I. 85 (Marin Sorescu, Alchimie) 1. a da ocol, a da cu bta-n balt, a da vrabia din mna pe cioara de pe gard, a da de veste.

2. Virgula desparte n text elementele componente ale enumeraiei. 3. Plutoniul, radiul i poloniul sunt elemente chimice radioactive. Nu am putut gsi la magazin calorifere cu apte elemeni. 4. Invocaia este folosit n discursul liric pentru a accentua sentimentul de frustrare al eului liric cauzat de lipsa fericirii. Acest procedeu artistic permite exprimarea mai direct a sentimentului de dezolare i crete intensitatea mesajului transmis. 5. Mrcile gramaticale ale prezenei eului liric n textul dat sunt formele verbale la persoana I (Ce sa fac eu...; ...mai arunc sub cazanul vostru... ;V dau jumtate...) i adresarea direct prin folosirea formelor verbale i pronominale la persoana a II-a (Ai greit calculele,; v dau jumtate...). Alt marc gramatical existent n textul dat este prezena formei pronominale a persoanei I (eu, mea, dai-mi, mele). 6. Opoziia din strofa a doua dintre ideea de nelepciune i cea de fericire reliefeaz asemnarea dintre cele dou noiuni n concepia uman dar ele au valori i nelesuri diferite. Fericirea este un scop n timp ce nelepciunea este un mijloc de a atinge scopul. 7. Marin Sorescu n ultima strof a poeziei Alchimie folosete metafora i un registru de cuvinte tipic alchimiei pentru a arta risipa ce se realizeaz n cutarea pietrei filosofale, fericirea. Cele nouzeci i nou de elemente, numr fatidic, sunt insuficiente, deoarece nu sunt o sut, un numr rotund, ntreg. Ele sunt trecute n tabloul fiinei sale ordonat, asemenea elementelor chimice din tabelul periodic al elementelor. Risipa se realizeaz prin consumarea timpului dat fiecruia s-l triasc n ntreinerea reaciei chimice care ne promite drept produs final fericirea. Dar din pcate reacia continu la nesfrit far un rezultat. 8. Titlul poeziei este un simbol ce ne arat unghiul din care trebuie s citim poezia pentru a nelege semnificaia urmrit de autor. El transform toat frmntarea omului de a obine fericirea ntr-o pseudo-tiin cum este alchimia ce are un el final imposibil, piatra filosofal, i care folosete calcule i formule imprecise bazate pe intuiii eronate. Deci titlul simbolizeaz cutarea orbeasc a fericirii. Poezia se ncadreaz n lirismul de tip subiectiv prin mrcile lexico-gramaticale ale

eului liric prezentate la punctul 5 i prin adresarea direct prin invocaie retoric care accentueaz subiectivismul poeziei