Erich Ffomm s-a nascut in 1900 la Frankfurt pe Din 1930 a fost profesor la Institue de psthanaied din Frankfurt pe Main, colaborand cu H. Marcuse si T. Adorno. Din cauza Wenii Iu Hitler la putere, pirdseste in 1934 Germania ¥ se Stabileste in Statele Unite. In 1962 este numit profesor de psihiatie la Universitatea din New York. A murt in 1960 la Muralto, Tessin Opera: Frica de libertate (1941); Psihanaliza si religie (1950); Societate alienatd, societate sdindtoasd (1955); Arta de a iubi (1956); Patima de a distruge(1975) > 7» a) x 4 “< 0 fe) w Erich Fromm FRICA DE LIBERTATE Traducere de Magdalena Maringut UNIVERSITASitil original: The Fear of Freedom Copyright © 1984 by Erich Fromm. All rights reserved. Copyright © 1998 Editura Teora ‘Toate drepturile asupra editiei in limba romana apartin Edituri Teora, Reproducerea integrald sau partalé a textului din aceasta carte este posibilé numai cu acordul prealabil seri al EdituriiTeora. ‘Unoversas este un imprint al Editurii Teora. Distributie: Bucuresti: B-dul Al L. Cuza nt. 39; tel /fax: 222.45.33 ‘Sibiu: $os. Alba Iulia nr. 40; tel: 069/21.04.72; fax: 069/23.51.27 Bachu: Calea Mirdgesti nr 5; tel fax: 034/18.18.26 Teora - Cartea prin posta CP 79-30, cod 72450 Bucuresti, Romania Tel. /fax: 252.14.31 Teora CP 79-30, cod 72450 Bucuresti, Romania Fax: 210.38.28 Sef de redactie: Gelu Diaconu Coperta: Gheorghe Popescu NOT: 1877 UMA Frica de libertate ISBN: 973-601-402-9 Printed in Romania CUPRINS Cuvant inainte Sa Libertatea-o problema psihologici?.. oll Aparitia individulu si ambiguitatealibertati 2 Libertatea in epoca Reformel 8 1-Fondul medieval i Renagierea. “43 2: Perioada Reformei... “@ Cele dous fete ale libertatii omului modern. ‘Mecanismele evadarii 1. Autoritarismul ... 2. Distructivitates i 3. Conformismul de automat .. Psihologia nazismului Libertate si democratie 1. luzia individualitafi... 2: Liberate gi spontaneitate Caracterul si procesul social... Index.CUVANT fNAINTE Aceasth carte face parte dintrun studi intins privitor ta structura de caracter a omulul modern sia problemele interac: fini dntre factor pathologic gt cel sociologc, studi la care Icres de cia ani gia cdr desvarpre mar mai fiat inck fault timp. Evotufie polite actuale gi percoele pe care le Implcd ele pentru cele mai mari realize ale catch moderne Individuattates $1 unitatea personalitii~ mau determinat 34 Intrerup munca la stdiul mai vast 3184 ma concentrez ast aunt singur aspect al I, care este erucal pentru crza so ial i cultural a rilelor noastre:semnfiata bert pentra mil modern, Sareina mea in aoesth carte af fost mal soar daca ag putut tite cittral a studi complet al stracturt de caractera omului in cultra noastrs, deoarece sensu liberi poate ft Infeles pe deplin numal pe baza unelanalize a ntegi FRructrt de caracter omului modern. aga cum sta iurure, am fost nevolt st ma refer frecent la anumite concepte gi con Cluzi fk a intra tn amAnuinte, aga cum ag f\ feat dacd stud tr fi avto mal mare amploare In eee ce prvese alle proble- the de mare importan, mam rezumat doar laa le mentiona Uncor-chiar deloe. Dar eu cred ch, chiar dach facnfice derderatul complettudini, psiologul trebule sis! ofee fr Intrzlere contributa la Intlegerea ci ze actuale Sublinlerea semnifcaiehconsiderailor psihologice rete toare la situatia actuall nu implie,in opinia mea, 0 supraesti- tare a psihologetEnttaten de baza a proceslui social este individu cu dorinfle st temert sale, cu pasiunle gi rajunen $2, cu inclinaile ale spre ine i ape rau. Pentru infelege dinamica procesuli social, trebuie tai intl a intelegem ‘amica proceselorpsihologice care au loc Induntal individu I exact aga cum pentru a fnfeoge individu treble prvi, fn context cultur care La modela. Teza acestel cdr este cd