1

VITICULTUR| {I OENOLOGIE
CUPRINS

1. NO}IUNI INTRODUCTIVE 1.1. Defini]ia, scopul, obiectivele [i con]inutul viticulturii 1.2. Viticultura ca [tiin]\ [i leg\tura ei cu alte discipline 1.3. Situa]ia viticulturii `nainte [i dup\ invazia filoxerei 1.4. Situa]ia viticulturii mondiale 2. CICLUL BIOLOGIC AL VI}EI DE VIE 2.1. Ciclul de via]\ al vi]ei de vie 2.2. Ciclul de via]\ anual al vi]ei de vie 3. ECOLOGIA VI}EI DE VIE 3.1. Factorii climatici 3.2. Factorii geografici 3.3. Factorii edafici 4. ~NMUL}IREA VI}EI DE VIE 4.1. Bazele [tiin]ifice ale `nmul]irii vegetative ale vi]ei de vie 4.2. Metode de `nmul]ire vegetativ\ a vi]ei de vie 5. PRODUCEREA MATERIALULUI S|DITOR VITICOL 5.1. Pepiniera viticol\. 5.2. ~nfiin]area planta]iilor de portaltoi 5.3. Intre]inerea planta]ilor tinere de portaltoi 5.4. Tehnologia de producere a buta[ilor portaltoi 5.5. Tehnologia producerii coardelor altoi. 5.6. Tehnologia de producere a vi]elor altoite 5.7. Cultura vi]elor `n [coala de vi]e 5.8. Reglement\ri privind producerea materialului viticol ameliorat 6. NFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE VI}| RODITOARE 6.1. Tipurile de planta]ii viticole [i formele de conducere a vi]ei de vie 6.2. Alegerea [i organizarea terenului pentru cultura vi]ei de vie 6.3. Alegerea [i amplasarea soiurilor [i stabilirea distan]elor de plantare 6.4. Preg\tirea terenului `n vederea plant\rii vi]ei de vie 6.5. Plantarea vi]ei de vie 7. LUCR|RILE DE ~NTRE}INERE DIN PLANTA}IILE TINERE DE VI}| RODITOARE 7.1. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul I 7.2. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul II 7.3. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul III

2 8. TENHOLOGIA DE ~NTRE}INERE {I EXPLOATARE A PLANTA}IILOR DE VI}| DE VIE PE ROD 8.1. T\ierea vi]ei de vie 8.2. Conducerea [i dirijarea coardelor 8.3. Lucr\ri [i opera]ii `n verde 8.4. Lucr\rile solului [i aplicarea erbicidelor 8.5. Fertilizarea planta]iilor viticole 8.6. Protec]ia vi]ei de vie contra bolilor [i d\un\torilor 8.7. Irigarea planta]iilor viticole 8.8. Recoltarea [i valorificarea strugurilor pentru mas\ 9. PODGORIILE {I CENTRELE VITICOLE DIN ROMNIA 9.1. Podgoriile [i centrele viticole din regiunea podi[ului Transilvaniei 9.2. Podgoriile din regiunea dealurilor Cri[anei [i Maramure[ului 9.3. Podgoriile din regiunea dealurilor Moldovei 9.4. Podgoriile din regiunea dealurilor Munteniei [i Olteniei 9.5. Podgoriile [i centrele viticole din Banat 9.6. Podgoriile [i centrele viticole din Dobrogea 9.7. Podgoriile [i centrele viticole situate pe terasele Dun\rii 9.8. Podgoriile [i centrele viticole situate pe nisipuri [i alte terenuri favorabile din sudul ]\rii 10. PRINCIPALII PORTALTOI FOLOSI}I ~N VITICULTURA DIN ROMNIA 11. PRINCIPALELE SOIURI DE VI}| DE VIE RODITOARE CULTIVATE ~N ROMNIA 11.1. Soiuri pentru struguri de mas\ 11.2. Soiuri pentru vin 12. OENOLOGIE 12.1. Culesul, transportul [i recep]ia strugurilor `n vederea vinific\rii 12.2. Tehnologia prelucr\rii strugurilor 12.3. Tehnologia prelucr\rii mustului 12.4. Antiseptici [i antioxidan]i folosi]i `n industria vinicol\ 12.5. Fermenta]ia [i macera]ia `n tehnologia producerii vinurilor 12.6. Compozi]ia chimic\ a vinurilor [i clasificarea lor 12.7. Evolu]ia [i fazele de dezvoltare ale vinului 12.8. Opera]ii tehnologice de `ngrijire [i de condi]ionare a vinului 12.9. Limpezirea vinului 12.10. Modific\ri nedorite care pot s\ apar\ `n vin 12.11. Stabilizarea vinului 12.12. ~mbutelierea vinului BIBLIOGRAFIE

VITICULTUR| {I OENOLOGIE
1. NO}IUNI INTRODUCTIVE 1.1. Defini]ia, scopul, obiectivele [i con]inutul viticulturii Viticultura este o ramur\ a [tiin]elor agricole care se ocup\ cu studiul biologiei vi]ei de vie, precum [i cu metodele ra]ionale [i economice de cultur\ ale acestei plante. Viticultura are drept scop producerea materialului s\ditor viticol [i a strugurilor necesari consumului `n stare proasp\t\, pentru prelucrare industrial\, ca materie prim\ la producerea mustului, a vinurilor de diferite tipuri [i calit\]i, a distilatelor [i a altor produse derivate. Ca obiectiv, viticultura urm\re[te, `n primul rnd, s\ valorifice terenurile `n pant\ [i nisipurile slab productive, improprii pentru agricultura cerealier\. 1.2. Viticultura ca [tiin]\ [i leg\tura ei cu alte discipline Latura teoretic\, `mbog\]it\ prin cercet\ri proprii `n domeniu [i prelucrarea de cuno[tin]e din alte [tiin]e, cu care au un permanent schimb de informa]ii, face ca viticultura s\ fie o [tiin]\ de sintez\. Ea s-a dezvoltat `n ultimele dou\ secole, odat\ cu progresul `nregistrat de [tiin]ele biologice, agronomice, tehnice [i economice, de la care a preluat denumiri, principii, legi [i concepte etc. Acestea fac ca viticultura s\ fie strns legat\ de o serie de discipline: biologia, morfologia [i anatomia plantelor, fiziologia plantelor [i biochimia, botanica, ecologia, agrometeorologia, genetica, pedologia [i agrochimia, `mbun\t\]irile funciare, fitopatologia [i entomologia, ampelografia, oenologia, agrotehnica, mecanizarea agriculturii, economia agrar\. 1.3. Situa]ia viticulturii `nainte [i dup\ invazia filoxerei Pe teritoiul ]\rii noastre cele dinti dovezi de activitate viticol\ apar `n neoliticul mijlociu cu 3000 de ani `.e.n., `n momentul cnd primele triburi de culeg\tori [i de vn\tori se statornicesc `n a[ez\ri stabile, spre a practica agricultura [i cre[terea animalelor. Trecerea la cultura propriu-zis\ a vi]ei de vie a avut loc `n a doua perioad\ din epoca fierului, cnd s-au descoperit primele cosoare dacice `n Moldova, la Alba-Iulia, pe Trnave [i `n Oltenia. ~n ornduirea sclavagist\ (sec. II-I `.e.n.) geto-dacii au extins att de mult viticultura, `nct vinul produs dep\[ea nevoile proprii de consum, constituind principalul articol de schimb cu popoarele vecine [i, mai ales, cu negustorii greci.

4 Ulterior, sub regele Decebal, dar mai ales dup\ cucerirea [i colonizarea Daciei de c\tre romani, dezvoltarea viticulturii a luat amploare. ~n perioada ornduirii feudale, sunt statornicite sortimentele de soiuri proprii fiec\rei podgorii. Cu aceste sortimente caracteristice podgoriilor (ex. Cotnari, Odobe[ti, Dealul Mare, Dr\g\[ani, Trnave etc.) erau ob]inute vinuri care aveau calit\]i specific imprimate de sortimentul bine diferen]iat pe podgorii. Apari]ia filoxerei (1884), mai trziu cu dou\ decenii dect `n Fran]a, `mparte viticultura `n trei perioade; p r e f i l o x e r i c \ (pn\ `n 1884), f i l o x e r i c \ (18841900) [i p o s t f i l o x e r i c \ (1900 [i `n continuare). Perioada prefiloxeric\ ]ine de la apari]ia primilor reprezentan]i ai vi]ei de vie [i introducerea acestora `n cultur\, pn\ la invazia filoxerei (1884). Principalele caracteristici ale acestei perioade sunt: crearea majorit\]ii soiurilor de vi]\ roditoare printr-o `ndelungat\ selec]ie natural\ la care, `n timp, s-a ad\ugat [i selec]ia artificial\, la `nceput empiric\, f\cut\ de cultivatori, apoi [tiin]ific\ [i sistematic\; din aceste soiuri se alc\tuiesc, cu timpul, pe baza experien]ei genera]iilor de viticultori, sortimente proprii pentru fiecare podgorie. Perioada filoxeric\ (1884-1900). Oficial, filoxera a fost semnalat\ `n Europa `n anul 1863, iar la noi `n ]ar\, `n 1884, `n comuna Chi]orani jude]ul Prahova. De la Chi]orani filoxera se extinde foarte repede `n toat\ podgoria Dealul Mare, iar de aici [i `n alte podgorii. Atacul filoxerei ia amploare, astfel `nct, `ntr-un interval foarte scurt, este distrus integral patrimoniul viticol, cu excep]ia planta]iilor de vii de pe nisipuri, care au rezistat la atacul insectei. Refacerea viticulturii s-a f\cut, `n principal, pe baza hibrizilor direct produc\tori [i a vi]elor altoite produse ini]ial de primele pepiniere din ]ara noastr\ (Strehaia-jude]ul Mehedin]i; Tintea, jude]ul Prahova; Bistri]a [i Pietroasele jude]ul Buz\u; Petre[ti jude]ul Putna; Bara]ca, jude]ul Arad). ~n aceste pepiniere se urm\rea adaptabilitatea portaltoilor, comportarea soiurilor str\ine [i a hibrizilor direct produc\tori importa]i din Fran]a, producerea vi]elor altoite etc. Perioada postfiloxeric\ ]ine din momentul cnd a `nceput reconstruc]ia viilor distruse de filoxer\ [i pn\ `n zilele noastre. ~n cadrul acestei perioade se disting patru etape. I. Prima etap\, numit\ [i etapa imediat postfiloxeric\, este cea `n care s-a c\utat s\ se `nlocuiasc\ din cultur\ soiurile europene nerezistente la filoxer\, apar]innd speciei Vitis vinifera, cu alte vi]e rezistente la atacul insectei, apar]innd speciei Vitis labrusca. Astfel, din America [i Fran]a, [i ulterior [i din alte ]\ri, s-au importat diferite soiuri de hibrizi direct produc\tori vechi, rezulta]i din speciile

5 americane prin hibrid\ri sexuate naturale. Parte din ace[ti hibrizi se mai `ntlnesc [i ast\zi prin unele planta]ii (Lydia, Isabella, Noah, Clinton, Jacquez, Delaware, Othello, Herbemont). Ace[tia nu au dat satisfac]ie, fapt pentru care viticultorii francezi au `ncercat [i alte solu]ii, care `n fond se bazau tot pe rezisten]a vi]elor americane la filoxer\. Astfel, prin hibrid\ri artificiale sexuate dintre vi]ele americane [i cele europene ei creaz\ al]i hibrizi, numi]i hibrizi direct produc\tori noi (Ferdinand de Lesseps, Rayon d'or, Flot d'or, Seibel, Terras, Couderc). Ace[tia erau ceva mai buni, dar f\r\ a `ntruni, totu[i, calit\]ile strugurilor de la vi]a european\. Singura solu]ie care a dat satisfac]ie [i care ulterior a devenit mijlocul indirect de lupt\ contra filoxerei a fost altoirea soiurilor de vi]e europene (Vitis vinifera) pe vi]e americane (Vitis riparia, V. rupestris, V. solonis, V. cordifolia, etc). Cunoscut\ `nc\ din cele mai vechi timpuri ca mijloc de `nnobilare, altoirea a fost reactualizat\ dup\ invazia filoxerei [i generalizat\ ca unica metod\ de `nmul]ire [i de refacere a viilor de pe terenurile contaminate. II. Etapa restrngerii num\rului de soiuri [i delimit\rii zonelor viticole, reprezint\ faza ulterioar\ celei postfiloxerice. Printre m\surile luate `n aceast\ perioad\ se num\r\: restngerea [i localizarea culturii vi]ei de vie, numai `n perimetrul vechilor podgorii consacrate; inventarierea soiurilor existente `n planta]ii [i `ntocmirea listei, cu soiurile admise pentru `nmul]ire; limitarea extinderii hibrizilor direct produc\tori [i defri[area planta]iilor existente de hibrizi, `n special de la [es, contra unor desp\gubiri `n bani din partea statului; delimitarea zonelor viticole, ce a avut drept scop restrngerea planta]iilor de vii `n zonele de deal. III. Etapa raion\rii viticulturii. Sprijinindu-se pe studiul `ndelungat al soiurilor de vi]\ de vie existente `n cultur\, lucr\rile de raionare, [i mai trziu, cele de microraionare a viticulturii, au stabilit sortimentele de baz\ pe podgorii [i centre viticole, mergnd pn\ la comun\-sat, distan]ele de plantare, portaltoii cei mai adecva]i, precum [i suprafe]ele care urmeaz\ s\ fie plantate. IV. Etapa delimit\rii teritoriale a culturii vi]ei de vie este cea mai nou\ etap\ [i are drept scop: stabilirea cadrului natural teritorial favorabil pentru cultura eficient\ a vi]ei de vie, v\zut\ `n perspectiva dezvolt\rii economii na]ionale; precizarea direc]iilor de produc]ie adecvate pentru fiecare unitate natural delimitat\, stabilirea sortimentului [i structurii soiurilor, att pentru vi]ele roditoare, ct [i pentru portaltoi; delimitarea zonelor de cultur\ dup\ modul de potejare al vi]elor pe timpul iernii (protejat\, semi-protejat\, neprotejat\) [i `n func]ie de necesitatea iriga]iei, ca m\sur\ agrotehnic\ necesar\ pentru intensificarea produc]iei viticole.

6 1.4. Situa]ia viticulturii mondiale R\spndirea viilor pe glob. Cultivarea vi]ei de vie cu eficien]\ economic\ este posibil\ `n acele regiuni unde temperatura medie anual\ este de 9-20C, la care se adaug\ [i alte condi]ii legate de durata de str\lucire a soarelui, cantitatea total\ de precipita]ii [i reparti]ia lor `n timpul anului, etc. Vi]a de vie nu poate d\inui `n regiuni cu temperaturi medii anuale peste 20C. Izoterma cu aceast\ valoare, reprezint\ hotarul natural dintre zona palmierului [i cea a vi]ei de vie. In linii mari, aceste condi]ii sunt satisf\cute `n interiorul a dou\ benzi ce `nconjoar\ globul. Prima [i cea mai important\ este situat\ la nord de ecuator, `ntre 35 [i 51 latitudine, iar a doua, mai `ngust\, se g\se[te `n emisfera sudic\, `ntre 25 [i 38 latitudine. `n regiunile tropicale vi]ele sunt `ntotdeauna verzi [i se pot ob]ine 2-3 recolte pe an, dar strugurii nu se preteaz\ la vinifica]ie. Limita altitudinii `n viticultur\ cre[te pe m\sura apropierii de ecuator [i scade c\tre poli. Din suprafa]a total\ ocupat\ cu vi]\ de vie, aproximativ 94% din planta]ii sunt situate `n emisfera boreal\ [i numai 6% `n emisfera austral\. ~n cadrul celor dou\ benzi, recoltele de struguri cele mai bune, sub aspect calitativ, se ob]in `n regiunile unde temperatura medie anual\ este cuprins\ `ntre 11-16C. Suprafa]a planta]iilor de vii. Dup\ datele O.I.V. din ultimii ani, planta]iile viticole de pe glob ocup\ o suprafa]\ de circa 8 0,5 milioane ha. Din aceast\ suprafa]\ 70% se g\se[te `n Europa, 16% `n Asia, 10% `n America, urmat\ de Africa cu 3,6% [i la urm\ Oceania (Australia plus Noua Zeeland\ cu 0,7%). 2. CICLUL BIOLOGIC AL VI}EI DE VIE Ciclul biologic al vi]ei de vie este format din ciclul de via]\ (ciclul ontogenetic, ciclul biologic mare) [i ciclul de via]\ anual (ciclul biologic mic). 2.1. Ciclul de via]\ al vi]ei de vie Prin ciclul de via]\, numit [i ciclul biologic mare, se `n]elege durata pe care o parcurge planta de la s\mn]\ pn\ la moartea ei. Vi]a de vie tr\ie[te mai mul]i ani (40-60 ani) [i rode[te `n fiecare an, deci este o plant\ policarpic\. ~n cursul ciclului de via]\ procesele de cre[tere [i dezvoltare au loc cu intensit\]i diferite, `n func]ie de vrst\, factorii naturali, m\surile agrotehnice etc. ~n cre[terea [i dezvoltarea vi]ei de vie se deosebesc etape mari, de la 2-7 pn\ la 40-60 ani, caracterizate prin anumite modific\ri cantitative [i calitative, numite perioade de vrst\. La vi]a de vie din cultur\, ob]inut\ pe cale vegetativ\,

7 se deosebe[te o vrst\ conven]ional\. ~n cursul dezvolt\rii sale ontogenetice, la vi]a de vie se disting 3 perioade de vrst\: perioada de tinere]e; perioada de maturitate; perioada de b\trne]e (declin). Perioada de tinere]e dureaz\ 2-7 ani, `n func]ie de agrotehnica aplicat\, forma de conducere a butucilor, soi, adic\ pn\ la intrarea vi]elor pe rod. ~n aceast\ perioad\ predomin\ procesele de cre[tere, `nct toat\ aten]ia viticultorului se `ndreapt\ asupra ob]inerii unor vi]e viguroase [i a unor planta]ii f\r\ goluri; se execut\ t\ieri de formare a butucilor [i completare a golurilor. Perioada de maturitate sau de fructificare dureaz\ de la intrarea vi]elor pe rod pn\ la sc\derea sistematic\ a produc]iei de struguri, respectiv 30-40 de ani. Procesele de cre[tere sunt diminuate, caracteristica principal\ a vi]elor fiind fructificarea. Asupra butucului se execut\ anual, t\ieri de rodire. Perioada de declin ]ine 5-l5 ani, pn\ la epuizarea butucilor, dup\ care ace[tia se scot prin defri[are. ~n aceast\ perioad\ vigoarea [i produc]ia scad, iar pe butuci apar numero[i l\stari lacomi pe baza c\rora, prin t\ieri speciale, ace[tia pot fi regenera]i. 2.2. Ciclul de via]\ anual al vi]ei de vie ~n ciclul de via]\ anual al vi]ei de vie se disting 2 perioade: perioada de repaus [i perioada de vegeta]ie. Perioada de repaus (sau de via]\ latent\) dureaz\ 150-180 zile [i este delimitat\ fenologic de c\derea frunzelor toamna [i pn\ la `nceputul circula]iei de prim\var\ a sevei (plnsul), adic\, din punct de vedere calendaristic, din noiembrie pn\ la `nceputul lunii aprilie. ~n aceast\ perioad\ via]a plantei se desf\[oar\ att de lent, `nct pare c\ vi]a [i-a `ncetat total func]iile vitale. Perioada trebuie considerat\ ca o adaptare biologic\, util\ plantei, la temperaturile sc\zute din timpul iernii. ~n aceast\ perioad\, `n planta]iile de vii se execut\ urm\toarele lucr\ri: recoltarea coardelor altoi [i portaltoi; scoaterea vi]elor altoite din [coal\; mu[uroitul sau `ngropatul; plantarea vi]elor; ar\tura adnc\ [i fertilizarea de baz\. ~n cursul perioadei de via]\ latent\ se deosebesc dou\ faze: faza repausului adnc (fiziologic); faza repausului facultativ (for]at), Faza repausului adnc sau fiziologic dureaz\, `n func]ie de soi, 60-70 zile, timp `n care metabolismul se desf\[oar\ cu intensitate minim\, din care cauz\ vi]a de vie poate suporta mai bine temperaturile sc\zute din timpul iernii. Aceast\ faz\ este necesar\ [i obligatorie plantei, pentru reluarea ciclului biologic anual.

8 Faza repausului facultativ (for]at) urmeaz\ dup\ repausul fiziologic, fiind determinat\ de condi]iile nefavorabile de mediu (temperaturi sc\zute), care nu permit pornirea vi]ei de vie `n vegeta]ie. Dup\ parcurgerea repausului fiziologic, dac\ temperatura atinge zero biologic (10C) [i se men]ine o anumit\ perioad\, vi]a poate porni `n vegeta]ie. Perioada de via]\ activ\ (de vegeta]ie). ~n aceast\ perioad\ procesele metabolice se desf\[oar\ mult mai intens dect `n perioada de repaus, fapt ce se reliefeaz\ [i prin aspectul exterior al plantei. Fenologic, perioada de vegeta]ie este cuprins\ `ntre circula]ia de prim\var\ a sevei (plns) [i sfr[itul fenofazei de c\dere a frunzelor, respectiv de la `nceputul lunii aprilie pn\ `n noiembrie. ~n func]ie de soi [i condi]iile de mediu, ea dureaz\ 180-2l0 zile [i cuprinde mai multe fenofaze, delimitate de apari]ia unor modific\ri morfologice: plnsul, cre[terea l\starilor, `nfloritul, cre[terea boabelor, maturarea boabelor, maturarea lemnului, c\derea frunzelor. Plnsul sau circula]ia de prim\var\ a sevei se manifest\ prin scurgerea sevei brute sub form\ de pic\turi la nivelul r\nilor f\cute prim\vara cu ocazia t\ierii. Intensitatea plnsului este mai slab\ sau mai puternic\, `n func]ie de temperatura [i umiditatea solului, de specie [i soi. ~n general, plnsul `ncepe atunci cnd la nivelul masei principale a r\d\cinilor temperatura solului dep\[e[te 5C, iar temperatura aerului tinde spre zero biologic (10C). ~n func]ie de factorii aminti]i, plnsul dureaz\ de la cteva ore pn\ la 2 s\pt\mni, timp `n care butucul poate pierde de la cteva pic\turi, pn\ la 7-8 litri lichid (seva brut\). Cre[terea l\starilor. Fenologic, aceast\ faz\ `ncepe de la deschiderea ochilor de iarn\ [i ]ine pn\ la maturarea strugurilor, calendaristic, din decada a doua a lunii aprilie, pn\ `n toamn\. Etapele premerg\toare cre[terii l\starilor sunt: `nmuguritul [i dezmuguritul. ~nmuguritul sau umflarea mugurilor `ncepe la zero biologic [i dureaz\ circa 15 zile. ~n aceast\ etap\ mugurii se desprind foarte u[or de pe coarde, fapt pentru care se recomand\ evitarea aplic\rii oric\rei lucr\ri asupra butucilor. Dezmuguritul, delimitat de deschiderea primilor [i ultimilor muguri, este marcat de apari]ia primelor frunzuli]e din mugurii de iarn\ [i dureaz\ 10-15 zile. Din punct de vedere al dezmuguritului, soiurile de vi]\ din cultur\ se grupeaz\ `n timpurii, mijlocii [i trzii, f\r\ ca `ntre dezmugurit [i maturarea strugurilor s\ existe o leg\tur\ direct\. Faza de cre[tere a l\starilor dureaz\, conven]ional, pn\ la `nflorit (35-45 zile); real, `ns\, dureaz\ 90-120 zile, timp `n care cre[terea se desf\[oar\ cu

9 intensitate diferit\. Astfel, dup\ dezmugurire, cnd nivelul de temperatur\ este `nc\ sc\zut, intensitatea de cre[tere este mic\ (1-1,5 cm/24 ore) [i cu `ntreruperi `n timpul nop]ii, cnd temperatura scade sub zero biologic (10C). Pe m\sur\ ce nivelul de temperatur\ se ridic\ [i amplitudinile de temperatur\ `ntre zi [i noapte sunt mai mici, cre[terea l\starilor este mai intens\ (5-8 cm/24 ore) [i f\r\ `ntreruperi. Spre toamn\, viteza de cre[tere `ncepe treptat s\ scad\, pn\ la zero. ~nfloritul. La vi]ele roditoare, inflorescen]a apare atunci cnd pe l\star exist\ 3-7 frunze; ea se dezvolt\ odat\ cu cre[terea acestuia, ajungnd la dimensiuni maxime [i lund form\ proprie soiului `nainte de `nflorit. Fenologic, `nfloritul `ncepe atunci cnd pe l\star exist\ 15-20 frunze. Calendaristic, `n condi]iile ]\rii noastre, `nceputul `nfloritului are loc `ntre 1-15 iunie, cu varia]ii `n func]ie de soi, podgorie, condi]ii meteorologice etc. La o inflorescen]\ `nfloritul dureaz\, `n condi]ii normale, 1-3 zile, la un soi 4-8 zile, iar `ntr-o podgorie pn\ la 20 de zile. Pentru declan[area `nfloritului este necesar ca nivelul temperaturii s\ dep\[easc\ 15C, iar umiditatea relativ\ a aerului s\ fie mai mare de 40%. Temperatura optim\ pentru `nflorire este de 22-25C. ~n mod obi[nuit, `nainte, `n timpul [i dup\ `nflorit, 10-60% din totalul florilor cad. Procesul de c\dere a florilor este, `n general, normal, deoarece planta formeaz\ un num\r de flori cu mult mai mare dect posibilitatea de nutri]ie a acestora. Cauzele c\derii florilor se `mpart `n: organice sau de constitu]ie, fiziologice sau de nutri]ie, climatice, patologice etc. Cre[terea boabelor. Fenologic, faza cre[terii boabelor este delimitat\ de c\derea ultimelor corole [i intrarea `n prg\ a primelor boabe. Calendaristic, `ncepe dup\ 15 iunie [i dureaz\ 25-30 zile pentru soiurile cu maturarea boabelor timpurie (Muscat Perl\ de Csaba) [i 50-60 zile pentru soiurile cu maturare trzie (Italia, Afuz-Ali). Din cauza nefecund\rii sau a unei fecunda]ii defectuoase, parte din boabele nou formate cad imediat. Alteori cresc foarte pu]in, ajungnd la m\rimea unui bob de mei, cnd, de asemenea, cad sau r\mn pe ciorchine, nedezvoltate. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de meiere. La alte soiuri, parte din boabe cresc pn\ la m\rimea bobului de maz\re sau a unei m\rgele de m\rime mic\, de unde [i denumirea fenomenului de m\z\rare sau m\rgeluire. La alte soiuri (Ki[Mi[, Corinth, Perlette), cu toat\ lipsa fecund\rii, boabele cresc pn\ la dimensiuni normale, dar sunt lipsite de semin]e. Asemenea soiuri se numesc partenocarpice, iar fenomenul este denumit partenocarpie.

10 Maturarea strugurilor `ncepe de la intrarea boabelor `n prg\ pn\ la maturarea lor complet\, desf\[urndu-se paralel cu cre[terea l\starilor. La intrarea `n prg\ boabele devin translucide, `ncep s\ se coloreze specific soiului, devin moi din cauza transform\rii protopectinei `n pectin\ solubil\ [i continu\ s\-[i m\reasc\ volumul [i masa pn\ la maturarea complet\. ~n timpul matur\rii glucidele se acumuleaz\ `n cantit\]i mari, ceea ce face ca boabele s\ devin\ dulci; aciditatea, care era maxim\ la sfr[itul fazei de cre[tere a l\starilor, `ncepe s\ scad\ progresiv; se acumuleaz\ substan]ele colorante; pieli]a se sub]iaz\, devine transparent\ [i se acoper\ cu un strat de pruin\, iar semin]ele ating dimensiuni maxime. Conven]ional, maturitatea strugurilor poate fi: fiziologic\, cnd semin]ele din boabe au capacitate de germinare; de consum (sau comercial\), cnd strugurii de mas\ `ntrunesc calit\]i care `i fac s\ fie ap]i pentru consum; tehnologic\, cnd compozi]ia strugurilor este optim\ pentru realizarea unui anumit tip de vin sau altei b\uturi; complet\ (sau deplin\), cnd masa boabelor este maxim\, ceea ce coincide cu un con]inut ridicat `n glucide [i o aciditatea moderat\. Pentru vin, strugurii se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. ~n func]ie de tipul de vin pe care dorim s\-l ob]inem, maturitatea tehnologic\ poate preceda (vinuri pentru distilate sau spumante), poate coincide (vinuri de consum curent [i superioare seci) sau poate urma (vinuri superioare demiseci [i dulci naturale) maturita]ii depline. Prin supramaturare cantitatea de glucide din boabe cre[te, dar nu pe seama acumul\rii de noi cantit\]i, ci prin concentrarea glucidelor existente datorit\ evapor\rii apei, respectiv prin stafidirea boabelor. Supramaturarea poate avea loc `n toamnele calde, lungi [i secetoase. Maturarea lemnului [i c\derea frunzelor. Paralel cu maturarea boabelor are loc [i procesul de maturare a lemnului coardelor anuale, care devine dominant la sfr[itul matur\rii strugurilor [i se continu\ pn\ ce frunzele cad. Fenologic, [i `n mod conven]ional, aceast\ faz\, numit\ [i faz\ de trecere spre via]a latent\, ]ine de la sfr[itul matur\rii strugurilor [i pn\ la c\derea ultimelor frunze. 3. ECOLOGIA VI}EI DE VIE Ecologia (de la grecescul oikos = habitat [i logos = studiu) este [tiin]a care se ocup\ cu studiul influen]ei factorilor externi asupra organismelor animale [i vegetale. ~n cazul vi]ei de vie sunt analiza]i: -factorii climatici [i atmosferici: lumina, temperatura din aer, umiditatea atmosferic\, precipita]iile, vnturile; -factorii edafici

11 (din grecescul edaphos = sol): temperatura, umiditatea [i aerul din sol [i caracteristicile fizice [i chimice ale solului; -factorii orografici: relieful, panta terenului, expozi]ia [i altitudinea; -factorii biotici; -factorii istorici. 3.1. Factorii climatici Elementele principale ale climei sunt: radia]ia solar\, temperatura, umiditatea, lumina, compozi]ia [i impurit\]ile atmosferice, vnturile etc. Radia]ia solar\. Reprezint\ principala surs\ de energie primit\ la suprafa]a solului [i constituie un important factor agrometeorologic, cu influen]e directe asupra proceselor de fotosintez\ [i evapotranspira]ie a plantelor. Un plus de 15-20% radia]ie global\ influen]eaz\ pozitiv declan[area mai timpurie a unor fenofaze ale vi]ei de vie (dezmuguritul, `nfloritul, maturarea strugurilor [i maturarea lemnului etc.), iar o diminuare a radia]iei globale cu 21-30% din total are influen]e negative prin reducerea concentra]iei `n zaharuri (cu aproximativ 30-40%) [i o cre[tere `n aceea[i propor]ie a acidit\]ii totale. Temperatura. Procesele vitale ale plantelor sunt determinate [i influen]ate de energia termic\, exprimat\ prin nivelul [i suma gradelor de temperatur\. Fiecare fenomen fiziologic este condi]ionat de atingerea unui anumit nivel de temperatur\ numit prag biologic, care marcheaz\ `nceputul sau sfr[itul unui fenomen biologic. Pentru declan[area plnsului la vi]a de vie, pragul biologic inferior este de 4C. Pentru `nceputul [i sfr[itul `nfloritului, pragul biologic inferior este de 15C. Pentru cre[terea boabelor, pragul inferior de temperatur\ este de 20C, pentru coacerea strugurilor 17C, iar pentru maturarea lemnului 12C. ~ntocmai ca [i pragurile inferioare de temperatur\, cele superioare stnjensc sau opresc procesele biologice ale vi]ei de vie. Astfel, temperatura de 36C constituie prag biologic superior `n faza cre[terii boabelor, cnd poate ap\rea [i fenomenul de op\real\ a frunzelor, dup\ cum temperaturi de 32-34C constituie prag superior pentru maturarea boabelor. Dep\[irea pragurilor biologice nu are efecte negative ireversibile ci doar o stagnare a unor procese biologice, care sunt reluate odat\ cu revenirea `n limitele normale ale pragului respectiv. Cel mai important prag biologic inferior pentru vi]a de vie este temperatura de 10C, considerat ca fiind zero de cre[tere sau zero biologic. Pragul biologic inferior al vi]ei de vie delimiteaz\ lungimea perioadei bioactive a aerului, care `n condi]iile climatului temperat-continental este de 180-220 zile. ~n acest interval se `ncadreaz\ perioda de vegeta]ie propriu-zis\, care `ncepe cu dezmuguritul [i se temmin\ cu c\derea frunzelor [i maturarea lemnului. ~n condi]iile ]\rii noastre,

12 num\rul zilelor cu temperatur\ activ\ (peste 10C) din perioada de vegeta]ie variaz\, `n func]ie de ani [i de podgorie, este de la 165 la 189 zile, fiind mai mare de 150 zile, considerat ca minim pentru cultura vi]ei de vie. Nivelul temperaturii poate avea [i valori minime sau maxime letale, care au influen]e negative ireversibile. Astfel, `n perioada repausului relativ, mugurii de iarn\ `nghea]\ la minus 16C; lemnul de un an este necrozat la vi]ele asiatice rezistente la ger (Vitis amurensis) la minus 40C, la vi]ele americane la minus 30C, iar la vi]ele europene la minus 21C; sistemul radicular `nghea]\ la minus 22-24C la vi]ele asiatice, la minus 10-11C la cele americane [i la minus 5,7C la vi]ele europene. ~n perioada de vegeta]ie vrful l\starilor, frunzele tinere [i `nflorescen]ele sunt afectate la minus 0,2-0,3C, frunzele mature la minus 0,5-0,7C, iar boabele la minus 2-5C, `n func]ie de faza lor de cre[tere sau maturare. Temperaturile maxime pot avea, de asemenea, influen]e nocive, `n func]ie de perioada de vegeta]ie, fenofaz\ etc. Astfel, temperaturile de peste 40C sunt nocive pentru cre[terea l\starilor, nivel care poate fi modificat `n minus cu 5C, `n caz de secet\, sau `n plus cu 5C, la umiditate atmosferic\ ridicat\. Prin urmare, temperatura poate fi considerat\ nociv\ atunci cnd valoarea ei este de 405C. ~n cazul planta]iilor viticole de pe nisipuri, unde `n timpul perioadei de vegeta]ie se `nregistreaz\ uneori termperaturi care dep\[esc acest prag, este stnjenit\ polenizarea sau poate s\ apar\ op\reala frunzelor [i p\tarea maronie a boabelor. ~n perioada repausului relativ temperaturile de peste 12-14C pot dec\li vi]a de vie, sensibiliznd mugurii de iarn\, care pot fi afecta]i chiar la minus 7-8C. Suma gradelor de temperatur\ sau bilan]ul termic (t) se calculeaz\ pe ani, anotimpuri sau decade lunare, iar cnd este nevoie s\ se stabileasc\ necesit\]ile biologice pentru declan[area unor fenofaze, se calculeaz\ [i pe perioade sau faze de vegeta]ie. Bilan]ul termic poate fi global (tg), atunci cnd se `nsumeaz\ temperaturile medii zilnice, activ (ta), cnd se `nsumeaz\ temperaturile din zilele cu medii diurne peste 10C, sau util (tu), cnd se `nsumeaz\ diferen]ele de temperatur\ care dep\[esc pragul biologic de 10C. ~n podgoriile [i centrele viticole din Romnia se `nregistreaz\ urm\toarele valori: tg = 27004000C, ta = 2500 3800C iar tu = 10002000C. Lumina. Vi]a de vie face parte din grupa plantelor iubitoare de lumin\ (heliofile) [i de aceea, cultura ei nu reu[e[te dect pe terenuri bine `nsorite. Pe parcursul perioadei de vegeta]ie cerin]ele vi]ei de vie fa]\ de lumin\ sunt diferite, fiind mai mari `n timpul `nfloritului [i matur\rii strugurilor [i mai mici la cules.

13 Resursele luminoase ale unei zone viticole se apreciaz\ prin suma orelor de str\lucire a soarelui (insola]ie) din perioada de vegeta]ie. Aceasta poate fi: global\ sau poten]ial\ (ig), cnd se consider\ c\ toate orele de la r\s\ritul pn\ la apusul soarelui sunt senine; - real\ sau efectiv\ (ir), cnd din insola]ia global\ se scad orele cu cer acoperit. Suma orelor de str\lucire global\ din perioada de vegeta]ie este relativ constant\, variind `n limite restrnse `n func]ie de latitudine: `n condi]iile din ]ara noastr\, `n perioada aprilie - octombrie se `nregistreaz\ valori de 2900 2985 ore. ~n schimb, insola]ia real\ (efectiv\) variaz\ `n limite mult mai largi, `n func]ie de condi]iile anului. Pentru ]ara noastr\ durata de str\lucire efectiv\ a soarelui este de 1000 - 1800 ore, `n func]ie de a[ezarea geografic\ [i latitudine. Pentru principalele podgorii din Romnia, `n perioada 1961-1970, durata efectiv\ de insola]ie a variat `ntre 1343 ore la Blaj [i Jidvei [i 1655 la Sarica-Niculi]el. Umiditatea. Datorit\ sistemului radicular numeros [i puternic, ct [i capacit\]ii sale de absorb]ie mari, vi]a de vie este mai rezistent\ la secet\ dect multe alte plante. Dintre criteriile de apreciere a cerin]ei vi]ei de vie fa]\ de umiditate, amintim: suma precipita]iilor, coeficientul precipita]iilor [i indicele hidrotermic. Cultura vi]ei de vie reu[e[te `n acele locuri unde suma precipita]iilor anuale variaz\ `ntre 400 [i 700 mm. ~n majoritatea podgorilor din Romnia aceast\ sum\ dep\[e[te 500 mm anual. Din suma anual\ a precipita]iilor o parte (circa 50%) este reprezentat\ de ploi m\runte ce nu dep\[esc 10 mm [i care nu sunt utile pentru vi]a de vie, iar cealalt\ parte este reprezentat\ de ploi adev\rate sau utile. Umiditatea solului. Este strns legat\ de regimul precipita]iilor [i de regimul termic, pe de o parte, [i de natura solului, textura [i structura sa, de nivelul pnzei de ap\ freatic\ [i de lucr\rile agrotehnice aplicate, pe de alt\ parte. Cre[terea [i rodirea la vi]a de vie se desf\[oar\ `n condi]ii optime, cnd umiditatea solului este de 60-80% din capacitatea sa maxim\ de re]inere pentru ap\. Hidroscopicitatea aerului (umiditatea relativ\). ~n afar\ de umiditatea din sol, asupra proceselor de cre[tere [i rodire a vi]ei de vie `nfluen]eaz\ [i umiditatea relativ\, care reflect\ gradul de satura]ie a aerului cu vapori de ap\. Umiditatea relativ\ poate s\ creasc\ sau s\ scad\ `n func]ie de temperatur\. Pentru ca asimila]ia s\ se desf\[oare normal, cerin]ele vi]ei de vie fa]\ de umiditatea relativ\ sunt cuprinse `ntre 5080%. Pe parcursul perioadei de vegeta]ie, cerin]ele vi]ei de vie fa]\ de umiditatea relativ\ sunt: de 7580% pentru cre[terea l\starilor; de peste 55 % pentru `nflorit; de 5060% pentru maturarea strugurilor etc. Valorile mai mici de 40% diminueaz\ procesul de fotosintez\, iar sub 20% fotosinteza `nceteaz\.

14 Vnturile. ~n planta]iile viticole produc o turbulen]\ a aerului, asigur\ transportul aerului umed spre straturile superioare ale atmosferei [i aduc `n locul lui aer uscat. Schimbarea frecvent\ a aerului pe aceast\ cale favorizeaz\ intensificarea evapora]iei [i transpira]iei [i, ca urmare, o uscare mai rapid\ a solului. O mare importan]\ o are [i `n procesul de polenizare a vi]ei de vie. Un vnt moderat `n perioada `nfloritului asigur\ transportul polenului, favorznd fecundarea [i fructificarea vi]ei de vie. Un vnt uscat [i moderat ca intensitate stnjene[te atacul de man\, iar cnd este puternic provoac\ ruperea l\starilor [i, uneori, doborrea mijloacelor de sus]inere. Factorii climatici critici. O serie de accidente climatice pot influen]a cre[terea [i fructificarea vi]ei de vie, precum [i cantitatea [i calitatea recoltelor de struguri. Dintre acestea, se men]ioneaz\: grindina, brumele [i `nghe]urile trzii de prim\var\ [i timpurii de toamn\, precum [i valurile de c\ldur\ excesiv\ din perioada de var\. Grindina poate produce ruperea l\starilor, a frunzelor, inflorescen]elor sau strugurilor. Fenomenul se semnaleaz\ mai ales `n a doua jum\tate a prim\verii [i vara. C\derile de grindin\ se produc frecvent `ntre orele 12 [i 17, cnd curen]ii ascenden]i ai aerului au o intensitate maxim\. Brumele [i `nghe]urile trzii de prim\var\ [i timpurii de toamn\ se produc `n condi]iile unor temperaturi medii diurne relativ ridicate. Fenomenul este determinat de radia]iea termic\ din nop]ile senine. Aceste `nghe]uri afecteaz\, de regul\, stratul din imediata apropiere a solului, `n perioada de vegeta]ie a plantelor, cnd temperatura diurn\ a aerului se men]ine pozitiv\ (de la 1 la 3C). Lunile `n care se produc cele mai frecvente `nghe]uri sunt aprilie [i octombrie, dup\ care urmeaz\, `n ordine descrescnd\, luna mai, septembrie [i iunie, `n care `nghe]urile pot fi `n mod cu totul excep]ional. Zonele `n care asemenea fenomene au o frecven]\ mai mare vor fi excluse de la plantarea cu vi]\ de vie. Valurile de c\ldur\ excesiv\ provoac\ fenomenul de ve[tejire a aparatului foliar, de c\dere a frunzelor [i a boabelor [i chiar de uscare a butucilor. Asemenea situa]ii se produc atunci cnd temperatura din aer dep\[e[te 40-45C, iar umiditatea atmosferic\ scade sub nivelul pragului inferior (20%). 3.2. Factorii geografici ~n cadrul aceleea[i podgorii condi]iile de via]\ ale vi]ei de vie sunt influen]ate [i de expozi]ia terenului, formele de relief, altitudine, gradul de `nclinare a pantelor, precum [i de re]eaua hidrografic\.

15 Expozi]ia terenului. ~n general, resursele heliotermice au cele mai mari valori `n cazul orient\rii sudice, iar cele mai mici la orientarea nordic\. ~n zonele mai nordice, deficitare `n c\ldur\, orientarea sudic\ sau vestic\ este obligatorie pentru culturile de vi]\ de vie. ~n p\r]ile sudice ale Europei, cu exces de c\ldur\, se prefer\ orientarea pantelor spre nord [i est. Influen]a reliefului. Viticultura pe glob este tot mai stns legat\ de terenurile `n pant\ din zonele de deal. Pe formele convexe de relief amplitudinea varia]iilor de temperatur\ este mai mic\, astfel c\ brumele [i `nghe]urile trzii de prim\var\ [i timpurii de toamn\ sunt mai rare [i de o intensitate mai mic\. Gradul de `nclinare a pantei modific\ influen]a expozi]iei. In zonele nordice cu deficit termic pentru cultura vi]ei de vie, factorul cel mai important, care determin\ cantitatea de radia]ii primite de o regiune sau alta a scoar]ei terestre, este unghiul sub care razele solare cad pe sol. Atunci cnd razele solare cad perpendicular pe sol intensitatea lor este maxim\, [i scade direct propor]ional cu mic[orarea unghiului de inciden]\. Altitudinea determin\, la rndul ei, schimbarea condi]iilor climatice. ~n func]ie de latitudinea locului, cultura vi]ei de vie poate fi practicat\ la diferite `n\l]imi. Se consider\ c\ `ntre 300 [i 400 m altitudine, se ob]in vinuri de calitate superioar\, cu un poten]ial alcoolic de 14-15% vol.; de la 400 la 800 m altitudine vinuri de 13-14 % vol., iar peste 900 m altitudine vinuri cu att mai acide, cu ct viile se afl\ la altitudini mai mari. Re]eaua hidrografic\, ca factor secundar de biotop, exercit\ o puternic\ influen]\ asupra varia]iei anuale [i zilnice a temperaturii, datorit\ rolului termoregulator al apei [i prin cre[terea higroscopicit\]ii mai ridicate din arealul respectiv. P\durile joac\ un rol asem\n\tor celui pe care `l are re]eaua hidrografic\. Datorit\ vaporilor de ap\ pe care `l emite vegeta]ia forestier\, amplitudinea varia]iilor de temperatur\ este diminuat\. 3.3. Factorii edafici Viticultura poate fi practicat\ aproape pe toate tipurile de sol, cu excep]ia l\covi[tilor [i solurilor s\r\turate. Cele mai potrivite soluri sunt cernoziomurile (tipic, cambic, vermic, argilo-iluvial etc.), pe care se g\sesc amplasate cele mai importante podgorii din Romnia (Cotnari, Hu[i, Odobe[ti, Cote[ti, Panciu, Trnave, Dealul Mare etc.). Influen]a solului asupra vi]ei de vie este complex\, fiind determinat\ de structura fizic\, compozi]ia chimic\ [i biocenoza solului.

16 Structura fizic\ a solului cuprinde: elementele constituante (nisip, argil\, calcar, humus), care determin\ natura, compactitatea solului [i u[urin]a de penetrare a sistemului radicular `n diferite orizonturi; grosimea stratului arabil, care permite sistemului radicular s\ exploreze un volum mai mare sau mai mic de sol; temperatura solului, care influen]eaz\ att procesul de nitrificare, ct [i cel de dezvoltare al vi]elor; umiditatea, ca element indispensabil al vie]ii vegetale [i care, `n exces, poate provoca asfixierea r\d\cinilor, iar prin absen]\ (secet\) `ng\lbenirea [i uscarea frunzelor; culoarea, care modific\, odat\ cu temperatura din sol, [i pe aceea a aerului de la nivelul solului etc. Textura solului reprezint\ o `nsu[ire de care depind majoritatea `nsu[irilor fizice, chimice [i chiar biologice ale solului. Vi]a de vie se adapteaz\ la o gam\ larg\ de categorii texturale, de la argile pn\ la nisipuri, cele mai bune rezultate fiind ob]inute `n condi]iile unor texturi medii (lutoase). Solurile cu textur\ u[oar\ (nisipurile) imprim\ precocitate unor soiuri de struguri pentru mas\, datorit\ unui regim termic mai favorabil. ~n schimb, soiurile pentru vin cultivate pe astfel de soluri au un poten]ial alcoolic [i o aciditate mai reduse. Pe solurile argiloase produc]iile sunt mai mari, dar maturarea strugurilor este `ns\ `ntrziat\. Pe solurile scheletice, cu o permeabilitate bun\, regimul termic al solului este `mbun\t\]it, aerarea mai bun\, iar excesul de umiditate este considerabil redus. Aceste condi]ii se r\sfrng pozitiv asupra calit\]ii produc]iei (podgoriile Cotnari, Murfatlar, Pietroasele, Mini[ etc.). Solurile care con]in pietre [i prundi[ sunt permeabile [i bine aerisite. Ele sunt `ns\ s\race `n coloizi, avnd o capacitate redus\ de re]inere a apei [i s\rurilor, astfel `nct vigoarea vi]elor este mai slab\, iar produc]iile sunt mai mici. Dac\ nu dep\[esc o anumit\ limit\, prezen]a pietrelor [i prundi[ului din sol este apreciat\ ca favorabil\. Vestitele podgorii Pietroasele, Mini[ de la noi din ]ar\ sau Sauternes (Fran]a) se afl\ amplaste pe terenuri pietroase. Temperatura solului exercit\ o influen]\ mare asupra cre[terii [i fructific\rii vi]ei de vie, aceste procese desf\[urndu-se normal numai `ntre anumite limite termice specifice fiec\rei fenofaze de vegeta]ie. Umiditatea solului. Necesarul de ap\ al vi]ei de vie, estimat la un butuc `n raport de dimensiunile acestuia, este de 0,2-1,5 l/zi, respectiv circa 1-8 m3/zi la hectar, la o densitate de 4500 butuci/hectar. Pentru o perioad\ de vegeta]ie de 200240 zile rezult\ un necesar de 200-1920 m3 ap\ la hectar, care corespunde unui regim pluviometric de 200 mm/an. }innd seama de pierderile prin evaporarea de la suprafa]a solului [i transpira]ia vi]elor, precum [i de capacitatea de re]inere a apei,

17 aceste cantit\]i trebuie m\rite pn\ la 300-350 mm [i asigurate fie prin precipita]ii, fie prin ud\ri (P. Galet, 1988). Profunzimea solului. Distribu]ia sistemului radicular este strns legat\ de natura solului, de grosimea [i compactitatea sa, precum [i de prezen]a unui exces de ap\ `n profunzime. M\rimea sistemului radicular este dependent\ de rezisten]a de penetrare a solului. ~n cazul solurilor grele penetrarea este mult `ngreuiat\, r\d\cinile putndu-se usca `n perioada de var\, iar `n solurile foarte compacte cre[terea sistemului radicular poate fi oprit\. Compozi]ia chimic\ a solului influen]eaz\ cantitatea [i calitatea strugurilor [i, deci, calitatea vinurilor ob]inute. Se poate vorbi de o voca]ie viticol\ a solului, cu aplicabilitate `n delimitarea arealelor de produc]ie a vinurilor de calitate. Humusul este prezent `n cantit\]i variabile `n solurile din planta]iile viticole. Cnd solul este bogat `n humus intensitatea colorant\ a vinurilor este mai intens\, dezvoltarea butucilor este mai mare, avantajnd cantitatea recoltei `n detrimentul calit\]ii. Reac]ia chimic\ a solului. Vi]a de vie se manifest\ ca o plant\ tolerant\ la reac]ia solului, ea g\sindu-se frecvent pe soluri alcaline (solurile calcaroase cu pH-ul `ntre 8 [i 8,5) ca [i pe soluri acide. Biocenoza solului. Cuprinde totalitatea popula]iilor de microorganisme al c\ror mediu de via]\ este solul [i care exercit\ o anumit\ influen]\ asupra acestuia. 4. ~NMUL}IREA VI}EI DE VIE Vi]a de vie poate fi `nmul]it\ pe dou\ c\i: pe cale sexuat\ (generativ\, prin semin]e) [i pe cale asexuat\ (vegetativ\). Pe cale sexuat\ (generativ\), `nmul]irea vi]ei de vie se face prin semin]ele ob]inute `n urma hibrid\rii sau fecunda]iei libere. Procedeul nu este folosit dect `n cazul hibrid\rilor, `n care se urm\re[te crearea de noi soiuri. Pe cale vegetativ\ (asexuat\), `nmul]irea se face fie prin fragmente de coarde sau l\stari (but\[ire), fie f\r\ deta[area l\starilor sau coardelor de la butucul mam\ (marcotaj). 4.1. Bazele [tiin]ifice ale `nmul]irii vegetative ale vi]ei de vie Pentru `nmul]irea vegetativ\ a vi]ei de vie, trebuie `ndeplinite unele condi]ii morfologice [i fiziologice: pentru a putea folosi un fragment de coard\ sau l\star, este necesar ca acesta s\ aib\ un nod cu un mugure, adic\ un meristem apical, capabil s\ realizeze o tulpin\ [i frunze (caulogeneza); fragmentul de tulpin\ prelevat s\ fie `n m\sur\ s\ emit\ cu u[urin]\ r\d\cini, pentru ca noua plant\ s\ se poat\

18 dezvolta (rizogeneza); formarea ]esutului de cicatrizare pe r\nile sau pe sec]iunile f\cute buta[ilor s\ favorizeze sudura `ntre altoi [i portaltoi (calogeneza); lipsa de afinitate dintre altoi [i portaltoil poate determina, dup\ un timp, uscarea l\starului. 4.2. Metode de `nmul]ire vegetativ\ a vi]ei de vie ~nmul]irea vegetativ\ realizat\ prin buta[i nealtoi]i [i marcote a fost cunoscut\ odat\ cu introducerea `n cultur\ a vi]ei de vie de c\tre omul primitiv. ~nmul]irea prin buta[i. Prin no]iunea de buta[ `n viticultur\, se `n]elege o por]iune viabil\ de coard\ sau de l\star cu cel pu]in un ochi, care pus\ `n condi]ii prielnice de mediu reproduce o nou\ plant\ asem\n\toare celei din care provine. Metoda de ob]inere a buta[ilor se nume[te but\[ire. But\[irea s-a folosit pe scar\ larg\ pentru `nmul]irea vi]ei de vie, pn\ la invazia filoxerei. ~n prezent ea este practicat\ `n terenurile nefiloxerate [i `n ]\rile calde unde filoxera nu g\se[te condi]ii favorabile de via]\ (de exemplu: Irak, Turcia etc.). De asemenea, se folose[te `n cazul `nmul]irii hibrizilor direct produc\tori [i al planta]iilor viticole pe nisipuri. ~n practica viticol\ se folosesc mai multe feluri de buta[i, care pot fi clasifica]i dup\ urm\toarele criterii: - dup\ gradul de lignificare, pot fi: buta[i lignifica]i, ob]inu]i din coarde de un an, sau buta[i verzi, proveni]i din l\stari verzi cu 1-2 ochi (buta[ii verzi se folosesc, de obicei, la `nmul]irea rapid\ a unui material valoros, precum [i la speciile [i soiurile care se `nr\d\cineaz\ greu); - dup\ lungime, buta[ii lignifica]i pot fi: scur]i (10-30 cm), mijlocii (30-45 cm) [i lungi (60-80 cm); - dup\ grosime, pot fi: sub]iri, cnd au diametrul sub 7 mm, mijlocii, cnd au `ntre 8-12 mm [i gro[i, cnd diametrul dep\[e[te 12 mm. ~n practica viticol\ din Romnia este generalizat\ folosirea buta[ilor lignifica]i de 1 an de lungime [i grosime mijlocie, respectiv lungime de 402 cm [i grosime de 8-12 mm; buta[ii scur]i sau cei lungi se folosesc `n condi]ii speciale, cum ar fi cazul terenurilor cu pnza de ap\ freatic\ la mic\ adncime, cnd sunt indica]i buta[ii scur]i (Cmpia Banatului sau `n regiunile cu terenuri mai reci) sau `n terenurile nisipoase, cnd se recomand\ folosirea buta[ilor lignifica]i lungi; - dup\ vrst\, buta[ii pot fi: mai tineri de un an, de un an [i de doi ani; mai tineri de un an sunt buta[ii verzi sau semilignifica]i; buta[ii de un an provin din coarde de aceea[i vrst\, care se pot `ncadra, la rndul lor, `n categoriile amintite, privitoare la lungime [i grosime; `n anumite situa]ii pot fi folosi]i [i buta[i de doi ani, care dau rezultate la fel de bune ca [i buta[ii de un an.

19 ~nmul]irea prin marcotaj reprezint\ metoda prin care o por]iune din tulpin\ (coard\ sau l\star) este `nr\d\cinat\ `nainte de a fi desprins\ de planta-mam\. Marcotajul este cunoscut din cele mai vechi timpuri, fiind practicat mai ales la completarea golurilor `n planta]iile viticole de peste 15 ani, dar [i `n cele tinere [i mature de pe terenurile nisipoase, precum [i `n cele de portaltoi [i `n planta]iile de hibrizi direct produc\tori. ~nmul]irea prin altoire. Altoirea, ca mijloc de `nmul]ire a vi]ei de vie, s-a impus ca metod\ unic\ [i eficace pentru refacerea viilor distruse de filoxer\. ~n viticultur\, prin altoire se `n]elege `mbinarea artificial\, folosind o anumit\ tehnic\, a dou\ por]iuni viabile, altoi [i portaltoi, cu scopul de a le obliga s\ convie]uiasc\. Practic, `n viticultura mondial\ sunt folosite patru metode de altoire: altoirea englezeasc\ sau `n copula]ie perfec]ionat\ (cu pan\) este foarte mult practicat\ la altoirea la mas\ [i mai pu]in la altoirea pe loc din prim\var\; altoirea `n despic\tur\, utilizat\ pentru altoirea pe loc; altoirea `n ochi cu placaj este o altoire `n ochi dormind, care se execut\ [i se sudeaz\ `n toamn\, iar altoiul se dezvolt\ abia `n prim\vara urm\toare; altoirea `n ochi crescnd, rezervat\ altoirii `n verde, se efectueaz\ `ncepnd cu sfr[itul lunii mai [i pn\ la `nflorit (mijlocul lunii iunie). 5. PRODUCEREA MATERIALULUI S|DITOR VITICOL 5.1. Pepiniera viticol\. P\r]ile componente [i raportul dintre acestea. Materialul s\ditor viticol se produce [i se valorific\ `n `ntreprinderi complexe, autorizate `n acest scop, numite pepiniere viticole. ~n componen]a unei pepiniere intr\: planta]ia de portaltoi; planta]ia de vi]e roditoare furnizoare de coarde altoi; complexul de altoire [i for]are; [coala de vi]e; terenul pentru asolament; sectorul auxiliar (construc]ii administrative, silozuri pentru stratifica-rea materialului biologic, magazii, remize de ma[ini, instala]ii de irigat etc). 5.2. ~nfiin]area planta]iilor de portaltoi Aceast\ opera]iune se face cu scopul de a se ob]ine, din coardele anuale, buta[i portaltoi. Ea include preg\tirea terenului, stabilirea distan]elor de plantare [i orientarea rndurilor, stabilirea sortimentului [i plantarea vi]elor portaltoi. Preg\tirea terenului. Cuprinde urm\toarele lucr\ri: fertilizarea de baz\, combaterea d\un\torilor din sol, nivelarea, desfundatul [i pichetatul terenului.

20 Fertilizarea de baz\. ~naintea desfundatului sau la planta premerg\toare se `ncorporeaz\ `n sol gunoi de grajd `n cantitate de 40-50 t/ha [i `ngr\[\minte chimice `n doze orientative: P2O5 200-400 kg/ha, K2O 600 kg/ha. Combaterea d\un\torilor din sol. Pentru a se distruge larvele, a viermiisrm\, c\r\bu[ul de mai ori buha sem\n\turilor, se recomand\ s\ se aplice stropiri sau pr\fuiri cu insecticide pe toat\ suprafa]a terenului, `nainte de desfundat. Nivelarea terenului. Lucrarea se face `nainte de desfundat cu scopul de a corecta denivel\rile [i umplerea gropilor. Dup\ desfundat terenul se niveleaz\ cu grapa cu discuri; dac\ desfundarea nu a fost bine executat\, se poate face o ar\tur\ cu plugul, trecndu-se perpendicular peste brazde. Desfundatul terenului. Lucrarea se execut\ vara pentru plant\rile de toamn\ [i toamna, pn\ la apari]ia gerurilor, pentru cele de prim\var\. Pichetatul terenului este lucrarea prin care se fixeaz\ pe sol, cu ajutorul piche]ilor, locul unde va fi plantat buta[ul portaltoi. ~n func]ie de distan]ele de plantare, pichetatul poate fi f\cut `n p\trat, la sus]inerea pe piramide [i `n dreptunghi, la sus]inerea vi]elor pe spalieri. Stabilirea distan]elor de plantare [i orientarea rndurilor. ~n func]ie de mijlocul de sus]inere folosit [i de forma de conducere adoptat\, sunt indicate urm\toarele distan]e de plantare: la sus]inerea pe spalier `n form\ de T cu conducere orizontal\ a l\starilor distan]a dintre rnduri este de 2,20 m, iar pe rnd de 1,60 m, `n cazul soiurilor cu vigoare mic\ [i de 2,60 m `ntre rnduri [i 1,80 m pe rnd, `n cazul celor viguroase; la sus]inerea vi]elor pe piramide este folosit\ distan]a de 2,00-2,20 m att `ntre rnduri, ct [i `ntre vi]e pe rnd; la sus]inerea pe spalier vertical monoplan cu conducere alternativ\ a l\starilor, distan]ele recomandate sunt de 2,00 m `ntre rnduri [i de 1,80 m `ntre vi]e pe rnd la soiurile cu vigoare mic\ [i de 2,20 m `ntre rnduri [i 2,00 m `ntre vi]e pe rnd, la soiurile viguroase. Orientarea rndurilor. Pe terenurile plane sau u[or `nclinate, rndurile se vor orienta paralel cu direc]ia vntului dominant, preferabil pe direc]ia nord-sud, pentru a primi ct mai mult\ lumin\ [i c\ldur\. Pe terenuri `n pant\ rndurile se vor orienta paralel cu curbele de nivel. Stabilirea sortimentului. La alegerea sortimentului se va avea `n vedere grupa de soiuri [i hibrizi portaltoi recomandate pentru podgoria respectiv\; se va ]ine seama, de asemenea, de con]inutul solului `n calcar activ [i de rezisten]\ la calcar al portaltoilor. ~n ]ara noastr\ planta]iile de portaltoi sunt formate `n majoritatea cazurilor din hibrizi din grupa Berlandieri Riparia (Teleky 8 B, Kober 5 BB,

21 Selec]ia Cr\ciunel 2, Selec]ia Oppenheim 4), dup\ care urmeaz\ Riparia Gloire, Chasselas Berlandieri 41 B, Rupestris du Lot, Solonis Riparia 1616 C. Plantarea vi]elor portaltoi. Preg\tirea vi]elor pentru plantare const\ `n: fasonare, parafinare [i mocirlire. Fasonarea const\ `n scurtarea r\d\cinilor la 10-12 cm [i a cordi]ei la 4-6 ochi. Dac\ r\d\cinile sunt deshidratate sau dac\ plantarea se face cu hidroburul, acestea se fasoneaz\ scurt, la 0,5-1 cm, iar cordi]a la 1-2 ochi. Parafinarea se execut\ numai atunci cnd plantarea se face f\r\ mu[uroi [i se efectueaz\ printr-o imersie de durat\ foarte scurt\ a vi]elor, pe o por]iune de 14-18 cm de la vrf, `ntr-o baie de parafin\ `n amestec cu 3% colofoniu (sacz) si 3% bitum, `nc\lzit\ la temperatura de 802C. Mocirlirea const\ `n introducerea vi]elor cu treimea inferioar\ `ntr-un amestec format din 1/3 dejec]ii proaspete de bovine, 2/3 argil\ [i ap\, de consisten]a unei paste, pentru a se realiza, la plantare, o aderen]\ mai bun\ a solului la r\d\cini. Plantarea poate fi efectuat\ manual sau mecanizat; `n practic\ este generalizat\ plantarea manual\, `n gropi; pentru vi]ele fasonate scurt, plantarea se face cu plantatorul sau cu sonda hidraulic\ (hidrobur). 5.3. Intre]inerea planta]ilor tinere de portaltoi Lucr\rile de `ntre]inere a planta]iilor tinere (anul I, II, III) se execut\ diferen]iat de la un an la altul: - `n anul I: `ntre]inerea solului, controlul ie[irii l\starilor din mu[uroi, palisatul l\starilor, copcitul, irigarea [i fertilizarea, completarea golurilor, protec]ia vi]elor prin mu[uroire ; - `n anul II: al\turi de lucr\rile din anul I se mai efectueaz\ dezmu[uroitul, t\ierea de formare, instalarea mijloacelor de sus]inere, plivitul l\starilor, copilitul, recoltarea coardelor; - `n anul III: lucr\rile practicate `n mod curent planta]iilor de portaltoii aflate `n produc]ie. ~ntre]inerea solului const\ `n afnarea lui adnc\ [i superficial\ [i distrugerea crustei format\ pe mu[uroaie. Afnarea adnc\ (ar\tura) se execut\ la adncimea de 14-16 cm, imediat dup\ plantare `n anul I sau dup\ t\ierea de formare `n anii II [i III, cu plugul f\r\ corman\, sau cu plugul cultivator pentru vie. La intrarea vi]elor `n repaus, dup\ mu[uroire se face [i o ar\tur\ adnc\ de toamn\. ~n timpul perioadei de vegeta]ie solul se men]ine curat de buruieni [i afnat, prin aplicarea a 4-5 pra[ile la 6-8 cm adncime. Pe rndurile de vi]\, pra[ila se execut\ manual, iar crusta de pe mu[uroaie se distruge cu mna.

22 Controlul cre[terii [i ie[irii l\starilor din mu[uroi se face la circa 15-20 zile de la plantare. Cu aceast\ ocazie se mic[oreaz\ mu[uroaiele prea mari [i, `n cazul unor atacuri cu diferi]i d\un\tori, se iau m\suri de combatere a acestora, pr\fuindu-se `n jurul fiec\rei vi]e, f\r\ a se atinge l\starii, 10-12 g insecticid, dup\ care mu[uroiul se reface. Palisatul l\starilor se face atunci cnd ace[tia ajung la lungimea de 30-40 cm, prin legarea de piche]i `n anul I [i de srmele spalierului `n anii urm\tori; `n cursul perioadei de vegeta]ie, lucrarea se repet\ la fiecare 40-60 cm spor de cre[tere. Copcitul vi]elor, efectuat pentru fortificarea vi]elor tinere, const\ `n `ndep\rtarea r\d\cinilor etajului superior, favorizndu-se, astfel, cre[terea r\d\cinilor bazale. ~n primul an se execut\ de 2 ori, respectiv `n lunile iunie [i august, prin efectuarea unei copci `n jurul vi]elor [i `ndep\rtarea r\d\cinilor superioare de la punctul de inser]ie. Dup\ primul copcit mu[uroiul se reface; vi]ele r\mn nemu[uroite la copcitul doi, `n scopul matur\rii mai bune a lemnului. ~ncepnd cu anul doi de la plantare, copcitul se execut\ numai o singur\ dat\ pe an. `n luna august. Irigarea [i fertilizarea, se aplic\ numai `n anii seceto[i [i dac\ fertilizarea nu s-a f\cut `naintea plant\rii. Marcarea impurit\]ilor [i completarea golurilor. ~n lunile iulie-august se identific\ butucii care nu apar]in soiului plantat [i, de asemenea, cei slab dezvolta]i [i se elimin\ din planta]ie. Golurile astfel create [i cele care apar [i datorit\ altor cauze (2-5%) se completeaz\ `n cursul verii cu vi]e p\strate `n acest scop `n ghivece [i fortificate `n solarii; `n lipsa acestora, golurile se completeaz\ toamna cu vi]e portaltoi `nr\d\cinate. Combaterea bolilor [i d\un\torilor. ~n anii ploio[i, cu atac puternic de man\, planta]iile de ChasselasBerlandieri 4l B, vor fi protejate `mpotriva atacului de man\ prin 2-3 tratamente. Dintre d\un\tori, larvele c\r\bu[ului de mai [i ale celui marmorat sunt cele mai periculoase; combaterea lor se face prin pr\fuiri `n jurul vi]elor cu insecticide. Mu[uroitul vi]elor, pentru protejarea de temperaturile sc\zute din timpul iernii, se face, dup\ c\derea frunzelor, cu plugul, printr-o ar\tur\ adnc\ cu r\sturnarea brazdelor c\tre rndul de vi]e. Protejarea se perfecteaz\ apoi manual, cu sapa, acoperind cu p\mnt [i 3-4 ochi de la baza coardelor. Dezmu[uroitul vi]elor se excut\ mecanizat prim\vara devreme, `n luna martie, cu ajutorul plugului PCV-2,2 echipat pentru dezmu[uroit, iar finisarea

23 lucr\rii se face manual cu sapa, prin `ndep\rtarea p\mntului din jurul vi]ei pn\ sub nodul superior al acestuia. T\ierea de formare a butucilor, se execut\ `ncepnd din anul doi, diferen]iat `n func]ie de forma de conducere [i de modul de sus]inere. ~n planta]iile ce se vor sus]ine pe piramide sau pe spalier vertical monoplan se aleg 2-3 cordi]e care se sec]ioneaz\ `n cepi de 1-2 ochi sau 1-2 cm. Cnd sus]inerea se face pe spalier `n form\ de T, se alege pentru tulpin\ coarda cea mai viguroas\, cu diametrul de minimum 6 mm, care se sec]ioneaz\ la 5-7 cm sub srma spalierului. Restul cordi]elor crescute din butuc, ca [i copilii de pe tulpini se vor sec]iona de la punctul lor de inser]ie. Se recomand\ ca, dup\ t\iere, butucii s\ se mu[uroiasc\ u[or, prin acoperirea lor cu un strat de p\mnt de 1-2 cm. Plivitul l\starilor, `n cazul sus]inerii pe piramide sau spalier vertical monoplan, se efectueaz\ `ncepnd cu anul doi, atunci cnd ace[tia au lungimea de 20-25 cm. La primul plivit se `nl\tur\ l\starii slab dezvolta]i, rezervndu-se pe butuc, `n medie, 3-4 l\stari `n anul doi [i 4-6 l\stari `n anul trei. Cel de al doilea plivit se execut\ cnd l\starii au 30-40 cm lungime, rezervndu-se cte 3-4 l\stari, dintre cei mai viguro[i, pentru fiecare vi]\. Copilitul const\ `n suprimarea, dup\ o anumit\ tehnic\, a copililor [i se efectueaz\ `ncepnd cu anul doi, odat\ cu legatul l\starilor. Recoltarea coardelor se execut\ toamna dup\ c\derea frunzelor, `ncepnd cu anul doi, dup\ care se face ar\tura adnc\ de toamn\ [i protejarea butucilor prin mu[uroire. Produc]ia variaz\ `ntre 20-70 mii buta[i/ha. Instalarea mijloacelor de su]inere. Datorit\ ]esuturilor mecanice slab dezvoltate, l\starii vi]elor portaltoi necesit\ mijloace de sus]inere. Astfel se valorific\ mai bine lumina, temperatura, lucr\rile agrotehnice se efectueaz\ mai u[or, iar ca rezultat cre[te gradul de maturare a lemnului, produc]ia de buta[i [i eficien]a culturii. Sus]inerea vi]elor portaltoi `n ]ara noastr\ se face pe piramide [i spalieri. Piramide. Cel mai recomandat sistem de sus]inere a vi]elor portlatoi este piramida, care ofer\ urm\toarele avantaje: `n cultura pe piramide brumele timpurii de toamn\ nu produc pagube mari, `ntruct afecteaz\ mai mult frunzele de la baz\ pn\ la `n\l]imea de 1-1,2 m; la cultura pe spalieri aparatul foliar este distrus pe toat\ lungimea l\starului; pagubele provocate de grindin\ sunt de circa 1,5 ori mai mici dect `n culturile pe spalieri, deoarece lungimea de l\star, considerat\ `n proiec]ia ei pe orizontal\, expus\ grindinei, este mai mic\ dect la l\starii condu[i pe spalieri orizontali sau oblici; la acela[i soi [i `n acelea[i condi]ii, cresc mai repede l\starii condu[i pe piramide, dect pe spalieri; aerisirea [i iluminarea sunt mai bune, iar

24 lucr\rile solului se pot face `n 2 direc]ii; produc]ia la unitatea de suprafat\ este aproximativ aceea[i, dar din buta[ii proveni]i de la sistemul de sus]inere pe piramide se realizeaz\ un procent mai mare de vi]e de calitatea I; formarea [i cre[terea copililor este mai atenuat\, ceea ce face ca lucrarea de copilit s\ se execute de mai pu]ine ori dect la butucii condu[i pe spalieri. Piramidele pot fi formate din 4, 6 sau 8 butuci, cele mai utilizate `n practic\ fiind cele cu 6 butuci. Instalarea piramidelor este indicat s\ se fac\ `n anul doi de la plantare. Lucr\rile care se fac `n acest scop sunt: pichetatul, executarea gropilor, transportul [i distribuirea stlpilor la gropi, legatul srmelor de vrful stlpilor, instalarea stlpilor `n gropi [i fixarea lor. Spalieri. Pentru sus]inerea vi]elor portaltoi pe spalieri sunt necesare ca materiale: stlpi (bulumaci) frunta[i cu lungimea de 3,2 m [i diametrul 15-16 cm, stlpi mijloca[i de 3,0 m lungime [i diametrul 12-14 cm, srm\ galvanizat\ cu diametrul de 2,8 mm, ancore sau contrafor]i. Stlpii pot fi confec]iona]i din lemn de stejar sau de salcm [i, frecvent, din beton armat precomprimat. Dup\ pozi]ia srmelor, spalierul poate fi: cu srme oblice sau cu srme orizontale. 5.4. Tehnologia de producere a buta[ilor portaltoi Desf\[urarea opera]iunilor trebuie condus\ `n a[a fel `nct s\ se ob]in\ un num\r ct mai mare de buta[i de bun\ calitate. Revizuirea [i repararea mijloacelor de sus]inere se fac prim\vara timpuriu, `nainte de pornirea vi]elor `n vegeta]ie. T\ierile de produc]ie. ~n condi]iile ]\rii noastre, pentru ob]inerea unor coarde de dimensiuni optime, din care s\ se fragmenteze buta[i se recomand\ ca num\rul punctelor de cre[tere (ochi-l\stari) pe butuc s\ fie cuprins `ntre 8-16. T\ierea de produc]ie a vi]elor portaltoi se efectueaz\ prim\vara devreme, cnd butucii sunt `nc\ `n perioada de repaus. ~n practic\ se aplic\ 3 metode de t\iere: `n ras, `n cepi [i `n cordi]e. T\ierea `n ras, cunoscut\ [i sub numele de t\ierea `n cap de salcie, const\ `n suprimarea de la punctul de inser]ie a tuturor cordi]elor de pe butuc, r\mase dup\ recoltarea coardelor. ~n felul acesta este stimulat\ pornirea `n vegeta]ie a mugurilor dorminzi. Aceasta, `ns\, are loc cu o `ntrziere de 8-12 zile, comparativ cu mugurii de iarn\, ceea ce poate duce la `ntrzierea matur\rii coardelor. Din acest motiv, t\ierea `n ras, considerat\ ca t\iere de regenerare, trebuie s\ se execute periodic, la intervale de 8-10 ani. T\ierea `n cepi const\ `n scurtarea cordi]elor la 1-2 cm (cepi scur]i) sau la 12 ochi (cepi lungi) deasupra punctului de inser]ie. ~n primul caz, l\starii forma]i din

25 mugurii afla]i la baza cepilor se dezvolt\ uniform, sunt mai rezisten]i la desprindere [i pornesc `n vegeta]ie cu 6-7 zile mai devreme, ceea ce face ca lemnul s\ se matureze mai bine. La t\ierea `n cepi de 1-2 ochi, l\starii `[i `ncep vegeta]ia cu 10-14 zile mai devreme dect la t\ierea `n ras, ceea ce favorizeaz\ maturarea bun\ a coardelor, dar dezvoltarea lor este neuniform\. T\ierea `n cordi]e este foarte pu]in practicat\ [i const\ `n scurtarea coardelor la 4-8 ochi deasupra punctului de inser]ie. La aceast\ t\iere se eviden]iaz\ [i mai mult inegalitatea de pornire `n cre[tere a l\starilor, neuniformitatea lor [i, ca urmare, [i cea de maturare a lemnului. ~n condi]iile [i la soiurile de portaltoi cultivate `n ]ara noastr\, cele mai bune rezultate se ob]in atunci cnd, anual, se aplic\ t\ieri `n cepi de 1-2 cm [i, o dat\ la 810 ani, se fac t\ieri `n ras, pentru regenerarea butucilor. Odat\ cu t\ierea se practic\ [i copcitul, cnd r\d\cinile etajului superior se suprim\ de la punctul lor de inser]ie. Lucr\ri [i opera]iuni `n verde. Al\turi de t\ierile de produc]ie, o influen]\ deosebit\ asupra cre[terii [i produc]iei vi]elor portaltoi o au lucr\rile [i opera]iunile `n verde: plivitul, legatul l\starilor, copilitul, orbirea mugurilor [i crnitul. Cu ajutorul acestora se definitiveaz\ num\rul de l\stari pe butuc, se asigur\ dirijarea [i men]inera l\starilor pe mijloacele de sus]inere, se stimuleaz\ cre[terea `n lungime [i maturarea coardelor. Plivitul l\starilor const\ `n suprimarea de la punctul de inser]ie a l\starilor slab dezvolta]i, `n scopul definitiv\rii sarcinii butucului [i a regl\rii cre[terii. Reglarea se bazeaz\ pe existen]a unei rela]ii inverse `ntre num\rul l\starilor pe butuc [i dimensiunile acestora. ~n func]ie de vigoarea soiului, vrsta planta]iei, fertilitatea solului si condi]iile climatice ale anului, num\rul de l\stari care se rezerv\ pe butuc variaz\ `ntre 6-8 la planta]iile tinere [i 8-12 la cele aflate `n plin\ produc]ie (`n vrst\ de peste 6 ani). Plivitul se efectueaz\ `n 2 etape: prima, cnd l\starii au lungimea de 40-50 cm, iar a doua, dup\ 7-8 zile de la primul plivit. Legatul l\starilor. L\starii vi]elor portaltoi ajung la lungimi mari numai dac\ sunt lega]i [i dirija]i pe mijlocul de su]inere. Lasa]i liberi, ei r\mn `n pozi]ie vertical\ pn\ `n momentul cnd ating 50-60 cm, dup\ care se apleac\ spre p\mnt, emit mul]i copili [i cresc mult mai lent. Pentru a realiza produc]ii mari de buta[i, este necesar ca l\starii s\ fie lega]i, `n mod sistematic, la fiecare 40-60 cm spor de cre[tere. ~ncepnd cu legatul al treilea, lucrarea se execut\ odat\ cu copilitul. Copilitul este opera]iunea de `ndep\rtare a l\starilor anticipa]i (copili), care cresc din mugurii de var\ `n axila frunzelor. Cnd copilii nu se `ndep\rteaz\, cre[terea `n lungime a l\starilor este mult diminuat\; de aceea, din timp `n timp (10-

26 12 zile), pe m\sura apari]iei lor [i cnd sunt `nc\ `n stare erbacee, adic\ nu dep\[esc 15-20 cm, copilii se scurteaz\ sub prima frunz\ de la baz\. Cu timpul, la punctul de inser]ie pe l\star apare un strat izolator, `nct por]iunea de internod r\mas\ pe l\star la copilit se usuc\ [i cade. Odat\ cu copilitul se `nl\tur\ [i crceii. ~n condi]iile `n care copilitul nu a fost executat la timp [i copilii au `nceput s\ se lignifice, ei se suprim\ deasupra primei frunze; internodul r\mas `[i p\streaz\ viabilitatea pn\ toamna, cnd se `nl\tur\ la fasonat. Crnitul este opera]iunea de `ndep\rtare a vrfurilor l\starilor pe o lungime de 50-100 cm [i se efectueaz\ `n etapa cnd viteza lor de cre[tere este mult diminuat\. Calendaristic, lucrarea se execut\ la sfr[itul lunii august `nceputul lunii septembrie, `n scopul favoriz\rii maturarii coardelor. Orbirea mugurilor se execut\ odat\ cu copilitul, cnd se `ndep\rteaz\ mugurii existen]i `n axila frunzelor, `n scopul favoriz\rii cre[terii l\starilor. M\suri de protec]ie `mportiva bolilor [i d\un\torilor. Vi]ele potraltoi sunt, `n genereal, rezistente la atacul bolilor [i d\un\torilor. ~n anii cu precipita]ii abundente, `n planta]iile de Chasselas Berlandieri 41 B, cunoscut ca sensibil la man\, se aplic\ 2-3 tratamente penrtu prevenirea [i combaterea acesteia. Completarea golurilor. ~n planta]iile de portaltoi aflate `n produc]ie, lucrarea se face, de obicei, prin marcotaj adnc (30-40 cm). Dup\ 2-3 ani, cnd marcota este bine `nr\d\cinat\, ea poate fi separat\ de planta-mam\. Lucr\ri de selec]ie. Se aplic\, uneori, pentru `mbun\t\]irea valorii biologice a butucilor, prin marcarea [i apoi eliminarea celor necorespunz\tori ca soi, vigoare sau stare de s\n\tate. Lucr\rile solului. Se grupeaz\ `n: anuale (ar\turi, pra[ile, erbicidare) [i periodice (subsolajul). Anual se aplic\ 2 ar\turi: una prim\vara la 18-20 cm adncime [i alta toamna la 20-25 cm. ~n cursul verii se execut\ 5-6 pra[ile mecanice pe intervalele dintre rnduri [i 3-4 pra[ile manuale pe rnd, pentru distrugerea buruienilor [i men]inerea apei `n sol. Administrarea erbicidelor se poate face prin stropiri pe benzi de 60 cm l\]ime, pe direc]ia rndului de vi]e poartaltoi, prim\vara timpuriu, ca tratament preemergent sau toamna dup\ c\derea frunzelor. Subsolajul, ca lucrare de mobilizare adnc\ a solului, se face periodic, la 1012 ani, la adncimea de 40-45 cm cu plugul subsolier SPV 45 M. Lucrarea se e[aloneaz\ `n 2 ani (din dou\ `n dou\ rnduri) [i se efectueaz\ concomitent cu aplicarea `ngr\[\mintelor de toamn\.

27 Fertilizarea cu `ngr\[\minte organice 30 t/ha se execut\ o dat\ la 4 ani, `ncorporndu-se `n sol la adncimea de 25-30 cm. Acestea sunt completate cu `ngr\[\minte chimice cu azot, fosfor [i potasiu `n doze orientative de circa 100-300 kg substan]\ activ\/ha administrate anual `n solurile mai s\race sau la doi ani `n cele mai fertile. Recoltarea coardelor portaltoi. Recoltarea coardelor portaltoi se face `n perioada de repaus, fie prim\vara, cu pu]in timp `nainte de utilizarea lor, fie toamna. ~n condi]iile ]\rii noastre recoltarea se recomand\ s\ se efectueze toamna, `nainte de migrarea substan]elor plastice de rezerv\ din coarde spre r\d\cini, adic\ la circa 2 s\pt\mni de la c\derea frunzelor. La recoltare coardele se taie la 8-12 cm deasupra punctului de inser]ie, dup\ care, prin tragerea lor [i t\ierea leg\turilor, m\nunchiul de coarde se desprinde de pe srm\ [i se a[az\ pe intervalele dintre rnduri. Fasonarea `n fragmente de trei lungimi (120-125 cm), `n dou\ lungimi (8085 cm) sau o lungime STAS (402 cm) se efectueaz\ imediat dup\ recoltare. Cu aceast\ ocazie se `nl\tur\ copilii lignifica]i [i crceii, vrfurile cu lemnul nematurat sau mai sub]iri de 7 mm [i baza coardelor cu diametrul mai mare de 12 mm. Sec]ionarea se face la 1-1,5 cm sub nodul bazal. Fragmentele de coarde de aceea[i lungime se a[az\ cu baza la acela[i nivel `n pachete de 100 buc\]i, se leag\ [i se eticheteaz\ cu denumirea soiului [i a pepinierei produc\toare. Produc]ia de buta[i ob]inut\ la hectar depinde de soi, condi]iile de mediu [i agrotehnica aplicat\ [i este de 100000-200000 buta[i/ha, din care circa 60% sunt de calitatea I, adic\ cu un diametru `ntre 7-12 mm. Buta[ii cu diametrul mai mic de 6 mm sau mai mare de 12 mm, de calitatea a II-a, nu sunt folosi]i la altoire, dnduli-se alte utiliz\ri (de exemplu, pentru `nr\d\cinare). Tratamentele fitosanitare au ca scop prevenirea apari]iei mucegaiurilor `n timpul p\str\rii coardelor de portaltoi. Ambalarea pachetelor `n vederea p\str\rii. ~n vederea p\str\rii coardelor portaltoi se leag\ cte 3-4 pachete [i se introduc `n saci de polietilen\ dup\ care se depoziteaz\ `n camere frigorifice la temperatura de 1-4C [i 85-100% umiditate atmosferic\, sau `n silozuri acoperite cu nisip. 5.5. Tehnologia producerii coardelor altoi. Producerea materialului s\ditor viticol se realizeaz\ `n urm\toarele tipuri de planta]ii: a) planta]ii de conservare - `nfiin]ate de amelioratori sau de men]in\tori, cu vi]e din categoria biologic\, materialul amelioratorului, testate individual ca libere de principalele boli virotice; b) planta]ii de pre`nmul]ire -

28 `nfiin]ate de amelioratori sau de men]in\tori cu vi]e din categoria biologic\ prebaz\, libere de principalele boli virotice [i care furnizeaz\ material de `nmul]ire pentru producerea de buta[i sau de vi]e din categoria biologic\ baz\; c) planta]ii-mam\ de portaltoi - `nfiin]ate cu vi]e portaltoi din categoria biologic\ baz\, de c\tre men]in\tor sau sub supravegherea sa, ori cu vi]e din categoria certificat, de c\tre agen]i economici autoriza]i; d) planta]ii-mam\ de soiuri roditoare - `nfiin]ate cu vi]e din categoria biologic\ baz\ de c\tre men]in\tor sau sub supravegherea sa, ori cu vi]e din categoria certificat, de c\tre agen]i economici autoriza]i; e) planta]ii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau portaltoi - planta]ii de produc]ie destinate ob]inerii de material s\ditor viticol din categoria standard `n urma aplic\rii unor lucr\ri de selec]ie `n mas\; f) [coli de vi]e - culturi destinate ob]inerii de vi]e portaltoi sau de vi]e altoite ori nealtoite din soiuri roditoare. Recoltarea coardelor-altoi, se face toamna dup\ c\derea frunzelor [i `naintea gerurilor cu temperaturi sub minus 10-12C, care pot afecta viabilitatea ochilor. Recoltarea se face prin sec]ionarea coardelor la 4-5 ochi de la baz\. Coardele recoltate se leag\ `n pachete a cte 100 buc\]i [i se eticheteaz\ specificndu-se soiul [i unitatea produc\toare. P\strarea lor pn\ la altoire este asem\n\toare cu cea a coardelor portaltoi. 5.6. Tehnologia de producere a vi]elor altoite Vi]ele altoite se ob]in `n complexele de altoire [i for]are [i se fortific\ `n [coala de vi]e situat\ `n cmp deschis, sau `n solarii. Preg\tirea materialului biologic (portaltoi [i altoi) const\ `n scoaterea pachetelor de coarde din silozurile sau spa]iile de p\strare, cur\]irea de nisip prin scuturare [i sp\lare, `n cazul cnd nu au fost ambalate `n saci din polietilen\. Verificarea viabilit\]ii buta[ilor se realizeaz\ prin efectuarea unor sec]iuni longitudinale la cteva coarde luate drept probe din portaltoi [i altoi [i examinarea macroscopic\ a acestora; pentru coardele altoi se sec]ioneaz\ [i ochii de iarn\, care trebuie s\ prezinte `n sec]iune o culoare verde-`nchis, la minimum 90% din ei. Fasonarea buta[ilor se execut\ diferit la portaltoi [i altoi. La portaltoi se `mprosp\teaz\ sec]iunea de la baz\ la 0,5 cm sub nod (talonarea), dup\ care coardele de 3 sau 2 lungimi se segmenteaz\ la o lungime STAS, adic\ 402 cm [i diametrul `ntre 7-12 mm. Odat\ cu aceasta se `nl\tur\ cu aten]ie to]i ochii de pe lungimea buta[ului (orbirea). La altoi coardele se fragmenteaz\ `ncepnd de la baz\,

29 `n buta[i de cte un ochi [i un internod [i cu diametrul de 7-12 mm. Opera]ia se realizeaz\ prin sec]ionarea coardei altoi la 1,5 cm deasupra fiec\rui ochi. ~nmuierea buta[ilor portaltoi [i altoi se face `n recipiente separate, `n ap\ curat\, la temperatura de 12-20C pentru rec\p\tarea umidit\]ii optime (52-55%). Altoirea buta[ilor este lucrarea prin care, dup\ o anumit\ tehnic\, se `mbin\ altoiul cu portaltoiul. Sistemul de altoire practicat la vi]a de vie este `n copula]ie perfec]ionat\ (cu pan\ sau metoda englezeasc\). Altoirea poate fi executat\ prim\vara sau iarna. Altoirea de iarn\ se practic\ mai rar, de[i are avantajul c\ evit\ caracterul de campanie a lucr\rii. Ea se execut\ la mijlocul lunii ianuarie, dup\ care buta[ii altoi]i se parafineaz\, se stratific\ `n l\zi [i se p\streaz\ `n condi]ii de temperatur\ sc\zut\ (1-3C) [i de umiditate relativ\ a aerului ridicat\ (85%), pn\ se `ncepe for]area. Altoirea de prim\var\, care se face `n perioada 10 martie-10 aprilie, este cea generalizat\, `ntruct, sub raport biologic, se `ntrunesc condi]ii optime ca buta[ii supu[i imediat for]\rii s\ formeze ]esutul intermediar (calusul) `n scurt timp. Altoirea vi]ei, numit\ [i `n uscat sau la mas\, se poate executa manual sau mecanizat. Altoirea manual\ const\ `n executarea la altoi, pe partea ochiului [i ct mai aproape de acesta, a unei sec]iuni oblice sub un unghi de 45. Pe aceast\ sec]iune, `ncepnd din treimea superioar\ [i pn\ mai jos de m\duv\, se deschide o pan\ de `mbinare. La buta[ul portaltoi de aceea[i grosime cu altoiul se execut\ o sec]iune oblic\ [i o pan\ de `mbinare `n acelea[i condi]ii, dar `ntotdeauna de partea ultimului ochi orbit [i ct mai departe de acesta. ~mbinarea altoiului cu portaltoiul trebuie f\cut\ imediat, pentru a se evita mortificarea ]esuturilor de pe suprafa]a sec]iunii. Randamentul la altoirea manual\ este de 1000-1500 buta[i/zi. Altoirea mecanizat\, folosit\ `n multe pepiniere viticole, se realizeaz\ cu diferite tipuri de ma[ini de altoit sau cu dispozitivul de altoit cu pedal\, care execut\ sec]iunea `n forma literei omega sau `n vrf de lance [i care are un randament de 300 buta[i altoi]i/or\. Recep]ia buta[ilor altoi]i, se face cantitativ prin num\rare [i calitativ prin verificarea corectitudinii lucr\rii, urm\rindu-se, mai ales, `mbinarea perfect\ dintre altoi [i portaltoi. Tratamentele cu stimulatori de cre[tere se recomand\ cu scopul de a favoriza dezvoltarea concomitent\ [i puternic\ a ]esutului intermediar pe sec]iunile celor doi parteneri.

30 Parafinarea buta[ilor altoi]i este precedat\ de umectarea acestora pe zona altoit\, prin introducerea `n ap\ la temperatura de 20-25C timp de 2-4 secunde. Apa p\truns\ `ntre cele dou\ sec]iuni `mpiedic\ accesul parafinei [i oxidarea suprafe]ei sec]iunilor. Dup\ zvntare urmeaz\ parafinarea. Parafinarea urm\re[te evitarea atacului de mucegai [i deshidratarea buta[ilor dup\ altoire [i se realizeaz\ prin introducerea acestora, pe o por]iune de 12-16 cm de la vrf, `ntr-o baie de parafin\ `n amestec cu colofoniu (sacz) 3% [i un fungicid, la temperatura de 702C. Se recomand\ ca parafinarea s\ se realizeze printr-o singur\ imersie; dac\ la punctul de altoire r\mn pori prin care ar putea p\trunde aerul, se face o nou\ imersie. Sratificarea buta[ilor altoi]i `n vedrea for]\rii se face `n l\zi cu lungimea de 1 m, `n\l]imea de 0,6 m [i l\]imea de 0,5 m la care unul din pere]i este deta[abil. Ca material pentru stratificare se recomand\ rumegu[ul de conifere, care poate fi utilizat 5-6 ani succesiv, cu condi]ia ca dup\ terminarea for]\rii din fiecare an s\ fie cernut [i uscat la soare. Se mai pot folosi [i turba cu pH ct mai apropiat de neutru, mu[chiul de p\dure sau fulgii de polistiren expandat. Ultimul ofer\ avantajul c\ poate fi utilizat `n mod repetat, realizeaz\ o aerisire mai bun\ [i previne muceg\irea buta[ilor. Mai rar se folose[te [i nisipul dar, `n acest caz, stratificarea nu se mai face `n l\zi ci pe ni[te paturi pe care mai `nti se a[az\ un strat de paie de cereale [i apoi stratul de nisip. Stratificarea buta[ilor poate fi par]ial\ sau total\. Stratificarea par]ial\ se practic\ numai pentru buta[ii altoi]i [i parafina]i [i const\ `n acoperirea buta[ilor cu rumegu[ umed (75-80%) pn\ sub punctul de altoire, altoii r\mnnd proteja]i de stratul de parafin\. ~n acest fel se evit\ atacul de mucegai [i pornirea r\d\cinilor din altoi, fiind favorizat\ cre[terea l\starilor. Stratificarea total\ se aplic\ pentru buta[ii neparafina]i [i const\ `n acoperirea buta[ilor cu rumegu[ umed pn\ sub punctul de altoire, cu rumegu[ uscat [i tratat cu Chinosol (0,15%) `n zona sec]iunilor [i din nou cu rumegu[ umed pn\ deasupra buta[ilor. Capacitatea unei l\zi este de circa 1000-1200 buta[i, pentru care sunt necesare circa 35 kg rumegu[ uscat. Dup\ stratificare, partea superioar\ a buta[ilor altoi]i [i parafina]i (cazul stratific\rii par]iale) sau rumegu[ul care acoper\ altoii (cazul stratific\rii totale) se strope[te cu o solu]ie anticriptogamic\. Dup\ scurgerea apei l\zile se numeroteaz\, se eticheteaz\ cu soiul, portlatoiul [i data stratific\rii [i se introduc `n sera de for]are, unde se a[az\ pe stelaje, pe 2-3 nivele. L\zile cu buta[ii stratifica]i par]ial se acoper\ cu folie de polietilen\, `n vederea p\str\rii unei umidit\]i corespun\toare. For]area buta[ilor altoi]i are drept scop crearea unor condi]ii de temperatur\, umiditate, lumin\ [i aera]ie favorabile, care s\ gr\beasc\ realizarea

31 proceselor de calogenez\ [i intrarea buta[ilor `n via]a activ\, cu un consum ct mai redus de substan]e de rezerv\. Perioada for]\rii se stabile[te `n func]ie de data plant\rii `n [coala de vi]e sau `n solarii. Ca urmare, se recomand\ ca, `ntre `nceputul for]\rii [i plantarea `n [coala de vi]e, s\ nu treac\ mai mult de 28-30 de zile, considerate necesare pentru for]are. Metode de for]are. Buta[ii altoi]i pot fi for]a]i `n condi]ii de stratificare [i f\r\ stratificare. For]area `n condi]ii de stratificare. Se folosec att procedee de `nc\lzire exterioar\ a l\zii, ct [i de `nc\lzire interioar\, direct `n lad\. Metoda for]\rii `n condi]ii de stratificare [i cu folosirea `nc\lzirii exterioare este generalizat\ `n practica viticol\ din Romnia. Pentru cre[terea l\starilor, cea mai indicat\ este lumina natural\. ~n `nc\perile mai `ntunecate, ea poate fi completat\ cu lumin\ artificial\. Aerisirea se poate asigura prin deschiderea u[ilor [i ferestrelor sau prin instalarea unor ventilatoare. Aerisirea se face periodic [i numai `n orele calde ale zilelor. Higroscopicitatea aerului la `nceputul for]\rii `n primele 10 zile, trebuie s\ fie ridicat\ (circa 92%). Dup\ aceast\ etap\, marcat\ `n general de formarea calusului la punctul de altoire, men]inerea `n continuare a unei higroscopicit\]i foarte ridicate este contraindicat\, datorit\ pericolului de apari]ie a mucegaiurilor. Temperatura are un rol decisiv att pentru declan[area, ct [i pentru realizarea for]\rii. Pentru ca ]esutul intermediar s\ se formeze uniform se obi[nuie[te ca la jum\tatea perioadei s\ se fac\ o schimbare pe vertical\ a pozi]iei l\zilor cu buta[i (se coboar\ cele din etajul superior pe stelajul de jos [i se ridic\ cele de jos). For]area se consider\ terminat\ atunci cnd `n jurul punctului de altoire ]esutul intermediar (calusul) se prezint\ sub forma unui inel continuu, bine format, de culoare galben\-sidefie, baza buta[ilor este bine cicatrizat\, iar din ochii altoi au crescut l\stari cu lungimea de 4-5 cm. Controlul l\starilor [i a form\rii calusului se face din dou\ `n dou\ zile. Calusarea optim\ a sec]iunilor trebuie s\ fie circular\ [i mai pu]in proeminent\. O `nr\d\cinare corespunz\toare se consider\ atunci cnd au ap\rut cel pu]in dou\ rudimente radiculare. Cnd calusul are culoarea g\lben\-sidefie l\starul are 3-5 cm, este verde [i viguros, iar r\d\cinile au `nceput s\ cresc\, for]area buta[ilor se consider\ `ncheiat\. Aclimatizarea sau c\lirea vi]elor urm\re[te acomodarea la condi]iile de temperatur\, higroscopicitate, aera]ie [i lumin\ similare cu cele din mediul natural (din cmp sau solarii). Aceasta are loc dup\ terminarea for]\rii, prin a[ezarea l\zilor cu vi]e pe un singur nivel, `n camere ne`nc\lzite. Temperatura la care se face c\lirea

32 vi]elor altoite este de 8-9C pentru buta[ii care urmeaz\ a fi planta]i `n [coala de vi]e (`n cmp) [i de 12-15C la cei ce vor fi cultiva]i `n solarii. Pentru a se evita epuizarea substan]elor de rezerv\, durata aclimatiz\rii nu trebuie s\ dep\[easc\ 5-8 zile. ~nsumnd num\rul zilelor necesare pentru for]are cu cele necesare aclimatiz\rii, rezult\ un total de 22-27 zile, dup\ care buta[ii altoi]i pot fi cultiva]i `n [coala de vi]e, `n cmp, solarii sau sere. 5.7. Cultura vi]elor `n [coala de vi]e {coala de vi]e, parte component\ a pepinierei viticole, este suprafa]a de teren `n care se planteaz\ [i cresc `n timpul unei perioade de vegeta]ie buta[ii altoi]i [i for]a]i sau cei nealtoi]i, la care se adaug\ [i terenul pentru asolament. Amplasarea [colii de vi]\ trebuie f\cut\ cu prioritate `n zonele mai calde din sudul ]\rii [i `n cele cu tradi]ie `n producerea materialului s\ditor viticol. Pentru [coala de vi]e se aleg terenuri plane sau u[or `nclinate, situate `n apropierea surselor de ap\ pentru irigat, ferite de brume, `nghe]uri de prim\var\ [i toamn\, de grindin\ [i inunda]ii. Se prefer\ solurile permeabile, adnci, luto-nisipoase, relativ bogate `n substan]e nutritive, cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. {coala de vi]\ intr\ `n asolament de 4-5 ani cu urm\toarea succesiune a culturilor: anul I, II [i III lucern\, anul IV porumb, anul V [coala de vi[e. Rezultate bune s-au ob]inut [i atunci cnd s-a folosit asolamentul de 3 ani: anul I porumb pentru boabe; anul II borceag de prim\var\; anul III [coala de vi]e. Din punct de vedere fitosanitar, se prefer\ asolamentul de 5 ani. Preg\tirea terenului pentru [coala de vi]e se face toamna. Cultura se poate face pe teren nebilonat sau pe teren bilonat. Fertilizarea de baz\ se face cu `ngr\[\minte organice (30-50 t/ha) [i chimice administrate la desfundat sau la cultura premerg\toare. Combaterea d\un\torilor din sol se face cu diferite insecticide care se `mpr\[tie pe sol `naintea desfundatului. Desfundatul se execut\, de preferin]\, cu plugul balansier, toamna `n luna octombrie, fiind precedat de ar\tura de var\ aplicat\ imediat dup\ recoltarea plantei premerg\toare. Dup\ desfundat, dac\ terenul este bine m\run]it, se niveleaz\ [i se execut\ [an]urile de plantare la distan]a de 1,4 m [i la adncimea de 20-25 cm. Dac\ terenul nu este bine m\run]it, acesta se m\run]e[te mecanic sau se amn\ executarea lucr\rii pn\ dup\ primele `nghe]uri. Pentru cultura vi]elor `n teren bilonat, desfundatul se face mai timpuriu (august-septembrie), p\mntul se m\run]e[te mecanic, se niveleaz\, dup\ care se execut\ bilonatul. ~n cazul cnd lucr\rile

33 agrotehnice se execut\ mecanizat, distan]a dintre biloane este de 1,40 m, iar `n cazul unei mecaniz\ri par]iale de 1,20 m. Biloanele au form\ trapezoidal\, cu baza mic\ de 0,20-0,30 m, baza mare de 0,8-1,0 m [i `n\l]imea de 0,4 m. Lucrarea se execut\ mecanizat cu plugul pentru trasat biloane. Plantarea vi]elor `n [coala de vi]e se face prim\vara, dup\ trecerea pericolului brumelor trzii, atunci cnd temperatura solului la adncimea de 20-25 cm ajunge la 10-12C. Calendaristic, aceast\ perioad\, `n condi]iile ]\rii noastre, este cuprins\ `ntre 25 aprilie [i 5 mai. Preg\tirea vi]elor pentru plantare cuprinde: sortarea, fasonarea [i parafinarea. Sortarea const\ `n alegerea vi]elor la care ochiul este viabil sau pornit deja `n vegeta]ie, calusul este sub forma unui inel continuu, de culoare galben\sidefie, iar baza portaltoiului cicatrizat\. ~n urma sort\rii aproximativ 5-6% din vi]e sunt necorespunz\toare. Fasonarea este lucrarea prin care l\starii altoi se scurteaz\ la 3-5 cm, r\d\cinile bazale la 1 cm [i l\starii sau r\d\cinile pornite din nodurile intermediare ale portaltoiului [i r\d\cinile din altoi se `ndep\rteaz\. Parafinarea vi]elor se practic\ mai ales atunci cnd se planteaz\ `n teren nebilonat. Plantarea `n [coala de vi]e. Perioada de plantare coincide, `n condi]iile din sudul ]\rii, cu intervalul 25 aprilie-10 mai, `n care temperatura solului, la adncimea de 15-20 cm, este mai mare de 10-12C, iar pericolul brumelor trzii de prim\var\ este minim. Metoda de plantare difer\, dup\ cum terenul este sau nu bilonat. ~n teren nebilonat, plantarea se face `n [an]uri deschise cu plugul la adncimea de 18-20 cm [i distan]ate la 1,40 m. ~nainte de plantare [an]urile se ud\ cu 5-10 litri ap\/m liniar pentru ca la baza acestora s\ se realizeze un strat uniform de mocirl\, `n care se `nfig vi]ele parafinate. ~n zonele mai secetoase, adncimea de plantare este de 18-20 cm, iar `n cele mai reci [i umede de 10-12 cm. Distan]a dintre vi]e pe rnd este de 5-6 cm, respectiv 15-18 vi]e/m liniar. Dup\ a[ezarea vi]elor, urmeaz\ umplerea [an]urilor cu p\mnt [i tasarea de o parte [i alta a rndului; opera]iunea se repet\ de 2-3 ori, pn\ ce pe lungimea rndului se formeaz\ un mic val de p\mnt. ~n zonele mai reci [i umede, `n care biloanele sunt mai mici, vi]ele parafinate r\mn neacoperite pe o `n\l]ime de 6-10 cm sub punctul de altoire. Cnd plantarea se face `n zone mai calde [i secetoase, `n care biloanele sunt mai `nalte, vi]ele r\mn neacoperite pe o lungime de 4-5 cm sub punctul de altoire. Plantarea vi]elor `n teren bilonat. Ridicarea biloanelor se face dup\ desfundat, toamna, cu ajutorul unor pluguri cu br\zdarele dispuse fa]\ `n fa]\, ac]ionate mecanic. Distan]a `ntre biloane este de 1,20 m, orientarea lor este est-vest, iar plantarea se face pe partea sudic\ a bilonului. Plantarea vi]elor `n biloane

34 presupune efectuarea urm\toarelor lucr\ri: retezarea vrfurilor biloanelor [i tasarea lor; despicarea biloanelor, cu realizarea unui perete orientat c\tre sud `nclinat la 15C [i `nalt de circa 45 cm; aplicarea insecticidelor, 5-8 g/m liniar la baza bilonului; plantatea vi]elor pe peretele bilonului, cu asigurarea unei densit\]i de 15-18 vi]e/m liniar; refacerea biloanelor `n straturi bine tasate; ultimul strat de refacere a coronamentului trebuie s\ fie format din p\mnt bine m\run]it, eventual `n amestec cu nisip, [i s\ dep\[easc\ cu 5-6 cm capetele l\starilor-altoi. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n [coala de vi]e se grupeaz\ `n dou\ categorii: lucr\ri aplicate solului [i lucr\ri aplicate vi]elor. Lucr\ri aplicate solului. Imediat dup\ plantare solul se afneaz\ printr-o cultiva]ie cu plugul f\r\ corman\, la adncimea de 14-16 cm, pe intervalul dintre rnduri. ~n timpul perioadei de vegeta]ie se execut\ 10-12 lucr\ri cu freza, la adncimea de 8-10 cm `n cultura f\r\ biloane, sau acela[i num\r de pra[ile `n cultura pe biloane, asigurndu-se mobilizarea solului dup\ fiecare udat sau ploaie sau atunci cnd apar buruieni. Lucr\ri aplicate vi]elor. Controlul pornirii l\starilor [i combaterea d\un\torilor. Dac\ l\starii au pornit neuniform se `nl\tur\ cauzele, care pot fi: grosimea prea mare a stratului de p\mnt sau atacul larvelor unor d\un\tori. Combaterea d\un\torilor se face prin desfacerea bilonului la partea lui superioar\ [i administrarea de insecticide prin pr\fuire, dup\ care bilonul se reface. Plivitul l\starilor reprezint\ suprimarea l\starilor de prisos emi[i din altoi, p\strndu-se numai un singur l\star care va cre[te [i se va matura mai bine. Lucrarea este indicat\ mai ales la soiuri pentru struguri de mas\, care emit un num\r mai mare de l\stari din altoi. Plivitul l\starilor emi[i de c\tre portaltoi se repet\ de 3-4 ori `n cursul perioadei de vegeta]ie. Copcitul const\ `n `ndep\rtarea de la punctul de inser]ie a r\d\cinilor pornite din altoi sau din etajul superior [i eventualii l\stari din portaltoi, prin descoperirea vi]elor pn\ sub punctul de altoire. Copcitul se execut\ de 3 ori: `n lunile iunie, iulie [i august. Dup\ primul [i al doilea copcit biloanele se refac, iar dup\ cel din luna august p\mntul se `mpr\[tie printre biloane, pentru a creea condi]ii favorabile de lignificare la punctul de altoire. Dup\ fiecare copcit se recomand\ s\ se fac\ cte o irigare [i o u[oar\ fertilizare a solului cu `ngr\[\minte chimice. ~n condi]iile culturii f\r\ biloane nu se execut\ un copcit propriu-zis, deoarece altoiul, nefiind acoperit cu p\mnt, nu emite r\d\cini.

35 Copilitul se execut\ mai rar [i mai ales la soiurile de mas\. Lucrarea const\ din `nl\turarea copililor `n faza erbacee, pentru a favoriza cre[terea mai viguroas\ a l\starului. Fertilizarea const\ din administrarea unor doze moderate de `ng\[\minte chimice (N 60 kg/ha, P 80kg/ha [i K 100 kg/ ha s.a.). ~ngr\[\mintele se aplic\ `n dou\ etape, respectiv dup\ primul copcit (`n a doua jum\tate a lunii iunie) [i dup\ cel de al doilea copcit (`n a doua jum\tate a lunii iulie). Combaterea bolilor [i d\un\torilor. Primele stropiri pentru combaterea manei se efectueaz\ dup\ ce vi]ele au format 4-5 frunze, cu diametrul de 3-4 cm. ~mpotriva d\un\torilor, larvelor-srm\ [i celor de c\r\bu[ se aplic\ tratamente cu insecticide, `ncorporate `n sol odat\ cu pra[ilele. Irigarea se aplic\ sistematic pentru men]inerea umidit\]ii din sol la plafonul optim (70-75%) [i a higroscopicit\]ii aerului. La cultura f\r\ biloane irigarea se face prin aspersiune, iar la cea `n biloane prin rigole [i aspersiune. Prima udare se aplic\ imediat dup\ plantare, ultima fiind efectuat\ nu mai trziu de luna august, pentru a nu `ntrzia maturarea cordi]elor. Norma de udare variaz\ `ntre 300-350 m3/ha. ~n func]ie de condi]iile anului se aplic\ 3-6 ud\ri, realizndu-se, `n final, norme de irigare cuprinse `ntre 1000 [i 2000 m3/ha. Marcarea impurit\]ilor este o lucrare de mare r\spundere [i se efectueaz\ numai de speciali[ti, `n lunile iulie [i august, atunci cnd deosebirile dintre soiuri sunt evidente. Soiurile care nu pot fi recunoscute [i vi]ele cu simptome de cancer bacterian, viroze etc. se suprim\ cu foarfeca sub punctul de altoire, iar impurit\]ile recunoscute se marcheaz\ prin vopsire urmnd ca, la recoltare, s\ fie sortate [i legate separat, pentru a fi trecute la categoria soiuri diverse. Crnitul se efectueaz\ `n anii reci [i ploio[i `n a doua parte a lunii septembrie, cnd cre[terea l\starilor este `ncetinit\. Lucrarea const\ din retezarea vrfului de cre[tere a l\starilor, cu scopul de a m\ri aportul asimilatelor la maturarea lemnului. Scoaterea vi]elor din [coal\, clasarea [i p\strarea lor. Scoaterea vi]elor altoite din [coal\ are loc dup\ c\derea frunzelor, `n perioada 20 octombrie-20 noiembrie. Lucrarea se execut\ mecanizat; la capetele parcelelor sau pe suprafa]e mai mici, scosul se face manual. La scosul mecanizat se trage o brazd\ la cel pu]in 20 cm sub baza buta[ilor (la o adncime de 45-50 cm), iar prin r\sturnarea rndului se creeaz\ posibilitatea de a scoate vi]ele printr-o smulgere u[oar\. Vi]ele scoase se leag\ provizoriu `n snopi de 150 buc\]i [i se transport\ la locul de sortare.

36 Sortarea sau clasarea vi]elor se face cu mult\ responsabilitate, astfel ca acestea s\ `ndeplinesc\ urm\toarele condi]ii: sudur\ perfect\ la punctul de altoire; cordi]a cu lemnul bine maturat pe minimum 15 cm; s\ aib\ cel pu]in dou\ r\d\cini principale cu diametrul minim de 2 mm, lungimea de 15 cm [i dispuse simetric; s\ fie s\n\toase [i f\r\ v\t\m\ri mecanice. Vi]ele sortate sunt legate `n pachete de 20 de buc\]i, cu baza la acela[i nivel [i se eticheteaz\, men]ionndu-se soiul de vi]\ roditoare, soiul portaltoi, categoria biologic\, iar pe verso etichetei numele pepinierei. Vi]ele care nu `ndeplinesc aceste condi]ii sunt distruse prin ardere. P\strarea vi]elor altoite `n timpul iernii se poate face `n camere frigorifice, `n silozuri cu nisip sau `n `nc\peri uscate. Produc]ia de vi]e calitatea I variaz\, `n func]ie de tehnologiile folosite, `ntre 30-52% din num\rul total. Astfel, `n [coala de vi[e cu sau f\r\ biloane, se ob]in 3040% vi]e de calitatea I. ~n pepinierele cu tradi]ii [i amplasate `n zonele cele mai favorabile din punct de vedere al condi]iilor naturale randamentul este `ntre 38-52%, iar `n cultura pe sol ameliorat, `n solarii, se asigur\, uneori, 60% vi]e calitatea I. 5.8. Reglement\ri privind producerea materialului viticol ameliorat ~n Romnia producerea [i comercializarea materialului s\ditor viticol este reglementat\ prin lege. Categoriile biologice de material s\ditor viticol sunt definite astfel: a) materialul amelioratorului este materialul s\ditor viticol care: a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate; este atestat ca liber de principalele boli virotice prin testare individual\; este destinat producerii de material s\ditor viticol din categoria biologic\ prebaz\. Prin ameliorator se `n]elege institu]ia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode [tiin]ifice un soi sau o clon\. Amelioratorii pot fi institutele [i sta]iunile de cercetare agricol\, institu]iile de `nv\]\mnt superior de profil agricol, `ntreprinderi particulare specializate, asocia]ii `ntre institu]ii de cercetare, `ntreprinderi particulare [i firme str\ine, persoane fizice; b) materialul prebaz\ este materialul s\ditor viticol care: a fost produs de men]in\tori; este constituit din clone libere de principalele boli virotice; provine din planta]ii de prenmul]ire `n care exist\ o garan]ie total\ c\ solul nu este infestat cu organisme d\un\toare sau cu vectori ai acestora, `n special cu nematozi - vectori ai virusurilor; este destinat producerii de material s\ditor viticol din categoria biologic\ baz\.

37 ~n terminologia curent\, materialul prebaz\ este echivalentul categoriei biologice superelit\. Prin men]in\tor se `n]elege institu]ia sau persoana indicat\ `n Registrul de stat, cu responsabilitatea de a men]ine un soi cu caracteristicile avute la data `nscrierii. Men]in\torul poate fi amelioratorul soiului sau o persoan\ juridic\ sau fizic\, autorizat\, c\reia amelioratorul i-a transferat acest drept printro trazac]ie legal\. Planta]iile cu material prebaz\ se `nfiin]eaz\ `n unit\]ile titulare de brevet al soiului nou sau al clonei, dup\ ob]inerea certificatului c\ materialul biologic este liber de principalele boli virotice, iar solul nu este infestat cu nematozi - vectori; c) materialul baz\ este materialul s\ditor viticol care: a fost produs de men]in\tor sau sub directa sa responsabilitate; provine din planta]ii de `nmul]ire `nfiin]ate cu material s\ditor viticol din categoria biologic\ prebaz\, pe soluri pentru care exist\ o garan]ie maxim\ c\ sunt libere de organisme d\un\toare sau de vectori ai acestora; este liber de principalele boli virotice; este destinat producerii de material s\ditor viticol din categoria biologic\ certificat. ~n terminologia curent\, materialul s\ditor viticol din categoria baz\ corespunde categoriei elit\; d) materialul certificat este materialul s\ditor viticol care: a fost produs de agen]i economici autoriza]i; provine din planta]ii mam\ furnizoare de coarde [i de buta[i liberi de principalele boli virotice, `nfiin]ate cu material s\ditor viticol din categoria biologic\ baz\; este destinat `nfiin]\rii de planta]ii de produc]ie sau de material de `nmul]ire. ~n terminologia curent\ materialul s\ditor viticol din categoria certificat corespunde categoriei biologice `nmul]irea I; e) materialul standard este materialul s\ditor viticol care: a fost produs de agen]i economici autoriza]i; provine din planta]ii de produc]ie recunoscute, `n care s-au aplicat lucr\ri de selec]ie `n mas\; este destinat `nfiin]\rii de planta]ii de produc]ie, de struguri. ~n terminologia curent\, materialul s\ditor viticol din categoria standard corespunde categoriei biologice selec]ionat. Acest material va disp\rea `n momentul `n care produc]ia de material s\ditor viticol certificat va acoperi toate solicit\rile. Pentru vi]ele altoite categoria biologic\ se stabile[te `n func]ie de cea a materialului de `nmul]ire folosit la altoire, dup\ cum urmeaz\: vi]ele altoite din categoria biologic\ prebaz\ pot fi ob]inute prin folosirea de altoi din categoria prebaz\ [i portaltoi din categoriile prebaz\ [i baz\; vi]ele altoite din categoria baz\ pot fi ob]inute prin folosirea de altoi din categoria baz\ [i portaltoi din categoriile baz\ [i certificat; vi]ele altoite din categoria certificat pot fi ob]inute

38 prin folosirea de altoi din categoria certificat [i portaltoi din categoriile baz\ sau certificat. ~n toate combina]iile de altoire `n care unul dintre parteneri este din categoria biologic\ standard vor rezulta vi]e altoite de aceast\ categorie. Vi]ele portaltoi, precum [i vi]ele nealtoite din soiuri roditoare vor avea categoria biologic\ identic\ cu cea a buta[ilor din care provin. 6. NFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE VI}| RODITOARE Planta]iile de vi]\ de vie se `nfiin]eaz\ cu prec\dere `n podgoriile [i centrele viticole cu tradi]ie, adic\ `n acele areale `n care factorii naturali sunt favorabili ob]inerii unor recolte de struguri superioare, cantitativ [i calitativ. O planta]ie viticol\ trebuie s\ fie exploatat\ cu bune rezultate timp de 40-50 ani, motiv pentru care se cere ca: planta]ia s\ fie `ncheiat\ (f\r\ goluri) `nc\ din primul an; s\ fie alc\tuit\ din butuci viguro[i [i uniformi ca vigoare; s\ aib\ longevitate mare; s\ asigure recolte de struguri mari [i sus]inute de la an la an; s\ permit\ mecanizarea unui num\r ct mai mare de lucr\ri. 6.1. Tipurile de planta]ii viticole [i formele de conducere a vi]ei de vie Tipurile de planta]ii viticole. n ]ara noastr\, datorit\ condi]iilor pedoclimatice specifice fiec\rui areal viticol, s-au adoptat [i r\spndit trei tipuri de planta]ii: protejat\, semiprotejat\ [i neprotejat\. Cultura protejat\ se practic\ `n zonele cu `nghe]uri frecvente ale vi]ei de vie `n timpul iernii, atunci cnd temperatura minim\ absolut\ scade sub -24C. Frecven]a anilor cu astfel de temperaturi sc\zute, este egal\ sau mai mare cu 4 ani din 10 ani succesivi. Butucii se conduc pe tulpini joase (0,1-0,2 m), iar pentru iarn\ se protejeaz\ cu p\mnt, prin mu[uroire sau acoperire total\. Cultura semiprotejat\ este extins\ `n zonele `n care frecven]a anilor cu `nghe]uri ale vi]ei de vie este de dou\ ori `n decurs de 10 ani succesivi. n aceste areale butucii se conduc pe tulpini semi`nalte (0,7-0,8 m), dar obligatoriu la baza tulpinii se men]in 1-2 cepi de siguran]\ cu lungimea de 2-3 ochi necesari refacerii tulpinii distruse, eventual, prin `nghe]are. Coardele anuale rezultate din cepii de siguran]\ se protejeaz\ iarna prin mu[uroire. Cultura neprotejat\ se practic\ `n zonele `n care temperatura minim\ `n timpul iernii nu coboar\ frecvent sub -20 sau -22C, iar suma anual\ a gradelor de temperatur\ dep\[e[te 3000C. n aceste zone frecven]a anilor cu temperaturi

39 minime sub -22C este redus\ la 1-2 ori `n decurs de 10 ani, astfel `nct butucii se pot conduce pe tulpini `nalte (1-2 m) sau semi`nalte (0,7-1,0 m). Practicat\ de mult timp `n ]\rile viticole calde sau `n cele cu ierni blnde, cultura semi`nalt\ sau `nalt\ este posibil\ [i `n ]ara noastr\ numai `n arealele `n care vi]a de vie nu necesit\ protejare `n timpul iernii. La stabilirea arealelor de cultur\ neprotejat\ se ]ine seama de o serie de criterii ecoclimatice [i biologice. Criteriile ecoclimatice mai importante sunt: nivelul temperaturii minime absolute din timpul iernii; dinamica temperaturilor minime pe vertical\; varia]ia temperaturilor pe versan]i; frecven]a sau repetabilitatea anilor cu temperaturi sc\zute. Nivelul temperaturilor minime absolute din timpul iernii este un criteriu determinant pentru realizarea acestui mod de cultur\. n cazul planta]iilor de vii conduse pe tulpini joase izoterma de -15C este acceptat\ ca linie de demarca]ie `ntre cultura neprotejat\ [i cea protejat\. n zonele unde temperatura coboar\ iarna sub -15C, viile se vor proteja prin mu[uroire sau acoperire total\, iar acolo unde temperatura este mai mare de -15C viile vor putea r\mne neprotejate pe timpul iernii, chiar dac\ butucii sunt cultiva]i sub form\ de tuf\ joas\. Pentru planta]iile `n care butucii sunt condu[i pe tulpini `nalte sau semi`nalte este acceptat\ izoterma de -22C pentru soiurile de vin [i -20C pentru soiurile de mas\, temperatura fiind m\surat\ la nivelul solului. Dinamica temperaturilor minime pe vertical\ intereseaz\ pentru cultura vi]ei de vie pe tulpini `nalte [i semi`nalte. Se cunoa[te faptul c\, `n timpul iernii, `ntre temperatura de la suprafa]a solului [i temperaturile `nregistrate la `n\l]imile de 1,0 m, 1,5 m [i 2,0 m exist\ diferen]e `n plus de cteva grade. n mod obi[nuit, temperatura minim\ absolut\ la `n\l]imea de 2 m este mai ridicat\ fa]\ de cea de la nivelul solului cu 41C. Aceasta `nseamn\ c\ dac\ minima absolut\ de la suprafa]a solului este de -23C, atunci la `n\l]imea de 2 m ea va fi de -18 pn\ la 20C. n aceste condi]ii vi]a de vie poate fi condus\ pe tulpini semi`nalte [i `nalte, deci poate r\mne neprotejat\ iarna. Varia]ia temperaturilor pe versan]i este dat\ de diferen]ele de temperatur\ care se `nregistreaz\ la piciorul pantei [i la diferitele altitudini ale versantului. Astfel, la diferen]e de altitudine de 80-100 m se `nregistreaz\ o cre[tere a temperaturii minime absolute cu 2,5-3C, iar la 150 m temperatura aerului este mai mare cu 5C. Se `n]elege astfel, de ce pe pante viile pot r\mne neprotejate peste iarn\, `n timp ce la piciorul pantei, butucii trebuie mu[uroi]i sau chiar `ngropa]i.

40 Frecven]a sau repetabilitatea temperaturilor sc\zute din iarn\ [i viteza sc\derii sau cre[terii acestora (brusc sau lent) constituie, de asemenea, un criteriu important pentru stabilirea arealelor de cultur\ neprotejat\. Pentru reu[ita unei planta]ii viticole pe tulpini semi`nalte sau `nalte se cere ca temperaturile sc\zute, de -20 sau -22C la `n\l]imea scaunului butucului, s\ nu apar\ la intervale mai mici de 10-15 ani. De asemenea, la o apari]ie brusc\ a temperaturilor sc\zute, precum [i la o ie[ire brusc\ din acestea, pierderile de muguri sunt mult mai mari dect atunci cnd viteza cre[terii sau sc\derii temperaturii este lent\. Criteriile biologice sunt: soiul [i vigoarea butucilor. Din studiile `ntreprinse `n diferite podgorii s-a constatat c\, `n general, soiurile pentru vin manifest\ un grad mai mare de rezisten]\ la ger, comparativ cu cele de mas\. Pentru soiurile de vin se accept\ ca rezisten]\ limit\ temperatura de -22C (la sol), iar pentru cele de mas\, -20C. Din punct de vedere al vigorii soiurilor, pentru cultura neprotejat\, sunt mai potrivite soiurile viguroase [i, `n m\sur\ mai mic\, cele de vigoare mijlocie. Primele se pot cultiva pe tulpini `nalte (1,5-2 m), iar cele din a doua categorie (de vigoare mijlocie), pe tulpini semi`nalte. Formele de conducere ale vi]ei de vie. Forma de conducere este dat\ de `n\l]imea tulpinii [i de nivelul la care sunt situate elementele (ramifica]iile) multianuale [i anuale ale butucului. Din acest punct de vedere, `n viticultura romneasc\ se practic\ trei forme de conducere: joas\, semi`nalt\ [i `nalt\. Forma de conducere joas\ este cea la care `n\l]imea tulpinii nu dep\[e[te 20 cm. n acest caz elementele de schelet [i cele anuale ale butucului pot fi aplecate `n vederea protej\rii lor `n timpul iernii, prin acoperire cu p\mnt. Forma de conducere semi`nalt\ este cea la care `n\l]imea tulpinii este de 70-80 cm; distan]ele dintre rnduri mai mari sau egale cu 2 m permit mecanizarea unui num\r mare de lucr\ri aplicate solului [i plantei. Forma de conducere `nalt\, cu tulpina `ntre 1-2 m, prezint\ acelea[i avantaje ca [i cea semi`nalt\, la care se adaug\ o mai bun\ rezisten]\ a vi]elor fa]\ de temperaturile sc\zute din timpul iernii. Se practic\ `n podgoriile cu ierni mai blnde. n\l]imea tulpinii este variabil\ `n func]ie de tipul de t\iere aplicat. Astfel, `n cazul t\ierii Guyot pe tulpin\, Lenz-Moser [i Sylvoz, se practic\ `n\l]imea de 1-1,20 m; la Pergola trentin\ 1,35 m, iar la Pergola ra]ional\ 2,00-2,20 m. Dintre toate acestea, cea mai potrivit\ pentru condi]iile climatice din ]ara noastr\ este `n\l]imea tulpinii de 1,00-1,20 m. Pentru toate cele trei forme de cultur\ distan]a de plantare recomandat\ este de 2-2,20 m `ntre rnduri [i de 1-1,5 m pe rnd, ceea ce `nseamn\ o densitate de 3000-6000 butuci/ha.

41 6.2. Alegerea [i organizarea terenului pentru cultura vi]ei de vie Alegerea terenului pentru cultura vi]ei de vie. La alegerea terenului pentru planta]iile viticole trebuie luate `n considerare 2 grupe de criterii: ecologice [i socialeconomice. Criteriile ecologice. Noile planta]ii viticole urmeaz\ s\ se `nfiin]eze cu prec\dere `n cadrul arealelor viticole cu tradi]ie, delimitate. ntre condi]iile ecologice, cele climatice sunt cele mai importante. Reu[ita unei planta]ii viticole este asigurat\ acolo unde: perioada de vegeta]ie `nsumeaz\ minimum 150 zile f\r\ `nghe]; bilan]ul termic global este de cel pu]in 2500C, iar cel util de minimum 1000C; durata de str\lucire a soarelui efectiv\ este de minimum 1000 ore; suma precipita]iilor anuale dep\[e[te 500 mm, din care cel pu]in 250 mm `n perioada de vegeta]ie (la valori mai mici apare necesitatea irig\rii planta]iilor); umiditatea atmosferic\ din perioada de vegeta]ie s\ nu scad\ sub 40% (optimum fiind de 70%); `n perioada de `nflorire a vi]ei de vie s\ nu survin\ temperaturi mai mici de 14-15C; locul ales s\ fie ferit de accidente climatice (grindin\, brume timpurii de toamn\ sau trzii de prim\var\, valuri de frig sau valuri de c\ldur\). Criteriile social-economice. Planta]iile viticole se vor `nfiin]a pe acele terenuri care reclam\ un consum mai mic de energie [i de for]\ de munc\ uman\. Ele trebuie s\ fie amplasate `n apropierea unor c\i de comunica]ie practicabile `n tot cursul anului, pentru transportarea cu u[urin]\ a materialelor sau for]ei de munc\, iar `n zonele secetoase s\ existe o surs\ de ap\ pentru iriga]ie. Organizarea terenului pentru cultura vi]ei de vie urm\re[te utilizarea ra]ional\ a fondului funciar din punct de vedere tehnic [i economic. Trupul viticol are suprafa]a cea mai mare a masivului viticol, ajungnd `n zonele de [es ori pe platouri `ntinse la 300-500 ha. Pe dealuri, cu relieful fr\mntat [i cu pante peste 14% suprafa]a unui trup nu va dep\[i 150-200 ha. Tarlaua, ca subunitate teritorial\ a trupului, are suprafa]a de 40-50 ha `n zonele de [es [i pe platouri cu pante uniforme sub 4%. Pe dealuri cu relief fr\mntat [i cu pante de peste 15%, m\rimea tarlalelor variaz\ `ntre 15-30 ha. Pentru utilizarea economic\ a mijloacelor mecanizate de lucru, tarlaua trebuie s\ aib\, pe direc]ia rndurilor, lungimea de 500-1000 m. Parcela este cea mai mic\ subunitate teritorial\ [i de lucru. n zonele de [es [i pe platorui `ntinse, cu pante sub 4%, parcelele pot avea suprafa]a maxim\ de 5 ha. Pe dealuri, cu pante de peste 15 % [i neuniforme ca relief, suprafa]a parcelelor variaz\ `ntre 1-3 ha.

42 Amenajarea zonelor de `ntoarcere [i de trecere a tractoarelor [i ma[inilor viticole. L\]imea zonei de `ntoarcere aflat\ la cap\tul tarlalelor, necesar\ pentru actuala sistem\ de ma[ini viticole, este de 6 m. Amplasarea re]elei de drumuri. n func]ie de subunitatea teritorial\ pe care o deservesc, drumurile pot fi: magistrale, avnd l\]imea de 6-8 m, cnd fac leg\tura `ntre trupuri, masive [i centre de produc]ie; principale, cu l\]imea de 4-5 m, cnd delimiteaz\ tarlalele; transversale, cnd delimiteaz\ tarlalele pe direc]ia curbelor de nivel ([i `n zona de `ntoarcere a agregatelor) [i `n serpentin\ (cnd fac leg\tura `ntre drumurile principale [i cele transversale); secundare, care delimiteaz\ parcelele [i au l\]imea de 3 m, iar aleile sau potecile `ntrerup rndurile de vi]\ la 10020 m [i au l\]imea de 2-3 m. Pentru o utilizare ra]ional\ a fondului funciar, re]eaua de drumuri nu trebuie s\ dep\[easc\ 5-6 % din totalul suprafe]ei amenajate. Amplasarea construc]iilor. Construc]iile viticole pot fi grupate `n: construc]ii tehnologice [i construc]ii social-gospod\re[ti. n prima grup\ se includ: combinatul sau uzina de vinifica]ie, halele pentru sortarea strugurilor de mas\, sta]iile de preparare centralizat\ a solu]iilor pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor, ateliere, remize etc. Toate aceste construc]ii se vor amplasa `n perimetrul planta]iilor pe care le deservesc, ct mai central posibil. Din grupa construc]iilor social-gospod\re[ti fac parte: sediile de unitate, sediile fermei, spa]iile de cazare, cantine etc. Aceste categorii de construc]ii se amplaseaz\, de regul\, `n afara perimetrului planta]iei. Ampasarea planta]iilor viticole pe pante. Pe terenuri cu panta de 14-24%, amenajarea versan]ilor se face prin terasare. n func]ie de `nsu[irile fizico-chimice ale solului, de regimul [i cantitatea precipita]iilor, de panta terenului [i de `nclinarea platformelor, sunt practicate dou\ tipuri de terase: terase cu platforma orizontal\, recomandate `n podgoriile cu precipita]ii sub 450-500 mm (Dobrogea, sudul Moldovei etc.) `n care se `ntlnesc [i soluri cu permeabilitate ridicat\, unde se urm\re[te re]inerea total\ a apelor din precipita]ii; terase cu platforma `nclinat\ de maximum 5-6% `n sensul pantei, pentru evacuarea excesului de ap\, recomandate `n podgoriile cu precipita]ii anuale peste 500 mm (Dealul Mare, Dr\g\[ani, Mini[, Trnave) [i cu soluri cu textur\ luto-argiloas\ sau lutoas\. Amplasarea planta]iilor viticole pe nisipuri. La `nfiin]area planta]iilor de vii pe nisipuri se au `n vedere: apa freatic\ s\ fie la adncime mai mare de 1,5-2 m; dunele [i interdunele s\ se niveleze astfel `nct s\ se realizeze o pant\ de 2-3%; dup\ nivelare nisipurile se cultiv\ 1-2 ani cu diferite specii agricole, care s\ poat\ fi `ncorporate `n sol ca `ngr\[\minte verzi; s\ se planteze perdele de protec]ie eoliene,

43 orientate perpendicular pe direc]ia vntului dominant, late de 8-10 m [i distan]ate la 300-600 m. 6.3. Alegerea [i amplasarea soiurilor [i stabilirea distan]elor de plantare Produc]ia de struguri depinde `n mare m\sur\ de satisfacerea cerin]elor biosistemului altoi-portaltoi [i de gradul de favorabilitate a condi]iilor de biotop. Alegerea portaltoiului se va face ]inndu-se seama de `nsu[irile hidro-fizice ale solului, de pH [i con]inutul `n calcar. Alegerea soiurilor roditoare se va face conform lucr\rii Lista soiurilor autorizate [i recomandate la plantare `n arealele viticole delimitate din Romnia `ntocmit\ de O.N.V.V. (Oficiul Na]ional al Viei [i Vinului) pe zone, podgorii [i centre viticole, `n func]ie de direc]iile de produc]ie. Pentru cultura neprotejat\ vor fi preferate soiurile viguroase, productive, rezistente la ger [i secet\, care se vor cultiva pe tulpini semi`nalte [i `nalte. Pe platouri [i la altitudini mai mari vor fi amplasate soiuri mai sensibile la boli, cu o capacitate de acumulare a zaharurilor mai redus\, destinate ob]inerii materiei prime pentru prepararea spumantelor [i a distilatelor. Stabilirea distan]elor de plantare. Distan]ele de plantare influen]eaz\ `n mod hot\rtor vigoarea butucilor, longevitatea lor [i eficien]a planta]iei viticole. Distan]ele de plantare se stabilesc `n func]ie de condi]iile de mediu, `nsu[irile soiului, posibilit\]ile de mecanizare, agrotehnica practicat\. Pe soluri fertile [i cu precipita]ii suficiente, distan]ele de plantare folosite sunt mai mari dect pe soluri cu fertilitate slab\ [i cu precipita]ii `nsuficiente. n general, cele mai potrivite distan]e de plantare sunt cele care asigur\ o densitate mijlocie de 4000-6000 butuci/ha. La soiurile pentru vin cu vigoare slab\ (Pinot noir, Muscat Ottonel, Chardonay, Traminer roz etc.) distan]ele de plantare indicate sunt de 2 m `ntre rnduri [i 1,0 m `ntre butuci pe rnd, iar la cele cu vigoare mijlocie sau mare (Aligot, Pinot gris, Merlot, Riesling italian, Ro[ioar\, Sauvignon, Galben\ de Odobe[ti, T\mioas\ romneasc\, Feteasc\ alb\, Cabernet Sauvignon etc.) distan]ele sunt de 2,0 m `ntre rnduri [i de 1,2 m `ntre butuci pe rnd. Orientarea rndurilor este determinat\ de un complex de factori `ntre care un rol hot\rtor `l au: lumina, c\ldura, relieful, posibilitatea de irigare [i de mecanizare, st\vilirea eroziunii solului etc. Cea mai bun\ orientare a rndurilor este pe direc]ia nord-sud `n care vi]ele beneficiaz\ de mai mult\ lumin\. Pe pantele de 010% rndurile se orienteaz\ perpendicular pe linia de mare pant\, iar pe cele de peste 10-12% pe direc]ia curbelor de nivel.

44 6.4. Preg\tirea terenului `n vederea plant\rii vi]ei de vie nfiin]area unei planta]ii de vi]\ de vie se poate realiza: pe un teren cu sol neproductiv, `n care caz este necesar\ eliminarea prealabil\ a vegeta]iei [i m\r\cinilor de pe suprafa]a respectiv\; pe un teren folosit pentru culturi cerealiere, fnea]\ sau p\[une, care, de asemenea, va fi cur\]at [i defri[at de resturile vegetale ale acestor culturi; pe terenuri care anterior au fost ocupate cu vi]\ de vie, `n care caz se impune o perioad\ de repaus pentru odihna solului `n vederea refacerii structurii [i fertilit\]ii sale, ct [i pentru dezinfec]ia sa chimic\ (pentru distrugerea focarelor de boli [i d\un\tori). Defri[area [i nivelarea terenului. Prin lucrarea de defri[are se realizeaz\ dislocarea [i cur\]irea terenului de arborete, arbu[ti r\zle]i [i butuci de vi]\ de vie, cu 1-2 ani `nainte de desfundatul terenului. Dup\ defri[are se execut\ mecanizat nivelarea terenului. Pe solurile fertile adncimea de nivelare nu va fi mai mare de 3040 cm, iar pe cele pu]in fertile de 25-30 cm. Fertilizarea. ntruct `n timpul nivelatului se decoperteaz\ stratul superior de sol, care este cel mai fertil, fertilizarea terenului trebuie restabilit\ prin administrarea unor doze m\rite de `ngr\[\minte organice [i minerale. Dozele de `ngr\[\minte se stabilesc pe baz\ de cartare agrochimic\ [i se administreaz\ prin `mpr\[tiere uniform\ la suprafa]a solului, iar `ncorporarea se face concomitent cu desfundatul. Desfundarea terenului se face cu scopul de a mobiliza solul la circa 60-70 cm adncime [i chiar mai profund (la 80 cm) `n cazul solurilor grele, pentru a asigura condi]ii optime pentru dezvoltarea sistemului radicular al vi]elor plantate. Pichetatul. Prin pichetat se marcheaz\ locul pe teren al fiec\rui butuc de vi]\, iar prin aceasta distan]ele de plantare [i suprafa]a de hr\nire a butucilor. n func]ie de figura geometric\ care rezult\ prin pichetare, sunt practicate urm\toarele metode: `n dreptunghi, `n p\trat, pe curbele de nivel. Pichetatul `n p\trat prezint\ toate unghiurile drepte [i toate laturile egale, respectiv distan]ele dintre rnduri [i dintre butuci pe rnd sunt egale. Pichetatul `n dreptunghi se caracterizeaz\ prin unghiuri drepte [i laturile perechi neegale `ntre ele, respectiv distan]e mai mari `ntre rnduri [i mai mici `ntre butuci pe rnd. Pichetatul pe curbele de nivel ]ine seama numai de direc]ia rndului [i distan]a dintre rnduri, deoarece distan]a `ntre vi]e pe rnd este mai greu de respectat. Pichetatul `n interiorul fiec\rei parcele [i platforme se face `n linie dreapt\, iar schimbarea direc]iei rndurilor are loc de la o potec\ la alta. 6.5. Plantarea vi]ei de vie

45 Vi]a de vie se poate planta toamna, prim\vara [i `n cazuri speciale vara. Plant\rile de toamn\ sunt cele mai recomandate, `ntruct pn\ prim\vara r\nile provocate vi]elor prin fasonare se cicatrizeaz\, iar pornirea `n vegeta]ie are loc mai devreme. Datorit\, `ns\, lipsei materialului s\ditor (prin `ntrzierea scoaterii vi]elor altoite [i `nr\d\cinate din [coala de vi]e), plantarea de toamn\ este mai pu]in practicat\. Plant\rile de prim\var\ sunt cele generalizate, cu rezultate la fel de bune, dac\ sunt efectuate corect [i la timpul optim, adic\ imediat ce condi]iile de lucru devin favorabile. Plant\rile de var\ (iunie-august) se efectueaz\ numai pe solurile grele [i cu exces de umiditate sau pentru completarea golurilor `n planta]iile tinere, situa]ie `n care se folosesc vi]e din ghivece nutritive, fortificate `n solarii sau sere. Materialul s\ditor folosit la plantare [i preg\tirea acestuia. nfiin]area planta]iilor viticole pe terenuri obi[nuite (filoxerate) se face numai cu vi]e altoite `nr\d\cinate, iar pe cele nefiloxerate (pe nisipuri) se pot folosi [i vi]e nealtoite, dar `nr\d\cinate. Preg\tirea vi]elor pentru plantare const\ `n fasonare, parafinare (uneori) [i mocirlire. Fasonarea. Cordi]a [i r\d\cinile vi]ei se scurteaz\ la anumite dimensiuni (scurt\, mijlocie, lung\). Fasonarea scurt\ (cordi]a se taie la 2 ochi, iar r\d\cinile la 1-2 cm) se folose[te numai atunci cnd vi]a a fost afectat\ de temperaturile sc\zute din timpul iernii sau de mucegai. Fasonarea mijlocie (cordi]a se taie la 4-6 ochi [i r\d\cinile la 8-10 cm) este metoda cea mai utilizat\ la plantare, cu cele mai bune rezultate. La plantarea pe nisipuri, vi]ele ]inute 2 ani `n [coala de vi]e se fasoneaz\ lung (cordi]a la 8-10 ochi [i r\d\cinile la 10-15 cm). Cu ocazia fason\rii se `nl\tur\ [i fragmentul de internod (ciotul) aflat deasupra punctului de inser]ie a cordi]ei. Parafinarea p\r]ii aeriene pn\ sub punctul de altoire se efectueaz\ numai la vi]ele fasonate care se planteaz\ prim\vara dup\ metoda f\r\ mu[uroi. n acest scop se folose[te un amestec de 94% parafin\, 3% sacz [i 3% bitum `nc\lzit la de 70-80C, `n care se introduc vi]ele printr-o singur\ imersie de scurt\ durat\. Mocirlirea r\d\cinilor [i a unei p\r]i din tulpina subteran\ se face prin introducerea acestora `ntr-o compozi]ie vscoas\ format\ din p\mnt argilos, dejec]ii proaspete de bovine [i ap\, `n scopul realiz\rii unei mai bune aderen]e a p\mntului la r\d\cinile plantei. Plantarea propriu-zis\. Plantatul vi]elor se face dup\ metoda clasic\ sau dup\ metode speciale. Plantarea dup\ metoda clasic\ const\ `n efectuarea de aceea[i parte a piche]ilor [i la circa 5 cm de ace[tia a unor gropi de 50 cm adncime [i 40-45 cm l\]ime, iar la baza peretelui dinspre pichet se realizeaz\ o scobitur\ [i un mic

46 mu[uroi. S\patul gropilor se poate face manual sau mecanizat cu ma[ina dezaxabil\ de s\pat gropi. Vi]a preg\tit\ prin fasonare, parafinare (uneori) [i mocirlire se a[az\ `n pozi]ie vertical\, lipit\ de peretele de lng\ pichet, cu punctul de altoire la 1-2 cm peste nivelul solului, cordi]a apropiat\ de pichet, iar r\d\cinile r\sfirate pe mu[uroiul din groap\. Peste r\d\cini se trage p\mnt reav\n [i bine m\run]it, pn\ la 1/3 din groap\, se taseaz\ bine [i se trage u[or vi]a pentru a reveni la pozi]ia ini]ial\. Se continu\ introducerea p\mntului pn\ la jum\tatea gropii; dac\ este necesar, se adaug\ 2-3 kg mrani]\ [i se ud\ cu 10-12 l ap\. Dup\ infiltrarea apei se completeaz\ groapa cu p\mnt, se taseaz\ u[or, se pun `n jurul vi]ei 3-5 g insecticid [i se face un mu[uroi din p\mnt bine m\run]it, cu `n\l]imea de 4-6 cm peste nivelul vrfului cordi]ei. La plant\rile efectuate prim\vara mu[uroiul poate fi `nlocuit prin utilizarea vi]elor parafinate. Plantarea manual\ a vi]ei este organizat\ `n echipe formate din 3 muncitori, dintre care unul sap\ gropile, altul fixeaz\ vi]a, trage p\mntul pn\ la 1/3 din groap\ [i taseaz\, iar ultimul fertilizeaz\, ud\, completeaz\ groapa cu p\mnt [i face mu[uroiul. Metodele speciale de plantare se folosesc `n condi]ii pedoclimatice deosebite sau pentru mecanizarea lucr\rii. Dintre acestea, se men]ioneaz\: plantarea cu plantatorul, plantarea `n gropi deschise, plantarea semimecanizat\ [i mecanizat\. Plantarea cu plantatorul se utilizeaz\ destul de rar [i numai pe terenuri foarte bine preg\tite. n acest caz vi]ele sunt fasonate scurt. Plantarea `n gropi deschise este folosit\ pe soluri grele, argiloase reci, cu mult\ umiditate. Vi]ele se parafineaz\, iar gropile se completeaz\ cu p\mnt numai pn\ la jum\tate, pentru a favoriza p\trunderea c\ldurii. Dup\ `nceperea cre[terii l\starilor (iunie), groapa se completeaz\ cu p\mnt. Plantarea semimecanizat\ se execut\ cu ajutorul hidroburului prev\zut, obi[nuit, cu 4 sonde hidraulice [i care folosesc o presiune a apei de 4-6 atmosfere. Folosirea acestei metode reduce cu circa 80% for]a de munc\ folosit\ la plantare [i cu circa 70% cheltuielile directe la unitatea de suprafa]\. Plantarea mecanizat\ se execut\ cu ma[ini speciale cu randament de 3-4 ha/zi. Acestea fac gropile, a[az\ vi]ele, taseaz\ solul [i ud\ vi]ele. 7. LUCR|RILE DE ~NTRE}INERE DIN PLANTA}IILE TINERE DE VI}| RODITOARE Pn\ la intrarea pe rod a vi]ei de vie, lucr\rile de `ntre]inere se aplic\ diferen]iat `n func]ie de vrsta planta]iei.

47 7.1. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul I Lucr\rile solului. Imediat dup\ terminarea plant\rii solul se mobilizeaz\ printr-o ar\tur\ la adncimea de l4-16 cm, f\r\ `ntoarcerea brazdei, care se niveleaz\ imediat, pentru a preveni evaporarea apei. n timpul perioadei de vegeta]ie se execut\ 4-5 pra[ile cu cultivatorul, cu discuitorul sau manual. Toamna, dup\ c\derea frunzelor, se aplic\ o ar\tur\ la adncimea de 18-20 cm, cu r\sturnarea brazdelor c\tre rndurile de vi]\, pentru protejarea acestora prin mu[uroire. Controlul cre[terii l\starilor se execut\ s\pt\mnal, `n intervalul 15 mai-15 iunie. Totodat\ fac [i tratamente `mpotriva d\un\torilor (viermi-srm\, larvele c\r\bu[ului de mai) prin pr\fuire cu insecticide; dup\ tratament mu[uroiul se reface. Copcitul este o lucrare obligatorie, prin care se suprim\ r\d\cinile crescute din altoi [i l\starii din portaltoi. Se execut\ de 2 ori, respectiv `n iunie [i august prin desfacerea mu[uroiului pn\ sub punctul de altoire. Dup\ copcitul din august, mu[uroiul nu se mai reface, pentru a favoriza maturarea lemnului. 80 cm. Completarea golurilor ap\rute din diferite cauze, ct [i a vi]elor care apar]in altor soiuri (impurit\]i) sunt `nlocuite [i completate vara cu vi]e de la ghivece, fortificate `n solarii, sau toamna cu vi]e `nr\d\cinate `n [coal\. Irigarea [i fertilizarea. n perioadele secetoase ale verii se recomand\ udarea fiec\rei vi]e cu 10-20 l ap\ `n care, `n prealabil, s-au dizolvat 300 g azotat de amoniu, 400 g superfosfat [i 300 g sare potasic\, la 100 l ap\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face confom cu schemele de tratament. Protejarea vi]elor `n timpul iernii se execut\ dup\ c\derea frunzelor, prin mu[uroire, acoperindu-se baza coardelor pn\ la nivelul ochilor 7-8, lucrare realizat\ odat\ cu ar\tura de toamn\. 7.2. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul II Pe lng\ lucr\rile aplicate `n primul an de la plantare, `n anul II se efectueaz\ [i unele lucr\ri noi, cum sunt: desmu[uroitul, t\ierea de formare, instalarea mijloacelor de sus]inere. Desmu[uroitul vi]elor pn\ sub punctul de altoire se face prim\vara devreme, atunci cnd temperatura aerului nu mai scade sub -8C. Legatul l\starilor de piche]i se execut\ cnd ace[tia au 30-40 cm lungime [i se repet\ la 70-

48 T\ierea de formare. ncepnd cu anul II vi]elor li se aplic\ t\ieri de formare, `n raport cu tipul de t\iere [i forma de conducere care va fi aplicat\. Lucrarea se execut\ imediat dup\ desmu[uroit [i trebuie terminat\ `nainte de `nmugurit. La conducerea joas\, la fiecare butuc se las\ la t\iere cte 2 cepi de cte 2-3 ochi. La forma de conducere semi`nalt\ sau `nalt\, se re]ine cte o cordi]\ de 5-6 ochi. Cnd l\starii au ajuns la 10-15 cm se aleg 3-4 dintre cei situa]i mai aproape de baza cordi]ei [i se paliseaz\ de pichet; ceilal]i se plivesc. Odat\ cu t\ierea de prim\var\ se efectueaz\ [i copcitul, lucrare care se repet\ [i `n luna august. Fertilizarea [i udarea vi]elor. De obicei, vi]ele plantate `n teren fertilizat cu gunoi de grajd [i `ngr\[\minte chimice nu se mai fertilizeaz\, `ns\ se ud\ la nevoie. Totu[i, administrarea foliar\ cu macro- [i micro`ngr\[\minte aplicate concomitent cu stropirea contra manei s-a dovedit util\, mai ales pentru stimularea cre[terii [i matur\rii lemnului. Sus]inerea vi]ei de vie. Vi]a de vie din cultur\, ca [i cea din flora spontan\, este o lian\ cu ]esuturile mecanice slab dezvoltate, din care cauz\ nu se poate autosus]ine. Vi]a de vie se poate sus]ine att pe tulpini proprii, ct [i pe mijloace de sus]inere artificiale (araci, spalieri etc.). Sus]inerea vi]ei pe tulpini proprii (semi`nalte sau `nalte) este folosit\ pe areale `ntinse `n ]\ri cu climat cald (Italia, Fran]a, Spania, Portugalia). Butucii prezint\ `n vrful tulpinii bra]e scurte pe care, la t\iere, se las\ cepi [i cordi]e de rod de 4-5 ochi (sistemul Gobelet). L\starii, dup\ ce ating lungimea de 50-60 cm, se apleac\, `nct butucii `n timpul vegeta]iei au aspectul unor umbrele. Sus]inerea vi]ei pe suporturi artificiale (araci, spalieri) este generalizat\ `n viticultura romneasc\. Aracii se utilizeaz\ pentru sus]inerea planta]iilor situate pe terenuri accidentate sau pentru suprafe]e mai reduse. Ei sunt confec]iona]i din lemn, la dimensiunile de 1,5-2,0 m lungime [i 3-5 cm diametru. Num\rul aracilor pentru un hectar variaz\ func]ie de vigoarea soiului, `ntre 10000-15000. Spalierii, prezint\ numeroase avantaje: durabilitate mare (20-45 ani); permit o `nc\rc\tur\ mai mare pe butuc [i o repartizare mai ra]ional\ `n spa]iu; asigur\ o rezisten]\ mai bun\ la vnturile puternice; permit aplicarea cu eficien]\ a diferitelor tratamente fitosanitare; permit aplicarea tehnologiilor moderne de `ntre]inere. Spalierul se compune din: stlpi, srme, contrafor]e, ancore. Dup\ dimensiunea [i pozi]ia pe care o ocup\ pe rndul de vi]e, stlpii pot fi: frunta[i (fixa]i la capetele rndului), care au lungimea de 2,20-2,40 m [i stlpi mijloca[i (fixa]i pe lungimea rndului la distan]e care cuprind 6-7 butuci) cu lungimea de 1,8-2 m.

49 Necesarul informativ de materiale pentru 1 ha spalier este de: 600-800 stlpi; 24000 m (1,4 t) srm\ pentru spalierul cu 2 rnduri de srme duble; 31200 m (1,8 t) srm\ pentru spalierul cu 3 rnduri de srme duble. 7.3. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul III n anul III lucr\rile agrofitotehnice difer\ fa]\ de cele din anul II prin solu]iile tehnice adoptate, mai ales la t\ierea de formare [i la lucr\rile `n verde. n func]ie de tipul de cultur\ (protejat sau neprotejat), se aplic\ t\ieri diferen]iate. n zona protejat\ peste iarn\, cu tulpini joase (sau f\r\ tulpin\), vi]ele plantate `n goluri `n anul II se vor t\ia `n cepi de 2-3 ochi, iar cele din planta]ie, t\iate `n anul anterior `n cordi]e, se taie `n una sau dou\ verigi de rod formate din cepi de 2 ochi [i cordi]e de 5-8 ochi. n zona neprotejat\ peste iarn\, la vi]ele conduse pe tulpini mijlocii sau `nalte, se suprim\ prin t\iere toate coardele anuale, iar coarda condus\ vertical [i palisat\ pe tutore (sau arac) se trateaz\ `n func]ie de viitoarea form\ de conducere adoptat\. Aceasta se va conduce pe srma spalierului, cnd se va practica cordonul orizontal sau se va scurta la `n\l]imea tulpinii proiectate, cnd conducerea va fi `n Guyot pe tulpin\. Lucr\rile `n verde. n zona protejat\ peste iarn\, condus\ pe tulpini joase (sau f\r\ tulpini) se aplic\ plivitul [i legatul l\starilor de 2-3 ori, cnd se folosesc aracii ca mijloc de sus]inere sau plivitul [i introducerea l\starilor printre srmele duble ale spalierului, cnd vi]a este sus]inut\ pe spalier. La vi]elor conduse pe tulpini semi`nalte sau `nalte se plivesc l\starii porni]i de pe tulpin\ [i se suprim\ l\starii cu sau f\r\ so] de pe cordonul `n formare, asigurndu-se distan]a dintre ei [i o repartizare a acestora ct mai uniform\. L\starii r\ma[i se introduc printre srmele duble ale spalierului. Definitivarea form\rii tulpinii. Vi]ele din zona neprotejat\ peste iarn\, conduse pe tulpini semi`nalte sau `nalte, trebuie s\ aib\ tulpina definitiv format\, care practic s-a proiectat [i realizat `n anul II [i se definitiveaz\ cel mai trziu `n anul III dup\ plantare. Tot `n acest an se continu\ cu formarea cordonului sau a capului `n\l]at (Guyot pe tulpin\) [i a verigilor de produc]ie viitoare. Fertilizarea se face `ncepnd cu toamna anului II, folosindu-se 150-200 kg/ha P2O5 [i 150-180 kg/ha K2O [i continund `n prim\vara anului III cu 150-200 kg/ha N substan]\ activ\, `nainte de dezmugurit. Irigarea se aplic\ atunci cnd plafonul minim de umiditate coboar\ `ntre 5070%, `n func]ie de regimul pluviometric din podgoria respectiv\.

50 8. TENHOLOGIA DE ~NTRE}INERE {I EXPLOATARE A PLANTA}IILOR DE VI}| DE VIE PE ROD Tenhologia de `ntre]inere [i exploatare a planta]iilor de vi]\ de vie pe rod are drept scop reglarea, `n primul rnd, a proceselor de cre[tere [i de fructificare, `n concordan]\ cu poten]ialul soiurilor cultivate [i cu condi]iile pedoclimatice din zon\. 8.1. T\ierea vi]ei de vie Din complexul de m\suri agrotehnice aplicate vi]ei de vie t\ierea [i conducerea butucilor [i coardelor, precum [i lucr\rile [i opera]iile `n verde au o deosebit\ importan]\. Necesitatea aplic\rii t\ierii. Cre[terea [i fructificarea butucilor depind, mai ales, de cantitatea lemnului b\trn, de lungimea de t\iere a coardelor [i de `nc\rc\tura butucilor. L\sat\ `n stare liber\, nedirijat\ de om, vi]a de vie produce lemn mult [i struguri mici, cu bobi]e m\runte, must pu]in [i cu con]inut redus de zaharuri. Pentru a preveni toate acestea, viticultorul intervine `n conducerea [i dirijarea proceselor de cre[tere [i fructificare a vi]ei de vie, prin t\ieri. Scopurile urm\rite prin t\ieri. Prin t\ieri se urm\resc numeroase scopuri, care se refer\ la: reglarea proceselor de cre[tere [i a celor de fructificare, `nlesnirea aplic\rii celorlalte verigi din tehnologia producerii strugurilor [i asigurarea calit\tii produc]iei. ~n acela[i timp, se urm\re[te: s\ se asigure un raport optim `ntre sistemul aerian [i cel subteran; vi]a de vie s\ creasc\ [i s\ rodeasc\ sub form\ de tuf\ joas\ sau `nalt\, dup\ nevoile practicii; s\ se schimbe raportul dintre lemnul neproductiv [i cel productiv, `n favoarea ultimului; s\ se schimbe cre[terea [i rodirea l\starilor pe acea por]iune a coardei care intereseaz\ practica etc. ~n func]ie de vrsta planta]iei, se mai urm\resc: `n perioada de tinere]e s\ se formeze scheletul butucilor conform condi]iilor de mediu [i sistemului de cultur\ practicat; `n perioada de maturitate s\ se p\streze scheletul butucilor, dar mai ales s\ se men]in\ un raport just `ntre elementele de produc]ie [i cele de cre[tere; `n perioada de declin s\ sporeasc\ vigoarea butucilor sl\bi]i [i re`ntinerirea celor `mb\trni]i. Bazele teoretice ale t\ierii vi]ei de vie pe care se sprijin\ t\ierile sunt: unitatea dintre organism [i mediu, unitatea din interiorul organismului [i legea `nlocuirii anuale a lemnului de rod.

51 Unitatea dintre organism [i mediu. Conform acestui principiu viile se taie dup\ vigoarea soiului [i starea de fertilitate a solului. Astfel, soiurile viguroase, cultivate `n condi]ii de mediu prielnice, suport\ `nc\rc\turi mai mari dect cele mai pu]in viguroase aflate `n acelea[i condi]ii; modificarea condi]iilor de mediu schimb\ volumul [i felul t\ierilor. ~n acelea[i condi]ii de mediu [i la acela[i soi unei agrotehnici superioare `i corespund vi]e viguroase, care sunt capabile s\ suporte sarcini mai mari, [i invers. Unitatea din interiorul organismului. Trebuie privit\ att ca unitate `ntre sisteme ct, [i ca unitate din interiorul sistemelor. Unitatea dintre sistemul aerian [i cel radicular. ~ntre aceste dou\ sisteme exist\ o corela]ie pozitiv\; cu ct sistemul aerian de la un butuc este mai puternic, cu att este mai favorizat\ fortificarea sistemului radicular, [i invers. Unitatea dintre num\rul punctelor de cre[tere, aflate pe butuc [i dimensiunile acestora. Num\rul punctelor de cre[tere existente pe butuc [i fortificarea acestora sunt corelate negativ. Cu ct, la t\iere, sunt rezerva]i pe butuc mai mul]i ochi de iarn\, cu att dimensiunile l\starilor emi[i sunt mai mici, [i invers. Vrsta mugurilor [i capacitatea lor de rodire. ~ntre vrsta mugurilor [i `nsu[irea lor de fructificare exist\ o corela]ie negativ\. Cu ct mugurii de pe butuc sunt mai b\trni, cu att capacitatea lor de fructificare este mai mic\. De aceea, la t\iere, se re]in, pe lng\ coardele care vor asigura rodul `n anul `n curs [i lemnul de rod pentru anul viitor. Vigoarea butucilor [i produc]ia sunt corelate pozitiv. Unui butuc mai viguros i se rezerv\ la t\iere o `nc\rc\tur\ de ochi mai mare, care presupune o produc]ie mai mare. De aceea, t\ierile mai pu]in severe [i `nc\rc\turile de ochi mai mari sunt mai productive comparativ cu cele mai severe [i `nc\rc\turile de ochi mai mici. Unitatea dintre distribu]ia ochilor fertili pe coard\ [i produc]ie. Distribu]ia ochilor fertili pe lungimea coardei, urmeaz\ o lege conform c\reia fertilitatea ochilor de iarn\ cre[te de la baz\ [i vrf spre mijlocul coardei. Ochii de iarn\ de la baza coardelor (1-3), de[i poten]ial generativi, sunt mai pu]in fertili dect cei dinspre vrful acestora. Prin t\ieri scurte, ochii situa]i la baza coardei devin ochi de vrf, care fiind mai bine hr\ni]i `[i valorific\ poten]ialul generativ, devenind mai fertili. M\rimea suprafe]ei activ asimilatoare [i puterea de cre[tere a unui butuc sunt corelate pozitiv. ~n acelea[i condi]ii de mediu [i la acela[i soi o suprafa]\

52 mare a aparatului foliar activ asimilator spore[te puterea butucului, stimuleaz\ diferen]ierea mugurilor de rod, [i drept urmare, cre[te produc]ia de struguri. Unitatea dintre cre[tere [i fructificare se poate manifesta sub form\ normal\ sau de dominan]\ alternativ\. Predominarea cre[terii, `n anumite condi]ii, poate crea rela]ii inverse cu fructificarea. De aceea, t\ierile trebuie s\ determine cre[teri mai slabe sau mijlocii ale l\starilor; altfel este influen]at\ negativ fructificarea, [i invers. Unitatea dintre cantitate [i calitate. ~ntre cantitate [i calitate exist\ o rela]ie invers\; orice m\rire a produc]iei de struguri pe butuc [i hectar atrage dup\ sine o mic[orare a calit\]ii, [i invers. Practica viticol\ a demonstrat `ns\ c\, `n condi]ii prielnice de mediu, latura cantitativ\ a produc]iei cre[te pn\ la un anumit nivel, f\r\ mic[orarea celei calitative. Legea `nlocuirii anuale a lemnului de rod. ~nlocuirea anual\ a lemnului de rod constituie un principiu de baz\ `n aplicarea t\ierilor. Vi]a de vie european\ (Vitis vinifera) formeaz\ l\stari cu rod numai din mugurii afla]i pe coarde (cepi, cordi]e) de un an care au pornit din lemn `n vrst\ de doi ani. Fac excep]ie de la aceast\ regul\ doar cteva soiuri (B\beasc\ neagr\, Aramon, Selection Carrire) [i hibrizii direct produc\tori. Din acest motiv, este necesar ca, `n fiecare an, s\ se asigure butucului, un anumit num\r de elemente de rod (cepi de rod, cordi]e, coarde) provenite de pe coardele de un an situate pe lemn de doi ani. De aceea, la t\iere, o dat\ cu produc]ia de struguri din anul `n curs, se asigur\ [i lemnul de rod pentru anul viitor. Clasificarea t\ierilor. ~n func]ie de scopul urm\rit t\ierile se clasific\ `n urm\toarele categorii: t\ieri de formare, care se aplic\ `n primii ani dup\ plantare, t\ieri de fructificare, efectuate `n planta]iile aflate `n produc]ie [i t\ieri de regenerare, care se aplic\ `n planta]iile b\trne sau `mb\trnite prematur. T\ierile de formare se aplic\ `n primii 3-5 ani de la plantarea vi]ei. Prin aceste t\ieri se urm\re[te formarea butucilor `n concordan]\ cu sistemul de t\iere, asigurndu-se vi]elor elemente de schelet cu dimensiuni corespunz\toare `nsu[irilor biologice ale soiului [i condi]iilor agroclimatice. Tot prin aceste t\ieri se urm\re[te s\ se gr\beasc\ intrarea pe rod a butucilor. T\ierea de formare a butucilor `n sistemul scurt. La fasonare, `nainte de plantare, cordi]a se scurteaz\ la 2-4 ochi. Din ace[ti ochi, `n perioada de vegeta]ie, cresc 2-4 l\stari, care toamna, dup\ c\derea frunzelor, devin coarde. ~n prim\vara anului II, din coardele existente se aleg dou\ mai viguroase, care se scurteaz\ la cepi de cte 2 ochi fiecare. ~n timpul perioadei de vegeta]ie cresc l\stari, astfel c\ toamna fiecare butuc are patru coarde situate pe cei doi cepi l\sa]i `n anul II de la plantare. ~n

53 prim\vara anului trei, toate cele patru coarde se scurteaz\ la cepi de 3-4 ochi (cepi de rod). L\starii care pornesc din ace[ti ochi sunt purt\tori de rod. Se men]ioneaz\ c\, pe lng\ l\starii prni]i din cepi, mai pot s\ apar\ [i l\stari din mugurii dorminzi, care, de asemenea, pot fi scurta]i `n prim\vara urm\toare la cepi de 2 ochi. ~n anii care urmeaz\ se continu\ cu t\ierea coardelor `n cepi, pn\ ce pe butuc se ob]ine num\rul necesar de cepi (4-20, de cte 2-3 ochi fiecare), care s\ asigure produc]ia de struguri. De aici `nainte, cu ocazia t\ierilor de prim\var\, se suprim\ surplusul de cepi, l\snd numai pe cei necesari [i mai bine situa]i pe butuc. T\ierea de formare a butucilor `n sistemul lung. ~n prezent nu se mai practic\; s-a folosit cndva `n podgoriile Moldovei [i, cu prec\dere, la soiurile viguroase. ~n sistemul de t\iere lung sunt folosite 4-18 coarde de rod, lungi de 8-1018 ochi, f\r\ cepi de produc]ie sau de `nlocuire. ~n acest sistem refacerea elementelor de produc]ie se face cu greutate, `n schimb este favorizat\ fructificarea butucilor. T\ierea de formare a butucilor `n sistemul mixt. La fasonarea vi]elor `n vederea plant\rii, cordi]a se scurteaz\ la 4 ochi, din care pornesc l\stari [i care devin coarde `n toamna aceluia[i an. Din aceste coarde, `n prim\vara anului II, se aleg dou\, din care una (cea mai de jos) se taie `n cep, iar cealalt\ `n cordi]\ de 4-6 ochi. Dac\ vi]ele sunt slab dezvoltate, atunci ambele coarde se taie `n cepi de 2-3 ochi. ~n prim\vara anului III vi]ele se taie diferen]iat `n func]ie de vigoare. Astfel, cele care `n anul precedent au fost t\iate `n cepi, li se va lasa o verig\ de rod; vi]ele care au avut `n anul precedent o verig\ de rod, li se las\ acum dou\ verigi de rod. Dac\ pe butuc exist\ [i coarde crescute din mugurii dorminzi, una sau dou\ din ele, cu pozi]ie mai bun\, se taie `n cep de 2-3 ochi. ~n anul IV [i V se continu\ cu sporirea verigilor de rod, pn\ se ajunge la num\rul care asigur\ ob]inerea produc]iei de struguri planificat\ (1-12 verigi de rod/butuc, uneori [i mai mult). ~n general, se recomand\ ca lemnul de rod s\ fie situat ct mai aproape de scaunul butucului, iar `ntre elemente, cepii vor fi totdeauna situa]i mai jos dect coardele de rod. T\ierile de produc]ie sau de fructificare sunt, `n realitate, t\ieri de reglare a vegeta]iei [i produc]iei. Elementele de produc]ie asigur\ recolta anului `n curs, iar cele de formare recolta anului viitor. Elementele de produc]ie provin din coardele anuale de rod, iar cele de formare din coardele anuale, indiferent dac\ sunt sau nu purt\toare de rod. Ele se aplic\ anual, `ncepnd din anul III-IV (sau VI) de la plantare, pe o perioad\ de 30-40 de ani. T\ierile de fructificare pot fi normale, cnd sarcina teoretic\ de ochi (`nc\rc\tura butucului) se identific\ cu num\rul de ochi care r\mn pe butuc dup\ t\iere. Motivat, `ns\, de faptul c\ `n condi]iile ]\rii noastre

54 pierderile de ochi `nregistrate prim\vara nu pot fi neglijate, t\ierile anuale de produc]ie care se aplic\ sunt, `n realitate, t\ieri de corec]ie, [i anume, de compensare. ~nc\rc\tura de ochi, factorii de care depinde [i modul de calcul al acesteia. Prin `n\rc\tur\ se `n]elege num\rul ochilor de iarn\ rezerva]i pe butuc dup\ t\iere. M\rimea `nc\rc\turii depinde de o serie de factori din care o importan]\ deosebit\ prezint\ condi]iile de mediu, soiul cu `nsu[irile sale, vrsta butucului, densitatea planta]iei, sistemul de t\iere practicat anterior [i agrotehnica folosit\. In func]ie de factorii aminti]i, m\rimea `nc\rc\turii oscileaz\ `n limite foarte largi, de la 4-10 [i pn\ la 40-100 ochi/butuc. T\ierea de regenerare sau de re`ntinerire se aplic\ `n planta]iile b\trne sau `mb\trnite, o dat\ sau de dou\ ori `n cursul vie]ii lor. Ele se bazeaz\ pe existen]a ochilor dorminzi de sub scoar]a lemnului multianual [i posibilitatea trecerii acestora de la via]\ latent\ la via]\ activ\. Aceast\ t\iere const\ `n suprimarea bra]elor sau chiar `n suprimarea integral\ a butucului la 5-8 cm deasupra punctului de altoire. R\nile se netezesc, iar partea de butuc r\mas\ dup\ t\iere se acoper\ cu p\mnt reav\n. ~n aceste condi]ii [i cnd temperatura dep\[e[te zero biologic, din mugurii dorminzi se formeaz\ l\stari viguro[i, care refac par]ial butucul. Momentul t\ierii vi]ei de vie. T\ierea viilor se poate efectua toamna, iarna sau prim\vara. In zonele `n care iernile sunt aspre t\ierea se execut\ toamna [i prim\vara, iar `n cele cu ierni blnde din zonele de cultur\ neprotejate, `n tot cursul perioadei de repaus. T\ierile de toamn\ se execut\ imediat dup\ cules [i pn\ toamna trziu. Ele pot fi provizorii (t\ieri de u[urare), `n planta]iile din zona protejat\ peste iarn\ sau definitive, `n zona de cultur\ neprotejat\, unde iernile sunt blnde [i nu exist\ pericolul pierderilor de ochi din cauza `nghe]ului. Tot provizorii sunt [i t\ierile care se aplic\ `n zona de trecere de la cultura protejat\ la cea neprotejat\, unde se practic\ cultura pe tulpini cu cepi de siguran]\. Perioada cea mai indicat\ pentru t\ierile de toamn\, `n]elese ca t\ieri de u[urare, este la circa dou\ s\pt\mni dup\ c\derea frunzelor, cnd migrarea din frunze a tuturor substan]elor de rezerv\, [i `n parte din coardele anuale, multianuale [i chiar din r\d\cini s-a realizat `nainte de obliterarea tuburilor ciuruite. T\ierile de prim\var\ sunt practicate `n planta]iile din zona de cultur\ protejat\ peste iarn\ [i se efectueaz\ imediat dup\ dezgropat. Intervalul `n care se execut\ lucrarea este cuprins `ntre dezgropat [i `nmugurit, `nainte sau dup\ revenirea substan]elor de rezerv\ `n coardele anuale. Dac\ t\ierea nu s-a putut face pn\ la dezmugurit (lipsa deciziei privind t\ierea, din cauza pieirii `n mas\ a ochilor de

55 iarn\), lucrarea se amn\ pn\ dup\ dezmugurit [i `nceputul cre[terii l\starilor. Tot prim\vara vor fi t\iate viile afectate de grindin\, cele tinere, precum [i planta]iile din zona de trecere de la cultura protejat\ [i neprotejat\ cu cepi de siguran]\ `n cadrul c\rora frecvent se `nregistreaz\ pierderi de ochi. T\ierile de iarn\ sunt practicate `n zona de cultur\ neprotejat\ peste iarn\. Lucrarea `ncepe frecvent la jum\tatea lunii ianuarie sau `n februarie, mai rar la `nceputul lunii martie. Elementele de formare [i de produc]ie ale butucului. Prin scurtarea coardelor de un an la diferite dimensiuni, `n func]ie de pozi]ia lor pe butuc [i de vrsta lemnului pe care sunt situate, rezult\ diferite elemente de formare [i de rodire. Elementele de formare provin din coarde anuale, indiferent dac\ sunt sau nu purt\toare de rod [i au rolul de a forma elemente de produc]ie, care s\ poarte recolta anului viitor. Dup\ pozi]ia lor pe butuc [i dup\ num\rul de ochi rezervat prin t\iere, elementele de formare poart\ urm\toarele denumiri conven]ionale: cepul de `nlocuire, cepul de rezerv\ [i cepul de siguran]\. Cepul de `nlocuire provine, de regul\, din coarda anual\ pornit\ de pe capul butucului, iar `n lipsa acesteia se poate ob]ine [i din coarda de rod. Lungimea lui este de 2 ochi din care cresc doi l\stari, respectiv dou\ coarde, care servesc la formarea unei verigi de rod clasice, folosit\ ca element de baz\ `n sistemul de t\iere mixt. Cnd cepul de `nlocuire se afl\ pe acela[i ax cu o coard\ de rod, l\starii pot fi fertili, `ndeplinind func]ie dubl\: de formare [i de rodire, cnd nu este plasat pe acela[i ax cu o coard\ de rod, formeaz\ o verig\ disparat\. Cepul de rezerv\ provine dintr-o coard\ anual\ crescut\ din buturug\ [i plasat\ sub un element multianual (bra], cotor, corcan) scurtat\ la 1-2 ochi. Acest cep constituie o rezerv\ `n vederea form\rii unui nou bra], care s\-l substituie pe cel `mb\trnit. Cepul de siguran]\. ~n cazul viilor conduse pe tulpini `nalte sau semi`nalte, la baza tulpinii (`n apropierea solului) se poate l\sa un cep de 1-2 ochi, numit cep de siguran]\. Dup\ cum cepul de rezerv\ are rolul de a reface un bra], la viile conduse `n sistemul clasic cepul de siguran]\ are rolul de refacere a tulpinii butucului, `n cazul cnd aceasta a fost distrus\ de ger sau de vre-o ac]iune mecanic\. Elementele de produc]ie sunt cele care poart\ l\stari fertili, adic\ cele care asigur\ recolta anului `n curs. Ele se ob]in prin scurtarea, la diferite lungimi, a coardelor de un an situate pe lemn de 2 ani. Dup\ pozi]ia lor pe butuc [i dup\ num\rul de ochi, acestea poart\ urm\toarele denumiri conven]ionale: cepul de rod, cordi]a, c\l\ra[ul, coarda de rod propriu zis\, veriga de rod, biciul [i pleata.

56 Cepul de rod provine dintr-o coard\ de un an situat\ pe lemn de 2 ani, care a fost scurtat\ la 2-3 ochi. Este folosit `n sistemul de t\iere scurt [i practicat `n unele podgorii ale Banatului [i Transilvaniei (Valea lui Mihai). Cordi]a provine dintr-o coard\ de un an situat\ pe lemn de 2 ani, care a fost t\iat\ la 4-6 ochi. Se folose[te la unele forme de conducere pe tulpini `nalte, t\iate dup\ tipul Lenz-Moser [i pergol\, unde `mpreun\ cu un cep de `nlocuire formeaz\ o verig\ de rod. La vi]ele t\iate `n sistemul mixt, cordi]a se folose[te la completarea `nc\rc\turii butucului. C\l\ra[ul este o coard\ de un an t\iat\ la 4-6 ochi, situat\ pe puntea de rod din anul trecut, dar totdeauna `n spatele unei coarde de rod. Se folose[te, de asemenea, `n sistemul mixt, la completarea `nc\rc\turii butucului. Coarda de rod propriu-zis\, dup\ num\rul de ochi, poate fi: mijlocie (7-14 ochi), lung\ (15-20 ochi), supralung\ (peste 20 ochi). Veriga de rod. ~n sistemul de t\iere mixt, coarda de rod, `mpreun\ cu cepul de `nlocuire, formeaz\ veriga de rod numit\ `nc\ [i cuplul de vegeta]ie [i produc]ie. Biciul reprezint\ coarda de un an lung\ de 16-24 ochi situat\ `n prelungirea corzii de rod din anul trecut (numit\ [i punte de rod). Biciul este folosit `n sistemul de t\iere mixt, cu scopul de a completa `nc\rc\tura butucului. Pleata este o coard\ lung\ de 22-24 ochi, de obicei lacom\, format\ dintr-un mugure dormind sau pornit\ din cepul de rezerv\ [i folosit\ att pentru completarea sarcinii de ochi, ct [i ca element de schelet a butucului. T\ierile speciale ale vi]ei de vie afectat\ de accidente climatice. Accidentele climatice (brume, grindin\, `nghe]) pot afecta att produc]ia de struguri din anul `n curs, ct [i pe cea din urm\torii 1-2 ani. Efectele negative generate de aceste accidente climatice, impun unele m\suri avnd drept scop refacerea poten]ialului de produc]ie a planta]iilor respective. T\ierea viilor afectate de `nghe]urile de prim\var\. ~nghe]urile trzii de prim\var\, care au loc `n perioada dezmuguritului ori la `nceputul fazei de cre[tere a l\starilor, sunt adesea cauza unor mari pierderi de recolt\. ~n aceast\ perioad\ de vegeta]ie, vrful l\starilor [i frunzele tinere pot fi afectate la minus 0,2-0,3C. Planta]iile care au avut de suferit de pe urma `nghe]urilor [i brumelor trzii de prim\var\ rodesc mai pu]in, nu numai `n anul respectiv, dar [i `n anul urm\tor. Planta]iile viticole care au suferit de pe urma `nghe]urilor de prim\var\, pot fi grupate `n trei categorii:

57 Planta]ii viticole la care au fost afecta]i to]i l\starii [i to]i ochii de la baza lor. Deoarece pe lemnul de rod al acestor butuci nu se vor mai forma l\stari de rod, coardele trebuie t\iate scurt, pentru a stimula cre[terea l\starilor din mugurii secundari ori din mugurii dorminzi. L\starii sunt necesari pentru refacerea formei butucilor [i ob]inerea de produc]ii `n anul urm\tor. Planta]ii viticole la care sunt afecta]i par]ial l\starii verzi [i inflorescen]ele [i a r\mas viabil\ numai partea de jos a l\starilor cu 2-3 frunzuli]e. La ace[ti butuci se suprim\ tot ce este afectat de `nghe] [i se scurteaz\ l\starii la 1-2 frunze. Efectund lucrarea `n acest mod, se stimuleaz\ dezvoltarea mugurilor coronari (angulari), care la multe soiuri de vi]\ emit l\stari de rod. Planta]ii viticole la care sunt afectate numai punctele de cre[tere [i frunzuli]ele tinere din vrful l\starilor, iar inflorescen]ele nu sunt distruse dect par]ial. ~n cazul acestor planta]ii nu se vor efectua t\ieri suplimentare de refacere. T\ierea viilor afectate de grindin\. Grindina produce pagube `nsemnate, deoarece o dat\ cu distrugerea produc]iei de struguri afecteaz\ [i coardele dintre care unele sunt necesare pentru recolta anului urm\tor. R\nile provocate de grindin\ pe coarde sau l\stari trebuie s\ se cicatrizeze, `nct o bun\ parte din seva elaborat\ este destinat\ pentru vindecarea r\nilor; aceasta face ca lemnul s\ r\mn\ insuficient maturat. Dac\ l\starii sunt afecta]i la `nceputul cre[terii lor, pe butuci vor fi l\sa]i to]i l\starii nev\t\ma]i, cei afecta]i de grindin\ scurtndu-se la doi ochi. Prin aceast\ t\iere se va realiza o dezvoltare rapid\ a mugurilor stipelari. Aplicarea t\ierilor speciale se face la 2-3 zile dup\ grindin\. Dac\ planta]ia a fost afectat\ de grindin\ `ntr-o faz\ mai avansat\ de cre[tere [i au fost distruse att frunzele, ct [i strugurii, prin t\iere se va urm\ri dezvoltarea unui num\r ct mai mare de l\stari din copili. La t\iere se `nl\tur\ toate p\r]ile l\starilor v\t\mate de grindin\. Dup\ efectuarea acestei t\ieri speciale, deseori se observ\ dezvoltarea puternic\ a mugurilor dorminzi. De aceea l\starii de prisos se vor plivi o dat\ sau de dou\ ori, l\sndu-se numai cei necesari pentru men]inerea formei butucilor. T\ierea viilor afectate de ger. Viile neprotejate peste iarn\ pot fi afectate de ger. ~n unii ani pierderile sunt mai mari sau mai mici, dup\ cum gerurile sunt mai puternice sau mai slabe, uscate sau umede, `n func]ie de epoca apari]iei [i dup\ starea `n care se afl\ coardele. Coardele de un an, bine maturate, pot rezista, `n general, pn\ la temperaturi de minus 213C, cnd gerurile sunt uscate [i de durat\ mai mare. Cnd gerurile sunt umede [i pe coarde se formeaz\ polei sau cnd sunt precedate de un timp c\lduros care favorizeaz\ pornirea sevei, rezisten]a scade pn\ la minus 18-20C. Coardele insuficient maturate sunt afectate [i de temperaturi mai

58 pu]in sc\zute, mai ales cnd acestea survin brusc. Coardele degerate se recunosc prin aceea c\ zona generatoare cap\t\ o culoare brun\-deschis\, care mai trziu se `nnegre[te; ulterior se `nnegre[te [i lemnul, fenomen care se produce la apari]ia temperaturilor pozitive. Mai pu]in rezisten]i sunt mugurii insuficient dezvolta]i, din cauza `ntrzierii `n vegeta]ie, a timpului r\coros sau a produc]iei prea mari. Mugurii degera]i devin [i ei negri. ~nainte de a `ncepe t\ierea, prim\vara, se va verifica felul `n care au iernat coardele [i pierderile eventuale de ochi. Cnd se constat\ c\ au iernat bine, t\ierea se va face imediat [i definitiv; pentru siguran]\, se va putea l\sa, eventual, o coard\ `n plus fa]\ de `nc\rc\tura stabilit\. Cnd se constat\ c\, dimpotriv\, coardele [i mugurii au avut de suferit, se va calcula procentul ochilor neviabili, apoi se va proceda la compensarea pierderilor constatate. Dac\ num\rul ochilor degera]i este mare, se procedeaz\ mai `nti la o t\iere de u[urare a butucului. Abia dup\ dezmugurit [i dup\ ce l\starii `ncep s\ creasc\, se face t\ierea definitiv\, `nl\turndu-se p\r]ile coardelor r\mase deasupra ultimului l\star emis. 8.2. Conducerea [i dirijarea coardelor Conducerea coardelor la vi]a de vie [i dirijarea pe mijlocele de sus]inere este impus\ de necesitatea de a da coroanei butucului o anumit\ form\, `ntruct, datorit\ ]esuturilor mecanice slab dezvoltate, vi]a de vie nu se poate autosus]ine. De asemenea, se realizeaz\ o `mbun\t\]ire a condi]iilor de vegeta]ie [i de aplicare a lucr\rilor din complexul agrotehnic. Necesitatea de a dirija coardele re]inute la t\iere [i legarea (cercuirea) pe mijloce de sus]inere este util\ numai `n cazul cnd coardele de produc]ie sunt mijlocii sau lungi. Direc]ionarea coardelor fa]\ de rndurile de vi]\. Coardele re]inute pe butuc la t\iere pot fi conduse `n toate direc]iile att `n plan orizontal, ct [i `n cel vertical. Cnd sus]inerea se face pe araci, coardele pot fi dirijate `n plan orizontal, `n toate direc]iile (de exemplu: forma de vas) sau numai `ntr-o singur\ direc]ie, `n unul sau `n ambele sensuri (de exemplu: cordonul Chablis, respectiv Guyot dublu). Cnd sus]inerea se face pe spalieri obi[nui]i, coardele se conduc obligatoriu pe direc]ia rndurilor, `n acela[i sens sau `n sensuri diferite. Conducerea coardelor se face [i `n func]ie de felul `n care se execut\ lucr\rile solului. Cnd lucr\rile solului [i tratamentele contra bolilor [i d\un\torilor se execut\ mecanizat, coardele se conduc pe direc]ia rndului [i paralel cu acesta; dac\ lucr\rile se execut\ manual (`n planta]iile mici) coardele pot fi orientate `n toate direc]iile.

59 Cnd num\rul coardelor re]inute pe butuc la t\iere este mai mare, dirijarea se face pe direc]ia rndului, `n ambele sensuri, evitndu-se `nghesuirea lor, sau `n plan vertical, etajat. Conducerea coardelor `n plan orizontal situeaz\ mugurii `n acela[i plan, iar polaritatea influen]eaz\ uniform cre[terea [i fertilitatea l\starilor. De asemenea, `n acest fel elementele de rod pentru anul urm\tor sunt situate ct mai aproape de tulpin\ sau de cordon. Aceste avantaje fac ca dirijarea `n plan orizontal a coardelor s\ fie utilizat\ frecvent la sistemul Guyot (pe tulpin\ [i semitulpin\), la pergola ra]ional\ etc. Comparativ cu conducerea `n plan orizontal, conducerea coardelor `n plan vertical este mai frecvent\. Direc]iile `n care pot fi conduse coardele sunt: vertical ascendent sau descendent, oblic ascendent sau descendent [i orizontal. ~n acela[i timp, coardele pot fi etajate sau neetajate, fiecare din aceste modalit\]i de conducere a coardelor prezentnd avantaje [i dezavantaje. ~n cazul conducerii coardelor vertical sau oblic ascendent este favorizat\ mult polaritatea, mai ales spre vrful coardei, unde l\starii prezint\ o cre[tere maxim\ `n defavoarea fructific\rii. Cu ct coardele sunt mai scurte sau conducerea se face `n pozi]ia oblic ascendent\, dar ct mai aproape de orizontal: diferen]a de cre[tere dintre l\starii din vrful coardei [i cei de la baz\ este mai mic\ (de exemplu: pergola trentin\ simpl\ [i dubl\, palmet\ etc.). ~n cazul conducerii vertical descendente, cele mai mari dimensiuni ale l\starilor se `nregistreaz\ spre baza coardelor care devin, prin arcuire, pol morfologic superior. Cei mai mici l\stari se g\sesc spre vrful coardelor, devenit, prin `ndoire [i legare pe mijlocul de sus]inere, pol morfologic inferior. Neuniformitatea de pornire [i de cre[tere a l\starilor pe lungimea coardelor constituie principala caracteristic\ a modului de conducere vertical ascendent\ [i descendent\ a coardelor. Coardele mai pot fi conduse: `n form\ de cerc, semicerc simplu sau dublu, ascendent sau descendent. Conducerea `n cerc (cerc ardelenesc) determin\ o influen]\ puternic\ a polarit\]ii pe lungimea coardei; cnd cercul este ascendent, cre[terea [i fructificarea sunt avantajate pe por]iunea de la mijloc, iar la cercul descendent sunt avantajate baza [i vrful coardei. La soiurile mai pu]in viguroase, cu lungimea coardelor de 10-12 ochi, modul de conducere cel mai avantajos este `n semicerc. Cnd soiurile sunt viguroase, cu coarde lungi de 12-14 ochi, cea mai indicat\ este conducerea orizontal\ a coardelor. ~n\l]imea la care se dirijeaz\ coardele. Aceasta depinde de numero[i factori, `ntre care condi]iile de biotop, soiul de vi]\ [i agrotehnica folosit\ de]in un rol important. ~n zonele de cultur\ neprotejate peste iarn\, `n\l]imea optim\, din

60 punct de vedere biologic, este aceea la care se pot realiza randamentele optime ale fotosintezei. ~n acelea[i condi]ii de biotop, soiurile mai viguroase din zona de cultur\ neprotejat\ peste iarn\ sunt conduse pe tulpini `nalte, care suport\ `nc\rc\turi de rod mai mari, repartizate pe coarde mijlocii sau lungi. Coardele r\mase dup\ t\iere se dirijeaz\ orizontal sau vertical descendent. Soiurile mai pu]in viguroase, aflate `n acela[i biotop sau `n altele mai pu]in favorabile, se conduc pe tulpini semi`nalte (sau chiar joase), care suport\ `nc\rc\turi de rod mai mici, repartizate pe elemente mijlocii sau scurte. Primele se conduc orizontal, iar cele t\iate `n cepi de rod sunt l\sate liber. ~n planta]iile situate pe soluri slab fertile, cu soiuri de vigoare mic\, din zona de cultur\ neprotejat\, cu pante relativ mari, sau protejate peste iarn\ se folosesc forme de conducere joase (`n zona protejat\) sau semi`nalte (zona neprotejat\). T\ierea se execut\ scurt (cepi de rod) sau `n cordi]e de 4-6 ochi, cnd nu se mai fac cercuirea [i legatul coardelor. ~n zonele de cultur\ protejat\ peste iarn\, `n\l]imea la care se dirijeaz\ coardele fa]\ de suprafa]a solului depinde de u[urin]a de protejare cu p\mnt a butucului. ~n cazul conducerii joase a butucilor, `n\l]imea de conducere a coardelor este de 10-30 cm; la conducerea semi`nalt\ (de exemplu: cordon speronat, cordon Cazenave) este de 60-80 cm; la conducerea `nalt\ (de exemplu: Lenz-Moser, cordon Sylvoz, Guyot pe semitulpin\) este de 100-120 cm; la pergola ra]ional\ 210-220 cm. Conducerea coardelor r\mase pe butuc dup\ t\iere, la un nivel mai mare fa]\ de suprafa]a solului, mic[oreaz\ pericolul brumelor [i `nghe]urilor trzii de prim\var\, permit o aerisire [i o iluminare mai bun\ a butucilor, ob]inerea unor recolte mai mari de struguri etc. Conducerea vi]ei de vie pe tulpini `nalte [i semi`nalte. ~ncepnd cu anul 1962 s-au extins `n viticultura ]\rii noastre formele de conducere pe tulpini `nalte [i semi`nalte, `n zonele favorabile culturii neprotejate a vi]ei de vie [i la soiurile rezistente la temperaturi sc\zute `n timpul iernii. Paralel cu sistemul de cultur\ pe tulpini joase, este utilizat\ `n practic\, `n zona viilor neprotejate, [i sistemul de cultur\ pe tulpini semi`nalte [i `nalte. De[i ca dimensiune `n\l]imea tulpinii este relativ\, totu[i, pe pante, corespunz\toare pentru planta]iile semi`nalte este acceptat\ cea cuprins\ `ntre 0,70 m [i 1,00 m. Pentru zonele neprotejate, cu ierni blnde sau moderate, din podgoriile `n care viile se mu[uroiesc, dau rezultate bune [i foarte bune planta]iile cu port `nalt. Tr\s\tura esen]ial\ care define[te [i caracterizeaz\ sistemul de cultur\ o constituie `n\l]imea tulpinii, care oscileaz\ `ntre 1,50 0,30 m.

61 De obicei, `n planta]iile cu tulpini semi`nalte desimea vi]elor variaz\ `ntre 3000-6000 de butuci/ha. ~n sistemul de cultur\ `nalt\ desimea vi]elor este de circa 24 ori mai mic\. Drept urmare, distan]ele de plantare, `n primul caz, sunt mijlocii (1,80-2,00 1,20-1,30), `n cel de al doilea se practic\ distan]e mari `ntre rnduri (3,00-3,50), iar `ntre vi]e pe rnd `ntre 1,30-1,50 m, rar mai pu]in. Indiferent de modul de conducere a vi]elor, `n sistem semi`nalt sau `nalt, este indicat ca la baza tulpinii verticale, `n fiecare prim\var\, s\ se lase cte un cep de siguran]\ cu rolul de a reface tulpina, cnd aceasta a fost afectat\ de ger. Cele mai r\spndite forme de conducere pe tulpini, `n condi]iile din Romnia sunt: cordonul Lenz Moser, cordonul Cazenave, cordonul Sylvoz, Guyot pe tulpin\ sau semitulpin\, pergol\, cordonul speronat. Cordonul Lenz Moser a fost conceput de viticultorul austriac Lenz Moser, fiind indicat pentru soiurile de vin. Distan]ele de plantare folosite sunt de 3,60 m `ntre rnduri [i 1,20-1,50 `ntre vi]e pe rnd, `n cazul form\rii unui cordon unilateral [i 2,40-2,50 m `ntre vi]e pe rnd, cnd cordonul este bilateral. Cordonul bilateral rezult\ fie din ramificarea tulpinii, la `n\l]imea de 1,20 m, fie prin plantarea a dou\ vi]e `n aceea[i groap\ la distan]a de 0,50 m `ntre ele. Acesta prezint\ o tulpin\ de 1,2 m [i un cordon orizontal uni- sau bilateral, cu lungimea egal\ cu distan]a dintre vi]e pe rnd [i, respectiv, cu jum\tatea distan]ei `n cazul cordonului bilateral. Pe lungimea cordonului se g\sesc inserate 4-5 verigi de rod formate dintr-un cep de 2 ochi [i o cordi]\ de 5-7 ochi, distan]ate la 20-30 cm `ntre ele. Sistemul de sus]inere este un spalier cu `n\l]imea de 2,00-2,20 m prev\zut cu 5 srme; prima srm\ se afl\ la `n\l]imea de 1,20 m [i sus]ine cordonul, iar la 1,75 m [i 2,10 sunt fixate srme duble cu rolul de sus]inere a l\starilor. ~n timpul vegeta]iei l\starii cresc liber sau sunt introdu[i `ntre srmele duble ale spalierului. Cordonul Cazenave (unilateral sau bilateral). Se caracterizeaz\ prin distan]e de plantare de 3,00 m `ntre rnduri [i 1,20-1,40 m `ntre vi]e pe rnd. ~n\l]imea tulpinii este de 0,80-1,00 m, care se continu\ cu un cordon orizontal uni- sau bilateral, cu lungimea egal\ cu distan]a dintre vi]e sau cu jum\tatea distan]ei dintre vi]e pe rnd (la cordonul bilateral). Pe partea superioar\ a fiec\rui bra] sunt amplasate, la distan]a de 25 cm `ntre ele, 3-4 verigi de rod formate din cepi de 2-3 ochi [i cordi]e de 5-7 ochi. Cordi]ele nu se cercuiesc. Mijlocul de sus]inere este format dintr-un spalier monoplan, cu stlpi de 2,00 m de la suprafa]a solului [i prev\zut cu o srm\ fixat\ la 1,00 m `n\l]ime [i dou\ rnduri de srme duble a[ezate din 40 `n 40 cm deasupra primei srme. Fiecare tulpin\ este palisat\ pe un tutore de 1,40 m lungime [i 6 cm grosime fixat lng\ butuc.

62 Cordonul Sylvoz este utilizat mai ales pentru soiurile de struguri de mas\. Distan]ele de plantare sunt acelea[i ca [i cele folosite `n cazul cordonului LenzMoser. La cordonul Sylvoz vi]ele prezint\ o tulpin\ `nalt\ de 1,20 m [i un cordon uni- sau bilateral pe care sunt dispuse coarde lungi de 8-12 ochi, distan]ate la 20-30 cm. Sus]inerea vi]elor se face pe un spalier cu `n\l]imea de 2,20 m prev\zut cu 6 srme; prima srm\ este fixat\ la 0,90 m, a doua la 1,20 m, dup\ care urmeaz\ srme duble fixate la `n\l]imi de 1,75 m [i 2,10 m. Cordonul orizontal uni- sau bilateral este sus]inut pe srma a doua (1,20 m), iar coardele anuale sunt dirijate vertical descendent [i se leag\ la prima srm\ a spalierului (0,90 m). ~ntruct la acest cordon nu se las\ cepi, folosirea anual\ a lemnului de rod se face pe seama coardei care se dezvolt\ deasupra punctului de curbur\ format prin cercuirea coardei `n prim\vara precedent\. L\starii se paliseaz\ `n timpul vegeta]iei, prin introducerea `ntre srmele duble ale spalierului. Guyot pe tulpin\ cunoscut [i sub numele cap `n\l]at, se caracterizeaz\ printro tulpin\ cu lungimi variabile, mai adesea semi`nalt\ (0,70-0,80, m rar 1,00 m) terminat\ cu 4 cepi de 2 ochi [i 4 coarde de 10-14 ochi. Coardele se leag\ pe primul rnd de srme duble ale spalierului, cte dou\ de o parte [i de alta a butucului, pe direc]ia rndului [i paralele `ntre ele. Sistemul de sus]inere este un spalier cu `n\ltimea stlpilor de 2,00 m prev\zut cu 3 rnduri de srme duble. Primul rnd este la `n\l]imea de 1 m [i sus]ine coardele; urm\toarele dou\ la 1,40 [i 1,80 m, pentru sus]inerea l\starilor. Pergola ra]ional\ este recomandat\ pentru soiurile de mas\ cultivate pe terenuri plane sau u[or `nclinate. Distan]ele de plantare sunt de 33 m sau 3,503,50 m, permi]nd efectuarea mecanizat\ a lucr\rilor de `ntre]inere [i combatere a bolilor [i d\un\torilor. ~n\l]imea tulpinii este de 2,00-2,20 m, `n vrful ei avnd 4 verigi de rod formate din cepi de cte 2 ochi [i coarde de 10-12 ochi. Tulpina este condus\ vertical pe un tutore de 2,00-2,20 m lungime [i 5-6 cm grosime, a[ezat cu baza pe ni[te rondele din beton. Sus]inerea vi]elor se face pe spalieri `nal]i de 2,202,30 m, care sunt prev\zu]i la partea superioar\ cu o re]ea de srme dispuse perpendicular `ntre ele. Re]eaua de sus]inere, care acoper\ `ntreaga parcel\, este confec]ionat\ din srm\ galvanizat\ cu diametrul de 5 mm pentru perimetrul parcelei, de 2,8-3,0 mm pe direc]ia stlpilor [i a rndurilor [i de 1,5 mm pentru plasa interioar\ distan]at\ la 50 cm. Aceast\ re]ea are rolul de a sus]ine toate elementele lemnoase [i verzi ale butucilor. Re]eaua de srme trebuie bine `ntins\; de aceea, ancorarea srmelor trebuie bine realizat\, iar suprafa]a parcelelor s\ nu dep\[easc\ 1,0 ha. Pergola ra]ional\ prezint\ avantajul c\ permite mecanizarea luc\rilor de

63 `ntre]inere [i de combatere a bolilor [i d\un\torilor, asigur\ o bun\ aerisire, o iluminare perfect\ pe partea superioar\, `nlesne[te recoltatul strugurilor de mas\ pe calit\]i, direct de pe butuc etc. Sistemul pergol\ ra]ional\ d\ foarte bune rezultate `n planta]iile pentru struguri de mas\ din podgoriile din sud-estul ]\rii, unde butucii de vi]\ nu trebuie proteja]i pe timpul iernii. Cordonul speronat este recomandat pentru soiurile de vin. El este u[or de realizat [i de `ntre]inut; se practic\ t\ierea scurt\ cu cepi de rod. Distan]a de plantare este de 2,00 m `ntre rndurile de vi]e [i 1,20 m `ntre butuci pe rnd. ~n\l]imea tulpinii este de 1,00-1,20 m, nivel de la care se continu\ cu un cordon orizontal bilateral, simplu sau dublu, cu lungimea egal\ cu jum\tatea distan]ei dintre vi]e pe rnd. Pe cordon se las\ la t\iere cepi de rod cu lungimea de 2 ochi, ca elemente izolate, sau cte 2 cepi la baza pun]ii de rod. Sarcina de ochi variaz\ de la 38 ochi/butuc la cordonul bilateral simplu, pn\ la 48 ochi/butuc la cel dublu. Sistemul de sus]inere este un spalier cu stlpi de 2,00-2,20 m `n\l]ime, prev\zut cu 3 rnduri de srme duble, dou\ amplasate la 1,00-1,20 m, care sus]in cordoanele orizontale, iar urm\toarele la nivele distan]ate la 50 cm unele fa]a de celelalte, care sus]in l\starii. 8.3. Lucr\ri [i opera]ii `n verde ~n complexul m\surilor agrotehnice, un rol important `l au lucr\rile [i opera]iunile `n verde aplicate vi]ei de vie. Ele constau `n suprimarea complet\ ori par]ial\ a diferitelor organe vegetative. Aceste lucr\ri [i opera]iuni se execut\ `n timpul perioadei de vegeta]ie, cnd organele (ori p\r]i ale lor) se g\sesc `n stare erbacee. Urm\rind acela[i scop ca [i t\ierile de produc]ie, respectiv reglarea cre[terii [i fructific\rii vi]ei de vie, lucr\rile [i opera]iile `n verde nu sunt dect o continuare [i o completare a acestora. ~n func]ie de necesitatea aplic\rii lucr\rilor [i opera]iilor `n verde, ele sunt grupate `n: lucr\ri obligatorii (legatul l\starilor [i copcitul), opera]iuni `n vederea `mbun\t\]irii calit\]ii produc]iei (plivitul, normarea num\rului de inflorescen]e [i scurtarea ciorchinilor) [i lucr\ri [i opera]iuni ocazionale (ciupitul, copilitul, crnitul, desfrunzitul par]ial, incizia inelar\, polenizarea suplimentar\, r\rirea boabelor etc). Lucr\rile obligatorii sunt cele de care practica viticol\ nu se poate dispensa. Legatul l\starilor se execut\ cnd ace[tia ajung s\ aib\ 40-50 cm, prin palisarea [i legarea de mijlocul de sus]inere. Lucrarea se repet\ de 3-4 ori `n perioada de vegeta]ie, `n intervalul mai, iunie, iulie [i, dac\ este necesar, [i `n august. Lucrarea creeaz\ condi]ii mai bune de aerisire a butucilor, de aplicare a lucr\rilor de `ntre]inere [i de combatere a bolilor [i d\un\torilor, favorizeaz\ procesul de

64 fotosintez\ etc. ~n planta]iile sus]inute pe spalieri cu srme duble, legatul este `nlocuit, `n mare parte, cu dirijarea l\starilor printre srme. Se reduce, `n acest fel, munca manual\ necesar\ lucr\rii de legat cu circa 40%. Copcitul const\ `n suprimarea r\d\cinilor emise din altoi sau a celor formate la nivelul nodului superior al vi]elor nealtoite, hibrizilor produc\tori direc]i sau portaltoi. Neexecutarea lucr\rii poate determina, la vi]a altoit\, desp\r]irea celor doi parteneri, avnd drept consecin]\ dispari]ia altoiului. ~n condi]ii de produc]ie, copcitul se execut\ practic prim\vara, o dat\ cu t\ierea. Opera]iuni `n vederea `mbun\t\]irii calit\]ii produc]iei. Acestea cuprind: plivitul l\starilor, normarea num\rului de inflorescen]e [i scurtarea inflorescen]elor Plivitul l\starilor. Scopul principal al lucr\rii este reglarea fructific\rii vi]ei de vie, prin stabilirea `nc\rc\turii finale optime de l\stari pe butuc. ~n acest scop se `ndep\rteaz\ l\starii emi[i din mugurii secundari sau a celor crescu]i pe tulpini sau pe partea inferioar\ a coardelor (`n cazul conducerii pe tulpini semi`nalte [i `nalte) [i a l\starilor sterili de pe pun]ile sau coardele de rod. Prin plivit se caut\ s\ se men]in\ forma butucului [i s\ se asigure repartizarea uniform\ `n spa]iu a l\starilor. Perioada optim\ indicat\ pentru efectuarea lucr\rii este faza de apari]ie a inflorescen]elor pe l\stari, `nainte de lignificarea lor, cnd l\starii se rup printr-o ap\sare u[oar\ la baz\. Intensitatea cu care se execut\ lucrarea depinde de procentul l\starilor infertili. Astfel, la soiurile la care l\starii infertili sunt, `n medie, de 25% (de exemplu: Galbena de Odobe[ti, Cardinal, Chasselas dor etc.), ace[tia vor fi plivi]i `n totalitate de pe coardele de rod; la soiurile cu 50% l\stari infertili (B\beasc\ neagr\, Riesling italian, Afuz-Ali etc.) vor fi elimina]i jum\tate din num\rul acestora; la soiurile cu circa 75% l\stari infertili (Sultanina, Ki[-Mi[ negru etc.) vor fi plivi]i o treime din num\rul acestora. Normarea num\rului de inflorescen]e. Lucrarea se practic\ la soiuri de struguri pentru mas\, cnd la t\iere s-au re]inut `nc\rc\turi prea mari pe butuc. Pentru o hr\nire mai abundent\ a ciorchinilor de c\tre aparatul asimilator [i o cre[tere uniform\ a bobi]elor, se elimin\ ciorchinii r\u plasa]i, mici [i neuniformi. Scurtarea inflorescen]elor. Pentru a da o form\ ct mai atr\g\toare strugurilor, la unele soiuri pentru mas\ se scurteaz\ sau se suprim\ o parte din rahis [i din ramifica]ii (Afuz-Ali, Italia, Muscat de Hamburg etc.). Lucrarea se aplic\ la 23 zile dup\ `nflorit. Scurtarea rahisului [i a ramifica]iilor se face cu aproximativ o treime din lungime, respectiv din num\rul lor. Lucr\ri [i opera]iuni ocazionale. Acestea cuprind: ciupitul, copilitul desfrunzitul par]ial, incizia inelar\, crnitul, polenizarea artificial\ [i r\rirea boabelor

65 Ciupitul const\ `n suprimarea vrfului de cre[tere (coroni]a) l\starilor fertili. Lucrarea se execut\ cu 1-2 zile `nainte de `nflorit, cu scopul de a `ntrerupe pentru o perioad\ de 8-12 zile, cre[terea `n lungime a l\starului. Se realizeaz\, `n acest fel, o redistribuire a asimilatelor dinspre vrfurile l\starilor spre inflorescen]\ [i flori. Dup\ aceast\ perioad\, copilii sporesc numeric [i se fortific\. Copilitul este o opera]iune `n verde prin care se suprim\ total sau se scurteaz\ par]ial copilii, rezervnd pe ei un anumit num\r de frunze. Scopurile urm\rite prin aceast\ opera]ie sunt: mic[orarea transpira]iei prin reducerea suprafe]ei foliare totale de pe butuc [i l\stari; diminuarea umbririi frunzelor de pe l\starul principal, respectiv m\rirea productivit\]ii fotosintezei; fortificarea organelor de cre[tere lateral\, favorizndu-se cre[terea [i diferen]ierea mugurilor de pe copili; cre[terea coeficientului de fertilitate a butucului, care devine posibil\ printr-o hr\nire mai bun\ a ochilor de iarn\ afla]i `n curs de formare. Copilitul ra]ional, la via pe rod, se execut\ atunci cnd pe copil exist\ 7-8 frunze, prin suprimarea vrfului de cre[tere a copililor, rezervnd 4-5 frunze pe por]iunea r\mas\. Opera]iunea de copilit are un caracter ocazional, angajnd mult\ for]\ de munc\ (circa 80 ore/ha). Copilitul par]ial se impune `n anii ploio[i sau cnd se urm\re[te realizarea mai rapid\ de noi forma]iuni fructifere [i ob]inerea de produc]ii suplimentare. Desfrunzitul par]ial. Se aplic\ att la soiurile de struguri pentru vin, ct [i cele pentru mas\. Prin desfrunzit se urm\re[te: u[urarea efectu\rii tratamentelor; o expunere mai bun\ a strugurilor de mas\ la lumin\, pentru o colora]ie mai frumoas\ a acestora; mic[orarea pericolului de mucegai la struguri, printr-o aerisire mai bun\. Desfrunzitul se aplic\ la intrarea `n prg\, cnd se `ndep\rteaz\ 4-5 frunze din cele aflate pe l\star `n zona strugurilor. O desfrunzire mai puternic\ `ntrzie maturarea strugurilor [i a lemnului [i chiar provoac\ fenomenul de ofilire a strugurilor la soiurile cu suprafa]\ foliar\ bogat\. Incizia inelar\ se efectueaz\ pe l\starii fertili sau pe coardele de rod, prin scoaterea unui inel de scoar]\ de 5-6 mm sau prin `ntreruperea pe timp relativ scurt (7-10 zile) a circula]iei descendente a sevei, fie prin incizare, f\r\ scoaterea inelului de scoar]\, fie prin strangulare. Opera]ia se execut\ pe l\starii fertili sub prima inflorescen]\ de la baz\, sau la baza coardei de rod. Perioada optim\ pentru aplicarea opera]iei este de 3-5 zile `nainte de `nflorit, cnd se urm\re[te sporirea num\rului de flori legate [i cu 3-5 zile dup\ `nflorit, cnd se urm\re[te sporirea masei boabelor [i a ciorchinilor, sau `n perioada de prg\ pentru a gr\bi maturarea strugurilor. Lucrarea nu este indicat\ dect o dat\ la 3 ani la acela[i butuc, sau `n fiecare an numai la o treime din coarde, respectiv la o treime din l\starii fertili de pe aceea[i coard\.

66 Crnitul const\ `n retezarea l\starilor cu [i f\r\ rod la 6-8 frunze din vrf, `ncepnd din momentul intr\rii strugurilor `n perioada de prg\. Fiziologic, crnitul nu este justificat dect `n faza de prg\ sau de diminuare a vitezei de cre[tere a l\starilor [i numai pentru frunzele consumatoare din vrful l\starilor. De asemenea, se impune efectuarea crnitului cnd planta]ia este amplasat\ pe soluri fertile, cultivate cu soiuri viguroase sau mijlocii, `n condi]ii de umiditate mare [i cu sarcini de rod diminuate. ~n aceste condi]ii cre[terile sunt mari [i foarte mari, `nso]ite deseori de atacuri de man\, mai ales spre vrfurile l\starilor. De[i efectele crnitului sunt discutabile, lucrarea este generalizat\ `n produc]ie. Polenizarea artificial\ const\ `n interven]ia omului `n vederea favoriz\rii poleniz\rii florilor. Lucrarea se aplic\ mai ales la soiurile de mas\ cu florile hermafrodite, func]ional femele (de exemplu: Coarn\ neagr\, Bicane etc.). Polenizarea artificial\ este indicat\ atunci cnd, `n perioada `nfloritului, umiditatea relativ\ a aerului este ridicat\, temperatura din aer este sub 15-17C [i polenul nu este deplasat de vnt. Pentru polenizare este indicat s\ se foloseasc\ un amestec de polen de la 3-4 soiuri, inclusiv polenul soiului-mam\. Lucrarea se efectueaz\ `n timpul `nfloritului `n mas\, folosindu-se, pentru distribuirea expeditiv\ a polenului, ni[te pr\fuitoare, sau se realizeaz\ prin scuturarea srmelor spalierului. R\rirea boabelor se aplic\ rar `n practic\, avnd o `ntrebuin]are limitat\, doar pentru soiurile de mas\ timpurii, la care strugurii au tendin]\ de compactizare. Limitarea num\rului de flori fecundate se poate efectua `n perioada de `nflorit, mai ales `n culturile de ser\, folosindu-se `n acest scop substan]e inhibitoare pentru fecundare, administrate prin stropiri. 8.4. Lucr\rile solului [i aplicarea erbicidelor Solul din planta]iile de vii trebuie men]inut `n permanen]\ afnat [i f\r\ buruieni. Lucr\rile solului au drept scop, s\ creeze condi]iile necesare pentru o bun\ dezvoltare a sistemului radicular al vi]ei de vie. ~n func]ie de frecven]a cu care sunt efectuate, lucr\rile solului pot fi anuale [i periodice. Lucr\rile anuale cuprind: ar\tura de toamn\, ar\tura de prim\var\ [i afnarea solului. Ar\tura de toamn\ se execut\ dup\ c\derea frunzelor la adncimea de 16-18 cm, mecanizat, cu ajutorul plugului cultivator pentru vie echipat cu 2 sau 4 trupi]e [i o rari]\, ac]ionat de un tractor viticol. Ar\tura de toamn\ nu se gr\peaz\, favorizndu-se, astfel, re]inerea z\pezii [i a apei rezultate din topirea acesteia [i a celei provenite din ploi, precum [i m\run]irea natural\ a bulg\rilor prin `nghe] [i

67 dezghe]. Prin r\sturnarea brazdelor spre rndurile de vi]\ se ob]ine [i o bilonare pe direc]ia acestora. Biloanele formate prin ar\tur\, `n arealele `n care vi]a se protejeaz\ `n timpul iernii, ajut\ la acoperirea coardelor emise din cepii de siguran]\, culcate [i fixate `n prealabil pe direc]ia rndurilor. Ar\tura de prim\var\ se execut\ prim\vara timpuriu (martie-aprilie), la adncimea de 14-16 cm, cu plugul cultivator pentru vie echipat cu 2 sau 4 trupi]e (`n func]ie de distan]a dintre rnduri) [i o rari]\. Lucrarea se face concomitent cu gr\patul, prin folosirea grapei cu col]i elastici (pe soluri u[oare) sau grapei stelate (pe soluri mijlocii [i grele). Ar\tura se efectueaz\ prin r\sturnarea unei brazde la corman\, de fiecare parte a rndului de vi]e, `n vederea desfiin]\rii biloanelor efectuate la ar\tura de toamn\. {an]urile r\mase de o parte [i de alta a rndurilor sunt nivelate manual cu p\mnt de pe intervalele dintre rnduri sau cu cel r\mas din bilonul respectiv. Afnarea adnc\ de toamn\. Este recomandat\ [i practicat\ `n viile neprotejate. Lucrarea se execut\ la adncimea de 20-25 cm cu plugul cultivator pentru vie echipat cu organe active de tip cizel. Afnarea adnc\ de toamn\ poate `nlocui, o dat\ la 4 ani, ar\tura de toamn\. Afnarea superficial\ de prim\var\ se execut\ la adncimea de 12-14 cm, dup\ t\ierea de produc]ie [i eliberarea terenului de coardele r\mase dup\ t\iere (sfr[itul lunii aprilie, `nceputul lunii mai). Se folose[te `n acest scop plugul cultivator pentru vie, echipat cu gheare de afnare, `nlocuindu-se ar\tura de prim\var\. Cultiva]ia se aplic\ de 2-3 ori `n perioada de vegeta]ie [i const\ dintr-o afnare superficial\ (la 5-8 cm), `n vederea p\str\rii apei din sol [i distrugerii buruienilor. Se folose[te `n acest scop plugul cultivator pentru vie echipat cu organe active de tip s\geat\. Pentru executarea lucr\rii pe suprafa]a dintre butuci, sunt folosite cultivatoare prev\zute cu cu]ite laterale mobile (palpator), care se retrag automat `n dreptul butucilor condu[i pe forme semi`nalte sau `nalte. Discuitul este o lucrare superficial\ efectuat\ la adncimea de 5-8 cm, prin care se afneaz\, se m\run]e[te [i se niveleaz\ solul dintre rndurile de vi]e, distrugndu-se, totodat\, [i buruienile. Lucrarea cu freza este indicat\ `n cazul solurilor grele [i puternic `mburuienate. Adncimea de lucru este de 5-10 cm. Lucrarea se va efectua numai atunci cnd cu cultivatorul sau cu polidiscul nu pot fi f\cute lucr\ri corespunz\toare. Pra[ilele, `n num\r de 4-6 (rareori mai multe sau mai pu]ine), se aplic\ `n tot cursul perioadei de vegeta]ie, mobiliznd solul pe adncimea de 6-8 cm. Lucrarea se

68 execut\ mecanizat printre rndurile de vi]e [i manual pe rnd, cnd pentru combaterea buruienilor nu se utilizeaz\ erbicidarea. Pe solurile u[oare num\rul pra[ilelor este mai mic (4-5), iar pe cele grele mai mare (5-6), `n func]ie de condi]iile climatice din perioada de vegeta]ie. Pra[ilele se execut\ mai ales dup\ ploi abundente care b\t\toresc solul [i pe timp de secet\, cnd previn pierderile de ap\ din sol. Mulcirea solului, se realizeaz\ prin acoperirea rndurilor dintre vi]e (mulcire par]ial\) sau pe `ntreaga suprafa]\ (mulcire total\) cu pleav\, paie sau cu un strat vegetal ob]inut din tocarea masei verzi format\ din secar\, orz, rapi]\ etc. Drept rezultat, se `mbun\t\]e[te regimul termic [i hidric din sol, se evit\ fenomenele de eroziune [i de apari]ie a buruienilor. ~n viticultura modern\ se folosesc, `n acest scop, benzi din folie de polietilen\ de culoare neagr\, solu]ie ce poate fi aplicat\ `n arealele foarte secetoase, pe suprafe]e restrnse. Lucr\ri periodice. Subsolarea se efectueaz\ la 3-4 ani pe solurile grele, argiloase, la 4-5 ani pe solurile lutoase [i la 5-6 ani pe solurile nisipoase. Lucrarea const\ `n afnarea solului, f\r\ `ntoarcerea brazdei, la adncimea de 35-45 cm. Prin subsolare se asigur\ `mbun\t\]irea regimului hidric, aerisirea, c\ldura [i activitatea microorganismelor din sol. De asemenea, se stimuleaz\ re`ntinerirea r\d\cinilor care sunt afectate prin subsolare pn\ la adncimea de lucru (11-12% din volumul total al r\d\cinilor). Pentru a reduce par]ial distrugerea r\d\cinilor `ntlnite pe mijlocul rndului de vi]e, subsolarea se execut\ alternativ, din 2 `n 2 intervale, astfel `nct ea s\ poat\ fi `ncheiat\ dup\ 2 ani. Condi]ii corespunz\toare pentru efectuarea lucr\rii sunt asigurate toamna, dup\ recoltatul strugurilor, cnd umiditatea solului este cuprins\ `ntre 60-90% din IUA. Concomitent cu subsolarea se face [i fertilizarea cu fosfor [i potasiu, folosindu-se, `n acest scop, echipamentul EIV pentru administrat `ngr\[\minte chimice, montat pe subsolierul SPV-45 M. Folosirea erbicidelor `n viticultur\. ~ntre]inerea solului din planta]iile de vii aflate `n produc]ie se poate asigura, `n afar\ de lucr\rile solului, [i prin erbicidare. Folosirea erbicidelor supline[te lucr\rile superficiale efectuate manual sau mecanizat, contribuind, `n acest fel, la reducerea num\rului de lucr\ri aplicate solului [i la diminuarea cheltuielilor [i for]ei de munc\ cu circa 150-200 ore/ha. Substituirea pra[ilelor pentru combaterea buruienilor pe pante, prin erbicidare, previne, de asemenea, eroziunea de suprafa]\. Erbicidarea, prin simplitatea de aplicare [i eficien]a ei economic\, se impune ca metod\ chimic\ de `ntre]inere a solului din vii.

69 ~n func]ie de modul de aplicare a erbicidelor, `n viticultur\ se disting mai multe metode: erbicidarea `n benzi (par]ial\) [i erbicidarea total\ (pe `ntreaga suprafa]\). Erbicidarea `n benzi (par]ial\) const\ `n aplicarea substan]ei pe rndul de butuci, pe l\]imea de 25-30 cm de o parte [i de alta a rndurilor de vi]\ de vie. Intervalul dintre rnduri se lucreez\ manual sau cu mijloace mecanizate. Preemergent, erbicidarea `n benzi poate fi aplicat\ att `n planta]iile conduse clasic, ct [i `n cele pe tulpini `nalte [i semi`nalte. Erbicidarea postemergent nu se aplic\ dect `n viile conduse pe tulpini `nalte [i semi`nalte. Erbicidarea total\ (pe `ntreaga suprafa]\) este indicat\ `n planta]iile infestate puternic cu buruieni perene (de exemplu: Cynodon dactylon) [i cu distan]e mici `ntre rnduri (sub 1,50-1,60 m), nemecanizabile; de asemenea, poate fi aplicat\ `n viile situate pe terenuri `n pant\ `n care lucr\rile solului creeaz\ condi]ii pentru accentuarea procesului de eroziune. 8.5. Fertilizarea planta]iilor viticole Fertilizarea planta]iilor de vii de toate vrstele este impus\ de necesitatea de re`noire a substan]elor nutritive u[or solubile folosite de plant\ `n procesele de cre[tere [i fructificare [i a celor levigate `n profunzimea solului ori sp\late de precipita]ii sau iriga]ii. Fertilizarea este, de asemenea, necesar\ pentru `mbun\t\]irea `nsu[irilor hidrofizice [i chimice ale solului [i a condi]iilor de via]\ a microorganismelor utile din sol [i rizosfer\. Pentru formarea organelor sale, vi]a de vie extrage din sol, `n cantitate mai mare, azot, fosfor, potasiu, magneziu, fier [i, `ntr-o cantitate mai redus\, zinc, bor, mangan, aluminiu, clor [.a. Nu toate solurile con]in `ns\ aceste elemente `n acelea[i cantit\]i. Pe solurile slab fertile, care con]in numai azot, fosfor [i potasiu, vi]a de vie cre[te [i fructific\ slab. Pe solurile cu fertilitate ridicat\, vi]ele au cre[tere [i fructificare bune. Sunt, `ns\, [i soluri cu un con]inut ridicat de substan]e nutritive, care se g\sesc `n stare neaccesibil\ vi]ei de vie. Cantit\]ile de elemente nutritive extrase anual din sol de pe un hectar plantat cu vi]\ de vie aflat\ `n produc]ie variaz\ `ntre 40-90 kg N, 10-60 kg P2O5 [i 40-90 kg K2O. Cantit\]ile de substan]e nutritive necesare cre[terii [i fructific\rii depind de un complex de factori, `ntre care vigoarea soiului, tipul de sol [i con]inutul s\u de substan]e nutritive exercit\ o mare influen]\. Soiurile viguroase, cu cre[teri mari ale l\starilor [i produc]ii mari de struguri, amplasate pe soluri fertile, folosesc cantit\]i

70 mai mari de substan]e nutritive [i mai mici cele cu `nsu[iri mai reduse de cre[tere [i fructificare, situate pe soluri mai pu]in fertile. Metode de fertilizare. ~n func]ie de felul `ngr\[\mintelor [i de modul de fertilizare, sunt practicate dou\ metode: pe cale radicular\ [i pe cale foliar\. Metoda radicular\ poate fi realizat\ prin `mpr\[tiere `n [an]uri, `n cuiburi [i prin injectarea `ngr\[\mintelor chimice sub form\ lichid\. Fertilizarea prin `mpr\[tiere este cea mai utilizat\ `n practic\, fiind u[or de executat. Procedeul const\ `n `mpr\stierea uniform\, pe ct posibil pe `ntreaga suprafa]\ de vi]\ de vie, a dozelor de `ngr\[\minte chimice necesare [i `ncorporarea acestora `n sol, o dat\ cu ar\tura de toamn\ (`ngr\[\mintele potasice [i cele fosfatice) sau de prim\var\, ori chiar o dat\ cu pra[ila (`ngr\[\mintele azotoase). Fertilizarea `n [an]uri, mai pu]in r\spndit\, const\ `n distribuirea dozelor de `ngr\[\minte `n [an]uri adnci de 25-30 cm sau de 16-18 cm [i late de 30-40 cm, deschise printre rndurile de vi]\ de vie, dup\ care acestea se niveleaz\. Fertilizarea `n cuiburi sau `n vetre de nutri]ie const\ `n deschiderea a cte 24 cuiburi la fiecare butuc, `n care se distribuie doza calculat\ de `ng\[\minte solide sau sub form\ lichid\. Lucrarea solicit\ mult\ for]\ de munc\, motiv pentru care procedeul poate fi folosit doar pe suprafe]e restnse `n planta]iile mici nou `nfiin]ate. Fertilizarea prin injectare a `ngr\[\mintelor chimice dizolvate `n ap\ se face `n zona r\d\cinilor absorbante, cu un echipament asem\n\tor hidroburului. Metoda, de[i costisitoare, este considerat\ de perspectiv\, permi]nd introducerea substan]elor nutritive pn\ `n zona r\d\cinilor absorbante. Fertilizarea de `ntre]inere anual\ pe cale radicular\, corect aplicat\, creeaz\ condi]ii mai bune pentru diferen]ierea sporit\ a mugurilor la vi]a de vie [i a inflorescen]elor `n muguri, mai ales cele cu N P K [i N K. Fertilizarea pe cale foliar\ se extinde tot mai mult `n practica viticol\, fiind simpl\ [i foarte eficace, necesitnd un volum redus de cheltuieli. De asemenea, metoda foliar\ `nl\tur\ dezavantajul efectului `ntrziat al `ngr\[\rii radiculare, blocarea N P K `n sol [i afectarea sistemului radicular prin administrarea mecanizat\ a fertiliz\rii radiculare. Fertilizarea pe cale foliar\ se poate realiza att cu macroelemente (N P K), ct [i cu microelemente (B, Zn, Mn, Mg etc.). Fertilizarea foliar\ cu macroelemente [i microelemente influen]eaz\ metabolismul vi]ei de vie [i produc]ia de struguri. Microelementele cu B, Mn [i Zn aplicate extraradicular au influen]\ pozitiv\ asupra produc]iei de struguri, care `nregistreaz\ sporuri de circa 10% [i a calit\]ii acesteia, prin cre[terea acumul\rii de zaharuri `n boabe de 5-16%.

71 ~n acela[i timp se resimte o puternic\ influen]\ asupra st\rii generale a vi]ei de vie [i cre[terii rezisten]ei la temperaturile sc\zute din timpul iernii. Fertilizarea cu `ngr\[\minte organice. Pentru ameliorarea `nsu[irilor agrofizice [i biologice [i refacerea structurii solului din planta]iile viticole, mai des folosit este gunoiul de grajd, compostul [i `ngr\[\mintele verzi. ~ngr\[\mintele organice, prin compozi]ia chimic\ complex\, exercit\ o influen]\ favorabil\ asupra solului, [i prin aceasta, [i asupra vi]ei de vie. Prin substan]ele organice pe care le con]in, ajut\ la refacerea structurii solului, `mbun\t\]indu-i `nsu[irile hidrofizice, furnizeaz\ hrana necesar\ microorganismelor din sol [i ajut\ la sporirea numeric\ a acestora. Dozele relativ mari `n care se aplic\, 20-40 t/ha, uneori chiar mai mult, al\turi de procesele de transformare lent\ a substan]elor hr\nitoare din forme complexe `n altele mai simple extinde eficacitatea `ngr\[\mintelor organice la 2 ani pe nisipuri [i 3-4 ani pe celelalte terenuri, punnduse astfel `n valoare efectul remanent. 8.6. Protec]ia vi]ei de vie contra bolilor [i d\un\torilor Pierderile cele mai mari de recolt\ la vi]a de vie sunt cauzate de atacul de man\ (Plasmopara viticola), oidium (Uncinula necator) [i putregaiul cenu[iu al strugurilor (Botriotinia fuckeliana), dintre boli [i acarianul ro[u (Tetranychus urticae), molia sau eudemisul (Lobesia botrana) [i cochilisul strugurilor (Eupoecilia ambiguella), dintre d\un\tori. Tratamentele chimice completeaz\ m\surile preventive de combatere a bolilor [i d\un\torilor. Nu se poate concepe realizarea unor produc]ii constante [i de calitate f\r\ tratamente anticriptogamice [i antiparazitare. Num\rul de tratamente, perioadele de efectuare [i produsele care vor fi folosite pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor sunt comunicate de sta]iile de avertizare. Combaterea integrat\ a bolilor [i d\unn\torilor. Combaterea integrat\ presupune un complex de m\suri agrotehnice, fitotehnice, ameliorative, biologice, chimice, cu caracter att curativ, ct [i preventiv, pu]in poluant pentru mediu [i cu toxicitate redus\ pentru consumatori. ~n ]ara noastr\ metodele de lupt\ integrat\ contra agen]ilor patogeni [i a d\un\torilor au fost de mult practicate, prin activitatea desf\[urat\ de sta]iile de avertizare. 8.7. Irigarea planta]iilor viticole ~n podgoriile cu precipita]ii insuficiente sau necorespunz\tor repartizate `n cursul anului sau `n perioada de vegeta]ie, irigarea reprezint\ o verig\ important\ a

72 complexului agrotehnic viticol. Suma precipita]iilor mai mici de 500 mm anual [i de 250-300 mm pentru perioada de vegeta]ie, indic\ necesitatea irig\rii planta]iilor viticole. Ani cu precipita]ii insuficiente pentru viticultur\ se `ntlnesc mai frecvent `n podgoriile de pe nisipuri [i `n Dobrogea, unde iriga]ia apare, de regul\, ca necesar\. Cnd cele 250-300 mm de precpita]ii din perioada aprilie-octombrie sunt repartizate corespunz\tor cerin]elor vi]ei de vie, nevoia de ap\ se consider\ satisf\cut\, cu condi]ia ca ploile utile s\ dep\[easc\ 80-85 mm. Deficitul anual [i cel din perioada de vegeta]ie reprezint\ un indice pre]ios `n aprecierea felului `n care sunt satisf\cute cerin]ele vi]ei de vie fa]\ de ap\. Irigatul se execut\ `n perioada de vegeta]ie cu scopul de a satisface cerin]ele momentane fa]\ de ap\, sau `n perioada de repaus, cnd se vizeaz\ nevoile viitoare ale vi]ei de vie. Irigarea `n perioada de repaus, spre deosebire de cea din perioada de vegeta]ie, se face cu scopul de a aproviziona solul cu ap\ `n toamna anului `n curs sau prim\vara anului viitor, `n vederea asigur\rii necesarului de ap\ pentru perioada de vegeta]ie ce va urma. Metode de irigare. Apa de udare poate fi administrat\ prin diferite metode, `n concordan]\ cu formele de relief `n care este amplasat\ planta]ia [i natura solului. Dintre aceste metode, pentru practica viticol\ prezint\ interes irigarea: prin rigole, aspersiune, localizat\ [i subteran\. Irigarea prin rigole necesit\ rigole [i brazde amenajate o dat\ cu sau dup\ organizarea teritoriului pentru viitoarea planta]ie. ~n loc de canale deschise, sunt mai indicate conductele `ngropate. Debitul de ap\ [i viteza de scurgere prin rigole se regleaz\ astfel ca s\ se `nl\ture eroziunea de suprafa]\. Irigarea prin aspersiune este mai costisitoare, dar se recomand\ pentru terenurile accidentate cu panta de pn\ la 24%. Printre avantajele metodei se pot men]iona: evitarea eroziunii de suprafa]\, mic[orarea efectului secetei atmosferice, posibilitatea de a folosi instala]ia de aspersiune pentru combaterea brumelor, aplicarea unor norme reduse de udare. Dezavantajele aspersiunii sunt: costul ridicat al investi]iei, consumul mare de energie, udarea neuniform\ `n perioadele cu vnturi puternice, crearea condi]iilor favorabile pentru apari]ia [i extinderea manei la vi]a de vie, necesitatea de a efectua 2-3 tratamente `n plus etc Irigarea localizat\ poate fi aplicat\ prin dou\ procedee: prin picurare [i prin rampe perforate. Ambele sunt metode de perspectiv\ pentru care, `ns\, sunt necesare investi]ii specifice ridicate. Au avantaje mai ales `n ceea ce prive[te economia de ap\ [i for]\ de munc\.

73 8.8. Recoltarea [i valorificarea strugurilor pentru mas\ Strugurii de mas\ se recolteaz\ la maturitatea de consum, atunci cnd valoarea indicelui glucoacidimetric variaz\ `ntre 2,5-4,5, iar masa a 100 de boabe ajunge la valorile maxime pentru soiul respectiv. Ace[ti parametri se realizeaz\ `n momentul cnd con]inutul zah\rului din boabe este cuprins `ntre 150-200 g/l, iar aciditatea strugurilor variaz\ `ntre 3,5-6,5 g/l H2SO4. Recoltarea se va efectua pe timp frumos, f\r\ precipita]ii, deoarece umezeala din aer, sub form\ de ploaie, cea]\ sau rou\, afecteaz\ starea de s\n\tate a strugurilor. L\sa]i pe butuc strugurii se pot zvnta cu u[urin]\, evitndu-se apari]ia mucegaiului; strugurii recolta]i pe umezeal\, de regul\, sunt puternic afecta]i de mucegai. Culesul strugurilor de mas\ pentru consum `n stare proasp\t\ se face e[alonat, pe m\sura valorific\rii lor, p\strndu-se intact\ pruina de pe boabe. Acesta se realizeaz\ prin prinderea strugurelui cu o mn\ de peduncul, iar cu cealalt\ mn\ se taie de pe l\star [i se a[az\ apoi, cu grij\, `n l\di]\. Concomitent cu recoltatul se efectueaz\ cizelatul [i sortatul strugurilor. Cizelatul const\ `n `nl\turarea boabelor mici, incomplet maturate, a celor fisurate, a vrfurilor alungite, cu boabe rare sau lipsite de boabe. ~n acest scop se folosesc forfecu]e speciale cu vrfurile rotunjite. Sortatul se face pe calit\]i, conform standardelor prev\zute pentru consumul intern sau pentru export. Ambalarea se face `n interval de 12-14 ore de la cules [i sortare, a[eznd strugurii strns, cu pedunculii la interior; la partea superioar\ a l\di]elor nivelul strugurilor va dep\[i deschiderea l\zii cu circa 1 cm, iar capacul se a[az\ presnd strugurii `ncet [i s\ltnd u[or l\di]a. 9. PODGORIILE {I CENTRELE VITICOLE DIN ROMNIA Diversitatea condi]iilor de complex natural [i criteriile social-economice fac ca planta]iile viticole s\ fie neuniform repartizate. Acelea[i motive, la care se adaug\ [i tradi]ia de cultur\ a vi]ei de vie, determin\ ca unele din aceste planta]ii, `n special cele cu vi]e nobile, s\ ocupe `ntinderi mari, consacrate, cunoscute sub numele de podgorii, centre viticole [i plaiuri, iar altele, mai mici, s\ fie risipite sub form\ de vii r\zle]e, a[a cum sunt majoritatea planta]iilor de hibrizi direct produc\tori. Podgoria, a[a cum se precizeaz\ `n legisla]ia viti-vinicol\ a ]\rii noastre, este o unitate teritorial\ natural\ [i tradi]ional\, care se caracterizeaz\ prin condi]ii relativ asem\n\toare privind factorii ecologici, direc]iile de produc]ie, soiurile cultivate [i

74 tehnologiile viti-vinicole aplicate, care `mpreun\ conduc la ob]inerea unor produc]ii cantitative [i calitative cu caracteristici asem\n\toare. Centrul viticol cuprinde un areal mai mic, inclus `ntr-o podgorie sau `n afara acesteia (centru viticol independent), concentrat, `n general, `n jurul unei localit\]i cu importan]\ economic\ [i social\. Centrul viticol se caracterizeaz\ prin factori proprii de clim\, sol, soiuri sau sortimente cultivate, precum [i prin agrotehnic\ [i tehnologie asem\n\toare, iar produsele ob]inute (struguri, vin [i produse pe baz\ de must [i vin) au `nsu[iri calitative specifice. Plaiul viticol este un teritoriu mai restrns, care cuprinde planta]iile de vii situate pe aceea[i form\ de relief [i apar]ine obligatoriu unei podgorii sau centru viticol. ~n Romnia exist\ 37 podgorii, 172 centre viticole [i un num\r [i mai mare de plaiuri viticole. Din cele 172 centre viticole, 127 se afl\ `n interiorul podgoriilor, iar 45 exist\ ca centre viticole independente. La rndul lor, toate aceste unit\]i naturale se grupeaz\ `n opt mari regiuni viticole, la definirea c\rora sunt luate `n considera]ie criterii ecologo-geografice, coroborate cu aspecte tradi]ionale legate de provinciile istorice ale ]\rii noastre. 9.1. Podgoriile [i centrele viticole din regiunea podi[ului Transilvaniei Zona viticol\ a podi[ului Transilvaniei cuprinde planta]iile r\spndite pe dealurile [i colinele dintre Apold (jude]ul Sibiu) [i pn\ la Bistri]a-N\s\ud [i Dej. Aceast\ regiune se caracterizeaz\ prin resurse heliotermice moderate, `nso]ite de un regim de precipita]ii mai bogat. Podgoriile din Transilvania prezint\ unele particularit\]i, care le deosebesc de cele din Moldova, Muntenia [i Oltenia: condi]iile sunt mai favorabile pentru cultura soiurilor de vin; planta]iile sunt extinse pe suprafe]e mai restrnse [i `n perimetre riguros delimitate; sortimentele sunt formate dintr-un num\r mai redus de soiuri; vinurile realizate sunt mai acide [i mai fine, iar parte din ele sunt utilizate ca materie prim\ pentru producerea vinurilor spumante [i a distilatelor; `n general, sunt lipsite de hibrizi produc\tori direc]i. Sortimentul de baz\ este format din soiurile: Feteasc\ alb\, Feteasc\ regal\, Riesling italian, Neuburger, Pinot gris, Muscat Ottonel [.a. Aceast\ regiune viticol\ cuprinde 5 podgorii [i un centru viticol independent. Podgoria Trnave este situat\ `ntre cele dou\ Trnave, fiind cea mai veche [i mai important\ podgorie transilvan\. Principalele centre viticole care alc\tuiesc podgoria Trnave sunt: Blaj, Jidvei, Media[, Trn\veni, Zag\r [i Valea Mirajului. Sortimentul de baz\ este format din soiurile: Feteasc\ alb\, Feteasc\ regal\, Riesling italian, Neuburger, Traminer, Muscat Ottonel, pentru ob]inerea vinurilor albe de

75 calitate superioar\. La acestea se adaug\ cteva soiuri locale tradi]ionale, respectiv: Iordan\ [i Mustoas\ de M\derat, pentru producerea vinurilor spumante. Podgoria Alba Iulia, denumit\ [i }ara vinului cuprinde centrele viticole Alba Iulia [i Ighiu. Condi]iile ecoclimatice sunt, `n general, asem\n\toare cu cele din podgoria Trnave; toamnele, `ns\, fiind mai lungi [i mai `nsorite, permit supramaturarea strugurilor. Sortimentul de soiuri este format din Feteasc\ alb\, Feteasc\ regal\, Furmint, Pinot gris [i Muscat Ottonel, din care se realizeaz\ vinuri albe de calitate superioar\. Podgoria Aiud este alc\tuit\ din centrele viticole Turda [i Triteni, profilate pe ob]inerea vinurilor albe superioare din acelea[i soiuri ca `n podgoria Trnave. Podgoria Sebe[-Apold, de[i este cea mai sudic\ podgorie din Transilvania, are `ns\ condi]ii ecoclimatice mai pu]in favorabile. Podgoria este profilat\ pe ob]inerea vinurilor albe, materie prim\ pentru spumante, din soiurile Iordan\ [i Feteasc\ regal\ [i a celor albe superioare din soiurile Pinot gris, Neuburger [i Feteasc\ alb\. Podgoria Lechin]a cuprinde centrele viticole Bistri]a, Lechin]a, Teaca [i Bato[. Durata perioadei de vegeta]ie (155-159 zile), ct [i resursele heliotermice, se situeaz\ sub valorile medii ale celorlalte podgorii din ]ar\. Totu[i, unele particularit\]i de relief, cu numeroase amfiteatre naturale, ct [i solurile cu substrat pietros, determin\ o bun\ maturare a strugurilor [i realizarea unor vinuri albe de calitate superioar\ (Feteasc\ alb\, Feteasc\ regal\, Pinot gris [i Muscat Ottonel). Centrul viticol Dej cuprinde planta]iile viticole amplasate `n condi]ii ecoclimatice mai modeste, ceea ce determin\ maturarea lent\ [i, uneori, `ntrziat\ a strugurilor. Direc]ia principal\ de produc]ie este ob]inerea vinurilor de consum curent (Feteasc\ regal\) [i, `n m\sur\ mai mic\, a celor superioare (Feteasc\ alb\ [i Muscat Ottonel). 9.2. Podgoriile din regiunea dealurilor Cri[anei [i Maramure[ului Regiunea viticol\ a dealurilor Cri[anei [i Maramure[ului este reprezentat\ prin patru podgorii [i dou\ centre viticole independente. Podgoria Mini[ cuprinde centrele viticole Mini[ [i M\derat, caracterizate printr-un microclimat favorabil, cu influen]\ de tip adriatic, de care beneficiaz\ [i viticultura din Banat. Sortimentul de soiuri este format din Cadarc\, Merlot, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, pentru ob]inerea vinurilor ro[ii superioare [i Feteasc\ regal\, Riesling italian, Muscat Ottonel, pentru vinuri albe superioare.

76 Podgoria Diosig este alc\tuit\ din centrele viticole Diosig, Oradea [i Marghita. Comparativ cu podgoria Mini[, resursele heliotermice sunt mai reduse, motiv pentru care se realizeaz\ `ndeosebi vinuri albe de consum curent din soiul Feteasc\ regal\ [i Mustoas\ de M\derat, iar pe pantele `nsorite [i vinuri albe superioare din Feteasc\ alb\, Furmint, Riesling italian [i Muscat Ottonel. Podgoria Valea lui Mihai, situat\ la nord de Oradea, cuprinde centrele viticole Valea lui Mihai [i Sanisl\u. Direc]ia de produc]ie principal\ este ob]inerea vinurilor albe de consum curent din soiurile Mustoas\ de M\derat [i Feteasc\ regal\ [i a vinurilor pentru distilate. Podgoria Silvaniei, cu centrele viticole [imleul Silvaniei, Zal\u [i {am[ud, situate `n nord-vestul Transilvaniei, are resurse heliotermice mai modeste. Direc]iile de produc]ie sunt orientate pentru ob]inerea vinurilor albe de consum curent [i a vinurilor spumante din soiurile Iordan\, Feteasc\ alb\ [i Feteasc\ regal\. Centru viticol Halmeu, situat `n nordul municipiului Satu Mare, este profilat pe cultura soiurilor pentru vinuri albe superioare (Furmint, Feteasc\ alb\, Feteasc\ regal\ [i Muscat Ottonel). Centrul viticol Seini cuprinde dealurile situate la nord-vestul municipiului Baia Mare [i are ca direc]ie de produc]ie principal\ ob]inerea vinurilor albe de calitate superioar\ din acelea[i soiuri. 9.3. Podgoriile din regiunea dealurilor Moldovei Situate pe dealurile [i colinele subcarpatice de r\s\rit, aceste podgorii sunt pres\rate, `n principal, `ntre Siret [i Prut, continundu-se `n regiunea piemontului putnean de curbur\ pn\ la Valea Co]atcu, situat\ la sud de rul Milcov. Relieful, `n cea mai mare parte, este deluros, cu dealuri orientate spre est, nord-est. Podgoriile sunt suficient de `nsorite, datorit\ faptului c\ micile bazinete de eroziune din cuprinsul lor au o expunere sud-estic\, sudic\ sau sud-vestic\. Clima este, `n general, aspr\, cu ierni geroase [i veri toride; temperatura medie anual\ se situeaz\ `ntre 99,5C la Ia[i [i 10-10,5C la Odobe[ti. Soiurile cultivate, `n principal, sunt: Feteasc\ alb\, Aligot, Feteasc\ regal\, Muscat Ottonel, T\mioas\ romneasc\, Riesling italian, Sauvignon, din care se produc vinuri albe de calitate superioar\ [i de consum curent. Pentru vinuri ro[ii se cultiv\: Feteasc\ neagr\, Cabernet Sauvignon, Merlot, Oporto, B\beasc\ neagr\ [i Pinot noir. Ca soiuri pentru struguri de mas\, frecvent `ntlnite, sunt cele din grupa Chasselas; al\turi de acestea, sporadic, se mai cultiv\ Perla de Csaba, Muscat de Hamburg, Cinsaut [i Coarn\. Pe lng\ aceste soiuri existente `n propor]ii diferite [i

77 oarecum comune tuturor podgoriilor din Moldova, se mai `ntlnesc [i altele specifice numai pentru o anumit\ podgorie, centru viticol sau plai. Podgoria Cotnari este situat\ `n nord-estul ]\rii, desf\[urndu-se pe o lungime de 40 km `ntre T`rgu-Frumos [i Frumu[ica [i pe o l\]ime ce variaz\ de la 2 la 15 km. Este unica podgorie din Romnia care nu [i-a modificat sortimentul dup\ dezastrul filoxeric. Existen]a unor soluri scheletice [i rendzinice adecvate culturii vi]ei de vie, coroborate cu factori ecoclimatici favorabili, fac ca strugurii de la primele trei soiuri s\ realizeze concentra]ii mari de zah\r, dep\[ind frecvent 220-240 g/l. ~n toamnele lungi [i secetoase, cnd strugurii beneficiaz\ de prezen]a putregaiului nobil [i/sau de un proces de stafidire, concentra]ia `n zaharuri poate atinge [i 300-400 g/l, situa]ie `ntlnit\ frecvent mai ales la soiul Gras\ de Cotnari. Din vinificarea separat\ a soiurilor Gras\ de Cotnari, Feteasc\ alb\ [i Busuioac\ rezult\, `n principal, renumitele vinuri demidulci [i dulci de Cotnari, de calitate superioar\, `ndrept\]ite la denumire de origine [i trepte de calitate (DOCC), cules la maturitatea deplin\ (CMD), cules trziu (CT), sau la `nnobilarea boabelor (C~B). Din amestecul tehnologic al soiurilor, luate `ntr-o anumit\ propor]ie (Gras\ de Cotnari 35 %, Feteasc\ alb\ 35 %, Frncu[\ 20 % [i Busuioac\ de Moldova 10%), se realizeaz\ tradi]ionalul Sortiment de Cotnari supranumit [i Vin Voevodal. Acest vin, unde ansamblul c[tig\ ridicnd [i mai mult valoarea fiec\rui partener, justific\ pe deplin metaforicele denumiri pe care le-a primit, `n decursul timpului, Fleur de la Roumanie, Perle de la Moldavie sau Vinul de via]\ lung\, deoarece Grasa de Cotnari `i d\ dulcea]a, Feteasca alb\ fine]ea, Frncu[a aciditatea, iar Busuioaca parfumul [i aroma. Principalele centre viticole ale podgoriei Cotnari sunt: Cotnari, Hrl\u, Cucuteni [i Frumu[ica. Podgoria Ia[i, limitrof\ [i dezvoltat\ sub directa influen]\ a ora[ului, este reprezentat\ prin urm\toarele centre viticole: Copou, situat la nord [i est de ora[, Bucium-Tome[ti la sud [i Uricani la vest. Ceva mai `ndep\rtate se afl\ centrele viticole Probota (la nord) [i Comarna (la sud-vest). Cu excep]ia Uricaniului, renumit prin vinurile sale ro[ii, `n frunte cu Feteasca neagr\, `n toate celelalte centre viticole se produc vinuri albe. Dintre cele `ndrept\]ite la denumire de origine, Feteasca alb\ se bucur\ de cea mai mare popularitate, iar despre Aligot se spune c\ la Ia[i [i-a g\sit cea de a doua patrie. ~n centrele viticole Copou, Bucium [i Comarna se produc vinuri albe superioare din soiurile: Feteasc\ alb\, Feteasc\ regal\, Aligot [i Muscat Ottonel. ~n centrul viticol Uricani, `n afar\ de Feteasc\ neagr\, se mai cultiv\: Merlot, Cabernet Sauvignon, Oporto, B\beasc\ neagr\, pentru vinuri ro[ii

78 superioare. Dintre soiurile de mas\, se cultiv\: Chasselas dor, Chasselas rose, Coarn\ [i Muscat de Hamburg. Podgoria Hu[i, pe lng\ planta]iile din imediat\ apropiere a ora[ului, cuprinde [i pe cele de la Avere[ti, Vutcani, Murgeni [i Bohotin. Cu excep]ia Bohotinului, toate celelalte centre viticole sunt situate la limita dintre depresiunea Elan-Horincea [i dealurile B`rladului [i Tutovei. Centrul viticol Bohotin, situat `n partea estic\ a Moldovei, se `ntinde de o parte [i de alta a drumului na]ional de leg\tur\ `ntre ora[ele Hu[i [i Ia[i, la jum\tatea distan]ei dintre acestea. La Hu[i sunt renumite vinurile albe de calitate superioar\ [i de consum curent, dintre care un mare renume are Zghihara. ~n centrele viticole Avere[ti, Vutcani [i Murgeni, pe lng\ vinuri albe se produc [i vinuri ro[ii, care situeaz\ [i men]in renumele acestor centre pe un loc onorant. Din planta]iile de la Bohotin, respectiv din soiul Busuioac\ vn\t\ de Bohotin, se produce un vin cu totul aparte, de culoare porfirie, aromat [i cu un gust dulce, care `i confer\ o not\ distinct\. Podgoria Colinele Tutovei, recent ap\rut\ pe harta viticol\ a ]\rii, cuprinde centrul viticol Pue[ti-Iana situat pe colinele din dreapta [i stnga a v\ii Tutova, centrul viticol Tutova, la confluen]a apelor Tutovei [i B`rladului [i centrul viticol B\l\b\ne[ti. Podgoria Dealurile Bujorului ocup\ o parte din colinele [i platourile existente de o parte [i de alta a v\ii Chinejei. ~n cadrul podgoriei se afl\ centrele viticole Bujoru, Smul]i, Oancea [i Bere[ti. De[i dominante sunt vinurile albe, cele ro[ii se bucur\ de mai mult\ reputa]ie, mai ales cele de la Oancea [i Bujoru. Podgoria Nicore[ti s-a diferen]iat la extremitatea de nord-est a piemontului putnean. Situat\ `ntre valea Siretului [i valea Berheciului, podgoria se `ntinde la nord pn\ la Pripone[ti, iar spre sud pn\ la marginea Cmpiei Tecuciului. Pe lng\ centrul Nicore[ti, la nord de acesta, se mai distinge [i centrul viticol Buciumeni. ~n podgorie se produc vinuri albe, dar mai ales ro[ii. Podgoria Ive[ti este situat\ `n sudul Moldovei, la limita de nord-est a Cmpiei Romne. Ea se `ntinde, `n principal, pe nisipurile [i terenurile nisipoase rezultate din spulberarea local\, de c\tre vnt, a aluviunilor depuse de apele Brladului, Carazelului [i V\ii Cerului. ~n afar\ de Ive[ti, podgoria mai cuprinde [i centrele viticole Tecuci [i Corod. Pe lng\ soiurile comune [i altor podgorii din Moldova (Feteasc\ alb\, Feteasc\ regal\, Cabernet Sauvignon, Merlot etc.), la Ive[ti se mai `ntlnesc Selection Carrire [i Rka]iteli, iar soiurile Aramon [i Alicante Bouschet, adecvate pentru producerea de vinuri ro[ii de consum curent, ocup\ suprafe]e relativ importante.

79 Ca centre viticole independente se men]ioneaz\ Grivi]a, situat de o parte [i de alta a v\ii C\lm\]ui [i N\moloasa, `n apropiere de v\rsare C\lm\]uiului `n Siret, care au acelea[i direc]ii de produc]ie ca [i podgoria Ive[ti. Podgoria Covurlui include centrele viticole B\leni, Pechea, Scnteie[ti [i Smrdan. Primele dou\ sunt situate de o parte [i de alta a v\ii Suhului; planta]iile de la Pechea se `ntind pn\ `n valea Lozovului. Centrul viticol Scnteie[ti este situat pe colinele din dreapta v\ii Chinejei, iar cel de la Smrdan `n apropierea ora[ului Gala]i. Principalele direc]ii de produc]ie sunt: vinuri albe [i ro[ii de consum curent [i de calitate superioar\, vinuri pentru spumante [i struguri pentru mas\. Podgoria Zeletin cuprinde, de la nord spre sud, centrele viticole Parincea, Dealul Morii, Zeletin (Podu-Turcului), T\n\soaia [i Gohor, toate situate pe dealurile [i colinele din stnga Siretului. Podgoria este axat\ numai pe producere de vinuri albe de consum curent [i de calitate superioar\, vinuri pentru spumante [i struguri de mas\ pentru consum local. Centrul viticol R\c\ciuni, situat `n dreapta Siretului, pe colinele din stnga [i dreapta v\ii R\c\ciuni, are acelea[i direc]ii de produc]ie ca [i podgoria Zeletin. Podgoria Panciu s-a diferen]iat pe sectorul piemontului dintre v\ile Trotu[Siret [i Putna. ~n toate cele trei centre viticole din cadrul podgoriei (P\une[ti, Panciu [i ]ife[ti), pe lng\ soiurile `ntlnite frecvent `n podgoriile Moldovei, se mai cultiv\ [i soiul Pl\vaie pentru vinuri albe de consum curent. Podgoria este renumit\ prin vinurile sale spumante albe [i roze, precum [i pentru producerea strugurilor de mas\ unde soiurile din grupa Chasselas dau rezultate foarte bune. Podgoria Odobe[ti s-a diferen]iat pe piemontul terasat dintre Putna [i Milcov. Pe lng\ Odobe[ti, mai trebuie men]ionate [i centrele viticole Balote[ti [i Jari[tea, precum [i plaiul {arba unde se realizeaz\ cele mai bune vinuri. Cunoscut\ din timpuri foarte vechi, podgoria s-a impus prin vinurile sale albe de consum curent ob]inute din soiurile Galben\ de Odobe[ti, Mustoas\ [i, `ntr-o propor]ie mai mic\, soiul Pl\vaie. Rela]ia dintre soiul Galben\ [i podgorie este att de strns\ `nct pronun]area unuia face necesar\ al\turarea celeilalte. ~n prezent sortimentul este mult mai bogat, `ntlnindu-se, pe lng\ soiurile aborigene, [i soiuri str\ine (Riesling, Sauvignon etc.), precum [i soiul {arba, o crea]ie a Sta]iunii de Cercet\ri din Odobe[ti, din care se produc vinuri de calitate superioar\. Podgoria Cote[ti se `ntinde pe f[ia deluroas\ a piemontului putnean dintre Milcov [i Valea Co]atcu. ~n cadrul podgoriei s-au diferen]iat, de-a lungul vremii, centre viticole numite dup\ localit\]i: Vrte[coi, Crligele, Cote[ti [i Tmboie[ti. Podgoria se impune att prin vinuri albe de calitate superioar\, ct mai ales prin

80 vinuri ro[ii, dintre care cel de Feteasc\ neagr\ se bucur\ de apreciere unanim\ din partea celor care au prilejul s\-l savureze. ~n fine, trebuie men]ionat c\ centrul viticol Tmboie[ti se impune [i printr-o produc]ie apreciabil\ de struguri pentru mas\, realizat\ din soiurile Chasselas, Muscat Hamburg [i Coarn\. 9.4. Podgoriile din regiunea dealurilor Munteniei [i Olteniei Aceste podgorii se `ntind de la valea Co]atcu pn\ la Turnu Severin, acoperind dealurile [i colinele ce leag\ p\r]ile muntoase de cmpia din sudul ]\rii. Relieful este fr\mntat, iar orientarea general\ a pantelor este sudic\ [i sud-estic\. ~n condi]ii de lumin\ [i c\ldur\ ceva mai bune dect `n Moldova sortimentul de soiuri care se cultiv\ aici este mult mai larg, `ncepnd de la cele mai timpurii (Perla de Csaba), pn\ la cele mai trzii (Bicane). Mai mult dect `n Moldova, se cultiv\ soiurile Burgund mare [i Pinot noir, iar Muscat dAdda [i Afuz-Ali intr\ frecvent `n sortimentul soiurilor pentru struguri de mas\. Podgoria Dealurile Buz\ului se `ntinde de la valea Co]atcu pn\ la apa Buz\ului. ~n cadrul podgoriei se disting trei centre viticole: Greab\nu-Rmnicu S\rat, situat `n stnga [i dreapta rului Rmnic; Z\rne[ti, ale c\rui planta]ii sunt amplasate `n dreapta [i `n stnga v\ii Cinl\u; Cern\te[ti, a[ezat de o parte [i de alta a v\ii Sl\nic, `n apropiere de apa Buz\ului. Dintre vinurile care se produc, se pare c\ cele ro[ii (Feteasc\ neagr\, Cabernet Sauvignon, Merlot [i Pinot noir) constituie fondul calitativ al podgoriei. Dintre cele albe, re]in aten]ia mai ales cele de Riesling italian [i Feteasc\ alb\, ob]inute la Greab\nu-Rmnicu S\rat. Podgoria Dealul Mare, cu o bogat\ [i veche tradi]ie, ocup\ zona colinar\ subcarpatic\ dintre rurile Buz\u [i Prahova, fiind cea mai `ntins\ podgorie din Romnia. ~n componen]a ei intr\ nou\ centre viticole: Zore[ti, Merei, Pietroasele, Breaza-Buz\u, Tohani, Urla]i-Ceptura, Cricov, Valea C\lug\reasc\ [i Bolde[ti. ~n trecut, vechiul sortiment al podgoriei era format numai din soiuri romne[ti: Gordin, Crmpo[ie [i B\[icat\ de Dealul Mare, din care se ob]ineau vinuri albe de consum curent [i de calitate superioar\, seci. Cu timpul sortimentul s-a `mbog\]it, pentru ca, `n prezent, s\ se produc\ o gam\ larg\ de vinuri, dintre care un loc de vrf `l ocup\ vinurile ro[ii (Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Feteasc\ neagr\) [i cele albe dulci (Gras\ [i T\mioas\). Gras\ de Pietroasele pare un miracol, deoarece e greu de explicat cum dintr-un pamnt att de pietros, care a dat numele localit\]ii, poate s\ rezulte un asemenea vin. Podgoria [tef\ne[ti-Arge[ este relativ nou\ pe harta viticol\ a ]\rii, fiind amplasat\ `n zona sud-carpatic\, unde ocup\ pante `nsorite ale dealurilor de pe stnga Arge[ului. Cuprinde centrele viticole [tef\ne[ti, Valea Mare, Coste[ti [i

81 Buc[ani, profilate pe producerea vinurilor albe de calitate superioar\ (Feteasc\ alb\, Feteasc\ regal\, Aligot, Pinot gris, Sauvignon [i T\mioas\ romneasc\), a vinurilor ro[ii superioare (Merlot, Cabernet Sauvignon [i Burgund mare), a vinurilor de consum curent [i a strugurilor de mas\. Podgoria Dr\g\[ani, asemenea podgoriilor Odobe[ti [i Trnave, este o veche podgorie dacic\ situat\ pe pantele `nsorite din dreapta rului Olt, pe o lungime de 60 km [i 20 km l\]ime. Cuprinde centrele viticole Dr\g\[ani, Cerna, Am\r\[ti [i Iancu Jianu, cu planta]iile de vii amplasate pe altitudini variabile, care pe dealul Juardei (`n fa]a Sta]iunii balneare C\lim\ne[ti) ajung pn\ la 820 m. Sortimentul tradi]ional era format din soiurile Crmpo[ie, Braghin\ [i Gordan, din care toamna se realiza [i se comercializa vinul "Tulburel de Dr\g\[ani". ~n prezent, podgoria Dr\g\[ani este profilat\ pe cultura soiurilor pentru vinuri albe [i ro[ii superioare (Muscat Ottonel, Sauvignon, T\mioas\ romneasc\, Riesling italian, Merlot, Cabernet Sauvignon, Burgund mare [.a.). Podgoria Smbure[ti cuprinde centrele viticole Smbure[ti [i Dobroteasa, profilate pe producerea vinurilor ro[ii superioare din soiurile Merlot, Pinot noir, Cabernet Sauvignon [i Burgund mare. Podgoria Dealurile Craiovei este alc\tuit\ din centrele viticole Segarcea, Banu M\r\cine [i B\ile[ti. Sortimentul este format din soiuri albe pentru vinuri superioare (Sauvignon, Pinot gris, Riesling italian, Muscat Ottonel [.a.), soiuri negre pentru vinuri ro[ii superioare (Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot noir) [i din soiuri pentru struguri de mas\ (Chasselas dor, Muscat de Hamburg, Cinsaut). Centrul viticol Trgu-Jiu este profilat pentru ob]inerea vinurilor albe superioare [i a celor aromate din soiurile Sauvignon, Feteasc\ regal\ [i Muscat Ottonel. Podgoria Severinului este una din cele mai vechi podgorii, renumit\ pentru vinurile ro[ii ob]inute din soiurile Negru moale [i Negru vrtos [i pentru strugurii de mas\ din soiurile Chasselas, Muscat de Hamburg, Cinsaut, Afuz-Ali, Italia. 9.5. Podgoriile [i centrele viticole din Banat ~n zona ecologic\ a Banatului, situat\ `n sud-vestul ]\rii noastre, planta]iile viticole ocup\ att terenuri de [es, cu extinderi [i pe nisipuri, ct [i terenuri cu relief fr\mntat. Condi]iile climatice sunt deosebit de favorabile culturii vi]ei de vie: temperatura medie anual\ este de 10-11C, media precipita]iilor atmosferice dep\[e[te 600 mm anual, perioada de vegeta]ie este de 196 zile, iar bilan]ul termic global mai mare de 3200C.

82 Centrul viticol Teremia cuprinde planta]ii viticole cultivate, `n general, `n sistem intensiv (8000-10000 butuci/ha), `n care se practic\ sistemul de t\iere scurt (cepi de rod). Sortimentul tradi]ional este alc\tuit din soiurile Majarc\, Crea]\ de Banat, Steinschiller, din care se realizeaz\ vinuri de consum curent. Centrul viticol Silagiu este renumit pentru vinurile albe superioare produse din soiurile Riesling italian, Feteasc\ regal\, Muscat Ottonel, Crea]\ de Banat. Centrul viticol Reca[ [i Tirol produce vinuri ro[ii superioare din soiurile Burgund mare [i Cadarc\ [i vinuri albe din soiurile Riesling italian, Feteasc\ regal\, Majarc\ [i Crea]\. Centrul viticol Moldova Nou\ se caracterizeaz\ printr-un climat cu influen]\ marin\ (adriatic\), adic\ cu ierni blnde, astfel `nct vi]a de vie se cultiv\ neprotejat. Se produc vinuri albe superioare din soiurile Riesling italian, Feteasc\ regal\ [i Muscat Ottonel, vinuri ro[ii superioare din Merlot, Oporto, Cabernet Sauvignon [i struguri de mas\ din soiurile Muscat de Hamburg [i Chasselas dor. 9.6. Podgoriile [i centrele viticole din Dobrogea Datorit\ unei apreciabile rezerve heliotermice, caracteristic\ zonei de sud-est a ]\rii, condi]iile de cultur\ a vi]ei de vie sunt deosebit de favorabile, `ns\ regimul redus de precipita]ii anuale (sub 500 mm anual) impune cultura vi]ei numai `n condi]ii de irigare. Clima se caracterizeaz\ prin veri toride, ierni geroase, ploi toren]iale [i perioade relativ lungi de secet\ (30-40 de zile). Podgoria Murfatlar cuprinde centrele viticole Murfatlar, Medgidia [i Cernavod\, profilate pe cultura soiurilor albe pentru vinuri superioare: Pinot gris, Chardonay, Sauvignon, Riesling italian, Muscat Ottonel. Se cultiv\, de asemenea, cu bune rezultate [i unele soiuri pentru vinuri ro[ii superioare (Pinot noir, Cabernet Sauvignon [i Burgund mare) [i soiuri pentru struguri de mas\ cu maturare timpurie, mijlocie [i trzie. Podgoria Istria-Babadag, cu centrele viticole Istria, Babadag [i Valea Nucarilor, au acelea[i direc]ii de produc]ie. Podgoria Sarica-Niculi]el cuprinde centrele viticole Niculi]el, Tulcea, M\cin [i D\ieni. Direc]iile de produc]ie principale sunt: producerea vinurilor albe superioare din soiurile Aligot, Feteasc\ regal\, Pinot gris, Muscat Ottonel [i Rka]iteli [i pentru ro[ii superioare din Merlot, Cabernet Sauvignon, Oporto, B\beasc\ neagr\. Podgoria Ostrov, renumit\ pentru cultura soiurilor pentru struguri de mas\, cuprinde centrele viticole Ostrov, B\neasa, Oltina [i Alimanu. Resursele

83 heliotermice din aceast\ zon\ sunt dintre cele mai favorabile culturii vi]ei de vie, ceea ce face posibil\ maturarea strugurilor soiurilor Afuz-Ali [i Italia. De asemenea, se mai cultiv\ [i unele soiuri pentru vinuri albe [i ro[ii superioare. Centrele viticole Mangalia, Chirnogeni [i Hr[ova cuprind `nsemnate suprafe]e cultivate cu soiuri pentru struguri de mas\ [i vinuri de consum curent. 9.7. Podgoriile [i centrele viticole situate pe terasele Dun\rii Planta]iile viticole situate pe terasele nordice ale Dun\rii sunt amplasate pe terenuri nisipoase, `n condi]ii de fertilitate mai sc\zut\. ~n general se cultiv\ soiuri de vigoare mai mic\, asupra c\rora se aplic\ t\ierea scurt\ sau mixt\ [i conducerea butucilor `n form\ clasic\. Este o regiune viticol\ relativ mic\. Podgoria Greaca are ca direc]ie principal\ de produc]ie ob]inerea strugurilor de mas\ apar]innd soiurilor din `ntreg conveierul varietal [i chiar a soiurilor apirene. Centrul viticol Giurgiu are aceea[i direc]ie de produc]ie. Centrul viticol Zimnicea este cel mai sudic centru viticol din ]ara noastr\, situat `n vecin\tatea Dun\rii, profilat pe ob]inerea strugurilor de mas\ din soiuri cu epoci de maturitate I-VII (de la Muscat Perl\ de Csaba, la Italia), iar pe suprafe]e mai mici se cultiv\ [i unele soiuri pentru vinuri ro[ii superioare (Merlot, Burgund mare, Cabernet Sauvignon). Centrul viticol Fete[ti cuprinde planta]iile viticole amplasate `n stnga Dun\rii se caracterizeaz\ printr-un ecoclimat excesiv de c\lduros `n timpul verilor (42-43C). Se cultiv\, `n principal, soiuri pentru struguri de mas\ cu maturare timpurie, mijlocie [i trzie. 9.8. Podgoriile [i centrele viticole situate pe nisipuri [i alte terenuri favorabile din sudul ]\rii Zona aceasta cuprinde trei podgorii [i 11 centre viticole independente, situate `n sudul ]\rii. Podgoria Dacilor cuprinde planta]iile de vii din Jude]ul Mehedin]i, grupate `n centrele viticole Izvoare, Vra]a [i Jiana. Se produc: vinuri ro[ii [i roze de consum curent din soiurile Ro[ioar\, Sangioveze, B\beasc\ neagr\ [i Alicante Bouschet; vinuri albe de consum curent din soiurile Rka]iteli [i Saint Emilion [i struguri de mas\ din soiurile Muscat Perl\ de Csaba, Muscat timpuriu de Bucure[ti, Cardinal, Chasselas dor, Muscat de Hamburg [i Cinsaut.

84 Podgoria Calafat este format\ din centrele viticole Poiana Mare, Cetate [i Pleni]a (jud. Dolj). Direc]iile de produc]ie sunt asem\n\toare cu cele din podgoria Dacilor, dar se men]ioneaz\ c\, `n centrul viticol Pleni]a, se produc [i vinuri ro[ii superioare din soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon [i Burgund mare. Podgoria Sadova-Corabia cuprinde viile de pe nisipurile din stnga Jiului (jud. Dolj [i Olt), centrele viticole D\buleni [i Tmbure[ti. Planta]iile viticole sunt formate din soiurile Ro[ioar\, Berbecel, Sangioveze, B\beasc\ neagr\ [i Alicante Bouschet, din care se realizeaz\ vinuri ro[ii de consum curent; pentru vinuri albe de consum curent se cultiv\ soiurile Saint Emilion [i Rka]iteli. Centrul viticol Dr\g\ne[ti-Olt, situat la interferen]a dintre zona colinar\ [i zona de cmpie a jude]ului Olt, are ca direc]ie principal\ producerea strugurilor pentru mas\, a vinurilor de consum curent [i superioare albe. Centrele viticole Furcule[ti [i Mavrodin ocup\ terenurile fr\mntate [i cele cu pante line sudice, sud-estice [i sud-vestice, cuprinse `ntre localit\]ile Furcule[ti [i Mavrodin. Sortimentul este format `n majoritate (90 %), din soiuri pentru struguri de mas\, cuprinse `n cele [apte epoci de coacere. * Vi]a de vie se mai cultiv\ `n centrele viticole Urziceni, Ulmu-C\l\ra[i, Ru[e]u, Insur\]ei, Cire[u, Jirl\u [i Rmnicelu, pe nisipuri `n diferite grade de solificare. Ca direc]ie de produc]ie se men]ioneaz\ producerea vinurilor ro[ii [i albe de consum curent [i a strugurilor de mas\ (epocile III-V). 10. PRINCIPALII PORTALTOI FOLOSI}I ~N VITICULTURA DIN ROMNIA Dup\ distrugerea de c\tre filoxer\ a planta]iilor de vii, pe r\d\cini proprii, din Europa, vi]ele americane din speciile Vitis riparia, Vitis rupestris, Vitis berlandieri, Vitis solonis au fost utilizate la altoirea soiurilor europene, ca metod\ indirect\ de combatere a filoxerei. Clasificarea portaltoilor dup\ originea genetic\. Dup\ acest criteriu, portaltoii din cultur\ se `mpart `n 4 grupe: a) selec]iuni din speciile americane; b) hibrizi `ntre speciile americane (hibrizi americo americani); c) hibrizi `ntre soiurile europene [i speciile americane (hibrizi europeo americani); d) hibrizi complec[i (cu participarea mai multor specii).

85 Selec]ii din speciile americane. Dintre selec]iile speciilor americane se folosesc, pentru altoire, Riparia gloire [i Rupestris du Lot. Portaltoi hibrizi americo americani. Pentru viticultura ]\rii noastre prezint\ importan]\ portaltoii din grupa Berlandieri Riparia: Berlandieri Riparia Teleki 8 B; BerlandieriRiparia Kober 5 BB; BerlandieriRiparia Selec]ia Cr\ciunel 2; BerlandieriRiparia selec]ia Oppenheim 4 (SO4). Portaltoii hibrizi europeo americani. ~n aceast\ grup\ sunt cuprin[i hibrizi ob]inu]i din `ncruci[area unor specii americane (Vitis berlandieri, Vitis rupestris) cu rezisten]\ la secet\ [i cloroz\, cu diferite soiuri ale speciei Vitis vinifera, `n vederea cre[terii aptitudinilor la `nr\d\cinare, ca de exemplu Chasselas Berlandieri 41 B. Portaltoi hibrizi complec[i. ~n aceast\ grup\ sunt cuprin[i portaltoii complec[i americani ai speciei Vitis solonis: Solonis Riparia 1616 C; Solonis Rupestris du Lot 216.3 CL (Castel); Solonis Othello 1613 C (Couderc); Solonis Riparia 1616C [i portaltoii hibrizi complec[i europeo americani: Fercal (Berlandieri Colombard 1) (Cabernet Berlandieri 333 EM); Golia - cu compozi]ia genetic\ Castel 15612 (Carignan Riparia) Rupestris 137. 11. PRINCIPALELE SOIURI DE VI}| DE VIE RODITOARE CULTIVATE ~N ROMNIA ~n podgoriile [i centrele viticole din ]ara noastr\ exist\ condi]ii favorabile pentru cultura soiurile de vi]\ de vie pentru struguri de mas\, pentru vinuri albe [i ro[ii de consum curent, pentru vinuri albe [i ro[ii superioare [i pentru vinuri aromate. 11.1. Soiuri pentru struguri de mas\ Particularit\]ile biologice [i tehnologice ale soiurilor pentru struguri de mas\. Soiurile pentru struguri de mas\ prezint\ unele particularit\]i biologice [i tehnologice diferite fa]\ de cele pentru vin, care trebuie luate `n considerare. Vigoarea soiurilor pentru struguri de mas\, `n general, este mai mare dect a celor pentru vin, atunci cnd sunt cultivate `n condi]ii ecologice favorabile. Maturarea strugurilor, `n condi]iile ]\rii noastre, se e[aloneaz\ `ntre 15 iulie [i 30 octombrie, perioad\ care este `mp\r]it\ `n 7 epoci, fiecare cu durata de 15 zile. Cerin]ele fa]\ de temperatur\ [i lumin\ sunt mai ridicate, comparativ cu cele ale soiurilor pentru vin; de aceea se impune ca amplasarea soiurilor cu maturare

86 timpurie sau trzie s\ se fac\ `n cele mai bune condi]ii pedoclimatice. Strugurii pentru mas\, trebuie s\ impresioneze consumatorii prin m\rime, form\, aspect, prezen]a pruinei etc. Pentru consumul `n stare proasp\t\, strugurii trebuie s\ fie mari (lungime de 15-30 cm), r\muro[i [i lac[i sau cilindro-conici, cu boabele mai rare. Boabele trebuie s\ fie mari sau foarte mari, uniforme ca m\rime, de form\ alungit\ sau sferic\ [i acoperite cu pruin\. Pieli]a trebuie s\ fie sub]ire, elastic\ [i aderent\ la miez, dar cu rezisten]\ la fisurare [i p\strare. Miezul sau pulpa s\ fie crocant sau semicrocant, aderent la pieli]\, dar u[or deta[abil de semin]e; semin]ele mici [i `n num\r ct mai mic (1-3) sau s\ lipseasc\. Gustul boabelor la maturitatea deplin\ este dat de con]inutul `n glucide, aciditate [i substan]e aromate. Pentru strugurii de mas\ con]inutul `n glucide este moderat (140-180 g/l) [i aciditatea mai sc\zut\ (3-4,5 g/l H2SO4), care imprim\ gustul dulce-acri[or, pl\cut. Aroma, determinat\ de con]inutul `n substan]e aromate din pieli]\ [i, uneori, `n miezul boabelor, este mai intens\ la unele soiuri (Muscat de Hamburg, Muscat d'Adda), mai discret\ la altele (Perla de Csaba, Regina viilor, Italia), sau poate fi specific\, soiului (Chasselas, Coarn\). Produc]ia de struguri (total\ [i marf\) este mai ridicat\, fiind asigurat\ de amplasarea corect\ a soiurilor, `n condi]ii de ecosistem favorabile [i de tehnologia aplicat\. Conducerea butucilor `n forme semi`nalte [i `nalte asigur\ produc]ii de struguri mai mari, cu o propor]ie mai mare de struguri-marf\. Dup\ epoca de maturare a strugurilor, aceste soiuri se `ncadreaz\ `n trei grupe: Soiuri cu maturare extratimpurie [i timpurie (epocile I-II), adic\ cele la care strugurii ajung la maturitatea de consum, cu 2-4 s\pt\mni `naintea soiului Chasselas dor (Muscat Perl\ de Csaba, Regina viilor, Cardinal). Soiuri cu maturare mijlocie (epocile III-IV), adic\ cu maturare odat\ sau cu 1-2 s\pt\mni dup\ soiul Chasselas dor (Chasselas dor, Muscat de Hamburg, Cinsaut, Muscat d'Adda, Alfonse Lavale). Soiuri cu maturare trzie [i foarte trzie (epocile V-VI-VII), care se matureaz\ cu 3-5 s\pt\mni dup\ soiul Chasselas dor (Coarn\ neagr\, Coarn\ alb\, Afuz-Ali, Italia [i Bicane). 11.2. Soiuri pentru vin Soiurile pentru vin au, `n general, rezisten]\ mai bun\ la secet\ [i ger, comparativ cu cele pentru struguri de mas\. Cerin]ele pentru temperatur\, lumin\ [i cele de nutri]ie sunt mai mici, de aceea cultura lor se poate extinde pe arii mai mari.

87 Maturarea strugurilor, pentru majoritatea soiurilor, are loc `n epocile IV-V, astfel `nct recoltarea [i vinificarea strugurilor se fac `n perioada 15 septembrie-15 octombrie a fiec\rui an. Con]inutul boabelor `n glucide la maturitatea deplin\ variaz\ de la 140-180 g/l la soiurile pentru vinuri de consum curent [i `ntre 200-280 g/l la cele pentru vinuri superioare La unele soiuri, prin supramaturare, con]inutul `n glucide la recoltare poate ajunge la 300-450 g/l. Aciditatea mustului poate fi cuprins\ `ntre 4,5-6 g/l H2SO4, fiind, `n general, mai mare dect la soiurile pentru struguri de mas\. Produc]ia de struguri variaz\ cu soiul [i condi]iile eco-climatice de la 6-8 t/ha la 12-16 t/ha, uneori [i mai mult. Soiurile negre pentru vin prezint\ `n pieli]a boabelor un con]inut ridicat `n compu[i fenolici (antociani), care determin\ ob]inerea unor vinuri ro[ii intens colorate (Cabernet Sauvignon, Merlot, Alicante Bouschet); la altele, cantitatea de pigmen]i coloran]i este mai mic\ (B\beasc\ neagr\, Cadarc\), iar vinurile rezultate sunt slab sau moderat colorate. Soiuri pentru vinuri albe [i ro[ii de consum curent. ~n aceast\ grup\ sunt cuprinse soiurile pentru vin care se caracterizeaz\ prin capacitate mare de produc]ie, dar cu acumul\ri mai reduse `n zaharuri la maturitatea deplin\ (150-180 g/l) din care se realizeaz\ vinuri mai slab alcoolice (8-10,5 vol. % alcool). Dup\ culoarea strugurilor, aceste vinuri pot fi albe [i ro[ii. Soiuri pentru vinuri albe de consum curent. Din grupa soiurilor albe pentru vinuri de consum curent, mai r\spndite `n cultur\ `n ]ara noastr\, sunt: Galben\ de Odobe[ti, Zghihar\ de Hu[i, Iordan\, Ardeleanc\, Crea]\, Majarc\ alb\, Berbecel, Aligot, Rka]iteli, Pl\vaie, Saint Emillion, Selection Carrire [.a. Soiuri negre pentru vinuri ro[ii de consum curent. Din aceast\ grup\ fac parte soiurile: B\beasc\ neagr\, Oporto, Cadarc\, Sangiovese, Alicante Bouschet. Soiuri pentru vinuri albe [i ro[ii superioare. ~n condi]ii de cultur\ optime majoritatea soiurilor din aceast\ grup\ asigur\ produc]ii ridicate, iar strugurii, la maturitatea deplin\, acumuleaz\ `ntre 190-280 g/l zaharuri, din care, `n urma fermenta]iei alcoolice, rezult\ vinuri cu t\rie alcoolic\ mai mare de 11% vol. ~n anumi]i ani, prin supramaturarea strugurilor, unele soiuri pot realiza vinuri superioare demiseci, demidulci [i dulci naturale. Sub acest aspect, `n condi]iile din ]ara noastr\, soiurile se `mpart `n 3 grupe: - soiuri cu capacitate foarte mare de supramaturare (Gras\, Chardonay, Pinot gris); - soiuri cu capacitate mare de supramarturare (Feteasc\ alb\, Traminer, Sauvignon; - soiuri cu capacitate mic\ de supramaturare (Neuburger, Muscadelle). Dup\ culoarea boabelor la maturitatea deplin\, soiurile se grupeaz\ `n albe [i negre pentru vinuri superioare.Unele dintre soiuri, cultivate `n areale unde la

88 maturitate se realizeaz\ o aciditate mai ridicat\, sunt utilizate la prepararea vinurilor spumante [i a distilatelor `nvechite. Soiuri pentru vinuri albe superioare: Gras\ de Cotnari, Feteasc\ alb\, Feteasc\ regal\, Frncu[\, Riesling italian, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Sauvignon (Petit, Gros), Muscadelle, Neuburger, Furmint [.a. Soiuri pentru vinuri ro[ii superioare: Feteasc\ neagr\, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Malbec, Burgund mare [i Saperavi. Soiuri pentru vinuri aromate. Pentru podgoriile ]\rii noastre sunt recomandate [i autorizate urm\toarele soiuri cu struguri aroma]i: T\mioas\ romneasc\, Muscat Ottonel [i Busuioac\ de Bohotin. 12. OENOLOGIE 12.1. Culesul, transportul [i recep]ia strugurilor `n vederea vinific\rii Culesul strugurilor pentru vinificare se face la maturitatea tehnologic\, adic\ atunci cnd compozi]ia lor este optim\ pentru producerea unui anumit tip de vin sau a unui alt produs pe baz\ de struguri, must sau vin. ~n condi]iile ]\rii noastre, maturitatea tehnologic\ poate s\ precead\ maturitatea deplin\ (vinuri pentru distilare), s\ coincid\ cu ea (vinuri de consum curent [i superioare seci), sau s\ o urmeze (vinuri demiseci, demidulci [i dulci naturale). Transportul strugurilor trebuie astfel efectuat `nct ace[tia s\ ajung\ la cram\ nestrivi]i [i `ntr-un termen ct mai scurt. ~n ultimul timp s-a generalizat transportul strugurilor v\rsa]i direct `n bena remorcii tractorului sau a autocamionului. Recep]ia strugurilor se face att din punct de vedere calitativ, ct [i cantitativ. La stabilirea calit\]ii se fac observa]ii asupra gradului de s\n\tate [i de cur\]enie a strugurilor, se verific\ dac\ soiul corespunde celui `nscris `n bonul de transport etc. Se preleveaz\ apoi o prob\ de 2-3 kg struguri (sau recolt\ zdrobit\) c\reia, `n laborator, i se determin\ con]inutul `n glucide [i aciditatea. Desc\rcatul strugurilor se poate face manual, cu ajutorul unor instala]ii care apar]in centrului de vinificare (macarale pivotante cu basculator, trolii tip monorai, instala]ii pneumatice etc.) sau prin bascularea benei mijlocului de transport. 12.2. Tehnologia prelucr\rii strugurilor Tehnologia prelucr\rii strugurilor sau vinifica]ia propriu-zis\ cuprinde un ansamblu de opera]ii care asigur\ transformarea strugurilor `n vin. ~n urma vinific\rii

89 se ob]in vinuri albe sau ro[ii, de unde [i existen]a a dou\ mari linii tehnologice: linia de vinifica]ie `n alb [i linia de vinifica]ie `n ro[u. ~n cazul producerii vinurilor albe mustul se separ\ ct mai rapid de bo[tin\ [i se fermenteaz\ separat. La producerea vinurilor ro[ii separarea lichidului se efectueaz\ dup\ ce mustuiala a trecut printr-un proces de macerare-fermentare, proces care trebuie luat `n considerare [i la elaborarea vinurilor aromate [i roze. Indiferent de grupele de vinuri care urmeaz\ a se ob]ine (albe, ro[ii, aromate, roze), este absolut necesar ca prelucrarea strugurilor s\ se efectueze complet [i ct mai rapid, `n mod obligatoriu `n ziua recolt\rii. Zdrobitul strugurilor const\ `n distrugerea integrit\]ii boabelor, `n vederea eliber\rii sucului pe care `l con]in, f\r\ a f\r\mi]a pieli]ele, semin]ele [i ciorchinii. ~n urma zdrobirii, microflora existent\ pe struguri este dispersat\ `n `ntreaga mas\ de mustuial\. Zdrobitul se poate face manual, cu ajutorul unui mustuitor sau mecanic, folosind ma[ini de zdrobit numite zdrobitoare. Desciorchinatul strugurilor, numit `nc\ [i dezbrobonit, const\ `n deta[area boabelor de ciorchine [i eliberarea separat\ a sucului [i boabelor, pe de o parte, [i a ciorchinilor pe de alt\ parte. Cel mai bine este ca desciorchinatul (total sau par]ial) s\ se aplice `n func]ie de condi]iile concrete `n care se prezint\ recolta, cu luarea `n considerare a categoriei [i, respectiv, a tipului de vin ce urmeaz\ s\ se ob]in\. Separarea mustului de bo[tin\ se efectueaz\ `n dou\ etape care se succed: `n prima etap\ separarea se face prin scurgere [i mustul poart\ numele de must ravac, iar `n a doua etap\ prin presare, cnd rezult\ must de pres\. Separarea mustului prin scurgere este opera]ia care precede [i u[ureaz\ presarea bo[tinei. Scurgerea poate avea loc `n mod spontan (scurgere gravita]ional\) sau poate fi provocat\ (scurgere intensificat\). Scurgerea gravita]ional\, practicat\ din ce `n ce mai rar, se face cu ajutorul scurg\toarelor statice (linuri). Separarea mustului prin presarea bo[tinei este ultima opera]iune din procesul tehnologic de prelucrare a strugurelui. La vinifica]ia `n alb, unde durata contactului mustului cu p\r]ile solide trebuie s\ fie ct mai scurt\, presarea are un caracter de urgen]\. La vinifica]ia `n ro[u ea se efectueaz\ dup\ opera]iunea de macerare-fermentare. ~n ambele situa]ii este necesar, `ns\, ca presarea s\ fie astfel condus\ `nct s\ se evite strivirea semin]elor [i ciorchinilor. Indiferent de procedeul de scurgere sau presare, mustul rezultat se colecteaz\ separat pe trei categorii: a- must ravac (60%); b- must de la presarea I [i II a preselor discontinui, sau [tu]ul I [i II de la presele continui (30%); c-must de la ultima presare, sau de la [tu]ul III (10%). Acestea, numite obi[nuit [i musturi a, b [i c, se diferen]iaz\ `ntre ele prin aceea c\ gradul de tulbureal\, con]inutul `n zaharuri,

90 extractul, aciditatea [i con]inutul `n substan]e azotate au valori descrescnde de la a la c, `n timp ce con]inutul `n substan]e tanante [i, respectiv, intensitatea colorant\, prezint\ valori crescnde de la a la c. Randamentul `n must la prelucrarea strugurilor variaz\ `n limite largi. Obi[nuit, [i `n func]ie de presele utilizate, din prelucrarea a 100 kg struguri rezult\ urm\toarele cantit\]i de must: la presele cu [urub 732 kg, la cele hidraulice, mecanice, mecano-hidraulice [i pneumatice 762 kg, iar la cele continui cu [nec 83 3 kg. Dac\ se calcueaz\ `n litri [i se porne[te de la un randment mediu de 80%, iar mustul are o conentra]ie medie `n zaharuri de 170 g/l (densitate 1,075 g/m3 ), atunci din prelucrarea a 100 kg struguri rezult\ 74,42 litri must, din care 44,65 l must ravac (60%), 22,33 l must de pres\ (30%) [i 7,44 l must de la ultima presare (10%). 12.3. Tehnologia prelucr\rii mustului Pentru ob]inerea unui vin armonic constituit [i s\n\tos, este necesar ca `naintea ferment\rii s\ se efectueze asamblarea, limpezirea, sulfitarea, bentonizarea [i corectarea compozi]iei musturilor. Asamblarea este opera]iunea prin care cele trei frac]iuni de must (a, b [i c) sunt reunite. ~n raport de particularit\]le acestora [i de tipul de vin care trebuie ob]inut, asamblarea se face diferen]iat. De exemplu, pentru producerea vinurilor de mare marc\ sau a celor destinate producerii vinurilor spumante, se va folosi numai must ravac. Cel\lalt must, rezultat din amestecarea ultimelor dou\ frac]iuni, b [i c, va fi fermentat separat, pentru a primi o alt\ utilizare, respectiv `n industria distilatelor sau a o]etului. ~n cazul producerii vinurilor de calitate superioar\, se prefer\ asamblarea mustului ravac numai cu jum\tate din frac]iunea b, [i anume, cu mustul rezultat de la prima presare. La producerea vinurilor de consum curent se poate face amestecarea mustului ravac cu mustul de la prima [i a doua presare sau cu mustul de la primul [i al doilea [tu], `n cazul preselor cu func]ionare continu\. Limpezirea (sau deburbarea) const\ `n eliminarea impurit\]ilor solide (particule de p\mnt, fragmente de ciorchini, pieli]e etc.), cunoscute sub numele general de burb\, care imprim\ mustului tulbureal\. Burba reprezint\ 2-7% din cantitatea total\ de must, dar sunt situa]ii cnd ea poate ajunge [i pn\ la 15-20%. Frecvent, deburbarea se efectueaz\ prin sedimentare-decantare sau centrifugare. Sulfitarea mustului cu 5-10 g SO2 la 100 l must, s-a dovedit necesar\ chiar [i `n cazul cnd nu se aplic\ deburbarea. Prin sulfitare se evit\ oxidarea exagerat\ a mustului, se influen]eaz\ pozitiv selectarea celei mai convenabile microflore de fermentare, se `mpiedic\ m\rirea acidit\]ii volatile etc.

91 Bentonizarea const\ `n administrarea a 50-100 g bentonit\ la 100 l must. Opera]iunea se aplic\ cu scopul de a `ndep\rta excesul de substan]e proteice, `nc\ din faza de must. De multe ori, la aceste vinuri nu mai este necesar un alt tratament pentru a-i asigura stabilitatea proteic\. Corec]iile de compozi]ie se aplic\ numai `n anii cnd musturile rezultate prezint\ abateri de la calitatea care poate asigura un vin bine constituit. ~n practica vinicol\ mai frecvente sunt corec]ia deficitului de zah\r [i corec]ia acidit\]ii. Corec]ia deficitului de zah\r se poate realiza prin amestecarea cu musturi foarte bogate `n zah\r sau prin adaos de zah\r sau must concentrat. Amestecarea cu musturi bogate `n zah\r este simpl\ [i avantajoas\, deoarece `nlesne[te [i corectarea acidit\]ii, sc\zut\ la musturile bogate `n zah\r [i mare la cele s\race. Adaosul de zah\r alimentar ([aptalizarea) a fost ini]iat `n secolul XVIII `n Fran]a [i a fost descris pentru prima dat\ de J.A. Chaptal. ~n Romnia, ad\ugarea zah\rului `n must sau vin este interzis\. ~n mod excep]ional, `n anii nefavorabili, se poate autoriza ad\ugarea a cel mult 35 g zah\r la litrul de must. Adaosul de must concentrat este o metod\ destul de r\spndit\ [i se face prin diluarea prealabil\ a concentratului `ntr-o cantitate mai mic\ de must [i apoi introducerea acesteia `n mustul de corectat. Mustul concentrat se ob]ine prin eliminarea par]ial\ a apei din mustul proasp\t sau t\iat, astfel `nct con]inutul de zaharuri s\ fie de minim 650g/l. Corec]ia acidit\]ii vizeaz\, dup\ caz, fie m\rirea, fie mic[orarea acidit\]ii. M\rirea acidit\]ii, corec]ie cunoscut\ [i sub numele de acidifiere, se poate ob]ine prin amestecare cu musturi mai acide sau prin ad\ugare de acizi organici (acid tartric, malic sau lactic). Mic[orarea acidit\]ii (dezacidifierea) se realizeaz\ prin amestecarea cu musturi s\race `n aciditate sau prin tratare cu carbonat de calciu. ~n ultimul caz, pentru a mic[ora aciditatea unui must cu 1,5 g/l exprimat\ `n acid tartric, respectiv cu 1 g/l H2SO4, se adaug\ pentru fiecare litru de must 1 g CaCO3. 12.4. Antiseptici [i antioxidan]i folosi]i `n industria vinicol\ Prin antiseptici se `n]elege acele substan]e care, `n anumite concentra]ii, distrug microorganismele sau le `mpiedic\ dezvoltarea; antioxidan]ii protejeaz\ mustul [i vinul `mpotriva oxid\rii. Principala substan]\ cu rol antiseptic [i antioxidant, admis\ de legisla]iile viti-vinicole [i de reglemnt\rile interna]ionale, este dioxidul de sulf. Al\turi de el se mai utilizeaz\ ca antiseptic acidul sorbic, iar ca antioxidant acidul ascorbic.

92 Dioxidul de sulf. Este un gaz incolor cu miros `nec\cios, care se lichefiaz\ u[or prin simpl\ r\cire [i comprimare. Este solubil `n ap\ (7,8% la 30C [i 10% la 20C), unde o mic\ parte este solvit fizic, sub form\ de molecule de SO2, iar cea mai mare parte reac]ioneaz\ cu apa formnd acidul sulfuros. SO2 + H2O H2SO3

La rndul lui, acidul sulfuros se poate afla `n must [i vin sub form\ nedisociat\, ca acid sulfuros molecular, sau sub form\ disociat\, respectiv ca ioni de sulfit acid (HSO3-) [i ioni sulfit (SO3-).

H2SO3 +
HSO3 +

H2O H2O

HSO3 SO3

+ H3O+ + H3O+

-2

Toate formele din rela]iile de mai sus, la care se adaug\ [i SO2 solvit fizic, sunt cunoscute `n oenologie sub denumirea de acid sulfuros liber, care `n vin variaz\ `ntre 15-30% din H2SO3 total. Din acidul sulfuros liber o mic\ frac]iune, [i anume, cea reprezentat\ de SO2 solvit fizic [i H2SO3 molecular este desemnat\ sub numele de acid sulfuros activ [i reprezint\ 1-2% din acidul sulfuros liber [i 0,3-3% din acidul sulfuros total. Acidul sulfuros activ imprim\ vinului miros sulfuros [i este singura frac]iunte care are ac]iune antispetic\, fiind eficace att `mpotriva levurilor ct [i a bacteriilor. Acidul sulfuros disociat nu are miros perceptibil [i nici ac]iune antiseptic\. El reac]ioneaz\, `ns\, cu diferite substan]e din vin (aldehide, acizi cetonici, zaharuri, acizi uronici, compu[i fenolici etc.) formnd combina]ii instabile [i stabile. Aceast\ frac]iune disociat\, intrat\ `n diferite combina]ii, constituie frac]iunea de acid sulfuros combinat, care reprezint\ 75-85% din acidul sulfuros total [i care nu are ac]iune antiseptic\ [i nici propriet\]i antioxidante, fiind considerat ca un adev\rat balast. ~ntre SO2 liber [i SO2 combinat exist\ un echilibru. Ca atare, la orice ad\ugare de SO2 o parte din el se combin\, [i invers, la orice dispari]ie de SO2, prin oxidare, are loc o mic[orare a SO2 legat. ~n acest fel SO2 legat, mai ales cel din combina]ii instabile, reprezint\ o rezerv\ pentru SO2 liber. Apreciate la un loc, adic\ SO2 liber plus cel legat, constituie ceea ce `n oenologie poart\ numele de SO2 total. Ac]iunea antiseptic\ a SO2 se datore[te faptului c\ blocheaz\ sistemul enzimatic din celulele levurilor sau bacteriilor existente `n must sau `n vin. De asemenea, SO2 introdus `n must sau vin creeaz\ un mediu reduc\tor [i astfel `mpiedic\ activitatea microorganismelor aerobe, cum sunt bacteriile acetice, malolactice, levurile apiculate etc. Singurele specii de levuri care rezist\ [i pot activa `n prezen]a anumitor doze de SO2 sunt Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus [i

93 Saccharomyces cerevisiae var. oviformis. Ac]iunea antiseptic\ selectiv\ a SO2 ajut\ la eliberarea mustului de microflora patogen\ [i de levurile nedorite, fiind favorizat\ activitatea levurilor eliptice, care pot rezista pn\ la doze de 120 mg/l SO2 liber. Ac]iunea antioxidant\ a SO2 este determinat\ de propriet\]ile lui reduc\toare [i se realizeaz\ pe mai multe c\i: prin inactivarea sau distrugerea unor enzime, care catalizeaz\ reac]iile de oxidare a anumitor substan]e din must [i vin; prin combinarea SO2 cu unele substan]e u[or oxidabile din vin, de exemplu cu aldehida acetic\, formnd acidul aldehido-sulfuros, astfel `nct nu mai apare acidul acetic; prin proprietatea SO2 de a se combina cu oxigenul mult mai repede dect alte substan]e, care ar modifica nefavorabil calitatea vinului. Formele sub care se utilizeaz\ dioxidul de sulf sunt: gazoas\, lichefiat\, solu]ie apoas\ [i `n stare solid\ ca s\ruri. SO2 gazos se ob]ine prin arderea sulfului care se livreaz\ sub form\ de praf, bulg\ri sau fitile. Arderea sulfului este o opera]ie tradi]ional\, practicat\ de mult\ vreme la dezinfectarea localurilor vinicole, la dezinfectarea vaselor [i conservarea butoaielor de lemn [i, indirect, la sulfitarea mustului [i vinului. SO2 lichefiat se ob]ine prin presarea SO2 gazos `n tuburi de o]el, la o presiune de cel pu]in 2 atmosfere, tuburi care con]in 50-70 kg SO2 . Un litru de SO2 lichefiat degaj\ circa 500 l gaz la presiune normal\. Din butelie, SO2 se poate introduce `n vin prin intermediul unui sulfitometru sau direct sub form\ lichefiat\ ori gazoas\ `n func]ie de pozi]ia buteliei `n momentul folosirii. Solu]ia apoas\ de SO2 , obi[nuit `n concentra]ie de 6%, se prepar\ din SO2 lichefiat. Dizolvarea gazului `n ap\ trebuie f\cut\ lent, `n mod obi[nuit fiind nevoie de peste 10 ore. P\strarea solu]iei se face la `ntuneric [i la rece. Dintre s\rurile acidului sulfuros, mai des folosit este metabisulfitul 57% SO2. Indiferent de formele sub care se folose[te, SO2 din must sau vin se exprim\ `n g/hl sau mg/l. Cantit\]ile care se introduc depind de momentul sulfit\rii (deburbare, pritoc, filtrare etc.), de starea de s\n\tate a recoltei, de condi]iile de p\strare ale vinului etc. ~n procesul de vinifica]ie este bine ca sulfitarea s\ `nceap\ chiar de la struguri. De obicei se administreaz\ 25-30 g/m3, doz\ care poate cre[te `n cazul recoltelor muceg\ite. Mustul se sulfiteaz\ imediat dup\ ob]inere cu solu]ie de SO2 sau cu SO2 lichefiat, pn\ ce nivelul concentra]iei a atins minimum 15-25 mg/l SO2 liber. Pe perioada conserv\rii vinurilor sulfit\rile se aplic\ odat\ cu pritocurile, ]innd cont c\, `n cazul vinurilor ro[ii, concentra]ia de SO2 liber s\ nu scad\ pn\ la de potasiu (pirosulfitul de potasiu) K2S2O5, care `n contact cu vinul pun `n libertate 50-

94 zero, iar la vinurile albe pn\ la 15 mg/l [i, respectiv, 40 mg/l la vinurile demidulci [i dulci. Acidul sorbic. Fiind pu]in solubil `n ap\, se utilizeaz\ mai mult sub form\ de s\ruri, [i anume, sub form\ de sorbat de potasiu. Are ac]iune antiseptic\ asupra levurilor [i mucegaiurilor [i mai pu]in asupra bacteriilor. Doza maxim\ admis\ `n vin este de 200 mg/l, iar tratamentul se face `ntotdeauna `nainte de `mbuteliere. Acidul ascorbic. Numit [i vitamina C, poate proteja vinul `mpotriva oxid\rii, doza maxim\ legal\ admis\ fiind de 100 mg/l. Tratamentul este eficace numai la vinurile care, ulterior, nu mai suport\ noi aera]ii, respectiv pentru cele care urmeaz\ s\ fie `mbuteliate. Prin folosirea acestor acizi dozele de SO2 pot fi mult mic[orate, f\r\ `ns\ a putea fi exclus\ `n totalitate sulfitarea. 12.5. Fermenta]ia [i macera]ia `n tehnologia producerii vinurilor ~n vinifica]ie o mare importan]\ prezint\ fermenta]ia alcoolic\ a mustului, macerarea bo[tinei [i fermenta]ia malolactic\ a vinului. Fermenta]ia alcoolic\ a mustului. Este un proces biochimic prin care glucidele se transform\ `n alcool etilic [i CO2, ca produ[i principali `nso]i]i de numero[i produ[i secundari (glicerol, butandiol-2,3, acizi lactic, acetic, succinic etc.). Fermenta]ia se datore[te activit\]ii levurilor. Acestea produc enzime care catalizeaz\ reac]iile de degradare biochimic\ a glucidelor [i a altor substan]e, conform mecanismului general de ac]iune a biocatalizatorilor. Reac]ia global\ a fermenta]iei alcoolice este urm\toarea:

C6H12O6

2C 2H5OH

+ CO2 + 33 kcal

Din aceast\ reac]ie reiese c\, `n timpul fermenta]iei alcoolice, se degaj\ c\ldur\. Prin urmare, solu]iile tehnice adoptate trebuie s\ asigure att `ndep\rtarea gazului carbonic, ct [i eliminarea excesului de c\ldur\. ~n desf\[urarea procesului de fermenta]ie a mustului se disting trei faze: faza prefermentativ\ (numit\ [i faz\ ini]ial\), care dureaz\ 1-3 zile [i `n care mustul `ncepe s\ se tulbure, iar temperatura urc\ lent cu 1-3C; faza de fermentare tumultoas\ (zgomotoas\) dureaz\ pn\ la 8-14 zile, timp `n care are loc o degajare puternic\ de CO2 , iar temperatura se ridic\ la 25 [i chiar 30C; faza postfermentativ\ (faza de fermenta]ie lini[tit\), cnd datorit\ alcoolului format scade puterea de fermentare a levurilor, degajarea CO2 este `ncetinit\, devenind aproape imperceptibil\, temperatura scade treptat, iar vinul `ncepe s\ se limpezeasc\. Principalele variante tehnologice de fermentare a mustului se pot grupa dup\ mai multe criterii. Astfel, dup\ modul cum se declan[eaz\ fermenta]ia alcoolic\,

95 aceasta poate fi spontan\ sau provocat\, iar dup\ modul cum decurge ea poate fi nedirijat\ sau dirijat\ (controlat\). Fermenta]ia spontan\ se produce de la sine [i se datore[te levurilor existente `n must. Printre speciile care se `ntlnesc mai frecvent sunt Kloeckera apiculata [i Saccharomyces ellipsoideus, care la un loc reprezint\ 90% din totalul levurilor existente `n mod natural `n must. Ini]ial, fermenta]ia spontan\ este declan[at\ de levurile apiculate (Kloeckera apiculata), care au un randament alcoolic sc\zut, consumnd 21 g zah\r pentru a produce 10 ml alcool [i o putere alcooligen\ redus\, adic\ gradul alcoolic maxim pe care ele `l pot realiza `ntr-un mediu de fermentare este de circa 4 % vol. Ulterior, devin dominante levurile eliptice (Sacch. cer. var. ellipsoideus), care au un randament alcoolic mai ridicat (17 g zah\r pentru 10 ml alcool) [i putere alcooligen\ de pn\ la 16 % vol. alcool. Apoi fermenta]ia este continuat\ [i finisat\ de levurile de finisare (Sacch. cer. var. oviformis), cu acela[i randament alcoolic dar cu putere alcooligen\ [i mai mare, deoarece `n musturi foarte bogate `n zah\r ele pot produce pn\ la 18% vol. alcool. Fermenta]ia provocat\ se produce prin interven]ia omului, ca urmare a unui adaos de maia de levuri (cultur\ de levuri `n plin\ activitate), adaos care se practic\ numai dup\ ce microflora spontan\ din must a fost eliminat\ sau inactivat\ prin deburbare [i sulfitare. Obi[nuit, maiaua se prepar\ din levuri care apar]in speciei Saccharomyces cer. var. ellipsoideus, provenite fie din microflora natural\ (levuri indigene sau locale) fie din levuri `nmul]ite, verificate [i garantate de laboratoare specializate `n acest sens. Ultimele, numite [i levuri selec]ionate, mai pot fi administrate `n must [i sub form\ de pudr\ sau granule, `n func]ie de tehnologia producerii [i conserv\rii lor. Fermenta]ia nedirijat\, f\r\ nici o interven]ie, depinde mult de hazard, fapt pentru care nici calitatea vinului nu poate fi garantat\. ~n prezent se `ntlne[te doar sporadic `n vinifica]ia casnic\, dar nici aici `n sensul absolut al cuvntului. Fermenta]ia dirijat\ (controlat\) are loc sub supravegherea permenent\ sau periodic\ a oenologului, care urm\rindu-i desf\[urarea poate lua m\suri de dirijare a ei. Pentru a evita pericolul debord\rii vasele nu se umplu complet cu must, ci la fiecare din ele se las\ a[a-numitul gol de fermentare, care reprezint\ aproximativ 15% din capacitate. Se adaug\, apoi, pentru fiecare 100 l must, 5-6 l de maia de levuri indigene sau selec]ionate, care se repartizeaz\ `n `ntreaga cantitate de must. Dup\ administrarea maielei vasele se echipeaz\ cu plnii de fermentare sau cu diferite dispozitive de captare, dirijare [i, eventual, de colectare a CO2.

96 Supravegherea [i conducerea fermenta]iei alcoolice const\ `n: efectuarea la 2-3 zile a unui control microscopic pentru a avea date cu privire la natura, num\rul [i starea levurilor sub influen]a c\rora se desf\[oar\ fermenta]ia; determinarea zilnic\ a densit\]ii [i concentra]iei mustului `n zah\r, pentru a se aprecia ritmul [i regularitatea fermenta]iei, precum [i m\surarea temperaturii pentru a se estima intensitatea fermenta]iei [i momentul cnd trebuie s\ se intervin\ cu m\suri care s\-i asigure o desf\[urare optim\. Cu ajutorul valorilor g\site se `ntocme[te graficul de fermentare pentru fiecare vas separat. Ini]ial, temperatura trebuie s\ fie de 15-18C. Dac\ e mai sc\zut\, mustul porne[te greu `n fermenta]ie, iar la suprafa]a lui e posibil s\ apar\ mucegaiuri. ~n asemenea situa]ii se iau m\suri pentru pornirea fermenta]iei, ca de exemplu: `nc\lzirea s\lii de fermentare, `nc\lzirea unei frac]iuni de must la 60C [i introducerea ei `n mustul rece, introducere de vapori supra`nc\lzi]i, trecerea mustului printr-un schimb\tor de c\ldur\, ad\ugarea de must care se afl\ `n faza ferment\rii tumultoase etc. Dup\ declan[are se recomand\ ca temperatura s\ nu dep\[easc\ 20C la vinurile albe [i 25C la vinurile ro[ii. Dac\ se dep\[esc aceste limite [i mai ales cnd temperatura este mai ridicat\ de 30C, atunci activitatea levurilor este mult `ncetinit\, iar `n locul fermenta]iei alcoolice e posibil s\ apar\ alte fermenta]ii, ca cea manitic\ de exemplu, care duc la `mboln\virea vinului. Pentru a preveni aceast\ situa]ie se iau m\suri de coborre a temperaturii mustului printr-o serie de procedee: deschiderea u[ilor [i ferestrelor, mai ales `n timpul nop]ii, stropirea pardoselii cu ap\ rece sau trecerea unei p\r]i din mustul cald printr-un schimb\tor de c\ldur\. Macerarea. Folosit\ frecvent la producerea vinurilor ro[ii [i par]ial [i la cele aromate [i roze, este o opera]iune tehnologic\ prin care bo[tina este men]inut\ un timp oarecare `n contact cu mustul, `n vederea extrac]iei anumitor componente (substan]e colorante, aromate etc.) din pieli]a boabelor. Macerarea-fermentarea desemnat\, `n vinifica]ia tradi]ional\, sub numele de fermentare pe bo[tin\, se realizeaz\ `n vase [i instala]ii, care difer\ `ntre ele att din punct de vedere constructiv ct [i func]ional. Macerarea-fermentarea `n vase deschise sau `nchise, cu c\ciula la suprafa]\ sau scufundat\, poate fi efectuat\ `n numeroase variante. Datorit\ CO2 care se degaj\, bo[tina se ridic\ la suprafa]\ sub forma unei c\ciuli plutitoare. Fiind doar par]ial sc\ldat\ `n must, suprafa]a de contact dintre cele dou\ faze este mult redus\, ceea ce duce la diminuarea procesului de macerare [i la crearea condi]iilor pentru instalarea mucegaiurilor, pentru dezvoltarea bacteriilor acetice [i pentru oxidarea vinului. Pentru a evita aceste neajunsuri, bo[tina se scufund\ de 2-3 ori pe zi. Aceast\ opera]iunea, care se face manual [i care este

97 destul de greoaie, a dus la folosirea unor sisteme perfec]ionate de macerarefermentare cu c\ciula scufundat\ sau la altele care folosesc remontarea mustului, adic\ extragerea mustului din partea inferioar\ a vasului de macerare-fermentare [i readucerea lui la partea superioar\ a vasului, unde, printr-un sistem oarecare, este `mpr\[tiat deasupra c\ciulii sub form\ de jeturi de pic\turi. La cisternele obi[nuite remontarea se face cu ajutorul unei pompe; la cele construite special `n acest scop, periodic, bo[tina este sp\lat\ automat. La cisternele rotative, confec]ionate din tabl\ de o]el inoxidabil [i folosite din ce `n ce mai mult `n ]ara noastr\, amestecarea [i men]inerea bo[tinei `n must, precum [i uniformizarea temperaturii din interior, se realizeaz\ prin rotirea cisternelor `n jurul axei lor. Eficien]a exploat\rii acestor cisterne dinamice este ridicat\, ca urmare a gradului lor `nalt de mecanizare, precum [i datorit\ faptului c\ macerarea-fermentarea unei [arje, poate fi terminat\ `n 1-2 zile `n loc de 5-7 zile, ct dureaz\ la celelalte variante care folosesc c\zi [i cisterne statice. Tragerea vinului de pe bo[tin\ const\ `n separarea, prin scurgere gravita]ional\, a vinului de bo[tin\ c\tre sau la sfr[itul macer\rii-ferment\rii [i trecerea lui `ntr-un alt vas unde `[i va termina fermenta]ia. Opera]iunea mai poart\ [i numele de r\v\cit, iar vinul separat se nume[te vin ravac. Vinul rezultat ulterior de la presarea bo[tinei [i care reprezint\ 15-20% din toat\ cantitatea de vin, se colecteaz\ separat. Obi[nuit, cel de la prima presare se amestec\ cu ravacul, iar cel de la a doua [i ultima presare se depoziteaz\ separat, fiind utilizat la corec]ii sau ca vin pentru industrializare (o]et). Fermenta]ia malolactic\. Desemnat\ [i sub numele de fermenta]ie secundar\ sau proces de dezacidifiere biologic\ a vinului, aceasta const\ `n degradarea acidului malic din vin `n acid lactic [i CO2 , conform reac]iei globale:

COOH CH2 CHOH COOH

CH3 CHOH COOH + CO2

Din reac]ie reiese c\, prin decarboxilarea acidului malic, dicarboxilic [i formarea acidului lactic, monocarboxilic, dispare una din func]iunile acide. ~n acest fel se pierde aproape jum\tate din aciditatea imprimat\ de acidul malic, astfel `nct aciditatea total\ a vinului poate s\ scad\ cu 1,5-2,5 g/l, sc\derea fiind cu att mai mare cu ct vinul este mai bogat `n acid malic. Declan[area [i des\vr[irea acestei fermenta]ii, datorat\ bacteriilor lactice, este absolut necesar\ pentru vinurile ro[ii, care se cer s\ fie mai pu]in acide [i `n care prezen]a acidului lactic, se asambleaz\ mai bine cu astringen]a dat\ de compu[ii fenolici, dect acidul malic, care le imprim\ o nuan]\ de verdea]\. Este preferat\ [i la vinurile albe cu aciditate excesiv\, a[a cum sunt cele ob]inute din podgoriile nordice.

98 12.6. Compozi]ia chimic\ a vinurilor [i clasificarea lor Vinul se deosebe[te mult de sucul de struguri din care provine nu numai prin arom\, gust [i densitate, ci [i prin compozi]ia lui chimic\. Din cele aproximativ 2000 de componente care intr\ `n alc\tuirea sa, unele provin din struguri `n stare neschimbat\ (acizii tartric, malic, citric, glucidele, substan]ele minerale, azotate, tanante etc.) altele se formeaz\ `n timpul fermenta]iei alcoolice sau a altor procese fermentative (alcoolii, acizii lactic [i succinic etc.), o alt\ parte, a[a cum sunt de exemplu esterii [i acetalii, se formeaz\ pe baza reac]iilor care au loc `ntre acizi [i alcooli [i respectiv `ntre aldehide [i alcooli. Toate aceste substan]e, fiind sub form\ solvit\, au f\cut ca vinul s\ fie considerat o solu]ie hidroalcoolic\, cu un num\r foarte mare de componente, care se g\sesc `n diferite st\ri. A[a, de exemplu, alcoolii [i glucidele se afl\ sub form\ de molecule; acizii [i s\rurile acestora sub form\ de ioni; proteidele, gumele vegetale, substan]ele mucilaginoase [i pectinele se `ntlnesc mai mult sub form\ de macromolecule sau particule de m\rime coloidal\. ~n anumite condi]ii, unele dintre componente se pot g\si [i sub form\ de suspensie, a[a cum se `ntmpl\ cu microcristalele unor s\ruri sau cu unele precipitate coloidale, suspensii care modific\ limpiditatea [i stabilitatea vinului. Num\rul mare de vinuri, ct [i considerente de ordin economic, au determinat clasificarea lor. Astfel, dup\ natura plantei din care provin, vinurile se pot grupa `n vinuri ob]inute din vi]e nobile (soiuri europene) [i vinuri de hibrizi direct produc\tori. Ultimele sunt destinate `n principal, pentru ob]inerea alcoolului de vin [i a o]etului. Dup\ culoare se disting: vinuri albe, vinuri ro[ii [i vinuri roze; dup\ arom\: vinuri aromate [i nearomate; dup\ gradul de dulcea]\: vinuri seci, demiseci, demidulci [i dulci: dup\ t\ria alcoolic\: vinuri slabe [i vinuri tari; dup\ modul de comportare la consum: vinuri lini[tite [i vinuri care degaj\ bule de CO2; dup\ aspect: vinuri limpezi [i vinuri tulburi etc. ~n majoritatea ]\rilor viti-vinicole s-a adoptat `ns\ [i o clasificare mai riguroas\, care ]ine seama de compozi]ia chimic\ [i `nsu[irile organoleptice, de tehnologia de ob]inere, arealul de producere, soiul etc. Vinul este o b\utur\ ob]inut\ exclusiv prin fermentarea alcoolic\, complet\ sau par]ial\ a strugurilor proaspe]i, zdrobi]i sau nezdrobi]i, sau a mustului de struguri. Vinurile de consum curent sunt vinuri cu o t\rie alcoolic\ dobndit\ de minimum 8,5% vol., ob]inute din soiuri pentru vin de mare produc]ie, cultivate `n areale viticole specializate, precum [i din soiuri pentru vinuri de calitate ai c\ror

99 struguri nu prezint\ o concentra]ie `n zaharuri necesar\ producerii vinurilor din aceast\ categorie. Vinurile de calitate superioar\ sunt vinuri cu t\rie alcoolic\ dobndit\ de minimum 10,5% vol., ob]inute din soiuri cu `nsu[iri tehnologice superioare, cultivate `n areale viticole delimitate [i realizate prin aplicarea unor tehnologii specifice acestei categorii. Vinurile de calitate superioar\ cu denumire de origine controlat\ (DOC) sunt vinuri care se disting prin originalitatea `nsu[irilor lor calitative [i de compozi]ie imprimate de locul de producere, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultur\ [i de tehnologia de vinificare folosit\. Un vin poate purta o denumire de origine cu condi]ia ca aceasta s\ fie consacrat\ prin tradi]ie [i printr-un renume rezultat din caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori naturali [i umani. Vinurile cu denumire de origine pot fi ob]inute numai cu condi]ia respect\rii unor criterii bine precizate, referitoare la: arealul de producere, soiurile sau sortimentul de soiuri, con]inutul `n zah\r al strugurilor la cules, t\ria alcoolic\ natural\ [i dobndit\ a vinului, produc]ia maxim\ la hectar, metodele de cultur\, procedeele de vinificare, examenul analitic [i organoleptic, etichetarea [i efectuarea controlului. Vinurile speciale sunt vinuri ob]inute din musturi sau vinuri prin aplicarea unor practici autorizate. Ele prezint\ caracteristici determinate de `nsu[irile tehnologice ale materiei prime [i de tehnologia folosit\ pentru producerea lor. Vinurile spumante sunt vinuri cu con]inut `n dioxid de carbon de origine exclusiv endogen\, rezultat din fermentarea alcoolic\ secundar\ a vinului sau prin fermentarea mustului de struguri proaspe]i, care dezvolt\, `n sticlele `n care este `mbuteliat, o presiune de minimum 3,5 bari la temperatura de 20C. Vinurile spumoase sunt vinuri cu con]inut `n dioxid de carbon de origine total sau par]ial exogen\, ob]inute din vinuri apte pentru consum, care dezvolt\ `n sticlele `n care sunt `mbuteliate o presiune de minimum 3,0 bari la 20C. Vinurile aromatizate sunt b\uturi ob]inute din vin, din must proasp\t sau concentrat, cu adaos de substan]e aromatizante extrase din plante (admise de normele sanitare), distilat de vin, alcool de origine viticol\ sau alimentar\, precum [i alte vinuri speciale. Propor]ia mustului, a vinului stricto-sensu, sau special folosit\ la prepararea vinurilor aromatizate trebuie s\ fie de cel pu]in 70% din produsul finit. Vinurile licoroase sunt b\uturi ob]inute din must sau vin, precum [i din amestecul acestora, cu adaos de must concentrat, must concentrat rectificat, distilat de vin cu t\ria alcoolic\ de 52-86% vol., alcool de origine viticol\ sau alcool

100 alimentar rectificat, cu t\ria alcoolic\ de minimum 96% vol., mistel, utilizate separat sau `n amestec. Strugurii folosi]i ca materie prim\ pentru producerea vinurilor licoroase trebuie s\ aib\ la cules un con]inut `n zaharuri de minimum 204 g/l. T\ria alcoolic\ a vinurilor licoroase este cuprins\ `ntre 15 [i 22% vol., iar con]inutul lor `n zaharuri este de minimum 80 g/l. O parte a t\riei alcoolice dobndite a produsului finit, care nu poate fi mai mic\ de 4% vol., trebuie s\ provin\ din fermentarea zah\rului ini]ial al strugurilor, musturilor sau vinurilor utilizate. 12.7. Evolu]ia [i fazele de dezvoltare ale vinului ~n cursul existen]ei sale, vinul, considerat `n sens metaforic ca o fiin]a lichid\, este supus unui proces evolutiv `n cadrul c\ruia parcurge cinci faze: na[terea (fermentarea), formarea, maturarea, `nvechirea [i degradarea. Prima faz\, fermentarea, se distinge net de faza urm\toare, `n timp ce la celelalte delimitarea dintre ele este mai pu]in evident\. Faza de fermentare, numit\ [i faza de na[tere, este o faz\ decisiv\, `ntruct f\r\ fermentare nu se poate ob]ine vin. Faza de formare, numit\ [i faza copil\riei, dureaz\ de la terminarea fermenta]iei [i pn\ la primul pritoc. Cele mai importante transform\ri care au loc `n aceast\ faz\ sunt: fermentarea ultimelor resturi de zah\r; fermenta]ia malolactic\, atunci cnd este cazul; degajarea CO2 r\mas solvit dup\ fermenta]ie; sedimentarea par]ial\ a levurilor, bacteriilor [i a diferitelor suspensii; `mbog\]irea vinului `n compu[i cu azot, rezulta]i din procesul de autoliz\ a levurilor; precipitarea par]ial\ a unor s\ruri tartrice [i depunerea lor; coagularea [i depunerea unor substan]e proteice, pectice [i polifenolice. Faza de maturare care, obi[nuit, se face numai `n vase de lemn de stejar, dureaz\ de la primul pritoc pn\ la tragerea vinului `n butelii de sticl\ (`mbuteliere), adic\ pn\ `n momentul cnd vinul a atins un optimum de calitate, dup\ care p\strarea lui `n butoi ar determina o sc\dere a calit\]ii. ~n aceast\ faz\ se continu\ transform\rile men]ionate la faza precedent\, la care se adaug\ [i altele, care conduc la modificarea gustului, aromei [i, `n special, a culorii. La vinurile albe, care con]in o cantitate mai mic\ de compu[i fenolici dec`t cele ro[ii [i sunt lipsite complet de antociani, culoarea se intensific\ treptat, trecnd din galben-verzui `n galben-pai, galben-auriu apoi `n galben-chihlimbar. Dup\ dep\[irea duratei optime de maturare, vinurile pot c\p\ta o culoare galben-brun\, pentru ca `n faza de declin s\ devin\ practic, brun\. La vinurile ro[ii culoarea ro[u-violet, proprie vinurilor tinere, sufer\ transform\ri importante, trecnd treptat `n ro[u-purpuriu, ro[u-rubiniu, pentru ca la

101 sf`r[itul matur\rii s\ devin\ ro[u-granat, iar mai t`rziu ro[u-c\r\miziu. Aceste transform\ri, a c\ror desf\[urare este optim\ cnd vinul se p\streaz\ la temperaturi de circa 12C, se datoresc unor u[oare procese de oxidare, care survin ca urmare a p\trunderii, prin porii doagelor, a unor cantit\ti moderate de oxigen. Pn\ nu demult, maturarea era considerat\ [i ca mijloc principal pentru ob]inerea de vinuri limpezi [i stabile din punct de vedere fizico-chimic [i biologic. ~n prezent, cnd industria vinicol\ dispune de o tehnic\ avansat\ [i mijloacele (cleire, filtrare, refrigerare etc) cu ajutorul c\rora limpezirea [i stabilizarea se pot realiza `n termen scurt (1-3 s\pt\mni, `n loc de 1-4 ani ct reclam\ maturarea la butoi), exist\ posibilitatea de a `mbutelia [i vinuri tinere, mai ales c\ asemenea vinuri sunt din ce `n ce mai cerute de consumatori. Dup\ `mbuteliere majoritatea vinurilor se comercializeaz\ imediat, sau `ntr-un termen scurt, iar altele sunt depozitate `n vinoteci `n vederea `nvechirii. Faza de `nvechire este faza care poate dura cel mai mult, atingnd uneori 50-60 de ani. Comparativ cu alte b\uturi la care p\strarea `n butelii constituie un mijloc de men]inere [i protejare a calit\]ii lor, la vinuri calitatea nu numai c\ se conserv\, dar se [i poate `mbun\t\]i, datorit\ apari]iei [i dezvolt\rii buchetului de `nvechire. Formarea lui se datore[te unui complex de substan]e oxidabile existente `n vin, care au miros specific [i foarte pl\cut numai atunci c`nd poten]ialul redox este redus. ~n butelia de sticl\ perfect astupat\, unde accesul aerului este `ntrerupt, `n locul proceselor de oxidare, tipice fazei de maturare, se desf\[oar\ cele de reducere, sub influen]a c\rora se dezvolt\ buchetul de `nvechire. Longevitatea vinului, respectiv durata de la ob]inere p`n\ la apari]ia primelor simptome de declin, este dependent\ de compozi]ia lui (bog\]ia `n alcool [i `n compu[i fenolici la cele ro[ii, aciditate, pH etc.), temperatura de p\stare ce nu trebuie s\ dep\[easc\ 12-14C, tehnologia de vinificare a strugurilor [i de stabilizare a vinului, provenien]a sa geografic\ [i ampelografic\, anul de recolt\ etc. Faza de degradare este ultima faz\ din via]a vinului, cnd acesta `ncepe s\ decad\ calitativ [i s\ ajung\ `ntr-o stare cnd i se poate atribui termenul de vin trecut. La unele vinuri aceast\ stare poate surveni dup\ 10-12 ani de la ob]inere, `n timp ce altele (exist\ `n vinoteci numeroase exemplare) au vechime de peste 100 de ani, f\r\ s\-[i fi pierdut calit\]ile lor. Cu toate acestea, exist\ dovezi c\, chiar `n astfel de vinuri longevive, apar, cu timpul, o serie de modific\ri ireversibile, care le transform\ `n ni[te lichide care nu mai sunt vinuri. 12.8. Opera]ii tehnologice de `ngrijire [i de condi]ionare a vinului

102 Dup\ des\vr[irea fermenta]iei alcoolice, vinul necesit\ unele `ngrijiri menite s\-i men]in\ [i s\-i `mbun\t\]easc\ calitatea. Dintre acestea se men]ioneaz\: umplerea periodic\ a golurilor, pritocul, sulfitarea, egalizarea, cupajarea [i eventualele corec]ii de compozi]ie. Umplerea golurilor la butoaie [i cisterne (sau facerea plinului), se execut\ periodic cu scopul men]inerii acestora complet pline. Golul `n vase survine ca urmare a sc\derii volumului prin transformarea mustului `n vin, a degaj\rii de CO2 , a sc\derii temperaturii dup\ fermenta]ie, a `mbib\rii vinului `n doage, a evapor\rii lui prin doage [i pe la vrana butoiului sau prin gura de vizitare a cisternei, precum [i datorit\ eventualelor scurgeri prin fisuri [i neetan[eit\]i. Prin men]inerea vaselor complet pline se evit\ contactul direct al vinului cu aerul, `mpiedicndu-se astfel oxidarea lui excesiv\, precum [i dezvoltarea unor levuri [i bacterii patogene. Obi[nuit, golul din butoaie se umple de 1-2 ori pe s\pt\mn\, cnd vinul este `nc\ tn\r [i viteza de formare a golului este mare, pentru ca ulterior opera]ia s\ se fac\ mai rar, o dat\ la dou\ s\pt\mni sau chiar o dat\ pe lun\. Vinul pentru umplere trebuie s\ fie de aceea[i calitate sau chiar mai bun, s\ fie perfect s\n\tos, din acela[i soi [i s\ provin\ dintr-un vas complet plin. Pritocul vinului reprezint\ opera]ia de transvazare a vinului cu scopul de a-l separa de drojdia depus\ la fundul vasului, drojdie care cu timpul i-ar putea imprima gusturi [i mirosuri nepl\cute. ~n primul an de la ob]inere vinului i se aplic\, obi[nuit, patru pritocuri: primul la 10-15 zile de la terminarea fermenta]iei alcoolice: al doilea `n ianuarie-februarie, adic\ dup\ ce au survenit primele geruri ale iernii, care favorizeaz\ depunerea excesului de s\ruri tartrice; al treilea `n martie-aprilie, cnd temperatura nu s-a ridicat prea mult, pentru ca microflora din vin [i drojdie s\-[i reia activitatea, iar al patrulea `n august-septembrie. ~n anul al doilea de p\strare a vinului la vas se aplic\ dou\ pritocuri, iar `n urm\torii ani doar cte un singur pritoc. ~n func]ie de rezisten]a vinului la aer, care poate fi pus\ `n eviden]\ dup\ aspectul [i culoarea pe care o cap\t\ acesta, cnd este l\sat `ntr-un pahar timp de 24-48 ore `n contact cu aerul, pritocul poate fi deschis sau `nchis. Sulfitarea aplicat\, `n general, odat\ cu pritocurile, se face cu scopul de a men]ine `n vin un con]inut eficient de SO2 liber, care s\ asigure protec]ia antioxidant\ [i antiseptic\ pe timpul stoc\rii `n vase. A[a cum s-a ar\tat anterior, `n cazul vinurilor ro[ii concentra]ia de SO2 liber nu trebuie s\ ajung\ la zero, iar la vinurile albe pn\ la 15 mg/l [i, respectiv, 40 mg/l la vinurile cu rest de zah\r.

103 Egalizarea const\ `n amestecarea vinurilor ob]inute din aceea[i podgorie [i acela[i soi aflate `n vase diferite, cu scopul realiz\rii unor partizi mari, omogene. Opera]iunea se execut\, obi[nuit, cu ocazia primului pritoc. Cupajarea const\ `n amestecarea a dou\ sau mai multe vinuri din soiuri [i chiar podgorii diferite, cu scopul de a se ob]ine un vin cu `nsu[iri superioare partenerilor care intr\ `n cupaj. Opera]iunea se aplic\ frecvent la vinurile de consum curent [i, mai rar, la cele superioare, la care `mbun\t\]irea calit\]ii trebuie s\ se bazeze mai mult pe egalizare. 12.9. Limpezirea vinului Reprezint\ totalitatea proceselor de eliminare a particulelor cristaline [i amorfe, a levurilor, bacteriilor [i a tuturor substan]elor dispersate coloidal, care fac ca vinul s\ fie tulbure sau care ar putea tulbura ulterior vinul. Procesul de limpezire a vinului se poate realiza prin sedimentare, cleire [i filtrare. Limpezirea prin sedimentare.Se poate ob]ine fie sub ac]iunea accelera]iei gravita]ionale (limpezire spontan\), fie sub ac]iunea accelera]iei centrifugale (limpezire centrifugal\). Prima, folosit\ doar `n vinifica]ia tradi]ional\, casnic\, const\ `n men]inerea vinului `n vase timp `ndelungat [i separarea lui la anumite intervale, mai precis cu ocazia pritocurilor, de depozitul depus la fundul vaselor. Limpezirea prin centrifugare se face cu ajutorul separatoarelor centrifugale [i se aplic\, `n principal, la vinurile tinere, tulburi [i foatre tulburi, adic\ a[a cum se prezint\ ele la sfr[itul fermenta]iei alcoolice. Limpiditatea ob]inut\ nu este perfect\, deoarece `n vinul centrifugat trec multe din particulele care au aceea[i densitate ca [i vinul. Limpezirea prin cleire. Este opera]iunea de limpezire a vinului prin ad\ugare de substan]e capabile s\ atrag\, s\ lege [i s\ antreneze `n c\derea lor impurit\]ile responsabile de tulbureal\. Majoritatea substan]elor de cleire determin\ nu numai limpezirea vinului ci [i o mai mare stabilitate a limpidit\]ii. Clasificarea substan]elor de limpezire [i stabilizare a vinului se poate face din mai multe puncte de vedere. Astfel, dup\ natura lor ele se grupeaz\ `n substan]e organice (clei de pe[te, gelatin\, albu[ de ou, lapte, acid alginic) [i substan]e anorganice (bentonit\, caolin, p\mnt de Spania, poliamide sintetice, ferocianur\ de potasiu). Dup\ gradul de solubilitate, substan]ele de cleire se `mpart `n solubile [i insolubile. Cele solubile se administreaz\ sub form\ de solu]ie molecular\ (ferocianura de potasiu) sau ca solu]ie macromolecular\ coloidal\ (gelatin\, clei de pe[te, albu[ de ou etc.). Cele insolubile se administreaz\ ca dispersii coloidale sau

104 dispersii microscopice (bentonit\, p\mnt de Spania, caolin). Dup\ sarcina electric\ pe care o dobndesc `n vin, ele pot fi cu `nc\rc\tur\ pozitiv\ (gelatin\, clei de pe[te, albu[ de ou etc.) [i cu `nc\rc\tur\ negativ\ (bentonit\, caolin, p\mnt de Spania, tanin etc.). Fiecare din aceste substan]e introduse `n vin formeaz\ precipitate. Formarea precipitatelor se explic\ prin aceea c\ sarcina electric\ a particulelor de tulbureal\ este neutralizat\ de sarcina electric\ de sens contrar a substan]ei de cleire ad\ugate. ~n urma acestui proces de neutralizare a sarcinilor electrostatice, particulele `n suspensie se apropie, se aglomereaz\ `n particule de dimensiuni mai mari, care sedimenteaz\ gravita]ional [i las\ vinul limpede. Limpezirea vinului prin filtrare constituie un procedeu important [i foarte utilizat, astfel `nct aproape toate vinurile care se livreaz\ `n prezent `n consum sunt `n prealabil filtrate. Filtrarea este opera]iunea de separare a fazelor unui amestec heterogen solid-fluid `n mi[care cu ajutorul unor medii poroase, care re]in particulele solide [i las\ s\ treac\ faza fluid\. Particulele de tulbureal\ din vin (grosiere, microscopice [i coloidale) pot fi re]inute fie pe suprafa]a stratului filtrant, fie `n profunzime. Re]inerea pe suprafa]\ este o re]inere mecanic\, ce se datore[te unui efect de sitare (strecurare). Sunt re]inute, `n acest mod, particulele cu dimensiuni mai mari dect diametrul porilor din mediul filtrant, precum [i o parte din particulele mai mici care, aglomerndu-se simultan, sub form\ de bolt\ la intrarea `n pori, `[i `mpiedic\ reciproc p\trunderea. La re]inerea prin sitare, primele por]iuni de vin filtrat sunt oarecum tulburi [i numai dup\ ce s-a format un strat suplimentar, din particulele re]inute, vinul iese limpede. Re]inerea `n profunzime se manifest\ asupra particulelor cu dimensiuni mai mici dect diametrul porilor mediului filtrant. Aceste particule, care p\trund odat\ cu vinul `n mediul filtrant, pot fi re]inute fie prin adsorb]ie, fie prin `nglobare mecanic\. ~n practica filtr\rii mediul filtrant este, `n majoritatea cazurilor, astfel constituit `nct re]inerea paticulelor are loc att pe suprafa]a lui ct [i `n profunzime. La filtrele cu membran\ efectul de sitare dep\[e[te ca importan]\ practic\ efectul adsorbant. ~n timpul filtr\rii, `n afar\ de mediul poros propriu-zis, mai apare `nc\ un strat filtrant numit, conven]ional, strat filtrant suplimentar. Acesta este constituit din faza solid\, re]inut\ ca urmare a opera]iei de filtrare. El se m\re[te pe m\sura desf\[ur\rii opera]iei [i devine un mediu filtrant de prim\ importan]\, cu condi]ia ca rezisten]a sa hidraulic\ s\ nu fie prea ridicat\.

105 12.10. Modific\ri nedorite care pot s\ apar\ `n vin ~n raport cu natura procesului predominant care le genereaz\, modific\rile nedorite din vin pot fi grupate `n: modific\ri de natur\ fizico-chimic\ [i modific\ri de natur\ microbiologic\. Modific\rile de natur\ fizico-chimic\, desemnate `n literatura de specialitate sub numele de accidente [i defecte, survin, `n principal, datorit\ existen]ei `n exces a unor componente care, `n anumite condi]ii, produc tulbureli, precipitate, schimb\ri de culoare, miros [i gust etc. Cnd aceste modific\ri apar `n timpul p\str\rii vinului `n vase, ele pot fi apreciate chiar ca fenomene normale, prin care vinul se stabilizeaz\. Dac\, `ns\, apar dup\ `mbutelierea vinului, ele sunt considerate ca accidente sau defecte. Dintre accidente, mai frecvent\ este precipitarea s\rurilor tartrice, iar dintre defecte, mai importante sunt precipit\rile de natur\ feric\, cuproas\, proteic\ [i oxidazic\, precipit\ri cunoscute sub numele de cas\ri. Precipitarea s\rurilor tartrice, cu totul nedorit\ `n vinurile `mbuteliate, conduce la formarea unei u[oare tulbureli care se depune la fundul buteliei sub forma unui sediment de culoare albicioas\ cu aspect cristalin. La r\sturnarea buteliei sau turnarea vinului `n pahar, parte din sediment se desprinde [i trece `n vin modificndu-i nefavorabil aspectul comercial, adic\ limpiditatea. Precipitarea tartric\ apare `ndeosebi iarna, cnd buteliile sunt p\strate la temperaturi sc\zute [i este mai frecvent\ `n vinurile tinere, care n-au fost stabilizate din acest punct de vedere. Precipitatul format este constituit, `n principal, din tartrat acid de potasiu, [i `n mai mic\ m\sur\, din tartrat de calciu; uneori, al\turi de aceste s\ruri se mai `ntlnesc substan]e tanante, colorante, proteice, precum [i levuri [i bacterii. ~n practica vinicol\ stabilizarea vinului fa]\ de precipitarea tartric\ se asigur\ prin refrigerare, cnd excesul de s\ruri tartrice este `ndep\rtat, sau prin folosirea inhibitorilor de cristalizare, cum este acidul metatartric, care se opun la formarea [i cre[terea cristalelor de tartru. Cas\rile ferice survin `n vinurile aerate, bogate `n fier (peste 8 mg/l), a[a cum sunt, de exemplu, cele `n a c\ror tehnologie de ob]inere se folosesc instala]ii, utilaje [i vase din o]el carbon, neprotejate corespunz\tor. ~n func]ie de natura compusului de fier predominant format, care modific\ limpiditatea, culoarea [i gustul vinului, se distinge casarea alb\ [i casarea neagr\. Casarea alb\, numit\ [i casare fosfatoferic\, este tulbureala alburie-l\ptoas\ care apare `ntr-un vin aerat, ca urmare a form\rii [i insolubiliz\rii compusului rezultat din reac]ia fierului trivalent cu acidul fosforic.

106 Casarea neagr\, sau casarea tanato-feric\, apare ca urmare a reac]iei fierului trivalent cu substan]ele tanante. ~n ambele situa]ii s-a constatat c\ un vin care se tulbur\ `n urma aerisirii poate s\-[i recapete limpiditatea ini]ial\ dup\ o perioad\ `ndelungat\ de p\strare la ad\post de aer (`n butelii de sticl\, de exemplu), pentru ca, apoi, venind `n contact cu aerul, s\ caseze din nou. Prevenirea apari]iei cas\rilor ferice, adic\ stabilizarea vinului fa]\ de aceste tulbureli, se poate realiza prin: suprimarea p\trunderii fierului `n vin pe alte c\i dect pe cea natural\ (sol-plant\-vin); eliminarea excesului de fier prin tratarea vinului cu ferocianur\ de potasiu; sustragerea fierului de la reac]iile de precipitare cu ionii fosfat sau diferi]i compu[i fenolici prin tratarea vinului cu acid citric, care blocheaz\ fierul trivalent `ntr-un complex solubil, mai precis `ntr-un anion fericitrat. Casarea cuproas\ este tulbureala de culoare alburie-ro[cat\ ce poate s\ apar\ `n vinurile care con]in un exces de cupru (peste 0,7 mg/l), bogate `n dioxid de sulf [i p\strate timp `ndelungat la ad\post de aer, a[a cum sunt vinurile `mbuteliate, adic\ `n condi]ii contrarii celor care favorizeaz\ apari]ia cas\rilor ferice. Spre deosebire de acestea din urm\, care apar `n urma unor procese de oxidare, casarea cuproas\ este rezultatul unor reac]ii de reducere. ~n urma acestor reac]ii de reducere se formeaz\ un precipitat constituit dintr-un complex cupru-protein\, sulfur\ de cupru [i, eventual, cupru metalic, precipitat ce dispare la o u[oar\ aerare a vinului sau la ad\ugare de ap\ oxigenat\. Stabilizarea vinului fa]\ de casarea cuproas\ se poate realiza prin: suprimarea tuturor racordurilor, robine]ilor, vanelor etc., confec]ionate din aliaje de cupru, care ar putea veni `n contact cu vinul; eliminarea cuprului prin precipitarea acestuia cu ferocianur\ de potasiu. Casarea proteic\ este tulbureala ce apare `n vinul `mbuteliat, ca urmare a insolubiliz\rii substan]elor proteice aflate `n exces. Prin precipitarea acestor substan]e vinul cap\t\ un aspect alburiu-l\ptos asem\n\tor celui de la casarea alb\. Prevenirea cas\rii proteice const\ `n eliminarea proteinelor din vin `nainte de `mbutelierea lui. Eliminarea se poate realiza prin: p\strarea vinului timp `ndelungat la vase, cnd parte din proteine precipit\ sub ac]iunea taninului extras din doage; `nc\lzirea vinului la temperaturi de 70-80C, timp de 15 minute, urmat\ de p\strarea lui la rece cteva zile; bentonizarea vinului, care reprezint\ cea mai eficace cale de eliminare a proteinelor. Casarea oxidazic\, numit\ `nc\ [i brunificare enzimatic\ sau casare brun\, const\ `n modificarea culorii [i limpidit\]ii vinului la contactul acestuia cu aerul. Aceast\ casare apare sub influen]a oxidoreductazelor, `n special a lacazei, care conduce la formarea unui precipitat constituit, `n principal, din materie colorant\

107 oxidat\. Vinurile albe `[i schimb\ culoarea, de la galben\-verzuie la galben\-brun\ [i apoi `n brun\ din ce `n ce mai `nchis\. Vinurile ro[ii cap\t\ la suprafa]\ o pelicul\ irizant\ cu reflexe metalice, iar culoarea devine ro[ie-brun\ sau brun\ cafenie. Odat\ cu degradarea culorii se modific\, `n sens negativ, [i `nsu[irile de gust [i miros, apar nuan]e de r\suflat, de fiert, uneori de maderizare denaturat\. Sunt predispuse la casare oxidazic\ vinurile ob]inute din struguri putrezi]i, muceg\i]i, supracop]i sau atin[i de putregaiul nobil, precum [i cele produse prin macerare-fermentare, vinuri care, `n general, n-au fost sulfitate cu cantit\]i corespunz\toare de SO2. Stabilizarea fa]\ de casarea oxidazic\ se poate realiza prin pasteurizarea vinului la 70-75C, timp de 15-30 minute, cnd lacaza este distrus\ aproape `n totalitate. Mirosuri [i gusturi str\ine. Pe lng\ tulburelile [i precipit\rile mai sus prezentate, `n vinuri pot s\ apar\ [i alte defecte de gust [i miros, cum sunt cele de natur\ sulfhidric\, de mucegai, p\m`nt, butoi nou, doag\ veche, dop de plut\, drojdie, ciorchine, azbest, celuloz\, le[ie, petrol, gudron, fum, cauciuc etc. Aceste defecte, aproape inexistente `n industria vinicol\ modern\, ap\reau uneori `n vinifica]ia tradi]ional\ ca urmare a nerespect\rii regulilor de prelucrare a strugurilor, folosirii unor vase, ma[ini [i utilaje care nu corespund cerin]elor de igien\, lipsei de `ngrijire a vinului `n timpul p\str\rii, dar, mai ales, unor neglijen]e elementare. A[a, de exemplu, la un tratament necorespunz\tor cu SO2 este posibil s\ apar\ mirosul de natur\ sulfhidric\, asem\n\tor celui de ou\ clocite, varz\ murat\ sau usturoi, care se datoreaz\ prezen]ei de hidrogen sulfurat, mercaptani [i de disulfuri alchilice. ~ndep\rtarea acestui defect, care poate fi doar par]ial\, se poate realiza prin aerisire, sulfitare adecvat\, cleire [i filtrare. Modific\rile de natur\ microbiologic\ care pot s\ apar\ `n vin sunt desemnate sub numele de boli. Unele dintre acestea sunt datorate activit\]ii microorganismelor aerobe ca, de exemplu, floarea vinului [i o]etirea, numite [i boli aerobe; altele se datoreaz\ microorganismelor anaerobe, cum sunt: manitarea, bor[irea, fermenta]ia propionic\, b\lo[irea [i apari]ia izului de [oareci, numite boli anaerobe. Floarea vinului este denumirea bolii care se manifest\ prin formarea unei pelicule de culoare alb\ (floare) la suprafa]a vinului. Boala, datorat\ unor levuri din genurile Candida, Pichia, Hansenula [i Brettanomyces, este frecvent\ `n vinurile tinere, slab alcoolice, insuficient sulfitate [i p\strate `n vase par]ial umplute. Sub influen]a acestor levuri, numite [i levuri de floare, se mic[oreaz\ gradul alcoolic [i aciditatea, vinul devine plat, apos, cu gust rnced, impropriu pentru consum, mai ales cnd boala este `ntr-un stadiu avansat. Pre`ntmpinarea apari]iei bolii se poate

108 face prin men]inerea vaselor complet pline [i la temperaturi de 10-12C [i sulfitarea corect\ a vinului. Cnd boala deja a ap\rut se aplic\ tratamente curative, care constau `n separarea vinului de floare, urmat\ de cleire, filtrare sterilizant\ sau pasteurizare. O]etirea vinului este, de asemenea, o boal\ aerob\ sub influen]a c\reia vinul este pe cale de a se transforma `n o]et. Ea se datoreaz\ bacteriilor acetice, care din punct de vedere taxonomic apar]in genurilor Acetobacter [i Gluconobacter. Caracterul de o]etit este imprimat, `n principal, de acidul acetic, iar `n parte [i de acetatul de etil, un ester care se formeaz\ simultan. Mai mult ca la orice alt\ `mboln\vire, la o]etire este valabil dictonul: este mai recomandabil s\ previi boala, printr-o vinifica]ie `ngrijit\, dect s\ o comba]i. Combaterea poate fi luat\ `n considerare numai `n condi]iile `n care aciditatea volatil\ a vinului nu a atins limita maxim\ admis\, respectiv 19 mval/l pentru vinurile albe (0,9 g/l H2SO4 sau 1,15 g/l acid acetic) [i 25 mval/l pentru cele ro[ii. ~n asemenea situa]ii evolu]ia bolii poate fi stagnat\ prin sulfitare [i pasteurizare. Cnd o]etirea este accentuat\, se recomand\ ca vinul s\ fie destinat fabric\rii o]etului, deoarece orice tratament este ineficace. Fermenta]ia tartro-propionic\ sau tourne este o boal\ anaerob\ provocat\ de bacterii lactice sub form\ de bastona[e sau filamente. Acestea, distrugnd acidul tartric din vin produc CO2 [i acizi volatili, `n special acid propionic, care are un gust nepl\cut. Vinul pierde din vinozitatea sa, devine tulbure, iar la o rota]ie lent\ `n pahar `n el se observ\ trene m\t\soase ondulate. Boala apare `n vinurile slab acide [i `nsuficient sulfitate. Ea poate fi prevenit\ prin corectarea acidit\]ii vinului, o sulfitare adecvat\, detartrarea anual\ a vaselor [i men]inerea lor `ntr-o perfect\ stare de igien\. Tratarea curativ\ se face la fel ca [i la o]etire. Degradarea glicerolului, cunoscut\ sub numele de am\reala vinului [i `ntlnit\ numai la vinuri ro[ii vechi, `mbuteliate, se datoreaz\ unor bacterii cu aspect de filamente ramificate, `nclcite unele `n altele, de grosimi variabile [i, uneori, articulate. Din degradarea glicerolului rezult\ acizi volatili [i acrolein\, o aldehid\ nesaturat\ responsabil\ de gustul amar [i mirosul nepl\cut pe care le cap\t\ vinul. Prevenirea apari]iei am\relii [i combaterea ei se face prin acelea[i mijloace prezentate la fermenta]ia tartro-propionic\ pe care, de multe ori, o `nso]e[te. B\lo[irea vinului este o boal\ cauzat\ de bacterii anaerobe de form\ sferic\ sau ovoid\, dispuse ca ni[te [iraguri de m\rgele. Aceste bacterii au proprietatea de a secreta un mucilagiu ce confer\ vinului o vscozitate ridicat\ [i `nsu[irea de a se `ntinde ca saliva animalelor, albu[ul de ou sau zeama de varz\ stricat\. Sunt afectate de b\lo[ire vinurile tinere, men]inute prea mult timp pe drojdie, slab alcoolice [i cu

109 zah\r remanent. Tratamentul curativ const\ `n aerarea puternic\ a vinului, urmat\ de sulfitare [i, eventual, de bentonizare [i filtrare. Manitarea vinului este o boal\ provocat\ de unele bacterii lactice care au proprietatea de a transforma fructoza `n manitol (un alcool hexavalent) [i diferi]i acizi volatili. Obi[nuit, boala se declan[eaz\ `n timpul fermenta]iei alcoolice, c`nd temperatura mustului sau mustuielii se ridic\ la 30-35C, situa]ie ce stimuleaz\ activitatea bacteriilor manitice [i o diminueaz\ pe a levurilor alcoolice. Al\turi de manitol se mai formeaz\ acizi volatili, acid lactic [i, uneori, sorbitol, un izomer al manitolului. Combinarea gustului dulce al manitolului cu cel acru `n]ep\tor al acizilor volatili confer\ vinului manitat un gust acru-dulce caracteristic, nepl\cut, chiar resping\tor. ~n\crirea lactic\ sau bor[irea vinului este o boal\ care determin\ transformarea zaharurilor `n acid lactic [i diferi]i acizi volatili ce imprim\ vinului gust [i miros asem\n\toare cu cele proprii bor[ului. Izul de [oarece este o boal\ care face ca vinul s\ capete gust nepl\cut, resping\tor [i miros similar cu cel al urinii de [oareci. Vinurile mai pu]in atinse de boal\ pot fi remediate prin pasteurizare, tratare cu c\rbune activ, cleire proteic\, filtrare [i livrarea lor ne`nt`rziat\ `n consum. Vinurile puternic alterate nu se mai trateaz\ [i nici nu pot fi destinate fabric\rii o]etului, deoarece izul de [oarece persist\. Singura valorificare posibil\ r\m`ne distilarea. 12.11. Stabilizarea vinului Prin stabilizare se `n]elege ansamblul de tratamente [i opera]ii care se aplic\ vinului cu scopul de a-i asigura [i men]ine limpiditatea [i de a-i proteja culoarea, gustul [i mirosul pn\ `n momentul consumului. Exigen]ele fa]\ de stabilitate au crescut odat\ cu generalizarea `mbutelierii vinului. A stabiliza un vin nu `nseamn\ ai bloca evolu]ia, ci doar a-l feri de unele modific\ri nedorite, care ar putea s\ apar\ `n butelie, datorit\ activit\]ii unor microorganisme sau datorit\ unor substan]e aflate `n exces (s\ruri tartrice, substan]e proteice etc.) [i care constituie un pericol poten]ial pentru apari]ia unor tulbureli. Pe lng\ opera]iunile de filtrare, cleire [i bentonizare, care conduc, `n principal, la limpezirea, [i `n parte la stabilizarea vinului, `n practica vinicol\ se mai aplic\ [i altele, pentru a se asigura vinului stabilitate fa]\ de unele modific\ri de natur\ fizico-chimic\ sau microbiologic\. Dintre acestea din urm\, amintim: refrigerarea, tratamentul cu acid metatartric, pasteurizarea, tratamentul cu

110 ferocianur\ de potasiu, cu fitat de calciu, cu coloizi protectori [i, mai recent, electrodializarea vinului [i tratamentul cu r\[ini schimb\toare de ioni. Refrigerarea vinului este opera]iunea tehnologic\ de r\cire a vinului pn\ `n apropierea punctului s\u de congelare, `n vederea elimin\rii excesului de tartrat acid de potasiu (KHT) care, dac\ ar r\mne, ar precipita ulterior dup\ `mbuteliere. Momentul potrivit pentru refrigerarea vinului este `nainte de `mbuteliere, mai precis dup\ cleire [i filtrare, opera]ii prin care s-au eliminat parte din substan]ele cu ac]iune inhibitoare asupra cristaliz\rii. Refrigerarea se poate realiza cu ajutorul frigului natural, posibil de folosit numai `n timpul iernii, sau a frigului artificial, care se poate utiliza ori de cte ori este nevoie, dar are inconvenientul c\ este costisitor. Pasteurizarea vinului este, de asemenea, un tratament fizic ce const\ `n `nc\lzirea vinului, cu scopul de a `mpiedica dezvoltarea microorganismelor [i/sau de a le distruge. Pe lng\ efectul principal de stabilizare microbiologic\, pasteurizarea mai poate determina [i apari]ia unor efecte colaterale, cum sunt: inactivarea sau/[i distrugerea enzimelor, coagularea unor coloizi proteici, formarea de coloizi protectori, atenuarea apari]iei cas\rii cuproase, dizolvarea germenilor de cristalizare. Tratarea vinului cu ferocianur\ de potasiu, numit\ [i cleirea albastr\, se face cu scopul de a elimina din vin excesul de fier, cupru [i alte metale care, `n anumite condi]ii, conduc la apari]ia unor tulbureli cunoscute sub numele de cas\ri metalice. Tratamentul se bazeaz\ pe formarea unui precipitat insolubil, care poate fi eliminat din vin. Doza optim\ de ferocianur\ de potasiu, care se administreaz\ vinului `n vederea `ndep\rt\rii excesului de ioni metalici, se poate stabili numai prin microprobe. Cleirea albastr\ se efectueaz\ numai de persoane calificate [i autorizate `n acest scop, deoarece ar putea s\ apar\ pericolul de intoxicare cu acid cianhidric. Tratarea vinului cu fitat de calciu se aplic\ pentru diminuarea con]inutului de fier din vinuri, tot `n vederea prevenirii precipit\rilor ferice. Fitatul de calciu, numit [i fitin\, se g\se[te `n tegumentele semin]elor, constituind o form\ de rezerv\ a fosforului organic `n plante. Pentru fiecare miligram de fier care trebuie eliminat este necesar\ o doz\ de 5 mg de fitat de calciu. Din lips\ de fitat de calciu deferizarea vinului se mai poate face [i `n mod tradi]ional cu t\r`]e de gr`u proaspete, lipsite de gusturi [i mirosuri nepl\cute, `n doze de 50-200 g/hl. 12.12. ~mbutelierea vinului ~mbutelirea este opera]iunea de trecere a vinului din recipien]i de p\strarematurare (vase din lemn sau cisterne) `n butelii de sticl\, `n vederea `nvechirii sau comercializ\rii imediate. Vinul destinat `mbutelierii trebuie s\ fie s\n\tos, perfect

111 limpede, bine stabilizat, lipsit de mirosuri [i gusturi str\ine [i s\ aib\ o culoare bine definit\. ~mbutelierea vinului se face `n butelii din sticl\ care se astup\ cu dop de plut\ [i sunt ornate cu etichete din hrtie [i capi[oane din materiale plastice. Tehnologia `mbutelierii vinului este un proces complex, `n cadrul c\ruia se disting urm\toarele opera]ii: depaletizarea [i dezambalarea buteliilor, a[ezarea lor pe banda care le transport\ la ma[ina de sp\lat, sp\larea [i dezinfec]ia buteliilor, controlul st\rii lor de cur\]enie, umplerea buteliilor cu vin, astuparea lor, controlul vinului din butelie, rularea capi[onului la g`tul buteliei, etichetarea, ambalarea buteliilor [i depozitarea lor. Gruparea liniilor `mbuteliere se poate face dup\ mai multe criterii. Dup\ gradul de mecanizare, ele se grupeaz\ `n linii de `mbuteliere semimecanizate (cnd unele opera]ii se fac mecanizat, iar restul se execut\ manual) [i mecanizate cnd toate opera]iile se execut\ mecanizat. ~n raport de capacitatea lor, se disting linii de `mbuteliere de capacitate: mic\ (pn\ la 3000 butelii/or\), mijlocie (3000 - 12000 butelii/or\), mare (12000 - 36000 butelii/or\) [i foarte mare (mai mult de 36000 butelii/or\). BIBLIOGRAFIE
Alexandrescu, I.C., O[lobeanu, M., Jianu, L., Pi]uc, P. - Mic\ enciclopedie de viticultur\. Editura Glasul Bucovinei, Ia[i, 1994. Bani]\, P. - Viticultura pe nisipuri. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1985. Constantinescu, Gh. [.a. - Ampelografia Romniei, vol I-VIII. Ed. Academiei, Bucure[ti, 19591970. Cotea, D. V. - Tratat de oenologie, vol. 1. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1985. Cotea, D. V. [i Sauciuc, J. - Tratat de oenologie, vol. 2. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1988. Cotea V.D., Barbu N., Grigorescu C., Cotea V.V. - Podgoriile [i vinurile Romniei. Editura Academiei Romne, Bucure[ti, 2000. Cotea, D. V., Pomohaci, N., Gheorghi]\, M. - Oenologie. Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1982. Cotea, Victoria, Cotea, V.V. - Viticultur\, ampelografie [i oenologie. Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1996. Fregoni, M. - Viticoltura generale. Ed. Reda, Roma, 1986. Georgescu Magdalena, Dejeu, L. C., Ionescu, P. - Ecofiziologia vi]ei de vie. Editura Ceres, Bucure[ti, 1991. Hatman, M. [.a. - Protec]ia plantelor cultivate. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1986. Lenz Moser - Viticultura modern\. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1980. Martin, T. - Tehnologia producerii materialului s\ditor viticol. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1976. Martin, T. - Viticultura. Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1978. Navarre, C. - L'Oenologie. Lavoisier-Tec&Doc, Paris, 1991. O[lobeanu, M. [.a. - Viticultura general\ [i special\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1980. O[lobeanu, M. [.a. - Zonarea soiurilor de vi]\ de vie `n Romnia. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1991. Oprea, D. D. - T\ierea [i conducerea vi]ei de vie. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1978. Oprean, M. - Viticultura general\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1975. Pomohaci, N., Gheorghi]\, M., Iuora[, R., Stoian, V., Cotr\u, A., Cotea, V. V. - Oenologie. Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1990. Pomohaci N., Stoian V., Gheorghi]\ M., S`rghi C., Cotea V.V., N\molo]anu I. - Oenologie. Volumul 1: Prelucrarea strugurilor [i producerea vinurilor. Editura Ceres, Bucure[ti, 2000.

112
Stoev, D. K. - Fiziologia vi]ei de vie. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1979. Teodorescu, {t., Popa, A., Sandu, Gh. - Oenoclimatul Romniei. Editura {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, Bucure[ti, 1987. *** - Code International des Pratiques Oenologiques. Bulletin de l'O.I.V., 1985. *** - Codex Oenologique International. Office International de la Vigne et du Vin, Paris, 1978. *** - Lexique de la Vigne et du Vin. Office International de la Vigne et du Vin, Paris, 1963.

TEME REFERAT 1. Ecologia vi]ei de vie 2. Producerea vi]elor altoite 3. ~ntre]inerea [i exploatarea planta]iilor viticole