TEST ORTOPEDIE FRACTURI-GENERALITATI

1. Fractura reprezinta : A. o solutie de continuitate pe un os bolnav B. o solutie de continuitate pe un os fragilizat C. o solutie de continuitate la nivelul unui os normal sau bolnav D. o solutie de continuitate pe un os cu osteita 2. Dupa prognostic fracturile pot fi : A. inchise B. stabile si instabile C. deschise D. cominutive 3. Etiologia unei fracturi este de natura : A. chimica B. traumatica C. electrica D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 4. Fracturile apar mai fracvent in intervalul de virsta cuprins intre : A. 10-30 ani B. 20-40 ani C. 30-50 ani D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 5. Fracturile se pot produce prin : A. fle ie e agerata B. tractiune C. compresiune si torsiune D. e plozie 6. Fracturile complete pot avea un traiect : A. transversal si oblic B. spiroid si longitudinal C. in T,Y,V si fluture D. toate variantele de mai sus sunt corecte.

7. Fractura in lemn verde reprezinta: A. deformarea in grosime a osului B. infundarea trabeculelor osoase

C.
D.

infle iunea osoasa nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

8. A onotmesis reprezinta: A. contuzia unui nerv B. sectionarea completa a unui nerv C. sectionarea incompleta a unui nerv cu pastrarea tecii Schwann D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 9. Dintre semnele de probabilitate a unei fracturi fac parte: A. durerea B. mobilitatea anormala C. impotenta functionala D. deformarea regiunii 10. Dintre semnele de certitudine (siguranta) pentru diagnosticul unei fracturi fac parte: A. crepitatia osoasa B. mobilitatea anormala C. deformarea regiunii D. transmisibilitatea miscarii 11. Carei faze din formarea calusului i sunt caracteristici blastii : A. faza calusului fibros B. faza calusului osos C. faza calusului definitiv D. faza hemoragica si hiperemica. 12. Faza calusului osos definitiv se caracterizeaza prin: A. remodelare B. rezorbtie

C. apozitie osoasa D. osteoliza 13. Dintre complicatiile generale imediate fac parte: A. socul traumatic, tulburarile urinare si embolia grasoasa B. fractura deschisa C. calusul vicios D. toate variantele de mai sus sunt corecte.

14. Infectia impiedica sau intirzie consolidarea prin: A. inhibarea fosfatazei alcaline B. blocarea fi arii sarurilor fosfo-calcice pe substanta fundamentala C. topirea calusului fibrino-proteic D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 15. Calusul vicios apare datorita : A. fracturilor incorect reduse B. evacuarii hematomului fracturar C. nediferentierii celulare D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 16. Complicatiile locale tardive in cazul unei fracturi sunt urmatoarele , cu e ceptia : A. pseudartroza B. calus vicios C. fractura deschisa D. embolia grasoasa 17. Redoarea articulara este o complicatie tardiva datorata : A. fibrozei periarticulare si atrofiei musculare B. fracturilor deschise C. calusului vicios D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 18. Intirzierea in consolidare a fracturii apare ca urmare a : A. reducerii imperfecte si tarelor asociate B. alterarilor cartilajului C. fibrozei periarticulare D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 19. Pseudartroza reprezinta : A. o reducere imperfecta B. neconsolidarea definitiva a fracturii C. consolidarea fracturii dupa 3-6 luni D. toate variantele de mai sus sunt corecte 20. Pseudartroza se datoreaza : A. unei reduceri imperfecte B. unei imobilizari inadecvate C. unei tehnici chirurgicale defectuoase D. anomaliilor vasculare 21. Tratamentul osteoporozei algice (Sdeck- Leriche) consta in : A. bai calde B. masaje C. antihistaminice, vitamine, hormoni anabolizanti D. toate variantele de mai sus sunt corecte 22. Tratamentul ortopedic al unei fracturi consta in : A. reducere, imobilizare si recuperare functionala B. e tensie continua C. aparat gipsat D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 23. Dintre indicatiile tratamentului chirurgical al fracturilor sunt adevarate: A. fracturi instabile B. fractura deschisa C. asocierea cu leziuni vasculo-nervoase D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 24. Tratamentului chirurgical al unei fracturi consta in : A. deschiderea focarului, reducere si osteosinteza B. aplicarea unei e tensii transosoase C. mobilizarea precoce a pacientului D. toate variantele de mai sus sunt corecte

25. Fractura deschisa se caracterizeaza prin: A. solutie de continuitate la nivelul osului B. comunicarea focarului de fractura cu e teriorul C. afectarea tegumentelor si celorlalte tesuturi D. toate variantele de mai sus sunt corecte 26. Primul ajutor in fractura deschisa se realizeaza prin : A. e tensie continua B. tractiune in a si imobilizare provizorie C. spalarea plagii cu apa o igenata D. toaleta plagii si sutura 27. Ce trebuie precizat pe biletul care insoteste un pacient cu fractura deschisa in drumul catre spital : A. ora accidentului si a instalarii garoului B. administrarea de ser antitetanic C. tratamentul administrat D. toate variantele de mai sus sunt corecte 28. In serviciul de ortopedie tratamentul fracturilor deschise consta in : A. imobilizare in atela Kramer B. tratamentul socului si osteosinteza C. hemostaza prin garou E. toate variantele de mai sus sunt corecte 29. Bandajul in 8 se foloseste pentru tratamentul : A. lu atiei acromio-claviculare B. fracturii 1/3 medie clavicula cu deplasare C. fracturii col chirurgical omoplat D. fracturii 1/3 interne clavicula fara deplasare. E. lu atiei sterno-claviculare. 30. In fracturile cu deplasare ale colului chirurgical de scapula se intilneste urmatorul semn patognomonic : A. echimoza a ilara B. crepitatia osoasa sub spina scapulei C. deplasarea concomitenta a coracoidei la miscarile bratului D. deformarea in epolet a umarului E. aparitia unei depresiuni subacromiale 31. In fractura colului chirurgical al humerusului nu este adevarata afirmatia : A. este fractura e traarticulara B. este fractura intraarticulara C. este localizata la e tremitatea pro imala a humerusului D. poate fi fara deplasare F. poate fi fractura deschisa 32. In fractura tip III Mason a capului radial la adult se face : A. rezectia capului radial B. ortopedic imobilizare cu cotul la 120 C. osteosinteza cu brose D. tratament functional E. tratament ortopedic : imobilizare cu cotul la 90 33. La un tanar cu fractura de diafiza ambe oase antebrat in 1/3 medie cu deplasare se face : A. osteosinteza cu placi si suruburi B. osteosinteza cu fi ator e tern C. imobilizare in aparat gipsat brahio-palmar D. imobilizare in aparat gipsat antebrahio-palmar E. imobilizare in aparat gipsat brahio-palmar cu epolet 34. In tratamentul fracturii de olecran cu deplasare nu se foloseste : A. surub B. hobanaj C. sutura osoasa D. hemicerclaj E. tija Rush 35. In care situatie nu apare sindrom Volkmann : A. lu atie cot B. fractura paleta humerala C. fracturi oase antebrat D. aparat gipsat brahio-antebrahial strans E. fractura diafiza humerala 36. Fractura lu atie Monteggia-Stanciulescu tipica reprezinta : A. fractrura diafizei cubitale la unirea 1/3 pro imale cu 1/3 medie asociata cu lu atia anterioara a capului radial B. fractura diafizei radiale in 1/3 distala asociata cu lu atia posterioara a capului cubital C. fractura 1/3 medie diafiza cubitus asociata cu lu atia anterioara a capului radial D. fractura 1/3 medie diafiza cubitus asociata cu lu atia posterioara a capului radial

E. fractura 1/3 superioare a diafizei cubitusului asociata cu lu atia posterioara a capului radial 37. In reducerea ortopedica a fracturii Pouteau Colles nu se face : A. inclinatie palmara a mainii B. inclinatie cubitala a mainii C. tractiune de police D. contrae tensie pe brat E. tractiune degete II III IV mana 38. In fractura de scafoid durata imobilizarii gipsate este : A. 4 saptamani B. 2 saptamani C. doua luni D. 6 saptamani E. 3 saptamani

39. Bandajul Dessault nu este folosit pentru tratamentul : A. contuziei forte de umar B. fracturii colului chirurgical de humerus C. fracturii 1/3 medie clavicula cu deplasare D. entorsei de umar E. disjunctiei acromio-claviculare 40. Referitor la fractura Pouteau-Coles una dintre urmatoarele afirmatii este falsa : A. imobilizarea gipsata se mentine 6 saptamani B. osteosinteza se face numai cu brose C. mana trebuie mentinuta in pozitie procliva D. poate fi fractura deschisa E. reducerea ortopedica se face cu anestezie locala. 41. Patognomonic pentru sindromul de canal carpian este : A. durere sau parestezii la compresiunea nervului median in canalul carpian B. dureri nocturne iradiate in toate degetele C. diminuarea pana la pierdere a fortei de prehensiune D. senzatia de arsura la nivelul degetelor E. tulburari vasomotorii si trofice cutanate : piele neteda, lucioasa, edematiata 42. In fractura de olecran cu deplasare : A. este necesar tratamentul chirurgical B. se imobilizeaza cotul in atela gipsata brahio-palmara cu un unghi de 90 C. se imobilizeaza cotul in atela gipsata brahio-palmara cu un unghi de 110 D. se poate face tratament functional E. dupa interventia chirurgicala se mentine imobilizarea gipsata 6 saptamani. 43. Aparatul gipsat toraco-brahial se foloseste pentru tratamentul : A. lu atiei scapulo-humerale inferioare B. fracturii supracondiliene de humerus C. fracturii de diafiza de humerus D. fracturii de corp de omoplat cu deplasare E. fracturii de 1/3 e terna de clavicula 44. La fractura din 1/3 medie a claviculei cu deplasare, fragmentul e tern se deplaseaza : A. in sus si inapoi B. in jos, inauntru si inainte C. in jos si inapoi D. in jos si inainte E. in sus si inainte

45. Leziunea domului pleural si a pleurei vicerale A. fractura 1/3 medie clavicula B. fractura omoplat C. fractura col anatomic humerus D. lu atie scapulo-humerala antero-interna E. lu atie sterno-claviculara

poate apare ca o complicatie dupa :

46. Durata imobilizarii gipsate in fractura cominutiva de epifiza distala radius cu deplasare este : A. 4 saptamani B. 3 saptamani

C. doua luni D. 10 saptamani E. 6 saptamani 47. Dupa reducerea ortopedica la o fractura cominutiva de epifiza distala radius cu traiect intraarticular, imobilizarea gipsata are urmatoarele caracteristici : A. este atela brahio-palmara in V B. este aparat gipsat antebrahio-palmar C. este atela gipsata antebrahio-palmara in V D. este aparat gipsat brahio-palmar E. este atela gipsata antebrahio-palmara dorsala. 48. La fractura de epifiza distala radius cu deplasare semnul Laugier reprezinta : A. deformarea in dos de furculita a pumnului B. unghiulatia a ului mainii in baioneta C. ascensionarea stiloidei radiale cu orizontalizarea liniei bistiloidiene D. ascensionarea stiloidei cubitale E. crepitatia osoasa la nivelul pumnului 49. La care dintre urmatoarele elemente NU se face referire in clasificarea Gustillo-Andersen : A. deschiderea cutanata B. leziunile musculare C. leziunile periostice D. sediul fracturii

50. Care dintre urmatoarele elemente este specific tipului I din clasificarea Gustillo : A. leziunea cutanata este o plaga poluata B. fractura nu este cominutiva C. leziunile de parti moi sunt importante D. leziunea cutanata este sub 2 cm 51. Caracteristica pentru fractura deschisa tip III A este : A. leziune cutanata sub 5 cm B. leziuni musculo-periostice medii C. posibilitatea acoperirii primare a focarului D. leziune vasculara si nervoasa 52. Care dintre urmatoarele tipuri de fracturi se incadreaza in tipul III (Gustillo) indiferent de marimea deschiderii cutanate : A. fractura deschisa produsa prin accident auto B. fractura deschisa produsa prin precipitare C. fractura deschisa produsa prin arme de foc

D.

toate fracturile la care deschiderea se face dinspre interior spre e terior, intrucat aceasta semnifica o energie mare a agentului traumatic.

53. Care dintre urmatoarele elemente este specific fracturii deschise tip III C (Gustillo) : A. leziunea arteriala majora, care necesita reparare chirurgicala pentru pastrarea segmentului de membru B. leziunea venoasa majora, cu cianoza segmentului distal C. leziunea mi ta, arteriala si venoasa D. limfedemul 54. Elementul terapeutic esential in cazul fracturii deschise este : A. antibioterapia cu spectru larg, inceputa de la prima unitate spitaliceasca B. toaleta chirurgicala precoce si completa C. acoperirea focarului cu piele D. refacerea musculo-tendinoasa.

55. La fracturile deschise tip III B, acoperirea focarului de fractura : A. este obligatoriu de facut cat mai curand fata de momentul producerii fracturii, altfel aceasta se va infecta B. se face intotdeauna prin sutura primara C. nu se face niciodata per primam D. se face la ma imum 48 de ore de la producerea fracturii 56. La prima unitate medicala la care este tratata o fractura deschisa NU trebuie efectuat unul dintre urmatoarele gesturi : A. tratament analgetic cu derivate morfinice, deoarece stimulii durerosi accentueaza reactia sistemica post-agresiva B. vaccinarea anti-tetanica C. toaleta chimica a focarului D. imobilizarea segmentului fracturat 57. Elementul local cel mai important pentru vindecarea unei fracturi deschise este :

A. integrarea periostului, deoarece periostul contine celulele necesare vindecarii B. reducerea perfecta a fracturii, deoarece orice deza are conduce spre pseudartroza C. e istenta, in focarul de fractura, doar a unor tesuturi viabile, care sa asigure aportul de o igen necesar D. acoperirea cu tegument, deoarece altfel persista sindromul de e punere 58. Tratamentul unei fracturi deschise la un politraumatizat se face : A. inainte de rezolvarea celorlalte leziuni, deoarece trecerea timpului mareste riscul de infectie a focarului de fractura B. inainte de rezolvarea celorlalte leziuni, deoarece sangerarea din focar contribuie la instalarea socului hemoragic C. dupa ce s-au vindecat toate celalte leziuni, deoarece se considera ca o fractura nu pune in pericol viata pacientului D. stabilirea ordinii gesturilor terapeutice se face dupa ierarhizarea leziunilor si a potentialului letal al acestora. 59. E cizia musculara in focarul de fractura deschisa se face : A. pana in zona unde muschiul este sangerand si contractil B. fara sa lase defecte musculare sau cutanate, care sa lase descoperit focarul de fractura C. cat mai economic, pentru a nu produce ulterior deficite functionale musculare D. de la limita superioara a focarului pana la cea distala

60. Stabilizarea unui focar de fractura diafizara deschisa tip III B se face, de preferinta prin : A. osteosinteza centromedulara, care asigura ma imum de stabilitate B. osteosinteza paracorticala, deoarece este bine ca material metalic sa e iste doar in focar C. imobilizare gipsata, deoarece prezenta oricarui material metalic in focar e pune la risc septic D. fi ator e tern, de preferinta in mai multe planuri, pentru a asigura ma imum de stabilitate 61. Daca la un pacient cu fractura deschisa tip III B la care s-a practicat toaleta chimica si chirurgicala initiala, cu stabilizarea optima a focarului, se constata, la cateva zile dupa aceasta, ca au aparut zone de necroze, se apreciaza ca : A. tratamentul initial a fost incorect, dar nu se mai reintervine, lasand organismul sa vindece leziunea, pentru a nu supune pacientul la multiple interventii chirurgicale B. tratamentul initial a fost corect, dar procesele de tromboza in vasele mici au progresat si se impune realuarea chirurgicala a focarului, cu e cizia zonelor necrozate C. pacientul are un spasm arterial si se administreaza vasodilatatoare periferice, care sigur vor ameliora aspectul D. pansamentul a fost compresiv, producand afectare circulatorie 62. In cazul unei fracturi deschise tip III, la care, la prima unitate medicala (care nu este un serviciu de traumatologie) se constata ca unul dintre capetele fragmentelor fracturare este e teriorizat sau poluat teluric, se va proceda la : A. reducerea fracturii si introducerea fragmentului sub tegument, in continuitate cu celalalt, pentru a minimaliza efectele sindromului de e punere B. acoperirea focarului cu pulbere de antibiotic, pentru a reduce riscul septic C. toaleta chimica a focarului, pansament steril si imobilizare gipsata eficienta, fara a repune osul poluat in continuitate cu celalalt fragment, dupa care pacientul este trimis la un serviciu de traumatologie cu o ambulanta medicalizata D. interventie chirurgicala de urgenta, chiar daca nu e ista toate mijloacele, deoarece fractura deschisa este urgenta chirurgicala absoluta 63. Care dintre urmatoarele semne NU face parte din tabloul clinic al A. absenta pulsului B. paliditatea tegumentelor C. tumefierea segmentului distal D. scaderea temperaturii cutanate E. tulburari neurologice 64. Tratamentul antibiotic in fractura deschisa NU va fi inceput cu : A. cefalosporine B. peneme C. chinolone D. aminoglicozide 65. La un pacient cu fractura deschisa tip III B supra si intercondiliana de femur, pe o parte, si fractura cominutiva de diafiza femurala, pe cealalta parte, apreciati ca : A. va fi necesara reechilibrarea volemica, dar numai cu solutii saline (ser fiziologic, Ringer), deoarece reactia sistemica postagresiva se insoteste de hiperglicemie B. va fi necesara reechilibrarea volemica cu solutii saline + glucoza C. nu este necesara administrarea de supliment volemic, deoarece e ista riscul de supraincarcare volemica D. reechilibrarea trebuie sa fi adresata tuturor dezechilibrelor produse de traumatism, fiind necesara administrarea de solutii saline, glucoza, dar si singe pentru combaterea anemiei secundara celor doua fracturi. 66. In cazul unei fracturi de diafiza femurala deschisa tip III C, cu intreruperea arterei si venei femurale, succesiunea gesturilor terapeutice este : A. refacerea arterei, apoi a venei, apoi stabilizarea fracturii B. refacerea venei (cat mai rapid cu putinta), apoi a arterei, apoi stabilizarea femurului C. stabilizarea femurului, refacerea venei (acestea in cel mai scurt timp), apoi refacerea arterei D. refacerea arterei, stabilizarea femurului, apoi refacerea venei 67. Fracturile deschise produse de unelte agricole se clasifica, dupa Gustillo : ischemiei periferice severe :

A. B. C. D.

in functie de defectul cutanat in functie de traiectul de fractura totdeauna se incadreaza in tipul III in functie de marirea distrugerii musculare

68. Care dintre urmatoarele variante NU reprezinta optiune terapeutica intr-o fractura deschisa tip III A, intr-un serviciu de traumatologie : A. tratamentul chirurgical in urgenta, in echipa pluridisciplinara B. stabilizarea in STI, daca dupa consultul interdisciplinar se considera necesara aceasta etapa, apoi interventie chirurgicala de urgenta C. pansament, imobilizare gipsata si supravegherea in sectia de ortopedie, pana cand pacientul va putea suporta interventia chirurgicala D. evaluarea completa a leziunilor, in sala de operatie. 69. Spondilita ankilopoietica se caracterizeaza prin : A. afectarea valvei mitrale, cu stenoza mitrala B. dezlipire de retina C. proces inflamator cronic, urmat de fibroza, la insertia osoasa a fasciilor, tendoanelor, ligamentelor D. hepatomegalie 70. Care dintre urmatoarele elemente NU caracterizeaza spondilita ankilopoietica : A. debuteaza la articulatiile sacro-iliace B. evolueaza ascendent pe coloana vertebrala C. afecteaza femeile peste 40 ani D. este afectata insertia calcaneana a tendonului achilian 71. Afectarea cardiaca in spondilita este cel mai frecvent : A. la nivel atrial B. la nivelul septului interventricular C. la nivelul valvei aortice D. la nivelul valvei mitrale 72. Care dintre urmatoarele elemente NU caracterizeaza radiografia de coloana vertebrala in spondilita : A. stergerea aspectului biconcav al vertebrelor B. zone de osteoliza vertebrala C. aparitia puntilor intervertebrale D. stergerea lordozei lombare 73. Spondilita afecteaza cel mai frecvent : A. articulatia tibio-tarsiana B. articulatia co o-femurala C. articulatia astragalo-calcaneeana D. articulatia tibio-peroniera distala

74. In spondilita anchilozanta, factorul reumatoid este, de obicei : A. cu valori mai mici decat in poliartrita reumatoida B. cu valori mai mari decat in poliartrita reumatoida C. absent D. decelabil inca de la debutul bolii 75. Care dintre urmatoarele elemente ce trebuiesc avute in vedere la elaborarea planning-ului operator NU este valabil pentru spondilita : A.pacientii au disfunctie respiratorie secundar afectarii articulatiilor sterno-costale si costo-vertebrale B.limitarea mobilitatii coloanei vertebrale ingreuneaza manevrele operatorii C.pacientii au totdeauna testele hepatice modificate D.fragilitatea osoasa predispune la fracturi iatrogene 76. Data fiind epidemiologia caracteristica spondilitei, co artroza secundara acesteia se trateaza cel mai frecvent prin : A. artroplastie cu proteza totala necimentata B. hemiartroplastie cu proteza bipolara C. osteotomie de corectie D. artrodeza de sold 77. Debutul poliartritei reumatoide este, de obicei : A.la nivelul articulatiilor interfalangiene pro imale ale mainii si metacarpo-falangiene B.la nivelul cotului C.la nivelul articulatiilor cotului D.la nivelul articulatiilor co o-femurale 78. Procesele patologice din poliartrita reumatoida debuteaza la nivelul : A.cartilajului B.sinovialei C.capsulei articulare D.metafizei 79. Ragocitele provin din : A.limfocite T helper

B.limfocite B C.polimorfonucleare neutrofile D.eozinofile

80. Factorul reumatoid este, cel mai frecvent : A.Ig A B.Ig E C.Ig M D.Ig G 81. In prezent se considera ca elementul cel mai important in declansarea poliartritei reumatoide este : A.o infectie virala cu Paramy ovirus B.o Ig G anormala, cu defect de glicozilare C.o infectie bacteriana cu Chlamidia D.o infectie parazitara 82. Valoarea complementului seric in poliatrita reumatoida este : A.crescuta in toate formele bolii B.scazuta in toate formele de boala C.scazuta in formele cu comple e imune circulante in cantitate mare D.dependenta doar de severitatea manifestarilor articulare 83. Care dintre urmatoarele modificari radiologice NU caracterizeaza poliartrita reumatoida : A.ingustarea spatiului articular B.osteoporoza C.geode subcondrale D.incurbarea diafizei 84. Care dintre urmatoarele aspecte ale mainii NU este specific pentru poliartrita reumatoida : A.deviatia cubitala a mainii B.mana cazuta, in gat de lebada C.degete in baioneta D.mana cu noduli reumatoizi 85. Panusul este : A.capsula ingrosata B.sinoviala hipertrofica, hipervascularizata C.tesut de reactie fata de modificarile osului subcondral D.tesut fibros care realizeaza aderentele intraarticulare 86. Factorul reumatoid din lichidul articular provine din : A.polimorfonuclearele neutrofile activate B.limfocitele T helper C.limfocitele B transformate in plasmocite D.macrofage

87. Pacientii cu poliartrita reumatoida in tratament cortizonic au : A.risc septic crescut, datorita depresiei imunitare B.contraindicatie de heparino-terapie C.indicatie de supliment proteic, datorita carentei proteice induse de cortizon D.indicatie de tratament tonicardiac, datorita inhibitiei miocardice induse de cortizon 88. Fractura tip Malgaigne reprezinta : A. fractura arc anterior bilateral B. fractura arc anterior si posterior prin sacru C. fractura arc anterior si posterior prin aripa iliaca D. fractura cominutiva de co al 89. Fractura dubla verticala anterioara reprezinta : A. fractura ram ilio-pubian bilateral B. fractura ram ilio-ischio pubian bilateral C. fractura ram ilio-ischio pubian de o parte D. fractura ram ilio-pubian unilateral 90. Ruptura uretrei in traumatismul bazinului se caracterizeaza prin : A. globul vezical B. iritatie peritoneala C. hematom retroperitoneal D. abdomen de lemn 91. Ruptura vezicii urinare in traumatismul bazinului se caracterizeaza prin: A. glob vezical B. impastare suprapubiana C. uretroragie D. abdomen de lemn

92. In traumatismele bazinului poate fi lezat: A n. femural B n. rusinos C n. sciatic D n. musculo-cutan 93. Tratamentul ortopedic NU poate fi indicat in : A.scoliozele medii B.scoliozele grave C.scoliozele foarte grave D.scolioze usoare

94. Corsetul Milwaukee este indicat in : A.scoliozele usoare B.scoliozele medii C.scoliozele grave D.scolioze grave si foarte grave 95. Tratamentul chirurgical este indicat in : A.scolioze medii B.scolioze grave C.scolioze usoare si medii D.cifoscolioze 96. Cifoza juvenila Scheuermann are : A.spate rotund B.spate dureros C.gibus ascutit D. spondilartroza 97. Nodulii lui Schmorl reprezinta : A.modificari artrozice specifice cifozei B.hernii intraspongioase C.degenerari ale discului intervertebral D.hernii ale maduvei spinarii 98. Primul timp al tratamentului ortopedic al cifozei urmareste : A.corectarea rotatiei vertebrale B.corectarea cifozei dorsale C.corectarea lordozei de compensatie D.elongarea vertebrala 99. Fractura cotilului se produce cel mai frecvent prin : A.traumatism direct B.mecanismul tabloului de bord C.mecanism de infundare D.mecanism de torsiune 100. In fractura peretelui posterior al cotilului pot apare : A.leziuni ale nervului sciatic B.leziuni ale arterei hipogastrice C.lu atii posterioare de sold D.leziuni ale n. femural

101. In fractura cu deplasare a cotilului tratamentul este : A.ortopedic (aparat gipsat) B.e tensie continua C.chirurgical D.e tensie urmata de gips 102. Scolioza antalgica din sciatica vertebrala este : A.scolioza congenitala B.scolioza de cauza neuro-musculara C.scolioza functionala D.scolioza esentila 103. Scoliozele functionale se caracterizeaza prin : A.modificari morfologice ale vertebrelor B.absenta modificarilor morfologice C.modificari morfologice si neurologice D.deformatii costale 104. Scoliozele structurale sunt : A.progresive de la aparitie pana la terminarea cresterii

B.stationare C.progresive numai in puseul pubertar D.toate variantele de mai sus sunt false 105. Scoliozele determinate de hemivertebre sunt : A.scolioze congenitale B.scolioze functionale C.scolioze esentiale D.scolioze neuro-musculare 106. Cea mai frecventa si mai grava este : A.scolioza dorsala B.scolioza cervicala C.scolioza lombara D.scolioza dorso-lombara 107. Scolioza grava se incadreaza intre : A.30 - 50 B.50 - 90 C.50 - 70 D.90 120

108. Cea mai grava este : A.scolioza juvenila B.scolioza infantila C.scolioza adultului D.scolioza adolescentului 109. Scolioza adultului A.are evolutie spre agravare B.se amelioreaza cu varsta C.este stationara D.are evolutie oscilanta 110. Toracele este asimetric si bombat datorita : A.musculaturii hipertrofiate pe conve itate B.rotatiei vertebrale C.vertebrelor cuneiforme D.cifozei dorsale. 111 . Fracturile parcelare de cap femural: A. intereseaza peste 1/3 din suprafata capului femural; B. intereseaza mai putin de 1/3 din suprafata capului femural; C. sunt cominutive; D. necesita hemiartroplastie; 112. NU poate fi o complicatie a artroplastiei totale de sold: A. mobilizarea protezei; B. supuratia; C. cotiloidita; D. boala trombo- embolica; E. fractura pe implant; 113. Cea mai grava complicatie care poate aparea dupa protezarea de sold este: A) mobilizarea protezei; B) supuratia; C) cotiloidita; D) boala trombo-embolica; E) fractura pe implant;

114. Pentru stabilirea corecta a sediului fracturilor de col femural cel mai bun procedeu este: A. radiografia de profil; B. radiografia in rotatie interna ; C. radiografia in rotatie e terna; D. scintigrafia; E. echografia; 115. O fractura de col femural al carei traiect face cu orizontala un unghi de 45 are gradul: A. Pauwels I; B. Pauwels II; C. Pauwels III; D. Pauwels IV;

10

E. nu e incadrabila in clasificarea Pauwels; 116. Are risc mai mic de necroza aseptica de cap femural: A. fractura de col femural cu cioc distal; B. fractura de col femural cu cioc pro imal; C. fractura de grad Garden IV; D. fractura cominutiva de col femural; E. fractura de col femural cu deplasare mare; 117. In care din urmatoarele afectiuni traveele osoase NU mai sunt paralele: A. lu atia de sold; B. fracturile de col femural fara deplasare; C. fracturi Garden II; D. fracturi Garden III; E. fracturi Garden IV; 118. In fracturile de col femural NU apare: A. impotenta functionala; B. rotatie e terna a membrului pelvin; C. scurtarea membrului pelvin; D. abductie; E. adductie; 119. In fracturile de masiv trohanterian NU se poate folosi pentru osteosinteza: A. gamma nail (cui gamma); B. lama placa; C. DHS; D. tija Ender; E.Placa si suruburi 120. Reprezinta osteosinteza paracorticala: A. DHS; B. fi atorul e tern; C. tijele Ender; D. gamma nail (cui gamma); E. tija zavorata; 121. In fracturile de masiv trohanterian unghiul cervico-diafizar femural sufera procesul de: A. varizare ; B. valgizare; C. rotatie e terna; D. rotatie interna; E. ramane nemodificat; 122. Fractura schiorilor are traiect: A. transversal; B. oblic; C. spiroid ; D. traiect in T; E. traiect in V; 123. Reprezinta complicatie locala imediata a fracturii diafizare femurale: A. fractura deschisa dinauntru in afara; B. embolia grasoasa; C. socul hemoragic si traumatic; D. accidentele trombo embolice; E. redoarea de genunchi; 124. In fractura de diafiza femurala, cea mai eficienta metoda de tratament chirurgical este cu: A. tija zavorata; B. placa cu suruburi; C. lama placa; D. aparat gipsat; E. DHS; 125. La nivelul e tremitatii distale a femurului, fracturi e traarticulare sunt: A. fracturile condiliene; B. fracturile diafizare joase; C. fracturile supra si intercondiliene; D. fracturile diafizo-metafizo-epifizare; E. toate fracturile sunt intraarticulare; 126. In fracturile epifizei distale a femurului fragmentul distal se deplaseaza mai frecvent: A. anterior; B. posterior; C. medial; D. lateral; E. nu se deplaseaza; 127. Fracturile de rotula NU se trateaza chirurgical prin:

11

A. hobanaj; B. cerclaj; C. hemicerclaj; D. placa cu suruburi; E. cadraj; 128. Fracturile de platou tibial se produc mai rar prin: A. mecanism direct; B. mecanism indirect; C. miscari de varus; D. miscari de valgus; E. soc vertical; 129. Fracturile dia-epifizare tibiale se produc mai frecvent prin: A. mecanism direct; B. mecanism indirect; C. miscari de varus; D. miscari de valgus; E. soc vertical; 130. NU reprezinta fracturi comple e ale ambelor oase ale gambei: A. fracturile cu al treilea fragment; B. fracturile bifocale; C. fracturile spiroide; D. fracturile cominutive; E. toate fracturile de ambe oase ale gambei sunt comple e; 131. Fracturile supramaleolare tibiale: A. sunt fracturi ale epifizei pro imale tibiale; B. sunt fracturi e traarticulare; C. sunt fracturi ale diafizei tibiale; D. sunt fracturi ale platoului tibial; E. sunt fracturi greu de redus ortopedic;

132. Alegeti raspunsul corect referitor la fracturile de diafiza tibiala: A. apar numai pe os patologic; B. apar mult mai des decat cele de ambe oase ale gambei; C. cea mai frecventa localizare este la zona de trecere; D. pentru cele cu deplasare, o imobilizare de 4 saptamani este suficienta; E. se intervine prin montarea unei proteze bipolare; 133. Deplasarea fragmentelor in fractura de diafiza tibiala se face prin urmatoarele mecanisme, CU E CEPTIA: A. translatie laterala; B. decalaj; C. deplasare longitudinala; D. angulare; E. hobanaj; 134. Cele mai frecvente complicatii imediate in fractura de diafiza tibiala sunt: A. edemele; B. echimozele; C. septice generale; D. pseudartrozele; E. tegumentare; 135. Fractura trimaleolara este: A. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei metatarsianului V; B. asocierea de fracturi maleolare ale ambelor membre pelvine; C. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii posterioare a pilonului tibial, D. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii anterioare a pilonului tibial; E. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei osului navicular; 136. Fractura bazei metatarsianului V: A. se imobilizeaza 3 saptamani, B. e componenta a fracturii trimaleolare; C. nu are e presie clinica; D. determina sindrom de compartiment; E. nu se vede decat la CT;

137. Proteza Moore: A. e o proteza bipolara;

12

B. inlocuieste epifiza pro imala tibiala; C. e alcatuita dintr-o parte ce inlocuieste cotilul si alta ce inlocuieste capul femural; D. se foloseste pentru hemiartropalstia de sold, E. este confectionata din polietilena; 138. Entorsele se caracterizeaza prin urmatoarele, CU E CEPTIA: A. suprafetele articulare raman la locul lor; B. durere; C. la itate articulara; D. pacientul descopera afectiunea la un control radiografic de rutina, E. repere osoase normale; 139. Entorsa neglijata se manifesta prin urmatoarele, CU E CEPTIA: A. osificari periarticulare; B. smulgeri osoase; C. artroze; D. osteoporoza localizata; E. trombembolii, 140. Entorsele: A. implica modificarea raporturilor dintre suprafetele articulare; B. implica leziuni osoase; C. pot implica smulgerea insertiei osoase a ligamentelor, D. apar frecvent la copii; E. implica deformarea articulatiei respective; 141. Cel mai frecvent entorsele sunt localizate la nivelul: A. gleznei, B. genunchiului; C. soldului; D. cotului; E. degetelor; 142. Entorsa de gradul II presupune: A. elongatie ligamentara; B. o simpla distorsiune a terminatiilor nervoase; C. ruptura partiala a ligamentului, D. ruptura ligamentara totala; E. smulgerea insertiei osoase a ligamentului; 143. La e amenul clinic al unei entorse NU apare: A. tumefierea articulatiei; B. stergerea reliefurilor osoase; C. crepitatie osoasa, D. edem; E. miscare anormala in articulatie; 144. Impotenta functionala totala apare in: A. entorsa usoara; B. entorsa moderata; C. entorsa grava, D. toate entorsele; E. nu apare in nici un tip de entorsa; 145. In entorsele genunchiului, cel mai frecvent e interesat: A. ligamentul colateral e tern; B. aparatul ligamentar intern, C. ligamentele incrucisate; D. tendonul cvadricepsului; E. toate ligamentele, cu aceeasi frecventa; 146. Cea mai mare valoare diagnostica in entorsa genunchiului o are: A. tumefierea; B. echimoza; C. durerea; D. impotenta functionala; E. miscarile articulare anormale, 147. Miscarea anormala in articulatia genunchiului specifica pentru leziunea ligamentului colateral intern este: A. abductia gambei, B. adductia gambei; C. mobilitatea anterioara accentuata a tibiei pe femur; D. mobilitatea posterioara anormala a tibiei pe femur; E. rotatia e terna a tibiei; 148. Apar in entorsa de genunchi, CU E CEPTIA: A. gamba in semifle ie; B. fund de sac cvadricipital destins;

13

C. durere localizata odata cu trecerea timpului, D. echimoza; E. durerea din momentul traumatismului creste in intensitate o data cu tumefierea genunchiuilui; 149. In tratamentul leziunilor ligamentare ale genunchiului se are in vedere in primul rand: A. suprimarea durerii; B. stabilitatea articulatiei, C. suprimarea refle elor nociceptive; D. fortarea genunchiului in valg; E. fi area cu fi ator e tern; 150. In stabilitatea articulatiei gleznei rolul fundamental il au: A. ligamentele; B. muschii, C. tibia; D. peroneul; E. capsula articulara; 151. In entorsa tibio-tarsiana prin inversiunea (supinatie + adductie) piciorului, semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar intern; B. pe planta; C. pe fata dorsala a piciorului; D. pe fata interna a gleznei; E. pe fata e terna a gleznei, 152. In entorsa tibio-tarsiana prin eversiune (pronatie + abductie) a piciorului, semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar e tern; B. pe planta; C. pe fata dorsala a piciorului; D. pe fata interna a gleznei, E. pe fata e terna a gleznei; 153. In entorsele medio-tarsiene semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar; B. pe planta; C. pe fata dorsala a piciorului, D. pe fata interna a gleznei; E. pe fata e terna a gleznei; 154. In entorsele subastragaliene semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar, B. pe planta; C. pe fata dorsala a piciorului; D. pe fata interna a gleznei; E. pe fata e terna a gleznei; 155. Entorsele membrului superior: A. sunt mai frecvente decat cele ale membului inferior; B. sunt mai grave decat cele ale membrului inferior; C. intereseaza mai frecvent articulatia radio-carpiana, D. dau hemoragii importante; E. necesita frecvent tratament chirurgical; 156. Politraumatismele presupun: A. doua sau mai multe traumatisme de orice fel; B. doua sau mai multe traumatisme dintre care minim unul cu risc vital, C. o leziune localizata, dar cu risc vital; D. asocierea dintre contuzii si fracturi fara risc vital; E. doar tratament ortopedic; 157. In accidentele rutiere cele mai frecvente leziuni apar la nivelul: A. capului, B. toracelui; C. bazinului; D. membrelor superioare; E. membrelor inferioare; 158. Politraumatismele cu dominanta cranio-spinala dau: A. agitatie; B. dezorientare temporo-spatiala; C. tulburari cardiace prin lezarea nervilor cranio-spinali; D. coma, E. somnolenta; 159. Sindromul hemoragic apare cel mai rar in: A. traumatisme toracice; B. traumatisme abdominale; C. traumatismele membrelor superioare; D. traumatismele membrelor inferioare;

14

E. traumatismele cu dominanta cranio-spinala, 160. In evolutia clinica si terapeutica a unui pacient politraumatizat NU apare urmatoarea perioada: A. initiala sau de stupefactie, B. acuta sau de resuscitare; C. primara sau de stabilizare; D. secundara sau de regenerare; E. tertiara sau de recuperare;

161. Degajarea victimei unui accident rutier din vehicul se face: A. de catre 2 persoane, tractionand brusc de membrele superioare si inferioare; B. de catre o singura persoana, echipata cu manusi de protectie; C. cu manevre blande, in sensul tractiunii a iale, D. cu manevre blande, asigurand fle iunea a ului cranio-cervical; E. cu manevre blande, asigurand fle iunea a ului dorso-lombar; 162. In prezenta unei plagi cu leziuni ale vaselor, garoul se poate mentine ma im: A. 5 minute; B. o ora si jumatate, C. 5 ore; D. o zi; E. o saptamana; 163. Cel mai frecvent germen implicat in aparitia osteomielitei este : A.stafilococul auriu B.stafilococul alb C. streptococul D. bacilii gram-negativi E. anaerobii F. toti cei enumerati G. nici unul 164. La sugar, osteomielita este produsa, cel mai frecvent de : A. Klebsiella B. Pneumococ C. Streptococ D. E. Colli E. Anaerobi 165. Frecventa ma ima de aparitie a osteomielitei este : A. intre 5-15 ani B. la baieti C. la fete D. la sugari E. la varstnici F. la imunosupresati

G.

la toate categoriile enumerate H.la nici unii de mai sus

166. Osteomielita este o boala : A. generala, a intregului organism B. locala, a aparatului locomotor C. nici o varianta nu este corecta D. ambele variante sunt corecte 167. In prima faza a bolii, osteomielita se prezinta ca : A. o boala cu localizare osteoarticulara B. o boala generala de tip infectios C. o boala digestiva D. o boala respiratorie E. toate variantele sunt corecte F. nici o varianta nu este corecta 168. In faza a doua a bolii, tabloul osteomielitei este al : A. unei boli infectioase generalizate B. unei boli digestive C. unei boli respiratorii grave D. unei boli a aparatului locomotor E. nici una F. toate la un loc 169. In faza a doua (de localizare) a osteomielitei, leziunea caracteristica este : A. abcesul subperiostic

15

B. artrita septica C. geoda osoasa D. fistule F. toate G. nici una 170. In faza initiala a osteomielitei, leziunea caracteristica este : A. abcesul subperiostic B. medulohaversita C. sechestrul osos D. edemul si hiperemia locala E. ulceratia compresiva Lannelongue 171. Tratamentul general al osteomielitei cu antibiotice, are eficienta : A.in faza initiala a osteomielitei B.in faza locala, de abcedare si fistulizare C.in tot timpul evolutiei bolii D.in tratamentul complicatiilor E.ca adjuvant al tratamentului chirurgical 172. Tratamentul chirurgical in osteomielita este indicat : A. in faza initiala a bolii (infectie generalizata) B. in faza localizarii bolii la aparatul locomotor C. in tratamentul complicatiilor D. in tratamentul formelor de boala care nu raspund la antibioterapie H. in tot cursul evolutiei bolii I. nu este recomandat 173. Tratamentul ortopedic (repaus si imobilizare) al osteomielitei, este recomandat : A. doar la inceputul bolii (infectie sistemica) B. doar in faza a doua a bolii (localizare) C. niciodata D. in tot cursul evolutiei bolii 174. La bolnavii cu osteomielita modificarea osoasa, la e amenul radiologic, apare : A. de la debutul bolii B. la 3-5 zile de la debut C. la circa 2 saptamani de la debut D. dupa 3 luni de la debut 175. La bolnavii cu osteomielita, in primele doua saptamani de evolutie a bolii, pe imaginile radiologice se pot vedea : A. geode osoase B. sechestre C. abcese superiostice D. modificari ale partilor moi inconjuratoare E. toate leziunile enumerate F. nici una 176. La e amenele de laborator, in caz de osteomielita, apare : A. VSH moderat crescuta (50-60 mm/1h) B. VSH mult crescuta (100-120mm/1h) C. leucocitoza marcata (peste 12-15.000/mm3) D. leucocitoza moderata (10-12.000/mm3) E. imfocitoza (in formula leucocitara) F. neutrofilie (in formula leucocitara) G. anemie H. nici una din aceste modificari I. toate aceste modificari

177.

Cel mai frecvent germen implicat in aparitia TBC-OA (tuberculozei osteoarticulare), in epoca actuala, este : A. Bacilul tuberculos uman B. Bacilul tuberculos bovin C. Ambii de mai sus D.Alte mycobacterii

178. Calea cea mai frecventa de transmitere a infectiei tuberculoase este : A. aeriana B. digestiva C. alte cai 179. Varsta la care apare cel mai frecvent TBC osteoarticulara este : A. copilaria B. adultul tanar (20-40 ani)

16

C. sugarul D. batranul E. nu are importanta F. toate grupele de varsta (in mod egal) 180. Se ul cel mai frecvent afectat de TBC osteoarticulara este cel : A.feminin B.masculin C.ambele se e in mod egal 181. Tuberculoza este o boala : A.locala, a aparatului locomotor B.generala, a intregului organism C.ambele variante sunt corecte D.nici o varianta nu este corecta 182. In osteomielita, afectarea articulara apare : A.la copil si adolescent (5 16 ani) B.adult C.sugar D.toate grupele de varsta E.in nici o situatie 183. Cartilajul de crestere este prezent : A.de la nastere, pana la incheierea cresterii B.dupa varsta de 18 luni, pana la incheierea cresterii C.la adult D.la orice varsta 184. Leziunea caracteristica in TBC osteoarticulara este : A.Foliculul Aschoff B.Granulom (folicul) eozinofil C.Folicul Koster D.Granulom de corp strain E.Toate leziunile se pot intilni F.Nici unul 185. In aparitia foliculului tuberculos, rolul esential este al : A.Genomului B.Koch B.Membranei B.Koch C.Proteinelor din peretele B.Koch D.Substantelor grase din peretele B.Koch E.Toate aceste elemente contribuie 186.Bacilul Koch creste pe medii de cultura : A.La 2-3 saptamani B.La 4-6 saptamani (dupa o luna) C.Dupa 3 luni D.Nu se izoleaza in culturi E.La 3 zile 187. Coloratia specifica pentru Bacilul tuberculos este : A.Gram-pozitiva B.Gram-negativa C.Ambele de mai sus D.Ziehl-Nielsen E.Toate cele de mai sus (A, B, D) F.Nici una 188. Inoculat la animale de laborator, Bacilul tuberculos produce leziunea caracteristica dupa : A.3 zile B.2-3 saptamani C.4-6 saptamani (dupa o luna si peste) D.4-6 luni E.Nu produce leziuni

189. Raspandirea infectiei tuberculoase, de la poarta de intrare in organism, se face : A. Pe cale sanguina B. Pe cale limfatica C. Prin contiguitate D. Nici o varianta nu este corecta E. Toate variantele (A,B,C) sunt corecte

17

190. In TBC osteoarticulara, semnele radiologice specifice apar : A. Dupa 2-3 saptamani B. Dupa apro imativ 3 luni de la debut C. La 6-12 luni de la debut 191.Tumorile osoase cu grad scazut de malignitate se caracterizeaza prin: A. Prezenta pseudocapsulei B. Prezenta nodulilor tumorali in zona reactiva C. Metastazare la distanta D. Se trateaza prin rezectia in totalitate a tumorii, impreuna cu zona reactiva, pana intesut sanatos E. Toate cele de mai sus 192.Tumorile osoase cu grad crescut de malignitate se caracterizeaza prin A. Crestere e trem de rapida B. Metastazare precoce -prezenta nodulilor tumorali si in afara zonei reactive (skip metastaze) C. Tratament e cizia in totalitate a compartimentului in care s-a dezvoltat sau pe care l-a invadat + terapie pentru prevenirea metastazelor D. toate cele de mai sus 193.In clasificarea Enneking a tumorilor osoase, T 1 are urmatoarea semnificatie: A. Tumora cu grad crescut de malignitate B. Tumora cu grad scazut de malignitate C. Tumora intracompartimentala D. Tumora e tracompartimentala E. Tumora cu metastaze

194.In cadrul clasificarii GTM Enneking a tumorilor osoase, o formatiune tumorala incadrata in stadiul II A este caracterizata prin: A. Tumora cu grad crescut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G2 T1 M0) B. Tumora cu grad scazut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G1 T1 M0) C. Tumora cu grad scazut de malignitate, e tracompartimentala, fara metastaze ( G1 T2 M0) D. Tumora cu grad crescut de malignitate, e tracompartimentala, fara metastaze ( G2 T2 M0) 195. In cadrul clasificarii GTM Enneking a tumorilor osoase, o formatiune tumorala incadrata in stadiul II B este caracterizata prin: A. Tumora cu grad crescut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G2 T1 M0) B. Tumora cu grad scazut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G1 T1 M0) C. Tumora cu grad scazut de malignitate, e tracompartimentala, fara metastaze ( G1 T2 M0) D. Tumora cu grad crescut de malignitate, e tracompartimentala, fara metastaze ( G2 T2 M0) 196. In perioada de debut a TBC osteoarticulare, semnele radiologice caracteristice sunt : A. Geoda osoasa B. Sechestrul osos C. Rarefierea osoasa difuza D. Deformarea epifizelor (e tremitatilor osoase) E. Pensarea spatiului articular F. Largirea spatiului articular G. Nici una 197. In perioada de stare (evolutie) a TBC osteoarticulare, semnele radiologice caracteristice sunt : A.Rarefierea osoasa B. Pensarea spatiului articular C. Prezenta de geode D. Prezenta unor caverne, cu/fara sechestre osoase E. Disparitia spatiului articular F. Deformarea epifizelor (ulceratii trofice Lannelongue) G. Pozitiile vicioase H. Umbrele abceselor reci I. Lu atiile patologice J. Chenarul de doliu Menard 198. In perioada de reparare/remisiune a TBC osteoarticulare, elementele radiologice caracteristice sunt : A. Umbrele abceselor reci B. Remineralizarea leziunilor (cavernelor) C. Revenirea la aspectul normal a e tremitatilor osoase D. Remineralizarea, cu scleroza osoasa perilezionala (chenar doliu Menard) E. Ankilozele in pozitii vicioase F. Se pastreaza deformarea e tremitatii osoase

18

199. Elementele componente ale triadei lui Pott sunt : A. Gibozitatea B. Abcesele reci C. Paraplegia (complicatii neurologice) D. Semnul geambasului (Marjolin) E. Semnul plicii tegumentare (Ale androv) F. Rigiditatea coloanei cervicale. G. Nici unul 200. Triada lui Pott, apare : A. In osteomielita cronica sclerozanta si eburnanta B. In osteomielita acuta forma rezolutiva C.In tumoarea alba de genunchi (gonalgie) D. In TBC vertebrala 201. Dintre paraliziile Pott-ice, sunt mai benigne (au prognostic mai bun) : A. Cele aparute precoce in evolutia bolii B. Cele aparute tardiv in evolutia bolii C. Cele instalate brusc in evolutia bolii E. Toate F. Nici unele 202. Din punct de vedere clinic, TBC osteoarticulara in perioada de stare se caracterizeaza prin : A. Aparitia abceselor reci B. Agravarea starii generale a pacientului C. Ameliorarea starii generale a bolnavului D. Aparitia pozitiilor vicioase E. Instalarea anchilozelor F. Revenirea la normal a functiei articulare. 203. Din punct de vedere clinic, TBC osteoarticulara in perioada de debut se caracterizeaza prin : A. Prezenta sindromului de impregnarea bacilara (suferinta generala) B. Abcese reci C. Pozitii vicioase D. Instalarea anchilozelor E. Remisiunea simptomatologiei F. Semne locale prezente, dar mai putin zgomotoase 204. TBC osteoarticulara in perioada de reparare/remisiune se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin : A. Acutizarea simptomatologiei B. Aparitia pozitiilor vicioase C. Fistulizarea abceselor reci D. Lu atii patologice E. Remisiunea simptomelor si ameliorarea starii pacientului 205. Prima atitudine vicioasa in co algie este : A. Fle ie + abductie + rotatie e terna B. Fle ie + adductie + rotatie interna C. Fle ie + adductie D. E tensie + rotatie e terna E. Nici una 206. A doua atitudine vicioasa in co algie este : A. Nu e ista pozitie vicioasa B. E tensie C. Fle ie + adductie D. Fle ie + abductie + rotatie e terna E. Fle ie + adductie + rotatie interna 207. Una din urmatoarele situatii NU face parte din etiopatogenia traumatismelor vertebro-medulare : A.Boli convulsivante B.Electroterapia C.Boli neurologice progresive D.Accidente rutiere 208. Curburile fiziologice maresc rezistenta la presiunea fata de o coloana drepta : A.de 2 B.de 10 C.de 20 D.de 50 209. Regiunea afectata cel mai frecvent de traumatisme vertebre medulare este : A.regiunea cervicala B.jonctiunea cervico toracica C.regiunea toracala D.jonctiunea dorso-lombara

D.Cele instalate lent

19

210. Una din urmatoarele categorii nu face parte din fracturile arcului vertebral posterior : A.fractura istmului B.fractura apofizelor spinoase C.fracturile apofizelor articulare D.tasarile cuneiforme anterioare 211. Simptomatologia traumatizatului vertebral include : A.durere localizata B.redoarea segmentului C.gibusul D. pareze 212. Una dintre investigatii NU este uzuala in evaluarea paraclinica a traumatizatului vertebral : A.punctia lombara B.radiografie in incidente oblice C.T.C. D.Scintigrafia 213. Unul din urmatoarele gesturi NU face parte din atitudinea de prim-ajutor in traumatismele vertebro-medulare : A.prevenirea agravarii leziunilor B.aplicarea capastrului Glisson C.degajarea cu comple ul cranio-vertebral in rectitudine D.transportul in decubit dorsal cu rulou cervical si lombar. 214. Una din urmatoarele variante NU face parte din tratamentul ortopedic al traumatismelor vertebro-medulare : A. laminectomia B.potcoava Crutchfield C.Minerva D.Gulere Schanz 215. Una din urmatoarele leziuni nu face parte din fracturile atlasului : A.fractura arcului anterior B.fractura odontoidei C.fractura arcului posterior D.fractura maselor laterale

216. In cazul unei fracturi de odontoida, o fractura concomitenta a arcului posterior al atlasului : A.duce la deces B.duce la tetraplegie C.este salvatoare D.nu are nici o influenta 217. Rahisinteza coloanei toraco-lombare este indicata in : A.toate tipurile de fractura B.tasarile mai mici de 1 cm C.fracturile instabile D.niciodata 218. Urmatoarele afirmatii privitoare la fracturile mielice sunt adevarate ; A.comotia medulara reprezinta abolirea temporara a functiilor medulare B.contuzia medulara reprezinta o compromitere partiala a functiilor medulare C.compresiunea medulara progresiva apare in urma lu atiei secundare D.compresiunea medulara acuta nu are indicatie chirurgicala 219. Ingrijirea bolnavului paraplegic cuprinde : A.profila ia escarelor B.prevenirea retentiei de urina C.gimnastica medicala D.toate variantele de mai sus sunt corecte. 220.Toate afirmatiile urmatoare despre artroza sunt adevarate cu e ceptia : A.Este o afectiune degenerativa care se caracterizeaza prin imbatranirea prematura a cartilajului articular si proliferarea aberanta a tesutului osos subiacent. B.Se insoteste de diminuarea amplitudinii miscarilor in articulatie care sunt dureroase C.Reprezinta, de fapt, o adaptare a articulatiei la conditii mecanice anormale - presiune e cesiva D.Este echivalenta cu leziunile de senescenta, de imbatranire a cartilajului articular. E.Poate fi primitiva sau idiopatica si secundara.

20

221. Despre cartilajul articular urmatoarea afirmatie este falsa : A. se modifica in timpul vietii (se poate regenera) B. in zona I sunt fibre de colagen de tip III C. in zona III predomina condrocitele si fibre de colagen perpendiculare pe suprafata articulara D. glicozaminoglicanii sunt puternic hidrofili si au rol de burete molecular E. datorita capacitatii de a sechestra apa, cartilajul are o rezistenta crescuta la compresiune 222. In artroza, cartilajul articular sufera urmatoarele modificari: A.condrocitele sufera un proces de imbatranire, sunt mai putine si continutul de apa scade B.dezorganizarea si/sau disparitia structurii fibrilare a colagenului C.-fracturi de oboseala in stratul III D.imbibarea cu apa a stratului III (fibrele de colagen rupte nu se mai opun hidrofiliei spontane a GAG) ce va determina umflarea str.III, fibrilarea str. I, demascarea str. II E. e ista o invazie vasculara spre osul subcondral si Tide Mark ramane intacta intotdeauna. 223. Particularitatile anatomo-patologice ale artrozei fata de imbatranire (senescenta) sunt urmatoarele : A.in artroza se inregistreaza atrofia cartilajului B.in senescenta sediul leziunii este pe toata suprafata articulara C.in artroza e ista un proces de intinerire cu condrocite care se activeaza. D.Initial, in artroza leziunile sunt doar pe suprafata portanta E.In artroza condrocitele sunt mici, putine, inactive 224.Semnele clinice ale co artrozei pot fi : A.mobilitatea articulara este diminuata prin scaderea adductiei, rotatiei e terne a soldului. B.Semnul Trendelenburg de insuficienta a fesierului mijlociu inseamna ca bolnavul se poate incalta numai pe la spate. C.Durerea are sediul cel mai frecvent la nivelul soldului dar poate iradia posterior in lomba sau la nivelul genunchiului. D.In fazele initiale durerea apare dimineata, la primii pasi, diminua ulterior, apoi reapare catre a doua parte a zilei. E.Perimetrul de mers pana la aparitia durerii scade treptat, se poate ajunge la mers cu durere permanenta.

225. Semnele radiologice, in co artroza, sunt: A.Osteoporoza in zona de sprijin. B.Geode la nivelul capului femural si cotilului. C.Osteofite ale cotilului si capului femural. D.Largirea spatiului articular polar superior. E.Cap femural turtit (in tampon de vagon) si cotil ovalizat. 226. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul co artrozei sunt corecte: A.Tratamentul igienodietetic presupune si mersul cu descarcarea membrului prin utilizarea bastonului in mana de partea soldului afectat. B.Tratamentul chirurgical urmareste scaderea suprafetei portante (suprafata de contact cap femural-cotil). C.Interventiile chirurgicale de reconstructie articulara presupun si osteotomii de reorientare femurala sau acetabulara D. Artropalstia totala a soldului presupune inlocuirea capului si metafizei femurale si protezarea cavitatii cotiloidiene E.In unele cazuri se poate inlocui doar capul femural cu prezervarea cavitatii cotiloidiene 227. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la aspectele clinice in gonartroza: A.Anamneza dezvaluie frecvent traumatisme in antecedente, entorse de genunchi sau leziuni de menisc B.Diminuarea amplitudinii miscarilor de fle ie si mai ales e tensie C.Amiotrofia importanta, mai ales a cvadricepsului femural, determina o scadere a diametrului coapsei D.Stabilitatea genunchiului nu este afectata de scaderile de masa musculara de la nivelul coapsei E.Deviatia a ului genunchiului este mai frecvent in valgus decat in varus. 228. Care dintre afirmatiile referitoare la evaluarea radiologica, in gonartroza sunt corecte: A.pensarea spatiului articular in compartimentul afectat si largirea in partea opusa B.osteoporoza in zonele suprasolicitate C.osteofitoza marginala D.largirea spatiului articular in compartimentul afectat si pensarea in partea opusa E.pentru o apreciere completa si corecta se realizeaza pangonograma cu trasarea a ului biomecanic

229.Tratamentul gonartrozei poate fi: A.tratament igienodietetic si de recuperare, presupunand scaderea in greutate, protectie articulara cu orteze, gimnastica medicala pentru combaterea amiotrofiei, fizioterapie B.tratament antiinflamator steoidian intraarticular, cu efect benefic pe termen lung, prin hipertrofia sinoviala secundara C.refacerea a ului biomecanic prin osteotomii de rea are, la nivelul tibiei D.artroplastia genunchiului presupune inlocuirea atat a componentei tibiale cat si a celei femurale, cu sau fara protezarea rotulei E.artrodeza articulatiei sacrifica mobilitatea genunchiului in favoarea disparitiei durerilor atat in repaus cat si in timpul mersului dar nu este indicata in afectiunile bilaterale. 230. Lu atia: A.reprezinta o leziune incompleta cu pastrarea contactului dintre doua suprafete articulare B.este insotita frecvent de leziuni asociate C.nu este insotita de atitudinea vicioasa a membrului afectat D.nu trebuie intotdeauna sa fie insotita de e aminarea radiologica pentru ca e amenul clinic este patognomonic. E.Este insotita uneori de leziuni vasculo-nervoase care trebuiesc cautate amanuntit inainte de reducere 231. Semnele clinice de certitudine caracteristice unei lu atii sunt:

21

A.tumefactie, edem, impotenta functionala si durere B.atitudine vicioasa a membrului afectat C.pierderea reliefului normal si a pozitiei relative a reperelor osoase D.miscarea articulara este prezenta in majoritatea cazurilor, mobilitatea activa si pasiva fiind pastrate E.leziunile asociate nefiind frecvente, nu trebuiesc cautate inainte de manevrele de reducere. 232. Despre lu atia de cot sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.incidenta ma ima este la copii sub 10 ani si la adultii activi B.majoritatea lu atiilor acute sunt anterioare. C.majoritatea lu atiilor sunt posterioare. D.manevrele de reducere se pot efectua de mai multe ori si cu toata energia pentru a debloca olecranul de paleta. E.osificarile heterotopice sunt o complicatie rara si este reversibila.

233. Tratamentul lu atiei de cot are urmatoarele etape: A. Manevrele de reducere se pot incepe si inainte de cautarea unei eventuale leziuni vasculo-nervoase, pozitia de lu atie fiind foarte dureroasa. B. Pulsul prezent la a. radiala arata ca membrul superior este compensat si nu mai este necesara monitorizarea ulterioara C. Daca lu atia este insotita de durere in repaus sau la e tensia pasiva a degetelor se pot administra antalgice majore pentru ca prezenta pulsului este un argument suficient pentru perfuzia adecvata a antebratului D. Durerea in repaus sau la e tensia pasiva, lenta a degetelor este uneori cel mai important indicator precoce al unui eventual sindrom de compartiment E. Fasciotomia este rareori indicata pentru ca este urmata de cicatrici cheloide retractile. 234. Despre lu atia de umar sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.recidiva este foarte rara, e istand mecanisme de contentie active si pasive, musculare si ligamentare B.capul humeral se deplaseaza cel mai frecvent anterior de glena unde se formeaza o punga subscapulara dupa detasarea labrumului si capsulei C.mecanismul de producere este frecvent direct prin actiune direct pe umar D.cea mai frecventa este varianta anterioara si intern de procesul coracoid E.atitudinea umila este cu bratul lipit de trunchi si in rotatie interna ma imala 235. Complicatiile lu atiei de umar sunt: A.leziuni vasculo-nervoase B.fracturile asociate sunt foarte rare C.aparitia unui sant la nivelul capului humeral (leziunea Hill Sachs) D.lu atia recidivanta E.instabilitate anterioara a umarului 236. Despre manevrele de reducere ale lu atiei de umar sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.reducere ortopedica se realizeaza cat mai rapid si cu manevre cat mai blande B.reducerea chirurgicala este aproape intotdeauna necesara pentru ca e ista interpozitie de parti moi C.manevrele de reducere sunt cunoscute inca din antichitate D.manevrele constau in general, in deplasarea membrului superior in sens opus pozitiei vicioase in care se afla E.manevra hipocratica consta in tractiunea membrului superior cu un calcai in a ila si accentuarea pozitiei vicioase.

237. Despre lu atia de sold sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.cea mai frecventa este varietatea anterioara B.necroza de cap femural este frecventa, vascularizatia fiind de tip terminal la acest nivel C.fracturile asociate sunt rare, lu atia producandu-se intotdeauna in pozitia vulnerabila in care congruenta articulara este minima D.cel mai frecvent mecanism de producere este prin accident de sport E.elongatia de nerv sciatic este regula in varietatea anterioara 238. Atitudinea vicioasa a membrului inferior in varietatea posterioara a lu atiei de sold este : A.rotatie interna, e tensie, abductie B.rotatie e terna, adductie, fle ie C.rotatie interna, fle ie, adductie D.rotatie e terna, adductie, e tensie E.rotatie interna, e tensie, adductie 239. Atitudinea vicioasa a membrului inferior in varietatea anterioara a lu atiei de sold este: A.rotatie interna, e tensie, abductie B.rotatie e terna, abductie, fle ie C.rotatie interna, fle ie, adductie D.rotatie e terna, adductie, e tensie E.rotatie interna, e tensie, adductie 240. Tratamentul chirurgical intr-o fractura trohanteriana este : A. Reducere si osteosinteza cu tije elastice Ender B. Reducere si osteosinteza cu tija zavorata C. Reducere si osteosinteza cu DHS D. Reducere si osteosinteza cu Gamma Nail

22

D.

Toate de mai sus.

241. Complicatiile fracturii de col femural Garden IV sunt :

A. B. C. D.

Calusul vicios in co a vara Pseudartroza Necroza aseptica de cap femural Co artroza posttraumatica

242. Tratamentul chirurgical in fractura de col femural : A. D.C.S. B. D.H.S. si surub anterotator C. 3 suruburi paralele D. Toate de mai sus 243. In cadrul traiectului de fractura supracondiliana : A. Capatul distal al focarului de fractura poate sa perforeze fundul de sac subcvadricipital. B. Capatul pro imal al focarului de fractura poate perfora tendonul m. cvadriceps C. Capatul distal al fracturii este basculat de actiunea mm.gemeni 244. Fractura tip Dupuytren (bimaleolara) este : A. Fractura maleolei interne asociata cu fractura bazei maleolei laterale B. Fractura maleolei interne + fractura maleolei laterale la 7-8 cm de varful maleolei C. Fractura maleolei interne asociata cu fractura colului fibulei D. Fractura maleolei interne asociata cu fractura fibulei la orice nivel. 245. Care dintre urmatoarele afirmatii privind poliartrita reumatoida NU sunt adevarate : A. Afecteaza mai frecvent barbatii tineri B. Nu afecteaza niciodata genunchii ; C. Markerul serologic este factorul reumatoid D. Sinoviala devine hipervascularizata si edematiata E. Nu afecteaza niciodata comple ul pleuro-pulmonar 246. Spondilita ankilopoetica se caracterizeaza prin : A. Afectarea articulatiilor sacroiliace B. Afectarea articulatiilor coloanei lombare C. Afectarea articulatiilor co o-femurale D. Afectarea mucoasei intenstinale in faza de debut a bolii E. Afectarea straturilor tegumentului inca de la debutul bolii 247. Fractura deschisa tip I se caracterizeaza prin : A. Plaga sub 2 cm B. Poluare minora C. Distructii masive de parti moi si periost D. Posibilitatea acoperirii primare a focarului de fractura E. Se poate practica tratamentul chirurgical in urgenta F. Osteosinteza se poate face ca la o fractura inchisa cu aceeasi localizare G. Obligatoriu la sfarsitul interventiei chirurgicale se va practica fasciotomia decompresiva

248. Care dintre urmatoarele tipuri de fracturi deschise sunt tip III (dupa Gustillo Andersen) : A. Fractura cominutiva cu deschidere cutanata sub 2 cm cu distructii minore de parti moi B. Fractura cominutiva cu deschidere cutanata sub 2 cm produsa prin arma de foc C. Fractura transversa cu deschidere cutanata cca 2 cm produsa prin unealta agricola D. Fractura spiroida cu distructii importante de parti moi si periost, cu poluare importanta, dar cu deschidere initiala de 0,8 cm 249. Tratamentul general in fractura deschisa vizeaza, in prima etapa : A. Combaterea dezechilibrelor post-traumatice hemo-reologice si metabolice B. Stimularea consolidarii osoase C. Profila ia infectiei D. Profila ia sindromului algoneuro-distrofic 250. Care dintre urmatoarele elemente clinice caracterizeaza ischemia periferica acuta severa : A. Paloarea tegumentului B. Absenta pulsului C. Raceala tegumentului D. Tulburari de sensibilitate cutanata in teritoriul distal E. Tumefactia membrului F. Cianoza unghiilor

23

G. Durerea instalata distal, care avanseaza pro imal. 251. In fractura de col chirurgical de humerus cu deplasare se pot intalni urmatoarele complicatii imediate : A. Paralizia nerv a ilar B. Leziune artera a ilara. C. Paralizie nerv radial D. Leziune dom pleural E. Fractura deschisa 252. Calusul comun al oaselor antebratului : A. Apare numai in 1/3 medie a antebratului ; B. Apare numai dupa fracturi deschise la acest nivel C. Poate apare in cazul in care fracturile ambelor oase sunt la acelasi nivel D. Poate apare in urma tratamentului ortopedic E. Apare numai dupa tratament chirurgical

253. Fasciotomia de decompresiune a lojei anterioare a antebratului : A. Se face in faza initiala a sindromului Volkmann B. Se face in faza tardiva (a complicatiilor) a sindromului Volkmann. C. Are o lungime de ma imum 10 cm. D. Se intinde de la nivelul cotului la nivelul pumnului. E.Se poate sutura secundar dupa 7 10 zile. 254. La e amenul clinic al pacientului cu fractura parcelara cu deplasare de cap radial :

A. B.
C. D. E.

Apar dureri la miscarile de prono supinatie Apar dureri la miscarile de fle ie e tensie ale antebratului pe brat Cotul este latit in plan frontal Cotul este deformat in valgus Se observa echimoza la nivelul umarului si bratului

255. In legatura cu structura cartilajului articular (Collins-1949), urmatoarele afirmatii sunt adevarate; A.in zona III (proliferativa) fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu suprafata articulara; B. in zona II(de tranzitie ) GAG sunt in cantitate crescuta fata de zona I; C.in zona I fibrele de colagen sunt dispuse perpendicular pe suprafata articulara; D.in zona I condrocitele sunt putine la numar si turtite; E.in zona IV se gasesc condrocite alfa-mari dispuse in grupuri columnare; 256. In legatura cu fiziopatologia artrozei , urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A.condrocitele devin inactive; B. creste cantitatea de apa din structura cartilajului articular; C. scade cantitatea de GAG predominand condroitin-SO4; D. colagenul devine solubil predominand tipul II; E. la nivelul osului apare conul de uzura Trueta( dupa invazia vasculara);

24