CAPITOLUL IV Turismul balnear n Romnia

Turismul balnear nu se adreseaza numai celor cu probleme medicale, ci si celor care vor sa se relaxeze, sa-si regaseasca vitalitatea si o buna conditie fizica, mentala si spirituala. Datorita acestui fapt n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre care se centreaza importante mijloace materiale si umane, cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un nalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a populatiei.

Din pacate, revenirea Romniei n rndul democratiilor europene, ncepnd cu 1989, a nsemnat pentru turismul balnear, n ciuda valorii factorilor naturali de cura, intrarea ntr-o criza profunda, baza tehnico-materiala suferind o degradare continua. n vederea fundamentarii unor directii de dezvoltare a turismului balnear, n perspectiva integrarii europene, am efectuat n acest capitol o analiza a pozitiei statiunilor balneare din Romnia pe baza indicelui de atractivitate, a factorilor naturali de cura si a indicatiilor terapeutice, urmata de prezentarea modificarilor structurale ale oferte i balneoturistice romnesti si necesitatea protectiei mediului n arealul statiunilor balneare.

4.1. Evaluarea si ierarhizarea statiunilor balneare din Romnia Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romnia se nscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Avem sansa ca 1/3 din apele termale si minerale de pe continent sa se gaseasca n tara noastra. Aceasta valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea n aceasi statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu efecte polifactoriale benefice si de existenta n Romnia a tuturor tipurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate n ntreaga gama a profilurilor de tratament balneare.

- 152 -

4.1.1. Factori naturali de cura balneara Cercetarile hidrogeologice au aratat ca subsolul Romniei contine o varietate de resurse balneare situate n interiorul sau la suprafata scoartei terestre. Aceste resurse sunt reprezentate n primul rnd de substantele minerale terapeutice, care prin proprietatile fizico-chimice raspund necesitatilor profilactice si medicale de mentinere, consolidare, refacere a starii de sanatate, a capacitatii de munca si de reconfortare fizica si psihica individuala. n al doilea rnd, factorii climatici existenti n Romnia, datorita pozitiei geografice (radiatia solara, circulatia atmosferica, temperatura, umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor) fac din climatoterapie un mijloc eficient, care contribuie n orice statiune balneara la completarea ofertei de tratament.

Substantele minerale terapeutice se regasesc att n apele minerale si termominerale ct si n apa lacurilor terapeutice a namolurilor si turbelor. A. Apele minerale Apele minerale sunt raspndite pe mai mult de 20% din suprafata ta rii la diferite adncimi, avnd o larga gama de proprietati fizico-chimice si terapeutice n functie de geneza lor. Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafata dintr-o sursa naturala sau aduse la zi prin foraje si ale caror caracteristici fizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.
n functie de temperatura lor naturala apele minerale pot fi reci (sub 200 C), izoterme (340 370 C) si hiperterme (peste 370 C).

Mineralizarile medii, ce depasesc frecvent procentul de 1gram/litru determina valoarea balneara a apelor minerale si termominerale. O clasificare fizico-chimica a apelor minerale si termominerale, unanim acceptata pe plan international nu exista. n Romnia se foloseste o clasificare bazata pe proprietatile fizico-chimice ale apei minerale. Astfel, apele minerale reci, cuprind139: - ape oligominerale (Calimanesti, Slanic Moldova, Baile Olanesti si cu caracter termal la Baile Felix, Calan, Moneasa, Geoagiu Bai, Vata de Jos); - ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biborteni, Vatra Dornei, Buzias, Lipova, Tusnad, Borsec);
139 *** Colectiv de elaborare, Studii la modernizare, dezvoltare durabila a turismului s i diversificarea ofertei turistice romnesti, I.C.T., Ministerul Turismului, Bucures ti, 1995, pag. 5.

- 153 -

- ape minerale clorurato-sodice pure (Baile Herculane, Someseni, Ocna Sibiu); mixte (Slanic Moldova, Sngeorz Bai, Baltatesti, Malnas Bai); - ape minerale sulfatate (Slanic Moldova, Sarata Monteoru, Vata de Jos, Amara, Ocna Sugatag, Baltatesti, Baile Govora, Calimanesti); - ape minerale sulfuroase, unele avnd caracter mixt datorita componentelor clorurate, sodice, alcaline (Baile Herculane, Calimanesti, Baile Olanesti, Pucioasa, Sacele); - ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malnas Bai, Vlcele, Biborteni, Tusnad, Vatra Dornei); - ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei); - ape minerale iodurate (Baile Olanesti, Calimanesti,Cozia, Bazna); - ape minerale radioactive (Baile Herculane, Sngeorz Bai, Borsec). B. Apele termominerale Prezenta apelor geotermale si termominerale pe teritoriul Romniei este legata de tectonica, anomalii hidrogeotermice, conductivitate termica. Acestea nu sunt pure, ci reprezinta diferite concentratii minerale de saruri solubile, existnd astfel ape terma le bic arbonate, sulfuroase, clorurate, clorurat-sulfuroase, cu utilizari multiple n cura externa si se gasesc n statiunile140: Baile Herculane, Calimanesti, Caciulata, Baile Felix, Baile 1 Mai, Calacea si Vata de Jos. C. Apa lacurilor terapeutice Romnia dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent din care 63% au
origine naturala, iar 27% antropice. Prin calitatile farmacologice si farmacodinamice ale apelor lor, o buna parte din lacuri prezinta interes terapeutic deosebit141.

Din punct de vedere al genezei lacurile terapeutice se mpart n trei categorii distincte: - lacuri de liman; - lacuri de c mpie; - lacuri din masivele de sare. Lacurile de liman au luat nastere prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un grind fluviatil sau cordon marin.

140 Idem, p. 7. 141 Idem, p. 9.

- 154 -

Principalul lac de liman utilizat n scop terapeutic este lacul Techirghiol care are trei ramificatii, Techirghiol, Tuzla, Urlichioi, cu apa cloruro-magneziana-sulfurata, utilizata n cura externa. Lacurile de cmpie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlau, Balta Amara, Cmpeni, Movila Miresii, Ianca, Sarat-Braila. Toate aceste lacuri au compozitie chimica variata alaturi de sarurile de natriu fiind prezenti sulfatii de magneziu si calciu. Apele acestor lacuri sunt utile n curele terapeutice externe. Lacurile din masivele de sare sunt Sovata, Tg. Ocna, Slanic, Ocnele Mari, Cojocna. Mineralizarea neomogena a apelor lacurilor sarate si gradul diferentiat de ncalzire, explica fenomenul de heliotermie care are caracter terapeutic. Toate aceste lacuri depun pe fundul lor namoluri sapropelice care alaturi de calitatea terapeutica a apelor sporesc valoarea balneara a acestora si gama de tratamente balneare ce pot fi aplicate. D. Na moluri si turbe Namolurile reprezinta mluri care contin peste 10% substante organice, iar turba
este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse, n conditii de exces de umiditate anacrobiana142.

Exista namoluri sapropelice bogate n hidrosulfura de fier coloidala (Amara, Lacul Sarat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) si namoluri mi nerale sulfuroase (Sacelu) sau nesulfuroase (Sngeorz Bai). Valoarea terapeutica a namolurilor este data de temperatura, compozitia chimica, actiunea mecanica si puterea farmacologica a acestora. Turbele prin fractiunile organice si minerale pot capata valoare terapeutica. Turbarii se gasesc n zona Dornelor, Bihor, Borsec, Mangalia. Tratamente cu namoluri si turbe se practica n statiunile Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Baile Govora, Sovata, Amara, Ocnele Mari, Techirghiol, Eforie Nord, Bazna. E.Gazele mofetice Prin intermediul fisurilor din scoarta terestra si n urma escavarii rocilor, ajung la
suprafata gaze libere rezultate din procesele biochimice ale scoartei terestre143.

142 Idem, p. 11. 143 Idem, p. 12.

- 155 -

n tara noastra, zona Harghita-Caliman este foarte bine cunoscuta pentru emanatiile gazoase numite mofete. Baile Tusnad, Borsec, Balvanyos, Buzias, Covasna sunt statiunile cele mai importante unde acest factor terapeutic este valorificat n spatii amenajate. Solfatarele reprezinta emanatii naturale de gaze unde gazul carbonic include si hidrogen sulfurat. n judetele Covasna si Harghita exista emanatii carbogazoase-sulfuroase de altitudine, unice n Europa. La Turia, Sugas Bai, Harghita sunt prezente asemenea emanatii si utilizate n scop terapeutic.

4.1.2. Modalitati de evaluare

n tara noastra exista 160 de statiuni si localitati balneare ce detin resurse minerale de cura, din care 24 sunt considerate de importanta nationala cu recunoastere si pe plan european. Cele 24 de statiuni de importanta nationala au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din Romnia n functie de gradul de dotare al acestora. Acest gen de clasificare poate fi considerat limitat si nerealist reflectnd nzestrarea la un moment dat a statiunilor balneare, de obicei incompleta si mai ales insuficienta pentru valorificarea complexa si rationala a resurselor balneare. Datorita acestui fapt, pentru a avea o imagine reala, este necesara alinierea la sistemul international de apreciere a statiunilor, care face o ierarhizare stiintifica si obiectiva a statiunilor balneare n special. Evaluarea fondului balnear si ierarhizarea statiunilor n contextul ofertei balneare generale si n detaliu pe profile de tratament este benefica att n plan turistic ct si socioeconomic. Aceasta evaluare trebuie sa fie facuta avndu-se n vedere factorii obiectivi ce caracterizeaza oferta balneara, n primul rnd aspectele cantitative si calitative ale substantelor minerale terapeutice si ale me diului ambiant; dotarea cu structuri turistice care permit valorificarea si dezvoltarea functiei balneare, traditia valorificarii acestora, gradul de nzestrare cu elemente de infrastructura generala si turistica si impactul cu turismul la sfrsit de saptamna. Evaluarea calitativa a ofertei statiunilor balneare este sintetizata de indicele de atractivitate turistica ce poate fi calculat pe baza comensurarii

- 156 -

factorilor ce o definesc, fiecare avnd o anumita pondere n atractivitatea totala a statiunii, considerata 100% 14:

- substante minerale terapeutice - mediu ambiant si antropic -

30% 20% 10% 3% 6% 5% 5% 10% 4% 3% 4%

posibilitati de valorificare dezvoltare traditia valorificarii accesibilitatea acces infrastructura structuri turistice dotari de interes general impactul la sfrsitul de saptamna alte forme de turism

100% Pe baza indicilor de atractivitate calculati se poate face o ierarhizare a statiunilor balneoturistice n plan general pe de o parte, si n functie de profilul patologic al acestora pe de alta parte. n ambele cazuri ierarhizarea nu se suprapune clasificarii actuale a statiunilor balneoturistice, n statiuni de interes national, zonal si local, care are n vedere n principal, volumul si gradul de dotare al statiunilor, precum si durata de exploatarea a acestora (permanenta sau sezoniera).

4.1.3. Ierarhizarea stat iunilor n plan general

Statiunile balneare de mare interes turistic cu indice de atractivitate ntre 3.00 si 2.00, mpreuna cu cele cu un indice de atractivitate favorabil cu valori ntre 1.99 si 1.50 sunt grupate n tabelul nr. 4.1. Pentru a ilustra diferentele ntre clasificarea aceasta, ba zata pe indicele de atractivitate si clasificarea folosita n Romnia am nscris n tabelul nr. 4.1., la coloana 4, statiunile de interes national. Se observa ca cele mai bune statiuni din

14 *** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice romnes ti la cerintele pietei internationale, I.C.T., Ministerul Turismului, Bucuresti 1993, p 97.

- 157 -

Tabel nr. 4.1. Ierarhizarea stat iunilor n plan general si dupa gradul de dotare.
Indice atractivitate ntre 3,00 si 2,00 Statiuni balneare cu indice de atractivitate favorabil (ntre 1,99 si 1,50) Statiuni balneare de interes national

Nr. crt.

Statiuni balneare de mare interes turistic

Nr. crt.

01 2345 1 Baile Herculane 2,23 1 2 Calimanesti-Caciulata 2,20 2 3 Sla nic Moldova 2,18 3 4 Eforie Nord Techirghiol 2,14 4 5 Baile Tusnad 2,12 5 6 Vatra Dornei 2,12 6 7 Mangalia Sud 2,11 7 8 Covasna 2,11 7 9 Borsec 2,10 8 2,09 9 10 Baile Olanesti 11 Baile Govora 2,08 10 12 Sovata 2,05 11 13 Geoagiu Bai 2,04 12 14 Buzias 2,02 13 15 Baile Felix 1 Mai 2,00 14 1 Amara 1,96 15 2 Sngeorz Bai 1,94 16 3 Sla nic Prahova 1,90 17 4 Neptun 1,88 18 5 Balvanyos -Turia 1,84 19 6 Stna de Vale 1,83 20 7 Sinaia (balnear) 1,82 21 8 Moneasa 1,79 22 9 Borsa 1,74 23 1,74 24 10 Ocna Sibiului 11 Lacul Sarat 1,72 25 12 Bazna 1,72 26 13 Tinca 1,69 27 14 Lipova 1,65 28 15 Bradet 1,65 29 16 Vata.Bai 1,53 30 17 Mangalia Sud 31 Sursa:*** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice romnesti la cerintele pietei internationale, I.C.T., Ministerul Turismului, Bucuresti, 1993.

Romnia, din punct de vedere al indicelui de atractivitate, corespund cu cele de interes national, spre deosebire de cele cu indice de atractivitate favorabil, care sunt n numar mai

- 158 -

mare dect cele apreciate ca fiind de interes national. Avem si exceptia reprezentata de Mangalia Sud, care nu are un indice de atractivitate favorabil dar intra n categoria statiunilor de interes national datorita gradului de dotare. Harta amplasarii statiunilor din tabelul nr. 4.1. (anexa 2) ne ofera imaginea bunei repartitii pe teritoriul Romniei a resurselor balneare. Avnd n vedere ca punctele marcate reprezinta sub 20% din totalul localitatilor cu resurse balneare, se poate realiza adevarata dimensiune pe care o poate capata turismul balnear romnesc pe piata turistica din Europa prin extinderea ariei de valorificare a factorilor naturali de cura existenti n tara noastra, efectele economice si sociale pe care le poate genera schimbarea cantitativa dar si calitativa a factorilor ce definesc oferta balneoturistica.

n analiza ce urmeaza ne vom referi la elemente de atractivitate si elemente defavorizante ce caracterizeaza o parte din statiunile Romniei. Grupa statiunilor balneare de mare interes turistic (col. 2) cuprinde statiunile cu o oferta balneoturistica de calitate superioara att din punct de vedere al fondului balnear, ct si al dotarilor. Toate statiunile din acesta grupa sunt de interes national, cu traditie n activitatea turistica, multe dintre ele fiind cunoscute si pe plan international. Statiunile din aceasta grupa prezinta un indice de atractivitate ridicat, dar nici una dintre ele nu nregistreaza valori apropiate de nivelul maxim (3.00), cele mai bine cotate fiind Baile Herculane (2.23), Calimanesti-Caciulata (2.20) si Slanic Moldova (2.18).Toate au un potential balnear valoros, dar atractivitatea lor turistica este influentata negativ, ntr-o masura mai mare sau ma i mica, de ce lelalte componente ale ofertei turistice cum ar fi: - modul defectuos de exploatare a resurselor n statiunile Baile Felix, Calimanesti-Caciulata, Slanic Moldova, Tusnad, Mangalia Sud, Borsec, Govora,Geoagiu; - gradul scazut de cunoastere al zacamntului n statiunile Borsec, Mangalia, Buzias; - poluarea accentuata a aerului, sonora, n statiunile: Calimanesti, Baile Herculane, Baile Tusnad, Covasna, Vatra Dornei, Baile Felix e.t.c. si a apei n statiunea Techirghiol; - valoarea estetica redusa a cadrului natural din interiorul statiunilor: Baile Herculane-Vicol, Covasna, Baile Felix sectorul hotelurilor nou construite; - structuri de cazare cu uzura fizica si morala avansata n statiunile:

- 159 -

Baile Herculane, Slanic Moldova, Techirghiol, Borsec si partial n Baile Tusnad, Olanesti, Govora, Geoagiu Bai, Buzias; - uzura fizica n cazul unor structuri de tratament din Baile Herculane, Calimanesti, Slanic Moldova, Techirghiol, Borsec, Olanesti, Govora, Sovata, Buzias, dar mai ales uzura morala n cadrul tuturor bazelor de tratament; - diversitatea redusa a structurilor de alimentatie publica n toate statiunile; - densitatea mare a constructiilor n spatii publice locuibile limitate n statiunile Baile Herculane, Calimanesti, Slanic Moldova,Vatra Dornei, Baile Felix; - numarul redus, calitatea si diversitatea necorespunzatoare a structurilor de agrement din toate statiunile; - comertul general si specific necorespunzator n toate statiunile; - calitatea improprie a dotarilor de infrastructura n toate statiunile cu exceptia statiunii Mangalia Sud; - impactul cu turismul la sfrsit de saptamna n statiunile: Slanic Moldova, Olanesti, Geoagiu Bai, Sovata, Buzias, Baile Felix. Prezentarea succinta a acestor aspecte evidentiaza faptul ca dincolo de particularitatile statiunilor balneoturistice, determinate n mod obiectiv de pozitia lor n teritoriu si fondul balnear, exista o serie de elemente defavorizante, comune tuturor, care include cu precadere, calitatea si diversitatea structurilor de cazare, servirea mesei si agrement, comertul general si specific si calitatea unor dotari de infrastructura. n scopul cresterii competitivitatii pe plan intern, dar mai ales, pe plan international, strategia dezvoltarii viitoare a acestor statiuni va urmari cu precadere, ameliorarea deficientelor semnalate n prezent, care diminueaza valorea lor turistica. - Grupa statiunilor balneare de interes turistic al caror indice de atractivitate (1.991.50 ) este favorabil dezvoltarii activitatii balneoturistice. Statiunile cuprinse n aceasta grupa sunt considerate ca statiuni de interes national sau zonal n functie de gradul lor de dotare. Ele au ca elemente de atractivitate: - potential balnear valoros sub aspect calitativ si cantitativ; - ambianta exterioara si din cadrul lor n statiunile: Neptun (balnear), Balvanyos, Stna de Vale (balnear), Sinaia (balnear), Moneasa, Borsa, Tinca,

- 160 -

Sngeorz Bai si Bradet (AG); - traditia balneoturistica n statiunile: Amara, Slanic Prahova, Ocna Sibiului, Bazna, Lipova, Lacul Sarat; - apropierea de capitala sau alte centre urbane importante, centre emitente de turisti: Amara, Slanic Prahova, Sinaia (balnear), Ocna Sibiului, Lacu Sarat, Bradet (AG); - structuri balneoturistice ample n statiunile Amara, Neptun, Stna de Vale, Sinaia (balnear), Moneasa, Sngeorz Bai, Vata Bai; - conditii de practicare pe o scara extinsa a activitatilor balneare cu caracter preventiv si a odihnei active. Includerea acestor statiuni n grupa de interes balnear este determinata de potentialul mai mic al resurselor balneare n statiunile Balvanyos, Tinca, Lipova, fie de lipsa de diversitate a factorilor de cura, care n ultima instanta au influentat modul de dotare al statiunilor Amara, Slanic Prahova, Neptun, Stna de Vale, Sinaia (balnear), Moneasa, Ocna Sibiului, Bazna, Sngeorz Bai, Sugas Bai, Vata Bai si Lacu Sarat pe de-o parte, iar pe de alta parte de posibilitatile mai reduse de valorificare a factorilor de cura, ndeosebi al celor din grupa substantelor terapeutice, cel mai frecvent ntlnite.

Elemente defavorizante n valorificare a prezenta si viitoare, pot fi considerate: - insuficienta cunoastere a zacamintelor balneare si a calitatii factorilor din statiunile Stna de Vale, Sinaia (balnear), Borsa; - deficiente de ordin tehnic n exploatarea substantelor din statiunile Slanic Prahova, Balvanyos, Tinca, Sngeorz Bai; - pozitia excentrica n teritoriu a statiunilor Stna de Vale, Moneasa, Borsa, Sngeorz Bai,Vata Bai. Remedierea unora din deficientele mentionate va contribui la sporirea interesului pentru produsele turistice respective si constituirea lor ca statiuni de mare importanta pe plan national, intrnd astfel n grupa nti de atractiviate. n acest sens, perspectivele cele mai favorabile le prezinta statiunile Amara, Slanic Prahova, Turia, Stna de Vale, Bors, Moneasa, Sngeorz Bai, Lacu Sarat. Pentru aceste statiuni, ansamblul elementelor de atractivitate determina dezvoltarea n perspectiva a functiei balneoturistice corelata cu potentialul resurselor si cererea turistica.

- 161 -

Tabelul nr. 4.2 cuprinde statiunile balneare de interes turistic limitat, cu indice de atractivitate ntre 1.49-1.00 . n aceasta grupa sunt cuprinse statiuni balneoturistice de importanta zonala si locala. Ele se caracterizeaza prin predominarea functiei balneare care, n unele cazuri este completata si cu functia de agrement, respectiv de recreere n timpul si la sfrsit de saptamna. Printre aceste statiuni se remarca Sarata Monteoru, Calacea, Ocnele Mari, Ocnita, Cojocna Bai, Ocna Sugatag, Boghis, Baile Turda, Teleaga, Ocna Dej, Jigodin, Balta Alba, Baile Sascut.

Tabelul nr. 4.2. Stat iuni balneare de interes turistic limitat (indice de atractivitate ntre 1.49-1.00) 1. Sarata Monteoru 1,47 12. Bala 1,28 Malnas Bai 13. Baile Turda 1,27 2. Vlcele 1,46 Sugas Bai 3. Sacelu 1,40 Telega 4. Valea Mariei 1,39 14. Baile Szeyke 1,24 5. Ocnele Mari 1,38 15. Baile Sascut 1,22 Calacea Cojocna 6. Ocna Sugatag 1,37 16. Ocna Dej 1,19 7. Boghis 1,36 17. Jigodin 1,18 8. Baltatesti 1,34 18. Sntimbru Bai 1,17 Bughea de Sus 19. Baile Someseni 1,16 9. Pucioasa 1,31 20. Remetea Bai 1,12 10.Baile Costiui 1,30 Ozunca Oglinzi 21. Balta Alba 1,11 11.Bizusa 1,29 Baile Homorod Strunga 22. Danesti 1,10
Sursa: *** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice romnesti la cerint ele pietei internationale, I.C.T., Ministerul Turismului, 1993.

n general, aceste statiuni au potential cantitativ si calitativ important, benefeciind de un cadru natural exterior reconfortant. Ele sunt defavorizate de pozitia n teritoriu, de accesibilitatea uneori dificila, dar mai ales de existenta unor structuri balneoturistice cu uzura fizica si morala avansata, n cele mai multe cazuri, sau foarte redusa ca n cazul statiunilor Valea Mariei, Ozuna, Oglinzi, precum si a unor servicii mult inferioare. Toate aceste elemente fac, ca cererea turistica sa fie mai redusa.

Dezvoltarea structurilor turistice n unele statiuni din aceasta grupa va determina si o intensificare a cererii turistice, mai ales n cazul acelora care dispun de factori de cura

- 162 -

utilizati n tratarea afectiunilor cu grad de morbiditate ridicat sau care prezinta conditii pentru promovarea activitatilor balneare cu caracter preventiv. Grupa statiunilor balneare de interes turistic redus (tabel 4.3), este ultima grupa din punct de vedere al atractiei turistice si cuprinde statiuni beneficiare n exclusivitate de resurse balneare si de conditii minime de desfasurare a activitatilor cu caracter turistic, deci functia acestora este n exclusivitate balneara. Tabel nr. 4.3. Statiuni balneare de interes turistic redus (indice de atractivitate sub 1.00) 1. Baile Carbunari 0,99 2. Baile Miercurea Sibiului 0,96 3. Cineni 0,95 4. Beltiug 0,89

Valoarea cantitativa si calitativa a resurselor si a mediului ambiant determina o cerere prezenta si de perspectiva cu caracter strict local. Analiza indicelui de atractivitate s-a facut pentru cele mai reprezentative statiuni balneare din tara noastra. n afara acestora, exista un numar foarte mare de statiuni si localitati cu resurse si dotari balneare, unele beneficiind de un cadru natural propice dezvoltarii activitatilor balneare. Ele au o larga dispersie n teritoriu, fiind localizate mai ales n apropierea centrelor urbane mai importante. Caracteristicile factorilor naturali de cura, ca si a celorlalte elemente ale ofertelor balneoturistice creeaza premisele dezvoltarii lor tot la nivel de interes local, avnd ca functiuni principale, tratamentul balnear, agrementul sau ambele.

4.1.4. Ierarhizarea statiunilor balneoturistice pe profile de patologie

O ierarhizare obiectiva si n acelasi timp pragmatica a statiunilor se poate realiza prin gruparea lor pe profile de patologie. O astfel de ierarhizare este practicata n unele tari ca Franta, Italia e.t.c. datorita avantajelor pe care le ofera n compararea fondurilor balneare de aceeasi natura si pentru o buna orientare a cererii turistice. Ierarhizarea pe profile de patologie s-a realizat si de catre

- 163 -

I.C.T.15 si cuprinde urmatoarele grupe: afectiuni ale aparatului locomotor; afectiuni neurologice periferice; afectiuni cardiovasculare; afectiuni respiratorii; afectiuni ale aparatului digestiv, hepato-biliare si boli ale rinichiului si cailor urinare; afectiuni ginecologice; afectiuni dermatologice; boli profesionale. Pe lnga ierarhizarea pe profile de patologie realizata de specialistii de la ICT am
considerat necesara prezentarea tabelelor cu statiuni balneo climatice indicate n afectiunile respective, tabele prezentate n lucrarea Romnia balne ara16.

Fiecare din anexele 3 13 prezinta n paralel, pentru diversele tipuri de patologii, ierarhia statiunilor si tabela cu statiunile indicate pentru afectiunea respectiva, dupa cum urmeaza: Anexa 3. - A. Afectiuni ale aparatului locomotor, - B. Tabela 1.- Statiuni balneo-climatice indicate n afectiunile reumatismale si Tabela 2.- Statiuni balneo-climatice indicate n afectiunile ortopedo traumatice; Anexa 4. - A. Afectiuni neurologice periferice - B. Tabela 3.- Statiuni balneo-climatice indicate n afectiunile neurologice; Anexa 5. - A. Afectiuni cardiovasculare - B. Tabela 4.- Statiuni balneo-climatice indicate n afectiunile cardio-vasculare Anexa 6. -A. Afectiuni respirarorii si boli ORL -B. Tabela 5.- Statiuni balneo-climatice indicate n afectiunile respiratorii si ORL; Anexa 7. - A. Afectiuni ale aparatului digestiv, hepato-biliare si boli ale rinichiului si cailor urinare; - B. Tabela 6.- Statiuni balneo-climatice indicate n afectiunile tubului digestiv, hepato-biliare, ale rinichiului si cailor urinare;
15 Colectiv de elaborare,I.C.T.,op.cit.,p.106-112

16 Romnia balneara este un ghid pentru medicii de familie si pentru medicii specialisti, aparuta n anul 2004, ai carei autori prof. dr. med. Nicolae TELEKI, dr.med. Laviniu MUNTEANU si Sorin BIBICIOIU pun la dispozitia medicilor si publicului rezultatele cercetarii stiint ifice proprii si a altor specialisti romni.

- 164 -

Anexa 8 -A. Afectiuni ginecologice; -B. Tabela 7.- Statiuni balneo-climatice indicate n afectiunile ginecologice; Anexa 9. -A. Boli de nutritie si metabolism; -B. Tabela 9.- Statiuni balneo-climatice indicate n bolile metabolice; Anexa 10 -A. Afectiuni dermatologice; -B. Tabela11.- Statiuni balneo-climatice indicate n afectiunile dermatologice; Anexa 11 - Boli profesionale; Anexa 12 - Tabela 8.- Curele balneo-climatice pentru vrstnici (Balneogeriatrie); Anexa 13 - Tabela10.- Statiuni balneo-climatice indicate n boli endocrine Tabelele sunt un veritabil instrument de lucru deoarece nu prezinta numai statiunile indicate pentru diverse boli, ci si stadiile de boala si formele clinice, limitele, contraindicatiile si tipul de cura recomandabila. Anexa 14 este un tablou sugestiv al principalelor 30 de statiuni balneare din Romnia, cu procedurile si tratamentele puse la dispozitia turistilor, dar si cu recomandarile terapeutice pentru fiecare statiune. Acest instrument de promovare este publicat n brosurile editate de Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romnia cu ajutorul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului Autoritatea Nationala pentru Turism, sub denumirea Statiuni Balneare din Romnia17. Remarcam faptul ca la proceduri si tratamente apar cura antistress, fitness si cura Gerovital, specifice curelor de sanatate, turismului de bunastare.

Statiunile de importanta zonala sau locala grupate dupa criteriul indicatiilor generale de cura sunt grupate n anexa 15. Sunt 58 de statiuni cu factori naturali de cura remarcabili, ce acopera o gama larga de afectiuni, dar care nu au un nivel al bazei tehnicomateriale dezvoltat, sau daca au avut, lipsa investitiilor, scaderea veniturilor populatiei si proasta gospodarire din aceasta lunga perioada de tranzitie le-au scos partial din categoria statiunilor cautate de turisti. Ele reprezinta potentiale statiuni balneo-climatice ale mileniului III, de multe ori calitatea foctorilor naturali de cura fiind superioara statiunilor

17 Brosurile sunt editate si n limbi straine, pentru vorbitorii de limba franceza intitulndu-se Les Stations Balneaires de la Roumanie.

- 165 -

de importanta nationala. Exemplificam n acest sens statiunea Bala, din judetul Mehedinti, ai carei factori naturali de cura, asa cum sustin specialistii, au caracteristici mai bune dect cele din Baile Herculane. n acest fel avem o imagine complexa a statiunilor grupate pe profile patologice. Desi recomandarea pentru un anumit tip de cura o face medicul, apreciem ca ar fi util si practic sa fie accesibile aceste indicatii generale de cura si turistilor potentiali, pentru o mai buna orientare a cererii turistice. Ne referim att la turistii de vrsta a treia si cei ndrumati de medic spre o statiune balneara, ct si la celelalte categorii de vrsta, turisti din tara si strainatate, care vor sa aleaga o statiune pentru recuperare si bunastare, pentru o cura de sanatate. n perspectiva alinierii statiunilor noastre la nivelul celor din UE, cu accent pe apararea sanatatii si calitatea vietii, pentru satisfacerea nevoilor de bunastare ale oamenilor, calitatea factorilor naturali de cura va ramne un element important n decizia turistului de a-si petrece vacanta ntr-o statiune balneara. Dupa cum se constata, ierarhizarea statiunilor balneoturistice pe profile de patologie, regrupeaza statiunile cu factorii de cura similari, valoare a acestora, precum si celelalte criterii avute n vedere la stabilirea indicilor de atractivitate indicnd ordinea lor n cadrul fiecarei grupe.

Datorita dezechilibrului existent n prezent ntre valoarea fondului balnear si structurile turistice ale diferitelor statiuni, ordinea acestora n cadrul grupelor de calitate nu este reprezentata n mod obiectiv, dezvoltarea bazei materiale influentnd n mare masura pozitia statiunilor. Astfel, n cazul afectiunilor pentru tratamente ale aparatului respirator O.R.L., desi factorii de cura de cea mai buna calitate se ntlnesc n statiunea Govora, care n mod firesc ar trebui sa se situeze pe locul I n grupa respectiva, datorita bazei materiale mai modeste, ea ocupa numai locul 3. Situatii similare se regasesc si n cazul statiunii Olanesti. Produsele turistice, definite ca ambianta specifica factorilor naturali si antropici si amenajarilor turistice, care reprezinta elemente componente ale animatiei turistice si pot exercita o anumita atractie asupra turistilor18, formate de fiecare statiune, au caracteristici care le diferentiaza de celelalte statiuni. De ace asta situatie trebuie sa se tina seama la dotarea si comercializarea acestora, precum si la stabilirea unor tarife general diferentiate care sa asigure, pe de o parte valorificarea optima a fondului lor balnear si pe de alta parte

18 Gabriela Stanciulescu, coordonator, Gabriela Tigu, Felicia Stancioiu, Emilia Titan, Nicolae Lupu, Lexicon de termeni turistici, Editura Oscar print, 2002, pag. 145.

- 166 -

corelare a cu posibilitatile financiare ale diferitelor segmente ale cererii turistice. n aceste conditii, se poate aprecia ca o problema importanta n dezvoltarea viitoare a statiunilor balneoturistice o constituie departajarea lor pe clase de calitate determinata de valoarea potentiala a factorilor balneari, considerata a fi elementul esential n stabilirea nivelului de dotare a statiunilor si mai ales a celui de realizare a unor produse balneoturistice competitive.

4.2. Modificari structurale ale ofertei balneoturistice romnesti

Oferta balneoturistica romneasca prin diversitatea factorilor naturali de cura permite tratarea unei game largi de afectiuni, valorificarea superioara a acestora putnd determina dezvoltarea turismului balnear din tara noastra. Resursele balneoturistice reprezinta componenta determinanta a ofertei balneare, caracteristicile lor cantitative si calitative determinnd modul si nivelul de organizare si amenajare ale structurilor necesare valorificarii lor. Datorita evolutiei economiei n perioada de tranzitie spre economia de piata, nceputa n 1990, structurile de primire, alimentatie, tratament si agrement au suferit modificari.

4.2.1. Particularitati ale ofertei turismului balnear

Pna n 1989 oferta din turismul balnear romnesc a avut o dezvoltare extensiva, bazata pe ideea asigurarii unui numar ct mai mare de locuri, la preturi accesibile, realizndu-se astfel conditiile practicarii, pe plan intern, a unui turism de masa, de tip social. De asemenea, n statiunile incluse n circuitul international s-au facut investitii pentru cresterea calitatii produsului turistic cura balneara" oferit turistilor straini. Rezultatul programelor de dezvoltare a turismului balnear pna n 1989 s-a materializat n realizarea unei baze tehnico-materiale moderne pentru acea perioada. Datorita caracterului de turism de masa de tip social, care s-a imprimat turismului balnear pna n 1989, investitiile au fost orientate spre dezvoltarea si diversificarea mijloacelor de cazare oferite cetatenilor romni si straini n scopul satisfacerii cererii, att

- 167 -

din punct de vedere al structurii - hoteluri de diverse categorii, vile, case ale pensionarilor, casute si campinguri, ct si din punct de vedere al numarului de locuri oferite. Astfel n statiunile balneare s-au construit la nceput unitati simple de cazare si alimentatie pentru ca ulterior sa se ajunga la complexe de mari dimensiuni, realizate conform conceptului totul sub acelasi acoperis", ce permitea efectuarea curei balneare indiferent de anotimp. De asemenea pna n 1989 s-a manifestat o tendinta continuu ascendenta a
circulatiei turistice nceputa nca din 1970, att pentru turism n general, ct si pentru turism balnear, n particular, care a nregistrat o crestere deosebita. Era o reflectare a cresterii interesului pentru turism si pentru refacerea capacitatii de munca, a sanatatii, care n acest deceniu, 1980-1989, a devenit o componenta importanta a existentei fiecaruia, apropiinduse pentru ace a etapa, de un prag de saturare a cererii (la nivelul anilor 1988-1989 circa 1/2 din populatia tarii petrecea un sejur ntr-o statiune turistica, situatie comparabila cu cea a multor tari europene dezvoltate) 19.

4.2.2. Evolutia ofertei din turismul balnear romnesc

Din 1990 au survenit schimbari majore n societate, care au determinat o evolutie contradictorie, sinuoasa a economiei si implicit a turismului din Romnia. Scaderea performantelor economice, nregistrata dupa 1989 n marea majoritate a sectoarelor economiei nationale, a avut o legatura directa cu evolutia descrescatoare a componentelor ofertei de turism balnear. Schimbarile n structura fortei de munca, nivelul nalt al somajului, scaderea puterii de cumparare a populatiei au avut ca efect si scaderea cererii de turism si turism balnear si implicit a gradului de ocupare a structurilor de primire, alimentatie si tratament.

4.2.2.1. Structuri de primire n structurile de primire din turismul balnear s-a nregistrat o evolutie diferita fata de total tara. Veniturile obtinute din turism, respectiv turism balnear, au fost din ce n ce mai mici n raport cu cheltuielile, limitnd posibilitatea de autofinantare a activitatii.

19 RODICA MINCIU, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000,p.157

- 168 -

n conditiile creditelor cu dobnzi deosebit de mari si a cererii n scadere, decizia efectuarii de investitii pentru dezvoltarea ofertei balneare a devenit un act dificil, atta timp ct sursele financiare proprii erau insuficiente pentru sustinerea activitatii curente si pentru conservarea sau stoparea degradarii structurilor existente. Efectele se observa n evolutia structurilor de primire turistica n 1990-2002 (tabelul nr. 4.4. si figura 4.1.). Tabelul nr. 4.4. Evolutia unitatilor de cazare turistica si a capacitatii de cazare existente n perioada 1990-2004
Anii Numar unitati Numar locuri Total Stat. Total Stat. Rom. I Baln. I Rom. I Baln. I 1990 3213 100 535 100,0 453236 100,0 47310 100,0 16,65 100,0 10,4 100 1991 3329 103,6 559 104,5 312407 68,9 46854 99,0 16,8 100,9 15,0 144,2 1992 3277 102,0 546 102,0 302533 66,7 47652 101,7 16,7 100,3 15,75 151,4 1993 2682 83,5 484 90,5 293036 64,7 46652 98,6 18,0 108,1 15,9 152,9 1994 2840 88,4 532 99,4 292479 64,5 50484 106,7 18,7 112,3 17,3 166,3 1995 2905 90,4 510 95,3 289539 63,9 48432 102,3 17,6 105,7 16,7 160,6 1996 2965 92,3 504 94,2 288206 63,6 47972 101,4 17,0 102,1 16,6 159,6 1997 3049 94,9 489 91,4 287943 63,5 48401 102,3 16,0 96,1 16,8 161,5 1998 3127 97,3 487 91,0 287268 63,3 48460 102,4 15,6 93,7 16,9 162,5 1999 3250 101,2 435 81,3 282806 62,4 45768 96,7 13,4 80,5 16,2 155,8 2000 3121 97,1 400 74,8 280005 61,8 43186 91,3 12,8 76,9 15,4 148,1 2001 3266 101,6 367 68,6 277047 61,1 43624 92,2 11,2 67,3 15,8 151,9 2002 3332 103,7 347 65,0 272596 60,1 42735 90,3 10,4 62,5 15,7 151,0 2003 3569 111,1 356 66,5 273614 60,4 42189 89,2 10,0 60.1 15,4 148,1 2004 3900 121,4 360 67,3 275941 60.9 40894 86,4 9,23 55,4 14,8 142,3 I R - 101,4 - 97,2 - 96,5 - 99,0 - 95,9 - 102,6 - + 1,4 - - 2,8 - - 3,55 - - 1,0 - - 4,1 - + 2,6 Col. 4/Col. 2 % I Col.8/Col.6 % I

Sursa: - Anuarele statistice ale Romniei 1990-2001 - Institutul Nat ional de Statistica si Studii Economice, date statistice 2001-2003 - Institutul Nat ional de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu funct iuni de cazare, n anul 2004, Bucuresti, martie 2005. -Prezentare si prelucrare date pe baza indicatorilor

din toata tara, ct si a celor din statiunile balneare, pe total tara a urmat o scadere cu 17,5% n 1993 si o revenire pna n 2004 cnd s-a nregistrat cel mai mare numar de unitati. Pe de alta parte, numarul unitatilor din statiunile balneare a scazut cu 14 % din 1991 pna n 1993, n 1994 a crescut cu 9 %, dupa care a scazut aproape continuu reprezentnd n 2004 - 169 doar 67,3 % din numarul existent n 1990.

Dupa o crestere n 1991 fata de 1990 a numarului de unitati turistice, att a celor

Fig. 4.1. Evolutia unitat ilor de cazare turistica

3900 3213 3329 3277 2682 2840 2905 2965 3049 3127 3250 3121 3266 3332 3569

1000 1500 500 2000 0 2500 3000 3500 4000 4500

535 559 546 484 532 510 504 489 487 435 400 367 347 356 360

Total tara Statiuni balneare

Pentru aceeasi perioada (tabelul nr.4.4. si figura 4.2.) capacitatea de cazare a nregistrat o scadere de la an la an pe total turism si o evolutie sinuoasa la turism balnear. Numarul de locuri pe total tara, dupa o cadere de 31% n 1991 fata de 1990, n urmatorii ani a scazut lent, n 2004, fiind de 60,9 % fata de 1990, deci o scadere ntr-un ritm mediu de 3,55% pe an.

Fig.4.2. Evolutia capacitatii de cazare existente

453236

312407302533293036 292479289539288206 287943287268282806 280005277047272596273614275941

100000 150000 50000 200000 250000 0 300000 350000 400000 450000 500000

47310 46854 47652 46652 50484 48432 47972 48401 48460 45768 43186 43624 42735 42189 40894

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Total tara Stat iuni balneare

- 170 -

Aparent paradoxal mentinerea numarului de unitati nregistrata n perioada analizata pe total turism, a fost nsotita de o descrestere accentuata a numarului de locuri (60,9 % n 2004 fata de 1990, scadere de 177.295 locuri). Cei doi indicatori exprima, nsa, situatia care ncepea sa se generalizeze dupa 1990. Initiativa privata si-a adus n acesti ani contribitia la cresterea numarului de unitati dar prin unitati de cazare de mici dimensiuni, cu locuri putine, pe masura resurselor financiare ale micilor ntreprinzatori. n acelasi timp, unitati de mari dimensiuni (hoteluri, moteluri), ieseau din circuitul turistic. ncasarile din ce n ce mai mici si cheltuielile foarte mari aferente acestor acestor structuri de primire de mari dimensiuni au generat nchiderea multora dintre ele sau mari dificultati n mentinerea la standarde, cu adoptarea unor solutii de genul folosirii a unuia sau a doua etaje din sase sau zece. n schimb situatia din turismul balnear a fost inversa. Evolutia n dinamica (figurile 4.3 si 4.4.) ne arata ca scaderea nsemnata a numarului de unitati, 67,3 % n 2004 fata de 1990, nu a afectat major evolutia numarului de locuri, 86,4 % n 2004 fata de 1990, dupa un vrf de 106.7% n 1994 si valori pozitive n continuare pna n 1998. Ritmul mediu anual de scadere a numarului de locuri de cazare n turismul balnear a fost de 1 %. Consideram ca aceasta situatie se datoreaza pe de o parte nchiderii unitatilor mici, vechi, depasite si neinterventiei initiativei private n realizarea de noi unitati n turism balnear, iar pe de alta parte mentinerii n functiune a hotelurilor, a complexelor balneare si a bazelor de tratament care detin marea majoritate a numarului de locuri de cazare si care au putut asigura serviciile specifice acestei forme de turism. n aceste conditii a fost n interesul celor ce au administra t structurile de primire din turismul balnear sa pastreze n functiune hotelurile mari, complexele balneare, care dispuneau si de baza de tratament si aduceau venituri pe tot parcursul anului, n defavoarea celor de capacitati reduse, care au fost scoase din circuit si s-au degradat n lipsa unor actiuni de investitii sau privatizare.

Evolutia n dinamica a celor doi indicatori n perioada 1990-2004 numar unitati si numar locuri de cazare sunt redate n figurile 4.3 si 4.4 si reflectata sintetic n punctele de vedere exprimate.

- 171 -

Fig.4.3. Evolutia n dinamica a numa rului de unitati

121.4 111.1

100 120 140

100 103.6 102 100 104.5 102

99.4 95.3 94.2 91.4 91 90.5 83.5 88.4 90.4 92.3 94.9 97.3 101.2 97.1 101.6 103.7 81.3

74.8

68.6 65 66.5 67.3

20 40 0 60 80

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Total tara Statiuni Balneare

Fig.4.4. Evolutia n dinamica a capacitatii de cazare 1990-2004

100 120

100 99 101.7 98.6

106.7 102.3 101.4 102.3 102.4 96.7 91.3 92.2 90.3 89.2 86.4

68.9 66.7 64.7 64.5 63.9 63.6 63.5 63.3 62.4 61.8 61.1 60.1 60.4 60.9

20 40 60 0 80 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Statiuni balneare Total tara

Situatiile prezentate sunt sustinute si de evolutia ponderii pe care o detine turismul balnear n totalul turismului n Romnia. Ponderea unitatilor de cazare din statiunile balneare a nregistrat, dupa o crestere pna n 1994 cnd a atins 18,7%, o scadere de 9,2 % n 2004 ntr-un ritm mediu annual de 4,1 %. n schimb ponderea capacitatii de cazare din statiunile balneare n total turism a crescut de la 10,4 % n 1990 la 14,8 % in 2004, ntr-

- 172 -

un ritm mediu anual de 2,6 % (figura 4.5). Fig. 4.5. Evolut ia n dinamica a raportului dintre numarul de unitat i de cazare din stat iunile balneare si total tara si a raportului dintre numarul de locuri din statiunile balneare si total turism

166.3 160.6 159.6 161.5 162.5 155.8 148.1 151.9 151 148.1 142.3 144.2 151.4 152.9 100 120 140 160 180 100 100.9 100.3 108.1 112.3 105.7 102.1 96.1 93.7 80.5 76.9 67.3 62.5 60.1 55.4

20 40 0 60 80

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Unitati de cazare Capacitatea de cazare existenta

O alta modalitate de caracterizare a capacitatii de cazare la nivel macroeconomic este cea rezultata din analiza capacitatii de cazare n functiune (disponibila) indicatorul sub forma de marime absoluta, folosit n masurarea acesteia fiind locuri-zile (tabel 4.5.). Capacitatea de cazare n functiune n perioada analizata a avut o evolutie sinusoidala att pe total Romnia ct si pe statiuni balneare. Astfel, pe total tara, capacitatea de cazare n functiune n 2004 reprezinta 70,1 % din cea nregistrata n 1990, evolutie ceva mai buna dect cea a numarului de locuri care reprezenta 60,9% (tabel nr. 4.4.). Dupa o prima scadere accentuata de 27,5% pna n 1992 a urmat o crestere de 2,1% n 1993, o scadere cu 5,5% n 1994, o relativa crestere de 0,5% n urmatorii doi ani, o scadere de 2,1% n 1997, o noua crestere de 1,5% n 1998 si o scadere n urmatorii ani urmata de o revenire n 2003 si 2004 (figura 4.6.).

n ceea ce priveste ponderea capacitatii de cazare n functiune n hoteluri din cea pe total tara, constatam o crestere a acesteia de la 60,7 % n 1990, la 67,5 % n 2004.

- 173 -

Tabel nr. 4.5. Evolutia capacitatii de cazare n funct iune n Romnia si statiunile balneare n perioada 1990-2004 Anii Total turism Romnia
Mii.loc. zile I Mii.loc. zile I

Statiuni balneare
Mii.loc. zile I

Col 4 Col 8 / / d.c.Hoteluri Col 2 Col 6 Mii.loc.zile I % %

Col 6/Col 2 % I

1990 77022 100 46787 100 17656 100 10673 100 60,7 60,4 22,9 100,0 1991 64124 83.3 42185 90.2 14744 83.5 10363 97.1 65.8 70.3 23.0 100.4 1992 55870 72.5 38123 81.5 12846 72.8 9819 92.0 68.2 76.4 23.0 100.4 1993 57434 74.6 39402 84.2 13206 74.8 9914 92.9 68.6 75.1 23.0 100.4 1994 53255 69.1 36908 78.9 12335 69.9 9598 89.9 69.3 77.8 23.2 101,.3 1995 53540 69.5 36470 77.9 12324 69.8 9667 90.6 68.1 78.4 23.0 100.4 1996 53639 69.6 36629 78.3 11922 67.5 9318 87.3 68.3 78.2 22.2 96.9 1997 52027 67.5 35594 76.1 11780 66.7 9131 85.6 68.4 77.5 22.6 98.7 1998 53164 69.0 36142 77.2 12412 70.3 9522 89.2 68.0 76.7 23.3 101.7 1999 51275 66.6 34910 74.6 11500 65.1 9415 88.2 68.1 81.9 22.4 97.8 2000 50197 65.1 33573 71.8 11327 64.2 9278 86.9 66.9 81.9 22.6 98.7 2001 51882 67.4 34338 73.4 11488 65.1 9273 86.9 66.2 80.7 22.1 96.5 2002 50752 65.9 34558 73.9 11091 62.8 9298 87.1 68.1 83.8 21.9 95.6 2003 51632 67,0 35552 76.0 11323 64,1 9592 89,9 68,9 84,7 21,9 95,6 2004 53989 70,1 36460 77,9 11424 64,7 9707 90,95 67,5 85 21,15 92,4 I - 97,5 - 98,2 - 96,9 - 99,3 - - - 99,4 - - 2,5 - - 1,8 - - 3,1 - - 0,7 - - - - 0,6 R

Sursa:- Anuarele statistice ale Romniei 1990-2001 - Institutul National de Statistica si Studii Economice, date statistice 2001-2003 - Institutul Nat ional de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu funct iuni de cazar e, n anul 2004, Bucuresti, martie 2005. - Prezentare si prelucrare date pe baza indicatorilor

n turismul balnear, pentru aceeasi perioada, evolutia este foarte apropiata de cea pe total turism. Desi numarul de locuri n statiunile balneare a avut o evolutie buna n intervalul acesta de timp, nregistrnd un ritm mediu anual de scadere de 1,0 % capacitatea da cazare n functiune n statiunile balneare n 2004, reprezenta 64,7 % din cea nregistrata n 1990, scaderea anuala fiind ntr-un ritm mediu de 3,1 %.

O evolutie buna, ce sustine concluzia noastra privind mentinerea n exploatare a hotelurilor n detrimentul unitatilor mici din turismul balnear, a nregistrat ponderea capacitatii de cazare n functiune din hoteluri n total turism balnear, care a crescut de la 60,4 % n 1990, la 85 % n 2004.

- 174 -

Aceasta situatie este datorata att numarului mare de locuri pe care structurile Fig. 4.6. Evolut ia capacitatii de cazare n functiune n Romnia si statiunile balneare

77022

64124 55870 57434 53255 53540 53639 52027 53164 51275 50197 51882 50752 51632 53989

17656 14744 12846 13206 12335 12324 11922 11780 12412 11500 11327 11488 11091 11323 11424

10000 20000 30000 0 40000 50000 60000 70000 80000 90000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Total tara Statiuni balneare

hoteliere le au, ct si integrarii n complexele balneare, pe lnga structurile de alimentatie si agrement, a bazei de trata ment. Firesc si cererea se ndreapta n special spre acestea chiar daca preturile sunt mai mari. De altfel si evolutia numarului de locuri-zile din hotelurile balneare a nregistrat o scadere mica n cei cincisprezece ani, de la 10.673 mii loc-zile n 1990, la 9.707 mii loczile n 2004 (un ritm mediu anual de scadere de 0,7 %), fata de total turism balnear unde s-au nregistrat 17.656 mii loc-zile n 1990 si 11.424 mii loc-zile n 2004 (o scadere ntr-un ritm de 3,1 % pe an). Daca puterea de cumparare a populatiei n-ar fi scazut n tot acest interval de timp, att capacitatea de cazare n functiune ct si toti ceilalti indicatori ar fi avut evolutii pozitive, crescatoare, n concordanta cu dorinta si nevoia de refacere si mentinere a sanatatii pe care cetatenii tarii noastre le au. Structura unitatilor de cazare pe tipuri de unitati (tabelul 4.6.) reflecta rezultatul evolutiei prezentate.

- 175 -

Tabel nr. 4.6. Structura unitatilor de cazare pe tipuri deunitati in 2004

Tipuri de structuri de primire turistica Total structuri de primire turisti Nr.Unitati Hoteluri 928 23.8 112 31.1 12.07 Moteluri 149 3.8 7 1..94 4.7 Vile Turistice 691 17.7 139 38.6 20.11 Cabane Turistice 132 3.4 3 0.82 2.27 Pensiuni Tur. urbane 461 11.8 35 9.72 7.6 Campinguri 72 1.8 19 5..3 13.7 Bungalouri 279 7.2 5 1.4 1.8 Tabere de Elevi 157 4.03 13 3.6 8.3 Casute Turistice 53 1.4 6 1.66 11.3 Pensiuni tur. rurale 892 22.87 15 4.2 1.7 Alte Tipuri 86 2.2 6 1.66 6.98 % Statiuni Balneare Nr.Unitati % Col.4/Col.2 %

Total 3900 100.0 360 100.00 9.23

Sursa:- Institutul National de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare, n anul 2004, Bucuresti, martie 2005. - Prezentare si prelucrare date

La nivel national, n 2004, se poate observa ca ponderea cea mai mare o au hotelurile si vilele turistice care mpreuna detin 41,5 % din totalul unitatilor de cazare din Romnia. Urmatoarele unitati sunt pensiunile turistice rurale cu 22,87 % si pensiunile turistice urbane cu 11,8 % din total.(fig 4.7.) Ponderea cea mai mica o detin casutele turistice si de campinguri. Fig.4.7. Structura unitatilor de cazare, pe total tara, pe tip de unitati, n 2004

86 892 928

149

157 53

279 72 461 132

691

Hoteluri Moteluri Vile Turistice Cabane Turistice Pensiuni Tur. urbane Campinguri Bungalouri Tabere de Elevi Casute Turistice Pensiuni tur. rurale Alte Tipuri

n cazul statiunilor balneare ponderea cea mai mare o au vilele turistice, care detin peste 38,6 % din totalul unitatilor de cazare turistica. Pe urmatoarea pozitie se afla

- 176 -

hotelurile care detin 31,1 % din unitatile de cazare. Pe o pozitie buna se mai situeaza pensiunile turistice urbane cu 9,7 %. Restul, n proportii mici, este mpartit de celelalte tipuri de unitati de cazare (fig 4.8.). Fig. 4.8. Structura unitatilor de cazare din statiunile balneare, pe tipuri de unitati, n 2004

19 35

5 13 6 15 6 112

3 7 139

Hoteluri Moteluri Vile Turistice Cabane Turistice Pensiuni Tur. urbane Campinguri Bungalouri Tabere de Elevi Casute Turistice Pensiuni tur. rurale Alte Tipuri

Procentajul mare al vilelor turistice din zona balneara se poate explica prin faptul ca investitiile si cheltuielile aferente acestui tip de unitati de cazare sunt mai mici, mentinerea lor n functiune si chiar privatizarea fiind mai usor de facut. Importante pentru o desfasurare n bune conditii a procesului turistic sunt toate formele de cazare dar, pentru un astfel de areal, vilele si hotelurile (aproximativ 70 %) sunt cele care confera turistului siguranta, un pret adecvat serviciilor oferite si primeaza ca numar.

Analiznd ponderea detinuta de unitatile din statiunile balneare n total unitati (col.6) se poate observa ca n statiunile balneare se concentreaza 1/5 din totalul vilelor, urmata de campinguri si hoteluri care detin aproximativ 13,7 % respectiv 12.07 % din totalul acestor unitati la nivel national.

- 177 -

Desi ca numar de unitati, vilele au ponderea cea mai mare n turismul balnear, ca numar de locuri, datorita capacitatii limitate de cazare vilele ramn mult n urma hotelurilor care detin suprematia (tabel 4.7) Tabel nr. 4.7. Capacitatea de cazare turistica existenta n 2004 pe tipuri de unitati de cazare
Tipuri de structuri de turistica Total structuri de primire turistica primire Nr.Locuri % Nr.Locuri % % Statiuni Balneare Col.4/Col.2

Hoteluri 160370 58,1 29025 70,98 18,1 Moteluri 5992 2,18 308 0,75 5,14 Vile Turistice 16107 5,84 5908 14,45 36,68 Cabane Turistice 6215 2,25 148 0,37 2,38 Pensiuni Tur. urbane 8100 2,94 625 1,54 7,7 Campinguri 26894 9,75 2254 5,5 8,38 Bungalouri 4854 1,77 35 0,08 0,72 Tabere de elevi 30198 10,95 1731 4,23 5,73 Casute Turistice 4365 1,58 443 1,08 10,15 Pensiuni Tur. rurale 9405 3,4 203 0,5 2,16 Alte tipuri 3441 1,24 214 0,52 6,2

Total 275941 100,0 40894 100,0 14,8

Sursa:- Institutul National de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazar e, n anul 2004, Bucuresti, martie 2005.

- Prezentare si prelucrare date

Astfel n privinta capacitatii existente, la nivel national, se observa ponderea mare detinuta de hoteluri, 58,1 % din totalul numarului de locuri existente n Romnia, iar numarul de locuri n hotelurile din statiunile balneare reprezinta 71 % din capacitatea de cazare. Pentru turismul balnear ponderea mare a numarului de locuri n hoteluri (fig.4.9.) este datorata n principal modului extensiv n care a fost conceputa pna n 1989 dezvoltarea bazei tehnico-materiale din aceasta forma de turism - complexe balneare cu baza de tratament, n multe cazuri n formula ,,totul sub acelasi acoperis. Acest sistem permite n plus, o buna valorificare a capacitatii de cazare si tratament pe tot timpul anului. Cu exceptia vilelor care detin 17 % din numarul de locuri, celelalte tipuri de unitati au o pondere aproape nesemnificativa n totalul capacitatii de cazare existente n statiunile balneare.

- 178 -

Fig.4.9. Capacitatea de cazare exitenta n statiunile balneare pe tipuri de unitati n 2004

214 203 443 1731 35 625 2254 148 5908

308 29025

Hotelur i Moteluri Vile Turistice Cabane Turi st ice Pensiuni Tur. urbane Campinguri Bungalouri Tabere de elevi Casute Turistice Pensiuni Tur. rurale Alte tipuri

O imagine privind situatia actuala a ofertei de cazare din turismul balnear ne este oferita si de capacitatea de cazare n 2004 pe categorii de clasificare(tabelul 4.8) Tabel nr. 4.8. Structuri de primire turistica pe categorii de clasificare n 2004
din total, pe categorii de clasificare 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate pe stele

Total structuri de primire turistica

Total 3900 10 168 584 11661 1057 420

Statiuni balneare 360 - 7 36 169 91 57 % 9,23 - 4,2 6,2 1,45 8,6 13,6 Total capac. 275.941 2.452 8.428 36.216 118.903 63.728 46.214
cazare exist. Nr. locuri Statiuni

balneare 40.894 - 288 1939 26212 7612 4843

% 14,8 - 3,4 5,35 22,04 11,95 10,5

- Prezentare si prelucrare date

Sursa: - Institutul National de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare, n anul 2004, Bucuresti, martie 2005.

Conceput pna n 1989 ca un turism de masa, fara unitati de lux, si n prezent oferta

- 179 -

turismului balnear se adreseaza n special celor cu venituri medii, marea majoritate a unitatilor fiind de o stea si doua stele, aceste doua categorii nsumnd 260 unitati, ceea ce reprezinta 72,2 % din totalul de 360 unitati din statiunile balneare (figura 4.10.).

Fig. 4.10. Structura unitat ilor de cazare din Romnia si statiunile balneare pe categorii de confort n anul 2004
11661

10000 12000

2000 4000 6000 0 8000

1057

10 0 168 7 584 36
5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea neclasificate

169

91 420 57

Total tara Stat iuni balneare

Chiar daca ar fi cerere potentiala si pentru unitati de cinci stele, dimensiunile ei nu justifica nca realizarea unor astfel de unitati n statiunile balneo-medicale. 4.2.2.2. Structuri de alimentatie Alimentatia alaturi de cazare reprezinta un segment de baza al ofertei balneoturistice care contribuie n mare masura la calitatea si imaginea generala a ofertei. Tipul si profilul unitatilor de alimentatie, confortul si serviciile oferite, calitatea preparatelor, au o pondere nsemnata n alegerea pe care o face turistul. n statiunile si localitatile balneare din tara noastra, alimentatia mbraca toate formele specifice acestui sector, de la restaurante si restaurante pensiune, la baruri, discobaruri, autoserviri, bufete, cofetarii si patiserii. Aceste unitati din punct de vedere al clasificarii cuprind toate categoriile, predomina nsa multe unitati de categoria II, III si IV cu dotari aflate mult sub cerintele

- 180 -

turistice actuale si n plus ocupa locatii foarte bune n statiuni, ceea ce amplifica imaginea defavorabila pe care o creeaza ofertei balneoturistice. Tabelul nr.4.9 prezinta structura unitatilor de alimentatie si gradul de confort n principalele statiuni balneoclimaterice de interes national.

Tabelul nr. 4.9. Structura unitat ilor de alimentatie din principalele statiuni balneare de interes nat ional Snak Nr Statiunea Nr. Resta Bar Bufet Bu- Cafe Cofe Brase- RestauGrad de confort urant zi bar fet nea tarie rie crt rant loc calitate berarie pensiubar I II III IV ne
1 B.Hercula 8.418 4.881 1.168 762 60 77 180 350 880 60 3.999 2374 200 1.845 ne 2 B.Olanesti 3.435 2.488 315 111 - - 60 - 431 - 1.198 505 812 920 3 B.Govora 4.393 2.311 85 208 - - 75 78 1636 - 825 1.292 580 1.696 4 Sovata 5.772 3.451 285 250 188 30 368 40 1160 - 1.371 1.227 652 2.522 5 Calima- 5.732 3.237 275 258 - - 181 164 1.597 - 1772 1.560 408 1.992 nestiCaciulata 6 Slanic 3.941 1.515 390 298 - - 190 100 1.288 - 1.465 300 462 1.714 Moldova 7 B.Tusnad 3.544 1.902 402 544 - - 96 - 600 - 1.124 296 812 1.312 8 B.Felix 9.352 6.431 1.094 356 64 - 288 460 500 - 4.297 1.176 1.690 2.190 9 Vatra 3.360 1.543 128 206 591 - 52 - 784 - 800 765 869 925 Dornei 10 Buzias 2.181 1.208 168 24 - - 44 137 600 - - 24 - 2.157 11 Covasna 2.619 2.157 284 178 - - - - - - 874 1.270 115 360 12 Geoagiu 2.079 900 279 206 - - 40 180 474 - 420 180 90 474 13 Amara 3.094 2.552 130 280 - - 132 - - - 930 1.450 40 679
% 100 59,8 8,8 6,4 1,7 0,2 3,0 2,8 17,2 0,1 33,0 22,6 11,6 32,8 TOTAL 57.981 34.578 5.031 3.681 903 107 1.696 1.509 9.980 60 19.075 13.119 6.730 18.997

Sursa: - Evidenta Autoritatea Nat ionala pentru Turism Ministerul Turismului

Datele evidentiaza predominanta restaurantelor ( cca. 60% ) n corelatie fireasca cu ponderea la fel de mare a hotelurilor n cadrul structurilor de primire din statiunile balneare, prezentate anterior, urmate la distanta mare de restaurantele pensiune ( fostele cantine ) cu o pondere de numai 17 %. Ponderea celorlalte tipuri de unitati, mult mai mica, indica diversitatea redusa a unitatilor de alimentatie, cu influente negative asupra calitatii ofertei balneoturistice.

Diminuarea atractivitatii statiunilor este generata si de ponderea mare a unitatilor de categoria a IV-a, 33%, cele de categoria I, care reprezinta tot 33%, neputnd contrabalansa lipsa calitatii dotarii si serviciilor celorlalte, mai ales ca si aceste unitati se prezinta de cele mai multe ori cu dotari depasite fizic si moral, necorespunzatoare nivelului impus de acest grad de confort.

- 181 -

Aceasta situatie precum si ponderea mare a unitatilor de categoria a II-a ( cca. 23% ) conduce la concluzia ca, din punct de vedere al alimentatiei, oferta balneoturistica actuala este necompetitiva. Pentru a stabili contributia pe care o au n definirea calitatii ofertei balneoturistice structurile de primire si cele de alimentatie, ne-am propus analiza raportului de corelare dintre acestea. Situatia pentru aceleasi statiuni, prezentata n tabelul nr. 4.10, releva ca, n general, raportul ntre indicatorii numar de locuri la mese si numar locuri cazare este subunitar, considerat a nu fi optim, fapt ce conduce, mai ales n perioadele de sezon la aglomeratii si la servirea mesei n mai multe serii.

Tabelul nr. 4.10. Indici de corelare a structurilor de primire si alimentatie din unele statiuni balneoclimaterice de interes national Stat iunea Locuri Locuri de Coeficient de corelare Nr. de mese cazare % crt. 1 Baile Herculane 5.418 5.193 0,6 2 B. Olanesti 3.435 2.813 0,8 3 B. Govora 4.393 2.277 0,5 4 Sovata 5.772 3.862 0,7 5 Calimanesti-Caciulata 5.732 4.238 0,7 6 Slanic Moldova 3.941 3.513 0,9 7 B.Tusnad 3.541 2.597 0,7 8 B.Felix 9.353 6.395 0,7 9 Vatra Dornei 3.360 1.847 0,5 10 Buzias 2.181 1.839 0,8 11 Covasna 2.619 2.101 0,8 12 Geoagiu 2.079 1.544 0,7 13 Amara 3.094 2.331 0,7
Sursa: - Evidenta Autoritatea Nationala pentru Turism Ministerul Turismului

O situatie mai buna se nregistreza n statiunile Vatra Dornei, Covasna, Slanic Moldova, Baile Olanesti, Buzias, unde acest coeficient este foarte apropiat de valoarea optima. Disfunctionalitatile apar n perioadele de vrf de sezon si la sfrsit de saptamna cnd cresc att gradul de ocupare a structurii de primire ct si numarul de persoane gazduite la particulari. Un aspect pozitiv este reprezentat de faptul ca personalul de servire n unitatile de alimentatie este calificat, n statiunile balneoturistice de interes national constatndu-se o

- 182 -

specializare ce determina o buna calitate a serviciilor si o buna adaptabilitate la cererea turistica. Nu acelasi lucru se poate spune despre diversitatea meniurilor, sau oferta de meniuri dietetice, care lasa mult de dorit. 4.2.2.3. Structuri de tratament Structurile specifice tratamentului balnear reprezinta elementul de baza, definitoriu, al ofertei balneoturistice. Aceste structuri sunt unitati complexe, n care se utilizeaza factori curativi naturali
completati n mod curent cu diferite proceduri de fizioterapie, electroterapie, cultura fizica medicala, aerosolarii, stranduri terapeutice etc19.

Pe baza proiectelor Ministerului Turismului, avizate de Ministerul Sanatatii, statiunile balneoturistice de interes national au beneficiat de construirea structurilor de tratament att n cadrul hotelurilor balneare ct si independent de acestea. Structurile de trata ment balnear din statiunile de interes national dispun de toate spatiile care asigura circuite functionale ca: - spatii de receptie distributie a pacientilor ( hol asteptare, programare - fisier, garderoba vestiar ); - spatii de asistenta medicala si coordonare ( cabinet medic sef, cabinet asistent sef, cabinet tratamente medicamentoase, cabinet psihiolog ). n cazul unitatilor balneare izolate, care, deseori, ndeplinesc si functiile unei policlinici balneare, aceste spatii sunt copletate cu: - spatii destinate unitatilor de lucru cu pacientii ( sala pentru educatie sanitara, cabinete pentru psihoterapie de grup si individuala, circuit de profilaxie primara si secundara, circuit de recuperare medicala ); - spatii anexa si de serviciu. Dimensionarea structurilor de tratament balnear se face tinnd cont de urmatoarele elemente:
19 *** Colectiv de elaborare, Cura balneoclimaterica, indicatii si contraindicatii; Ministerul Sana tatii; Editura medicala, Bucuresti, 1986, pag. 23.

- 183 -

numar curanti; metodologia de asistenta balneara; durata curei balneare; timpul de functionare al bazei ( una sau doua ture ); suprafetele utile necesare fiecarui tip de cura.

Statiunile balneare dispun n mai mica masura de dotari pentru realizarea de investigatii, analize medicale si diagnosticari. Corespunzator modului de efectuare al tratamentului, se disting20: - structuri de tratament complex cu tratament prioritar prin cura interna; pentru practicarea acestei forme de tratament, crenoterapia, cu traditie n activitati balneare din tara noastra, n statiunile consacrate din acest punct de vedere, sunt amenajari speciale ca: pavilioane de cura (Olanesti, Calimanesti-Caciulata, Sngeorz-Bai, Slanic Moldova, Buzias), buvete sau captari de izvoare, realizate n sisteme constructive adecvate, cu procedee de captare si tehonogii de functionare moderne, ce asigura n punctele de distributie apa minerala cu calitati fizico-chimice originare;

- structuri de tratament pentru cura externa sunt n numar mai mare dect primele, includ si amenajari pentru cura interna, dar sunt organizate pe specificul substantelor minerale, tratamente majore care se realizeaza la cada sau n bazine pentru kinetoterapie, completate de tratamente asociate (secundare) de fizio-electro-hidro-terapie, gimnastica medicala s.a. Echipamentul de tratament disponibil pentru aplicarea tratamentelor se compune din: Instalatii pentru bai c alde sau reci cu ape din izvoarele termale sau din lacuri ca n statiunile: Amara, Bazna (bai saline), Borsec, Buzias, Slanic Prahova, Sovata ; Instalatii pentru aplicatii de namol prezente n toate statiunile care detin acest factor natural: Amara, Bazna, Covasna, Govora, Sarata Monteoru, Sngeorz, Slanic Prahova, Sovata, Vatra Dornei ; Instalatii pentru electro si hidro terapie prezente n toate statiunile ; Instalatii pentru inhaloterapie prezente n statiunile: Buzias, Covasna, Slanic Moldova, etc. ;

20 *** Colectiv de elaborare Factori naturali de cura n statiunile balneoturistice, I.C.T.,Ministerul Turismului ,Bucures ti, 1997, pag. 23.

- 184 -

Instalatii de kinetoterapie prezente n statiunile: Buzias, Calimanesti, Caciulata, Govora, Baile Herculane, Pucioasa ; Sali de cultura fizica medicala prezente n statiunile: Bazna, Borsa, Borsec, Calimanesti, Caciulata, Covasna, Baile Felix, Baile Herculane, Olanesti. La aceasta se adauga: Bazinele deschise cu ape minerale termale (Geoagiu Bai, Baile Felix, Baile Herculane , Sarata Monteoru) ; Curele subterane pentru asm n salinele si strandurile unde se pot face bai reci si aeroterapie (Tusnad, Sovata, Sarata Monteoru, Pucioasa). Toate aceste instalatii pot fi situate n incinta hotelurilor si a complexelor hoteliere,

dar pot exista si centre de tratament care deservesc o statiune ntreaga. Valoarea deosebita a factorilor naturali de cura din Rom nia a putut intra n circuitul turistic international datorita structurilor de tratament amenajate dupa 1970, caracterizate prin constructii moderne cu dotari numeroase, aparatura medicala diversificata si moderna la acel moment, cnd au fost realizate prime le complexe balneare ce valorificau ideea excelenta totul sub acelasi acoperis (Baile Herculane, Baile Felix, Tusnad, Calimanesti-Caciulata, Covasna, Vatra Dornei, Moneasa, Mangalia, Eforie Nord, Geoagiu Bai, Sngeorz Bai), sau prin legaturi acoperite permiteau circulatia de la structurile de cazare si alimentatie la structurile de tratament (Sovata, Covasna, Buzias).

Astfel, din baza materiala creata, prin conceptia noua de valorificare a factorilor naturali de cura, prin calitatea serviciilor si calitatea personalului medical, s-a realizat structura turistica optima ntr-o statiune balneara si o buna oferta nu numai pentru turistii romni dar si pentru cei din strainatate. Din nefericire, lipsa investitiilor din ultimii 20 de ani a facut ca o parte din centrele de tratament sa devina necorespunzatoare. n unele statiuni acestea sunt uzate, nengrijite. Deteriorarea se accentueaza n timpul iernii cnd lipsa caldurii din unele centre si face efectul asupra starii cladirilor, dotarilor si instalatiilor pentru cura balneara, reducnd capacitatea de tratame nt , sau chiar, determinnd nchiderea bazei. Una din problemele importante legate de tratament a fost cea legata de raporturile
dintre societatea de turism si personalul medical care numara n prezent 400 de medici si 6000 de alti salariati asistenti20. Rezolvarea a fost data de Ordonanta de Urgenta privind

20 *** Ministerul Turismului site www.mturismului.ro

- 185 -

organizarea si functionarea societatilor de turism balnear si de recuperare nr.152 din 7 nov.2002, initiata de Ministerul Turismului si Ministerul Sanatatii si Familiei. Textul Ordonantei defineste pentru prima data societatea comerciala de turism balnear si de recuperare si solutioneaza urmatoarele probleme n perspectiva Programului national de redresare a turismului balnear romnesc21:

Acorda dreptul societatilor de turism balnear si de recuperare de a-si angaja personal medical propriu sau de a intra n relatii de parteneriat cu toate structurile medic ale legal constituite. Acest fapt realizeaza legarea actului medical de cel turistic cu efecte benefice asupra promovarii produsului turistic integrat pe piata si alinierea legislatiei noastre la cea europeana. Recunoaste dreptul societatilor de turism balnear si de recuperare prin componenta sa medicala de a fi prestatori de servicii medicale, delimitnd atributiile celor doua ministere potrivit domeniilor de competenta , respectiv Ministerul Turismului privind activitatea turistica, iar Ministerul Sanatatii si Familiei activitatea medicala. Se definesc clar rolul si locul activitatii medicale n cadrul activitatii de turism balnear, realizndu-se protectia sociala a sectorului medical. Astfel, textul prevede ca activitatea medicala a societatilor de turism balnear va fi condusa nemijlocit de catre medici, ea fiind supusa coordonarii si controlului Ministerului Sanatatii si Familiei.

Ofera cadrul legal societatilor de turism balnear si recuperare de a intra n raporturi contractuale directe cu casele de asigurari de sanatate din tara si strainatate ori cu alte struc turi legal constituite, conducnd la o promovare mai eficienta a produsului integrat pe piata externa a asigurarilor de sanatate. Se creeaza cadrul legal pentru investitorii din turismul balnear n vederea alocarii unor sume importante pentru modernizarea bazelor de tratament. Prin stabilirea locului si rolului structurilor medicale ca parte integranta a societatii de turism balnear si de recuperare se vor ncuraja investitiile n acest domeniu. Odata creat cadrul legislativ factorii de decizie trebuie sa se concentreze pe modernizarea bazelor de tratament, care este imperios necesara.

21 *** O.U.G. nr.152/07.11.2002, Ordonanta de Urgenta privind organizarea si functionarea societatilor de turism balnear si de recuperare, Monitorul Oficial, partea I, nr.826/15.11.2002.

- 186 -

4.2.2.4. Structuri de agrement Chiar daca motivatia principala este tratamentul, agrementul este o componenta importanta a ofertei balneoturistice, care poate juca un rol esential n definirea marcii unui produs turistic, n diferentierea de alte produse similare, n marirea fortei de atractie a unui obiectiv, statiune sau zona turistica. Din pacate att n statiunile balneoturistice, ct si n localitatile cu amenajari balneare, dotarile de agrement-divertisment, indiferent de caracterul lor sportiv-cultural, distractiv sau terapeutic, nu sunt n marea lor majoritate corespunza toare.

Aceasta situatie este rezultatul faptului ca daca sumele disponibile sunt mici, nici preocuparea nu este mare, neglijndu-se posibilitatile de a exploata bine cadrul natural sau dotarile existente n statiuni ( terenuri de sport nengrijite Baile Herculane si Baile Tusnad; case de cultura, cinematografe utilizate necorespunzator, unele transformate n depozite - Sovata, Covasna, Baile Felix; zone si alei de plimbare neamenajate sau nereparate, lipsa cluburilor si salilor de lectura - Baile Tusnad, Sovata, Vatra Dornei, s.a.).

Au fost amenajate: bowling-uri n statiunile Baile Herculane, Baile Tusnad; locuri de joaca pentru copii n Baile Felix; pastravarie n Slanic Moldova; patinoar natural n Baile Tusnad; gradini de vara n Baile Govora, Baile Olanesti; discoteci n Baile Felix, Calimanesti-Caciulata, Baile Herculane si cazinou n Baile Herculane. O buna parte din acestea s-au degradat, sau au fost nchise din cauza unui management defectuos. n divertismentul turistilor, un loc important l ocupa excursiile organizate n mprejurimile statiunilor. Nu ntotdeauna, nsa, aceste excursii sunt interesante sau cu programe judicios ntocmite, de multe ori fiind foarte ncarcate sau obositoare. Daca celelalte componente ale ofertei se pot modifica mai greu sau cunosc o evolutie lenta, agrementul constituie partea cea mai mobila, deoarece, fantezia poate actiona n limite largi si cu bani mai putini se pot realiza lucruri frumoase. Investitiile n structurile de agrement si managementul acestora trebuie optimizate n regim de urgenta pentru a nlatura lipsa actuala de compe titivitate, comparativ cu oferta de acelasi gen din ta rile europene. 4.2.3. Infrastructura generala si turistica Prin contributia ce o au la valorificarea resurselor si structurilor balneare elementele de infrastructura sunt importante n definirea ofertei balneoturistice.

- 187 -

n cadrul acestora transportul aerian, reteaua de drumuri si caile ferate ce permit accesul n statiune cu mijloace diferite de transport, aleile modernizate catre pavilioanele cu ape minerale, structurile de tratament, cazare, alimentatie si zonele de promenada, sunt n stare mai buna sau mai putin buna n functie de nivelul de dezvoltare economica a zonei n care se afla statiunea si de ncadrarea statiunii n cadrul celor de interes national, loca l sau zonal.

Un element important de infrastructura , care n prezent nu mai creeaza probleme si de care beneficiaza n egala masura majoritatea statiunilor importante, dar si cele de interes zonal si local este reteaua de telefonie, automata acum, completata de reteaua de telefonie mobila. Sunt nsa probleme mai mari sau mai mici n functie de banii fiecarei comunitati locale cu reteaua de canalizare, de apa, de energie electrica si mai ales de ncalzire termica, fara care, n extrasezon nu se pot asigura servicii. Alte elemente de infrastructura generala importante n ntregirea ofertei balneoturistice sunt generate de necesitatea existentei unor parcuri balneare si spatii verzi care sa acopere 2/3 din suprafata perimetrului statiunii, existenta unei ambiante reconfortante si, nu n ultimul rnd, gradul de dotare al statiunii cu unitati comerciale si de prestari servicii, care contribuie la imaginea de marca a statiunii. Aceste cerinte au fost stabilite prin Hotarrea Guvernului nr.77/1996 pentru
aprobarea norme lor privind atestarea statiunilor turistice, hotarre prin care s-a creat cadrul legal pentru valorificarea, protejarea si conservarea potentialului turistic, statiunile atestate devenind zone protejate23.

Obtinerea statutului de statiune turistica (cu efecte benefice asupra dezvoltarii zonei si a situatiei economice a localnicilor) presupune o implicare deosebita a autoritatilor locale pentru ndeplinirea criteriilor minime pentru atestare, de la accesul n statiune, la utilitatile absolut necesare si pna la structurile turistice.

4.3. Protectia mediului si turismul balnear Protectia si conservarea potentialului turistic n general si balnear, n special, se contureaza ca o activitate distincta, avnd probleme specifice care solicita colaborarea
23 *** H.G.R. nr.77/14.feb.1996, Hotarre pentru aprobarea normelor privind statiunile turistice, Monitorul Oficial nr.38/22.feb.1996

- 188 -

specialistilor din domenii variate. Aceasta actiune poate avea o eficienta satisfacatoare numai n conditiile asigurarii unui cadru juridico-administrativ de desfasurare. Poluarea si degradarea resurselor balneoturistice si ambientului statiunilor si localitatilor balneare este consecinta a trei grupe de factori: naturali, cei legati de dezvoltarea economica si cei care intervin prin valorificarea resurselor balneoturistice. 1. Factorii naturali (procese de alunecare si eroziune, cutremure, inundatii etc.) au degradat sau au distrus multe surse de apa minerala, mai ales din Transilvania sau dealurile subcarpatice (Sarata Monteoru, Ideciu de Sus, Ocnele Mari, Sovata, Baltatesti). 2. Factorii economici diversi, constituie importante surse de poluare si degradare a substantelor balneare sau mediului din statiuni si mprejurimile lor. Este vorba de poluarea aerului (Govora, Lipova), a lacurilor terapeutice (Techirghiol, Amara, Balta Alba, Lacul Sarat, Mangalia), a solului si apelor freatice minera le sau potabile (Baile Boghis), poluarea sonora, dar si de degradarea peisajului prin halde de steril (Baile Harghita si Sntimbru), cariere de calcar (Baile Herculane) si defrisarea padurilor din apropierea statiunilor balneare (Sovata, Slanic Moldova).

3. Turismul ca orice activitate umana, fiind un consumator de spatiu si resurse turistice participa implicit la degradarea si poluarea mediului nconjurator si a potentialului turistic, fie prin presiunea directa a turistilor asupra peisajului, florei si faunei sau a altor obiective turistice pe care le pot deteriora partial sau total, fie prin conceptia gresita de valorificare a unor zone, puncte si obiective turistice din statiunile balneare. Circulatia turistica necontrolata n parcurile statiunilor balneare, n padurile de interes social recreativ, conduce la degradarea acestora, disparitia unor specii floristice, distrugerea ambientului, a valorilor terapeutice a unora dintre acestea: bioclimat, aerosoli, puritatea aerului, lacuri (Baile Herculane, Sovata, Baile Felix, Olanesti) Intensificarea circulatiei turistice automobilistice n statiunile balneare si lipsa parcarilor, pe lnga poluarea fonica, altereaza calitatea aerului, a factorilor de cura, influentndu-se direct si tratamentele balneare specifice statiunilor (n toate statiunile). Fenomenul este accentuat n c azul n care statiunile sunt strabatute de drumuri nationale (Calimanesti, Vatra Dornei, Buzias). Ambele fenomene negative au o intensitate si o actiune distructiva mare la sfrsit de saptamna, cnd presiunea turistica este puternica.

- 189 -

Calitatea potentialului turistic balnear, poate fi afectata si printr-o conceptie gresita de valorificare a resurselor sale turistice rezultata fie din exploatarea nestiintifica si nerationala a a cestora, fie din realizarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter turistic. O situatie speciala o au substantele minerale balneare caracterizate printr-o mare vulnerabilitate la factorii exogeni, orice interventie nefavorabila asupra lor putnd provoca schimbarea parametrilor fizici si chimici, pe baza carora au fost declarate resurse terapeutice. Fenomenele de degradare ntlnite n cazul substantelor minerale balneare, cu deosebire a apelor minerale si termominerale rezulta, de cele mai multe ori, din nerespectarea principiilor generale de protectie si exploatare a lor care impun limitarea exploatarii zacamintelor n raport cu rezervele omologate de substante minerale balneare, executarea lucrarilor geologice n conformitate cu prevederile cercetarilor si proiectelor de specialitate, evitarea exploatarii zacamintelor pna la epuizare si o exploatare rationala, stiintifica a acestora.

Cu toate masurile ntreprinse n ultimul timp pentru protectia resurselor balneare, se pot semnala totusi unele cazuri de degradare a acestora, semnificative fiind cazul zacamintelor hidrominerale Covasna, Lipova si Buzias, la care exploatarea defectuoasa a acestora a dus la aparitia de fenomene de degradare (scadere a potentialului surselor, diminuarea cantitatii de CO2 etc.). n cazul acestor statiuni, daca nu ar fi fost vorba de zacaminte puternic alimentate, fenomenele de degradare ar fi fost ire mediabile.

Factorii de degradare ai resurselor hidrobalneare sunt, de regula, cei tehnici legati de forare si captarea surselor, de transport si distributie si de utilizarea propriu-zisa, dar si de nerespectarea normelor tehnice de exploatare si ntretinere, a celor igienico-sanitare. ntre aceste deficiente tehnice amintim: depresurizarea zacamintelor hidrogeologice prin saparea unui numar mare de sonde si puturi, ceea ce conduce la reducerea continutului de CO2 si pierderea calitatii apelor minerale; o lipsa de etanseitate la unele foraje, cimentari nereusite, fenomene de corodare sau distrugerea unor coloane de tubaj cu degradarea zacamntului prin depresurizare; defectiuni la rezervoarele de stocare a apei minerale; captari incorecte;

- 190 -

 conducte de transport defecte, sparte cu pierderi de apa minerala; pierderi de apa la distributie, ncalzire si balneatie; nerespectarea perimetrelor de protectie hidrogeologica si sanitara si permiterea activitatilor economice poluante n limitele acestora duc, de asemenea, la degradarea lacurilor terapeutice; lucrari geologice necorespunzatoare; necorelarea rezervelor de apa mi nerala cu consumul, ceea ce conduce la o exploatare intensiva a apelor pna la limita de epuizare a zacamntului hidromineral; utilizarea intensiva a lacului Ursu n balneatia libera (pentru agrement, conduce la amestecul si omogenizarea apei) pierzndu-se caracterul helioterm factor terapeutic foarte important ce confera originalitate si atractivitate statiunii Sovata; evacuarea apelor minerale reziduale folosite n balneatie, netratate chimic si biochimic, ca si a namolurilor terapeutice, de altfel, prezinta pericolul poluarii mediului prin compozitia chimica, bacteoriologica si temperatura lor. Si n cazul namolurilor terapeutice, exploatarea rationala, utilizarea si tratarea corespunzatoare ca si protejarea acestora uneori nu sunt luate n considerare, ducnd la degradarea si poluarea zacamntului (Techirgiol, lacurile Negru, Ursu si Sacelu - Gorj). Situatia este similara pentru turba terapeutica de la Poiana Stampei. Dar degradarea mediului si a potentialului pot fi determinate si de dezvoltarea nesistematizata a localitatilor, proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter turistic, stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materiala turistica, realizarea de constructii inestetice, neadaptarea specificului arhitectural, etnografic sau natural al zonei turistice, ocuparea intensiva a unui spatiu cu constructii turistice, aceasta ultima situatie putnd afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv. Astfel de situatii s-au creat, de exemplu, n unele statiuni balneare prin realizarea unei baze materiale si tehnice disproportionate ca volum si structura cu capacitatea de primire a teritoriului si a rezervelor hidrominerale. Rezultatul a fost o suprancarcare a teritoriului cu instalatii turistice mergndu-se pna la urbanizarea statiunii (Baile Felix si partial Sovata si Baile Herculane).

n lipsa unor legi de exploatare si de protectie a resurselor balneare, ntreaga activitate se desfasoara n baza unor acte normative cuprinse n studiul Fundamentarea unor criterii si norme de clasificare a statiunilor turistice (ICT 1992) si OMS 1/1980.

- 191 -

traversarea zonei de catre conducte de titei sau alte produse petroliere, asigure prezentafel Componentele obligatorii ale unei exploatari optime trebuie sa precum si orice de conducte care nu transporta apa minera la; lucrarile ce produc pulberi sau alte poluari ale nealterata a zacamntului n ecosistem, pastrndu-se permanent echilibrul hidrologic, aerului; utilizarea ngrasamintelor chimice sau farmaceutice nocive, orice fel de activitati fizico-chimic si biologic al acestuia. care nu sunt legate direct de exploatarea apei minerale. O latura la fel de importanta a unei exploatari de calitate, este si corecta organizare si construire a instalatiilor de transport al substantei minerale de la sursa pna la punctul de Zona externa de restrictie cuprinde cadrul natural al statiunii, microclimatul. Ea are utilizare. Solutiile de optimizare a acestor instalatii se dau de institutele de proiectare care o extindere similara perimetrului hidrogeologic, dar nu este conditionata de aceasta, putnd aleg varianta adecvata tehnologic si economic. O modulare general aplicabila sistemelor de fi mai mare sau mai mica. Pentru aceasta zona se prevad urmatoarele interdictii: exploatare a apelor minerale la suprafata se integreaza n schema: amplasarea de obiec tive care evacueaza noxe n atmosfera; aruncarea, deversarea, mprastierea de deseuri sau reziduuri solide, lichide, gazoase sau radioactive; excavatii, lucrari miniere, depozite deechipate pentru exploatare si control; a) surse carburanti si lubrifianti; orice activitate antropica ce poate dauna refacerii si dezvoltarii vegetatiei, irigatii; desfasurarea unor activitati cu grad ridicat b) transport prin conducte de la sursa la rezervoarele centrale; de poluare fonica (transportul rutier greu, explozii, utilizarea de ciocane pneumatice). c) distributie dirijata si controlata, de la rezervoare la consumator. Problemele exploatarii rationale sunt multiple si uneori dificile, fapt ce a justificat cerinta La mentinerea calitatii ecosistemului n care se integreaza o de specialitate sub egida ntocmirii unei documentatii speciale ntoc mita de institute statiune balneara forului coordonator si a responsabilului de zacamnt, pe baza normelor elaborate de contribuie si alte foruri, ntre care: Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, Ministerul Sanatatii si Ministerul Apelor si n Mediului. Documentatiile de exploatare, care au nceput sa fie alinierea din Protectiei perspectiva integrarii europene Romnia a facut eforturi pentruntocmite la anul 1980, stabilesc toate conditiile mediului. Avnd n vedere Aceste documente sunt supuse de legislatia UE privind protectia si metodele de exploatare. prevederile acestei legislatii cte ori evaluarea impactului asupra mbunatatiri pentru ca mediul, domeniul public si privind este nevoie, la completari si mediului pentru proiectele din zacamntul si statiunea sunt entitati evolutive.sustine financiar actiunile legate de mediul nconjurator, comunitatile privat si faptul ca UE locale si investitorii trebuie sa aiba n atentie eliminarea problemelor pe care le-ar putea crea proiectele lor de dezvoltare a turismului asupra mediului. Mai pregnanta dect cea hidrogeologica, protectia sanitara aprofundeaza pna la detaliu partea de ecosistem supusa poluarii si nocivitatii daunatoare nemijlocit sanatatii omului. Sub egida Ministerului Sanatatii au aparut reglementari de protectie sanitara prin instituirea perimetrelor de protectie. Perimetrul de protectie sanitara cuprinde zona statiunii, a zacamntului si zone adiacente n care modificarea regimului natural poate conduce la alterarea calitatii factorilor terapeutici. Zona interna de regim sever constituie un areal restrns n jurul sondelor sau celorlalte surse de ape minerale, suprafata sa fiind diferita, de la caz la caz n functie de natura captarii. Dimensiunile ei sunt mentionate n mod expres ntr-o anexa la normele de ntocmire a perimetrului sanitar. Stabilirea acestei zone se face n scopul asigurarii, fara nici un risc din punct de vedere igienico-sanitar, a exploatarii apei minerale, principalele interdictii impuse fiind: amplasarea oricarui fel de constructie; utilizarea, depozitarea sau transportul n apropiere de surse cu radiatii ionizante; utilizarea sau depozitarea de materiale poluante; orice fel de escavatii;

- 192 193