Caiet de Sarcini Consolidare

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI
ANEXA B REGLEMENTRI LEGISLATIVE I TEHNICE
1. LEGI, HOTRRI GUVERNAMENTALE, ORDINE MINISTERIALE, NORME GENERALE

1.1. Legislaie Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea n construcii Legea nr. 50/1991 Legea privind autorizarea executrii construciilor i unele msuri pentru realizarea locuinelor Legea nr. 90/1996 Legea privind igiena i protecia muncii Legea nr. 125/1995 Legea privind modificarea i completarea Legii 50/1991 Ordonana nr. 60/1997 Privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobat cu Legea nr. 212/1997 1.2. Hotrri Guvernamentale HGR nr. 766/1997 HGR nr. 551/1996 HGR nr. 766/1997 Regulament privind ntocmirea i pstrarea Crii tehnice a construciei Avizarea construciilor din punct de vedere al siguranei la foc (completare, modificare i republicare HGR 551/1992) Regulamente privind ncadrarea n categorii de importan, ntreinere, exploatare, urmrire n timp i postutilizare
1.3. Ordine/Decizii ministeriale. Norme generale Ord. MLPAT nr. 77N/1996 Ord. MLPAT nr. 91/1991 ndrumtoare privind verificarea proiectelor i testarea specialitilor Pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare i a coninutului documentaiilor prevzute de Legea nr. 50/1991
2.REGLEMENTRI TEHNICE NAIONALE Normative, Norme Tehnice, Instruciuni Tehnice P-100/1-2006 CE 1-95 CR 6-2006 P130-99 C167-77 P118-99 C56-2002 NP 035-1999 GE-022-1997 Cod de proiectare seismica -Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri Normativ privind sigurana n exploatare la cldiri civile. Cod de proiectare pentru structuri din zidarie Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor Normativ privind ntocmirea Crii Tehnice a construciei Norme tehnice privind proiectarea msurilor de protecie la foc a construciilor Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i elementelor componente ale construciilor. Intervenii la structuri Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructii din beton si beton armat
AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
11
2. STANDARDE
STAS 10101/0A-77 STAS 10101/2-75 STAS 10101/2A1-87 STAS 10101/23-75 STAS 10101/23A-78 STAS 10100/0-75 STAS 10107/0-90 STAS 10108/0-78 STAS 10108/2-83 STAS 8600-79 SR EN 10080:2005 Aciuni n construcii. Clasificarea i gruparea aciunilor pentru construcii civile i industriale. Aciuni n construcii. ncrcri datorate procesului de exploatare. Aciuni n construcii. ncrcri tehnologice din exploatare pentru construcii civile, industriale i agrozootehnice. Aciuni n construcii. ncrcri date de temperatura exterioar. Aciuni n construcii. ncrcri date de temperatura exterioar n construcii civile i industriale. Principii generale de verificare a siguranei construciilor. Construcii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat i beton precomprimat. Construcii civile, industriale i agricole. Construcii din oel Construcii n zidrie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale. Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Sisteme de toleran. Oeluri pentru armarea betonului. Oeluri sudabile pentru beton armat. Generaliti
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
12
ANEXA B
CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR STRUCTURII DE REZISTENTA -REZISTENTA CONSTRUCTII-
CUPRINS Nota de prezentare CAIET DE SARCINI demolari structura de rezistenta CAIET DE SARCINI consolidari structura de rezistenta CAIET DE SARCINI pentru executia pilotilor pentru fundatie CAIET DE SARCINI pentru executia lucrarilor injectare de clacaj CAIET DE SARCINI - pentru realizarea lucrarilor de terasamente si fundatii directe CAIET DE SARCINI pentru executia lucrarilor injectare cu mortar de ciment CAIET DE SARCINI - cofraje CAIET DE SARCINI - betoane CAIET DE SARCINI armaturi PROTECTIA MUNCII
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
13
NOTA DE PREZENTARE
Prezentele instructiuni contin principalele elemente care vor fi urmarite de constructor n procesul de executie a lucrarilor de constructii. Ele reprezinta extrase din acte normative sintetizate si prelucrate n scopul realizarii unui ghid minim de date tehnologice pentru executie. Instructiunile se refera la lucrari de connstructii rezistenta utilizand tehnologii implementate n executia lucrarilor de constructii civile, industriale si agrozootehnice n ultimile decenii n special dupa seismul din anul 1977, pentru structurile de rezistenta. Existenta acestor instructiuni la punctul de executie este obligatorie. Ele nu nlocuiesc celelalte acte normative de executie care vor trebui sa fie cunoscute si respectate n procesul de realizare a lucrarilor de executie.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
14
CAIET DE SARCINI PENTRU DEMOLAREA CLADIRILOR STRUCTURA DE REZISTENTA
CUPRINS
Cap. 1. Obiect Cap.2.Elaborarea documentatiei tehnice pentru executia lucrarilor de demolare Cap.3.Reguli generale privind executia lucrarilor de demolare Cap.4. Demolarea cladirilor cu structuri de rezistenta din zidarie si beton Cap.5. Mijloace tehnice Cap.6. Masuri de protectia muncii si PSI
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
15
1.
OBIECT
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de demolare partiala a unor elemente componente ale structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari 1.2.Obiectul prezentului caiet de sarcini l constituie principiile si regulile generale privind demolarea partiala sau totala a unor obiecte de constructii prin care se asigura: -recuperarea, reconditionarea, prelucrarea si gestionarea n conditiile stabilite de lege, resurselor materiale refolosibile rezultate prin desfacerea lucrarilor de constructii; -securitatea maxima a personalului de executare a lucrarilor de demolare, mijloacelor tehnice utilizate n acest scop. 1.2 Executarea demolarilor se va face cu respectarea prevederilor legale n vigoare 2. ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE 2.1.Demolarea totala sau partiala a constructiilor se va face n mod obligatoriu pe baza documentatiei tehnice de demolare 2.2.Asigurarea conditiilor tehnico-materiale si organizatorice vor conduce la : -executarea lucrarilor de demolare cu consumuri cat mai reduse de manopera, combustibil si energie; -evitarea accidentelor la locul de munca Pe langa documentatia de executie a lucrarilor de demolare (de la proiectant), executantul va elabora n mod obligatoriu fise tehnologice care vor cuprinde: -descrierea n amanunt a tuturor operatiunilor necesare pentru desfacerea ngrijita a lucrarilor de constructii -gruparea operatiunilor pe faze de lucrari, ntr-o succesiune logica corespunzatoare (de regula ordinea inversa realizarii) -ordinea fazelor de lucrari -precizarea mijloacelor tehnice aferente fiecarei operatiuni (cele ce rezulta din documentatia tehnica de demolare). 2.3 La elaborarea fiselor tehnologice de executie a demolarilor, alegerea tehnicilor de lucru si a mijloacelor tehnice aferente, gruprea operatiunilor pe faze de lucrari si succesiunea acestora se va face tinand seama de : -vechimea constructiei si durata de serviciu normata pentru astfel de cladiri; -starii tehnice a obiectului de constructie n ansamblu si a elementelor structurale componente, respectiv gradul de uzura al acestora. -specificul constructiei, respectiv natura materialelor si elementelor preponderent utilizate si modul lor de asamblare n obiectul de constructie supus demolarii; -numarul de deschideri al cladirilor respective si regimul de naltime si alte date caracteristice; -vecinatati ale constructiei ce urmeaza a se demola n raport zonele care nu se dezafecteaza, precum si alte considerente de ordin tehnico-economic temeinic justificate, care conduc, de la caz al caz, la adoptarea de tehnici diferentiate de demolare a structurii de rezistenta a constructiei. 2.4 La alegerea solutiei de demolare se va tine seama de necesitetea evitarii prabusirii necontrolate a structurii de rezistenta (datorata desfacerii unor elemente portante nainte de descarcarea acestora de alte elemente care reazema pe ele, desfacerii premature a unor legaturi de asigurare a stabilitatii, si care atrage dupa sine producerea de accidente ce se pot solda cu pierderea de vieti omenesti, degradarea iremediabila a resurselor materiale refolosibile, s.a. 2.5. Ordinea de desfacere a lucrarilor de constructii va fi n principiu inversa ordinii operatiunilor de montaj necesare realizarii constructiei.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
16
n vederea respectarii ordinii de desfacere, documentatia tehnica de demolare cuprinde precizarea elementelor, ansamblelor si subansamblelor care se desfac n cadrul fiecarei faze de lucrari, ntr-o anumita succesiune. 2.6. n fisa tehnica de executie a lucrarilor de demolare vor fi prevazute numai acele mijloace care asigura evitarea degradarii materialelor si elementelor de constructii care se pot recupera. 2.7. n vederea respectarii prevederilor de la pct. 2.2, daca este necesar, de la caz la caz, se adopta: -solutii tehnice de asigurare provizorie (temporara) cu elemente ajutatoare a elementelor plane si de suprafata sensibile la manipulare, transport sau depozitare; -solutiile tehnice pentru organizarea depozitarii la obiect sau n depozite centralizate, tinand seama de dimensiunile elementelor si de mijloacele de transport si manipulare utilizate; -masuri specifice privind protectia si securitatea muncii, decurgand din natura operatiunilor de demolare- recuperare cuprinse n documentatia tehnica de executie a demolarilor. 3. REGULI GENERALE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE
3.1.Demolarea totala a constructiilor se va face pe baza documentatiilor tehnice conform prevederilor cap. 2 din caietul de sarcini. 3.2.Unitatea care executa demolarile este obligata sa ia toate masurile de protectie a vecinatatilor (transmisia de vibratii puternice sau socuri, mproscari de materiale, degajarea puternica de praf, asigurarea acceselor necesare, etc.) 3.3.Executia demolarilor va fi condusa, n mod obligatoriu, de catre cadre tehnice cu experienta care raspund direct de instruirea personalului care executa demolarile, de respectarea ntocmai a continutului fiselor tehnologice privind executarea demolarilor, cuprinse n documentatia tehnica respectiva, precum si de asigurarea recuperarii materialelor si elementelor de constructii si instalatii, etc. 3.4.nainte de nceperea demolarilor, ntregul personal care ia parte la executarea lor va fi instruit asupra procesului tehnologic, succesiunea operatiilor si fazele de executie, modului de utilizare a mijloacelor tehnice si asupra masurilor specifice de protectia muncii decurgand din natura acestor operatii, masurile si tehnicile ce se aplica pentru recuperarea corespunzatoare a materialelor din demolare, etc. 3.5.n toate cazurile, lucrarile de demolare vor putea ncepe numai dupa ce: -au fost ntrerupte legaturile la retelele exterioare de alimentare cu apa, energie electrica, termoficare, telefon, canalizare. Operatiunile de ntrerupere a legaturilor vor fi executate de catre ntreprinderile specializate n sarcina carora sunt aceste instalatii, utilitati, etc. -au fost golite retelele interioare de apa, termoficare, depozitele de combustibil interioare, etc. -au fost evacuate utilajele, instalatiile si echipamentele tehnologice din interiorul incaperilor din vecinatate. 3.6. Lucrarile de demolare se vor executa in urmatoarea ordine: Se va demola zidaria de caramida. Se vor spijini zonele ramase nedemolate, astfel incat sa se evite prabusirea necontrolata a acestuia pe parcursul decuparii zidului. 3.7.Se va interzice accesul n zona de demolare a personalului neinstruit sau a altor persoane care nu au legatura cu operatiile respective. 3.8.Zona periculoasa va fi marcata cu indicatoare de avertizare vizibile si va fi supravegheata de personl instruit. 3.9.Materialele de masa care se vor recupera din zonele de demolare (caramizi) se vor depozita la locul potrivit. 3.10.Privind recuperarea materialelor refolosibile, unitatile care executa demolarea constructiilor vor lua urmatoarele masuri: -interzicerea utilizarii unor tehnologii su procedee care conduc la degradarea sau distrugerea materialelor si a elementelor de constructii si instalatii ce urmeaza a fi recuperate; -dotarea formatiilor de lucru cu calificare corespunzatoare si dotare cu scule, utilaje si dispozitive specifice; -executarea operatiunilor de demolare n ordine strict tehnologica; -interzicerea intrarii n lucru a personalului neinstruit. 3.11. n vederea recuperarii la maximum a materialelor si elementelor de constructii si instalatii, conducatorul santierului de demolari va instrui corespunzator personalul de executie, indicand locurile de depozitare a acestora astfel ncat sa fie asigurata integritatea lor si evitarea pierderilor. AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
17
3.12.Evidenta financiar-contabila de iesire a materialelor din santierul de demolare, de transport, de intrare a materialelor n depozit si de nregistrare sunt cele legate n sectorul financiar de acest tip de activitate. 3.13. La terminarea demolarii se vor ntocmi note de materiale, cuprinzand cantitatile de materiale recuperate. 3.14. Demolarea constructiilor se va face n doua etape succesive: -dezechiparea constructiei; -demolarea propriu-zisa a elementelor a.Dezechiparea constructiei 3.15. Dupa asigurarea conditiilor prevazute la pct. 3.2-3.9 ale prezentului caiet de sarcini si de pregatire a mijloacelor tehnice de evacuare a materialelor rezultate din demolari n afara zonelor periculoase din imediata apropiere a constructiei respective se procedeaza la dezechiparea constructiei n ordinea urmatoare: -se demonteaza elementele instalatiilor din interiorul constructiilor tinand seama de recomandarile din caietele de sarcini pe categorii de lucrari anexate. -se demonteaza cu grija toate elementele de finisaj, interior si exterior, cu luarea tuturor masurilor necesare pentru sortare, pachetizare si de manipulare n vederea transportului si depozitarii. b. Demolarea propriu-zisa a elementelor 3.16. Demolarea propriu-zisa a fiecarei constructii se va ncepe numai dupa dezechiparile integrale, n conformitate cu documentatia tehnica. Partile de constructie care prezinta un pericol iminent de prabusire vor fi asigurate corespunzator. 3.17. Demolarea propriu-zisa a constructiilor se va face bucata cu bucata (element cu element) de sus n jos, fiind interzisa nceperea demolarii de la baza constructiei. 3.18. Demolarea propriu-zisa a constructiilor se va face n conformitate cu prevederile specifice de la capitolul 4. 3.19. Pentru operatiile de demolari se vor folosi utilaje si scule specifice. 3.20. La desfiintarea constructiilor se vor respecta indicatiile din Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii, aprobat cu HG nr. 795/1992 si Decretul nr. 223/1992. Se vor respecta cu precadere indicatiile din paragraful nr. 30 (Demontari si demolari) si indicatiile din celelalte paragrafe (1-40). 4. DEMOLAREA CLADIRILOR CU STRUCTURI DE REZISTENTA DIN ZIDARIE SI BETON 4.1. Prevederi generale 4.1.1 Prezentul caiet de sarcini cuprinde principii si reguli tehnice generale si de detaliu privind executia lucrarilor de demolare a cladirilor de locuinte, social culturale, industriale si agrozootehnice avand structura de rezistenta din zidarie si beton. 4.2. Principii si reguli generale 4.2.1 In vederea recuperarii unei cantitati cat mai mari de materiale si elemente de constructii, la demolarea cladirilor se vor aplica tehnologii de demolare bucata cu bucata 4.2.2 In vederea usurarii sortarii materialelor ce urmeaza a fi recuperate, pentru utilizarea ca atare sau dupa reciclare, demolarea se va face in etape succesive ; in fiecare etapa urmeaza a fi desfacute elemente de constructii cuprinzand acelasi tip de materiale, care se vor evacua din zona de lucru inainte de inceperea etapei urmatoare. 4.2.3 Elementele din beton armat nerecuperate ca atare se vor fragmenta la dimensiunile de gabarit corespunzatore mijloacelor de ridicare si transport disponibile. 4.2.4 Caramizile ceramice si celelalte corpuri de zidarie se vor curata de mortar, de regula pe loc, se vor scoate si pachetiza in vederea simplificarii operatiilor de transport, manipulare si depozitare. 4.2.5. Se recomanda ca transportul materialelor si elementelor rezultate din demolari la depozitele/obiectivele stabilite prin documentatia tehnica sa se faca in mod uniform pe toata durata demolarii. AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
18
4.3. Reguli de demolare specifice a.Demolarea locala a peretilor de caramida pentru construirea de centuri si pentru crearea zonelor de rezemare a grinzilor -se spijina peretii in doua puncte -se scot doua randuri de caramida si introducerea unui buiandrug metalic-pentru cazul in care fereastra nu atinge la partea superioara o grinda de planseu ; -se demoleaza zidaria bucata cu bucata, cu deosebita grija, pentru a nu deteriora restul zidului si al elementelor de constructie; b. Demolarea elementelor de fundatie din beton armat si beton simplu -indiferent de mijloacele tehnice folosite, se va lucra cu grija, pentru a nu afecta retelele existente si care nu se dezafecteaza, si nici fundatiile adiacente elementelor care se demoleaza. c. Demolarea elementelor din beton armat , pentru realizarea elementelor de consolidare -se vor folosi numai unelte de mana, -se va lucra cu grija, fara a taia armaturile existente, care se vor ingloba in elementele noi din beton armat -acolo unde este cazul, elementele demolate local se vor sprijini pana la consolidarea lor. d.Demolarea peretilor interiori de caramida -se sprijina peretii in doua puncte -se demoleaza zidaria bucata cu bucata, cu grija, pentru a nu deteriora restul zidului si al elementelor de constructie, incepand de la partea superioara
5. MIJLOACE TEHNICE Mijloacele tehnice necesare lucrarilor de demolare a constructie sunt : -ciocan pneumatic de demolat;excavator echipat cu cican pneumatic -unealta electrica portabila cu disc si panza circulara pentru taiat materiale de constructii -aparat de taiere cu oxiacetilena -macara pe pneuri cu brat telescopic -incarcator cu cupa cu descarcare frontala pe pneuri -autobasculante -cleste pentru taiat plase sudate -ranga metalica -schela 6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI La executia lucrarilor constructorul are obligatia de a lua toate masurile necesare de protectie pentru evitare accidentelor. Se vor respecta "Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii "-1993 precum si "Normele specifice de securitate a muncii pentru transport intern"-1995 elaborate n cadrul Ministerului muncii si Protectiei Sociale, care cuprind masuri specifice de protectie a muncii n activitati n sau legate de constructii. Pe tot parcursul executiei lucrarilor de demolare se vor respecta aceste norme de tehnica securitatii muncii prinvind asigurarea stabilitatii elementelor de constructii prin sustineri si sprijiniri pana la nlaturarea lor, balustrade de protectie, plase de protectie pentru evitarea accidentelor care ar putea surveni prin lucrari pregatitoare demolarii si a demolarii propriu-zise. n efectuarea instructajului privind masurile de tehnica securitatii muncii se va tine cont de principalele capitole din " Regulamentul prind protectia si igiena muncii n constructii"-1993 si anume: cap. 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,14,15,16,17 cap. 27,30 cap. 31,32 AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
19
cap. 38,39,40 Pe toata durata lucrarilor se va respecta " Normativul de prevenire si stingere a incendiilor" C300/1994 elaborat de Institutul de proiectari, cercetare si inginerie tehnologica pentru constructii, precum si " Reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor, specifice organizarilor de santier si pe timpul executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente": cap.2,3,4,5,6.3.1,6.3.3,6.5,6.6,7.3,7.4 precum si anexele 1,2 si 3
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
20
CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE REZISTENTA
CUPRINS
1. Lista principalelor acte normative care reglementeaza executia lucrarilor de reparatii si consolidare a structurii de rezistenta 2. Masuri pregatitoare executiei lucararilor de consolidare 3. Executarea fundatiilor lucrarilor de consolidare 4. Consolidarea prin introducerea de elemente noi. 5. Masuri de protectia muncii pentru executia lucrarilor
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
21
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a consolidarii structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari Realizarea camasuielilor se va executa conform planurilor R13-R18.
1. LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA EXECUTIA LUCRARILOR DE REPARATII SI CONSOLIDARE A STRUCTURII DE REZISTENTA
P-100/1-2006 Cod de proiectare seismica -Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat STAS 438/1-89 Produse din otel pentru armarea betonului. Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate. SR EN 10080:2005 Oeluri pentru armarea betonului. Oeluri sudabile pentru beton armat. Generaliti NP 112-04 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii ST 009-05 Specificatie tehnica privind produse de otel utilizate ca armaturi : cerinte si criterii de performanta C28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton
NE 012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat. ST 042-01 Specificaie tehnica privind ancorarea armturilor cu rini sintetice la lucrrile de consolidare a elementelor l structurilor din beton armat
|
C16-84
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente. Normativ privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat
C167-77
C56-02 C150-99
C149-87
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
22
2. MASURI PREGATITOARE EXECUTIEI LUCARARILOR DE CONSOLIDARE Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde conform atributiilor care ii revin de realizat nivelului de calitate corespunzator exigentelor de preformanta esentiale ale constructiei. Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii. Se va stabili programul caracteristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante, de la care executia nu mai poate continua fara receptia fazei. Stabilirea fazelor determinante se face de catre proiectant in functie de specificul si amploarea lucrarilor de consolidare precum si a tipului de structura care face obiectul lucrarilor de consolidare precum si a tipului de structura care face obiectul lucrarii. Dat fiind specificul acestor lucrari se vor studia in proiect si pe santiere eventualele lucrari care prezinta pericol, aplicandu-se masuri de asigurarare prevazute in proiect (sprijiniri provizorii, demolari de portiuni din constructii sau elemente care prezinta pericol, restrictii de circulatie, etc) sau stabilirea acestora pe loc inainte de inceperea lucrarilor. Prin grija investitorului se completeaza sau se intocmeste (daca nu exista) cartea tehnica a constructiei care cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, interventiile asupra constructiei, exploatarea si postutilizarea acesteia si care se preda propietarului constructiei care are obligatia de a o completa la zi. La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu : documentatia completa in executie, registru de procese verbale de lucrari ascunse, registru de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de exceutie. Beneficiarul va asigura urmarirea , realizarea lucrarilor din punct de vedere tehnic cu personal propriu numit special sau prin colaborarea cu firme specializate Executantul va aisgura verificarea calitatii materialelor puse in opera astfel ca ele sa corespunda strict cerintelor din proiect prin laboratoare proprii sau colaborare cu firme specializate atestate in acest scop.
3. FUNDAREA ELEMENTELOR DE CONSOLIDARE Inainte de inceperea lucrarilor pentru executatrea elementelor de consolidare la fundatii trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare si anume : a. Trasarea la fata locului a elementelor de consolidare care urmeaza a fi executate, incheindu-se proces-verbal de lucrari ascunse intre beneficiar si executant ; b. Protectia elementelor de constructie din zona ce urmeaza a se consolida si a instalatiilor existente c. Dezafectarea instalatiilor care vor trebui modificate pentru a elibera locul in vederea executarii fundatiei consolidarii ; d. Verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect (din punct de vedere al dimensiunilor si pozitiilor) in limitele tolerantelor prescrise. Succesiunea operatiilor A Executarea fundatiilor pentru elemente noi adaugate pentru consolidarea structurii. A.1 Se vor respecta intocmai prevederile din capitolul 3. A.2 Se traseaza conform proiectului zonele in care se executa fundatia noua. A.3. Se sapa manual strict dupa indicatiile proiectantului A.4. Intrucat fundatiile noi care se adauga se leaga de fundatiile existente, se vor lua masuri de pregatire in vederea realizarii acestei legaturi, si anume : curatarea de pamant a fundatiei existente,buciardarea fundatiei existente, efectuarea spargerii unei portiuni din zona inferioara, care se betoneaza odata cu fundatia noua, frecarea cu peria de sarma a suprafetei si curatarea cu aer sub presiune, udarea cu apa.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
23
A.5 Se executa fundatia noua respectand intocmai caietul de sarcini dat de proiectant privind armarea , cofrarea si betoanarea. A6. Acolo unde este cazul,dupa scoatrerea cofrajelor, se executa umpluturile de pamant, asigurandu-se o buna compactare cu maiul de mana A.7 Se va acorda o atentie deosebita realizarii detaliilor de legatura cu elementele structurii existente in vederea asigurarii transmiterii incarcarilor la noua fundatie. A.8 Se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse de catre constructor si beneficiar pentru lucrarile executate la noua fundatie.
4. EXECUTIA LUCRARILOR DE REPARATII SI CONSOLIDAREA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DE ZIDARIE
Lucrarile de reparare se fac in scopul de a restabili nivelul initial al capacitatii de rezistenta si al deformabilitatii elementelor structurale si functiile celor nestructurale. Lucrarile de consolidare au ca scop sporirea gradului initial de protectie antiseismica a constructiei. si de refacere a capacitatii portante initiale a zidariei A.Realizarea lucrarilor de consolidare a elementelor structurale din zidarie Consolidarea diafragmelor de zidarie Procedeul consta in realizarea unor diafragme din beton armat turnat in cofraj in fata interioara a diafragmei de zidarie, cu asigurarea conlucrarii acesteia cu zidaria la actiuni seismice. Operatiunile se fac strict dupa detaliile si tehnologia indicata in proiect, in urmatoarele etape : pregatirea diafragmei, montarea armaturilor, cofrarea , betonarea. Pregatirea diafragmei consta in urmatoarele opreratii: 1. indepartarea tencuielilor si efectuarea reparatiior locale ale zidariei, printr-unul de procedeele de reparatii descris. Scopul acestor lucrari este de a restabili intr-o masura cat mai mare capacitatea si portanta si de a asigura o conlucrare buna cu camasuiala. Pentru aceasta se indeparteaza elementele rupte si dislocate (care se gasesc in general la intersectia fisurilor diagonale) si se inlocuiesc cu zidarie noua ; acolo unde caramida sau piatra nu sunt dizlocate se injecteaza fisurile cu mortar de ciment. Pentru a realiza o mai buna legatura intre zidaria de caramida si cea de piatra, in rosturile zidariei exterioare se executa foraje cu diametru de 22 mm in care se introduc tuburi PVC. In aceste tuburi se introduc ancore cu diametru 16 mm. Forarea se executa oblic, cu o lungime suficienta care sa asigure ancorarea in zidaria de caramida. Inainte de introducerea ancorei, se introduce in tub rasina bicomponeneta, astfel incat ancora sa amestece componentele. Imediat tubul se extrage partial cu miscari de rotatie, lasand un interval de 10-15 minute pana la extragerea completa, astfel incat rasina sa nu se\ piarda in spatiul existent intre cele doua tipuri de zidarii. 2. rosturile dintre caramizi se adancesc pe 1-2 cm cu ajutorul unor scoabe metalice cu 10-15 mm 3. se executa in zidarie alveole in forma de coada de randunica, (~1 bucata /mp) In cazul cand se intalnesc elemente de beton (stalpisori, centuri) se indeparteaza stratul de acoperire si se sudeaza de armatura existenta bride care se sudeaza apoi de armatura verticala a diafragmei 4. se foreaza gauri si se practica slituri in planseul inferior si superior, in vederea introducerii ulterioare a conectorilor necesari pentru realizarea continuitatii cu camasuiala etajului superior si pentru betonare. Golurile se vor practica astfel incat armaturile sa nu fie taiate. 5. suprafata zidariei si a betonului vechi care va fi inglobat in diafragmele noi se freaca energic cu peria de sarma, apoi aceasta, precum si toate orificiile din diafragme si plansee se curata cu jet de aer sub presiune, apoi se uda foarte bine, mentinandu-se umeda timp de cateva ore. 6. se monteaza armatura in alveole si se betoneaza acestea 7. dupa minimum 24 de ore se monteaza armatura diafragmelor, apoi de plasele de armare se leaga armaturile de continuitate si se trec prin orificiile practicate in plansee AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
24
in acest scop. La montarea plaselor se folosesc distantieri care sa permita realizarea unui spatiu liber de cca. 2 cm intre diafragma si armatura Se monteaza cofrajul pe inaltimi optime turnarii, asigurand orificii de turnare Vibrarea se va face cu vibrator lance sau de cofraj, iar decofrarea se va face in conditiile realizarii unui min. de 25 daN/cmp rezistenta de beton. Se va indeparta eventual betonul turnat in exces imediat dupa decofrare. O atentie deosebita trebuie acordata protejarii camasuielilor impotriva contractiei, prin masurile aratate la pctr. 1 si mai jos. Conditiile in care se face intarirea betonului are o influenta hotaratoare asupra calitatii camasuielii. In aceasta perioada contractia poate produce fisurarea betonului. Masurile recomandate in aceasta perioada sunt : mentinerea lor in stare umeda prin stropirea cu apa, timp de 15 zile. SE VA ACORDA O MARE ATENTIE OPERATIUNII DE UDARE/UMEZIRE, ASTFEL INCAT SA NU APA SA NU AJUNGA LA NIVELURILE INFERIOARE SAU IN INCAPERILE DE LA ACELASI NIVEL B. Injectii cu materiale bicomponente pentru fisurile din elementele din beton Reparatia fisurilor existente in elementele din beton armat se va face cu injectii cu rasini epoxidice
5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR Pe perioada lucrarilor de contructie si consolidare a constructiei se vor respecta prevederile din 1.Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii conform ordinului MLPAT nr. 9/N din 15.03.1993, capitolele 1 41. 2. Norme generale de protectia muncii ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii. 3. Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 editata de Ministrul Muncii si Protectiei Sociale. Masurile de protectia muncii aferente acestor lucrari sunt masuri curente, fara tehnologicii noi care sa necesite conditii speciale. Prevederile cuprinse n regulament nu sunt limitate si pot fi completate n functie de situatiile locale sau de conditiile speciale concrete.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
25
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA PILOTILOR PENTRU FUNDATIE
CUPRINS
Cap. 1. Generalitati-domeniu de utilizare Cap.2.Lista reglementarilor la care se face referire Cap.3.Cerinte si criterii de performanta Cap.4. Materiale folosite,confectionare Cap.5. Procedee preliminare de realizare a pilotilor Cap.6.Executarea pilotilor forati pe loc Cap.7.Controlul si evidenta lucrarilor de pilotaj Cap.8.Verificarea calitatii lucrarilor de pilotaj Cap.9. Masuri de tehnica securitatii muncii Cap.10.Masuri de protectia mediului
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
26
1.GENERALITATI DOMENIUL DE UTILIZARE Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a minipilotilor care constituie, alaturi de grinzi, fundatia elementelor de consolidare a structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari Realizarea pilotilor se va executa conform planurilor R1 si R19 Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de executie, verificarile si receptia lucrarilor de executie a minipilotilor de fundatie pentru realizarea consolidarilor constructiei ce face obiectul prezentului proiect, n conformitate cu Legea 10/1995, privind calitatea n constructii. Categoria lucrarilor de executie specifice prezentului caiet de sarcini nu necesita masuri deosebite sau suplimentare fata de cele indicate n standardele sau normativele n vigoare ce sunt obligatorii executiei. Beneficiarul si executantul lucrarii sunt obligati sa se conformeze tuturor prevederilor acestui caiet de sarcini pe parcursul executiei, precum si la verificarea lucrarilor specifice. Consolidarea fundatiilor existente reprezinta un aspect deosebit de important n activitatea de salvare a cladirii. Inainte de executia pilotilor pentru fundarea consolidarilor se procedeaza, naintea executiei acestora, la injectarea prin clacare a corpului propriu-zis al fundatiei cladirii. 2. LISTA REGLEMENTARILOR LA CARE SE FACE REFERIRE 1. STAS 2561/3-90 - Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare. 2. SR EN 12350-4:2002 - ncercari de betoane. ncercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a nceputului de priza. 3. SR EN 12390-6:2002 - ncercari pe betoane. ncercari pe betonul ntarit. Determinarea rezistentelor mecanice. 4. STAS 6657/2-89 - Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii. 5. SR 3011:1996 - Cimenturi hidraulice si cimenturi rezistente la sulfati. 6. STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului, otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate. 7. STAS 9824/1-87 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice. 8. STAS 9824/2-75 - Masuratori terestre. Trasarea pe beton a liniilor de cale ferata 9. NE 012-99 -Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat. 10. P 7-00 - Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire (PSU) 11. C 252-94 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea si receptionarea pilotilor scurti, turnati pe loc prin vibrocompresare. 12. C 28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton. 13. C 26-85 - Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive. Completari la C 26-85. 14. C 54-81 - Instructiuni tehnice pentru ncercarea betonului cu ajutorul carotelor. 15. C 200-81 - Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructiile ngropate, prin metoda carotajului sonic. 16. C 150-99 - Normativ privind calitatea mbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agrozootehnice. 17 GP 113-04 - ndrumator tehnic pentru proiectarea si executarea minipilotilor forati. 18. Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii, elaborat de IPC n baza Ord. MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 (B.C. nr.5-8/93) 19. Legea 10/1995 - Legea calitatii pentru constructii (Monitorul Oficial, anul VII, nr. 12/1995 cu toate completarile si modificarile ulterioare). 20. Regulamentul de receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferent acestora (Monitorul Oficial nr. 193/1994, cu modificarile ulterioare). 21. Normele de ntocmire a cartii tehnice a constructiei (Monitorul Oficial nr. 193/1994). 22. Legea 137 - Legea privind protectia mediului, cu toate completarile si modificarile ulterioare
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
27
3.CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA Prezentul Caiet de sarcini se refera la alcatuirea si tehnologia de executie a minipilotilor pentru fundatie. Minipilotii au diametrul de 200 mm si lungime de 20 metri. 1.1. Ciclul tehnologic de executie a minipilotilor cuprind urmatoarele etape: 1.1.1. Executarea unei gauri n teren prin forare. Forarea se va realiza n interiorul unui tub metalic de protectie recuperabil. Forezele utilizate pot fi de tip foreze rotative (folosite curent la cercetarea terenului de fundare sau la executarea ancorajelor. 1.1.2. Armarea minipilotilor va fi constituita din carcasa de armatura Armarea se poate realiza, n functie de tehnologie, nainte sau dupa betonare, cand armatura se introduce n materialul proaspat turnat, nainte ca acesta sa nceapa sa se ntareasca. n aceasta situatie se folosesc aditivi ntarzietori de priza. 1.1.3. Betonarea minipilotilor poate fi realizata cu beton fluid cu agregate mici si continut mare de ciment, prin betonare cu pompa de beton. Betonarea gaurii forate se realizeaza prin intermediul unei coloane metalice de betonare dusa pana la talpa forajului, utilizandu-se pompa de beton care asigura o betonare continua si de buna calitate. 1.2. Amplasarea minipilotilor n teren. Minipilotii se amplaseaza n teren conform planului de fundatii. Partea superioara a minipilotilor se nglobeaza ntr-o grinda cu dimensiunea 50x80 cm. 4. MATERIALE FOLOSITE. CONFECTIONARE 4.1. Materialele din care se confectioneaza minipilotii din beton armat (agregate, ciment, adaosuri hidraulice, otel beton, etc.), trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice prevazute n standardele n vigoare, precum si prescriptiile tehnice referitoare la lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat. Controlul calitatii betoanelor si a materialelor componente se va efectua - ca obiectiv si frecventa conform NE 012-99, iar interpretarea rezultatelor se face conform SR EN 12390-6:2002 si SR EN 123504:2002 4.2. Pentru pilotii situati n terenuri cu ape agresive la alcatuirea retetei de betoane se va tine seama de prevederile SR 3011:1996. Betonul trebuie sa fie de consistenta fluida (tasarea conului 15...18 cm) si sa fie clasa C 20/25. Compozitia betonului se stabileste prin ncercari preliminare conform normativului NE 012-99. 3 Se recomanda urmatoarea reteta (pentru 1 m beton): - ciment: 500-600 kg - agregate: 0/7: 1660-1760 kg - apa: 240 L - raport n greutate apa/ciment: 0,4...0,6. - ntarzietori de priza si plastifianti: 2 kg. 4.3. Armaturile pilotilor se realizeaza din otel tip OB 37 sau PC 52 STAS 438/1-89. Armarea minipilotilor se facec u carcase de armatura cilindrice formate din bare longitudinale si freta. Carcasa trebuie sa fie executata corect si suficient de rigida pentru a nu se deforma n momentul lansarii. 4.4. Clasa betonului, dozaje, agregate si armarea sunt specificate n proiect, iar compozitia betonului se stabileste prin ncercari preliminare conform normativului NE 012-99.
5. PROCEDEE PRELIMINARE DE REALIZARE A PILOTILOR A) Lucrari pregatitoare 5.1. Lucrarile pe santier ncep prin amenajarea platformei de lucru pe amplasamentul lucrarii, la cotele si dimensiunile din proiect, eventual si degajarea amplasamentului de obstacole La executarea sapaturii si amenajarea platformei de lucru se va lua n consideratie, asigurarea unei bune deplasari a utilajelor n timpul lucrului. 5.2. n cazul n care este necesara, se va face si o degajare aeriana a amplasamentului lucrarii de liniile eletrice de curent, telefon etc., precum si o degajare subterana de conductele de apa, canalizare, AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
28
gaze electrice, etc., inclusiv orice alte constructii si instalatii subterane. n aceasta situatie se va tine seama si de normele de tehnica securitatii respective. 5.3. Pe amplasamentul lucrarii se rezerva o suprafata de teren pentru depozitarea carcaselor de armatura necesare realizarii minipilotilor. 5.4. Se traseaza si materializeaza pe teren axele de lucru pentru instalatia de foraj.Se picheteaza cu tarusi de lemn axul fiecarui minipilot (foraj). 5.5. Se pozitioneaza instalatia de foraj pe primul tarus, conform prevederilor din proiect.Se controleaza functionarea utilajului de foraj.Se controleaza pozitia sapei de foraj pe tarus, se ndeparteaza acesta si se ncepe forajul. 5.6. Incercarea n teren a minipilotilor de proba. Detaliile de executie ale lucrarilor realizate din minipiloti se definitiveaza numai pe baza rezultatelor ncercarilor de proba asupra unor minipiloti executati pe amplasament cu aceeasi tehnologie si aceleasi utilaje avute n vedere n proiect. Detaliile de executie se vor definitiva pe baza rezultatelor ncarcarilor de proba. Numarul minipilotilor de proba s-a stabilit n functie de numarul total al minipilotilor de pe amplasament, de complexitatea conditiilor geotehnice, de amplasamente nvecinate, de tipul si importanta constructiilor . Acest numar nu va fi mai mic de 1% din numarul total al minipilotilor, in cazul lucrarii de fata fiind 10 bucati. Programul minimal de ncarcari de proba pe un amplasament consta din ncercarea unui minipilot la compresiune si smulgere. Se recomanda ca minipilotul de proba sa fie amplasat ntre alti cel putin 4 minipiloti, astfel ncat ameliorarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sa se reflecte n comportarea minipilotului.
B) Organizarea lucrarilor de pilotaj 5.7. Lucrarile realizate din minipiloti forati se executa numai pe baza de documentatie ntocmita de o unitate de proiectare, care trebuie sa contina toate detaliile necesare executiei inclusiv pentru lucrarile pregatitoare si de organizare a santierului. Executia minipilotilor trebuie efectuata numai de unitatile specializate, cu personal cu pregatire corespunzatoare pentru aceste lucrari si pentru buna exploatare a utilajelor si instalatiilor respective. 5.8. Esalonarea lucrarilor realizare din minipiloti trebuie sa se faca n flux continuu dupa tehnologia de executie si a specificatiilor lucrarii si n baza prezentului ndrumator completat cu caiet de sarcini, care sa cuprinda conditiile tehnice speciale corespunzatoare lucrarii respective. 5.9. Organizatia de constructii trebuie sa asigure realizarea ntocmai a proiectului, tinand evidenta zilnica - dupa un grafic de lucru dinainte stabilit a tuturor lucrarilor, care vor fi trecute n fisele de lucrari. 5.10. Organizatia de constructii este obligata sa nfiinteze un laborator pe santier pentru controlul permanent al calitatii lucrarilor (ncercari asupra noroiului bentonitic daca este folosit la forare, si a probelor de beton ce se introduce n gaura forata). 5.11. Beneficiarul lucrarii va delega un cadru tehnic care sa urmareasca permanent lucrarile pe santier si respectarea proiectului si a ndrumatorului, mputernicit a lua masurile corespunzatoare n caz de nerespectare a acestora. 5.12. La executarea minipilotilor trebui respectate normele de tehnica securitatii muncii existente n constructii si cele specifice acestui gen de lucrari, conform prezentelor recomandari.
6. EXECUTAREA PILOTILOR FORATI PE LOC A/ Procedeele de realizare a gaurii forate cu tubare 6.1. La procedeul de foraj cu tubaj recuperabil, se va folosi introducerea si extragerea tuburilor cu utilajul de forat.n terenuri necoezive (nisipuri, pietrisuri) trebuie respectate urmatoarele principii generale de forare: - evitarea folosirii utilajelor cu vacuum (sugere), ca de exemplu pompa cu clapet, ntrucat provoaca afanarea stratului portant; AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
29
- tot pentru evitarea afanarii terenului, cutitul coloanei de foraj se va mentine n permanenta sub nivelul sapat. 6.2. Pentru protejarea peretilor forajului, se folosesc tuburi metalice, de lungimi variate (2...8 m), cele de lungime mica (2...3 m) folosindu-se n general la partea superioara a forajului. mbinarea tuburilor se face de regula prin nsurubare sau prindere cu suruburi cu cap ngropat. Lungimea totala a tubulaturii trebuie sa asigure adancimea prevazuta a pilotului si n plus o lungime de 1,0...2,0 mm deasupra terenului, necesara pentru manevrarea ei. 6.3. Se interzice introducerea coloanei de foraj cu ajutorul apei sub presiune. 6.4. Dupa fixarea corecta a coloanei pe punct si verificarea verticalitatii acesteia, ea se lasa sa patrunda n teren prin greutatea proprie si apoi se nfige prin presare si miscare de rotire alternanta n plan orizontal (luvoaiere) cu ajutorul instalatiei hidraulice. n momentul cand coloana nu mai patrunde n teren, ncepe saparea si evacuarea pamantului, care se face continuu, pana la nivelul cutitului de la baza coloanei, la pamanturi coezive. 6.5. Nu se permite excavarea pamanturilor necoezive (nisipuri fine prafoase mbibate cu apa) decat pana la 30...50 cm deasupra nivelului cutitului coloanei metalice, pentru a se evita surparea si afanarea pamantului n jurul gaurii. n timpul forarii sub apa, nu este permisa scaderea nivelului apei din coloana cu mai putin de 1 m deasupra nivelului hidrostatic natural din terenul nconjurator, pentru a se evita efuierea.La evacuarea pamantului, sapa va fi ridicata ncet, iar nainte de descarcare va fi tinuta suspendata la gura coloanei metalice, pentru a da posibilitatea sa se scurga bine apa n tub, dupa cum se va ncepe manevrarea de descarcare. 6.6. Sub nivelul apei subterane se va lucra totdeauna cu contrapresiune de coloana de apa. La forarea n prafuri si nisipuri fine, naltimea coloanei de apa va fi cel putin un metru deasupra nivelului hidrostatic, masurat atunci cand unealta de forare este scoasa din coloana. 6.7. n cazul panzelor freatice ascensionale naltimea coloanei de apa n tub, la pamanturile nisipoase va fi suficient de mare, astfel ncat sa se anihileze sub presiunea apei din strat; iar la nevoie se 3 va introduce n coloana noroi bentonitic cu densitatea corespunzatoare (1,15-1,20 g/cm ). Mentinerea unui nivel de apa ridicat n coloana se face prin alimentare continua cu apa din afara (prin pompare). n cazul acestor pamanturi, pentru a se evita scaderea nivelului apei din coloana nu se admite forarea rapida si nici pomparea apei din coloana, n vederea turnarii betonului. Executarea sapaturii pe ultimul tronson de foraj de 1,0...1,5 m se efectueaza dupa nfigerea coloanei pana la cota varfului pilotului, mentinandu-se n acelasi timp si nivelul apei n coloana, asa cum s-a aratat mai sus. 6.8. nainte de nceperea betonarii, se executa n mod obligatoriu curatarea gaurii de foraj pentru nlaturarea detritusului depus pe talpa. Aceasta operatie se executa dupa trecerea unui timp de 1...2 ore de la terminarea forarii, timp n care se sedimenteaza majoritatea particulelor pe talpa forajului. Curatarea talpii forajului trebuie facuta cu deosebita grija, prin sapare cu viteza redusa; introducerea si scoaterea sapei se face cu miscari ncete, controlandu-se permanent sa nu se ajunga sub nvelul cutitului coloanei. Dupa efectuarea acestei operatiuni, forajul este gata pregatit pentru betonare. 6.9. Pentru a se prentampina formarea unei noi depuneri pe talpa forajului, turnarea betonului trebuie sa nceapa ntr-un timp cat mai scurt de la terminarea curatirii talpii (15...30 minute). n cazul n care se produc ntarzieri la nceperea turnarii betonului, mai mari de 30 minute, trebuie repetata operatia de curatare a talpii forajului. 6.10. n santier va functiona un laborator de betoane, care va preleva probe de beton. B/ Confectionarea si introducerea carcasei de armatura 6.11. Minipilotii forati sunt n general armati cu carcase metalice, confectionate n atelierele santierului, la dimensiunile prevazute n proiect.Carcasa metalica este alcauita din armaturi longitudinale si transversale. 6.12. Barele longitudinale au fost alese n asa fel ncat sa asigure rigiditatea carcaselor pe timpul manevrarii ei pentru a nu se deforma.Carcasa va fi prevazuta la partea superioara cu bare de agatare rigide si suficient de rezistente pentru a sustine ntreaga carcasa la manevrare si introducerea ei n foraj. 6.13. Transportul carcaselor metalice de la atelierul de confectii metalice la punctul de lucru se face cu ajutorul unui trailar sau camion sa.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
30
6.14. Carcasa de armatura se introduce n foraj cu ajutorul unei macarale, cu sageata si putere la carlig corespunzatoare, pentru o manevrare usoara.Pentru a se putea introduce carcasa, in conditiile in care inaltimea este limitata de existenta planseului de peste parter, aceasta se confectioneaza din tronsoane care se mbina ntre ele prin sudura electrica, la gura forajului. n timpul sudarii se va da o atentie deosebita centrarii tronsoanelor spre a evita devierea de la verticala a carcasei la introducerea n gaura de foraj. Diametrul interior al carcasei este limitat de diametrul burlanului de betonare (15...25 cm), care se introduce n interiorul carcasei, cu un spatiu de siguranta de minimum 5 cm necesar pentru manevrare si pentru o ascensiune usoara a betonului n coloana (n timpul betonarii). 6.15. nainte de introducerea carcasei de armatura n foraj se vor face urmatoarele verificari si operatii: - verificarea adancimii forajului, care trebuie sa corespunda cu cea din proiect; - executarea corecta a sudurilor carcasei; - verificarea barelor de armatura, daca sunt curate, neoxidate etc. si se face receptia ei, prin verificarea concordantei cu proiectul, a rigiditatii, a sudarii corecte a barelor, a dispozitivelor de mentinere a formei, distantierilor, etc Coborarea carcasei n foraj se face lent, fara smucituri sau opriri bruste, care ar putea produce deformarea ei sau lovirea si surparea peretilor. Carcasa metalica trebuie prevazuta cu distantieri rigizi, care sa permita o alunecare usoara a acesteia pe peretii gaurii de foraj sau a tubajului. Distantierii se vor dispune la 1...3 m, n functie de diametrul carcasei, astfel ncat sa se asigure corecta centrare a armaturii n foraj. Intrucat lungimea pilotilor este peste 10 m, armatura se va mentine suspendata la gura forajului, evitandu-se astfel frecarile armaturii de peretii forajului. 6.16. n cazul n care armatura nu ajunge la cota din proiect blocandu-se n timpul introducerii, se va extrage imediat din foraj, se va verifica starea ei si se va curata pamantul depus pe ea, nainte de a se reintroduce n foraj. C/ Betonarea pilotilor 6.17. Pentru executia minipilotilor se recomanda betoane fluide de marca superioara, utilizand 3 agregate mici cuprinse ntre 0 si 7 mm si un dozaj de ciment de cel putin 500 kg/m . 6.18. Tipurile de cimenturi utilizate la confectionarea betoanelor si mortarelor se vor stabili n functie de conditiile mediului de fundare.. 6.19. La stabilirea compozitiei betonului, se va tine seama de urmatoarele recomandari: - lucrabilitatea betonului va fi de minimum 6 ore, timpul de lucrabilitate se va stabili pentru fiecare caz n parte n functie de volumul de beton pus n opera pentru un minipilot, de tehnologia de betonare si de durata transportului de la statia de betoane la punctul de lucru din santier. Transportul betonului de la statia de prepare la locul de punere n opera se va efectua n mod obligatoriu cu autobetoniere. 6.20. Pe timp de iarna se vor lua masurile necesare la preparare si transport, pentru timp friguros, astfel ncat betonul sa nu aiba scaderi mari de temperatura n timpul transportului (la punerea n opera o temperatura minima va fi +5 C). 6.21. Din motive economice vor fi pregatiti pentru turnare un numar de n minipiloti, al caror volum total corespunde volumului de beton adus de autobetoniera utilizata. 6.22. Indiferent de modul de executie a forajului, betonarea se face cu ajutorul unei coloane metalice (tub) d3 betonare 100 mm coborata pana la talpa forajului si racordata la pompa de beton, cu ajutorul unui dispozitiv de prindere rapida. 6.23. Turnarea betonului se face ascendent ridicand coloana de betonare 3-4 cm de la talpa forajului.Betonarea cu pompa de beton asigura o betonare continua si de buna calitate si confera totodata posibilitatea unei usoare compactari a peretilor si talpii forajului, avand ca efect o crestere a frecarii laterale si o sporire a portantei minipilotului realizat. 6.24. n cazul turnarii betonului sub apa , operatia se executa cu ajutorul unui burlan nnecat, format din tronsoane si prevazut cu capac metalic si garnituri de cauciuc asezat la partea inferioara a palniei. Betonarea sub apa se mai poate face si cu o cupa cu capac mobil la partea de jos. 3 Burlanul de betonare este prevazut la partea superioara cu o palnie de 0,6...1,00 m capacitate, care are la partea inferioara un capac metalic cu garnitura de cauciuc, pentru retinerea betonului n timpul DATA 4 septembrie 09
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3
PAG
31
turnarii primei sarje. Capacul metalic, n general de forma conica, este asezat la baza palniei, fiind prevazut la partea inferioara cu bare metalice pentru ghidarea lui pe burlan n timpul coborarii. Betonarea fiecarui pilot nu se admite a se ncepe nainte de a se fi luat si verificat toate masurile organizatorice care sa asigure terminarea lui fara ntreruperi mai mari de 1/2 ora. Odata cu turnarea primei sarje de beton, capacul metalic coboara prin burlan n adancime, sub actiunea greutatii betonului, mpingand n acelasi timp n afara si apa din burlan; astfel, capacul ajunge sa reazeme pe fundul forajului, burlanul si palnia fiind pline cu beton fluid. Prin ridicarea, cu ajutorul troliului, cu 20...30 cm a burlanului si palniei umplute cu beton, capacul metalic iese din burlan sub actiunea betonului; betonul din burlan este expulzat ntre burlanul de betonare si peretii coloanei , iar apa din coloana este mpinsa n sus si deverseaza peste gura forajului, pe masura umplerii cu beton a coloanei sau gaurii de foraj. n cazul n care, la prima ridicare a palniei si burlanului coloana de beton nu coboara - se va proceda la o miscare brusca pe verticala a burlanului si se va adauga o noua sarja de beton n palnie care prin greutatea ei, va mpinge betonul din burlan. n continuare, alimentarea cu beton a palniei se face n mod continuu, fara ntrerupere, pana la betonarea completa a forajului. La terminarea betonarii pilotului, se ndeparteaza betonul de la suprafata, care a stat n contact cu apa pe circa 1 m, care reprezinta n general grosimea betonului contaminat cu noroi sau spalat de apa. Dupa betonarea fiecarui pilot, burlanele si palnia de betonare se vor spala cat mai bine, cu jet de apa, perie, ndepartandu-se complet resturile de beton de pe ele. 6.25. n cazul n care minipilotii realizati sunt cuprinsi ulterior ntr-un radier sau o grinda de beton armat, lungimea de ancoraj va fi determinata functie de tipul de solicitare si de calitatea otelului din corpul minipilotului, potrivit prevederilor din STAS 2561/3-90: "Teren de fundare - Piloti. Prescriptii generale de proiectare". 7. ORGANIZAREA EXECUTIEI, A LABORATORULUI DE SANTIER, EVIDENTA LUCRARILOR . 7.1. Constructorul este obligat sa ntocmeasca un program de organizare a executiei minipilotilor forati, pe baza productivitatii utilajelor si a timpului necesar pentru ntretinerea si controlul acestora. Ca unitate de lucru se va considera minipilotul, iar prin programul de organizare se vor urmari urmatoarele: - sa se realizeze, n timpul prevazut, numarul de minipiloti indicat n proiectul de organizare; ncarcarile de proba pe minipiloti se vor efectua dupa minim 30 de zile de la data betonarii acestora, de catre unitati geotehnice sau de lucrari speciale de acest profil; - sa se evite, pe cat posibil, imobilizarea utilajelor (autopompa de beton, motocompresorul, automacaraua) cauzate de diverse motive (defectiuni mecanice la utilajul de foraj, ntarzieri n aprovizionarea cu carcase de armatura, beton, etc.); 7.2. Lucrarile de executie a minipilotilor forati trebuie conduse de un personal tehnic bine pregatit, care sa cunoasca n amanunt tehnologia de executie, utijalele si instructiunile de lucru cu privire la acestea. 7.3. Constructorul este obligat sa organizeze n cadrul laboratorului de santier, urmarirea calitatatii materialelor folosite la executarea minipilotilor forati si are urmatoarele atributii: - verificarea calitatii materialelor utilizate si certificarea ca acestea corespund normativelor n vigoare; - efectuarea determinarilor pentru probe de betoane, precum si tinerea evidentei si prelucrarea datelor ce se obtin n laborator; - tinerea evidentei conditiilor exterioare n care s-au executat minipiloti (nivelul panzei freatice subterane, temperatura de lucru, ntreruperi din cauza conditiilor atmosferice etc.); - participare la stabilirea cauzelor si masurilor ce trebuie luate pentru remedieri, n cazurile de ntreruperi sau greseli de executie; - participarea la efectuarea ncarcarilor de proba pe minipiloti si interea evidentei rezultatelor. 7.4. Constructorul este obligat sa tina evidenta scriptica a executiei minipilotilor prin ntocmirea zilnica a unor fise de lucrari n care vor fi trecute, n principal urmatoarele date: - date necesare pentru identificarea usoara a minipilotului; - caracteristicile stratificatiei, nivelul panzei freatice, timpul de foraj etc.; - conditiile n care s-au executat lucrarile de foraj, de introducere a armaturii si de betonare a minipilotilor; - conditiile speciale accidentale si ntreruperi, precum si masurile luate pentru remediere; - probele de beton prelevate si rezultatele obtinute pe aceste probe, inclusiv retetele utilizate. AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
32
7.5. Fisele minipilotilor reprezinta acte de constatare a executarii lucrarilor ascunse. Ele servesc la receptia lucrarilor si vor fi pastrate la cartea constructiei. Fisele vor fi semnate de seful de santier sau de lot, delegatul beneficiarului, de seful de echipa, de seful de schimb si de responsabilul cu probleme de calitate. Fisele se ntocmesc n dublu exemplar, din care unul ramane la constructor si unul se preda delegatului beneficiarului.
8. CONTROLUL CALITATII BETONULUI UTILIZAT LA EXECUTIA MINIPILOTILOR FORATI 8.1. La nceputul lucrarilor si la schimbarea sursei de aprovizionare cu materiale, constructorul va efectua ncercari de control n cadrul laboratorului de santier, sau n cadrul altor laboratoare specializate, n scopul stabilirii caracteristicile generale ale materialelor, n raport cu datele proiectului si cu conditiile terenului, luand n considerare urmatoarele prevederi: a) Cimentul utilizat la prepararea betonului va fi verificat pentru fiecare lot livrat, urmarindu-se prin ncercarile de laborator timpul de priza, constanta de volum, si rezistentele mecanice potrivit prevederilor o NE-012-99, iar temperatura cimentului la prepararea amestecului nu trebuie sa depaseasca +40 C; b) Apa necesara prepararii betoanelor, va avea proprietati conform NE-012-99 c) Aditivul ntarzietor de priza "replast" utilizat la prepararea betoanelor trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute n NE-012-99 d) Agregatele necesare prepararii betoanelor vor corespunde n ceea ce priveste continutul de impuritati prevederilor din NE-012-99 8.2. Controlul calitatii betonului necesar executarii minipilotilor se va face pentru cate 10 minipiloti o proba. Operatiile respective se vor efectua atat la statia de betoane, cat si la locul de executie a pilotilor si se va face pentru cate 10 minipiloti o proba. Operatiile respective se vor efectua atat la statia de betoane, cat si la locul de punere n opera, astfel: - consistenta betonului se va determina prin metoda tasarii cu conul Abrahams; - pentru determinarea rezistentelor mecanice, se vor preleva serii de cate 3 cuburi cu latura de 14 cm, pentru ncercarea la compresiune, la varsta de 7 si 28 zile; - probele confectionate pentru verificarea proprietatilor betonului ntarit se vor ncadra n prevederile NE-012-99. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materilelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii". 8.3. n perioada de lucru pe timp friguros se va tine seama la prepararea betoanelor de prevederile din "Normativul privind executarea lucrarilor de beton si beton armat" indicativ C 140-86, cu mentiunea ca o temperatura betonului la punere n opera sa fie mai mare decat +5 C.
9. MASURI DE TEHNICA SECURITATII SI PROTECTIA MUNCII 9.1. Pentru executarea operatiilor cu macarale, instalatii de foraj se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii prevazute n legislatia n vigoare. 9.2. nainte de nceperea lucrarilor pe santiere se vor lua urmatoarele masuri speciale de tehnica securitatii si protectia muncii: a) Spatiul de amplasare a instalatiilor va fi liber de orice obstacole; b) Terenul pe care este asezata instalatia de foraj va fi bine nivelat si compactat pentru a nu prezenta denivelari sau tasari; c) Partile n miscare ale instalatiilor vor avea aparatori; d) Instalatia de foraj va fi perfect axata pe sirul de piloti calata n pozitie orizontala si verticala; e) Va fi asigurata lumina suficienta n timpul noptii la locul de munca si la instalatiile si utilajele n lucru. f) Sa nu existe prize lipsa, cabluri uzate, rupte sau fisurate, iar sigurantele si suruburile instalatiilor sa fie bine fixate. g) Toate sculele sa fie permanent n buna stare de functionare. h) Personalul executant va fi bine instruit asupra modului de lucru, comportarea la locul de munca, precum si asupra unor masuri speciale ce se vor lua pe parcurs de catre seful de echipa. AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
33
9.3. nainte de nceperea operatiunii de foraj se va verifica starea tehnica a ntregului utilaj, daca corespunde sarcinii de lucru. 9.4. n timpul lansarii carcasei de armatura n foraj nu se va sta n raza de actionare a macaralei. Legarea carcasei pentru ridicare si lansare n foraj, se va face sub directa supraveghere a mecanicului titular al macaralei. 9.5. Revizia instalatiei de foraj se va face la termenele stabilite de mecanicul sel al executantului. Dupa fiecare revizie, se va mentiona ntr-un raport despre revizia facuta instalatiei de foraj. 9.6. La instalatia de foraj, toate bolturile, articulatiile parghiilor de comanda si piulitele de la bolturi trebuie sa aiba splinturi si sigurante pentru a nu se desprinde din cauza trepidatiilor.Rotile dintate, lanturile, curelele de transmisie cuplajele si toate piesele n miscare trebuie prevazute cu aparatori solide fixe sau demontabile, astfel ncat sa nu permita muncitorilor sa vina n atingerea cu vreo piesa n miscare. 9.7. Este obligatoriu efectuarea lunara a instructajului pentru protectia muncii a personalului angajat, precum si a personalului nou angajat, care nu va ncepe lucru decat dupa ce si-a nsusit instructajul, consemnandu-se n fisele de instructaj. 9.8. n procesul de executie se vor respecta de asemenea urmatoarele prevederi n vigoare: - Legea 319/2006 privind securitatea si protectia muncii, si normele de aplicare aprobate cu HG 1425/2006 - Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii, elaborat de IPC n baza Ord. MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 (B.C. nr.5-8/93) - Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de cofraje , schele, cintre i eafodaje n construciiIM 007-1996 -ord. MLPAT 74/N/15.10.96
8. MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI 8.1. Depozitele de combustibili si lubrifianti pentru instalatiile folosite pe santier vor fi izolate, ngradite si permanent curate, fara scurgeri din rezervoare mprastiate pe santier, care sa polueze apele de suprafata sau panza freatica. Parcul de utilaje va fi de asemenea curat. 8.2. Resturile menajere, bidoane metalice sau de plastic si orice fel de gunoaie vor fi depozitate ntr-un loc special amenajat si evacuate periodic din santier. 8.3. Drumurile de acces pe santier ale utilajelor vor fi bine ntretinute, prevazute cu pante de scurgere si santuri de evacuare a apelor.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
34
CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR INJECTARE DE CLACAJ
CUPRINS
1. Generalitati domeniul de utilizare 2. Etape de realizare 3. Injectia de clacaj 4. Conditii de realizare 5. Probleme care pot aparea in cadrul procedeului
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
35
1. GENERALITATI DOMENIUL DE UTILIZARE Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a injectiilor de clacaj pentru consolidarea fundatiilor cladirii si pentru eliminarea fenomenelor de tasare inegala, conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari Realizarea injectiilor se va executa in zonele specificate in planul R1 Procedeul de injectare prin clacaj ajuta la rezolvarea problemelor fundatiilor sau la stabilizarea lucrarilor, oriunde procedeul clasic de injectare nu este aplicabil. In acelasi timp, acest procedeu permite aplicarea injectiilor de compensare a tasarilor in timp real Procedeul provoaca mici fracturi in sol, care se umplu cu lapte de ciment care face priza. 2. ETAPE DE REALIZARE Etapele sunt: - Executarea forajelor; distanta dintre foraje este de 3-5 m pentru pietris - Amplasarea tuburilor cu mansete, cu D=50 mm, cu cate 2-3 goluri de 10 cm la fiecare de 0,3-0,5 m. Mansetele sunt membrane de cauciuc, care actioneaza ca o clapeta anti-retur, permitand doar circulatia materialului de injectie catre teren. In general, pentru adancimi mici, tuburile sunt din PVC, dar trebuie acordata atentie sensibilitatii acestora la cresterea temperaturii in cadrul procesului de clacare Tubul este coborat avand capatul obturat. La partea superioara a acestuia se gaseste un tub lis, avand lungimea egala cu cea a zonei in care nu se face injectarea (~3,00 M) - Umplerea spatiului exterior tubului cu o suspensie de ciment, preliminara, care permite tubului sa se fixeze in teren; aceasta se poate face inainte sau dupa introducerea tubului - Interval necesar pentru ca sa materialul de injectie preliminara sa faca priza si sa se intareasca (cateva zile); totusi intervalul de timp scurs nu trebuie sa fie atat de mare incat sa permita cresterea rezistentei materialului intarit - Injectia de clacaj propriu-zisa - O data injectarea terminata, se scoate obturatorul si conducta flexibila, apoi se spala energic forajulcu apa, prin intermediul unui alt tub flexibil caborat la fundul tubului cu mansete (pentru a indeparta tot produsul injectat ramas in tub si care ar putea impiedica o alta injectare)
3. INJECTIA DE CLACAJ In tubul cu mansete se insereaza o conducta flexibila dotata la capat cu un dublu obturator, care permite etansarea totala a tubului, de o parte si de alta a mansetei prin care se efectueaza injectarea, ceea ce permite o injectare selectiva. Se trece la faza denumita clacaj, care consta in ruperea materialului de injectie perimetrala, ceea ce creaza calea catre teren pentru materialul de injectie. Presiunea necesara pentru ruperea materialului intarit este cel putin egala cu rezistenta la tractiune a acestuia. Injectarea se face in sens ascendent Materialul de injectie este pasta de ciment in amestec stabil cu bentonita, cu viscozitate medie, cu cantitate mare de elemente solide si stabile Injectarea repetitiva. In functie de scopul care trebuie atins, injectarea se va face folosind fiecare fereastra de injectare o data sau de mai multe ori. 4. CONDITII DE REALIZARE Criteriile care trebuie respectate sunt :cantitatea materialului de injectie, presiunea maxima de injectare, timpul intre doua injectari succesive In cazul de fata, pentru reabilitarea fundatiilor din pietris stabilizat se vor folosi presiuni mici de injectare
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
36
Injectarea cu manseta se face respectand criteriile presiunii minaimale, a debitului si cantitatii maxime de pasta de ciment, cat si criteriul presiunii maximale dupa injectarea unui volum minimal stabilit. Cantitatea injectata intr-o faza conditioneaza avansarea materialului de injectie. In zone cu rezistenta mica, acesta scapa si presiunea scade. Ca urmare a experientei, cantitatea maximala ce poate fi aleasa este, pentru o faza, 50-100% din volumul tubului cuprins intre 2 mansete, iar cea minimala este 20% din cea maximala. Daca presiunea creste semnificativ, injectarea se opreste fara a se atinge cantitatea maximala. In terenurile putin permeabile fata de materialul de injectie,presiunea de injectie trebuie sa fie superioara rezistentei la tractiune la nivelul considerat a masivului; in terenuri permeabile, un debit de injectie superior capacitatii de absorbtie a terenului va permite fisurarea. Mansetele trebuie sa fie la o adancime suficienta sub sol, astfel incat materialul sa nu iasa la suprafata. SE ATRAGE ATENTIA ASUPRA FAPTULUI CA EXECUTANTUL TREBUIE SA FIE SPECIALIZAT IN DOMENIU SI SA AIBA EXPERIENTA IN LUCRARI DE ACEST GEN. Reteta pentru injectii si distanta intre foraje se vor stabili dupa cateva injectii de proba, de catre executant, in functie de caracteristicile terenului si ale fundatiilor. 5. PROBLEME CARE POT APAREA IN CADRUL POCEDEULUI 5.1. La terminarea forarii, tubul nu coboara Posibile explicatii: Materialul de injectie preliminara este prea gros Forajul a fost prost executat sau prea deviat Tubul este rupt Masuri care trebuie aplicate Umplerea cu apa a tubului care coboara Scoaterea tubului si reluarea forarii Miscari de du-te- vino ale ansamblului de tije 5.2. La spalare apa nu urca in tub Posibile explicatii: Nu exista obturare la capatul tubului,sau aceasta s-a deplasat Tubul este spart Una sau mai multe mansete s-au deplasat Masuri care trebuie aplicate Daca laptele de ciment nu s-a intarit inca se scoate echipamentul, daca nu, se reia forarea 5.3. Materialul de injectie nu trece Posibile explicatii: Linia de injectare este infundata Obturatorul nu este bine amplasat Materialul de injectie este prea rezistent Masuri care trebuie aplicate Obturatorul trebuie deplasat sau scos 5.4. Ruperea injectiei primare nu se produce Masuri care trebuie aplicate Trebuie marita presiunea, sau schimbata pompa cu una mai puternica Se poate aplica procedeul cu apa 5.5. Obturatorul nu coboara in tub Posibile explicatii: Tubul este spart Tubul s-adeformat la punerea in pozitie Tubul s-adeformat din cauza injectiilor vecine Tubul nu a fost bine spalat Masuri care trebuie aplicate Dupa ce se controleaza starea tubului cu o conducta flexibila cu diametru mai mic, si se incearca si schimbarea obturatorului, si o noua spalare daca este cazul, se reforeaza, dupa astuparea primului tub AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
37
5.6. Materialul de injectie iese prin tub Posibile explicatii: Obturatorul nu este bine umflat sau nu este in pozitia buna. Tubul este spart sau o manseta deplasata iar suspensia preliminara nu este suficient de rezistenta Masuri care trebuie aplicate Umflarea sau deplasarea obturatorului Reluarea umplerii in jurul tubului pornind de la obturator 5.7. Materialul de injectie iese pe langa tub Posibile explicatii: Materialul de umplere nu este suficient de rezistent Masuri care trebuie aplicate: Trebuie reluat procesul de la etapa de umplere in jurul tubului
5.8. Materialul de injectie iese prin teren Posibile explicatii: Terenul este neinjectabil sau nu poate absorbi materialul de injectie sau materialul de umplutura nu este sufucient de rezistent si creaza un drum de-a lungul tubului Masuri care trebuie aplicate: Trebuie incercata colmatarea si apoi procesul sa se desfasoare pana la presiunea limita, sau trebuie reluat procesul de la etapa de umplere in jurul tubului sause opreste injecatrea si se reia ulterior 5.9. Materialul de injectie iese printr-un tub vecin Posibile explicatii: Tubul vecin este spart sau o manseta a acestuia s-a deplasat Masuri care trebuie aplicate: Tubul trebuie spalat cu presiune mare, sau refacut forajul 5.10. In cursul injectarii, iese apa printr-un tub vecin Posibile explicatii: Injectarea este eficace,insa tubul vecin prezinta un defect Masuri care trebuie aplicate: Dupa disparitia apei si reaparitia materialului de injectie se astupa tubul 5.11. In cursul injectarii, presiunea creste brusc Posibile explicatii: Conducta de injectie este obturata sau terenul este saturat Masuri care trebuie aplicate: Se verifica acest lucru scotand eventual obturatorul. Se continua procesul, observand foarte atent eventualele ridicari ale terenului.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
38
CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE SI FUNDATII DIRECTE
CUPRINS
Cap. 1.Generalitati-domeniu de utilizare Cap.2.Trasare si terasamente Cap.3.Fundatii directe
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
39
1. GENERALITATI DOMENIUL DE UTILIZARE Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a terasamentelor si fundatiilor pentru elementele de consolidare a structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari Realizarea fundatiilor se va executa conform planurilor R1 si R19 Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de executie, verificarile si receptia lucrarilor de trasare, terasamente si fundatii pentru realizarea constructiei ce face obiectul prezentului proiect, n con formitate cu Legea 10/1995, privind calitatea n constructii. Categoria lucrarilor de executie specifice prezentului caiet de sarcini nu necesita masuri deosebite sau suplimentare fata de cele indicate n standardele sau normativele n vigoare ce sunt obligatorii executiei. Beneficiarul si executantul lucrarii sunt obligati sa se conformeze tuturor prevederilor acestui caiet de sarcini pe parcursul executiei, precum si la verificarea lucrarilor specifice. La executie se vor respecta indicatiile studiului geotehnic ce face parte integranta din prezentul caiet de sarcini. 2. TRASARE SI TERASAMENTE
2.1 Standarde si normative de referinta STAS 9824/0-74 - Trasarea pe teren a constructiei. Prescriptii generale STAS 9824/1-87 - Trasarea pe teren a constructiei civile, industriale si agrozootehnice STAS 5091-71 - Terasamente, prescriptii generale. C83-75 - ndrumator pentru executarea trasarii de detaliu n constructii C169-88 - Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea constructiilor civile si industriale C56-02 - Caiet I, anexa I.1 C56-02 - Caiet II, cap. 1 anexele II.2.2 si II.2.3Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii.
2.2. PREVEDERI SPECIFICE GENERALE Amplasarea si trasarea obiectului de constructii se va face conform planului general de situatie si trasare. Lucrarile de sapatura vor fi ncepute dupa efectuarea operatiilor de primirereceptie a amplasamentului constructiei, trasarii topometrice, stabilirea cotelor si reperelor de nivelment. Confirmarea executarii trasarii si operatiilor de nivelment se va face prin ,,procesul verbal de trasare a lucrarii, ce va fi semnat de beneficiar, constructor si proiectant. Abaterile admise la trasare si nivelment sunt cele indicate n normativul C56/02 anexa II.2.2., avand valorile de 2 cm, respectiv 1 cm. Lucrarile de sapatura se realizeaza conform planurilor de detalii, respectandu-se cu strictete indicatiile si conditiile tehnice de executie specificate n aceste planuri si n studiul geotehnic. La deschiderea sapaturilor se va chema geotehnicianul lucrarii, pentru verificarea calitatii si a caracteristicilor terenului de fundare, urmand ca numai cu acordul acestuia si al proiectantului de specialitate (rezistenta) sa se treaca la realizarea fundatiilor. Sapaturile pentru lucrarile de constructii vor fi : sapatura cu taluz cu panta 2 :1, pentru sapatura pentru fundarea diafragmelor. - sapatura cu taluz vertical, nesprijinit, pentru fundatiile echipamentului electric si de ventilatii Turnarea betoanelor sunt lucrari care se vor executa in uscat. Acolo unde semnaleaza prezenta apei, se va epuiza apa prin pompare directa din incinta sapaturii, cu prevederea unei base de colectare a apei. Se mentioneaza in mod special urmatoarele : AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
40
Daca nivelul cotei de fundare a fost, din eroare, sapat mai adanc de cat este necesar, adancimea suplimentara va fi umpluta cu beton simplu clasa C2,8/3,5 (marca B 50) pe cheltuiala Antreprenorului. Atacarea sapaturilor se va face numai dupa remiterea de catre investitor a planului de retele si instalatii subterane din zona amprizei sapaturilor. Orice stricaciuni cauzate instalatiilor subterane din ampriza sapaturilor vor fi remediate si platite integral de antreprenor. nainte de nceperea executarii fundatiilor se va ncheia un proces verbal de lucrari ascunse n care se vor nscrie toate observatiile privind realizarea sapaturilor. Diferenta intre volumul total al excavatiei pentru un obiect si volumul exterior al acestuia, considerat pana la nivelul terenului, se va umple cu materialul rezultat din sapatura, in cazul in care acesta este corespunzator, conform prevederilor proiectului. Umpluturile se vor realiza cu pamant local, rezultat din sapatura . Compactarea se va face n straturi succesive de 20 30 cm grosime, la umiditatea optima a materialului pus n opera, pentru a se prentampina producerea n timp a unor tasari de consolidare importante si a se asigura reducerea permeabilitatii rambleului la patrunderea apelor de infiltratie. Gradul de compactare ce se va asigura este de 95% abaterea admisa medie fiind de 5%, iar cea minima de 8%. Nu se accepta umpluturi executate cu : pamanturi cu umflaturi si contractii mari; maluri si argile moi; materiale cu continut de teren vegetal sau substante organice; materiale eterogene rezultate din demolari, cu resturi de lemn; materiale cu bulgari etc. Umpluturile pentru constructiile civile si industriale se vor executa in conformitate cu prevederile C 16988 cap. 5 paragrafele 5.1. 5.17 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale (Buletinul Constructiilor nr. 5/1988). Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform prevederilor C 56-02 caietul II cap. 1 paragrafele 1.1 1.7, inclusiv prevederile proiectului. Antreprenorul este obligat sa organizeze pe santier un laborator, echipat si incadrat cu personal instruit, cu atestare de calificare, pentru a indeplini toate testele necesare, pentru controlul dupa instructiunile actelor normative in vigoare si ale consultantului, emitand buletine de analize pe tot parcursul executarii umpluturilor. Copiile buletinelor, certificate de laborator, vor fi remise Consultantului. Umpluturile care nu indeplinesc gradul de compactare cerut vor fi inlocuite sau recompactate. Pentru orice testare a umpluturii, constructorul este responsabil si va excava in consecinta lungimea tasata pana la adancimea determinata de proiectant si va reface umplutura in straturi conform cerintelor actelor normative. Toate stricaciunile cauzate cablurilor, retelelor de cabluri, tevi etc. sau note de plata care ar putea fi adresate pentru pierderi de electricitate, apa etc. din cauza oricaror tasari ale umpluturilor, vor cadea in seama Antreprenorului si el va plati toate cheltuielile sau notele de plata in legatura cu aceste pagube.
3. FUNDATII DIRECTE 3.1 Standarde si normative de referinta NP 112-04 Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directa NE0121999 Normativ privind executarea lucrarilor din beton armat. C 56 02 - Anexa I.1 + caiet I. C 56 02 - Caiet I cap. 1 anexa IV. 1.1.; Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
3.2 Prevederi specifice generale Lucrarile de fundatii vor fi ncepute numai dupa verificarea si receptia ca ,,faza de lucru a naturii terenului de fundare a sapaturilor si dupa retrasarea generala a axelor fundatiilor si a tuturor elementelor AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
41
geometrice ale fundatiilor. Dupa atingerea cotei de fundare se va trece imediat la turnarea betonului simplu pentru evitarea umezirii terenului. Abaterile privind precizia amplasamentului si a cotelor de nivel sunt: - pozitia n plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm, - pozitia n plan vertical a cotelor de nivel 10 mm. Abaterile dimensionale ale cofrajului elementelor de fundare se vor ncadra n cadrul abaterilor limita, indicate de normativul C 56-02- anexa IV.1.1 Lucrarile aferente fundatiilor se vor realiza conform planurilor, respectandu-se cu strictete indicatiile si conditiile tehnice de executie, specificate n aceste planuri. Fazele proceselor de executie a elementelor fundatiilor din beton si beton armat, constituie n majoritate lucrari care devin ascunse, astfel ncat verificarea calitatii acestora trebuie, n mod obligatoriu, sa fie consemnata n procese verbale de lucrari ascunse. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie nainte de ntocmirea proceselor verbale de receptie pentru faza precedenta (executata), daca aceasta urmeaza sa fie ascunsa. Procesele verbale de receptie calitativa (locale) se vor ntocmi, n general, ntre constructor si beneficiar, rezultatul consemnarilor aducandu-se la cunostinta proiectantului. Este obligatorie verificarea calitatii lucrarilor n urmatoarele faze de executie: - la terminarea executarii cofrajelor; - dupa montarea armaturilor n cofraje; - la decofrarea cofrajelor. Sunt admise defecte privind aspectul si integritatea elementelor de fundatie din beton armat, dupa cum urmeaza: - defecte de suprafata (pori, segregari superficiale) avand adancimea de maxim 10 mm, pe o 2 suprafata de maxim 400 cm /defect, cu o pondere de maxim 10% din suprafata fetei respectivului element pe care sunt situate; - defecte n stratul de acoperire a armaturilor, avand adancimea de maxim 20 mm, pe o lungime de maxim 50 mm, cu o pondere de maxim 5% din lungimea elementului respectiv. Defectele ce se ncadreaza n aceste limite nu se vor consemna n procesele verbale. Pentru defecte ce depasesc aceste limite se vor stabili masuri de remediere, conform normativ C149/87. Receptia lucrarilor de fundatii se va face naintea realizarii peretilor de nchidere si compartimentare, fiind consemnata n procese verbale de receptie (pe parti de constructie) ncheiate ntre beneficiar, constructor si proiectant. Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata de catre cei doi factori a urmatoarelor: Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind: - natura terenului de fundare; - sapatura; - cofrajul si armarea fundatiilor; - aspectul elementelor dupa decofrare; - aprecierea calitatii betoanelor puse n opera. Existenta si continutul certificatelor de calitate a betonului livrat de statiile de betoane, inclusiv respectarea conditiilor tehnice de calitate privind materialele utilizate (beton, otel beton, confectii metalice, etc.). Constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre beneficiar, proiectant, verificator de executie sau alte organe de control. Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel, precum si dimensiunile diferitelor elemente n raport cu prevederile din proiect. ncadrarea n abaterile prescrise sau, n lipsa, ncadrarea acestor abateri n cele cuprinse de normativele NE 012-1999 si NP 112-04. Verificarile efectuate si constatarile rezultate se consemneaza n procesele verbale, precizandu-se daca receptia se atesta sau se respinge. n cazul n care se constata deficiente de executie, se vor propune masuri de remediere si se va proceda la o noua receptie.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
42
CAIET DE SARCINI COFRAJE
CUPRINS 1. Generaliti 2. Standarde i normative de referin 3. Condiii de montaj 4. Condiii de exploatare 5. Abateri i tolerane 6. Controlul i recepiia lucrrilor de cofraje 7.Masuratori si decontari
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
43
1. Generaliti 1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a cofrajelor pentu elementele de consolidare a structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari Cofrajele se vor realiza astfel incat forma si dimensiunile elementelor de beton sa respecte planurile de detalii. 1.2. Cofrajele se vor confeciona din lemn, produse pe baza de lemn sau metal. Materialul utilizat la confecionarea cofrajului i grosimea acestuia trebuie s asigure realizarea unei suprafee de beton plane i de calitatea cerut. 1.3. Cofrajele i susinerile lor vor fi astfel alctuite nct s ndeplineasc urmtoarele condiii : - s asigure obinerea unor elemente cu forma i dimensiunile prevzute n proiect; - sub aciunea presiunii betonului proaspt i a ncrcrilor care apar n procesul de execuie s nu permit deformri care s depeasc abaterile admise pentru elementele care se toarn. 2. Standarde i normative de referin 2.1. Standarde : - STAS 7009 - 79 - STAS 8600 - 79 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane i asamblari n construcii. Terminologie Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane i asamblri n construcii. Sistem de tolerante. Tolerane n construcii. Calitatea suprafeelor finisate. Termeni i noiuni de baz. Construcii civile i industriale. Performante n construcii. Noiuni i principii generale. Construcii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor din beton, beton armat i beton precomprimat. Cod de practic pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat.
- STAS 10265 - 75 - STAS 12400/1 - 85 - STAS 10107/0 - 90 2.2. Normative - NE 012-99
3. Condiii de montaj 3.1. nainte de montarea cofrajelor pentru fundaii stlpi i perei se va proceda la: - verificarea i recepionarea armturilor montate; - pregtirea rostului de betonare, respectiv a suprafeei de beton vechi care urmeaz s vin n contact cu betonul nou, prin spriuire i suflare cu aer comprimat, sau splare cu jet de apa. 3.2. nchiderea cofrajelor pentru stlpi se va face cu cel mult 24 ore nainte de betonare i dup acceptarea de ctre dirigintele de antier a modului de pregtire a rostului de turnare. 3.3. La montarea cofrajelor se vor respecta urmtoarele condiii : - pozitionarea n plan conform proiectului; - asigurarea respectrii dimensiunilor seciunilor care se betoneaz; - asigurarea grosimii prevzute n proiect pentru stratul de acoperire a armturilor; - poziionarea conform proiectului a golurilor i pieselor nglobate. 4. Condiii de exploatare 4.1. Pe parcursul betonrii se va urmri meninerea etaneitii i poziiei iniiale a cofrajelor, ntrerupndu-se betonarea i adoptndu-se msuri urgente de remediere n cazurile n care acestea se impun. 4.2. Dup decofrare, panourile i piesele de susinere sau sprijinire vor fi curate ndeprtndu-se laptele de ciment sau betonul aderent. Se interzice montarea de panouri de cofraj necurate i neunse cu substante de decofrare. AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
44
4.3. Pentru reducerea aderenei ntre beton i cofraj n vederea obinerii unor suprafee de beton corespunztoare, panourile de cofraj vor fi unse n prealabil utilizrii lor cu substante de decofrare. 5. Abateri i tolerane Abaterile admisibile sunt cele precizate prin anexa II.1. din normativul NE 012-99. 6. Controlul i recepiia lucrrilor de cofraje 6.1. La terminarea executrii cofrajelor se va verifica : - alctuirea elementelor de susinere i sprijinire; - ncheierea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea etaneitii acestora; - dimensiunile n plan i ale seciunilor transversale ; - poziia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la nivelurile inferioare. 6.2. nainte de turnarea betonului n cofraje se va verifica : - corespondena cotelor cofrajelor, att n plan ct i ca nivel, cu cele din proiect; - orizontalitatea i planeitatea cofrajelor grinzilor; - verticalitatea cofrajelor stlpilor; - existenta msurilor pentru meninerea formei cofrajelor i pentru asigurarea etaneitii lor; - msurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susinere; - rezistena i stabilirea elementelor de susinere, existena i corecta montare a contravnturilor pe cele doua direcii, corecta rezemare i fixare a susinelor, existena penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tlpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.; - existena n numr suficient a distanierilor si caprelor; - montarea, conform proiectului, a pieselor care vor rmne nglobate in beton, sau care servesc pentru crearea de goluri. n cazul n care se constat nepotriviri fa de proiect, sau se apreciaza c neasigurata rezistent i stabilitatea susinerilor, se vor adopta msurile de remediere corespunzatoare. n urma efecturii verificrilor i execitarii eventualelor remedieri, se va proceda la consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse. Dac pn la nceputul betonrii intervin unele evenimente de natur s modifice situaia constatat, se va proceda la o nou verificare conform prevederilor menionate i la ncheierea unui nou proces verbal. 6.3. n cursul operaiunilor de decofrare se vor respecta urmtoarele : - desfurarea operaiei va fi supravegheat direct de conductorul lucrrii; - susinerile cofrajelor se desfac ncepnd din zona central a deschiderii elementelor i continund simetric ctre reazeme; - slbirea pieselor de fixare (pene, vincluri, etc.), se va face treptat, fr ocuri; - decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusc a ncrcrilor din greutatea proprie a elementului care se decofreaz. 7. Msurtori i decontri Cofrajele i susinerile acestora se msoara i se pltesc la mp.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
45
CAIET DE SARCINI BETOANE
CUPRINS 1. Generaliti 2. Standarde i normative de referin 3. Materiale folosite la prepararea betoanelor 4. Condiii tehnice 5. Compoziia betonului 6. Prepararea betonului 7. Transportul betonului 8. Controlul calittii betonului 9. Turnarea betonului 10. Compactarea betonului 11. Rosturi de turnare 12. Decofrarea 13. Abateri i tolerane 14. Controlul calitii lucrrilor de beton armat 15..Masuratori si decontari
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
46
1. Generaliti Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de betonare a elementelor consolidarii structurii cladirii executate in conformitate studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari Elementele de beton se vor executa conform planurilor R1 R17 si R 19- R22. . Forma si dimensiunile elementelor de beton vor respecta planurile de detalii. Betoanele folosite n realizarea construciilor care fac obiectul prezentului proiect sunt de clase curent folosite la noi n ar. Cerinele de calitate impuse de legislaia tehnic n vigoare, stabilesc anumite exigente privind calitatea materialelor ce intra n componena betonului realizat, modul de punere n opera i urmrirea lucrrilor de execuie. 2. Standarde i normative de referin 2.1. Standarde - STAS 10107/0 - 90 - STAS 8600 - 79 - STAS 10265 - 75 - STAS 4606-80 -SR 3011 :1996 -SR EN 10080:2005 Construcii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor din beton, beton armat i beton precomprimat Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane i asamblari n construcii. Sistem de tolerane. Tolerane n construcii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni i noiuni de baz Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.Metode de incercare Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati Oeluri pentru armarea betonului. Oeluri sudabile pentru beton armat. Generaliti
1.2. Normative - NE 012-99 Cod de practic privind executarea lucrrilor din beton i beton armat.
3. Materiale folosite la prepararea betoanelor 3.1. Cimentul 3.1.1. Cimenturile folosite la prepararea betoanelor vor fi cimenturi portland i portland cu adaosuri ale cror condiii tehnice de recepie i livrare sunt reglementate prin prevederile normativului NE 012-99. 3.1.2. Depozitarea cimentului la staia de betoane se va face n silozuri. Se va ine obligatoriu evidena silozurilor n care a fost depozitat fiecare transport de ciment. 3.1.3. Durata depozitrii n silozurile staiei de betoane nu va depi 30 de zile de la data expedierii de la furnizor. Dac n mod excepional se depeste aceast durat de depozitare, cimentul n cauz va putea fi utilizat numai cu acordul proiectantului i beneficiarului i n funcie de rezistenele mecanice obinute conform normativului NE 012-99 , la vrsta de 2 zile, pe probe prelevate (la evacuarea din siloz) cu cel mult 5 zile nainte de acceptarea utilizrii. 3.1.4. Verificarea calitii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor din normativ NE 012-99. Darea n consum a fiecrui transport de ciment se va face numai cu avizul laboratorului i n baza rezultatelor ncercrilor privind priza, constanta de volum i rezistenele mecanice la vrsta de 2 zile.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
47
3.2. Agregate 3.2.1. Sorturile de agregate trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n normativul NE 012-99. Se vor utiliza sorturile : 0 - 3; 3 - 7; 7 - 20; 20 - 31, cu specificaiile respective pentru diferite clase de beton. 3.2.2. Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admis numai cu acordul prealabil al proiectantului i beneficiarului. 3.2.3. Din punct de vedere al granulozitii, sorturile de agregate trebuie s respecte urmtoarele condiii : - rest pe ciurul inferior care delimiteaz sortul maxim 10 % - trecere prin ciurul superior care delimiteaz sortul minim 90 % - pentru sortul 0 - 3 mm trecerea prin site de 1 mm trebuie s fie cuprins ntre 35-75 %. n cazurile n care se constat c sorturile aprovizionate nu respect condiiile menionate, laboratorul va reanaliza proporia dintre diferitele sorturi astfel nct agregatul total s se nscrie n limitele acceptate prin prezentul caiet de sarcini. n asemenea situaii laboratorul va urmri meninerea constant a coninutului de agregate mai mari de 3 mm. determinarea se va face prin cernerea pe ciurul de 3 mm sub jet de ap a unei cantitai de 10 kg beton proaspt i cntrirea n stare umed a agregatelor rmase pe ciur. Dac ntre dou determinri succesive efectuate la intervalul de 3 - 4 ore diferen este mai mare de 10 % se va corecta proporia ntre sorturi. 3.2.4. Sorturile de agregate trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii, n ceea ce privete coninutul de impuritti : - corpuri straine (animale i vegetale) nu se admit - pelicula de argil sau alt material aderent de granulele agregatului nu se admit - argila n buci nu se admit - coninut de mic max. 2,0 % - coninut de carbune max. 0,5 % 3.2.5. Coninutul de pri levigabile nu va depi - pentru nisip max. 2,0 % - pentru pietri max. 0,5 % - pentru total agregat max. 1,0 % 3.2.6. Respectarea coninutului limita de parte levigabil este strict obligatorie la sursa de aprovizionare. n msura n care este necesar se va recurge la splarea agregatului, reciuruire, etc. 3.2.7. Humusul determinat cu soluie NaOH va da o soluie incolor sau galben deschis. 3.2.8. Pietriul i criblura trebuie s indeplineasc n ceea ce priveste forma granulelor urmtoarele condiii minime : b/a = 0,66; c/a = 0,33 3.2.9. Metodele de verificare a calitii agregatelor sunt cele stabilite prin prevederile STAS 4606 80. 3.2.10. Pentru cantitatea livrat n cadrul unui transport, furnizorul este obligat ca odat cu documentul de expediie, s trimit i certificatul de calitate cu rezultatele determinrilor efectuate. Laboratorul executantului este obligat s examineze datele nscrise n certificatul de calitate. Dac acestea garanteaz calitatea agregatului, laboratorul va proceda n continuare la verificrile prevzute n anexa I. Dac nu garanteaz calitatea agregatului, transportul va fi refuzat. 3.2.11. n timpul transportului de la furnizor, precum i al depozitrii la staia de betoane, agregatele trebuie ferite de impurificri i trebuie evitat amestecarea sorturilor. 3.2.12. Depozitele la staia de betoane se vor realiza pe platforme betonate avnd asigurat evacuarea rapid a apei rezultate din precipitaii sau stropirea agregatelor. 3.2.13. Laboratorul fabricantului de betoane are obligaia de a efectua verificarea condiiilor de calitate pentru fiecare sort de agregate la aprovizionarea acestuia. Se vor face verificri pentru : - corpuri strine; - argil n buci; - parte levigabil; - granulozitate; - forma granulelor (pentru pietri i criblur).
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
48
Deteminarea se va face pentru fiecare lot aprovizionat, dar cel puin cte o prob pentru fiecare 3 200 m . Dac rezultatele se nscriu n condiiile prevzute, agregatul se va da n consum, dac nu, se va interzice utilizarea lui. In termen de 48 de ore se va sesiza furnizorul i beneficiarul. 3.2.14. ntrate n utilizare i pe parcursul utilizrii la staia de betoane, laboratorul va verifica granulozitatea sorturilor i umiditatea, odat pe schimb i de cte ori se consider necesar, ca urmare a modificrii acestor caracteristici. Rezultatele modificrilor vor fi folosite la corectarea reetelor de betoane. 3.2.15. Laboratorul va ine evidena verificrii calitii agregatelor astfel : - ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - ntr-un registru - caiet de agregate vor fi menionate toate rezultatele determinrilor efectuate de laborator, la aprovizionarea agregatelor; - ntr-un registru (caiet de agregate) vor fi cuprinse toate rezultatele determinrilor efectuate de laborator n cursul utilizrii agregatelor. 3.3. Apa 3.3.1. Apa folosit la prepararea betonului va proveni din reeaua public de alimentare. 3.4. Aditivi 3.4.1. Pentru mbuntirea lucrabilitii betonului proaspt de clasa minim Bc15, se poate utiliza aditivul complex ADCOM, n conformitate cu prevederile instruciunilor tehnice C 237 - 92 si NE 012-99 anexa V.3.2. 3.4.2. Utilizarea altor tipuri de aditivi este admis numai cu acordul prealabil al proiectantului. 4. Condiii tehnice 4.1. Tipurile de betoane care se vor utiliza sunt artate n tabelul de mai jos : Beton tip I II III IV V Marca B50 B 200 B250 B350 MBG Clasa C2.8/3.5 C 12/15 C16/20 C20/25 Domeniul de utilizare Beton de egalizare Beton armat in centuri Beton armat in plansee Beton armat in piloti Mortar beton grosier in camasuieli
4.2. Pentru asigurarea condiiilor de rezisten i durabilitate, compoztiile diferitelor tipuri de betoane trebuie s respecte parametrii specificai n normativul NE 012-99 n cazul n care nu se folosesc aditivi plastifiani. 4.3. Granulozitatea agregatului total se va nscrie n limitele prescrise prin normativul NE 012-99 att pentru betoanele care se vor turna n infrastructur, ct i pentru betoanele care se vor turna n suprastructur. 5. Compoziia betonului 5.1. Stabilirea compoziiei betoanelor se va face pe baza ncercrilor preliminare de laborator. Pentru fiecare clas de beton se va ntocmi un program de ncercri care va lua n consideraie urmtoarele : - asigurarea lucrabilitii impuse prin normativul NE 012-99 i stabilirea cantitilor necesare de ap de amestecare; - ncadrarea granulozitii agregatului n limitele prevederilor normativului NE 012-99; - adoptarea dozajului optim de ciment; - adoptarea procentului optim de aditiv (dac se utilizeaz); - urmrirea rezistenelor n primele 7 zile de la turnare; - obinerea unei rezistene medii la vrsta de 28 de zile care s depeasc marca cu 10 - 15 %. 5.2. Dup stabilirea reetelor, acestea se vor transmite staiei de betoane, fiind considerate compoziii de baza. Adaptarea reetelor se va face conform precizrilor din anexa II. 5.3. Compozitia Mortar - Betonului Grosier (MBG) 1 parte ciment Portland ; 2.5 pri nisip grunos (ca zahrul) - max. 3 mm ; max. 1,5 mrgritar de min. 5- max. 10mm ; 0,1 pri var de fluidificare ; AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
49
AP suficient pentru a obine un amestec cu aspectul de sup de mazre, 6. Prepararea betonului 6.1. Staia de betoane trebuie s fie atestat conform normativului NE 012-99, executantului revenindu-i obligaia de a nu introduce n oper dect betoane preparate la o staie atestata. 6.2. Dozarea materialelor componente ale betoanelor se va face gravimetric, admindu-se urmtoarele abateri : - ciment - 1 % - agregate dozate individual - 2 % - agregate dozate cumulat - 1 % - ap - 1 % - aditiv (dac se folosete - 0,1 litru/litru). 6.3. Se va verifica sptmnal i ori de cte ori se consider necesar, funcionarea corect a mijloacelor de dozare, folosindu-se greuti etalonate cel puin pn la 200 kg (de exemplu 8 greuti a 25 kg fiecare). Este interzis prepararea betonului n instalaii care nu asigur respectarea abaterilor prevzute la punctul 1.4.6.2. n acest sens se va avea n vedere respectarea prevederilor regulamentului privind asigurarea activitatii metrologice n construcii, aprobat prin HGR nr. 766/1997. 6.4. Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunztoare care s permit o msurare ct mai exact a cantitilor. 6.5. Ordinea de introducere a materialelor componente n betonier se va face conform crii tehnice a utilajului respectiv. n cazul folosirii aditivului ADCOM se introduc initial componente solide i circa jumtate din cantitatea de ap, doar dup o malaxare de circa 30 sec. se introduce restul de ap n care se include i cantitatea corespunztoare de aditiv. Se continua malaxarea minim 90 de secunde. Durata de malaxare fra aditiv va fi de minim 60 secunde. 6.6. n perioada de timp friguros executantul trebuie s ia toate msurile, astfel nct temperatura 0 betonului proaspt s nu fie mai mic de + 7 C. Aceste msuri vor include : - ndeprtarea gheii i a bulgrilor de agregate ngheate; - acoperirea cu prelate i nclzirea lor cu abur sau cu aer circulant prin registre de evi; - utilizarea apei calde, etc. 0 Agregatele nu se vor nclzi la temperaturi mai mari de + 30 C. 0 Dac la prepararea betoanelor se utilizeaz apa cald cu temperatur mai mare de + 40 C, se va evita contactul direct al apei cu cimentul. n acest caz se va amestec mai nti apa cu agregatele i numai 0 dup ce temperatura amestecului a cobort sub +40 C se va aduga i cimentul. 0 6.7. n perioada de timp clduros (temperaturi mai mari de + 25 C) dac se execut elemente cu grosimi mai mari de 1,00 m, executantul va lua toate msurile necesare producerii betonului sub 0 temepratura de + 25 C. Aceste msuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu ap rece, folosirea apei reci la prepararea betoanelor, sau betonarea n perioade cu temperaturi mai sczute.
7. Transportul betonului 7.1. Transportul betonului de la staia de betoane la locul de punere n opera se va face cu autoagitatoare. Transportul local al betonului se va face cu pompe, bene, akipuri, tomberoane i alte mijloace. 7.2. Fiecare transport de beton, va fi insoit de un bon (fi) de transport (livrare) n care vor fi menionate : - numrul bonului i data ntocmirii; - staia la care s-a preparat betonul; - tipul de beton i volumul; - destinaia betonului, obiectul; - ora plecrii din staie; - ora nceperii i terminrii descrcrii la antier. Datele referitoare la staia de betoane vor fi completate de eful staiei, iar datele din antier vor fi completate de maistrul lucrrii. Bonul de transport se va ntocmi n dublu exemplar, un exemplar va rmne la antier, iar cellalt se va introduce la staie.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
50
7.3. Durata de transport, care se consider din momentul plecrii de la staie, pn la sosirea la antier, nu va depi 45 minute. 8. Controlul calittii betonului 8.1. Regulile care trebuie respectate n cadrul activitii de control i asigurare a calitii betoanelor, sunt precizate n detaliu, n normativul NE 012-99. 8.2. Rezultatele ncercrilor efectuate pe serii de ctre trei epruvete, la vrsta de 28 zile trebuie s satisfac condiiile de la punctele 1.4.8.3. si 1.4.8.4. 8.3. Conform metodologiei prescrise de normativul NE 012-99, laboratorul, autorizat va ntocmi o sintez a rezultatelor nregistrate pe probele de beton, de clasa mai mare de C 12/15, ncercate n cursul fiecrui trimestru. 8.4. Rezultatele ncercrilor efectuate pe probele recoltate la antier trebuie s respecte condiiile impuse de normativul NE 012-99. Pentru stabilirea operativ a realizrii clasei betonului pus n oper, ca prim indiciu, se va satisface condiia ca oricare rezultat al ncercrii la rezisten pe cub sa fie cel putin egal cu rezistena minim admisibil, conform tabelului de mai jos.
Tip beton I II III IV V
Marca B 50 B200 B250 B350 MBG
Clasa C2.8/3.5 C 12/15 C16/20 C20/25 ~C8/10
Rmin. admi2 sibilN/mm 3.15 13,5 18 22.5 ~9
Aceast condiie este echivalent cu condiia I din anexa X.6. din normativul NE 012-99. Clasa betonului nu se consider realizat dac nu sunt satisfcute toate condiiile din respectiva anexa. 9. Turnarea betonului 9.1. Pentru fiecare categorie de elemente, fundaii, stlpi, planee, etc., se va elabora de ctre executant fia tehnologic de betonare care va fi n prealabil prezentat beneficiarului spre acceptare. Fia tehnologic va cuprinde : - ordinea i ritmul de betonare; - utilaje de transport i punere n oper a betonului i corelarea capacitii acestora cu ritmul de betonare stabilit; - msurile preconizate pentru asigurarea calitii lucrrilor. 9.2. nainte de turnarea betonului n cofraje se va face controlul i recepia lucrrilor de cofraje conform punct 1.5.6. i a armturilor conform pct. 1.6.1.4. 9.3. Betonarea va fi supravegheat permanent de un inginer numit de conducerea unitii executate. Acesta va ntocmi o fi de betonare n care se va consemna : - data i ora nceperii i terminarea betonrii; - volumul de beton pus n lucrare; - indicativele seriilor de probe prelevate; - masurile adoptate n cazul unor dificulti aprute n cursul betonrii (intemperii, ntreruperi de betonare, defeciuni ale cofrajelor, etc.). 9.4. Reguli generale de betonare 9.4.1. Punerea n oper a betonului se va face n maxim 1, 1/2 ore din momentul plecrii betonului din staie. 9.4.2. nlimea de cdere liber a betonului s nu fie mai mare de 1,50 m. 9.4.3. Betonul trebuie s fie rspndit uniform n lungul elementului. 9.4.4. Turnarea noului strat se va face nainte de nceperea prizei betonului din stratul turnat anterior. 9.4.5. Turnarea se va face continuu pn la rosturile tehnologice de lucru. AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
51
9.4.6. Durata maxim a ntreruperilor de betoane, pentru care nu este necesar luarea de msuri speciale la reluarea turnrii nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului. 9.4.7. Pentru alte reguli generale se vor respecta prevederile cuprinse n normativul NE 012-99. 9.5. Turnarea fundaiilor din beton armat 9.5.1. Turnarea betonului se va face continuu i n straturi de maxim 50 cm. grosime. Acoperirea cu un nou strat de beton se va face dupa un interval de maxim 2 ore. 9.5.2. Vor fi prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii pentru a nu se acumula n zonele unde se betoneaz. 9.5.3. Pentru alte reguli de turnare a betonului n fundaii se vor avea n vedere reglementrile prevzute n normativul NE 012-99. 9.6. Turnarea betonului n suprastructur se va face n conformitate cu regulile prescrise n normativul NE 012-99. 9.7. Turnarea betonului pe timp friguros 9.7.1. n condiiile n care temperatura aerului este mai mic sau egala cu +5 C sau exist posibilitatea ca n intervalul de 24 ore s scad sub limita amintita, se recomand ca temperatura betonului 0 0proaspt s fie 15 - 20 C. 9.7.2. La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua msurile necesare pentru curirea suprafeei de betonare de zpad i ghea. Este interzis folosirea clorurii de calciu ca agent de dezgheare. 0 9.7.3. Dac temperatura suprafeei care urmeaz s fie acoperit cu beton este mai mic de + 5 C betonarea nu va ncepe. 9.7.4. Pentru alte reglementri privind turnarea betonului pe timp friguros, a se vedea normativul NE 012-99. 9.8. Turnarea betonului pe timp clduros 9.8.1. La turnarea betonului pe timp clduros, executantul va lua msurile necesare protejrii corespunztoare a betonului mpotriva evaporrii rapide a apei din beton. Se recomand betonarea n 0 timpul nopii, dac n cursul zilei se nregistreaz temperaturi mai mari de + 25 C. 9.9. Tratarea betonului dup turnare 9.9.1. n condiii normale de temperatur : - betonul va fi inut permanent umed timp de minim 7 zile; - meninerea n stare de umiditate se va realiza fie prin stropire permanent, fie prin acoperirea cu prelate, rogojini sau pnz de sac, meninute permanent umede. 9.9.2. n condiii de timp friguros : - msurile de protecie pe timp friguros se vor lua cnd temperatura mediului ambiant (msurata la 0 ora 8 dimineaa) este mai mic de + 5 C; - se vor asigura condiii normale de priz i ntrire; - se va asigura o rezistent suficient pentru a evita deteriorarea prin aciunea ngheului i dezgheului; - evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin rcire brusc a stratului superficial de beton; - protecia se va asigura prin acoperirea cu saltele executate din rogojini cuprinse ntre dou folii de polietilen; - protecia se va menine pe o durat de minim 7 zile de la turnarea betonului; - n cazul elementelor cu grosimi mai mari de 1,00 m nlturarea proteciei este admis numai dac 0 diferena dintre temperatura suprafeei betonului i cea a mediului este mai mic de 12 . 9.9.3. n condiii de timp clduros : - toate suprafeele vor fi meninute umede fie prin stropire continu, fie prin acoperire cu materialele menionate la punctul 1.4.9.9.1. i stropire manual; - durata de tratare va fi de minim 14 zile.
0
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
52
10. Compactarea betonului 10.1. Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne (pervibratoare cu lance) sau de cofraj 10.2. Se vor crea la intervale de maxim 3,00 m spaii libere ntre armturile de la partea superioar care s permit ptrunderea liber a betonului sau a furtunurilor prin care se descarc betonul. 10.3. Crearea spaiilor necesare ptrunderii vibratorului la intervale de maxim 5 ori grosimea elementului. 10.4. Personalul care efectueaz vibrarea va fi instruit n prealabil pentru a respecta urmtoarele reguli : - introducerera vibratorului se va face ct mai vertical fr a atinge armturile i pentru a ptrunde n stratul turnat anterior pe o adncime de 10 - 15cm; - durata de vibraie pe o poziie va fi de 10 - 30 sec., aceasta prelungindu-se dac suprafaa betonului nu este orizontal, sau continu s se degajeze bule de aer din masa betonului; - extragerera vibratorului se va face lent, pentru a se evita formarea de goluri; - poziia urmtoare de introducere a vibratorului nu va depai distana de 1,00 m. 11. Rosturi de turnare 11.1. Rosturile de betonare vor fi dispuse n poziiile recomandate de normativul NE 012-99 articolele 6.36; 6.38; 6.39. 11.2. Reluarea betonrii se va face la intervalul prevzut n proiect i dup ndeprtarea laptelui de ciment i a eventualului beton necompactat. 11.3. La rosturile de turnare ale fundaiilor se va asigura un spor de armare longitudinal, astfel nct procentul de armare n seciunea transversal n care se face ntreruperea s fie de aproximativ 0,5 %. Locul acestora i modul de dispunerea a armturilor suplimentare se stabilete la propunerea executantului i cu acordul proiectantului. 11.4. Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare se vor respecta cele prevzute n normativul NE 012-99. 12. Decofrarea 12.1. Dac prin proiect nu se fac alte precizri termenele minime pentru decofrare vor fi cele prevzute n tabelul de mai jos : Operaiunea de decofrare Termenul minim de decofrare n zile pentru temperatura mediului de : 0 0 0 0 +5 C+10 - +15 C peste +15 C 0 +9 C 4 3 2 10 8 6
Planee i grinzi, cu deschiderea de max. 6,00 m. Grinzi cu deschi14 12 8 deri mai mari de 6,00 m Planee i grinzi cu deschiderea de 24 18 12 max. 6,00 m. Grinzi cu deschide 32 24 16 ri mai mari de 6,00 m Temperatura mediului se consider temperatura minim pe intervalul de meninere a cofrajului, msurat la ora 8 dimineaa. 12.2. n cursul operaiei de decofrare se vor respecta indicaiile de la 1.5.6.3. 12.3. Pentru alte reguli se vor respecta cerinele impuse de normativul NE 012-99. 13. Abateri i tolerane Abaterile maxime admise la executarea lucrrilor de beton i beton armat monolit sunt artate n anexa III.1. din normativul NE 012-99. AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
Decofrarea parilor laterale Decofrarea feelor inferioare ale cofra jelor cu meninerea popilor de siguran ndeprtarea popilor de siguran
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
53
14. Controlul calitii lucrrilor de beton armat 14.1. Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton i beton armat constituie n majoritatea lor lucrri ascunse, astfel nct verificarea i controlul calitii acestora trebuie s fie consemnate n Registrul de procese verbale de lucrri ascunse. 14.2. Procesele verbale de lucrri ascunse vor fi ncheiate ntre reprezentanii beneficiarului i executantului i vor fi aduse la cunotina proiectantului. 14.3. n procesele verbale de lucrri ascunse se vor preciza : - elementul sau lucrarea supus verificrii ; - verificrile efectuate; - constatrile rezultate; - acordul pentru trecerea la executarea fazei urmatoare. 14.4. Dac se constata neconcordane fa de proiect sau caietul de sarcini, se vor preciza msurile necesare de remediere, care vor fi supuse spre acceptare proiectantului. Dup executarea remedierilor se va proceda la ncheierea unui nou proces verbal de lucrari ascunse. 14.5. n cazurile n care, pe parcursul execuiei se constat abateri fa de proiect, caietul de sarcini sau de reglementrile tehnice n vigoare, reprezentantul beneficiarului va dispune ntreruperea execuiei lucrrii n cauz i va ntocmi o nota de constatare, ntr-un registru special. n asemenea situaii, reprezentantul beneficiarului va ncunotiina n mod operativ proiectantul, care va stabili i consemna msurile care se impun a fi luate, nainte de continuarea lucrrilor de construcii. 14.6. Pentru principalele faze de execuie, reprezentantul benericiarului va verifica : 14.6.1. Calitatea lucrrilor de cofraje. 14.6.2. Calitatea lucrrilor de montare a armaturilor. 14.6.3. nainte de nceperea lucrrilor de betonare se va verifica dac sunt pregatite n mod corespunztor suprafeele de beton turnate anterior i care urmeaz s vin n contact cu betonul nou i n mod deosebit dac : - s-a ndeprtat stratul de lapte de ciment; s-au ndeprtat zonele de beton necompactat; - suprafetele de contact prezint rugozitatea necesar asigurrii unei bune aderene ntre betonul nou i cel vechi. 14.7. Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistic a rezultatelor ncercrilor efectuate pe probele prelevate la staia de betoane. 14.8. Calitatea betonului pus n lucrare pentru fiecare element de structur, se precizeaz innd seama de : - constatrile examinrii vizuale a elementelor de construcie; - analizarea rezultatelor ncercrilor efectuate pe epruvete confecionate la antier. 14.9. Calitatea betonului pus n lucrare se consider corespunztoare dac : - nu se constat defecte de turnare sau compactare (goluri, segregri, discontinuiti, etc.); - rezultatele ncercrilor efectuate pe cuburile de prob s ndeplineasc condiiile impuse de normativ. 14.10. Pentru alte exigene se vor respecta prevederile normativului NE 012-99. 14.11. n cazurile n care rezult o calitate necorespunztoare a betonului pus n lucrare, proiectantul va analiza i stabili msurile care se impun. 15. Msurtori i decontri - Betonul preparat n staiile centralizate se msoar i se pltete la mc. - Punerea n oper a betonului se msoara i se pltete la mc.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
54
CAIET DE SARCINI ARMTURI
CUPRINS 1. Generaliti 2. Standarde i normative de referin 3. Materiale folosite 4. Aprovizionare i livrare 5. Depozitare 6. Controlul calitii armturilor de oel beton 7. Fasonarea barelor 8. Montarea armturilor 9. Tolerane i abateri 10. Prevederi constructive 11. Stratul de acoperire cu beton 12. nndirea barelor 13. nlocuirea armturilor prevzute n proiect 14. Condiii de recepie ale armturilor 15..Masuratori si decontari
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
55
1. Generaliti Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de armare necesare pentru executia elementelor de consolidare a structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari Armarea elementelor de beton se va executa conform planurilor R6 R12 si R 13- R22. Armaturile se vor fasona si monta conform planurilor de detalii. Tipurile de armturi folosite, conform proiectului, pentru realizarea structurii de rezistent din beton armat, sunt curent folosite la noi n ar. n prezentul caiet de sarcini sunt incluse unele prevederi legate de aprovizionarea, fasonarea i montarea armturilor, n vederea realizrii unei caliti a lucrrilor de construcii - montaj corespunztoare exigentelor normelor tehnice n vigoare pentru zone seismice. 2. Standarde i normative de referin 2.1.Standarde : STAS 438/1 - 89 Produse de oel pentru armarea betonului. Oel beton laminat la cald. Mrci i condiii tehnice de calitate. - STAS 438/2 - 91 Srm tras pentru beton armat. - STAS 438/3 - 89 Produse din oel pentru armarea betonului. Plase sudate - SR EN 10080:2005 Oeluri pentru armarea betonului. Oeluri sudabile pentru beton armat. Generaliti - STAS 7009 - 79 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane si asamblari n construcii. Terminologie - STAS 8600 - 79 Construcii civile, industrializale i agrozootehnice Tolerane i asamblari n construcii. Sistem de tolerane. - STAS 10107/0-90 Construcii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat 2.3.Normative -NE 012-99 Cod de practic pentru executarea lucrarilor de beton i beton armat. 3. Materiale folosite Oelurile folosite pentru armarea betonului trebuie s respecte condiiile tehnice prevazute n STAS 438/1 - 89; STAS 438/2 - 91 i STAS 438/3 - 89. 4. Aprovizionare i livrare 4.1. Fiecare lot aprovizionat trebuie s fie nsoit de certificatul de calitate eliberat anterior. 4.2. La aprovizionare se va proceda la : - constatarea existenei certificatului de calitate; - verificarea prin ndoirea la rece; - verificarea prin ncercarea la traciune. Cel puin o prob la 50 t. 5. Depozitare Pentru depozitare se vor respecta prevederile cuprinse n normativul NE 012-99. 6. Controlul calitii armturilor de oel beton Controlul calitii armturilor de oel se va face conform prevederilor cuprinse n normativul NE 01299 i anexa II.
7. Fasonarea barelor 7.1. Fasonarea barelor se va face n strict conformitate cu prevederile cuprinse n detaliile de execuie. 7.2. Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate n aa fel nct s se evite confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei lor pn n momentul montrii.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
56
7.3. Etrierii se vor confeciona cu ciocuri la 45 (135 ), lungimea acestora pe poriunea dreapt fiind de minim 10 cm sau 10 diametre. 7.4. Pentru alte cerine se vor respecta cele prezentate n normativul NE 012-99. 8. Montarea armturilor 8.1. Montarea va ncepe dup recepia calitativ a cofrajelor. 8.2. Armturile vor fi montate n poziia prevzut n proiect i In detaliile de armare. Meninerea la poziie trebuie asigurat n tot timpul turnrii betonului. 8.3. Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor, se vor utiliza distanieri confecionai din mase plastice sau prisme din mortar de ciment prevzute cu o srm pentru a fi legate de armturi. Se interzice folosirea cupoanelor din oel beton. 8.4. Dac prin proiect nu se specific altfel, legarea armturilor se va face cu dou fire de srm neagr de 1,5 mm diametru, la fiecare ncruciare de bare. 8.5. Executantul va lua toate msurile necesare amplasrii tuturor pieselor nglobate n conformitate cu detaliile din proiectul de execuie. La montarea pieselor nglobate, se vor lua msurile necesare pentru fixarea lor, astfel nct s se asigure meninerea poziiei corecte a acestora n tot timpul turnrii betonului. La montarea pieselor nglobate se vor respecta toleranele prevzute n proiect. 8.6. Pentru alte cerine se vor aplica cele prevzute n normativul NE 012-99. 8.7. La rosturile (ntreruperile) de turnare ale fundaiilor se va asigura un spor de armare longitudinal, astfel nct procentul de armare n seciunea transversal n care se face ntreruperea s fie de aproximativ 0,5 %. Locul i modul de dispunere a armturilor suplimentare se stabilesc la propunerea executantului i cu acordul proiectantului. 9. Tolerane i abateri Abaterile limit admise la fasonarea i montarea armturilor sunt cele indicate prin anexa II. din normativul NE 012-99. 10. Prevederi constructive Prevederile constructive care trebuie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt cele indicate n anexa II. din normatovul NE 012-99. 11. Stratul de acoperire cu beton Dac prin proiect nu s-au prevzut alte acoperiri, se vor respecta cele prevzute prin anexa II. din normativul NE 012-99. 12. nndirea barelor 12.1. Se vor respecta prevederile din proiect i din normativele i standardele care stabilesc aceste reguli (STAS 10107/0 - 90 pct. 6.3.). 12.2. Referitor la nndirea barelor ce depesc lungimea de 12,00 m pentru diametre mai mari de 12 mm se precizeaz ca acestea se vor face n seciuni decalate cu minim 50 de diametre, iar n aceiai seciune se vor jonta maxim 1/3 din seciunea total de armare. Pentru aceste situaii se va obine n mod obligatoriu acordul scris al proiectului. 13. nlocuirea armturilor prevzute n proiect n cazul n care nu se dispune de sortimentul i diametrele prevzute n proiect, se poate proceda la nlocuirea acestora, numai cu acordul proiectantului i cu respectarea regulilor prevazute n normativul NE 012-99. 14. Condiii de recepie ale armturilor La terminarea montrii armturilor, beneficiarul, prin reprezentantul sau, va verifica : - numrul, diametrul i poziia armturilor n diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii; - distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare; - lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n elemente care se toarn ulterior; - lungimile de petrecere la nndiri; AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
57
- calitatea sudurilor; - numrul si calitatea legturilor ntre bare; - dispozitivele de meninere a armturilor n timpul betonrii; - modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire; - pozitia, modul de fixare i dimensiunile pieselor inglobate. 15. Masurtori i decontri Fasonarea i montarea armturilor de oel beton se msoar i se pltesc la kg.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
58
CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR INJECTARE CU MORTAR DE CIMENT
CUPRINS
1. Lista principalelor acte normative care reglementeaza executia lucrarilor de reparatii si consolidare a structurii de rezistenta 2. Masuri pregatitoare executiei lucararilor de injectare 3. Executarea lucrarilor de injectare propriu-zise 4. Masuri de protectia muncii pentru executia lucrarilor
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
59
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a injectarii fisurilor din peretii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari
1. LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA EXECUTIA LUCRARILOR DE REPARATII SI CONSOLIDARE A STRUCTURII DE REZISTENTA
P-100/1-2006 P2-85
Cod de proiectare seismica -Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri
Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie
STAS 10109/1-82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat. C130-78 NP50-89 Instructiuni tehnice pentru aplicarea si torcretarea mortarelor si betoanelor. Norme tehnice provizorii pentru proiectarea si executarea prinderilor cu ancore a subansamblelor si instalatiilor pe elemente de beton si beton armat Normativ privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat
C167-77
C56-02 C149-87
2. MASURI PREGATITOARE EXECUTIEI LUCARARILOR DE INJECTARE Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde conform atributiilor care ii revin de realizat nivelului de calitate corespunzator exigentelor de preformanta esentiale ale constructiei. Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii. La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu : documentatia completa in executie, registru de procese verbale de lucrari ascunse, registru de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de exceutie. Beneficiarul va asigura urmarirea , realizarea lucrarilor din punct de vedere tehnic cu personal propriu numit special sau prin colaborarea cu firme specializate Pentru realizarea unor lucrari care prezinta tehnologii specializate deosebite ca: remedierea unor defectiuni cu rasini epoxidice, consolidarea prin aplicarea de beton sau mortar prin torcretare, remedierea zidurilor de caramida prin injectare, etc. se va apela la firme specializate in cazul cand executantul nu dispune de asemenea specialisti. Executantul va aisgura verificarea calitatii materialelor puse in opera astfel ca ele sa corespunda strict cerintelor din proiect prin laboratoare proprii sau colaborare cu firme specializate atestate in acest scop. Lucrarile pragatitoare pentru injectare sunt: 1. Se indeparteaza tencuiala pe ambele fete ale elementului. 2. Daca exista zone cu dislocari sau expulzari de caramizi sau piatra, ele se remediaza prin scoaterea si rezidirea lor (dupa scoaterea caramizilor, peretii golului se curata de mortar, se perie cu peria de AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
60
sarma, se spala bine cu apa si, dupa ce suprafata se zvanta, se incepe rezidirea, avand grija ca rosturile sa fie bine matate cu mortar M50 Z). 3. Cu ajutorul unei scoabe metalice sau a unui spit si a unui ciocan, se deschid rosturile dintre caramizi, prin indepartarea mortarului din ele pe o adancime de 10-15 mm. 4. Se curata suprafetele zidariei cu peria de sarma, de sus in jos.
3. EXECUTAREA LUCRARILOR DE INJECTARE PROPRIU-ZISE Prezenta solutie se aplica pentru consolidarea elementelor din zidarie de caramida, care prezinta o retea de fisuri. Aceasta tehnologie de consolidare se poate combina si cu alte tehnologii precum refacerea totala a zidariei avariate. In cazul in care zidaria prezinta dislocari sau expulzari, aceasta tehnologie nu se aplica decat daca este posibila refacerea in prealabil a zonelor degradate (prin rezidire). Lucrarile de reparare se fac in scopul de a restabili nivelul initial al capacitatii de rezistenta si al deformabilitatii elementelor structurale si functiile celor nestructurale. Operatiile tehnologice sunt: 1. Se insemneaza cu creta sau cu creionul pe una din suprafetele zidariei, pozitia gaurilor. Acestea se vor amplasa pe traseul fiecarei fisuri, obligatoriu la cele doua capete si intermediar la distanta de 500...1500mm. 2. In locurile insemnate se introduc in fisura si se fixeaza niste martori realizati din cupoane din otelbeton. 3. Se curata fisurile de praf cu un jet de aer comprimat si apoi se spala cu jet de apa, intreaga suprafata a zidariei. 4. Dupa ce suprafetele zidariei s-au zvantat, ele se tencuiesc cu mortar de ciment M50 T, aplicat manual sau de preferat mecanic, la grosime de 3040mm. 5. Dupa cca 12 ore se scot martorii si in locul lor se dau gauri cu bormasina rotopercutanta. Gaurile se realizeaza cu diametrul de 10...20mm si trebuie sa patrunda cca. 50mm in zidarie. 6. In gaurile date se monteaza stuturi din PVC cu lungimea de cca 200mm, care se fixeaza cu mortar de ciment. 7. Dupa cca 24 ore se verifica fiecare fisura astfel: la stutul cel mai de jos se racordeaza un furtun de apa. Se introduce apa sub presiune pana cand aceasta refuleaza prin stutul urmator. Se decupeaza furtunul de la primul stut, acesta se astupa cu un dop de lemn, se cupleaza furtunul la stutul urmator si se reiau operatiile pana cand apa refuleaza prin ultimul stut. Se scot toate dopurile de lemn si se evacueaza apa din fisura. Daca la un moment dat apa nu refuleaza in stutul urmator, inseamna ca fisura este obturata. Se mareste presiunea apei (la maxim 3 bari) si, daca nici atunci apa nu refuleaza, se monteaza un stut suplimentar intre cele doua si se reiau operatiile. Aceasta operatie de verificare are rolul si de umezire a zidariei adiacente fisurii. 8. Dupa cca 15 minute de la evacuarea apei din fisura (pentru a se realiza zvantarea suprafetei zidariei), se trece la injectarea fisurii cu mortar de ciment fluid marca M 300. In anumite situatii speciale se recomanda folosirea cimenturilor expansive la prepararea mortarului. Injectarea se realizeaza fie cu o seringa manuala, fie cu o pompa, ambele prevazute cu manometru. Se cupleaza seringa sau pompa la stutul de la capatul inferior al fisurii si se mareste presiunea pana la maximum 3 bari. Apoi se asteapta scaderea presiunii (semn ca mortarul patrunde prin fisura) pana cand mortarul refuleaza prin stutul urmator. In acest moment se depresurizeaza seringa sau pompa pana la atingerea valorii zero pe manometru, se decupleaza seringa sau pompa si stutul se astupa cu un dop de lemn. Se cupleaza seringa sau pompa la stutul prin care a refulat mortarul si se reiau operatiile de injectare pana cand mortarul refuleaza prin ultimul stut (cel amplasat la capatul superior al fisurii). 9. Dupa cca 24 de ore se indeparteaza mortarul de fixare a stuturilor si acestea se taie la nivelul suprafetei tencuielii. 10. In cazul fisurilor cu deschidere mai mica de 10mm pentru injectare se va folosi pasta de ciment.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
61
4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR Pe perioada lucrarilor de contructie si consolidare a constructiei se vor respecta prevederile din 1.Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii conform ordinului MLPAT nr. 9/N din 15.03.1993, capitolele 1 41. 2. Norme generale de protectia muncii ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii. 3. Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 editata de Ministrul Muncii si Protectiei Sociale. Masurile de protectia muncii aferente acestor lucrari sunt masuri curente, fara tehnologii noi care sa necesite conditii speciale. Prevederile cuprinse n regulament nu sunt limitate si pot fi completate n functie de situatiile locale sau de conditiile speciale concrete. onsolidarea elementelor din zidarie de caramida prin injectarea cu mortar de ciment
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
62
PROTECTIA MUNCII A. Generalitati Avand n vedere sarcinile ce decurg din Legea nr.90/1996 a Ministerului Muncii si Protectiei Sociale precum si Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii - 1993 - elaborat de M.L.P.A.T., n scopul executarii lucrarilor n deplina siguranta de securitate a muncii si prevenirii incendiilor, se impun masuri de protectie pe santierul de executie a lucrarilor de constructii-montaj. In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca executantul are urmatoarele obligatii: - sa solicite Inspectoratului de Stat Teritorial Pentru Protectia Muncii, autorizarea functionarii din punct de vedere al protectiei muncii, sa mentina conditiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia; - sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii, corespunzatoare conditiilor de munca si factorilor de mediu; - sa stabileasca pentru salariati atributiile si raspunderile ce le revin n domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate; - sa adopte echipamente tehnice la elaborarea tehnologiilor de fabricatie; sa adopte solutii conform normelor de protectia muncii, prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile de accidentare si de mbolnavire profesionala a salariatilor; - sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii, corespunzator conditiilor n care se desfasoara activitatea la locul de munca; - sa asigure informarea fiecarei persoane, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare; - sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite; - sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de protectia muncii n timpul controlului; - sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat ; - sa imprejmuiasca toate zonele de lucru cu plasa de protectie . Toate echipamentele si utilajele tehnice utilizate n timpul proceselor de constructii montaj, trebuie sa satisfaca cerintele esentiale de securitate si sanatate, transpuse total n standardele si normele de protectia muncii. Conducatorii santierelor si punctelor de lucru sunt obligati sa organizeze instructajele pe linie N.T.S. si P.S.I., n conformitate cu reglementarile n vigoare, prin organizarea de cabinete de tehnica securitatii muncii si paza contra incendiilor. Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul N.T.S. si P.S.I. facut si nsusit . Obligatia efectuarii instructajului N.T.S. si P.C.I. o au cei care organizeaza, controleaza si conduc procesele de munca, pentru care raspund n fata legilor si disciplinar, material si penal n functie de gravitatea abaterii savarsite. Instructajul se va efectua n 3 etape: - instructajul introductiv general (8 ore pana la 2 zile cu verificari n fisa de instructaj); - instructajul la locul de munca efectuat de catre conducatorul respectiv, durata fiind de cel putin 8 ore si verificat de seful ierarhic; - instructajul periodic se face la locul de munca cel putin o data pe luna de conducatorul locului de munca, care se va consemna n mod obligatoriu n fisa individuala la instructaj. Conform normelor specifice de protectia muncii, se vor respecta n cadrul executiei, urmatoarele capitole de norme specifice de protectie a muncii: - organizarea santierului; - executarea transporturilor; - electrosecuritatea ; - scule si dispozitive; - sudare; - lucrari de terasamente; - lucrari de zidarie; - schele si esafodaje; AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
63
- lucrari de preparare a betoanelor si materialelor; - lucrari de beton armat; - lucrul la naltime. Se mentioneaza ca aceasta enumerare a capitolelor ce trebuiesc nsusite nu este limitativa, constructorul si beneficiarul avand obligatia de a le completa si cu alte masuri specifice conditiilor locale de executie sau exploatare pe care le vor considera necesare. Se face cu deosebita atentie prelucrarea P.S.I. si a instructiunilor de prevenire si combatere a incendiilor precum si n mod cu totul special si insistent sa se acorde o deosebita atentie lucrarilor de sudura si eliberarea perimetrului de foc la locurile de munca cu materiale inflamabile. Se atrage atentia ca prevederile de mai sus sunt absolut obligatorii, ele nsa nu au caracter limitativ, n sensul ca executantul n plus va trebui sa tina seama de prevederile tuturor instructiunilor si legilor n vigoare, precum si sa ia masuri pe care le gaseste necesare n vederea asigurarii securitatii muncii atata timp cat acestea nu contravin normativelor in vigoare.
B. Acte normative si instructiuni - Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii - M.L.P.A.T. 1993 Buletinul Constructiilor 5,6,7,8 din 1993. - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor - completare la N.G. 1977 Ordin 381/1219 M.C. al M.I. si M.L.P.A.T. 1994. - P118 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constr. privind protectia la actiunea focului - HG nr.51/1992 - Hotarare privind unele masuri pentru mbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor.
Nr.C.S.
97238B Cod SMIS: 6543
REVIZIA 0 1 2 3 4
DATA septembrie 09
PAG
64

Caiet de Sarcini Consolidare

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Caiet de Sarcini Consolidare

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

ANEXA B REGLEMENTRI LEGISLATIVE I TEHNICE

1. LEGI, HOTRRI GUVERNAMENTALE, ORDINE MINISTERIALE, NORME GENERALE

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR STRUCTURII DE REZISTENTA -REZISTENTA CONSTRUCTII-

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

CAIET DE SARCINI PENTRU DEMOLAREA CLADIRILOR STRUCTURA DE REZISTENTA

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE REZISTENTA

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

4. EXECUTIA LUCRARILOR DE REPARATII SI CONSOLIDAREA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DE ZIDARIE

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA PILOTILOR PENTRU FUNDATIE

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR INJECTARE DE CLACAJ

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE SI FUNDATII DIRECTE

Cap. 1.Generalitati-domeniu de utilizare Cap.2.Trasare si terasamente Cap.3.Fundatii directe

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI INGEDIA ROMANIA SRL

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI