tipologie Arbust din familia rozaceelor, cu ramuri ghimpoase, flexibile, cu frunze albe pe partea inferioar, cu flori albe, cu fructe roii, aromate, comestibile. Provenien Cercetrile au demonstrat c majoritatea speciilor de zmeur s-au format n estul Asiei, de unde apoi s-au rspndit n toat zona temperat, n special n emisfera nordic (Europa, Asia, America de Nord), unde se ntlnete i n prezent n stare slbatic. De asemenea, se ntlnete mai rar i n vegetaia zonelor nalte tropicale din emisfera sudic precum i n Oceania. Importan Zmeurul se cultiv pentru fructele sale deosebit de apreciate att pentru consumul n stare proaspt, ct i pentru industrializare sub form de dulcea, compot, gem, sirop, suc, ngheat etc. Istoric Cultura zmeurului la noi n ar a cunoscut o dezvoltare important pn n anii 90, dup care a nregistrat o decdere foarte mare. n prezent, exist tendina reconsiderrii acestei culturi. Cele peste 1000 tone ce se obin i comercializeaz n prezent n Romnia provin n cea mai mare parte din flora spontan. Aria de rspndire Pe plan mondial, cultura zmeurului este n cretere, iar peste 50% din ea se ob in n Europa. Dintre rile mari productoare sunt: Rusia, rile fostei Iugoslavii, Polonia, Germania, Anglia. Romnia n ara noastr, aceast cultur este rspndit n special n zonele nalte, bogate n precipitaii. Exist n prezent n ara noastr peste 1500 ha plantate cu zmeur din

care majoritatea se afl n gospodriile individuale din judeele Arge, Vlcea, Harghita, Covasna, Cluj, Suceava, Mure, etc. Partea comestibil Fructele Particulariti Zmeurul, n primul an de cultur, difereniaz lateral mugurii de tip mixt, iar n al doilea an fructific, apoi lstarul care a fructificat se usuc. Planta are o longevitate de 15-20 de ani, iar lstarii de 2 ani. Mod de cultivare Zmeurul intr devreme pe rod, practic din anul doi de via . Se adapteaz uor la diferite tipuri de soluri i sisteme de cultur, punnd n valoare condiii mai puin propice altor specii pomicole sau culturi agricole. Pentru nfiinarea exploataiei de zmeur nu este necesar o tehnic deosebit, la fel nici pentru ntreinerea i exploatarea culturii, la majoritatea lucrrilor putnd participa ca for de munc i copiii, femeile, persoanele mai n vrst. Terenul Cultura se preteaz la orice tip de sol, dar recolte maxime se obin pe soluri fertile, calde i reavene. Prefer un sol nisipos, lutos sau luto-nisipos, argilo-nisipos, cu pH de 5,6 6,8. Semine Zmeura se nmulete foarte uor, este expansiv i extrem de rezistent la ngheuri i temperaturi excesive. Nu necesit tratamente contra bolilor, pentru duntori putnd fi folosii feromoni. ngrminte Fertilizarea solului n toamna anului II: 4-5 kg/m gunoi de grajd, 40g/m superfosfat, 30g/m sare potasic i ngrmnt fazial (n vegetaie): 20-30 g/m azotat de amoniu dat n dou reprize (naintea pornirii n vegeta ie i n perioada formrii i creterii fructelor). Se folosesc la fiecare trei ani 50 t/ha de ngrminte organice bine fermentate. Utilaje Lucrrile mecanice se execut cu tractorul 445 viticol, cu plug i frez, iar pentru irigri folosete o pomp de 3, acionat de priza de putere a tractorului.

Plantare Plantarea se face toamna, nainte de instalarea nghe urilor persistente sau primvara, nainte de dezmugurit. Distanele se plantare sunt de 1,5 m ntre rnduri i 0,5 m ntre plante pe rnd (pentru planta ii familiale). Rdcinile se resfir pe muuroiul de pmnt de la baza gropii. La plantare, rdcinile se mocirlesc cu amestec de gunoi de grajd, se fertilizeaz cu mrani , ngrmnt complex NPK i se ud cu 6-10 l ap. Vecintate Merge cu murul, dar fiind un arbust cotropitor, nu se recomand alte culturi alturate. ntreinere i ngrijire Taierile aplicate zmeurului: n anul II, se taie la nivelul solului tulpina cu care s-a plantat drajonul (are 2 ani ), se aleg 1 sau 2 tulpini care se scurteaz la 1 m nlime, se nltur celelalte tulpini, fr s se lase cioturi. n anul III: dup recoltarea fructelor se elimin tulpinile care au rodit (cu vrsta de 2 ani), se aleg alte 8-12 tulpini de 1 an pentru fiecare tuf sau 20 tulpini la metru liniar; se scurteaz tulpinile la 1,3-1,4 m, iar dac vrfurile sunt degerate sau uscate, se taie pn la partea sntoas. n anul IV, dup recoltarea fructelor se elimin tulpinile care au rodit (cu vrsta de 2 ani).

Duntori Duntori: pduchele din San Jose, ou de iarn, acarieni, afide, defoliatoare, grgria fructelor, gndacul fructelor etc. Modaliti de lupt contra duntorilor

Se fac tratamente chimice la avertizare. Mod i perioad de recoltare Vara i toamna, cnd fructele sunt coapte i aromate. Condiii de pstrare n spaii rcoroase i uscate sau la congelator, pentru cantit i mai mici, care s rmn peste iarn. Reacia la condiiile de mediu Prefer temperaturi pn la 17 C. Este preten ios fa de lumin: n zonele nalte se prefer expoziiile sudice, sud-vestice i estice, n zonele de cmpie se vor alege expoziiile nordice sau nord-estice. Nu suport seceta, nici apa stagnat n sol. Necesit mult ap n perioada iunie august. Soiuri Pe plan mondial exist peste 3.000 de specii ce aparin genului Rubus i subgenului Idaeobatus, dintre care numai n ara noastr se ntlnesc peste 180 specii n flora spontan. Iat cteva specii: 1. Rubus idaeus L. zmeurul comun cu dou varieti: vulgatus Arheu zmeurul rou european, din care au rezultat soiurile europene i Strigosus zmeurul rou pufos american, din care au rezultat soiurile americane. Din ncruciarea celor dou subspecii au rezultat majoritatea soiurilor de zmeur rou. 2. Rubus Occidentalis zmeurul negru american, cu fructe negre, care a contribuit la obinerea soiurilor americane. Rotaia culturilor Zmeurul este peren, cultura dureaz 15 ani, fiind unul dintre cei mai longevivi arbuti. Beneficii pentru organism Frunzele i tulpinile de zmeur sunt folosite pentru ceaiuri mpotriva diareei, dizenteriei, anginei i amigdalitei. Aport caloric

Coninut complex al fructelor: 4,5-10,6% zaharuri, 1,1-2,3% acizi organici, 0,5-2,8% pectine, 1,2% proteine, sruri de K, P, Ca, Mg, Mn, Na, Zn, Cu, Fe, etc., vitamina B1,B2,D,P,C (25mg/100g). Sfaturi de consum Crude, aa se recomand consumarea fructelor. Pot fi consumate i ca dulcea, sirop, suc, n prjituri ori ngheate sau congelate ori deshidratate. Din zmeure se poate face zmeurat.

Utilizare Fructele, lstarii i frunzele tinere se folosesc n industria farmaceutic pentru prepararea unor medicamente sau ceaiuri mpotriva, anginei, amigdalite, diareei etc. Specia are o mare plasticitate ecologic, fiind cultivat n diferite condiii de la es pn la altitudini foarte mari (peste 1000 m). Datorit drajonrii puternice i a sistemului radicular ramificat i destul de profund, zmeurul este i o plant care combate eroziunea solului, valorificnd n acelai timp solurile subiri, srace i improprii altor culturi. Plantaia de zmeur intr repede pe rod i permite recuperarea investiiilor n timp scurt.