12

M`surarea m`rimilor neelectrice

2. M~SURAREA TEMPERATURII
2.1. Generalit`\i 2.1.1. Defini\ii Temperatura termodinamic` este o m`rime fizic` de stare care caracterizeaz` gradul de [nc`lzire al unui corp. Temperatura reprezint` o m`sur` a agita\iei moleculare a corpului, respectiv a energiei sale cinetice. Aparatul care m`soar` temperaturi se nume]te termometru. 2.1.2. Unit`\i de m`sur`. Sc`ri de temperatur` Temperatura ]i unit`\ile de m`sur` pentru temperatur` sunt definite [n standardul Sc`ri interna\ionale de temperatur` din 1990 , adoptat de Comitetul Interna\ional pentru Greut`\i ]i M`suri [n 1990. Unitatea de m`sur` a temperaturii termodinamice [n Sistemul Interna\ional de unit`\i de m`sur` (SI) este Kelvinul, notat K. Acesta este definit ca raportul

1 , [n care 273,16 reprezint` punctul triplu al apei, adic` temperatura la care 273,16
apa, ghea\a ]i vaporii de ap` se afl` [n echilibru dinamic. Pentru definirea sc`rii de temperatur` se utilizeaz` ca referin\` punctele de schimbare de faz` ale unor substan\e pure, puncte care au avantajul ca sunt u]or reproductibile. Temperatura dintre dou` puncte fixe se determin` prin func\ii de interpolare. In func\ie de punctele de referin\` alese, se definesc mai multe sc`ri de temperatur` (figura 2.1). Fiecare scar` de temperatur` corespunde c@te unei unit`\i de m`sur` a temperaturii.
0 absolut punctul de [nghe\ al apei pure punctul triplu al apei punctul de fierbere al apei Temperatura 373,16 100 212 80

KELVIN CELSIUS FARENHEIT REAUMUR RANKIN

[K]
0

100 diviziuni 273,16 0 32 0 491,67 Fig. 2.1 Sc`ri de temperatur` 100 diviziuni 180 diviziuni 80 diviziuni

[C] [F] [Re] [R]

M`surarea temperaturii

13

Dintre sc`rile de temperatur` existente, cele mai des utilizate sunt: Scara Kelvin: Originea se afl` [n punctul de temperatur` zero absolut, adic` la valoarea temperaturii pentru care energia agita\iei moleculare este nul`. Al doilea punct de defini\ie este punctul triplu al apei. Unitatea de m`sur` este Kelvinul (K). Temperatura exprimat` [n Kelvini se nume]te temperatur` absolut` ]i [n mod uzual se noteaz` cu T. Scara Celsius: Originea se afl` la valoarea temperaturii de [nghe\ a apei. Al doilea punct de defini\ie este punctul de fierbere al apei. Unitatea de m`sur` este gradul Celsius (C). Acesta a rezultat din [mp`r\irea intervalului dintre cele dou` puncte de defini\ie [n 100 de p`r\i egale. Temperatura exprimat` [n grade Celsius se noteaz` cu t. Conform defini\iei unit`\ii de m`sur`: 1K =1C (o diferen\` de temperatur` exprimat` [n Kelvini sau [n grade Celsius are aceea]i valoare). Rela\ia de leg`tur` [ntre cele dou` sc`ri de temperatur` este:

t [ C ] = T [K ] 273,15
[n care 273,15 K reprezint` punctul de [nghe\ al apei. Rela\iile de transformare cu celelalte sc`ri de temperatur` sunt:
-

(2.1)

9 9 T [ F ] = t [ C ] + 32 = T [K ] + 523,67 5 5 4 4 T [ Re] = t [ C ] = T [K ] + 218,52 Scara Reaumur: 5 5 9 9 Scara Rankin: T [ R ] = t [ C ] + 491,67 = T [K ] + 983,34 5 5

Scara Farenheit: 2.1.3. Tipuri de aparate de m`sur`

(2.2) (2.3) (2.4)

Clasificarea termometrelor dup` leg`tura cu m`rimea m`surat`: Termometre cu contact (care sunt [n contact direct cu obiectul a c`rui temperatur` o m`soar`): se bazeaz` pe schimbul de c`ldur` prin convec\ie ]i conduc\ie termic` - []i m`soar` temperatura proprie, pe baza ipotezei c` se afl` [n echilibru termic cu obiectul respectiv (nu exist` schimb de c`ldur`). Timpul de reac\ie este destul de ridicat, dar [n schimb termometrul este realativ ieftin. Termometre f`r` contact (care nu intr` [n contact cu corpul a c`rui temperatur` o m`soar`): se bazeaz` pe legile radia\iei termice - m`soar` energia radia\iei infraro]ii sau optice primite, din care calculeaz` temperatura. Timpul de raspuns este foarte scurrt, dar costul termometrului este mai mare. Clasificarea termometrelor dup` principiul de func\ionare: tabelul 2.1

14

M`surarea m`rimilor neelectrice Tabelul 2.1 Clasificarea termometrelor dup` principiul de func\ionare Procedeul de m`surare Aparat de m`sur` Variante constructive

MECANIC (cu contact) - varia\ia volumului - varia\ia presiunii - varia\ia lungimii ELECTRIC (cu contact) - varia\ia rezisten\ei electrice

Termometru de sticl` cu lichid Termometru manometric (manotermometru) Termometru cu dilatarea metalelor Termometru cu rezisten\` metalic` (termorezisten\`) Termometru cu rezisten\` din aliaje semiconductoare (termistor) Termocuplu Diode, tranzistori, circuite integrate Repere de temperatur` (creioane, etichete, tablete, vopsele etc.)

din sticl`, cuar\ cu contact electric Beckmannn cu lichid, amestec bifazic, gaze cu tij` cu bimetal cu s@rm` bobinat` cu arc cu straturi sub\iri din metale din semiconductoare

- generarea unei tensiuni electromotoare SPECIAL (cu contact) - punctul de topire al materialelor - schimbarea culorii - modificarea luminiscen\ei RADIATIV (f`r` contact) - captarea radia\iei infraro]ii

Pirometre cu radia\ie total` Pirometre cu radia\ie monocromatic` Pirometru de raport Termoviziunea

cu detector cuantic/ termic cu fibre optice sau nu

2.2. Termometre mecanice Principiul de func\ionare al termometrelor mecanice se bazeaz` pe dilatarea unui: fluid ([n stare lichid`, gazoas`, sau de vapori): prin varia\ia volumului sau a presiunii [n func\ie de temperatur` metal: prin varia\ia lungimii [n func\ie de temperatur`. 2.2.1. Termometrul de sticl` cu lichid Termometrul de sticl` cu lichid m`soar` temperatura prin intermediul dilat`rii unui lichid. Lichidul termometric este inclus [ntr-un bulb racordat la un tub capilar, transparent, din sticl` (figura 2.2). Ansamblul bulb + tub capilar poate fi

M`surarea temperaturii

15

protejat (sau nu) printr-un [nveli] transparent de sticl` (sau cuar\). In zona bulbului, [nveli]ul de protec\ie face corp comun cu vasul care con\ine lichidul. Gradarea termometrului se face direct pe firul capilar sau pe o scar` gradat` plasat` [n spatele tubului capilar, [n interiorul [nveli]ului de protec\ie.
tub capilar grada\ie [nveli] de protec\ie lichid termometric bulb

Termometrul se pune [n contact cu mediul a c`rui temperatur` se m`soar`. In func\ie de temperatura mediului, lichidul termometric se dilat` diferit comparativ cu incinta [n care se afl`. Aceast` dilatare diferit` determin` deplasarea coloanei de lichid din tubul capilar. Tubul este etalonat pentru a indica direct valoarea temperaturii. Pentru a ob\ine m`sur`tori corecte, dilatarea lichidului/ vasului de sticl` trebuie s` fie uniform` [n domeniul de m`surare, iar coloana capilar` de lichid trebuie s` fie continu`.

Fig 2.2 Termometru de sticl` cu lichid

Variante constructive: figura 2.3

(a) cu tub drept (b) [nveli] de protec\ie (c) cu tub [ndoit ]i [nveli] de protec\ie

(a)

(b)

(c)

Fig. 2.3 Termometru de sticl` cu lichid - variante constructive

Exist` dou` tipuri de termometre cu lichid: - care nu ud` pere\ii: cu mercur, aliaj de mercur cu taliu - care ud` pere\ii (lichide organice): cu alcool etilic, pentan tehnic, toluen. De obicei, acestea sunt colorate pentru a fi vizibile. Dintre lichidele termometrice, mercurul este poluant ]i exist` reglement`ri care limiteaz` utilizarea lui. In general, se prefer` utilizarea lichidelor organice. Desupra lichidului, [n tub se face vid sau se introduce un gaz inert sub presiune (azot sau bioxid de carbon). In ultimul caz, temperatura de vaporizare a mercurului este mai mare, ceea ce face s` poat` fi m`surate temperaturi mai mari.

16

M`surarea m`rimilor neelectrice

Termometre speciale: Termometrul cu contact electric Se utilizeaz` pentru transmiterea valorii m`surate la distan\`, automatiz`ri simple sau pentru semnalizarea dep`]irii unor limite. Variante constructive: Pentru m`sur` punctual` (fig. 2.5-a): Se introduc capetele unui fir electric [n termometru: un cap`t [n bulb ]i al doilea [n tubul capilar, la [n`l\imea corespunz`toare temperaturii urm`rite (reglabil`). Atunci c@nd lichidul termometric atinge firul de sus, se [nchide circuitul ]i apare un curent electric. Pentru m`sur` continu` (fig. 2.5-b): Firul electric este introdus prin rezervor ]i prin tubul capilar. Rezisten\a firului variaz` [n func\ie de [n`l\imea la care a urcat lichidul termometric. Temperatura rezult` din intensitatea curentului.

(a) m`sur` continu`

(b) m`sur` punctual`

Fig. 2.5 Termometru cu contact electric

Termometrul Beckmann Termometrul Beckmann se utilizeaz` pentru m`surarea diferen\elor mici de temperatur` cu precizie ridicat` (figura 2.4). Cu acest termometru se pot m`sura diferen\e de temperatur` de max. 5- 6 C, dar cu o precizie de o miime de grad.
rezervor suplimentar (gradat) scara principal` de m`sur` rezervor principal Fig. 2.4 Termometrul Beckmann

Rezervorul suplimentar de mercur permite utilizarea termometrului pentru un domeniu mai mare de temperaturi. Acesta este legat printr-un tub U la cap`tul superior al tubului capilar. Grada\ia rezervorului suplimentar indic` cantitatea de mercur care trebuie eliminat` din bulbul termometrului pentru a ob\ine o anumit` temperatur` la indica\ia de zero a sc`rii principale. Citirea temperaturii m`surate cu precizie ridicat` se face pe scara principal`.

M`surarea temperaturii

17

Termometrul pentru temperaturi ridicate Este asem`n`tor termometrului clasic, cu urm`toarele excep\ii: este confec\ionat din cuar\ [n loc de sticl`, iar [n spa\iul de deasupra lichidului termometric se face vid sau se introduce un gaz inert sub presiune (pentru a cre]te temperatura de vaporizare a lichidului manometric). Avantaje ]i limit`ri: construc\ie simpl` cost redus scal` de m`sur` liniar` aparat stabil, chiar ]i dup` cicluri de m`surare repetate nu depinde de o surs` de curent electric iner\ie termic` ridicat` (nu poate fi utilizat pentru m`sur`tori rapide) temperatura se determin` prin citire vizual` (introduce o eroare subiectiv`) temperatura se m`soar` local; este greu de [nregistrat ]i de transmis la distan\` (pentru transmiterea la distan\` se utilizeaz` termometre cu contact electric) valoarea m`surat` este influen\at` de: temperatura ]i presiunea mediului. 2.2.2. Termometrul manometric (manotermometrul) Principiul de func\ionare: Termometrul manometric (manotermometrul) se bazeaz` pe varia\ia presiunii unui fluid [n func\ie de temperatur`, pentru un volum constant. Acesta este de fapt un manometru a c`rui scar` este gradat` [n valori de temperatur`.
traductor de presiune

indica\ie de temperatur`

senzor Fig. 2.6. Termometru manometric (manotermometru)

Manotermometrul este format dintr-un sistem [nchis etan] care cuprinde (fig. 2.6): un rezervor (senzorul de temperatur`) cilindic sau filiform (tub elicoidal sau spiralat cu diametru foarte mic) figura 2.7-a un tub capilar de leg`tur`, rigid sau flexibil (figura 2.7-b), a c`rui lungime depinde de tipul indica\iei (local` sau la distan\`) un senzor de presiune de tip Bourdon un aparat indicator.

18

M`surarea m`rimilor neelectrice

cilindric

filiform elicoidal (a) rezervor

filiform spiralat

rigid

flexibil

(b) tub de leg`tur`

Fig. 2.7 Variante constructive ale componentelor manotermometrului

Fluidele utilizate pot fi: lichide (mercur, petrol, ap` + alcool etc.), amestecuri bifazice de lichid ]i vapori (vapori satura\i de eter, hidrocarburi etc) sau gaze (bioxid de carbon, azot, argon). Rezervorul (umplut cu fluid de m`sur`) este adus [n contact cu mediul m`surat, astfel [nc@t s` ajung` la aceea]i temperatur` cu acesta. Presiunea din interiorul termomanometrului variaz` [n func\ie de temperatur`. Valoarea de presiune m`surat` reprezint` o m`rime intermediar` pentru determinarea temperaturii. Avantaje ]i limit`ri: aparat robust, rezistent la vibra\ii senzorul (rezervorul) poate fi montat [n medii cu presiune ridicat` semnalul poate fi transmis la distan\` f`r` aport de energie (maximum 100 m, [n func\ie de lungimea tubului de leg`tur`) dezvolt` for\e elastice importante, ceea ce face ca for\a creat` s` poat` fi utilizat` pentru reglaje simple se pot ata]a contacte electrice pentru transmiterea valorii m`surate la distan\` precizie redus` iner\ie mare indica\ia este influen\at` de: presiunea ]i temperatura mediului ambiant, diferen\a de nivel dintre senzor ]i aparatul indicator (mai pu\in la aparatele cu gaz, datorit` densit`\ii reduse a acestuia) aparatul are o eroare sistematic` care cre]te [n timp, datorit` deforma\iilor permanente ale rezervorului. 2.2.3. Termometrul bazat pe dilatarea metalelor Pentru m`surarea temperaturii se folose]te proprietatea metalelor potrivit c`reia volumul cre]te odat` cu temperatura. Varia\ia de volum este diferit` pentru fiecare material [n parte ]i depinde de coeficientul de dilatare al acestuia.

M`surarea temperaturii

19

2.2.3.1. Termometrul cu tij` Termometrul cu tij` se bazeaz` pe alungirea diferit` a dou` materiale cu coeficien\i de dilatare diferi\i, [n func\ie de temperatur`. Corpul termometrului este compus dintr-o \eav` metalic` [nchis` la un cap`t. In interior se afl` o tij` fixat` de fundul \evii (figura 2.8). |eava este realizat` dintr-un metal cu un coeficient de dilatare mare, iar tija interioar` dintr-un material cu coeficient de dilatare mic. La cre]terea temperaturii, extremitatea liber` a tijei se deplaseaz` diferit fa\` de extremitatea liber` a \evii metalice: \eava exterioar` se deplaseaz` mai mult dec@t tija din interior. Diferen\a de alungire dintre cele dou` componente este destul de mic` (pentru o \eav` de aprox. 25 cm, tija central` se deplaseaz` cu maximum 2-4 mm). De aceea, mi]carea este amplificat` printr-un sistem de p@rghii ]i apoi transformat` dintr-o mi]care liniar` [ntr-o mi]care circular`. De regul`, \eava exterioar` se construie]te din aliaje cu coeficient de dilatare c@t mai mare: aluminiu (t < 200 C), alam` (t < 250 C), aliaj de crom ]i nichel (t < 900 C). Tija interioar` se construie]te dintr-un material cu coeficient de dilatare c@t mai redus. In func\ie de nivelul de temperaturi m`surat, aceasta se face din: aliaj de o\el cu nichel, invar (aliaj de fier cu nchel), cuar\, por\elan.

sistem de transmisie ]i amplificare a mi]c`rii

\eav` metalic` exterioar` tij` interioar`

T1 Fig 2.8Termometru cu tije

T2 > T1

Avantaje ]i limit`ri: timp de reac\ie redus (deoarece schimbul de c`ldur` este activ) for\` mare de pozi\ionare a acului indicator nu depinde de o surs` de curent electric se m`soar` o temperatur` medie, dat fiind c` senzorul este lung eroare mare de m`sur` (datorit` valorilor mici ale deplas`rii) poate fi utilizat pentru automatiz`ri simple ]i semnalizarea la distan\` a unor temperaturi limit` (datorit` vitezei mari de reac\ie ]i for\ei create) [n timp apare o deformare permanent` a metalului (cre]te eroarea de m`sur`).

20

M`surarea m`rimilor neelectrice

2.2.3.2. Termometrul cu bimetal Folose]te dilatarea liniar` a dou` metale diferite, unite [ntre ele (figura 2.9).
metal cu coeficient de dilatare mic metal cu coeficient de dilatare mare Fig 2.9 Termometru cu bimetal

Datorit` coeficien\ilor de dilatare diferi\i, metalele au o dilatare diferit` atunci c@nd sunt [nc`lzite. Ansamblul lor (bimetalul) se curbeaz` [n direc\ia metalului care are un coeficient de dilatare mai mic. Curbarea bimetalului este cu at@t mai mare cu c@t acesta este mai lung ]i mai sub\ire. Bimetalului poate avea mai multe forme: drept (fig. 2.10-a), [n form` de U (fig. 2.10-b), elicoidal (fig. 2.10-c) sau spiralat (fig. 2.10-d). Indiferent de forma sa, poate fi utilizat pentru m`sura continu` sau punctual` a temperaturii (verificarea de valori limit`). Combina\ia de metale cea mai potrivit` este cea dintre alam` ]i invar (aliaj de 64% fier cu 36% nichel). Pentru temperaturi ridicate (< 600 C), bimetalul se fabric` din dou` aliaje inoxidabile (de ex. aliaj de Fe, Cu, Ni ]i o\el invar).

(a) drept

(b) [n form` de U

(c) elicoidal

(d) spiralat

Fig. 2.10 Termometre bimetalice - variante constructive

M`surarea temperaturii

21

Avantaje ]i limit`ri: produce o deplasare mai mare dec@t termometrul cu tije (sensibilitate crescut`) nu depinde de o surs` de curent electric timp de r`spuns redus (deoarece schimbul de c`ldur` este activ) for\a creat` poate fi utilizat` pentru automatiz`ri simple ]i semnalizarea la distan\` a unor temperaturi limit` se m`soar` o temperatur` medie (senzorul este lung) [n timp apare o deformare permanent` a metalului (cre]te eroarea de m`sur`). 2.3. Termometre electrice Principiul de func\ionare se bazeaz` pe modificarea unei caracteristici electrice [n func\ie de temperatur`: rezisten\a electric` (prin varia\ia rezisten\ei cu temperatura) sau tensiunea electromotoare generat` (pe baza efectului Seebeck). 2.3.1. Termometrul cu rezisten\` metalic` (termorezisten\a) Termometrul (fig. 2.11) cuprinde: - un senzor de temperatur`: un fir metalic care are proprietatea c` rezisten\a sa electric` cre]te/ scade odat` cu cre]terea/ sc`derea temperaturii - un circuit electric: m`soar` valoarea rezisten\ei (de obicei cu un circuit punte).
Senzor temperatur` Circuit electric Indica\ie/ transmisie

Fig. 2.11 Schema de m`sur` a termorezisten\ei

2.3.1.1. Senzorul de temperatur` Variante constructive: Senzorul de temperatur` cu s@rm` bobinat` - figura 2.12
s@rm` bobinat` cablu exterior

suport izolator

tub izolator izolator Fig. 2.12 Senzor cu s@rm` bobinat`

22

M`surarea m`rimilor neelectrice

Rezisten\a const` dntr-un fir metalic lung ]i sub\ire, bobinat [n spiral` pe un suport dintr-un material izolator. Acest fir este introdus [ntr-un tub izolator. Suportul izolator pe care este bobinat` s@rma se face din mic` sau din sticl`. Sticla de tip Pyrex are un coeficient de dilatare apropiat de cel al platinei ]i de aceea este utilizat` preferen\ial. Tubul izolator, de obicei din sticl` (tip Pyrex), reprezint` un [nveli] etan] cu rolul de a preveni un scurt-circuit. Tubul trebuie s` aibe acela]i coeficient de dilatare cu rezisten\a metalic`, astfel [nc@t tensiunile mecanice ce apar datorit` dilat`rii s` fie minime. Aceste tensiuni mecanice provoac` contrac\ii reziduale ireversibile care produc un fenomen de histerezis ]i introduc erori de m`sur`. Cablul exterior const` dintr-o s@rm` mai groas` la care este conectat` rezisten\a. Cele dou` fire (s@rma bobinat` ]i cablul exterior) trebuie s` fie executate din materiale compatibile, astfel [nc@t s` nu genereze tensiuni termice care s` introduc` erori de m`sur`. Senzorul de temperatur` cu arc figura 2.13
s@rm` bobinat` pudr` ceramic` cablu exterior tub izolator (ceramic`) Fig. 2.13 Senzor cu arc

capac din ceramic`

Rezisten\a este de forma unui arc din s@rm` de platin`, asem`n`tor filamentului unui bec. Arcul este introdus [n ni]te canale cilindrice practicate [ntrun tub izolator din ceramic` (de obicei oxid de aluminiu). Canalele sunt umplute cu o pudr` ceramic` foarte fin` (tot din oxid de aluminiu). Arcul se poate dilata ]i contracta liber, av@nd [n acela]i timp ]i un contact termic bun cu procesul. Lipsa dilata\iilor reziduale duce la stabilitate crescut` pentru cicluri termice repetate ]i la absen\a fenomenului de histerezis. Senzorul de temperatur` cu straturi sub\iri figura 2.14
cablu exterior strat metalic

suport izolator Fig. 2.14 Senzor cu straturi sub\iri

M`surarea temperaturii

23

Rezisten\a senzorului const` dintr-un strat metalic foarte sub\ire (de ordinul micronilor), fixat pe un suport izolator. Suportul izolator se alege astfel [nc@t s` aibe un coeficient de dilatare c@t mai apropiat de cel al metalului. Pentru platin` se utilizeaz` de obicei oxid de aluminiu. Ansamblul este protejat cu un [nveli] din epoxy, silicon, ceramic` sau sticl`. Avantajele acestui tip de senzor de temperatur` sunt: pre\ redus, timp de r`spuns scurt, valori mari ale rezisten\ei (500 1000 ) ]i dimensiuni mici ale aparatului. Senzorul are [ns` dezavantajul c` nu este foarte stabil ]i c` rezisten\a sa poate fi realizat` numai din platin`. Protec\ia exterioar` : Senzorul se protejeaz` de ac\iunea exterioar` a mediului prin introducerea [ntr-o teac` metalic` (figura 2.15).
sigiliu

cablu de leg`tur` teaca de protec\ie Fig. 2.15 Protec\ia exterioar` a senzorului cu rezisten\` metalic`

Teaca de protec\ie are rolul de a proteja termometrul de ac\iunea gazului/ lichidului a c`rui temperatur` o m`soar`. Aceasta se face din metale cu rezisten\` mare la coroziune ]i iner\ie termic` mic` (iau repede temperatura mediului): o\el inoxidabil, o\el carbon sau inconel (aliaj de nichel fier crom). Pulberea dintre tubul izolator ]i teaca metalic` are rolul de a intensifica schimbul de c`ldur` ]i de a proteja senzorul [mpotriva ]ocurilor ]i a vibra\iilor. De obicei se folose]te oxid de aluminiu sau de magneziu. Sigiliul [nchide teaca metalic` la cap`tul dinspre cablul exterior. Acesta se face de obicei din epoxy, dar poate fi ]i din ciment ceramic sau silicon. Materiale utilizate pentru construc\ia rezisten\ei electrice: metale pure sau aliaje de metale care [ndeplinesc urm`toarele condi\ii: - rezistivitate c@t mai mare - acelea]i propriet`\i [n tot domeniul de temperatur` - rezisten\` la coroziune - stabilitate [ntr-un interval de temperatur` anume - rezisten\` la cicluri repetate de temperatur` - caracteristic` rezisten\` - temperatur` reproductibil` - reac\ioneaz` rapid la modific`rile de temperatur` - pot fi utilizate pentru fabricarea de s@rme foarte sub\iri - ieftine.

24

M`surarea m`rimilor neelectrice

Sunt pu\ine metale care satisfac toate aceste condi\ii. Uzual se utilizeaz`: platin`, nichel, cupru sau aliaje de metale (nichel/fier etc.) Datorit` propriet`\ilor sale, platina este materialul cel mai des utilizat pentru fabricarea senzorilor de temperatur`. In standardul ITS-90, termometrul cu rezisten\` din platin` este ales pentru definirea sc`rii de temperatur` [ntre punctul triplu al hidrogenului (-259,3467 C) ]i punctul de [nghe\ al argintului (961,78 C). Pentru caracterizarea metalului din care este fabricat` rezisten\a, se utilizeaz` un coeficient de temperatur`, notat . Acesta este definit ca fiind panta dreptei ce leag` punctele ce dau rezisten\ele la 0 C ]i 100 C:

R100 R0 100R0

[//C]

(2.5)

unde: R100 , R0 - rezisten\a la temperatura de 100 C , respectiv 0 C [] Avantaje ]i limit`ri: dintre senzorii utiliza\i [n industrie, este unul din cei cu precizia cea mai ridicat` temperatura poate fi exprimat` sub forma unui semnal electric, u]or de [nregistrat ]i de transmis la distan\` are liniaritate bun` a rela\iei dintre rezisten\` ]i temperatur`, ceea ce simplific` transformarea valorii de tensiune [n valoare de temperatur` domeniu de m`sur` destul de larg relativ stabil pe termen lung scump necesit` surs` de curent varia\ie destul de mic` a rezisten\ei electrice cu temperatura valoarea absolut` a rezisten\ei este destul de mic` fiind un aparat de tip rezistiv, se auto[nc`lze]te. De]i curentul ce trece prin senzor este foarte mic, el produce o [nc`lzire suplimentar`, care modific` valoarea rezisten\ei ]i introduce astfel o eroare de m`sur`. 2.3.1.2. Scheme electrice asociate In func\ie de precizia dorit`, exist` mai multe scheme de m`sur`: prin metoda pun\ii Wheatstone (cu 2, 3 sau 4 fire) sau prin metoda Kelvin. Schema cu dou` fire (metoda pun\ii Wheatstone) - figura 2.16 - a: Pentru a evita expunerea rezisten\elor pun\ii la aceea]i temperatur` cu rezisten\a-senzor, aceasta din urm` este separat` prin fire de leg`tur`. Aceste fire au ]i ele rezisten\ele lor proprii (L1, L2), care se [nseriaz` cu rezisten\asenzor.

M`surarea temperaturii

25

Atunci c@nd puntea este echilibrat`:

mA

R3 = RT + L1 + L2

(2.6)

Schema cu dou` fire reprezint` cea mai simpl` schem`, dar are dezavantajul c` introduce erori atunci c@nd se utilizeaz` fire lungi de leg`tur`. Eroarea sistematic` care apare datorit` rezisten\ei firelor de leg`tur` se elimin` prin utilizarea unei scheme cu mai multe fire. Schema cu trei fire (metoda pun\ii Wheatstone) - figura 2.16 - b: Este schema cel mai des utilizat` [n aplica\iile industriale. Dou` dintre fire sunt legate pe o parte a rezisten\ei-senzor, iar al treilea pe cealalt` parte a ei. Dac` L 1= L3, atunci c@nd puntea este echilibrat`:

R3 + L3 = RT + L1 R3 = RT

(2.7)

In aceast` variant`, se elimin` influen\a rezisten\elor de linie, dar persist` influen\a datorat` rezisten\elor de contact.

mA

mA

(a) schema cu dou` fire

(b) schema cu trei fire

Fig 2.16 Scheme de m`sur` a termorezisten\ei prin metoda pun\ii Wheatstone

Schema cu patru fire (metoda Kelvin) - figura 2.17: Schema cu patru fire este cea mai precis`, fiind utilizat` mai mult [n aplica\iile de laborator dec@t [n cele industriale. Aceasta se ob\ine prin legarea a c@te dou` fire de fiecare parte a rezisten\eisenzor. Printr-un generator de curent se introduce [n rezisten\a-senzor RT un curent constant ]i stabil IS, prin firele L1 ]i L4. Deoarece rezisten\a voltmetrului este mult mai mare comparativ cu RT, curentul prin voltmetru este mult mai mic dec@t cel prin RT ]i poate fi neglijat. C`derea de tensiune m`surat` [ntre firele L2 ]i L3 este:

U = I S RT

(2.8)

26

M`surarea m`rimilor neelectrice

Din aceasta se ob\ine valoarea RT, neafectat` de rezisten\ele de leg`tur` ]i de rezisten\ele de contact.

Fig 2.17 Scheme de m`sur` a termorezisten\ei prin metoda Kelvin cu patru fire

2.3.2. Termometrul cu rezisten\` din materiale semiconductoare ( termistor ) Termistorul se bazeaz` pe proprietatea materialelor semiconductoare (nemetalice) de a-]i modificarea rezisten\a electric` [n func\ie de temperatur`. 2.3.2.1. Senzorul de temperatur` Principiul de func\ionare: Principiul de func\ionare al termistorului este acela]i cu cel al termometrului cu rezisten\` metalic`, diferen\a const@nd numai [n materialul din care este f`cut` rezisten\`: un semiconductor ([n loc de metal sau aliaj de metale). In func\ie de semiconductorul utilizat, exist` dou` tipuri de termistori: - cu coeficient de temperatur` negativ: rezisten\a scade cu cre]terea temperaturii - cu coeficient de temperatur` pozitiv: rezisten\a cre]te cu cre]terea temperaturii. Majoritatea termistorilor sunt de tipul cu coeficient de temperatur` negativ. Pentru un domeniu dat de temperaturi, rezisten\a variaz` [n func\ie de temperatur` dup` o func\ie exponen\ial` definit` prin coeficientulde temperatur` :
RT2 RT1

RT ln 2 RT = 1 1 1 T2 T1
T2 K

(2.9)

T1

Fig.2.18 Caracteristica termistorului

[n care: T1 , T2 temperaturile de referin\` [K]

RT1 , RT2 - rezisten\a la T1 , T2 []

M`surarea temperaturii

1 1 T T1

27

Pentru o temperatur` T rezult` rezisten\a:

RT = RT1 e

(2.10)

Pentru o rezisten\` RT rezult` temperatura: T =

1 R ln T RT1 1 1 + T1

(2.11)

Rezisten\a termistorului are valori mai mari dec@t a termorezisten\ei (aprox. 1000 la temperatura ambiant`). De aceea, termistorul nu necesit` utilizarea schemei cu 3 sau 4 fire (firele de leg`tur` introduc o eroare foarte mic`). Variante constructive: Construc\ia este aceea]i cu cea a termometrului cu rezisten\` metalic`: - cu s@rm` bobinat` - cu arc - cu straturi sub\iri

Materialul semiconductor din care se face rezisten\a este un amestec de oxizi de metal (Ni, Co, Cu, Fe etc) ]i silicon. Tubul izolator se face din: epoxy, sticl`, ceramic` etc. 2.3.2.2. Scheme electrice asociate Datorit` faptului c` rezisten\a senzorului are o valoare mare (aprox. 5 000 ) ]i firele de leg`tur` nu influen\eaz` valoarea m`surat`, este suficient` utilizarea pun\ii Wheatstone sau a unei scheme simple (cu tensiune sau curent constant) figura 2.19.
mA

Rx

Rx

(a) punte Wheatstone

(b) schem` tensiune constant`

(c) schem` curent constant

Fig.2.19 Scheme de m`sur` pentru termistor

28

M`surarea m`rimilor neelectrice

Avantaje ]i limit`ri: cel mai sensibil aparat, dintre cele uzuale (termorezisten\`, termistor, termocuplu) coeficientul de temperatur` este mai mare dec@t cel al termorezisten\elor firele de leg`tur` nu influen\eaz` m`sura (este suficient` puntea Wheatstone, nu necesit` o schem` special`) dimensiuni foarte mici, deci timp de reac\ie rapid domeniul de m`sur` este mai mic dec@t cel al termorezisten\elor aparat fragil (se decalibreaz` u]or atunci c@nd m`soar` temperaturi ridicate) leg`tura dintre rezisten\` ]i temperatur` este puternic neliniar` (neliniaritatea se poate reduce prin combinarea a dou` elemente de termistor individuale) aparat de tip rezistiv. De]i curentul ce trece prin senzor este foarte mic, el produce o [nc`lzire suplimentar`, introduc@nd astfel o eroare de m`sur` necesit` tensiuni de alimentare mai mari dec@t termorezisten\a. 2.3.3. Termocuplul Principiul de func\ionare: Termocuplul este un aparat care converte]te energia termic` [n energie electric` pe baza efectului Seebeck. Efectul Seebeck const` [n apari\ia unei tensiuni electromotoare e atunci c@nd se leag` la ambele capete dou` fire din metale diferite, iar unul dintre capete este [nc`lzit. Valoarea tensiunii electromotoare generate (de ordinul mV) depinde de natura metalelor ]i de diferen\a de temperatur` dintre capetele. Ca urmare, termocuplul const` din dou` fire din materiale conductoare diferite, unite la unul dintre capete. Acest cap`t este denumit jonc\iune de m`sur` sau jonc\iune cald`. Leg`tura capetelor libere ale firelor la circuitul de m`sur` al termocuplului se nume]te jonc\iune de referin\` sau jonc\iune rece (figura 2.20).
Metal A Metal B

TREF
+ e12 _
jonc\iunea de referin\` (rece)

jonc\iunea de m`sur` (cald`)

Fig 2.20 Schem` de principiu a termocuplului

Valoarea for\ei electromotoare produse depinde de temperatura jonc\iunii de m`sur` (T), dar ]i de temperatura jonc\iunii de referin\` (TREF). Indica\ia de temperatur` se ob\ine prin m`surarea varia\iei tensiunii produse datorit` modific`rii temperaturii jonc\iunii calde (cu ajutorul unui circuit electric).

M`surarea temperaturii

29

2.3.3.1. Senzorul de temperatur` (termocuplul) Construc\ia termocuplului: Firele termocuplului sunt [ncastrate [ntr-o teac` de protec\ie metalic` sau ceramic` (figura 2.21). Aceasta are uzual diametrul [ntre 1 6,3 mm, dar poate scade p@n` la 0,4 mm. Cu c@t diametrul este mai mic, cu at@t scade timpul de reac\ie, dar scade ]i valorea maxim` de temperatur` ce poate fi m`surat`. Intre fire ]i teaca de protec\ie se introduce un material de umplere sub form` de pulbere, care poate fi: - de oxid de magneziu (MgO) - de oxid de siliciu (SiO2) - de alumin` (Al2O3). Pulberea are rolul de a [mbun`t`\i transferul de c`ldur` ]i de a preveni vibra\iile ce ar putea deteriora cele dou` fire.

teac` de protec\ie firele termocuplului material de umplere (pulbere) jonc\iunea cald` (de m`sur`) Fig. 2.21. Construc\ia termocuplului

In ceea ce prive]te pozi\ia jonc\iunii termocuplului [n raport cu teaca de protec\ie, exist` trei tipuri constructrive: Termocuplu cu legare la mas` Jonc\iunea se afl` [n leg`tur` direct` cu interiorul tecii de protec\ie. Avantaj: se asigur` un transfer de c`ldur` bun de la mediul exterior spre teac` ]i termocuplu Dezavantaj: jonc\iunea nu este izolat` electric fa\` de teaca de protec\ie. Termocuplu cu cap`t izolat Jonc\iunea nu se afl` [n leg`tur` direct` cu interiorul tecii de protec\ie, spa\iul dintre cele dou` fiind ocupat cu materialul de umplere Avantaj: izola\ie electric` bun` Dezavantaj: timp de r`spuns mai mare dec@t [n varianta cu legare la mas` Termocuplu expus Jonc\iunea este [n afara tecii, expus` direct mediului exterior. Avantaj: are cel mai bun timp de reac\ie la varia\iii de temperatur` Dezavantaj: utilizare limitat` numai la medii care nu sunt corozive ]i care nu se afl` sub presiune (jonc\iunea intr` [n contact direct cu mediul m`surat).

30

M`surarea m`rimilor neelectrice

Materiale utilizate: Performan\ele termocuplului depind de combina\iile de materiale utilizate pentru fabricarea firelor. Acestea trebuie s` [ndeplineasc` urm`toarele cerin\e: - s` aibe o varia\ie c@t mai mare ]i c@t mai constant` a for\ei electromotoare [n func\ie de temperatur` - s` se preteze a fi prelucrate sub form` de fire - s` aibe un punct de topire c@t mai ridicat. In func\ie de combina\ia de metale utilizate ]i de dimensiuni, exist` patru tipuri principale de termocupluri: fier constantan (J), crom aluminiu (K), cupru constantan (T), crom constantan (E). Alte materiale utilizate sunt: crom constantan, nichel - nichel crom, nichel nichel molibden, tungsten - rhenium, crom - aur alb, molibden tungsten etc. Deoarece aceste metale au un cost ridicat, firele termocuplului se prelungesc p@n` la jonc\iunea rece cu conductoare de compensare (figura 2.22).

T2' < T2
jonc\iunea de m`sur` (cald`)

T1
Js conductor termocuplu conductor de compensare

T2
jonc\iunea de referin\` (rece)

Fig 2.22 Schem` de principiu a termocuplului cu conductoare de compensare

Conductoarele de compensare sunt realizate din metale sau din aliaje de metale mai ieftine, echivalente din punct de vedere termic cu firele termocuplului. Acestea pot fi utilizate p@n` la temperaturi de maximum 200 C ]i trebuie alese astfel [nc@t s` nu dea na]tere la tensiuni electromotoare suplimentare. Pentru a reduce erorile introduse de jonc\iunile suplimentare Js, acestea se introduc [ntr-un bloc izolat termic (un izolator electric ]i termic care asigur` un transfer de c`ldur` foarte bun [ntre cele dou` jonc\iuni ]i protec\ie fa\` de varia\iile temperaturii exterioare). In acest fel, jonc\iunile m`soar` aceea]i temperatur` ]i genereaz` tensiuni electromotoare egale ]i de semn opus, care se anuleaz`. 2.3.3.2. Circuitul termocuplului

M`surarea tensiunii electromotoare produse: Tensiunea electromotoare produs` prin efect Seebeck este dat` de rela\ia:

e = T
unde: - coeficientul Seebeck.

[mV]

(2.12)

M`surarea temperaturii

31

Pentru a m`sura aceast` tensiune, se monteaz` un voltmetru la capetele termocuplului. Prin conectarea acestuia, apar dou` jonc\iuni suplimentare (J3 ]i J4), care genereaz` la r@ndul lor o tensiune electromotoare dependent` de temperatura din acele puncte (figura 2.23). Introducerea jonc\iunilor suplimentare face ca tensiunea m`surat` de voltmetru s` depinde de temperaturile T1, T2 , T3 , T4.
voltmetru Jonc\iune de m`sur` (cald`) J1 (T1) surs` de c`ldur` Cu Cu Jonc\iune de referin\` (rece) J2 (T2) fire din metale diferite

J3 J4 (T3) (T4)

Fig. 2.23 M`surarea tensiunii produse de termocuplu cu ajutorul voltmetrului

In func\ie de metalele utilizate pentru fire, exist` dou` situa\ii care pot apare la jonc\iunea dintre voltmetru ]i termocuplu: Dac` leg`tura se face [ntre metale identice (de exemplu Cu Cu): la jonc\iunea dintre dou` metale de acela]i tip nu apare tensiune electromotoare. Tensiunea [n J3 ]i J4 este nul`, deci nu influen\eaz` valoarea m`surat`:

V3 = V4 = 0

(2.13)

Dac` leg`tura se face [ntre metale diferite (de exemplu Cu Fe): [n J3 ]i J4 apar dou` tensiuni electromotoare suplimentare, V3 ]i V4 , corespunz`toare temperaturilor T3 ]i T4 din acele puncte. Pentru a elimina influen\a jonc\iunilor de leg`tur`, acestea se introduc [ntr-un bloc izolat termic, ca ]i jonc\iunile conductoarelor de compensare. In J3 ]i J4 :

T3 = T4

V3 = V4

(2.14)

Odat` eliminat` influen\a J3 ]i J4 , milivoltmetrul va indica tensiunea:

V = V1 V2 = (T1 T2 )

(2.15)

32

M`surarea m`rimilor neelectrice

Tensiunea m`surat` de voltmetru depinde de: diferen\a de temperatur` dintre jonc\iunile J1 ]i J2 : (T1 T2), de caracteristicile metalelor utilizate pentru construc\ia firelor ]i de caracteristicile circuitului electric. In rela\ia de calcul a tensiunii produse, singurele variabile sunt temperaturile [n jonc\iunile T1 ]i T2. Pentru a ob\ine o rela\ie de leg`tur` direct` [ntre temperatura jonc\iunii de m`sur` T1 ]i tensiunea produs` V, trebuie eliminat` influen\a temperaturii jonc\iunii reci T2. Corectarea temperaturii jonc\iunii reci: Pentru corectarea tensiunii [n func\ie de temperatura jonc\iunii reci exist` dou` solu\ii: o solu\ia clasic`: men\inerea jonc\iunii reci la o temperatur` constant`, cunoscut`, controlabil` (prin introducerea J2 [ntr-un recipient cu ghea\` care se tope]te) o solu\ia modern`: m`surarea ]i corectarea temperaturii jonc\iunii reci prin compensare electronic`: software sau hardware. Recipientul cu ghea\` Temperatura jonc\iunii de referin\` T2 se men\ine la o valoare fix` (de referin\`), astfel [nc@t varia\ia tensiunii produse s` depind` numai de varia\ia temperaturii jonc\iunii de m`sur`, T1. Pentru a avea o m`sur` c@t mai precis` (care se ob\ine av@nd o tensiune c@t mai mare), T2 trebuie s` aibe o valoare c@t mai sc`zut`.
T1 + jonc\iune V1 cald` (de m`sur`) + jonc\iune rece (recipient cu ghea\`) V2 T2 V +

Standardul industrial impune T2 = 0 C. Pentru ob\inerea acestei valori, jonc\iunea rece se plaseaz` [ntr-un recipient umplut cu buc`\i de ghea\` (figura 2.24).

Fig. 2.24 Circuit cu recipient cu ghea\`

Tensiunea citit` pe voltmetru este:

V = V1 V2 = (T1 T2 ) = (t1 + 273.15 t 2 273.15) =

= (t1 + 273.15 0 273.15) = t1

(2.16)

Metoda de m`sur` cu ghea\` este foarte exact` deoarece temperatura de 0 C poate fi controlat` foarte bine.

M`surarea temperaturii

33

Corectarea temperaturii jonc\iunii reci prin compensare electronic` Solu\ia modern` nu mai impune p`strarea unei valori fixe a temperaturii jonc\iunii reci, ci efectuarea unei corec\ii [n func\ie de valoarea ei curent`. Pentru aceasta se utilizeaz` un circuit electronic ca cel din figura 2.25. Pe l@ng` temperatura jonc\iunii de m`sur`, se m`soar` ]i temperatura jonc\iunii de referin\`. Valoarea temperaturii de referin\` este utilizat` ca factor de corec\ie.
jonc\iune rece jonc\iune cald` (de m`sur`) T1 V

T2

senzor temperatur`

ajustarea m`rimii de ie]ire

Fig. 2.25 Circuit cu corec\ie de temperatur`

Temperatura de referin\` se m`soar` cu un termistor, cu o termorezisten\` sau cu un circuit integrat. Corec\ia [n func\ie de valoarea acesteia se face printr-un program de calcul (compensare software) sau printr-un circuit electric (compensare hardware). Se pune [ntrebarea: de ce este nevoie de termocuplu dac` [n circuit exist` deja un aparat care m`soar` temperatura ? R`spunsul este legat de avantajele termocuplului: domeniu de m`sur` mult mai mare, aparat robust, simplu. Compensare software: utilizeaz` programul unui calculator pentru a compensa efectul jonc\iunii de referin\`. Cu ajutorul unui multimetru digital controlat de calculator se parcurg urm`toarele etape (fig.2.26): - se m`soar` temperatura de referin\` (termistor, termorezisten\`, circuit integrat) - se converte]te T2 [ntr-o valoare echivalent` de tensiune V2 - se m`soar` tensiunea V - se afl` tensiunea corespunz`toare termocuplului, prin sc`derea: V1 = V V2 cunosc@nd V1, rezult` T1
T1 T2
+

V
-

Fig. 2.26 Compensare software

Avantajele aparatului cu compensare software: versatilitate: utilizarea se reduce la conectarea unei perechi de fire (compensarea referin\ei ]i conversia de la tensiune la temperatur` se face prin program)

34

M`surarea m`rimilor neelectrice

la o singur` jonc\iune de referin\` se pot lega mai multe termocuple de tipuri diferite. Singura condi\ie de legare este cunoa]terea tipului lor, astfel [nc@t s` se poat` face [n program modific`rile corespunz`toare. Singurul dezavantaj al variantei cu compensare software este acela c` necesit` un timp de calcul suplimentar pentru determinarea temperaturii de referin\`. Pentru cre]terea vitezei de calcul se poate utiliza varianta de compensare hardware. Compensare hardware: [n schem` se introduce o surs` de tensiune care s` anihileze tensiunea jonc\iunii de referin\` (figura 2.27). Compensarea se face printr-un circuit electric ]i nu printr-un program de calcul, ca [n cazul anterior.
T1
T1T1

T2 T2

T2 Fig. 2.27 Compensare harware

Efectul compens`rii hardware este acela]i cu cel al recipientului cu ghea\`: anularea V2. Avantajul compens`rii hardware este acela c` se efectueaz` o compensare mai rapid`. Prin eliminarea calculului T2 se economisesc doi pa]i de calcul: conversia T2 V2 ]i efectuarea diferen\ei: V1 = V V2 . Dezavantajul este acela c` la o jonc\iune de referin\` se pot lega numai termocupluri de acela]i tip. Transformarea tensiunii electromotoare [n valoare de temperatur`:

Valoarea tensiunii se m`soar` cu un voltmetru ([n milivol\i). Pentru a u]ura utilizarea termocuplului, unele voltmetre arat` direct valoarea temperaturii (prin gradarea scalei direct in grade sau prin intermediul unui circuit electronic). Alte aparate au m`rimea de ie]ire indicat` [n milivol\i, urm@nd ca transformarea [n grade de temperatur` s` se fac` pe baza unor tabele de coresponden\` date de furnizor.
Avantaje ]i limit`ri: aparat ieftin, simplu, robust nu necesit` surs` de alimentare (depinde de variant`) domeniu mare de m`sur` (< 0 C ... 1000 C)

M`surarea temperaturii

35

varia\ie neliniar` a tensiunii [n fun\ie de temperatur` tensiunea are valori mici, comparabile cu tensiunile parazite produse la jonc\iunea firelor cu aparatul de m`sur` (necesit` compensare) are nevoie de o referin\` de temperatur` stabilitate foarte mic`, sensibilitate sc`zut`. 2.3.4. Diode, tranzistori ]i circuite integrate Diodele, tranzistorii ]i circuitele integrate fac parte din categoria aparatelor care utilizeaz` ca element de baz` jonc\iunea p-n (elemente semiconductoare). Jonc\iunea p-n este format` din dou` elemente semiconductoare, dintre care unul este dopat cu particule de tip n, iar cel`lalt cu particule de tip p. Intre cele dou` elemente apare o tensiune electromotoare a c`rei valoare depinde de temperatur`. Materialele semiconductoare utilizate sunt: - pentru diode: siliciu (cel mai des), germaniu (mai rar) sau arseniur` de galiu - pentru tranzistori: siliciu Pentru elementele semiconductoare, rela\ia de varia\ie a tensiunii electromotoare [n func\ie de temperatur` este liniar` ]i are o pant` mai mare comparativ cu termocuplul (figura 2.30-b). Metoda de m`surare bazat` pe jonc\iuni pn este utilizat` pentru m`surarea temperaturii microprocesoarelor. In figura 2.30 se arat` cum se poate utiliza o diod` pentru ob\inerea unui senzor de temperatur` foarte ieftin. Pentru o valoare constant` de curent de polarizare de 12 V/10 k (fig.2.30-a), c`derea de tensiune prin dioda de siliciu este de aproximativ 2 mV/C (fig.2.30-b).
(b) varia\ia tensiune temperatur`

(a) schema de m`sur`

Fig. 2.30 Senzor de temperatur` cu diod`

Avantaje ]i limit`ri: varia\ia tensiunii electromotoare [n func\ie de temperatur` este liniar` ]i mare circuitul de m`sur` utilizeaz` componente ce au un pre\ relativ sc`zut exist` abateri considerabile [ntre elemente de acela]i tip, ceea ce face necesar` o calibrare individual` (fapt care le cre]te pre\ul) dimensiuni relativ mari ale elementului sensibil: diametru de 710 mm (comparativ cu termocupul, care poate avea ]i diametre de 0.4 mm) nu poate m`sura punctual temperatura (datorit` dimensiunilor mai mari).

36

M`surarea m`rimilor neelectrice

2.4. Repere de temperatur` Reperele de temperatur` sunt constituite din diferite materiale care []i modific` o proprietate fizico-chimic` [n func\ie de temperatur`. Propriet`\ile fizicochimice folosite sunt: punctul de topire, culoarea, luminiscen\a. Reperele de temperatur` au urm`toarele caracteristici: se utilizeaz` pentru verificarea [ncadr`rii [n anumite limite de temperatur` m`sur`torile au caracter subiectiv au precizie de m`sur` mic` (aproximativ 5 C) timp de r`spuns ridicat (de ordinul minutelor) sunt de unic` folosin\` (schimbarea de stare este ireversibil`) cu excep\ia celor cu cristale lichide. 2.4.1. Repere de temperatur` bazate pe punctul de topire

In func\ie de compozi\ia chimic`, metalele ]i aliajele metalice au puncte de topire diferite. Pentru m`surarea temperaturii se utilizeaz` ni]te corpuri (sub form` de conuri, bare, pastile, inele) realizate din materiale cu puncte de topire diferite. Acestea se introduc [n mediul a c`rui temperatur` se m`soar`. Temperatura se apreciaz` [n func\ie de starea ]i forma materialului (figura 2.31). Metoda se utilizeaz` pentru m`surarea temperaturilor foarte ridicate (100 - 2000 C).

Fig. 2.31 Repere bazate pe punctul de topire al materialelor conuri Seger

2.4.2. Repere de temperatur` bazate pe schimbarea culorii Metoda folose]te diferi\i compu]i chimici (sub form` de etichete, tablete, vopsele etc.), care au proprietatea de a-]i schimba culoarea la o anumit` temperatur`. Materialele folosite sunt sub form` de etichete, tablete, creioane, lacuri, vopsele, chituri epoxidice. Domeniul de temperatur` este [ntre 40 ... 650 C. Tipuri de substan\e utilizate: monotermocromatice: care au o singur` schimbare de culoare, brusc` multitermocromatice: care au schimbare repetat` a culorii, virarea de la o nuan\` la alta f`c@ndu-se brusc la temperaturi fixe termocromatice continuu: la care culoarea se modific` continuu cu temperatura 2.4.3. Repere de temperatur` bazate pe modificarea luminiscen\ei Metoda utilizeaz` tablete cu cristale lichide, care []i schimb` intensitatea luminoas` la o anumit` temperatur`.

M`surarea temperaturii

37

2.5. Termometre de radia\ie 2.5.1. No\iuni privind radia\ia termic` Toate corpurile aflate la o temperatur` mai mare de 0 K emit energie termic`. Cu c@t temperatura lor este mai ridicat`, cu at@t cantitatea de energie termic` emis` este mai mare. Folosind aceast` proprietate, temperatura se poate determina prin m`surarea energiei emise. Aparatele care determin` temperatura corpurilor pe baza energiei termice radiate se numesc termometre de radia\ie sau pirometre (pyro = foc [n grece]te). Ini\ial, cele dou` denumiri nu au avut aceea]i semnifica\ie. Primele termometre bazate pe radia\ia termic`, denumite pirometre, puteau m`sura numai temperatura corpurilor incandescente (la care radia\ia este vizibil` ochiului uman). Termometrele de radia\ie de ast`zi pot m`sura temperatura oric`rui corp, nu numai a celor incandescente. Astfel, pirometrele reprezint` o subclas` a termometrelor de radia\ie. Cu toate acestea, [n prezent termenilor de pirometru sau termometru de radia\ie li se atribuie aceea]i semnifica\ie: un aparat care intercepteaz` ]i evalueaz` radia\ia termic` a corpurilor, f`r` a intra [n contact direct cu acestea. Radia\ia termic` poate fi definit` [n dou` modalit`\i: ca und` electromagnetic` (tradi\ional) sau ca flux de fotoni (prin mecanica cuantic`). Conform descrierii tradi\ionale utilizate [n transferul de c`ldur`, radia\ia termic` este emis` de pe suprafa\a unui corp sub form` de unde electromagnetice. Unda electromagnetic` con\ine dou` unde, una electric` ]i una magnetic`, perpendiculare [ntre ele ]i perpendiculare pe direc\ia de deplasare, fiind definit` prin: - frecven\a oscila\iilor: - lungimea de und`: =

(distan\a dintre

dou` creste consecutive ale unei unde) [n care: c-viteza luminii

und` magnetic` und` electric`

Din [ntreg spectrul electromagnetic (care cuprinde totalitatea undelor electromagnetice, av@nd toate lungimile de und` posibile - figura 2.32), radia\ia termic` ocup` domeniul cu lungimi de und` [ntre 0,1 - 1000 m, adic`: o parte din domeniul ultraviolet (UV), domeniul vizibil (VIS) ]i domeniul infraro]u (IR). Pentru m`sur`torile de temperatur` uzuale se utilizeaz` numai o parte din domeniul ocupat de radia\ia infraro]ie (IR): cu [ntre 0,7 - 20 m.
lungime de und`,

raze gama

raze X

UV VIS

IR

unde radio microunde unde scurte

unde lungi

Fig. 2.32 Spectrul electromagnetic

38

M`surarea m`rimilor neelectrice

Conform principiului cuantic a lui Plank, energia este emis` sau absorbit` discret. Astfel, emisia de energie de pe suprafa\a unui corp se face sub forma unor pachete de energie, denumite cuante sau fotoni. In func\ie de domeniul studiat, comportamentul cuantei este apropiat celui al corpurilor din mecanica newtonian` sau al undelor. In cazul radia\iei termice, cuanta poate fi asociat` unei unde. Indiferent dac` radia\ia termic` este privit` ca o und` electromagnetic` sau ca un flux de fotoni, ecua\iile ce o descriu sunt asem`n`toare. 2.5.1.1. Comportamentul radia\iei termice fa\` de corpuri Radia\ia termic` I (descris` ca und` electromagnetic` sau ca foton) poate fi absorbit` (A), reflectat` (R) sau transmis` (T) de corpuri (fig.2.33). Din radia\ia absorbit` de corp, o parte este reflectat` intern ]i o parte este re-emis` (E).
R I A E Fig. 2.33 Radia\ia termic` corp

I = R + T + A = I + I + I
unde: T

- factor de reflexie - factor de transmisie - factor de absorb\ie

1 = + +

(2.17)

Rezult`:

(2.18)

La echilibru termodinamic, [ntreaga energie absorbit` este re-emis` (radiat`) de corp (dac` nu ar fi a]a, corpurile s-ar [nc`lzi sau s-ar r`ci, deci nu ar mai avea temeratura constant` - condi\ia de echilibru termodinamic). Avem:

=
adic`

unde:

- factor de emisie (emisivitate)

(2.19) (2.20)

1 = + + , indiferent de lungimea de und`

Valoarile factorilor , , , depind de lungimea de und` ]i de caracteristicile suprafe\ei corpului. Cazuri particulare ale rela\iei 2.20: Pentru corpul negru: Pentru corpurile lucioase (reflect` [ntreaga radia\ie): Pentru corpurile transparente fa\` de radia\ie: Pentru corpurile opace la radia\ie:

=1 =1 =1 =0

; ; ; ;

= =0 = =0 = =0 + =1

M`surarea temperaturii

39

Pentru caracterizarea corpurilor din punct de vedere al comportamentului fa\` de radia\ia termic` se define]te un factor adimensional, denumit: Emisivitate: raportul dintre energia radiat` de un obiect oarecare ]i energia radiat` de corpul negru, la aceea]i temperatur`:

E E0

(2.21)

Corpul negru (conceput de Kirchhoff) are proprietatea c` nu reflect` ]i nu transmite radia\ia termic`. Acesta absoarbe ]i re-emite [ntreaga radia\ie, indiferent de lungimea de und` ]i de direc\ia acesteia. De aceea, emisivitatea corpului negru are valoare unitar`:

0 = 0 = 0 0 = 0 =1
(2.22)

1 1

(a) teoretic (b) practic Fig.2.34. Corp negru

In natur` nu se cunoa]te existen\a vreunui corp negru; acesta fiind utilizat numai pentru efectuarea de calcule teoretice. Cea mai apropiat` realizare practic` este o cavitate opac`, sferic`, cu o mic` intrare tubular` - a c`rei suprafa\` interioar` are factorul de emisie = 0,998 (fig.2.34). Toate corpurile din lumea [nconjur`toare au o emisivitate cuprins` [ntre 0 ]i 1. Valoarea este subunitar` deoarece corpurile nu absorb [ntreaga energie, o parte din aceasta fiind reflectat` ]i/ sau transmis`. Emisivitatea depinde de mai mul\i factori: - lungimea de und` - temperatur` - unghiul de observare - forma, materialul din care este confec\ionat corpul - starea suprafe\ei (cu c@t este mai lucios, cu at@t reflect` mai mult radia\ia). De aceea, la m`surarea temperaturii trebuie f`cute corec\ii [n func\ie de valoarea emisivit`\ii. Exemplu: un corp cu = 0.5 (care radiaz` 50% din energia corpului negru) va p`rea mai rece dec@t un corp cu = 0.8 (care radiaz` 80% din energia corpului negru). 2.5.1.2. Comportamentul radia\iei termice fa\` de atmosfer` Pentru radia\ia termic`, atmosfera reprezint` un alt corp, interpus [ntre obiectul analizat ]i instrumentul de m`sur`. Ca orice corp, atmosfera este ]i ea caracterizat` prin factori de reflexie, transmisie, absorb\ie ]i emisie proprii ce depind de lungimea de und` ]i de

40

M`surarea m`rimilor neelectrice

compozi\ia atmosferei. Astfel, exist` anumite benzi spectrale, [n care radia\ia este absorbit` diferit (mai mult sau mai pu\in). Pentru a avea o pierdere de energie minim` la transmisia prin mediul ambiant, spectrul infraro]u utilizat pentru detectarea radia\iilor (0,7 - 20 m) este la r@ndul s`u [mp`r\it [n anumite zone atmosferice, la care absorb\ia este minim`: 0,7 1,3 ; 1,4 1,8 ; 2,0 2.5 ; 3,2 4,3 ; 4,8 5,3 ; 8 14 m. 2.5.1.3. Comportamentul radia\iei termice la varia\ia temperaturii Cu c@t cre]te temperatura: cre]te energia emis` de corp conform legii lui Stephan Boltzmann:

W = T 4

[W/m2/s]

(2.23)

unde: = 5.672 10 8 W/m2/K4 - constanta Stephan Boltzmann T temperatura absolut` [K]. cre]te intensitatea radia\iei (= energia radiat` [n unitatea de suprafa\` ]i de timp) - conform legii lui Plank ]i a defini\iei emisivit`\ii:

hc I = I = 2 hc e KT 1
0 2

[erg s-1 cm-3]

I

(2.24)

0 unde: I - intensitatea radia\iei corpului negru [erg s-1 cm-3]

h = 6.626 10 34 Js - constanta lui Planck c = 2.9979 10 8 m/s - viteza luminii

- lungimea de und` K = 1.381 10 23 J/K constanta lui Boltzmann

scade lungimea de und` corespunz`toare intensit`\ii maxime conform legii lui Wien:

max =

0.2897 T

(2.25)

La temperaturi foarte ridicate, distribu\ia spectral` se poate extinde [n spectrul vizibil, culoarea modific@ndu-se de la ro]u spre alb.

M`surarea temperaturii

41

2.5.1.4. Comportamentul radia\iei termice la temperatur` constant` Pentru o temperatur` constant`: intensitatea radia\iei variaz` [n func\ie de lungimea de und` ]i de emisivitate conform legii lui Plank ]i a defini\iei emisivit`\ii lungimea de und` corespunz`toare intensit`\ii maxime depinde de temperatur` conform legii lui Wien. 2.5.2. Componentele termometrului de radia\ie

Exist` dou` categorii de termometre de radia\ie: standard (figura 2.35a ) ]i cu fibre optice (figura 2.35b). Termometrele cu fibre optice sunt asem`n`toare termometrelor de radia\ie standard, singura diferen\` const@nd [n utilizarea fibrelor optice pentru transmisia semnalului.

Corp m`surat

Sistem optic

Detector

Sistem electronic

(a) termometru de radia\ie standard Corp m`surat

Sistem optic

Detector

Fibr` optic`

Sistem electronic

(b) termometru de radia\ie cu fibr` optic` Fig. 2.35 Componentele termometrului de radia\ie

Principalele elemente componente ale unui termometru de radia\ie sunt: o Sistemul optic: care focalizeaz` energia emis` de obiect asupra detectorului de radia\ie o Detectorul de radia\ie: un sistem sensibil la radia\ii, care genereaz` un semnal electric propor\ional cu energia absorbit` o Sistemul electronic: pentru ajustarea ]i corectarea semnalului o Fibre optice (numai la termometrul de radia\ie cu fibre optice): pentru transmisia semnalului. 2.5.2.1. Sistemul optic Sistemul optic focalizeaz` radia\ia asupra detectorului. Focalizarea se poate face cu ajutorul unor lentile sau a unei oglinzi (figura 2.36).

42

M`surarea m`rimilor neelectrice

detector lentile oglind` detector oglind` (reflect` energia IR ]i transmite energia vizual`) lentile detector Fig. 2.36 Variante de sisteme optice

Pentru a avea o m`sur`toare corect`, trebuie ca imaginea corpului m`surat (focalizat` de lentil`) s` acopere complet detectorul (s` umple [ntreg c@mpul vizual al acestuia pentru a nu m`sura ]i alte energii). Aceasta se ob\ine printr-o orientare corect` a aparatului. 2.5.2.2. Detectorul de radia\ie Detector de radia\ie IR termic Detectorul termic este format din mai multe termocupluri (50200) a]ezate radial, legate [n serie ]i amplasate la o distan\` c@t mai mic` unul fa\` de cel`lalt (12 mm) figura 2.37.
jonc\iune rece jonc\iune cald` zon` de captare a energiei IR Fig. 2.37 Detector de radia\ie IR cu termocuplu

Jonc\iunile calde (de m`sur`) sunt expuse radia\iei incidente, iar jonc\iunile reci (de referin\`) sunt izolate [n interiorul aparatului (la temperatura ambiant`).

M`surarea temperaturii

43

Prin absorb\ia energiei, jonc\iunile calde se [nc`lzesc. Astfel, fiecare termocuplu genereaz` o tensiune electromotoare propor\ional` cu energia absorbit` (deci cu temperatura). Semnalul de ie]ire al detectorului este dat de suma tensiunilor generate de fiecare termocuplu [n parte. Detectoarele termice sunt cele mai des utilizate. Acestea sunt cel mai pu\in influen\ate de lungimea de und`, dar au o vitez` de reac\ie ceva mai mic` (de ordinul secundelor), deoarece jonc\iunile trebuie s` ajung` la echilibru termic cu obiectul m`surat. Detector de radia\ie IR cuantic Detectorul cuantic este format din cristale semiconductoare (PbS, PbSe, HgCdTe) dopate cu particule de tipul n sau p. Principiul de m`sur` se bazeaz` pe dependen\a dintre conductivitatea electric` a cristalului semiconductor ]i temperatur`. Pe fotoconductor se aplic` o tensiune polarizat` ]i se m`soar` curentul prin circuit (figura 2.38).
foton foton

Fig. 2.38 Detector de radia\ie IR cuantic (cu fotoconductori)

In absen\a radia\iei, prin circuit trece un curent rezidual. Cu c@t cre]te temperatura, energia necesar` ca fotonii s` fie absorbi\i de cristal scade, iar lungimea de und` a fotonilor absorbi\i cre]te. Fotonii absorbi\i creaz` perechi libere electron + gol, care au ca efect cre]terea curentului. In acest fel, radia\ia IR este sesizat` ca o cre]tere de curent. Valoarea curentului total este cu at@t mai mare cu c@t temperatura este mai ridicat`. Cre]terea de curent datorat` varia\iei temperaturii se ob\ine dac` se scade din curentul total valoarea curentului rezidual. 2.5.2.3. Fibra optic`

Utilizarea fibrelor optice reprezint` cel mai recent progres din domeniul termometrelor f`r` contact. Fibra optic` (fig.2.39-a) const` dintr-un miez flexibil din sticl` ce conduce lumina, [nconjurat de un strat de protec\ie sub\ire din sticl` cu coeficient de refrac\ie mic. Diametrul unei fibre optice este foarte mic, de ordinul m.

44

M`surarea m`rimilor neelectrice

Termometrul de radia\ie cu fibre optice utilizeaz` c@teva sute de fibre optice, incluse [ntr-o teac` de protec\ie (metalic` sau nu).
Cristal semiconductor (GaAs) Cap`t de m`sur` Oglind` dielectric`

Teac` de protec\ie Surs` lumin`

Fibr` optic`

(a)

Energie absorbit`

T Energie transmis` (b)

Fig. 2.39 Detector de radia\ie cu fibr` optic`

La cap`tul de m`sur` al fibrei optice se afl` un cristal semiconductor (detectorul IR). Acesta are proprietatea c` absoarbe energia cu lungimi de und` mai mici dec@t o anumit` valoare (denumit` prag de absorb\ie) ]i transmite energia cu lungimi de und` peste acest prag. Valoarea pragului de absorb\ie cre]te cu temperatura, iar valoarea lui este cunoscut` (figura 2.39-b). Prin fibra optic` se trimite c`tre cristalul semiconductor un semnal luminos. In func\ie de temperatur`, o parte din lumin` este absorbit` de cristal ]i o parte este transmis` ]i apoi reflectat` de oglind`. Lungimea de maxim` de und` a luminii reflectate reprezint` valoarea pragului de absorb\ie, dependent` de temperatur`. 2.5.2.4. Sistemul electronic Sistemul electronic modific` semnalul de ie]ire al detectorului. Acesta cuprinde: - circuitul de liniarizare ]i amplificare - circuitul de compensare a temperaturii mediului ambiant, astfel [nc@t s` nu afecteze semnalul de ie]ire - circuitul de ajustare a emisivit`\ii, astfel [nc@t caracteristicile corpului m`surat s` se potriveasc` la calibrarea aparatului.

M`surarea temperaturii

45

Pentru sistemul electronic (ca ]i [n alte cazuri), tendin\a este de a se renun\a la electronica analogic` [n favoarea sistemelor cu microprocesor. Semnalul de ie]ire al senzorului este digitizat, toate calculele legate de corec\ii, compens`ri etc. fiind f`cute cu ajutorul unui microprocesor. 2.5.3. Procedee de m`sur` a temperaturii 2.5.3.1. Termometru de radia\ie total` (cu band` larg`) Termometrul de radia\ie total` (fig.2.40) concentreaz` asupra detectorului [ntreaga radia\ie emis` de corpul m`surat ([ntre o lungime de und` minim` ]i maxim`). Acesta este cel mai simplu, dar ]i cel mai ieftin termometru de radia\ie. Termometrul de radia\ie trotal` se utilizeaz` pentru m`surarea temperaturilor ridicate din spa\ii [nchise (care se comport` apropiat corpurilor negre), de exemplu din focarul cazanelor de abur.
detector amplificator surs` de c`ldur` linearizare ajustare Fig. 2.40 Termometru de radia\ie total` semnal ie]ire

2.5.3.2. Termometru de radia\ie monocromatic` (cu band` [ngust`, cu o culoare) Termometrul de radia\ie monocromatic` m`soar` intensitatea radia\iei termice emise de corpuri [ntr-o band` foarte [ngust` de lungimi de und` ( 1 m). Pentru re\inerea radia\iei dintr-o lungimi de und` se utilizeaz` reprezint` unul dintre cele mai termometriei [n infraro]u: permit benzi ([nguste) de lungimi de und`. band` foarte [ngust` de filtre selective. Acestea importante progrese ale alegerea [ntre mai multe

Nevoia utiliz`rii unei benzi spectrale c@t mai [nguste rezult` din necesitatea elimin`rii interferen\elor mediului intermediar (atmosferic sau altul), sau din necesitatea m`sur`rii temperaturii unor medii care sunt transparente pentru o gam` larg` a radia\iei IR (gazele sau alte substan\e ). De asemenea, precizia unui senzor cu domeniu spectral [ngust este mai pu\in afectat` de modific`rile de emisivitate ale obiectului m`surat.

46

M`surarea m`rimilor neelectrice

Alegerea benzii utilizate se face [n func\ie de domeniul de temperaturi ]i de tipul materialului a c`rui temperatur` se m`soar`. Aplica\iile care nu necesit` modificarea benzii de lungimi de und` utilizeaz` de obicei = 0,7 m. Motiva\ia utiliz`rii celei mai mici lungimi de und` din IR este legat` de faptul c` emisivitatea corpurilor este mai mare pentru lungimi de und` mai mici. Bazat pe aceea]i motiva\ie, primele aparate cu radia\ie monocromatic` comparau intensitatea radia\iei corpului m`surat cu intensitatea radia\iei produs` de o surs` de referin\` (un filament). Radia\ia monocromatic` emis` de sursa de referin\` corespunde culorii ro]ii din domeniul vizibil (lungimea de und` de 0,65 m) ]i se ob\ine prin intercalarea unui filtru ro]u [n calea radia\iilor. Compararea intensit`\ilor celor dou` radia\ii se poate face [n dou` modalit`\i: - prin modificarea intensit`\ii radia\iei sursei de referin\` (prin modificarea tensiunii filamentului) - prin atenuarea intensit`\ii radia\iei incidente (printr-un filtru cenu]iu progresiv). Pirometrele moderne utilizeaz` schema din figura 2.35, la care se adaug` un filtru selectiv pentru re\inerea lungimii de und` dorite din radia\ia IR (fig. 2.41).
amplificare, liniarizare, ajustare etc. detector filtru selectiv indica\ie

surs` de c`ldur`

lentil`

Fig. 2.41 Termometru de radia\ie monocromatic`

Dezavantajul pirometrelor monocromatice este acela c` pot introduce erori prin: obiectele care nu acoper` [ntreg c@mpul vizual al detectorului absorb\ia radia\iei [ntre corpul m`surat ]i detector (obstruc\ii pe traseu) varia\ia emisivit`\ii [n func\ie de temperatur` (cazul majorit`\ii metalelor, a siliconului, ceramicii monocristaline etc.) In aceste situa\ii, se recomand` pirometrele de raport (cu dou` sau mai multe culori). 2.5.3.3. Termometru de radia\ie cu raport (cu dou` sau mai multe culori)

Pirometrul cu dou` sau mai multe culori se utilizeaz` pentru eliminarea influen\ei emisivit`\ii (care este variabil` cu temperatura). Principiul de m`sur` este acela]i cu cel al pirometrului monocromatic, dar [n locul m`sur`rii energiei

M`surarea temperaturii

47

emise [ntr-o singur` lungime de und` se face raportul energiei IR emise de corp la dou` (sau mai multe) lungimi de und` diferite. Fasciculul de radia\ie este focalizat de lentil` asupra unui colimator (figura 2.42). Separatorul de fascicul desparte fasciculul [n dou` fascicule cu lungimi de und` diferite. Valorile de ie]ire ale celor dou` detectoare sunt raportate.

I1 / I2
1 2

Lentile: focalizeaz` energia emis` de corp colimator

Surs` de c`ldur`

separator de fascicol Fig. 2.42 Termometru de radia\ie cu raport

Prin acest procedeu, orice schimbare ap`rut` [n ceea ce prive]te propriet`\ile de emisie ale materialului sau ale traseului este perceput` identic de cele dou` detectoare. Astfel, raportul celor dou` m`rimi de ie]ire este influen\at doar de varia\ia temperaturii. Metoda elimin` erorile determinate de: obiectele care nu acoper` [ntreg c@mpul vizual al detectorului, prezen\a obstruc\iilor de pe traseu (gaze, vapori de ap`, praf, al\i aerosoli) sau de modificarea emisivit`\ii cu temperatura. In schimb, pot apare erori datorate: - modific`rii diferite a emisivit`\ii cu temperatura pentru cele dou` - particolelor de pe traseu care au acelea]i dimensiuni cu m`surat`. De aceea, [n astfel de cazuri se utilizeaz` pirometre bazate pe mai multe lungimi de und` (denumite pirometre multispectrale). 2.5.3.4. Termoviziunea Termoviziunea reprezint` un procedeu de televiziune sensibil la radia\iile infraro]ii. Prin aceast` tehnic` se permite cunoa]terea reparti\iei spa\iale ]i a evolu\iei temporale a temperaturii unui obiect. Semnalele ob\inute sunt prelucrate electronic, ob\in@ndu-se o termogram` (figura 2.43-b). Aceasta poate avea diferite forme: - imagine alb negru sau colorat`, av@nd clasele de temperatur` marcate diferit. (cu num`rul de grade dintr-o clas` de temperatur` predefinit de utilizator) - imagine care con\ine izotermele.

48

M`surarea m`rimilor neelectrice

(a) camer` de luat imagini termice Fig. 2.43 Termoviziunea

(b) termogram`

2.6. Montarea termometrelor 2.6.1. Montarea termometrelor cu contact La montarea termometrelor de contact trebuie avut [n vedere c`: majoritatea senzorilor m`soar` temperatura punctiform (introduc erori [n cazul [n care se m`soar` temperatura unui mediu neomogen termic) - se pot introduce erori de m`sur` datorate transferului de c`ldur` cu mediul exterior ]i aportului de c`ldur` prin efect Joule (dac` este cazul). Pentru ca o m`sur`toare s` fie corect`, trebuie [ndeplinite urm`toarele condi\ii: elementul sensibil s` fie corect amplasat [n c@mpul de temperaturi s` se asigure un schimb de c`ldur` c@t mai bun [ntre mediul m`surat ]i senzor schimb de c`ldur` minim [ntre senzor ]i alte corpuri dec@t cel m`surat s` nu existe perturba\ii ale c@mpului termic [n jurul aparatului s` se men\in` condi\iile [n care a fost f`cut` etalonarea aparatului. 2.6.1.1. M`surarea temperaturii fluidelor Teaca de protec\ie: Pentru a proteja senzorul de temperatur` [mpotriva ac\iunii chimice ]i a solicit`rilor mecanice provenite din mediul m`surat, acesta se introduce [ntr-o teac` de protec\ie. Teaca de protec\ie trebuie s` [ndeplineasc` urm`toarele condi\ii: s` nu devieze c@mpul termic s` aibe diametru c@t mai apropiat de cel al senzorului s` aibe grosime c@t mai mic` (aprox. 1 mm) s` aibe ad@ncime de cufundare c@t mai mare (de 6 8 ori diametrul)

M`surarea temperaturii

49

s` fie confec\ionat` dintr-un material adecvat mediului ]i temperaturilor m`surate (s` reziste la solicit`ri mecanice, chimice, de presiune, temperatur`) s` reziste la solicit`ri prin vibra\ii (pentru tecile mai lungi de 25 cm). Pentru intensificarea schimbului de c`ldur`, [ntre senzorul de temperatur` ]i teaca de protec\ie se introduce un material de umplere (naftalin`, amestec de azotat de sodiu ]i potasiu, ulei mineral, mercur, cositor etc.). Materialului de umplere trebuie: - s` umple numai partea inferioar` a tecii de protec\ie (dac` se introduce prea mult` umplutur`, apar erori de m`sur` datorate devierii fluxului termic ca ]i [n cazul pere\ilor prea gro]i) - s` nu vaporizeze [n domeniul de temperaturi al senzorului (dac` vaporizeaz`, senzorul m`soar` temperatura de vaporizare a materialului de umplere) - s` nu fie aderent - senzorul s` nu pluteasc` deasupra materialului de umplere. Intr-o conduct`, teaca de protec\ie se monteaz`: oblic (figura 2.44 a): - pentru m`surarea temperaturii [n conducte de diametru mic ([n condi\iile [n care trebuie respectat` condi\ia referitoare la ad@ncimea de imersie). [n cot (figura 2.44 b): - pentru m`surarea temperaturii medii: datorit` turbulen\elor de curgere ap`rute, distribu\ia de temperaturi [n sec\iunea conductei se uniformizeaz` - pentru m`surarea temperaturii gazelor ]i aburului. In acest caz, se utilizeaz` o teac` de protec\ie cu aripioare, pentru intensificarea schimbul de c`ldur` (prin m`rirea suprafe\ei de schimb de c`ldur`). [n centru (figura 2.44 c): - pentru m`surarea temperaturii maxime (conform distribu\iei de temperaturi din sec\iunea conductei, temperatura maxim` este [n axul conductei). Montarea tecii [n lungul izotermelor are avantajul c` nu deviaz` fluxul.

(a) oblic

(b) [n cot

(c) [n centru

Fig. 2.44 Montarea tecii de protec\ie [n conducte

50

M`surarea m`rimilor neelectrice

2.6.1.2. M`surarea temperaturii la suprafa\a ]i [n interiorul corpurilor solide M`surarea temperaturii corpurilor solide este [ngreunat` datorit`: pierderilor de c`ldur` prin conduc\ie ]i convec\ie de la suprafa\a corpurilor solide spre mediul [nconjur`tor - aportului de temperatur` prin efect Joule, [n cazul firelor electrice parcurse de curent. Condi\iile care trebuie [ndeplinite pentru a efectua o m`sur`toare corect` cu termocuplul (fig. 2.45) sunt: s` aibe un contact c@t mai bun cu suprafa\a m`surat`: v@rful termocuplului se sudeaz` pe o pl`cu\` metalic` sub\ire ]i cu conductibilitate termic` bun` (cupru) - [n acest fel se realizeaz` un contact mai bun ]i se cre]te suprafa\a de schimb de c`ldur` pl`cu\a trebuie bine izolat` de mediul exterior - pentru a nu m`sura temperatura acestuia [n loc de cea a corpului conductorii termocuplului trebuie s` parcurg` o distan\` paralel cu suprafa\a m`surat` (aprox. 10 cm) nu trebuie s` fie perpendiculari pe suprafa\` (pentru a nu se disipa c`ldur` prin ei).

gre]it

corect

gre]it

corect

(a) la suprafa\a corpului

(b) [n interiorul corpului

Fig. 2.45 M`surarea temperaturii cu termocuplul

2.6.2. Montarea termometrelor f`r` contact Termometrele f`r` contact pot fi portabile sau fixe. Pentru termometrele portabile nu se pune problema existen\ei unor condi\ii de montare, ci numai a respect`rii cerin\elor legate de o m`sur`toare corect` ([ncadrarea corect` a obiectului m`surat, evitarea prelu`rii radia\iilor provenite de la alte corpuri etc.) Pentru termometrele a c`ror amplasare este fix`, variantele de montare ]i accesoriile utilizate sunt prezentate schematic [n: - figura 2.46 pentru termometrele IR standard - figura 2.47 pentru termometrele IR cu fibre optice.

M`surarea temperaturii

51

MEDIU OSTIL dispozitiv de insuflare aer tub de vizare

c`ma]e de protec\ie capac de [nchidere fereastr` cu flan]`

termometru IR

plac` de montare suport

flan]` r`cit` cu ap` Fig. 2.46 Montarea termometrelor de radia\ie standard

LABORATOR

MEDIU OSTIL

tub de vizare cu dispozitiv de insuflare aer

termometru IR cu fibre optice

plac` de montare

suport LABORATOR dispozitiv de fixare Fig. 2.47 Montarea termometrelor de radia\ie cu fibre optice

52

M`surarea m`rimilor neelectrice

Varianta de montare adoptat` ]i acesoriile utilizate se aleg [n func\ie de mediul m`surat ]i a celui tranzitat, de condi\iile specifice [n care se face m`sur`toarea. Accesorii pentru montarea termometrelor de radia\ie: Plac` de montare - pentru fixarea ansamblului la locul de montaj. Placa de montare poate fi: nereglabil`: cu unghi de vizare fix reglabil`: permite reglarea unghiului de vizare al aparatului. Tub de vizare - pentru asigurarea unei atmosfere c@t mai curate [n c@mpul de vizare al aparatului (f`r` impurit`\i care duc la erori de m`sur`).Tubul de vizare poate fi: deschis la cap`t: utilizat pentru vizarea corpurilor solide prin praf, fum etc [nchis la cap`t: utilizat pentru m`surarea temperaturii fluidelor. Dispozitiv pentru insuflare de aer (de la un compresor sau ventilator), pentru: p`strarea c@t mai curat` a lentilelor aparatului (se evit` depunerea de condens, praf sau alte particule pe lentile, care conduc la erori de m`sur`) dispersarea fumului din unghiul de vizare al aparatului. Fereastr` cu flan]` - pentru alinierea tubului de vizare ]i a dispozitivului de insuflare de aer la corpul optic al aparatului. C`ma]e de protec\ie pentru protejarea aparatului din punct de vedere: mecanic: prin construc\ia c`m`]ii din materiale rezistente la coroziune termic: prin r`cirea c`m`]ii cu ap` sau aer (dac` este cazul). Capac de [nchidere pentru a asigura protec\ia p`r\ii din spate a aparatului. Capacul de [nchidere este prev`zut cu un conector, care s` u]ureze montarea. Dispozitiv de fixare pentru a fixa aparatul [n locul de utilizare. Exist` mai multe tipuri de dispozitive de fixare: fixe: nu permit rotirea aparatului mobile: permit rotirea aparatului Filtru optic - pentru alegerea lungimii de und` (la pirometrul cu una sau cu dou` culori). Suport - pentru montarea aparatului (atunci c@nd nu este necesar` o c`ma]e de protec\ie).