Hayes, N., Orrell, S. (2003) Introducere n psihologie Bucuresti, ALL pp.

478-479

51rrr<lillebazate pe obsenrafie In cadruldemersului inlelegere comportamentului de a uman,se int6lnesc numeroase situalii in carenu putem utilizametodaexperimental6.chiar daci esteposibil studiul efectelorsepardriicopilurui de mamd,prin observarea reacfiilorunui grup de sugari,intr-un laborator, nu putem totuqi separade dragul experimentuluimamelegi sugariipe perioadelungi de timp. Acest gen de investigafie este nu nici practici qi nici eticd. in schimb,intr-o asemenea situalie,putemaduna dateleutilizdnd studiile bazate pe observa{ie.Studiile bazatepe observa{ie ne nu pot informa asupracauzelo4 deoarece intotdeauna intervineun factor colateraldesprecare nu gtim nimic; nu putem controrastudiile pe bazate observalie cum putem controlaexperimentele. a$a Totuqi, acestgen de studii ne finnizeazdinformalii asupra corelafiilor:dacd doud aspecteapar impreundsau dacd un anumit aspectare loc in anumitecondilii gi nu in altele. Uneori, psihologii opteazd pentru observarea comportamentului in condilii controlate. exemplu,au fost frcute studii asupra De jocului copiilor, in condi{iilein carecopiii erauadugiin camerespeciale de joaci 9i ldsali sd-gi aleagdjuciriile. Camerade joacd era dotatdcu echipamente observalie,inclusiv oglinzi duble, care permiteau de observatorilor urmdreascd sd ceeace fbceaucopiii fird a fi vdzufi. (Oglinziledublesuntoglinzi speciale carearatddintr-opartecaoglinzile normale,iar din cealaltd parteaparexactca o fereastri.Folosind acesteoglinzi, copiii nu-i puteauvedeape adulli privindu-i, lucru carele permiteasd se comportemai natural). Cdtevadintre cercetdrile psihologicepe care le-am men{ionatin Capitolul 2I, cercetdi realizate asupramodului de formarea atagamentuluiintre mami gi sugar, proveneau studii bazate observa{ie din pe careimplicau observarea comportamentului mamelorgi sugarilorin propriile case.observaliile asupracomportamentuluirealizate in mediulnaturalsuntnumitestudiietologice. psihologieexistdmulte in alte exemplede astfel de studii. O mare parte dintre cunogtin{ele noastre legatede comportamentul animal,de exemplu, provinedin studii etologicegi nu din experimente laborator. de Studiileetologice delin ceeace se nume$te validitate ecologicl, ceeace inseamnd cd ele suntveridice,suntautentice astfelse constituiein cdi de acces gi deosebitde utile la modul de comportare oameniloratunci c6nd al nu incearcdsI sepoartein mod ,,adecvat', fa{aunui cercetdtor. in

Obsena{iile bazutepe studii de laborator

Observaliile etologice

26 CapXofuL - Metode de cercetare psitwlogicd 479 9i Unele studii bazatepeobservalie Codiftcarea sunt mult mai notarea a ceeace s-a intdmplat, dar majoritatea obsemagionaldsau va dispune implica pur simplu raportarea

gtiinlific structurate.Ca reguli generald,un observator astfelincdt sdpoatdnotacazurile de un numir de categoriispecifice, de des l-ar remarca' fiecirui tip de comportamentremarcat, oricdt a de strdngere informaliilor relevante Astfel, esternult uquratdmunca asupradifepentruipotezelecercetdrii.Ipotezelevor conlineprediclii sisteastfelincdt colectarea de iitelor tipuri a$teptate comportamente, daci ipoteza resmaticd de date permite cercetitorului si constate pectivds-a confirmatsaunu. permiteintotdeauna Stabilireacategoriilorcodificatein acestmod tipurile importante cercetitorului sd se asigureci sunt incluse toate qi posibilitateade a tata' deoarece Totuqi,existd de comportamente. din poatescdpa vederetipuri neaqteptate' observafionald codificarea primele studii bazate dar importante,de comportament'De gxemplu' sd omis adesea pe observalieasupractmportamentuluiagresivau reconciliere' sau includd notareaunor comportamentede impdcare final un tablou distorsionat' fumizdnd astfel in