Halcrow Romania SRL

Halcrow Romania SRL
85 Carol Davila St., Sector 5, Bucharest

tel +40 311 065 376; fax +40 311 034 189
www.halcrow.ro

20J0 Halcrow Romania

PLAN URBANIS1IC ZONAL

S1A1IL DL BIORLMLDILRL SI DLPOZI1 DL DLSLURI
NLPLRICULOASL INDLPLNDLN1A, COMUNA SMARDAN,
JUDL1UL GALA1I

MLMORIU DL PRLZLN1ARL

Plan Urbanistic Zonal Statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase Independenta, comuna
Smardan, jud. Galati
Pagina ,i,


CUPRINS

1. IN1RODUCLRL.........................................................................................................................................1
1.1 DA1L DL RLCUNOAS1LRL A DOCUMLN1A1ILI............................................................1
1.2 OBILC1UL LUCRARII ....................................................................................................................1
1.3 SURSL DOCUMLN1ARL...............................................................................................................2
2. S1ADIUL AC1UAL AL DLZVOL1ARII .............................................................................................2
2.1 LVOLU1IA ZONLI..........................................................................................................................2
2.2 INCADRARL IN LOCALI1A1L...................................................................................................2
2.3 INCADRARL IN PRLVLDLRILL P.U.G....................................................................................4
2.4 LLLMLN1L ALL CADRULUI NA1URAL................................................................................4
2.4.1 Vegetatie, auna, arii naturale protejate.........................................................................................4
2.4.2 Conditii georehnice..........................................................................................................................5
2.4.3 Ape de supraata si subterane ........................................................................................................6
2.4.4 Clima..................................................................................................................................................
2.5 CIRCULA1IA......................................................................................................................................
2.6 OCUPARLA 1LRLNURILOR - ZONIlICARLA lUNC1IONALA, ASPLC1L
lORMAL-VOLUML1RICL..........................................................................................................................8
2. RLGIMUL JURIDIC..........................................................................................................................8
2.8 LClIPARL 1LlNICO-LDILI1ARA...........................................................................................8
2.9 PROBLLML DL MLDIU...............................................................................................................11
2.9.1 Calitatea actorilor de mediu. Surse de poluanti si protectia actorilor de mediu ................11
2.9.2 Concluzii .........................................................................................................................................12
3. PROPUNLRI DL DLZVOL1ARL URBANIS1ICA........................................................................12
3.1 CONCLUZII ALL S1UDIILOR DL lUNDAMLN1ARL....................................................12
3.2 PRLVLDLRI ALL P.U.G. ..............................................................................................................12
3.3 SCOPUL SI IMPOR1AN1A OBILC1IVULUI DL INVLS1I1II ........................................12
3.4 PARCLLARLA 1LRLNULUI.......................................................................................................14
3.5 MODLRNIZARLA CIRCULA1ILI.............................................................................................15
3.6 ZONIlICARLA lUNC1IONALA - RLGLLMLN1ARI, INDICI URBANIS1ICI ........16
3. DLZVOL1ARLA LClIPARII LDILI1ARL............................................................................23
3.8 PRO1LC1IA MLDIULUI..............................................................................................................24
3.8.1 Protectia calitatii apelor.................................................................................................................24
3.8.2 Protectia aerului .............................................................................................................................25
3.8.3 Protectia solului si subsolului .......................................................................................................25
3.8.4 Protectia ecosistemelor terestre si acatie................................................................................26
3.8.5 Protectia impotria zgomotului si ibratiilor .............................................................................26
3.8.6 Protectia asezarilor umane si altor obiectie de interes public................................................26
3.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament ..................................................................26
3.8.8 Protectia impotria radiatiilor ......................................................................................................26
3.8.9 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase .......................................................................2
3.8.10 Lucrari de reacere,restaurare a amplasamentului ...............................................................2
3.8.11 Preederi pentru monitorizarea mediului ..............................................................................2
4. CONCLUZII - MASURI IN CON1INUARL....................................................................................28
5. RLGLLMLN1ARI SI LLGI IN VIGOARL.......................................................................................29

Pagina ,ii,

ANLXL:

Certiicat de urbanism nr. 209,0.10.2009
Certiicat de urbanism nr. 219,0.10.2009
Contract de anzare-cumparare,25.03.2009
Lxtras de Carte lunciara

Pagina ,1,

J. IN1RODUCLRL
J.J DA1L DL RLCUNOAS1LRL A DOCUMLN1A1ILI

Denumirea lucrarii:
Statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase
Independenta, apartinand OMV PL1ROM S.A. Grup Zacaminte ,lC,
Independenta-Oprisenesti.
Adresa: Comuna Smardan, jud. Galati
Beneficiar: S.C OMV PL1ROM S.A., Calea Dorobantilor nr.239, Sector 1, Bucuresti
Specialitatea:
Urbanism
Iaza:
P.U.Z. ,Plan Urbanistic Zonal,
Proiectant:
S.C. lALCRO\ ROMANIA S.R.L, Sediu Bucuresti, Sector 5, Strada Carol
Daila, nr.85
Se proiect : arh. Mihai Suarasan
Proiectat : arh. Mihai Suarasan
Data elaborarii : Ianuarie 2010

J.2 OBILC1UL LUCRARII
Llaborarea proiectului P.U.Z. Statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase
Independenta a ost determinata de necesitatea deinirii unui mod coerent de organizare urbanistica
a amplasamentului si a zonei aerente, adecata unctiunii propuse - Statie de bioremediere si depozit
de deseuri nepericuloase - cu protejarea ecinatatilor.
Scopul studiului este stabilirea actiunilor, a prioritatilor si a reglementarilor de urbanism necesare a i
aplicate in utilizarea terenurilor si in conormarea constructiilor din zona delimitata pentru inestitie a
Comunei Smardan, in corelare cu Reglementarile Planului Urbanistic General si ale Regulamentului
Local de Urbanism ale Comunei Smardan.
Obiectiul lucrarii il constituie elaborarea Regulamentului de Urbanism si a reglementarilor de circulatie
pentru P.U.Z. Statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase Independenta, prin
integrarea rezultatelor obtinute in urma eectuarii de studii de specialitate pentru domeniile: geotehnic,
retele edilitare, mediu - necesare undamentarii atat a analizelor asupra situatiei existente cat si a
propunerilor speciice.
Parcela care constituie obiectul prezentei documentatii are o supraata de 180.000 mp conorm
Pagina ,2,

extrasului de Carte lunciara si se gaseste in extrailanul comunei Smardan, judetul Galati (1-43, P-
260/J/2, lot J). Parcela este in proprietatea S.C. OMV PL1ROM S.A. ,CVC AU1 nr. 381,2009,
incheiere nr. 9230,2009,si este in prezent de olosinta agricola, libera de constructii.
Prezenta documentatie de urbanism in aza Plan Urbanistic Zonal se intocmeste in ederea studierii
contextului urbanistic premergator realizarii documentatiei tehnice pentru inestitia Statie de
bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase Independenta`.
Proprietarul doreste transormarea acestui teren in zona construita, compusa dintr-o statie de
bioremediere si un depozit de deseuri nepericuloase ,depozit conorm tip b`, care sa asigure totodata
un impact minim asupra ecosistemelor din zona.

J.3 SURSL DOCUMLN1ARL
Lista studiilor si proiectelor elaborate anterior PUZ si care au stat la baza elaborarii documentatiei:
- Plan urbanistic general al comunei Smardan aprobat,
- Studii de undamentare: Studiu de ezabilitate preliminar, Raport de ealuare a amplasamentului
propus pentru constructia unei statii de bioremediere si a unui depozit de deseuri nepericuloase
in zona Independenta, jud. Galati,
- Ridicarea topograica a amplasamentului,
- Studiul de inestigatii geotehnice,
Documentatia de obtinere a Acordului de Mediu,
Legislatia si Normatiele in igoare priind mediul si gospodarirea apelor, urbanismul,
autorizarea constructiilor, asigurarea conditiilor de calitate a executiei.

2. S1ADIUL AC1UAL AL DLZVOL1ARII
2.J LVOLU1IA ZONLI
Zona studiata se ala in partea de nord a extrailanului Comunei Smardan si are in prezent olosinta
agricola. 1erenul a apartinut statului pana la inceputul anilor 90 si a ost olosit exclusi pentru
agricultura. In urma retrocedarii proprietarilor initiali, persoane izice, terenul a ramas in continuare in
olosinta agricola, exclusia, aceasta iind explicatia pentru slaba dezoltare edilitara a zonei.

2.2 INCADRARL IN LOCALI1A1L
Asezari umane. Amplasamentul iitoarelor constructii, statie de bioremediere si depozit de desuri
nepericuloase, este situat in extrailanul comunei Smardan, la peste 5 km distanta de cea mai apropiata
localitate, Pechea, alata la est ata de acesta.
Amplasamentul ocupa o supraata de 180.000mp, iind ormat din teren agricol, nedelimitat prin nici o
orma de imprejmuire.
Accesul dinspre comuna este asigurat de un drum cadastrat de interes public.
Pagina ,3,

Nu exista transport in comun pentru accesul in zona.
Gara cea mai apropiata este gara municipiul Galati.
1eritoriul de reerinta pentru elaborarea P.U.Z. Statie de bioremediere si depozit de deseuri
nepericuloase Independenta este delimitat dupa cum urmeaza:
- la nord - teren agricol
- la est - teren agricol
- la est - drum cadastrat de interes public
- la sud - teren agricol

Alegerea amplasamentului dintre alternativele studiate
Amplasamentul a ost ales tinand seama atat de preederile legale in igoare pentru realizarea tipului de
constructii izat ,respecti lotararea Guernului nr. 349,2005, precum si de planul de urbanism
general al comunei Smardan.
Astel, in aza preliminara au ost intreprinse inestigatii pentru identiicarea conditiilor geologice,
hidrogeologice si geotehnice de pe amplasamentul inestitiei si din zonele imediat inecinate, pentru a
eita amplasarea statiei in:
a,zone carstice sau zone cu roci isurate, oarte permeabile pentru apa,
b,zone inundabile sau zone supuse iiturilor,
c,zone ce se constituie in arii naturale protejate si zone de protectie a elementelor patrimoniului
natural si cultural,
d,zone de protectie a surselor de apa potabila sau zone izolate temporar, preazute in acest scop de
autoritatile competente, zone cu izoare de apa minerala sau termala cu scop terapeutic,
e,excaatii din care nu este posibila eacuarea leigatului prin cadere libera in conductele de eacuare
plasate in aara zonei de depozitare.
Criteriile aute in edere pentru analiza amplasamentului au ost:
A) Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:
a)caracteristicile si dispunerea in adancime a straturilor geologice,
b)olosintele actuale ale terenurilor si clasa de ertilitate, ealuarea lor economica, inanciara si sociala
pentru populatia din zona,
c)structura ,caracteristici izico-chimice si bacteriologice,, adancimea si directia de curgere a apei
subterane,
d)distanta ata de cursurile de apa, ata de albiile minore si majore ale acestora, ata de apele
statatoare, ata de apele cu regim special si ata de sursele de alimentare cu apa,
e)starea de inundabilitate a zonei,
f)aportul de apa de pe ersanti la precipitatii.
B) Criterii climatice:
a)directia dominanta a anturilor in raport cu asezarile umane sau cu alte obiectie ce pot i aectate
de emisii de poluanti in atmosera,
b)regimul precipitatiilor.
Pagina ,4,

C) Criterii economice:
a)capacitatea de recptie a statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase precum si
durata de exploatare,
b)distanta pe care se eectueaza transportul deseurilor de la sursa de producere,colectare la locul de
tratare,
c)necesitatea unor amenajari secundare pentru statia de bioremediere si depozitul de deseuri
nepericuloase ,drumuri de acces, utilitati,.
D) Criterii suplimentare:
a)izibilitatea amplasamentului,
b)accesul la amplasament,
c)topograia terenului.
Amplasamentul ales se incadreaza in cerintele acestor criterii, cu mentiunea ca amenajarile
secundare sunt preluate in totalitate de investitor. Alegerea amlasamentului a constituit o actiitate
distincta in cadrul programului de implementare a noului sistem de gestionare a deseurilor Petrom.

2.3 INCADRARL IN PRLVLDLRILL P.U.G.
Zona astel delimitata se inscrie in teritoriul reglementat PUG Comuna Smardan: extrailan. Nu exista
nici un fel de prevedere in Regulamentul Local de Urbanism care sa fie in conflict cu
functiunea propusa pentru acest teren.

2.4 LLLMLN1L ALL CADRULUI NA1URAL
2.4.J Vegetatie, fauna, arii naturale protejate
Vegetatia. Zona analizata este puternit antropizata, egetatia primara de stepa iind modiicata in cea
mai mare parte de prezenta culturilor agricole ,in principal culturi de cereale, grau, porumb, soia etc.,
sau de pasunat. Parloagele intelenite secundar prezinta asociatii de iruta cu bulbi ,Poa bulbosa,,
pelinita de stepa ,Artemisia austriaca, si altele. In parloagele neintelenite predomina specii anuale de
obsiga ,Bromus squarrosus, Bromus japonius, Bromus tectorum,, cliulei ,Ceratocarpus arenarius, si
altele. Solurile saraturate prezinta o egetatie haloila caracteristica, iar intre speciile prezente sunt:
Puccinella distans, sica ,Statice gmelini,, Obione eruciera, saratita ,Salicornia herbaceea, si altele. Pot
i intalnite si asociatii psamoile in care intra ciuleiul ,Ceratocarpus arenarius,, romanita de camp
,Anthemis ruthenica,, ipcarigea ,Gypsophyla paniculata,, barbosa ,Batriochloa ischaemum,, laptele
cucului ,Luphorbia gerardiana, si altele. Pe malurile joase apare o zona de rogozuri si de alte plante de
mlastina, ca stanjenetul de balta ,iris pseudocorus,, o zona de stu la care se adauga pipirigul si papura.
Iauna. launa este putin ariata, dintre mamiere intalnindu-se in special rozatoarele, dintre care cel
mai rapandit este popandaul, dar apar si soareci de camp ,Microtus aralis, si cateii pamantului ,Spalax
sp,. Pe seama rozatoarelor s-au dezoltat mustelidele, precum dihorul de stepa ,Putorius eersmani, si
dihorul patat ,Vormela peregunsa,. Se intalnesc numerosi iepuri de camp si pot sa apara chiar rapitoare
precum ulpea. Pasarile sunt reprezentate in special de ciocarlia de camp ,Alauna arensis,, ciocarlia
mare ,Melanocorypha calandra,, asa de camp ,Anthus campestris,, grauri ,Sturnus ulgaris,, prigonii
,Meros apiaster, si dumbraencele ,Coracias garrula,. Dintre pasarile rapitoare se intalnesc pajura de
Pagina ,5,

stepa ,Aquila nipalensis, si uliul alb ,Circus macrurus,. Reptilele sunt reprezentate de serpi ,Coluber
sauromates, Zamenis trabales,, soparle ,Lremias arguta deserti, Lacerta taurica, Lacerta agilis
chersonensis,, broaste testoase ,1estudo graeca,. Insectele sunt numeroase iind intalnite dierse specii
de ortoptere ,lacuste, cosasi, greeri,, coleoptere si miriapode.
Arii protejate. Conorm inormatiilor de care dispunem si legislatiei in igoare, respecti Ordonanta de
Urgenta nr. 5,200 priind regimul ariilor naturale protejate, conserarea habitatelor naturale, a lorei
si aunei salbatice ,modiicata si completata de OUG 154,2008, si Legea 5,2000 priind aprobarea
planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea III - Arii protejate, in zona nu sunt
consemnate arii protejate din punct de edere al bunurilor din patrimoniul natural, al egetatiei si al
aunei sau din punct de edere arhitectonic si arheologic.

2.4.2 Conditii georehnice
Din punct de vedere geomorfologic, proiectul este amplasat in Campia subcolinara a Galatiului cu
subdiiziunea Campia ,platorma, Courluiului. Relieul actual, deriat din echile campii sarmato-
pliocene, ridicate epirogenetic la sarsitul Pliocenului si in Cuaternar, poarta amprenta structurii
monoclinale, a litologiei si a actorilor modelatori externi, reprezentati prin reteaua hidrograica si a
proceselor de ersant. Interluiile sub orma de platouri se repeta pe spatii intinse aand altitudini
mediii de 0 - 100 m, mai ridicate in Nord. 1rasatura caracteristica este relieul conditionat de structura
monclinala, interluii si ai orientate N-S, platouri structurale si aliniamente de cueste. O alta
caracteristica este reprezentata de recenta si amploarea alunecarilor de teren si a celorlalte procese de
ersant. Vaile sunt largi, prezinta numeroase niele de terasa, iar dierentele de niel pot ajunge la 50 -
60 m.
Amplasamentul iitoarei inestitii este localizat pe un interluiu, supraata iind relati plana, ara
denielari apreciabile si enomene de instabilitate generala.
Din punct de vedere geologic, sub cuertura sedimentara, neozoica, in oraje si alorimente, la sud
de Dunare, se intalneste undamentul cristalin, orientat NNV - SSL si alcatuit din ormatiuni
mezozoice cu gnaise biotitice, cu sau ara granati, gnaise si sisturi cu amiboli. lundamentul este o
prelungire a catenelor nord-dobrogene aectat de un manunchi de alii care se desprind din partea Sud-
Lstica si se resira spre Nord-Nord-Vest.
In zona studiata, cuertura sedimentara este reprezentata de ormatiuni de arsta Neozoica si
Cuaternara.
lormatiunile Neozoice incep cu sedimente Kersoniene dispuse transgresi peste undamentul cristalin.
Sedimentele de arsta Kersoniana sunt reprezentate de marne nisipoase si nisipuri micacee cenusii-
erzui, cu intercalatii de gresii ine. Grosimea ormatiunilor Kersoniene in aceasta zona este de 0 m.
In continuitate de sedimentare, peste ormatiunile de arsta Kersoniana apare Meotianul care este
reprezentat de patru niele de conglomerate cu elemente de calcare si gresii calcaroase. Grosimea
depozitelor Meotiene este in jur de 120 -150 m.
Sedimentele Pontian si Dacian sunt reprezentate de marne argiloase si nisipoase urmate de nisipuri
albe-galbui si argile cenusii sau erzui. Grosimea acestor depozite creste de la Sud - Lst spre Nord -
Vest, in zona Galatiului atingand o grosime de 10 - 200 m.
Depozitele Leantine, sunt reprezentate de nisipuri galbui cu lentile de gresii si argile nisipoase in
alternanta cu nisipuri cenusii. Grosimea pe care au ost explorate aceste depozite este in jur de 40 m.
Pleistocenul este reprezentat printr-o succesiune de depozite cu caracter loessoid a caror grosime
ariaza intre 2 si 15 m. In general aceste sedimente sunt alcatuite din prauri nisipoase, nisipuri
Pagina ,6,

argiloase, uneori chiar argile de culoare galbuie sau galbui-roscata. In masa depozitelor loessoide se
intalnesc recent nielele lenticulare de nisipuri grosiere sau chiar pietrisuri care atesta geneza lor
deluial-proluiala.
lolocenului i s-au atribuit aluiunile actuale ale luncilor reprezentate prin nisipuri si pietrisuri.
Pliocenul inerior este prezent la adancimi de 450 - 850 m. Datorita relieului neregulat al
undamentului, stratele acoperitoare ale Pliocenului iau orma unor domuri cu contururi neregulate
separate prin sei ce reprezinta echi bazine de acumulare. Litologic, stratele pliocene sunt constituite
dintr-o alternanta de nisipuri ine neconsolidate sau slab consolidate, de culoare galbui-brun sau
cenusiu, slab micaere in alternanta cu nisipuri marnoase, marne slab nisipoase, marne, argile si mai rar,
gresii calcaroase.
In cadrul studiului eectuat de S.C. lALCRO\ ROMANIA S.R.L. in anul 2008 in ederea identiicarii
amplasamentului optim pentru realizarea inestitiei, au ost executate 15 oraje geotehnice, 13 iind
orate pana la 15 m adancime si 2 pana la 25 m adancime.
Succesiunea generala a straturilor litologice determinata pe baza obseratiilor geotehnice s-a prezentat
dupa cum urmeaza:
0.00 - 0.40 m sol egetal, caeniu inchis,
0.40 - 10.1 ,11.9, m prauri argiloase loessoide ,I,, galbui, calcaroase si sensibile la
umezirea cu apa, cu intercalatii relati subtiri caenii-galbui,
10.1 ,11.9, - 12.6 ,15, m argila praoasa caenie galbuie,
De la 15 m prauri argiloase galbui, calcaroase ,II, sau, in cazul orajelor
adanci de 25 m, argila caenie ,caenie - roscata,, calcaroasa,
plastic artoasa, cu intercalatii subtiri de prauri argiloase galbui.
Conorm Normatiului de proiectare antiseismica P100-1,2006, zona Smardan, judetul Galati, se
caracterizeaza printr-o aloare de ar a acceleratiei terenului pentru proiectare a
g
~0.24g si si o perioada
de colt 1c ~0,1 sec.
Din punct de vedere pedologic, solurile intalnite in zona sunt de tip aluial si coluial, iind
dezoltate in general pe depozite loessoide. Aceste soluri ac parte din clasa molisolurilor si sunt
reprezentate de cernoziomuri carbonatice dezoltate pe un material parental alcatuit din roci mobile
sau slab consolidate ,lut mediu si greu,. In general, sunt soluri stratiicate, slab humoase, aand o
textura nisipoasa si care ac eerescenta incepand de la supraata.

2.4.3 Ape de suprafata si subterane
Din punct de vedere hidrologic, amplasamentul studiat este situat in bazinul hidrograic al raului
Siret ,alat la cca 20 km distanta SV,, intre Valea Negrea si Valea Oticului, acestea desasurandu-se in
ai largi si adanci, dar cu albii slab conturate. Cursurile de apa din zona au in general un regim
nepermanent. Cel mai apropiat curs de apa permanent este paraul Suhului alat la peste 2 km distanta.
In zona de NV la o distanta de aproximati 5 km se ala acumularea Lupele pe alea Lozoa.
Din punct de vedere hidrogeologic, conorm lucrarilor de specialitate, in zona amplasamentului
inestigat ,Campia Courlui, cu altitudini cuprinse intre 80 - 200 m,, apele subterane se ala la adancimi
de 40-200 m si au mineralizare de 0.5 - 10 g,l.
Pagina ,,

In orajele geotehnice executate in cadrul inestigatiilor eectuate de S.C. lALCRO\ ROMANIA
S.R.L. in anul 2008, in ederea identiicarii amplasamentului optim pentru realizarea inestitiei, nu s-a
interceptat apa subterana nici la adancimea de 25 de metri.
2.4.4 Clima
Din punct de vedere climatic, zona se caracterizeaza prin prezenta unui climat speciic tinuturilor de
campie, temperat-continental, cu inluente ale climatului arid, aici eidentiindu-se:
topoclimatul speciic luncii si aii Siretului,
topoclimatul speciic campurilor inalte ale Courluiului.
Climatul general se caracterizeaza prin prezenta erilor oarte calde si uscate, cu precipitatii slabe
cantitati, ce cad mai ales sub orma de aerse, si prin ierni geroase, cu iscole puternice, dar si cu
interale de incalzire datorate adectiilor calde dinspre Marea Mediterana. Circulatia generala a
atmoserei are ca elemente caracteristice adectiile recente de aer oceanic din est si nord-est,
adectiile de aer continental din nord-est si est, unele patrunderi ale aerului tropical din sud si sud-est
si inaziile rare ale aerului arctic din nord.
1emperatura aerului in zona poate i caracterizata de alorile medii anuale de:
10,5
0
C la Galati,
10,4
0
C la Ion Sion,
11,1
0
C la Braila.
1emperaturi extreme in zona sunt:
-29,0
0
C, minima absoluta a zonei, la Ion Sion, la data de 25.01.1942,
-28,6
0
C, minima absoluta la Galati, la data de 10.02.1929,
-44,5
0
C, maxima absoluta a tarii, la Ion Sion, 10.08.1951,
-39,0
0
C, maxima absoluta la Galati, la data de 8.08.1904.
Precipitatiile medii anuale in zona sunt: 400 mm la 1udor Vladimirescu, 419 mm la Piscu, la est de
amplasament, si 426 mm la Galati, la sud de amplasament. Valoarea maxima inregistrata in 24 ore a
ost de 9,5mm la Galati in data de 09.06.1901.
In regimul anturilor isi ace simtita inluenta relieului asupra directiei acestora. Astel, anturile
dominante sunt din directia NL, canalizate pe culoarul Prutului, si au o recenta de 20, urmeaza
anturile din N, SV si S, cu recente de la 16 la10. Vanturile din NL si N inregistreaza si itezele
cele mai ridcate, cu alori medii osciland intre 4,3 si 5,3 m,s.

2.S CIRCULA1IA
Situata la exteriorul zonei urbanizate, zona P.U.Z. este accesibila prin drum cadastrat de interes public
,din pamant,. Proilul existent al drumului este de 4 metri. Pe timp neaorabil, datorita neamenajarii si
neechiparii, drumul este aproape impracticabil.
Accesul in zona se poate ace pe un drum cadastral de interes public, ie din drumul judetean DJ255 ce
traerseaza comuna Pechea, ie din localitatea Negrea, pe drumul comunal DC43A.
Pagina ,8,

2.6 OCUPARLA 1LRLNURILOR ZONIIICARLA IUNC1IONALA, ASPLC1L
IORMAL-VOLUML1RICL
1erenul, situat in extrailanul comunei Smardan ,1-43, P-260,1,2, lot 1, si aand o supraata de
180.000 mp, reprezinta un teren agricol si este liber de constructii.

2.7 RLGIMUL JURIDIC
1erenul este proprietatea S.C. OMV PL1ROM S.A., Calea Dorobantilor nr.239, Sector 1, Bucuresti
,CVC AU1 nr. 381,2009, incheiere nr. 9230,2009,.
Parcela nu este supusa reunei restrictii de construire ca urmare a unor documentatii de urbanism
aprobate in baza Legii 50,1991, cu modiicarile si completarile ulterioare, sau a Legii 350,2001, cu
modiicarile si completarile ulterioare.

2.8 LCHIPARL 1LHNICO-LDILI1ARA
liind situat in extrailanul comunei, izolat, la mare distanta de zona construita, terenul este lipsit de
echipament edilitar.
In cadrul studiului eectuat de S.C. lALCRO\ ROMANIA S.R.L. in cursul anului 2008, in ederea
identiicarii unui amplasament optim pentru realizarea inestitiei, a ost realizat un control speciic
pentru detectia conductelor metalice, olosind un aparat de detectie Model RD 4000 produs de irma
Radiodetection Ltd ormat din receptor si transmitator. Sistemul de detectie olosit poate i acordat pe
mai multe recente speciice olosind atat receptorul, cat si emitatorul ,baleiere actia, sau olosind
exclusi unctiile receptorului ,baleiere pasia, ca metode distincte de detectie a conductelor subterane
metalice.
Detectia a inclus parcurgerea amplasamentului pe contur, apoi in asii pe directia Nord-Sud, in asii pe
directia Vest-Lst, cat si in zig-zag, dupa traseele redate in igura urmatoare.
Pagina ,9,


In urma inestigarii nu au ost identiicate pe amplasament conducte metalice subterane.
De asemenea, in cadrul aceluiasi studiu, in zona amplasamentului au ost identiicati izual hidranti ai
unui sistem de irigatii.
In urma constatarii prezentei hidrantilor, la sarsitul lunii septembrie 2008, reprezentantii lalcrow au
organizat pe amplasamentul inestigat izita reprezentantului sistemului de irigatii ,Administratia
Nationala a Imbunatatirilor lunciare - ANIl, Sucursala 1eritoriala Moldoa-Sud, Galati,.
Conorm declaratiilor reprezentantilor ANIl, de-a lungul drumului cadastrat de interes public, in
partea estica a acestuia, exista o conducta principala de irigatii din care se ramiica perpendicular mai
multe conducte ,antene,, la distante de circa un kilomentru intre ele.
Astel, ata de conducta principala de irigatii de pe latura estica a amplasamentului, hidrantii
identiicati au releat prezenta unei alte conducte de irigatii pe latura nordica a acestuia. In ederea
eitarii prezentei unei astel de conducte pe amplasament, limita nordica a acestuia a ost stabilita la o
distanta de circa 3-4 m sud ata de conducta nordica.

Pagina ,10,


In ceea ce prieste conducta principala de irigatii, traseul acesteia este diicil de identiicat cu precizie
datorita aptului ca hidrantii releanti sunt amplasati la distante semniicatie unul de celalalt ,circa 1
km sau mai mult,, cel mai apropiat regasindu-se la circa 0 m sud de limita amplasamentului. La
momentul realizarii inestigatiilor de teren nu a ost disponibil un plan al traseelor conductelor de
irigatii de la ANIl. In aceste conditii, se presupune ca pozitionarea conductei de-a lungul drumului se
gaseste la o distanta ce poate aria intre 1 si 4 m ata de limita acestuia. Astel, din punct de edere al
proiectarii, se recomanda mentinerea unei asii de siguranta cu o latime de circa 4 m de la drum sau
utilizarea acesteia pentru realizarea unui drum intern sau pentru olosinte similare. Acest lucru este in
concordanta cu preederile Normatiului 1ehnic pentru depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul
Ministerului Mediului nr. 5,2004 care speciica in cadrul capitolului 3.10.4.1.: La o distanta
suicienta de limita zonei de depozitare se amenajeaza un drum perimetral`.
In aara obtinerii aprobarilor necesare, prezenta acestei retele de irigatii in zona perimetrului analizat a
impune masuri de protectie adecate la proiectarea si constructia drumului de acces in zona de
traersare a conductei principale de irigatii spre incinta depozitului. Protejarea acestei conducte a
necesita luarea unor masuri speciice, masuri care or i mai bine deinite in iitoarele aze de aprobare
,scoaterea din circuitul agricol care a include aprobarea ANIl,.

Amplasamentul propus

Conducte de irigatii

Pagina ,11,

2.9 PROBLLML DL MLDIU
2.9.J Calitatea factorilor de mediu. Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu
Apa
Amplasamentul inestitiei este situat intre Valea Negrea si Valea Oticului, in zona cumpenei apelor.
Aceste ai au un regim nepermanent, nu prezinta risc de inundabilitate in zona amplasamentului, iar
sursele actuale de poluare sunt numai de origine agricola.
lorajele initiate de S.C. lALCRO\ ROMANIA S.R.L. in anul 2008 in ederea identiicarii unui
amplasament optim pentru realizarea inestititei, au indicat lipsa apei subterane pana la adancimea de
25 m. 1otodata, grosimea depozitului argilos existent constituie o bariera naturala pentru poluarea
acierului reatic din zona.

Aer
Calitatea aerului in zona amplasamentului corespunde statutului de zona rurala cu actiitati
preponderent agricole.

Sol si subsol
Starea actuala de calitate a solului relecta eectele cumulate ale practicilor agricole indelungate din
zona. In ederea stabilirii unei stari de reerinta pentru monitorizarile iitoare, lalcrow a preleat
probe de sol de la adancimi de 0.3-9m urmarind urmatorii parametri: pl, cloruri, sulati, suluri si
hidrogen sulurat, Cd, Cu, Cr, Ni, Pb si l1P. Comparand rezultatele obtinute in urma determinarilor
de laborator cu alorile de prag indicate de Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
56,199 pentru aprobarea Reglementarii priind ealuarea poluarii mediului, s-a constatat ca alorile
determinate sunt in limite normale, neiind inregistrate depasiri a pragului de alerta pentru parametrii
analizati.

Asezari umane si alte obiective de interes public
Cea mai apropiata zona rezidentiala este localitatea Pechea, situata la o distanta de circa 5 km est ata
de amplasament.
In ecinatatea amplasamentului nu exista obiectie de interes public.

Zgomot si vibratii
Surse de zgomot si ibratii sunt in prezent cele aerente desasurarii actiitatilor agricole.

Lcosisteme terestre si acvatice
Lcosistemele terestre in zona amplasamentului sunt puternic antropizate prin olosintele agricole, in
care Padurea Baltata mai poate i considerata in stare naturala, iar egetatia de stepa se mai mentine
numai izolat pe arii restranse. De asemenea, sunt in apropiere reimpaduriri relati recente.
Lcosistemele acatice sunt slab reprezentate. Cursurile de apa sunt nepermanente, dar exista pe aile
lor catea arii restranse de inmlastinire in zonele joase.
Pagina ,12,

2.9.2 Concluzii
Starea mediului este dominata in prezent de olosintele agricole pe supraete extinse, cu maniestari
complexe ale impactelor aderse asupra mediului natural.

3. PROPUNLRI DL DLZVOL1ARL URBANIS1ICA
3.J CONCLUZII ALL S1UDIILOR DL IUNDAMLN1ARL
Prin planul Urbanistic Zonal se stabilesc obiectiele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism -
permisiuni si restrictii - necesare a i aplicate in utilizarea terenurilor si conormarea constructiilor.
Llaborarea documentatiei pentru P.U.Z. este obligatorie pentru schimbarea zoniicarii unctionale,
modiicarile aduse regimului de construire, unctiunilor zonei, inaltimii maxime admise, coeicientului
de utilizare al terenului CU1 si retragerii cladirilor ata de aliniament. 1ot aici se eidentiaza si
procentul de ocupare al terenului PO1 si distantele ata de limitele laterale si posterioare ale parcelei.

3.2 PRLVLDLRI ALL P.U.G.
Documentatia de fata nu solicita derogari de la prevederile documentatiilor de urbanism
aprobate pentru zona respectiva PUG aprobat, demonstrand posibilitatea interventiei
urbanistice propuse.

3.3 SCOPUL SI IMPOR1AN1A OBILC1IVULUI DL INVLS1I1II
Scopul proiectului este legat de implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor speciice
actiitatilor Petrom care sa corespunda cerintelor de mediu actuale si in perspectia, asa cum sunt
deinite in Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor, in Planul National de Gestionare a
Deseurilor si mai detaliat, in cadrul planurilor regionale, si in conormitate cu preederile speciice din
lG 349,2005, prin care sunt transpuse obligatiile asumate din directiele europene in domeniu.
Lste de subliniat urgenta implementarii noului sistem de gestionare a deseurilor Petrom, intrucat
alternatia clasica a olosirii batalurilor de slamuri pentru depozitarea reziduurilor petroliere a ost
sistata la sarsitului anului 2006, si ca aceasta actiune se desasoara la niel national, in toate zonele
unde Petrom detine exploatari de titei.
Noul sistem de gestionare a deseurilor Petrom preede aplicarea unui set de bune practici si tehnologii
europene pentru tratarea reziduurilor curente in ederea eliminarii conorme si extinde necesitatea
gestionarii deseurilor cu problema reacerii solului in zonele cu poluari accidentale si in amplasamentul
acilitatilor dezaectate, inclusi de pregatire pentru inchidere a batalurilor de slamuri existente.
lluxul tehnologic cuprinde ca operatii de baza:
- tratarea preliminara prin procedee mecanice si termice pentru separarea in titei, apa si parte solida,
se aplica reziduurilor din rezeroarele de stocare a titeiului si slamurilor din bataluri cu ajutorul
instalatiilor mobile,
Pagina ,13,

- tratarea biologica in statiile de bioremediere a partii solide impreuna cu solurile poluate pentru
separare in: material solid cu o concetratie de compusi petrolieri suicient de redusa pentru a se
incadra in categoria de deseuri nepericuloase si pamanturi care se pot incadra in conditiile de
calitate admise pentru sol,
- eliminarea inala a materialului rezultat: cel din categoria deseuri nepericuloase catre depozitele
conorme de tip b`, iar pamanturile remediate or i returnate pentru reacerea amplasamentelor
de origine.
In luxul de deseuri, ponderea mare o au solurile poluate, iar cantitatile ehiculate pentru zona
Independenta sunt estimate la cca. 80 000 t,an. Astel, implementarea noului sistem de gestionare a
deseurilor Petrom depinde cu prioritate de realizarea a doua tipuri de acilitati:
- statia de bioremediere
- depozitul de deseuri nepericulose tip b`.
Depozitul de deseuri Independenta a prelua si deseurile nepericuloase rezultate din statia de
bioremediere de la Oprisenesti.

Aspecte privind proiectul statiei de bioremediere
Pentru inestitia propusa beneiciarul detine Certiicatul de Urbanism nr. 210,0.10.2009 emis de
Consiliul Judetean Galati.
Statia de bioremediere a ocupa o supraata de cca. 3,5ha pentru amenajarea platormei si a acilitatilor
conexe, inclusi imprejmuire cu gard, si este preazuta sa unctioneze o perioada de cca. 35 ani. Va i
apoi supusa dezaectarii complete. Realizeaza unctia procesarii inale a deseurilor colectate din
acilitatile Petrom, care or i apoi separate si directionate pentru eliminare conorma.
In conormitate cu lotararea Guernului Romaniei nr. 856 din 16.08.2002, priind eidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusi deseurile periculoase, materialele care
or i procesate in statia de bioremediere pot i incadrate conorm listei din anexa 2, la urmatoarele
coduri:
19 13 01 - deseuri solide de la remedierea solului cu continut de substante
periculoase` - pentru solul rezultat din lucrarile de dezaectare,decontaminare,
1 05 03 - `pamant si pietre cu continut de substante periculoase`` pentru solul
rezultat din contaminari accidentale, zone cu scurgeri de titei,
19 03 04 - deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate`` - pentru sedimentul
rezultat din procesarea reziduurilor din rezeroarele de titei,
1 09 03 - alte deseuri de la constructii si demolari ,inclusi amestecuri de deseuri, cu
continut de substante periculoase``.
Aceste deseuri sunt incadrate la categoria de deseuri periculoase din cauza inamabilitatii petrolului. Un
astel de risc este practic inexistent in cazul concentratiilor de petrol de 5-10, iar din studiile ICPA nu
a rezultat un grad semniicati de toxicitate pentru plante sau animale.
In urma procesului de bioremediere a deseurilor prin reducerea continutului de hidrocarburi are loc si
reducerea gradului lor de periculozitate. Se asteapta ca pentru o parte din deseurile procesate
concentratia in hidrocarburi sa ie redusa pana la stadiul la care acestea pot i reolosite ca material de
umplutura in perimetrele excaate anterior pentru decontaminare.

Pagina ,14,

Aspecte privind proiectul depozitului de deseuri
Pentru inestitia propusa beneiciarul detine Certiicatul de Urbanism nr. 209,0.10.2009 emis de
Consiliul Judetean Galati.
Depozitul de deseuri este o constructie permanenta, preazuta sa unctioneze cca. 30 ani. Impreuna cu
amenajarile conexe, depozitul propriu-zis a ocupa cca. 14,5ha, imprejmuita cu gard. Lxecutia este
etapizata pe un numar de celule, astel ca operatia de inchidere a i intr-o desasurare progresia.
Acest depozit a asigura stocarea in conditii de siguranta a deseurilor inale, care au ost separate ca
deseuri nepericuloase la sarsitul procesarii in statia de bioremediere. Materialele care or i depozitate
pot i incadrate ,conorm anexei 2 din lG 856,2002, la urmatoarele coduri:
- 1 05 04 - pamant si pietre, altele decat cele cu continut de substante periculoase ,speciicate la
1 05 03, - pentru materialul bioremediat pana la stadiul la care poate i olosit ca umplutura in
cazul in care acesta nu a putea i reolosit ca atare.
- 19 03 05 - deseuri stabilizate, altele decat cele speciicate la 19 03 04 - pentru solul contaminat
ca si pentru sedimentul rezultat din procesarea reziduurilor din rezeroare, in prealabil supuse
bioremedierii si care or contine inca hidrocarburi,
- 1 09 04 - amestecuri de deseuri de la constructii si demolari.
Inestitia are rolul de a asigura conditiile de depozitare conorma a deseurilor obtinute in urma
procesarii in statia de bioremediere ca material stabilizat , deseuri nepericuloase.

3.4 PARCLLARLA 1LRLNULUI
Parcela detinuta de beneiciar are supraata de 180.000mp si se preteaza amplasarii constructiilor cu
regim de inaltime maxima de S-P-1L aerente inestitiei propuse:
A. Zona statie bioremediere
B. Zona depozit deseuri nepericuloase
C. Zona spatii verzi amenajari arboricole si suprafete inierbate

Se propun indicatori urbanistici PO1 si CU1 adecati ocuparii judicioase a terenului, precum si dotarile
aerente unui ansamblu ,parcaje, spatii erzi si spatii de depozitari deseuri menajere,:
PO1 maxim solicitat = J00
CU1 propus = J
Aliniament constructii ~ imobilele propuse nu sunt amplasate la strazi existente.
Numar de parcaje ~ 11 locuri ,amplasat conorm Plan reglementari urbanistice - detaliu,.
Nota:
PO1 si CU1 se reera la ocuparea teoretica a terenului cu platorma asaltata destinata statiei de
bioremediere, respecti celulele destinate depozitarii de deseuri nepericuloase. Ocuparea cu constructii
a terenului este in proportie de 0,2, cu o supraata de 35mp.

Pagina ,15,

1rebuie mentionat ca gradul de ocupare propus are un caracter temporar, intrucat dupa inalizarea
perioadei de depozitare de circa 30-35 de ani, celulele de depozitare se or inchide, acoperi si inierba,
ceea ce a contribui la integrarea in cadrul natural al zonei si la ameliorarea procentelor priind
ponderea spatiilor construite in raport cu supraata disponibila.
In plus, odata cu inalizarea perioadei de depozitare si implicit de bioremediere, statia de bioremediere
a i de asemenea dezaectata.
Mai mult, prin etapizarea realizarii si inchiderii celulelor de depozitare, procentul de 100 PO1 nu a
i atins totusi niciodata.
1otusi, acest procent nerestricti este propus aand in edere ca amplasamentul este inconjurat de
teren agricol, speciicul constructiilor propuse ca si aptul ca ulterior perioadei de unctionare zona a i
reamenajata prin inchiderea depozitului si dezaectarea statiei de bioremediere.

3.S MODLRNIZARLA CIRCULA1ILI
Situata in exteriorul zonei urbanizate si neiind traersata de cai de legatura importante, zona P.U.Z.
este caracterizata printr-un traic extrem de redus de ehicule. Accesul in proprietate se a ace prin
intermediul unui drum de acces cadastrat de interes public dinspre localitatea Negrea, nepaat, greu
practicabil, cu o supraata de uzura ormata din pamant. Drumul se a racorda direct la DC43A,
eitand tranzitarea satului Negrea. Proilul transersal al drumului de acces este in prezent
nesistematizat, cu latimi ariabile, cuprinse intre 4 si 6 metri. Beneiciarul doreste imbunatatirea
traicului la parcela studiata. In acest scop a intocmi un proiect de propunere pentru modernizarea
tronsonului de drum aerent accesului la amplasament, cu un proil transersal de 6 metri, bordat
stanga si,sau dreapta cu rigole de scurgere pentru apele meteorice, asigurand totodata o panta de
curgere adecata.
Drumurile din incinta or i proiectate ca drumuri cu traic permanent ,de exemplu, drumul de la
poarta la zona de depozitare, si drumuri cu traic ocazional ,de exemplu drumurile de sericiu,.
Proiectarea si dimensionarea drumurilor interioare se a realiza in conormitate cu standardele in
igoare.
Structura drumurilor interioare a i urmatoarea:
- 4 cm MASl 16 ,mixtura asaltica cu ibre,,
- 5 cm binder BAD 25 ,beton asaltic,,
- 8 cm AB2 ,mixtura asaltica pentru strat de baza,,
- 20 cm piatra sparta,
- 20 cm balast,
- 20 cm balast strat de orma.
Impermeabilizarea drumurilor a i asigurata de straturile de mixturi asaltice. Mixturile asaltice or i
alese astel incat sa reziste ariatiilor de temperatura.

Pagina ,16,

3.6 ZONIIICARLA IUNC1IONALA RLGLLMLN1ARI, INDICI URBANIS1ICI
Reglementarile urbanistice pentru aceasta zona sunt concepute in spiritul cerintelor actuale de dotare
pentru o statie de bioremediere si depozit pentru deseuri nepericuloase. Parcela are o supraata de
180.000mp si se preteza amplasarii imobilelor aerente unctiunii propuse, cu regim de inaltime maxim
S-P-1L.
Pentru eitarea unor disunctii in propunerile acute in P.U.Z., este necesara urmarirea urmatoarelor
principii promoate in regulamentul zonei:
realizarea unei zonari unctionale a terenului, in conditiile modiicarii incadrarii sale unctionale,
se propun indici urbanistici PO1 si CU1 adecati ocuparii judicioase a terenului, se a respecta
codul ciil priind ecinatatile, colectarea apelor meteorice se a ace strict in interiorul
proprietatii,
realizarea unor zone erzi de protectie perimetrale,
asigurarea calitatii iitoarei imagini urbane prin plantatii inalte cu arbori,
se or asigura locuri de parcare si spatii erzi in interiorul proprietatii conorme cu unctiunea
propusa,
asigurarea unei retele edilitare, conorma cu unctiunea propusa,
amplasarea decalata a imobilelor pentru a permite o buna insorire spatiilor nou create,
conormarea in plan si pe erticala a constructiei a asigura insorirea minima a cladirilor
inecinate, conorm Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536,9,
in interiorul incintei terenului proprietate se a amenaja corespunzator o zona de colectare si
depozitare temporara a deseurilor menajere in europubele. Beneiciarul a incheia un contract
cu o irma de salubritate pentru eacuarea periodica a deseurilor menajere rezultate dupa darea
in olosinta a complexului.
Sistemul constructi si materialele de inisaj - se or studia la aza D.1.A.C ,documentatie tehnica pt
autorizatia de constructie, si P.1. ,proiect tehnic,.

Descrierea proiectului din punct de vedere constructiv
Inestitia propusa consta din amenajarea a doua tipuri de acilitati de care depinde implementarea
noului sistem OMV PL1ROM de management al deseurilor rezultate din actiitatea de extractie a
titeiului, respecti statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase.
Conorm datelor de proiectare, statia de bioremediere, inclusi constructiile auxiliare, a ocupa o
supraata totala de cca. 3.5 ha, iar depozitul conorm, din clasa b` de deseuri nepericuloase, cu
acilitatile aerente a ocupa in imediata ecinantate supraata de cca.14.5ha.
Cele doua inestitii or i amplasate in aceeasi incinta, iar anumite acilitati or i comune.
Lstimarile priind cantitatea de deseuri ce or putea i tratate in cadrul statiei de bioremediere indica o
cantitate de pana la 35000 m
3
deseuri,an. Durata de unctionare estimata a statiei de bioremediere este
de 35 de ani.
Depozitul de deseuri nepericuloase a i realizat, in mod etapizat, din mai multe celule. Dupa umplerea
primei celule, a intra in unctione a doua celula, iar in precedenta or incepe operatiile de inchidere.
Capacitatea maxima estimata a depozitului a i de circa 850000 m
3
. Durata de unctionare a
depozitului este estimata la 30-35 de ani.
Pagina ,1,

Aspecte specifice privind amenajarea statiei de bioremediere
lacilitatile proprii statiei de bioremediere or i:
a, Zona de receptie,
b, Zone de depozitare temporara,
c, Platorma de bioremediere propriu-zisa,
d, Instalatii de colectare, stocare, epurare si recirculare a apei pluiale si a celei tehnologice,
e, Sistem de udare a brazdelor cu apa colectata in rezerorul de stocare.
Principalele elemente ale statiei de bioremediere or i:
1, Zona de receptie si de depozitare temporara ,max 1 luna, a materialului poluat. Aceasta
supraata a i impartita in sectiuni pentru stocare, eriicare si incadrare a deseurilor aduse.
Materialul a i stocat intr-o zona imprejmuita cu pereti mobili din beton. La nielul solului se
a realiza o platorma din mixturi asaltice. Structura proiectata corespunde drumurilor cu traic
greu.
2, Zona de stocare a materialului de aanare, constand in rumegus sau paie. Durata maxima de
stocare este de o luna. Materialul de aanare a i depozitat intr-o zona realizata din mixturi
asaltice, proiectata pentru traic greu si delimitata de pereti mobili din beton.
3, Zona de stocare a materialului bioremediat ,maxim o luna, realizata din mixturi asaltice,
proiectata pentru traic greu si delimitata de pereti mobili din beton.
4, Zona in care a i asezat materialul contaminat ce a i supus procesului de bioremediere.
Perioada de bioremediere a materialului a i de cca. 3 luni. Zona a i amenajata cu sistem de
drenare a apelor pluiale si cu sistem de udare,stropire a materialului supus bioremedierii.
Zona consta intr-o platorma asaltata proiectata pentru traic greu si a i preazuta cu o
bordura inalta pentru protectia zonelor limitroe.
Statia a i preazuta cu sistem de drenare, colectare, pre-epurare si recirculare a apei pluiale, descris in
continuare:
Platorma statiei de bioremediere a i construita cu o panta ce a permite apei pluiale sa ie
drenata catre rigolele amplasate pe directia de scurgere a apei. Din rigole, apa a i dirijata catre
bazinul colector tricompartimentat, preazut cu deznisipator si separator de hidrocarburi. Cele
trei compartimente or i accesibile spre a putea i curatate cu ajutorul unui excaator.
Separatorul de hidrocarburi este proiectat pentru a retine cca 95 din acestea.
Surplusul de apa a i dirijat catre un bazin de retentie. In cazul umplerii bazinului de retentie,
se a eectua golirea acestuia cu cisterne, apa urmand a i depozitata in parcurile Petrom.
Sistemul permite si stocarea temporara a apei pe supraata betonata a statiei de bioremedire,
prin posibilitatea inchiderii anelor de acces. De asemenea, platorma este preazuta, pe directia
de scurgere, cu o bordura suicient de inalta care sa permita retinerea temporara a apelor in
zona de bioremediere.
Pentru recircularea apei in ederea asigurarii umiditatii optime a materialului supus procesului
de bioremediere este preazuta o pompa prin care apa este preluata din bazinul de retentie. De
asemenea, prin proiectul tehnic, bazinul de retentie este racordat la bazinul de leigat al
depozitului de deseuri nepericuloase, putandu-se astel asigura necesarul de apa si prin utilizarea
apelor pluiale colectate de pe supraata depozitului. 1rebuie mentionat ca aceste ape ,leigat,
nu or aea deicientele de calitate speciice leigatului din deseruile menajere ,incarcare
organica si biologica extrem de ridicate, iind impuriicate doar cu urme de hidrocarburi
Pagina ,18,

petroliere. Bazinul de retentie a putea i alimentat si prin transportul apei cu cisternele de la
cele mai apropiate acilitati Petrom. Indierent de sursa de alimentare a bazinului de retentie,
apa preluata din acesta pentru udarea brazdelor a i supusa anterior tratarii in separatorul de
hidrocarburi.
Sistemul de udare a brazdelor dispuse pe platorma de bioremediere propriu-zisa este compus dintr-o
retea de 8 hidranti dispusi pe doua dintre cele patru laturi ale platormei.

Aspecte specifice privind amenajarea depozitului de deseuri nepericuloase
Depozitul de deseuri a i realizat in conormitate cu preederile reglementarilor de specialitate dintre
care cele mai releante sunt: lG 349,2005 si Normatiul tehnic pentru depozitarea deseurilor aprobat
prin Ordinul 5,2004, cu modiicarile si completarile ulterioare.
lacilitatile proprii ale depozitului de deseuri nepericuloase or i:
a, Zona de depozitare temporara a deseurilor cu o compozitie incerta ce or i supuse unor analize
suplimentare ,zona de carantina,,
b, Zona de depozitare propriu-zisa, impartita in mai multe celule,
c, Instalatii de colectare, stocare, epurare si eacuare ,sau recirculare, ca alternatia, a leigatului.
In cadrul depozitului se or construi mai multe celule, cu o durata de iata estimata intre 5-10 ani
iecare. Celulele or i separate intre ele de diguri interne de 2.4 m inaltime.
Intr-o prima aza, se a construi doar o celula urmand ca in aza initiala de operare doar aceasta sa ie
olosita pentru depozitarea deseurilor. Dupa umplerea primei celule depozitarea a continua cu
urmatoarea celula, ca a i construita intre timp.
Zona de depozitare a deseurilor a i inconjurata de un dig cu inaltimea de cca. 2.4 m. Coronamentul
digului a i plasat ata de gardul perimetral al depozitului la o distanta corespunzatoare pentru a se
asigura un spatiu suicient pentru construirea drumului de sericiu sau a altor dotari.
Digul reprezinta baza sistemului de impermeabilizare a pantelor interioare catre celulele depozitului.
Construirea digului a include lucrari de terasamente ale terenului existent, realizarea umpluturii pentru
corpul digului, amenajarea unui coor egetal in partea superioara si insamantarea pantelor externe ale
digului.
Digul a i, de asemenea, construit in etape, astel ca in prima aza se a realiza doar acea parte aerenta
celulei de deseuri in curs de constructie.
liecare celula de depozitare a i preazuta cu sistem de impermeabilizare si sistem de colectare a
leigatului dispuse astel:
Bariera geologica construita cu o grosime de minim 0,5 m
Strat artiicial de impermeabilizare - membrana PlD
Geotextil de protectie
Sistem de colectare a leigatului
Geotextil - intre pietris si materialul depozitat
Pagina ,19,


Amplasamentul ales prezinta aantajul unei impermeabilitati ridicate a terenului existent datorita
depozitelor groase de loess, iind constatata si lipsa apelor subterane pana la adancimea de saparare de
25m. Depozitele de loess constituie o bariera geologica naturala, cu un coeicient de permeabilitate de
10
-5
- 10
-6
m,sec.
Aand in edere gradul ridicat de impermeabilitate al materialului nati din amplasament, este posibil
ca acest material sa ie olosit la realizarea barierei geologice artiiciale, prin compactarea in straturi
successie la umiditatea optima, cunoscut iind ca operatia de compactare creste coeicientul de
impermeabilitate cu cca. un ordin de marime. Pentru stabilirea conormitatii parametrilor necesari or
i realizate teste de compactare atat preliminare cat si in timpul executiei, iar in cazul in care nu se or
atinge caracteristicile necesare se a opta pentru utilizarea unui amestec de material nati si argila ce a
preluata de catre constructor din cariere de argila sau bentonita.
Pentru protejarea geomembranei din polimer ,PLlD, impotria eroziunii si uzurii peste aceasta se a
aseza un geotextil.
Geotextilele or i conectionate dintr-un material textil netesut, din polipropilena, polietilena sau
poliester, rezistent la actiunea ultraioletelor, capabile sa reziste expunerii la razele solare pentru cel
putin doi ani. Grosimea geotextilelor a i de minim 4.0 mm ,unctie de permeabilitatea si orma
granulelor stratului drenant,.
Pagina ,20,

Caracteristicile geotextilului se or conorma normelor Luropene aplicabile.
Sistemul de colectare a leigatului a i ormat din drenuri realizate din conducte rilate dispuse intr-un
strat drenant ,pietris sortat,, deasupra geomembranei si protejat cu o geomembrana.
Pentru iecare celula in parte, sistemul de colectare a leigatului a i instalat imediat dupa instalarea
suportului de polimer si a geotextilului de protectie. Stratul de drenare a acoperi atat partea inerioara
cat si taluzele laterale ale celulelor.
Conductele de eacuare din interiorul depozitului de deseuri or i din teaa perorata PLlD, clasa de
presiune PN 10, si or i plasate longitudinal.
Prin intermediul graitatiei, leigatul colectat de la iecare celula de deseuri a i transportat catre
conducta principala de transport.
Deasupra stratului de drenaj a i dispus un geotextil cu rolul de a separa stratul drenant de masa
deseurilor. Geotextilele or i conectionate din material textil netesut din polipropilena, polietilena sau
poliester rezistente la UV, capabile sa reziste expunerii la razele solare pentru cel putin doi ani.
Conditiile enuntate in speciicatii or asigura aptul ca geotextilul poate actiona ca un inelis de
separatie a stratului drenant. In esenta, aceasta conditie este asigurata daca geotextilul este netesut, daca
are o permeabilitate mare ,100 l,sec,m
2
, si daca are o rezistenta suicienta in ibre astel incat sa nu
ie rupt in timpul instalarii sau dupa instalare ,aloare minima CBR de 1 kN,.
Apele colectate or i drenate catre bazinul de leigat care, conorm proiectului tehnic, poate comunica
hidraulic cu bazinul de retentie aerent statiei de bioremediere si cu sistemul de epurare al acesteia.
Aceasta masura, legatura hidraulica dintre cele trei bazine, se aplica in cazul unor precipitatii deosebite
pentru a aea unor control integral asupra apelor colectate.
Lste, de asemenea, posibil ca in perioadele secetoase sa se oloseasca pentru udarea brazdelor de pe
platorma de bioremediere si din apa colectata din zona depozitului. Lste de mentionat ca acest leigat
nu prezinta deicientele leigatului din deseurile menajere si ca alorile concentratiei ,intre 3-20 mg,l,
in compusi petrolieri pot i restrictie numai pentru eacuare in receptori naturali, iar reintroducerea in
procesul de bioremediere constituie in apt supunerii unui proces aansat de epurare.

Aspecte privind amenajarea facilitatilor comune
lacilitatile comune statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase or i:
a, Drum de acces,
b, Gard de imprejmuire si poarta,
c, Zona de intrare si parcare,
d, Drumuri interne,
e, Zona de cantarire a deseurilor, preazuta cu doua cantare tip pod bascula,
, Zona de spalare a autoehiculelor la iesirea din incinta ,bazin spalare roti,,
g, Zona administratia ,cladire preabricata,, preazuta cu birouri, sala de mese, estiare si dusuri
pentru personal,
h, Laborator pentru testarea probelor de sol,
i, Sistem de epurare ape uzate menajere,
j, Zona de intretinere curenta a utilajelor ,garaj,atelier utilaje,,
Pagina ,21,

k, Sistem de colectare a apelor pluiale curate din exteriorul incintei,
l, Sistem de alimentare cu energie electrica ,generator electric, si corpuri de iluminat.

vre;vvire
Incinta a i imprejmuita cu un gard din plasa de sarma galanizata ,cu ochiurile 50 x 50 mm, aand
inaltimea de cca 2.00 m si preazuta la partea superioara cu 3 randuri de sarma ghimpata cu 0.10 m
distanta intre randuri ,inaltimea totala a gardului h~2.30 m, inclinate la 30, montata pe stalpi metalici
ixati in beton ,adancimea minima de undare 0.30 m, pentru limitarea accesului persoanelor
neautorizate. Gardul a i preazut cu poarta batanta din 2 parti, aand inaltimea de 2.00 m si o latime
de 8.00 m, realizata pe un cadru tubular de otel galanizat ,O ~ 50 x 3.65 mm, cu plasa de sarma.

Dotari evtrv recetia ae.evritor
Pentru admiterea ehiculelor ce transporta deseurile pentru depozitare se or aplica ormalitatile
necesare, se a cantari ehiculul pentru ealuarea cantitatii de deseuri transportate si se or ace analize
ale deseurilor pentru iecare sarja sau ori de cate ori exista suspiciuni cu priire la continutul deseurilor.
Pentru receptia deseurilor si cantarirea solului bioremediat care a putea i utilizat ca material de
umplutura au ost preazute doua cantare tip pod bascula, amplasate in zona de intrare-iesire din
incinta.
Laboratorul utilizat a i un laborator standard tip container urnizat impreuna cu echipamentul
standard.

Dotari aaitiovate cv rot aavivi.tratir
Cladirea administratia a i realizata din preabricate si a cuprinde:
o camera pentru personalul de exploatare,
o camera de supraeghere a actiitatii din cadrul incintei,
o sala de mese si grupuri sanitare,
o camera de stocare a probelor de material ce intra in cadrul statiei de bioremediere.
Laboratorul utilizat este un laborator standard tip container urnizat impreuna cu echipamentul
standard.
In interiorul cladirii administratie este preazut un rezeror cu apa pentru alimentarea cu apa
menajera. Apele uzate menajere or i colectate printr-un sistem de canalizare si dirijate catre o statie de
epurare compusa din doua rezeroare subterane si amplasata in spatele cladirii administratie.
Intretinerea si repararea ehiculelor ce opereaza in cadrul incintei se or realiza intr-un garaj,atelier.
Pentru colectarea apelor pluiale din exteriorul incintei si dirijarea acestora in aara amplasamentului, a
ost preazut un canal colector perimetral cu o adancime de 50 cm.
Corpurile de iluminat din amplasament or i de tip special, concepute si abricate pentru iluminarea
drumurilor.
De asemenea, la iesirea din incinta a i amplasata si platorma de spalare a autobasculantelor ce a
consta intr-un bazin de apa de trecere` preazut cu gratare.
Pagina ,22,

RLGLLMLN1ARI URBANIS1ICL
INDICA1ORI URBANIS1ICI
PO1 maxim solicitat = J00
PO1 existent = 0
CU1 propus = J
CU1 existent = 0
RLGIM MAXIM DL INAL1IML SOLICI1A1: S+P+JL ,pentru constructiile propriu-zise
administratie, laborator, garaj, s.a,
Aliniament constructii = nu este cazul deoarece imobilele propuse nu sunt amplasate la strazi
existente.
Distanta fata de limita anterioara a parcelei este de minim Sm.
Distanta minime obligatorie fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei este de minim 3
m.
Numar de parcaje = JJ locuri ,amplasat conorm Plan reglementari urbanistice - detaliu,
Suprafata de teren totala: J80.000mp
Suprafata de teren afectata de constructii si celule de depozitare, respectiv platforme asfaltate:
J48.883mp
Utilizari interzise:
Lste interzisa amplasarea tuturor tipurilor de constructii, exceptie fiind constructiile aflate in
lista de facilitati (aprobata in cadrul PUZ-ului), precum si schimbarea destinatiei terenului,
dupa aprobarea prezentului PUZ. Aceasta interdictie, de construire si schimbare de destinatie,
este permanenta si isi are fundamentul in natura investitiei propusa in cadrul acestui studiu.

BILAN[ 1LRI1ORIAL
LXIS1LN1 PROPUS

mp mp
1LRLN AGRICOL 180.000 100 - -
CIRCULA|II SI PARCAJL , PLA1lORML - - 35986 20
CONS1RUC|II - CLADIRI
ADMINIS1RA1IVL SI DL SLRVICII
- - 35 0.2

ZONA S1A1IL BIORLMLDILRL - - 28.924 16.48
ZONA DLPOZI1 DL DLSLURI
NLPLRICULOASL
- - 119.939 66.64
ZONA SPA1II VLRZI - AMLNAJARI
ARBORICOLL SI SUPRAlL1L
INILRBA1L
- - 31.13 1.3
1O1AL 1LRI1ORIU P.U.Z. J80.000 J00 J80.000 J00

Pagina ,23,

ZONIIICARL IUNC[IONALA
SUPRAI. INDICI
SUBZONL
mp
IUNC[IUNI
P.O.1. C.U.1. l.max.
OBSLRVA[II
A 28.924 Zona statie bioremediere 100 1 S-P-1L -
B 119.939 Zona depozit de deseuri
nepericuloase
100 1 - -
C 31.13 Zona spatii erzi - amenajari
arboricole si supraete inierbate
- - - -
Zone de protectie / interdictie
J. Zona de protectie pe baza normelor sanitare - depozite controlate de reziduuri solide -
J000m (raza de protectie sanitara) in baza Normelor de igiena si recomadari privind mediul de
viata al populatiei, aprobate prin Ordinului Ministerului Sanatatii nr S36/J997, cu revizuirile
ulterioare. In zona razei de J000m, se recomanda evitarea amplasarii constructiilor destinate
locuirii.

2. Zone protejate fata de culoare tehnice: culoar de protectie (2m din ax) fata da conducta
pentru conducta de alimentare a sistemului de irigatii., ce strabate terenul pe latura de vest.
Culoarul va fi protejat cu gard de protectie metalic, cu exceptia zonelor de acces trafic pe
teren.

SI1UA1IA URBANIS1ICA SI JURIDICA LXIS1LN1A A 1LRLNULUI
1eren in extravilanul comunei Smardan, judetul Galati (1-43, P-260/J/2, lot J) categoria
arabil in folosinta agricola Proprietar Petrom S.A. - S = J80.000mp (CVC AU1 nr. 381,2009,
incheiere nr. 9230,2009,.
Zonificare functionala
Prin prezentul PUZ se propune schimbarea statutului terenului, din teren agricol situat in
extravilan, prin introducerea acestuia in cadrul PUG comuna Smardan, la sectiunea
Reglementari urbanistice, ca trup izolat Zona unitati industriale/ depozitare, pentru
investitia Statie bioremediere si depozit deseuri nepericuloase Independenta apartinand
Petrom S.A., pentru folosinta ariilor de exploatare petroliera Independenta si Oprisenesti.
Accesul a i realizat prin amenajarea pentru traic greu a unui drum cadastrat de exploatare agricola ce
desereste terenurile din zona ,inspre sud, spre localitatea Negrea,, drumul se a racorda direct la
DC43A, eitand tranzitarea satului Negrea, astel:
- drum modernizat pentru traic greu, 2 benzi si acostamente pe ambele parti, cu colectarea apelor
pluiale la rigole laterale, teren in extrailanul comunei Smardan, destinatia drumuri locale agricol -
proil tranersal c. regulament aprobat al P.U.G.

3.7 DLZVOL1ARLA LCHIPARII LDILI1ARL
liind un trup izolat, la mare distanta de zona construita, terenul este lipsit de echipament edilitar.
Nu au ost identiicate in ecinatatea amplasamentului retele de utilitati publice ,energie electrica,
alimentare cu apa, gaze,.
Obiectivul de investitie nu va fi alimentat din reteaua de utilitate publica. Zona izata, alata in
proprietatea priata a OMV Petrom, urmeaza a i dezoltata exclusi pentru uzul si necesitatile
Pagina ,24,

inestitorului, care a asigura prin mijloace proprii toate utilitatile speciice necesare, neiind solicitat
sprijin sau onduri publice in acest scop.
Alimentarea cu energie electrica, aand in edere consumul redus de energie, principala necesitate iind
iluminatul zonei de lucru, a i realizata cu un generator de energie electrica.
Necesarul de apa potabila pentru personalul implicat poate i asigurat din comert ,PL1,.
Apa necesara pentru procesul de bioremediere a i asigurata in principal din precipitatii, iind stocata
in bazinul de retentie din incinta statiei in ederea recircularii. In cazul unor precipitatii reduse,
necesarul de apa poate i suplimentat prin alimentarea bazinului de retentie cu apa transportata cu
cisternele de la cele mai apropiate acilitati Petrom sau cu apele pluiale colectate de pe supraata
depozitului de deseuri nepericuloase ,leigat, si stocate intr-un bazin special racordat la bazinul de
rentetie. 1rebuie mentionat ca acest leigat nu a aea deicientele de calitate speciice leigatului din
deseruile menajere ,incarcare organica si biologica extrem de ridicate, iind impuriicat doar cu urme de
hidrocarburi petroliere. Indierent de sursa de alimentare a bazinului de retentie, apa preluata din acesta
pentru udarea brazdelor a i supusa, anterior, tratarii in separatorul de hidrocarburi.
Necesarul de apa menajera se a asigura din rezerorul de apa din incinta cladirii administratie, prin
alimentarea acestuia cu cisternele de la cea mai apropiata acilitate Petrom.
Apele uzate menajere or i colectate printr-un sistem de canalizare si directionate catre o statie de
epurare constand in doua rezeroare subterane. Conorm speciicatiilor tehnice, statia a asigura
epurarea apelor menajere pana la indicatorii de calitate preazuti de Normatiul N1PA 001 aprobat
prin lotararea Guernului nr. 188,2002, cu modiicarile si completarile ulterioare.

3.8 PRO1LC1IA MLDIULUI
3.8.J Protectia calitatii apelor
In ce prieste necesarul de apa,. pe de o parte se a asigura apa potabila necesara personalului implicat
in realizarea acestui obiecti, care a i achizitionata din comert ,PL1,.
Apa necesara pentru procesul de bioremediere a i asigurata predominant din precipitatii, colectate in
bazinele de stocare special destinate in ederea reolosirii. In cazul unor precipitatii reduse, necesarul de
apa a i suplimentat prin transport cu cisternele de la cea mai apropiata acilitate OMV Petrom.
In cazul unor precipitatii excesie, acilitatile or dispune de capacitate de stocare considerabila in
bazinele aerente sistemului de management si recirculare a apei, si in situatii extreme, stratul drenant
aerent depozitului a putea retine temporar el insusi o cantitate considerabila de apa. Pentru ca nu se
or produce sau elimina ape uzate industriale, acilitatile ce urmeaza a i construite nu sunt preazute
cu sistem de descarcare a apelor uzate industriale. In situatii extreme, cu precipitatii oarte abundente,
excesul de apa poate i eliminat prin mijloace auto catre statiile de injectie apartinand grupului de
zacaminte Independenta-Oprisenesti.
Apele menajere din cladirile administratie or i gospodarite in conormitate cu reglementarile
aplicabile si cu aizele si autorizatiile de mediu si cele de gospodarire a apelor care se or obtine in baza
documentatiilor speciice odata cu stabilirea solutiilor tehnice in azele ulterioare de proiectare.
Masurile de protectie pread in primul rand separarea luxurilor de apa, mai ales a celor din exteriorul
incintelor care sunt conentional curate si care or i dirijate perimetral spre terenul natural, in ederea
eitarii intererentei cu materialele depozitate.
Pagina ,25,

Apele tehnologice or i ehiculate prin sistemele de drenare,canalizare,rigole,pompe, or i supuse
tratarii speciice si stocate in rezeroare impermeabilizate care dispun de o capacitate suicienta pentru
a ace ata si situatiilor critice.

3.8.2 Protectia aerului
Masurile de protectie a aerului au in edere respectarea reglementarilor in igoare din:
- O.U.G. nr. 195,2005 priind protectia mediului, cu modiicarile si completarile ulterioare,
- OUG nr. 243,2000 priind protectia atmoserei, cu modiicarile si completarile ulterioare,
- Ordinul Ministrului nr. 592,2002 Aprobarea normatiului priind stabilirea alorilor limita, a
alorilor de prag si a criteriilor si metodelor de ealuare a CO2, NO2 si NOx, pulberilor in
suspensie, Pb, benzenului, CO si ozonului in aerul inconjurator`, cu modiicarile si completarile
ulterioare,
- S1AS 1254,198 - Aer din zonele protejate - Conditii tehnice de calitate.
In aza de exploatare a statiei de bioremediere si a depozitului de deseuri, emisiile predominante sunt
cele produse de operatiile de transport, care se pot concentra in anumite perioade. Apoi, in statia de
bioremediere or exista emisii generate de utilajul de aanare a brazdelor de deseuri, iar in depozit de
catre utilajele care asigura asezarea deseurilor in celula actia.
Principalul actor care inluenteaza nielul de poluare tine de tipul utilajelor si camioanelor olosite,
respecti de normele de poluare ale motoarelor acestora, ca si de modul in care acestea sunt intretinute.
In plus, pe langa masurile generale in cadrul bunelor practici mentionate la aza de constructii,
optimizarea mijloacelor, capacitatilor si rutelor de trasnport contribuie de asemenea la diminuarea
emisiilor de polanti atmoserici.

3.8.3 Protectia solului si subsolului
Realizarea celor doua acilitati implica ocuparea temporara a 3,5ha pentru statia de bioremediere si
deinitia a 14,5ha pentru depozitul de deseuri nepericuloase, care dupa inchidere a i renaturata cu
egetatie ierboasa. Nu este preazuta ocuparea temporara de spatii in aara amplasamentului Petrom
Drumul de acces implica reabilitarea pentru traic greu a unui drum public cadastrat existent.
Structura statiei de bioremediere a i similara structurii rutiere pentru traic greu, iind preazuta cu
mai multe straturi, implicit din mixturi asaltice care or impiedica iniltrarea in sol a apelor pluiale si
celor tehnologice.
Depozitul de deseuri a i amenajat conorm reglementarilor in igoare ,lG 349,2005 si respecti
Ordinul 5,2004, cu doua sisteme de impermeabilizare succesie constand in bariera geologica si
geomembrana, cu preederea de strat drenant cu grosimea de 0.5 m si sistem de management al apelor
pluiale.
Principalele masuri pentru protectia solului si subsolului constau din:
- eriicarea sistematica a starii platormei si a unctionabilitatii acilitatilor preazute, inclusi aplicarea
operatiilor de intretinere necesare ,curatarea rilgolelor si rezeroarelor de stocare,,
- exploatarea corespunzatoare a statiei de bioremediere si depozitului de deseuri,
Pagina ,26,

- monitorizarea de mediu realizata conorm reglementarilor aplicabile,
- masuri de preenire a poluarilor la operatiile de alimentare cu carburanti.

3.8.4 Protectia ecosistemelor terestre si acvative
Lcosistemele terestre sunt puternic antropizate in zona amplasamentului prin actiitatile agricole. Nu
au ost identiicate specii sensibile de lora si auna.
In sensul bunelor practici, sunt preazute o serie de masuri pentru gestionarea adecata a eectelor
asociate actiitatilor desasurate si in cazul cand acestea nu pot genera impacte aderse semniicatie.

3.8.S Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Amplasamentul statiei de bioremediere si a depozitului de deseuri este situat in zona de terenuri
agricole, la peste 5 km distanta de comuna Pechea, cea mai apropiata, apt ce asigura un niel rezonabil
de protectie in raport cu zgomotul produs de utilajele ce or unctiona in cadrul actiitatilor planiicate.
Sursa principala de zgomot este data in principal de actiitatea mijloaelor de trasnport si intr-o mai
mica masura de cea a utilajelor olosite in incinta.
Pentru asigurarea unui niel redus al zgomotului si ibratiilor este preazuta amenajarea
corespunzatoare pentru traicul greu a drumurilor de acces si a celor de incinta.

3.8.6 Protectia asezarilor umane si altor obiective de interes public
Nu este cazul, cea apropiata asezare umane, inclusi obiectie de interes public, iind la peste 5 km
distanta ata de zona amplasamentului.

3.8.7 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
Proiectul in sine are rolul de a asigura conormarea la reglementarile in igoare in ce prieste practicile
priind eliminarea deseurilor solide, rezultate in special din lucrari de dezaectare si decontaminare a
zonelor poluate cu hidrocarburi. lunctionarea obiectiului nu a aea ca eect producerea de deseuri,
exceptand deseurile menjere produse de lucratori, asigurand in schimb procesarea, recuperarea partiala
si eliminarea conorma a deserilor produse de actiitatile de exploatare petroliera.
Astel, deseurile eecti generate de actiitatea iitoare sunt in general doar cele menajere, care datorita
cantitatilor reduse pot i gestionate prin stocare temporara in recipienti adecati si colectate de catre
societatea de salubritate locala.

3.8.8 Protectia impotriva radiatiilor
Actiitatile de exploatare a celor doua acilitati din proiect nu implica existenta unor surse sau olosirea
de substante radioactie.

Pagina ,2,

3.8.9 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
Actiitatile preazute nu implica olosirea de substante toxice sau periculoase, altele decat produsele si
deseurile petroliere. Caracteristica de substanta periculoasa pentru titei este legata de inlamabilitatea
acestuia. In cazul unui continut mediu de produse petroliere de cca. 6 in deseurile ,sol contaminat si
sedimente, aduse in statia de bioremediere, riscul de inlamabilitate este practic inexistent, precum si
riscul de pelicula de petrol. De asemenea, manipularea carburantilor si lubreiantilor pentru utilaje este
preazuta in spatii bine izolate.

3.8.J0 Lucrari de refacere/restaurare a amplasamentului
La incetarea actiitatii beneiciarul a dezaecta toate instalatiile aerente statiei de bioremediere si a
proceda la inchiderea conorma a depozitului de deseuri nepericuloase.
Conorm preederilor legale, operatorul depozitului este obligat sa eectueze monitorizarea
postinchidere, pe o perioada stabilita de catre autoritatea de mediu competenta. Aceasta perioada poate
i prelungita daca in cursul derularii programului de monitorizare se constata ca depozitul nu este inca
stabil si poate prezenta riscuri pentru actorii de mediu si sanatatea umana.
Prin dezaectarea instalatiilor si reacerea supraetei ostului depozit, terenul a i redat in circuitul
natural iar monitorizarea postinchidere isi pierde ratiunea de a i eectuata.

3.8.JJ Prevederi pentru monitorizarea mediului
tatia ae bioreveaiere
Principalele masuratori si inregistrari legate de unctionarea statiei or i asupra caracteristicilor si
cantitatilor deseurilor care or i admise in statia de bioremediere si a celor care or i preluate din
statie. In acest sens, or i eectuate analize de laborator pentru iecare lot de deseuri.
Metodele olosite pentru analiza probelor sunt cele standardizate la niel national si european. Probele
preleate or i analizate in laboratoare proprii si eriicate periodic prin analize realizate in laboratoare
acreditate.
Se a urmari sistematic eolutia procesului de bioremediere si a starii actorilor aorizanti ,umezeala si
temperatura,, precum si eicienta de epurare a instalatiilor preazute ,deznisipator si separator de
grasimi,.
In prima perioada de unctionare se recomanda realizarea de masuratori ale imisiilor de COV. Pentru
eidentierea starii calitatii solului se recomanda preleari periodice de sol de la limita platormei si de la
limita incintei statiei. Se recomanda de asemenea eectuarea de analize si monitorizarea periodica a
calitatii apelor uzate menajere epurate.
Rezultatele masuratorilor ,automonitorizare, or i raportate periodic autoritatii teritoriale pentru
protectia mediului. Orice eect negati inregistrat prin programul de automonitorizare a i raportat
catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore.
In aza post-inchidere, monitorizarea a continua numai in zona depozitului de deseuri, dezaectarea
statiei de bioremediere implica inlaturarea completa a materialelor, instalatiile si constructiilor aerente.

Pagina ,28,

Deoitvt ae ae.evri veericvtoa.e
Deoarece in amplasament nu a ost identiicata apa subterana pana la adancimea de 25 m, iar
intererenta cu reaticul situat la adancimi mari sub straturi impermeabile de sol este putin probabila,
monitorizarea depozitului se a rezuma la analiza celorlalti parametrii mentionati de Normatiul
aprobat prin Ordinul 5,2004 in ce prieste:
- tasarile si deormatiile sistemului de izolare a bazei depozitului,
- unctionarea sistemului de drenaj al apelor pluiale ce percoleaza deseurile ,leigat,,
- leigatul proenit din precipitatii,
- monitorizarea datelor meteorologice: precipitatii, temperatura, ant, eaporarea apei.
Parametrii ce or i monitorizati la interale regulate se or stabilii cu precizie in aza de autorizare a
depozitului.
Masuratorile si inregistrarile cele mai releante legate de unctionarea obiectiului or i cele legate de
caracteristicile si cantitatile deseurilor care or i admise la depozitare. In acest sens or i eectuate
analize de laborator pentru iecare lot de deseuri.
In plus, or i eectuate periodic analize cu priire la caracteristicile apei pluiale ,leigat, epurate atat la
eacuare cat si in ce prieste eicienta proceselor de epurare.
In prima perioada de unctionare se recomanda realizarea de masuratori ale imisiilor de COV. Se
recomanda de asemenea eectuarea de analize si monitorizarea periodica a calitatii apelor uzate
menajere epurate.
Rezultatele masuratorilor ,automonitorizare, or i raportate periodic autoritatii teritoriale pentru
protectia mediului. Orice eect negati inregistrat prin programul de automonitorizare a i raportat
catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore.
Monitorizarea post-inchidere a depozitului, conorm preederilor legale, se a realiza pentru o perioada
de minimum 30 ani, ce poate i prelungita de catre autoritati daca se constata ca depozitul nu este inca
stabil si poate prezenta riscuri pentru actorii de mediu si sanatatea umana.

4. CONCLUZII MASURI IN CON1INUARL
Propunerea din prezentul studiu aza PUZ a oeri toate dotarile necesare unctiunii Statiei de
bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase.
S-au tratat urmatoarele categorii generale de probleme :
- organizarea accesului pe parcela ,
- schimbarea categoriei de olosinta a terenului ,
- indici si indicatori urbanistici , regim de aliniere, ediicabil, regim de inaltime, P.O.1., C.U.1. , ,
- dezoltarea inrastructurii edilitare ,
- statutul juridic al terenurilor ,
- masuri de eliminare a eectelor unor riscuri naturale si antropice ,
- masuri de protectie a mediului ,
- asigurarea parcarii si gararii in interiorul parcelei.
Pagina ,29,

- reglementari speciice detaliate - permisiuni si restrictii - incluse in regulamentul local de urbanism
aerent P.U.Z.

S. RLGLLMLN1ARI SI LLGI IN VIGOARL
Piesele continute in prezenta documentatie au ost intocmite in conormitate cu preederile Legii nr.
50,1991 republicata, Legii 350,2001 priind amenajarea teritoriului si urbanismul, modiicata si
completata prin Legea 289,2006 si Ordonanta nr. 2 din 2 august 2008 pentru modiicarea si
completarea Legii 350,2001,Ghidului priind metodologia de elaborare si continutul cadru al planului
urbanistic de detaliu - GM 009-2000 intelegerea cu beneiciarul si comanda,tema de proiectare data de
beneiciar.
Lxecutarea lucrarii a incepe numai dupa obtinerea autorizatiei de construire, respectand conditiile
stabilite de aceasta si de regulamentul prezentului P.U.Z. izat spre neschimbare.
1ipul constructiilor si amplasamentul au ost stabilite de comun acord cu beneiciarul, care este obligat
a le respecta, cunoscand ca, in caz contrar, a raspunde in ata organelor de control.
Prezenta documentatie a ost elaborata pentru obtinerea aizului Comisiei 1ehnice de Urbanism pentru
aza P.U.Z de proiectare si nu tine loc de proiect de executie.

La baza elaborarii Regulamentului Local de Urbanism stau urmatoarele acte normatie:
- Legea nr. 50,1991 republicata priind autorizarea executarii lucrarilor de constructii cumodiicarile
ulterioare,
- Legea nr. 10,1995 priind calitatea in constructii,
- Legea nr.18,1991 - legea ondului unciar,
- Legea nr. 33,1994 priind exproprierea pentru cauza de utilitate publica,
- Legea nr. 13,1995 priind protectia mediului,
- Legea nr. ,1996 - a cadastrului si publicitatii imobiliare,
- lGR nr. 525,1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism,
- Legea nr. 82,1996 pentru aprobarea O.G. nr. 43,199 priind regimul juridic al drumurilor,
- Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536,1996 priind normele de igiena si a recomandarilor priind
mediul de iata al populatiei,
- Legea nr. 54,1998 priind circulatiajuridica a terenurilor,
- Legea nr. 213,1994 priind proprietatea publicasi regimul juridic al acesteia,
- Ordinul MLPA1 nr. 13,N,1999 pentru aprobarea Ghidului priind metodologia de elaborare si
continutul cadru al Planului Urbanistic General,
- Ordinul MLPA1 nr. 16,N,2000 pentru aprobarea Ghidului priind metodologia de elaborare si
continutul cadru al Planului Urbanistic Zonal,
Pagina ,30,

- Ordinul MLPA1 nr. 3,N,2000 pentru aprobarea reglementarilor tehnice - Ghid priind
metodologia de elaborare si continutul cadru al Planului Urbanistic de Detaliu,
- Legea nr. 5,2000 priind aprobarea Planului de Amenajare a 1eritoriului national - sectiunea III
- zone protejate,
- Ordinul MLPA1 nr. 21,N,2000 priin elaborarea si aprobarea Regulamentelor Locale de
Urbanism,
- Legea nr. 215,2001 a administratiei publice locale,
- Legea nr. 422,2001 priind protejarea monumentelor istorice,
- Legea nr. 350,2001 priind priind amenajarea teritoriului si urbanismului,
- Legea nr. 289,2006 pentru modiicarea si completarea Legii 350,2001,
- Legea nr. 55,2001 priind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiuneaV -
zone de risc natural,
- Legea nr. 119,2005 priind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guernului nr. 122,2004 pentru
modiicarea art. 4 din Legea nr. 50,1991 priind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
- Legea nr. 24,2005 priind reorma in domeniul proprietatii si justitiei precum si unele masuri
adiacente,
- Ordinul Ministerului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1430,2005 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50,1991 priind autorizarea lucrarilor de constructii,
- lGR nr. 349,2005 priind depozitarea deseurilor,
- lG nr. 930,2005 pentru aprobarea Normelor speciale priind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica,
- Codul ciil.

PLAN URBANIS1IC GLNLRAL AL COMUNLI SMARDAN,
PLAN URBANIS1IC GLNLRAL AL COMUNLI SMARDAN - RLGULAMLN1 DL
URBANISM,
DOCUMLN1A1IL OB1INLRL CLR1IlICA1 DL URBANISM P.U.Z.,
S1UDIU GLO1LlNIC.

Intocmit,
Arh.urb. Mihai Suarasan

Veriicat
Arh.urb. Retegen Alexandrina

Halcrow Romania SRL

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Halcrow Romania SRL

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Halcrow Romania SRL

85 Carol Davila St., Sector 5, Bucharest

You might also like