Ediţie specială „9 MAI”

Special edition „The 9th of MAY”

Consilier European
Revistă de informare şi analiză privind domeniul afacerilor europene

Anul IV
Numărul 2 [8]/MAI 2008

Guvernul României
Departamentul pentru Afaceri Europene
ISSN 1844 - 2560
Redactori şefi: Cătălina CONSTANTIN (consilier pentru afaceri europene - DAE)
Andreea Florina RADU (consilier pentru afaceri europene - MIRA)

Colegiul de redacţie: Diana BOTESCU, Cătălina CONSTANTIN, Codruţ CONSTANTINESCU,

Irina DINCĂ, Andrada MINEA, Daniel NĂSTASE, Maria NISTOR,
Carmen PĂTRUŢ, Andreea Florina RADU, Salomeea ROMANESCU

Publicaţie a Departamentului pentru Afaceri Europene

Direcţia Mass Media şi Comunicare
B-dul Aviatorilor nr. 50A, Sector 1
Bucureşti, România
Tel. (021) 308.53.00
E-mail: consilier.european@yahoo.com
catalina.constantin@dae.gov.ro
andreea.radu@mira.gov.ro
http://www.dae.gov.ro

© Departamentul pentru Afaceri Europene, 2008

Reproducerea integrală sau parţială a acestui material este permisă numai cu menţionarea sursei.

ISSN 1844–2560

Opiniile exprimate în articole aparţin autorilor acestora şi nu reflectă, în mod necesar, poziţia oficială a
Departamentului pentru Afaceri Europene
 EDIŢIE SPECIALĂ:
9 MAI 2008 - ZIUA DE NAŞTERE A UNIUNII EUROPENE DE AZI ŞI CHIAR MAI MULT DECÂT ATÂT...
SPECIAL EDITION:
THE 9th OF MAY 2008 – THE BIRTHDAY OF THE EUROPEAN UNION FROM TODAY AND EVEN MORE...

EDITORIAL 3

UNIUNEA EUROPEANĂ - DE LA DEZIDERAT LA CERTITUDINE 5

THE EUROPEAN UNION – FROM DESIDERATUM TO CERTAINTY

Ramura de măslin / The Olive Branch – Andrada-Ileana MINEA

Ce-ţi doresc eu ţie / What I Wish for You... – Carmen PĂTRUŢ

Tratatul de la Lisabona – o formă de compromis a Tratatului instituind

o Constituţie pentru Europa? / The Treaty of Lisbon – The Constitutional Treaty in a
revised form ? - Andreea Florina RADU

Trei viziuni asupra Europei postbelice / The Three Visions for Postwar Europe– Salomeea
ROMANESCU

REFLECŢII LA 58 DE ANI DE LA PRIMUL PAS SPRE INTEGRAREA EUROPEANĂ 15

REFLECTIONS AT 58 YEARS FROM THE FIRST STEP TOWARDS EUROPEAN INTEGRATION

Uniunea Europeană, de la 6 la 27 de membri:beneficii şi provocări / The European Union

from 6 to 27 members: benefits and challenges – Cătălina CONSTANTIN

Piaţa Unică Internă, între deziderat şi realitate? / The Internal Market between
desideratum and facts - Andreea Florina RADU

Bugetul Uniunii Europene, un instrument esenţial în adresarea

provocărilor noii Europe / The Budget of the European Union, an important tool for
addressing the challenges of the new Europe – Cătălina CONSTANTIN
Tinerii, viitorul Uniunii Europene / Young people – the future of the European Union -
Irina DINCĂ
1
SEMNIFICAŢIA ZILEI DE 9 MAI PENTRU EI 45
THE MEANING OF THE 9th OF MAY FOR THEM

La ce vă gândiţi când auziţi ziua de 9 mai? / What do you think about when you hear
of 9th May? - Maria NISTOR

„Ce semnificaţie are pentru dumneavoastră ziua de 9 mai? / What is significance of 9th of
May for you? – Minisondaj de opinie

Să ne jucăm: Astrograma Uniunii Europene / Let’s play: Astrograme of the European Union –
Salomeea ROMANESCU

ACTUALITATEA EUROPEANĂ 51
EUROPE TODAY

Aşteptarea s-a sfârşit.Fonduri structurale pentru sectorul privat

din România / The waiting is over. The Structural Funds for the private sector in Romania -
Codruţ CONSTANTINESCU

Eficientizarea consumului de energie în cadrul Uniunii Europene / Energy efficiency

within the European Union - Diana BOTESCU

Integrarea Convenţiei Prüm în legislaţia UE / The Integration of the "Prüm Treaty" into EU-
legislation – Daniel NĂSTASE

2
EDITORIAL
Iată-ne ajunşi la al doilea număr al
revistei „Consilier european”, şi aceasta mai
repede decât credeam.
Motivul este unul cât se poate de
important, şi anume Ziua Europei, ziua în
care se împlinesc 58 de de ani de la naşterea
a ceea ce numim azi Uniunea Europeană.
Cum ar fi fost Europa azi dacă în
urmă cu mai mult de jumătate de secol, mai
precis pe 9 mai 1950, Robert Schuman nu ar
fi propus, în cadrul unei conferinţe de presă,
gestionarea în comun cu Germania şi cu
restul statelor europene interesate, a
resurselor de cărbune şi oţel? Sau ce ar fi
fost ea azi dacă mai târziu procesul de
integrare nu ar fi atras şi alte state
europene?
Dar prea mulţi „ce ar fi fost dacă”...
Aşa că mai bine să ne bucurăm şi să
sărbatorim ceea ce avem azi: o uniune de 27
de membri, şi România unul dintre aceştia.
Pentru Europa, data de 9 mai
reprezintă trecutul şi viitorul său.
Reprezintă ziua sfârşitului unuia dintre cele
mai cumplite flageluri, al celui de-al doilea
război mondial la care a luat parte dar şi
data când s-au pus bazele viitorului său.
Pentru România, ziua de 9 mai mai
are o semnificaţie, de o importanţă cu totul
specială. Este ziua în care România şi-a
declarat independenţa.
Având în vedere toate acestea, nu
puteam şi nici nu doream ca ziua de 9 mai să
treacă neobservată de noi, aşa că am
pregătit un număr cu totul special.
Vă propunem în această ediţie să
vorbim despre ceea ce reprezintă această zi
pentru noi, românii, dar şi despre evoluţia
Uniunii Europene în drumul său spre ceea ce
este azi.
Ne-am gândit totodată, ca în cadrul
acestei ediţii speciale să aducem în faţa
dumneavoastră o nouă secţiune, în cadrul
căreia încercăm să aflăm ce gândesc
persoane, a caror activitate nu se desfaşoară
în domeniul afacerilor europene, despre
Uniunea Europeană.
Vă invităm, cu această ocazie, să
vedem împreună care este părerea tinerilor
cu privire la semnificaţia zilei de 9 mai.
De asemenea, vă propunem să
privim, pentru câteva minute, prin ochii
copiilor, ce înseamnă această dată. În acest
sens, am invitat o elevă de liceu să ne
spună, într-un scurt eseu ce semnificaţia are
pentru ea această zi şi mai mult decât atât,
ce înseamnă pentru România, Uniunea
Europeană.
Sperăm să vă facă plăcere să citiţi
această ediţie specială a revistei noastre şi
nu uitaţi că vă aşteptăm opiniile pe adresa
redacţiei: consilier.european@yahoo.com.
La multi ani, România!
La multi ani, Europa!
Cătălina CONSTANTIN
Andreea Florina RADU
Redactori şefi
3
EDITORIAL
Here we are, to the second edition of
our publication „European Counsellor” sooner
than we expected.
The reason for that is a very
important one: the 9th of May, also known as
the Europe Day, the day on which we
celebrate 58 years since the birth of what we
call today the European Union.
What would Europe have today if
more than half a century ago, more precisely
on the 9th of May 1950, Robert Schuman
would not have proposed, during a press
conference, to Germany and all European
countries interested, the joint management
of coal and steel resources?
Or what would have happened if the
“mirage” of the European integration had not
attracted other European countries?
But too many “what ifs”…
Why not better enjoy and celebrate
what we have today: a European Union of 27
countries, Romania representing one of
them.
For Europe, the 9th of May represents
both its past and future. It represents the day
when one of the most devastating wars was
brought to an end – the Second World War to
which Europe was an important part – but
also the day when the foundations for its
future were built.
For Romania, the 9th of May has a
further meaning: it represents the day when
our country has declared its independence.
Having all that in mind, we couldn’t
and we didn’t want a day of such importance
to pass overlooked, so we have prepared a
special edition.
Therefore, we invite you to read
about the significance of this special day for
a number of Romanians but also about the
evolution of the European Union and its
policies from the beginning to what they
represent today.
Furthermore, we thought that, since
we have a special edition, why not to
introduce a new section in which to present
what people, who don’t necessarily work in
the field of European Affairs, do believe
about the European Union. At the same time,
we invite you to look at the European Union
and at this day through the eyes of a young
college student whom we invited to describe,
in a short essay, what is her opinion about
the day and the importance of the European
Union for our country.
We hope you will enjoy reading this
edition of the “European Counsellor” and
don’t forget that we are looking forward to
receiving your opinions and suggestions about
the articles at the e-mail address:
consilier.european@yahoo.com.
Happy day, Romania!
Happy Birthday, Europe!
Cătălina CONSTANTIN
Andreea Florina RADU
Editorial chiefs
4
 UNIUNEA EUROPEANĂ - DE LA DEZIDERAT LA CERTITUDINE
THE EUROPEAN UNION – FROM DESIDERATUM TO CERTAINTY
Ramura de măslin
M-am gândit de multe ori de ce 9 Mai?
Doar pentru că atunci s-a terminat oficial al
doilea război mondial? Sau pentru că Robert
Schuman a citit la această dată declaraţia
prin care invita Franţa, Germania şi celelalte
popoare ale Europei să îşi unească producţiile
de oţel şi cărbune, ca “primă fundaţie
concretă a unei federaţii europene”?
Alegerea datei este simbolică din mult
mai multe puncte de vedere. O dată
reprezintă momentul oficial al încheierii unui
război devastator pentru toată Europa. Mai
presus de orice, însă, reprezintă data la care
a apărut o Europă nouă şi totuşi veche, mai
puternică, mai unită, mai conştientă de
valorile şi tradiţiile ei, dar şi mai conştientă
de pericolul pe care îl reprezintă dorinţa
unora de a fi mai presus decât ceilalţi. De
ceea ce poate face setea de putere dintr-un
om şi cum un singur om poate distruge prin
vorbe, acţiuni şi fapte ceea ce sute de
generaţii au creat.
Pentru germani sau italieni, teoretic,
data de 9 mai nu ar fi o dată pe care să o
sărbătorească dacă… exuberanţa italiană nu
s-ar fi regăsit după această zi, dacă
pragmatismul şi perseverenţa germană nu s-
ar fi direcţionat spre reconstrucţia ţării.
Simbolistica datei este dincolo de
declaraţii politice. 9 Mai este ziua în care
francezii şi germanii, englezii şi spaniolii
recunosc supremaţia lucrului în comun, a
prieteniei, a colaborării şi fructificării a ceea
ce este mai frumos în fiecare din noi,
supremaţia asupra diferendelor şi luptelor.
Privind în urmă, în istorie, ideea de
uniune a tuturor popoarelor din Europa a
existat încă din vechime. A avut alt nume.
A avut alt mod de abordare. S-a crezut că,
prin războaie, se va reface Imperiul
carolingian, imperiul construit de Carol cel
Mare (Charlemagne). Nici Carol cel Mare nu
îşi construise imperiul la întâmplare, însă,
ci a visat la refacerea a ceea ce fusese
odată Imperiul Roman.
The Olive Branch
Why May 9, I thought to myself
several times? Is it just because it ended the
Second World War then? Or is it just because
Robert Schuman read, at that particular
date, the statement by which he invited
France, Germany, and the other nations of
Europe to unite their steel and coal
productions in the “first concrete foundation
of a European federation”?
It is a symbolic choice of date from
several points of view. Once, it represents the
official date of the end of an exhausting war
for the entire Europe. Above all, nevertheless
it represents the date when a new, though old
Europe showed up, a stronger one, more
united, more aware of its values and customs
and also more aware of the danger that
represents somebody’s wish to be above
everyone else. Conscientious of what makes of
a human the thirst for power and of how a
single man can destroy by words, actions and
facts what hundreds of generations created.
For Germans and Italians, May 9th
would not be a date for celebration unless …
the Italian exuberance would not find itself
back after that particular day, unless the
German pragmatism and perseverance would
not have directed towards the country’s
reconstruction.
The date significance is beyond any
political statements. May 9th is the day when
French and German, English and Spanish
people acknowledged the supremacy of the
common work, of the friendship, of the
cooperation and of making the fullest of what
is beautiful in each and everyone of us, the
supremacy over the fights and battles.
Looking back, in history, the idea of
union of European people was since ancient
times. It had another name. It had another
approach. It was thought that the Charlemagne’s
Empire would be restored by carrying on wars.
Even Charlemagne did not raise his empire by
hazard but by dreaming to restore what once was
the Roman Empire.
5
 Modul în care s-a realizat această
construcţie nu avea cum să dureze în timp
câtă vreme s-a folosit arma constrângerii şi
războiului şi nu aceea a comunicării.
Umanismul a înflorit tocmai prin această
comunicare şi migraţie a ideilor. Şi astfel un
Thomas Morus, dar şi un Petrarca, un Luther sau
un Calvin au putut să îşi prezinte ideile în tot
acest spaţiu. Pentru că au găsit un limbaj comun.
Fiecare popor a visat, în felul lui, la
această unire, la această comunicare. Însă,
istoria trebuia să ne mai ofere lecţii, să ne facă
să ne dăm seama că discuţiile în contradictoriu
sunt bune la găsirea de soluţii, dar că a nu găsi
firul roşu care uneşte şi a te fixa numai pe ceea
ce te diferenţiază nu este benefic.
Suntem ceea ce suntem azi, europeni,
tocmai datorită istoriei care ne-a făcut ca
fiecare în parte să contribuim la ceea ce în
prezent se numeşte Uniunea Europeană.
Am ajuns să ne dăm seama că
pragmatismul britanic ajută la construcţie, în
timp ce rigurozitatea germană dă siguranţă,
exuberanţa franceză dă conţinut, iar
imaginaţia italiană dă aspect.
Pentru România, această zi are şi altă
semnificaţie: este ziua în care România şi-a
declarat independenţa. Deşi câştigată prin război,
9 mai 1877 este ziua de naştere a României de azi.
O ţară membră a Uniunii Europene, un loc în care
principiile şi valorile europene se regăsesc şi se
combină cu specificul nostru.
Alegerea zilei de 9 mai simbolizează
renaşterea Europei, ridicarea ei din cenuşă.
Precum pasărea Phoenix şi Europa a trebuit
să treacă printr-un foc nimicitor care să o
ajute să reapară mai puternică, mai decisă să
îşi valorifice tot ce este frumos.
Este ziua în care arma cuvântului a
învins mitraliera, în care penelul, dalta şi
vioara au acoperit zgomotul luptelor.
La Mulţi Ani nouă!
The way of making this construction
could not have lasted in time as long as they had
used the weapon of constraint and war, and not
that of communication.
The Humanism flourished exactly due
to this communication and migration of
ideas. Therefore, a Thomas Morus, and a
Petrarca, or Luther or Calvin could expose
their ideas on the entire area. It was exactly
because they found a common language.
Each people dreamed of this union, of
this communication in its own way. But History
had to teach us more lessons, to make us aware
that the discussions in contradictory are good
for finding solutions, but not finding the red line
uniting us and fixing ourselves only on what
divide us is not benefic at all.
We are what we are today, Europeans,
exactly because of our History that made us,
each of us, on our own, to contribute to what
we call the European Union nowadays.
We got to the point of awareness
where we realize that the British pragmatism
helps to the construction, while the German
rigor gives certitude, the French exuberance
offers the contents, and the Italian
imagination offer the looks and the sparkle.
This particular day has for Romania an
additional meaning: it is the day when Romania
declared its independence. Though won by war,
May 9, 1877 is the birthday for the modern
Romania - a country member of the European
Union, a place where the European values and
principles find themselves at home and combine
with our specificity.
The choice of May 9th symbolizes the
re-birth of Europe, its rise from the ashes.
Like the Phoenix, Europe had to go through a
destroying fire that helped it show up again,
stronger and more determined to put in light
all the beauty it has.
It is the day when the word defeated the
machine gun, when the painter’s brush, the
chisel and the violin covered up the battle noise.
Many Happy Returns to All of Us!
Andrada-Ileana MINEA
expert
6
Ce-ţi doresc eu ţie….
„Într-o bună zi, Franţa, Rusia, Anglia,
Germania, toate naţiunile de pe continent, fără să-
şi piardă trăsăturile distincte şi individualitatea, se
vor contopi într-o entitate superioară şi vor
constitui spiritualitatea europeană…..În aceea zi nu
vor mai exista confruntări decât pe plan economic
şi spiritual.” (Victor Hugo, 1849)
Această aspiraţie a unuia dintre primii
vizionari ai proiectului european, a început
să se concretizeze odată cu actul de naştere
a Europei, datat 9 mai 1950. Declaraţia
Schuman a constituit astfel prima etapă a
unui parcurs captivant.
Din acel moment, statele europene au
fost angrenate într-un proces evolutiv ireversibil.
Astăzi, Uniunea Europeană nu mai înseamnă doar
o suprapune de state, cu interese adesea
divergente, ea presupune existenţa unei
comunităţi de naţiuni distincte, participante la
acelaşi efort constructiv şi creator. Ca şi în urmă
cu mulţi ani, idealul este acelaşi, însă din ce în ce
mai mulţi oameni contribuie la realizarea
acestuia. O demonstrează progresele realizate în
atingerea unor obiective fundamentale de
natură politică şi socială:

Combaterea sărăciei
Uniunea Europeană este cel mai mare
donator mondial în ceea ce priveşte fondurile
publice destinate dezvoltării statelor sărace.
Statutul de putere comercială îi conferă un rol
important în lupta împotriva sărăciei, pentru
creşterea durabilă a economiei mondiale şi mai
multă echitate în comerţul mondial.

Stabilitatea politică şi economică
În cursul unei jumătăţi de secol,
Uniunea Europeană a reunit un continent
fragmentat, a realizat o piaţă unică fără
frontiere şi a pus în circulaţie o monedă
specială, euro. În prezent, Uniunea
Europeană se întinde de la Polul Nord până la
Gibraltar şi Marea Neagră, numără 27 de
state membre şi aproape o jumătate de
miliard de locuitori. Ca urmare a inovaţiilor
aduse tratelor constitutive, cetăţenii
europeni pot participa la iniţierea actelor
legislative, stabilirea priorităţilor şi
elaborarea politicilor comunitare.
What I wish for you...
“One day, France, Russia, United
Kingdom, Germany and all nations on earth,
without losing their distinction or individuality,
shall unite in a superior entity and shall build the
European spirituality… That day the only
confrontation shall be of economic and spiritual
nature”. (Victor Hugo, 1849)
The aspiration of one of the first
visionary man of the European project
started to materialize together with the birth
of Europe, on 9 May 1950. The Schuman
Declaration represented the first step of this
fascinating path.
From that moment on, the European
countries started on a road of no return. Today,
the European Union no longer signifies a number
of countries brought together, with often
divergent interests, but the existence of distinct
nations, jointly participating in a creative and
constructive effort. As many years ago, the ideal
remains the same, but more and more people
want to contribute to its achievement. The
progress made in achieving the political and
social objectives is the proof of that:
• Combating poverty
The European Union represents the
world’s largest donor as regards public
funds designed to contribute to developing
poor countries. Its commercial power
statute gives the EU an important role in
fighting against poverty, for insuring the
sustainable growth of world economy and
more equity in the world trade.
• Economic and political stability
On the course of more than half a
century, the European Union reunited a
fragmentized continent, achieved an internal
market without any frontiers and started to
circulate a common currency, the euro.
Nowadays, the European Union covers the
territory between the North Pole to Gibraltar and
Black Sea, unites 27 Member States and almost
half a billion people. As consequence of
innovations brought by the founding treaties, the
European citizens can take part in initiating
pieces of legislation, establishing priorities or
drafting community policies.
7

Progresul economic şi social
Eliminarea treptată a barierelor
existente între sistemele economice ale
statelor membre, constituirea pieţei unice
europene, în cadrul căreia bunurile, serviciile,
persoanele, capitalurile pot circula liber, au
determinat creşterea rapidă a schimburilor
comerciale între statele membre. Extinderea
pieţei interne, valorificare avantajelor
economiei de scală şi structura sa
concurenţială determină creşterea constantă a
bunăstării sociale. În prezent, provocările
globalizării impun noi abordări europene, cum
ar fi dezvoltarea relaţiilor economice bazate
pe cunoaştere şi valorificarea avantajului
competitiv (promovarea inovării şi a
produselor specifice).

Preocuparea pentru mediul
înconjurător
Pentru a compensa dependenţa de
importul de resurse energetice, statele
europene fac eforturi pentru conturarea unei
politici energetice comune, respectiv atingerea
obiectivului de garantare a securităţii şi
durabilităţii aprovizionării cu energie,
promovarea surselor regenerabile, creşterea
eficienţei energetice, diversificarea furnizorilor
externi de materii prime, toate acestea în
direcţia ocrotirii mediului înconjurător.

Europa rezultatelor concrete
Începând cu anul 2004, construcţia
europeană se axează pe proiecte concrete, care
vin în aplicarea politicilor comunitare şi
urmăresc îndeaproape respectarea intereselor
cetăţenilor europeni:
• Economic and social progress
Cutting of the barriers existing in the
Member States’ economic systems, setting up
the single European market where the goods,
services, persons and capital can move freely
have led to increased commercial trade
between the members. The extension of the
internal market, taking advantage of the
economies of scale and its competition
structure has led to constant increase of
social welfare. Now, the challenges of
globalization require a new European
approach, consisting in enhanced knowledge
based economic relations in order to make
use of the competitive advantage (promoting
innovation and specific products).
• Preoccupation for the environment
In order to compensate the
dependence on the energy resources, the
European countries are making increasing
efforts in order to shape a common energy
policy in order to achieve the objective of
guaranteeing security and sustainability of
energy supply, promoting the renewable
energy resources, increasing the energy
efficiency, diversifying the external providers
and all that through environment protection.
• Europe of concrete results
Starting with 2004, the European
building model is based on concrete projects
that insure the implementation of community
policies and closely observe the interests of
European citizens:
8
dobândirea statutului juridic obligatoriu
pentru Carta drepturilor fundamentale
(reglementarea drepturilor cetăţenilor
europeni în raport cu legislaţia europeană),
definirea şi delimitarea competenţelor
instituţiilor comunitare, creşterea rolului
parlamentului European şi a parlamentelor
naţionale (în special în ceea ce priveşte
respectarea principiului subsidiarităţii).

Agenda Lisabona
Până în anul 2010 economia
europeană ar trebui să devină ”cea mai
competitivă şi dinamică economie din lume”.
Altfel spus, să poată recupera decalajul şi să
înregistreze performanţe mai bune decât
Statele Unite ale Americii, cel puţin în ceea
ce priveşte valorificarea potenţialului
inovativ şi informaţional. În ultimul timp se
încearcă o apropiere a politicii concurenţiale
europene de modelul american, considerat
mai eficient în ceea ce priveşte beneficiile
imediate sesizate la nivelul consumatorilor.

Ce va urma?
Un posibil răspuns îl oferă acelaşi
grandios vizionar (Victor Hugo, 1867): ”Într-
o bună zi, cele două grupări imense, Statele
Unite ale Americii şi Statele Unite Europene,
faţă în faţă, îşi vor da mâna pe deasupra
mărilor, vor schimba între ele produse,
servicii, tehnologii, spiritualitate, vor
descoperi împreună lumea, vor popula
deşerturile şi, sub privirea Creatorului şi
spre binele tuturor, vor realiza contopirea
celor două forţe imense, puterea lui
Dumnezeu şi fraternitatea dintre oameni!”
gaining the compulsory legal status for the
Charter of Fundamental Rights (regulating
European citizens’ rights as concerns the
European legislation), defining and separating
European institutions’ competencies,
increasing the role of the European
Parliament and of national parliaments
(especially as concerns the subsidiarity
principle).
• The Lisbon Agenda
The European economy should become
“the most competitive economy in the world”
and that no later than 2010. In other words,
the EU should recover the gap and register
better results than the United States of
America, at least as concerns the valorification
of its informational and innovative potential.
At the same time, it is envisaged to define the
European competition policy taking into
account the American model, considered to be
more efficient as regards the immediate
benefits for consumers.
• What shall follow next?
A possible response is offered by the
same extraordinary visionary (Victor Hugo,
1867): “One day, the two largest entities,
the United States of America and the United
States of Europe, face to face, will shake
hands over the seas, shall exchange goods,
services, technologies, spirituality, shall
discover the world together, shall inhabit
deserts, and, under the Creator’s eyes and
for the sake of all, shall unite the two
tremendous forces, the power of God and
the fraternity of people!”
Carmen PĂTRUŢ
consilier pentru afaceri europene
(European Affairs Adviser)
9
Tratatul de la Lisabona –
Tratatul instituind o Constituţie pentru
Europa, într-o formă revizuită?
Context
Ulterior respingerii Constituţiei
Europene de către referendum-urile din
Franţa şi Olanda a urmat o perioada de
reflecţie pentru găsirea unei soluţii la
impasul european. Ideea de reformă, însă, a
continuat să reprezinte un punct important
pe agenda dezbaterilor liderilor europeni.
Astfel, Comitetul de Acţiune pentru
Democraţie Europeană, un grup restrâns de
politicieni, a prezentat, în iunie 2007, un
proiect de tratat revizuit, extras din cenuşa
defunctei Constituţii. Reacţiile celor 27 de
şefi de state şi guverne nu au întârziat să
apară, iar la 23 iulie 2007 au început, oficial,
negocierile pe textul noului Tratat.
Argumentele unui nou tratat derivă din faptul
că o Uniune Europeană cu 27 de state
membre are nevoie de noi instrumente
eficiente şi coerente pentru a face faţă
provocărilor actuale, respectiv globalizarea,
evoluţia demografică, schimbările climatice,
problemele energetice sau ameninţările la
adresa securităţii.
După lungi dezbateri, multe momente
de blocaj şi prin compromisuri multiple,
liderii europeni au reuşit, prin semnarea
documentului, la 13 decembrie 2007, să
scoată Uniunea din criza instituţională în care
se afla de mai bine de doi ani. În acest sens,
Tratatul de la Lisabona, sub denumirea
oficială de “Tratatul de la Lisabona de
modificare a Tratatului privind Uniunea
Europeană şi a Tratatului de instituire a
Comunităţii Europene”, reprezintă un
document esenţial pentru viitorul Uniunii
Europene.
Textul Tratatului nu este unul
accesibil cetăţeanului de rând, limbajul
având un grad ridicat de dificultate din punct
de vedere tehnic.
The Treaty of Lisbon – The Constitutional
Treaty in a revised form ?
Context
Further to rejection of the
Constitutional Treaty by the referendums in
France and Netherlands, followed a period
full of reflection searching for a solution to
the European deadlock. The idea of reform,
though, continued to represent an important
point on the agenda of the European leaders.
Thus, the Action Committee for European
Democracy, a limited group of politicians,
presented in June 2007, a revised draft
treaty, drawn out from the ashes of the
deceased Constitution. The reactions of the
27 heads of state and government did not
hesitate to show up, so that on July 23, 2007
the negotiations on the text of the new
Treaty have officially began.
The Pros of a new Treaty arise from
the fact that a European Union with 27
Member States needs new efficient and
coherent instruments in order to manage the
present challenges, such as: the
globalization, the demographic evolution, the
climate changes, the energetic problems or
the threats on general security.
After long debates, many deadlock
moments and compromises, the European
leaders succeeded, by signing the document
on 13 December 2007, to pull the Union out
of the institutional crises after being stuck in
more than two years. Therefore, the Treaty
of Lisbon, under the official name of “The
Treaty of Lisbon amending the Treaty on
European Union and the Treaty establishing
the European Community” represents an
essential document for the future of the
European Union.
The text of the Treaty is not easy
accessible for the common citizen; the
language is of a high tehnical difficulty.
10
 Tratatul a fost redactat de o aşa
manieră încât să permită ratificarea în
Parlamentele naţionale ale statelor membre
si nu prin referendum-uri, având în vedere
contextul în care a eşuat ratificarea
proiectului pentru o Constituţie Europeană.
Singura ţară unde ratificarea trebuie supusă
unei consultări publice, conform Constituţiei,
este Irlanda, deşi potrivit sondajelor
realizate de “Financial Times”, peste 70% din
cetăţenii1 celor mai mari cinci state europene
(Franţa, Republica Federală Germania2,
Italia, Spania şi Marea Britanie) doresc
referendum-uri naţionale.
Procesul de ratificare se doreşte a se
încheia până la sfârşitul acestui an, urmând
ca Tratatul să intre în vigoare la 1 ianuarie
2009, înaintea alegerilor euro-parlamentare.
Taking into consideration the context in
which the ratification of the Constitutional
Treaty failed, the Treaty of Lisbon was writen
in such a manner that it allows the ratification
via the national parliaments of the Member
States and not by referendum. The only
exception is made by Ireland, where according
to the national constitution, the ratification
has to be submissive to public consent.
According to several public opinion polls made
by the “Financial Times” magazine over 70% of
the citizens3 of five largest Member States of
the EU (France, Germany4, Italy, Spain and UK)
wish to have national referendums.
The ratification procedure is planned
to finish by the end of this year, so that the
Treaty comes into force on the 1st of January
2009, before the Euro-parliamentary.

Figura 1: Principalele direcţii de acţiune ale Figure 1: Main course of actions

Tratatului de la Lisabona of the Lisbon Treaty

Europa mai Europa mai Europa drepturilor, valorilor, Europa ,actor imp. pe
democratică &transp. eficientă libertăţii, solid. şi siguranţei scena internaţională
A more democratic and A more efficient A Europe of justice, values, A Europe as imp. actor
transparent Europe Europe liberty, solidarity & security on the internat. scene

consolidarea rolului
Simplificarea
promovarea valorilor UE;
Regruparea instrumen-

Parlamentului European
şi a parlamentelor naţ.;
apropierea de cetăţean;
clarificarea sarcinilor, la
nivel european/naţional
&stabilirea actorilor resp

strenghtening the role
of the EP and of the
national parliaments;
approaching the citizen;
the elucidation of the
task at European and nat.
Level and appointment of
the actors involved.
metode-lor de lucru şi
a regulilor de vot;
Eficientizarea şi
modernizarea
instituţ.; capacitarea
UE în domenii de
prioritate majoră.

Simplifying the
working methods & the
voting rules; improving
& modernizing the EU
institutions; capacita-
ting the EU in fields of
major priority.
introducerea Cartei
drepturilorfundamentale
în dreptul primar
european; crearea unor
noi mecanisme de solid.;
îmbunătăţirea protecţiei
cetăţenilor europeni.

Promoting the EU values;
introducing the Charter of
Fundamental Rights in the
European primary law;
establishing new solidarity
mechanisms; improving the
security of the EU citizens.
telor de politică externă;
intensificarea rolului UE ca
actor în sfera rel. int.;
promovarea intereselor şi
valorilor europene pe plan
mondial, cu respectarea
intereselor SM.

Regrouping the external
affairs instruments; intensi-
fying the role of the EU as
actor in the field of int. rel;
promoting worldwide the EU
interests and values, by res-
pecting the interests of MS.

Sursa: sursă proprie, pe baza informaţiilor prelucrate Sursa: own sourse, based on the information processed
de pe site-ul (http://europa.eu/lisbon_treaty) from the website (http://europa.eu/lisbon_treaty)

1
Euroscepticismul ridicat din rândul cetăţenilor
europeni se reflectă şi în rata de participare la
alegerile europene, care a scăzut in mod constant, de
la 57%, în 1994, la 46%, în 2004.
2
Cetăţenii ambelor state (Franţa şi Germania), în
marea lor majoritate, sunt eurosceptici convinşi, acesta
fiind motivul principal pentru care preşedintele
francez, Nicolas Sarkozy şi premierul britanic, Gordon
Brown, au respins cu fermitate, încă de la început,
ideea unui referendum naţional.
3
The high level of Euro-scepticism of the European
citizens reflects also in the share of participation in the
European elections; the figures continue to decrease
from 57% in 1994 to 46% in 2004.
4
The majority of the citizens of both states
(France and Germany) are convinced eurosceptics, this
being the main reason for which the French President,
Nicolas Sarkozy and the British Prime Minister, Gordon
Brown, have strongly repelled from the beginning, the
idea of a possible referendum.
11
Ce trebuie reţinut cu privire la schimbările
aduse de noul Tratat
 Odată cu ratificarea Tratatului de la
Lisabona, Uniunea Europeană va avea
personalitate juridică, la fel ca un stat,
însă, acest fapt nu presupune dreptul de a
se substitui statelor membre în chestiuni
pentru care nu a fost mandatată.
 Noul Tratat nu este substanţial diferit de
textul Tratatului Constituţional, ci vine să
eficientizeze funcţionarea instituţiilor
europene. Totuşi, în noul Tratat nu au fost
introduse prevederi referitoare la
simbolurile europene –steagul şi imnul.
 Prin noul Tratat au fost extinse
competenţele Comisiei Europene, ale
Parlamentului European şi ale Curţii
Europene de Justiţie în domeniul
justiţiei şi afacerilor interne.
 Sistemul de preşedinţie rotativă va fi
asigurat simultan de trei state.
Preşedintele UE va fi ales, în unanimitate,
de primii miniştrii şi de presedinţii statelor
membre pe o perioadă de 30 de luni şi va
îndeplini concomitent, ca şi până acum,
funcţia de Preşedinte al Consiliului Uniunii
Europene. Este important de reţinut faptul
că preşedintele Uniunii Europene va fi
mai mult un simbol, funcţiei nefiindu-i
conferite puteri executive.
 Deşi numeroase state au dorit crearea
funcţiei de ministru de externe al UE, nu s-a
ajuns la un consens, negocierile
soluţionându-se cu denumirea poziţiei “Înalt
Reprezentant al Uniunii Europene pentru
Afaceri Externe şi Politică de Securitate”,
care potrivit textului Tratatului “nu va
interfera cu responsabilităţile statelor
membre în ceea ce priveşte formularea şi
implementarea politicilor lor externe”.
Înaltul reprezentant, în persoana domnului
Javier Solana, actualul Secretar General al
Consiliului Uniunii Europene şi Înalt
Reprezentant pentru Politica Comună
Externă şi de Securitate, va prelua puterile
financiare atribuite, în prezent Comisarului
pentru Politica Externă, Benita Ferrero-
Waldner, care coordonează bugetul UE pe
acţiuni externe.
What is important to know about the changes
brought by the new Treaty
 Once the Lisbon Treaty ratified, the EU
shall have legal personality, the same as a
state, but this fact does not imply that the
Union can substitute the Member States in
issues for which has not been mandated.
 The text of the new Treaty is not substantially
different from that of the Constitutional
Treaty, but an improved text aiming to
improve the functioning of the community
institutions. Nevertheless, the new Treaty
does not include any provisions related to the
European symbols –the flag or the anthem.
 The new Treaty extends the competences of
the European Commission, of the European
Parliament and of the European Court of
Justice in the field of JHA.
 The Presidency's rotation system shall be
held simultaneously by three Member
States. The President of the EU shall be
elected, by unanimity, by the heads of
state and government on a period of 30
months and shall hold, as before, the
position of President of the Council of the
European Union. It is important to notice
that the President of the EU shall be in
fact a symbol, because the position does
not assume executive powers.
 Even if the majority of the Member States
agreed upon the creation of the position of
Minister of Foreign Affairs, in the end no
consent could be reached and following the
negotiations the position agree upon was
“High Representative for the Common
Foreign and Security Policy”, which,
according to the provisions of the Treaty
“shall not interfere with the responsibilities of
the Member States regarding the wording and
implementation of their foreign policies”. This
position shall be held by Mr. Javier Solana, the
present Secretary General of the Council of
the EU and the High Representative for the
Common Foreign and Security Policy, who
shall take over the financial powers conferred,
at present, to Mrs. Benita Ferrero-Waldner,
the Commissioner in charge of External
Relations Policy, who coordinates the EU
budget in the field of external relations.
12
 Având în vedere faptul că, UE nu poate fi
membră a Consiliului de Securitate al
Organizaţiei Naţiunilor Unite şi că, în acelaşi
timp, conform declaraţiei politice incluse în
noul tratat, “Politica externă şi de
securitate nu va afecta nicidecum statutul
de membru, în Consiliul de Securitate, al
vreunui stat membru UE”, statele membre
UE care fac parte din Consiliu pot solicita
Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene
pentru Afaceri Externe şi Politică de
Securitate, prezentarea poziţiei comune a
acestora, la ONU.
 Textul Tratatului mai prevede reducerea cu
1
/3 a numărului de comisari, începând din
20145 şi stabileşte o regulă specifică de
rotaţie.
 Locurile în Parlamentul European vor fi
redistribuite conform unei formule ce
aplică principiul proporţionalităţii.
Limitele sunt de maxim 96 de locuri şi
minim 6, pentru fiecare stat membru. De
asemenea, numărul deputaţilor europeni
nu va putea depăşi 750.
 De asemenea, s-a convenit şi asupra
redistribuirii voturilor statelor membre în
Consiliu.
 Carta Europeană a Drepturilor
Fundamentale, anexă a Tratatului,
devine într-o oarecare măsură
obligatorie pentru toate statele
membre, însă prevederile legislaţiilor
naţionale primează. Totuşi, textul
noului Tratat conferă Cartei aceeaşi
valoare ca şi tratatelor. Carta prevede
printre altele: dreptul la negociere şi
acţiune colectivă; dreptul la siguranţă
socială şi asistenţă socială; dreptul de
liber acces la serviciile de interes
economic general etc.
Tratatul de la Lisabona eficientizează
instituţiile europene în ceea ce priveşte
procesul decizional:
5 6
Această prevedere se aplică începând cu următoarul
mandat în Comisie–2014, ulterior intrării în vigoare a
Tratatului.
 Bearing in mind that the EU is not allowed
to be a member of the United Nations
Security Council, and that in the same
time, according to the political
declaration included in the Treaty “the
Common Foreign and Security Policy shall,
by no means, affect the member state's
status in the UN Security Council of any of
the EU Member States”, the EU Member
States which are members in the UN
Security Council are entitled to request
to the High Representative to present to
the UN their common position on any
issue.
 Further provisions stipulate the reduction
by 1/3 of the commissioners’ number,
starting 20146 and the implementation of a
specific rule of rotation.
 The seats in the European Parliament shall
be redistributed in line with a new formula
based on the proportionality principle. The
limits shall not exceed maximum 96 and
minimum 6 seats for each Member State.
The number of the European deputies shall
also be restrained to 750.
 In the same time, it has also been agreed
upon a redistribution of the votes in the
Council.
 The Charter of Fundamental Rights of the
European Union, annex to the Treaty, shall
become, in a certain manner, compulsory for
all Member States, though the provisions of
the national legislations have priority. Even
though, the Lisbon Treaty gives the Charter
the same value as to the treaties. The
Charter provides among other things: the
right to negotiation and collective action; the
right to social security and assistance; the
right to free access on the general economic
public services etc.
The Treaty of Lisbon improves the
efficiency of the European institutions
regarding the decision-making process:
This provision is valid starting the next mandate
of the Commission – 2014, after the Treaty of Lisbon
entries into force.
13
 Este suficient ca 15 din cele 27 de state
membre, care trebuie să reprezinte 65%
din totalul populaţiei UE, să se pronunţe în
favoarea unei decizii, pentru ca aceasta să
fie adoptată.
 În scopul apropierii de cetăţean şi a creşterii
legitimităţii deciziilor luate de către
instituţiile UE a fost introdus criteriul
populaţiei în sistemul de vot, ceea ce
presupune că, în urma unui milion de
semnături, Comisia are responsabilitatea să
promoveze un proiect legislativ considerat
util de către cetăţenii europeni.
 Statele membre au cedat o parte din
drepturile de veto în anumite domenii,
precum justiţia şi afacerile interne, unde
acum UE va lua decizii prin majoritate
simplă. Prin noul Tratat statele membre au
drept de veto numai pe politicile care cad
sub incidenţa unanimităţii7 (eventualele
modificări ale textului Tratatului vor cădea în
competenţa decizională a statelor membre),
fapt contestat, de altfel, de Polonia, care a şi
obţinut unele concesii în acest sens:
modificarea sistemului de vot va începe din
2014 şi va fi realizată în mai multe faze;
deciziile UE pot fi modificate doar prin
unanimitate de voturi. Astfel, condiţiile
impuse de Polonia pentru semnarea
tratatului reprezintă, practic, o piedică în
eficientizarea procesului decizional.
7
La momentul actual sistemul de vot este greoi
întrucât luarea deciziilor în majoritatea domeniilor
necesită unanimitate, iar celelalte, prin majoritate
calificată.
 It is sufficient that 15 Member States out of
27, which must represent 65% of the total
EU population, to pronounce in favor of a
certain decision, so that it can be adopted.
 On the purpose to get closer to the citizen
and increase legitimacy of the decisions
taken by the European institutions, the
Treaty brought the criteria of the population
in the voting system; this implies that one
million of signatures obliges the Commission
to promote a legislative project, which is
considered useful by the European citizens.
 Member States partly ceased the votes in
certain domains, such as justice and home
affairs, so that the EU shall meet decisions
by simple majority. The new Treaty gives the
Member States the right to vote only for
those policies which fall under the incidence
of the unanimity8 voting procedure (the
possible changes of the text of the Treaty
shall be decided by the Member States), a
fact which has been contradicted by Poland,
who in fact obtained several concessions in
this regard: the gradual change of the voting
system starting 2014; the EU decisions can
be changed only by unanimity etc. Thus, the
conditions imposed by Poland in order to sign
the Treaty represent, in fact, a hindrance in
the way of an efficient decision-making
process.
8
At present the voting system is slowed by the fact
that the decisions in most all fields are taken by
unanimity, while others, by qualified majority.
14
 De asemenea, Curtea Europeană de
Justiţie va judeca cazurile din domeniul
justiţie şi afaceri interne pe baza
legislaţiei comunitare.
 Instituţiile UE vor notifica Parlamentele
Naţionale asupra oricăror propuneri
legislative comunitare, iar acestea vor
avea la dispoziţie 8 săptămâni pentru a-şi
exprima opiniile şi/sau eventualele
contestaţii, înaintea demarării
dezbaterilor respectivelor propuneri
legislative, de către guvernele naţionale.
Astfel, este suficient ca 1/3 dintre
parlamentele naţionale să aibă obiecţii
pentru ca, propunerea legislativă să fie
reanalizată de către Comisie pentru a
decide dacă mai este cazul să fie susţinută
în continuare, amendată sau retrasă. Dacă
ulterior reanalizării, Comisia decide să
promoveze propunerea, aceasta va
rămâne definitivă. Dacă, însă, majoritatea
parlamentelor naţionale doresc revizuirea
propunerii, iar Comisia hotărăşte
promovarea ei în forma contestată, atunci
Consiliul şi Parlamentul vor media
conflictul.
 Ţinând cont de experinţa în ceea ce
priveşte procesul de modificare a
Tratatului UE sau a politicilor europene,
Tratatul de la Lisabona introduce aşa-
numita “ratchet clause”, care permite
modificarea prin majoritate şi fără
convocarea obligatorie a Conferinţei
Interguvernamentale, a unor chestiuni9 ce,
până în prezent, erau amendate numai
prin unanimitate.
Bibliografie:

http://europa.eu/lisbon_treaty/index_en.htm

http://www.robert-schuman.org/tout-
comprendre-sur-le-traite-de-lisbonne.php

http://eurlex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:C:
2007:306:SOM:en:HTML
9 10
“Clauza Ratchet” nu se aplică în cazul reformelor
instituţionale fundamentale ale Tratatului.
 Moreover, the European Court of Justice
shall trial the cases in the field of justice
and home affairs based on the Community
legislation.
 The EU institutions shall notify the
national parliaments on any European
legislative proposals. The national
parliaments have 8 weeks remaining time
to express their opinions and/or advance
an appeal, before the starting of the
debates on the respective legislative
proposals by the national governments.
Thus, it is sufficient that 1/3 of the
national parliaments rise objections and
the legislative proposal shall be
reanalyzed by the Commission, which
decides if it should be further sustained,
amended or withdrawn. The legislative
proposal is irrevocable, if subsequent to
reanalyzing the Commissions decides to
further promote it. In case the majority of
the national parliaments wish to revise the
proposal and the Commission still decides
to promote it, then the Council and the
Parliament shall mediate the conflict.
 Taking into consideration the experience
had trying to change the Treaty on the EU
or even the European policies, the Treaty
of Lisbon introduces the so-called “ratchet
clause”, which allows the modification, by
majority voting and without the calling
together of the Intergovernmental
Conference, of certain domains10 which
until now could be amended only by
unanimity voting.
Andreea Florina RADU
Consilier pentru afaceri europene
(European Affairs Adviser)
The “Ratchet Clause” does not apply in the case
of fundamental institutional reforms of the Treaty.
15
 Modelul cubului - rezultat al celor trei The cub model – a result of the three
viziuni pentru Europa post-belică Visions for Postwar Europe

1. The explicative potential for the cub

1. Potenţialul explicativ al modelului
model
cubului şi caducitatea lui
The approach to the history of
Abordarea istoriei integrării europene
European integration proposed on this article
propusă în acest articol se caracterizează
is characterized by a combination of a
printr-o combinaţie între o metodologie
specifically historical methodology with a
istorică specifică cu o abordare a ştiinţelor
political science approach.
politice.
After more than half a century the
După mai mult de jumătate de secol,
integration of Europe already has its own
integrarea Europei are deja propria sa istorie.
history. Internal factors play an important role
Factorii interni joacă un rol important în
to explain the advancements, achievements
explicarea progreselor, realizărilor şi
and shortcomings, but external factors
lipsurilor, dar şi factorii externi (apariţia
(emergence of the Superpowers, national
Superputerilor, suveranitatea naţională)
sovereignty) must also be taken into account.
trebuie luaţi în considerare.
In a first generation, from the end of
Într-o generaţie de la sfârşitul războiului
the war to the 70s, there was no doubt about
până în deceniul 7, nu există nicio îndoială
the task at hand: ensure peace in Europe,
asupra sarcinii: asigurarea păcii în Europa, prin
through a completely different way of
organizarea complet diferită a afacerilor
organizing international affairs, and
internaţionale, şi reconstruirea economiei
reconstruct the European economy, in order
Europene pentru combaterea sărăciei şi
to combat poverty and satisfy the basic needs
satisfacerea necesităţilor de bază ale populaţiei.
of the population.
Această primă eră a integrării
This first era of European integration
europene a condus la înfiinţarea
led to the establishment of the European
Comunităţilor Europene, şi a condus şi la
Communities, and led to supranational
puterea politică şi legislaţia supranaţională,
political power and legislation, but only in
dar numai în foarte puţine (totuşi decisive)
very few (however decisive) policy areas. The
domenii politice. Evoluţia spre o Federaţie
advance to a European Federation, as hoped
Europeană, aşa cum s-a sperat şi s-a anunţat
and announced soon after the war, was not
curând după război, nu era posibilă, datorită
possible, because of the resistance of Nation
rezistenţei statelor Naţiune şi greutăţii
states and the weight of the superpowers as
superputerilor aşa cum vedea în cele ce
we can notice from our article.
urmează.

2. Three Visions for Postwar Europe

2. Trei viziuni pentru Europa post-belică
As is often the case after wars, the post-
Cum se întâmplă după războaie,
war period was an unknown void.12 Nothing was
perioada post-belică a fost un vid
obvious, everything had to be rebuilt – not only
necunoscut11. Nimic nu era evident, totul
the economic structures and industrial
trebuia reconstruit – nu numai structurile
infrastructure, but also the political patterns
economice şi infrastructura industrială, ci şi
and frameworks.
modelele şi cadrele politice.

12
Historical books on the post-war situation see under the
11
Cărţi istorice pe website-ul Universităţii din Leiden, website of the University of Leiden,
Olanda,http://www.euhistory.leidenuniv.nl/index.php3 Netherlands,http://www.eu-
?m=3&c=10&garb=0.40005079549039213&session=; în history.leidenuniv.nl/index.php3?m=3&c=10&garb=0.40005
germană, de exemplu Wilfried Loth: Der Weg nach 079549039213&session=; in German, Wilfried Loth: Der Weg
Europa. Geschichte der europäischen Integration 1939- nach Europa. Geschichte der europäischen Integration
195,. Göttingen, 1990. 1939-1957. Göttingen 1990.
16
 Chiar şi statele naţiuni nu mai aveau o
poziţie normală, în unele zone europene (ca
în Germania) nu exista un statut statal, alte
state naţiuni existau dinaintea războiului şi
continuau să existe după el (ca Polonia),
altele şi-au reunit părţile distruse de război
(ca Franţa). Nici structurile naţionale, nici
cele internaţionale din Europa nu existau cu
adevărat – peisajul politic era gol şi invita
actorii existenţi şi potenţiali ai momentului
să elaboreze planuri şi viziuni pentru o
Europă nouă, cu o formă corespunzătoare
intereselor lor.
Era bineînţeles cazul acelor puteri
care au apărut ca învingători istorici reali
din război, aşa-numitele noi “superputeri”.
A început era bipolarităţii13 şi acest lucru a
însemnat că aceste două superputeri erau
gândite strategic într-o dimensiune globală.
Europa era numai o piesă, poate chiar o
capodoperă în acest puzzle, deoarece
Europa a devenit un element cheie pentru
interesele globale ale ambelor superputeri.
Pe de altă parte, statele naţiuni europene
nu păreau să cedeze superputerilor nou
create fără o vorbă. Se poate imagina o
Europă nouă în cadrul structurilor vechi,
dominate de statele naţiuni şi pretenţia lor
la suveranitate14.
În schimb, între ambiţia globală a
superputerilor şi greutatea regională a
statelor naţiune, un nivel European original,
continental, intermediar, al puterii politice şi
luare a deciziilor părea să aibă un drept
istoric să apară şi să co-existe pe lângă
superputeri.
Viitorul Europei se vedea diferit dacă
era privit din puncte de vedere în competiţie
diferite: din punctual de vedere al
Superputerilor, al statelor Naţiune şi al
“Europenilor”:
13
Cărţi istorice despre era bipolarităţii, discuţii despre
începuturile acestei ere, de exemplu Richard T.
Griffiths , Cold War International History Project şi
cercetare în cadrul acestui proiect; http://wwics.si.edu/
index.cfm?fuseaction=topics.home&topic_id=1409;
14
Vezi Johnny Laursen, oc.cit.; Hagen Schulze: States,
Nations and Nationalism. From the Middle Ages to the
Present. Oxford: Blackwell 1996.
Even the nation states had no longer a
natural stand, in some European areas (like in
Germany) there was no state status, other
nation states existed before the war and
continued to exist after it (like Poland), and
others just reassembled the destroyed parts the
war had left (like France). Neither international,
nor supranational structures in Europe really
existed – the political scene was empty, and
invited the existing or potential actors of the
time to develop plans and visions for a new
Europe, shaped in a way, which corresponded to
their interests.
This was surely the case for those
powers that emerged from the war as the
real historical winners, the newly so-called
“superpowers”. The era of bipolarity15 began,
and this meant that the two superpowers
thought strategically in a global dimension.
Europe was one piece, maybe even a
masterpiece in this puzzle, as Europe became
a key element of both superpowers’ global
interests. On the other hand, European
nation states were not likely to surrender to
the newly created superpowers without
having a say. One could dream a new Europe
within the framework of the old structures,
dominated by the nation states and their
claim to sovereignty.16
Alternatively, between the global
ambition of the superpowers and the regional
weight of the nation states, an intermediate,
continental, genuine European level of
political power and decision-making seemed
to have some historical right to emerge and
co-exist alongside the superpowers.
The future of Europe looked different
when seen from competing viewpoints: from
the viewpoint of the Superpowers, the Nation
states and the “Europeans”.
15
Historical books on the era of bipolarity, the discussion on
the beginning of this era, and the term see e.g. Richard T.
Griffiths « Cold War International History Project » and
research this project ; http://wwics.si.edu/index.cfm?
fuseaction=topics.home&topic_id=1409;
16
See Johnny Laursen, oc.cit.; Hagen Schulze: States,
Nations and Nationalism. From the Middle Ages to the
Present. Oxford: Blackwell 1996.
17
 a. Charles de Gaulle Preşedinte francez
după război, era exponentul perspectivei
statale. Viziunea sa asupra Europei era
tradiţională sub mai multe aspecte: el a
analizat Al Doilea Război Mondial ca pe unul
dintr-o serie lungă de războaie hegemonice din
Europa. Victoria aliaţilor ca una din coaliţiile
care întotdeauna au desfiinţat ambiţiile unei
puteri hegemonice europene. Noile Superputeri
nu jucau un rol în reflecţiile sale, el insista
asupra restaurării suveranităţii naţionale.
Proiectul său pentru Europa era un sistem de
state naţionale suverane, fortificate şi
centralizate, cooperând dar nu integrând, şi
dotate cu mijloace militare pentru descurajare
reciprocă la nivel naţional.
b. Uniunea Sovietică (Stalin) a impus o
hegemonie brutală în partea de est a
continentului European, anulând
suveranitatea naţională şi integrând aceste
ţări în blocul comunist. Dar, chiar SUA, în
special prin Planul Marshall (1947), au
urmărit nu numai scopuri umanitare, ci şi
interesele americane legate de securitate,
prin blocarea drumului spre comunism prin
formarea unei structuri de integrare vest-
europene (OEEC). Americanii vedeau Europa
ca parte a unui proiect mondial, al “Lumii
libere” în luptă cu expansionismul sovietic.
Abordarea lor liberală era (1) să ofere ajutor
economic, care ar (2) fi dus la condiţii sociale
sănătoase şi ar fi evitat orice fel de nelinişti
sociale şi pericolul comunismului şi în final,
(3) ar fi iniţiat şi fortificat instituţiile
democratice.
c. “Europenii” nu dispuneau de
structuri publice existente şi se exprimau în
primul rând în cadrul mişcărilor Societăţii
Civile. Viziunea lor despre noua Europă era
formată din independenţa externă şi
respectul intern pentru diversitate. Ambele
sarcini istorice invitau la unificare în formă
federală - numai o Europă unită putea rezista
presiunii Superputerilor, asigura pacea între
naţiunile europene şi garanta diversitatea lor
culturală. Unitatea era înţeleasă ca o
condiţie pentru diversitate.
a. Charles de Gaulle French President
after the war, was an exponent of the State
perspective. His vision of Europe was
traditional in many respects: He analyzed the
Second World War as one more in the long
series of hegemonic wars in Europe, the victory
of the allies as one of the coalitions that had
always brought down the ambition of a
hegemonic European power. The new
Superpowers did not play a role in his
reflection, he insisted on restoring national
sovereignty. His design for Europe was a system
of sovereign nation states, fortified and
centralized, cooperating, but not integrating,
and equipped with the military means for
mutual dissuasion on the national level.
b. The Soviet Union (Stalin) imposed
a brutal hegemony over the East part of the
European continent, denying national
sovereignty and integrating these countries
into the communist block. However, even
the USA, especially with the Marshall Plan
(1947), pursued not only humanitarian goals,
but also American interests in security,
through blocking the way to communism by
forming a west-European integration
structure (OEEC). The Americans saw Europe
as part of a world wide design, of the “Free
World” struggling with soviet expansionism.
Their liberal approach was: (1) to give
economic help, which would (2) lead to
healthy social conditions and avoid any sort
of social unrest and the danger of
communism and finally (3) initiate and
fortify democratic institutions.
c. The “Europeans” did not dispose of
existing public structures and expressed
themselves first in the framework of Civil
Society movements. Their vision of a new
Europe comprised of external independence
and internal respect for diversity. Both
historical tasks called for unification in a
federal way – only a united Europe could
withstand the pressure of the Superpowers,
assure peace among the European nations and
guarantee their cultural diversity. Unity was
understood as the condition for diversity.
18
Se pare că niciuna din cele trei viziuni
pentru Europa după al Doilea Război
Mondial descrise pe scurt mai sus nu a
determinat complet viitorul continentului,
niciunul nu a reuşit în întregime să domine
în mod exclusiv pe celelalte. Europa nu s-a
predat complet ideii de bloc, nici nu s-a
întors la sistemul de „hegemonie şi
echilibru” – nici nu a apărut vreo federaţie
europeană. Este evident că Europa
postbelică a fost o combinaţie a celor trei
modele: Statele Naţiune au fost
reconstruite, dar nu şi-au recucerit întreaga
suveranitate; Cortina de Fier a coborât şi a
divizat Europa în două părţi, dar cel puţin
partea de vest a Europei a păstrat o plajă
importantă de evoluţie autonomă; şi a luat
fiinţă integrarea continentală, fără a fi
destul de puternică pentru a înlocui
structurile statelor naţiune sau pentru a
evita divizarea Europei în cele două zone
de influenţă a superputerilor. În loc de un
model, au fost implementate toate trei. În
realitate, a trebuit să coexiste în loc să fie
separate, acţiuni nelegate, găsim un model
compus. Îl putem folosi în efortul nostru de
a explica coexistenţa şi dinamica istorică
dintre componentele sale.
Alte explicaţii pot fi utile pentru a înţelege
structurile modelului, şi apoi trebuie trase
lecţii din el. Acesta sugerează că Europa, în
perioada post-belică, a fost divizată în două
sfere de influenţă sau două blocuri, limitând
extinderea integrării din ambele părţi, dar în
acelaşi timp, dezvoltându-le separat.
It seems that none of the three visions for
Europe after the Second World War briefly
outlined above absolutely determined the future
of the continent; any of them succeeded totally
in exclusively dominating all the others. Europe
did not fully surrender to the bloc logic, nor did
it turn back to the system of “hegemony and
equilibrium” – nor did a European federation
appear. It is evident that the post-war Europe
was a mixture of all the three of these models:
Nation States were rebuilt, but they did not
recuperate the whole range of their sovereignty;
the Iron Curtain came down and divided Europe
in two parts, but at least the western part of
Europe kept a important margin of autonomous
evolution; and a continental integration came
into existence, without being potent enough to
substitute the nation state structures or to avoid
the division of Europe into the two zones of
influence of the superpowers. Instead of one
model, all three of them were implemented. In
reality they had to co-exist instead of being
detach, isolated activities, we find a composed
model. This we can use in our effort to
elucidate the coexistence and the historical
dynamics between its components. This model,
with its three components, could be
visualized as shown below:
Some further explanation may be useful
to comprehend the structure of the model, and
then some lessons should be drawn from it. It
suggests that Europe, in the post-war period,
was divided into two spheres of influence or
two blocs, limiting the extension of integration
from both sides, but in the same time
developing them on their own.
19
 Cortina de fier a fost cel mai evident
hotar din Europa imediat după război şi
reflectă cât de departe şi-au impus modelul
Superputerile – chiar dacă trebuie reţinută
modalitatea cum dominaţia lor a lucrat
diferit în cele două părţi ale Europei.
Divizarea Europei este reflectată în
dimensiunea orizontală a modelului.
Modelul structurat ia în consideraţie şi
existenţa celor trei nivele de luare a deciziei
ce reies din implementarea parţială a celor
trei modele postbelice pentru Europa.
Aceste niveluri sunt inspirate de o
abordare globală, una continentală şi una
regională (naţională) – cele trei viziuni pentru
noua Europă după război găsesc traducerea
structurală în aceste trei nivele coexistente.
Coexistenţa celor trei viziuni îşi găseşte
expresia vizuală în dimensiunea verticală a
modelului.
În final, a treia dimensiune a
modelului reflectă faptul că divizarea puterii
între ce,le trei modele postbelice pentru
viitorul Europei a dus la un fel de distribuţie
a anumitor politici către anumiţi actori:
Superputerile şi organizaţiile lor în bloc
aveau responsabilitatea apărării şi securităţii,
statele Naţiune au recâştigat puterea şi
competenţa politicilor de redistribuire, a
educaţiei şi culturii etc., iar unele sectoare
de politică economică (cărbune şi oţel, mai
târziu agricultura şi proiectul pieţei comune)
au fost conferite comunităţii continentale
nou apărute.
Acest model a acţionat până în deceniul
7 când începe o fază intermediară, cu crize
structurale interne şi şocuri externe. “Cei 30
de ani glorioşi” cu rate de creştere de 5% s-au
sfârşit. Şomajul şi inflaţia s-a răspândit în toată
Europa. Au fost lansate noi iniţiative de
integrare, dar majoritatea au dat greş.
O nouă abordare a venit din partea
Statelor Unite: Tehnologia înaltă şi neo-
liberalismul au facilitat o nouă revoluţie
industrială. S-a găsit din nou soluţie pentru
trecerea către creştere economică şi a
început competiţia globală pe pieţele libere
şi nereglementate.
The iron curtain was the most evident
borderline in Europe soon after the war and
reflects how far the Superpowers imposed
their model – even if one should also bear in
mind how their supremacy worked out
differently in the two parts of Europe. The
division of Europe is reflected in the
horizontal dimension of the model.
The structured model takes into account
as well the existence of three decision-making
levels issued from the partial implementation of
the three post-war models for Europe.
These levels are inspired by a global,
a continental and a regional (national)
approach – the three visions for the new
Europe after the war find their structural
conversion in the three coexisting levels. The
coexistence of the three visions finds its
visual expression in the vertical dimension of
the model.
Finally, the third dimension of the
model reflects the fact that the division of
power between the three post-war models
for the future of Europe led to a sort of
distribution of certain policies to certain
actors: The Superpowers and their bloc
organizations were in charge of defense and
security, the Nation states regained the
authority and competence of redistribution
policies, education and culture etc., while
some sectors of economic policy (coal and
steel, later on agriculture and the project of
a common market) were conferred to the
new emerging continental community.
Our model was available since the 70s
when an intermediate era begun, with
internal structural crisis and external shocks.
The “30Glorious years” with growth rates of
5% came to an end. Unemployment and
inflation spread across Europe. New
integration initiatives were launched, but
mostly failed.
A new approach came from the United
States: High technology and neo-liberalism
allowed for a new industrial revolution. The
path of economic growth had once again
been found and global competition on free
and deregulated markets began.
20
 Politica a devenit mai puţin
importantă în afacerile economice şi sociale,
deoarece reglementarea a fost în general
suprimată. Dinamica istorică s-a mutat de la
politică la (micro-) economie, la acţiunea
companiilor şi a afacerilor.
Europa a decis să parcurgă aceeaşi
cale, pentru a evita rămânerea în urmă în
competiţia mondială: reluarea proiectului
Pieţei Comune a conferit o sporire a unităţii
economice. Chiar şi Uniunea Sovietică nu a
putut rezista acestei competiţii şi a facilitat
o reformă profundă, care a dus la
dezintegrarea blocului său centralizat şi la
independenţa Statelor Central şi Est
Europene şi la reunificarea Europei prin
Uniunea Europeană.
Totuşi, Europa a urmat metoda
americană de abordare a globalizării, deşi cu
un model social diferit, caracterizat printr-o
responsabilitate colectivă pentru principalele
riscuri de viaţă (asigurări pentru şomaj,
boală, de vârstă – aşa-numita “Bunăstare”. Se
pare că ar putea exista o contradicţie între
continuarea globalizării şi păstrarea
modelului social european.
Întrebarea este dacă această
contradicţie va duce la o nouă fază, a treia, a
integrării europene – cu proiectul politicii
sociale şi a unei noi abordări a globalizării ca
elemente centrale?
Companiile multinaţionale vor reuşi
oare să înlocuiască statele naţionale, din
modelul cubului, prezentat în acest articol?
Politics became less important in
economic and social affairs, since regulation
was largely suppressed. Historical dynamics
shifted from politics to (micro-) economics,
to the action of companies and businesses.
Europe decided to go the same way,
in order to avoid falling behind in world-wide
competition: The renewal of the Common
Market project provided for more economic
unity. Even the Soviet Union was unable to
resist this competition and allowed for
profound reform, leading to the
disintegration of its centralized block and to
the independence of Central and Eastern
European states and to the reunification of
Europe under the European Union
supranational unity.
However, Europe followed the
American approach to globalization, despite
a rather different social model, which is
characterized by a collective responsibility
for the main risks in life (assurances for
unemployment, illness, age – the “Welfare
State”). It seems that there may be a
contradiction between ongoing globalization
and preserving the European social model.
The questions is will this contradiction
lead to a new, third era of European
integration – with social policy project and a
new approach to globalization as central
elements?
Could transnational companies replace
the nation states, in the cub model presented
in this article?
Salomeea ROMANESCU
Consilier pentru afaceri europene
(European Affairs Adviser)
21
 REFLECŢII LA 58 DE ANI DE LA PRIMUL PAS SPRE INTEGRAREA EUROPEANĂ
REFLECTIONS AT 58 YEARS FROM THE FIRST STEP TOWARDS EUROPEAN INTEGRATION

Uniunea Europeană de la 6 la 27 de European Union from 6 to 27 members:

membri: beneficii şi provocări benefits and challenges

Uniunea Europeană împlineşte anul
acesta 58 de ani. 58 de ani de la iniţiativa
salutară a Franţei de a propune Germaniei şi
altor state europene interesate gestionarea
în comun a unor resurse importante – cărbune
şi oţel. De aici până la ceea ce presupune
astăzi Uniunea Europeană ca formă de
integrare a fost un drum lung şi deloc uşor.
Cu toate acestea, contrar multor
sceptici de la momentul creării sale, Uniunea
Europeană a devenit o certitudine. Poate nu
reprezintă, cel puţin acum, o formă de
integrare deplină, precum fusese plănuit şi
dorit, dar reprezintă un întreg.
Un drum fără întoarcere? Nu m-aş
hazarda să spun acest lucru. De altfel, noul
Tratat de reformă de la Lisabona ar contrazice
această idee, el prevăzând posibilitatea
statelor membre de a renunţa la statutul de
membru al acestei familii europene.
Cu toate acestea, statele europene
care decid să urmeze acest drum – al
integrării europene – nu cred că iau în calcul
opţiunea abandonului, a renunţării, în ciuda
transformărilor radicale pe care reformele
cerute de Bruxelles le impun şi care nu sunt
deloc uşor de realizat.
Extinderile Uniunii Europene
Pornită iniţial cu şase membri –
Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda,
Luxemburg –Uniunea Europeană este compusă
în prezent din 27 de membri.
The European Union will reach the age
of 58. 58 years have passed since the
beneficent initiative of France to propose to
Germany and to the other interested
European countries the joint management of
coal and steel resources. From here to where
the European Union represents today a long
and difficult path has been covered.
Nevertheless, despite many sceptics
existing at the moment of the European
Community creation, now the European Union
represents a certainty. It may not be – at least
for the moment – a complete integrated
structure, as it might have been envisaged or
planned, but it represents a whole.
A path of no return? Not exactly. The
new Reform Treaty of Lisbon would
contradict such a statement, providing for
the possibility of a Member State to give up
its status within the European Union.
Nevertheless, it is hard to imagine
that the European countries that decide in
favour of European integration take into
consideration to abandon such a path in spite
of all radical changes they have to go through
in order to implement the tough reforms
required from Brussels.
Enlargements of the European Union
Starting initially with 6 member
countries – France, Germany, Italy, Belgium,
Netherlands, Luxembourg – the European
Union is currently composed of 27 members.

1973 - Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie

1981 - Grecia
1986 - Spania şi Portugalia
1995 - Austria, Finlanda şi Suedia
2004 - Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia,
Slovacia, Slovenia
1 ianuarie 2007 - România şi Bulgaria

22
 De fapt, eforturile impuse de statutul
de candidat sau membru al Uniunii Europene
sunt continue. În etapa candidaturii, statele
trebuie să îndeplinească o serie de criterii
foarte bine stabilite, cunoscute sub denumirea
de Criteriile de la Copenhaga, denumirea
provenind de la locul unde s-a desfăşurat, în
luna decembrie 1993, Consiliul European.
Acestea prevăd următoarele cerinţe:
1. Existenţa unor instituţii capabile să
garanteze democraţia, statul de drept,
drepturile omului şi respectarea şi
protejarea minorităţilor
2. Existenţa unei economii de piaţă
funcţionale şi capacitatea de a face faţă
presiunilor concurenţei şi forţelor de pe
piaţa internă
3. Capacitatea statului respectiv de a-şi
asuma obligaţiile ce decurg din statutul
de membru al UE, în speţă capacitatea de
a adera la obiectivele unei uniuni
economice, monetare şi politice.
La doi ani de la introducerea acestor
criterii pentru statele ce doreau să devină
membre ale Uniunii Europene, în cadrul
Consiliului European de la Madrid (1995) s-a
clarificat faptul că un stat candidat trebuie
să demonstreze capacitatea de a aplica de
facto regulile şi procedurile Uniunii Europene
anterior dobândirii statutului de membru.
Armonizarea legislaţiei naţionale cu
cea a Uniunii Europene reprezintă o etapă
importantă în procesul de pregătire a aderării
la UE. Cu toate acestea, eforturile
întreprinse în acest sens îşi dovedesc
adevărata utilitate numai în momentul în
care statul candidat îşi demonstrează
capacitatea de a implementa respectiva
legislaţie. Aceasta presupune asigurarea
cadrului legal, instituţional şi administrativ
necesar acestui demers.
Beneficii şi provocări într-o familie extinsă
Extinderile succesive ale Uniunii
Europene au reprezentat aducerea la
îndeplinire a dezideratului de creare a unei
structuri menite să contrabalanseze rolul din
ce în ce mai sporit, pe plan internaţional, al
Statelor Unite ale Americii.
In fact, the efforts required by the
statute of EU Member country are
continuous. As candidates, the countries
must fulfil sever well defined criteria,
known as Copenhagen Criteria (from the
place the European Council meeting was
held on December 1993). These criteria
require:
1. The existence of institutions able to
guarantee democracy, the rule of law,
human rights and respect and protection
of minorities
2. The existence of a functional market
economy and the capacity to face
competition and internal market
fundamentals
3. The capacity of the respective country
to undertake the commitments deriving
from the Member State statute,
especially as concerns the objectives of
economic, monetary and political
union.
Two years after the introduction of
such criteria for the countries that intended
to become members of the European Union,
the European Council in Madrid (1995)
decided that the candidate countries should
prove not only the approximation of the
national legal framework with the European
one, but also the capacity to properly
implement the legal provisions prior to their
membership.
That came from the fact that,
although the approximation of the
national legal framework represents an
important step in the preparation for
membership, efficiency is proved only
with the proper implementation of the
legislation. In order to do that, the proper
legal, institutional and administrative
framework is required.
Benefits and challenges in an enlarged
family
The successive enlargements of the
European Union represented an important
step in achieving what was thought as a
counterpart to the increasing role of the
United States of America.
23
 Astfel, pe măsură ce un stat îşi făcea
cunoscută intenţia de a deveni parte a
familiei europene, toate eforturile sale erau
canalizate spre îndeplinirea acestui obiectiv.
„Mirajul” Uniunii Europene avea la bază o
serie de avantaje – de altfel reale şi
importante – precum accesul la piaţa unică
internă, libera circulaţie a persoanelor (scop
turistic şi lucrativ), ca să enunţăm doar
câteva.
Cu toate acestea, pe lângă aceste
beneficii, Uniunea Europeană a trebuit să îşi
reaşeze politicile şi instituţiile pentru a integra
deplin aceste noi state în structura concepută
iniţial pentru doar 6 membri. O sarcină deloc
uşoară, dacă stăm să ne gândim că extinderile
succesive au condus la crearea unei familii
europene de 500 de milioane de persoane, cu
mare varietate din punct de vedere al nivelului
de dezvoltare sau al culturii.
Dezideratul „uniţi în diversitate”
apare, astfel, mai real ca niciodată.
Drumul de la 6 la 27 de membri a atras
după sine, cum era şi firesc, şi o serie de
provocări ce au vizat toate domeniile de interes
comunitar, cum ar fi procesul decizional,
reprezentativitatea statelor membre în
instituţiile comunitare sau aspectele legate de
finanţarea la nivel comunitar, atât din
perspectiva contribuţiilor naţionale cât şi din
perspectiva alocărilor către acestea.
Politica de coeziune – răspuns la disparităţile
provocate de extinderile succesive
"Shaping our Community is not about being for more or less liberalism or for more or less interventionism.
In other words, Europe sees its future as striking a balance between competition and cooperation,
collectively trying to steer the destiny of the men and women who live in it." Jacques Delors (1989)
Finanţarea comunitară a reprezentat
un important punct de dezbatere şi chiar
disensiuni între statele membre, pe parcursul
extinderilor succesive.
Extinderile succesive ale Uniunii
Europene, în special extinderea către Est, a
marcat aducerea în sânul familiei europene a
unor state cu un nivel mai redus al dezvoltării
socio-economice, ce a condus la crearea unor
mari disparităţi între acestea şi statele
membre mai vechi.
Thus, once a European country
expressed its intention to become part of the
European family, all its efforts were
channelled towards achieving that goal. The
“mirage” of the European Union was based
on a number of benefits – real and important,
no doubt – such as access to the Internal
Market or free movement of persons
(touristic or labour purposes), to mention
just a few.
Nevertheless, apart from these
benefits, the European Union had to readjust
its policies and institutions in order to
facilitate the integration of these countries
in the framework initially conceived for just
6 members. A task not easy at all, if we
consider as well the fact that the successive
enlargements have led to a European family
of more that 500 million citizens, with
different levels of development and different
cultures.
“United in diversity” thus became
more real than ever.
The road from 6 to 27 Member States
brought, as one can imagine, a number of
challenges in all community areas, such as
the decision-making process, the Member
States’ representativity within the European
institutions or the financial aspects – covering
both the national contributions and the
expenditure side.
Cohesion policy – answer to the disparities
arising from successive enlargements
The community financing represented
an important issue of debate tension
between Member States, during the
enlargements.
The successive enlargements of the
European Union, especially towards East
Europe brought within the European family
countries with lower economic development
level, which led to deeper disparities
between them and the older Member States.
24
 Extinderile succesive ale Uniunii The successive enlargements of the
Europene, în special extinderea către Est, au European Union, especially towards East
marcat aducerea în sânul familiei europene a Europe brought within the European family
unor state cu un nivel mai redus al dezvoltării countries with lower economic
socio-economice, ceea ce a condus la crearea development level, which led to deeper
unor mari disparităţi între acestea şi statele disparities between them and the older
membre mai vechi. Member States.
Cum existenţa unor mari disparităţi As it is well acknowledged, the
între participanţii la piaţa unică nu existence of disparities among
reprezintă o sursă de beneficii ci dimpotrivă, participants to the internal market does
necesitatea de a adresa aceste probleme a not represent a source of benefits, on the
condus la o regândire a priorităţilor contrary, the need to address these
comunitare, convergenţa devenind una dintre problems led to a rethinking of
acestea. Nevoia de a asigura coeziunea între Community priorities, convergence
regiunile şi statele membre a devenit resulting as one of them. The need for
stringentă, atât pentru regiunile – statele în insuring the convergence between regions
discuţie cât şi pentru Comunitatea Europeană and Member States became acute for the
în ansamblu. regions/countries and for the European
Este interesant de observat faptul Union, as a whole.
că Tratatul de la Roma (1957) nu cuprinde It is interesting to notice that the
referinţe cu privire la o politică de Treaty of Rome (1957) does not entail
coeziune – fapt de înţeles în contextul unei reference to a cohesion policy – but that
Comunităţi formate din 6 membri. is easy to understand if we consider a
Un rol esenţial în evoluţia politicii Union of only 6 members.
de coeziune, astfel cum se prezintă An important role in the
aceasta în prezent, l-au avut momentele evolution of the cohesion policy, as it is
de introducere a instrumentelor financiare known today, was played by the
pe care Comunitatea Europeană le-a financial instruments introduced over
utilizat pentru sprijinirea statelor the time for supporting the Member
membre. States.

Convergence regions
Phasing out regions
Phasing in regions
Competitiveness and employment regions

Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/fiche_index_en.htm

25
 Instrumentele financiare pentru adresarea disparităţilor socio-economice din regiunile europene
Financial instruments for addressing socio-economic disparities among European regions

Denumirea fondului Anul Utilizări

The specific EU fund Year Objectives

Investiţii pentru crearea de locuri de muncă sustenabile; investiţii

Fondul European de
Dezvoltare Regională
The European Fund for
Regional Development
Fondul Social European
The European Social Fund
Fondul de Coeziune
The European Cohesion Fund
în infrastructură, în special pentru stimlarea inovării, protejarea
mediului, energie şi transport; Asistenţă tehnică.
1975
Investments for creating sustainable jobs; Investment in
infrastructure, through stimulation of innovation, protection of
environment, energy and transport; Technical assistance.
Adaptarea foţei de muncă şi a companiilor; Promovarea
conceptului de învăţare continuă; Facilitarea accesului pe piaţa
muncii pentru lucrătorii statelor membre; Reducerea şomajului;
Încurajarea integrării sociale a persoanelor dezavantajate şi
1957 combaterea discriminării pe piaţa muncii.
Adapting the labour force and companies; Promoting lifelong
learning; Facilitating the access to the labour market for the
labour force in the Member States; Reduce unemployment;
Encouraging social integration for less favoured persons and
combating discrimination on the labour market.
1992 Reţele transeuropene; Mediu.
Trans-European Networks; Environment.

Sursa (Source): www.europa.eu

Cu toate acestea, abia în anul 1986
odată cu adoptarea Actului Unic European
coeziunea economică şi socială precum şi
necesitatea de a reduce „disparităţile dintre
diferitele regiuni şi înapoierea regiunilor
defavorizate” sunt ridicate la rangul de
obiectiv principal al CE17.
Politica de coeziune, astfel definită ca
prioritate la nivel comunitar, avea ca
principal scop reducerea decalajelor de
dezvoltare dintre regiunile statelor membre.
Un moment important a fost marcat
de adoptarea, de către Consiliu, la 24 iunie
1988, primului regulament care integra
instrumentele financiare existente la acea
dată sub denumirea de „politica de
coeziune”.
Rolul politicii de coeziune s-a aflat în
continuă creştere, ajungând ca în actuala
perspectivă financiară fondurile alocate
acesteia să se cifreze la aproximativ 347.41
miliarde euro (exprimate în preţuri curente).
In spite of all that, only in 1986, with
the adoption of the Single European Act, the
economic and social cohesion, as well as the
need to reduce “the disparities between
different regions and the lag behind of less
favoured regions” are brought to the statute
of CE objective18.
The cohesion policy, as priority at
community level, had as main purpose the
reduction of development disparities among
different regions of the Member States.
An important moment was
represented by the adoption by the Council,
on 24 June 1988, of the first regulation that
integrated the financial instruments existing
at that time, under the roof of a “cohesion
policy”.
The role of the cohesion policy
increased and it became possible for the
current financial perspective to allocate for
that purpose an amount of 347.41 billion
Euros (in current prices).

17 18
„Manualul Afacerilor Europene”, Institutul European “European Affairs Manual”, European Institute in
din România, septembrie 2005, pag. 167 Romania, September 2005, page 167
26
Strategia Lisabona – pentru a crea cea mai The Lisbon Strategy – for creating the most
competitivă economie din lume competitive economy in the world
Dezideratul de a transforma Uniunea The objective of transforming the
Europeană în economia cea mai competitivă European Union in the most competitive
din lume este, desigur, foarte ambiţios. economy in the world is, obviously, ambitious.
Apărută ca răspuns la necesitatea de a Appearing as a response to the need
impulsiona economia europeană pentru a to stimulate the European economy in order
face faţă presiunilor concurenţiale globale, to face the competition on the global
Strategia Lisabona reprezintă un exemplu de market, the Lisbon Strategy represents an
„metodă deschisă de coordonare”, adică un example of “open coordination method” that
proces voluntar „unde toate statele pot represents a voluntary process “where all
decide prin consens să definească un număr Member States can decide by mutual consent
de obiective de politică”19. upon several policy objectives”20.
Obiectivele Strategiei Lisabona au în The Lisbon Strategy objectives
vedere atât aspecte la nivel macroeconomic – envisage both macroeconomic issues - such as
stabilitate economică, socială şi financiară – economic, social and financial stability – and
cât şi la nivel microeconomic. microeconomic issues.
Strategia, în opinia noastra, a venit să The Lisbon Strategy comes to complete
completeze dezideratele mai vechi ale Uniunii older objectives of the European Union, whose
Europene, al căror răspuns în găsim în politica response was found in policies such as the
de coeziune sau în politica agricolă comună. cohesion or common agricultural policies.
Noile state membre, deşi cu probleme The new Member States, though most
structurale mai accentuate decât vechii membri, of them characterized by more structural
în mare majoritate, au trebuit să îşi însuşească problems than older members, had to
obiectivele Lisabona şi să îşi adapteze sistemul de undertake the Lisbon objectives and to adapt
programare naţional pentru a le putea duce la their national programming system in order
îndeplinire. Programele Naţionale de Reformă (şi to achieve them. The National Reform
actualizările acestora) pe care Statele Membre le Programmes submitted by the Member States
transmit Comisiei Europene reprezintă rezultatul to the European Commission represent the
însuşirii de către ele a dezideratelor comunitare result of undertaking the community
în domeniu şi regândirii – în multe cazuri – a objectives in the field and redefining the
priorităţilor naţionale funcţie de acestea. national priorities based on these goals.

0 .6
7 .3 0 .2
0 .7 S u s t ain a b le g r o w t h
7 .3
58 C o m p e t it iv it y

C o h e s io n
55
N a t ur a l r e s o ur c e s
F r e e d o m , s e c ur i t y a nd ju s t ice

C it iz e n s h ip
4 6 .9 E U a s g lob al a ct o r
1 1 .1
A d m in is t r a t ion

C o m p e ns at io ns

S o u r c e o f d a t a : h t t p : / / e c .e u r o p a. e u / b u d g e t / b u d g e t _ d e t a i l / c u r r e n t _ y e a r _ e n . h t m

19 20
„Manualul Afacerilor Europene”, Institutul “European Affairs Manual”, European Institute in
European din România, septembrie 2005 Romania, September 2005
27
Concluzii
Uniunea Europeană, la cei 58 de ani
pe care îi împlineşte azi, reprezintă un
întreg, o entitate deosebit de acitvă pe plan
internaţional, cu numeroase deziderate şi
programe pentru viitor.
Extinderile succesive nu au
reprezentat decât personalizarea ideii de a
crea Statele Unite ale Europei. Rând pe rând,
statele europene şi-au dat seama că
împreună pot reuşi mai bine decât individual.
Şi atunci au decis să devină parte din familia
europeană.
Aceasta a atras după sine beneficii –
politicile comunitare au fost trasate astfel
încât să răspundă cât mai rapid şi eficient
necesităţilor lor, cum este cazul politicii de
coeziune – dar şi obligaţii – cea mai
importantă fiind aceea de a contribui la
creşterea economică şi stabilitatea socială la
nivel european – Strategia Lisabona.
Astfel, Uniunea Europeană a trebuit,
pe parcursul evoluţiei sale, şi continuă şi în
prezent, să facă faţă presiunilor de două
tipuri:
1. Provocările externe – competiţia
manifestată din partea unor economii
până nu demult puţin importante pe plan
internaţional, priorităţi ce ţin de
securitatea energetică sau protejarea
mediului
2. Necesitatea de a asigura celor 27 de
membri ai săi progresul individual pentru
a putea resimţi, prin efectul conjugat,
beneficiile la nivel comunitar.
Până în prezent, Uniunea Europeană a
realizat multe din dezideratele pentru care a
fost creată. Dar drumul său nu se opreşte aici.
Să sperăm că Uniunea Europeană şi membrii săi
vor putea face faţă provocărilor prezente şi vor
putea duce la îndeplinire ceea ce şi-a propus
pentru perioada următoare.
Până atunci, îi urăm La multi ani!
Conclusions
The European Union, at the age of 58,
represents an integrated entity active at the
international level, with many plans and
programmes for the future.
The successive enlargements did not
represent more that materializing the idea of
creating the United States of Europe. One by
one, the European countries have realized
that together can succeed more than they
could individually. That was the moment
when they decided to become part of the
European family.
That led to important benefits – the
community policies have been drawn so that
to be able to respond properly and efficiently
to their needs, as it was the case with the
cohesion policy – but also commitments – the
most important consisting in their duty to
contribute to increasing economic growth and
insuring social stability at European level –
the Lisbon Strategy.
Thus, the European Union had to face
two kinds of challenges:
1. External challenges, consisting in the
competition brought at world level by
economies that until recently did not
represent a threat but also by priorities
such as security of energy supply of
environment protection
2. The need to insure, for each and every
one of the 27 Member States, the
individual progress, which in turn would
lead to the progress at EU level.
Until now, the European Union has
accomplished many of the objectives for
which it has been created. But its path
doesn’t stop here. Let’s hope that the EU and
its members will be able to face the
challenges ahead of them and accomplish
what they have planned for the future.
Until then, “Happy birthday, EU!”
Cătălina CONSTANTIN
Consilier pentru afaceri europene
(European Affairs Adviser)
28
 Piaţa Unică Internă între deziderat şi
realitate
Un element esenţial al procesului de
integrare a statelor europene îl constituie
Piaţa Unică. Cele patru libertăţi
fundamentale prin care aceasta se defineşte
– libera circulaţie a persoanelor, a
capitalurilor, a bunurilor şi respectiv a
serviciilor – reprezintă piatra de temelie a
Uniunii Europene de azi.
La 15 de ani de la crearea sa, Piaţa
Unică a Europei devine mai competitivă pe
plan internaţional. Dar oare şi-a îndeplinit
toate obiectivele pentru care a fost creată?
Scurt istoric al funcţionării Pieţei Unice
Interne
Un moment cheie în istoricul dezvoltării
Uniunii Europene (UE) îl constituie intrarea în
vigoare, la 1 iulie 1987, a Actului Unic
European, care reprezintă prima mare
modificare a Tratatelor originare ale
Comunităţilor Europene. Cu această ocazie au
fost extinse competenţele CE şi a fost accelerat21
procesul de integrare prin crearea, la 1 ianuarie
1993, a Pieţei Unice Interne22 (PUI). UE devenea
astfel piaţa cea mai întinsă din lume şi cu cele
mai ambiţioase obiective: creştere echilibrată şi
susţinută prin respectarea mediului, utilizarea
cât mai eficientă a forţei de muncă şi crearea
mai multor locuri de muncă, politici solide de
protecţie socială; calitate crescută a nivelului de
trai, coeziune economică şi socială, concurenţă
sporită, oportunitati comerciale crescute, politici
de stimulare a investiţiilor.
PUI este definită prin articolul 7a din
Tratatul de la Roma ca reprezentând "O zonă
fără frontiere interne, în care este asigurată
libera circulaţie a bunurilor, persoanelor,
serviciilor şi capitalului".
21
Până la acel moment, procesul de luare a deciziilor în
cadrul Consiliului era foarte lent, majoritatea hotărârilor
erau supuse votului unanim, progresele fiind încetinite.
AUE a prevăzut ca toate hotărârile în legătură cu
realizarea PUI să fie luate prin vot majoritar.
22
PUI se compune din cele 27 SM ale UE, plus ţările
Spaţiului Economic European: Islanda, Liechtenstein,
Norvegia, cu care Comunitatea Europeană a încheiat
acorduri.
The Internal Market between desideratum
and facts
The Internal Market is an essential
element of the European states integration.
The four fundamental freedoms that define it
– free movement of the persons, of the
capitals, of the goods, and, respectively, of
the services – represent the milestone of the
current European Union.
Fifteen years after its creation, the
Internal Market of Europe becomes more
competitive on international level. But did it
accomplish all goals which it was established
for?
Brief History of the Functioning of the
Internal Market
A key moment in the history of the
European Union (EU) development is the entry
into force, on July 1, 1987, of the Single
European Act, representing the first great
modification of the European Communities
Treaties of origin. On this occasion, the EC
competencies were extended and the process of
integration by creating the Internal Unique
Market23 was accelerated24. The EU was
becoming the biggest market in the world,
having the most ambitious objectives: balanced
and sustained growth, by respecting the
environment; the efficient use of labor force
and the creation of more jobs; solid social
protection policies; high living standards;
economic and social cohesion; increased
competition; commercial opportunities;
investment stimulation policies.
The Internal Market is defined by
article 7a of the Treaty of Rome as
representing “an area without internal
borders where the free movement of goods,
persons, services and capital is insured”.
23
The Internal Market is formed of the 27 MS of the EU,
plus the countries in the Economic European Area:
Iceland, Liechtenstein, Norway, with which the
European Community signed agreements.
24
Until that moment the process of decision-taking in the
Council was very slow, most of the decisions being submitted
tot the unanimity ballot, and the progresses being slowed
down. The UEA provided that all decisions related to The
Internal Market to be taken by majority ballot.
29
 Piaţa este o componentă „naturală” a
economiei interne a unei ţări. În momentul în
care vorbim despre o piaţă comună, realizată în
urma înţelegerii între două sau mai multe state,
toate barierele, de natură cormercială, fiscală,
administrativă sau tehnică sunt înlăturate.
Acestea se pot referi la fluxurile de bunuri,
servicii, persoane sau capital.
Printre efectele polivalente, ca
urmare a deplinei liberalizări se numără:

intensificarea fluxurilor economice între
ţările participante;

creşterea investiţiilor, a dezvoltării, inovaţiei
tehnologice şi schimbului de know-how;

libertatea de circulaţie a persoanelor, a
forţei de muncă;

intensificarea concurenţei ce antrenează o
creştere a competitivităţii economiilor
participante;

sporirea specializarii în conformitate cu
avantajul comparativ, reducerea costurilor
(economies of scale);

producerea şi comercializarea bunurilor în
oricare din ţările participante, inclusiv în
terţe ţări vis-a-vis de care se stabileşte o
politică comercială comună;

nivelarea preţurilor, tarifelor, salariilor etc.
Schematic, evoluţia liberalizării
comerciale şi a integrării pieţelor de la forme
mai simple la forme mai avansate se prezintă
după cum urmează:
Tabel 1: Evoluţia liberalizării comerciale şi a integrării pieţelor
Table 1: The evolution of commercial deregulation and market integration
The market is the “natural” compound of
one country’s internal economy. When we talk
about a common market, established as result of
the agreement between two or more state, all
barriers of natural, fiscal, administrative or
technical natures are removed. They can refer to
flows of goods, services, persons or capital.
As result of the full liberalization,
there are among the polyvalent effects:

the intensification of the economic flows
between the participant countries;

the increase of the investments, of the
development, of the technological innovation,
and of the know-how exchange;

the persons’, the labor force free movement;

the intensification of the competition arising
an increase of the competition of the
participant economies;

the increase of the specialization according to
the comparative advantage, the reduction of
the costs (economies of scale);

the production and trading of the goods in any
of the participant countries, including in third
countries towards which there is common
commercial policy established;

the leveling of the prices, tariffs, wags, etc.
Schematically, the evolution of the
commercial liberalization, and of the markets
integration from simpler to more advanced
forms, presents as follows:

a
Măsuri de liberalizare şi de integrare
Deregulation and integration measures
Înlăturarea barierelor vamale între participanţi, cu menţinerea tarifului extern
Zona de comerţ
propriu; de obicei, bunurile care se liberalizează sunt cele de origine industrială.
liber
Removal customs barriers between the participants, under the maintenance of own
Free trade zone
external tariff; in general, the deregulated goods are of industrial origin.
Înlăturarea barierelor vamale şi a barierelor cu efect echivalent între
Uniune vamală participanţi; se introduce un tarif extern comun.
Customs union Removal customs and equal effects barriers between the participants; a common
external tariff is introduced.
Uniune vamală plus înlăturarea tuturor barierelor netarifare pentru bunuri;
măsuri de liberalizare a circulaţiei capitalului şi a persoanelor; măsuri în
Piaţă comună
domeniul pieţei comune pentru servicii.
Common market
Customs union plus removal all non-tariff barriers for goods; capital and persons
movement deregulation measures; measures for the common services market.
Desavârsirea liberalizărilor anterioare, la care se adaugă înlăturarea frontierelor
Piaţa unică/ internă
vamale în interiorul zonei.
Internal/single
The completion of previous deregulations, plus the removal of customs borders
market
inside the area.
Sursa: adaptat după Balassa, 1961 şi Pelkmans, 1998
Source: processed after Balassa, 1961 and Pelkmans,1998
30
 Integrarea economică realizată prin
forme de cooperare ca zonele de liber
schimb, uniunile vamale, pieţele comune,
este desăvîrşită în cadrul pieţei interne,
unde efectele economice pozitive sunt
maximizate.
Pe lângă dimensiunea sa economică,
PUI are şi o dimensiune socială.Este
încurajată concurenţa activă, iar toate
controalele şi verificările necesare
asigurării conformităţii cu regulile stabilite
au loc pe piaţă şi nu la frontierele
naţionale. Înlăturarea barierelor
comerciale apare astfel, nu ca un scop în
sine, ci ca o modalitate de extindere şi
adâncire a pieţei.
Cu toate acestea, deşi, obstacolele
ce ţineau de taxele vamale şi de import au
fost eliminate treptat, mai există totuşi, o
serie de alte impedimente, în calea liberei
circulaţii a bunurilor în interiorul UE.
Acestea diferă de la un stat la altul şi se
referă la mărfurile de import sau la cele
destinate exportului, transpuse în
specificaţiile naţionale referitoare la
provenienţă, etichetare, compoziţie,
mărime etc.
Principiul de bază al Pieţei Interne
este libera circulaţie.
Regula numărul unu de funcţionare, în
bune condiţii, a Pieţei Interne, deci a
garantării principiului liberei circulaţii, este
garantarea liberei concurenţe între actorii
implicaţii pe piaţă, ceea ce presupune
neutralizarea încercărilor unora dintre
companii de a câştiga poziţie dominantă pe
piaţă, precum şi eliminarea încercărilor de
protecţionism din partea statelor membre,
care tind să încurajeze politici de protecţie a
producătorilor autohtoni vis-a-vis de bunurile
importate. Regulile şi instituţiile care
reglementează funcţionarea pieţelor deţin un
rol fundamental, în lipsa acestora procesul
concurenţial putând fi distorsionat de către
agenţii economici sau chiar de către stat.
The economic integration
accomplished by forms of cooperation such as
the free trade area, the customs unions, and
the common markets is finalized in the
internal market, where the positive economic
effects are maximized.
Besides its economic dimensions, the
the Internal Market has a social dimension. It
is encouraged by the active competition, and
all controls and verifications, necessary for
insuring the conformity with the rules
established on the market, and not at the
national borders. Consequently, the
commercial barriers removal shows up as a
way of market expansion and deepening and
not as a purpose for itself.
Despite all these, though the
obstacles related to customs and import
fees gradually disappeared, there were
however various other impediments against
the free movement of goods inside the EU.
They differ from one state to another and
refer to import goods or to those produced
for export, transposed in the national
specifications related to the origin,
labeling, composition, dimension etc.
The basic principle of the Internal
Market is the free movement.
The number one rule of functioning,
in well conditions, of the Internal Market, of
guaranteeing the principle of free
movement, is to warranty the free
competition between the actors involved on
the market. This presumes to neutralize
some people attempts to gain dominant
position on it, as well as to eliminate the
attempts of protectionism from the member
states, that tend to encourage the policies
of protection of the native producers related
to the imported goods. The rules and the
institutions regulating the markets
functioning hold a fundamental role as, in
their absence, the economic agents, or even
the state can distort the competition
process.
31
Piaţa Unică Internă – beneficii şi provocări
Conform datelor statistice prezentate
în studiul Comisiei „Steps towards a deeper
economic integration: The Internal Market in
the 21st century”, elaborat în ianuarie 2007,
PUI a înregistrat atât progrese în ceea ce
priveşte creşterea economică şi dezvoltarea
UE, cât şi stagnări.
 Beneficiile Pieţei Unice Interne
 PUI promovează creşterea economică şi
dezvoltarea

PUI a contribuit semnificativ la procesul de
adaptare a Europei la globalizare şi a dat
posibilitatea Comunităţii Europene să
concureze cu celelalte economii;

în zece ani de funţionare a PUI (1993-2002)
PIB-ul UE a crescut cu 877 miliarde de Euro;

în 2006, PIB-ul UE a crescut cu 2,2% (223
miliarde Euro) comparativ cu perioada
anterioară înfiinţării PUI, iar rata de
ocupare a crescut cu 1,4%, ceea ce s-a
tradus în peste 2,75 milioane de noi locuri
de muncă create;

comerţul intra-comunitar a crescut ca
procent din PIB la 35% în anul 2005,
comparativ cu valoarea de 25% care se
înregistra în 1993;

în perioada 1986-1992, eforturile de
integrare economică au contribuit cu 0,4%
pe an la creşterea economică;

în perioada 1993-2004, investiţiile în statele
membre au crescut cu aproximativ 3%, faţă de
momentul lansării PUI şi prin prisma faptului
că a fost eliminat cursul de schimb variabil, iar
moneda unică a scăzut riscul investiţiilor
transfrontaliere. De asemenea, UE a devenit o
locaţie atractivă pentru investitorii străini,
care au profitat de faptul că investiţiile în
interiorul unui stat membru UE aduc accesul
pe PUI. Astfel, investiţiile străine directe în UE
au crescut cu până la de patru ori în 2001 (92
miliarde Euro) şi până la de 5 ori în 2005
(106,5 miliarde Euro), comparativ cu nivelul
anului 1992 (23 miliarde Euro), iar în 2003 UE
a atras aproape jumătate din totalul
invetiţiilor străine la nivel global, faţă de de
27% în anii ”80, ceea ce face din UE destinaţia
principală a investiţiilor străine directe;
The Internal Market – benefits and challenges
According to the statistic data presented
in the Commission Study „Steps towards a
deeper economic integration: The Internal
Market in the 21st century”, issued in January
2007, the IUM recorded both progresses with
regard to the economic increase and the EU
development, and stagnations.
 The Benefits of the Internal Market
 Internal Market promotes economic
growth and development

The Internal Market significantly
contributed to the European adjustment
process to the globalization and gave the
European Community the possibility to
compete with the others economies;

In ten years of Internal Market functioning
(1993-2002), the EU GIP increased with 877
billions Euro;

In 2006, EU GIP increased with 2.2% (223
billions Euro) comparatively to the period
prior to the Internal Market establishment,
the occupancy increased with 1.4%,
translated into more than 2.75 million
newly created workplaces;

The intra-communitarian trade increased as
percentage of the GIP to 35% in 2005,
comparatively to 25% recorded in 1993;

During 1986-1992, the efforts of economic
integration contributed with 0.4% per year
to the economic growth;

During 1993-2004, the investments in the
Member States increased approximately with
3% since the time of launching the Internal
Market, considering also the elimination of the
variable exchange rate, and the unique
currency reduced the risk for transborder
investments. In addition, EU became a very
attractive location for the foreign investors
that took advantage on the fact that the
investments inside a Member State bring access
to Internal Market. Consequently, the FDI in the
EU grew up to four times in 2001 (92 billions
Euro) and up to 5 times in 2005 (106.5 billions
Euro), comparatively to the level of 1992 (23
billions Euro), and in 2003 UE attracted almost
half of the total FDI at global level, compared
to 27% in the ‘80s, what makes EU the main
destination for the FDI;
32

De asemenea, firmele europene au investit
în noile State Membre şi au creat noi locuri
de muncă25;

de la lansarea PUI, în perioada 1993-2005,
comerţul transfrontalier a crescut cu
aproximativ 30%, iar comerţul cu bunuri
între statele membre a crescut de la 1672
miliarde, în 1992, la 3085 miliarde în 2004;

Convergenţa preţurilor între SM a crescut,
astfel că, coeficientul de variaţie a
nivelului preţurilor comparative la
bunurile finale, în cadrul UE-15, a scăzut
de la 20% în 1991, la 13% în 2005. Acest
proces a încetinit în ultimii ani (în
perioada 2000-2005 a scăzut doar cu 1,6%)
fapt ce era însă de aşteptat având în
vedere variaţiile în ceea ce priveşte
ratele de schimb între SM.

Equally, the European companies invested
in the new Member States and created new
working places26;

Since the launching of the Internal Market,
during 1993-2005, the transborder trade
increased with about 30%, and the trade of
goods between the member states
increased from 1672 billions, in 1992, to
3085 billions in 2004;

The prices convergence between the MS
increased so that the variation coefficient
of the comparative prices for final goods, in
the EU -15, reduced from 20% in 1991, to
13% in 2005. This process slowed down
during the last years (during 2000-2005 was
reduced only with 1.6%) which was to be
expected considering the variations in the
exchange rates between the MS.

Tabel 2: Convergenţa preţurilor în UE-25

Table2: Price convergence in the EU-25

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Bunuri cu durata de viaţă scurtă
27,3% 25,3% 24,4% 24,0% 25,4% 23,8%
Non-durable goods
Bunuri semidurabile
18,2% 15,9% 14,5% 14,9% 11,8% 11,8%
Semi-durable goods
Bunuri semidurabile
15,6% 14,0% 13,0% 13,8% 13,8% 14,4%
Durable goods
Servicii
42,2% 40,4% 38,0% 38,0% 37,0% 36,2%
Consumer services

Sursa (Source): “Steps towards a deeper economic integration: the

Internal Market in the 21st century.”

 PUI funcţionează pe baza încrederii  IUM works based on the reliability

acordate de către consumatori granted by the users

Deşi eurosceptismul este tot mai des
întâlnit în rândul cetăţenilor UE, în 2004,
75% dintre aceştia au considerat că PUI a
contribuit la diversificarea gamei de bunuri
şi servicii oferite populaţiei, în timp ce 70%
au apreciat calitatea acestor bunuri şi
servicii, ca fiind mult mai bună odată cu
înfiinţarea PUI.

Though the Euroscepticism is more often
met among the EU citizens, in 2004, 75% of
considered that IUM contributed in
diversifying the variety of goods and
services delivered to the population, while
70% appreciated their quality as being
better once with the IUM establishment.

25
De exemplu, primele trei firme din Slovacia din punct
de vedere al capitalului investit sunt Deutsche Telecom
(Germania), Austrian Neusiedler (Austria) şi Gaz de
France (Franţa).
26
For instance, considering the invested capital, the
first three companies in Slovakia are Deutsche Telecom
(Germany), Austrian Neusiedler (Austria) and Gaz de
France (France).
33

Într-un sistem concurenţial, capacitatea de
adaptare a agenţilor economici la
restricţiile, riscurile şi oportunităţile pe
care le generează contextul socio-
economic, cât şi calitatea produselor şi
satisfacţia consumatorilor constituie
condiţii fără de care o organizaţie nu poate
câştiga noi clienţi sau consolida poziţia în
segmentul de piaţă unde îşi desfăşoară
activitatea. Managementul de vârf din
marile companii a înţeles faptul că pentru a
se menţine pe piaţă nu este suficientă o
simplă diferenţiere în ceea ce priveşte
preţurile practicate la produsele şi
serviciile comercializate, în raport cu
concurenţii, ci o maximizare a gradului de
satisfacţie a propriilor clienţi. După cum
arată şi un sondaj realizat de Comisia
Europeană şi prezentat în raportul “Ten
Years Without Frontiers”, consumatorii
europeni nu doresc să plătească pentru
bunuri sau servicii importate, decât dacă
sunt siguri de calitatea acestora.
Consumatorii sunt principalii beneficiari ca
urmare a deschiderii economiilor naţionale şi
a creşterii concurenţei în rândul
comercianţilor, prin preţurile mult mai mici
plătite pentru bunuri şi servicii

Unul dintre avantajele majore ale PUI
constă în faptul că, într-un alt stat
membru, la aceleaşi produse, consumatorii
pot beneficia de preţuri mai scăzute.
Concurenţa acerbă în cadrul PUI a exercitat
presiuni asupra costurilor marginale şi a
preţurilor, care au fost treptat nivelate, în
avantajul consumatorului: de exemplu, în
1990, „coeficientul de variaţie” (variaţia
între media preţurilor din cadrul UE pentru
bunurile de consum şi preţurile în cele mai
scumpe/ieftine state) era de 21,5%. Până în
1998 acesta a scăzut la 14,5%. Costurile la
serviciile de telecomunicaţii şi la cele de
transport aerian au înregistrat reduceri
substanţiale, astfel că, de la lansarea PUI
până în anul 2000, preţurile biletelor de
avion au scăzut cu 41%27. Acelaşi lucru s-a
întâmplat şi în cazul serviciilor de
telecomunicaţii, unde monopolul a fost treptat
înlăturat, au apărut noi furnizori cu pachete de
27
EC. “Ten Years Without Frontiers”

In a competitive system, the adjustment
capacity of the economic agents to
restrictions, risks and opportunities
generated by the economic-social
framework, as well as the products quality
and the consumers’ satisfaction forms
terms without which any organization
cannot win new customers, nor consolidate
its position on the market sector where it
develops its activity. The top management
of many companies understood that to keep
themselves on the market, the difference
of the products prices and of the traded
commerce are necessary to maximize the
degree of satisfaction of the own
customers. As shown in an European
Commission poll, presented in the report
“Ten Years Without Frontiers”, the
European consumer are not willing to pay
for imported goods/services unless they are
sure of quality.
The consumers are the main beneficiaries as
result to the opening of the national
economies and of the increase in competition
among the traders, by the much lower prices
paid for goods and services

One of the Internal Market’s major
advantages resides in the fact that, in
another member state, at same products,
the consumers may benefit of lower prices.
The bitter competition within made
pressures upon the marginal costs and
prices that were leveled gradually, in the
consumer’s advantage: for instance, in
1990, the „variation coefficient” (the
variation between the average prices in the
EU for the goods and the prices most
expensive/ the cheapest in the states) was
of 21.5%. Until 1998, it decreased to 14.5%.
The costs for the telecommunications and
air transport systems recorded substantial
reductions so that, since the launching of
the Internal Market until 2000, the plane
ticket fares decreased with 41%28. The
same happened in the case of the
telecommunications systems where the
monopole was removed gradually and new
28
EC. “Ten Years Without Frontiers”
34
servicii promoţionale, iar tarifele la convorbirile
naţionale au scăzut cu peste 50%, iar la cele
internaţionale cu aproximativ 20%29.
 PUI a creat mai multe locuri de muncă,
mai bine plătite

Comisia Europeană a estimat că, până în
2002, PUI a avut ca efect crearea a peste
2,5 milioane de noi locuri de muncă. Cifrele
indică faptul că în perioada 1990-2004, rata
ocupării a crescut cu 5% în UE-15, iar
câştigurile anuale au crescut cu 16%30.

Nivelul de trai al cetăţenilor europeni s-a
îmbunătăţit, iar în 2006 această
prosperitate s-a reflectat şi într-o creştere
de 518 Euro/locuitor;

Trecerea de la o economie bazată pe
producţie la o economie bazată pe servicii
se reflectă şi în procentul de 70% din PIB şi
96% din totalul noilor locuri de muncă
create, care provind din sectorul servicii.
 Lansarea PUI a impulsionat creşterea
nivelului tehnologic şi a încurajat inovaţia

Inovaţia creşte nivelul de competitivitate,
astfel că, o strategie de creştere economică
bazată pe inovaţie asigură premisele unui
nivel mai ridicat de ocupare a forţei de
muncă şi promovează bunăstarea la scară
largă.
 PUI a dat posibilitatea cetăţenilor UE să
muncească, să studieze sau să se mute în
oricare SM, cu păstrarea drepturilor privind
asigurarea socială şi de sănătate pe tot
teritoriul UE

Conform datelor statistice, în perioada
1993-2002, peste 15 milioane de cetăţeni ai
UE s-au mutat într-un alt stat membru
decât cel de origine, pentru a lucra o
perioadă de timp sau pentru a rămâne
definitiv31.

Recunoasterea diplomelor si a calificarilor
profesionale : Până în 2002, peste 1 milion
de studenţi au fost înregistraţi ca studiind
într-un alt SM; Se estimează că există un
număr anual de aproximativ 45.000 de
cereri de recunoaştere a calificărilor
profesionale, care dau drept de practică
într-unul din SM.
29
idem
30
Eurostat “General Economic Statistics Database” 2004.
31
EC - “Ten Years Without Frontiers”
suppliers with promotional packages showed up,
and the tariffs for national talks reduced with
more than 50%, and for the international one
with about 20%32.
 The Internal Market created more
working place, better paid

The European Commission estimated that
IUM had as effect the creation of more of
2.5 million new working places. The figures
indicate that, during 1990-2004, the
occupancy increased with 5% in UE-15, and
the yearly earnings with 16%33.

The European citizens’ level of life
improved and, in 2006, this prosperity
reflected also in an increase of 518
Euros/inhabitant;

The passage from an economy based on
production to an economy based on services
reflects also in the 70% of GDP and in the 96%
of the total of newly created working places,
coming from the services sector.
 The launching of the Internal Market
pushed the increase of the technological
level and encouraged the innovation

The innovation increases the level of
competition, so that a strategy of economic
growth based upon innovation insures the
premises for a higher level of occupancy and it
promotes the wealth at a larger scale.
 Internal Market gave the EU citizens the
possibility to work, to study or to move in
any MS, with keeping their rights of social
and health insurances on the entire EU

According to the statistical data, during
1993-2002, over 15 millions of EU citizens
moved in another member state, other than
the one of origin, for work for a period or
time or for permanent residency34.

Acknowledgment of the professional
diplomas and qualifications: Until 2002,
over 1 million students were registered as
studying in another MS; It is estimated that
there is a number of around 45,000
applications for professional qualifications
recognition, in doing so granting the right
for license in one of the MS.
32
idem
33
Eurostat “General Economic Statistics Database” 2004.
34
EC - “Ten Years Without Frontiers”
35
 Politica de concurenţă a UE garantează
protecţia consumatorului

Politica de protecţie a concurenţei la nivel
comunitar este gândită în favoarea
consumatorului deoarece: combate
înţelegerile restrictive dintre agenţii
economici, interzice abuzul de poziţie
dominantă, monitorizează concentrările
economice: fuziuni şi achiziţii, monitorizează
ajutoarele acordate de către stat.
 În cadrul PUI, dimensiunea socială şi
protecţia mediului înconjurător reprezintă
priorităţi

Legislaţia PUI oferă o mai bună protejare a
intereselor angajaţilor la locul de muncă, în
sensul respectării unor norme stricte în
ceea ce priveşte siguranţa la locul de
muncă, timpul legal de lucru, sau a
combaterii discriminării angajaţilor pe
motiv de sex, rasă, culoare, religie,
handicap sau orientare sexuală.
 PUI oferă posibilitatea companiilor să îşi
promoveze afacerile la nivel internaţional
şi să devină mai competitive pe plan extern

Eliminarea graniţelor între statele membre
(ce aparţin zonei Schengen) a avut ca
rezultat o reducere semnificativă a
barierelor administrative35;

Un studiu al Comisiei Europene a arătat că
în 2004, aproximativ 50% din IMM-uri şi 70%
din companiile mari şi-au comercializat
produsele pe teritoriul UE, iar 60% au
declarat că PUI a contribuit la creşterea
cifrei de afaceri;

Un alt avantaj îl reprezintă faptul că prin
intermediul PUI, companiile au beneficiat de
economiile de scară şi avantajele ce derivă din
acestea (costuri reduse şi implicit preţuri mai
mici);

Exporturile UE către terţe state au crescut de
la 415 miliarde în 1992, la 985 miliarde în 2001,
iar investiţiile de la 18 miliarde la 206 miliarde;

În perioada 1993-2002, productivitatea a
crescut cu 2%;

Fuziunile şi achiziţiile au crescut, în 2002, cu
13,2% comparativ cu anul de referinţă 1993.
35
Abrogarea a peste 3000 de legi naţionale, care au
fost înlocuite cu aproximativ 300 de acte comunitare.
 The EU Competition policy guarantees
the consumer’s protection

The policy for competition protection at
the communitarian level is conceived in
consumer’s favor as: it defeats the
restrictive agreements between the
economic agent, it monitors the economic
concentrations: mergers and acquisitions, it
monitors the state aids.
 In the Internal Market the social
dimension and environment protection are
priorities

The Internal Market legislation provides a
better protection of the employees’ interests
at the working place, in the meaning of
respecting some strict norms with regard to the
security at the workplace, legal work time, or
the fight against employees’ discrimination on
sexual, race, religion, color, religion, handicap
or sexual orientation criteria.
 The Internal Market provides the
companies the possibility to promote their
business at international level and to
become more competitive abroad

Eliminating the borders between the
members states (belonging to Schengen
area) resulted in a significant reduction of
the administrative barriers36;

An European Commission study showed
that, in 2004, about 50% of SMEs and 70% of
the large companies traded their products
on the EU territory, and 60% declared that
the Internal Market contributed in the
increase of the business figure;

Another advantage is that, by the Internal
Market, the companies benefited of the scale
economies and the advantages arising from it
(reduced costs and implicitly lower prices);

EU exports to third countries increased from
415 billions in 1992, to 985 billions in 2001, and
the investments from 18 billions to 206 billions;

The productivity increased by 2% during 1993-
2002; Compared to the referential year
1993, mergers and acquisitions increased by
13.2% in 2002.
36
Abrogarea a peste 3000 de legi naţionale, care au
fost înlocuite cu aproximativ 300 de acte comunitare.
36
 Principiile PUI ajută la depăşirea
barierelor tehnice37 şi administrative ce
stau în calea comerţului

Prin existenţa PUI comerţul intracomunitar al
bunurilor a devenit mult mai „relaxat”, iar în
cazul unor produse precum autovehiculele sau
cosmeticele, au fost introduse reguli comune.
Pentru celelalte sectoare nu există armonizare
la nivel european şi se aplică principiul
„recunoaşterii reciproce”.

Peste 60 de milioane de documente de
declaraţie vamală au fost eliminate,
reducând astfel, atât birocraţia, durata de
soluţionare a documentelor, cât şi costurile
legate de acestea.
 Achiziţiile publice s-au dovedit mult mai
avantajoase de la înfiinţarea PUI

Achiziţiile publice în cadrul PUI au crescut
concurenţa transfrontalieră şi prin aceasta
preţurile plătite de către autorităţile publice au
fost mult mai mici, lăsând posibilitatea realocării
acelor deferenţe către alte sectoare sau servicii
publice, precum: sănătate, învăţământ, etc.
Comisia Europeană a estimat că dacă preţul
plătit de către autorităţi pentru achiziţiile
publice va scădea cu 10%, nici un stat membru
nu va avea un deficit bugetar mai mare de 3%38,
asta în condiţiile în care în 2002, achiziţiile
publice din UE au depăşit 1,5 miliarde de Euro,
16% din PIB total al UE-1539. Procentul de fuziuni
şi achiziţii de companii în noile SM şi UE-15 a
crescut de la 6% în 1992, la 17% în 2003.
37
Anterior lansării PUI, existau aproximativ 100.000 de
specificaţii tehnice naţionale.
38
Comisia Europeană “The Tenth Anniversary of the
Internal Market Without Frontiers: Frequently Asked
Questions”, Note 38.
 The Internal Market’s principles help in
overcoming the technical and administrative
barriers40 to trade

By the existence of the Internal Market, the
intra-communitarian trade became more
“relaxed”, and in the case of products like the
vehicles or the cosmetic ones, common rules
were set. For the rest of the sectors, there is
no harmonization and the principle of „mutual
acknowledgemnt” is applied.

Over 60 million of customs statements were
eliminated, and so reducing the bureaucracy,
the time for solving the papers and the legal
costs for them.
 The acquisitions proved more advantageous
since the Internal Market setting up

The public acquisitions in the Internal Market
increased the transborder competition and by
this, the prices paid by the local authorities
were much lower, leaving the possibility for
relocating this difference to other public
sectors or services, such as: health, education,
etc. The European Commission estimated that,
if the price paid by the authorities for public
acquisitions will decrease with 10%, no member
state will have a budgetar deficit higher than
3%41, under the terms when the public
acquisitions in the EU were more of 1.5 billions,
16% of the total GIP of the UE-1542. The
percentage of mergers and acquisitions of the
companies in the new MS and the EU-15
increased from 6% in 1992, to 17% in 2003.
40
Anterior lansării PUI, existau aproximativ 100.000 de
specificaţii tehnice naţionale.
41
European Commission “The Tenth Anniversary of the
Internal Market Without Frontiers: Frequently Asked
Questions”, Note 38.
37
 Provocările Pieţei Unice Interne
În ciuda numeroaselor realizări, PUI se
confruntă şi cu multe provocări:

Deşi legislaţia regulatorie este teoretic
implementată, în practică ea nu
funcţionează întotdeauna; datele statistice
arată că abia în 2006 deficitul global de
transpunere a directivelor pe piaţa internă
a ajuns la 1,5%.

Extinderea a deschis noi oportunităţi de
care însă trebuie profitat mult mai mult; de
exemplu, atât firmele, cât şi cetăţenii nu
profită din plin de avatajele achiziţionării
de bunuri dintr-un alt stat membru;

De multe ori mediul de afaceri este supus
unor presiuni inevitabile ale procesului de
globalizare, cărora o parte dintre firme nu
le pot face faţă;

UE se află în dezavantaj comparativ din
punct de vedere tehnologic faţă de marii
săi competitori globali, SUA şi China.
 Comerţul trans-frontalier nu a crescut la
cotele aşteptate

Atitudinile protecţioniste, traduse prin
scăderea nivelului bunurilor comercializate
între statele membre, stagnarea
convergenţei preţurilor şi scăderea ritmului
investiţiilor străine directe în cazul unora
dintre statele membre reprezintă o
ameninţare la adresa bunei funcţionări a
PUI;

În perioada 1992-2002 numai 13% din
consumatori au cumpărat bunuri din afara
graniţelor, fie prin comandă, fie personal;
conform calculelor creşterea faţă de anul
1991 este de numai 3%;

Preţurile practicate la nivel comunitar nu
sunt unitare, ceea ce împiedică comerţul
transfrontalier de bunuri; potrivit studiului
de impact realizat de GFA Management,
preţurile practicate în interiorul UE, pentru
acelaşi produs, pot înregistra diferenţe şi
de până la 30%43;

Insuficienţa, iar în unele cazuri inexistenţa
promovării centrelor comerciale sau pur şi
simplu a afacerilor dintr-un alt stat membru.
43
GFA. “Ex-ante Impact Assessment,” note 33 above, p 43.
 The challenges of the Internal Market
Despite numberous accomplishments, the
Internal Market also faces many chalenges:

Though the regulatory legislation is
implemented theoretically, in practice it
does not function always; the statistical
data shows that the global deficit of
directives transposition on the internal
market reached to 1.5% only in 2006.

The extension opened new opportunities of
which it has to be used in advantage more and
more; for instance, both companies and
citizens do not take fully advantage of the
purchasing of goods of another member state;

Several times, the business environment is
submitted to some inevitable pressures for
the globalization process, to which a part of
the companies cannot face;

Comparatively, EU is in disadvantage from
technological point of view compared to its
global competitors, USA and China.
 The transborder trade did not gros to the
awaited quotas

The protectionist attitudes, translated by the
decrease of the level of the commercialized
assets in the member states, the stagnation of
the convergence of the prices and the
reduction of the rhythm of the direct foreign
investments in the case of some of the
member states represents a menace to the
address if the IUM good functioning;

During 1992-2002 only 13% of the consumer
purchased goods outside the borders, either
by order, either personally; according to the
calculations, the increase is of only 3%
compared to 1991;

The prices practices to the communitarian
level are not unitary, which prevents from the
transborder trade of goods, according to the
impact study, drafted by GFA Management,
the prices practiced inside EU, for the same
product, they may record difference up to
30%44 even;

The insufficience, and, in some cases, the
inexistence of the promotion of the
commercial centers or, simply, of the
businesses from another member state.
44
GFA. “Ex-ante Impact Assessment,” note 33 above, p 43.
38

Potrivit aceleaşi surse (GFA Management),
55% dintre consumatorii europeni au
declarat că nu au fost informaţi, prin
campanii publicitare în sursele media,
asupra ofertelor existente sau a centrelor
comerciale din alt stat membru; în plus,
rezultatele sondajului efectuat de către
Comisia Europeană relevă faptul că doar
6,6% din bugetul total al companiilor,
alocat activităţilor de management şi
marketing, a fost destinat promovării
vânzărilor transfrontaliere, 41% dintre
companiile europene optând pentru
promovarea comerţului electronic în spaţiul
comunitar, odată cu dezvoltarea
internetului.
 PUI nu este funcţională în domenii
precum servicii, achiziţii publice,
transport, energie, telecomunicaţii etc.

Deşi am prezentat avantajele sectorului
servicii, există încă, o serie de dificultăţi
datorate fragmentării PUI de servicii.
Printre cele mai stringente probleme
amintim fapul că afectează în mod direct
abilitatea IMM-urilor, în special în micile
SM, de a furniza servicii transfrontalier şi
împiedică accesul consumatorului la astfel
de servicii care pot fi mult mai
avantajoase. Furnizorii de servicii care
încearcă să pătrundă pe o nouă piaţă se pot
confrunta cu costuri suplimentare legate de
furnizarea de asistenţă juridică de
specialitate şi adaptarea la noile sisteme
regulatorii, iar aceste costuri sunt în cele
din urmă suportate de către consumatorul
final. În plus, această fragmentare
limitează inovaţia în sectorul servicii şi
reduce calitatea ofertei locale;

Barierele în calea serviciilor
transfrontaliere fragmentează piaţa şi
conduc la costuri ridicate pentru mediul de
afaceri şi consumatori;

În 2001 exporturile intracomunitare de
servicii au reprezentat 20% din totalul
comerţului în cadrul PUI şi 53,6% din PIB-ul
UE45;
45
idem

According to the same sources (GFA
Management), 55% of the European
consumers declared that they were not
informed by publicitary campaigns in the
media sources, on the existing tenders or
on the commercial centres or of the
commercial centers from another member
state; moreover, the results of the poll
performed by the European Commission
reveals that only 6.6% of the total budget
of the companies, allowed for the
marketing and management activities, was
designed for the promotion of the
transborder sales, 41% of the European
companies, opting for the promotion of the
electronic commerce in the communitarian
area, once with the internet development.
 The Internal Market is not functional in
areas like services, public purchases,
transport, energy, telecommunications etc.

Though we presented the advantages of the
services sector, there are still several
difficulties due to the Internal Market
fragmentation of the services. Among others,
the most stringent issues, we mention that it
affects directly the ability of the SMEs,
especially in the MS, to furnish the
transborder services and prevents the
consumer’s access to such services that can
be more advantageous. The services suppliers
trying to penetrate on a new market may
face supplementary costs related to the
delivery of speciality legal assistance and the
adjustment to new regulatory systems, and
the final consumer supports these costs
lately. Moreover, this fragmentation limits
the innovation the services sector and
reduces the quality of the local tender;

The barriers to the transborder services
fragments the market and lead to raised
costs and for the business environment and
the consumers;

In 2001 the intra-communitarian exports of
services represented 20% of the commerce
total of the Internal Market and of 53.6% of
the EU46 GDP;
46
idem
39

Investiţiile în sectorul comunitar de
servicii, la nivelul anului 2001 au însumat
181,2 miliarde Euro47, o sumă relativ mică
comparativ cu nivelul general al
serviciilor angrenate în activitatea
economică.
Concluzii
În urma datelor prezentate şi
analizate mai sus, putem observa o
încetinire, dacă nu chiar o stagnare a
procesului de integrare a pieţei europene de
produse, în ultimii ani. Explicaţia derivă din
faptul că, pe măsură ce integrarea se apropie
de desăvârşire, barierele rămase reprezintă
adevărate provocări şi sunt tot mai greu de
înlăturat.
A priori, Piaţa Unică Internă
reprezintă o serie de reforme micro-
economice, care împreună au un impact
macro-economic semnificant.
Sunt necesare eforturi importante,
atât la nivel comunitar cât şi naţional, pentru
a putea duce la îndeplinire obiectivele
propuse prin crearea Pieţei Unice Interne.
Dar, beneficiile pe care îndeplinirea
acestora le poate aduce – şi am văzut ca nu
sunt deloc neglijabile – fac ca aceste eforturi
să merite din plin şi cu siguranţă ele sunt
factorul care impulsionează continuarea
procesului de integrare.
Bibliografie:

Final Report of the Public Consultation
concerning future priorities of the Single
Market, EU Internal Market and Services
Department, 2006;

The EU´s Internal Market - guiding principles,
Thomas Muller, 2007;

Harmonization of technical requirements for
products, JUDr. Jan Volný, 2006.
47
Ibidem

At the level of 2001, the investments in the
communitary sector of services summed
181.2 billions Euro48, a relatively small
amount comparatively to the general level
of the aggregated services in the economic
activity.
Conclusions
Following the exposed and above
analysed data, during the last years, we can
notice a slowdown, if not even a stagnation
of the integration process of the European
products market. The explication derives
from the fact that, on measure that the
integration comes to fulfillment, the
remained barriers represent true challenges
and harder to be removed.
A priori, the Internal Market
represents a series of microeconomic reforms
that have a significant macroeconomic
impact.
Important efforts are necessary, at both
communitary and national levels in order to be
able to accomplish the objectives proposed by
the establishment of the Internal Market.
But the benefits that their
accomplishment may achieve – and we saw
they are not to be neglected – make these
efforts to fully and certainly deserve it and
surely they are the factor that impulses the
pursue of the integration process.
Andreea Florina RADU
Consilier pentru afaceri europene
(European Affairs Adviser)
48
Ibidem
40
Bugetul Uniunii Europene, un instrument
esenţial în adresarea provocărilor noii
Europe
Vorbind despre experienţa Uniunii
Europene, în cei 58 de ani ce au trecut de
la Declaraţia lui Robert Schuman – ministru
al afacerilor externe francez la acea
dată49, este important să observăm cum a
evoluat aceasta de la o simplă asociere în
vederea partajării competenţelor suverane
ale Franţei în domeniile carbunelui şi
oţelului, trecând prin etapa Comunităţii
Economice Europene – aşa cum a fost ea
creată prin Tratatul de la Roma, din 1957,
către ceea ce este astăzi – o uniune
economică, monetară şi politică (deşi nu
definitivată, este drept).
Politica bugetară a cunoscut,
asemeni Uniunii Europene în ansamblu, o
evoluţie interesantă şi dinamică,
adaptându-se din mers caracteristicilor în
schimbare ale familiei europene.
Cum era si firesc, provocările cu
care Uniunea Europeană – cu formele sale
anterioare – s-a confruntat de-a lungul
timpului au avut o reflectare directă în
modul de constituire şi alocare a bugetului
comunitar.
Pe de o parte, sistemul de finanţare
a acestuia a evoluat, în decursul anilor, de
la un sistem al contribuţiilor naţionale ale
stalelor membre fondatoare către un
sistem al resurselor proprii ale Uniunii.
Pe de alta, partea de alocări a
bugetului comunitar a evoluat de la o
perspectivă anuală la una multianuală,
fapt ce a atras după sine numeroase
modificări de natură instituţională şi
decizională.
Să urmărim împreună principalele
modificări survenite la nivelul uneia
dintre politicile de bază ale Uniunii
Europene – politica bugetară.
49
9 mai 1950
Budget of the European Union, an
important tool for addressing the
challenges of the new Europe
As we talk about the European Union
experience in the 58 years that have passed
since the Schuman Declaration, we should have
in mind the long way the idea of European
integration has underwent, from the simple
association for managing the steel and coal
resources, going through the stage of European
Economic Community – as it was established
through the Treaty of Rome (1957) – to what it
is today – an economic, monetary and political
union (although not fully completed).
The budgetary policy, as the European
Union in its entirety, underwent a very
interesting and dynamic evolution path,
adapting on the way to the changing
environment in the European family.
As expected, the challenges the
European Union had to face over time
reflected directly in the way the European
budget was structured and implemented.
On one hand, the financing system has
evolved, over the years, from a system based
on the Member States’ national contributions
to a system of own resources.
On the other hand, the expenditure
side of the budget passed from an annual to a
multi-annual perspective, that led to several
changes in the institutional framework and in
the decision making process, as well.
Therefore, it is important to highlight
the main changes brought to one of the most
important policies of the European Union –
the budgetary policy.
41
Finanţarea bugetului – de la contribuţii
naţionale ale statelor membre la sistemul
resurselor proprii
În conformitate cu prevederile
Tratatului de la Roma din 25 martie 1957,
Comunitatea Economică Europeană urma să
fie finanţată, pe durata unei perioade de
tranziţie, prin contribuţiile naţionale ale
statelor membre fondatoare – Franţa,
Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg şi
Italia.
La acel moment se avea în vedere
trecerea, într-un termen cât mai scurt, la un
sistem de resurse proprii pentru finanţarea
bugetului Comunităţii, care presupunea
introducerea unui sistem de finanţare
independent de statele membre, finanţarea
bugetului Comunităţii urmând să nu mai
presupună o decizie prealabilă din partea
acestora pentru a aloca acele resurse
bugetului comunitar.
O primă încercare de creare a unui
astfel de sistem – ce a vizat transformarea
taxelor vamale şi a celor agricole în surse de
finanţare proprii bugetului Comunităţii – a
avut loc în anul 1965 dar demersul
preşedintelui de atunci al Comisiei Europene
– Walter Hallstein – s-a lovit de opoziţia
Franţei.
Sistemul resurselor proprii a prins
contur abia în anul 1970, ca urmare a
Consiliului European de la Luxemburg.
Decizia a marcat astfel terminarea sistemului
contribuţiilor naţionale, acest moment
marcând începutul implementării unui sistem
independent de finanţare prin „resurse
proprii tradiţionale” (taxe agricole şi vamale)
şi o resursă bazată pe TVA. Obiectivul
principal al acestei modificări consta în
sporirea independenţei financiare a transfers.
Comunităţii faţă de transferurile statelor
membre.
Cu toate acestea, sistemul de finanţare
nu a avut încă de la început această structură.
Astfel, TVA nu a fost introdusă ca resursă la
bugetul european decât în anul 1970, şi aceasta
deoarece resursele proprii tradiţionale nu mai
erau suficiente pentru finanţarea obiectivelor
comunitare.
Financing the budget – from Member States’
national contributions to the own resources
system
According to the provisions of the
Treaty of Rome, the European Economic
Community was to be financed, during a
transitional period, from the national
contributions of the founding Member States
– France, Germany, Belgium, Netherlands,
Luxembourg and Italy respectively.
At that time, it was planned for the
implementation of the Community’s own
resources system to come into force in a
short period of time that was to insure the
independence of the financing process from
the Member States by eliminating the prior
Member States’ authorisation for allocating
the resources.
The first intent for creating such a
financing system – by transforming the
custom duties and the agricultural levies into
Community’s own resources – took place in
1965 through the effort of the European
Commissioner Walter Hallstein. But his
proposal had to face the opposition of
France, and so the idea stopped at that level.
The own resources system shaped only in
1970 during the European Council meeting in
Luxembourg. The decision adopted at that
time marked the end of the financing system
based on Member States’ national
contributions.
The “traditional own resources
system” came into place, being composed of
the custom duties, agricultural levies and
VAT based resource. The main objective of
this shift consisted, as we mentioned before,
in insuring the financial independence of the
Community from the Member States’
Nevertheless, the financing system did
not have the same structure from the
beginning until the present date. The VAT
based resource was taking into consideration
as resource to the Community budget only in
1970, due to the fact that traditional own
resources were no longer considered sufficient
for financing Community’s objectives.
42
 În prezent, sistemul de resurse proprii
este format din taxele vamale percepute asupra
produselor importate din state terţe, prelevări
agricole la importul produselor agricole din ţări
terţe (care începând cu 1994 nu se mai
diferenţiază de taxele vamale, ele reprezentând
taxe vamale percepute asupra produselor
agricole importate din statele nemembre ale
Uniunii Europene), contribuţii la zahăr,
contribuţii bazate pe taxa pe valoare adăugată
(TVA), calculate în funcţie de baza TVA a
fiecărui stat membru şi contribuţii legate de
Venitul Naţional Brut (resursa VNB).
Pe măsură ce Comunitatea europeană
se extindea şi apăreau noi provocări cărora
trebuia să li se găsească răspuns, noi adaptări
erau necesare la nivelul tuturor politicilor
comunitare. Politica bugetară, care este
indispensabilă dezvoltării tuturor celorlalte
politici, a trebuit şi ea, la rândul ei, să se
ajusteze, o atenţie deosebită acordându-se
structurii de finanţare a bugetului. Astfel, în
1988 a fost introdus ca sursă de finanţare la
bugetul UE venitul naţional brut (VNB).
După mai multe modificări, în
prezent, nivelul maxim al contribuţiilor
statelor membre prin sistemul de resursele
proprii al bugetului Uniunii Europene este
stabilit la nivelul de 1,24% din VNB-ul Uniunii.
Resursele proprii sunt colectate de
statele membre şi puse la dispoziţia Uniunii
Europene în fiecare lună, contribuţia lunară a
statului membru reprezentând a year.
douăsprezecea parte din contribuţia anuală
calculată pentru statul membru în cauză.
Pe lângă sistemul resurselor proprii,
bugetul Uniunii Europene este finanţat şi prin
taxele sau deducerile din remuneraţiile
personalului, dobânzi bancare, contribuţii ale
unor state terţe la programe comunitare etc.
Perspectivele financiare – instrument de
stabilitate, transparenţă şi predictibilitate
În evoluţia Uniunii Europene pe
parcursul celor peste 50 de ani, numeroase
ajustări au fost produse pentru a putea
asigura un cadru eficient şi transparent de
funcţionare la nivelul tuturor politicilor
comunitare precum şi la nivel instituţional.
As new enlargements took place and
new challenges faced the European Community,
changes in the community policies were
required. Thus, the budgetary policy, which was
fundamental for the development and proper
implementation of all other community policies,
needed to adjust, in its turn, the financing
structure playing an important part of this
adjustment process. Therefore, in 1988, a new
resource was introduced to the Community
budget – GNI based resource, that was about to
represent the largest share in the European
Union budget.
Nowadays, the own resources system
is composed of the custom duties charged on
the imported goods from third countries,
agricultural levies charged on the agricultural
products imported from third countries
(starting with 1994, agricultural levies no
longer differentiate from the custom duties),
sugar levies, VAT based resource (calculated
on the VAT base in each Member State) and
GNI based resource respectively.
After several changes, the current
call-in rate for budgetary resources is
established at 1.24% of the Community GNI.
The own resources are collected
from Member States and placed at EU’s
disposal every month of the budgetary
year, the monthly contribution of a
Member State representing the 12th share
of its total contribution for the entire
Apart from the own resources system,
the European Union budget is financed also
from taxes and deductions from the staff
remunerations, bank interest, contribution of
non-member states to Community
programmes, etc.
Financing perspectives – instrument for
stability, transparency and predictability
The evolution path of the European
Union towards what it represents today, after
more than 50 years, required several
adjustments in order to insure an efficient
and transparent framework for making all the
Community’s policies and institutions
function properly.
43
 Un nou pas în evoluţia politicii bugetare a
constat în trecerea de la programarea anuală a
bugetului la una multianuală, fapt ce s-a realizat
în anul 1988. Programarea multianuală reprezintă
de fapt, un plan de cheltuieli pe termen lung, în
marjele căruia trebuie să se integreze bugetele
anuale ale respectivei perioade. Fixarea unor
plafoane anuale pentru o perioadă de 5-7 ani,
atât pentru partea de venituri cât şi pentru
partea de cheltuieli a bugetului comunitar a
reprezentat un mijloc de putea asigura
compatibilitatea între nevoi şi disponibilul
financiar pentru satisfacerea acestora şi de a
asigura disciplina bugetară.
Mai mult decât atât, prin introducerea
Acordului Inter–instituţional, PE, Consiliul şi
Comisia stabilesc în prealabil, de comun acord,
principalele priorităţi bugetare pe o perioadă
multianuală (în prezent, 7 ani).
Să nu ne imaginăm însă că trecerea la un
sistem al programării multianuale a eliminat
tensiunile existente până la acel moment atât
între instituţiile comunitare cu responabilităţi în
adoptarea bugetului Uniunii Europene cât şi
între statele membre. Dacă la nivelul
instituţiilor comunitare se punea problema
asigurării finanţării priorităţilor comunitare,
tensiunile dintre statele membre vizau
„conflictul” între contributorii neţi – state
precum Germania, Olanda, Suedia, Marea
Britanie, Austria şi Franţa – şi beneficiarii neţi –
precum statele mediteraneene.
Este binecunoscut cazul Marii Britanii,
care, în urma Consiliului European de la
Fontainbleau din 1984, a obţinut introducerea
unui mecanism de corecţie în favoarea sa.
Acest mecanism presupunea rambursarea către
Marea Britanie a echivalentului a 66% din
contribuţia sa netă din resursa bazată pe TVA
la bugetul comunitar.50
Bugetul Uniunii Europene în prezent
În prezent, Uniunea Europeană trece
printr-un proces de revizuire a celor mai
importante politici ale sale. Nu fac excepţie aici
politica de coeziune, politica agricolă comună şi
desigur politica bugetară.
50
„Manualul Afacerilor Europene”, Institutul European
din România, septembrie 2005
A new step in the evolution of the
budgetary policy was represented by the
introduction of the multiannual financial
perspective in 1988. The multiannual
programming framework represents, in fact, a
long term spending plan, the yearly budgets
being required to fit within its margins. Fixing
yearly ceilings for a period varying from 5 to 7
years for both the revenue and expenditure
sides represents a way for insuring the
compatibility between needs and resources
available and also the budgetary discipline.
Furthermore, by introducing the Inter-
Institutional Agreement, the European
Parliament, the Council and the Commission
establish, through mutual consent, the
priorities of the European Union for the
following programming period (that covers a
period of 7 years, at the moment).
But don’t think that by introducing
the multiannual programming system the
tensions between European institutions and
among Member States had vanished. If, as
concerns the European institutions, there was
the issue of insuring the proper financing of
community priorities, at the Member States’
level there was the „dispute” between net
contributors – such as Germany, Netherlands,
Sweden, United Kingdom, Austria and France
– and net beneficiaries – such as
Mediterranean countries.
In this respect, it is well known the
case of United Kingdom (UK), which,
following the European Council in
Fontainebleau, in 1984, gained in its favour
the introduction of a correction mechanism.
This instrument provided for UK the
repayment of the equivalent of 66% of its net
contribution from the VAT based resource51.
The budget of the European Union
nowadays
Nowadays, the European Union goes
through a revision process for all its basic
policies. The Cohesion policy, Common
Agricultural Policy and the Budgetary Policy
make no exception to this.
51
“The Manual of European Affairs”, European Institute
in Romania, September 2005
44
 În privinţa politicii bugetare, aşa cum
arătam şi un articol anterior pe tema
bugetului comunitar52, procesul de reformă a
bugetului UE apare ca necesară ca urmare, în
special, a două categorii de factori de
influenţă:
1. Presiunile bugetare exercitate de
aderarea unor noi state membre de
dimensiuni mari, care au generat o
serie de presiuni interne la nivelul
Uniunii Europene;
2. Intensificarea presiunii exercitate de
noile provocări la nivel european şi
global, manifestate de schimbările
climatice, necesitatea asigurării
securităţii resurselor de energie sau
creşterea competitivităţii pieţei
interne.
În prezent, revizuirea bugetului
comunitar se află în proces de consultare
publică, în urma lansării de către Comisia
Europeană, a Comunicării „Reforma
bugetului pentru o Europă în schimbare”53.
Interesul manifestat de factorii interesaţi –
autorităţi ale administraţiei publice din
statele membre, mediul academic,
societatea civilă – a dus la prelungirea
termenului pentru consultare publică la 15
iunie a.c.
Bugetul anului 2008
Bugetul anului 2008 a fost adoptat la
data de 18 decembrie 2007 de către
Parlamentul European. Anul acesta, bugetul
Uniunii Europene alocă cea mai mare parte –
45% din totalul de 129,1 miliarde euro –
creşterii economice şi coeziunii între statele
membre.
Agricultura va continua să deţină o
pondere importantă în totalul cheltuielilor –
peste 40% - reprezentând 40.9 miliarde euro.
52
“Reforma bugetului comunitar”, Revista Consilier
European nr. 1, martie 2008
53
Comunicare a Comisiei „Reforma bugetului pentru o
Europă în schimbare - document de consultare publică
în vederea revizuirii bugetului 2008/2009”, SEC(2007)
1188 final, 12.09.2007
As concerns the budgetary policy, as
we presented in a previous article on the
budgetary revision process at EU level 54,
the reform of the EU budget is needed
especially as consequence of two factors:
1. The budgetary pressures exercised by
the membership of new large
European countries, that have led to
internal tensions within the European
Union;
2. The increasing pressures put by the
new challenges existing at European
and global level as concerns climate
changes, safety of energy supply or
increasing the internal market
competitivity worldwide.
Currently, the budgetary review
process is in public consultation stage,
following the publication of the European
Commission’s Communication on
„Reforming the Budget, Changing
Europe” 55. The interest of the parties
involved in the process – public
authorities of Member States, academic
field, civil society – has led to the
consultation period being extended by
two months, the new closing date being
set for 15 June 2008.
Budget of the European Union in 2008
The 2008 budget has been adopted
by the European Parliament on 18
December 2007. The largest share of it is
allocated to economic growth and cohesion
among Member States –45% of the total
amount of 129, 1 billion Euros.
Agriculture will continue to
represent an important share of the
European budget expenditures – over 40
billion Euros, representing 40% of the total
amount.
54
“The Budgetary Review Process”, “Consilier
European” magazine, no.1, March 2008
55
Comunication from the Commission „Reforming the
Budget, Changing Europe - a public consultation paper
in view of the 2008/2009 budget review”, SEC(2007)
1188 final, 12.09.2007.
45
 Capitole Sume alocate pentru 2008 Modificare faţă de 2007 (%)
Chapters Amounts allocated for 2008 Change compared to 2007 (%)
(mld./billions euro)
Creştere sustenabilă 58,0 5,7%
Sustainable growth
- Competitivitate 11,1 18,4%
Competitivity
- Coeziune 46,9 3,1%
Cohesion
Resurse naturale 55,0 -1,5%
Natural resources
Libertate, securitate şi justiţie 0,7 16,7%
Freedom, security and justice
Cetăţenie 0,6 14,7%
Citizenship
EU ca actor global 7,3 7,3%
EU as global actor
Administraţie 7,3 4,4%
Administration
Compensaţii 0,2 -53,5%
Compensation
TOTAL 129,1 2,2%

Sursa (Source): http://ec.europa.eu/budget/budget_detail/current_year_en.htm

Concluzii
În esenţă, politica bugetară a Uniunii
Europene, în toate etapele transformării
sale, a fost destinată a răspunde
priorităţilor de la acel moment ale
comunităţii europene şi a membrilor săi.
Au fost momente când structura,
componenţa şi responsabilitatea
instituţională comunitară şi naţională nu au
mai răspuns provocărilor de moment, fapt
ce a condus la necesitatea adaptării.
De aceea, putem concluziona această
trecere în revistă a evoluţiei politicii
bugetare, că transformarea sa este un
proces complex, complicat şi continuu,
absolut necesar pentru a sprijini eforturile
Uniunii de a adânci integrarea şi a-şi spori
rolul în economia europeană şi mondială.
Conclusions
Taking into account all the above, the
budgetary policy of the European Union, in all its
transformation stages, was designed to insure the
proper response to the priorities set at that
particular moment for the European Community
and its members.
There have been moments when the
structure, composition and European institutions’
or Member States’ responsibilities no longer gave
the proper answers to the challenges existing at
that time, thus leading to the need to adapt.
Therefore, we can conclude that the
transformation of the budgetary policy is an
ongoing complex and difficult process, of crucial
importance for insuring the financial support
needed for deepening integration and increasing
the European Union’s role at the European and
world level.

Cătălina CONSTANTIN
Consilier pentru afaceri europene
(European Affairs Adviser)

46
Tinerii – viitorul Uniunii Europene
Generaţia tinerilor europeni de
astăzi trăieşte într-un mediu care evoluează
rapid din punct de vedere social, demografic,
economic, tehnologic. Politicile europene
pentru tineret au ca scop să vină în
întâmpinarea nevoilor de schimbare ale
tinerilor şi să-i încurajeze pe aceştia să fie
activi în societate.
Generaţia actuală de tineri europeni
este prima care a crescut într-o Europă
pacifistă. Aceasta este Europa în care ei se
pot mişca liberi, munci şi învăţa cu mai multă
uşurinţă decât ar fi fost posibil înainte, o
Europă foarte diferită de cea în care au
crescut părinţii şi bunicii lor.
Includerea conceptului de “Tineret”
în politica europeană este relativ recentă.
Tratatul de la Maastricht din 1993 a extins
raza de acţiune a politicilor Uniunii Europene
pentru a include şi domeniul ”tineret”, la
articolul 126 § 2. Acesta susţine că UE ar
trebui să “faciliteze accesul la formarea
profesională şi să favorizeze mobilitatea
cadrelor didactice şi a persoanelor în
formare, în special a tinerilor”.
Înainte de 2001, activităţile
instituţiilor europene în domeniul tineretului
aveau în primul rând în vedere
implementarea de programe specifice
precum “Tineret pentru Europa”, lansat în
1988, însă, s-a căzut de comun acord, că
tinerii trebuie implicaţi mai mult. Pentru a
realiza mai mult în acest domeniu, Comisia
Europeană a stabilit un program de cooperare
pentru anii următori care s-a materializat în
aşa numita “Carte Albă pentru Tineret”,
adoptată în noiembrie 2001.
Young people–the future of the European Union
Today's young Europeans are a
generation living in a rapidly evolving social,
demographic, economic and technological
environment. The European Union’s youth
policies aim to meet young people’s changing
expectations while encouraging them to
contribute to society.
The current generation of young
Europeans is the first to have grown up in a
largely borderless and peaceful Europe. This
is a Europe where they can move around
freely, work and learn more easily than ever
before and it is very different to the one
their parents or grandparents grew up in.
The inclusion of ‘Youth’ as a
concept within the European policy is a
relatively recent phenomenon. The Treaty of
Maastricht in 1993 extended the scope of EU
policies to include the youth ‘field’ (art. 127
§ 2). The treaty sustains that UE should
“facilitate access to vocational training and
encourage mobility of instructors and
trainees and particularly young people”.
Before 2001, the activities of the
European Institutions in the youth field mainly
focused on the consideration and
implementation of specific programmes, like
‘Youth for Europe’, launched in 1988. However,
a consensus remained that this action and
cooperation needed to be built on further and
that young people needed to be more involved.
In order to achieve more in this field the
European Commission developed a co-operation
programme for future decades which
materialized with the so-called “White Paper on
Youth” adopted in November 2001.
47
 În baza Cărţii Albe, Consiliul Uniunii
Europene a stabilit în iunie 2002 un cadru de
cooperare europeană în domeniul tineretului,
actualizat în 2005 pentru a include “Pactul
European pentru Tineret”.
Parte a Strategiei de la Lisabona
revizuite, “Pactul European pentru Tineret” a
fost adoptat în martie 2005, ca instrument
pentru promovarea participării mai active a
tinerilor la piaţa muncii. Pactul are în
vedere:
- piaţa muncii şi educaţia pentru integrare
socială,
- educaţia şi mobilitatea,
- reconcilierea vieţii de familie cu munca.
Consiliul Uniunii Europene a subliniat
faptul că rezultatele Pactului vor depinde de
participarea activă a tuturor celor implicaţi,
în special a organizaţiilor de tineret. Statele
Membre realizează în fiecare an un raport pe
care îl predau Comisiei Europene în legătură
cu programele lor de reformă asociate cu
procesul de reformă stabilit prin Tratatul de
la Lisabona.
“Pactul European pentru Tineret” are
în vedere şi probleme referitoare la sănătate
şi bunăstare, dar şi lupta împotriva
rasismului, xenofobiei şi a altor forme de
discriminare.
Anul 2008 a fost desemnat Anul
European al Dialogului Intercultural. Modul
în care ar trebui considerate relaţiile dintre
persoane care provin din spaţii culturale
diverse este o problemă importantă într-o
Uniune Europeană tot mai diversă din punct
de vedere cultural.
Experţi din toată Europa au
evidenţiat rolul educaţiei şi al
multilingvismului şi au accentuat
necesitatea implicării publicului şi
minorităţilor în eforturile depuse de
comunitate pe plan local şi nu numai.
Dialogul inter-religios este unul dintre
domeniile principale în acest sens împreună
cu consideraţii privind modele istorice
imigraţionale (în timp ce unele regiuni au o
lungă tradiţie în ceea ce priveşte imigraţia,
pentru altele, aceasta este un fenomen
nou.)
This contains a proposal to the European
Union’s Member States to increase cooperation
in four youth priority areas: participation,
information, voluntary activities and a greater
understanding and knowledge of youth. The
White Paper also proposes to take the youth
dimension more into account when making
other relevant policies, such as education and
training, employment and social inclusion,
health and anti-discrimination.
On the basis of the White Paper, the
Council of the European Union established in
June 2002 a framework for European co-
operation in the field of youth, updated in 2005
take into account the “European Youth Pact”.
As part of the revised Lisbon Strategy,
the “European Youth Pact” was adopted in March
2005 as one of the instruments for promoting a
more active participation of young people on the
job market. The Pact has three strands:

Employment and social integration;

training and mobility;

Reconciling work and family life.
The Council of the EU emphasized that
the success of the Pact will depend on the active
participation of all those involved, particularly
youth organizations. The Member States submit
annual reports to the European Commission on
their national reform programmes associated
with the Lisbon reform process.
The “European Youth Pact” refers to
problems regarding health, well-being and also
the fight against racism, xenophobia and other
forms of discrimination.
The year 2008 was designated the
European Year of Intercultural Dialogue. The
issue of how to ensure smooth relations between
people of different cultural backgrounds is a hot
topic in the increasingly diverse European Union.
Experts from around Europe highlighted
the role of education and multilingualism, and
stressed the need for actions to have the genuine
involvement of the public and minorities in local
and community efforts. Inter-religious dialogue is
one key area together with other important
considerations regarding historical immigration
patterns (while some regions have a long
tradition of immigration, for others it is a new
phenomenon).
48
 Cele mai importante locuri pentru a
acţiona sunt şcolile şi piaţa muncii unde, de
fapt, oamenii se confruntă cel mai adesea cu
diversitatea culturală.
„Primăvara europeană” este o campanie
anuală care încurajează şcolile să-şi rezerve una
sau mai multe zile în calendar pentru a organiza
manifestări care stimulează dezbaterile pe
marginea temelor europene. Proiectul oferă
tinerilor ocazia să îşi exprime opiniile şi să îşi
facă vocea auzită în Europa.
Campania „Primăvara europeană” are o
temă diferită în fiecare an. În 2008, proiectul
„Primăvara europeană” se alătură iniţiativei
„Anul european al dialogului intercultural”, în
scopul de a promova dialogul între culturi şi de a
mări gradul de conştientizare a diversităţii
culturale printre tineri. Anul acesta, proiectul se
va desfăşura între 25 martie şi 30 iunie, cu
accent pe 9 mai, Ziua Europei.
Instituţia Prefectului - judeţul Giurgiu a
organizat anul trecut şi va organiza şi anul
acesta, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar
Judeţean, un concurs între şcoli pe teme
referitoare la politicile, instituţiile şi istoricul
Uniunii Europene. În 2007, copiii au fost
încurajaţi să-şi evalueze cunoştinţele despre
Uniunea Europeană, în cadrul unui test grilă, dar
şi din perspectiva câtorva personaje
interpretate de ei în cadrul concursului (un
parlamementar, un profesor, un ţăran).
Concursul s-a încheiat cu proba de desen despre
o Europă unită.
Proiectul „Primăvara europeană” este
coordonat de European Schoolnet (EUN) în
numele Directoratului General pentru
Comunicare al Comisiei Europene. Campania
face parte şi din „Planul D pentru democraţie,
dialog şi dezbatere”.
Mobilitatea trans-naţională a muncitorilor
joacă un rol important în eliminarea
prejudecăţilor şi în promovarea respectului şi
înţelegerii. Comisia Europeană a publicat un
catalog de proiecte unde au fost evidenţiate cele
mai bune exemple de bună practică în domeniul
dialogului intercultural. Cele 29 de proiecte
prevăzute provin din diferite programe ale
Uniunii Europene, inclusiv cultură, e-learning şi
politici antreprenoriale, educaţie.
The most important places for action are
schools and workplaces – after all, these are
where most people experience real interaction
with cultural diversity.
“Spring Day for Europe” is an annual
event that encourages schools to book one or
many days in their calendar to organize events
that focus on debate, interaction and reflection
on European themes. Spring Day for Europe is an
opportunity for young people to express their
views and make their voices heard in Europe.
The Spring Day for Europe campaign has
a different focus every school year. In 2008, it
joins the European Year of Intercultural
Dialogue initiative to promote intercultural
dialogue and help raise awareness of cultural
diversity with young people. Spring Day for
Europe runs this year from 25 March to 30 June
2008, with a particular focus on 9 May, when
Europe Day is celebrated.
The Institution of Prefect – Giurgiu
County organized last year and is going to
organize this year too, in collaboration with the
School Inspectorate of the county, a contest
between schools on themes regarding politics,
institutions and the history of the European
Union. In 2007, the pupils were encouraged to
value their knowledge about European Union
within a graded test, but also from the point of
view of some “characters” embodied by them
within the contest (a parliamentarian, a
teacher, a countryman). The contest ended with
the final drawing test about an united Europe.
Spring Day for Europe is managed by
European Schoolnet (EUN) on behalf of the
European Commission’s Directorate General for
Communication. The campaign is also part of
“Plan D” for increased democracy, dialogue and
debate.
The trans-national mobility of workers
can also play an important part in eliminating
prejudices and promoting respect and
understanding
The European Commission has published a
catalogue highlighting examples of best practice
in intercultural dialogue. The 29 projects
featured come from various EU programmes,
including culture, e-learning and enterprise
policies, education.
49
 Multilingvismul a făcut parte din politica
comunitară, din legislaţia şi practicile sale,
începând de pe vremea Tratatului de la Roma.
În zilele sale incipiente, era exclusiv asociat cu
regimul lingvistic aplicabil instituţiilor europene,
presupunând, de asemenea, contactele
întreţinute de acestea cu autorităţile şi
cetăţenii statelor membre.
Ca o consecinţă a Tratatului de la
Maastricht (1993), promovarea învăţării limbilor
şi a multilingvismului la nivel individual, asociată
cu promovarea diversităţii lingvistice, a devenit o
piatră de temelie a politicii comunitare în
domeniul educaţiei; în timp ce în anii nouăzeci
sprijinul comunitar se concentra asupra învăţării
limbilor oficiale, primii zece ani ai noului secol au
stat drept mărturie a introducerii unei politici
mai ample cu privire la învăţarea limbilor,
urmărind să promoveze învăţarea tuturor
limbilor, inclusiv a limbilor regionale sau
minoritare, a limbilor imigranţilor şi a altor limbi
principale vorbite pe mapamond. Decizia
preşedintelui José Manuel Barroso de a include
„Multilingvismul” în portofoliul unuia dintre
membrii Comisiei şi de a-i atribui
responsabilitatea pentru multilingvism în
domeniul educaţiei, culturii, interpretării,
traducerii, şi a publicaţiilor oficiale, a fost cea
care a dat semnalul dezvoltării unei politici
comunitare lingvistice coerente şi cuprinzătoare.
Motivaţia pentru dezvoltarea unei astfel
de politici a luat proporţii atunci când, la data de
1 ianuarie 2007, „Multilingvismului” i-a fost
alocat un portofoliu separat, atribuit unuia dintre
noii comisari, dl Leonard Orban.
Faptul că multilingvismul a obţinut
statutul de activitate politică de sine stătătoare
este un indicator vădit al unei conştientizări
acute din partea Comisiei a importanţei tot mai
mari deţinute de provocarea pe care o reprezintă
multilingvismul în contextul mai larg al
proiectului european. Ca un rezultat al
extinderii, piaţa unică, mobilitatea sporită în
spaţiul european, reactualizarea statutului
regiunilor, apariţia societăţii bazate pe
cunoaştere, fluxul de imigranţi în UE şi
globalizarea, provocare a multilingvismului, au
căpătat o dimensiune complet nouă – în termeni
de amploare, complexitate şi pertinenţă politică.
Multilingualism has been part of
Community policy, legislation and practices
from the time of the Treaties of Rome. In the
early days, it was exclusively associated with
the language regime put in place for the
European institutions, including their
contacts with authorities and citizens in the
Member States.
Following the Maastricht Treaty
(1993), the promotion of language learning
and of individual multilingualism, combined
with an emphasis on linguistic diversity,
became a corner stone of the European
Union’s educational policy; whereas in the
nineties Community support was focused on
the learning of the official languages, the
first decade of the new century has seen the
introduction of an inclusive language
education policy, seeking to promote the
learning of all languages, including regional
or minority, migrant, and major world
language. It was the decision of President
José Manuel Barroso to make
“Multilingualism” part of the portfolio of one
of the Commission members and to assign
him responsibility for multilingualism in
education, culture, interpretation,
translation, and publications that set the
signal for the development of a coherent and
comprehensive EU language policy. The drive
towards the development of such a policy
gained considerable momentum when, on 1
January 2007, “Multilingualism” was made a
separate portfolio, assigned to one of the
new Commissioners, Mr Leonard Orban.
The fact that multilingualism has been
made an EU policy area in its own right is a
clear indication of a heightened awareness on
the part of the Commission of the increasing
importance of the multilingual challenge for
the European project. As a result of
enlargement, the Single Market and increased
mobility within the EU, the revival of the
regions, the advent of the knowledge society,
migration into the EU, and globalization, this
multilingual challenge has reached a
completely new dimension – in terms of size,
complexity, and policy relevance.
50
 Acest lucru este de departe cel mai
evident în comunicarea interlingvistică şi
interculturală. În timp ce acest lucru era
iniţial şi în principal evaluat în termeni de
schimburi interpersonale între oameni care
rezidau în state membre diferite, practic
toate statele membre au devenit până la
momentul actual societăţi multilingve şi
multiculturale de sine stătătoare, necesitând
elaborarea unor strategii la nivel local /
regional / naţional, în vederea înlesnirii
comunicării dincolo de barierele lingvistice şi
culturale. În prezent, pe teritoriile statelor
membre, sunt vorbite şi întrebuinţate nu mai
puţin de 450 de limbi diferite.
Provocarea multilingvismului în
Europa a declanşat reacţii diferite, precum şi
tendinţe contradictorii în gândire şi în
comportament. Multe dintre aceste
răspunsuri şi tendinţe antagoniste pot fi
explicate prin faptul că limbile au roluri
diferite şi îndeplinesc funcţii diferite. Limbile
sunt un mijloc de comunicare, însă ele
reprezintă şi un aspect important al
identităţii individuale, sociale şi culturale.
Anul European al Dialogului
Intercultural, 2008, va conduce la
conştientizarea de către cetăţenii Uniunii
Europene, în special de către tineri, a
importanţei de a se angaja în dialog
intercultural în viaţa de zi cu zi şi de a deveni
cetăţeni mai activi ai Europei.
Cu un buget de 10 milioane de euro,
Anul European al Dialogului Intercultural va
susţine procesul de comunicare între culturi
şi subculturi, va promova dialogul în educaţie
şi la locul de muncă, dar şi în timpul liber, în
centre culturale şi sportive şi în organizaţiile
societăţii civile.
Sitografie:
www.europa.eu
www.springday2008.net
Nowhere is this more clearly visible
than in interlingual and intercultural
communication. Whereas this was formerly
primarily seen in terms of interpersonal
exchanges between people residing in
different Member States, practically all EU
Member States have by now become
multilingual and multicultural societies
themselves, requiring strategies at local /
regional /Member State level for
facilitating communication across language
and cultural boundaries. Today, there are
no fewer than 450 different languages
spoken on the territories of the Member
States.
The multilingual challenge in Europe
has evoked diverse responses, and
contradictory trends in thought and behavior.
Many of these opposing responses and trends
can be explained by the fact that languages
have different roles and perform different
functions. Languages are a means of
communication, but they are also an
important aspect of personal, social, and
cultural identity.
The European Year of Intercultural
Dialogue throughout 2008 will help raise the
awareness of all those living in the EU,
especially young people, of the importance of
engaging in intercultural dialogue in their
daily lives and of becoming active European
citizens.
With a budget of 10 million euro, the
European Year of Intercultural Dialogue will
aid this process of communication between
cultures and subcultures will foster dialogue
in education and at the workplace, but also
in leisure, cultural, sports centers and civil
society organizations.
Irina DINCĂ
Consilier pentru afaceri europene
(European Affairs Adviser)
51
 SEMNIFICAŢIA ZILEI DE 9 MAI PENTRU EI
THE MEANING OF THE 9th OF MAY FOR THEM
La ce vă gândiţi când auziţi data de 9 Mai?
Cu siguranţă unora dintre
dumneavoastră vă vine în minte ziua de 9 Mai
1877, iar altora cea de 9 Mai 1945. Oricare ar fi
dintre cele două, niciuna nu este greşită, pentru
că ziua de 9 Mai are dublă semnificaţie.
Astfel, 9 Mai se cuvenea a fi una dintre
cele mai glorioase zile ale neamului românesc.
La data de 9 Mai 1877, a avut loc
declararea Independenţei de stat a României.
Vorbele ministrului de externe al României,
Mihail Kogălniceanu, în 1877 : „Suntem o naţiune
liberă şi independentă” exprimau o realitate din
punct de vedere militar şi politic, dar şi din
punctul de vedere al relaţiei României cu ţările
din Europa. Ţara noastră făcuse paşi înainte,
modernizându-şi structurile administrative şi
social-economice, iar evadarea de sub
suzeranitatea turcească a venit ca un act normal
şi uşor de acceptat de marile puteri europene.
Această zi are o importanţă aparte pentru
că reprezintă momentul capitulării Germaniei
naziste, ziua victoriei aliaţilor împotriva
Germaniei, care era sub conducerea lui Hitler.
La 5 ani de la sfârşitul celui de-al Doilea
Război Mondial, la 9 Mai 1950 a luat naştere
Declaraţie Schuman. Ministrul de externe al
Franţei, Robert Schuman,inspirat de Jean
Monnet, a propus ca Franţa, Germania, dar şi
alte ţări europene să se alăture în cadrul planului
de reconciliere politică şi cooperare economică,
pentru a constitui împreună rezerve de oţel şi
cărbune. Acesta a fost primul pas spre crearea
Uniunii Europene. Deci, ce reprezintă Uniunea
Europeană, mai exact?
Uniunea Europeană este un organism
internaţional foarte extins şi divers, iar sistemul
ei de guvernare este unic în lume.
Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de
cooperare şi de integrare, pornit în 1951, de
către 6 ţări: Belgia, Olanda, Luxemburg,
Germania, Franţa şi Italia, prin semnarea
Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a
Cărbunelui şi Oţelului (CECO). Au urmat apoi 5
valuri de aderare, ajungându-se la 27 de state
membre ale Uniunii Europene:
What do you think about when you hear of
9th May?
Some of you may think about 9th May 1877
and others about 9th May 1945. Neither of these
dates is wrong because this day has a double
meaning. Therefore, 9th May comes as one of the
most glorious days of our Romanian nation.
On 9th May 1877 the Declaration of
Independence for Romania took place. Mihail
Kogalniceanu, the Minister for Foreign Affairs of
Romania said at that time: “We are a free and
independent nation”. These words were not only
the expression of a military and political reality,
but also the expression of Romania’s relation with
the other European countries. Our country had
made several steps forward by modernizing its
social-economical and administrative structures
and the escape in front of the Turkey suzerainty
came as an obvious and acceptable thing to the
great powers of Europe.
This day is of great importance because it
represents the moment of Nazi German’s
surrender, the victory of Germany’s allied rivals
against Hitler, the German leader.
Five years after the 2nd World War had
ended; the Schuman Declaration was born, more
precisely on 9th May 1950. The Minister for Foreign
Affairs of France, Robert Schuman, whose
inspiration had been drawn from his collaboration
with Jean Monnet, came with the suggestion of an
alliance between France, Germany and also other
European countries. This alliance consisted in a
political reconciliation and economical
cooperation plan in order to develop together
steel and coal reserves. This was the first step in
the foundation of European Union (EU). So, what
does the European Union exactly represent?
The EU is an international organism which
combines variety and cooperation and its
governmental system is unique around the world.
The EU is the result of a cooperation and
integration process set up by six countries:
Belgium, Netherlands, Luxembourg, Germany,
France and Italy. Each of these countries gave its
signature in the Coal and Steel Establishment
Treaty. After this, 6 enlargements followed, which
lead to a Union of 27 European countries:
52
 • In 1973: Denmark, Ireland and UK;
• în 1973: Danemarca, Irlanda şi Marea
Britanie • In 1981: Greece;
• în 1981 : Grecia • In 1986: Spain and Portugal;
• în 1986 : Spania şi Portugalia • In 1995: Austria, Finland and Sweden;
• în 1995: Austria, Finlanda şi Suedia • In 2004: Cyprus, Czech Republic, Estonia,
Latvia, Lithuania, Malta, Poland, Slovakia,
• în 2004: Cipru, Cehia, Estonia, Letonia,
Slovenia, Hungary;
Lituania, Malta, Polonia, Slovacia,
Slovenia şi Ungaria • In 2007: Romania and Bulgaria;
• în 2007 : România şi Bulgaria • Turkey, Croatia and FYR Macedonia are
still candidates.
• Turcia, Croaţia şi Macedonia sunt ţări
But what does European Union mean for
candidate.
Romania?
Dar ce înseamnă Uniunea Europeană pentru
From my point of view, this International
România?
organism represents the community in which our
Din punctul meu de vedere, acest
country can find the stabilization,
organism internaţional înseamnă stabilitate,
modernization and improvement it needs, all in
modernizare, progres pentru ţara noastră.
one. The EU is an open gate for our country to
Uniunea Europeană este o poartă deschisă spre
become well developed from all the concerned
a deveni o ţară bine dezvoltată din toate
aspects: political, social, cultural, economical, a
punctele de vedere: politic, social, cultural,
gate we have managed to get through and who’s
economic, o poartă pe care am intrat şi al cărui
inland will be discovered one step at a time.
interior îl o vom descoperi pas cu pas. Astfel,
Thereby, Romania will manage to fill the gap
România va umple golul făcut de regimul
turned up by the communism system, will be
comunist, va fi capabilă să-şi îmbunătăţească
able to improve its situation and will give the
situaţia şi va lăsa celelalte ţări să o descopere.
other countries the opportunity to discover its
Acum, evident, ne punem întrebarea ce
beauty, its history and culture and also its
înseamnă U.E pentru cetăţenii români?
people.
În primul rând înseamnă libera circulaţie,
Now, obviously, we are asking the
românii se pot bucura de şansa de a călători, de
question “What does EU mean for the Romanian
a studia, de a munci oriunde în Europa şi chiar în
citizens?
afara acesteia. Fiind parte a U.E reprezintă
First of all it means the free outward
stabilitate economică şi politică pentru
circulation. Romanians have the chance to
cetăţeanul român, dar şi protecţie socială. De
travel study and work abroad, anywhere in
asemenea, s-a produs înlăturarea barierelor
Europe and even outside it. Being a European
economice cu restul ţărilor din Europa.
citizen means holding not only an economical
În al doilea rând, românul va fi privit
and social stability, but also social protection.
la egalitate cu ceilalţi cetăţeni din alte ţări
As well as this, the economical obstacles
(sau, cel puţin aşa ar trebui), va avea dreptul
between Romania and the other European
să fie ascultat, să i se cunoască aşteptările şi
countries will vanish.
să se implice în procesul de dezvoltare al
Secondly, the Romanian citizen will not
ţării sale ca membră a Uniunii Europene.
be looked down upon anymore, he will be
equal with the people from other countries (or,
at least this is how it should be). He will have
the right to be listening to, to express his
expectations and to get involved in the
development process of his country as member
of the EU.

53
 Chiar şi deviza Uniunii Europene,
„Unitate în diversitate”, ne duce cu gândul la
egalitatea care se produce între ţările
membre, la sprijinul pe care acestea şi-l
acordă reciproc, la alăturarea statelor
Uniunii Europene pentru a crea o lume mai
bună, mai unită, gata oricând să înfrunte
orice piedică îi iese în cale. Astfel, pe cât de
diferite sunt ţările Uniunii Europene, acest
organism internaţional le aduce la egalitate,
creându-se o unitate.
Aşadar, ziua de 9 Mai înseamnă
pentru România, posibilitatea de a
urma drumul aspiraţiilor sale,
prestabilit dintotdeauna, de a-şi
dezvolta atât valorile materiale, cât şi
cele spirituale.
MINISONDAJ DE OPINIE/SMALL INQUIRY
Ce semnificaţie atribuiţi zilei de 9 MAI ?
„Începând cu 1 ianuarie 2007, această zi are
o semnificaţie şi pentru mine: este ziua
viitorului copilului meu. Este ziua care, în
copilăria mea, nu avea nici o semnificaţie,
dar în copilăria lui reprezintă simbolul lumii
în care va trăi, al lumii în care îşi va pune
speranţele şi toate aspiraţiile sale. Pentru el
această zi va reprezenta trecutul, prezentul
şi viitorul. Pentru mine, această zi poate să
reprezinte, deocamdată, doar prezentul,
viitorul şi o parte infimă din trecut.”
Andreea NIŢĂ, jurist
“Pentru mine ziua de 9 Mai are mai multe
semnificaţii (trei, ca sa fiu mai exact): ziua
independenţei României, ziua victoriei în cel
de-al doilea război mondial şi ziua Europei.”
Ioan-Bogdan HODREA, programator
„9 mai înseamnă pentru mine „uniţi în
diversitate”.
Ramona Păunescu, manager public
Equally important is the European Union
motto: “ Variety through unity” which harbors
us the thought of the equality brought up
between the European countries, of the support
they give each other, at their cooperation for
making the world a better place to live in, a
more united community, always ready to cope
with any hold-back that comes into its way.
Therefore, as different as these countries are
this International organism brings them at the
same level, so unity is created.
All in all, 9th of May represents for
Romania the chance to achieve its goals,
the opportunity to reach them through
following a path that has already been
drawn. It means the possibility to develop
its material and spiritual values.
Maria NISTOR
Elevă-liceu
(High school student)
What is the meaning of the 9th of May?
„Starting January 1st, 2007, this day has a
meaning also for me: is the day of the future
of my son. Is the day, from my childhood,
when it had no meaning, but in his childhood
represents the symbol of the future world
where he shall live, of a world in which he
shall put his trust and all his aspirations. For
him, this day represents the past, the present
and the future. For me, this day may (could)
represent, for the time being, only the
present, future and a tiny part of my past”.
Andreea NIŢĂ, law adviser
For me the 9th of May has more meanings
(three, to be more precisely): the day of
Romania’s independence, the day of victory
in the 2nd World War and the day of Europe.
Ioan-Bogdan HODREA, programmmer
„The 9th of May represents for me „united
in diversity”.
Ramona Păunescu, public manager
54
Am văzut lumina zilei într-o ţară independentă;
independenţa României a fost declarată acum
mai bine de 60 de ani, în data de 9 mai 1877. Pe
parcursul acestor 60 de ani - chiar şi pe parcursul
celor 6 decenii- ţara mea a înfruntat, în
nenumărate rânduri, provocări dure la adresa
independenţei sale; fără doar şi poate
moştenirea acelei zile de 9 mai 1877 a fost
conservată cu succes.
Ulterior, au venit anii celui de al doilea Război
Mondial (să sperăm că acesta a fost ultimul);
unele ţări şi teritorii independente au dispărut,
altele au fost separate şi împărţite între
câştigători. Ziua de 9 mai 1945 a fost martora
sfărşitului războiului în Europa şi, deşi ocupată
militar, ţara mea a reuşit să rămână oficial
independentă. Acesta a reprezentat un alt
motiv pentru mine ca să păstrăz în amintire Ziua
victoriei pentru Europa noastră.
Lecţia acelui ultim război mondial a meritat să
fie înţeleasă de către europeni; din acel moment
anii 50 ai secolului trecut au fost martorii unui
nou curent: înfiinţarea unui fel de State Unite ale
Europei, menite să facă faţă provocărilor viitoare
sau chiar ameninţărilor actuale direcţionate fie
către toate sau fiecare dintre ţările europene (fie
prin duşmani ascunşi sau priteni declaraţi). Acel
proiect a necesitat mai mult de jumătate de
secol, dar în cele din urmă a avut succes. Şi acea
zi de 9 mai, marcată universal ca ziua victoriei
asupra războiului, a devenit ziua Europei,
serbată, zi pe care o văd ca o garanţie a
libertăţii, fie aceasta individuală sau colectivă-
pentru cei ce trăiesc în interiorul graniţelor unei
Europe Unite.
Lucica TĂRZIU, asistent manager
Ce este pentru mine ziua de 9 mai? Hmm,
imagini şi sunete. Cu ochii minţii, îl văd pe
Mihail Kogălniceanu citind Declaraţia prin
care România îşi declara independenţa, în
timp ce în urechi picură sunetul viorii din
Balada lui Ciprian Porumbescu. Apoi,
imaginea trece peste ziduri în ruine şi
fumegânde, în timp ce se aude răsunând Oda
Bucuriei, iar oamenii încep să apară din ce în
ce mai drepţi şi mai mândri.
Andrada-Ileana MINEA, expert
„I have seen the daylight in an independent
country; the independence of Romania had
been declared some sixty years before, in the
9th day of May, 1877. During those 60 years –
and even in the following six decades – my
country has faced many times severe challenges
to its independence, nevertheless the heritage
of that day of May 9th, 1877, has been
successfully preserved.
There were – afterwards – years of the Second
World War [hopefully the last one]; some
independent countries and territories
disappeared, other were divided and shared
among the winners. The 9th day of May 1945
witnessed the end of war in Europe and –
although militarily occupied – my country
succeded to remain formally independent. That
has remained another reason to keep in my
memory the Victory Day for our Europe.
The lesson of that last World War deserved to
be understood by Europeans; hence the early
fifties of the last century were witnesses of a
new trend: foundation of a kind of United
States of Europe, intended to resist further
challenges or even actual threats, directed
(either by hidden ennemies or by declared
friends) to either all or each of European
countries. That project required more than half
a century, but it eventually succeded. And that
day of May 9th, universally marked so far as a
day of victory in war, became celebrated as
Europe’s Day, and I do see it as a guarantee of
freedom – either individual or collective – for
those living within the borders of a United
Europe.”
Lucica TĂRZIU, assistant manager
What means May 9 for me? Hmm, well, images
and sounds. With the eyes of my mind, I see
Mihail Kogalniceanu reading the Statement by
which Romania declared its independence,
while the ears hear the soft and tender sounds
of Ciprian Porumbescu's Balada. Then, the
image goes over smoky walls in ruins, while
the Ode of Joy sounds stronger by each
second and people start showing up taller and
prouder by each step they make.
Andrada-Ileana MINEA, expert
55
“După o copilărie şi o adolescenţă
zbuciumate şi pline de conflicte, în sfârşit a
ajuns la maturitate. A reuşit să se definească
şi să arate şi celorlalţi că ea Europa, este o
entitate echilibrată şi cu dorinţă de viaţă pe
care să o trăiască în armonie şi înţelegere cu
sine şi vecinii ei.”
Ofelia Milos GIUROIU, CAE
“Acum 10 ani, când eram în clasa a IX-a,
doamna dirigintă ne-a dus la Festivalul
Filmului European. De atunci, în fiecare an,
de 9 mai merg la acest festival, care mi-a
declanşat pasiunea pentru film.”
Diana BOTESCU, CAE
„9 mai e ziua cand s-au pus bazele Uniunii
Europene. Ca atare, asa cum 1 decembrie
este ziua Romaniei, asa si 9 mai este
considerata ziua Europei.”
Alex N., consilier juridic
„9 mai este ziua Europei, ce cheamã la
unirea oamenilor şi a naţiunilor prin
realizarea obiectivelor comune în care sã-şi
(re)gãseascã şi sã-şi realizeze interesele şi sã
uite diferenţele sau divergenţele dintre ei.”
Laurenţiu V., CAE
After a very agitated and full of conflicts
childhood and adolescents, finally she reached
maturity. She succeeded to define herself and
to show to the others that she, Europe, is a
balanced entity with life desire witch has to be
consumed in harmony and understanding with
herself and her neighbors.
Ofelia Milos GIUROIU, CAE
10 years ago, our High school principal, took
us for the first time to the European Film
Festival. Since then, every year on the 9th of
May, I go to this festival that has triggered
my passion for film.
Diana Botescu, CAE
The 9th of May represents the day when the
foundation of the European Union was built.
Therefore, as 1st December is Romania’s
national day, 9th of May is considered
Europe day”.
Alex N., legal adviser
„9th of May is Europe day, which calls for
people and nations to be united for meeting
their mutual goals through which they can
(re)gain and fulfill their goals and put aside
differences and disputes between them”.
Laurenţiu V., CAE
56
Ziua, locul şi ora naşterii Europei reprezintă
un simbol al echilibrului
Cuvintele cheie care caracterizeaza cel
mai bine entitatea feminină Europa, concepută
în mare secret şi nascută pe 9 Mai 1950, la orele
16:00, la Paris, prin declaraţia lui Schuman sunt:
armonia, diplomatia, ambiţia, creativitate,
dreptatea şi optimismul. Europa este o fire care
iubeşte dreptatea, curaţenia, pacea, ordinea şi
este curtenitoare, plăcută, agreabilă, liniştită,
echilibrată, dualistă, vocală şi are o atitudine
plină de idealism care poate fi usor eclipsată de
alte influenţe, mai puternice masculine.
Europa se străduieşte să păstreze
echilibrul în toate împrejurările vieţii, motiv
pentru care oscilează, ezită şi tergiversează în
permanenţă; avansează şi dă înapoi repetat,
înainte de a se hotărâ să se fixeze-evident
provizoriu. La prima vedere, pare schimbătoare,
versatilă şi oportunistă; în realitate ea posedă un
simţ ascuţit al valorilor sociale şi are darul de a
aprecia, de a evalua, ceea ce-l obligă la reajustări
continui ale opiniilor sale asupra entităţilor care o
înconjoară, pentru a fi mereu în perfectă armonie
cu mediul său. Este posesoarea unei fantezii
creative, care naşte lumi unice, iar în ştiinţă naşte
teorii sau invenţii foarte inspirate. Sensibilă la
emoţiile colective, este aptă să se implice în
susţinerea unor cauze umanitare, să fie lider sau
pionier.
Europa crede în vechea maximă: Tăcerea
este de aur. E un bun consilier căruia putem, fără
grijă, să-i încredinţăm un secret. Poate suferi de
complexul puterii, este inclinată spre metode
dictatoriale, duritate şi îşi impune voinţa în
relaţiile cu cei din jur.
Această entitate va fi bună în rol de
manager pentru că ştie să negocieze, să medieze
conflictele, să convingă oamenii şi să ii
coordoneze. Fericirea sa depinde în foarte mare
măsura însă de independenţa financiară. Toate îi
merg ca pe roate tocmai pentru că pune accent
pe relaţii de cooperare şi sprijin reciproc.
Europa a născut şi va naşte idei
reformatoare, progresiste, deoarece are
originalitate în gândire. Norocul său vine prin
vocaţie, creaţie, intuiţie, frumuseţe, forţă, dar şi
credinţă.
The day, the place and time of Europe’s birth
symbolizes the equilibrium
The key words that define this feminine
entity that is Europe, conceived in secrecy and
born on 9th of May 1950, at 16.00 in Paris,
through the Schuman Declaration are: harmony,
diplomacy, ambition, creativity, justice and
optimism. Europe is keen on justice, cleanliness,
peace, order, is gallant, pleasant, agreeable,
calm, balanced, dualist, vocal with an idealistic
attitude that can easily be shadowed by other
stronger masculine influences.
Europe tries to maintain balance under
all circumstances and that is why it hesitates and
continuously tergiversates; advances and
continuously backs off before deciding (though
not for good). At first sight, Europe appears to be
changing, versatile and opportunist. But in
reality, Europe possesses a very sharp sense of
social value and is able to appreciate and
evaluate. That makes it continuously readjust its
views towards entities that surround it, in order
to assure its complete harmony with the
environment. Europe possesses a creative fantasy
that gives birth to unique worlds, and in science
it is able to shape theories or create inspired
inventions. Sensitive to collective emotions,
Europe is able to support humanitarian causes, to
be a leader or a pioneer.
Europe believes in the old saying “Silence
is golden”. It is a good counsellor to whom we
can confide our secrets. Nevertheless, Europe
seems to suffer from power complex, is inclined
to dictatorial methods, toughness and is able to
impose its own will on others.
This entity shall be a good manager for it
knows how to negotiate, to mediate, to persuade
people and coordinate them. Its happiness mostly
depends on its financial independence.
Everything goes well due to the importance given
to cooperation and mutual support on which its
relations are based.
Europe gave and shall continue to give
birth to reforming, progressive ideas due to its
originality. Its fortune comes from its vocation,
creation, intuition, beauty, force but also faith.
Salomeea ROMANESCU
Consilier pentru afaceri europene
57
 ACTUALITATEA EUROPEANĂ
EUROPE TODAY
Aşteptarea s-a sfârşit: Fonduri structurale
pentru sectorul privat din România
În luna martie 2008 au fost lansate
trei scheme de finanţare bazate pe Fondurile
Structurale care se concentrează asupra
sporirii competivităţii economice a mediului
privat din România. Având în vedere
amploarea informaţiei referitoare la ceea ce
generic am putea numi Fondurile structurale
adresate microîntreprinderilor şi IMM-urilor
vom oferi câteva informaţii minime şi
sintetice, în măsura posibilului, despre
posibilităţile de accesare a acestor bani de
către actorii acestui sector economic
dinamic. Subliniem că în mare măsură aceste
proceduri sunt standard şi se aplică în toate
ţările Uniunii Europene.
În primul rand trebuie specificate
pragurile de departajare a societăţilor care
funcţionează în acest sector şi care pot
beneficia de aceste noi posibilităţi. Conform
legislaţiei în vigoare, microîntreprinderea are
până la 9 angajaţi, întreprinderea mică între
10 şi 49 de angajaţi iar cea mijlocie între 50
şi 249 angajaţi. În al doilea rând, trebuie
menţionat faptul că documentele esenţiale
pentru demararea redactării unui proiect se
numesc ghidurile solicitantului. Primul
contact pe care trebuie să îl aibă cineva
interesat în fondurile europene este lectura
ghidurilor solicitantului, indiferent de
domeniile de interes (agricultură, servicii,
diverse ramuri industriale etc.). Ghidul
solicitantului este sfânt pentru familiarizarea
cu vastele proceduri birocratice ale Comsiei
Europene, proceduri care la sfârşit vor
contribui substanţial la extinderea afacerii
celui interesat. Deci, dintr-o anumită
perspectivă, Comisia Europeană este
îndreptăţită să pună condiţiile, ea dând în
mare măsură banii de care vor beneficia cei
interesaţi. Mediului privat din Romania i se
adresează trei ghiduri în funcţie de mărimea
şi valoarea investiţie care se doreşte a se
realiza. Microîntreprinderile au fost prinse în
cadrul Programului Operaţional Regional, axa
4 “Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri
regional si local”, domeniul de intervenţie;
4.3. “Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderi-
lor.”
Pentru proiectele adresate
microîntreprinderilor contribuţia comunitară
nu poate depasi 200.000 euro. Sectorului
I.M.M. i se adresează Programul Operaţional
Sectorial Creşterea Competivităţii
Economice, prin axa prioritara 1” Un sistem
inovativ şi ecoeficient de producţie”,
domeniul de interventie D1.1- Investiţii
productive şi pregătirea pentru competiţia
pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM-
lor. Se oferă sprijin pentru consolidarea si
modernizarea sectorului productiv prin
investitii tangibile şi intangibile (materiale
sau imateriale). Acest sprijin se divide în
două componente: investiţii mici pentru
întreprinderi mici (până la 250.000 euro) şi
investiţii mari pentru întreprinderi mijlocii (
între 250.000-1.250.000 euro).
Este esenţial de ştiut încă de la
început că există două categorii de cheltuieli
în cadrul unui proiect comunitar: cheltuielile
eligibile (care sunt suportate într-o anumită
pondere de Uniunea Europeană) şi cele
neeligibile, pe care va trebui să le acopere
cel care va primi banii, beneficiarul. Pentru
microîntreprinderi de exemplu, proiectul
poate fi în valoare de 300.000 de euro însa
banii pe care îi va primi microîntreprinderea
vor fi doar 200.000 de euro, restul trebuind
să-i aducă beneficiarul.
Una din părţile importante care
trebuie neapărat citite cu atenţie în
interiorul ghidurilor solicitantului se referă la
condiţiile pe care le impune Uniunea
Europeană pentru a oferi aceste ajutoare
financiare. Beneficiarul trebuie: să se
încadreze în categoria întreprinderilor mici şi
mijlocii (conform legilaţiei în vigoare); să
îndeplinească cumulativ condiţiile referitoare
la activitatea economică; să fi desfăşurat în
mod legal activitate economica pe perioada
exercitiului financiar precedent; să fi obţinut
profit din exploatare în exerciţiul financiar
58
precedent depunerii cererii de finanţare; să
solicite finanţare pentru una din activităţile
economice eligibile prevăzute în
Nomenclatorul CAEN; să nu fie în stare de
insolvenţă; să nu se afle în stare de
faliment/lichidare, activităţile sale
comerciale să nu fi fost suspendate sau să nu
facă obiectul unui aranjament cu creditorii;
să-şi fi îndeplinit obligaţiile de plată a
impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de
asigurări sociale către bugetul de stat sau
bugetele locale; să-şi fi respectat obligaţiile
contractuale în cadrul procedurilor de
achizitii publice dintr-o altă finanţare din
fonduri europene, să aibă în
proprietate/concesiune terenul şi
infrastructura pe care se realizează
investiţia. Contractul de concesiune trebuie
să fie valabil pe o perioadă de minim 10 ani şi
să se facă dovada dreptului de a face
investiţii asupra terenului şi clădirilor aflate
în concesiune iar terenul pe care se face
investiţia şi infrastructura nu trebuie să facă
obiectul unor litigii în curs de soluţionare la
instanţa de judecată şi să nu facă obiectul
revendicărilor potrivit dreptului comun.
Această prevedere vine în concordanţă cu
unul din principiile care călăuzeşte fondurile
structurale şi care de altfel este enunţat la
începutul celor trei ghiduri, asigurarea
dezvoltării durabile. O altă condiţie
importantă este aceea de a avea capacitatea
financiară pentru a asigura contribuţia
proprie la valoarea cheltuielilor eligibile,
finanţarea cheltuielilor eligibile ale
proiectului şi asigurarea resursele necesare
implementării proiectului până la decontarea
cheltuielilor.
O altă condiţie importantă pe care o
pune Comisia constă în obligaţia menţinerii
investiţiei obţinute prin proiect minim 3 ani.
Odată semnat contractul cel care primeşte
banii nu poate să lălăie la nesfârşit
transpunerea sa, proiectul trebuind să fie
finalizat în termen de cel mult 2 ani de la
data semnării contractului de finanţare. De
altfel aceasta este o prevedere generală a
tuturor ghidurilor solicitantului indiferent de
domeniile de aplicare şi programele
operaţionale sectoriale, regionale sau pentru
mediul rural. O altă cheie din prisma căruia
proiectul depus va fi analizat este cea a
sustenabilităţii. Ce vrea să spună acest
neologism aparent destul de tehnic? Invesţia
sau investiţiile realizate prin intermeidul
proiectului trebuie să fie capabilă/e să se
autosusţină după terminarea efectuării
plăţilor din banii Uniunii Europene. Mai pe
şleau spus, Comisia nu vrea să arunce banii
aiurea pe nişte lucruri care nu pot
demonostra o viabilitate economică minimă.
Această politică economică la nivel micro
este fără îndoială mult mai inteligentă decât
cele care au dus România la sapă de lemn.
Lista a ceea ce se poate face prin
intermediul fondurilor structurale este destul
de lungă şi poate fi consultată în interiorul
ghidurilor. Cert este că dacă pentru IMM se
prevede posibilitatea ca acestea să
achiziţioneze teren în limita a 10% din suma
eligibilă a proiectului nu acelaşi lucru se
stipulează pentru microîntreprinderi. De
asemenea, o altă deosebire ar fi suma pe
care proiectul o poate acoperi pentru
consultanţă şi avize etc. Dacă pentru IMM-uri
aceasta cifra este de 10%, pentru
microîntreprinderi acest procent este doar de
5% din totalul cheltuielilor eligibile. Sunt
considerate cheltuieli neeligibile adică sume
care vor trebui acoperite în exclusivitate de
beneficiar : TVA, dobânda şi alte comisioane
aferente creditelor (în cazul în care
beneficiarul nu a avut partea lui şi s-a dus la
bancă să se împrumute), cheltuielile
colaterale care intervin într-un contract de
leasing, achiziţia de echipament second-
hand, amenzile, penalităţile, mijloacele de
transport marfă, autovehiculele care nu sunt
direct legate de procesul de producţie şi nu
sunt strict necesare. Cheltuielile neeligibile
sunt suportate de beneficiar/solicitant, dar
nu sunt luate în calcul la determinarea
contribuţiei propriii a solicitantului.
Suma acordată IMM-urilor din cadrul
regiunii Bucureşti şi a judeţului Ilfov este mai
mică decât cea acordată IMM-urilor din
celelate zone ale României, motivul fiind
unul evident. Pentru întreprinderile mici
59
contribuţia U.E va fi de 60% pentru Regiunea
Bucureşti- Ilfov dar 70% pentru restul
regiunilor iar pentru întreprinderile mijlocii
50% pentru Regiunea Bucureşti Ilfov dar 60%
pentru restul regiunilor. Banii pentru
microîntreprinderi au fost împărţiţi pe
regiunile de dezvoltare iar Bucureşti-Ilfov a
primit o sumă mai mică pe considerntul că
nu are nevoie la fel de mare precum regiunile
mai sărăce ( Nord-Est, Sud-Est si Muntenia
Sud).
Ceea ce trebuie subliniat şi reţinut in
momentul lecturării unui ghid este că
principiul care reglementează gestiunea
acestor bani europeni este cel al decontării
cheltuielilor. Beneficarul trebuie să aibă în
mod normal mult mai mulţi bani pentru că el
va asigura plăţile în prima fază urmând ca
ulterior, pe baza facturilor să îi fie restituite
sumele de bani, cota parte a Uniunii
Europene. Proiectul pentru IMM-uri se depun
la Oficiul Teritorial pentru IMM şi Cooperatie
sau la sediul Ministerului IMM-urilor si
Profesiilor Liberale din Bucuresti. În cadrul
aceluiaşi apel, o întreprindere poate depune
numai un singur proiect. Proiectul pentru
microîntreprinderi se depune la sediul
Agenţiilor de Dezvoltare, organismele
intermediare în cadrul Programului
Operaţional Regional. În mod firesc, cel care
doreşte să facă rost de aceşti bani, sume care
nu sunt deloc de neglijat căci, dacă vrem să
cumpărăm nişte maşini sau instalaţii
productive în valoare de, să spunem, 100.000
de euro, suma pe care o vom plăti cu
adevărat se va situa în jurul a 40-50.000 de
euro (suma e variabilă în funcţie de condiţiile
specifice enunţate mai sus) trebuie pentru
început să citească. Să se documenteze
puţin. Nu trebuie să se sperie că el va fi cel
care va realiza proiectul. Pentru această
treabă sunt firmele de consultanţa a căror
personal a început să se dubleze în acest an
din cauza cererii din ce în ce mai mari. Va
trebui, în mod firesc, să colaboreze cu firma
de consultanţă. Va putea chiar negocia preţul
pe care îl va plăti pentru serviciile firmei de
consultanţă. De preferat ar fi să o plătească
doar dupa ce proiectul va fi declarat eligibil.
Recunoaştem că totul poate părea extrem de
stufos, birocratic şi greu de înţeles însă cel
care vrea banii U.E. nu trebuie să plece la
drum cu păreri preconcepute de genul Am
auzit eu de la un amic, mi-a spus mie cineva
care lucrează la buticu din colţ etc. Dacă o
va face deja va fi depăşit cel mai important
obstacol. În al doilea rând ar trebui să se
grăbescă pentru că termenele limită pentru
depunerea proiectelor- prima strigare căci
vor fi mai multe astfel de apeluri pana în
2013- expiră la 16 iunie (în cazul
microîntreprinderilor) şi 1 august ( pentru
IMM). La muncă!
Codruţ CONSTANTINESCU
consilier pentru afaceri europene
The waiting is over: The Structural Funds
for the private sector in Romania
March 2008, there have been made
public and published three financial
opportunities financed through the Structural
Funds which are focusing on the improvement
of economical competitiveness for the
private sector from Romania. We will try to
resume some 300 pages of information that
was adopted and is available to be read, the
three technical guidelines for the micro-
enterprises and small and medium
enterprises.
In the beginning of our presentation
we must specify the legal levels that are
approved in Romania and which separate the
enterprises: the micro enterprises are the
enterprises which hire up to 9 employees, the
small enterprises have between 10 and 49
employees and the medium enterprise
between 50 and 249 employees. The first
contact that someone who might be
interested in obtaining some European
financing must have is through the technical
guidelines that have been published and can
be downloaded from several sources (the web
pages of the ministries and several other
pages that are dedicated to the Structural
Funds). It’s very important to read the
60
technical guidelines even if on the fist glance
they could appear to be too thick and having
a very technical language.
The target of the first technical
guideline is the micro- enterprises and this
document is a part of the Regional
Operational Programme included in the part
that deals with the supporting the
development of the regional and local
business environment, the specific filed of
intervention “Supporting the development of
micro enterprises”. The European Union
financial contribution can not exceed 200.000
euros. For the Small and Medium Enterprises
there have been created a special
Operational Programme called The Growth of
Economical Completeness. Through the filed
intervention domain “Productive investments
and the training for the market competition
there is funding available for the
consolidation or modernisation of the
productive sector through material and non-
material investments. This financial support
is divided in two components: small
investments for the small enterprises
(projects up to 250.000 euros) and greater
investments for the medium enterprises
(projects between 250.000- 1.250.000 euros).
It is very important to know even
before starting to be interested in the
European financed projects that there are
two kinds of expenditure categories in every
single project: the eligible expenditures
(that are financed in a certain amount by the
E.U.) and the non-eligible expenditures (that
must be covered only by the beneficiaries of
the projects). For the micro enterprises the
project can arise till 300.000 euros but the
amount of money that the beneficiary will
receive from the European Commission will
be of only 200.000 euros, the rest of the
money must be covered by the beneficiary.
The conditions imposed by the
European Union must be carefully read by the
persons who might be interested in these
funds. The potential beneficiary must be a
micro or small or medium enterprise
according to the Romanian law; it must have
been functioning for at least a year and
should not have any debts; must have paid all
the contributions to the state or local
authority budget; must have had profit the
last year of functioning; should have
respected all the public acquisitions
procurements; should have respected a
possible previous project financed by the
European Union money; should have the
facilities in the urban areas of Romania
(because for the rural areas there is another
programme called the Rural National
Development Programme ) Another condition
to get the European financing is for the
demander to prove that the micro enterprise
or the small and the medium enterprise is
capable to come up with the co-financing
sum that is required in the project.
Another condition that the European
Commission requires is to maintain the
profile of the initial investment which was
offered through the European project at least
for another three more years. Once signed
the documents the beneficiary has two years
to implement the project. Another key point
of the project is the principle of
sustainability. The investments must be
capable to self sustain themselves after the
initial project is over. The European
Commission does not want to throw the
money away for some things that can not
prove themselves to be economically
worthwhile.
But what can be done with these
funds? The list of activities is long enough
and can be found out in the technical
guidelines. The small and medium enterprises
can purchase land under the limit of 10% of
the eligible sum of the project but not the
same thing is provided for the micro
enterprises. Another difference between the
SM enterprises and the micro enterprises is
the amount of money that the project and
the European money can cover up for the
consultancy and different and various
notifications etc. If for the SM enterprises the
sum is maximum 10% of the eligible
expenditures for the micro enterprises the
maximum level is 5%. The following
expenditures are not considered as eligible
61
for the project that means that the
beneficiary will have to cover himself these
costs: VAT, the interests and other
commissions, the acquisition of second hand
equipments, penalties, vehicles that are not
essential for the project. The non eligible
expenditure is covered by the beneficiary but
is not taken in account as the beneficiary’s
own contribution.
The European Union share of financing
for the SM enterprises in the region of
development Bucuresti- Ilfov is lower that
the financing for the rest of Romanian
development regions. The reason for this
approach is obvious, the SM enterprises from
the Bucharest and Ilfov area have better
opportunities to develop and the growth rate
of this area is much bigger that the ones from
the rest of Romania. Even so, the financing of
the European Union will be of 60% of the
eligible expenditures of a project for the
small enterprises. In the rest of the country
the sum will be of 70%. For the medium
enterprises the European Union financing will
reach at 50% for the Bucharest-Ilfov region
but up to 60% for the rest of the regions. The
money for the micro enterprises have been
shared between the development regions and
the Bucharest- Ilfov region will receive a
smaller sum than the North-East, South-Est.
and Muntenia South, regions considered
poorer.
It is very important to know from the
beginning of starting a project that the basic
principle that rules the European funds is
that of discounting the expenditures. The
beneficiary must have more money than his
co-financing sum that it is stated in the
initial project because he will be the one
who will cover up the initial expenditure.
After purchasing the machines or the
equipments he will send the invoices to the
Payment Authority which will give him back
the money accordingly with the percentage
of financing (70% or 60% or 50%). An
enterprise can submit only one project for
each Call. The micro enterprises projects are
submitted at the regional development
agencies offices. The small and medium
enterprises project must be submitted to the
Small, Medium Enterprises, Cooperation and
Liberal Professions Offices in every region.
The ones who are interested in these
financial possibilities must read very
carefully the technical guidelines and must
not be afraid to ask for further information.
He must know that he will not be the one
who will write the project but a consultancy
enterprise which will help him all the way to
submit the project and even further if the
contract will be approved and signed. The
potential beneficiary can negotiate the sum
that he will have to pay to the consultancy.
An important share of this money will be paid
by the European Union. For sure we don’t
have to start the long way of accessing the
European money by having misjudgements or
prejudices of the heard from the neighbour
types. And last but not least the ones
interested must hurry up because the
demand is quite great and the competition
hard.
Codrut CONSTANTINESCU
European Affairs Adviser
62
Eficientizarea consumului de energie
în cadrul Uniunii Europene
În octombrie 2006 Comisia Europeană
a prezentat un plan de acţiune pentru
eficienţă energetică. Planul propune
economisirea a 20% din consumul de energie
până în 2020 şi reducerea facturilor la
energie cu 100 de miliarde de Euro pe an.
Această reducere a consumului ar însemna de
asemenea reducerea emisiei a 780 milioane
de tone de CO2 în atmosferă, reprezentând
dublul ţintei stabilite prin protocolul de la
Kyoto.
Situaţia actuală şi paşii de urmat:
• 23 noiembrie 2006: Consiliul a adoptat
concluziile asupra planului de acţiune privind
eficienţa energetică;
• sfârşitul anului 2006: Comisia va propune
măsuri legislative pentru reducerea emisiilor
de CO2 de către autovehicule;
• sfârşitul anului 2006: propunerea Comisiei
de a include aviaţia în schema de reducere a
emisiilor de CO2;
• ianuarie 2007: Comisia va prezenta un
„pachet energetic ” ce va include şi o
evaluare a energiei strategice;
• 30 iunie 2007: statele membre UE au
înaintat Comisiei planurile naţionale de
energie privind eficienţa energetică, în
conformitate cu prevederile directivei privind
eficientizarea consumului energetic şi a
serviciilor din domeniul energetic;
• 23 ianuarie 2008: Comisia a lansatpachetul
"Energie - schimbări climatice"
Istoric:
O serie de măsuri au fost adoptate deja la
nivelul UE pentru a creşte gradul de
economisire energetică:
• 2002: directiva privind eficienţa energetică
a clădirilor;
• 2004: directiva privind generarea mixtă de
căldură şi electricitate;
• 2005: directiva Eco–design pentru creşterea
gradului de reducere a consumului energetic
ce rezultă din utilizarea aparaturii casnice
(frigidere, uscătoare de păr);
• 2006: directiva privind eficientizarea
consumului energetic şi a serviciilor din
domeniul energetic se aplică furnizării şi
distribuirii de electricitate, gaz, căldură
către gospodării precum şi către
consumatorii industriali;
• alte măsuri ale UE includ prevederi privind
boilere şi frigidere, etichetarea
cuptoarelor, frigiderelor şi a aparatelor de
aer condiţionat, etichetarea
echipamenetelor de birou (Energy Star),
Directiva privind taxarea produselor
energetice şi a electricităţii.
Creşterea preţurilor la petrol, gaz şi
electricitate a stimulat guvernele Statelor
Membre şi Comisia să întreprindă mai multe
măsuri pentru reducerea consumului
energetic.
Comisia Europeană a deschis o
dezbatere amplă la 22 iunie 2006 prin
lansarea Cartei Verzi asupra Eficientizării
Consumului Energetic. Documentul plasează
reducerea consumului de energie în centrul
Strategiei Lisabona, stipulând următoarele:
• reducerea a cel puţin 20% din consumul
energetic actual până în 2020, sau
echivalentul a 60 de miliarde de € pe an;
• reducerea dependenţei energetice a UE
faţă de importurile de petrol şi gaze;
• identificarea celor mai rapide metode de
reducere a emisiilor de gaze ce produc
efectul de seră şi care ar facilita
îndeplinirea de către UE a obligaţiilor ce îi
revin din Protocolul de la Kyoto;
Potrivit Comisiei, jumătate din
reducerile menţionate în Cartea Verde pot fi
făcute doar prin îmbunătăţirea mijloacelor
de implementare a legislaţiei existente56.
Statele Membre au sprijinit
propunerea UE şi au propus Comisiei
elaborare unui Plan de Acţiune care să fie
ambiţios dar şi realist.
După o serie de amânări datorate
preocupărilor din Comisie privind
implementarea dar şi planificarea, comisarul
56
10% din aceste reduceri ar putea proveni din soluţii
inovatoare.
63
pentru energie Andris Piebalgs, a prezentat
un plan de acţiune în octombrie 2006. Planul
are ca scop să asigurare cetăţenilor UE „cele
mai eficiente clădiri, aparate, maşini şi
sisteme energetice din punct de vedere al
eficientizării consumului energetic”. Acesta
identifică 75 de măsuri specifice în zece zone
prioritare, aplicabile pe o perioadă de şase
ani:
1. noi standarde de performanţă energetică
pentru grupe de produse precum boilere,
copiatoare, TV şi dispozitive de iluminat
(din 2007);
2. noi standarde energetice pentru clădiri şi
promovarea clădirilor cu un consum
energetic redus (2008-9);
3. eficientizarea generării şi distribuţiei de
energie (2007-8);
4. elaborarea unei legislaţii care să prevadă
limitarea emisiilor de CO2 a autovehiculelor
la 120g/km până în 2012 (2007);
5. facilitarea finanţărilor bancare pentru
investiţi în eficientizarea energetică
realizate de către IMM-uri şi de către
companiile care oferă servicii în domeniul
energiei (2007-8);
6. promovarea eficienţei în noile SM;
7. folosirea coerentă a taxării în pregătirea
Cartei Verzi asupra taxării indirecte în 2007;
8. campanii de conştientizare şi educaţie;
9. îmbunătăţirea eficienţei energetice în
zonele urbane printr-un „Convent al
primarilor” (ce va fi creat în 2007) care va
avea ca scop împărtăşirea celor mai bune
practici;
10. Acorduri internaţionale pentru
eficientizarea consumului de energie la
nivel mondial.
Planul de Acţiune scoate în evidenţă
sectorul transporturilor ca având cel mai
ridicat potenţial, deoarece, în prezent,
acesta este în totalitate dependent de petrol
şi reprezintă aproximativ 20% totalul energiei
primare consumate în UE. În ceea ce priveşte
transportul rutier, Comisia solicită Statelor
Membre acordul asupra unui regim de taxe
armonizat, pentru vehiculele cu emisii de
CO2. O propunere de a introduce o taxă
comună la nivelul UE pentru vehiculele cu
emisii de CO2 este sprijinită de Parlamentul
European dar unanimitatea necesară în
cadrul Consiliului a rezultat în blocarea
acesteia.
Sugestiile referitoare la eficientizarea
transportului urban, sunt prevăzute în Cartea
Verde a Mobilităţii Urbane57, document
lansat în septembrie 2007 şi finalizat în urma
consultării tuturor actorilor implicaţi – state,
ONG-uri, cetăţeni în martie 2008. Soluţiile
oferite includ noi abordări de promovare a
transportului public şi car-sharing (utilizarea
aceluiaşi autovehicul, simultan, de către mai
multe persoane).
În concluziile adoptate de către
miniştrii pentru energie din cadrul UE la data
de 26 noiembrie 2006, se remarcă sprijinul
general al acestora vis-a-vis de Planul de
Acţiune propus de către Comisie. Consiliul a
insistat ca orice propunere nou venită din
partea Comisiei să fie însoţită de o evaluare
amănunţită a impactului legislativ asupra
vieţii sociale şi economice şi a mediului
înconjurător. Astfel, Consiliul a subliniat cinci
acţiuni prioritare pentru Comisie şi Statele
Membre:
• implementarea unei abordări integrate
pentru reducerea consumului de
combustibil auto, printr-o strânsă
cooperare cu industria automobilistică şi
petrolieră;
• intensificarea măsurilor de reducere a
consumului domestic, inclusiv în ceea ce
priveşte aparatura casnică (Directiva Eco-
design);
• generalizarea obligativităţii etichetării
aparaturii casnice (Directiva 92/75/EEC);
• utilizarea programelor de cercetare,
dezvoltare şi inovare, atât la nivel
European, cât şi la nivel naţional;
• continuarea eforturilor de implementare a
Directivei clădirilor.
57
http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:
0551:FIN:RO:PDF
64
 Potrivit Raportului Eluned Morgen58
adoptat de către Parlamentul European la
data de 14 decembrie 2007, până în anul
2020, UE trebuie să reducă emisiile de gaze
(care cauzează efectul de seră) până la 30%
şi să producă 25% din energia primară prin
reciclare. Membrii Parlamentului şi-au
exprimat astfel sprijinul pentru reciclarea
energiei, dar au lăsat în competenţa Statelor
Membre decizia utilizării energiei nucleare în
viitor59.
Rezoluţia Parlamentului prevede
următoarele trei obiective majore:
• reducerea cu 30% a emisiei de CO2 până în
anul 2020 şi 60-80% până în anul 2050;
• producerea a 25% din energia primară prin
reciclare până în anul 2020 şi o strategie
pentru atingerea obiectivului de 50%, până
în anul 2040;
• eficientizarea energetică cu 20% până în
anul 2020.
La 23 ianuarie, Comisia Europeana a lansat
pachetul legislativ “Energie - schimbari
climatice”. Acest pachet cuprinde patru
propuneri ce au ca obiectiv reducerea
emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%
pana in 2020 şi atingerea unei ţinte de 20%
energii regenerabile din totalul de energie
consumata pana in 2020.
Pachetul conţine:
• Directiva pentru îmbunătăţirea şi
extinderea Schemei comunitare de
comercializare a cotelor de emisii de gaze
cu efect de seră (Emission Trading Scheme
- ETS);
• Decizia privind efortul Statelor Membre de
a reduce emisiile de gaze cu efect de seră
pentru îndeplinirea angajamentelor până în
2020 (sectoarele non-ETS);
• Directiva privind stocarea geologică a
carbonului (CCS);
• Directiva privind energiile din surse
regenerabile şi bio-carburanţii;
58
Acest raport a fost elaborat pe baza Cartei Verzi a
Comisiei Europene referitoare la Strategia Europeană pentru
o Energie Sustenabilă, Competitivă şi Sigură.
59
O propunere înaintată de către lobby-ul în domeniul
energiei nucleare, de a genera 60% din electricitatea
europeană prin „tehnologii negeneratoare de carbon”, a fost
refuzată.
• Pachetul este însoţit, de asemenea, de un
Ghid privind acordarea ajutoarelor de stat
în materie.
In România a fost adoptat în iunie 2007
primul Plan de Acţiune în Domeniul Eficienţei
Energetice, pentru perioada 2007 – 2010.
Potrivit acestuia, ţinta intermediară de
economisire stabilită pentru anul 2010 este
de 940 mii tep, ceea ce corespunde unui
procent de 4,5 % din media anilor 2001-
200560.
Diana BOTESCU
Consilier pentru afaceri europene
Energy efficiency within the European
Union
In October 2006 the European
Commission presented an Action Plan for
Energy Efficiency. The plan intends cutting
its energy consumption by 20% by 2020 in a
bid to reduce its dependency on imported oil
and gas and slash its energy bill by an
estimated 100 billion euro every year. If it
delivers, the plan would also prevent 780
million tonnes of CO2 from being emitted in
the atmosphere, or twice the amount the EU
agreed to under the Kyoto Protocol.
Background:
• 23 November 2006: The Council has adopted
the Conclusions on the Energy Efficiency
Action Plan;
• End 2006: The Commission presented legal
measures for cutting the vehicle CO2
emissions;
• End 2006: Commission’s proposal to include
aviation in the CO2 emissions’ cutting scheme;
• 30 June 2007: EU Member States submitted
the Commission the national energy plans
regarding energy efficiency, according to the
provisions of the Directive on energy end-use
efficiency and energy services;
• 23 January 2008: The European Commission
launches the package “Energy – Climate
60
http://ec.europa.eu/energy/demand/legislation/doc
/neeap/romania_ro.pdf
65
 change”.
A series of measures have been adopted in
the EU for increasing the level of energy saving:
• 2002: Directive on the energy efficiency of
the buildings;
• 2004: Directive on the co-generation of heat
and electricity;
• 2005: The Eco–design Directive for increasing
the energy saving from the electricity
consumption of home appliances (fridges, hair
dryers);
• 2006: The Directive on energy efficiency and
energy services applies to the distribution of
electricity, gas and heating to the end-users
as well as industrial users;
• Other EU measures include provisions for
heaters and fridges, the labelling of ovens,
fridges and air conditioners, the labelling the
office equipment (Energy Star), the Directive
on taxation for energy products and
electricity.
The raise in oil, gas and electricity
prices has been an incentive for the MS
Governments and the Commission to
undertake more measures for cutting the
energy consumption.
The European Commission has
initiated a wide debate on 22 June 2006 by
launching a Green Book on Energy Efficiency.
The document puts energy consumption use
at the centre of the Lisbon Strategy,
mentioning the following:
• cutting at least 20% of the actual energy
consumption by 2020, or the equivalent of
€60 billion a year;
• reducing the energetic dependency of the
EU on oil and gas imports;
• identifying the quickest methods for cutting
greenhouse effect gas emissions and thus
helping the EU meet the obligations
deriving from the Kyoto Agreement;
According to the Commission, half of
the cuts mentioned by the Green Book can be
achieved only through the improvement of
the existing legislative implementation
means61.
61
10% of this cut-off would come from innovation.
The EU Member States backed the
proposal and made the suggestion for the
Commission to draft an Action Plan that
should be both realistic and ambitious.
After a series of delays due to some
worries of the Commission regarding the
implementation as well as the planning, the
Energy Commissioner Andris Piebalgs came up
with an Action Plan in October 2006. The
Plan aims at ensuring the Citizens of the EU
the „most efficient buildings, equipment,
machines and energy systems in terms of
energy efficiency”. It identifies 75 specific
measures in ten priority areas, for a period of
six years:
1. new standards of energy efficiency for
product groups as heaters, copy machines, TV
sets and lighting equipment (starting 2007);
2. new energy standards for buildings and
promoting buildings with low energy
consumption (2008-9);
3. efficiency of the generation and distribution
of energy (2007-8);
4. drafting legislation in order to limit the CO2
emission of vehicles to 120g/km by 2012
(2007);
5. facilitating the financing for investments in
energy efficiency made by SME and by energy
services companies (2007-8);
6. promoting efficiency in the new MS;
7. the right use of taxation in view of the future
Green Book on indirect taxation in 2007;
8. awareness raising and education campaigns;
9. improving energy efficiency in urban areas
through a „Mayors' Covenant” that will aim at
sharing best practices;
10. International agreements for global energy
efficiency.
The Action Plan stresses the
importance of the transport sector as the one
with the greatest potential because now it is
totally dependent on oil and stands for
approx. 20% of the total primary energy
consumption in the EU. As for the road
transport, the Commission asks the MS the
agreement on a harmonised taxation regime for
the CO2 emissions of the vehicles. A proposal for
a common EU tax system for the vehicles CO2
emissions is backed by the European Parliament
66
but the unanimity necessary for the decision in
the Council resulted in its stall.
Recommendations for rendering
efficient the urban transport are put forward in
a Urban Mobility Green Book62, a document
launched in September 2007 and finalised after
consultations with all the actors involved –
state, NGOs, citizens in March 2008. The
solutions provided include new approaches to
the promotion of public transportation and car
pooling (using the same vehicle at the same
time by more persons).
In the conclusions adopted by the EU
ministers for energy on 26 November 2006, the
support for the Commission's Action Plan is being
expressed. The Council insisted on the idea that
any new proposal from the Commission be
accompanied by an exhaustive evaluation of the
legal impact on the social and economic life as
well as on the environment. Thus, the Council
highlighted five priority actions for the
Commission and the Member States:
• implementing an integrated approach for
cutting the fuel consumption, through a
thorough co-operation with the automotive and
oil industries;
• intensifying the measures for cutting the
domestic energy consumption, including home
appliances (the Eco-design Directive);
• extending the compulsivity of labelling the
home appliances (Directive 92/75/EEC);
• using research, development and innovation
programs, both at European and national level;
• continuing the efforts for the implementation
of the Building Directive.
According to the Report Eluned
Morgen63 adopted by the European Parliament
on 14 December 2007, by the year 2020 the EU
has to cut the greenhouse effect gas emissions
by 30% and to obtain 25% of the primary energy
through recycling. The members of the
Parliament thus expressed their support for
renewable energy, but left the decision of
62
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?ur
i=COM:2007:0551:FIN:RO:PDF
63
This report has been drafted with regard to the EC
Green Book on the European Strategy for Sustainable,
Competitive and Safe Energy.
whether to use nuclear energy in the future or
not to the Member States64.
The Resolution of the Parliament sets
three major objectives:
• cutting by 30% CO2 emissions by 2020 and by
60-80% by 2050;
• obtaining 25% of primary energy through
recycling by 2020 and a strategy for attaining
a 50% target by 2040;
• energy efficiency of 20% by 2020.
On 23 January, the European
Commission has launched the package "Energy -
Climate change". This package consists of four
proposals aimed at cutting greenhouse effect
gas emissions by 20% by 2020 and meeting a 20%
renewable energy target in total energy
consumption by2020.
The package contains:
• the Directive for the improvement and
extension of the Community Trading Scheme of
greenhouse effect gas emission quotas (Emission
Trading Scheme - ETS);
• the Decision regarding the efforts of the MS of
cutting GHG emissions in order to fulfil the
commitments by 2020(non-ETS sectors);
• the Carbon Geological Storage Directive (CCS);
• Directive on renewable energies and bio-fuels;
• The Package is also accompanied by a State Aid
Guide in this field.
In Romania, in June 2007 the First National
Action Plan on Energy Efficiency was adopted for
the 2007–2010 period. According to this, a middle
term target for 2010 is to save 940 thousand tep,
corresponding to 4.5 % of the 2001-2005 average.
Diana BOTESCU
European Affairs Adviser
64
A proposal submitted by the nuclear energy lobby -
generating 60% of the European electricity through
"non-Carbon technologies" - has been declined.
67
 Integrarea Convenţiei Prüm în legislaţia
Uniunii Europene
Convenţia care a fost semnată de către
şapte state europene (Belgia, Germania,
Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Austria şi
Spania) în oraşul Prüm, prevede adâncirea
cooperării transfrontaliere a autorităţilor de
poliţie şi judiciare, în special în scopul
combaterii terorismului, criminalităţii
transfrontaliere şi migraţiei ilegale. Elementul
central al convenţiei este crearea unei reţele
de baze de date naţionale pentru facilitarea
schimbului de informaţii. Germania şi Austria
au început deja să-şi consulte reciproc
conţinutul bazelor de date naţionale.
La reuniunea informală a miniştrilor
de afaceri interne ai UE ce a avut loc la
Dresda în 15.01.2007, ministrul federal
german de interne, dr. Wolfgang Schäuble, a
prezentat o iniţiativă de transpunere a
Convenţiei Prüm în cadrul legal al Uniunii
Europene prin intermediul unui proiect care
să folosească termenii Convenţiei Prüm.
Intenţia acestei iniţiative ar fi fost,
conform declaraţiei ministrului german
Schäuble, de a transpune Convenţia Prüm în
legislaţia Uniunii fără a-i aduce modificări,
pentru a pune la dispoziţia tuturor celor 27
de state membre valoarea adăugată oferită
de aceasta. "Scopul nostru", a adăugat, "este
de a crea o reţea de informaţii poliţieneşti
modernă, pentru un control al criminalităţii
mai eficient pe teritoriul Uniunii Europene".
“De exemplu, cu ajutorul acestei
Convenţii, Austria şi Germania au putut să îşi
confrunte reciproc conţinutul bazelor de date
naţionale de la începutul lunii decembrie 2006.
Aceasta este prima dată când două state îşi pun
la dispoziţie baze de date poliţieneşti naţionale
prin utilizarea metodei hit/no hit. În doar şase
săptămâni de verificare în bazele de date
austriece a cazurilor germane fără răspuns au
fost descoperite 1500 de corespondenţe, iar
pentru cazurile austriece fără răspuns au fost
găsite 1400 de corespondenţe în bazele de date
germane.
“Pe baza acestor rezultate, în situaţii în
care în cazuri nerezolvate sunt descoperite
corespondenţe cu persoane din bazele de date,
poliţiştii vor fi capabili să realizeze noi legături;
astfel, este de aşteptat ca Germania şi Austria
să reuşească să rezolve cazuri nerezolvate în
trecut şi să trimită în justiţie infractorii”.
“Aceste cifre sunt dovada că ideea din
spatele Convenţiei Prüm, de a creea o reţea
a bazelor de date naţionale existente, este o
modalitate simplă, dar foarte eficientă, de a
combate criminalitatea transfrontalieră şi
terorismul internaţional. Schimbul de
informaţii sub umbrela Convenţiei se aplică
de asemenea accesului la bazele de date
dactiloscopice naţionale, precum şi la
registrele de vehicule motorizate.”
“În vederea unui control mai bun al
criminalităţii în Europa, toate statele europene
ar trebui să participe la Convenţia Prüm.
Aşadar, sunt foarte mulţumit de faptul că
propunerea de transpunere a Convenţiei în
legislaţia Uniunii, care a fost înaintată în mod
informal de către Preşedinţia germană împreună
cu celelalte semnatare de la Prüm şi Comisia
Eu1ropeană, a fost atât de bine primită.”
În baza acestei convenţii, statele
participante pot avea acum acces în mod
automat şi reciproc la baze de date naţionale
specifice. Acesta este un salt înainte
spectaculos în schimbul de informaţii
transfrontalier. De exemplu, statele
contractante au drepturi complete de citire
on-line a datelor de înregistrare a vehiculelor
deţinute de statele partenere. Părţile
contractante oferă acces reciproc la dosarele
de analiză a ADN şi la datele dactiloscopice
printr-un sistem numit “hit / no hit”.
Serviciile de poliţie pot iniţia o căutare într-o
bază de date a partenerului pentru a afla
dacă aceasta conţine date privind un anume
profil, şi sunt informate de rezultat în mod
automat în câteva minute. Informaţii
suplimentare, precum datele personale, pot
fi communicate doar în cursul procedurii de
asistenţă juridică reciprocă.
Convenţia conţine, de asemenea,
prevederi privind schimbul de informaţii
relevante pentru lupta împotriva terorismului şi
date privind infracţiunile comise cu violenţă.
Pentru prevenirea infracţiunilor de terorism,
68
datele personale referitoare la posibili terorişti
pot fi de asemenea schimbate. Convenţia
permite autorităţilor schimbul de informaţii
privind infractorii violenţi ce se deplasează pe
teritoriul UE, precum huliganii, în contextul
unor evenimente majore (de exemplu meciuri
de fotbal, Consilii Europene sau alte evenimente
la vârf) pentru prevenirea actelor infracţionale.
Mai mult, Convenţia este o modalitate
de a îmbunătăţi cooperarea poliţienească
prin mijloace operaţionale. Tratatul prevede
diferite tipuri de operaţiuni comune precum
patrulele comune şi intervenţiile
transfrontaliere de prevenire a unor pericole
iminente, şi de asemenea puteri operaţionale
pentru ofiţerii de poliţie ai altor state
semnatare. De exemplu, ofiţeri de poliţie
dintr-un alt stat membru poate fi trimis
pentru îmbunătăţirea securităţii la
evenimente de mare amploare precum
Campionatul European de Fotbal sau un
Summit UE, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii
ca ale unui poliţist din ţara gazdă.
Un aspect pozitiv demn de menţionat
este gama largă de reglementări privind
protecţia datelor personale.
Deoarece autorii Convenţiei Prüm au
avut în vedere o cooperare europeană
adâncită, tratatul a fost conceput într-o
formă care să poată fi transpusă în cadrul
legal al Uniunii.
În prima parte a lunii iunie 2007,
Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne a ajuns
la un acord privind o Decizie a Consiliului
privind întărirea cooperării transfrontaliere,
în special în vederea combaterii terorismului
şi a criminalităţii transfrontaliere,
încorporând în acquis-ul comunitar
prevederile cele mai importante ale
Convenţiei Prüm care se referă la cooperarea
poliţienească şi schimbul de informaţii
privind profilurile ADN, amprente şi numere
de înmatriculare ale vehiculelor.
Aceste elemente ale Convenţiei Prüm
devin elemente ale cadrului legal al Uniunii şi
vor fi implementate în toate statele membre.
După implementare, punctele desemnate de
contact ale autorităţilor de aplicare a legii
din statele membre vor avea acces reciproc
la sistemele de informaţii privind ADN,
amprente şi numere de înmatriculare ale
vehiculelor.
Noul cadru legal prevede adoptarea
acestor prevederi în legislaţiile naţionale pe
parcursul a trei ani.
"Statele membre trebuie să adopte
măsuri legislative pe baza acestei Decizii. Ele
o pot pur şi simplu copia, deoarece este
suficient de explicită, spre deosebire de o
Directiva care conţine doar obiective de
atins. Această înţelegere conţine o cantitate
importantă de date privind datele ADN şi
reguli de protecţie a datelor personale." a
declarat un purtător de cuvânt al Consiliului.
Decizia şi-a atras critici din partea
apărătorilor drepturilor civile, în special din
Regatul Unit, dar a găsit un sprijin puternic
din partea guvernelor europene. Noile reguli
vor deschide accesul la bazele de date
poliţieneşti, dar nu complet, a declarat o
purtătoate de cuvânt a ministerului de
interne britanic: "Aspectele principale ale
schimbului de date sunt datele
dactiloscopice, mostrele ADN şi datele de
înregistrare ale vehiculelor."
"Consecinţa acestui proiect este
capacitatea de a determina imediat, în mod
automat, dacă un stat membru deţine date
de corespondenţă a ADN sau a amprentelor,
dar nu va exista accesul automat la bazele de
date sau la informaţii însele," a adăugat
aceasta.
Marea Britanie s-a opus iniţial
alăturării la Convenţia Prüm. "Implicaţiile
acetui tratat sunt foarte ample şi vor afecta
toţi cetăţenii Uniunii," a declarat Philip
Bradbourn, purtătorul de cuvânt al
Conservatorilor pe probleme de justiţie şi
afaceri interne. Cu toate acestea, Marea
Britanie s-a alăturat în cele din urmă acestui
proiect al Uniunii Europene.
Daniel NĂSTASE
consilier pentru afaceri europene
69
 The Integration of the "Prüm Treaty" into
the EU-legislation
The treaty that was signed by seven
European states (Belgium, Germany, France,
Luxembourg, the Netherlands, Austria and
Spain) in the town of Prüm, provides for
greater cross-border cooperation of police
and judicial authorities, particularly in
combating terrorism, cross-border crime and
illegal migration. The core element of the
treaty is the creation of a network of
national databases to step up the exchange
of information. Germany and Austria have
already begun to check the contents of their
national databases against each other.
At the informal meeting of EU home
affairs ministers in Dresden held on
15.01.2007, the German Federal Minister of
the Interior, Dr Wolfgang Schäuble,
presented an initiative to transpose the Prüm
Treaty into the legal framework of the EU by
drafting EU legislation using the exact
wording of the Prüm Treaty.
The intention of the initiative,
according to the German Minister Schäuble,
would be to transpose the wording of the
Prüm Treaty into EU legislation to make the
added value provided by the treaty available
to all 27 EU Member States. "Our aim", he
said, "is to create a modern police
information network for more effective crime
control throughout Europe".
“For example, under the treaty
Austria and Germany have been able to check
the contents of their national DNA databases
against each other since early December
2006. This is the first time that two countries
have granted each other access to their
national police databases using a hit/no hit
method. In just six weeks, when German
untraceables were checked against the
Austrian database, 1500 matches were found,
and when Austrian untraceables were
checked against the German database, 1400
matches resulted.
“On the basis of these results, where
untraceables could be matched with a person
in the database, police investigators are now
able to match hits with unsolved crimes.
Thus, it can be expected that Germany and
Austria will be able to solve unsolved crimes
and prosecute and punish the offenders”.
“These figures are proof that the idea
behind the Prüm Treaty to create a network
of existing national databases is a simple, yet
very effective means to fight cross-border
crime and international terrorism. The
exchange of information under the Prüm
Treaty also extends to granting other Member
States access to national fingerprint files and
motor vehicle registries”.
“With a view to more effective crime
control in Europe, all European states should
participate in the Prüm Treaty. Therefore, I
am pleased that the proposal to transpose
the Prüm Treaty into EU law, which was
submitted informally by the German
Presidency together with the other Prüm
signatories and the European Commission
[...], has been so very well received.”
On the basis of the treaty, the
participating states may now give one
another automated access to specific
national databases. This amounts to a
quantum leap in the cross-border sharing of
information. For example, the contracting
states have full and direct on-line read
access to vehicle registration data held by
their partners. The contracting parties give
one another access to their DNA analysis files
and dactyloscopic (fingerprint) files in what
is called a hit/no hit system. Police services
may launch a query in the data system of a
contracting partner to find out whether it
contains data concerning a specific profile,
and are automatically informed of the result
within a matter of minutes. Further
information, such as personal data, may be
communicated in the course of mutual legal
assistance.
The treaty also contains provisions
concerning the exchange of information
relevant for counter-terrorism and data
concerning travelling violent offenders. To
prevent terrorist offences, personal
information about potential perpetrators of
terrorist attacks may also be communicated.
70
 The treaty allows the authorities to
exchange information on travelling violent
offenders, such as hooligans, in the context of
major events (for example football matches,
European Council meetings or other
international summits) in order to prevent
criminal acts.
Furthermore, the Prüm Treaty is a
means to improve police cooperation by
operational measures. The treaty provides for
various types of joint operations such as joint
patrols and cross-border intervention to avert
immediate danger, and for granting executive
powers to police officers of other contracting
states. For example, police officers from
another Member State may be deployed to
enhance security at large-scale public events
such as the European Football Championship or
an EU summit, while being granted the same
rights and duties as police officers from the host
country.
A positive aspect worthy of particular
mention is the comprehensive range of modern
data protection regulations.
As the drafters of the Prüm Treaty
sought to further develop European
cooperation, the treaty was designed with its
transposing into the legal framework of the EU
in mind.
In early June 2007, the Justice and
Home Affairs Council reached agreement about
a Council Decision on the stepping up of cross-
border co-operation, particularly in combating
terrorism and cross-border crime, incorporating
in the framework of the Union important
provisions of the Prüm Treaty dealing with
police co-operation and information exchange
on DNA-profiles, fingerprints and vehicle
number-plates.
These elements of the Prüm Treaty have
now become part of the legislative framework
of the European Union and will be implemented
in all Member States.
After this implementation, designated
contact points of the law enforcement agencies
in the Member States will have mutual access to
each others' DNA, fingerprint and vehicle
registration information systems.
The new law gives the EU member-
states three years to rewrite domestic laws in
order to comply with it.
"Member states have to adopt legislation
on the basis of the decision. They can copy and
paste it, it is self-explaining, not like a
Directive, which contains only objectives. This
agreement contains a huge amount of legislation
concerning DNA data and data protection rules."
said a spokesman of the European Council.
The Decision has provoked criticism from
civil libertarians, especially from the UK, but
have found broad agreement among European
governments. The new rules will open up police
databases but not fully, says a British Home
Office spokeswoman: "The primary aspects of
this are data sharing on fingerprints, DNA
samples and vehicle registrations."
"What will happen now is that countries
will have the ability automatically to determine
immediately whether a member state holds
matching DNA or fingerprint information, but
they won't have automatic access to the
databases or the information itself," she added.
UK had previously resisted joining the
Prüm Treaty. "The implications of this treaty are
far reaching and will affect all EU citizens," said
Philip Bradbourn, Conservative justice and home
affairs spokesman. However, UK has signed this
new EU deal.
Daniel NĂSTASE
European Affairs Adviser
Sources:
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do
?language=EN&type=IM-
PRESS&reference=20070606IPR07542
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?r
eference=IP/07/803
http://www.eu2007.de/en/News/Press_Releases
/January/0115JIRatPK1.html
http://www.guardian.co.uk/world/2007/jan/21/
germany.davidrose
http://www.publications.parliament.uk/pa/ld200
607/ldselect/ldeucom/90/90.pdfhttp://www.eup
olitix.com/latestnews/news-
article/newsarticle/dna-data-deal-will-create-
big-brother-europe
71
 LINKURI UTILE

Ministerul Afacerilor Externe – www.mae.ro

Institutul European din România – www.ier.ro
Site-ul Uniunii Europene – www.europa.eu

Instituţii Europene
Parlamentul European – www.europarl.europa.eu
Consiliul Uniunii Europene – http://www.consilium.europa.eu
Preşedinţia slovenă a Consiliului UE – www.eu2008.si/en
Comisia Europeană: http://ec.europa.eu
Curtea Europeană de Justiţie şi Tribunalul de Primă Instanţă – http://curia.europa.eu
Mediatorul European: http://www.ombudsman.europa.eu

Alte site-uri dedicate problematicii europene:

www.euractiv.com
www.euractiv.ro
www.europeana.ro
www.euobserver.com
http://www.pontweb.ro
http://europe.org.ro/euroatlantic_club
http://www.ClubE.ro
http://www.europeanaffairs.org/
http://www.iiea.com
http://www.cafebabel.com

Surse poze:
http://www.eu2007.pt
http://www.fonduristructurale.eu/images/
http://europa.eu/pol/
http://www.eapn.org/module/module_page/images/
http://www.independentliving.org/images/
http://www2.bc.edu/~kearneyr/WebsitePictures/

Publicaţie a Departamentului pentru Afaceri Europene

Direcţia Mass Media şi Comunicare
B-dul Aviatorilor nr.50 A, Sector 1,
Bucureşti, România
Tel. (021) 308.53.00
E-mail: consilier.european@yahoo.com
catalina.constantin@dae.gov.ro
andreea.radu@mira.gov.ro
http://www.dae.gov.ro

© Departamentul pentru Afaceri Europene, 2008

Reproducerea integrală sau parţială a acestui material este permisă numai cu menţionarea sursei. 72