Europa si lumea in secolul 20

Europa -cea mai frumoasa si cultivate din lume -leaganul crestinismului; artei -s-a dovedit un loc al splendorii si al mizeriei -teatrul celor mai infricosatoare dispute si confruntari dintre natiuni Natiunile germanice au avut initiatiativa politica, juridical, economica, stiintifica intotdeauna. Au imprastiat mostenirea europeana. Au existat vechi proiecte unioniste. Primii care au incercat sa unifice Europa au fost Ludovic alXIV-lea si Napoleon Bonaparte. Au utilizat razboiul pentru a unifica. Dar au existat si proiecte culturale progresiste(umanism, renastere, iluminism,retionalismul, democratia). Cele 2 razboaie mondiale au pornit din Europa. De fiecare data europenii au gasit resursa necesara de a se regenera in urma razboaielor. Dupa al2lea Razboi Mondial marile natiuni din Europa nu stiau ce fel de reactie/atitudine sa adopte in relatia cu invingatorii(URSS, SUA). Au ales solutia formularii unor scopuri noi care sa conduca Europa pe calea prosperitatii. Si-au refacut economiile, au reconstruit orasele, au gasit piete noi si clienti strategici, iar marii intreprinzatori au investit in regiuni cu mana de lucru ieftina. Au initiat fluxuri gigantice de capital catre alte regiuni considerate stabile din punct de vedere politic. Comertul a capatat dimensiuni mondiale. Riscurile asumate de investitor au fost conpensate de castiguri uriase. Tarile producatoare si exportatoare de petrol impreuna cu USA, Germania, Japonia au investit in tarile lipsite de capital. In acest context, oamenii politici, vizionari ai Europei in frunte cu J. Monnet, Schuman, Paul Spaak si Alcide de Gasperi au fost initiatorii priectului Uniunii Vestului European. 1949 infiintarea Consiliului Europei. La fundamental sau se afla 3 piloni: democratie, stat de drept, drepturile omului. A fost adoptata Conventia Europeana a Drepturilor Omului document care cansacra principiul respectarii drepturilor omului fata de stat indifferent de contextual economic, politic, etc. 1951 Germania, Franta, Olanda, Belgia, Luxemburg, Italia infiinteaza Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului. 1957 este semnat Tratatul de la Roma infiinteaza piata comuna-sunt desfiintate barierele comerciale dintre cele 6 state. Efectul a fost dezvoltarea exploziva a economiei celor 6 state. 1962 Europa unita se soncentreaza pe agricultura au fost lansate politici agricole commune 1965 infiintarea a doua institutii: Parlamentul European si Curtea de Justitie Europeana 1986 se semneaza Tratatul de la Luxemburg care adanceste cooperarea si integrarea dintre tarile member 1992 este semnat Tratatul de la Manstricht este infiintata Uniunea Europeana. Relatiile dintre state sunt reglementate pe principiul solidaritatii. -instituie spatial European fara bariere -se aplica politica externa comuna In toata Europa au fost multi eurosceptici. Introducerea monedei unice europene e un fapt fara precedent.

Idea Europei unite a sedus popoarele europene, a asigurat standarde de viata ridicate a asigurat respectarea drepturilor omului.

Tratatul de la Mastricht
Tratatul de la Mastricht prevedea: -spatiu fara frontiere, uniune economica si monetara, politica externa si de securitate comuna -in situatii de criza sau razboi se procedeaza la instituirea unei conduceri si aparari commune. -iau decizia infiintarii UE -la baza relatiilor tarii UN sta principiul solidaritatii -scopul:progresul economic si echilibrat -spatiul fara frontiere interioare -uniune economica si militara -politica externa si de securitate este comuna -in situatii de criza externa sau interna Sau in situatii de razboi se procedeaza la instituirea unei conduceri -locuitorii UE au statul de cetateni europeni 1998-J.J.Rousseau-Eroarea Europeana- facea urmatoarea afirmatie:Euro este un expemplu fara precedent in istorie Moneda euro: -puterea euro-toate statele member folosesc aceeasi moneda Un stat European de dimensiuni continental ear fi impotriva tuturor tendintelor din lumea contemporana. In ciuda acestor analize critice idea UE a sedus tarile din Europa cu mici exceptii, fiind o solutie pt iesirea din dezastrul celui de-al Doilea Razboi Mondial si un mod de a-I raspunde globalizarii. Unificarea Europei s-a produs simultan in plan economic si al asigurarii drepturilor omului.

Globalizarea
-sec 20 Europa a fost principalul actor al globalizarii -cel mai spectaculos eveniment la nivel mondial -economia s-a modernizat -filmele au devenit trans si multinationale -datorita globalizarii, noile tehnologii s-au generalizat -crizele pot fi tratate in comun

Colonizarea
Toata epoca moderna a stat cu semnul dominatiei Europei in lume. Teza fundamentala care justifica acest lucru a fost misiunea civilizatare a Europei. Formarea sitemului mondial colonial a incpeut dupa marile descoperiri geografice. Cele mai mari metropole au devenit Portugalia, Italia, Franta, Spania. Apogeul colonizarii s-a realizat in sec 20 cand din sistemul mondial colonial in Asia pana in extremul orient. Sec 19 China si Japonia s-au deschis in fata valorilor europene, dar au devenit victime ale marilor corporatii americane. Colonizarea a avut efecte positive si negative. Interferenta culturilor si civilizatiilor a reprezentat o experienta unica, popoarele s-au cunoscut si si-au imprumutat practice si valori. Latura negative a constat in faptul ca coloniile s-au transformat in piete de desfacere pentru puteri. Colonizarea s-a realizat prin mijloace pasnice sau violente.

Decolonizarea
-inceputa inca din primele decenii ale sec 20 si s-a temrinat dupa razboaiele mondiale. S-a realizat pe cale violenta sau pasnica. Dintre marii luptatori ai lumii amintim: Nehru, Leopold Sendar Senger, Habib, Ho-shi-min. Oridinea in care s-a produs: 1945-Vietnam 1947-India 1944-Tarile din Imp. Colonial Francez/Maroc, Angeria, Tunisia. In toate cazurile marilor eliberari au fost utilizate negocieri, dar si presiuni. 1980-procesul decolonizarii s-a incheiat peste tot, dar tarile eliberate au devenit victime ale razboaielor civile. Scopul a fost obtinerea puterii de anumite grupuri politicoeconomico-coloniale; au aparut dispute teritoriale intre colonii(unele); -au fost tratate frontiere artificiale intre diferite tari, foste colonii. Cel mai teribil eveniment s-a intamplat in Africa.

Cultura romana.Cultura europeana Cultura romana intre autohtonism si militarism

Prezentare general: Perioada paoptist are ca nucleu revoluia de la 1848. Micarea paoptist are urmtoarele obiective social-politice: - modernizarea societii romneti - independena politic

- libertatea naional - unirea provinciilor romne. Aceast epoc marcheaz nceputul literaturii noastre moderne. Scriitorii paoptiti ncearc o sincronizare n Europa Occidental, mai mult mimetic la nceput. Scriitorii au fost nevoii s ard etapele care se desfuraser succesiv n literaturile occidentale n decursul a mai mult de un secol i jumtate. Curentele literare (iluminism, clasicism, preromantism, romantism, realism) sunt asimilate simultan. Principala trstur a literaturii paoptiste const n coexistena curentelor literare, nu numai n opera aceluiai autor ci chiar i n aceeai creaie. Paoptismul este o ideologie literar care nu a fost sintetizat ntr-un program particular i supus unor comandamente exterioare: mecanism cultural i revoluionar, spirit critic, deschidere spre Occident, impunerea unui spedific naional, contiin critic i patriotic, contiina pionieratului n mai toate domeniile vieii, o retoric a entuziasmului i o trezire la aciune. Articolele programatice ale vremii reflect ideologia literar paoptist. Dou personaliti au rolul de ndrumtor al fenomenului cultural-literar. ntr-o prim etap, corespunztoare primei generaii paoptiste, acest rol i revine lui I. Heliade Rdulescu prin articolele din Curierul romnesc aprut la Bucureti (1829) cruia i adaug suplimentul literar Curierul de ambe sexe (1837). Datorit ndemnurilor adresate tinerilor scriitori a fost posibil debutul unei ntregi generaii ntre 1830-1840: Vasile Crlona, Gr. Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac. O alt etap este marcat de contribuia lui Mihail Koglniceanu, redactorul revistei ieene Dacia literar, care are ca obiect exclusiv literatura. n cele trei numere aprute s-au publicat opere ale celor mai valoroi scriitori ai vremii (C. Negruzzi, Vasile Alexandri, Grigore Alexandrescu) ns direcia imprimat s-a reflectat n toat literatura epocii. Dacia literar, manifest al romantismului romnesc n primul numr al revistei, M. Koglniceanu a publicat un articol-program intitulat Introducie, articol care a devenit manifestul literar al romantismului romnesc. Articolul ncepe cu evidenierea necesitii unei literaturi originale i naionale i cu prezentarea activitii gazetelor romneti aprute anterior fa de care Dacia literar i propune s aduc un suflu nou, aspect sugerat i de titlul revistei. Se respinge coloratura local i amestecul politicului, revista adresndu-se scriitorilor romni pentru a publica scrieri originale. Cele patru puncte ale articolului-program sunt: - ntemeierea spiritului critic n literatura romn pe principiul estetic - Afirmarea idealului de realizare a unitii limbii i a literaturii romne - Combaterea imitaiilor i a trducerilor mediocre - Promovarea unei literaturi originale prin indicarea unor surse de inspiraie n conformitate cu specificul naional i cu estetica romantic: istoria, natura ,i folclorul. Primii scriitori moderni s-au afirmat n cadrul curentului naional-popular de la Dacia literar. Ideile enumerate n acest articol-program i promovarea de reuit se reflect n literatura romn de la mijlocul sec. al XIX-lea.

www.referat.ro

Prin precizarea surselor de inspiraie, a temelor literare, dar i prin diversele trimiteri la trsturile romantismului (aspiraie spre originalitate, refugiul n trecutul istoric, aprecierea valorilor naionale i a folclorului, mbogirea limbii literare prin termeni populari, arhaici, regionali) articolului Introducie devine un manifest literar al romantismului romnesc. Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului european i parcurge un drum sinuos. Dup literatura anilor 1825-1830 care abund n adaptri dup scriitorii strini, n special francezi, este se remarcat sincronismul dintre manifestul romantismului francez (Prefaa la drama Cromwell de Victor Hugo, n 1840. Scriitorii romni ai epocii asimileaz manifestul romantismului francez i aplic principiile acestuia, cu particularitiile curentului naional popular de la renumita Dacia literar. Reprezentai ai literaturii paoptiste: Proza: proza de inspiraie istoric (C. Negruzzi, N. Blcescu, Alecu Russo), nsemnri de cltorie (V. Alecsandri,Ion Ghica,Gr. Alexandrescu), scrieri memorialistice (C. Negruzzi), nuvele romantice (C. Negruzzi, V. Alecsandri,Gh Alexandrescu), ncercri de roman (Dimitrie Bolinitineanu, Ion Ghica) Poezia: specii clasice: epistola, satira, fabula, oda, imnul (Gh. Asachi, C. Bollioc, A. Mureanu); specii romantice: meditaia (V. Crlona, D. Bolintineanu), V. Alexandri-legenda cult Dramaturgie: filonul comic al satirei sociale, critica moravurilor (Matei Millo, Caragiale, Alecu Russo, Vasile Alecsdri); teatrul istoric (Gh. Asachi, V Alecsandri).

Ocupatii si statute profesionale Modelul american Ocupatiile umane la sfarsitul secolului al XX-lea
In secolul XX oamenii au continuat sa practice, meserii traditionale legate de cultivarea plantelor si cresterea animalelor, dar numarul celor cu astfel de preocupari a scazut si este in continua scadere. Revolutiile industriale, tehnologice si informationale successive au modificat ireversibil ocupatiile si statutele profesionale ale oanenilor. Revolutiile tehnologice din a doua jumatatea secolului al XXlea a adus modificari semnificative la nivelul ocupatiilor si statutelor profesionale, iar oamenii s-au adaptat la aceste noi realitati. In tarile dezvoltate din punct de vedere economic industrializarea si cresterea populatiei urbane nu a insemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-a intamplat dupa prima revolutie industriala, ci a insemnat accentuarea si consolidarea clasei de mijloc, care in statele superindusrializate este numeroasa si foarte puternica. Acesta stare de fapt s-a datorat in primul rand dezvoltarii sectorului tertiar. La ora actuala ocupatiile legate de agricultura si mestesuguri traditionale au o pondere scazuta in economie, sau sunt pe cale de disparitie, munca fizica a fost lasata pe seama imigrantilor. Exceptie fac unele state asiatice , China, India, Indonezia unde procentul celor care sunt cuprinsi in sectorul primar ( agricultura, pescuit, exploatarea lemnului, etc.) si mestesuguri traditionale este ridicat. In

statele europene dezvoltate, mestesugurile fac subiectul unor programe special ale guvernelor pentru pastrarea lor. Munca in agricultura a devenit mecanizata si lasata pe seama emigrantilor sau a persoanelor cu un grad scazut de instructie, in timp ce in industrie dupa o perioada cuprinsa intre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si anii `60,in care sectorul industrial a ocupat o buna parte a populatiei, ponderea acesteia a scazut considerabil, in schimb a crescut considerabil ponderea populatiei din sectorul tertiar. In tarile din central si estul Europei, procesul de industrializare a inceput in anii `60 si ma suferit un declin dupa caderea regimurilor comuniste. In Romania, dupa anii `60 s-a incercat industrializarea fortata, proces ce a determinat modificari la nivelul ocupatiilor si profesiilor. Dezvoltarea rapida si fortata a industriei a dus la cresterea numerica si la consolidarea clasei muncitoare considerate clasa sociala de baza a comunismului. In 1950, in Romania erau inregistrati 1,2 milioane muncitori din care 650.000 in industrie. In 1985 numarul total al muncitorilor era de 6 milioane, din care jumatate in industrie. Incepand cu anii `80 ocupatiile majore ale oamenilor sunt cele legate de noile tehnologii informationale si de servicii. Aparitia computerului personal in anul 1981, a schimbat statutele profesionale. Meserile traditionale legate de agricultura si industrie au fos inlocuite treptat cu meserii legate de televiziune, publicitate, informatica, relatii cu publicul, finante turism, etc. Cele mai multe din acete profesii sunt din sectorul tertiar si au aparut pe piata muncii odata cu dezvoltarea acestuia. In S.U.A. care detine cele mai dezvoltate sectoare tertiare se estimeaza ca 70% din profesii utilizeaza cu precadere informatia, inclusive cele din invatamant, sanatate, administratie, bursa, asigurari. O statistica din 1979 a aratat ca ocupatia numarul unu era de functionar, urmata de cea de muncitor si fermier. Categoria gulerelor albe ( denumire generic pentru categoriile de angajati care nu executa operatii manuale) este numeric mai mare decat cea a gulerelor albastre si este in crestere. Numai in domeniul informaticii in SUA forta de munca ocupata este de 16,5%. Situatia este identica in statele industrializate , dar si in cele in curs de dezvoltare. Ocupatiile cu mare potential sunt cele legate de domeniul IT: informatician, administrator de retea, designer pagini web, iar in domeniul serviciilor: mechanic auto, tinichigiu auto, agent de vanzari, agent de asigurari, broker, agent de publicitate, la cre se pot adauga alte donenii precum: producerea energiei, utilizarea inteligentei artificial, expolorarea spatiului cosmic, telecomuncatii, in diferite sectoare ale transporturilor. In Romania contemporana, meseriile cele mai cautate,, dar nu intodeauna cele mai platite, sunt cele din industria usoara ( confectii, incaltaminte), din domeniul IT ( analist programator, informatician, administrator de retea, designer pagini web), in constructii ( zidar, lacatus, fierar-betonist), in domeniul serviciilor ( agent asigurari, agent commercial, vanzator, agent de paza, ospatar, bucatar, cofetar-patiser, brutar), dar si in industria prelucratoare ( templar, lacatus, sudor). Meseriile cu cea mai mica cautare la ora actual sunt de desenator tehnic, inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrator prin aschiere, gfrezor, sculer-matriter, operator chimist. Pe ansamblu, in Romania predomina salariatii in timp ce lucratorii pe cont propriu, patronii desi au crescut numeric inca numarul acestora este unul modest. Lucratorii pe cont propriu au cea mai mare pondere in agricultura (48%), patronii sunt prezenti in comert (8%) si in lanturile de hoteluri si restaurant(4%), iar salariatii in celelalte domenii de activitate. Odata cu dezvoltarea sectorului privat s-a observant modificari in pondereas salariatilor in cele doua domenii de activitate. In 1995 ponderea salariatilor in sectorul privat era de 12% iar in anul 2000 ajunsese la 40%; in acelasi

timp ponderea salariatilor care lucrau in sectorul public a scazut de la 83% in 1995, la 47% in anul 2000. La nivel mondial incepand cu anii `80 au avut loc mutatii importante pe piata fortei de munca, cauzate de evolutia accesului la resurse, a globalizarii economice si a integrarii politice. Pe langa schimbarile economice induse de acceleraea ritmului de dezvoltare a pietelor, sub efectul inovarii si globalizarii, mediul socio-economic in societatea informational este profund marcat si modificat de revolutia tehnologica majora din ultimii ani. Inovarea tehnologica permanenta, accelerarea schimburilor, interconectarea mondiala a cunostintelor si a actorilor constituie elemente caracteristice ale mediului economic actual. Adaptarea la societatea informational constituie o mare provocare la adresa sectoarelor economiei, a intreprinderilor, a calificarilor si profesiilor, a furnizorilor de servicii publice sau private. In lumea contemporana, a detine o anumita tehnologie nu mai reprezinta garantia unui avantaj concurential pe termen nelimitat ce ar putea fi aparat si mentinut. Este mai important ca resursele umane ale unei firme: managerii si angajatii nu numai sa aiba cunostinte si deprinderi adecvate, ci sis a manifeste atitudini si comportamente active, pentru a putea face fata provocarilor economiei globalizate. Cerintele de pe piata muncii, indica performanta si eficienta, dar, mai ales, competitia pentru posturile bine platite si conceptual modern despre cariera au determinat o crestere a gradului de pregatire profesionala si a specializarii.Necesitatea unei pregatiri superioare se resimte si in sectoarele de executie datorita gradyului inalt de tehnologizare, ciclul invatamantului obloigatoriu sic el de pregatire profesionala nu mai sunt suficiente pentru a lucre cu robotii industriali sau cu masini performante. Intreprinderile trebuie sa fie cat mai flexibile pentru a opera in noul context de competitive, de calitate, de personalizare si de inovare rapida. Angajatorilor li se cere din ce in ce mai mult sa se adapteze la noile calificari, sarcini si forme de organizare a muncii, apar noi relatii intre functia platita, munca si activitatea depusa. Obtinerea sau pastrarea locului de munca devine o problema majora in societatea contemporana. In timp totul se va schimba in toate domeniile vietii economice si sociale. Proprietate revolutiei microcipilui este de a multiplica, in cvasitotalitatea activitatilor, mijloacele care pot asigura inlocuirea, intr-o maniera in acelasi timp rentabila si agreabila, a oamenilor de catre masini.