Prof.

Maria BIRSAN METODOLOGIA CERCETARII

Note de curs

TEMA 1. Introducere
1.1.Ce este cercetarea? o investigatie sistematica, controlata, empirica si critica asupra unor ipoteze privind relatiile prezumate intre anumite fenomene ; O activitate pentru descoperirea adevarului. Se mai defineste ca experienta, atitudine, arta investigarii stiintifice, efortul de a dobandi noi cunostinte; activitatea de a gasi raspunsuri la intrebari. 1.2.De ce se face cercetare: A obtine o diploma (licenta, master, doctor) A obtine o pozitie, respectabilitate : ex.promovarile in mediul academic sunt conditionate de titlul de doctor ; A rezolva o problema : nevoile practicii au nevoie de cercetare Placere intelectuala : a invata sa citesti texte si sa gandesti critic ; a dobandi cunostinte aprofundate, intr-un domeniu; a intelege anumite mecanisme, legaturi, societatea A servi societatea : progresul economic si social noi produse, noi politici A castiga un venit: nu doar institutele de cercetare castiga venituri din cercetare, ci si Universitatile, care in mod firesc au nevoie de venituri suplimentare fata de alocarile , care pot fi obtinute prin proiecte de cercetare (Uniunea Europeana, vezi CORDIS, Marie Curie etc.; Banca Mondiala, alte institutii regionale, internationale) 1. 3. Tipuri de cercetare Teoretica (fundamentala): cercetare pura, pentru dezvoltare teoretica, conceptuala, formularea de idei abstracte, modele explicative. Nu orice cercetare teoretica este si fundamentala, in sensul de a aduce contributii importante, de a revolutiona un domeniu. Empirica (opus cercetarii teoretice): se bazeaza pe observarea directa a realitatii; pornete de la concepte i modele teoretice, verific teoria dar, prin constatrile i concluziile sale, poate contribui la mbogirea teoriei. Cercetarea empiric poate fi: Cercetare calitativa foarte necesara si importanta in anumite domenii: intelegerea unui eveniment, pentru a scoate n eviden anumite caracteristici sau comportamente, din perspectiva actorului

implicat; Datele calitative se refera la atribute ale unei persoane sau a unui grup de persoane, motivaii, aspiraii, atitudini, valori, cultur, stil de via, comportament, care se redau cat de exact posibil; foarte important este experienta personala a cercetatorului, puterea lui de patrundere, de intelegere, intuitia sa; de aici, specificitatea interpretarilor. Interpretarile se pot face treptat, pe masura ce se culeg informatii Informaiile culese nu se supun regulilor statistice, desi pot fi convertite in expresii cantitative prin codificare si, apoi, supuse unei anumite prelucrri ex. numrare i comparare, pentru a afla frecventa. Deci, nu se bazeaza pe expresii cantitative, dar implica unele masurari. Din raspunsuri la interviuri, pe baza unor chestionare specifice, se extrag concepte. Eantioanele cu care se lucreaz sunt selectate conform scopului, indivizii, entitile selectate trebuie s rspund anumitor criterii-deci, selecia nu este ntmpltoare. Presupune multa munca si efort, o atent pregtire o foaie de parcurs, care conine data, locul, participanti etc.. Cercetatorul nu este complet detaat de obiectul cercetat (ex. in antropologie); Interpretarea este foarte sensibila si presupune multa creativitate din partea cercetatorului Analiza calitativa poate fi: Analiza tematica: se stabilete o anumit tem important i actual ex. impactul Isd asupra ocuprii forei de munc; consecinele migraiei asupra comunitii locale Analiza comparativa (este o continuare a analizei tematice, prin care se compara informatii/date obtinute de la diferite persoane, entiti/firme etc. Analiza continutului/textului, a raspunsurilor la chestionare cu intrebari deschise conduce la codificarea caracteristicilor (categorii predeterminate sau aparute din text). Analiza de discurs/conversatie/interviu, pentru a constata frecventa utilizarii unor cuvinte, metafore, forme de exprimare etc. Pot fi utilizate prelucrari computerizate pentru a cataloga, grupa, numara cuvinte, dar interpretarea este a cercetatorului. Se colecteaza date, care apoi se codifica si se prelucreaza. Foarte importanta este capacitatea cercetatorului de a teoretiza-de a gasi explicatii/factori generali care explica studiul; de a furniza o conceptie teoretica pentru viitoare cercetari. Analiza depinde de complexitatea ipotezelor si a cercetarii.
Interpretarea datelor analizate inseamna: a trage concluzii, a arata care sunt relatiile si procesele care sustin constatarile, a cauta intelesuri mai largi ale celor gasite; a formula concepte teoretice, a pregati eventuala trecere de la cercetarea exploratorie, care este una calitativ, la una experimentala.

Atentie:Interpretarile sa nu fie eronate, exagerate sau subapreciate, sa fie impartiale, sa nu fie in afara contextului,

Propune forme de utilizare practica, de schimbari ale unor situatii, recomandari noi politici Aplicata: orientata spre solutionarea unor probleme din variate domenii/cu aplicabilitate concreta ex. Studiu asupra profitabilitatii unei investitii in zona x Descriptiva: studiu/survey asupra ceva care exista, pentru a face constatari privind legaturil existente, caracteristici etc. Profilul migrantiului roman din regiunea Nord-Est Exploratorie: Ex post facto (cu referire la ceva petrecut; retrospectiv; care afecteaza lucruri petrecute); este foarte potrivita acolo unde abordarea este mai putin categorica/certa, unde nu se poate aplica un experiment, privire orientata spre interior; permite studierea cauzalitatii si compara grupuri; De obicei, este calitativa sau mixta; este mai ieftina, flexibila, cu rezultate mai putin certe/sigure Intra: studii de corelatie/cauzale; studii de grup dupa anumite criterii.Ex. cercetarea cauzelor i a efectelor emigraiei, comparativ, n dou sate cu rate ridicate ale emigraiei-un caz, in judetul Alba, alt caz, in judetul Neamt. Cercetare Cantitativa: se desfoara cu ajutorul culegerii si prelucrrii de date prin experimente, anchete, observaii etc., i va pune in evidenta anumite rezultate ale prelucrrii datelor; este extinsa si costisitoare, deoarece este nevoie de o anumit cantitate, de un anumit volum de date, pentru ca prelucrarea si rezultatele s aib relevan. Datele sunt culese din variate surse: a). primare cele adunate de ctre cercettor, apelnd la diverse tehnici (experiment, interviu, chestionar, observaii etc.); Startul il reprezinta o tatonare de ordin calitativ cu privire la ceea ce urmeaza sa fie masurat, operaiune n care este importanta experiena cercettorului
Dezvolt anumite variabile, concepte care pot fi msurate i apoi regsite n date colectate prin diferite tehnici.; conceptele abstracte se transform n reprezentri empirice; explicare obiectiv, apelnd la date culese sau la statistici publicate n variate surse; f.important: datele s nu fie gresite/eronate si sa fie complete Elaborarea unui model teoretic care sa permita masurarea unor corelatii, contributia unor factori (variabila dependenta si variabile explicative), desprinderea unui trend (daca datele se intind pe o perioada suficient de lunga), a unor corelatii in cercetari de tip exploratoriu, comparatii intre unitati Testarea/verificarea empirica a unor ipoteze enuntate, a unui model teoretic, Exprimarea unei caracteristici in termeni numerici

Chestionarele, n cazul cercetrii cantitative, sunt structurate (cu intrebari inchise) i se adreseaz unui esantion/panel (survey), selectat aleatoriu

b). secundare-date statistice publicate de catre diverse organisme, publicate in anuare sau in alte surse, sub forma de statistici oficiale, care sunt procesate pentru a verifica validitatea ipotezelor Cele doua metode pot fi comparate astfel (vezi, Grix, 2001:34): Calitativa: analize micro strategie de cercetare inductiva generatoare de teorii isi propune sa interpreteze evenimente cu semnificatie istorica si culturala Cantitativa: abordeaza chestiuni macro o strategie de cercetare deductiva testeaza teoria este predictiva identifica modelul general si legaturile dintre variabile F. important: Delimitarea acestor dou metode nu este foarte rigida, de foarte multe ori fiind nevoie de ambele metode. Mai mult, o cercetarea calitativa prin interviu poate fi structurata, aplicand interviul unui numar de cazuri selectate dupa un anumit criteriu, si procedand apoi la prelucrare cantitativa. De asemenea, un survey, rezultat dintr-o cercetare cantitativa, poate apela la interviuri pe baza de chestionar cu intrebari deschise, pentru analize in profunzime sub forma de studii de caz, completand astfel cercetarea cantitativa. Metoda mixta-calitativa si cantitativa 1.4. Instrumente la care se apeleaz Chestionare cu intrebari deschise. Trebuie sa se cunoasca metodologia elaborarii de chestionare, tipurile de intrebari, stabilirea esantionul pentru aplicarea chestionarului Discutii cu persoane implicate (factori de decizie, responsabili cu punerea in aplicare etc.) ; interviu in profunzime Focus group Completarea unor formulare Rapoarte asupra temei cercetate 1.5. Studiul de caz Cercetatorul se bazeaza pe teorii, abordari personale, descrierea cazului-situatiei, interpretare, formularea unor constatari; se pune sub semnul intrebarii posibilitatea de generalizare, dat fiind numarul mic de cazuri, cercetare pe scara mica; totusi, exista posibilitati de generalizare Studiile de caz: necesare atunci cand se doreste o privire holistica asupra unui fenomen, a unei persoane, gospodrii, organizaii, politici etc. . Presupune o analiza att extins, ct i n

profunzime, a unor situaii obinuite, care pot fi gsite frecvent (tipice, similare, omogene), situaii heterogene, variate, pentru a caracteriza un ansamblu, sau mai puin comune/particulare, chiar a unor situaii extreme/critice (ex. crahuri bancare: Barings vs Socit Gnrale), sensibile, comparatii cu alte cazuri, pentru a nelege cauzele unor rezultate/situaii excepionale/bune sau rele, din cele constatate; - cazuri de tip bulgare de zpad -de la cteva cazuri, cercetarea se extinde la noi cazuri, pentru adncirea cunoaterii . Chiar dac aceste studii se refer la nivelul micro (uniti, indivizi), constatrile pot fi utile si la nivel macro, mai ales n cazul unor politici al cror impact se exercit i se evalueaz la nivel micro (cazul politicilor economice ex. impactul politicii fiscale asupra investitorilor; impactul legii salarizrii asupra firmelor, a angajailor etc.) F. important: selecia cazurilor, a stabili tipologia acestora, n funcie de obiectivul i scopul cercetrii, gradul de acoperire din perspectiva relevantei temei urmarite; Ce cuprinde un studiu de caz ? Culegere de informatii detaliate asupra cazului Naratiune cu privire la obiectul studiat Ideea centrala a cazului, asupra careia se concentreaza studiul Comparatii cu alte cazuri similare, pentru a gasi best practices 1.6. Condiii pe care trebuie s le ndeplineasca cercetarea tiinific Obiectivele si scopul cercetarii sa fie clar definite Planul activitatii de cercetare sa fie intocmit astfel incat sa duca la atingerea obiectivelor Datele sa fie verificate pentru corectitudine Metode adecvate de analiza a datelor iar analiza sa fie corecta Concluziile cercetarii sa fie in conformitate cu rezultatele analizei; fac trimitere la obiective si scop Cercetatorul: competent si onest

TEMA II: Metodologia cercetarii

2. 1. Ce studiaz metodologia cercetrii? cum trebuie sa se faca cercetarea stiintifica, cum se procedeaza, pasii de urmat,pentru a raspunde la intrebarile pe care le ridica tema, a atinge obiectivele

cercetarii si a realiza scopurile acesteia. care sunt sursele

Altfel spus, metodologia se refera la strategia de cercetare, la felul in care se dobandeste cunoasterea (A nu se confunda cu conceptul filosofic de epistemologie, care se refera la originea, natura si limitele cunoasterii) Metodologia se refera la ansamblul de tehnici si metode prin care teoria existenta este verificata, pentru a dobandi o mai buna cunoastere a acesteia (continutului conceptelor, relatiilor), a utilitatii acesteia (verificarea aplicabilitatii) , a dezvoltarii (noi intelesuri, noi utilitati, directii de adancire). Activitatea de cercetare presupune parcurgerea unor etape, care se refera la urmatoarele aspecte mari: A. Alegerea temei de cercetare (care va fi tema lucrarii) B. Derularea cercetarii C. Redactarea lucrarii pe baza rezultatelor cercetarii (articol, referat, raport, lucrare de licenta, dizertatie de master, teza de doctorat A. Alegerea temei de cercetare 2.2.. Criterii in alegerea domeniului si a temei Daca domeniul intereseaza cercetatorul Daca o anumita tema, in cadrul domeniului, prezint interes pentru cercetator Competenta cercetatorului in acel domeniu/tema Daca tema este cercetabila/viabila: poate avea solutii, daca exista resurse de timp (amploarea temei), personal de cercetare (ex. documentarist, statistician, laborant) si bani Noutatea/originalitatea: daca a mai fost cercetata si care este stadiul, respectiv care sunt rezultatele, la ce constatari s-a ajuns.

Nu numai noutatea trebuie avuta in vedere, ci si Importanta si utilitatea temei (poate fi ceva nou, dar neimportant sau/si inutil), relevanta acesteia ( este nerelevanta, deoarece nu are utilitate teoretica sau aplicabilitate practica sau este minora in privinta importantei) Tema se stabileste fie pornind de la rezultate ale cercetarilor/ publicatii, fie pe baza observarii realitatii cu privire la probleme de solutionat, fie si intuitiv, pe baza cunostintelor anterioare i, n cel mai bun caz, pe baza mai multor surse sau a tuturor acestor surse. A se evita: teme mult batatorite (overdone), unde nu se poate aduce nimic nou (a reinventa roata sau apa calda) teme foarte controversate, care pot conduce la abordari riscante si cu riscul neacceptarii rezultatelor formularea foarte vaga si larga a temei (totul), dar si una prea ingusta (nimic): o parte mai mic (tema) din una mai mare (domeniul); pornind de la ceva mai larg, intins, sa fie posibila restrangerea cercetarii la o tema fezabila, care sa permita o adancire si o anumita contributie originala. Deci, se pune problema dimensiunii temei. Dimensiunea temei: De la interes pentru domeniu (ex. Economie internationala/relatii economice internationale), la o tema larga (ex. ISD, Migratia internationala a fortei de munca o tema care este dezbatuta, cercetata extins: Observarea unui fapt, a unei situatii, care necesita investigatii specifice (ex. Schimbarea climei; saracia in agricultura, instabilitatea pietei financiare etc.) care a condus la o tema de cercetat a se verifica surse: carti, articole, internet, referinte etc.) De la o tema larga, la o ingustare treptata, pana la o tema ingusta/limitata ca dimensiune, care va deveni tema cercetarii noastre ex. Impactul ISD asupra ocuparii fortei de munca, Impactul asupra transferului de tehnologie; Impactul asupra schimburilor externe; Inpactul asupra dezvoltarii regionale; CTN si formarea de clustere de competitivitate ; Impactul migratiei internationale asupra dezvoltarii regionale/locale (labor migration); Return migration; Posibilitati de eradicare a saraciei in mediul rural prin sporirea gradului de ocupare Important: -identificarea partilor acelei teme, legatura dintre ele, felul in care tema noastra se include intr-un sistem mai larg, care este istoricul temei si care au fost intrebarile la care s-a cautat raspuns in legatura cu tema respectiva.

Daca tema este fezabila: se verifica daca exista deja date disponibile sau datele trebuie culese (sunt resurse: timp suficient si bani?), daca datele sunt accesibile sau au un caracter confidential. Daca accesul la date este conditionat de acordul unor persoane, organizatii, firme; de verificat daca acest acord poate fi obtinut: cum, in ce conditii Daca exista o metodologie deja elaborata si testata pentru cercetarea temei: cum se prezinta metodologia, in ce consta aceasta, ce date presupune respectiva metodologie, exista acele date, unde, cum pot fi accesate, daca nu exista, cum pot fi create-obtinute care sunt dificultatile pe care le presupune. Daca metodele folosite, in general (ex. anumite experimente, anumite tipuri de chestionare, anumite instrumente statistice de prelucrare a datelor, sunt potrivite si acestei teme sau este nevoie de a gasi metode noi; de a elabora programe noi. Important pentru a alege metoda (calitativa, cantitativa mixta de cercetare ) si pentru a evalua fezabilitatea temei. sa se faca un tablou al problemelor cercetate cu privire la tema, in care sa se noteze opinii asupra celor citite (idei importante pot sa se iveasca prin lectura celor deja cercetate si publicate) verificarea tuturor acestor aspecte trebuie sa se faca cat mai curand, la inceputul cercetarii, prin elaborarea unui studiu preliminar (first draft), Nota: Cu cat se incepe mai devreme cu gasirea temei, elaborarea strategiei cercetarii, elaborarea in scris a lucrarii (dizertatie, teza), cu atat se va evita panicarea ulterioara si chiar amanarea elaborarii sau eliminarea riscului unui esec. 2.3.. Surse si modalitati de alegere a temei de cercetare Lectura in domeniul respectiv (carti, articole in reviste de profil, referinte etc.) Consultare ex. profesorul din domeniul respectiv, colegii, cercetatori Activitate proprie intr-un anumit domeniu-important si din perspectiva utilitatii Recapitulare: Pasi pentru a formula problema de cercetat Se incepe cu abordarea mai larga, a domeniului, pentru a intelege conceptele cu care opereaza Ce se urmareste?A cunoate stadiul la care s-a ajuns in cercetarea temei respective. Pentru aceasta, este necesar s se parcurg literatura i s se afle: Care sunt cele mai relevante lucrari in domeniu/autorii de referinta

Care sunt

conceptele cheie ale temei si principalele perspective asupra temei in

cercetarile anterioare Care sunt intrebarile la care s-a cautat raspuns Care sunt principalele concluzii ale cercetarilor anterioare Care sunt chestiunile in dezbatere in legatura cu aceasta tema, care sunt marile diferente

de opinii si unde cercetarea trebuie continuata 2.4. De ce este necesara Literature review/overview? Descrierea i analiza literaturii domeniului (literature review/overview) este un capitol distinct in lucrare, reprezintnd o sinteza i o privire critic asupra cercetrilor din domeniul temei, sau poate s fie inclus secvenial, cu aspecte specifice, la nceputul unor capitole. Nu exist o schem rigid iar modul i locul n economia lucrrii n care se face descrierea literaturii depinde de domeniu i de specificul temei. n toate cazurile, descrierea i analiza literaturii ajut la: buna cunoastere a domeniului (expertiza), cunoasterea: conceptelor cu care se opereaza

in cadrul temei, teoriilor, problemelor cercetate, metodelor utilizate, surselor datelor, dificultatilor, rezultatelor si constatarilor a afla care este stadiul actual al cunoasterii in domeniu, contextul in care va fi dezvoltata

aceasta cercetare, si pentru a fundamenta cercetarea proprie a temei (fezabilitatea temei); a intelege cum se leaga ideile in literatura, ale tale cu cele din literatura; se pornete de la

ceea ce exist (care a fost examinat critic, dar obiectiv, fcnd comparaii, formulnd constatri i remarci ) pentru a dezvolta cunoterea pentru dezvoltarea capacitatii de a citi in mod critic literatura, pentru a formula clar punctele

de vedere existente, autorii acestora, eventual formuland noi interpretari permite formularea unor criterii de evaluare si argumentare a propriei cercetari (daca prin

cercetare a fost confirmata sau infirmata opinia altora, daca a fost completata cunoasterea cu noi intelesuri, daca din punct de vedere metodologic exista anumite chestiuni discutabile in cercetarile anterioare; daca actuala cercetare reprezinta un plus adus cunoasterii; a dobandi cunostinte despre modul in care se elaboreaza o lucrare la nivel master sau

doctoral-dovada a capacitatii de intelegere a cerintelor academice

10

Cum se face sinteza? Sursele de documentare-actualitatea acestora Actualitatea surselor depinde de: domeniu/tem (n tiinele exacte, cele care fac cercetri fundamentale sau / i experimentale, i mai ales n domeniile de vrf actual nseamn ntradevr descoperiri anunate, comunicate, publicate, de ultim or (apar n abstracturi), n timp ce n domeniile socio-umane se recurge mai degrab la a urmri istoricul opiniilor, metodelor, a dezbaterilor etc.; Tipul sursei: noutile nu apar, n cri (ceea ce apare n cri, este deja clasic), ci n articole, studii, comunicri la conferine; ncepand cu cele mai noi publicaii i mergnd ndrt, pentru a urmri evoluia problemei) Fiarea literaturii: o parte foarte importanta a activittii de cercetarea i elaborare de lucrri. Folosirea PC uureaz foarte mult fiarea literaturii, prin deschiderea urmtoarelor tipuri de fiiere: A. Fiier bibliografic/de referine, care se deschide/se ntocmete din primul moment, de la prima lectura. Se vor nota, conform normelor academice privind lista de referine (vezi, norme bibliografice), toate datele cu privire la lucrarea studiat (autorul, anul, titlul, editura etc.) n ordine alfabetic. A nu se omite acest fiier, fiindc nu numai c este necesar pentru ntocmirea i verificarea listei finale de referine, dar evit pierderea datelor/informaiilor cu privire la unele surse. B. Fiier tematic: se deschid attea fiiere cte concepte, opinii, idei, termeni cheie etc. exist n lucrrile studiate; se comenteaza, se compara, se evalueaza, se exprima, argumentat, un punct de vedere. Se noteaza exact datele lucrrii ex. FDI si transferul tehnologic; FDI creare/distrugere de locuri de munca; FDI-factori de atractivitate C..Fiier de citate (opional); citatele, care se refer la subtemele din fisierele tematice, pot fi puse n respectivele fiiere Se stabileste modul de evaluare a literaturii: cronologic sau tematic. NU aranjand, fcnd rezumate- articol dupa articol, autor dupa autor etc.-, de multe ori, lund la ntamplare, ci fie n ordinea apariiei i dezvoltrii lucrrilor respective, cronologic, n special cnd este vorba de anumite curente, coli etc., fie legnd principalele concepte/idei prin lucrrile n care acestea au aprut, adic tematic. Acelai concept/idee-se arata cum apare/ se reflecta in

11

lucrrile diferiilor autori: sunt aceleai abordri sau acestea difer de la un autor la altul; se poate constata o evoluie, n timp, deci combinnd abordarea tematic i cronologic. Ce anume, dup opinia noastr lipsete la toi autorii sau numai la unii dintre acetia (suport pentru eventuale dezvoltri), care poate fi o nou abordare sau o nou perspectiva de cercetat. Literature review poate urmri, distinct, pe lng tema cu problemele ei, metodele la care s-a apelat n legtur cu diverse aspecte ale temei. F. Important: a)aranjarea literaturii n jurul conceptelor, a ideilor, nu a persoanei autorilor, care este n subsidiar. Deci, nu simple rezumate... b).a arta legtura cu propria cercetare; deci, literature review nu este un scop n sine, ceva rupt de context Recomandabil sa se inceapa cu articole care se refera chiar la literature overview, care fac referire la ceea ce exista in literatura temei (usureaz mult prelucrarea literaturii), apoi la lucrarile de baza (carti de referinta), articole, prezentari la conferinte, pentru a se familiariza cu problematica domeniului, a vedea evolutia ideilor, a face comparatii. Un tablou sinoptic al acestor concepte, opinii, surse, comentarii proprii etc. faciliteaza procesul de review al literaturii. Arat ce anume a rezultat din literatura asupra temei.

Tabel 1. Literature review

Concepte 1. Conceptul X (ex. integrare verticala)autorul A, autorul B 2. Conceptul Y (ex. efficiency seekers)=autorul A si B 3. Conceptul Z (ex. integrare orizontal)autorul C, autorul D 4. Conceptul V (market seekers)-autorul C autorul D Tabel 2. Matricea conceptelor si a surselor Autori , articole Autor A, articol Autor B, articol Autor C, articol Autor D, articol X da da da da da da da da Autori 1. Autor A- concept X i Y 2. Autor B- concept X i Y 3. Autor C- concept Z i D 4. Autor D-concept Z i D

Rezult urmtoarele: conceptele integrare verticala si efficiency seekers, au fost dezvoltate de ctre autorii A i B, in articolele menionate, iar conceptele de integrare orizontal i market seekers de ctre autorii C i D n articolele respective. Care sunt principalele idei desprinse din aceste studii? Dac aceste concepte teoretice au fost verificate si empiric, care sunt datele si metodele folosite. Ce anume s-a dezvoltat pornind de la cele dou concepte. Care concepte sunt nc n dezbatere ? Unde se poate continua cercetarea ? Legtura cu propria lucrare.

12

Tema III. Derularea cercetrii

Presupune efectuarea unor pai, parcurgerea anumitor etape, intr-o succesiune logica, prin care sa se ajunga la atingerea obiectivului/elor i la realizarea scopului cercetarii/proiectului. 3.1.Formularea problemei de cercetat De la tema ingusta, la intrebari actuale in legatura cu tema respectiva. Intrebarile sunt importante pentru a evita adunarea de date la intamplare, fara a sti daca sunt datele de care este nevoie si daca sunt suficiente Ce vrem sa cercetam: problema pe care o ridica tema. Formularea unei probleme: ce anume vreau sa cercetez in cadrul respectivei teme. presupune o foarte buna documentare anterioara, cunostinte anterioare, pentru a nu propune fie o problema demult solutionata, fie una imposibil de solutionat in conditiile actuale, ci una observata atat de catre alti cercetatori (vezi, importanta cunoasterii cercetarilor anterioare, studiul literaturii), cat si de catre noi. Pornim de la o observatie a realitatii ex. ca unele firme straine au angajat forta de munca, altele au redus din numarul angajatilor; Am aflat din literatur c acest aspect a fost constatat i n alte ri, c ocuparea forei de munc n economie a urmat o curba n form de U, c ISD au avut un anumit impact n funcie de mai muli factori, printre care evoluia reformei economice (privatizare, legislaia n domeniul mediului de afaceri, cadrul legislativ privind ISD etc.) Ce dorim sa aflam? Vrem sa aflam care a fost impactul net al ISD asupra ocuprii forei de munc n economia Romniei sau intr-un anumit sector/ramura/regiune i cum se poate mari impactul pozitiv ? Obiectivul general al cercetarii: ce anume ne propunem sa realizam ; Sa cunoasteam marimea impactului net al ISD in economie, in sectorul sau in regiunea respectiva Obiective specifice/pariale/secveniale: Situatia evoluiei ocuprii n economie, in sectorul respectiv, in regiunea respectiva; care sunt explicatiile/cauzele Situatia ISD sub variate aspecte: marimea, structura pe ramuri/regiuni/, tipuri de ISD,

dimensiunea si evolutia ocuparii; care este contributia ISD la aceasta modificare (au creat sau au distrus locuri de munca): cum se prezinta ISD in acel sector: cum au evoluat, care sunt tipurile de ISD, cum s-au raportat la forta de munca: dpdv cantitativ, calitativ etc.

13

Nota: este o greseala a trece la adunare de date, direct de la tema, fiindca nu vom sti niciodata ce fel de date ne trebuie, in ce scop, cand sa ne oprim, unde cautam acele date; F. Important: intrebarile ne vor ingusta nevoia de date la ceea ce este necesar pentru a raspunde la intrebari. De ce vrem sa aflam ? Scopul: orice politica macroeconomica sau de dezvoltare regionala include si obiectivul ocuparii fortei de munca ; metoda pentru crearea de locuri de munca depinde de filosofia economica. Atragerea de ISD poate fi o modalitate de creare de locuri de munca. 3.2. Ipoteze O ipoteza este un enunt cu privire la o relatieprobabila de cauzalitate, care poate i urmeaz a fi verificat empiric. Formularea ipotezei se bazeaz pe cunotine anterioare sau anumite fapte observate, o reflectare a legaturilor probabile dintre fenomenele observate. F. Important: acestea urmeaza a se verifica intr-un anumit mod. Propunerea unei ipoteze: afirmatie/presupunerea cercetatorului cu privire la anumite legaturi

dintre fenomene, supozitie, bazata pe cunostinte, pe cercetari anterioare, pe rezultate comunicate/publicate cu privire la acele legaturi, sau ); legatura are caracter probabilistic, supozitie despre tipul relatiei care exista, care este variabila independenta si care cea dependenta; drumul care trebuie sa duca la formularea teoriei, care sa explice acel fenomen si, eventual, sa permita gasirea modalitatilor de solutionare. Porneste de la fapte, fenomene observabile, exprima concepte specifice domeniului, sunt verificabile (cu unele exceptii, in care se procedeaza la simulari) Sursa ipotezelor variate: cunostintele teoretice, din care sunt deduse ipoteze cunostinte practice intr-un anumit domeniu, experienta proprie Caracteristici ale ipotezelor:ceea ce se afirma despre respectiva legatura exista/poate exista in realitate, are sens, este clar exprimat, este plauzibila, are o anumita marime/grad de intensitate /o anumita forma; poate fi testata/verificata testarea se face prin intermediul testarii asa-numitei ipoteze nule sau ipoteza statistica; aceasta se refera la marimea pragului/a probabilitatii care ne arata daca exista o eroare de esantionare peste acel prag. Daca ipoteza nula este respinsa, ipoteza opusa celei nule/alternative se accepta ca poate fi verificata, adica nu va fi viciata de erori de esantionare.

14

F. Important: esantionare corecta, sub aspectul marimii esantionului (legatura marimea esantionului-procentul de eroare?; tipul de esantionare) a distributiei normale a parametrilor, Ipotezele pot avea grade diferite de generalizare/abstractizare, unele fiind echivalente teoriei abstracte, dedusa logic, doar cu ajutorul rationamentului, fiind sau nu posibila verificarea/testarea; altele sunt ipoteze propice unei cercetari empirice, direct verificabile Stiinta moderna cere ca ipoteza sa se verifice empiric, prin experiment (stiintele naturii), prin raportare la realitate (modele care apoi sunt testate cu ajutorul datelor culese sau deja existente, deci prin observatie); Cercetare empirica-rationament inductiv aposterioric. Atentie la formulari de tipul: este teorie, nu are legatura cu realitatea. Este atat de abstracta, incat fie nu se verifica, deocamdata, fie este o verificare/confirmare limitata, in anumite conditii, verificari ulterioare infirmand sau completand valabilitatea. Exemple de ipoteze: ISD au un impact direct si indirect asupra ocuparii fortei de munca Impactul asupra ocuparii poate fi de job creation si job destruction Marimea impactului asupra ocuparii depinde de tipul si structura ISD ISD au un impact asupra nivelului salariilor in firmelor romanesti (spill-over effect); Rata ocuparii este mai ridicata pentru categoria persoanelor cu o calificare inalta; Modelul teoretic corespunztor ipotezelor i metodelor de cercetare fomularea modelului teoretic (cercetarea cantitativa) Exemplu: FDIsij =0+E V+, in care: FDIisj reprezinta variabila dependenta Stocul de FDI raportat la GDP (%) EV = variabile explicative n ara gazd (GDP, in moimentul t; GDP/loc; Populaia, schimbri n productivitatea industrial, ponderea comerului exterior n GDP, indicele liberalizrii preurilor etc.); Sursa datelor: ex. UNCTAD, World Investment Report, 2006, ERDB, Transition Report 2007, National Bank of Romania, Institute for Statistics in Romania) elaborarea chestionarului, stabilirea coninutului interviului etc. (cercetare calitativa) sau

coninutului experimentului (in stiintele naturii, unde este posibil) stabilirea necesarului de date, a tehnicilor i procedeelor corespunztoare n cazul fiecrei metode

15

3.3.Culegere de date-metode Date inseamna: numere, trsturi/caracteristici, forme, grafice care reprezinta anumite atribute calitative (ex. comportament obedient; comportament corect) sau cantitative (ex. inaltimea, greutatea, varsta etc.) cu privire la o variabila sau set de variabil. Datele trebuie observate si inregistrate sau culese, masurate. Devin informatii, adica dobandesc o anumita semnificatie si, prin prelucrare, analize etc. devin cunostinte despre ceva. Date informatii- cunotine Tipuri de date i metode de culegere. Exist variate tipuri de date, n funcie de: unitile examinate ( ex. date personale, cele obinuite (nume/prenume, sex, varsta, studii,

profesie, ocupaie, afiliere/loc de munc etc.; date despre o organizaie ex. denumire, anul infiinrii, profilul activitii) Scopul cercetrii (ex. cunoaterea comportamentului consumatorilor: preferine, opiuni,

atitudini, intenii ) Unitile care adun date: institute de statistica, Baze de Date, Organizatii Internaionale,

biblioteci etc. n funcie de surse a. Date secundare, pentru anumite evaluri, mai ales cantitative: date existente, culese de altcineva precum Oficii de statistica ( raportari, anuare, buletine), organisme publice (Ministere) sau diverse organizatii (ex. OMC, UNCTAD, FMI etc.), baze de date intocmite de institute (ex. WIIW, Amadeus Este o metoda mai simpla, mai ieftina, dar nu poate fi folosit ca singura surs. Chiar i aceste date trebuie examinate pentru a afla daca sunt de incredere (cine le-a produs), ce metode au fost folosite, daca se potrivesc scopului lucrarii, b. Date primare: culese direct cu ajutorul unor instrumente, att pentru:evaluri cantitative (ex. survey: Culegere de date pe baza de chestionar structurat- intrebari prestabilite, inclusiv ordinea lor, chiar si alternative de raspuns) despre optiunile de cumparare ale clientilor unei firme; daca aplicam metode statistice, este important sa stabilim volumul de date/unitati de cercetat, pentru a proceda corect cu privire la dimensiunea seriei, lungimea temporala a acesteia), ct i pentru evaluri calitative (Interviu nestructurat - ancheta asupra unei chestiuni, prin interviuri de forme

16

variate: interviul cu o singur persoan fa n fa; mai ales cnd se adreseaz unor personaliti; interviul cu mai multe persoane, in functie de natura si tipul cercetarii ex. focus grup); Metode de culegere Datele se culeg din sursele potrivite domeniului i cu metodele adecvate acelui domeniu; inregistrare observare experiment simulare chestionare orala a unor subiecti chestionare in scris a unor subiecti panel Studii de caz Metoda Delphi: consultarea specialistilor pentru o previziune privind evolutia in viitor a unui fenomen 3.4. Prelucrarea datelor: metode statistice; analiza calitativa nseamn aplicarea unor metode de prelucrare a datelor, pentru testarea ipotezelor Este de subliniat c o lucrare nu const i nu se limiteaz la a aduna mai multe sau mai puine date, ci n a privi acele date ca informaii, care ne spun ceva, explic ceva i, mai ales, a face din acele date/informaii, cunotine cu privire la natura lor, la legaturile dintre ele, la semnificaia lor, la utilitatea acestora. De aceea, datele respective se prelucreaz prin anumite metode

Metode statistice:
Analiza de tip longitudinal: serii in timp urmareste evolutia); , esantionul reprezentativ . Analiza cross sectional: se analizeaza un grup, format pe baza unei caracteristici, la un anumit moment, ex. Caracteristica: aderarea la UE in 2004; Noile state membre ale UE: variabila PIB/locuitor in momentul aderarii; gruparea in functie de marimea variabilei; constatare privind omogenitatea sau eterogenitatea grupului;) Statistica este foarte importanta in cercetare pentru: a) validarea ipotezelor; b. Atingerea obiectivelor prin stabilirea legaturilor dintre diverse variabile; cauta corelatii, dar nu intotdeauna se preocupa de cauzalitate; generalizarea Statistica se refera la: adunarea datelor, prelucrare (de prelucrare a datelor de volum mare programe precum SPSS (Statistical Package in the Social Sciences), analiza, prezentare sub forma de tabele, diagrame, grafice, interpretare, formularea concluziilor; confera mai multa exactitate si rigurozitate, ajuta la gasirea legaturilor intre diferite variabile, permite previziunea unor

17

schimbari, chiar a trendurilor/tendintelor-f. Important pentru masuri; mai convingatoare si confer un caracter stiintific demersului. Atentie: abuz de statistici, de prelucrari cantitative; aspectele calitative nu trebuie sa lipseasca 3.5. Analiza i interpretarea rezultatelor-raportare la ipoteze Datele prelucrate prin variate metode cantitative/statistice sau pur calitative trebuie analizate, adica se merge dincolo de tabele, grafice, scheme etc. , pentru a gasi semnificatia acelor rezultate ale prelucrarilor. Atentie: nu se emit idei, aprecieri care se ilustreaza apoi prin date, ci datele se prelucreaza, se analizeaza si se formuleaza constatari, interpretari. Dificultatea de a stabili cauze; utilitate redusa, in raport cu amploarea datelor si prelucrarilor: preferabil sa fie abordate teme mai limitate, pentru a merge cu analiza in profunzime si a realiza interpretri corecte. Rezultatele prelucrrilor i analizelor nseamna i verificarea ipotezelor;interpretarea,

generalizarea , raportarea la obiectivele stabilite NOTA: Nu exist metod superioar alteia, bun sau rea, ci doar folosit corect sau incorect (manipularea datelor, a informaiilor), potrivit sau nepotrivit domeniului, inteniilor cercetrii, supoziiilor/ ipotezelor de verificat, ntrebrilor la care se caut raspuns (metoda decurge din ntrebrile la care se caut rspuns) Cercetarea este un proces complex, care presupune rigurozitate, coeren, pentru a face trecerea de la ceva imprecis, de la o tatonare, la o tema/problema si apoi la parcurgerea pasilor necesari pentru verificarea ipotezelor, atingerea obiectivelor, formularea unor rezultate raportate la ipoteze.

18

Tema IV Lucrarea - rezultat al cercetarii

In continuarea prelucrarilor statistice sau calitative a datelor/informatiilor, urmeaza redactarea unei lucrari, care poate fi: - Raport de cercetare, articol, lucrare de diploma: licenta, master, doctorat. 4.1. Dizertaia de master : format si continut Prile lucrrii:

A. Partea
1. Pagina de titlu (conform ghidului facultii/universitii): Instituia, titlul (lucrrii trebuie s sugereze coninutul) autorul. Lucrare de dizertaie, ndrumtorul lucrrii 2. Pagina de Rezumat (Abstract): ntr-un singur paragraf de cca 150-200 cuvinte, scris la un rand, se face o prezentare a lucrrii: ce trateaza/subiectul lucrarii; problema pe care a cercetat-o; metodologia folosita, rezultate obtinute, principalele concluzii.

Important: formularile trebuie s permit nelegerea coninutului lucrrii, deci s fie un rezumat informativ, nu de insirare a titlurilor capitolelor. Nu se fac nici trimiteri la lucrri sau la autori. Imediat dupa rezumat, se mentioneaz cteva (4-5) cuvinte cheie (keywords). Pentru domeniul economic, se poate meniona i JEL Classification :

3.Cuprins
4. 5. 6. 7. Lista tabelelor, Figurilor,graficelor, ilustratiilor Teza Referine bibliografice Anexe

19

B.Corpul lucrrii Cap.1. Introducere Nu este o parte de generalitati, n care nu se spune nimic despre cercetare si lucrare. Prezinta sintetic (literature overview)situatia cercetarilor din acel domeniu, motiveaza alegerea temei, intrebarile la care isi propune sa raspunda Scopul si obiectivele, ipotezele, metodologia folosita; anunta structura lucrarii. Pentru a elabora o introducere corect, lucrarea trebuie s fie finalizat sau autorul s cunoasc foarte bine toate cele menionate, din elaborarea prilor lucrrii. Este o analiza temeinica a temei, nu o ingramadire de fraze, manipulare a unor date, informatii, unele luate din surse discutabile sau neindicate corect, intr-o succesiune logica. Este, deci, un elaborat intelectual, care are o logica, o argumentare, o succesiune de idei si o structura care sa arate cum s-a ajuns la partea finala, la concluzii. Tema se subdivide in parti/subteme/capitole Cap.2: Cadrul teoretic, conceptual al temei. Acesta include si ceea ce se numeste literature review, din care se desprinde, urmand o anumita logica/succesiune, care sunt chestiunile cercetate in legatura cu tema lucrarii, lucrrile de referin n domeniul temei, care sunt principalele rezultate la care s-a ajuns, care sunt limitele cercetarilor/unde sunt parti neacoperite, care pot eventual justifica cercetarea si lucrarea. Prezinta scopul si obiectivele lucrarii, , ipotezele de la care a pornit in cercetare. Doua erori se intalnesc in acest capitol: Sa se prezinte o poveste generala , fara nimic riguros sau, Sa se prezinte consideratii teoretice foarte sofisticate dar care nu vor avea legatura cu ceea ce urmeaza. Intre aceste doua, trebuie gasit un echilibru Capitolul 3 : Metode aplicate in cercetarea temei Se descriu i se analizeaz metodele folosite n alte cercetri/lucrri. Scoate n eviden importana acestor metode, dar i limitele; In funcie de specificul temei, autorul alege metoda cea mai potrivita (cantitativa, calitativa, mixta); Se motiveaza alegerea metodei/metodelor i, dac este cazul, originalitatea metodei pe care o propune. Cap. 4. Analiza datelor i interpretarea/discutarea rezultatelor

20

Analiza continutului: descrierea sistematica si obiectiva a datelor rezultate din cercetare (prin interviuri, chestionare etc.), aranjarea acestora apeland la diferite criterii, categorisire, a se examina legaturi de tip cauza-efect, sensul legaturii si marimea acesteia etc. Teoretizarea pe baza rezultatelor prelucrarilor . Atentie: generalizari cu precautie; depinde mult de amploarea i profunzimea cercetrii, de relevana acesteia pentru domeniul de care aparine. 5. Concluzii; remarci finale, recomandri Se refera la cele rezultate din cercetare, se raporteaza la obiectivele lucrarii, la verificarea ipotezelor; Formuleaza contributiile personale, teoretice si practice, in functie de tema, Face pe baza acestora, propuneri de utilizari practice ale rezultatelor, pentru masuri (daca este cazul), Reitereaza directiile de continuarea a cercetarii in domeniu Ce nu trebuie sa apara in concluzii: repetari aidoma ale unor idei din lucrare trimiteri bibliografice noi date, deja analizate sau neanalizate 5. Lista de referine In lucrare se reda exact sursa ideilor (sub form de citat sau de comentariu, rezumare, parafrazare, indiferent daca au aparut intr-o lucrare publicat sau doar au fost prezentate la o manifestare tiinific, sau comunicate printr-o modalitate media; proprietatea intelectuala a autorilor. Modul de trimitere la sursa, n text, respectiv de ntocmire a listei de referine formeaz obiectul unor ghiduri, care formuleaz norme de citare/folosire a referintelor, la o anumit standardizare. Recomandm citarea APA (American Psychological Association) 6. Anexe De obicei, la anexe sunt trecute tabele cu date de prelucrat sau prelucrate, dar care ocup un spaiu mare i nu sunt obligatorii n textul lucrrii (unde se face doar trimite la anexa respectiva), chestionare, scheme, unele grafice etc. datelor, figurilor, fiind

21

4.2. Cerine privind redactarea lucrarii

Textul s fie redactat n conformitate cu normele stilului academice. Asemenea norme au fost rafinate n timp i azi formeaz coninutul unor adevrate manuale (ex/ Handbook from Writers of Research Papers, care a fost iniiat nc din 1883) Stilul academic nseamn : Exprimare corecta din punct de vedere gramatical, cu formulri atente, impersonale (opinia riscul unor greeli de

noastra este...), limbaj clar, evitand jargonul sau expresiile de strada. Frazele sa nu fie foarte lungi (mai ales cand lucrarea se scrie intr-o limba strin, existnd repetiiile de fraze i de idei precum i informaiile nerelevante. Scriere ortografic corecta (greelile de ortografie fac o impresie foarte proast i inspir, exprimare, de topic, ceea ce poate face textul neclar. De asemenea, trebuie s se evite

din start, nencredere fa de nivelul de educaie al cercettorului ; este necesar a avea mereu la ndemn dicionare); folosirea diacriticelor ; atentie la semnele de punctuatie Indicarea clara, corecta, conform regulilor, a tuturor surselor folosite in lucrare, pastrarea

aceleasi modalitati de citare pe tot parcursul lucrarii; A se verifica: dac toate trimiterile din lucrare se afl i n lista finala de referinte; respectiv tot ceea ce apare n lista bibliografic, se gsete i n referinele din lucrare Final: lucrarea, pari din lucrare, s fie prezentate la seminarii, workshopuri, conferine, publicate

sub forma de working papers, articole n reviste de profil

calitatea lucrrii sporete sau se reduce i prin modul de prezentare a lucrrii

(Power Point: un numr limitat de slide-uri cu idei clare, convingtoare, care rezum coninutul.

22

LUCRAREA : Pagina de titlu conform ghidului facultatii Cuprins

Titlul capitolului Pagina de titlu Rezumat Pagina de cuprins Lista tabelelor Lista figurilor/graficelor Lista ilustratiilor 1. Introducere 1.1. Explicaii privind alegerea temei tezei 1.2. Problema pe care teza ii propune s o cerceteze .............1.3. Obiectivele, scopul, ipotezele .............1.4. Metode .............1.5. Structura tezei 2. Cadrul teoretic;Descrierea literaturii/Literature review 2.1. .............2.2. ..........2.n. 3. Metode: culegerea i prelucrarea datelor ...........3.1. ..........3.3. 4. Analiza datelor i interpretarea/discutarea rezultatelor 5. Concluzii; remarci finale, recomandri Referinte Anexe Pagina i ii iii iv v vi 1

23

4.3. Conditii ale unei bune lucrri a. Cerine privind coninutul S trateze o tem important i actual S dovedeasc o bun cunoatere a temei, a literaturii S rezulte clar c lucrarea este rezultatul unei cercetri i analize proprii; s nu fac doar o compilaie de idei sau buci de text din diveri autori (chiar dac se indic sursa), ci s fac i o analiz proprie Metodologia utilizat s fie corect S aib o structur coerent: prile, capitolele lucrrii s aibe legtur ntre ele i s se succead in mod logic; Coninutul fiecrei pri/capitol s corespund titlului acelei pri/capitol, iar ansamblul lucrrii s rspund titlului Ideile s fie clare, s nu genereze confuzii, nelegere i/sau interpretare greit Rezumatul (abstracl) s fie ntocmit cu mare atenie, pentru a permite persoanei care-l citete s se edifice cu privire la ceea ce conine lucrare i s poat decide dac lucrarea prezint interes pentru preocuprile sale Concluziile lucrrii s fie clar formulate i s conin rezultatele cercetrii, evideniind contribuia proprie

24