You are on page 1of 1

Sperana Cum mngie dulce, alin uor Sperana pe toi muritorii!

Tristee, durere i lacrimi, amor Azilul i afl n snu-i de dor i pier, cum de boare pier norii. Precum cltorul, prin muni rtcind, Prin umbra pdurii cei dese, La slaba lumin ce-o vede lucind Alearg purtat ca de vnt Din noaptea pdurii de iese: Aa i sperana - c-un licur uor, Cu slaba-i lumin plind Anim-nc-o dat tremndul picior, De uit de sarcini, de uit de nori, i unde o vede s-avnt. La cel ce n carcere plnge amar i blestem cerul i soartea. La neagra-i durere i pune hotar, Fcnd s-i apar n negru talar A lumii par?nimf - moartea. i maicii ce strnge pruncuu-i la sn, Privirea de lacrime plin, Vznd cum geniile morii se-nclin Pe fruntea-i copil cu spasmuri i chin, Sperana durerea i-alin. Cci vede sursu-i de graie plin i uit pericolul mare, L-apleac mai dulce la snu-i de crin i faa-i umbrete cu pr ebenin, La pieptu-i l strnge mai tare. Aa marinarii, pe mare umblnd, Izbii de talazuri, furtune, Izbii de orcanul gheos i urlnd, Sperana i face de uit de vnt, i sper la timpuri mai bune. Aa virtuoii murind nu desper, Sperana-a lor frunte-nsenin, Sperana cea dulce de plat n cer, i face de uit de-a morii dureri, Pleoapele-n pace le-nchin. Cum mngie dulce, alin uor Sperana pe toi muritorii! Tristee, durere i lacrimi, amor Azilul i afl n snu-i de dor i pier, cum de boare pier norii.