1. Informatia cu caracter statistic a populatiei din atnichitate : chinezi, arabi, greci, indieni .

CHINA ANTICA

In Chiana antica, inca in sec. XXIII in. Hr. se culegeau date privind masurarea teritoriului, determinarea naturei produselor, estimarea numarului de locuitori, distingerea acestora dupa activitate si meseria exercitata. Cartea Shu King al lui Confucius (551 479 in. Hr.) cuprinde date despre recensamintul populatiei Chinei anul 2238 in. Hr. Toate cercetarile lumii antice erau efectuate sub controlul si necesitatea conducerii statului. Dezvoltarea statelor lumii, a fost prezentata de Aristotel (384 322 in. Hr.) in lucrarea sa, care a descris cele 157 de state si orase ale lumii existente pentru acel moment. Marimea statului era determinat prin numarul populatiei, dar mai corect ar fi de urmarit posibilitatile statului si nu populatia sa (Aristotel, Vol. IV). Aceste posibilitati el le lega de caracterul poporului, si de pozitia fizico-geografica a orasului. Astfel, popoarele ce locuiau in zone geografice reci, inclusiv Europa, erau curajosi, dau nu se deosebeau prin capacitate mintale deosebite, in comparatie cu popoarele Asiei, care in plan spiritual si mintal erau cu mult mai dezvoltati decit restul statelor lumii.
INDIA ANTICA

Informatii privind activitatea statisticii practice realizate in India se gasesc in Darmasastra - codul civil si religios elaborat in anul 1200 in. Hr. conform traditiei lui Manu. Acest text expune regulile din timpuri stravechi privind conduita Principiilor", pune administratiei norme care presupune din partea suveranului notiunea exacta in baza datelor exacte ale principalelor elemente ale vietii economice ale regiunii. Cercetarile au fost realizate conform normelor indicate de acelasi text si au permis reglementarea industriei si comertului de autoritatilor statale.

GRECIA ANTICA

Sunt informafii despre recensamintul lui Solomon, in legatura cu reforma fiscala in privinta proprietatii funciare si in special dorintei de a scrie lista alegatorilor in dependenta de valoarea terenurilor funciare pe care le posedau. Cu toate acestea la Turcidide gasim intrebuinsarea unor metode statistice primitive si simple (in special media aritmetica) pentru rezolvarea problemelor concrete. Acelasi istoric mai apoi pune in garda cititorii reteritor la datele aduse de Herodot. Homer, care contin, insa, putina informatie veridica. In Grecia, mediile sunt des folosite pentru sistematizarea datelor, dar astfel dc indici sunt mai mult considerati matematici decit statistici. Atenienii au realizat sistema pentru a cunoaste numarul de nasteri si decese: fiecare parinte era obligat sa ofere sacerdotiei din Minerva masura de orz, una de griu si un obol (moneda veche) pentru fiecare nastere sau deces. Calcularea obolilor arata numarul total de nou nascuti si decedati.
POPORUL ISRAELULUI

Sursa investigatiilor in ceea ce priveste poporul Israelului sunt cartile Bibliei. In acestea, in afara de genealogia patriarhilor, gasim si numarul persoanelor care paraseau Egiptul, dar numai dupa un an de la acea plecare. Acest recensamint a fost realizat de catre Moise si de Aron care foloseau experienta acumulata la curtea faraonului in Egipt. Biblia relateaza si modalitatea astfel de cercetari, numele cercetarilor si rezultatele acestora. Au fost recenzati 603.550 persoane corespondente la populate de circa 2.000.000 de persoane. La sfirsitul a 40 de ani in desert populatia a fost numarata din nou sSi s-a ajuns la un numar total de 601.730 persoane. Asa recensamint a fost elaborat pentru a determine posibilii soldati necesari pentru razboiul de acaparare a teritoriului Israelului. Apoi, Biblia povesteste despre recensamintul cerut de regele David pentru a masura propria putere. 2. Probleme generale ale sistemelor de transfer ale statisticii in tarile de tranzitie dupa modelul German . 3. Evul mediu . Lucrari mai importante cu character statistic Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fcut observaii i estimri care i-au ajutat s i organizeze viaa. Mrturii referitoare la astfel de nregistrri au fost menionate nc din secolele V-IV A.H. n operele lui Herodot, Strabon, Xenofon i ale altor istorici i filozofi ai lumii antice. Este limpede c Decebal n-ar fi putut rezista att de ndelung atacurilor celei mai organizate fore militare a antichitii Imperiul Roman fr s-i fi cunoscut, cu procedeele timpului su, mrimea i calitatea resurselor umane i materiale de care putea dispune C asemenea aciuni de recenzare a populaiei nu erau strine dacilor, o demonstraz relativa uurin cu care, imediat dup cucerirea Daciei, romanii au putut efectua, din ordinul mpratului Traian, acel census provinciae, desfurat, cel mai probabil, n anul

107, pentru stabilirea celor 3 capitaii: humanae, terrene et animalium (oameni, terenuri i animale). Urbariile, catastifele, listele de dijme, tabelele episcopale sunt tot attea forme, generalizate ncepnd cu secolul al XV-lea, prin care se ine evidena populaiei i a bunurilor acesteia, ca baz pentru asigurarea unui sistem de recrutare a oamenilor necesari oastei rii, pe de o parte, i perceperii de biruri i dri de tot felul, care s umple vistieriile domneti i sipetele boierilor, pe de alt parte. De asemenea, se diversific nregistrrile de statistic agricol, numeroasele condici boiereti i mnstireti pstrate permind reconstituirea cu suficient exactitate a peisajului rural al epocii, cu referire la numrul satelor, al cldirilor, suprafeelor cultivate i modul de exploatare al acestora, producia agricol, numrul de animale etc. 4. Scoala statisticii descriptive. Reprezentantii ei . Este exact c statistica la nceput a fost descriptiv i consista n observarea faptelor. Statistica a devenit necesar cnd a aprut necesitatea de a ordona observaiile; de a le prezenta n tabele i grafice; de a cuta valori tipice care vor purta mai tirziu numele de parametri de pozitie, de dispersie sau de form; de a studia simultan doua sau mai multe caracteristici; de a construi instrumente specifice. Un personaj care a marcat statistica descriptiv : William Playfair (1759-1823). El a introdus multe instrumente importante. n lucrarea intitulat The Commercial and Political Atlas, publicat la Londra n 1786, Plazfair prezinta 44 grafice de calitate. 43 dintre ele concentreza serii cronologice. Al 44-lea este prima diagrama n bare cunoscut Secolul XIX-lea vede aparena dezvoltrii altor instrumente grafice. Citm n particular : cartograma introdus de C.Dupin n 1819; ogiva datorit lui J.-B. Fourier n 1821; curbele de mortalitate desenate de A.Quetelet n 1828; histograma utilizat de A.Guerry n 1833; grilele logaritmice alcatuite de L.Lalanne n 1843, hrile lui C.Minard ce conin diagrame statistice (1861); diagramele semi-logaritmice de S.Jevons n 1863; stereograma sau reprezentarea tridimensionala de G.Zeuner n 1869; piramida vrstelor introdus de F.Walker n 1874; celebra suprafaa de corelaie a lui Galton n 1885. Secolul XX nu ramne n urm. Au loc constatri peridice a dezvoltrilor care au loc n construcia diagramelor statistice sofisticate cu desene multivariate ale lui H.Chernoff i diagramele de analiz exploratoare ale lui J.Tukey. 5. Operele lui Sssmilch ca: a DIE GOTTLICHE ORDNUNG(Ordinul Divin; Modificri ale rasei umane aa cum s-a demonstrat prin natere si deces). a adus un mare aport statistici timpurilor prin cointeresul prezentat n demonstrarea unei legi divine n procesele demografice dar i interesat n posibilitatea interveniei omului in procese pentru mbuntirea omenirii in operele sale ca. Influenat de teoriile mercantile economice i interesul naional al Prusiei, Sssmilch vedea ncurajarea creterii demografice ca sarcina principal a ordinii publice. Unele din comentariile lui economice, ca acel despre potenialul revoluiei tehnologice n creterea numrului de omeri rmn n vigoare i pentru economia contemporan. 6. Quetelet in principalele sale lucrari statistice ca> Sur lhomme et le development de ses facultes, ou essai de physique sociale, Lettres sur theorie des probabilites , Du systeme social et des lois qui le regissent , Antropometrie ou mesure des differentes facultes de lhomme , a cercetat aspectele fizice medii ale omului, normele ale cstoriilor n diferite grupe de vrst, natalitatea, factori care influeneaz nivelul de natalitate, procentul mediu de sinucideri i de criminalitate i pe baza datelor obinute a formulat legitile statistice. Principiile metodologice de baz: Principiul I: toate evenimentele sociale au un caracter regular i repetativ, ceea ce d posibilitate pentru caracteristica tendinelor i legitilor empirice. Principiul II: pentru a primi unele rezultate bune n analiza fenomenelor sociale e nevoie de a lucra cu un numr mare de manifestri a acestor fenomene. Principiul III: se bazeaz pe idea c exist anumite condiii sociale, care pot fi concretizate n conformitate cu timpul, locul de de aciune a prceselor sociale.

Este interesant concluzia lui Quetelet: , . Impactul lui Quetelet asupra statisticii const n ceea c el a elaborat o metodologie specific, care a contribuit la trecerea de la observarea i descrierea cantitativ a datelor la stabilirea unor legiti permamente dintre diferite grupe binedefinite. 7. n cursul veacului al XIX, datorit impulsurilor dat cercetrilor statistice de ctre statisticieni, matematicieni si alti oameni de stiinta statistica a obinut o influenta tot mai puternica. Frana creaz primul birou de statistic n anul 1801, Rusia n 1803, Italia n 1805, Prusia n 1806, Austria n 1810, Belgia n 1826, Olanda n 1829, Romnia n 1832. Aceste birouri erau incluse n componena unor sau altor departamente (ministerul de interne, ministerul comertului si industriei etc.). in Elvetia si Suedia inca din anul 1748 incep sa se publice in mod regulat statistici referitoare la miscarea populatiei, in urma reformelor introduse in registrele porohiale. Primul birou in afara departamentului a fost creat in 1841 in Belgia, insistenta lui A. Quetelet, numit Comisia Statistica Centrala. Anul 1853 poate fi considerat ca anul de natere al statisticii internaionale ntruct Primul Congres Internaional de Statistic a avut loc n Belgia, fiind organizat de Adolphe Quetelet (cu sprinjinul lui Porter i Senior din Anglia i Engel din Rusia). 8. nfiinarea asociailor naionale i internaionale de statistic Odata cu activitatea administratiei publice incep sa se creeze asociatii de statisticieni si se tin congrese internationale in domeniului statisticii. Paralel cu activitatea birourilor de statistica incep sa se fondeze asociatii de statisticieni. La 1829 se creaz n Frana, Societatea de Statistic din Paris, in 1833, Societatea Statistica din Bruxelles sub conducerea marelui statistician, Quetelet, n anul 1834 se fondeaz Societatea Regal de Statistic la Londra, in 1839, Asociatia de Statistica Americana, declarind ca scopul ei este culegerea, pastrarea si prelucrarea informatiei statistice in diverse tari. Se creaza congrese in 1853-Bruxelles, 1855-Paris, 1857-Viena, 1860-Londra, 1863-Belgia, 1867-Florentia, 1869-Sankt-Petersburg, 1876-Budapesta. n anul 1835 se formeaz Comitetului Statistic gubernial al Basarabiei. n anul 1926 Se creaz Comitetul de Statistic a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneti (Moldstat). . Crearea institutului international de statistica.Rolul si influenta lui asupra statistcii. In anul 1885 se creaza IIS, cu sediul la Haga, este un organ international cu caracter stiintific. Se ocupa cu elaborarea standardelor si recomandarilor in vederea culegerii datelor comparative din domeniul statisticii, socialeconomice, in domeniul imbunatatirii metodologiei statisticii economice, domeniul problemelor teoretice si metodologice ale statisticii, acordindu-se o atentie deosebita statisticii matematice si aplicatiilor lor. Sau introdus metode de masurare a avutiei nationale; chestiuni speciale si metode de comparatie a statisticii salariilor si preturilor; metode pentru simplificarea recensamintului populatiei, etc. 10.Statistica romneasca (Ionescu de la Brad,Pop Martian) Intemeierea cercetarii statistice romanesti a fost facuta de Ion Ionescu de la Brad si Dionisie Pop Martian.Ei au cunoscut primele forme organizate ale statisticii internationale,au participat la primele intruniri ale economistilor si statisticienilor din diferite tari intrind in relatii cu personalitati marcate ale stiintei de atunci.Astfel,D.P.Martian a participat la congresul international de statistica de la Viena din 1857.Intors la Bcuresti face toate demersurile necsare pentru infiintarea unui birou statistic. Dionisie Pop Martian,(1829-1865), tanar ardelean cu coli facute la Viena, statistician, economist i primul director al Oficiului Central al Statisticii din Romania ,a organizat primul recensamant modern din Romania (1860), n ce privete biroul de statistic, a reuit s-l nfiineze la 28 aprilie 1859, cu sprijinul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A fost numit ef al acestui Biroul Statistic Permanent de pe lng departamentul din Nuntru al Munteniei. Anul urmtor, dup cum preconiza Marian, Biroul Statistic a nceput publicarea Analelor statistice i a Analelor economice, publicaii extrem de necesare pentru consolidarea celor dou domenii. A susinut nfptuirea reformei agrare din 1864 i emanciparea ranilor, iar boierimea o vedea ca pe o clas complet depit. Agricultura era pentru el principala i mica noastr industrie. Considera c romnii nu nelegeau legturile dintre economie i politic i c trebuie s fac politic n economie i

economie n politic. Era convins c industria este calea de scoatere a rii din napoiere i c sprijinirea i protejarea ei trebuia s devin o politic prioritar. In acelasi an, Ion Ionescu de la Brad (1818-1891), (agronom ,economist si statistica, profesor la Academia Mihaileana (1842) ocupa i el postul de ef al Direcsiei de statistica a Moldovei", aceti doi procedand, fiecare in zona sa, la efectuarea in (1859-1860) a unui recensamant cu rezultatele publicate in Analele statistice pentru cunotinsa parii muntene din Romania" (1860-1864) i in Lucrarile statistice ale Moldovei". In 1852 principatele fiind acum unite, cele doua oficii statistice se contopesc, sub direcsia lui Pop Martian intr-un Oficiu central de statistica administrativa". E remarcabil faptul ca aceti statisticieni incepatori, ca i cei care i-au urmat de altfel, au fost oameni de tiinsa de o deosebita valoare. Dionisie Pop Marian era un economist de frunte, de fapt redactorul primului curs de nivel universitar de economie politica, publicand i Analele economice, sursa de informaie nepretuita pentru intreaga acea epoca. Ion Ionescu de al Brad este de asemenea cel mai de seama cercetator al starilor sociale de la noi, despre care vom vorbi mai pe larg. De asemenea avem si lucrari de antropogeografie, in care geografii au continuat sa arate un deosebit interes nu numai pentru problemele de geografie fizica, ci i pentru cele de geografie umana, problemele sociale impunandu-li-se i lor cu precadere, uneori doar sub forma preocuparilor etnografice, alte ori insa cu directa infaiare a unor studii de sociologie" propriu-zisa. 11 stc inferentiala si reprezentantii ei 12.Bayes, Lexis, Bernnoulli, Pearson Pearson 13. Aportul lui D.Cantemir la dezvoltare statisticii descriptive Statistica descriptiv a fost continuu mbogit, restructurat iperfecionat, punndu-se din ce n ce mai mult accent pe determinrilenumerice" pe limbajul cifric". n rile Romne, prima i ceamai reprezentativ lucrare de acest gen este Descriptio antiqui et hodiernistatus Moldaviae", elaborat de Dimitrie Cantemir o expunere monograficpe plan geografic, politic, economic, social i cultural. Lucrarea 1-a impus peautor ateniei contemporanilor, care 1-au considerat printre fruntaiistatisticii descriptive europene. Trsturile eseniale ale statisticii descriptive sunt definite decaracterul su analitic ; sunt prezentate descrieri complexe ale statelor, suntefectuate analize comparative ale diferitelor situaii socio-economice. 14. Legea entropiei Nicolas Roegen Legea Entropiei ( The Entropy Law and the Economic Process) a fost fondata de N.G Roegen si publicat n 1971. Domenii aparent ireconciliabile: fizica si matematica sunt aduse mpreun elegant i, respectiv Nicholas Georgescu-Roegen enun i demonstreaz c, pe de o parte, rezolvarea problemelor decisive ale mediului sunt strns legate de progresul tiinific, tehnologic i informatic al societii umane, dar, n acelai timp, doar existena progresului generalizat al rasei umane, n sine, nu poate rezolva automat problemele ecologice pe care tot oamenii i dezvoltarea accelerat a omenirii le-au creat. Factorul decisiv l reprezint voina societii umane, per ansamblu, de a rezolva problemele existente. Considernd economia liberal clasic mult prea mrginit i mecanic, Georgescu-Roegen a reliefat contradicia dintre principiul al doilea al termodinamicii i legea entropiei - adic ntre degradarea de neevitat a resurselor naturale folosite de omenire, ca urmare a folosirii lor, i creterea material nelimitat. El s-a artat adeptul unei descreteri economice, pentru a ine seama de legea fizic a entropiei. Criticii acestor teorii consider c a amesteca entropia cu fenomene biologice i sociale caracterizate mai degrab prin autoorganizare i adaptabilitate este prea simplist.Georgescu-Roegen a manifestat convingerea c bucuria de a tri este adevratul scop al activitii economice

15. Organizarea statisticii in Belgia, Franta, Romania, Spania, Norvegia, Rusia. Norvegia Statistical Norvegiei (Biroul Central de Statistic) a fost nfiinata n mod oficial ca o entitate independent n 1876. Belgia Precursorul statisticii in Belgia a fost Adolphe Quetele, care a pus bazele statisticii moderne in Belgia(si u numai) prin investigatiiile sale. Biroul de statistica, infiintat in an 1826 a fost organul executiv, iar Comisia Centrala de Statistica, infiintata in an 184, a asigurat coordnarea initiativelor statistice in Belgia. Franta Incepind cu anul 1833 a fost inaugarat Biroul de statistica generala din Frantacare a constituit baza statisticii oficiale in Franta Care azi poarta denumirea de Istitutul Nationale de Staistica si Studii Economice (INSEE). Romania Bazele statisticii oficiale au fost puse in anul 1859 de A.I Cuza si D.P Martian odata cu infiintarea Oficiului Central de statistica Administrativa. Rusia Bazele statisticii oficiale ruse au fost puse in 1852 cind s-a infiintat Comitetul de Statistica, care apoi primeste numele de Comitetul Central de Statistica. n prezent, principalul centru contabil i statistic din ar poarta numele de Comitetul de Stat pentru Statistic -Goskomstat . 16 .Organizarea statisticii in R.M Biroul National de Statistica al R.Moldova este departamentul central de colectare si analiza a datelor statistice. Pina in an 2005 el a fost numit Departamentul de Statistica si Sociologie. Putem afirma ca de bazele statisticii oficilae au fost puse odata cu capatare independentei. Legea cu privire la statistica a fost adoptata in anul 1990, fiind primul act legislativ de acest fel, care cu timpul a fost modificata si elaborata alta lege :legea cu privire la statist Oficiala In anii 1991 se pun bazele crearii sistemului unic de evidena statistica si implementarea Sistemului de Contruri Nationale. Pentru accelerarea progresului de tranzitie a statisticii R.M la standardele tarilor cu economie de piata se efectueaza cursuri de pregatire si instruire a cdarelor peste hotare, organizarea de seminare in republica. Din cauza conflictului armat dintrece cele 2 maluri ale Nistrului, incepind cu anul 1992 regiunile din stinga Nistrului nu mai prezinta rapoarte statistice catre R.M. In anul 1995 au fost alcatuite multe conturi dupa modelul ONU. Un pas important in dezvoltarea statisticii a fost aprobarea a Programului de Stat de trecere al R.M. la sistemul Mondial de contabilit si statist. In anii 1997-1998 informatia statisica devine mai accesibila prin publicarea ei in sursele de informare de masa. Primul recensamint al R.M a fost organizat in 2004. Cu un an mai tirziu a fost aprbata Directia de prioritate si Planul de actiuni de dezvolatare a statist nationale. In anul 2008 a fost lansta apagina web a BNS- www.statistica.md. Cu doar 2 ani mai tirziu a fost lansata Banca de date statistice. 17. Istoria econometriei curente . Laureaii premiului nobel n domeniul econometriei. Econometria, a crei denumire i are sorgintea n reunirea cuvintelor greceti eikonomia (economia) cu metron (msur) are o evoluie multisecular. Dar denumirea ca atare a fost pus n circulaie n urm cu aproximativ 70 de ani cu prilejul nfiinrii societaii de econometrie. Iniiatorul ntemeierii acestei societai este considerat Ragnar Frisch, profesor de economie la Oslo, laureat al premiului Nobel pentru economie n 1969 care, mpreun cu matematicianul american C.F. Ross, au solicitat n acest sens ajutorul economistului si statisticianului I. Fisher. Ca urmare, n 29 decembrie 1930 este ntemeiat la Cleveland aa numita "Econometric Society".Scopul societii de econometrie a fost de a uni pe cei interesai ntr-o grupare internaional n vederea dezvoltrii teoriei economice n conjunctur cu statistica i matematica. n ce privete definiiile econometriei, acestea au cunoscut n timp diverse nuanri ncepand de la "econometria este ceea ce fac econometricienii" pn la afirmaii dup care "econometria este o ramur a economiei (o economie de intenie tiinific, afirm FR. Perroux) care se ocup de analiza cantitativ a comportamentului economic". n

general, comportamentul economic descris de teoria economic st la baza formulrii ipotezelor pe care se construiete un model teoretic al "mersului" economiei. Impactul dintre modelul teoretic si realitatea reflectat prin date, este analizat de economtrie apelnd ndeosebi la metodele statisticii. n ce privete precursorii econometriei, se cuvine s amintim cel puin urmtoarele personalitai: Francois Quesnay (1694 - 1774), medic i economist francez, ntemeietor al colii fiziocrate, susintor al politicii economice liber schimbiste. S-a remarcat ndeosebi prin aa numitul "tablou economic" i "analiza tabloului economic" - opere principale n care se face o analiza a capitalului, a reproduciei sale, precum i a circulaiei materiale i valorice a capitalului i venitului naional. A reuit, deci, s prezinte, sub forma unei scheme, procesul reproduciei rednd dependena ntre compartimente prin corelaii cifrice. Ecoul strnit la timpul respectiv de ctre opera sa poate fi sugerat de afirmaia lui Mirabeau: "n istorie sunt trei invenii care au conferit stabilitate socialpolitic: scrisul de mn, banii, tabloul economic a lui Quesnay ". William Petty (1623 - 1687) - ntemeietor al economiei politice moderne, inventator ntr-o anumita masura a statisticii - a cutat ca prin intermediul numerelor, a masurtorilor, sa descopere regularitai n domeniul fenomenelor sociale. Are de asemenea merite deosebite n demografie datorate cercetrilor sale n vederea stabilirii unei "legi matematice a mortalitaii". Antoine Cournot (1801 - 1877) - matematician i probabilist francez - a ncercat o abordare matematic a economiei politice. Formularea matematic a legii cererii i ofertei reprezint un fericit exemplu pentru preocuprile sale de introducere a conceptului de funcie n cercetarea relaiilor cauz-efect din economie. Lucrarea sa "Recherches sur les principles mathmatiques de la thorie des richesses", elaborat in 1838, poate reprezenta un punct de referin pentru econometrie. Ernst Engel (1821 - 1896) - statistician i economist german - a cutat s exprime matematic legiti privind cererea de mrfuri. n acest scop a utilizat evidene (bugete de familie) privind veniturile si cheltuielile n familie. Bowley sir A.L.(1869 - 1957) - statistician, matematician, economist i demograf englez. Preocupat ndeosebi de statistic att ca profesor la Londra, ct i ca director al institutului din Oxford, a avut remarcabile contribuii n domeniul sondajului statistic, ca i in domeniul dinamicii preurilor i salariilor, estimrii venitului naional. Marshall Alfred (1842 - 1924) - economist englez cu numeroase contribuii n domeniul msurrii relaiilor precerere, pre-ofert (indicatorul elasticitaii cererii i aparine). 18. Istoria ANOVA Analiza dispersionala, numita uneori si analiza variantei - Analysis Of Variance -, ANOVA, reprezinta unul dintre procedeele de prelucrare statistica a datelor de observatie cele mai pertinente. Metoda a fost pusa la punct de catre R.A.Fisher, un matematician angajat prin 1920 la statiunea agricola experimentala Rothamsted, pentru a sprijini activitatea de prelucrare si interpretare a unui vast material de observatie acumulat pe parcursul mai multor ani de experiente agrotehnice. Doar n ctiva ani de lucru a pus la punct o serie de principii si metode, nu doar de interpretare a rezultatelor, ci metodologii de programare, dirijare a experimentelor si de interpretare statistica a rezultatelor. Roadele activitatii de la Rothamsted s-au materializat n doua lucrari de referinta si care 1-au consacrat pe Fisher: Statistical Methods for Research ;Workers 1925 si The Design of Experiments-1935. n esenta, problema pe care a trebuit sa o rezolve R. Fisher, si care prin similitudine se poate regasi ntr-o sumedenie de alte domenii ale activitatii, s-ar putea descrie astfel: sa se compare productiile medii pe anumite suprafete de teren a unor soiuri diferite de cereale si plante tehnice, suprafetele fiind prelucrate diferit: ca adncime de aratura, cantitati si tipuri de ngrasaminte aplicate, cantitatile si periodicitatea udarilor etc. Deci, n fond, problema de solutionat se reduce la a compara mediile caracteristicilor populatiilor respective, de a testa deci omogenitatea mediilor. Componenta economica a unor astfel de procedee de experimentare consta n faptul ca permite identificarea efectelor semnificative cu un efort experimental minim, deci cu un numar redus de masurari.

19. Demografia i statistica. Puncte comune i distincte. Cuvintul demografie vine din limba greac i e format din cuvntul demos popor, i graphe care nseamn descriere. Demografia deci este tiina care are ca obiect populaiile umane pe care le studiaz sub aspectul numrului i al repartizrii demografice, structuri dup diferite caracteristici demografice i socio-economice, evoluiei lor, precum i al factorilor ce determin schimbrile numrului i structurii pentru a pune n lumin regularitile dup care se produc fenomenele demografice. n acest scop demografia folosete cu precdere metode cantitative statistice, matematice, modele. Sub raport istoric demografia a prut odat cu statistica, desprinzndu-se treptat de sub tutela ei, pentru a deveni o tiin autonom. n consecin se pot distinge 2 abordri ale demografiei: n sens ngust corespunztor specificitii obiectului ei, demografia studiaz cu metode statistice matematice populaiile umane, concetrndu-i atenia asupra fertilitii, mortalitii, nupialitii i migraiei, iar n sens larg corespunznd caracterulu interdisciplinar al obiectului ei, studiaz n plus mobilitatea social, structura social-economic a populaiei i factorii social-economici care influeneaz fenomenele demografice precum i raportul reciproc dintre populaie i economie. Temenul de demografie a fost propus de ctre demograful francez E. Lavasseur n 1878 la cel de-al II-lea congres internaional de igien i demografie, pentru a nlocui denumirile de statistic, fizic social, teoria populaiei. Potrivit aprecierii demografului francez D. Villey statistica i demografia sunt nedesprite, ele s-au nscut n aceeai zi: ziua primului recensmnt. Dup recensmnt a aprut cea de-a 2 surs informaional, statistica strii civile, care a jucat un rol important n apariia demografiei. Sub form de registre parohiale, aceast eviden ntrodus n sec. XVI-lea, consemna naterile decesele i cstoriile. n Anglia aceste nregistrri au cunoscut o mare dezvolare n special datorit epidemiilor de cium. n demografie, se utilizeaz adesea cantiti mari de date, colectate de exemplu din recensminte i din registrele inute de birourile de statistic a populaiei, n care se nregistreaz naterile, decesele, cstoriile, etc. Datele demografice mai pot rezulta din sondaje efectuate n scop comercial, bazate pe metode de estimare indirect. Primul recensmnt modern a fost condus n SUA n 1790, cu toate c unele ri scandinave -- de exemplu Islanda i Danemarca -- au avut recensminte i mai devreme.