Plesea Daniela Clasa a XI-a C

Colegiul Tehnic Valeriu D.Cotea

1. George Bacovia.4 1.1 Viata poetului ...4 1.2 Opere ..7 1.3 Poezii...7 1.4 Legaturi cu simbolismul10 2. Simbolismul...10 2.1 Definitia simbolismului.10 2.2 Trasaturi..11 2.3 Reprezentanti europeni...11 2.4 Simbolismul romanesc..13 2.5 Trasaturle simbolismului romanesc....14 2.6 Reprezentanti..14 2.7 Simbolismul in arta..15 2.8 Concluzii..16 3. Bibliografie.16

1. George Bacovia
Despre G. Bacovia , N.Manolescu afirma ca este "simbolist prin formatie , dar care si depaseste epoca , apartinnd poeziei moderne ca unul dintre marii precursori ."

1.1 Viata poetului

1845 Se naste Dimitrie Vasiliu, tatal poetului. 1855 Se naste la Iasi mama poetului, Zoe Langa. 18701881 Se nasc surorile mai mari ale poetului Maria si Ana (Aneta). 1881 La 17 septembrie vede lumina zilei Gheorghe Vasiliu. La Oficiul de stare civila e anuntat pe data de 5. 18811887 Isi petrece anii copilariei la Bacau, pe strada Bacau-Piatra (azi Nicolae Balcescu). Tatal sau isi deschide intre timp un magazin de coloniale si bauturi spirtoase. 1887 Frecventeaza gradinita de copii a sotilor Schmidt. Deprinde unele notiuni de limba germana. 1890 Figureaza pentru un scurt timp pe lista elevilor la un pension german din Bacau. 18911894 Urmeaza cursul primar la Scoala domneasca (azi scoala nr. 1) cu invatatorul Nicolae Biberi. Premiant I in toate clasele. 18941898 Frecventeaza gimnaziul Principele Ferdinand. Obtine nota maxima la desen, caligrafie, muzica, gimnastica. Acasa ia lectii de vioara. Este disciplinat, nu suporta pedepsele. Este apreciat de colegi pentru aplicatia lui la analizele literare. 1899 Obtine premiul I la concursul de desen artistic dupa natura de la Bcucuresti. Trimite la Literatorul lui Al. Macedonski poezia Si toate, exprimandu-si entuziasmul fata de volumul Excelsior al acestuia. 1900 Se prezinta la examenul de admitere la scoala militara din Iasi. Dupa un trimestru insa se retrage. In acest an scrie poezia Plumb. 1901 Se inscrie in clasa a V-a a gimnaziului devenit liceu, din Bacau. 1903 Ia examenul de bacalaureat cu media de 6,63. Se inscrie la Facultatea de drept din Bucuresti. Face cunostinta cu Al. Macedonski. In Arta (Iasi) vad lumina tiparului: Toamna

5
(Rasuna din margini de targ) si Melancolie, purtand pentru intaia oara semnatura G. Bacovia. 1905 Cu toate ca i se anuleaza si anul precedent de studii din cauza unui examen pierdut, ramane in capitala, impreuna cu fratele sau Eugen, inscris intre timp si el la aceeasi Facultate de drept. 1906 Se intoarce la Bacau. Isi gaseste familia intr-o casa noua, din strada Liceului. In acest an scrie primele poeme in proza. 1907 Se inscrie la Facultatea de drept din Iasi. Se prezinta la toate sesiunile. In afara de cursurile de specialitate audiaza prelegeri la Facultatea de filosofie. 1911 Isi ia licenta in drept. La 11 noiembrie se inscrie in baroul bacauan. Dar nu va exercita avocatura. 1912 Exercita functia de profesor suplinitor la scoala primara din Bacau si intr-o comuna din jurul orasului. Mai apoi devine copist la prefectura. Este avansat ajutor de contabil. 1914 Se interneaza la sanatoriul de boli nervoase al doctorului Margaritarescu din capitala. Este preocupat de tiparirea volumului Plumb. 1915 Scoate, impreuna cu Ion Iordachescu, un fost coleg, functionar la prefectura din Bacau (care semna dealtfel versuri sub numele de Ion Amaru) si cu Smil Kraus, revista Orizonturi noi. Dar intrucat n-aveau sprijin material, publicatia dupa al treilea numar isi inceteaza existenta. 1920 Este desemnat sef de birou clasa a III-a la Ministerul Muncii. 1921 Este avansat sef de birou clasa I. Din cauza unei eczeme apasatoare care il va chinui doi ani de zile este nevoit sa-si dea demisia din functie. 1923 Revine la Bucuresti. Agatha Grigorescu ii promite, dupa ruperea logodnei, de a se casatori cu el, o data cu incheierea studiilor proprii. Pentru volumul Plumb ministrul Artelor il decerneaza cu un premiu de 5000 lei. 1924 Poetul obtine un loc de suplinitor la catedra de desen si caligrafie a scolii comerciale de baieti din Bacau. Participa la Piatra-Neamt la o sezatoare literara, alaturi de Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, George Toparceanu, Ion Marin Sadoveanu. 1925 Scoate la Bacau, impreuna cu fostul sau coleg de scoala Grigore Tabacaru, revista Ateneul literar (apoi devenita Ateneul cultural), care va aparea pana in 1928. 1928 La 28 iunie G. Bacovia se casatoreste la Bucuresti cu Agatha Grigorescu. Prima luna convietuiesc in locuinta de la Cotroceni a fratelui sau Constantin. Dupa aceea se muta intr-o mansarda mobilata.

6
1931 Se stinge din viata mama poetului. In acelasi an se naste fiul Gabriel. 1932 G. Bacovia este invitat in luna februarie, impreuna cu alti scriitori ai vremii, de catre profesorul D. Caracostea, seful catedrei de istoria literaturii romane, la seminarul sau pentru a vorbi studentilor de creatia proprie. 1933 Agatha Grigorescu, in timpul vacantei de vara, construieste la Bucuresti, pe terenul propriu, locuinta familiei, care, dupa intrarea in eternitate a poetului, va deveni muzeu memorial. 1935 Poetul ofera, impreuna cu Arghezi, Minulescu, N. D. Cocea, Ionel Teodoreanu, Agatha Grigorescu-Bacovia, autografe la libraria Alcalay. In luna lui cuptor isi petrece concediul la mare. 1938 O alta criza face necesara spitalizarea poetului la clinica de psihiatrie a Spitalului central, aici asistat fiind de doctorul Tomescu. Convalescenta si-o face la vila din Busteni a Societatii scriitorilor romani. 1940 Societatea scriitorilor romani majoreaza pensia poetului de la 1000 la 2000 lei lunar. 1944 Conform biografilor sai, Agatha Grigorescu-Bacovia si fiul Gabriel se refugiaza la Pucioasa. De aici vor coresponda cu poetul ramas in Bucuresti. Dupa 23 august familia revine in capitala. Sotia isi reia activitatea de profesoara. 1945 G. Bacovia este numit bibliotecar la Ministerul Minelor si Petrolului. 1946 Are loc aniversarea a 65 de ani de viata si a 50 de ani de activitate literara a lui G. Bacovia. Este numit consilier la Ministerul Artelor, care ii confera premiul sau pentru poezie. 19481954 Poezia lui G. Bacovia este in dizgratie. Autorul este considerat decadent. Poetul insa continua sa scrie versuri. 1955 Consiliul de Ministri ii acorda o pensie de onoare de 2000 lei lunar. 1957 In ziua de 22 mai, dupa orele 8 dimineata, inima lui G. Bacovia isi inceteaza bataile.

1.2 Opere

Plumb, Bucureti, 1916

Scntei galbene, Bacu, 1926 Buci de noapte, Bucureti, 1926 Poezii, Bucureti, 1929 Cu voi..., Bucureti, 1930 Poezii, prefa de Adrian Maniu, Bucureti, 1934 Comedii n fond, Bucureti, 1936 Opere, Bucureti, 1944 Stane burgheze, Bucureti, 1946 Poezii, Bucureti, 1956 (ediie revzut i adugit de autor, 1957)

1.3 Poezii Plumb

Dormeau adinc sicriele de plumb, Si flori de plumb si funerar vestmint Stam singur in cavou si era vint... Si scirtiiau coroanele de plumb.

Dormea intors amorul meu de plumb Pe flori de plumb, si-am inceput sa-l strig -Stam singur linga mort... si era frig... Si-i atirnau aripile de plumb.
Plumb este o poezie scris de George Bacovia n 1900 i finisat n 1902. Discursul poetic este conceput sub forma unui monolog tragic n care poetul exprim o stare sufleteasc de disperare, i lips a oricrei sperane. Poezia este alctuit din 2 catrene, care corespund celor 2 planuri ale realitii: realitatea exterioar, alctuit din cimitir, cavoul, simboluri ale unui univers rece, ostil, care l mpinge pe poet la izolare i disperare i realitatea interioar, sufleteasc, deprimant pentru care nici iubirea invocat cu disperare nu este o ans de salvare.

Cuptor

8 Sunt cativa morti in oras, iubito, Chiar pentru asta am venit sa-ti spun; Pe catafalc, de caldura-n oras, Incet, cadavrele se descompun.

Cei vii se misca si ei descompusi, Cu lutul de caldura asudat; E miros de cadavre, iubito, Si azi, chiar sanul tau e mai lasat.

Toarna pe covoare parfume tari, Adu roze pe tine sa le pun; Sunt cativa morti in oras, iubito, Si-ncet, cadavrele se descompun...

Poemul "Cuptor", aparut in volumul de debut al poetului George Bacovia, "Plumb" din 1916, este o poezie de atmosfera citadina macabra, din care eul liric incearca sa evadeze si sa se salveze.

Lacustra

9 De-atitea nopti aud plouind, Aud materia plingind... Sint singur, si ma duce un gind Spre locuintele lacustre.

Si parca dorm pe scinduri ude, In spate ma izbeste-un val -Tresar prin somn si mi se pare Ca n-am tras podul de la mal.

Un gol istoric se intinde, Pe-acelasi vremuri ma gasesc... Si simt cum de atita ploaie Pilotii grei se prabusesc.

De-atitea nopti aud plouind, Tot tresarind, tot asteptind... Sint singur, si ma duce-un gind Spre locuintele lacustre.

Poezia "Lacustra" face parte din volumul de debut "Plumb" si este emblematica pentru atmosfera dezolanta specifica liricii bacoviene, exprimand prin simboluri si sugestii trairile si starile sufletesti ale poetului.

1.4 Legaturi cu simbolismul

10
De la nceput poetul a fost privit de critic i de public ca un reprezentant al simbolismului. De altfel, el s-a format prin lecturi i sporadice legturi de cenaclu n mediul simbolist al epocii. Poezia sa i marcheaz apartenena la curent nu numai prin teme sau procedee, dar chiar prin citare; n versurile sale sunt numii Baudelaire, Verlaine, Rollinat, mruntul Traian Demetrescu, sunt evocate o poem decadent, cadaveric parfumat(Poem n oglind) i chiar zvoiul decadent (Vnt). Sunt evidente motivele i elementele de decor simboliste (amurgul, toamna, solitudinea, beia, corbii; salonul, parcul, oraul pustiu), artificialitatea, sensibilitatea nevrotic (delir, enervare, nervi, multe poezii au cuvntul, n titlu nevroz etc.). Muzica (fanfare, caterinc, clavir) face parte i ea din cadrul obligatoriu. Bacovia folosete sinestezia, evocare insistent a ctorva culori (negru, alb, galben, gri, violet), simbolurile obsedante, care circul de la o poezie la alta (plumbul, corbii, ploaia, sicriul, amurgul etc.). Tipic simbolist e acuitatea senzorial, ca i descrierea unor imagini care reprezint, de fapt, o stare interioar. Latura exotic e ns absent n poezia de atmosfer i nelinite existenial a lui Bacovia, n care spaiul e prin definiie nchis.

2. Simbolismul
2.1 Definiia simbolismului
Simbolismul este un curent literar aprut n Frana, ca reacie mpotriva parnasianismului, a romantismului retoric i a naturalismului, promovnd conceptul de poezie modern. Considerat din perspectiva social-istoric, simbolismul apare ca produs i expresie a strii de spirit generate de agravarea contradiciilor societii capitaliste de la sfritul secolului al XIX-lea. Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moras,care n 1886 a publicat un celebru articol-manifest, ,,Le symbolisme. n acelai an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat simbolisti n fruntea creia s-a gsit poetul Stephane Mallarme. Termenul de simbolism provine din cuvntul grecesc symbolon , intrat n limb prin filier francez.Simbolul este un substituent, el nlocuiete expresia direct, vorbirea noional, mediind cunoaterea pe calea analogiei i a conveniei .

2.2 Trsturi

11
simbolul este un semn imagine, obiect concret, o cifr, un cuvnt, care substituie un element abstract o idee, un concept sau un fenomen ; cultivarea cu precdere a simbolului i a sugestiei drept modaliti de relevare a corespondenelor ctre lumea material si cea spiritual ; se valorific cultivarea senzaiilor muzicale,olfactive,coloristice, tactile; cuvntul poetic este magic,aluziv,conotativ ; predispoziia pentru stri nedefinite, pentru proiecia diafan si pentru reverie ; muzicalitatea interioar a versurilor (Paul Verlaine afirma Muzica e nainte de toate, iar simbolitii se conduc dup acest aforism); obsesia culorilor:alb,negru,violet,rosu,galben ; preferina pentru anumite teme si motive: a. motivul oraului si al trgului provincial (monotonia si mediocritatea vieii); b. motivul instrumentelor muzicale; c. motivul ploii i al toamnei (mohort, ceoas, ploioas); d. tema naturii, care nu este privit ca peisaj, deoarece ei nu admir natura, nu vd nimic frumos la ea;pentru simboliti natura este potrivnic,terifiant,vrajma; e. tema marilor calatorii .

2.3 Reprezentani europeni

Charles Baudelaire (1821-1867)- este considerat poetul care a revoluionat ntreaga liric francez i european prin originalitatea volumului su controversat Les Fleurs du Mal (Florile rului"). Va avea o influen puternic asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai trziu. Paul Verlaine (1844-1896)- unul dintre cei mai citii dintre poeii francezi, Verlaine cultiva o liric a sentimentelor intime, a variatelor stri sufleteti, ntr-o atmosfer crepuscular i vag. Jean Moras (1856-1910)-poet, eseist i critic literar grec, a scris n limba francez. S-a cunoscut i-a fost prieten cu poetul romn Ion Minulescu

12

Cnd toamna o sa vin

Jean Moras

Cnd toamna o sa vin Cnd toamna o sa vin cu frunze ruginite, Ce-n stoluri au sa cad pe-al morii eleteu, Cnd vntul o sa bat prin porile-nvechite Imn frumuseii Si-acolo unde roata se-nvrtea mereu, Am sa m-aez aproape de zidul cel batrn Cu iedera, sub care se spulber nisipul, i-acolo cu privirea pierdut-o sa ramn, Cnd soarelui si mie ni se va stinge chipul. Vii din nalte ceruri sau iei din adncime, O,Frumusee?Reaua i buna ta privire mprtie de-a valma i fericiri i crime, De aceea tu cu vinul te potriveti la fire. n ochii ti stau zorii cu serile-mpreun; Srutul tu e-o vraj i-o amfor i-i gura; i cnd reveri miresme de-amurguri cu furtun Se face la eroul,viteaz strpitura. Rsari din hul negru?Cobori din lumi stelare? Destinul ca un cine de poala ta se ine; i bucurii i chinuri tu semeni la-ntmplare; Stpn eti i nimeni nu e stpn pe tine; () Orbitul flutur zboar spre tine,lumnare, Slvindu-te drept tor cnd a nceput s ard. Acel ce-i strnge lacom iubita-n brae pare Un muribund ce-n tain mormntul i-l dezmiard.
Charles Baudelaire

13

2.4 Simbolismul romnesc

Poezia simbolist romneasc apare la sfritul secolului al XIX-lea, perioad mcinat de adnci contradicii sociale. Pe fondul napoierii industriale i al unei agriculturi ce mai pstra rmie feudale, contradiciile dintre clase se ascut. Creaia literar de la sfritul secolului trecut i nceputul secolului nostru exprim o stare de spirit antiburghez.Scriitorii devin tot mai sensibili la suferinele dezmotenitorilor , ei dezvluie exploatarea i asuprirea, comunic exasperarea provocat de monotonia vieii provinciale din acea vreme. Ca i n Frana, simbolismul este i la noi produsul oraului .El se nate ca urmare a inflaiei de poezie minor a epigoniilor eminesciene i a semntorismului care fcea abuz de teme morale, de limbaj rnesc, de rnism sectar (Ovid Densusianu).

Noi, simbolitii
Ne este dureros faptul - dar un fapt dureros nu nceteaz de a fi fapt - c micarea asta nou n-are si n-a avut teoretician. i ar fi trebuit. Micarea se altoise cu fruct strin; se grefase pe snge tnr. Era spontanee, ca orice micare i ignorant. Simbolitii notri i-au imprumutat estetica din Villiers de LIsle Adam i din Mallarm. Acetia citiser pe Hegel. Simbolitii notri nu tiau c Mallarm l citise pe Hegel;nu tiau ce e simbolismul. Silii s se apere, au rspuns: rspunsul lor a fost blbit i fals. Ei nii au provocat confuzia ntre denumirea simbolism si cuvntul simbol. Or simbolismul era o porecl. Aa, un academician i-a numit trsnii . Simbolul este un apanaj al oricrei arte i nu ceva exclusiv de coal noua. Simbolitii nu-i cunoteau estetica.Putea s-o cunoasc publicul? Rolul criticului era necesar i explicativ.Naterea lui ar fi evitat poate atmosfera fals. Criticul artei noi, adic criticul fcut dup pretenia i chipul nostru va trebui mai nti s citeasc arta nou.Va trebui pe urm s citeasc pe Berkeley i pe Fichte, pe Hegel i pe Schopenhauer.i va trebui mai cu seam s-l citeasc pe Bergson. Va afla atunci c simbolismul e o transpunere n stil a filozofiei idealiste. i va afla c simbolismul are n Frana vechime de 70 de ani i la noi de 20. Va trebui s nu ignoreze o literatur care exist vrtos, pe cnd noi duram abia nceputul literar n Convorbiri. i va afla c arta e expresia necontrolat a influenei lumii exterioare asupra artistului : va afla c arta e metafizic. Suntem un fapt. Se pot contesta ipotezele. Nu se pot contesta faptele. Istoria literar, mai cu seam nu e numai o seleciune : e un cimitir. E istoria epidemiilor literare. S se numere morii: avem majoritate.

14

Noi, simbolitii, primim piatra or de la ce inteligen ar veni. Nu vom mai rspunde celor ce ne ignoreaz biblia i personalitatea. Suntem prea muli ca s nu fim puternici, i prea puini, ca s nu fim inteligeni. Suntem o sect, firete. i avem poate morala, cinismul, impertinea sectei. Isclim cu toii fraza aceasta din R. Emy de Gourmont: Blazonul simbolist e nobil i in vrtos s-l port vizibil i mai mult: impertinent.

2.5 Trsturile simbolismului romnesc

Chiar dac trsturile simbolismului romnesc nu difer esenial de cele ale simbolismului, se poate constata totui la o analiz atent o deplasare de accent ctre una sau alta dintre acestea. n creaia poeilor simboliti romni se intlnete: tentaia pentru investigarea unor zone tematice noi (oraul tentacular, nevrozele, melancoliile autumnale, nostalgia deprtrii, singurtatea, evadarea, drama omului modern apsat de spleen, obsedat de ideea morii/ a bolii) preferina pentru imagini vagi, fr contur, pentru clarobscur, obsesia culorilor (albul, violetul, negrul) si a instrumentelor ale cror sunete sugereaz stri sufleteti (clavirul, pianul, vioara), cutarea valenelor muzicale ale cuvntului i refrenul, cci, scria Paul Verlaine, De la musique avant toute chose Muzica nainte de toate), preocuparea pentru corespondene, desctuarea fanteziei poetice n utilizarea simbolului sau a sintezei, dorina de a experimenta noi tipare in prozodie.

n schimb, ei refuz contemplarea pur sentimental a naturii si, de asemenea, logicul, explicitul, raionalul n favoarea sugestiei.

2.6 Reprezentanti
Fr s difere prea mult de poezia european, situaia poeziei romneti nu prezint un model univoc sau unitar.Vorbind despre reprezentanii notri, Basil Munteanu afirma: ...ei nu alctuiesc un ansamblu: departe de a constitui o armat n desfurare, simbolismul romnesc de dupa razboi nu mai numar dect trgtori izolai.

15
Raportndu-ne la aceast micare, apar pe de o parte teoreticieni valoroi si efi de grupare, ca Alexandru Macedonski sau Ovid Densusianu, experimentatori, precum acelai Macedonski, n poezia cruia se combin simbolismul cu romantismul i parnasianismul, dar i poei care ramn definitiv reprezentani ai simbolismului, precum tefan Petic i Ion Minulescu, sau poei minori i mimetici. Pe de alt parte, sunt poei care au gravitat n jurul lui Macedonski sau care au trecut iniial printr-o etap simbolist, dar care au evoluat spre un modernism de sintez ( Tudor Arghezi), spre tradiionalism ( Ion Pillat), spre expresionism( Adrian Maniu) sau spre micarea de avangard ( Ion Vinea, B. Fundoianu). Statutul lui Bacovia este aparte, chiar dac debutul i afinitile l apropie de simboliti. Opera lui este receptat, n timp, att ca expresie a simbolismului autentic (toi simbolitii notri minori se regsesc n poezia lui ca teme, motive i atmosfer), ct i ca depire a modelului, spre zona expresionismului i a avangardei.

2.7 Simbolismul n art

Att literatul ct si artistul plastic simbolist nu ii mai fac un crez din reprezentarea just realitii, ci o interpreteaza dup propria lor simire, dnd prin obiectele reprezentate sugestia crezului lor artistic, a poeziei ori a durerii lor. Ei mbraca astfel ideile si reveria epocii n forme artistice noi. Unele aspecte ale acestui curent au putut fi observate chiar la Gauguin, care adesea spunea c nu este necesar ca pictorul s lucreze ntotdeauna dup motivul real, ci s fac sinteza lui din memorie. Un critic al secolului trecut, vorbind despre elurile artei simboliste, arta c o oper de art va putea fi: ideist, atunci cnd idealul ei unic va fi expresia ideii simbolist, fiindc va exprima aceast idee n forme sintetic, de vreme ce va ntrebuina formele i semnele (desenul) dup modalitatea de nelegere general subiectiv, dat fiind c obiectul reprezentat nu va fi niciodat considerat ca obiect n sine, ci ca un mijloc prin care ideea este sugerat pentru a fi ineleas de privitor. Opera de art va avea, spunea el, n acest caz, un pronunat aspect decorativ, fiind n acelai timp subiectiv, sintetic, simbolist i ideist, aa cum apar unele opere ale vechilor egipteni, greci sau primitivi. Printre aceti artiti, Gustave Moreau (1826-1898) a introdus in lucrri, de multe ori, o tendina spre feerie, spre lumea eroilor din poveti, de sfinci i de himere, de costumaie bogat i de lumini cu efecte de miraj, ceea ce face s se intrevad un alt curent, i anume suprarealismul.

16

2.8 CONCLUZII
Prin simbolism , poezia romneasc s-a nnoit artistic, i-a mbogit considerabil mijloacele de expresie, instrumentele prozodice, lrgindu-i tematica ndeosebi prin orientarea spre lumea oraului. ,,Prin simbolism poezia noastra se modernizeaz, devine contemporan cu peisajul liric occidental , capt o alt fizionomie. ()simbolismul, in fundamentul su, reprezint mai presus de orice o poezie de cunoatere prin intermediul metaforei, al simbolurilor si, mai ales , al emoiilor subtile : olfactive si muzicale, ca i instrumente genuine, spontane, de intuire i descifrare a esenelor universului. Bote Lidia.

3. Bibliografie
1. BISTRIIANU, AL. i BOROIANU. C., Introducere n studiul literaturii, editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1968 2. BOTE, LIDIA, ,,Antologia poeziei simboliste romneti, editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1968, prefa 3. DUICA ,G. BOGDAN , Un simbolist, Romnul, II, 93, 27 aprilie (10 mai) 1912. 4. ILIESCU , ADRIANA , Poezia simbolist romneasc, editura Minerva, Bucureti, 1985 5. MUNTEANU , BASIL, Panorama literaturii romne contemporane, editura R.D. Shelden Enterprises, Inc, i editura Crater, 1996, p 197 198 6. ZAFIU, RODICA, Poezia simbolsit romneasc, colecia Tezaur, editura Humanitas, Bucureti, 1996