OMC - apare la Geneva in 1995 ca o reforma a GATT creat in 1947 - 150 membres en 2007 - presupune o liberalizare a comertului intre

state - este o instituie member driven - nu are organisme executive, puterea apartinand direct membrilor sai - este un ansamblu de acorduri comerciale intre state Cap. I - Les politiques commerciales avant le GATT - Regula generala - perioadele de recesiune duc la un protectionism din partea statelor, in timp ce cele de avant economic duc la o liberalizare a comertului - David Ricardo - liberul schimb duce la o deschidere internationala->mai multe tipuri de produse - In sec XIX pol comerciala are doua faze: una de liber schimb (1800-1880) si una de protectionism (1880<) - In sec XIX M Brit este unul din statele care practica liberul schimb cu scopul de importa produse la cel mai mic pret si de a avea o piata de desfacere favorabila pentru produsele sale - abolition de Corn Laws in 1846 ( care protejau producatorii de cereale impunand o taxa pe importul de cereale pentru a le mentine pretul) - In Germ, care era compusa sin principate, se creaza o asociatie vamala (fara tarife interne+tarif vamal comun extern) in 1834. Dar exista si acorduri externe cu Franta in 1862 si M Brit in 1865. In Fr liberul schimb se manifesta incepand cu acordul cu M Brit 1860 - Sf sec XIX apare protectionism (M Brit, Danemarca si Olanda raman neafectate) - Frederic List - teorie asupra protectionismului - noi state care intra in comertul international trebuie sa isi protejeze producatorii din domeniul industriei pana se dezvolta suficient de mult incat sa faca fata competitiei (statelor mai avansate dpdv industrial) - Toata confuzia si instabilitatea econ de dupa PRM duce la un protectionism al statelor fata de comertul international impunandu-se limitari cantit si diferite taxe. In 1927 Liga Natiunilor solicita o diminuare a acestor restrictii care va dura pana la marea criza din 1929. (nationalism econ) ce va aduce din nou in prim plan protectionismul statelor Linstitution GATT (General Agreement on Tarrifs and Trade) - Dupa WWII statele realizeaza ca pentru a reface econ mond trebuie sa existe o cooperare intern intre ele creandu-se astfel o serie de institutii intern care sa gestioneze relatiile econ dintre state - FMI - regleaza pb monetare; creat in urma acord de la Bretton Woods 1944 (44 membri initiali) - stabilirea ratei de schimb care sa nu permita ajustari nationale care sa duca la dezechilibre. Rata de schimb este stabilita in dolari, iar cursurile nationale nu pot fi mai mari sau mai mici de 1 % decat rata de schimb. - BIRD - creata tot la BW, scop: refacerea econ devastate de razb prin finantarea de proiecte productive; BIRD+Societe financiere intern= Banque mondiale

La initiativa SUA in 1948 la Havana se adopta o carte care instituie Organizatia Intern de Comert (SUA nu ratifica deci OIC esuaeaza), iar in 1947 la Geneva 23 state semneaza un acord general asupra tarifelor vamale si comert care devine mai tarziu GATT Acordul General de la Geneva - liberalizarea schimburilor GATT nu este institutie ci acord deci nu exista membri ci parti contractante Instante GATT- sesiune anuala a partilor contract - maj simpla sau doua treimi, practica consensului(unanimitate); Consiliul GATT - dateaza din 1960, se reuneste lunar si face treaba reala a GATT studiaza pol comerciale ale statelor In 1989 Consiliul adopta Mecanisme dexamen des politiques com - rezultat al Rundei de negocieri din Uruguay; scop - cresterea transparentei pol comerciale; se bazeaza pe doua rapoarte - unul elab de statul in cauza si unul de secretariatul GATT, ambele examinate de Consiliu In prezent directorul general - seful secretariatului OMC - Pascal Lamy Functionarea GATT: o statele se obliga sa aplice tuturor membrilor clauza natiunii celei mai favoriz (bilateralism->multilateralism) si sa liberalizeze comertul o codul de conduita: fara discriminare intre producat nationali si exportatori, no dumping, fara restrictii cantit, reglementarea subventiilor (sunt interzise strict cele pentru produse industriale) o Exceptii de la oblig tratatului: Produse: serviciile-GATTul se aplica lor abia dupa 1986 (Uruguay Round), produsele agricole carora nu li se aplica GATT (spre acest domeniu statele transfera cele mai multe subventii practica opusa principiilor GATT), produsele textile - pentru acestea se aplica AMF (les Accords MultiFibres) care au drept scop impidicarea PED de a dezv exporturile in acele zone care sunt cele mai accesibile pentru ele. State: PED (11 din cei 23 semnatari ai acordului) beneficiaza de derogari stabilite in principal in urma Conferintei Natiunilor Unite pentrur Comert si Dezvoltare - SGP 1968 (Systeme Generalise des Preferences) - PED avantaje tarifare tratament diferentiat GATT permite crearea de zone de liber schimb si de uniuni vamale atata timp cat acest tratament preferential nu mareste barierele vamale pentru statele non-participante si atat timp cat sunt suprimate toate barierele interne Articolil XXIV Romania adera la tratat in 1971 o Reglementarea diferendelor in cadrul GATT: se face fie prin negocieri bilaterale intre statele implicate, fie prin intermediul unei investigatii condusa de un panel care intocmeste un raport ce este transmis statelor implicate Rundele de negocieri: o care pun in practica liberalizarea comertului intre statele participante. Sunt 6 runde de negocieri: Geneve (1947), Annecy (1949), Torquay (1951), Dillon Round (1960-1961), Kennedy Round (1964-1967), Tokyo (1973-

o o

11979), Uruguay (1986-1994) 120 de participanti. Subiectele de discutie cresc in importanta. Pozitia SUA - dupa runda Kennedy SUA se opune CEE care devine din ce in ce mai protectionista. SUA sustine ca este vorba de o concurenta neloiala din partea CEE. In 1962 CEE elaboreaza PAC, care se opune principiilor GATT Situatia produselor agricole a fost cu adev dezbatuta in cadrul Rundei Uruguay in special de SUA, CEE si Japonia; exista de asemenea un grup de state exportatoare de produse agricole - grupul Cairn. Exista trei directii importante: state exportatoare Cairns - aplica un protectionsim selectiv si acorda putine subventii agricult; state importatoare-fff protectionsute si care subventioneaza masiv agric + exporta putin; mari exportatori precum SUA si CEE Conflictul dintre SUA si CEE asupra produselor agricole este incheiat in 1992 cu un acord - Accord de Blair House - limitare a exporturilor subventionate (21%); reducerea suprafetei cultivate cu plante uleioase de catre CEE; deschidere catre importuri Aplicarea GATT si asupra domeniului serviciilor a fost luata in considerare incep cu 1980 cand rolul acestora a devenit din ce in ce mai important; PED se opun acestui pas pentru ca ele sunt in urma dpdv tehnologic - lipsa unui avantaj comparativ in acest tip de activitati. SUA si CEE cele mai mari exportatoare de servicii. Se hotarasc 8 principii de baza in cadrul rundei Uruguay: transparenta, liberalizare progresiva, tratament national (aplicarea regulilor Acordului General), aplicarea clauzei natiunii celei mai favorizate, acces la piete, participarea crescanda a PED, exceptii, situatii de teglementare. Se ajunge la Sccord general sur le commerce des services - acest acord reia principii GATT dar impune si alte obligatii si dispozitii particulare pentru PED Ciclul de negocieri din Uruguay se incheie cu Acordul Marrakech. Rezultatul cel mai important este crearea OMC Sunt evidentiate limitele GATT - produsele vizate de tratat (care nu include si serviciile) si focalizarea asupra drepturilor de vama (creste importanta barierelor non-tarifdare care trebuiesc incluse in tratat se semneaza doua acorduri in acest sens SPS - in domeniul sanitar evitarea situatiilor in care statele invoca diferite dispozitii nationale pentru protectia consumatorului pentru a masca tendinte protectioniste si ADPIC - protejarea proprietatii intelectuale si limitarea concurentei neloiale)

Cap. III - LOMC - organisation internationale Creata in 1995, sediul la Geneva, se bazeaza pe GATT si acordurile din runda Uruguay Are 150 de membri dintre care 31 state au statut de observator, urmand a deveni membri dupa 5 ani de la obtinerea acestui statut Partile contractante ale GATT devin acum membri OMC care se intalnesc in cadrul unor conferinte ministeriale

Structura OMC: o Secretariat OMC - sprijin tehnic, informarea statelor membre, analiza comertului international; este condus de un director general asistat de 4 directori generali adjuncti. Directorul este ales de Consiliul General pe o perioada de 4 ani (mari pb cu alegerea sa puse de SUA, PED) Bugetul OMC - participarea se face in functie de proportia cu care statele participa la comertul mondial (cota trebuie sa fie minim de 0.015 %) o Organe de guvernare conferinta ministeriala care se intalneste cel putin o data la 4 ani si unde se iau deciziile cele mai importante cum ar fi deschiderea unui nou ciclu de negocieri(ministri din fiecare tara) Consiliul General - atributii similare Organe de Reglement des differends (ORD) + Organe de lexamen des politiques commerciales Comitete si consilii specializate OMC introduce o procedura noua care sa asigure respectarea acordurilor la care statelor s-au angajat, dar si pentru a rezolva diferendele dintre state, eventualele plangeri facute de unele tari. Aceasta procedura este elaborata in urma negocierilor din Runda Uruguay. P1 cere consultatii cu P2 pentru incalcarea unui anumit acord comercial. Daca nu se rezolva, se intruneste un panel de experti independenti care sa vina cu solutii dupa consultarea partilor implicate in diferend. Daca nu serezolva situatila panelul face un raport cu contestatii si recomandari. SE poate face apel la raport, apel analizat de lOrgane dAppel. Dupa adoptarea raportului de catre ORD P2 trebuie sa puna in aplicare recomandarile primite intr-un anumit interval de timp iar daca nu vor fi aplicate sanctiuni comerciale. ORD este des solicitate fiind vorba atat de diferende bilaterale cat si multilaterale. Conferintele ministeriale o Singapore (1996), Geneva (1998), Seattle (1999), Doha (2001), Cancun (2003), Hong Kong (2005) o Forum de dezbatere privind functionarea OMC, deschiderea unor noi cicluri de negocieri o Primele doua conferinte atrag atentia asupra respectarii acordurilor in cadrul OMC - liberalizarea comertului, dar si a marginalizarii tarilor mai putin dezvol in cadrul schimburilor comerciale intern - PED. Conferinta din Seattle s-a desf pe fondul mai multor manifestatii care au perturbat cursul evenimentelor. De asem, au existat probleme legate de trei puncte importante: agricultura (SUA vs UE vs Grupul Cairns), introducerea unei clauze sociale in OMC (pentru situatia in care PE apeleaza la o forma de dumping social), rolul PED in cadrul comertului international - sustinerea integrarii acestor state in cadrul OMC

Cap. III Le cycle de Doha (pour le developpement) - Negocierile din acest ciclu au inceput in 2002 iar unele dosare trebuiau incheiata pana la conf de la cancun din 2002, dar au aparut dificult

La conference de Cancun: a avut doua mari impedimente o Semnarea unei declaratii privind medicamentele care vizeaza o derogare de la acordul ADPIC pentru a proteja pop unui stat intr- situatie in care sanatatea publica este amenintata. SUA (protejarea proprietatii intelectuale) se opune gandindu-se ca acest motiv poate fi invocat cu scopul comercializarii medicamentelor dar se ajunge la un compromis chiar inainte de conferinta. o Intiativa sectoriala asupra bumbacului - SUA, UE acorda subventii acestui domeniu in detrimentul PED exportatoare de bumbac -> ,,Reduction de la pauverete 2003 Esecul conferintei cauzat de refuzul unui grup de PED care se opun initiativelor PD Actiunea UE si SUA de a semna un acord destul de vag asupra diminuarii ajutoarelor acordate domeniului agriculturii duce la mobilizarea Braziliei si Argentinei pentru a forma G20 cu scopul dezv agric si promovarii intereselor PED - 90 state membre OMC participa. La conference du Hong Kong - exista un mare blocaj in ceea ce priveste negocierile SUA si UE nu vor sa reduca ajutoarele si protectiile fata de sectorul agricol, PED nu vor sa-si deschida pietele fata de servicii si produse industriale -> compromis UE propune un tratament special si diferentiat pentru PED Ajungerea la un acord in cadrul conferintei de la Hong Kong s-a facut datorita faptului ca Brazilia si India, lideri cunoscuti ai PED incheie un acord cu SUA si UE - New Quad tradand astfel interesele PED Conferinta se incheie cu o declaratie care prevede: o In agricult - disparitia subventiilor la exporturi, ameliorarea producat africani de bumbac, o Servicii si industrie - diminuare a tarifelor vamale superioare ale PED pentru produsele PD